Partea Scrisa Volumul III

Asistenta Tehnica pentru reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa si de
canalizare pentru regiunea Constanta si Ialomita

P12.1-R Reabilitare foraje si extindere retea apa/canal localitatea Medgidia
Lot 2 Asistenta tehnica pentru supervizarea lucrarilor si proiectare
Nr. identificare: CS1 nr. 50064/29.11.2010

CCI2009RO161PR005-01
Lot 1 - CUPRINSUL VOLUMULUI III.1
Sectiunea 1 Specificatii generale ............................................................................................ 8

CAIET DE SARCINI GENERAL - BZD-7400-P12.1/R-PTDE-GEN-CS-01-00 ............................ 9
CAPITOLUL 1. DATE GENERALE ......................................................................................... 9
1.1.
Denumirea obiectului de investitii ................................................................................. 9
1.2.
Amplasamentul lucrarii ................................................................................................. 9
1.3.
Beneficiarul investitiei................................................................................................... 9
CAPITOLUL 2: OBLIGATII GENERALE ............................................................................... 10

2.1.
Aplicatie ..................................................................................................................... 10
2.2.
Descrierea lucrarilor ................................................................................................... 10
2.3.
Topografia .................................................................................................................. 10
2.4.
Date climaterice ......................................................................................................... 10
2.5.
Hidrologia, geologia si seismicitatea........................................................................... 11
2.6.
Santierul..................................................................................................................... 12
2.7.
Relatiile dintre Constructor, consultant si beneficiar ................................................... 17
2.8.
Separarea contractului ............................................................................................... 17
2.9.
Activitati care urmeaza a fi executate de Beneficiar ................................................... 17
2.10.
Autorizatii ............................................................................................................... 18
2.11.
Avizarea lucrarilor .................................................................................................. 18
2.12.
Protectia instalatiilor, a serviciilor publice si private existente ................................. 18
2.13.
Prevenirea eroziunilor de suprafata ...................................................................... 20
2.14.
Traficul ................................................................................................................... 20
2.15.
Examinarea lucrarilor ascunse ............................................................................... 21
2.16.
Cai de acces provizorii ........................................................................................... 21
2.17.
Programul lucrarilor si declaratia de metoda........................................................... 21
2.18.
Programul de executie a lucrarilor, graficele de lucru, programe de receptie .......... 22
2.19.
Jurnalul de santier .................................................................................................. 22
2.20.
Desene post executie ............................................................................................. 22
2.21.
ntalniri si raportari .................................................................................................. 23
2.22.
Modificari si ajustari ................................................................................................ 23
2.23.
Manuale de operare si intretinere ........................................................................... 23
2.24.
Cartea constructiei ................................................................................................. 24
2.25.
Lucrari temporare ................................................................................................... 24

1

canalizare pentru regiunea Constanta - Ialomita

CCI2009RO161PR005-01
2.26.
Personalul Constructorului ..................................................................................... 25
2.27.
Amplasamentul ...................................................................................................... 25
2.28.
Testare si verificare ................................................................................................ 25
2.29.
Standarde .............................................................................................................. 26
2.30.
Unitati de masura ................................................................................................... 27
2.31.
Protectia muncii ...................................................................................................... 27
2.32.
Expertul de utilitati .................................................................................................. 27
2.33.
Evaluarea impactului asupra mediului .................................................................... 27
2.34.
Ridicri topo ........................................................................................................... 28
CAPITOLUL 3: FAZE DETERMINANTE ............................................................................... 32

Sectiunea 2 Specificatii tehnice particulare/Caiete de sarcini speciale .................................. 43
CAIET DE SARCINI PENTRU TERASAMENTE - BZD-7400-P12.1/R-PTDE-GEN-CS-02-00 . 44
CAPITOLUL 1. TERASAMENTE PENTRU CONDUCTE...................................................... 44
1.1.
Generalitati................................................................................................................. 44
1.2.
Materiale .................................................................................................................... 45
1.3.
Executie ..................................................................................................................... 47
CAPITOLUL 2. EXCAVATII PENTRU STRUCTURILE CONDUCTELOR ............................. 64

2.1.
Generalitati................................................................................................................. 64
2.2.
Materiale .................................................................................................................... 64
2.3.
Executia ..................................................................................................................... 64
CAPITOLUL 3. VERIFICAREA CALITATII SI RECEPTIA LUCRARILOR ............................. 66

3.1.
Receptia pe faze de executie ..................................................................................... 66
3.2.
Receptia preliminara (la terminarea lucrarilor) ............................................................ 66
3.3.
Receptia finala ........................................................................................................... 66
CAPITOLUL 4. NORME DE SECURITATE SI SANATATE A MUNCII SI PENTRU

PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR .............................................................................. 67
CAPITOLUL 5. STANDARDE, CODURI SI LEGISLATIVE SPECIFICE ............................... 68
CAIET DE SARCINI PENTRU RETELE DE ALIMENTARE CU APA - BZD-7400-P12.1/RPTDE-RS01A-CS-01-00 .................................................................................................................... 70
CAPITOLUL 1. CONSIDERATII GENERALE ....................................................................... 70
1.1.
Generalitati................................................................................................................. 70
1.2.
Standarde si coduri .................................................................................................... 70
1.3.
Norme de securitate si sanatate a muncii si PSI ........................................................ 73
1.4.
Nominalizarea planselor care alcatuiesc lucrarea....................................................... 74
CAPITOLUL 2. RETELE DE CONDUCTE ............................................................................ 75

2.1.
Generalitati................................................................................................................. 75
2.2.
Materiale .................................................................................................................... 75
2.3.
Executia ..................................................................................................................... 77
CAPITOLUL 3. VANE SI ACCESORII .................................................................................. 94

2


CCI2009RO161PR005-01
3.1.
Generalitati................................................................................................................. 94
3.2.
Materiale .................................................................................................................... 94
3.3.
Executia ..................................................................................................................... 97
CAPITOLUL 4. CAMINE PENTRU CONDUCTE ................................................................ 102

4.1.
Generalitati............................................................................................................... 102
4.2.
Materiale .................................................................................................................. 102
4.3.
Executia ................................................................................................................... 103
Debite de verificare............................................................................................................. 111

CAIET DE SARCINI PENTRU CONDUCTE DE CANALIZARE MENAJERA - BZD-7400P12.1/R-PTDE-RS01C-CS-01-00.................................................................................................... 115
CAPITOLUL 1: CONSIDERATII GENERALE ..................................................................... 115
1.1.
Generalitati............................................................................................................... 115
1.2.
Standarde si coduri .................................................................................................. 115
1.3.
Norme de securitate si sanatate a muncii si PSI ...................................................... 117
1.4.
Nominalizarea planselor care alcatuiesc lucrarea :................................................... 118
CAPITOLUL 2: RETELE DE CONDUCTE .......................................................................... 119

2.1.
Generalitati............................................................................................................... 119
2.2.
Materiale .................................................................................................................. 119
2.3.
Executia ................................................................................................................... 121
CAPITOLUL 3. CONSTRUCTII PE CONDUCTE ................................................................ 128

3.1.
Generalitati............................................................................................................... 128
3.2.
Materiale .................................................................................................................. 128
3.3.
Executia ................................................................................................................... 129
CAIET DE SARCINI INSTALATII MECANICE - BZD-7400-P12.1/R-PTDE-IM-CS-01-00....... 133

CAPITOLUL 1 - CONSIDERATII GENERALE .................................................................... 133
1.1.
Generalitati............................................................................................................... 133
1.2.
1.3.
1.4.
Nominalizarea planselor care alcatuiesc lucrarea..................................................... 136
CAPITOLUL 2 - ECHIPAMENTE SI INSTALATII CONDUCTE ........................................... 138

2.1.
Generalitati............................................................................................................... 138
2.2.
Pompe submersible pentru foraje............................................................................. 138
2.3.
Debitmetru electromagnetic, manometre .................................................................. 140
2.4.
Compensatori de montaj .......................................................................................... 141
2.5.
Filtru retinere impuritati............................................................................................. 141
2.6.
Vane sertar .............................................................................................................. 141
2.7.
Vane fluture.............................................................................................................. 142
2.8.
Clapeta de retinere cu disc fluture, contragreutate si frana....................................... 142
2.9.
Instalatii conducte .................................................................................................... 143

3


CCI2009RO161PR005-01
2.10.
Sistem de inspectie video al forajelor ................................................................... 143
2.11.
Probe ................................................................................................................... 144
CAPITOLUL 3 AMBALARE, TRANSPORT, DEPOZITARE ............................................. 145

3.1.
Protectia si ambalarea in vederea expedierii ............................................................ 145
3.2.
Depozitarea si protectia pe santier ........................................................................... 145
CAIET DE SARCINI PENTRU VENTILATII - BZD-7400-P12.1/R-PTDE-IS02-CS-01-00 ....... 158

1.1.
Generalita i............................................................................................................... 158
1.2.
1.3.
1.4.
Nominalizarea planselor care alcatuiesc lucrarea..................................................... 160
CAPITOLUL 2 INSTALATII DE VENTILATIE ................................................................... 161

2.1.
Cerinte de ventilare .................................................................................................. 161
2.2.
Elemente de calcul ................................................................................................... 161
2.3.
Executia ................................................................................................................... 161
2.4.
Verificari si probe ..................................................................................................... 163
CAIET DE SARCINI PENTRU INSTALATII ELECTRICE - BZD-7400-P12.1/R-PTDE-IE01-CS01-00............................................................................................................................................... 171

CAPITOLUL 1 - CADRU GENERAL ................................................................................... 171
CAPITOLUL 2 CADRU LEGISLATIV ............................................................................... 172
2.1.
Standarde si normative de referinta ......................................................................... 172
CAPITOLUL 3 TABLOURI ELECTRICE .......................................................................... 174

3.1.
Conditii de instalare tablouri electrice ....................................................................... 175
3.2.
Verificarea tablourilor electrice ................................................................................. 176
CAPITOLUL 4 CONDITII DE INSTALARE APARATE LOCALE ...................................... 177

4.1.
Conditii generale: ..................................................................................................... 177
4.2.
Aparate pentru instalatia de iluminat si prize: ........................................................... 177
4.3.
Aparate pentru instalatia de forta : ........................................................................... 177
CAPITOLUL 5 MATERIALELE CIRCUITELOR ELECTRICE........................................... 179

5.1.
Conditii generale: ..................................................................................................... 179
5.2.
Legaturile electrice: .................................................................................................. 179
5.3.
Cabluri electrice : ..................................................................................................... 179
5.4.
Alte materiale : ......................................................................................................... 179
CAPITOLUL 6 EXECUTIA INSTALATIILOR ELECTRICE .............................................. 180

6.1.
Prevederi generale: .................................................................................................. 180
6.2.
Conditii de montare a conductelor : .......................................................................... 180
6.3.
Conditii de montare a cablurilor : .............................................................................. 181
6.4.
Conditii de montare a tuburilor ................................................................................. 181
6.5.
Conditii de montare a corpurilor de iluminat : ........................................................... 182

4


CCI2009RO161PR005-01
CAPITOLUL 7 CORPURI DE ILUMINAT PENTRU EXTERIOR....................................... 183

CAPITOLUL 8 POZAREA CABLURILOR DIRECT IN SOL.............................................. 183
CAPITOLUL 9 PROTECTII SI MASURI DE PROTECTIE ................................................ 184
CAPITOLUL 10 TEHNICA VERIFICARII INSTALATIILOR ELECTRICE.......................... 184
CAIET DE SARCINI SCADA - BZD-7400-P12.1/R-PTDE-IE02-CS-01-00.............................. 185
1.1.
Generalitati............................................................................................................... 185
1.2.
1.3.
CAPITOLUL 2 SISTEMUL SCADA .................................................................................. 191

2.1.
Generalitati............................................................................................................... 191
2.2.
Tabloul electric TE ................................................................................................... 193
2.3.
Specificatii tehnice tablou electric pompa put TPP ................................................... 193
2.4.
Functionarea sistemului ........................................................................................... 194
2.5.
Pornirea pompelor.................................................................................................... 194
2.6.
Oprirea motoarelor ................................................................................................... 195
2.7.
Instalarea si punerea in functiune............................................................................. 195
2.8. Tablou transmisie date TTD ......................................................................................... 195

2.9.
Specificatii tehnice tablou de transmisie date TTD ................................................... 196
CAPITOLUL 3 MASURI DE SIGURANTA PENTRU PREVENIREA RISCURILOR

INDUSTRIALE. RISCUL TEHNIC /TEHNOLOGIC....................................................................... 197
3.1.
Normative ................................................................................................................ 197
3.2. Surse de risc tehnic/tehnologic care pot aprea n procesul de punere n oper a
proiectului 197
3.3.
Verificari ................................................................................................................... 197
CAPITOLUL 4 PROTECTIA MEDIULUI............................................................................. 198

4.1.
Generalit i............................................................................................................... 198
4.2.
Protec ia calit ii apei: .............................................................................................. 198
4.3.
Protec ia aerului: ...................................................................................................... 198
4.4.
Protec ia mpotriva zgomotului si vibra iilor:.............................................................. 198
4.5.
Protec ia mpotriva radia iilor: ................................................................................... 198
4.6.
Protec ia solului i a subsolului:................................................................................ 198
4.7.
Protec ia ecosistemelor terestre si acvatice:............................................................. 198
4.8.
Protec ia aezrilor umane si a altor obiective de interes public: .............................. 198
4.9.
Gospodrirea substan elor toxice si periculoase: ..................................................... 198
4.10.
Lucrri de reconstructie ecologic : ...................................................................... 199
4.11.
Prevederi pentru monitorizarea mediului : ............................................................ 199
4.12.
Gospodrirea deeurilor : ..................................................................................... 199


CCI2009RO161PR005-01
CAIET DE SARCINI PENTRU CONSTRUCTII TERASAMENTE SI CONSTRUCTII BETON

ARMAT - BZD-7400-P12.1/R-PTDE-ST-CS-01-00.......................................................................... 200
CAPITOLUL 1 - Cadru general ........................................................................................... 200
CAPITOLUL 2 - Cadrul legislativ ........................................................................................ 201
CAPITOLUL 3 - LUCRARI DE TERASAMENTE LA CONSTRUCTII .................................. 202
3.1.
Generalitati............................................................................................................... 202
3.2.
Trasarea lucrarilor .................................................................................................... 202
3.3.
Excavatii .................................................................................................................. 203
3.4.
Epuismente .............................................................................................................. 203
3.5.
Umpluturi ................................................................................................................. 203
CAPITOLUL 4. - BETOANE, COFRAJE, ARMATURI ......................................................... 205

4.1.
Generalitati............................................................................................................... 205
4.2.
Materiale .................................................................................................................. 205
4.3.
Prepararea si transportul betonului .......................................................................... 206
4.4.
Turnarea betonului ................................................................................................... 208
4.5.
Cofraje ..................................................................................................................... 211
4.6.
Armarea ................................................................................................................... 212
CAPITOLUL 5 - MASURI DE SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA SI DE PREVENIRE

SI STINGERE A INCENDIILOR ................................................................................................... 215
CAIET DE SARCINI PENTRU CONSTRUCTII METALICE - BZD-7400-P12.1/R-PTDE-ST-CS02-00............................................................................................................................................... 218
CAPITOLUL 1. GENERALITATI ......................................................................................... 218
1.1.
Obiectul caietului de sarcini ...................................................................................... 218
1.2.
Documentatia ........................................................................................................... 218
1.3.
Materiale .................................................................................................................. 219
CAPITOLUL 2. CONSTRUCTIA METALICA EXECUTATA N UZINA ................................ 220

2.1.
Generalitati............................................................................................................... 220
2.2.
Executarea elementelor metalice sudate.................................................................. 220
2.3.
Trasarea .................................................................................................................. 220
2.4.
Prelucrarea laminatelor ............................................................................................ 220
2.5.
Controlul calitatii dupa debitare, ndreptare si prelucrarea muchiilor ......................... 220
2.6.
Asamblarea .............................................................................................................. 221
2.7.
Sudarea subansamblelor metalice ........................................................................... 221
CAPITOLUL 3. RECEPTIA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII .......................................... 225

CAPITOLUL 4. DISPOZITII FINALE ................................................................................... 225
CAPITOLUL 5. INTRETINEREA CONSTRUCTIEI ............................................................. 225
CAPITOLUL 6. NORME DE SECURITATE SI SANATATE A MUNCII SI PSI .................... 225
6.1.
Norme de securitate si sanatate a muncii ................................................................. 225
6.2.
Norme PSI ............................................................................................................... 226


CCI2009RO161PR005-01
CAIET DE SARCINI ARHITECTURA - BZD-7400-P12.1/R-PTDE-AR-CS-01-00 ................... 227

CAPITOLUL 1. CONDITII GENERALE ............................................................................... 227
CAPITOLUL 2. VOPSITORII .............................................................................................. 228
2.1.
Standarde si materiale ............................................................................................. 228
2.2.
Lucrri finalizate nainte de lucrrile de vopsitorii ..................................................... 228
2.3.
Condi ii de execu ie a vopsitoriilor ............................................................................ 229
2.4.
Verificarea calit ii lucrrilor ..................................................................................... 229
CAPITOLUL 3. TENCUIELI INTERIOARE.......................................................................... 230

CAPITOLUL 4. LUCRARI DE TAMPLARIE METALICA...................................................... 234
4.1.
Standarde si avize.................................................................................................... 234
4.2.
Aprovizionare, depozitare si transport ...................................................................... 234
4.3.
Montare.................................................................................................................... 234
4.4.
Verificare .................................................................................................................. 234
CAPITOLUL 5. HIDROIZOLATII LA TERASE .................................................................... 235

5.1.
Standarde ................................................................................................................ 235
5.2.
Materiale utilizate ..................................................................................................... 235
5.3.
Prevederi generale ................................................................................................... 235
5.4.
Pregtirea stratului suport ........................................................................................ 236
5.5.
Executia lucrarilor..................................................................................................... 236
5.6.
Verificarea calitatii .................................................................................................... 238
5.7.
Masuri de intretinere ................................................................................................ 239
LISTA DE DIFUZARE
Destinatar
Revizia
Nr.ex.
Format
(hard/electronic)
S.C. RAJA S.A. Constanta

S.C. RAJA S.A. Constanta
0
0
2
1
Data
difuzarii
document scris
electronic (CD)
Semnatura


CCI2009RO161PR005-01
Sectiunea 1 Specificatii generale


CCI2009RO161PR005-01
CAIET DE SARCINI GENERAL - BZD-7400-P12.1/R-PTDE-GEN-CS-01-00

CAPITOLUL 1. DATE GENERALE
1.1.
Denumirea obiectului de investitii
"P12.1-R Reabilitare foraje si extindere retea apa/canal localitatea Medgidia din cadrul
proiectului Reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa si de canalizare in
regiunea Constanta - Ialomita"
1.2.
Amplasamentul lucrarii
Lucrarile care fac obiectul acestui proiect sunt amplasate in orasul Medgidia avand traseul
conform desenelor din Volumul VI, situandu-se n intravilanul localitatii Medgidia pe urmatoarele
strazi: Smochinilor, Vaii, Visinilor si Munteniei, si la frontul de captare situat in intravilanul localitatii
la puturile: 1,3,4,5,10,11,13,14.
1.3.
Beneficiarul investitiei
Beneficiarul lucrarii este S.C. RAJA S.A Constanta.

Adresa:
Str. Calarasi, nr.22-24, Constanta, judetul Constanta
Contact:
Felix Stroe, Director General
Telefon:
+40 (0) 241 664 046
Telex/Fax:
+40 (0) 241 662 577
E-mail:
raja1@rajac.ro


CCI2009RO161PR005-01
CAPITOLUL 2: OBLIGATII GENERALE

2.1.
Aplicatie
Specificatiile vor fi interpretate mpreuna cu Conditiile Contractului. n caz de ambiguitate,

prioritatea documentelor va fi cea stabilita n Conditiile Contractului.
2.2.
Descrierea lucrarilor
Lucrarile vor consta din achizitionarea, receptionarea, depozitarea tuturor materialelor

necesare pentru lucrari, construirea, testarea si predarea spre exploatare a acelor lucrari si
remedierea defectelor pana la sfarsitul Perioadei de remediere a defectelor.
Lucrarile cuprind, dar nu se limiteaza la excavarea transeelor n si sub drumuri, trotuare,
teren natural si alte suprafete, furnizarea tuturor conductelor si fitingurilor, pregatirea paturilor
conductelor, pozarea, testarea conductelor, refacerea carosabilului, excavarea si captusirea
tunelurilor si aranjamentele pentru alimentarea cu apa si evacuarea efluentului de canalizare n
zonele de reabilitare.
Toate materialele pentru Lucrarile temporare si permanente vor fi furnizate de catre
Constructor.
n cazul lucrarilor de reabilitare, conductele existente vor fi ndepartate si conductele noi vor
fi instalate pe aceleasi aliniamente, daca nu se specifica altfel de catre Inginer (conductele
aferente forajelor din cadrul obiectului - instalatii mecanice).
Lucrarile din cadrul acestui Contract vor include materiale si lucrari de orice tip necesare
pentru construirea si finalizarea satisfacatoare a Lucrarilor cu scopul si semnificatia stabilite de
Desenele si Specificatiile care detaliaza Cerintele Beneficiarului mpreuna cu toata documentatia
detaliata de executie asigurata de catre Constructor, conform Cerintelor Beneficiarului.
Constructorul va respecta toate Conditiile Contractului, mentionate sau nu explicit n aceste
Specificatii.
2.3.
Topografia
Versantul pe care s-a dezvoltat componenta principala a intravilanului Medgidiei are o panta
cvasiuniforma, moderata ( cu valori de cca. 1012%), linearitatea curbelor de nivel fiind partial
"deranjata de doua vai minore care traverseaza acest versant (unul in portiunea estica, celalalt in
portiunea vestica a intravilanului, traversand central administrativ).
Planurile de situatie determinate prin ridicari topografice sunt puse la dispozitie de catre
Beneficiar.
2.4.
Date climaterice
Zona cu climat temperat continental prezinta anumite caracteristici legate de pozitia

geografica si de particularitatile fizico-geografice ale teritoriului. Circulatia maselor de aer este
influentata iarna de anticiclonul siberian care determina reducerea cantitatilor de precipitatii, iar
vara anticiclonul Azorelor determina temperaturi ridicate si seceta. Influenta Marii Negre determina
toamne lungi si calduroase si primaverii tarzii si racoroase.
Medgidia, neaflandu-se sub influenta marii, prezinta un continentalism mai accentuat, atat
prin amplitudinea valorilor termice anuale, cat si prin variabilitatea precipitatiilor.
Valorile temperaturilor medii anuale sunt de 12,4 oC. Precipitatiile anuale medii sunt de 427l/mp.
10

2.5.

CCI2009RO161PR005-01
Hidrologia, geologia si seismicitatea
2.5.1. Hidrologia
Reteaua hidrografica a judetului Constanta este formata de urmatoarele cursuri de apa:
Dunarea, pe o lungime de 137 km, Valea Carasu, Valea Baciu si Casimcea.
Medgidia este traversata de canalul Dunare Marea Neagra.
2.5.2. Geomorfologie, geologie si seismicitate
Din punct de vedere geomorfologic, amplasamentul studiat face parte din unitatea Podisul
Dobrogei, subunitatea Podisul Medgidiei, n partea estic a vii Carasu.
Coloana stratigrafica simplificata cuprinde:
Fundamentul cristalin prezent la cca. 1700 m adncime; este reprezentat prin sisturi verzi
seria de Carasu gresii arcoziene si microconglomerate cu intercalatii argilos-grezoase sistoase;
Cuvertura sedimentar paleozoic ntre 1100 si 1700 m adncime cuprinde cuartite
(cambrian), argilite (cambrian devonian inferior), gresii cuartitice (devonian superior carbonifer
inferior);
Calcare jurasic superioare constituie un tronson geologic cu semnificatie deosebit la scara
Dobrogei, prin aceea c n zona litoralului Mrii Negre acestea cantoneaz principalul acvifer din
care orasul Constanta si statiunile vecine sunt alimentate cu ap potabil. n zona Cernavod
acestea sunt scufundate la peste 350 m de ctre falia Ovidiu Capidava, avnd grosimi de pn
la 800 m;
Argilele valanginiene se interpun ntre cele dou orizonturi calcaroase barremian si jurasic
superior avnd o grosime de 100-150 m, fiind alctuite din argile rosii cu conglomerate si
pietrisuri;
Calcarele barremiene sunt interceptate la adncimi de cca. 70 m n amplasamentul Saligny.
Argilele cu lentile de nisipuri si calcare din intervalul aptian-sarmatian. Lentilele nisipoase
gzduiesc uneori acvifere de mic important. Uneori ns ele constituie acumulri de ap
importante, cum sunt cele din zona tunelelor de evacuare a apei de rcire de la CNE. n Valea
Cismelei ntr-o zon a cantonului este prezent o lentil de calcar eocen cu nummuliti, care
constituie gazda unui acvifer permanent ce alimenteaz fntna de la baza versantului.
Depozitele cuaternare sunt depozitele ce acoper ntreaga zon, avnd grosimi de pn la
50-60 m. Prezint dou nivele distincte:
- argila rosie cuaternar, n baza cuaternarului si respectiv sub loessul cuaternar, alctuit
predominant din argile cu un important procent de nisip si praf, uneori pietris.
- loessul prezint grosimi maxime de 25-30 m.
Din punct de vedere seismic, zona cercetat este caracterizat de valoarea de vrf a
acceleratiei terenului pentru proiectare ag = 0.16g pentru cutremure avnd intervalul mediu de
recurent IMR = 100 ani si perioada de control (colt) Tc = 0.7 sec (conform Codului de proiectare
seismic Partea I Prevederi de proiectare pentru cldiri - indicativ P 100-1/2006).
Conform STAS 6054-77, adncimea maxim de nghet este de 0.800.90 m.
2.5.3. Consideratii geo - tehnice
Terenul in care urmeaza sa se execute sapaturile pentru pozarea retelelor de alimetare cu apa
si canalizare ce urmeaza sa se realizeze precum si a constructiilor aferente, se incadreaza in
categoria teren dificil.
Terenul de fundare este alctuit, sub un strat de umplutur sau de pmnt vegetal cu
grosimea de 0.200.70 m, dintr-un pachet de loess (praf argilos glbui-cafeniu, macroporic) n
stare de consistent plastic vrtoas la tare.
11


CCI2009RO161PR005-01
Nivelul apei subterane nu a fost interceptat pn la adancimea de 5 m.

2.6.
Santierul
2.6.1.Ore de lucru pe santier

Timpul de lucru va fi n conformitate cu Legislatia romana privind conditiile de munca.
Nici o lucrare nu se va ntreprinde n afara acestor ore, cu exceptia urgentelor, fara o
aprobare scrisa data de Inginer n prealabil.
2.6.2.Organizarea de santier
Daca nu este mentionat altfel in desene sau specificat in aceasta documentatie, Santierul
inseamna o intindere de pamant public sau privat care, in opinia Inginerului, este necesar sau
practicabil pentru constructia Lucrarilor. Constructorul nu va folosi Santierul pentru nici un alt scop
care nu este prevazut in contract.
Organizarea de santier se va proiecta, analiza si executa de catre Constructor, n
conformitate cu experienta si tehnologia proprie.
Constructorul este obligat sa asigure o structura de organizare care cuprinde personal
calificat, cu experienta si suficient din punct de vedere numeric, pentru a asigura respectarea
riguroasa a programului de constructii si prevederilor contractului.
Constructorul n organizarea de santier propusa, va arata structura personalului, cu toate
detaliile profesionale ale fiecarui post, continand: varsta, calificarea, experienta, specializarea, etc.
Constructorul trebuie sa comunice Beneficiarului numele RESPONSABILULUI TEHNIC CU
EXECUTIA, care trebuie sa fie atestat tehnico profesional, care va verifica lucrarile din
sectiunea Constructorului.
Constructorul va include n organizarea de santier si o grupa de management pentru
realizarea contractului de lucrari n cat mai bune conditii.
Grupa de management va fi condusa de Responsabilul Tehnic cu executia, care va fi un
Supervizor propriu al Constructorului, un inginer cu experienta, cu o activitate de cel putin 10 ani n
realizarea de proiecte similare, autorizat conform Legii nr. 10 privind calitatea in constructii.
Numeric, personalul ajutator care alcatuieste grupa de management, va fi n functie de
amplasarea si complexitatea lucrarii, avand experienta si cunostiintele necesare.
Daca n timpul derularii contractului, Beneficiarul considera ca grupa de management
organizata de Constructor nu actioneaza la un standard acceptabil, atunci Constructorul va angaja
un manager Consultant, care trebuie sa fie aprobat de Beneficiar.
ntre ndatoririle grupei de management vor fi incluse urmatoarele:
pregatirea planificarii, a programelor de lucru si a relatiilor cu autoritatile publice,
supravegherea continua a lucrarilor si anticiparea factorilor care au posibilitatea sa
afecteze derularea n timp a contractului,
elaborarea propunerilor pentru modificarea planificarii din cauze care sau ivit pe
parcurs,
aprecierea continua a metodelor si rutinelor Contractului, relative la viteza de
executie si efectul lor asupra eficientei ndeplinirii contractului,
planificarea anticipata pentru necesarul de resurse, luanduse n considerare
posibilele lipsuri si ntarzieri n aprovizionarea santierului cu materiale,
culegerea si prelucrarea ultimilor informatii necesare la ntlnirile de lucru cu
Constructorul si Beneficiarul,
12


CCI2009RO161PR005-01
ntocmirea rapoartelor lunare ce trebuie naintate Inginerului de catre reprezentantul

Constructorului.
2.6.3.Conditia santierului
Inainte de a efectua orice lucrare, Constructorul va inspecta Santierul impreuna cu Inginerul
sau Reprezentantul acestuia, pentru a stabili conditiile generale care vor fi hotarate si inregistrate
in scris, si unde, in opinia Inginerului sau a Reprezentantului sau se considera necesara o
inregistrarea prin mijloace de fotografiere sau video.
Aceste locatii vor include: birourile de santier ale Beneficiarului, Atelierele, zone pentru
materiale si stocare a utilajelor, drumurile de santier, gropile de imprumut.
Detaliile inregistrate vor include locatia tuturor delimitarilor si evaluari cu privire la conditiile
cladirilor, suprafete, terase (daca exista), rigole, cursuri de apa, drumuri, rute, garduri si alte
informatii referitoare la Santier si orice alta parte care poate fi afectata oricand de operatiunile
Constructorului.
2.6.4.Curatenia santierului
Constructorul va ntretine santierul ntr-o stare curata, ordonata si sanitara adecvata, atata
timp cat el este raspunzator de realizarea lucrarilor si va respecta toate reglementarile n vigoare
ale organelor sanitare, ale politiei si ale municipalitatii, n vederea asigurarii unui climat de ordine n
desfasurarea lucrarilor.
Constructorul va asigura n timpul lucrarilor de constructie ntretinerea si curatarea
instalatiilor sanitare pentru uzul angajatilor sai. El se va asigura ca angajatii sai nu vor murdarii
santierul sau proprietatea din vecinatate. Costul ntretinerii va fi inclus n pretul de contract.
Constructorul va trebui sa curete gropile de imprumut si alte surse de materiale,
amplasamentele tuturor Lucrarilor Temporare, birourilor, magaziilor, atelierelor, depozitelor,
mizeria de la baraci si alte amplasamente si va dispune toate reziduurile intr-o maniera adecvata.
Limitele suprafetelor care urmeaza a fi curatate vor fi indicate pe Schite sau vor fi stabilite de
catre Inginer.
Tot timpul si in toate rapoartele, Constructorul va lua masurile necesare pentru protectia
mediului in si in jurul Santierului prin aderarea la masurile detaliate din Planul sau de Management
al Mediului Inconjurator.
Constructorul va trebui sa faca tot posibilul sa evita taierea copacilor, afectarea vegetatiei,
florei, etc. Daca Reprezentantii Inginerului cer ca anumiti copaci, arbusti si garduri vii vor trebui sa
fie protejati, Constructorul se va conforma si va trebui sa ia toate precautiile necesare pentru a
preveni deteriorarea acestora.
O data cu terminarea tuturor lucrarilor care au fost executate de catre Constructor in orice
parte a Santierului, altele decat cele legate de intretinerea lucrarilor, Constructorul va curata partea
mentionata a Santierului dupa cum este specificat in clauzele relevante ale Conditiilor Contractului.
Constructorul nu va permite autovehiculelor sau utilajelor sa plece de pe santier nainte de a
fi curatate si spalate cu apa.
2.6.5.Cai de acces, cai de comunicatii
2.6.5.1. Utilizarea drumurilor publice
Constructorul se va asigura ca drumurile si arterele de circulatie folosite de el nu sunt
murdarite ca rezultat al folosirii; iar cazul n care se murdaresc, conform opiniei Beneficiarului,
Constructorul va lua toate masurile pentru a le curata, fara costuri suplimentare pentru Beneficiar.
13


CCI2009RO161PR005-01
Constructorul se va asigura ca nu exista depuneri de pamant si pietris, pe drumurile publice

sau private ca rezultat al lucrarilor. Toate vehiculele care parasesc santierul vor fi curatate
corespunzator.
2.6.5.2 Accesul pe santier
nainte de nceperea oricarei parti a lucrarilor, Constructorul va face cai temporare de acces,
incluzand si drumuri provizorii de ocolire, care pot fi necesare din cand n cand cu aprobarea
Beneficiarului. Constructorul va ntretine aceste cai de acces n conditii adecvate pentru siguranta
si trecerea usoara a echipamentelor si vehiculelor pana la terminarea lucrarilor.
Constructorul va ncheia un proces-verbal cu Beneficiarul n ceea ce priveste starea
suprafetelor terenurilor publice pe care se face accesul nainte de nceperea oricarei lucrari, pentru
a le face adecvate accesului. Constructorul va mentine aceste suprafete ntr-o stare de curatenie
rezonabila si le va repara n timpul executiei lucrarilor. La terminarea utilizarii de catre Constructor
a acestor cai de acces el va aduce suprafetele la o conditie cel putin egala cu cea dinaintea
folosirii lor.
Beneficiarul va negocia si va face posibil Constructorului accesul spre santier pe teren privat,
atunci cand nu exista alta alternativa. Accesul negociat se va acorda dupa ce Constructorul va
face toate eforturile pentru acces.
Constructorul nu va intra cu nici o parte a santierului n terenurile private fara permisiunea
prealabila a Beneficiarului si fara consimtamantul proprietarilor acestor terenuri.
n functie de strada pe care se va lucra, se vor asigura, dupa caz, conditii de circulatie pentru
circulatia normala, sau temporar se va scoate strada din circulatie, cu aprobarea organelor abilitate
pentru aceasta. Inainte de inceperea oricarei parti a lucrarilor, Constructorul va trebui sa asigure
drumuri de acces temporare, incluzand toate devierile si podurile in partea implicata a Santierului,
toate cu aprobarea Inginerului. Constructorul va mentine aceste drumuri de acces intr-o conditie
adecvata pentru o trecere in siguranta a utilajelor si vehiculelor pana cand nu mai sunt necesare
scopului contractului.
Constructorul va intocmi un document cu care Inginerul sa fie de acord privind conditiile
oricaror suprafete private de pamant sau oricaror suprafete publice cultivate sau intretinute prin
intermediul carora se realizeaza accesul la Santier inainte de folosinta si va trebui sa pastreze
aceste suprafete intr-un stadiu rezonabil de curatenie si intretinere in timpul executiei lucrarilor. La
terminarea folosirii de catre Constructor a acestor cai de acces, el va trebui sa aduca suprafetele la
niste conditii cel putin egale cu cele existente inainte de a fi folosite de catre el.
In cadrul acestui Contract, toate drumurile, drepturile de acces, trotuarele si altele lucruri
asemanatoare care nu fac parte din Lucrarile permanente, dar sunt cerute de catre Constructor
sau de catre Inginer pe sau aproape de Santier direct sau indirect in legatura cu lucrarile
prevazute in contract, vor fi denumite Drumuri de Serviciu. Aceste drumuri vor fi considerate ca
Lucrari Temporare.
Constructorul va construi toate Drumurile de Serviciu, care vor trebui sa fie in conformitate cu
standardele, astfel incat sa poata fi folosite normal si in siguranta in orice conditii climatice.
Constructorului nu i se va rambursa nici o suma pentru folosirea Drumurilor de Serviciu de catre
altii decat Beneficiarul, personalul sau agentii Inginerului si Constructorului, cu conditia ca acestia
sa foloseasca aceste drumuri cu aprobarea Inginerului si in mod direct sau indirect in legatura cu
Lucrarile din cadrul Contractului.
Constructorul va ridica si va mentine imprejmuiri temporare si porti, pe cheltuiala sa dupa
aprobare, pentru a inchide aria Lucrarilor de efectuat, si orice alte suprafete de teren care pot fi
necesare pentru a-si indeplini obligatiile fata de Inginer din cadrul Contractului.
14


CCI2009RO161PR005-01
Nici o persoana neautorizata nu va putea intra pe Santier. Constructorul va trebui sa

instruiasca toate persoanele sa evite si sa previna abuzurile in conformitate cu Conditiile
Generale ale Contractului.
2.6.6. Facilitati asigurate de Constructor
2.6.6.1 Panouri publicitare
Constructorul va asigura montarea panourilor publicitare continand sigla Uniunii Europene,
numele beneficiarului, titlul proiectului, numele contractantului, etc., in locuri vizibileastfel incat cei
care trec pe langa santier sa cunoasca natura proiectului.
2.6.6.2 Facilitati pentru personalul Constructorului
Constructorul va asigura personalul de santier cu toate contributiile de asistenta sociala si
sanatate in concordanta cu legislatia romaneasca. Constructorul va prevedea pentru personalul
sau de santier echipament de protectie si imbracaminte de protectie.
2.6.7.Servicii sanitare
Constructorul va organiza, furniza si ntretine, n locuri usor accesibile, atat pe santier cat si
n colonia de lucratori, posturi sanitare de primajutor, pe toata durata contractului.
Dotarea si ncadrarea cu personal sanitar a acestor posturi va fi conforma cu prevederile
normelor sanitare pentru santierele de constructii.
2.6.8.Alimentarea cu apa si energie electrica
Constructorul va face pe propria sa cheltuiala toate angajamentele pentru alimentarea cu
apa si energie electrica n scopul lucrarilor.
Se vor instala contoare pentru utilitatile pe care care Constructorul le consuma. Astfel se va
contoriza apa consumata pentru efectuarea de probe si teste, spalari si dezinfectari ale
conductelor
2.6.9.Repunerea n starea anterioara a santierului
La terminarea lucrarilor, Constructorul va curata toate drumurile temporare de acces si va
readuce zona la conditia ei initiala spre aprobarea Beneficiarului.
Refacerea acestor zone va cuprinde urmatoarele lucrari: sapare teren, nivelare, strangere si
depozitare elemente grosiere, ncarcare, transport si descarcare material excedentar.
2.6.10 Apa provenita din precipitatii,
Constructorul va trebui sa acorde atentie apei, oricare ar fi sursa sau cauza, astfel incat sa
asigure executarea lucrarilor specificate in conditii satisfacatoare de umiditate si siguranta cu
aprobarea Inginerului.
Daca nu sunt stabilite si specificate in alta parte toate masurile legate de atentia acordata
apei, aceasta va trebui considerata ca fiind Lucrare Temporara. Constructorul nu va avea dreptul
la rambursarea banilor cheltuiti pentru asigurarea apei din partea Inginerului. Dupa ce si-a servit
scopul, Lucrarile Temporare si utilajele vor fi dezafectate.
2.6.11.Documente de arhiva de santier
Constructorul va pastra dosare continand pozitia si amploarea excavatiilor pentru orice tip de
utilitate publica sau obstacol ntalnit n timpul executiei lucrarilor, precum si a probelor luate.
15


CCI2009RO161PR005-01
2.6.12.Norme privind securitatea si sanatatea in munca pe santier

Constructorul va respecta toate reglementarile referitoare la protectia personalului,
operatorilor, personalului Beneficiarului. El va obtine copii ale tuturor reglementarilor n vigoare si
le va utiliza n inspectia pe santier.
n scopul executarii lucrarilor de constructii n conditii de siguranta si igiena a muncii se vor
respecta prevederile din Legea securit ii i snt ii n munc Legea nr. 319/2006. Se vor
avea in vedere Norme metodologice pentru aplicarea Legii securitatii si sanatatii n munca nr.
319/2006 stabilite prin HG nr.1425/ 11.10.2006.
Se atrage atentia n mod deosebit asupra respectarii prevederilor cuprinse in Normele
specifice de securitate a muncii pentru alimentari cu apa ale localitatilor si pentru nevoi
tehnologice aprobate prin ordinul 387/22.11.1995 al Ministerul Muncii si Protectiei Sociale si
Normele specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate, aprobate de Ministerul
Muncii si Protectiei Sociale cu ordinul nr. 359/1995, publicat n Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I nr. 11/1996.
Constructorul este obligat sa instruiasca angajatii sai la locul de munca si sa tina seama de
calificarea profesionala si de modul cum fiecare muncitor poate sa-si nsuseasca notiunile din
instructajul facut, ncat sa poata folosi fara pericol instalatiile, utilajele, sculele si uneltele la locul de
munca unde este repartizat, insistand n special asupra accidentelor provenite din nerespectarea
instructajului, dandu-se exemple concrete.
Nu se va primi la lucru nici un angajat fara a avea instructajul de protectie a muncii si
prevenirea incendiilor, facut si nsusit. Obligatia efectuarii instructajului o au cei ce organizeaza,
controleaza si conduc procesele de munca.
Ori de cate ori un angajat este numit de la un loc de munca la altul i se va face instructajul la
noul loc de munca, chiar daca este aceeasi unitate.
Instructajul se va efectua n trei etape:
- Instructajul introductiv general (8 ore pana la 16 ore cu verificari n fisa de instructaj):
- Instructajul la locul de munca efectuat de catre conducatorul locului de munca
(inginer, maistru, sef de echipa) durata fiind de cel putin 8 ore cu verificarea sefului ierarhic
superior, celui care a facut instructajul, dupa care angajatul este admis sa lucreze.
- Instructajul periodic se face la locul de munca cel putin o data pe luna de
conducatorul locului de munca. Instructajele angajatilor (introductiv general, la locul de
munca si periodic) se vor consemna n mod obligatoriu n fisa individuala de instructaj.
Pentru instructajul de protectie si igiena muncii se vor avea n vedere cel putin urmatoarele
capitole din Normele de protectia muncii n activitatea de constructii montaj aprobate de M. C.
Ind. cu ordinul nr. 1233/D 1980:
Cap. 14 - Mijloace individuale de protectie;
Cap. 15 - Dispozitive de securitate a muncii;
Cap. 17 - ncarcarea, descarcarea si depozitarea materialelor;
Cap. 18 - Electrosecuritatea;
Cap. 19 - Terasamente;
Cap. 22 - Turnarea betoanelor;
Cap. 27 - Schele, esafodaje si scari;
Cap. 31 - Montarea prefabricatelor si a utilajelor tehnologice;
Cap. 32 - Sudura;
Cap. 33 - Alimentare cu apa si canalizare;
Cap. 38 - Instalatii si masini de ridicat.
16


CCI2009RO161PR005-01
Subliniem necesitatea acordarii unei atentii deosebite cap. 14, 18, 19, 27 si 38.
Conform catalogului de dispozitive si elemente tipizate pentru protectia muncii la lucrarile de
constructii montaj editate de M.C. Ind., proiect IPCT nr. 7088/1975, Constructorul va folosi
dispozitivele indicate n acest catalog si anume:
- Subgrupa I - Dispozitive de protectie a muncii pentru lucrari de sapatura (simbol
catalog nr. 122, 108, 107);
- Subgrupa II - Dispozitive de protectie a muncii pentru lucrari la naltime (simbol nr.
201, 203, 205, 206, 207, 209, 210, 212, 213, 216);
- Subgrupa III - Dispozitive de protectie a muncii pentru lucrari de sudura (simbol nr.
301, 303, 304, 306, 307);
- Subgrupa IV - Dispozitive de protectie a muncii pentru lucrari electrice de joasa si
nalta tensiune (simbol nr. 401, 402, 403, 404, 405, 406, 407);
- Subgrupa VII - Dispozitive de protectie a muncii la confectionarea prefabricatelor din
beton armat si beton precomprimat (simbol nr. 701, 702);
- Subgrupa VIII - Semne conventionale, indicatoare de securitate (simbol nr. 801, 802).
Se atrage atentia ca prevederile din prezentele masuri nu au caracter limitativ, n sensul ca
Constructorul, n plus, va trebui sa tina seama de prevederile tuturor instructiunilor si legilor n
vigoare si sa ia masurile pe care le va considera necesare n vederea asigurarii securitatii muncii,
evitarii accidentelor si prevenirii incendiilor.
Se va acorda o atentie deosebita la prelucrarea NSSM si a instructiunilor de prevenire si
combatere a incendiilor precum si lucrarilor de sudura avand n vedere eliberarea perimetrului de
foc la locurile de munca cu materiale inflamabile (reziduuri petroliere, constructii de gradul IV si V
rezistenta la foc, executate din elemente combustibile).
Constructorul va prelucra cu angajatii sai masurile enumerate mai sus mpreuna cu alte
masuri pe care le gaseste necesar a fi luate n vederea asigurarii executarii lucrarilor n bune
conditii de calitate, fara accidente sau incendii.
2.7.
Relatiile dintre Constructor, consultant si beneficiar
Constructorul are obligatia de a informa consultantul si beneficiarul asupra tuturor detaliilor

legate de derularea investitiei; iar n cazul unor modificari fata de prevederile caietului de sarcini,
acestea se vor face cu nstiintarea si acordul consultantului si al beneficiarului.
Relatiile dintre constructor, consultant si beneficiar vor fi de colaborare, verificare si control.
2.8.
Separarea contractului
n cazul n care pe o strada se preconizeaza a se realiza si alte lucrari, Constructorul si va

coordona executarea lucrarilor cu companiile de utilitati publice care executa lucrari pe aceeasi
strada sau portiune de lucru.
2.9.
Activitati care urmeaza a fi executate de Beneficiar

Beneficiarul va face manevrele de inchidere/deschidere in sistemul centralizat, dupa
asigurarea scrisa ca Constructorul este pregatit sa execute lucrarile de cuplare a
retelelor noi la sistemul in functiune.
Beneficiarul va pune la dispozitia Constructorului acele parti ale santierului care sunt
detinute de alte companii.
17

2.10.

CCI2009RO161PR005-01
Autorizatii
Constructorul va fi raspunzator pentru obtinerea tuturor autorizatiilor necesare, licentelor si

aprobarilor necesare pentru executia lucrarilor, nainte de nceperea acestora cu exceptia
autorizatiei de construire care va fi obtinuta de catre Beneficiar. Constructorul va lua legatura cu
primaria localitati pentru lucrarile care se executa in intravilan pentru a determina numarul de
autorizatii necesar si va asigura ca acestea vor fi obtinute in concordanta cu programul.
2.11.
Avizarea lucrarilor
Constructorul va da Inginerului o nstiintare scrisa referitoare la nceperea oricarei noi

sectiuni a lucrarilor si nu va ncepe nici o operatie importanta fara aprobarea scrisa a Inginerului.
Anuntarea tuturor operatiilor importante se va face Inginerului n avans, pentru a permite
acestuia sa ia masurile necesare pentru inspectie, sau n alte scopuri.
2.12.
Protectia instalatiilor, a serviciilor publice si private existente
Pentru aceste specificatii utilitatile publice inseamna:

linii complete ale apei (incluzand camine de contor, camine de vane, hidranti de
incendiu, etc.);
linii complete de cabluri (cabluri telefonice, stalpi pentru cabluri electrice, etc.;
linii complete de putere inalta si joasa tensiune (stalpi de tensiune);
trasee de cabluri;
iluminare stradala;
indicatoare de trafic;
linii complete de canalizare (incluzand camine, guri de deversare, sifoane, etc.);
rigole, traversari de ape;
linii de fibre optice;
toate celelalte accesorii si obiecte apartinand utilitatilor, in limitele lucrarilor de
constructii propuse.
Localizarea tuturor utilitatilor existente, in limitele lucrarilor de constructii propuse si de
asemenea, inainte de inceperea oricarei constructii semnificative, va fi raspunderea si
responsabilitatea totala a Constructorul. Nici o revendicare de la Constructor sosita cu informatii
incomplete nu va fi luata in considerare de catre Inginer. Constructorul va trebui sa fie complet
responsabil si va trebui sa admita in Pretul Contractului costurile oricaror investigatii aparute la
cerintele din acest capitol si pentru orice defectiune sau interferenta cu utilitatile.
Constructorul va trebui sa aiba mare grija in timpul desfasurarii lucrarilor pentru a evita
defectiuni sau interferente cu utilitatile publice si va trebui sa fie responsabil pentru orice defectiune
si defectiuni ulterioare cauzate de el sau de reprezentantii sai, rezultate, direct sau indirect, din
ceva facut sau omis.
Daca, in opinia Inginerului, defectiunile pot fi cauzate de folosirea utilajelor mecanice pentru
excavatii adiacent utilitatilor, Constructorul va trebui sa ceara sa se excaveze manual in
vecinatatea acestora. Tarifele din contract vor trebui sa includa si aceste excavatii manuale.
Inainte ca excavatiile sa fie efectuate in apropierea utilitatilor folosind utilaje mecanice,
Constructorul va trebui sa efectueze investigatii preliminare adecvate si complete pentru a localiza
utilitatile publice prin gropi sapate manual. Constructorul va trebui sa fie responsabil pentru
18


CCI2009RO161PR005-01
pastrarea sigurantei si protectia oricaror aparate de comanda, cabluri si alte echipamente

conectate la instalatiile de dirijare a traficului din Santier (semafoare).
In punctele in care operatiunile Constructorului sunt adiacente proprietatilor apartinand
autoritatilor cailor ferate, telegrafului, telefoniei si energiei, sau sunt adiacente altei proprietati,
defectiuni care pot duce la cheltuieli, pierderi sau inconveniente considerabile, lucrarea nu va
trebui inceputa inainte de a se face toate aranjamentele necesare pentru protectia acestora.
Constructorul va trebui sa coopereze cu proprietarii sau cu autoritatile oricaror utilitati
subterane sau supraterane pentru operatiunile de mutare si rearanjare ale lor, in scopul ca aceste
operatiuni sa poata progresa intr-un mod rezonabil si ca aceasta dublare a rearanjarii lucrarii sa
poata fi redusa la minim si serviciile oferite de cei in cauza sa nu fie intrerupte inutil.
In eventualitatea intreruperii apei sau altor utilitati ca rezultat al unei avarii accidentale sau ca
rezultat al expunerii sau nesustinerii. Constructorul va trebui sa instiinteze imediat autoritatea
potrivita sau proprietarii. El va trebui sa coopereze cu autoritatea numita pentru refacerea
serviciului cat mai repede posibil. In caz contrar, intreruperea apei va trebui permisa in afara orelor
de lucru. Hidrantii de incendiu vor trebui sa fie accesibili oricand Pompierilor si nici un fel de
material nu va trebui depozitat pe o raza de 5 metri fata de fiecare hidrant.
Constructorul are obligatia efectuarii sondajelor (transee de explorare, etc) pe traseul
lucrarilor pentru a preintampina afectarea utilitatilor sau constructiilor existente, semnalizate sau nu
in documentatie. Numarul acestor sondaje va fi suficient de mare pentru a evita orice
deranjamente ale infrastructurii publice. Constructorul va trebui sa excaveze manual in jurul
structurilor si a utilitatilor existente in subteran.
Va fi de datoria Constructorului sa instiinteze toate companiile, autoritatile detinatoare de
utilitati si alte parti afectate si sa se straduiasca pentru a face toate racordurile necesare la utilitati
pana la limitele constructiei cat mai curand posibil.
Locatia si extinderea subsolurilor si a suprafetelor nu pot fi prezise cu certitudine.
Constructorul va trebui sa excaveze si sa umple suficient transeele de explorare inaintea lucrarilor
cu scopul de a localiza structurile subterane si utilitatile publice, care pot fi afectate de lucrari.
Constructorul va trebui sa excaveze manual in jurul structurilor si a utilitatilor existente in
subteran.
Constructorul va trebui sa cerceteze ulterior aceste structuri subterane si utilitatile si va
trebui sa reprezinte in plan si sectiune desene detaliate. Desenele detaliate vor trebui trimise
Inginerului intr-un timp rezonabil pentru aprobare si pentru a permite Inginerului sa foloseasca
desenele detaliate ca ajutor pentru a verifica si/sau a schimba pozitia Lucrarilor Permanente si sa
emita in timp rezonabil si in toate circumstantele relevante, desenele constructiei. Nicio intarziere
nu va fi luata in considerare pe motivul esecului sau al imposibilitatii Constructorului de a emite
desenele detaliate in timp potrivit. Transeele de explorare se cer a fi umplute imediat dupa ce
scopul a fost realizat si Constructorul va trebui sa mentina suprafata in conditii satisfacatoare.
Constructorul va executa n asa fel lucrarile ncat sa evite ntreruperea sau deranjarea
functionarii instalatiilor existente (conducte, hidranti exteriori de incendiu, vane, etc.), se va urmari
permanent ca hidrantii subterani sa nu fie acoperiti cu beton, asfalt, etc.
Pe timpul realizarii lucrarilor, se interzice acoperirea vanelor cu pamantul rezultat din
sapatura.
Pe planurile anexate la faza de obtinere a avizelor si acordurilor pentru eliberarea
Autorizatiei de construire, este indicata pozitia serviciilor detinute si operate de diverse Companii
utilitare care pot fi afectate de lucrare (electricitate, gaze etc).
19


CCI2009RO161PR005-01
Constructorul va notifica cu 7 zile nainte de nceperea lucrarilor toate autoritatile publice

locale, detinatorii de retele edilitare si alti proprietari despre nceperea acestora, lucrari care ar
putea sa-i afecteze.
Constructorul trebuie sa ia legatura cu aceste Companii naintea nceperii oricarei excavatii.
El trebuie sa cunoasca cu precizie pozitia exacta a tuturor serviciilor existente ce pot fi afectate de
executia lucrarii.
Constructorul trebuie sa se asigure ca toate aceste servicii sunt protejate adecvat la orice
ora n concordanta cu cerintele Companiei care le-a realizat.
Daca este necesara orice fel de deviere la serviciile existente, indicate de conducatorul de
proiect, Constructorul trebuie sa permita accesul si cooperarea cu Compania care le-a realizat,
pentru a permite efectuarea oricarei devieri.
Daca apar deteriorari din cauza executarii lucrarilor, Constructorul trebuie imediat sa:
anunte Beneficiarul si Compania corespunzatoare
stabileasca aranjamentele necesare pentru ca stricaciunile sa se repare bine si fara
ntarziere cu aprobarea Companiei utilitare. Constructorul va plati toate cheltuielile
pentru reparatii.
Beneficiarul si Inginerul pot emite instructiuni sau lua alte masuri pe care le cred necesare
pentru repararea rapida a defectiunilor survenite n timpul derularii Contractului.
Astfel de masuri nu-l vor scuti pe Constructor de plata pentru repararea defectiunilor.
2.13.
Prevenirea eroziunilor de suprafata
Constructorul va trebui sa acorde o atentie deosebita tot timpul pentru a preveni eroziunea
suprafetelor pe Santier si in orice alta parte care poate fi afectata de operatiunile sale si Inginerul
poate impune limite si restrictii rezonabile asupra metodei de curatare si asupra perioadei si
anotimpului din an cand curatarea trebuie efectuata in concordanta cu circumstantele adecvate.
Se va tine cont ca lucrarile se vor executa n domeniul public ntr-o structura de drum
degradata sau nemodernizata, ceea ce poate duce la aparitia de ntarzieri sau costuri suplimentare
prin degradarea unor suprafete mai mari de drum decat cele din desene. Se vor folosi utilaje care
nu vor degrada structura drumurilor.
2.14.
Traficul
Constructorul va trebui sa respecte legile nationale si codul rutier in vigoare, in conformitate

cu aceasta clauza.
Inainte ca orice lucrare sa inceapa si care afecteaza folosirea drumurile principale sau a
oricarei autostrazi, propunerea referitoare la conditiile de lucru al Constructorul va fi supusa
aprobarii scrise din partea Inginerului si a Autoritatii Nationale a Drumurilor, Primariei si Politiei.
Constructorul trebuie sa cunoasca reglementarile privind executia lucrarilor in domeniul
public sub trafic cu anumite restrictii de irculatie.
Pe toata durata desfasurari Contractului, Constructorul va trebui sa coopereze cu Autoritatea
Nationala a Drumurilor si cu Politia privind lucrarile, accesul pe orice drum principal sau pe orice
autostrada. Constructorul va informa Inginerul despre orice cerinta sau aranjamente facute cu
aceste institutii.
Unde se impune devierea temporara a oricarei sosele, oricarui trotuar sau drum public
necesara pentru lucrari, Constructorul va trebui sa furnizeze si sa mentina o cale de trecere
alternativa, acceptata de catre Inginer si institutiile care pot emite pretentii si care va trebui sa fie
operationala inainte de orice nceperea lucrarilor la drumul existent.
20


CCI2009RO161PR005-01
Unde sunt necesare rampe, acestea vor fi furnizate si mentinute la un standard adecvat in
ceea ce priveste toate categoriile de trafic sau pietonii care vor sa le foloseasca. Constructorul va fi
responsabil de inchiderea, devierea drumurilor si semnalizarea acestora (dupa cum este cerut).
Constructorul trebuie sa mentina o ruta de acces pentru vehiculele de urgent ape toate
proprietatiile si la orice ora.
Cand traficul nu poate fi evitat Constructorul trebuie sa asigure un sistem de control al
traficului acceptate de catre Inginer, Politie si Primarie.
2.15.
Examinarea lucrarilor ascunse
Nici o lucrare nu va fi acoperita cu pamant fara aprobarea Beneficiarului si a altor detinatori

de utilitati publice. Constructorul va asigura accesul Beneficiarului pentru examinarea lucrarii ce
urmeaza a fi acoperita.
Constructorul l va anunta din timp pe Beneficiar cand si ce lucrare este gata pentru
examinare, iar acesta va examina lucrarea ntr-o perioada de timp care sa nu afecteze executia n
continuare a lucrarii.
2.16.
Cai de acces provizorii
Locurile de trecere pentru oameni peste gropi si santuri se amenajeaza cu podete, avand o
latime de cel putin 0,8 m, cu balustrade cu naltimea de 1,0 m pe ambele parti si cu scanduri pe
margine de cel putin 10 cm latime.
Titlurile si sistemul de numerotare utilizate vor fi aprobate de catre Inginer.
2.17.
Programul lucrarilor si declaratia de metoda
n conformitate cu cerintele Contractuale, Constructorul va prezenta Inginerului un program,

n intervalul de timp specificat. Acest grafic, intocmit conform Conditiilor Contractuale, va indica
clar urmatoarele:
ordinea fiecarei activitati, pe fiecare stradasau la foraje, datele stabilite pentru nceperea
si finalizarea fiecarei activitati, incluzand faza proiectului de executie, (pentru detaliile de
executie si celelalte lucrari care vor fi proiectate de Constructor) durata stabilita privind
evolutia fiecarei etape de lucrari si cantitatea cumulata sau procentul de lucrari
planificate pentru fiecare activitate, pe fiecare luna;
planificare completa a resurselor care sa prezinte numarul de unitati si timpul alocat
pentru fiecare unitate de utilaj, materiale si forta de munca alocate fiecarei parti a
Lucrarilor;
datele pana la care se vor prezenta desenele principale, incluzand desenele de executie
pentru Lucrarile Temporare, care necesita aprobarea Inginerului;
intervalele de timp necesare pentru efectuarea lucrarilor de catre alte parti, inclusiv cele
ale Beneficiarului si ale diverselor companii de utilitati.
Trebuie prevazut suficient spatiu n cadrul programului pentru nregistrarea progresului real
comparat cu cel planificat, pentru fiecare activitate.
Programul va fi prezentat mpreuna cu o declaratie de metoda detaliata in Sectiunea
Formulare Declaratii de procedura, si in care se precizeaza urmatoarele:
declaratie care sa prezinte numarul si categoriile de personal tehnic si de supervizare si
respectiv muncitorii calificati si necalificati care vor fi angajati n Lucrari;
detalii ale componentelor majore ale echipamentelor pe care Constructorul
intentioneaza sa le utilizeze la executarea Lucrarilor;
21


CCI2009RO161PR005-01
detalii asupra metodelor de lucru ale Constructorul ui pentru toate operatiunile;

declaratie care sa stabileasca amplasamentele si dimensiunile pentru punctul de lucru
al Constructorului, birourile, atelierele si depozitele sale.
2.18.
Programul de executie a lucrarilor, graficele de lucru, programe de receptie
Lucrarile se vor executa n conformitate cu graficul aprobat de Consultant, grafic care face
parte integranta din Conditiile speciale de executie din cadrul contractului.
Constructorul, dupa ce a primit comunicarea de acceptare din partea Beneficiarului, n
maxim 30 de zile, va supune aprobarii acestuia un program de executare a lucrarilor, n care
acestea sunt esalonate n ordinea tehnoologica a executiei, pentru fiecare obiect n parte,
component al ntregii lucrari ofertate si cu termene pentru executia fiecarei strazi.
Programul va fi sub forma unui tabel, sau orice alta forma convenita cu Beneficiarul si va
indica n mod clar urmatoarele:
ordinea fiecarei activitati, nceperea si data terminarii fiecarei activitati, viteza de

progresare a lucrarilor si lucrul cumulativ sau procentajul lucrului ce se asteapta a fi
realizat pe fiecare activitate la sfrsitul fiecarei luni;
Timpul necesar lucrarilor realizate de subcontractanti (daca este cazul).

Programul va fi trimis cu detalii referitoare la:
relatare referitoare la numarul si categoriile personalului tehnic si de inspectie

(supervizare) cat si a lucratorilor calificati si necalificati ce urmeaza a fi angajati la
lucrarile respective,
lista cu detalii referitoare la tipul echipamentului de constructie de baza (incluznd si

vehiculele) pe care Constructorul si propune sal foloseasca la aceste lucrari,
Detalii referitoare la metodele de lucru ale Constructorului pentru toate operatiunile,
lista cu propuneri pentru amplasarea si dimensiunile baracilor (coloniei provizorii de

santier), a birourilor, atelierelor si depozitelor,
Detalii ale programului pentru lucrari de la data primirii din partea Beneficiarului a
ordinului pentru nceperea lucrarilor, incluzand o repartizare completa a resurselor,
prezentand numarul de grupuri si timpul repartizat pentru fiecare grup de echipament
de constructie, materiale si lucrul pentru fiecare parte a lucrarilor.
2.19.
Jurnalul de santier
Constructorul va pastra un jurnal al Santierului conform Sub-clauzei din Volumul II- Conditii
contractuale speciale.
2.20.
Desene post executie
Simultan cu avansarea lucrarilor pe Santier, Constructorul va trebui sa pregateasca toate

desenele necesare si diagramele lucrarilor conform executiei, care ar putea fi cerute pentru
aprobare si pentru supraveghere, intretinere, reparatii, si acestea vor trebui sa includa, dar sa nu
se limiteze la:
Conducte si liste cu piese anexe;
Desenele fiecarei instalatii complete vor fi la o scara de minim 1:50;
Desenele cotate ale fiecarei parti principale ale utilajului. Fiecare desen va trebui sa
includa numele producatorului, numerele de referinta, caracteristici si particularitati
complete ale tuturor partilor componente.
22

2.21.

CCI2009RO161PR005-01
Desenele precedente le pot include pe acelea prezentate si aprobate ca desene de

lucru si vor fi dimensionate si marcat in concordanta cu cererile desenelor de lucru.
Desenele aprobate vor trebui sa fie disponibile pentru verificarea Inginerului sau a
personalului sau in orice moment al executiei lucrarilor.
Lucrarile nu vor fi considerate gata pentru emiterea Certificatului de receptie la
terminarea lucrarilor, pana cand desenele furnizate nu sunt aprobate.
ntalniri si raportari
In conformitate cu prevederile din Conditii Generale Contractuale, Constructorul va prezenta

rapoartele privind evolutia executiei lucrarilor si reprezentantii Constructorului, aprobati de catre
Inginer si de Beneficiar, vor participa la ntalniri lunare de raportare a desfasurarii lucrarilor, pe
santier sau la sediul Beneficiarului, sau n orice alta locatie propusa de catre Inginer. n plus,
reprezentantii Constructorului vor participa la ntalniri suplimentare n caz de urgente sau din alte
motive, la solicitarea Inginerului.
2.22.
Modificari si ajustari
Inginerul poate initia modificari n orice moment nainte de emiterea Certificatului de Recep ie
la Terminarea Lucrrilor, fie printr-o dispozi ie, fie printr-o solicitare adresat Constructorului de-a
transmite o propunere. Constructorul va executa fiecare Modificare i va fi obligat fa de aceasta,
cu excep ia cazului n care Constructorul transmite cu promptitudine o ntiin are Inginerului
specificnd (cu detalii justificative) faptul c Constructorul nu poate ob ine n mod direct i uor
Bunurile necesare pentru Modificare. La primirea acestei ntiin ri, Inginerul va anula, confirma
sau modifica dispozi ia.
Optimizarea proiectului
Constructorul poate, n orice moment, s transmit Inginerului o propunere scris care (n
opinia Constructorului), dac este adoptat, va accelera terminarea Lucrrilor, va reduce pentru
Beneficiar costurile de construc ie, ntre inere sau exploatare a Lucrrilor, va mbunt i eficien a
sau valoarea pentru Beneficiar a Lucrrilor terminate, sau va profita, n orice alt mod,
Beneficiarului.
Dac o propunere, care este aprobat de Inginer, include o schimbare n proiectul unei pr i
din Lucrrile Permanente, atunci, cu excep ia cazului n care este convenit altfel de ctre ambele
Pr i, Constructorul va transmite Proiectantului cererea de modificare, iar acesta va intocmi
dispozitiile de santier, detaliile de executie necesare.
Constructorul nu va face nicio schimbare i / sau modificare a Lucrrilor Permanente, pn
cnd Inginerul dispune sau aprob, dac dispune sau aprob, o Modificare.
2.23.
Manuale de operare si intretinere
Constructorul va asigura manualele de operare, care sa includa documentatia producatorului

si care sa explice complet functionarea tuturor sistemelor si echipamentelor, precum si garantia
fiecarui produs.
Se va asigura de asemenea si o documentatie privind exploatarea retelelor de apa si
canalizare, ca rezultat al lucrarilor si care sa contina referiri la toate componentele sistemului
(retele, componente mecanice si electrice etc.).
Manualul de operare si intretinere trebuie de asemenea sa evidentieze posibilele pericole de
Siguranta si Sanatate, sa prezinte o estimare reala de riscuri si trebuie sa specifice clar urgenta
unor reparatii si intretineri periodice.
23

2.24.

CCI2009RO161PR005-01
Cartea constructiei
Cartea constructiei pentru toate componentele din cadrul investitiei reprezinta ansamblul
documentelor tehnice referitoare la proiectarea, executia, receptia exploatarea si urmarirea
comportarii in exploatare a constructiei si se va ntocmi n conformitate cu HG 273/1994
completata cu HG 1303/2007.
Cartea tehnica se intocmeste de catre Consultant care va instructa Constructorul sa puna la
dispozitia sa toate documentele emise cu liste de documente,revizii, planse, etc.
Cartea tehnica a constructiei va cuprinde:
Fisa de date sintetice, cu toate datele de identificare a proiectului si a partilor implicate;
Documentatia privind proiectarea: teme de proiectare; documentatia tehnica referitoare la
constructia respectiva (caracteristici, detalii de executie, schemele de instalatii efectiv
realizate cu toate modificarile aduse pe parcurs de proiectant, constructor sau beneficiar pe
parcursul executiei); breviare de calcul pe specialitati, indicarea distincta a diferentelor fata
de detaliile de executie initiale; caiete de sarcini privind executia lucrarilor;
Documentatia privind executia : autorizatia de constructie; procesul verbal de predare a
amplasamentului si a reperului de nivelment general; inregistrarile de calitate cu caracter
permanent efectuate pe parcursul lucrarilor si documentatiile prin care se atesta calitatea
lucrarilor; procesele verbale de receptie a terenului de fundare, a fundatiilorsi structurii de
rezistenta, procese verbale de admiterea fazelor determinante; procese verbale privind
montarea instalatiilor de masurare; expertize tehnice, verificari in terensau cercetari
suplimentare efectuate in afara celor prevazute de prescriptiile tehnice sau caietele de
sarcini; caiete de atasament, jurnalul principalelor evenimente;
Documentatii privind receptia: procese verbale de receptie si alte acte incheiate ca
urmare a cererii comisiilor de receptie
Documentatia privind exploatarea, intretinerea, repararea si urmarirea comportarii in timp
2.25.
Lucrari temporare
Cu cel putin 14 zile nainte de nceperea fiecarui sector nou al Lucrarilor, Constructorul va
prezenta Inginerului spre aprobare desene si calcule complete pentru toate Lucrarile Temporare
asociate cu acea sectiune a Lucrarilor. Un sector cuprinde una sau mai multe parti ale sistemului
cu o lungime bruta mai mica de 10 km.
Fara a se opune aprobarii Inginerului pentru orice proiect de Lucrari Temporare,
Constructorul va fi complet responsabil pentru eficienta, siguranta si ntretinerea acestora, si
pentru toate obligatiile si riscurile legate de aceste Lucrari Temporare, specificate sau implicate de
Contract.
Constructorul va trebui sa proiecteze pe cheltuiala sa toate lucrarile temporare care pot fi
cerute pentru executia lucrarilor.
Dupa prezentarea desenelor mai sus mentionate si a calculelor, Inginerul va trebui sa
comenteze sau sa aprobe lucrarile temporare relevante.
In cazul in care cheltuielile nu sunt prevazute in listele de preturi, fiecare in raport cu orice
lucrare temporara va trebui sa fie considerata acoperita de alte rate si preturi in listele de preturi
si n-ar trebui sa fie trecuta la plata si nici sa fie platita sub un articol separat.
24

2.26.

CCI2009RO161PR005-01
Personalul Constructorului
Constructorul si orice sub-antreprenor angajat pentru executia lucrarilor va trebui sa

angajeze sau sa furnizez personal calificat, cu experienta in lucrari similare, capabil sa execute
lucrarile cu profesionalism.
2.27.
Amplasamentul
Beneficiarul va asigura amplasamentul lucrarilor din Contract. Delimitarea amplasamentului

este indicata n Desene, n Volumul VI.
Constructorul este informat ca majoritatea amplasamentelor pentru lucrari de conducte
(alimentare apa si canalizare) sunt sub jurisdictia Primariei Medgidia. Constructorul se considera
ca este familiarizat cu conditiile impuse de catre Primarie pentru lucrarile care se vor realiza n
cadrul drumurilor publice, trotuarelor si zonelor verzi.
Constructorul are obligatia sa se ncadreze n termenele date n Autorizatia eliberata de
Primarie. Daca Beneficiarul si Beneficiarul Final vor fi amendati de Autoritatea Locala pentru
nerespectarea termenelor din Autorizatia de spargere, Constructorul este obligat sa suporte
penalitatile respective.
Amplasamentul va fi pus la dispozitia Constructorului cu o saptamana nainte de demararea
lucrarilor fizice pe amplasament, conform programului Constructorului. n plus, Constructorul va
avea acces permanent pe un drum clar determinat necesar pentru a ajunge pe santier.
Constructorul si Inginerul vor conveni asupra drumului de acces la amplasarea Lucrarilor.
Constructorul va pastra drumul de acces suficient de liber pentru a permite accesul pietonilor si al
vehiculelor. Daca sunt necesare mbunatatiri ale drumului de acces pentru echipamentele proprii,
Constructorul le va realiza pe cheltuiala proprie.
Imediat dupa finalizarea lucrarilor pe fiecare amplasament, Constructorul va elibera
amplasamentul de echipamente, utilaje si materiale, va umple si va nivela gropile si va readuce
amplasamentul la starea originara, pe cheltuiala proprie.
Daca din executarea Lucrarilor apare o deteriorare a utilitatilor, Constructorul va actiona
imediat, astfel:
va anunta Inginerul, Beneficiarul si compania care administreaza utilitatea;
va facilita remedierea cat mai rapida a avariei, conform pretentiilor companiei
administratoare a utilitatii. Constructorul va suporta costurile remedierii acestei avarii.
Inginerul poate da instructiuni sau actiona n alte moduri asemanatoare, dupa caz, pentru a
facilita repararea rapida a oricarei avarii aparute la alte utilitati pe durata executarii Contractului.
Aceste actiuni nu vor influenta datoria de plata pentru remedierea avariei.
Nici o lucrare nu va fi acoperita sau ferita vederii fara aprobarea anterioara a Inginerului.
Constructorul va asigura Inginerului accesul complet pentru a-i permite examinarea lucrarilor care
urmeaza sa fie acoperite. Constructorul va trimite ntr-un interval rezonabil o adresa Inginerului prin
care l va anunta despre lucrarile care sunt pregatite pentru examinare iar Inginerul le va examina
ntr-un interval rezonabil de timp.
2.28.
Testare si verificare
Constructorul va trebui sa efectueze in timpul fabricarii toate testele specificate in

standardele relevante amplificate asa cum este cerut in Specificatii si va trebui sa retransmita
Inginerului trei exemplare ale rezultatelor, verificate corespunzator si care sa certifice ca
echipamentele si materialele corespund standardelor relevante.
25


CCI2009RO161PR005-01
Daca nu este specificat altfel in continuare, Constructorul va trebui sa instiinteze in scris, in

minim 14 zile, durata, data si locul tuturor testelor iminente asa incat Inginerul sau reprezentantii
sai sa poata prezenta martorilor aceste teste. Constructorul va trebui sa furnizeze certificatele
testelor in trei exemplare pentru toate testele, cu sau fara martori.
Daca si cand Inginerul este satisfacut ca unele utilaje sunt in conformitate cu Specificatiile si
va renunta la testele de atelier recomandate, va instiinta Constructorul in scris despre acest lucru.
Daca dupa verificare sau teste, Inginerul decide ca utilajul il ingrijoreaza sau ca anumite parti
ale acestuia sunt defecte sau ca acesta nu este in conformitate cu contractul, va putea sa-l
respinga, dandu-i-l Constructorului, in timp rezonabil, instiintandu-l in scris despre decizia sa si
motivele pe care se bazeaza.
Teste finale
Constructorul va trebui sa fie responsabil pentru toate costurile operatiunilor necesare pentru
reglarea si testarea echipamentelor inainte ca acestea sa fie achizitionate.
Pe intreaga durata a efectuarii testelor, Constructorul va trebui sa fie complet responsabil
pentru pastrarea, intretinerea si remedierea oricaror defecte ale echipamentelor si va trebui sa
asigure toata forta de munca, supervizarea, aparatura, materialele si depozitele, instrumentele,
etc. necesare pentru aceste operatiuni.
Constructorul va trebui sa asigure toate instrumentele necesare, aparatele de masura,
contoarele si personalul calificat potrivit pentru efectuarea testelor si costul acestora va trebui
inclus in preturile ofertate.
Daca orice parte a utilajului sau proces nu corespunde performantelor garantate sau nu
functioneaza corect, Constructorul va trebui sa modifice sau sa inlocuiasca, pe cheltuiala sa,
aceste parti asa cum este necesar pentru ca utilajul sa ajunga la performantele garantate, spre
satisfactia Inginerului.
Patru exemplare din toate verificarile, certificatele de testare si documentele inregistrate vor
trebui furnizate Inginerului dupa fiecare verificare sau test.
2.29.
Standarde
Unul din obiectivele proiectului este de a asigura conformitatea procedurilor nationale de

lucru cu cerintele UE, atat pentru acest Contract, cat si pentru viitor. n consecinta, toate
materialele si echipamentele vor fi conform standardelor ISO. Manopera si toate lucrarile civile,
structuri si cladiri vor fi la standardele romanesti, cu exceptia cazurilor n care echivalentul lor ISO
este de calitate sau performanta superioara.
Pentru a se stabili standardele de calitate necesare, n Documentatia de Contract s-au facut
referiri la Specificatiile emise de organizatii nationale sau internationale. Referitor la Specificatiile
Standard, s-au utilizat urmatoarele abrevieri:
SR EN
Standard Roman echivalent Norma Europeana
ISO
Organizatia Internationala de Standardizare
EN
Normative Europene
n cazurile n care sunt specificate anumite standarde internationale iar Constructorul
doreste sa propuna echipamente sau materiale care respecta alte standarde nationale sau
internationale, Inginerul poate tine cont de aceste propuneri. Aprobarea sa nu va fi refuzata n mod
nerezonabil, daca Constructorul va dovedi corespunzator echivalenta sau superioritatea
standardelor alternative.
26

2.30.

CCI2009RO161PR005-01
Unitati de masura
Simbolurile pentru unitatile de masura sunt cele ale sistemului SI stabilite n ISO 31/1.
2.31.
Protectia muncii
n plus fata de cerintele din Conditiile Contractuale, Constructorul va respecta toate

reglementarile statutare si de alt gen referitoare la protectia persoanelor de pe santier si din
apropierea oricarei actiuni a Constructorului. Va obtine copii ale acestor reglementari si acestea
vor fi disponibile pentru inspectie, pe Santier.
Se va acorda atentie speciala urmatoarelor:
reglementari referitoare la protectia lucrarilor si igiena cladirilor, aprobate de catre MLPAT,
publicate sub Nr. 9/IW 15.03.1993, n Agenda Constructiilor, nr. 5-8/1993:
norme specifice specifice de securitate a muncii pentru alimentari cu apa ale localitatilor i
pentru nevoi tehnologice (captare, transport i distributie), aprobate de Ministerul Muncii si
Protectiei Sociale prin Ordinul Nr. 387/1995 si publicate n Monitorul Oficial, nr. 11.01/1996;
norme specifice referitoare la siguranta lucrarilor pentru evacuarea apei uzate, aprobate de
Ministerul Muncii si Protectiei Sociale prin Ordinul Nr. 359/1995 si publicate n Monitorul
Oficial, nr. 11/1996.
Constructorul va acorda atentie procedurilor de protectie. n Oferta sa, va prezenta o
declaratie detaliata asupra modului n care propune respectarea obligatiilor sale referitoare la
siguranta n timpul excavarii tunelurilor, transeelor, pozarii conductelor, construirii structurilor,
instalarii si predarii echipamentelor. Aceasta trebuie sa includa prevederi pentru siguranta
permanenta a pietonilor, a vehiculelor publice si particulare, a structurilor existente, a fundatiilor si
serviciilor, a Lucrarilor, a muncitorilor si echipamentelor Constructorului si ntretinerea permanenta
a accesului pentru toate serviciile publice, incluzand Pompierii si Salvarea.
Constructorul va concepe o Metodologie de Protectie, care va fi trimisa spre aprobare
Inginerului.
2.32.
Expertul de utilitati
Constructorul poate desemna un Expert de Utilitati, pe ntreaga perioada a Contractului, care

va tine legatura si va coopera cu companiile de utilitati publice si cu Primaria pentru identificarea
retelelor de utilitati publice si a conditiilor impuse pentru protejarea acestora pe timpul executiei.
2.33.
Evaluarea impactului asupra mediului
Un plan detaliat de management al mediului inconjurator (PMM) va trebui sa fie pregatit de

catre Constructorul si sa-l prezinte Inginerului pentru aprobare. PMM va trebui sa includa
masurile care trebuiesc luate de Constructor pentru a atenua si/sau proteja mediul inconjurator
impotriva impactului rezultat in urma executarii contractului. PMM trebuie sa includa metode de
protectie a mediului inconjurator in concordanta cu legislatia in vigoare.
Atat timp cat PMM este un instrument de management pentru uzul Constructorului, acesta
va trebui sa prezinte in detaliu cum aceste masuri trebuie puse in practica, resursele cerute si
programul de implementare. Planul va trebui sa contina sectiuni separate despre aspectele
individuale ale mediului inconjurator.
Formatul general al PMM trebuie sa cuprinda:
1. Obiectivul
2. Planul de Lucru
3. Programul de implementare
27


CCI2009RO161PR005-01
4. Cerinte de forta de lucru

5. Monitorizarea procedurilor
Constructorul va trebui sa implementeze masurile din PMM de la inceperea lucrarilor
permanente. Costul pregatirii, implementarii si monitorizarii PMM va fi considerat ca fiind inclus in
pretul contractului.
2.34.
Ridicri topo
2.34.1
Scopul lucrarilor topografice
Constructorul va realiza atat trasarile lucrarilor pe teren cat si ridicarile topografice necesare,
cum sunt cerute prin actele normative.
Pornind de la planurile din Documentatia de atribuire si alte piese grafice furnizate, inclusiv
de Inginer prin dispozitiile date, Constructorul va intocmi astfel de planuri topografice, incat sa faca
posibila verificarea pe teren, identificarea tuturor utilitatilor, traversarilor de drumuri sau cai de
acces public existente de-a lungul traseelor sau amplasamentelor lucrarilor.
Tot pe baza acestor planuri se vor realiza desenele finale dupa finalizarea lucrarilor.pe
Ridicarile topo si cartografierea acestora vor include dar nu se vor limita la stabilirea bornelor
orizontale si verticale, sectiuni transversale si profile, ridicari necesare eliberarii diverselor avize,
realizarea lucrarilor propriu-zise, urmaririi in timp a lucrarilor precum si a intocmirii desenelor
conform executiei.
Ridicarile topo vor fi realizate in Sistemul National Cadastral de Coordonate Stereo 70.
Cotele vor fi absolute, referentiate la Nivel 0 Marea Neagra.
Inainte de inceperea lucrarilor, Inginerul va face predarea amplasamentelor, conform
reglementarilor in vigoare, furnizand toate datele topografice (repere de nivelment, coordonate,
cote absolute, etc) cerute prin formularele indicate in reglementarile mentionate.
2.34.2
Resurse si metode
Pentru realizarea ridicarilor si a planurilor topo, Constructorul va angaja personal specializat

si auxiliar, familiari cu tehnicile si aparatura moderna specifica. Toate ridicarile vor fi stocate in mod
profesional pe suport magnetic, intr-un format accesibil prin programe uzuale.
Constructorul va furniza echipament topo, va opera acest echipament, va face calibrarile si
intretinerea necesara a sa ori de cate ori acest este solicitat de catre Inginer.
Inainte de inceperea propriu-zisa a ridicarilor topo, Constructorul va furniza Inginerului pentru
aprobare urmatoarele informatii, sintetizate intr-un raport:
CV-ul topografului principal si informatii in legatura cu echipa din subordinea sa;
Metodele de ridicare ce se intentioneaza a fi folosite, inclusiv a tuturor reperelor de
nivelment cu coordonate in sistem Stereo 70 si cote absolute nivel Marea Neagra,
ce urmeaza a fi utilizate de-a lungul traseelor lucrarilor.
Detalii si date tehnice despre echipamentul topo din dotare (ce urmeaza a fi utilizat),
si programe soft specifice de lucru;
Acuratetea garantata a ridicarilor obtinuta pentru toate metodele aplicate cu
echipamentul descris anterior;
Toate ridicarile topo vor fi inregistrate in jurnale de teren, trecute apoi pe planuri, aprobate de
Inginer. Producerea de planuri ori de cate ori se solicita se considera parte din activitatea
topografica.
Toate activitatile topografice vor fi aprobate de Inginer.
28

2.34.3

CCI2009RO161PR005-01
Predarea msurtorilor
Inainte de inceperea lucrarilor Inginerul va preda Constructorului toate informatiile si datele

utilizate pentru proiect iar ridicarile topo ale Constructorului se va raporta la Sistemele de
coordonate pe orizontala si verticala definite in paragraful anterior.
Dupa predarea datelor, Constructorul le va verifica (existenta punctelor de triangulatie si a
cotelor de nivel, etc).
Verificarile de pe teren vor indica daca punctele au fost avariate sau deplasate. Constructorul
va anunta imediat Inginerul despre acest fapt iar Inginerul va da instructiuni daca este necesar sa
fie folosite alte puncte de referinta. Daca nu exista obiectiuni ale Constructorul cu privire la
reteaua de baza topo si datele relevante in 60 de zile dupa inmanarea datelor, punctele de
referinta si datele sunt considerate acceptate de catre constructor.
2.34.4
Re eaua proiectului
O retea de proiect compusa din puncte de control si cote de nivel va fi stabilita de catre
Beneficiar pentru inlesnirea masuratorilor - ca parte din lucrari. Reteaua va avea cel putin aceasi
calitate si durabilitate ca reteaua punctelor existente si va avea o precizie asa cum este ceruta de
legislatia europeana.
Precizia si verificarea acestei precizii a datelor aditionale si a cotelor de nivel va fi stabilita pe
baza realizarii a cel putin 5 serii de masuratori si respectiv a doua inchideri, cu analizele necesare
si calcule ale valorii medii.
Punctele de baza, cotele de nivel si reperele de nivelment ale Constructorului.
Raportul ce va fi transmis de catre constructor inainte de inceperea masuratorilor va fi
compus din detalii ale retelei de referinta propuse a proiectului si harti care sa prezinte locatiile
punctelor si cotelor de nivel ce vor fi stabilite de catre constructor pe tot santierul ca baza pentru
urmatoarele masuratori necesare pentru realizarea lucrarilor. Puntele si cotele de nivel vor exista
permanent si vor fi construite in asa fel incat sa fie agreate de Inginer. Constructorul va detalia
tolerantele in plan orizontal si in plan vertical pentru sistemele de coordonate de referinta ale
proiectului pentru a fi aprobate de catre Inginer.
Constructorul va stabili reperele de nivelment pentru liniile centrale si pentru linia de control a
structurilor care necesita masuratori frecvente si vaste (de ex. aliniamentul conductelor si axele si
locatiile structurilor etc.).
Daca in opinia Inginerului sunt necesare date aditionale pentru punctele, cotele de nivel si
reperele de nivelment pentru a se asigura o acoperire precisa si satisfacatoare a santierului pentru
realizarea lucrarilor acesta poate instrui Constructorul sa imbunatateasca locatiile unor puncte sau
sa stabileasca puncte aditionale iar Constructorul se va conforma cu aceasta instructiune fara a
cere costuri aditionale.
Constructorul va efectua masuratori utilizand metode precise de masuratori, va stabili
punctele, cotele de nivel si reperele de nivelment in locatiile agreate de Inginer. Constructorul va fi
in intregime responsabil pentru corectitudinea punctelor si cotelor de nivel lor.
Constructorul va transmite Inginerului toate datele, estimarile si calculele pentru fiecare din
punctele, cotele de nivel si reperele de nivelment ale Constructorului, inclusiv o descriere a
punctului si starea lui fizica impreuna cu o schita, coordonatele si cotele sale, pe parcursul a trei
zile pentru stabilirea punctului gata de a fi utilizat. Dupa aceea Inginerul poate utiliza oricand
aceste puncte stabilite de constructor pentru propria masuratoare.
Constructorul va fi responsabil pentru intretinerea si protectia acestor puncte, cote de nivel si
repere de nivelment pe parcursul constructiei si regulat se vor realiza masuratori complete de
29


CCI2009RO161PR005-01
verificare pentru a confirma daca acestea nu au fost afectate de activitatile de constructie sau nu
au fost avariate sau deplasate.
2.34.5
Aprobarea msurtorilor realizate de Constructor
Inainte de inceperea oricarei lucrari de masurare Constructorul va informa Inginerul in 7 zile

(dar nu mai putin) despre intentia sa de a incepe lucrarile. Constructorul va indica scopul
masuratorii, zona unde vor avea loc acestea, structura sau facilitatile implicate, metodele ce vor fi
aplicate si cerintele legate de timp. Aceste informartii sunt necesare pentru a permite Inginerului sa
coordoneze masuratorile cu alte lucrari in paralel inclusiv cu cele ale unei terte parti.
Urmare receptionarii tuturor informatiilor necesare, daca nu exista constrangeri speciale,
Inginerul va acorda in doua zile aprobarea de a incepe. Oricum daca Inginerul considera ca exista
constrangeri acesta il va sfatui pe constructor in conformitate si va determina data de incepere
pentru lucrarile respective.
Inainte de finalizarea unei masuratori partiale sau dupa finalizarea traseului Constructorul va
informa Inginerul in conformitate astfel incat Inginerul va avea oportunitatea de a realiza verificarile
si inspectiile necesare. Aceasta in mod particular va fi aplicabila pentru structurile care vor fi
realizate si/sau sunt permanente.
Fara a tine seama de cele de mai sus, Inginerul va avea dreptul sa verifice la discretie
performanta, precizia, statiile etc si toate rezultatele din masuratori si calcule ca si conformitatea cu
planurile si desenele legate de masuratori.
Constructorul va asigura fara intarziere Inginerului orice fel de servicii si asistenta auxiliara
necesara pentru a-i permite sa realizeze masuratori si inspectii de control.
Constructorul va pastra si mentine inregistrarile profesionale ale tuturor masuratorilor de pe
teren, calculele respective, manuscrisele, planurile, desenele si hartile si le va pune la dispozitia
inginerului oricand i se va cere.
Daca in opinia Inginerului au fost gasite deficiente si/sau inexactitati in munca de birou sau
de teren, aceste lucrari se vor repeta si vor fi realizate corespunzator spre multumirea Inginerului
fara a-i da dreptul Constructorului de a cere o extra plata.
Orice control asupra lucrarilor de masurare ale Constructorului de catre Inginer nu ii va usura
responsabilitatea Constructorului pentru precizia locatiei, pozitiei, dimensiunii, masuratorilor etc.
pentru orice tip de structura sau facilitate sau a unei parti din aceasta.
2.34.6
Echipamentul i aparatura topo
Constructorul se va dota, utiliza si intretine echipament topo corespunzator tipului de ridicari

topo solicitate pentru lucrarile din proiect.
Precizia echipamentului topo ce urmeaza a fi utilizat de catre Constructorul pentru activitatile
topografice, va fi in concordanta cu tipurile de lucrari ce urmeaza a fi executate si cu metodele de
construire aplicate.
Toate aparatele topo, accesorii si materiale necesare activitatii topo din dotarea
Constructorului vor fi pastrate in perfecta stare de functionare. Inainte de inceperea activitatilor
topo, in special a ridicarilor de precizie mare, Constructorul va face verificarea, calibrarea si
service-ul tuturor aparatelor la un producator sau reprezentant autorizat. Certificatele de calibrare
si service (dupa caz) vor fi furnizate Inginerului.
In timpul executiei Constructorul va face verificari periodice ale aparatelor topo, conform
recomandarilor producatorului. In acest sens Constructorul va tine evidente stricte ale acestor
verificari. Inginerul are dreptul de a verifica oricand echipamentul si aparatura topo a
Constructorului.
30


CCI2009RO161PR005-01
Echipamentul si aparatura topo a Constructorului care au suferit uzura, deteriorari sau

defecte ce nu le mai permit sa fie utilizabile, vor fi indepartate de pe santier si inlocuite imediat iar
Inginerul informat fara intarziere. Orice intarzieri ale activitatilor topografice, ce decurg din faptul ca
Constructorul nu a avut echipament sau aparatura topo functionala sau aprobata de Inginer
disponibila, se constituie in costuri pentru care Constructorul este responsabil si nu-i permit
acestuia sa ceara extinderea duratei executiei.
2.34.7
Ridicri topo ale terenului
Ridicari topo ale terenului

Inainte de inceperea oricarei lucrari, Constructorul va face ridicari pentru topografia existenta
a intregii zone ce va fi ocupata si afectata si le va prezenta Inginerului spre aprobare. Astfel de
ridicari pot fi solicitate dupa indepartarea vegetatiei.
Informatiile astfel obtinute vor fi inregistrate de catre constructor pe plansa/e desenata/e care
va fi semnata/e individual de catre Constructor si Inginer. Constructorul va asigura Inginerului o
copie care poate fi produsa in format de hartie sau digital a fiecarei planse desenate pentru a fi
folosita ca inregistrare permanenta in scopul determinarii cantitatilor prin excavare si lucrari de
terasamente prevazute in lucrari permanente si extinderea pentru care lucrarile temporare vor fi
indepartate sau excavatii temporare vor fi reumplute pana la finalizarea lucrarilor.
Cota sapaturii terenului
Constructorul va cerceta toate suprafetele excavate si finale solicitate de Inginer pentru
scopul inregistrarilor detaliate si pentru masurarea cantitatilor:
Pentru completarea excavarii si anterior inceputului amplasarii pamantului,

cimentului si altor lucrari;
In finalizarea amplasarii pamantului, cimentului si altor lucrari.
Constructorul ii va acorda Inginerului orice oportunitate rezonabila sa execute ridicarile topo

ale acestor suprafete inainte ca acestea sa fie afectate.
31


CCI2009RO161PR005-01
CAPITOLUL 3: FAZE DETERMINANTE

Pentru lucrarile care fac obiectul acestui contract, s-au stabilit fazele de executie determinante
conform legii 10/1995 si HG.272/1994, si ele sunt prezentate in documentele din Volumul III,
Sectiunea II. Aceste programe urmeaza a fi supuse verificarii si aprobarii I.S.C. Judetul
Constanta.
Constructorul are obligatia convocarii factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor
ajunse n faze determinante ale executiei si asigurarii conditiilor necesare efectuarii acestora, n
scopul obtinerii acordului de continuare a lucrarilor.
32
Asistenta Tehnica pentru reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa si de canalizare pentru regiunea Constanta si Ialomita
CCI2009RO161PR005-01
Obiectiv: Reabilitare foraje si extindere retea apa/canal Localitatea Medgidia
AVIZAT ISC Judetul Constanta
Obiect: Retele alimentare cu apa

PROGRAM PRIVIND CONTROLUL CALITATII LUCRRILOR PE FAZE
DETERMINANTE RETELE ALIMENTARE CU APA
Lucrari ce se controleaza, se verifica sau se
receptioneaza calitativ si pentru care trebuie
intocmite documente scrise
1.
1. Predare amplasament
2. Trasarea in plan a conductei de alimentare cu apa
3. Executia sapaturii, la santul de pozare a conductei
pana la atingerea cotei de fundare
4. Pregtirea si executarea patului de pozare a
conductei
- executia patului de nisip
- verificarea cotei de pozare
- verificarea calitatii patului de pozare
5. Montare conducta
- pozarea conductei
- pante
- imbinare tuburi si piese
- montare armaturi, camine vane (cu protectie
speciala (hidrofuga) la interior si exterior
- realizarea hidrantilor
Documentul scris
care se incheie:
-PV- Proces Verbal
-PVLA-Proces Verbal
de Lucrari Ascunse
-PVRC- Proces Verbal
de Receptie Calitativa
-PVFD- Proces Verbal
de Faza Determinanta
2.
PV
PV
PVLA
Cine intocmeste
si semneaza:
B=Beneficiar
(Diriginte)
C=Constructor
P=Proiectant
I=ISC Jud.
Constanta
Numarul si data actului

incheiat (se completeaza la
data incheierii actului
prevazut in coloana 2)
3.
C+B+P
C+B
C+B
4.
PVLA
C+B
PVRC
C+B
33
CCI2009RO161PR005-01
Lucrari ce se controleaza, se verifica sau se

receptioneaza calitativ si pentru care trebuie
6. Controlul calitatii pozrii, mbinrii si montrii

conductelor
7. Faza determinanta - Proba de presiune
8. Realizarea umpluturilor si a compactrii inclusiv
sistematizarea
CONSTRUCTOR,
Documentul scris
care se incheie:
-PV- Proces Verbal
-PVLA-Proces Verbal
de Lucrari Ascunse
PVLA
Cine intocmeste
si semneaza:
B=Beneficiar
(Diriginte)
C=Constructor
P=Proiectant
I=ISC Jud.
Constanta
PVFD
PVRC
Numarul si data actului

incheiat (se completeaza la
data incheierii actului
prevazut in coloana 2)
C+B+P+I
C+B
C+B
BENEFICIAR,
PROIECTANT,
ISC Judetul Constanta
SNC LAVALIN ROMANIA SA
Nota:Convocarea delegatilor in vederea respectarii prezentului program de faze determinante si intocmirii documentelor atestatoare
(procese verbale de receptie etc.) cade in sarcina Constructorulului.
34
CCI2009RO161PR005-01
Obiect: Retele alimentare cu apa

PROGRAM PENTRU URMARIREA COMPORTARII IN TIMP A LUCRARILOR LA RETELELE DE ALIMENTARE CU APA
Nr.crt.
DENUMIREA CONSTRUCTIILOR
PERIOADA DE
CONTROL
METODA DE
CONTROL
OBSERVATII
0.
1.
2.
3.
4.
1.
Retele alimentare cu apa

Verificarea functionarii si etanseitatilor vanelor
2.
Verificarea functionarii si etanseitatilor hidrantilor
Bianual
Bianual
Vizual
Vizual
Proces verbal
Proces verbal
PROIECTANT
35


CCI2009RO161PR005-01
Obiectiv: Reabilitare foraje si extindere
retea apa/canal Localitatea Medgidia

Obiect: Retele canalizare
PROGRAM PRIVIND CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR PE
FAZE DETERMINANTE RETEA CANALIZARE
Lucrari ce se controleaza,se
verifica sau se receptioneaza
calitativ si pentru care trebuie
Documentul scris care se

incheie:
-PV- Proces Verbal
-PVLA-Proces Verbal
de Lucrari Ascunse
2.
PV
Cine intocmeste si
semneaza:
B=Beneficiar
(Diriginte)
C=Constructor
P=Proiectant
I=ISC Jud. Constanta
Numarul si data
actului incheiat
(se completeaza
la data incheierii
actului prevazut
in coloana 2)
3.
C+B+P
4.
2. Trasarea in plan a conductei de

canalizare
PV
C+B
3. Executia sapaturii, la santul de

pozare a conductei pana la
atingerea cotei de fundare
4. Pregatirea si executarea patului
de pozare a conductei
- executia patului de nisip
- verificarea cotei de pozare
- verificarea calitatii patului de
pozare
5. Montare conducta
pozarea conductei intre caminele
CVi si CVi+1
[i = 1(n-1)] unde n = numarul
caminului
Pante,imbinare tuburi si
piese,executia caminelor
6. Controlul calitatii pozarii,
mbinarii si montarii conductelor
7. Faza determinanta - Proba de
etanseitate
PVLA
C+B
PVLA
C+B
PVRC
C+B
PVLA
C+B
PVFD
C+B+P+I
1.
8. Realizarea umpluturilor si a
PVRC
compactarii inclusiv sistematizarea
CONSTRUCTOR,
BENEFICIAR,
C+B
PROIECTANT,
ISC Jud. Constanta
Nota:Convocarea delegatilor in vederea respectarii prezentului program de faze determinante si intocmirii
documentelor atestatoare (procese verbale de receptie etc.) cade in sarcina Constructorulului.
36


CCI2009RO161PR005-01

Obiect: Reabilitare foraje
PROGRAM PRIVIND CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR PE
FAZE DETERMINANTE FORAJE
Lucrari ce se controleaza,se
verifica sau se receptioneaza
calitativ si pentru care trebuie
Cine intocmeste si
semneaza:
B=Beneficiar
(Diriginte)
C=Constructor
P=Proiectant
I=ISC Jud. Constanta
Numarul si data
actului incheiat
(se completeaza
la data incheierii
actului prevazut
in coloana 2)
1.
Documentul scris care se

incheie:
-PV- Proces Verbal
-PVLA-Proces Verbal
de Lucrari Ascunse
2.
PV
3.
C+B+P
4.
2. Inspectie video foraje
PVLA
C+B
3. Montare pompe
PVLA
C+B
4.Proba de presiune conducta de

refulare
PVFD
C+B+P+I
CONSTRUCTOR,
BENEFICIAR,
PROIECTANT,
ISC Jud. Constanta
documentelor atestatoare (procese verbale de receptie etc.) cade in sarcina Constructorulului
37
CCI2009RO161PR005-01
PROGRAM PENTRU URMARIREA COMPORTARII IN TIMP A LUCRARILOR LA RETELELE DE CANALIZARE GRAVITATIONALA
Nr.crt.
DENUMIREA CONSTRUCTIILOR
PERIOADA
DE CONTROL
METODA DE
CONTROL
OBSERVATII
0.
1.
2.
3.
4.
1.
Retele canalizare gravitationala

Verificarea gradului de colmatare al retelei de
canalizare
2.
Verificarea etanseitatii caminelor de canalizare
Cu echipament
specializat
Vizual
Bianual
Bianual
Proces verbal
Proces verbal
PROIECTANT
38


CCI2009RO161PR005-01

Obiect: Instalatii electrice
PROGRAM DE FAZE DETERMINANTE
pentru controlul calitatii lucrarilor : instala ii electrice
In conformitate cu Legea 10/2005 privind calitatea in construc ii, Regulamentul privind controlul de stat al
calitatii in construc ii (HG nr. 272/1994), procedurii privind controlul statului in fazele de execu ie determinate,
standardele si normativele in vigoare proiectantul stabilete prezentul program de control al calitatii lucrrilor
pentru fronturile de captare din localitatea Medgidia si anume: Putul 1 (strada Independentei), Putul 3 (strada
Kemal Agi Amet) si Putul 4, Putul 5, Putul 10, Putul 13, Putul 14 (strada Poporului).
Participan ii la recep ia lucrrilor vor fi anun a i, prin grija executantului, cu 10 zile nainte de ajungerea in faza
de execu ie programata.
Nr.
crt.
Faza determinanta
ce se controleaza,
verifica sau se
receptioneaza
calitatea si pentru
care trebuie
intocmite documente
scrise
1
1.
2.
3.
4.
5.
Trasarea noilor retele

electrice
Verificarea
materialelor de pus
in opera
Verificarea
functionala
Verificarea
rezistentei de izolatie
a conductorilor din
cablu
Verificarea
continuitatii lui N si
PE
Documentul scris
care se incheie :
PVLA proces verbal
lucrari ascunse
PVFD-proces verbal
faza determ.
BV buletin de
verificare
PV proces verbal
2
P.V.
P.V.
P.V.
P.V.
Cine
intocmeste si
semneaza :
E-executant
B-beneficiar
P-proiectant
Numaru
l si data
actului
incheiat
Observatii
E
B
E
B
E
B
B
E
P
P.V.
E
B
P
E
B
P
E
6.
Proba de functionare
P.V.
7.
Receptia la
P.V.
Dupa
obtinerea
buletinelor
PRAM
39
Asistenta Tehnica pentru reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa si de canalizare pentru regiunea C
Nr. identifica
terminarea lucrarilor
8.
Receptie finala
CONSTRUCTOR,
P.V.
BENEFICIAR,
B
P
E
B
P
PROIECTANT,
ISC Jud. Constanta

documentelor atestatoare (procese verbale de receptie etc.) cade in sarcina Constructorulului.
40
CCI2009RO161PR005-01
PROGRAM DE CONTROL AL CALITATII LUCRARILOR SI FAZE DETERMINANTE

LUCRARI DE CONSTRUCTII
Nr.
crt.
FAZA SUPUS
CONTROLULUI
Dupa trasare axe
principale, executare
sapatura, nainte de turnare
beton egalizare
Verificare natura teren de
fundare
Dupa montare armatura n
fundatii si cofrare, nainte
de turnare beton
Dupa montare armatura n
peretii , cofrare, nainte de
turnare beton
CONSTRUCTOR,
METODA DE
CONTROL
Vizual si
topometric
Vizual
PARTICIPA
Executant BENEFICIAR PROIECTANT
Da
Da
Vizual si
topometric,
Da
verificare
verticalitate pereti
BENEFICIAR,
Da
Da
Da
INSPECTOR
IJC
Da, inclusiv
geolog
pt. stabilire
natura teren
Proiectant
structura
Proiectant
structura
PROIECTANT,
Da
Da
Da
DOCUMENTE CE STAU LA
BAZA VERIFICARILOR
P. V. predare amplasament
P. V. trasare
P. V. lucrari ascunse
P. V. faza determinanta
Desen executie
P. V. calitate armatura
P. V. lucrari ascunse
P. V. calitate armatura
P. V. lucrari ascunse.Desen
executie
ISC Jud. Constanta
NOTA:
Prezentele faze de control prevazute mai sus nu sunt limitative.
Dirigintele de santier si Inspectorul din cadrul Inspectiei n constructii mai pot adauga si alte faze pe care le considera importante pentru realizarea
cerintelor de calitate.
41
CCI2009RO161PR005-01
PROGRAM DE URMARIRE N TIMP A COMPORTARII CONSTRUCTIILOR

STRUCTURA DE REZISTENTA
Nr.
crt.
FAZA SUPUSA CONTROLULUI
Fundatii: tasari, fisuri, infiltratii, degradari betoane si armaturi
ETAPE DE CONTROL
Periodic
Da
Permanent
-
FELUL CONTROLULUI
Vizual
Da
Special
Cu aparate
topo
42


CCI2009RO161PR005-01
Sectiunea 2 Specificatii tehnice particulare/Caiete de

sarcini speciale
43


CCI2009RO161PR005-01
CAIET DE SARCINI PENTRU TERASAMENTE - BZD-7400-P12.1/R-PTDEGEN-CS-02-00

CAPITOLUL 1. TERASAMENTE PENTRU CONDUCTE
1.1.
Generalitati
1.1.1.Domeniul lucrarilor
Sectiunea specificatiilor se refera la lucrarile de terasamente autorizate, necesare pentru montarea
conductelor ingropate, lucrari care includ in ordine specifica:
operatii pregatitoare privind transpunerea proiectului pe teren,
desfacerea sistemelor de suprafata ale cotelor de teren,
scarificarea sistemului cotei de teren si separarea materialului scarificat
sapaturi mecanizate si manuale in taluz vertical pentru transee,
sprijiniri ale malurilor,
protejarea celorlalte retele subterane intalnite,
evacuarea apelor acumulate in spatiile de lucru si adiacente,
imbunatatiri ale terenurilor slabe de fundare,
pregatirea paturilor din material granular pentru pozare conducte ingropate,
pozarea conductelor imbinate,
executarea pe tipuri a straturilor de umpluturi compactate,
refacerea sistemelor de suprafata afectate de lucrari sau de organizari de santier.
Se mai refera la:
materialele utilizabile, specifice terasamentelor si asigurarea gradelor de compactare,
incarcari si transporturi cu diferite mijloace,
controlul privind realizarea nivelelor de calitate corespunzatoare cerintelor specifice,
asigurarea conditiilor pentru receptionarea lucrarilor proiectate.

La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din C 169-88 Normativ pentru
executarea si receptionarea lucrarilor de terasamente.
Constructorul va asigura, prin sistemul de calitate propriu atestat sau prin subcontractare cu
un laborator de specialitate acreditat, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor necesare
dovedirii satisfacerii nivelelor de calitate pretinse prin proiect si prezentul caiet de sarcini. In acest
sens, vor fi prezentate certificate de atestare SQ sau cele de acreditare laborator, impreuna cu
extrasul de contract difuzabil, din care sa rezulte adresa laboratorului si persoanele contactabile de
catre Beneficiar sau Reprezentantii sai.
In cazul unor suspiciuni privind calitatea, Constructorul este obligat sa efectueze, la cererea
Beneficiarului sau a Reprezentantilor sai, verificari suplimentare fata de prevederile prezentului
caiet de sarcini, cazurile supunandu-se clauzelor din contract.
Constructorul este obligat sa asigure adaptarea metodelor tehnologice si organizatorice,
specifica fiecarui amplasament, conformandu-se si celor specificate expre in Procesul verbal de
predare-primire amplasament.
44


CCI2009RO161PR005-01
Constructorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor climatice in care se executa
lucrarile de terasamente, a evenimentelor survenite in timpul fazelor de executiei asupra carora
produc influienta si va asigura inregistrarea documentelor ce atesta calitatea executiei si a
rezultatelor obtinute in urma determinarilor si incercarilor.
In conditii locale deosebite se pot accepta si se pot aproba derogari de la prezentul caiet de
sarcini numai cu acordul scris al Proiectantului si/sau Beneficiarului sau Reprezentantilor sai, dupa
caz.
In cazul cand se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini sau defecte calitative,
Beneficiarul sau Reprezentantul sau, va dispune intreruperea executiei lucrarilor. Constructorul
este raspunzator de pagubele implicite cauzate de aceste intreruperi si de costurile privind
refacerea lucrarilor neconforme cerintelor.
Neconcordantele cu proiectul, constatate in etapa vizitari amplasamentelor, vor fi sesizate in
scris Beneficiarului spre solutionare, in timp rezonabil, inainte de termenul de depunere a ofertelor.
Neconformitatile constatate in timpul executarii lucrarilor de terasamente dintr-un front de
lucru, vor fi transmise din timp, acceptat rezonabil, in scris, Inginerului, spre solutionari in conditii
legislative si timp util mentinerii frontului in stare activa.
1.1.2.Programul
Ca parte a Programului de esalonare a lucrarilor cerut prin contract, Constructorul va
prezenta un program tehnologic detaliat pentru lucrarile de terasamente propuse, pentru fiecare
amplasament al proiectului, si metodele propuse pentru executarea sapaturilor, miscarea
materialelor rezultate si cele necesare, compactari, depozite sursa sau intermediare si miscarea de
personal. Va prezenta, de asemenea, si o lista detaliata cu cantitatile fizice de realizat si tipurile
mijloacelor de mecanizare care vor fi utilizate.
Lucrarile se vor planifica pe tronsoane de dimensiuni ce nu vor depasi 50100 m, dupa caz,
cu operatii desfasurate in paralel pe maxim 23 tronsoane succesive.
1.2.
Materiale
1.2.1.Generalitati
Lucrarile de terasamente nu vor fi incadrate, in partea economica, dupa natura, dupa
proprietatile coezive si modul de comportare la sapat ale pamanturilor sau rocilor dezagregate prin
lucrari. Toate lucrarile tip vor fi considerate ca fiind uniforme, indiferent de amplasament, iar
volumele lor vor fi corelate intre ele, functie de lungimile conductelor proiectate.
Toate materialele rezultate din sapaturi vor fi evacuate imediat de pe amplasamente, cu
exceptia terenurilor agricole. In cazul terenurilor agricole si al spatiilor verzi, anterior demararii
sapaturilor, se vor indeparta straturile vegetale, care apoi vor fi reamenajate la aceleasi grosimi,
dupa finalizarea lucrarilor pana la cota initiala a stratului indepartat.
Pentru umpluturi se va utiliza pamant rezultat din sapatura, precum si agregate minerale
naturale extrase din balastiere, ca surse acceptate de Beneficiar sau Inginer, pe baza rezultatelor
incercarilor initiale de tip ale furnizorului. Utilizarea materialului se va putea face numai daca este
insotit de declaratia de conformitatea cu sarcinile calitative asumate de furnizor, prin proceduri
interne proprii pentru produsul tip acceptat de Beneficiar (sistem 4 de atestare, conform Anexa 3
din HG nr.622/20.07.2007).
Tipurile de materialele utilizate pentru umpluturile compactate ale transeelor pentru
conducte, exceptand cele aferente sistemelor cotelor de teren, sunt impartite dupa straturile
alcatuite pe cote descrescatoare si definite de Proiectant, cum urmeaza:
45


CCI2009RO161PR005-01
material pentru umpluturi curente, functie de gradele de compactare prescrise;

material pentru protejarea conductelor, functie de tipodimensunea conductei;
material pentru pat de pozare conducte;
geotextile, de protejare straturi de umpluturi sensibile;
material pentru imbunatatirea terenului de fundare local alterat.
Materialele utilizate sunt definite dupa cum urmeaza:
1.2.2.Material pentru umpluturi curente
Pentru umpluturi curente vor fi utilizate balasturi naturale extrase din balastiere. Balasturile
nu vor contine materii organice sau alte impuritati si trebuie sa-si pastreze gradul prescris dupa
compactare:
Granulometria trebuie sa se incadreze in limitele tabelului de mai jos:
Dimensiune
Procent de
a sitei
trecere
75 mm
100
37,5 mm
85-100
20 mm
60-100
10 mm
40-70
5 mm
25-45
600 micron
8-22
75 micron
0-10
Limita de umiditate a materialului, incarcat la furnizor in mijlocul de tranport auto, sa nu
depaseasca 30%. Pe amplasamentele Proiectului, procentele de umiditate vor fi reglate pana la
atingerea celor optime necesare obtinerii gradului minim de compactare cu indice Proctor modificat
de 9597%, functie de intensitatea traficului si incarcarile din circulatie, aplicand procedee tehnice
proprii supuse acceptului Beneficiarului. Atestarea gradului de compactare se face prin document
inregistrat.
1.2.3.Material pentru protejare conducta ingropata
Materialul pentru protejarea conductelor are rolul principal de a mentine forma conductei
ingropate si de a favoriza preluarea incarcarile verticale din umpluturi si traficul de la cota terenului.
Protejarea se realizeaza prin straturi succesive executate diferit, numai prin compactare manuala,
dupa cum urmeaza:
strat de sprijin, manual imprastiat afanat, de cca 2 cm grosime, din nisip cu granulatie
maxima de 10 mm, pentru asezarea conductei la cotele Proiectului,
patul superior de pozare, pana sub axul orizontal longitudinal al conductei, din produs
mineral monogranular de balastiera prescris de furnizorul conductei pentru conditiile de
pe amplasament, cu rol de a asigurare aliniamentul montajului; compactarea se executa
cu grija sporita si la un indice Proctor de cca. 80%, pe ambele parti, si se verifica prin
aplicari de sarcini locale diferit directionate, sub care sa nu se produca deplasari,
umpluturi laterale longitudinale, pana la generatoarea superioara, din produs
monogranular prescris de furnizorul conductei, cu indice Proctor sporit fata de stratul
inferior, cu rol de distribuire uniforma pe peretii conductei a incarcarilor verticale preluate
in sectiune transversala,
46


CCI2009RO161PR005-01
umplutura superioara conductei, cu o grosime minima de 15 cm, din produs

monogranular compactat la un indice minim de 8590 %, functie de adincimea de
ingropare,
Materialul rezultat in urma sapaturilor pentru transee nu va fi utilizat pentru protejarea
conductelor proiectate pentru acel amplasament.
Materialul pentru protejarea conductelor va fi format din agregate minerale produse in statii
de sortare de pe langa balastiere si va respecta urmatoarele prevederi minimale:
Diametru nominal al
Dimensiunea maxima a
Sorturi utilizabile
conductei (mm)
particulelor (mm)
(mm)
Sub 300
10
10 monogranular
1.2.4.Material pentru pozare conducta

Materialul pentru pozarea conductelor, constituie un strat bine compactat, de minim 10 cm
grosime, pentru amenajarea fundului de transee dupa sapaturi si asigurarea realizarii pantelor din
profilul longitudinal al Proiectului. Stratul va prelua si incarcarile rezultate in timpul montarii tipului
de conducta, fara afectarea cotei de rezemare a tipului de conducta in sectiunea transversala din
sapatura amenajata.
Materialul pentru stratul compactat de pozare va consta din nisip de balastiera cernut cu
granulatia maxima de 10 mm, fara impuritati si parti organice la furnizor, incarcat in mijloc auto.
Nisupul va fi insotit de declaratia de conformitate cu materialul tip (sistem 4) contractat si declarat.
Acest material va fi folosit si pentru lestarea provizorie a conductelor montate pe pozitiile din
Proiect, prin intermediul unor saci impletiti din fire biodegradabile, umpluti 7580%.
Materialul rezultat in urma sapaturilor pentru transee nu va fi utilizat pentru pozarea
conductelor proiectate pentru acel amplasament.
In cazurile terenurilor de fundare nisipoase nealterate se poate accepta, de Inginer,
realizarea pozarii conductei, dar numai dupa finisarea la cotele de radier din Proiect si prin
intermediul unui strat de nisip monogranular necompactat de cca 10 cm.
1.2.5.Material pentru imbunatatirea terenulu de fundare
Fundurile de sapatura care prezinta alterari locale vor fi supuse spre solutionare
Proiectantului. Acesta va decide modul de realizare. Terenurile de fundare alterate din vina
Constructorului, ca urmare a nerespectarii tehnologiei, vor fi consolidate pe costuri proprii, dar,
numai pe baza de solutionari date de Proiectant.
1.3.
Executie
1.3.1.Cote de teren existente (CT)

Cotele existente ale terenului, indiferent de sistemul de alcatuire la suprafata, constituie baza
pentru masurari cote in adancimi, in sectiuni corespunzatoare caracteristice ale aliniamentelor
Proiectului de pe amplasament.
In cazurile in care, din diverse motive, cotele de teren au fost alterate de lucrari comandate
de administratia locala, sau de alti detinatori de utilitati publice anterior preluarii unui amplasament,
cotele de referinta ale Proiectului vor fi transpuse situatiei reale intalnite, utilizand elemente
edilitare cu cote CT nemodificate, cote ce vor fi mentionate prin Procesul Verbal de PredarePrimire Amplasament.
47


CCI2009RO161PR005-01
1.3.2.Cote de radier (CR)

Constructorul va monta conductele la cotele de radier (CR) indicate in Proiectul aprobat.
Daca nu este indicat altfel de catre Inginer in cazuri particulare supuse spre aprobare,
adancimile transeelor vor fi realizate, astfel incat, sa asigure o acoperire de minim H = adancimea
de inghet deasupra generatoarei superioare a conductelor ingropate, indiferent de diametre
nominale si tip.
1.3.3.Lucrari pregatitoare
Inaintea inceperii lucrarilor pe un amplasament, se includ a fi executate, fara costuri
suplimentare, lucrarile pregatitoare necesare, dupa caz, constatate dupa vizitarea
amplasamentelor:
curatirea suprafetelor de teren de: frunze, crengi, arbusti, iarba, buruieni, noroi
acumulat sau alte materiale inutilizabile depozitate accidental, inclusiv transportarea
lor la rampele de depozitare indicate si taxate de Administratiile Locale,
indepartarea de pe amplasamente a corpurilor, obiectelor si vehiculelor, cu regim de

proprietate privata, repozitionarea lor in afara zonelor de activitate, in urma acordurilor
si/sau somatiilor ce implica proprietarii sau Administratia Locala, dupa caz,
taierea arborilor si/sau arbustilor de pe trasee definite prin Proiect, cu tulpini 10 cm,
cu aprobarea forurilor locale, inclusiv scoaterea si indepartarea radacinilor,
colectarea si indepartarea apelor de suprafata in afara amplasamentelor Proiectului,

inclusiv protejarea fata de apele meteorice,
taierea regulata cu mijloace adecvate a sistemelor rutiere, pentru formarea latimilor

necesare desfasurarii oparatiunilor de sapare, latimi cel mult mai mari cu maxim 0,40
m decat latimile superioare ale traseelor, mentionate mai jos:
LATIMI SUPERIOARE MAXIME ALE TRANSEELOR IN ZONELE CU SISTEME RUTIERE
TAIATE MECANIZAT(m)
Adancimi pana la radierul
Latimi maxime imediat sub sistemul
conductei (m)
rutier (m)
1,25
Dn.+0,55
1,26 2,25
Dn.+0,85
2,26 3,25
Dn.+1,15
3,26 4,25
Dn.+1,45
4,26 5,25
Dn.+1,85
5,26 6,25
Dn.+2,25
Dn. = diametrul nominal al conductei
asigurarea si tinerea sub control permanent a zonelor de activitate, in conformitate cu

restrictionarile aprobate sau impuse de factorii desemnati prin Certificatul de
Urbanism
amenajari de eventuale depozite intermediare provizorii, cu acordurile Administratiilor

Locale, pentru ameliorarea influentelor timpilor de transport auto asupra duratetelor
totale de executie pe amlasamentele Proiectului.
Constructorul va consemna si supune aprobarii Inginerului, toate lucrarile pregatitoare
efectuate, din cele enumerate mai sus. Totodata, ramane responsabil pentru efectele rezultate din
neefectuarea unora dintre ele.
48


CCI2009RO161PR005-01
1.3.4. Trasarea lucrarilor

Operatiile de trasare se vor efectua conform planurilor de situatie, functie de reperele
existente si coordonatele punctelor caracteristice ale aliniamentelor Proiectului pe amplasament
(STAS 9824/5 -1975).
La o data solicitata de Constructor si aprobata de Beneficiar, vor fi identificate si marcate
vizibil toate instalatiile, retelele si orice alte constructii subterane, in prezenta detinatorilor acestora,
convocati de Constructor: electrice, de telecomunicatii, apa, canal, gaze naturale, sau de alta
natura, ce vor fi intersectate sau in raza carora vor fi dezvoltate lucrarile Proiectului, in vederea
protejarii acestora sau devierii, conform procedeelor tehnice recomandate prin avizele emise de
detinatori, inclusiv recomandarile suplimentare specifice amplasamentului predat Constructorului
(STAS 9570/1 -1989).
Trasarile in detaliu vor fi efectuate si inregistrate de Constructor dupa supervizarea
documentului operatiei de catre Inginerul Proiectului.
In cazuri justificate, traseele Proiectului vor putea fi modificate, cu acordul scris al Inginerului
pe propunerea facuta in spiritul Proiectului de Constructor, in timp rezonabil, dupa caz si cu
consultarea Proiectantului. Aceste modificari nu vor implica costuri suplimentare sau vor fi cele
stipulate in contract.
Constructorul este raspunzator de trasarea lucrarilor conform Proiectului si de conservarea
materializarilor reprezentative de pe amplasament (punctelor de reper), ca baze pentru masuratori
si verificari, indiferent de volumul lucrarilor dezvoltate si metodele tehnologice adoptate.
Pentru urmarirea realizarii pantelor Proiectului, se vor pozitiona, prin metode performante de
nivelment, balize de inventar si se vor utiliza dispozitive adecvate pentru vizari. Dispozitivele pentru
vizari vor avea rigle montate pentru cotele caracteristice aliniamentului proiectat.
Pentru pozarea tuburilor si realizarea pantelor prevazute in proiect, se utilizeaza frecvent trei
tehnici:
- jaloane de nivel (teuri)
- utilizarea nivelei (cu luneta)
- laser (pentru santierele mai importante).
Jaloanele de nivel
Sunt constituite din niste teuri fixate pe picioare si sunt folosite in seturi de 3, din care 2 cu
marcaj simplu alb si unul cu marcaj rosu si alb. Sunt utilizate pentru determinarea punctelor
intermediare ale pantei ce trebuie respectate, pe o conducta careia i se cunosc punctele extreme.
Utilizarea nivelei
Obiectivul este aici de a cauta inaltimea diferitelor puncte ale generatoarei superioare a
conductei de sub o suprafata de nivel luata ca origine, aceasta origine fiind materializata printr-un
punct de referinta a carui cota este cunoscuta si care este marcata pe un jalon sau reper de
nivelment.
Cunoscand panta de respectat si lungimea unui tub este usor de determinat cotele prevazute
ale diferitelor puncte ale conductei.
Laser
Pe santierele importante se utilizeaza laserul cu scopul de a stabili aliniamentul si panta
conductelor. Laserul emite un fascicul de lumina rosie intens si precis localizat care serveste de
referinta in directie si panta. Raza este vizualizata pe o tinta sub forma unei pete luminoase. Tinta
poate fi plasata fie pe tub, fie pe un jalon. reglajul consta in a plasa pata rosie in mijlocul tintei.
Aceasta tehnica prezinta numeroase avantaje care sunt:
- siguranta obtinerii unei pante si a unei directii precise;
49


CCI2009RO161PR005-01
corectarea cotei fundului transeei cu rapiditate si precizie, ceea ce evita conpensarile in

adancime cu materiale de sprijinire costisitoare;
- utilizarea mai buna a echipei de santier, disponibila pentru alte operatii
Respectarea cotelor de montare si a pantelor conductei, precum si a pozitiei constructiilor
conexe prevazute in Proiect, prezinta o importanta deosebita, atat pentru functionarea retelelor de
conducte, cat si pentru efectuarea operatiunilor de reparatii, intretinere si exploatare.
Nerespectarea cotelor proiectate poate duce la colmatari sau formarea de pungi de aer, care
diminueaza debitul conductei si provoaca oscilatii de presiune, sau impiedica golirea complecta a
conductei in caz de avarie.
1.3.5. Desfacerea sistemelor de suprafata
Operatiile de taiere a sistemelor de suprafata, se vor executa cu unelte corespunzatoare,
pentru a asigura o taiere dreapta si exacta. Vor fi evitate alterari ale suprafetelor adiacente in urma
lucrarilor. Refacerile suplimentare rezultate cad in sarcina Constructorului. Cazurile particulare vor
fi supuse aprobarii Inginerului.
Constructorul va aplica metode corespunzatoare pentru sprijiniri si consolidari pentru a
pastra latimile transeelor in limitele prezentate anterior (la lucrarile pregatitoare).
1.3.6. Excavarea transeelor pentru conducte
Lucrarile de terasamente se vor executa in conformitate cu planurile de executie si se vor
respecta prevederile normativelor in vigoare.
La executia lucrarilor de terasamente se vor respecta obligatoriu prevederile C 169-88
Normativ pentru executarea si receptionarea lucrarilor de terasamente.
Avizarea lucrarilor de terasamente
Inainte de a incepe orice lucrari de acest fel pe un amplasament, Constructorul va anunta in
scris Inginerul cu cel putin 7 zile inainte de data propusa. In aceasta perioada Constructorul va tine
evidenta nivelelor solului si topografiei, spre aprobarea Inginerului, pentru masuratorile lucrarii.
Se vor obtine avize pentru taierea carosabilului pe drumurile principale permanente.
Constructorul, cand va face demersurile pentru aceasta permisiune, va prezenta o adresa scrisa
Inginerului si autoritatilor, referitoare la intentia sa de a excava, din timp, pentru a permite
executarea procedurilor si aprobarilor necesare. El va colabora cu Politia Rutiera referitor la
planificarea si executarea traversarii. Constructorul va fi complet responsabil de asigurarea
drumurilor temporare pentru ocolire, a barierelor, semnelor de avertizare, iluminat si paza.
Beneficiarul nu va suporta nici o penalitate impusa de autoritatile abilitate, pentru orice intarziere
fata de termenele prevazute in autorizatiile de spargere.
Nici o excavatie nu va incepe fara detinerea de catre Constructorul a autorizatiei de
construire (obtinuta de catre Beneficiar) si a autorizatiei de spargere. Autorizatia de spargere se va
obtine pentru fiecare strada afectata de lucrari si se va emite de catre autoritatea locala.
Excavarea santurilor pentru conducte va avea un avans de cel putin 15 m fata de
operatiunile de punere in opera a conductelor. Aici sunt incluse si excavatiile pentru ramificatii, caz
in care cei 15 m vor fi sapari in toate directiile urmate de ramificatie.
In cazul in care se iveste vreun obstacol in timpul sapaturilor, se va informa Inginerul si vor
hotari masurile necesare a se lua inainte de reluarea operatiilor de montaj.
In cazul in care Constructorul nu sapa in avans conform pretentiilor, scoaterea conductelor
deja montate si repunerea lor dupa executarea sapaturilor in avans, vor fi facute pe cheltuiala
acestuia.
50


CCI2009RO161PR005-01
In locurile unde santurile pentru conducte subtraverseaza drumuri, adancimea acestora va fi

minim necesara, iar Constructorul este incurajat sa foloseasca fierastraie speciale circulare pentru
pregatirea marginilor santului, in functie de materialul ce trebuie sapat.
In locurile unde santurile pentru conducte subtraverseaza drumuri, adancimea acestora va fi
cea minim necesara stabilita in proiect si aviz.
Constructorul va fi platit pentru refacerea drumului, iar plata se va face dupa cantitatea de
metri liniari si nu dupa suprafata portiunii refacute.
La saparea santurilor se va tine cont de: felul terenului, existenta apei freatice, necesitatea
sprijinirilor, diametrul tevilor, tehnologia de montaj .
Santul poate fi sapat inainte sau dupa asamblarea tevilor pe traseu. Prin saparea ulterioara a
santului, se pot obtine economii insemnate.
Latimea santului va fi conform plan BZD-7400-P12.1/R-PTDE-RS01C-PD-03/01-00 pentru
conductele de canalizare si BZD-7400-P12.1/R-PTDE-RS01A-PD-03/01-00 pentru conductele de
alimentare cu apa.
Sapaturile se vor executa partial mecanic si manual, functie de conditiile impuse in zona de
lucru si conform specificatiilor din listele de cantitati. Ultimul strat de 30 cm se va sapa manual
inainte de montarea conductelor in sant.
Sapatura mecanizata se va face cu excavator cu descarcarea pamantului pe mal si in auto
(excedentarul). Sapaturile se vor executa in prezenta sprijinirilor. Sapatura ultimului strat pana la
cota din proiect si politura se va executa imediat inainte de asezarea stratului de nisip sub
conducta si a stratului de egalizare pentru constructii, pentru a evita degradarea terenului de
fundare. Operatiunea se va executa pe timp uscat, fiind interzis lucrul pe timp de ploaie. In cazul in
care se constata aparitia crapaturilor paralele cu marginea superioara a transeelor sau a gropilor
se vor lua masuri de consolidare suplimentara a malurilor pentru a evita surparile.
Pe timp de zi si noapte se vor lua masuri de semnalizare a sapaturilor, se vor monta parapeti
de protectie pe o singura parte pe toata lungimea santului deschis, se vor monta podete de
circulatie pietonale peste sant in zona de circulatie pietonala.
La intalnirea in sapatura de cabluri, conducte ori protectii care semnalizeaza prezenta lor in
teren, se va opri lucrul in acea zona, seful punctului de lucru va lua masuri de semnalizare a
prezentei retelei subterane, va anunta Beneficiarul de retea, lucrul in acea zona reluandu-se doar
in prezenta Beneficiarului de retea, cu luarea tuturor masurilor de protejare a ei si de protectie a
muncii.
Dupa executarea sapaturii se va proceda la receptia calitativa a lucrarii referitor la natura
terenului, cote in plan si cote de nivel. Receptia calitativa se va consemna in procese-verbale
incheiate cu participarea Constructorului si a Beneficiarului.
Receptia calitativa a terenului de fundare se va face de catre intocmitorul studiului geotehnic.
Transeele conductelor vor fi excavate la sectiunile transversale tipice si in nici un caz latimea
transeei masurata la 0,3 m deasupra coroanei conductei. Constructorul se va asigura ca in fiecare
punct latimea transeei este suficienta pentru a permite pozarea, imbinarea, realizarea patului si a
imprejmuirii si reumplerea in jurul conductei conform cerintelor Inginerului.
Acolo unde imbinarea sau sudarea conductelor si/sau accesoriilor trebuie realizata in
transee, transeea va fi largita si/sau adancita in forma de clopot, la dimensiunea necesara stabilita
de catre Inginer. Aceasta largire trebuie sa permita executarea facila a sudurilor, imbinarilor si
fixarilor in toate etapele acestora, a tuturor reparatiilor necesare la conducte si la acoperirea de
protectie, si inspectarea acestor operatiuni.
51


CCI2009RO161PR005-01
Constructorul va aplica toate masurile necesare de sprijinire si consolidare pentru a pastra

latimea transeelor in limitele prezentate in Cerinte.
Peretii transeei excavati in roca vor fi cat mai aproape de verticala, iar Constructorul va
sustine peretii in toate zonele in care acestia sunt slabiti indiferent de cauza, si va indeparta
materialul prabusit.
In zonele inaccesibile pentru echipamentele de excavare, sau in care Inginerul considera ca
utilizarea acestor echipamente este imposibila sau de nedorit, indiferent de motiv, excavarea
transeei se va realiza manual. Nu se vor efectua plati suplimentare pentru lucrarile in zonele greu
accesibile.
Materialul excavat va fi indepartat in intregime de pe amplasamentul excavatiei.
Materialul excavat NU va fi depozitat de-a lungul transeei. Toate costurile asociate cu
transportul materialului de pe santier vor fi considerate ca incluse in preturile unitare pentru
excavatii de transee. Cu cel putin doua saptamani inainte de inceperea excavarilor de transee,
Constructorul ii va prezenta Inginerului propunerea sa pentru amplasarea temporara si depozitarea
a materialului excavat, inclusiv locul de depozitare. Daca Inginerul considera propunerea ca
nesatisfacatoare, aceasta poate fi respinsa iar Constructorul va trebui sa o revizuiasca
corespunzator. Toate costurile suplimentare impuse de o propunere revizuita vor fi suportate de
Constructorul. Constructorul va obtine aprobarea din partea autoritatilor pentru depozitarea
materialului excavat.
Daca, in opinia Inginerului, exista o intarziere nejustificata pentru: testarea conductelor;
indepartarea materialului in surplus; curatarea generala a zonelor in care au fost pozate conducte;
refacerea sau intretinerea suprafetelor, sau operatiuni similare, atunci Inginerul poate sa blocheze
deschiderea unor noi transee pana cand lucrarile restante nu sunt realizate conform pretentiilor
sale, iar Constructorul nu va avea o baza pentru reclamatii impotriva Beneficiarului, in acest sens.
Intarziere nejustificata va fi considerata situatia in care mai mult de 100 de metri de transee este
lasata deschisa pe orice santier. Intarziere nejustificata va fi considerata si situatia in care o
anumita sectiune de transee este lasata deschisa pentru mai mult de 2 saptamani calendaristice.
Nu se vor demara lucrari de pozare a conductelor sau de formare a patului conductelor in
nici o sectiune de transee, pana cand formatiunea transeei pe acea sectiune particulara nu va fi
aprobata de catre Inginer.
Extinderea excavatiilor
Extinderea excavatiilor va fi cea minim stabilita de Inginer, pentru construirea lucrarii.
Excavarea de santuri pentru conducte va fi intotdeauna limitata la lungimile aprobate
anterior, in scris de Inginer. Cu exceptia aprobarii scrise a Inginerului, lucrarea pe fiecare portiune
aprobata va fi executata pana la finalizarea acesteia, inainte de inceperea lucrarii pe o portiune
noua.
Excavarea materialului necorespunzator
Daca, in urma oricarei excavari constructorul intalneste material care dupa parerea lui poate
fi necorespunzator executiei lucrarii, el va informa imediat Inginerul, care va da instructiuni in scris
Constructorului, asupra faptului ca materialul in cauza va fi tratat ca defectuos. Daca este cazul,
materialul defectuos va fi indepartat de Constructorul. Constructorul va umple golurile astfel
formate cu material granular corespunzator, cu aprobarea Inginerului. Omiterea de catre Inginer in
a da instructiuni scrise, nu va elibera Constructorul de raspunderile pentru defectele de executie,
daca anterior executarii acelei portiuni de lucrare, Constructorul, nu a cerut in scris Inginerului
inspectarea portiunii de lucrare.
Siguranta excavarii si constructii adiacente
52


CCI2009RO161PR005-01
Constructorul va prevede sprijinirile necesare, in conformitate cu prevederile legale, pentru a

asigura stabilitatea excavarilor (drumurile si constructiile adiacente).
Tehnologia de executie a sprijinirilor de mal este urmatoarea:
pregatirea materialelor pentru executarea sprijinirii.
asezarea dulapilor orinzontali la distante de 0.20 m sau alaturati (in cazul terenurilor putin
coezive).
asezarea dulapilor verticali la distante de 1.00 1.50 m, iar spraiturile la distante de 0.70 0.80 m.
dupa adancirea transeei cu cca. 0.70 m se aseaza un nou rand de dulapi orizontali, apoi, iar
dulapi verticali si spraiturile si asa mai departe.
Dupa executarea lucrarilor in interiorul transeei, sprijinirile vor fi demontate.
Demontarea sprijinilor orizontale se face de jos in sus, cate un dulap de fiecare parte,
pamantul batandu-se in straturi de 20 cm, pe masura astuparii transeei.
In terenuri acvifere (sau pentru care exista pericolul de inundare prin avarierea unor
conducte magistrale de apa cu grad avansat de uzura, aflate in vecinatatea lucrarilor) se executa
sprijiniri cu palplanse. In acest scop, dupa ce s-a ajuns cu sapatura pana la cca 1,0 m adancime,
se instaleaza pe fundul sapaturii un cadru de lemn care se sprijina pe piloti asezati la distanta de
cca 2 m unul de altul; la interior se aseaza un alt cadru. Intre cele doua cadre se bat palplanse de
lemn (5,00x0,25x0,05 m) sau metalice; la inceput, pentru ghidarea palplanselor, se monteaza la
inaltimea de 2 m un cadru provizoriu. Pe masura avansarii sapaturii se bat si palplansele, iar la
distante de 70-80 cm se monteaza la interior un alt cadru. In timpul lucrului palplansele trebuie sa
fie incastrate pe o inaltime minima de 0,5 m. Imbinarea intre palplanse se face prin nut si feder,
pentru o cat mai buna etansare a transeei; pertea inferioara a palplansei este ascutita si uneori se
imbraca cu tabla pentru a patrunde mai usor in teren. Baterea palplanselor se face manual sau cu
berbecul actionat metalic.
Dupa ce s-au batut palplansele pe toata inaltimea si se continua sapatura, se bat din nou
piloti pe care se aseaza un alt cadru si se bat noi palplanse.
Pentru lucrari mai importante, palplansele din lemn sunt inlocuite cu palplanse metalice de
diferite tipuri.
Alunecari, caderi si excavatii in exces
Constructorul va preveni alunecarile si caderile de material din partile laterale ale excavatiilor
si taluzarilor.
In cazul alunecarilor sau caderilor ce apar in excavatii si unde excavatiile sunt facute in
exces fata de dimensiunile specificate, orice material necorespunzator care a intrat in excavatii
trebuie inlaturat si orice umplere necesara, sau care poate fi ceruta de Inginer se va face cu
material selectat, urmat de tasarea de proba.
Excavarea transeelor se va realiza in sol stabil. In cazul in care, dupa opinia Inginerului, solul
nu corespunde, se va realiza o excavare suplimentara, conform indicatiilor acestuia, si se va
reface cota cu material de baza compactat, daca solul natural care inconjoara zona este prea
moale. Daca solul din jur este dur, materialul de umplere va fi beton C15. Aceste lucrari vor fi
platite de catre Beneficiar daca instabilitatea solului nu este cauzata de metoda de lucru a
Constructorului, altfel, lucrarea va fi derulata pe cheltuiala Constructorului.
Radierul transeei va fi, in fiecare punct, la cota necesara iar latimea transeei va fi suficienta
pentru patul de pietris, nisip si/sau beton si conform instructiunilor Inginerului. Daca vreo parte a
transeei este excavata, din greseala, la o adancime mai mare decat cea necesara, Constructorul
va umple transeea cu beton C15 pana la cota necesara, pe cheltuiala proprie.
53


CCI2009RO161PR005-01
Unde se formeaza goluri prin alunecari sau caderi, sau prin excavari in exces fata de
dimensiunile specificate, care dupa opinia Dirigintelui de Santier pot afecta stabilitatea solului
pentru sustinerea lucrarii, sau pot afecta constructiile, sau serviciile adiacente, Constructorul va
umple golul solid cu beton clasa BC 2. Acest lucru va fi pe cheltuiala Constructorului.
Racordarea la conducta existenta
In cazul racordarii conductei proiectate la conducta existenta Constructorul va localiza
tronsonul existent inainte de verificarea traseului noului tronson. Beneficiarul va semnala
Constructorului pozitia aproximativa a vechiului tronson prin intermediul detinatorilor de utilitati sau
alte constructii subterane. Constructorul va trebui sa determine cu precizie pozitia vechiului
tronson. In final se va face un sondaj de proba intr-un loc acceptat de Inginer pentru a se confirma
pozitia conductei existente si pentru a scoate la iveala sectiunea in care se va face jonctiunea.
In cazul in care prin sondaj nu se gaseste conducta, sondajele vor fi continuate in
concordanta cu instructiunile Beneficiarului pana cand conducta va fi localizata. Beneficiarul va
putea propune si alte variante de localizare. Costul acestor sondaje va fi platit pe baza facturilor
corespunzatoare. Costul materialelor si echipamentelor necesare pentru localizarea conductei se
considera inclus in costurile de montaj prin contract. Daca Constructorul nu furnizeaza asemenea
dispozitive, se va deconta doar costul primului sondaj.
Dupa determinarea locului in care se afla conducta existenta si dupa eliberarea capatului
acesteia, Constructorul va masura elevatia axei conductei si diametrul exterior. Rezultatele acestor
verificari vor fi inaintate Inginerului, impreuna cu care se vor stabili piesele necesare pentru
realizarea jonctiunii intre conducta existenta si cea proiectata.
1.3.7. Localizare si sustinerea lucrarilor subterane
Inainte de excavarile in drumuri si trotuare, Constructorul va obtine permisiunea completa si
aprobarea tuturor autoritatilor privind avizarile de lucru pentru a incepe lucrarile dupa cum este
necesar si respectand toate legile si reglementarile locale.
In plus, Constructorul va obtine toate informatiile disponibile de la autoritati si altii, care ar
putea fi necesare, referitoare la pozitia tuturor utilitatilor cunoscute de-a lungul traseelor tuturor
conductelor de pozat. Constructorul va raspunde de localizarea exacta a serviciilor si in decursul
lucrarii va lua toate masurile necesare pentru a evita deteriorarile. Unde este necesar, utilitatile vor
fi temporar sustinute in decursul excavarii. Se va prevede suport permanent pentru utilitatile care
traverseaza conductele, daca Inginerul da instructiuni in acest sens. Daca acestea se deterioreaza
in decursul lucrarilor, atunci Constructorul va fi responsabil fata de detinatorul utilitatii respective
pentru repararea pagubelor produse. Constructorul va suporta toate cheltuielile de reparatii fie prin
asigurari, fie prin surse proprii. Oriunde o utilitate publica sau un altfel de obstacol determina o
blocare sau este pozata de-a lungul traseului unei conducte, Constructorul trebuie sa informeze
Inginerul imediat de prezenta ei si va prezenta detalii, inclusiv tipul utilitatii sau interferenta cu
aceasta, dimensiunile ei, adancimea sub nivelul solului. Inginerul va stabili masura ce se va aplica.
1.3.8. Evacuarea apei, sustinerea si ingradirea excavatiilor
Pe toata durata lucrarilor, Constructorul va pastra zona de lucru si toate excavatiile uscate si
protejate fata de apa din orice sursa (ploaie, apa infiltrata, apa din izvoare de suprafata si
subterane, apa freatica etc.) si va asigura si utiliza toate cele necesare in acest scop (conducte,
pompe, puncte de foraj, aparate si materiale necesare).
Conductele vor fi pozate in transee numai dupa ce apa a fost evacuata in prealabil. Pe
durata executiei, Constructorul va proteja structurile si/sau conductele impotriva plutirii, prin
lestare. Acolo unde conductele vor fi montate sub nivelul apei din sol, evacuarea apei din transee
54


CCI2009RO161PR005-01
si din sol va continua pana la finalizarea umplerii santului. Acolo unde dimensiunea conductei
depaseste 400mm, Constructorul va utiliza sisteme de evacuare a apei prin puncte de foraj, daca
Inginerul nu hotaraste utilizarea altui sistem.
Evacuarea apei de catre Constructor va corespunde cerintelor Inginerului si ale autoritatilor
si persoanelor care au drepturi asupra terenurilor pe/prin care se realizeaza deversarea apei
evacuate. Constructorul va fi responsabil fata de Beneficiar pentru orice pretentii sau penalitati
care pot fi generate de nerespectarea acestor cerinte.
Metoda de mentinere a excavatiei fara apa, de epuizare si indepartare a apei va fi supusa
aprobarii Inginerului. Constructorul va asigura instalatii de rezerva suficiente, tot timpul, pentru a se
evita orice intrerupere in continuitatea epuizarii apei subterane.
Costul acestei activitati se va considera inclus in tariful excavarii si nu va fi decontat,
indiferent de nivelul precipitatiilor sau a nivelului freatic subteran.
In timpul functionarii pompelor in cursul noptii (daca este cazul), se vor lua masurile
necesare ca zona de lucru sa fie iluminata in mod corespunzator.
Laturile excavatiilor vor fi sustinute acolo unde este necesar, cu ajutorul grinzilor de lemn,
otel sau alte tipuri de grinzi, pereti, placi, foi sau alt sistem aprobat. Acestea vor fi asigurate de
catre Constructor, proiectate corespunzator destinatiei.
Constructorul va prezenta Inginerului propunerile detaliate pentru sustinerea excavatiilor, cu
sapte zile inainte de inceperea oricaror lucrari de excavatii. Propunerile sale vor tine cont de natura
solului in care se va excava, de nivelul apei freatice si de apropierea fata de cladiri si drumuri.
Daca, dupa opinia Inginerului, sustinerea propusa de Constructor este insuficienta, atunci
Inginerul va solicita asigurarea unor suporturi mai puternice sau de alt tip fata de cele propuse de
catre Constructor si, in aceasta situatie, Constructorul va adapta sistemul de sustinere fara a
pretinde vreo suma pentru aceasta adaptare ceruta de Inginer.
Nu se vor demonta sistemele de sustinere fara aprobarea Inginerului. Grinzile sau alte
suporturi pot fi lasate pe pozitie in transeele care sunt in curs de umplere, daca Inginerul aproba
sau dispune acest lucru. Totusi, se vor plati numai grinzile sau suporturile desemnate special de
catre Inginer pentru a fi lasate pe pozitie si pentru care au fost incluse articole specifice in Listele
de Preturi.
Constructorul va lua toate masuri impotriva alunecarii, caderilor sau prabusirii excavatiilor,
dar daca acestea se intampla, Constructorul va trebui sa refaca conditiile zonei, inclusiv refacerea
suprafetelor, toate pe cheltuiala sa. In cazul in care aceste alunecari sau prabusiri destabilizeaza
sau slabesc fundatii sau suporturi ale Lucrarilor sau cladirilor adiacente, sau creeaza spatii libere
langa lucrarile in derulare, Constructorul va desfasura lucrarile suplimentare pe care Inginerul le
poate cere in acest sens, cum ar fi umplerea spatiilor libere cu beton sau alt material, conform
indicatiilor acestuia, toate costurile fiind suportate de catre Constructor.
Constructorul poate utiliza foi de otel pentru sustinerea sapaturilor, dupa cum este specificat
mai sus, dupa cum considera de cuviinta, sau conform indicatiilor Inginerului, sau in situatiile in
care este indicat in Desenele Constructorului ca parte permanenta a structurilor. Dimensiunile si
tipurile foilor de otel utilizate pentru sustineri temporare vor fi determinate de catre Constructor si
vor fi supuse aprobarii Inginerului. In cazurile in care foile de sustinere formeaza o parte
permanenta a structurii, dimensiunile si tipurile vor fi cele indicate in Desenele de detaliu ale
Constructorului sau cele indicate de catre Inginer.
Constructorul va prevedea si intretine traversari temporare peste transeele conductelor in
acele pozitii in care excavarea transeelor impiedica derularea normala a traficului. Pentru a permite
55


CCI2009RO161PR005-01
trecerea pietonilor si vehiculelor, lucrarile de excavare, pozarea conductelor, imbinarile si refacerea

suprafetelor se vor desfasura in etape, pentru a permite accesul spre case, pe drumuri, alei etc.
Constructorul nu va incepe lucrarile de terasamente pana cand nu va lua toate masurile de
siguranta: ingradirea cu parapete inclusiv asigurarea indicatoarelor de avertizare pentru pietoni si
vehicule, iar pe timpul noptii sa fie asigurate semne luminoase la toate punctele periculoase.
Executia lucrarilor de terasamente se va face avand in vedere Normativele Romanesti:
C16-84 - realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiiloraferente;
Ordin Nr. 9/N/15.03.1993 - Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii.
Ca o masura de siguranta, in zonele cu densitate mare de lucrari ascunse, se va executa
sapatura manuala.
Pe durata excavatiilor, Constructorul va lua toate masurile preventive pentru a proteja
muncitorii si persoanele publice. Aceasta include, dar nu se limiteaza la acestea, sustinerea
peretilor sapaturilor, ingradirea zonelor, montarea luminilor de avertizare si desemnarea unor
supraveghetori.
Constructorul va fi complet responsabil pentru masurile de intretinere si protejare a
sapaturilor, transeelor si forajelor (sustinere, evacuarea apei, ingradirea zonei, iluminat etc.) si nu
va fi eliberat de responsabilitatile din Contract, chiar daca Inginerul nu ridica obiectii fata de situatia
lucrarilor.
1.3.9. Utilizarea explozibililor
Utilizarea explozibililor nu va fi permisa..
1.3.10. Pozarea conductelor
Pozarea se va face in conformitate cu SR 4163 - 1: 1995 Retele de distributie si SR
8591/1997 Retele edilitare subterane. Pozarea se va face pe grupuri de tronsoane, la fiecare
grup lucrand simultan cate o echipa.
Pozarea conductelor se va face in mediu uscat, prin efectuarea de catre Constructor a
epuizarii apelor de ploaie si a infiltratiilor.
Conductele vor fi pozate cu precizie, respectandu-se aliniamentul si elevatia cu o toleranta
de 5 mm. Intre portiunile curbe, aliniamentul va fi drept. Lungimea lasata in zonele de curbura va
fi permisa doar acolo unde se prevede in desen sau cu acordul Beneficiarului in urma unor
propuneri bine documentate.
Se vor prevedea si furniza rigle vopsite corespunzator pentru vizare in scopul realizarii
asezarii corecte a tronsoanelor. Riglele vopsite vor fi ridicate pe conducta sau in imediata ei
apropiere.
Fiecare tronson va avea cel putin 3 asemenea rigle.
Constructorul poate propune Beneficiarului si alte metode pentru asezarea corecta a
tronsoanelor.
Constructorul va trebui sa obtina de la producator toate datele necesare pentru manevrarea
si conectarea conductelor si se presupune ca si-a stabilit toate fazele si si-a stabilit toate
problemele legate de montaj, inainte de a preda oferta.
In conducta se va introduce un "dop" avand diametrul cu 5 mm mai mic decat diametrul
interior al tronsonului, care va fi deplasat inainte pe masura ce progreseaza lucrarile. Atunci cand
lucrarile sunt oprite, inclusiv noaptea, capetele deschise ale conductei vor fi obturate provizoriu cu
un capac etans. Tronsonul va fi fixat prin lestare in sant pentru a se evita plutirea lui in cazul in
care santul este inundat.
56


CCI2009RO161PR005-01
Pentru a impiedica scurgerea apei de ploaie prin sant, Constructorul va astupa santul la
anumite distante ce nu vor depasi 250 m, cu dopuri de argila. Aceste dopuri vor fi indepartate
atunci cand operatiunile de montaj ajung in dreptul lor.
1.3.11. Patul de nisip
Capacitatea de rezistenta si deformarea tevilor depinde foarte mult de calitatea patului de
pozare a conductei. Acesta se realizeaza din nisip de granulatie 1...7 mm. Grosimea patului sub
generatoarea inferioara a conductei trebuie sa fie de 10 cm pentru conductele de alimentare cu
apa si 15 cm pentru canalizare, grad de compactare 95% iar in cazul in care santului nu este
uniform, este indicata executarea unui pat mai gros .
Materialul pentru patul tevilor (nisipul) se va introduce in sant numai manual prin lopatare si
se va nivela manual.
Nisipul va fi umezit si compactat manual in straturi cu grosimea mai mica de 15 cm dupa
compactare. Se va acorda atentie deosebita compactarii in jurul conductei.
Conductele vor fi pozate astfel incat sa fie sustinute pe materialul patului pe intreaga lor
lungime, avand grija ca santul sa fie scobit in dreptul mufarilor, vanelor si flanselor ingropate, astfel
incat sa nu apara sarcini in aceste puncte.
1.3.12. Strat de baza si inconjurator din beton
In cazuri exceptionale, acolo unde este indicat pe Desenele Constructorului sau este stabilit
de catre Inginer, conductele vor avea patul din beton. Patul de beton va fi format la dimensiunile
indicate si respectand detaliile constructive din respectivele Desene.
Conductele vor fi sustinute si imbinate la cota corecta, distantate fata de fundul transeei cu
ajutorul a doua blocuri din beton prefabricat cu grosimea corespunzatoare, amplasate cate unul la
fiecare capat al conductei. Betonul va fi apoi turnat si compactat sub si in jurul conductei intr-o
singura etapa, si finisat la cotele si dimensiunile prezentate in Desene.
Blocurile din beton prefabricat vor fi pozitionate pe fundul transeei si fixate la cota corecta.
Conductele vor fi apoi asezate pe aceste blocuri, centrate, mufate si in final aduse la panta corecta
prin aplicarea de pene de lemn pe fiecare parte a conductei si respectiv intre conducta si blocurile
de beton. Aceste pene vor ramane montate pe durata imbinarii si testarii conductelor, in momentul
turnarii betonului sub si imprejurul conductei, care va fi ancorata pentru a preveni plutirea.
Constructorul are posibilitatea, in functie de alegerea sa, sa toarne betonul cu sau fara
cofraje. Oricare va fi optiunea, betonul care va fi platit va fi masurat conform Desenelor, iar
cantitatea suplimentara fata de dimensiunile din Desene nu va fi platita.
Betonul nu va fi turnat in jurul fitingurilor in nici o situatie, pastrandu-se o distanta de 10 cm in
jurul lor, spatiu care va fi umplut cu material de baza conform specificatiilor de mai sus.
1.3.13.Protejarea cu dale de beton
Acolo unde stratul de deasupra conductei este insuficient de gros (dupa cum este prezentat
in Desenele Constructorului sau este stabilit de catre Inginer), se va prevedea o protectie
suplimentara pentru a evita avariile potentiale cauzate de traficul autovehiculelor.
Sistemul de protectie va consta din placi de beton armat prefabricate. Acestea vor fi instalate
in locurile desemnate de catre Inginer ca avand nevoie de astfel de protectie.
Placile de beton armat vor fi plasate central la 300 mm deasupra conductei. Dimensiunile
placilor vor fi de 1,0 m latime si 0,5 m lungime, sau vor fi turnate cu imbinari de constructie la
intervale de 0,5 m de-a lungul conductei. In fiecare sectiune se vor monta inele de ridicare pentru a
facilita demontarea placilor. Placile vor fi armate cu un strat de armatura de otel.
57


CCI2009RO161PR005-01
Placile turnate pe santier vor fi puse pe o folie de polietilena asezata peste materialul de
umplere compactat si nivelat. Latimea placii va fi de minim 1 metru. Nu se va aplica nici o sarcina
asupra placilor timp de cel putin 7 zile de la turnare, pana cand se obtine aprobarea Inginerului.
Apoi se va umple pentru a aduce la nivel, cu materiale corespunzatoare zonei traversate,
incluzand banda de avertizare amplasata direct pe placile de beton.
1.3.14.Reumplerea transeei
Reumplerea va respecta normele specifice descrise in normativul I22 pentru fiecare retea si
cerintele stabilite de Autoritatea Locala.
Odata cu testarea sectiunii de conducta, iar patul si imprejmuirea conductei sunt aprobate de
catre Inginer, transeele vor fi reumplute in straturi, conform specificatiilor. Fiecare strat va fi
compactat separat si orice tasare rezultata din compactarea insuficienta va tine de
responsabilitatea Constructorului, care va adauga imediat materialul suplimentar necesar, si care
ulterior va fi compactat riguros.
Umplerea transeelor nu va incepe pana cand patul transeei, pozarea conductelor, imbinarea
si testarea lor nu sunt aprobate de catre Inginer. Inginer va primi o solicitare, cu 24 de ore inainte,
prin care se va anunta intentia de umplere a transeei, interval in care acesta va efectua inspectia.
1.3.14.1 Pentru conducte de alimentare cu apa
Astuparea santurilor pentru conducte se va face in doua faze.
Suportii de sustinere ai peretilor santului vor fi retrasi gradat, pe masura ce santul este
umplut avand grija ca aceasta retragere sa nu afecteze conductele puse in opera.
Faza I
Conducta si patul ei vor fi acoperite cu un strat ce va depasi cu 300 mm creasta ei, lasand
zonele de legatura descoperite.
In continuare se va aseza un strat uniform de material de umplutura, cu granulatia de cel
mult 25 mm care va fi compactat in straturi nu mai groase de 100 mm dupa compactare.
Straturile vor fi compactate manual pe fiecare parte a conductei si deasupra ei.
Compactarea umpluturii se va face in asa fel incat sa se realizeze cel putin 95% din
densitatea maxima a materialului uscat conform STAS 2914 - 84 Tabelul 2. Aceasta actiune va
incepe cat mai curand in urma pozarii conductei in portiunea respectiva. Se vor face la inceput
incercari privind eficacitatea compactarii, iar dupa aceea se vor repeta la intervale propuse de
Inginer.
Daca e necesar pat de beton, pozarea si ansamblarea conductelor, precum si reumplerea
transeei se pot efectua dupa minim 72 de ore de la turnarea betonului.
Faza II
Dupa ce tronsonul de conducta in executie a trecut de testele de presiune
preliminare/etanseitate, golurile lasate in dreptul jontarilor vor fi acoperite respectandu-se aceleasi
reguli ca mai inainte.
Restul santului va fi umplut cu material excavat cu granulatia de cel mult 100 mm asezat
uniform in straturi nu mai mari de 200 mm grosime dupa compactare. Metoda de compactare va
trebui sa duca la densitatea maxima a materialului uscat, conform cu STAS 2914 - 84 Tabelul 2.
Santul va fi umplut fie la nivelul de la care se incepe lucrarile de refacere, fie pana la suprafata
solului, pastrandu-se o usoara ridicare fata de nivelul normal al solului, cu panta lina. Aceasta
ridicatura va fi mentinuta pana la expirarea perioadei de garantie.
Aceste lucrari vor fi incepute si terminate cat mai repede.
Umplerea trebuie efectuata intr-o singura directie si, pe cat posibil, in timpul orelor diminetii.
58


CCI2009RO161PR005-01
Este indicat sa fie lasate libere extremitatile tronsonului de conducta, pentru a putea executa
cu usurinta operatiile ulterioare de racordare la retelele existente.
Daca nu este altfel specificat, umplerea in jurul conductei si cu 0,30 m deasupra ei se va
realiza cu materialul de reumplere, in conformitate cu Specificatiile din acest caiet de sarcini.
Umplerea va fi finalizata manual, utilizand unelte de mana, si compactat in straturi cu grosimea mai
mica de 15 cm. Aceasta umplere va fi realizata cu cea mai mare grija. Se va acorda o atentie
speciala portiunilor de imbinare, pentru a obtine o compactare si o stabilitate maxima.
Umpluturile de pamant in jurul constructiilor si in transeea conductei se va face dupa
executarea hidroizolatiei peretilor sub cota terenului si dupa probele de presiune la conductele
pentru apa potabila, respectiv testelor hidrostatice, de infiltrare si de etanseitate la conductele
pentru canalizare menajera.
Dupa realizarea unui strat de 50 cm de umplutura deasupra conductei traseul acesteia va fi
marcat printr-o banda avertizoare din PE de culoare albastra, din plastic si inscriptionata cu textul
APA.
De asemenea pentru depistarea eventualelor defectiuni de pe traseul conductelor, se va
monta un fir de semnalizare in imediata apropiere a acestora.
Cu exceptia carosabilelor si a altor zone pavate, umplerea transeelor se va face la nivelul
natural al solului. Sectiunea superioara a umplerii va fi sol de aceeasi grosime si calitate ca solul
de suprafata din zona inconjuratoare.
Pentru transeele practicate in zone carosabile sau alte zone pavate, umplerea va fi adusa la
nivelul terasamentului, sau la nivelul sub-terasamentului ca pregatire pentru lucrarile de refacere a
drumului.
Acolo unde transeele se afla in zone carosabile, dupa pozare Constructorul va proteja
conductele impotriva sarcinilor mobile, pe durata efectuarii lucrarilor de refecere a drumurilor. Orice
avarii la conducte dupa pozare va determina inlocuirea acestora, iar Constructorul va suporta toate
costurile si intarzierile cauzate.
Umplerea transeelor conductelor, cu exceptia imbinarilor, se va realiza cat mai curand dupa
ce conductele au fost pozate, imbinate, aprobate de catre Inginer.
Intinderea si compactarea umpluturii se va realiza in mod uniform, fara dislocarea,
deformarea sau deteriorarea conductei. Compactoarele de putere nu se vor utiliza la o distanta
mai mica de 30 cm in jurul conductei sau imbinarilor.
Compactarea umpluturilor se face cu maiul mecanic in straturi uniforme care nu depasesc o
grosime compactata de 15 cm.
Apa necesara compactarii terasamentelor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina
materii organice in suspensie.
La punerea in opera a materialului pentru umpluturi se va tine seama de umiditatea optima
de compactare stabilita prin incercarea Proctor norma cu o variatie a acesteia de 2 procente
daca W opt > 12% si 1 procente daca W opt este sub 12% (cazul balasturilor).
Pentru aceasta, laboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si va face
recomandari in consecinta pentru punerea in opera.
Testele de densitate in situ ale materialului compactat vor fi realizate pe minim doua
esantioane prelevate la fiecare 100 m de conducta. Inginerul va determina locatia exacta in plan si
adancimea testarii. Testele care se vor realiza pe aceste esantioane vor include continutul de apa,
greutatea specifica, compactarea standard, densitatea in situ prin inlocuirea nisipului, testul de
permeabilitate si analiza gradarii.
Certificatele de calitate pentru probele de compactare se vor prezenta la receptia lucrarii.
59


CCI2009RO161PR005-01
Stratul se poate considera compactat daca gradul de compactare este 95%, iar cel mediu
98% din valoarea obtinuta prin incercarea Proctor normal.
Se intrerupe orice activitate de excavare transport, imprastiere si compactare daca
temperatura exterioara scade sub 5C. La executia lucrarilor de terasamente pe timp friguros este
obligatorie respectarea masurilor generale si a celor specifice lucrarilor de pamant prevazute in
Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente,
indicativ C 16 1984.
In perioada cand temperaturile sunt peste 25C se vor lua urmatoarele masuri:
compactarea se va executa imediat dupa umectarea stratului
se va urmari starea de umiditate a stratului de compactare prin probe de frecventa marita
(la cca. 2 ore in perioada de arsita).
Daca stratul de imprastiat ramane o perioada mai mare necompactat, inainte de inceperea
compactarii se va determina umiditatea din strat si se va completa pana la umiditatea admisa
pentru compactare.
Constructorul va fi responsabil, in toate cazurile, pentru orice tasari ale umpluturii si va
remedia pe cheltuiala proprie orice astfel de tasare sau deteriorarile produse de aceasta.
Constructorul va proteja conductele impotriva deplasarii dupa pozare, pe durata Lucrarilor. Toate
conductele deteriorate dupa pozare vor fi inlocuite iar Constructorul va fi responsabil pentru
costurile si intarzierile produse.
1.13.14.2 Pentru conductele de canalizare
Dupa montajul canalului si realizarea caminelor de vizitare de la capetele tronsonului,
executia umpluturilor se va efectua in doua etape dupa cum urmeaza:
Etapa (1)
umpluturi partiale in traturi de 15 - 20 cm grosime compactate cu grija pentru

a nu produce deplasari ale corpului canalului, pana la o inaltime de 50 cm
deasupra generatoarei superioare a tuburilor, cu lasarea descoperita a
mufelor de imbinare, in vederea efectuarii probei de etanseitate.
Etapa (2) dupa efectuarea probei de etanseitate se executa umplerea totala a
transeei, in straturi de 20-30 cm grosime bine compactate pana la nivelul de
realizare a refacerii sistemului rutier initial al strazii.
Sub generatoarea inferioara a tubului de canalizare se va realiza un pat de nisip de 15 cm
grosime, granulatie 17 mm, compactat cu mijloace manuale sau mecanice (grad de compactare
90% pentru PVC).
Langa si deasupra conductei se pune un strat de 20-30 cm grosime de nisip.
Astuparea transeei si compactarea cu mijloace mecanice se pot face de la o acoperire de
peste 1 m deasupra generatoarei superioare a tubului de canalizare.
Deoarece rezistenta conductei de canalizare montate subteran precum si deformatia este
influentata de felul in care sunt ingropate, se recomanda ca unghiul de ingropare sa fie intre 900 si
1800. Cantitatea de nisip necesara realizarii patului de pozare este prevazuta pentru un unghi de
ingropare de 1200.
Umpluturile transeei se vor face cu pamant maruntit neadmitandu-se bulgari de pamant sau
bolovani.
Indiferent de gruparea materialului de umplutura, se va tine cont de urmatoarele restrictii :
- marimea maxima a particulei si marimea pietrei trebuie sa respecte limitele din tabelul
urmator:
60

Diametrul nominal (mm)

Pana la 450
Intre 500 - 600
Intre 700 - 900
Intre 1000 - 1200
1300 si peste

CCI2009RO161PR005-01
Dimensiunea maxima (mm)

13
19
25
32
38
- sa nu existe bulgari de pamant mai mari decat dublul marimii maxime a particulei ;
- sa nu existe material inghetat;
- sa nu existe material organic;
- sa nu existe deseuri (sticla, cauciuc, metal etc)
In plus pietrele cu dimensiunea mai mare de 200 mm nu vor fi lasate sa cada peste stratul de
300 mm ce acopera coronamentul conductei de la o inaltime mai mare de 2 metri.
1.3.15. Utilitati/servicii existente
1.3.15.1 Generalitati
Folosirea drumurilor publice
Constructorul se va asigura ca toate drumurile publice folosite de el nu sunt murdarite ca
urmare a utilizarii lor.
Daca drumurile sunt murdarite, Constructorul va lua toate masurile necesare pentru a le
curata, fara cheltuieli suplimentare din partea Beneficiarului.
Toate lucrarile executate in lungul drumurilor publice vor fi semnalizate corespunzator prin
grija Constructorulului.
La executia lucrarilor de alimentare cu apa si canalizare, in ampriza drumurilor sau strazilor,
se vor monta panouri de semnalizare care se vor mentine pe toata durata executiei lucrarilor.
Pentru intreruperea circulatiei pe strazile unde se executa lucrari de montare conducte
pentru alimentarea cu apa, si pentru solutia de semnalizare propusa, Constructorul general al
lucrarii va obtine avizul Primariei si al Politiei locale.
Protectia drumurilor publice si private
Amplasarea lucrarilor incluse in acest contract poate, in unele cazuri, sa determine unele
conflicte cu utilitatile/serviciile existente.
Constructorul este responsabil de identificarea amplasarii exacte a acestor servicii, prin
cercetarea tuturor evidentelor disponibile de la autoritatile respective.
Beneficiarul nu isi asuma responsabilitatea pentru corectitudinea traseelor utilitatilor
existente, iar daca informatiile de acest gen se vor dovedi incorecte sau incomplete, Constructorul
nu va putea ridica nici o pretentie in acest sens.
Constructorul va notifica toate autoritatile publice, companiile utilitare si proprietari privati
asupra lucrarilor care ii vor afecta, cu cel putin 7 zile inaintea inceperii lucrarilor .
Constructorul va identifica amplasarea utilitatilor in cooperare cu institutiile de administrare a
utilitatilor, si va marca amplasarea lor inainte de inceperea excavatiilor. Stabilirea aliniamentelor
propuse si marcarea utilitatilor existente vor fi realizate cu cel putin doua luni inainte de inceperea
excavatiilor.
Planurile care insotesc avizele, arata care este pozitia posibila a serviciilor in proprietatea si
exploatarea companiilor de utilitati, care pot fi afectate de lucrari (apa, electricitate, gaze,
telefoane, cabluri TV, drumuri, etc.).
61


CCI2009RO161PR005-01
Constructorul va tine legatura cu companiile de utilitati, inaintea inceperi oricarei excavatii.

Constructorul va verifica pozitia exacta a serviciilor existente, care pot afecta sau sunt
afectate de executia lucrarilor.
Constructorul se va sigura ca toate aceste servicii sunt protejate adecvat in orice moment
in concordanta cu cerintele companiilor de utilitati.
Pe durata excavatiilor, Constructorul va fi responsabil de protejarea, sustinerea, indepartarea
sau mutare tuturor utilitatilor care pot fi deteriorate in timpul lucrarilor.
Inainte de inceperea oricarei actiuni referitoare la utilitatile existente, Constructorul va anunta
in scris autoritatile respective. In toate cazurile va coopera cu autoritatile si va urma instructiunile
acestora referitoare la protejare, indepartare sau mutare. Toate lucrarile de protejare si mutare vor
fi realizate in conformitate cu standardele autoritatii respective, inclusiv lungimea maxima a utilitatii
care poate fi expusa si sustinuta inainte de a fi mutata.
Nu se va plati nici o intarziere a operatiunilor Constructorului cauzata de problemele legate
de identificarea, protejarea, sustinerea, indepartarea sau mutarea acestor servicii. Constructorul va
include astfel in preturile de oferta toate costurile alocate acestor servicii, fie din cauza
complicatiilor create de acestea, fie din replanificarea impusa de intarzieri.
Constructorul va fi responsabil pentru deteriorarile produse serviciilor existente. Daca aceste
deteriorari apar din cauza actiunilor Constructorului, chiar daca au fost luate masuri speciale de
protectie, Constructorul va fi responsabil in totalitate pentru aceste deteriorari chiar daca actiunile
si lucrarile au avut sau nu aprobarea Inginerului, si aceste deteriorari vor fi remediate de
Constructor pe cheltuiala proprie.
Constructorul nu are dreptul la plati suplimentare sau prelungiri ale termenelor justificate de
problemele aparute din cauzele mentionate mai sus. Toate cheltuielile posibile ar trebui incluse in
pretul unitar al excavatiilor dat in Listele de Preturi.
1.3.15.2 Mutarea utilitatilor la cererea Beneficiarului
Constructorului i se poate cere, de catre Beneficiar, mutarea definitiva a utilitatilor existente.
In aceste cazuri va primi instructiuni scrise de la Inginer, care sa specifice lucrarile de mutare
necesare. Constructorul va primi compensari pentru lucrarile aditionale legate de acest tip de
mutare la ratele de lucru in regie date in Listele de cantitati pentru forta de munca, materiale si
echipamente.
Orice deviere necesara la serviciile existente, se va face de catre compania care
exploateaza respectiva utilitate, iar Constructorul are obligatia de ai asigura accesul pe
santier pentru executarea devieri .
In cazul unei stricaciuni a serviciilor datorata executiei lucrarilor, Constructorul are urmatoarele
obigatii :
Sa notifice compania de utilitati respectiva.
Sa ia masurile necesare pentru remedierea stricaciunilor fara intirziere.
Constructorul va fi raspunzator pentru costurile reparatiei.
1.3.16.Refacerea suprafetelor
In cazul in care nu vor aparea instructiuni specifice din partea Inginerului, Constructorul va
readuce toate zonele de lucru la conducta la o stare curata. Aceasta refacere va continua lucrarile
de umplere si va include gramezile de resturi, caile de acces, reziduurile si orice alte urme ale
constructiilor. Materialele in surplus vor fi transportate la depozitul Constructorului cat mai curand
posibil dupa instalarea conductelor pentru a reduce posibilitatea pierderilor cauzate de terte parti.
62


CCI2009RO161PR005-01
Suprafata tuturor drumurilor existente, a zonelor verzi, aleilor, trotuarelor si pavajelor taiate
pe durata lucrarilor, fie ele publice sau private, vor fi readuse la situatia lor initiala de catre
Constructorul.
Dupa reumplerea excavatiilor se va realiza o refacere temporara. Refacerea permanenta va
fi aplicata numai dupa consolidarea definitiva a solului. Constructorul va obtine din partea
Inginerului permisiunea de a incepe lucrarile pentru refacerea definitiva.
Toate suprafetele existente vor fi catalogate de catre Constructor pentru a se stabili starea
curenta, pentru a fi aprobate de catre Inginer inainte de inceperea excavatiilor.
Refacerea suprafetei va fi realizata conform desenelor.
Constructorul va asigura imbinarea corespunzatoare cu suprafetele de asfalt existente.
Stratul de uzura va acoperi intreaga latime a suprafetei taiate.
Drumurile neasfaltate vor fi readuse la starea de trafic prin compactarea materialului de
umplere si aplicarea unui strat de 300 mm grosime de material component al drumului (macadam).
Pentru drumurile cu pavaj: se vor utiliza placile de pavare cu latura de 13 cm pozate pe un
strat de nisip granulat cu o inaltime de 5 cm.
Pentru drumurile si trotuarele din balast: pavajul va fi refacut si impanat cu criblura.
Toate lucrarile de refacere a drumurilor vor fi realizate de un Subcontractant de specialitate
nominalizat de Constructor inainte de licitatie si aprobat de Beneficiar.
Refacerea permanenta a celorlalte suprafete (zone verzi, alei, trotuare si pavaje) va fi
realizata imediat dupa umplere. Aceste zone vor fi readuse la starea lor initiala.
Daca apare o tasare excesiva a suprafetei refacute, Constructorul va excava transeea din
nou, la o adancime suficienta pentru a recompacta materialul de umplere si a reface suprafata.
Aceasta se va realiza pe cheltuiala Constructorului si nu se vor efectua plati suplimentare pentru
inlocuirea suprafetelor drumurilor temporare. Tasarea excesiva va fi definita ca fiind tasarea
suprafetei in orice punct al transeei cu mai mult de 5 cm fata de nivelul suprafetei inconjuratoare.
Orice parte a structuri care a fost avariata dincolo de latimea santului , se va decupa si reface .
Pentu plata acestor lucrari suplimentare, se va obtine acordul sefului de proiect, deoarece
Constructorulul poate sa fi produs avarierea, ca rezultat al metodei sale de lucru .
1.3.17. Curatarea santierului
Constructorul este responsabil de curatenia din santier si zonele adiacente lui, respectand
conditiile impuse de Autoritatea locala (Primarie).
Dupa finalizarea tuturor lucrarilor, Constructorul va curata santierul, indepartand orice
obiecte, mormane de pamant, obstacole etc. care ar putea crea disconfort.
Santierul trebuie sa fie eliberat de resturi, praf si murdarie. Constructorul va reface
amplasamentul la starea existenta inainte de inceperea lucrarilor.
Daca, dupa opinia Inginerului, apare o intarziere nejustificata la testarea conductelor,
indepartarea materialelor in surplus, curatarea generala a zonelor in care au fost pozate conducte,
refacerea partiala sau intretinerea suprafetelor, sau operatiuni similare, atunci Inginerul poate
bloca deschiderea unor noi transee pana cand lucrarile restante nu sunt realizate. Toate costurile
rezultate dintr-o astfel de cerere a Inginerului sunt suportate de catre Constructor.
63


CCI2009RO161PR005-01
CAPITOLUL 2. EXCAVATII PENTRU STRUCTURILE CONDUCTELOR

2.1.
Generalitati
2.1.1.Domeniul de lucrari
Acest capitol al Caietului de sarcini descrie lucrarile de sapaturi necesare pentru construirea
caminelor de vane si a altor structuri si include excavarea, evacuarea apei si reumplerea golurilor.
2.2.
Materiale
Lucrarile de sapaturi nu vor fi clasificate in conformitate cu duritatea materialului excavat si

toate excavatiile se considera ca fiind excavatii comune definite in continuare, indiferent de
duritatea materialului excavat.
Costul taierii pavajelor si trotuarelor existente se considera ca este inclus in diversele preturi
unitare pentru excavare si nu se vor plati separat.
Materialul selectionat pentru umplere nu va contine pietre, roci, radacini de copaci si alte
elemente asemanatoare, care prin impact sau compactare ar putea deteriora structurile. Materialul
va suporta o compactare fara utilizarea compactoarelor de mare putere si trebuie sa nu contina
bulgari de lut sau alte materiale cu dimensiuni mai mari de 40 mm.
2.3.
Executia
2.3.1.Excavatii si reumplere pentru Structuri

Toate excavatiile pentru structuri vor fi realizate la dimensiunile, liniile si gradele necesare
pentru construirea structurilor asa cum sunt prezentate in Desenele Constructorul ui sau dupa cum
este indicat de catre Inginer.
Excavatiile pe sau in care se va plasa beton sau umplutura compactata vor fi curate si fara
pietre, bulgari de pamant si alte resturi. Daca baza excavatiei nu ofera o baza solida pentru
turnarea betonului, aceasta va fi consolidata prin nivelare si/sau umezire, pana cand se obtine
densitatea necesara.
Orice excavare suplimentara in baza structurii va fi curatata si reumpluta cu beton sau
material compactat la 97% Proctor Modificat la umiditatea optima 2%. Excavarea suplimentara in
roca va fi reumpluta cu betonul structurii sau cu beton C15/10, dupa cum indica Inginerul. Toate
excavarile suplimentare realizate pentru scopurile si motivele Constructorului, cu exceptia celor
solicitate in scris de catre Inginer, si respectiv reumplerea acestor excavari se vor face pe
cheltuiala Constructorului.
Acolo unde este posibil, fundatiile si blocurile vor fi turnate pe laturile neperturbate ale
excavatiei. Daca excavarea suplimentara peste perimetrul structurii nu se poate evita din cauza
naturii solului, din cauza formei structurii sau din alt motiv, spatiul dintre structura si laturile
excavatiei vor fi reumplute la nivelul initial al solului (fie natural, fie redus), dupa cum este specificat
pentru reumpleri.
Materialul excavat, in masura in care este necesar si corespunde, va fi pus de o parte pentru
a fi folosit la reumplere. Materialul excavat in surplus va fi utilizat fie pentru reumplere in alte zone
ale amplasamentului, fie va fi depozitat in conformitate cu clauzele respective mentionate anterior.
Acolo unde este necesar, Constructorul va obtine material corespunzator pentru reumplere
compactata din alte zone.
64


CCI2009RO161PR005-01
Reumplerea va fi realizata la gradele si perimetrele prezentate in Desenele Constructorului.

Materialul de umplere va fi plasat in straturi orizontale care sa nu depaseasca 150 mm grosime
dupa compactare. Materialul de reumplere va umple complet si ferm spatiile dintre linia excavatiei
si structura, fara a lasa nici un spatiu liber, si va fi compactat la densitatea de 97% Proctor
Modificat cu umiditatea optima 2%. Laturile si baza excavatiei vor fi umezite inainte de reumplere,
de asemenea si materialul de umplere, pentru a obtine continutul de umezeala necesar pentru
compactare. Fiecare strat va fi compactat manual si/sau cu compactoare pneumatice aprobate de
Inginer. Materialul de reumplere va avea continutul optim de umiditate si va fi compactat in straturi
ce nu depasesc 150 mm. Fiecare strat va fi compactat prin metode aprobate, la o densitate de cel
putin 97% Proctor Modificat, inainte de amplasarea stratului urmator.
2.3.2.Evacuarea apei, sustinerea si ingradirea excavatiilor
Structurile vor fi construite numai dupa ce apa a fost evacuata din excavatii. Constructorul va
preveni, pe toata durata constructiilor, aparitia fenomenului de plutire a structurilor. Pentru
structurile care vor avea fundatia sub nivelul apei din sol, evacuarea apei din excavatii va continua
pana la finalizarea reumplerii.
Constructorul va lua toate precautiile impotriva alunecarii, caderilor sau prabusirii
excavatiilor, dar daca acestea se intampla, Constructorul va trebui sa refaca conditiile zonei,
inclusiv refacerea suprafetelor, toate pe costurile sale. In cazul in care aceste alunecari sau
prabusiri destabilizeaza sau slabesc fundatii sau suporturi ale Lucrarilor sau cladirilor adiacente,
sau creeaza spatii libere langa lucrarile noi, Constructorul va desfasura lucrarile suplimentare pe
care Inginerul le poate cere in acest sens, cum ar fi umplerea spatiilor libere cu beton sau alt
material, conform indicatiilor Inginerului, toate costurile fiind suportate de catre Constructor.
65


CCI2009RO161PR005-01
CAPITOLUL 3. VERIFICAREA CALITATII SI RECEPTIA LUCRARILOR

Controlul calitatii lucrarilor se va face in paralel cu executia acestora fara a afecta ritmul de
lucru. Controlul consta in:
control vizual;
control dimensional;
controlul calitatii materialelor prin surse, respectiv dupa punere in opera;
controlul comportarii constructiei in perioada executiei lucrarilor.
Lucrarile vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze de executie), unei
receptii preliminare si unei receptii finale.
3.1.
Receptia pe faze de executie
In cazul receptiei pe faze de executie se va verifica daca partea de lucrari ce se

receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatii si de
prezentul caiet de sarcini.
In urma verificarii se incheie proces verbal de receptie pe faze, in care se confirma
posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.
Receptia pe faze se efectueaza de catre dirigintele lucrarii si seful de punct de lucru si
trebuie confirmate de Inginer.
Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii:
trasarea lucrarii;
decaparea stratului vegetal;
compactarea terenului de fundare;
executia umpluturilor.
Receptia terenului de fundare se va face in prezenta Constructorului si a Beneficiarului.
3.2.
Receptia preliminara (la terminarea lucrarilor)
La terminarea lucrarilor de terasamente se va proceda la efectuarea receptiei preliminare a

lucrarilor, verificandu-se:
concordanta lucrarilor cu prevederile proiectului si a prezentului caiet de sarcini;
natura terenului din umplutura;
concordanta gradului de compactare realizat cu prevederile caietului de sarcini.
Lucrarile nu se vor receptiona daca:
nu s-au realizat cotele si dimensiunile prevazute in proiect;
nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului de fundare, cat si pe fiecare
strat in parte;
nu s-au respectat pantele transversale si suprafatarea platformei;
se observa fenomene de instabilitate;
nu au fost finalizate lucrarile de refacere a zonelor carosabile.
Odata cu incheierea procesului verbal de terminare a lucrarilor se vor consemna toate
defectiunile si se va stabili modul si termenul de remediere.
3.3.
Receptia finala
Are loc la expirarea perioadei de garantie, ocazie cu care se va consemna modul in care sau comportat lucrarile si daca au fost intretinute corespunzator.
66


CCI2009RO161PR005-01
CAPITOLUL 4. NORME DE SECURITATE SI SANATATE A MUNCII SI PENTRU

PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR
La executarea retelelor de apa si canalizare se vor respecta prevederile din Norme
metodologice pentru aplicarea Legii securitatii si sanatatii n munca aprobate de Ministerul Muncii,
aflate in vigoare.
Pentru evitarea surparii malurilor santului, se vor prevedea sprijiniri. Constructorulul este
raspunzator de stabilirea solutiilor tehnice pentru sprijinirile de maluri. Solutiile stabilite vor fi
supuse verificarii tehnice de calitate conform Legii nr. 10/1995.
In locurile cu circulatie pietonala intensa se vor monta podete peste sant si se va asigura
semnalizare rutiera cu indicatoare metalice pentru a nu perturba continuitatea circulatiei in timpul
executiei lucrarilor.
Inainte de inceperea lucrarilor se vor identifica in teren toate conductele si cablurile existente
in zona si in acele portiuni sapatura se va realiza manual.
In cazul in care in timpul executiei sapaturilor, constructorul va depista cabluri sau conducte
neidentificate de beneficiarii lor la predarea amplasamentului, se va solicita asistenta tehnica din
partea acestora pe toata perioada executiei.
Zona aferenta realizarii obiectivului se va imprejmui cu parapete metalice.
Pentru evitarea accidentelor, sapaturile se vor semnaliza cu semnale adecvate atat pe timp
de zi cat si pe timp de noapte.
Se vor respecta in totalitate prevederilor normativelor si reglementarilor in vigoareprivind
securitatea si sanatatea in munca:
Legea 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca;
HG nr.1425/2006 Norme metodologice pentru aplicarea Legii securitatii si sanatatii n

munca nr. 319/2006, modificata cu HG nr. 955/08.09.2010
HG nr.355/11.04.2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor;
HG 300/2.03.2006 privind cerinte minime de sanatate pentru santierele temporare si

mobile, modificata cu HG 601/2007.
Deasemenea se vor respecta in totalitate prevederile normativelor si reglementarilor in
vigoare referitoare la protectia la foc a constructiilor si instalatiilor aferente:
Normativ de siguranta la foc a constructiilor P 118-99/2004
Ordin MAI nr.163/29.03.2007 privind Norme Generale de aprare mpotriva incendiilor
Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor
Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii

si instalatii aferente acestora C 300/1994
Norma metodologica MAI nr.3 din 6.01. 2011 de avizare si autorizare privind securitatea la
incendiu si protectia civila.
67


CCI2009RO161PR005-01
CAPITOLUL 5. STANDARDE, CODURI SI LEGISLATIVE SPECIFICE

STAS 9824/0-74
STAS 9824/1-87
Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor. Prescriptii generale.

Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si
agrozootehnice.
STAS 9824/5-75
Masuratori terestre. Trasarea pe teren a retelelor de conducte, canale si

cabluri.
STAS 10493-76
Masuratori terestre. Marcarea si semnalizarea punctelor pentru

supravegherea tasarii si deplasarii constructiilor si terenurilor.
SR EN ISO
14688-2:2005
Cercetari si incercari geotehnice. Identificarea si clasificarea pamanturilor.

Partea 2: Principii pentru o clasificare.
STAS 6054-77
Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului Romaniei.
STAS 2745-90
Teren de fundare. Urmarirea tasarilor constructiilor prin metode topografice.
STAS 3300/1-85
STAS 1913/13-83
Teren de fundare. Principii generale de calcul.
STAS 1913/15-75
Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren.
STAS 9850-89
Lucrari de imbunatatiri funciare. Verificarea compactarii terasamentelor.
SR 18481:2008/C91:2009
Semnalizare rutiera. Indicatoare si mijloace de semnalizare rutiera. Partea 1:

Clasificare, simboluri si amplasare
SR 1848-7:2004
Siguranta circulatiei. Marcaje rutiere.
SR ISO
3864-1:2009
Simboluri grafice. Culori si semne de securitate. Partea 1: Principii de

proiectare pentru semne de securitate in locurile de munca si in zonele
publice.
SR ISO 38643:2009
Simboluri grafice. Culori si semne de securitate. Partea 3: Principii de

proiectare simboluri grafice utilizate in semnele de securitate
LEGEA 10-1995
Legea privind calitatea in constructii
C 56-2002
Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de instalatii aferente

constructiilor.
C 16-1984
Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a

instalatiilor aferente.
C 169-88
Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea

fundatiilor constructiilor civile si industriale.
C 159-89
Instructiuni tehnice pentru cercetarea terenului de fundare prin metoda

penetrarii in con, penetrare statica, penetrare dinamica, vibropenetrare
ST 010-1997
Specificatie tehnica prinind calitatea de performanta ale echipamentelor

pentru lucrari de fundatii, pentru asigurarea calitatii constructiilor, a protectiei
vietii si sanatatii, a sigurantei in exploatare si a protectiei mediului.
ST 005-1995
Specificatie tehnica privind criteriile si nivelele de performanta ale

echipamentelor pentru lucrari de terasamente pentru asigurarea calitatii
Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Incercarea

Proctor.
68


CCI2009RO161PR005-01
constructiilor, a protectiei vietii, a sigurantei in exploatare si a protectiei

mediului ambiant.
U 9/2-1985
Normativ privind intretinerea si repararea uneltelor, sculelor si dispozitivelor

folosite in constructii
U 6-1978
Normativ privind lucrul utilajelor de constructii pe timp friguros
HG
nr.622(r1)/2007
Privind stabilirea conditiilor de intoducere pe piata a produselor pentru

constructii.
69


CCI2009RO161PR005-01
CAIET DE SARCINI PENTRU RETELE DE ALIMENTARE CU APA - BZD7400-P12.1/R-PTDE-RS01A-CS-01-00

CAPITOLUL 1. CONSIDERATII GENERALE
1.1.
Generalitati
1.1.1 Domeniul de lucrari

Acest Caiet de Sarcini cuprinde toate cerintele privind lucrarile referitoare la furnizarea,
livrarea, pozarea, mbinarea si testarea sistemului de conducte de alimentare cu apa (tevi,
armaturi, fitinguri, hidranti, vane suporti). Toate elementele si lucrarile vor fi conform Specificatiilor.
Respectarea prevederilor din acest caiet, la executia instalatiilor hidraulice, este obligatorie
pentru Constructorul, urmarirea pe santier a modului de executie de catre Inginer si Beneficiar
facndu-se n baza acestor prevederi.
Abaterile la executie, din punct de vedere al gabaritelor pieselor, al calitatii materialelor
folosite, se vor remedia de Constructorul pe cheltuiala acestuia.
1.1.2 Asigurarea calitatii
1.1.2.1 Certificate
Constructorulul va prezenta certificate conform cerintelor indicate n aceste Specificatii.
a) Certificatul producatorului;
b) Certificatul de testare n laborator.
Toate bunurile importate vor obtine certificatele necesare, emise de I.N.C.E.R.C., Ministerul
Sanatatii si Ministerul Lucrarilor Publice Transportului si Locuintei (M.L.P.T.L.), nainte de a fi
utilizate n Romania.
1.1.2.2 Inspectia Beneficiarului
Beneficiarul, Inginerul sau reprezentantii acestora vor avea dreptul de a inspecta conductele
sau de a asista la fabricarea si la controlarea calitatii lor. Aceste inspectii nu l vor elibera pe
Constructorul de responsabilitatea de a furniza produse care respecta standardele aplicabile din
aceste Specificatii.
Alternativ, Constructorul poate prezenta Inginerului certificate emise de laboratoare
autorizate prin care se arata ca materialele au fost supuse testelor impuse de standarde iar
rezultatele sunt satisfacatoare. n acest caz Inginerul va avea dreptul (dar nu va fi obligat) de a
renunta la alte teste.
Daca Beneficiarul nu inspecteaza procesul de fabricare, testare sau finisare a conductelor,
aceasta nu nseamna ca a aprobat produsele sau testele respective.
Costul transportului Beneficiarului si/sau Inginerului la fabrica producatoare si la locul testarii
se considera ca este inclus n preturile unitare si nu se va plati separat.
1.2.
Standarde si coduri
Materialele si calitatea bunurilor ce urmeaza a fi furnizate n cadrul contractului, vor fi n

concordanta cu Standardele Internationale adecvate (ISO).
Toti furnizorii pentru materialele si bunurile ce urmeaza a fi procurate conform listei de
cantitati, vor fi atestati prin ISO 9001 sau EN 29001.
Exceptand cazurile n care se specifica altfel, toate utilajele, materialele si forta de munca vor
corespunde standardelor si normativelor valabile n Romania.
70


CCI2009RO161PR005-01
Alte standarde autorizate, care asigura o calitate egala sau mai ridicata decat standardele si
codurile specificate, vor fi supuse analizei si aprobarii prealabile n scris de Beneficiar.
Diferentele dintre standardele specificate si standardele alternative propuse vor fi descrise
amanuntit n scris de catre Constructor si trimise Beneficiarului cu cel putin 28 zile nainte de data
la care Constructorul cere aprobarea Beneficiarului.
Constructorul va obtine si va tine pe santier cel putin o copie a Standardelor si codurilor de
utilizare la care se refera specificatia si oricare alt standard care se aplica la materialele care
urmeaza a fi furnizate sau care se refera la calitatea lucrarilor ce urmeaza a fi executate.
Un Constructor care si propune sa foloseasca versiuni alternative ale codurilor si
standardelor specificate va trimite versiunea alternativa Beneficiarului pentru aprobare.
Toate materialele si calitatea lor, nespecificate pe deplin aici sau neacoperite de un standard
aprobat, vor fi de tip superior.
Acolo unde cerintele oricarei specificatii sau reglementari standard contravin cerintelor
acestei specificatii, sau oricarui articol din desene, Constructorul va cere Beneficiarului clarificari
naintea nceperii lucrarilor.
Aceste standarde sunt descriptive si nu restrictive. Constructorul poate furniza bunuri care sa
se conformeze si altor standarde, dovedit fiind ca acestea asigura o calitate cel putin egala cu
standardele mentionate.
STAS, SR
Standarde Romanesti
ISO
Standarde Internationale
EN
Norme Europene
I
Normativ pentru lucrari de instalatii
C
Normativ pentru lucrari de constructii
PE
Normativ pentru lucrari de instalatii electrice
P
Normativ pentru lucrari de arhitectura, rezistenta, drumuri
NP
Normativ pentru lucrari de rezistenta
SR 10898:2005
SR 4163-1: 1995
SR 4163-3: 1996
STAS 2308-81
SR 8591:1997
SR 1343-1:2006
SR EN 12201-2:
2004
SR EN 132442:2004
SR ISO 119221:1998
Alimentari cu apa si canalizari. Terminologie

Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii fundamentale de
proiectare.
Alimentari cu apa. Retele de distributie. Partea 3. Prescriptii de executie si
exploatare.
Alimentari cu apa si canalizari. Capace si rame pentru camine de vizitare.
Retele edilitare subterane. Conditii de amplasare
Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati
Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru alimentare cu apa.
Polietilena (PE). Partea 2: Tevi
Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru aplicatii generale de
transport a apei, bransamente si sisteme de evacuare, ingropate si aeriene,
sub presiune. Polietilena (PE). Partea 2: Tevi
Tevi de polietilen (PE). Tolerante la diametrele exterioare si grosimile de
perete
SR ISO 2506-81
Tevi din polietilen (PE). Variatia longitudinal la cald. Metode de ncercare,

conditie tehnic
SR EN 10297-
Tevi de otel circulare fara sudura pentru utilizare n constructii mecanice

71

1:2003
STAS 1478-90
STAS
7335/3,6,7,8,9
STAS 297/2-92
STAS 8012-84
SR EN 1092-1:2008
STAS 8804/392
SR ISO 5996:2000
ISO 4427-2:2007
STAS 9312-87
STAS 1875/76
STAS 695/80
STAS 3226/80
STAS 3932/88
STAS 118090
SR ISO 4064-1/96

CCI2009RO161PR005-01
generale si n constructia de masini. Conditii tehnice de livrare. Partea 1:

Tevi de otel nealiat si aliat
Instalatii sanitare. Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale.
Prescriptii fundamentale de proiectare.
Protectia contra coroziunii a constructiilor metalice ngropate
Culori si indicatoare de securitate
Flanse rotunde plate pentru sudare
Flanse din otel. Flanse rotunde, libere pe teava
Fitinguri din otel nealiat si aliat pentru sudare cap la cap. Coturi cu raza 30o,
45o, 60o, 90o. Dimensiuni.
Armaturi industriale din fonta. Robinete de nchidere cu sertar.
Plastics piping systems -- Polyethylene (PE) pipes and fittings for water
supply -- Part 2: Pipes (Sisteme de conducte din plastic- Conducte si fitinguri
din polietilena pentru alimentari cu apa. Conducte)
Subtraversari cai ferate si drumuri cu conducte. Prescriptii de proiectare
Piese de legatura pentru conducte sub presiune. Cot cu picior, cu flansa si
mufa pentru hidranti.
Utilaj de stins incendii. Hidranti subterani.
Utilaj de stins incendii. Cutie de protectie pentru hidranti subterani.
Bratari pentru tevi de instalatii.
Armaturi industriale din fonta si otel. Robinete de nchidere cu sertar si
robinete de nchidere cu ventil.
Masurarea debitului de apa n conducte nchise. Contoare de apa rece
potabila.
Sistemele calitatii. Modul pentru asigurarea calitatii n proiectare, dezvoltare
ISO 9001, EN
29001
ISO 9002,EN 29002 Model pentru asigurarea calitatii n productie si montaj
ISO 9003, EN
Model pentru asigurarea calitatii n inspectia si ncercarea finala
29003
ISO 5966
Vane de nchidere din fonta
ISO 25312009
Ductile iron pipes, fittings, accessories and their joints for water applications
(Conducte din fonta ductila, fitinguri, accesorii si imbinarea lor)
SR EN 545: 2007
Conducte racorduri si accesorii de fonta ductila si mbinarea lor la retelele
de apa. Conditii si metode de incercare
I 9-94
Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare.
I 27-82
Instructiuni tehnice privind stabilirea si verificarea clasei de calitate a
mbinarilor sudate la conducte tehnologice.
C 56-2002
Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de instalatii aferente
constructiilor.
STAS 10933/1-84
Armaturi industriali din fonta si otel. Robinete cu clapa fluture. Conditii
tehnice speciale de calitate.
SR EN 19-2003
Robinetarie industriala. Marcarea aparatelor de robinetarie de metal
I 14 - 1976
Normativ pentru protectia anticoroziva a constructiilor metalice ingropate
I 22 - 1999
Normativ pentru proiectarea si executarea conductelor de aductiune si a
72

C 56/1985
NP 001/1996
GP-043-1999
SR 4163-3:1996
SR EN 14339:2006
NP-086-05
1.3.

CCI2009RO161PR005-01
retelelor de alimentare cu apa si canalizare ale localitatilor.

Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si
instalatii aferente.
Cod de proiectare proiectare si executie pentru constructii fundate pe
pamanturi cu umflaturi si contractii mari
Ghid privind proiectarea, executia si. exploatarea sistemelor de alimentare
cu. apa si canalizare utilizand conducte din. PVC si polietilena
Alimentari cu apa. Retele de distributie. Partea a 3-a. Prescriptii de executie
si exploatare.
Hidranti de incendiu subterani.
Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de
stingere a incendiilor
Norme de securitate si sanatate a muncii si PSI
La executia lucrarilor se vor respecta prevederile din Legea 319/2006 Legea securitatii si
sanatatii in munca.
n conformitate cu prevederile HG nr. 300/2006, pentru toata perioada de realizare a
proiectului, beneficiarul va numi un coordonator n materie de securitate si sanatate. Coordonatorul
n materie de securitate si sanatate va elabora planul de securitate si sanatate pe toata perioada
de realizare a proiectului.
Fiecare Constructorul (subanteprenor) va elabora planul propriu de securitate si sanatate n
munca, care va face parte integranta din planul general de securitate. Acest plan va contine
ansamblul de masuri de securitate si sanatate specifice lucrarilor pe care Constructorulul le
executa pe santier (masuri de protectie colectiva si masuri de protectie individuala) si va fi
actualizat ori de cte ori este cazul.
Masurile de securitate si sanatate n munca nu sunt limitative si se vor completa de catre
beneficiar si executantul lucrarilor, pe baza experientei acumulate n domeniu, si cu alte masuri, n
functie de specificul locului de munca.
Amplasarea retelelor de alimentare cu apa se face, de regula, in carosabil. Pentru a evita
blocarea traficului si producerea de accidente, se va cauta o organizare a executiei in flux rapid,
astfel incat santul sa fie deschis cat mai putin timp.
Se va asigura o semnalizare pe timp de zi si de noapte foarte buna pentru vizualizarea
gropilor, depozitelor, utilajelor.
Pamantul din sapatura va fi depozitat, astfel incat sa nu poata luneca inapoi in sant, iar
taluzul sa nu fie destabilizat.
Daca sapatura se executa cu sprijinire, elementele de sprijinire vor fi de buna calitate si vor fi
verificate inainte de intrarea muncitorilor in sant.
In general transportul se va face in orele de trafic redus.
Transportul, descarcarea si depozitarea tuburilor se va face astfel incat sa nu se produca
deteriorarea lor sau rostogolirea necontrolata.
Lansarea in sant se va face conform tehnologiei. Vor fi executate dispozitive speciale de
legare a tuburilor. La tuburile grele se interzice manevra cu mana. Pentru aceste tuburi se vor
folosi utilaje de ridicat. Inainte de ridicarea primului tub se va face o verificare a utilajului de ridicat.
Se interzice balansarea tubului in carligul macaralei pentru a obtine o anumita pozitie. Pentru
lansare se vor folosi echipe specializate.
73


CCI2009RO161PR005-01
La executarea probei de presiune cu apa se va urmari evacuarea completa a aerului inainte

de punerea sub presiune si rezemarea corecta a tuburilor la capete.
Dupa fiecare ploaie si periodic se vor verifica starea malului si a materialului din sapatura;
cand se observa ca apar crapaturi paralele cu santul va fi anuntat seful punctului de lucru pentru a
lua masuri (oamenii sunt evacuati imediat, deoarece ruperea malului se poate face brusc, dupa o
curgere lenta de durata).
Prefabricatele nu vor fi trantite si nu vor fi transportate manual daca au greutati de peste 50
kg. Nu se admite depozitarea nici unui prefabricat sau a sculelor, pe marginea santului.
Se vor lua masuri de semnalizare si se vor executa balustrade si spatii de trecere pentru
localnici.
Se vor respecta in totalitate prevederilor normativelor si reglementarilor in vigoareprivind
securitatea si sanatatea in munca:


HG nr. 1875/22.12.2005 modificata si completata cu HG nr.601/13.06.2007 Privind

protectia sanatatii si securitatii lucratorilor fata de riscurile datorate expunerii la azbest

1.4.
Nominalizarea planselor care alcatuiesc lucrarea
Plansele care guverneaza lucrarea privind extinderea retelei de alimentare cu apa sunt:
Plan situatie general localitatea Medgidia, cod document BZD-7400-P12.1/R-PTDE-GENPD-01/00-00
Plan situatie extindere retea apa strada Vaii, cod document BZD-7400-P12.1/R-PTDERS01A-PD-01/01-00
Plan de situatie extindere retea apastrada Visinilor, cod document BZD-7400-P12.1/RPTDE-RS01A-PD-01/02-00
74


CCI2009RO161PR005-01
CAPITOLUL 2. RETELE DE CONDUCTE

2.1.
Generalitati
Domeniul de lucrari
Acest capitol cuprinde cerinte privind lucrarile referitoare la furnizarea, livrarea, pozarea,
mbinarea si testarea retelelor de conducte (tevi, armaturi, fitinguri, hidranti).
Asigurarea calitatii
a) Certificatul producatorului;
b) Certificatul de testare n laborator.
Conductele vor fi testate la producator, si vor fi supuse testelor hidraulice si de impact (obiect
n cadere). Numarul si alegerea esantioanelor pentru testare, procedura de testare si cerintele vor
fi cele din standardele n vigoare.
Costul esantioanelor, al transportului si testarii lor n laborator se considera inclus n preturile
unitare si nu va fi platit separat.
Raportari
Constructorul va include n oferta sa, n plus fata de articolele specificate, suficiente date
pentru evaluarea n ansamblu a conductelor propuse. Aceste date vor include minimal urmatoarele
informatii specifice:
detalii referitoare la materialele conductelor, specificatiile producatorului si adresa furnizorului;
detalii referitoare la materialele de mbinari, specificatiile producatorului si adresa furnizorului;
detalii referitoare la alte materiale necesare (vane, hidranti, alte materiale si echipamente
hidraulice).
2.2.
Materiale
2.2.1 Generalitati
Aceasta sectiune cuprinde toate cerintele pentru furnizarea si livrarea conductelor.
Aprobarea materialelor
nainte de a comanda orice material cu orice prezentare, destinat pentru Lucrari permanente,
Constructorul va prezenta Consultantului datele de identificare ale producatorului sau furnizorului
propus n oferta, va supune aprobarii specificatiile materialelor si detalii ale locului de origine sau
de productie. Daca se cere de catre Consultant, Constructorul va furniza acestuia pentru pastrare
o copie a oricarei astfel de comenzi facute.
Toate materialele folosite n lucrarile permanente trebuie sa fie noi.
Probe
Constructorul va furniza Inginerului probele de material necesare sau supuse deja testarii n
conformitate cu Contractul. Daca nu este n mod expres scutit, Constructorul va furniza si probe
ale tuturor articolelor fabricate, cerute pentru Lucrarile permanente, sau atunci cand este cazul,
Constructorul va prezenta din literatura de specialitate, dovezile privind excluderea de la
efectuarea probelor (cu acordul Consultantului). Toate probele aprobate vor fi depozitate la locul
de montaj de catre Constructorul pe durata contractului, si orice materiale sau articole fabricate
ulterior, livrate la locul de montaj pentru incorporare n Lucrarea permanenta, vor fi de o calitate cel
putin egala cu proba aprobata.
Materiale n contact cu apa
75


CCI2009RO161PR005-01
Materialele folosite n lucrari, care sunt, sau pot fi n contact cu apa tratata sau netratata nu
vor contine nici o substanta care ar putea da gust, miros sau toxicitate, sau sa fie n alt mod
daunator sanatatii, sau sa afecteze negativ apa transportata.
Materialele si echipamentul vor fi conforme specificatiilor proiectului si acolo unde sunt alte
materiale folosite trebuie obtinuta aprobarea prealabila a Beneficiarului si daca este necesar a
Ministerului Sanatatii sau a altor organisme abilitate.
Instalatiile hidraulice prevazute n proiect se vor aproviziona conform indicatiilor din listele de
cantitati de lucrari si prescriptiile oficiale privind calitatea instalatiilor.
Materialele folosite (tevi, armaturi, flanse) vor avea caracteristicile prevazute n standardele
de stat si se vor verifica daca corespund tehnic si calitativ prevederilor proiectului respectiv, sa nu
prezinte defasonari, blocari la armaturi. Se va verifica starea sudurilor, a flanselor, functionarea
pompelor, armaturilor si aparatelor.
Constructorul va asigura toate conductele, fitingurile, vanele si alte materiale necesare, dupa
cum este indicat n Desenele Beneficiarului si dupa cum este cerut pentru executarea
corespunzatoare a Lucrarilor.
Daca este necesara furnizarea de catre Constructor a unor conducte, vane, fitinguri sau alte
materiale suplimentare, acestea vor respecta aceste Specificatii sau alte Specificatii detaliate, care
ar putea fi solicitate de catre Inginer.
Toate conductele vor avea clasa de presiune nominala minima PN 6 (n conformitate
cu ISO R161) conform desenelor, daca nu se specifica altfel.
Materialele conductelor vor respecta urmatoarele criterii:
2.2.2 Conducte din polietilena de nalta densitate
Constructorul va trebui sa dovedeasca ca fabricantul propus de el pentru realizarea
conductelor si fitingurilor este capabil sa respecte conditiile de calitate impuse de ISO 9001 sau EN
29001.
Conductele de apa potabila, n conformitate cu DIN 8074/8075, DIN EN 12201, sunt realizate
din PE 100 cu mare rezistenta la fisurare, culoare tevii fiind neagra. Sunt verificate n conformitate
cu DIN 8075, in plus, sunt n mod continuu acoperite cu un invelis protectiv extrudat, cu marcaje
minerale armate din polipropilena, albastre.
Conductele propuse trebuie sa aiba aprobare pentru utilizarea acestora in mediul de apa
potabila. Constructia conductelor este n conformitate cu DIN 8074 cu un strat de protectie externa,
constand intr-o teava de baza din PE 100 si stratul exterior de protectie din polipropilena minerala
sporita.
Toate imbinarile necesare, create prin sudura cu electrofuziune sau prin sudura cap la cap,
urmeaza sa fie efectuate in conformitate cu cerintele tehnice.
Materialul utilizat pentru tuburi si fitinguri vor fi conform ISO 4427:2007, ISO 9002, NF T
54063, EN 29002.
Toate materialele si calitatea lucrarilor vor fi supuse aprobarii Beneficiarului, prin Inginer.
nainte de a comanda orice material cu orice prezentare, destinat pentru Lucrari permanente,
Constructorul va prezenta Inginerului datele de identificare ale producatorului sau furnizorului
propus n oferta, va supune aprobarii specificatiile materialelor si detalii ale locului de origine sau
de productie Constructorulul nu va putea nlocui vreunul din furnizorii materialelor pentru lucrarile
permanente fara aprobarea Inginerului si a Beneficiarului. Constructorului i se va putea cere sa
predea Beneficiarului pentru uzul acestuia o copie pentru fiecare comanda de produse naintata
Furnizorilor.
Aprobarea materialelor din punct de vedere sanitar este strict necesara.
76


CCI2009RO161PR005-01
Toate conductele din polietilena vor fi din plastic negru de nalta densitate (denumit n
continuare PEID) acoperite cu un invelis protectiv extrudat, cu marcaje minerale armate din
polipropilena, albastre. Conductele din PEID vor fi fabricate n conformitate cu SR EN 13244 -2,
SR EN 12201-2, SR ISO 11922-1:1998, ISO 4427:2007; SR ISO 2506/81 sau echivalent.
Conductele PEID vor fi pentru apa potabila si vor avea rezistenta la fisurare, clasa de presiune
minima Pn 6 bar, PE 100 SDR 26. Conductele vor fi rezistente din punct de vedere chimic, n
conformitate cu standardele ISO/DATA 8. Testarea se va realiza n conformitate cu standardele n
vigoare.
Tevile utilizate in aceasta lucrare sunt:
Tip conducta
PE
Pn
SDR Lungime
Dex(mm)
m
PEID De110 100
6
26
594
PEID De90
100
6
26
16
Durata de viata previzionata a conductelor realizate cu elemente de polietilena este minim 50
ani.
Conductele vor fi marcate permanent cu identificarea producatorului (text sau sigla),
dimensiunea nominala, literele PE, clasa de calitate si clasa de presiune.
Diametrele exterioare ale conductei vor avea dimensiunea standard si grosimea peretilor va
fi conform ISO R161, Partea 1 dimensiuni metrice.
2.2.3 Alte materiale
Pot fi utilizate si alte materiale pentru conductele retelei de alimentare cu apa, care sa
corespunda scopului retelei si care sa aiba caracteristicile tehnice (rezistenta, siguranta in
functionare, durata de viata etc.) cel putin egale cu cele ale materialelor propuse prin acest caiet
de sarcini.
2.3.
Executia
2.3.1 Generalitati
Constructorul va trimite certificatele producatorului si certificatele care atesta testele de
laborator asupra conductelor, cu rezultate satisfacatoare, conform standardelor specificate.
2.3.2 Manipularea si depozitarea conductelor
Datorita proprietatilor fizice ale materiei prime, suprafata tevilor se poate deteriora cu
usurinta. Pentru evitarea acestui fenomen, este necesar ca tevile sa fie manipulate, transportate si
depozitate cu grija.
Transportul, manipularea si depozitarea conductelor si a accesoriilor pentru mbinare se va
face cu vehicule adecvate, ncarcate si descarcate sub supravegherea atenta. Pe durata
transportului, conductele nu vor depasi lungimea vehiculului cu mai mult de 0,6 m si n acest caz
vor fi legate ntre ele pentru a elimina balansarea lor. ncarcaturile de conducte nu vor depasi
naltimea de depozitare de 2 m.
Tevile livrate n bare, pot fi transportate numai cu mijloace de transport prevazute cu
platforme. Tevile transportate trebuie fixate de platforma mijlocului de transport, n asa fel ca
acestea sa nu alunece si sa nu fie deteriorate.
Cand conductele sunt transportate una n interiorul celeilalte, se va acorda atentie ca:
conductele sa fie curate, fara pietris;
sa fie asigurata acoperirea capetelor expuse pentru a preveni intrarea pietrisului pe durata
transportului;
77


CCI2009RO161PR005-01
conductele din stratul inferior sa nu fie ncarcate cu sarcini care ar putea sa le deterioreze
sau deformeze.
Conductele vor fi manipulate cu mare atentie la ncarcare si descarcare. Constructorulul va fi
responsabil de calitatea conductelor si de starea lor din momentul livrarii. Se va evita manipularea
brutala a conductelor. Pe durata depozitarii si transportului, conductele vor avea suport continuu
pe cat este posibil si se va evita deteriorarea prin contactul cu obiecte ascutite, cuie etc. Tararea
conductelor pe sol nu este permisa si este un motiv suficient pentru a se respinge o conducta.
Conductele vor fi depozitate n zone ferite de lumina directa a soarelui si conform
recomandarilor producatorului. Depozitarea tevilor pe santier se va face pe platforme bine nivelate.
La depozitarea pe santier, terenul va fi neted, fara pietre. Pe timpul stocarii se vor lua masuri astfel
ncat conductele sa nu fie deteriorate. Toate conductele trebuie protejate mpotriva contactelor cu
materiale deteriorate: combustibil de motor, solventi sau alte lichide similare. Nu sunt admise
zgarieturi sau striatiuni cu o adancime mai mare de 10% din grosimea peretelui conductei.
Constructorul trebuie sa aiba capacitatea de supervizare, forta de munca, utilajele de
executie, materialele si depozitele necesare pentru a preveni n orice mod deteriorarea oricarui
material folosit la lucrarile permanente. Constructorul va prezenta Inginerului propunerile sale
pentru a preveni deteriorarea conductelor pe durata transportului si instalarii n transee.
Constructorul va lua toate masurile pentru a preveni deteriorarea conductelor pe durata
coborarii n transee, a pozarii si mbinarii.
Manipularea tevilor se poate face manual cand dimensiunile tevilor si greutatea lor o permit,
sau cu ajutorul utilajelor de ridicat (ncarcator cu furca, macara, etc.).
Pentru evitarea deteriorarii tevilor n cazul manipularii cu ajutorul utilajelor, cablul (lantul) de
ridicat de la utilaj, va fi obligatoriu prevazut cu o banda de cauciuc sau pasla care sa protejeze
tevile.
Din punct de vedere al protectiei muncii, este interzisa prinderea si ridicarea tevilor dintr-un
singur punct.
Inginerul va verifica conductele pe santier, iar Constructorul va marca toate conductele
defecte sau deteriorate stabilite de Inginer, le va scoate imediat de pe santier si le va nlocui cu
unele corespunzatoare, pe cheltuiala proprie. n Lucrari se vor ncorpora numai conductele
marcate de Inginer ca fiind corespunzatoare.
Inginerul va avea dreptul de a respinge transporturi sau loturi de conducte si alte materiale
din care s-au extras exemplare deteriorate, sau poate cere testarea la presiune n afara retelei de
conducte, chiar daca nu exista defecte aparente, daca se presupune ca au fost manipulate
necorespunzator. Toate costurile aparute n acest fel vor fi suportate de Constructor.
2.3.3 Pozarea conductelor

2.3.3.1 Conducte ngropate
Dupa excavarea si pregatirea unei sectiuni de transee, aceasta va fi inspectata de Inginer.
Nu se vor poza conducte nainte ca excavatiile sa fie aprobate de catre Inginer.
Normativele tehnice si standardele specifice prescriu adncimile minime si maxime de pozare
a tevilor. Pentru conductele montate sub drumuri publice sau sub terenuri agricole, grosimea
stratului de acoperire va fi minim adancimea de inghet.
Imediat nainte de pozare, fiecare conducta si fiting vor fi examinate n interior si exterior
pentru deteriorari si se vor curata de praf si impuritati. Conductele se vor pastra curate pe durata
pozarii. Pentru verificarea neobturarii conductelor, daca este cazul, Inginerul va solicita folosirea
78


CCI2009RO161PR005-01
unui piston din material moale, care va fi plasat n conducta pozata si mbinata anterior si care este
tras, cu ajutorul unei franghii, pe ntreaga lungime a conductei nou pozate.
Pentru a evita patrunderea pietrelor, prafului sau a animalelor n conducta, capatul ultimei
conducte va fi astupat n momentele n care nu sunt pozate conducte. nainte de receptionare de
catre Beneficiar, conductele vor fi spalate cu apa potabila.
Este necesara realizarea unui pat perfect neted pentru conducte. Patul conductelor se va
realiza conform Desenelor. Gropile de pozitie realizate pentru facilitarea mbinarii conductelor,
dupa cum sunt descrise anterior, vor fi excavate n baza, patul si peretii transeei, dupa cum este
necesar. Nu se vor poza conducte pana cand suprafata transeei sau a patului gropii de pozitie nu
a fost inspectata de catre Inginer si aprobata pentru pozare.
Alegerea tehnologiei optime de montaj depinde de posibilitatile locale, de starea vremii etc.
Tronsoanele de tevi cu diametre mari pot fi asamblate pe lungimi mari, din tuburi, pe
marginea santului si apoi lansate n sant cu ajutorul automacaralelor.
Cand se lanseaza conducta n sant se vor respecta urmatoarele reguli:
Este interzisa rostogolirea tronsoanelor, datorita aparitiei unor forte taietoare n tevi si
n suduri, care pot slabi calitatea executiei.
Prinderea tronsoanelor la distante prea mari, pot provoca alungiri nedorite, motiv
pentru care aceasta operatie se va face cu mare atentie iar prinderile se vor face ct
mai des.
Tevile trebuiesc protejate n locurile de prindere cu materiale plastice sau cauciuc.

Prinderile rigide pot produce deteriorari locale si vor fi evitate.
Trebuie avut grija ca dupa asezarea definitiva a tevilor, acestea sa nu fie n contact
direct cu peretii santului.
Conductele nu vor fi, n nici un caz, aruncate n transee. Coborarea lor se va realiza manual
sau cu ajutorul franghiilor. nainte de coborarea n transee, conducta se va curata si examina de
defecte. Daca nu prezinta deteriorari, se va plasa n pozitia de mbinare, n conformitate cu
cerintele urmatoare.
2.3.3.2 Conducte PEID
Capetele de conducta si elementele de retea trebuie curatate nainte de instalare si partile
defecte trebuie nlocuite. Taieturile vor fi executate vertical pe axa longitudinala a acestora cu
ajutorul unui echipament adecvat.
Bavurile si suprafetele neregulate sunt netezite folosind scule adecvate.
Capetele taiate sunt apoi pregatite n functie de tipul de asamblare folosit.
Modificarile de directie n profilul retelei se pot realiza utilizand curbarea conductei. Razele
minime de curbura admisibile nu trebuie sa fie mai mici decat valorile: 20 D (la 200C), 35D (la
100C) si 50D (la 00C).
Daca schimbarea de directie nu se poate realiza prin flexibilitatea naturala a conductei din
PEID, se vor utiliza coturi prefabricate uzinate. Amplasarile aproximative ale acestor coturi sunt
indicate n partea desenata, iar amplasarea exacta va fi convenita cu Inginerul, la fata locului.
Se va semnaliza prezenta conductei cu banda de polietilena, cu insertie metalica cu fir de
inox.
Banda de semnalizare de polietilena se pozeaza cu ocazia umplerii cu pamant a transeei in
care s-au instalat conducte.
Banda se asaza la 50 cm deasupra generatoarei superioare a conductei, dupa realizarea
umpluturii de pamant.
79


CCI2009RO161PR005-01
Parametrii benzii de semnalizare sunt :

material polietilena
culoare albastru
latime 20 cm
grosime 0,7 mm
durata de viata > 50 ani
Banda va fi insotita pe toata lungimea de un fir metalic prins solidar de aceasta cu benzi
adezive din polietilena.
Firul metalic va avea urmatorii parametri :
diametrul 2 mm
material otel inoxidabil maleabil
Firul metalic se va lega, pentru continuitate electrica ferma astfel incat sa se asigure un
ansamblu pentru intreaga instalatie din zona. Pentru aceasta se impune :
innadirea capetelor firelor pozate deasupra conductelor de serviciu si deasupra
bransametelor;
firele se leaga si la robineti, hidranti; cutiile de protectie (carosabile) ale robientilor si
hidrantilor;
2.3.4 mbinarea conductelor

Toate mbinarile vor avea clasa de presiune egala sau mai mare decat cea a conductelor la
care se branseaza. n nici un caz clasa de presiune a mbinarii nu va fi mai mica de PN 10, iar
clasa de presiune va fi mai mare n cazurile specific indicate n Desene sau cand Inginerul
considera necesar.
Taierile din conducte vor fi reduse la minim. Daca pana la sfarsitul Contractului raman
materiale nefolosite, Constructorulul nu va putea solicita decontarea lor suplimentara.
Constructorulul va include n preturile unitare si pierderile tehnologice sau cele cauzate de risipa .
Daca este necesara taierea conductelor, aceasta se va realiza cu precizie, cu ajutorul unei
masini de taiat, astfel ncat capatul conductei sa fie un cerc perpendicular pe axa conductei.
n toate situatiile, capetele conductelor vor fi curatate cu atentie, atat n interior cat si n
exterior, nainte de a ncepe mbinarea. mbinarile vor fi lasate descoperite pana la finalizarea
testului de presiune, daca nu este stabilit altfel de catre Inginer.
Ca regula stricta, capetele libere ale conductelor vor fi nchise cu capace etanse de
siguranta, pana la realizarea mbinarii.
2.3.4.2 Conducte PEID
Imbinarile si fitingurile trebuie sa fie n concordanta cu prevederile SR EN 13244-3 sau SR
EN 12201-3.
mbinarea tuburilor din PEID se va face prin sudura sau cu flanse.
mbinarile ntre tevile de PEID se vor realiza prin sudura cap la cap sau cu mufe cu
electrofuziune.
mbinarea cu sudura se realizeaza n general pe traseul retelei, iar mbinarea cu flansa se va
face n camine, pentru intercalarea armaturilor.
mbinarile si fitingurile din PEID vor fi de doua tipuri, dupa cum urmeaza:
80


CCI2009RO161PR005-01
- pentru mbinari ntre doua sectiuni de conducta PEID, pentru conducte mai mici sau
egale cu DN160: cuplaje cu electrofuziune;
- pentru mbinarile dintre conducte si vane, pompe sau conducte din materiale diferite
(otel, fonta ductila, etc):
(a) mbinari cu flanse de tipul celor integrate n capatul conductei de catre producator,
n conformitate cu standardele SFS 3128. Dimensiunile flanselor si spatierea orificiilor va
respecta standardele ISO 2531.
(b) mbinari mecanice mixte metal-PE( mufe), numai pentru racordurile de
bransament.
mbinarile prin fitinguri mecanice din PE, lipirea prin fuziune la cald, lipirea prin extrudare si
lipirea cu mufe nu vor fi acceptate.
mbinari cu sudura.
Lucrarile de sudura trebuie efectuate doar de catre de sudori autorizati ISCIR, folosind
tehnologii omologate de ISCIR, n conformitate cu legislatia romaneasca.
Constructorul sau oricare dintre Sub-Contractantii acestuia trebuie sa aiba experienta dovedita n
pozarea si mbinarea conductelor din PEID prin termofuziune si trebuie sa asigure echipe de
muncitori experimentati (minim 10 ani). Un Inginer cu experienta n tehnica respectiva si care l
reprezinta pe Constructor, va fi prezent permanent pe durata lucrarilor si va fi responsabil de
respectarea standardelor pentru pozarea si mbinarea conductelor.
Sudura va fi efectuata cu ajutorul utilajelor termoreglabile speciale pentru acest scop.
Locul de sudare se va proteja de influente climatice nefavorabile (de exemplu umiditate sau
temperaturi sub +50 C). Prin luarea de masuri corespunzatoare (de exemplu prencalzire, acoperire
cu corturi sau ncalzire) se va asigura mentinerea semifabricatelor la temperaturile necesare
pentru sudare. nainte de nceperea lucrarilor de sudura se vor efectua suduri de proba n
conditiile mai sus mentionate.
n cazul n care semifabricatul se ncalzeste neuniform ca urmare a actiunii radiatiei solare se
va realiza o echilibrare a temperaturii prin acoperirea la timp a locului unde urmeaza a se efectua
sudura. n timpul sudarii se va evita racirea ca urmare a curentilor de aer. La sudarea tevilor se vor
obtura suplimentar si capetele acestora.
Tevile din PEID de pe colac au o forma ovala imediat dupa derulare. nainte de sudare se va
normaliza capatul de sudat, de exemplu prin ncalzirea prudenta cu ajutorul unui suflator cu aer
cald si a unui dispozitiv de corectare a ovalitatii. Este interzisa folosirea flacarii deschise pentru
corectarea ovalitatii conductelor.
Suprafetele de legatura ale partilor de sudat trebuie sa nu prezinte alterari si impuritati (de
exemplu murdarie, grasime sau aschii).
Pe timpul sudarii, se va acorda o atentie deosebita urmatoarelor elemente:
taierea plana a sectiunilor ce urmeaza sa fie sudate, cu ajutorul unor unelte speciale;
razuirea peretilor exteriori ce urmeaza a fi sudati;
degresarea partilor ce urmeaza sa fie sudate;
mentinerea mecanica a celor doua extremitati ce se sudeaza cap la cap pana la sfarsitul
operatiei de sudare (inclusiv racire);
razuirea bavurii pentru verificarea calitatii sudurii.

n general, se vor respecta indicatiile de lucru elaborate de furnizorii de tuburi, mansoane de
polietilena si de aparate de sudura.
81


CCI2009RO161PR005-01
La imbinarea tevilor din PE din componenta conductelor ingropate prin sudura la cald se
utilizeaza doua procedee tehnologice:
a) sudura cap la cap
b) sudura prin electrofuziune
a) Sudura cap la cap (incalzirea capetelor adiacente de teava + presare) se poate realiza
manual la tevi cu diametre mici (informativ D < 50 mm). Pentru efectuarea sudurii manuale este
necesara folosirea unui personal de inalta calificare. Pentru sudarea tevilor cu diametre mai mari
(informativ D < 90 mm) se utilizeaza de regula echipamente speciale care asigura aliniamentul
capetelor de teava adiacente, presarea acestora, incalzirea precum si controlul automat al tuturor
parametrilor de proces.
Pentru a fi sudate cap la cap, conductele si fitingurile din PEID trebuie sa fie compatibile,
respectiv din acelasi tip de polietilena PE 100 si sa aiba aceiasi grosime de perete (SDR).
In cazul in care conductele si fitingurile sunt din materiale cu PE diferit, au grosimi de pereti
diferite sau au diametre mai mici sau egale cu 90 mm, sudura lor se face prin electrofuziune, cu
mufe (mansoane), teuri, coturi sau piese sa de racord.
b) Sudarea prin electrofuziune se recomanda a se utiliza preferential pentru intreaga gama
de diametre.
Realizarea imbinarii necesita folosirea unor racorduri sau mansoane electrosudabile precum
si a unui echipament special de sudura. Echipamentele de sudura moderne sunt unitati portabile
total automatizate ce permit un control precis al tuturor parametrilor ceruti de procesul tehnologic
(pozitie, temperatura, timp etc).
Suplimentar, echipamentul are posibilitatea de inregistrare, in regim de asigurare a calitatii, a
urmatorilor parametrii:
- identificarea operatorului;
- numarul operatiei;
- data si ora efectuarii acesteia;
- originea si tipul racordului sau mansonului folosit la imbinare;
- parametrii ciclului de sudare.
Avand la baza procedeele de imbinare nedemontabila sus-mentionate, au fost dezvoltate
numeroase constructii de mansoane, racorduri, cuplaje, coliere de priza in sarcina etc. care permit:
a) imbinarea in linie (cu referire in particular la artere in gama D 63 ... 315)
b) conexiunea arterelor cu conductele de serviciu.
c) conexiunea conductelor de serviciu cu conductele de racord la intrarea in cladiri
(caminul pentru apometru).
mbinari cu flansa
Toate flansele vor fi gaurite si vor fi n concordanta cu EN 4504. Presiunea nominala a
flanselor va fi cel putin egala cu cea mai mare presiune nominala a conductelor sau fitingurilor la
care sunt atasate. Toate flansele vor fi prevazute cu suruburile, piulitele, saibele si garniturile de
etansare aferente, conform specificatiei de fata.
Dupa curatirea flanselor, garnitura va fi pozitionata cu grija iar suruburile se vor strange initial
cu mana. n continuare, suruburile de fixare se vor strange continuu, strangandu-se pe rand cele
diametral opuse si folosind chei standardizate aprobate de Inginer.
82


CCI2009RO161PR005-01
2.3.5 Fitinguri
Toate fitingurile vor fi din acelasi material cu conductele si vor avea clasa minima de
presiune egala cu cea a conductei pe care se monteaza.
2.3.5.2 Coturi
Toate coturile, egale sau reduse, vor fi confectionate din acelasi material ca si conducta pe
care se monteaza. Coturile vor fi incluse n linia de conducte cu acelasi tip de mbinari utilizate
ntre sectiunile de conducte sau dupa cum recomanda producatorul conductelor si fitingurilor si
conform aprobarii Inginerului. Coturile vor fi asigurate dupa necesitati.
2.3.5.3 Teuri
Toate teurile, egale sau reduse, vor fi de tip 90 si confectionate din acelasi material ca si
conducta pe care se monteaza dupa cum este specificat in desene. Teurile vor fi incluse n linia de
conducte cu mbinari cu flanse sau dupa cum recomanda producatorul fitingurilor si conform
aprobarii Inginerului.
2.3.5.4 Flanse si organe de asamblare
Flanse
Materialul si modul de imbinare a flanselor vor fi in conformitate cu clauzele relevante ale
specificatiilor referitoare la fiecare material de conducta. Dimensiunile, pozitionarea si numarul
golurilor de trecere a suruburilor prin flanse vor fi conform ISO 7005-2:2001, SR EN 1092-1:2008,
DIN 2501 sau echivalent, cu scopul de a permite asamblarea tuturor tipurilor de racorduri, robinete
si accesorii.
Gama de presiuni nominale pentru flanse va fi cel putin egala cu cea mai ridicata presiune a
conductelor si fitingurilor la care sunt anexate, dar cu o presiune nominala de cel putin PN 10.
Toate flansele ce se vor folosii trebuie sa fie zincate.
Garnituri si Inele de Etansare
Garniturile si inelele de etansare vor fi fabricate din cauciuc natural sau sintetic, adecvat
pentru utilizarea la apa potabila, cu o grosime de minimum 3 mm in conformitate cu STAS 173389, DIN 3535 partea 3, BS 2494:1990 sau echivalent si vor fi de doua tipuri:
- garnituri plate fara insertie metalica;
- garnituri cu insertie metalica pentru.
Depozitarea inelelor sau a garniturilor din cauciuc se va face la intuneric, ferite de inghet sau
supraincalzire, libere de orice tensiune.
Piulite, Saibe, Suruburi
Suruburile folosite la imbinarea flanselor vor fi in conformitate cu SR EN ISO 4016:2002 sau
SR EN ISO 4018:2002 - Suruburi cu cap hexagonal partial, respectiv total filetate, Grad C.
Saibele folosite la imbinarea flanselor vor fi in conformitate cu SR EN ISO 4759-3:2003 Saibe plate pentru suruburi si piulite cu diametrul nominal al filetului pana la 150 mm. Grade A ...
C.
Piulitele folosite la imbinarea flanselor vor fi in conformitate cu SR EN ISO 4034:2002 Piulite hexagonale. Clasa de executie C sau echivalent.
Piulitele, suruburile si saibele vor fi zincate, iar inainte de strangere suruburile vor fi unse cu
vaselina grafitata.
83


CCI2009RO161PR005-01
Suruburile vor fi suficient de lungi pentru ca cel putin o spira a filetului sa depaseasca piulita
atunci cand aceasta este stransa.
Flanse oarbe
Flansele oarbe vor fi instalate la capetele conductelor metalice, fie daca sunt sau nu indicate
pe desene. Se vor utiliza o garnitura de etansare si buloane din otel galvanizat, aprobate de
Inginer. Se va monta o flansa oarba din material feros n cuplajul cu flanse. Dimensiunile flanselor
vor fi n conformitate cu ISO 2531:2009.
2.3.5.5 Adaptor cu flansa
Adaptoarele cu flanse vor fi instalate la imbinarile demontabile din camine, statii de pompare
sau rezervoare, fie daca sunt sau nu indicate pe desene si vor fi din fonta ductila. Vor avea acelasi
diametru si clasa de presiune egala sau mai mare ca a conductei pe care se monteaza.
2.3.5.6 Bransamente de serviciu
Bransamentele pe extinderi de retea constau numai din sa de bransare pe conducta
principala.
Constructorul va asigura toate materialele de acelasi tip de la acelasi producator pentru a
asigura uniformitatea echipamentelor pentru operator.
Toate materialele si echipamentele vor putea functiona la o presiune de lucru de 10 bar.
Constructorul va furniza si instala toate materialele.
2.3.5.7 Cuplaje speciale
Cuplajele speciale pot fi necesare n urmatoarele situatii:
tranzitia de la un material la altul;
montarea vanelor, vanelor de golire, ventilelor de aerisire si in puncte de distributie;
mbinari ntre conducte cu dimensiunea n sistem metric si respectiv n sistem britanic
(imperial);
instructiuni speciale ale Inginerului.
Aceste mbinari pot sa nu fie indicate n Specificatii sau n Desene, dar aceasta nu l
elibereaza pe Constructor de responsabilitatea de a realiza aceste mbinari. Constructorul va
prezenta Inginerului spre aprobare specificatiile producatorului pentru mbinarile speciale, cu cel
putin doua saptamani nainte de instalare.
La racordarea bransamentelor existente din otel la conductele reabilitate din PEID se vor
folosi cuplaje mixte din otel PEID. Capatul din PEID al cuplajului dinspre teava de PEID se va
racorda prin electrofuziune, iar capatul din otel al cuplajului se va racorda la teava din otel doar
prin sudura. Sudarea va fi urmata n mod obligatoriu de izolare anticoroziva la cald.
2.3.6 Verificarea, testarea si dezinfectarea conductelor

Verificarile, incercarile si probele punerii in functiune se fac la conductele noi si la inlocuire
de conducte. Acestea se pot efectua la intreaga retea prevazuta in documentatia de investitie, sau
pe tronsoane de conducte ce pot fi puse in functiune.
Inainte de punerea in opera, fiecare conducta va fi curatita si se va verifica starea ei.
Conductele care au fost deteriorate si care, in opinia Beneficiarului nu mai pot fi remediate in mod
satisfacator, vor fi respinse si indepartate de pe santier.
84


CCI2009RO161PR005-01
Dupa ce conductele sunt n pozitia finala si mbinate, transeea se va umple la un nivel care
depaseste cu putin partea superioara a conductei, lasandu-se mbinarile neacoperite. mbinarile se
vor lasa neacoperite pana la finalizarea urmatoarei liste de actiuni, iar Inginerul acorda
permisiunea de acoperire:
inspectarea vizuala;
testarea de presiune.
spalarea si dezinfectarea.
Toate testele se vor derula n prezenta Inginerului.
Cu cel putin o luna nainte de inspectarea si testarea primei sectiuni de conducta,
Constructorul va prezenta Inginerului, spre aprobare, o planificare detaliata si metodele de lucru
pentru realizarea inspectiilor, a testului de presiune, dezinfectarii si predarii spre exploatare. Orice
modificari solicitate de Inginer fata de detaliile prezentate vor fi aplicate de Constructor pe
cheltuiala proprie.
Daca Beneficiarul considera ca un anumit numar de tronsoane de conducta nu a raspuns in
mod corespunzator la problemele de presiune, Constructorul este obligat sa refaca probele pe
santier inainte de montaj. In acest caz, rezultatele trebuiesc prezentate Beneficiarului spre
aprobare inainte de reluarea montajului. Costul acestor probe va fi suportat in intregime de
Constructor.
Punerea n functiune a obiectivelor se va face etapizat, pe baza graficului de executie a
lucrarilor. Dupa terminarea lucrarilor la un obiectiv, care functioneaza independent de restul
componentelor din contract (tronsoane de conducte ntre camine), acestea vor fi testate, urmand
apoi punerea n functiunea a obiectivului.
2.3.6.2 Verificarea conductelor
Pe parcursul executarii lucrarilor, n afara verificarilor pe care le va efectua Inginerul,
Constructorulul va efectua verificari de calitate prin conducatorul tehnic al lucrarii (dirigintele de
santier si controlorul tehnic cu calitatea, persoane autorizate de I.S.C.) dupa cum urmeaza:
calitatea materialelor utilizate, dupa certificatele de calitate .
respectarea tehnologiei de montaj
respectarea traseelor conductelor, amplasarea caminelor etc .
Toate materialele pot fi introduse n lucrare numai daca sunt conform prevederilor din
proiect, daca au fost livrate cu certificate de calitate si daca n cursul manipularii nu au suferit
deteriorari.
Inspectarea vizuala va fi realizata de Inginer, care va verifica nclinatia, directia, liniaritatea,
aspectul suprafetei interioare, adancimea si mbinarea corecta. Inspectarea vizuala va fi nsotita de
o verificare in-situ cu o camera video inserata n interiorul conductelor. Beneficiarul ar putea pune
la dispozitie acest echipament, costurile fiind suportate nsa de Constructor. Orice modificari cerute
de Inginer vor fi realizate nainte de testul de presiune si dezinfectare.
La conductele sudate vor fi verificate prin sondaj cordoanele de sudura folosindu-se metode
nedistructive (de exemplu gamagrafiere) respectandu-se prescriptiile tehnice specifice in vigoare.
Verificarea debitului de apa efectiv transportat este recomandata sa se faca odata cu
spalarea totala a conductei.
Verificarile, incercarile si probele se executa coform Legii 10/1995, privind calitatatea
constructiilor, Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora (HG
nr. 273/94), SR 4163 si a altor reglementari specifice.
nainte de efectuarea probei de presiune se verifica:
85


CCI2009RO161PR005-01
Concordanta lucrarilor executate cu proiectul;
Caracteristicile robinetelor, hidrantilor, golirilor, ventilelor de aerisire-dezaerisire,

reductoarelor de presiune, clapetelor, altor armaturi etc.;
Pozitia hidrantilor si a vanelor ingropate;
Pozitia si executia caminelor, echiparea acestora;
Protectia anticoroziva si termoizolatiile, unde este cazul;
Calitatea sudurilor si a altor tipuri de imbinari;
Executia masivelor de ancoraj.
2.3.6.3 Proba de presiune a conductelor

Retelele de distributie nou executate trebuie sa fie supuse probei de presiune inainte de
darea in functiune.
Scopul probei este verificarea etanseitatii conductelor, imbinarilor acestora si a tuturor
accesoriilor etc, precum si a stablitatii conductelor la regimul maxim de presiune.
Testarea retelelor de presiune se face pentru fiecare tip de conducta conform prevederilor
producatorului, a standardelor si reglementarilor tehnice specifice dupa o spalare prealabila.
Proba de presiune a conductelor se executa conform prevederilor SR 4163 si SR 6819
precum si a normativului I22-1999.
Incercarile de presiune a conductelor se fac numai cu apa.
Tronsonul de proba nu va depasi 500 m. Lungimea acestuia poate fi mai mare la propunerea
Constructorului, cu acordul Inginerului.
Se supun la proba numai tronsoanele care indeplinesc urmatoarele conditii:
Au montate toate armaturile;
S-a realizat o acoperire partiala a conductei lasandu-se imbinarile libere;
S-au executat masivele de ancoraj la conductele ce nu pot prelua eforturi axiale.
Continutul probelor hidraulice. Generalitati.

Conductele vor fi supuse la probe hidraulice de presiune care se vor efectua n prezenta
Inginerului si vor fi conforme cu SR 4163-3.
Probele vor contine doua sau trei faze:
4.1.
Proba preliminara pe tronsoane, pe masura ce avanseaza montajul
4.2.
Probe pe portiuni finalizate de conducta sau portiuni din lucrare
4.3.
Inspectie vizuala a legaturilor dintre conductele noi si cele existente.
Cele doua probe vor fi facute la presiunea maxima (Pn). Proba (I) se va face la toate
tronsoanele de conducta, iar (II) la un grup mai mare de tronsoane finalizate. n cazul n care un
singur tronson nou este legat ntre alte doua existente, atunci se va face doar prima proba. n toate
cazurile se va face testul vizual dupa ce tronsoanele noi au fost racordate la cele existente.
Constructorul va furniza toate materialele necesare testelor.
Pentru operatiile de testare nu sunt admise mbinari care implica taieri si filetari sau alte
prelucrari care ar putea deteriora rezultatul final al lucrarilor.
Aparatele care vor fi folosite la probe vor trebui sa fie acceptate de Inginer si vor avea
cadranele cu diametrul de cel putin 150 mm, gradate astfel ncat presiunea de proba sa aiba cel
putin 75 % din presiunea indicata de aparat. Daca este necesar se vor furniza aparate diferite
86


CCI2009RO161PR005-01
pentru tronsoane diferite. Verificatorul va avea la dispozitie cel putin doua aparate care vor ramane
la dispozitia Beneficiarului pe toata durata lucrarilor.
Constructorul va trebui sa poata sa monteze si sa demonteze cu rapiditate aparatura din
dotare pe perioada probelor.
Toate aparatele de masura vor fi etalonate si vor avea verificarile metrologice impuse de
lege n termenele de valabilitate, nainte de nceperea probelor si la intervale regulate dupa aceea,
conform solicitarilor Inginerului.
Fiecare tronson ce urmeaza sa fie supus probelor va fi nchis cu capace la ambele capete,
capace care vor fi ntarite pentru a rezista la fortele care apar n timpul probelor. Fitingurile vor fi
asigurate cu flanse oarbe si vor fi supuse probelor mpreuna cu vanele de pe conducte care vor fi
lasate in pozitia deschis.
Parametrii de proba
lungimea maxima de ncercare nu va depasi lungimea specificata de fabricantul

tuburilor.
presiunea de proba trebuie sa fie 1,5 x presiunea de regim.
presiunea de proba pentru fiecare tronson se va aproba de Inginer.
presiunea necesara efectuarii probelor se va obtine cu pompe cu actionare manuala,
nu se admit pompe centrifuge.
tronsonul la care se face proba se umple ncet, asigurandu-se evacuarea aerului printro supapa la capatul cel mai nalt al conductei. Aceasta parte va ramane cateva ore la o
presiune constanta si moderata de 1 bar la 2 bar pana cand presiunea va putea fi
pastrata fara introducerea unei cantitati suplimentare de apa.
presiunea se va ridica lent pana la 5 bar. Dupa 5 bar este obligatoriu ca presiunea sa
creasca n trepte de 2 bar la intervale de 15 minute pana ce se va atinge presiunea de
proba totala.
modalitatea si mijloacele de crestere a presiunii si masurarea pierderilor vor trebui sa
fie aprobate de Inginer. n general, pierderile se vor masura prin cantitatea de apa
necesara a fi pompata pentru refacerea presiunii din conducta.
tronsonul va fi considerat satisfacator din punct de vedere al pierderilor daca nu se
realizeaza nici o pierdere n interval de o ora.
n cazul n care rezultatele nu sunt satisfacatoare si se pot determina pierderile la
vreunul dintre tronsoane sau mbinari, Constructorul va repara, nlocui sau reface
mbinarea si va relua probele hidraulice pe cheltuiala sa.
Constructorul va programa probele si va instala manometre cu acceptul Inginerului.
Inainte de umplerea tronsonului cu apa, se inchid capetele tronsonului cu capace asigurate,
sprijinite. Nu se folosesc robinete ca piese de inchidere a capetelor tronsoanelor supuse probei. n
nici un caz nu vor fi folosite vanele ca elemente pentru nchiderea capetelor tronsonului pentru
efectuarea probelor de presiune.
Umplerea tronsonului cu apa se face prin punctul cel mai de jos al acestuia dupa ce, in
prealabil, s-au deschis si robinetele de aerisire prevazute in punctele inalte si care se inchid
treptat, numai dupa ce prin robinetele respective se evacueaza apa fara aer.
Presiunea de proba se masoara si se realizeaza in punctul cel mai coborat al retelei. Se vor
utiliza pompe cu piston.
Proba de presiune pentru conductele din PEID se face conform datelor producatorilor.
87


CCI2009RO161PR005-01
Pentru verificarea presiunilor obtinute se monteaza manometre la toate punctele

caracteristice ale tronsonului (capete, puncte inalte si joase, ramificatii, camine).
Proba de presiune este recomandabil a se efectua pe timp racoros, dimineata sau seara,
pentru ca rezultatele sa nu fie influentate de variatiile mari de temperatura.
Proba se considera reusita pe tronsonul respectiv, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
La examinarea vizuala sa nu prezinte scurgeri vizibile de apa, pete de umezeala pe tuburi

si in special in zona mufelor, la imbinari;
Pierdera de presiune sa nu depaseasca valorile prevazute in proiect.

Dupa terminarea probei pe tronson, santul se umple cu pamant si se executa legatura cu
tronsonul adiacent, probat anterior, imbinarile intre tronsoane ramanand descoperite pana la proba
generala a conductei pe un tronson (strada, sau mai multe strazi), dupa cum va stabili Inginerul .
Incercarea finala, pe ansamblul conductei se face in regim de functionare a acesteia, prin
observarea timp de doua ore a imbinarilor dintre tronsoane. Ansamblul conductei nu trebuie sa
prezinte pierderi vizibile de apa.
Temperatura minima, prognozata pe o durata de trei zile, la care se executa proba de
presiune este de 5
C.
In cazul cand proba de presiune nu este corespunzatoare se iau masurile necesare de
remediere si se reface proba de presiune.
Proba de presiune a armaturilor
ncercarea hidraulica va fi facuta dupa montarea pe conducta a tuturor fitingurilor si vanelor.
Presiunea de ncercare a conductei va fi inferioara valorii de 1,25 x presiunea nominala a
robinetului.
mbinarile din flanse a instalatiilor hidraulice, care la verificare nu corespund, avnd deplasari
ale fetelor mbinate, se vor remedia pe cheltuiala Constructorului.
Dupa efectuarea probei de etanseitate, se va efectua spalarea si dezinfectarea instalatiei.
Probe hidraulice preliminare
Probele preliminare vor fi facute dupa ce conducta a fost pozata, cuplata la conductele si
bransamentele existente, iar santul a fost umplut pana la cel putin 300 mm deasupra ei. mbinarile
nu se vor acoperi pana dupa terminarea testelor.
Toate tronsoanele vor fi verificate n acest fel.
Proba de presiune se va face pentru conducta, accesorii si bransamente, realizate pana n
caminele de bransament.
Proba de presiune se va face n prezenta Constructorului, Beneficiarului, Proiectantului si a
reprezentantului Inspectiei de Stat in Constructii, urmand a se ncheia un proces-verbal de faza
determinanta.
Utilajele (pompe etc.) vor trebui sa fie probate, urmarindu-se ca functionarea sa fie
silentioasa, lipsita de vibratii, mbinarile sa fie perfect etansate, nefiind admise pierderile de apa.
Daca remedierile unor defectiuni nu se pot realiza nici cu prezenta specialistilor furnizorului,
se va solicita acestora nlocuirea ansamblelor sau subansamblelor ce prezinta defectiuni de
fabricatie.
nainte de pornirea pompelor se va verifica cu atentie instalatia electrica, fiind obligatorie
prevederea dotarilor privind protectia si tehnica securitatii muncii.
Probe hidraulice finale
Probele finale se vor face dupa ce ntr-o subzona s-au pozat, mbinat si verificat preliminar
toate tronsoanele. Aceste probe finale se fac nainte de legarea noilor conducte la sistemul
existent.
88


CCI2009RO161PR005-01
Dupa legarea noilor conducte la sistemul de distributie existent, mbinarile vor fi lasate
descoperite si se va introduce n ntregul sistem lichid la presiunea nominala. Beneficiarul va trebui
sa-si dea avizul la inspectia vizuala finala.
Probele finale nu cuprind si probele de presiune la conductele existente.
Dupa executia instalatiilor hidraulice, se va executa proba de etanseitate a mbinarilor la
presiunea de lucru, pentru care se vor consemna rezultatele ntr-un proces verbal.
Proba se va realiza n prezenta reprezentantului Beneficiarului.
mbinarile n flanse a instalatiilor hidraulice, care la verificare nu corespund, avand deplasari
ale fetelor mbinate, se vor remedia pe cheltuiala Constructorului.
Dupa efectuarea probei de etanseitate, se va realiza spalarea si dezinfectarea instalatiei.
Receptia finala a lucrarilor se va efectua de o comisie, a carei competenta va fi conform
prevederilor legale n vigoare. Consultantul va face parte din comisia de receptie si va acorda
lamuriri necesare comisiei.
La efectuarea incercarilor de presiune, se vor lua masurile necesare de protectia muncii
pentru personalul care executa incercarile.
Presiunea la care s-au facut probele si rezultatele obtinute se vor trece in procesul verbal de
receptie.
2.3.6.4 Verificari si probe dupa efectuarea probei de presiune
Dupa efectuarea probei de presiune se vor efectua urmatoarele verificari si probe:
Intocmirea procesului verbal al probei de presiune;
Umplerea transeii in zona imbinarilor;
Umplerea transeii;
Verificarea gradului de compactare conform prevederilor proiectului;
Refacerea partii carosabile a drumului conform prevederilor din proiect;
Refacerea trotuarelor;
Refacerea spatiilor verzi;
Executarea marcarii si reperarii retelelor conform STAS 9570/1.

Inainte de executia umpluturilor la cota finala se executa ridicarea topografica detaliata a
conductei (plan si profil in lung) cu precizarea robinetelor ingropate, caminelor (echiparea
acestora), hidrantilor, bransamentelor etc.
Releveele retelelor se anexeaza Cartii Conductei si se introduc in Sistemul Geografic
Informational (acolo unde exista) detinut de unitatea de exploatare a sistemului de alimentare cu
apa a localitatii.
Inainte de punerea in functiune, se face spalarea si dezinfectarea retelei, conform normelor
specifice. Punerea in functiune e retelei se face de catre personalul unitatii de exploatare a
retelelor, asistat de constructor conform prevederilor STAS 4163 -3, art. 4.1.
2.3.6.5 Spalarea si dezinfectarea conductelor:
Dupa ce proba de presiune a fost incheiata si s-a constatat ca nu mai sunt necesare nici un
fel de reparatii, se procedeaza la spalarea conductelor.
Spalarea se face de catre Constructorul cu apa potabila, pe tronsoane de 100-500 m.
Durata spalarii este determinata de necesitatea indepartarii tuturor impuritatilor din interiorul
conductei. Spalarea se face din amonte in aval.
89


CCI2009RO161PR005-01
Dezinfectarea se face imediat dupa sapalare, pe tronsoane separate de restul retelei si cu

bransamentele inchise.
Toate tronsoanele de conducta vor fi dezinfectate nainte de a fi racordate la sistemul de
distributie existent.
Dezinfectia se va face prin umplerea conductelor cu apa tratata cu clor conform normativelor
si va avea loc atunci cand se umple conducta pentru probele finale. Aliniamentele simple de
conducte pot fi clorinate si la testele preliminare. Se pot adopta si alte metode cu aprobarea
Inginerului.
Solutia se introduce prin hidranti sau prin prize special amenajate si se verifica daca a ajuns
in intreaga parte de retea supusa dezinfectarii. Verificarea se face prin hidranti sau cismelele de la
capetele tronsoanelor, umplerea fiind considerata terminata in momentul in care solutia
dezinfectata apare in toate aceste puncte de verificare, in concentratia ceruta de Inginer.
Doza de clor va trebui sa permita existenta a 50 mg / l de clor pur de-a lungul conductei. Apa
clorinata va trebui sa ramana n conducta 24 de ore sau mai mult conform indicatiilor Beneficiarului
dupa care se evacueaza prin robinetele de golire sau prin hidranti si se procedeaza la o noua
spalare.
n aceasta perioada, vanele din sistem vor fi actionate cel putin o data.
La sfarsitul perioadei mai sus amintite se vor face teste pentru masurarea reziduurilor de
clor.
Testele se vor face n capatul cel mai departat de locul n care a fost introdus clor.
Reziduurile de clorina trebuie sa fie de cel putin 10 mg / l. n caz contrar se repeta clorinarea pana
la obtinerea acestei valori.
Constructorul trebuie sa obtina de la Inginer aprobarea pentru metoda de eliminare a apei
clorinate precum si momentul n care va avea loc aceasta la sfarsitul probelor finale.
Spalarea conductelor dupa dezinfectie se va face pana dispare mirosul de clor. Dupa
terminarea spalarii este obligatoriu efectuarea analizelor fizico chimice si bacteriologice.
In cazul in care intre dezinfectarea si darea in exploatare a retelei trece o perioada de timp
mai mare de 3 zile si in cazul in care, dupa dezinfectare, apa transportata prin tronsonul respectiv
nu indeplineste conditiile bacteriologice si biologice de calitate, dezinfectia se repeta.
In cazul conductelor realizate din materiale permeabile (fonta ductila) operatiunile de proba si
dezinfectare se pot face concomitent, daca dispune Inginerul.
2.3.7 Receptia lucrarilor
Receptia reprezinta actiunea prin care Beneficiarul accepta si preia lucrarea, acesta putand fi
data in functiune, certificandu-se faptul ca executantul si-a indeplinit obligatiile conform
prevederilor contractuale si ale documentatiei de executie .
Receptia conductelor pentru alimentare cu apa rece a consumatorilor din localitati se
efectueaza atat la lucrari noi cat si la inlocuiri sau devieri locale de conducte.
Receptia se face conform Legii nr.10/1995 privind calitatea in constructii, Regulamentul de
receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora (HG nr. 273/94) si altor
reglementari specifice.
Etapele de realizare a receptiei sunt:
Receptia la terminarea lucrarilor prevazute in contract;
Receptia finala dupa terminarea perioadei de garantie prevazuta in proiect.
Legea calitatii constructiilor nr.10/1995

90


CCI2009RO161PR005-01
Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii

aferente, indicativ C 56
Instructiuni tehnice pentru efectuarea ncercarilor hidraulice si pneumatice la

recipiente, indicativ I 2572
Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora,

aprobat prin HG 273/1994, modificatsi completat prin HG 940/2006 si completat
prin HG 13003/2007
Receptia obiectivelor de investitii se efectueaza in conformitate cu normele

aprobate prin H.C.M. nr. 900/1970 privind pregatirea si realizarea investitiilor.
n vederea receptiei se va urmari daca executarea lucrarilor s-a facut n conformitate cu
prevederile din proiect, a regelmentarilor tehnice privind executia lucrarilor aferente, precum si a
instructiunilor de montaj ale producatorului de echipamente.
Verificarea se refera atat la elementele de constructii, cat si la instalatiile hidraulice,
mecanice, electrice, etc., efectuanduse cu respectarea standardelor n vigoare si a actelor cu
caracter normativ.
La receptie se verifica si executarea tuturor lucrarilor accesorii ale conductei.
Se vor avea n vedere n special conditiile tehnice privind:
Echiparea cu aparate corespunzatoare;
Folosirea echipamentelor prevazute n proiect;
Respectarea traseelor conductelor, a diametrelor si tipurilor de materiale stabilite n proiect;
Montarea si functionarea corespunzatoare a armaturilor aferente retelei si a tuturor

echipamentelor auxiliare;
Rigiditatea fixarii elementelor de instalatii de elementele de constructii;
Asigurarea dilatarii libere a conductelor;
Modul de amplasare a aparatelor de reglare, masura si control si accesabilitatea acestora;
Echiparea si functionarea corespunzatoare a instalatiilor pentru stingerea cu apa a

incendiilor, conform prevederilor din proiect si a indicatiilor producatorului echipamentelor;
Calitatea izolatiilor si vopsitoriilor;
Aspectul estetic general al instalatiilor;
Realizarea n conditiile proiectului tehnic a instalatiilor de alimentare cu energie electrica a

punctelor de consum de pe traseul retelelor;
ntre conditiile obligatorii de efectuare a receptiei se numara si punerea la dispozitia
Inginerului a tuturor documentelor de executie necesare ntocmirii cartii tehnice a instalatiei si care
trebuie sa contina cel putin:
documentele de calitate si de garantie a materialelor, utilajelor, aparatelor si

echipamentelor folosite n executie;
cartile tehnice de punere n functiune si exploatare a utilajelor, aparatelor, echipamentelor

mecanice si electrice;
planurile de executie conforme cu executia pentru toate obiectivele investitiei.

Receptia la terminarea lucrarilor cat si receptia finala nu vor putea fi facute nainte de
obtinerea avizelor si autorizatiilor de functionare (de catre Beneficiar) care pot fi necesare din
partea unor institutii cu responsabilitati n domeniul apei si a apei uzate, impuse de legislatia
91


CCI2009RO161PR005-01
existenta sau de modificari viitoare si care pot conditiona punerea n functiune a obiectivelor din
cadrul lucrarii de conditiile de executie ale acestora (spre ex. Agentia de sanatate Publica, Grupul
de Pompieri, Apele Romane, Agentia de Protectie a Mediului etc.)
Scopul receptiei este sa verifice:
Realizarea lucrarilor de constructii-montaj in conformitate cu documentatia tehnicoeconomica si cu prescriptiile tehnice;
ndeplinirea conditiilor pentru exploatarea normala;
Realizarea indicatorilor tehnico-economici aprobati.

Receptia obiectivelor de investitii se desfasoara in urmatoarele etape:
Receptia lucrarilor de constructii-montaj care se efectueaza pe parcursul executarii

lucrarilor sau la terminarea obiectelor sau grupelor de obiecte care pot functiona
independent;
Receptia punerii in functiune a capacitatii finale a obiectivului de investitii;
Receptia definitiva a obiectivului, care se efectueaza la termenul prevazut pentru realizarea

indicatorilor tehnico-economici aprobati.
Comisia de receptie examineaza:
respectarea prevederilor din autorizatia de construire, precum si avizele si conditiile de

executie impuse de autoritatile competente.
Examinarea se va face prin:
cercetarea vizuala a lucrarii;
analiza documentelor aferente cartii tehnice a constructiei sau a utilajului;
executarea lucrarilor in conformitate cu prevederile contractului, ale documentatiei de

executie si ale reglementarilor specifice, cu respectarea exigentelor esentiale conform
legii;
analizarea referatului de prezentare intocmit de proiectant, cu privire la modul in care a

fost executata lucrarea. Beneficiarul va urmari ca aceasta activitate sa fie cuprinsa in
contractul de proiectare;
terminarea tuturor lucrarilor prevazute in contractul incheiat intre Beneficiar si executant

si in documentatia anexata la contract.
In cazurile in care exista dubii asupra inscrisurilor din documentele cartii tehnice a
constructiei sau a utilajului, comisia poate cere expertize, alte documente, incercari suplimentare,
probe si alte teste.
La terminarea examinarii, comisia va consemna observatiile si concluziile in procesul-verbal
de receptie si il va inainta in termen de 3 zile lucratoare Beneficiarului impreuna cu recomandarea
de admitere cu sau fara obiectii a receptiei, de amanare sau de respingere a ei.
Comisia de receptie recomanda admiterea receptiei, in cazul in care nu exista obiectii sau
cele consemnate nu sunt de natura sa afecteze utilizarea lucrarii conform destinatiei sale.
Comisia de receptie recomanda amanarea receptiei cand:
se constata lipsa sau neterminarea unor lucrari ce afecteaza siguranta in exploatare a

lucrarilor din punct de vedere al exigentelor esentiale;
lucrarea prezinta vicii a caror remediere este de durata si care, daca nu ar fi facute, ar
diminua considerabil utilitatea ei;
92


CCI2009RO161PR005-01
exista in mod justificat dubii cu privire la calitatea lucrarilor si este nevoie de incercari
de orice fel pentru a le clarifica;
se constata lipsa sau neterminarea unor lucrari ce afecteaza siguranta in exploatare a

utilajului, echipamentului si a instalatiei tehnologice sau capacitatea de productie
prevazuta sau nu permit punerea n functiune;
nu au fost respectate conditiile cerute de catre organele de avizare abilitate in acest

scop.
Comisia de receptie recomanda respingerea receptiei, daca constata vicii care nu pot fi
inlaturate si care, prin natura lor, impiedica realizarea uneia sau a mai multor exigente esentiale,
caz in care se impun expertize, reproiectari, refaceri de lucrari etc.
Presedintele comisiei de receptie va prezenta Beneficiarului procesul-verbal de receptie cu
observatiile participantilor si cu recomandarea comisiei. Pe baza procesului-verbal de receptie,
Beneficiarul hotaraste admiterea, amanarea sau respingerea receptiei si notifica hotararea sa, in
interval de 3 zile lucratoare, executantului, impreuna cu un exemplar din procesul-verbal.
In cazul in care admiterea receptiei se face cu obiectii, in procesul-verbal de receptie se vor
indica in mod expres acele lipsuri care trebuie sa fie remediate. Termenele de remediere se vor
conveni cu executantul, dar ele nu vor depasi, de regula, 90 de zile calendaristice de la data
receptiei, daca, datorita conditiilor climatice, nu trebuie fixat alt termen.
Receptionarea lucrarilor este precedata de controlul riguros al acestora, care cuprinde n
mod obisnuit:
Verificarea transeei si patului conductelor;
Verificarea conductei montate n sant;
Verificarea cotelor conductelor;
Verificarea respectarii prescriptiilor de montaj si functionare corecta a vanelor,

aparatelor de masura, ventilelor de aerisire;
Respectarea dimensiunilor si a cotelor prevazute n proiectele de executie;
Asigurarea etanseitatii conductei;
Verificarea la presiune;
Verificarea capacitatii de transport (debitului);
Verificarea umpluturilor, refacerii pavajelor si strazilor betonate;
Respectarea masurilor de protectie si de securitate a muncii;
Respectarea masurilor de protectie a mediului sau a celor stabilite de autoritatile locale.
2.3.8 Marcaje pentru camine de vane si conducta

Sunt utilizate placute de marcaj doar pentru caminele de vane si hidrantii de incendiu.
93


CCI2009RO161PR005-01
CAPITOLUL 3. VANE SI ACCESORII

3.1.
Generalitati
3.1.1 Domeniu de lucrari

Acest capitol cuprinde cerinte privind furnizarea si instalarea vanelor, bransamentelor de
serviciu, hidranti si alte anexe pentru transportul apei si retelele de distributie.
3.1.2 Desene
Detalii asupra amplasarii si constructiei caminelor de vane sunt prezentate n Desene.
Detaliile de constructie ale hidrantilor sunt de asemenea prezentate n Desene. Amplasamentele
bransamentelor de serviciu se vor stabili pe durata fazei de constructie.
3.1.3 Informari si rapoarte
Constructorul va prezenta, la momentul licitarii, detalii complete (incluzand specificatiile si
desenele producatorului) pentru toate vanele si instrumentele de masura pe care intentioneaza sa
le furnizeze, incluzand toate vanele cu clapeta, vanele de nchidere, vanele de aerisire, vanele de
izolare, vanele de golire, vanele de aerisire, rezervoare si instrumentele de masura necesare.
Detaliile cuprinzand desenele de executie aplicabile caminelor, vanelor si bransamentelor de
serviciu vor fi prezentate Inginerului de catre Constructor spre aprobare, cu cel putin o luna nainte
de instalarea acestor articole.
3.2.
Materiale
3.2.1 Generalitati
Toate vanele si accesoriile vor fi conform specificatiilor producatorului si vor fi proiectate
pentru a corespunde sarcinilor si conditiilor de lucru incluzandu-le pe cele impuse de clima locala.
Vor fi capabile sa reziste la presiunea maxima neechilibrata care poate sa apara.
3.2.2 Vane sertar
Vanele sertar vor fi destinate retelelor de apa si vor fi fabricate conform ISO 7259. Vor avea
corp cu circulatie directa si sertarul pana acoperit cu elastomer.
Vanele trebuie sa respecte prevederile din ISO 5996. Toate vanele vor trebui sa fie utilizate
si pentru apa potabila. Vanele executate conform ISO 7259 pot fi acceptate daca respecta si
conditiile impuse de standarde. Toate vanele vor fi livrate mpreuna cu flanse, garnituri, suruburi si
piulite.
Vor avea doua flanse, n conformitate cu ISO 7005-2:2001. Flanse si gauri de prindere
conform standardelor in vigoare.
Constructorul va prezenta un certificat de calitate prin care sa dovedeasca faptul ca vanele
au fost ncercate conform ISO 9003, EN 29003 si din care sa rezulte presiunile si mediul n care a
fost facuta ncercarea. De asemenea, Constructorul va asigura accesul Beneficiarului n fabrica
producatoare de vane pentru ca acesta sa poata verifica vanele montate si sa participe la teste.
Furnizorul va pune la dispozitie un certificat de probe care sa confirme faptul ca vanele au
fost testate si au rezistat la presiunea de ncercare conform ISO 5208.
Vanele cu sertar vor avea urmatoarele caracteristici:
corpul si capacul vor fi din fonta ductila conform DIN 1693;
94


CCI2009RO161PR005-01
sertarul vanei va fi din fonta ductila si va fi incapsulat interior si exterior n cauciuc de

tip EPDM;
piulita sertarului pana va fi fixa, integrata n corpul sertarului pana si va fi confectionata

din alama navala rezistenta la dezincare;
axul va fi confectionat din otel inoxidabil roluit la rece;
sistemul de etansare de pe tija va fi de tipul fara ntretinere si va cuprinde:

- o garnitura hidraulica din cauciuc EPDM (tip manseta)
- cel putin patru garnituri tip O-ring din cauciuc care sa nu permita contactul metalmetal dintre tija si capac.
- un inel raclor rezistent la radiatii ultraviolete care va preveni patrunderea
murdariei dinspre exterior.
- Acoperirea cu pulberi epoxidice la interior si exterior va fi aprobata si monitorizata
GSK (Asociatia pentru Protectia mpotriva Coroziunii).
Corpul vanei va avea o acoperire interioara si exterioara epoxidica rezistenta la o expunere
salina de cel putin 500 de ore.
Toate vanele cu sertar vor fi destinate unei presiuni ISO PN10, daca nu este altfel specificat.
Dimensiunile vanelor vor fi aceleasi cu dimensiunile conductelor n care sunt montate, daca nu
este altfel specificat n Desene sau Inginerul are alte cerinte.
Axul vanei va fi de tip neascendent si filetat astfel ncat sa nchida vana la rotirea n sensul
acelor de ceas. Directia de nchidere va fi marcata clar pe capacul vanei sau pe roata de manevra,
dupa caz. Indicatoarele de pozitie a vanei vor fi prevazute pentru toate vanele instalate n camine.
Toate vanele cu sertar vor putea fi nchise si deschise manual la o presiune maxima
neechilibrata de 10 bar. Toate vanele vor putea fi actionate manual n conditiile de exploatare, de
un singur om, si vor avea montate reductoare, daca este necesar.
Pentru fiecare vana se vor asigura o roata sau o cheie de manevra, si piese de extindere,
unde este cazul; de asemenea, cataloage cu piese de schimb, manuale de ntretinere si capete de
ax pentru fiecare tip de vana.
Forta de actionare aplicata la capetele opuse ale unei manivele standard nu va depasi 12 Kg
luandu-se n considerare pozitia nchis.
Vanele vor fi dotate cu indicatoare de pozitie nchis Deschis si cand este cazul cu
indicatoare luminoase pentru aceste pozitii.
Vanele ingropate cu tija de manevra si cutie de protectie destinate retelelor de apa sunt
vane cu sertar ce vor avea tija de manevra telescopica cu H reglabil cu conducta de protectie a tijei
si cutie de protectie a capatului tijei. Vanele vor fi destinate unei presiuni ISO PN10.
3.2.3 Vane de golire

Vanele de golire pentru reteaua de conducte se vor monta n toate punctele joase din
sistemul de transport al apei si n locatiile indicate n desenele cu Cerintele Beneficiarului sau dupa
cum indica Inginerul.
Vanele de golire vor fi montate conform detaliilor de constructie prezentate n Desene.
Vanele de golire vor fi vane cu sertar cauciucat.
Cerinte de calitate:
vanele vor avea PN10 si DN50.
atat corpul cat si sertarul vanei vor fi din fonta ductila, iar sertarul va fi incapsulat interior si
exterior in cauciuc de tip EPDM.
95


CCI2009RO161PR005-01
piulita sertarului pana va fi fixa, integrata n corpul sertarului pana si va fi confectionata din
alama navala rezistenta la dezincare;
vanele de golire vor trebui sa aiba forme netede, volume si greutati reduse pentru o usoara
manipulare si montare.
Acoperire exterioara : epoxidica rezistenta la expunere salina

Vanele vor avea presiunea maxima de etansare de 10 bar, daca nu este altfel specificat.
3.2.4 Hidranti
Hidrantii vor fi compatibili cu conductele si fitingurile acestora.

Hidrantii care se vor monta au diametrul de 80 mm cu presiunea nominala PN10 si sunt de
tip subterani.
Hidrantii subterani vor respecta urmatoarele cerinte:
diametrul nominal 80 mm;
cot cu picior din fonta ductila GGG cu protectie epoxi dupa normele GSK;
Corp, capac, cutie ventil din fonta ductila;
Racordul cu gheare (baioneta) din fonta ductila;
Actionare manuala cu cheie de manevra speciala;
Etansarea ventilului fara frecare;
Instalarea hidrantilor va fi cea indicata n Desenele Tip.

Hidrantii se vor realiza conform, SR EN 14339:2006 si DIN EN 671.
Hidrantii subterani se executa astfel ncat demontarea completa si nlocuirea pieselor sa se
realizeze fara dificultati.
Conectarea hidrantilor la conducta de apa se va face printr-un cot la 900 cu picior din fonta
ductila GGG cu protectie epoxidica dupa normele GSK. Cotul cu picior sau conducta, n dreptul
hidrantului, se aseaza pe un bloc de beton. Flansa de racordare la reteaua de alimentare cu apa
prin intermediul cotului cu picior STAS 1875-76 trebuie sa corespunda prevederilor din SR ISO
7005-2:2001.
Cuplajul baioneta al hidrantului va corespunde standardelor impuse de Grupul de Pompieri.
Orificiul racordului cu gheare trebuie sa fie acoperit cu un capac care sa poata fi montat si
demontat cu mana fara scule si fixat cu un lant.
Tija si piulitele tijei vor avea un filet trapezoidal conform SR ISO 2901:19962 903:1996.
Componentele de asamblare aflate in interiorul organului executat din OL, trebuie sa fie
protejate cu cadmiu sau zinc.
Corpul cutiei hidrantului se va poza pe un suport din beton care sa preia sarcinile transmise
de circulatia rutiera. Capacul corpului cutiei se va monta la cota carosabilului.
3.2.5 Garnituri de etansare
Garniturile de etansare se vor executa din cauciuc natural omologat pentru apa potabila
(EPDM W 270).
Garniturile pentru flanse vor fi de tipul circular interior, daca nu exista alte cerinte si vor
respecta prevederile in vigoare.
Garniturile de etansare din cauciuc vor fi pastrate la ntuneric, la adapost de efectele
temperaturilor reduse sau mari si se va evita deformarea lor pana n momentul utilizarii.
96


CCI2009RO161PR005-01
Acestea nu vor veni n contact cu substante lubrifiante altele decat cele recomandate de
producatorul garniturilor. Acesti lubrifianti nu vor contine nici un constituent solubil, vor trebui sa
corespunda conditiilor de mediu existente la locul de montaj si vor trebui sa contina un bactericid
aprobat in prealabil.
3.2.6 Suruburi, piulite, saibe
Daca nu exista alte cerinte, suruburile, piulitele si saibele vor fi conform prescriptiilor
standardelor in vigoare si vor fi executate din inox.
Zonele filetate ale suruburilor vor fi acoperite cu unsoare grafitata pana n momentul utilizarii
lor.
Lungimea suruburilor trebuie sa fie suficient de mare pentru ca atunci cand acestea sunt
stranse cu piulite sa ramana cel putin un pas peste piulita, dar nu mai mult de 7 pasi.
3.3.
Executia
3.3.1 Vane de separare

Vanele de separare vor fi prevazute pe ntreg parcursul sistemului de alimetare cu apa, dupa
cum este indicat n Desene. Vanele de separare vor fi de tip sertar sau fluture, conform
specificatiilor anterioare. Vanele de separare vor fi montate ntr-un camin de vane.
Vanele sertar vor fi conforme cu ISO 5996 pentru dimensiuni cuprinse intre Dn 50 si 600 mm
Dimensiunile vanelor vor corespunde cu dimensiunile conductelor n care sunt montate, daca
nu este altfel specificat n desenele sau n cerintele Inginerului.
3.3.2 Vane de golire
Vanele de golire pentru reteaua de conducte se vor monta n toate punctele joase din
sistemul de transport al apei si n locatiile indicate n desenele cu Cerintele Beneficiarului sau dupa
cum indica Inginerul.
Vanele de golire vor fi montate conform detaliilor de constructie prezentate n Desene.
Pentru conducte cu 160 mm, instalatia de golire vor consta dintr-o priza cu colier din
fonta Ductila si inel de siguranta, o vana sertar (conform specificatiilor) si conducta de
golire.
Vanele si conductele pentru golire vor avea dimensiunile indicate n Desene.
Constructorulul va include n preturile unitare pentru caminele ce cuprind vanele de
golire si costurile a 10 metri de conducta de golire (inclusiv furnizarea, instalarea
conductelor si lucrarile de terasamente).
3.3.3 Hidranti de incendiu

Deschiderea si inchiderea hidrantului trebuie sa se realizeze cu ajutorul cheii pentru hidranti,
conform STAS 696-80.
n pozitia nchis hidrantul trebuie sa ntrerupa complet curentul de apa n conditiile ncercarii
la etanseitate.
Corpul hidrantului si cutia ventilului trebuie sa reziste la presiunea hidraulica de 10 bari.
Incercarea de etanseitate consta n:
verificarea etanseitatii mbinarilor prevazute cu garnituri
verificarea nchiderii ventilului la hidrantul nchis
verificarea nchiderii orificiului de golire la hidrantul deschis.

97


CCI2009RO161PR005-01
Incercarea se face asupra hidrantului asamblat complet, cu apa, la presiunea de 10 bar.

Durata incercarii trebuie sa fie suficienta pentru examinarea tuturor tuburilor indicate, dar nu
mai mica de 5 minute.
In timpul verificarii etanseitatii garniturii tijei, se face o inchidere si o deschidere complecta a
hidrantului. Nu se admit scapari de apa.
Incercarea de rezistenta la presiunea hidraulica se face asupra corpului hidrantului asamblat
cu cutia ventilului.
Presiunea se ridica treptat, fara socuri pina la 10 bar. Durata trebuie sa fie suficienta pentru
examinare dar nu mai mica de 15 minute. Rezultatul se considera satisfacator daca in cursul
incercarii si dupa terminarea ei la piesele supuse incercarii nu apar fisuri, scapari de apa prin metal
sub forma de scurgeri, picaturi fine sau transpiratie.
Fiecare hidrant se va marca pe corp, in relief, din turnare cu:
marca de fabrica
diametrul nominal
adincimea de ingropare.
3.3.4 Protectia la coroziune

Aceste specificatii aplicate vopsirii si acoperirea sistemelor polimerice sunt folosite sa
protejeze suprafetele metalice mpotriva coroziunii.
Pregatirea suprafetei si operatia de acoperire se vor supune tuturor dispozitiilor stabilite prin
lege si ultimelor editii din standardele europene. Daca exista conflicte ntre specificatii si
standardele europene, cerintele din aceste specificatii vor predomina.
Pregatire anterioara pentru stratul de protectie:
Pulverizarea carcaselor de metal trebuie sa corespunda EN 22603 si va avea un

aspect uniform fara basicile de ardere, portiuni neacoperite, metal neaderent si alte
defecte care ar putea fi daunatoare, pe durata functionarii, stratului protector propus;
Toate suprafetele trebuie sa fie libere, fara adaosuri.

Suprafetele mici din stratul proctector galvanizat care pot fi distruse pe perioada
asamblarii, instalarii sau transportului, pot fi reacoperite folosind o bagheta din aliaj de zinc cu
punctul de topire scazut. Dimensiunea maxima ale suprafetelor pentru care sunt acceptate astfel
de reparatii este de 40 mm2 / m2 de conducta.
Impuritatile de pe suprafata vor fi nlaturate prin spalare cu apa curata. Grasimea si alte
materiale similare vor fi ndepartate de pe suprafata folosind un tip de emulsie pentru curatat,
urmat de spalarea cu apa curata. Apa pentru spalare nu trebuie sa contina stabilizator sau aditivi.
Suprafetele vor fi complet uscate naintea procedurii cu niste operatii ulterioare.
Sistemul de protectie se va aplica tuturor conductelor metalice si mbinarilor sau cuplelor
pentru vane, instrumente de masura sau alte componente, chiar daca au sau nu o acoperire
protectoare aprobata de Inginer.
Pe cat este posibil, mbinarile nu se vor acoperi pana la finalizarea cu succes a testelor
hidrostatice.
Sistemul de protectie se va aplica pe toate vanele, fitingurile si alte componente metalice
ngropate, n zonele stabilite de Inginer pentru a fi protejate. Va fi prezentat si un sistem similar prin
aplicare lichida, pentru protectia vanelor, fitingurilor, conductelor si elementelor metalice instalate
98


CCI2009RO161PR005-01
n camine. Sistemul de protectie poate include, dar nu se va limita la nfasurarea cu banda,

acoperire epoxidica sau mastic, aprobate de Inginer.
Acoperirile de protectie vor avea proprietati fizice corespunzatoare, n termenii rezistentei la
abraziune, la ntindere si tensionare. Grosimea finala a peliculei va depasi 500 microni, conform
instructiunilor producatorului sau ale Inginerului.
3.3.4.2 Materiale
Materialele pentru acoperire trebuie stocate n conformitate cu instructiunile fabricantului si
furnizate n containerele originale ce au etichetele si instructiunile fabricantului. Pentru materialele
ce au o durata de valabilitate limitata, trebuie indicata date fabricatiei si durata de valabilitate.
Toate materialele care parte a aceluiasi sistem de acoperire trebuie sa fie compatibile si vor
fi obtinute de la acelasi fabricant.
Acoperiri cu rasina epoxidica:
Toate acoperirile trebuie sa aibe aprobare sanitara pentru apa potabila si sa fie n
conformitate cu ultimele informatii ale fabricantului.
Acoperirea trebuie sa se supuna urmatoarelor standarde minime:
Temperatura de ncalzire 2300C;
Finisajul trebuie sa fie neted, fara ncovoieri sau rulari;
Fara mprastieri ca urmare a testului de impact;
Detectarea 100 % folosind un minim de 2000V (voltajul va varia n functie de

grosimea peliculei uscate adresate acoperirii;
Tehnica testarii DSC.

Acoperiri bituminoase:
Solutia bituminoasa pentru aplicarea la rece trebuie sa se supuna Standardelor Europene
pentru mai multe scopuri. Pentru a se evita posibilitatea prezentei hidrocarburilor carcinogenice
aromate n toate vopselele bitumoase si acoperirile, trebuie fabricate din bitum natural sau din
bitum asfaltic dar nu din bitum din carbune. Acoperirile din bitum natural fierbinte trebuie sa fie
conforme cu Standardele Europene.
Calitatea acoperirilor
Unde este ceruta de catre Inginer, pregatirea suprafetei si aplicarea sistemului de acoperire
vor fi expuse pentru inspectie si aprobare.
Unde este specificat de catre Inginer, vor fi expediate mostrele din materialele de acoperire
la desemnarea testarilor autorizate ale Inginerului. Mostrele vor fi furnizate n timp suficient pentru
a permite testarea naintea nceperii aplicatiei.
3.3.4.3 Protectia mbinarilor ngropate
Constructorul va asigura protectie la coroziune pentru toate locatiile stabilite de Inginer,
pentru toate suruburile, piulitele si saibele, mbinarile cu flanse, colierele, cuplajele si alte piese
metalice. Protectia aplicata la rece pentru conducte de metal subterane va cuprinde o captuseala
de mastic si o banda nfasurata. Sistemul de protectie va fi supus aprobarii Inginerului.
Constructorul trebuie sa asigure acoperirea completa a piesei, acordandu-se atentie
marginilor ascutite sau schimbarilor rapide de forma, cum sunt cele ale suruburilor, piulitelor si
mbinarilor cu flanse.
99


CCI2009RO161PR005-01
3.3.4.4 Protectia conductelor din camine

Toate conductele metalice din caminele de vane vor fi protejate mpotriva coroziunii dupa
finalizarea constructiei caminului si pozarea conductelor. Sistemul lichid aplicat la rece pentru
conductele si fitingurile din camine va cuprinde un grund si o acoperire lichida aplicata cu pensula,
cu flexibilitate, rezistenta la impact si densitate ridicate. Sistemul de protectie va fi aprobat de
Inginer.
Constructorul va asigura acoperirea completa a piesei, conform pretentiilor Inginerului,
acordandu-se atentie marginilor ascutite sau schimbarilor rapide de forma, cum sunt cele ale
suruburilor, piulitelor si mbinarilor cu flanse.
3.3.5 Suporti
Pentru asigurarea stabilitatii vanelor din camine, acestia se vor amplasa pe suporturi
metalice. Rezemarea se va asigura prin intermediul unor sei metalice, fiind interzisa rezemarea
punctiforma direct pe profile de diverse forme .
Se vor confectiona suporturi din profile, ansamblate prin sudura, urmata de protejarea
anticoroziva.
Cu referire la executia sudurilor se vor respecta prevederile din prezentul caiet de sarcini.
Protectia suportilor se va realiza prin grunduire vopsire cu vopsea perclorvinilica, dupa o
prealabila curatire a suprafetelor cu peria de srma si degresare.
3.3.6 Vopsitorii
n vederea vopsirii elementelor metalice ale instalatiei hidraulice, fiecare piesa va fi frecata
cu peria de srma pna la ndepartarea totala a ruginii, exfolierilor si a altor depuneri pe conducta.
Se vor ndeparta, cu solventi adecvati, toate petele de uleiuri si grasimi, dupa care se vor lasa sa
se usuce .
Se va aplica stratul de grund, cu pensula sau pistolul de vopsit, n grosimea de minim 20
microni, avnd n vedere realizarea unei pelicule uniforme.
Peste stratul de grund se va aplica vopsea perclorvinilica n doua straturi, grosimea totala
fiind cca. 60 microni.
3.3.7 Montajul instalatiilor hidraulice
3.3.7.1 Operatii premergatoare montajului
Montajul instalatiilor hidraulice amplasate n cladiri sau n aer liber, aferente unor camine, se
va executa conform prevederilor acestui aliniat din caietul de sarcini.
nainte de montare n instalatie a armaturilor, (indiferent de tipul lor) acestea vor trebui
ncercate la banc, pentru verificarea functionarii normale (etansare perfecta, nchidere
deschidere completa a clapei sau sectorului, manevra usoara fara blocari, etc.).
Toate mbinarile cu flase vor trebui sa fie lipsite de eforturi .
Eventualele corecturi a ansamblului unei linii hidraulice, datorate tolerantelor de executie, se
vor face cu inele de reglaj special confectionate.
Nu se admite folosirea a doua garnituri la o mbinare.
3.3.7.2 Montajul armaturilor in instalatii
Vanele care se vor instala pe linia de conducta vor fi prevazute cu mbinari demontabile sau
adaptoare cu flanse care sa permita demontarea facila.
La montajul robinetelor pe o conducta tehnologica se va evita ca robinetul sa constituie punct
de sprijin pentru conducta.
100


CCI2009RO161PR005-01
n mod normal, robinetul trebuie sa fie sustinut de conducta.

Robinetele se pot monta pe conducta n orice pozitie. La robinetele tip fluture se va evita
instalarea robinetului cu axul clapetei n pozitie verticala, iar la robinetele cu sertar, se va evita
montarea pe conducta cu axul vertical n jos.
Suruburile si prezoanele mbinarilor cu flanse ale armaturilor vor fi astfel strnse nct :
sa se realizeze eforturi uniforme n fiecare surub sau prezon; se recomanda utilizarea
unor chei dinamometrice;
sa asigure etanseitatea mbinarii;
sa nu genereze eforturi excesive n ansamblul mbinarii datorita neparalelismului
contraflanselor sau a altor cauze.
Derivatiile pentru vanele de golire vor fi cu flanse.
3.3.7.3 Montajul fitingurilor in instalatii
Toate mbinarile cu flanse vor trebui sa fie lipsite de eforturi.
Suruburile si prezoanele mbinarilor cu flanse vor fi astfel stranse ncat:
sa se realizeze eforturi uniforme n fiecare surub sau prezon. Se recomanda utilizarea
unor chei dinamometrice;
sa asigure etanseitatea mbinarii;
sa nu genereze eforturi excesive n ansamblul mbinarii datorita neparalelismului
contraflanselor sau a altor cauze.
Stuturile, reductiile, coturile si alte piese vor avea diametrul conductei pe care se monteaza
si se vor asambla cu ajutorul flanselor si buloanelor.
3.3.8 Dispozitii finale
La predarea lucrarilor Beneficiarului, toate utilajele, armaturile, etc., vor trebui sa functioneze
silentios, iar mbinarile sa fie perfect etanse, nefiind admise pierderi de apa.
Constructorul va garanta calitatea lucrarilor si atingerea parametrilor proiectati, pentru
ntregul ansamblu al lucrarilor. Inginerul are dreptul de a controla tot santierul, atelierele de
confectii, Constructorul asigurand facilitatile pentru acestea.
Controlul Inginerul nu diminueaza cu nimic responsabilitatea Constructorului privind executia
de calitate a lucrarilor.
Materialele si produsele folosite de executant, trebuie sa fie nsotite de certificate de calitate.
Este interzisa utilizarea materialelor care nu sunt nsotite de certificatul de calitate.
Utilizarea altor materiale n afara celor specificate n proiect, se va putea face numai cu
avizul Inginerului, care va stabili conditiile de acceptare.
Beneficiarul, poate dispune oprirea lucrarilor daca se constata abateri sau nerespectari ale
caietului de sarcini sau poate dispune demontarea unor lucrari sau instalatii executate
necorespunzator.
Constructorul va pune la dispozitia Inginerului, la cererea acestuia, documentele din care sa
rezulte calitatea materialelor puse n opera, sau a calitatii lucrarilor executate.
Toate deficientele de executie, de schimbare a calitatii materialelor, puse n opera fara
acordul Inginerului, se vor remedia prin grija si pe cheltuiala Constructorului.
101


CCI2009RO161PR005-01
CAPITOLUL 4. CAMINE PENTRU CONDUCTE

4.1.
Generalitati
Constructorul lucrarilor de apa va fi responsabil si executia lucrarilor de constructii speciale

destinate implementarii SCADA. n aceste constructii se cuprind caminele speciale care nu au
specificatii descrise n caietul de sarcini prezent. Decontarea acestor lucrari se va face suplimentar
fata de lucrarile definite prin specificatii si cuntificate n caietul de sarcini prezent.
4.1.1 Domeniul de lucrari
Pentru a permite izolarea unui tronson de conducta n cazul n care se produce o avarie, sau prevazut camine pentru vane.
Caminele se vor instala pe toate conductele de apa in nodurile ramificate, pe conducte
principale la distanta de maxim 600 metri si pe conductele de serviciu, la distante de maxim 300 m
in cazul in care nu sunt racorduri.
Toate caminele de vane vor fi numerotate individual n conformitate cu un sistem indicat de
Inginer. Numarul va fi gravat clar pe o placa de aluminiu si fiecare placa va fi fixata pe capacul
caminului. Cartea constructiei si nregistrarile vor indica numarul de vane instalate.
Lucrarile de beton legate de conducte (camine de vane, blocuri de ancorare etc.) vor fi
realizate n conformitate cu Caietul de sarcini pentru constructii.
4.1.2 Desene
Detaliile generale de constructie pentru tipurile diverse de camine de vizitare sunt prezentate
n desene. Daca Constructorul alege alta solutie tehnica, va trimite Inginerului o solicitare de
modificare a solutiei si, in cazul in care aceasta solicitare este aprobata, va cere Proiectantului
desene de executie.
4.2.
Materiale
4.2.1 Capace de camine

Capacele si ramele pentru camine vor fi din compozit FRP ce are in componenta o
matrice de polimeri armata cu fibre (fibra de sticla, carbon). Pentru o rezistenta sporita materialul
cuprinde rasini, quartz, corindon. Suprafata exterioara este tratata special cu materiale care sa-i
confere durabilitate in timp in conditii climaterice grele.
Procesul de fabricatie va fi in concordanta cu standardul SR EN 124-1996.
Sarcina de rupere va corespunde standardului SR EN 124-1996.
Capacele vor fi bine fixate.
Ansamblul capac - rama va fi prevazut cu mecanism de inchidere cu surub.
Se vor prevedea Capace cu rama FRP EN 124 D400 cu mecanism de inchidere cu surub cu
diametru capac 650mm.
Durata de viata a acestui tip de capac cu rama va fi de 50 ani.
4.2.2 Camine de vane din beton
4.2.2.1 Materiale si armaturi pentru beton
Betonul utilizat pentru camine va fi in conformitate cu Caietul de sarcini pentru constructii
pentru elementele structural ale caminelor (radier, pereti, placa peste camin).
Armaturile utilizate vor fi din otel beton OB 37 si PC 52.
Accesul la interior se va realiza printr-un gol practicat n placa de beton si acoperit cu capac
cu rama din compozit, carosabil, conform SR EN 124-1996.
102


CCI2009RO161PR005-01
4.2.2.2 Acoperirea caminului

Suprafetele interioare si exterioare ale caminelor se vor proteja dupa cum urmeaza:
Peretii exteriori se vor izola cu o pelicula de bitum aditivat in doua straturi.
La interior se va aplica o tencuiala hidrofuga pe baza de ciment, n doua straturi, pe
suprafete vertical (pereti).
4.2.2.3 Scarile caminelor
Treptele de acces la interiorul caminelor sunt prevazute din otel rotund de diametru minim 12
mm (sau un alt profil) protejat anticoroziv,.
Treptele vor fi nglobate n beton si se vor monta nainte de turnarea betonului n pereti.
La caminele cu adancimi mai mari de 5,00 m se vor prevedea scari de acces cu cos de
protectie si balustrada.
Toate constructiile metalice vor fi protejate anticoroziv.
4.2.2.4 Piesa de trecere prin peretii caminului
Acolo unde conductele trec printr-un perete sau structura de beton sau caramida, se vor
monta n mod obligatoriu piese de trecere (etansare) prin pereti.
Colierele si/sau piese de conducta vor fi utilizate conform indicatiilor Inginerului pentru a
absorbi eventualele deplasari diferentiale care pot sa apara la limita dintre solul natural si structura.
4.2.3 Masive din ancoraj
Betonul pentru blocurile de ancorare va fi de clasa C16/20 si va respecta cerintele pentru
aceasta clasa de beton, conform specificatiilor din Caiet de sarcini pentru constructii.
4.3.
Executia
4.3.1 Cotele ramelor caminelor

Cotele pentru capacele caminelor vor fi dupa cum urmeaza:
trotuare, drumuri sau alaturat acestora: marginea superioara a capacelor va fi stabilita la

cota finala a drumului sau trotuarului;
zone deschise, n afara drumurilor si trotuarelor: marginea superioara a capacelor va fi

stabilita la cotele finale ale drumurilor si trotuarelor sau deasupra cotei naturale a solului,
dupa cum stabileste Inginerul.
4.3.2 Excavare si reumplere
4.3.2.1 Camine din beton
Specificatiile pentru lucrari de pamant pentru structuri de conducte vor fi aceleasi cu

cele din Sectiunea 2 Excavatii pentru structurile conductelor din Caiet de sarcini pentru
terasamente.
4.3.3 Testarea caminelor
Constructorul va asigura apa, forta de munca si echipamente necesare pentru realizarea
testelor si nici un camin sau alta lucrare nu se va acoperi nainte de verificarea si aprobarea
Inginerului.
Testele care se vor aplica caminelor vor consta din umplerea lor cu apa pana la 10 cm sub
placa de acoperire sau nivelul solului si, dupa alocarea a 24 de ore pentru saturarea betonului, se
reumplu pana la nivelul initial.
103


CCI2009RO161PR005-01
Astfel, pierderea de apa trebuie sa fie mai mica decat echivalentul a 2 cm pentru ntreaga
suprafata a caminului, n 24 de ore. n cazul nendeplinirii acestei conditii, se va proceda la
repararea caminului si la repetarea testelor pe cheltuiala Constructorului.
104


CCI2009RO161PR005-01
SPECIFICATIA TEHNICA
pentru
TUBURI, RACORDURI SI PIESE PEID
1. Conditii de lucru
presiunea medie de serviciu
6 bar
2. Conditii tehnice de exploatare
in transee
2.1 Sarcini exterioare
material de umplutura
h inaltimea acoperirii deasupra generatoarei
tipul de trafic
1,8 t/mc
1,15 2,0 m
greu
2.2 Caracteristici fluid transportat
Mediu de lucru: apa potabila

Neagresiva la metale si materiale plastice
temperatura de lucru
5.......200C
2.3 Materialul folosit
Polietilena de inalta densitate: PE100; Pn6, = 8MPa;
SDR 26, De110, De90;
3. Prescriptii obligatorii
3.1 Oferta va cuprinde:
Agrement MLPTL
Aviz Ministerul sanatatii
Standarde ISO, DIN, UNI, CEN
Standardul de productie
3.2 Tuburile vor purta urmatoarele marcaje
numele sau sigla producatorului

diametrul si grosimea conductei (mm)
clasa de presiune (bari)
data fabricatiei si marca de control
linii albastre in lungul tuburulor
4. . Documente si mostre insotitoare ale furnitirii:
Certificat de fabricatie a granulelor folosite, cu specificatii sau o declaratie de

nominalizare si caracteristicile acestora
La livrare, producatorul va preda beneficiarului retelei un sac sigilat si semnat cu 0,5 kg
granule, prelevate la inceputul sau in timpul productiei
Producatorul sau furnizorul trebuie sa se asigure si sa dea asigurari ca tuburile,
racordurile si piesela din PE electrosudabile sunt din acelasi material sau echivalent,
indicele de fluiditate al racordurilor si pieselor trebuie sa fie echivalent cu cel al tuburilor si
sa se incadreze in tolerantele de sudura ale acestora
Producatorul sau furnizorul trebuie sa indice tipul, calitatea si normele racordurilor si
pieselor propuse si sa asigure respectarea tolerantelor pentru dimensiunile geometrice
ale tuburilor.
105


CCI2009RO161PR005-01
pentru
pentru banda de avertizare/semnalizare
Banda de semnalizare de polietilena se pozeaza cu ocazia umplerii cu pamant a transeei in
care s-au instalat conducte.
Banda se asaza la 50 cm deasupra generatoarei superioare a conductei, dupa realizarea
umpluturii de pamant.
Parametrii benzii de semnalizare sunt :
material polietilena
culoare albastru
latime 20 cm
grosime 0,7 mm
durata de viata > 50 ani
Banda va fi insotita pe toata lungimea de un fir metalic prins solidar de aceasta cu benzi
adezive din polietilena.
Firul metalic va avea urmatorii parametri :
diametrul 2 mm
material otel inoxidabil maleabil
Firul metalic se va lega, pentru continuitate electrica ferma astfel incat sa se asigure un
ansamblu pentru intreaga instalatie din zona. Pentru aceasta se impune :
innadirea capetelor firelor pozate deasupra conductelor de serviciu si deasupra
bransametelor;
firele se leaga si la robineti, hidranti;
cutiile de protectie (carosabile) ale robientilor si hidrantilor;
La captul fiecarui bransament (la limita de proprietate) se lasa in transee o rezerva de cel
putin 1,50 m de fir, pentru a permite ca la executarea caminului de debitmetre de pe terenul
abonatului, sa se poata face legatura electrica si la partea metalica a buclei de masura din caminul
respectiv.
Prin respectarea indicatiilor din prezenta specificatie se asigura posibilitatea tehnica de
detectare a traseului conductelor instalate/montate in subteran.
Pentru detectarea traseului in plan orizontal se induce in firul de inox curent electric cu
parametrii compatibili cu caracteristicile tehnice ale aparatului mobil de detectare.
106


CCI2009RO161PR005-01
Pentru
VANE CU SERTAR CAUCIUCAT
1.
Parametri functionali
Presiune nominala
Temperatura maxima:
Diametru nominal
2.
Caracteristicile lichidului transportat
3.
4.

10bar
70C.
DN 100 - DN 200.
5.......200C
Caracteristici tehnice furnitura

Corp vana :
Sertar :
Tija :
Reductor / roata de manevra
Sistem etansare :
Sistem de ghidare
Protectie anticoroziva
Elemente de legatura:
Actionare
Garantie
Prescriptii obligatorii
plat din fonta ductila.

fonta ductila
.
otel inox.
fonta
fara intretinere, autolubrifiante.
in 3 puncte
acoperire epoxidica
flanse
manuala
minim 24 luni de la PIF
Agrement tehnic
Certificat de calitate si conformitate
4.2 Marcaje

DN, PN
107


CCI2009RO161PR005-01
Pentru
VANA INGROPATA CU TIJA DE MANEVRA SI CUTIE DE PROTECTIE
1.
Presiune nominala
Temperatura maxima:
Diametru nominal
2.
3.

10 bar
35C.
DN 100
5.......200C
fonta ductila.
fonta ductila, cauciucata
.
telescopica cu H reglabil 1,3-1,8m) din
inox sau fonta, cu conduct de
protectie si cutie de protectie a
captului tijei de actionare.
Capac
fonta
Suruburi si piulite :
inox
acoperire epoxidica la interior si exterior
flanse
Actionare....................................................................manuala
Garantie
4.
Corp vana :
Sertar :
Tija :
Agrement tehnic
4.2 Marcaje

DN, PN
108


CCI2009RO161PR005-01
pentru
VANE CU SERTAR CAUCIUCAT PENTRU GOLIRE
1.
Presiune nominala
Temperatura maxima:
Diametru nominal
2.
3.
4.

10 bar
70C.
DN 50.
5.......200C

corp vana:
sertar :
tija :
reductor/roata manevra
sistem etansare:
siatem de ghidare:
protectie anticoroziva:
elemente de legatura:
actionare
garantie
plat din fonta ductila

fonta ductila.
otel inox
fonta
fara intretinere
in trei puncte
epoxidica
flanse
manuala
Agrement tehnic
4.2 Marcaje

DN, PN
109


CCI2009RO161PR005-01
Pentru
HIDRANTI PENTRU INCENDIU
1.
Presiune nominala
Diametru nominal
Amplasare
2.
10 bar
DN 80.
subteran

3.
4.
Cap hidrant, cutie ventil, racord cu gheare

fonta
Capac racord
fonta
Ventil
fonta ductila/EPdm
Tija de actionare, tub tija,
teava inox
Cuzinet, piulita tija
bronz
Garnituri racord
PTFE
Niplu golire
bronz
Piesa de legatura pentru cheie
fonta
Scaun ventil
bronz
Coloana hidrant
teava fonta
Capac hidrant
fonta
Prevazuti cu limitator de cursa pentru prevenirea supratorsionarii tijei de catre operator
Hidrantii vor fi livrati impreuna cu un cot la 90 cu picior, cu flanse, din fonta ductila
garantie
Agrement tehnic MLPTL

Avizul I.G.C.P.M.
4.2 Marcaje
marca de fabrica
diametrul nominal
adincimea de ingropare
110


CCI2009RO161PR005-01
BREVIAR DE CALCUL
La proiectarea extinderilor retelei de alimentare cu apa a Localitatii Medgidia s-au avut in
vedere urmatoarele:
Stabilirea necesarului de ap s-a fcut conform STAS 1343-1/ 2006
-numarul de locuitori N= 47 bransamente x 5 locuitori/bransament = 235 locuitori
-consumul specific de apa
= 120 l/om/zi
- coeficientul de variatie orara Ko= 2,00 conf tabel 3.

- coeficientul zilnic de variatie Kzi= 1,30 conf. Tabel 1.
- racord in conducta existenta OL 400 mm
- presiune in puctul de racord 2,2 atm
Calculul debitelor caracteristice pentru strazile Vaii si Visinilor:
m3/zi
- Qn zi med=
- Qn zi max= kzi
- Q or
max
Qn zi med
m3/zi
ko x Qn zi max
m3/h
Debite caracteristice
Necesar de apa
UM
m /zi
32,15
l/s
0,37
m /zi
41,80
l/s
0,48
m /h
3,48
l/s
0,97
Q zi med
Q zi max
Q or max
Debite de verificare
Verificarea re elei la func ionarea hidran ilor exteriori se face astfel ca n orice pozi ie
normat apare incendiul s se asigure n re ea minimum 7 m col. ap pentru re ele de
joas presiune. Debitul de verificare este:
QII (V) = 0,7 Kp Q max or + 3,6 n Kp Qie
a-coeficient adimensional 0,7
n- numarul de incendii simultane 1 conf tabel 4
Qie 5l/s
QII (V) = 0,7 Kp Q or max + 3,6 n Kp Qie
mc/h
QII (V) = 6,72 l/s

111


CCI2009RO161PR005-01
Strazile pe care se vor poza retelele alimentare cu apa sunt prezentate in tabelul urmator:
Denumire
Nr.Crt. strada
1
VAII
2
VISINILOR
Total Medgidia
Lungime(m)
270
324
594
Diametru(mm)
110
110
Alimentarea cu apa a retelelor de distributie se va realiza din conducta de transport OL Dn

400 mm existenta aflata pe strada Vaii la intersectia strazii cu Nucilor; presiunea disponibila in
punctul de racord este de 2,2 atm (conform adresa S.C. RAJA S.A. CONSTANTA nr.49497/05
octombrie 2011) .
Dimensionarea retelei de distributie precum si verificarea retelei la incendiu s-a realizat
intr-un program de calcul specializat. Rezultatele sunt prezentate tabelar.
112


CCI2009RO161PR005-01
DIMENSIONARE RETEA
Tabel retea - Conducte
Conducta 1
Conducta 2
Lungime
m
79
191
Diametru
mm
101,5
101,5
Debit
l/s
1,89
0,61
Viteza
m/s
0,23
0,08
Pierdere sarcina
m/km
0,71
0,10
Conducta 3
324
101,5
1,03
0,13
0,24
Conducta 4
101,5
1,89
0,23
0,72
Tabel retea - Noduri
Nodul
Nod 3
Nod 6
Nod 4
Nod 5
Nod punct racord
Cota nivel
m
49,26
51,03
56,22
50,94
71,26
Cota
piezometrica
m
71,26
71,20
71,18
71,12
71,26
Presiune
m
22,00
20,17
14,96
20,18
0,00
113


CCI2009RO161PR005-01
VERIFICARE RETEA
Tabel retea - Conducte
Conducta 1
Conducta 2
Lungime
m
79
191
Diametru
mm
101,5
101,5
Debit
l/s
6,32
0,43
Viteza
m/s
0,78
0,05
Pierdere sarcina
m/km
6,46
0,05
Conducta 3
324
101,5
5,72
0,71
5,37
Conducta 4
101,5
6,32
0,78
6,46
Tabel retea - Noduri
Nodul
Nod 3
Nod 6
Nod 4
Nod 5
Nod punct racord
Cota nivel
m
49,26
51,03
56,22
50,94
71,26
Cota
piezometrica
m
71,25
70,74
70,73
69,00
71,26
Presiune
m
21,99
19,71
14,51
18,06
0,00
114


CCI2009RO161PR005-01
CAIET DE SARCINI PENTRU CONDUCTE DE CANALIZARE MENAJERA BZD-7400-P12.1/R-PTDE-RS01C-CS-01-00

CAPITOLUL 1: CONSIDERATII GENERALE
1.1.
Generalitati
1.1.1.Domeniul lucrarilor
Aceasta sectiune a Caietelor de sarcini acopera toate cerintele referitoare la lucrarile privind
furnizarea, livrarea, pozarea, mbinarea, testarea etc. retelelor de conducte de canalizare. Toate
elementele si toate lucrarile vor respecta si vor fi n conformitate cu Specificatiile prezente si n
celelalte sectiuni.
Respectarea prevederilor din acest caiet, la executia instalatiilor hidraulice, este obligatorie
pentru Constructorul, urmarirea pe santier a modului de executie de catre Inginer si Beneficiar
facndu-se n baza acestor prevederi.
1.1.2.Asigurarea calitatii
1.1.2.1 Certificare
Constructorul va asigura certificarea, ndeplinind cerintele indicate n Specificatii:
a) certificatul producatorului;
b) certificatul testarii de laborator.
Toate bunurile importante vor avea certificate de conformitate, stabilite de legislatia
romaneasca, anterior utilizarii acestora n Romania.
Beneficiarul, Inginerul sau reprezentantii autorizati ai acestora vor avea dreptul sa
inspecteze conductele sau sa asiste la producerea si la testele de control al calitatii conductelor.
Astfel de inspectii nu vor scuti Constructorul de responsabilitatile sale de a asigura produse care
respecta standardele aplicabile din cadrul Specificatiilor.
autorizate prin care se arata ca materialele au fost supuse testelor impuse de standarde iar
rezultatele sunt satisfacatoare. n acest caz Inginerul va avea dreptul (dar nu va fi obligat) de a
renunta la alte teste.
Daca Beneficiarul nu doreste sa asiste la producerea, testarea sau finisarea conductelor,
nu nseamna ca el aproba produsele sau testele.
1.2.
Standarde si coduri
Materialele si calitatea bunurilor ce urmeaza a fi furnizate n cadrul contractului, vor fi n

concordanta cu Standardele Internationale adecvate (ISO).
Toti furnizorii pentru materialele si bunurile ce urmeaza a fi procurate conform listei de
cantitati, vor fi atestati prin ISO 9001 sau EN 29001.
Exceptand cazurile n care se specifica altfel, toate utilajele, materialele si forta de munca vor
corespunde standardelor si normativelor valabile n Romania.
Alte standarde autorizate, care asigura o calitate egala sau mai ridicata decat standardele si
codurile specificate, vor fi supuse analizei si aprobarii prealabile n scris de Beneficiar.
115


CCI2009RO161PR005-01
Diferentele dintre standardele specificate si standardele alternative propuse vor fi descrise

amanuntit n scris de catre Constructor si trimise Beneficiarului cu cel putin 28 zile nainte de data
la care Constructorul cere aprobarea Beneficiarului.
Constructorul va obtine si va tine pe santier cel putin o copie a Standardelor si codurilor de
utilizare la care se refera specificatia si oricare alt standard care se aplica la materialele care
urmeaza a fi furnizate sau care se refera la calitatea lucrarilor ce urmeaza a fi executate.
Un Constructor care si propune sa foloseasca versiuni alternative ale codurilor si
standardelor specificate va trimite versiunea alternativa Beneficiarului pentru aprobare.
Toate materialele si calitatea lor, nespecificate pe deplin aici sau neacoperite de un standard
aprobat, vor fi de tip superior.
Acolo unde cerintele oricarei specificatii sau reglementari standard contravin cerintelor
acestei specificatii, sau oricarui articol din desene, Constructorul va cere Beneficiarului clarificari
naintea nceperii lucrarilor.
Aceste standarde sunt descriptive si nu restrictive. Constructorul poate furniza bunuri care sa
se conformeze si altor standarde, dovedit fiind ca acestea asigura o calitate cel putin egala cu
standardele mentionate.
STAS, SR Standarde Romanesti
ISO
Standarde Internationale
EN
Norme Europene
I
Normativ pentru lucrari de instalatii
C
Normativ pentru lucrari de constructii
PE
Normativ pentru lucrari de instalatii electrice
P
Normativ pentru lucrari de arhitectura, rezistenta, drumuri
NP
Normativ pentru lucrari de rezistenta
STAS 3051-91
STAS 3061/1974
STAS 2308-81
STAS 8591/1997
STAS 6054/1997
SR ISO
STAS 737/5
SR EN ISO 9001
SR EN ISO 9002
SR 4163/1 :1995
SR 4163/2 :1996
SR 4163/3 :1996
STAS 4273-83
SR 10898 :2005
STAS 9570/1-1989
Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de canalizare

Prescriptii fundamentale de proiectare
Hidraulica.Terminologie, simboluri si unitati de masura
Alimentari cu apa si canalizari. Capace si rame pentru camine de vizitare
Retele edilitare subterane. Conditii de amplasare
Teren de fundare. Adancimi maxime de nghet
Marimi si unitati. Partea 0. Principii generale
Sistemul International de Unitati (SI). Multiplii si submultiplii zecimali
preferentiali ai unitatilor SI
Sistemele calitatii. Model pentru asigurarea calitatii in proiectare,
dezvoltare, productie, montaj si service
Sistemele calitatii. Model pentru asigurarea calitatii in productie, montaj si
service
Alimentari cu apa. Retele de distributie - Prescriptii fundamentale de
proiectare
Alimentari cu apa. Retele de distributie Prescriptii de calcul
Alimentari cu apa. Retele de distributie Prescriptii de executie si
exploatare
Constructii hidrotehnice. Incadrarea in clase de importanta
Alimentari cu apa si canalizari. Terminologie.
Marcarea si reperarea retelelor de conducte si cabluri, in localitati
116

STAS 2250-1981
SR EN 1452-1:2003
SR EN 1452-2:2003
SR EN 1452-3:2003
SR EN 1452-4:2003
SR EN 476:2000
SR EN 752:2008
P 118/1999
I 1-2000
I 9/1994
ISO 12162
1.3.

CCI2009RO161PR005-01
Elemente pentru conducte. Presiuni nominale, presiuni de incercare si

presiuni de lucru maxim admisibile
Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa.
Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 1: Generalitati.
Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 2: Tevi.
Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 3: Fitinguri.
Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 4: Robinete si
echipamente auxiliare.
Conditii generale pentru componentele utilizate la retelele de evacuare, de
racord si de canalizare cu curgere cu nivel minim
Retele de canalizare in exteriorul cladirilor
Normativ de siguranta la foc a constructiilor
Normativ pentru executarea instalatiilor cu conducte din PVC
Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare
Sisteme de clasificare
sanatatii in munca.
Amplasarea retelelor de canalizare se face, de regula, in carosabil. Pentru a evita blocarea
traficului si producerea de accidente, se va cauta o organizare a executiei in flux rapid, astfel incat
santul sa fie deschis cat mai putin timp.
Se va asigura o semnalizare pe timp de zi si de noapte foarte buna pentru vizualizarea
gropilor, depozitelor, utilajelor.
Pamantul din sapatura va fi depozitat, astfel incat sa nu poata luneca inapoi in sant, iar
taluzul sa nu fie destabilizat.
Daca sapatura se executa cu sprijinire, elementele de sprijinire vor fi de buna calitate si vor fi
verificate inainte de intrarea muncitorilor in sant.
In general transportul se va face in orele de trafic redus.
Transportul, descarcarea si depozitarea tuburilor se va face astfel incat sa nu se produca
deteriorarea lor sau rostogolirea necontrolata.
117


CCI2009RO161PR005-01
Lansarea in sant se va face conform tehnologiei. Vor fi executate dispozitive speciale de

legare a tuburilor. La tuburile grele se interzice manevra cu mana. Pentru aceste tuburi se vor
folosi utilaje de ridicat. Inainte de ridicarea primului tub se va face o verificare a utilajului de ridicat.
Se interzice balansarea tubului in carligul macaralei pentru a obtine o anumita pozitie. Pentru
lansare se vor folosi echipe specializate.
La executarea probei de presiune cu apa se va urmari evacuarea completa a aerului inainte
de punerea sub presiune si rezemarea corecta a tuburilor la capete.
Dupa fiecare ploaie si periodic se vor verifica starea malului si a materialului din sapatura;
cand se observa ca apar crapaturi paralele cu santul va fi anuntat seful punctului de lucru pentru a
lua masuri (oamenii sunt evacuati imediat, deoarece ruperea malului se poate face brusc, dupa o
curgere lenta de durata).
Prefabricatele nu vor fi trantite si nu vor fi transportate manual daca au greutati de peste 50
kg. Nu se admite depozitarea nici unui prefabricat sau a sculelor, pe marginea santului.
Se vor lua masuri de semnalizare si se vor executa balustrade si spatii de trecere pentru
localnici.
Se vor respecta in totalitate prevederilor normativelor si reglementarilor in vigoare:



1.4.
Nominalizarea planselor care alcatuiesc lucrarea :
Plansele care guverneaza lucrarea privind extinderea retelei de canalizare sunt:
Plan situatie general Localitatea Medgidia, cod document BZD-7400-P12.1/R-PTDE-GENPD-01/00-00

Plan de situatie extindere retea de canalizare menajerastrada Smochinului, cod document
BZD-7400-P12.1/R-PTDE-RS01C-PD-01/01-00
Plan de situatie extindere retea canalizare menajera strada Vaii, cod document BZD-7400P12.1/R-PTDE-RS01C-PD-01/02-00
Plan de situatie extindere retea canalizare menajera strada Visinilor, cod document BZD-7400P12.1/R-PTDE-RS01C-PD-01/03-00
Plan de situatie extindere retea canalizare menajerastrada Munteniei, cod document BZD7400-P12.1/R-PTDE-RS01C-PD-01/04-00
118


CCI2009RO161PR005-01
CAPITOLUL 2: RETELE DE CONDUCTE

2.1.
Generalitati
Domeniul de lucrari
Acest capitol cuprinde cerinte privind lucrarile referitoare la furnizarea, livrarea, pozarea,
mbinarea si testarea retelelor de conducte (tevi, armaturi, fitinguri).
Asigurarea calitatii
c) Certificatul producatorului;
d) Certificatul de testare n laborator.
Conductele vor fi testate la producator, si vor fi supuse testelor hidraulice si de impact (obiect
n cadere). Numarul si alegerea esantioanelor pentru testare, procedura de testare si cerintele vor
fi cele din standardele n vigoare.
Costul esantioanelor, al transportului si testarii lor n laborator se considera inclus n preturile
unitare si nu va fi platit separat.
Raportari
Constructorul va include n oferta sa, n plus fata de articolele specificate, suficiente date
pentru evaluarea n ansamblu a conductelor propuse. Aceste date vor include minimal urmatoarele
informatii specifice:
detalii referitoare la materialele conductelor, specificatiile producatorului si adresa furnizorului;
detalii referitoare la materialele de mbinari, specificatiile producatorului si adresa furnizorului;

2.2.
Materiale
2.2.1 Generalitati
Aceasta sectiune a Caietelor de sarcini acopera toate lucrarile cu privire la furnizarea si
livrarea tuturor conductelor pentru canalizare.
Materialele conductelor pentru canalizare vor fi constituite din PVC-KG.
Aprobarea materialelor
nainte de a comanda orice material, destinat pentru Lucrari permanente, Constructorul va
supune aprobarii Beneficiarului datele de identificare ale producatorului sau furnizorului propus n
oferta, o specificatie de material si detalii ale locului de origine sau de productie. Daca se cere de
catre Beneficiar, Constructorul va furniza acestuia pentru pastrare o copie a oricarei astfel de
comenzi facute. Constructorului i se va putea cere sa predea Beneficiarului pentru uzul acestuia o
copie pentru fiecare comanda de produse naintata Furnizorilor.
Toate materialele folosite n lucrarile permanente trebuie sa fie noi.
Probe
Constructorul va aproviziona Beneficiarul cu probele de material necesare testarii n
conformitate cu Contractul. Daca nu este n mod expres scutit, Constructorul va furniza si probe
ale tuturor articolelor fabricate, cerute pentru Lucrarile permanente, sau ca o alternativa,
Constructorul va prezenta literatura de specialitate, unde asigurarea cu probe, (cu acordul
Beneficiarului), nu este necesara. Toate probele aprobate vor fi depozitate la locul de montaj de
catre Constructor pe durata contractului, si orice materiale sau articole fabricate ulterior, livrate la
locul de montaj pentru incorporare n Lucrarea permanenta, vor fi de o calitate cel putin egala cu
proba aprobata.
119


CCI2009RO161PR005-01
Materialele si echipamentul vor fi conforme specificatiilor proiectului si acolo unde sunt alte
materiale folosite trebuie obtinuta aprobarea prealabila a Beneficiarului si daca este necesar a
Ministerului Sanatatii.
Materialele folosite (tevi, armaturi, flanse) vor avea caracteristicile prevazute n standardele
de stat si se vor verifica daca corespund tehnic si calitativ prevederilor proiectului respectiv, sa nu
prezinte defasonari, blocari la armaturi. Se va verifica starea sudurilor, a flanselor, armaturilor si
aparatelor.
Constructorul va asigura toate conductele, fitingurile, vanele si alte materiale necesare, dupa
cum este indicat n Desene si dupa cum este cerut pentru executarea corespunzatoare a
Lucrarilor.
Daca este necesara furnizarea de catre Constructor a unor conducte, vane, fitinguri sau alte
materiale suplimentare, acestea vor respecta aceste Specificatii sau alte Specificatii detaliate, care
ar putea fi pregatite de catre Inginer.
2.2.2 Conducte din PVC-KG (Policlorura de vinil neplastifiata)
Toate conductele si fitingurile din PVC-KG tip greu furnizate n cadrul Contractului vor fi
neplastifiate. n plus, raportul maxim a dimensiunii standard (SDR) al conductelor PVC-KG nu va fi
mai mare de 35.
Toate conductele si fitingurile vor fi furnizate de catre producatori aprobati. Clasele
conductelor vor fi conform cu precizarile din Desene sau din Specificatii. Lungimea nominala a
conductelor va fi de minim 4,0 m si maxim 9,0 m.
Daca sunt necesare curburi, se vor utiliza coturi prefabricate, cu razele dorite. Nu este
permisa realizarea la cald a curburilor pe santier.
Toate mbinarile vor fi uscate cu mufe si inele de cauciuc aprobate.
Fitingurile si lungimile de conducta vor fi furnizate cu cap drept. Daca conductele trebuie
taiate la o lungime anumita, acestea vor fi taiate perpedicular pe axul conductei. Resturile de la
taiere vor fi nlaturate cu un cutit. Cepul si mufa vor fi fara noroi sau nisip si inelul va fi amplasat
corect n canal. Pe capatul dreapt al conductei, nainte de inserarea acestuia n mufa, se va aplica
un lubrifiant aprobat de Inginer si furnizorul tubului.
In cadrul proiectului de vor utiliza tuburi din PVC KG, clasa de rigiditate SN4, 250, avand
o lungime totala de 1259 m.
Toate imbinarile vor fi de tip uscat cu mufa si inel de cauciuc EPDM.
Toate conductele si fitingurile vor fi furnizate de catre producatori aprobati. Clasele
conductelor vor fi conform cu precizarile din Desene sau din Specificatii.
2.2.3 Alte materiale
Pot fi utilizate si alte materiale pentru conductele retelei de canalizare care sa corespunda
scopului retelei si care sa aiba caracteristicile tehnice (rezistenta, siguranta in functionare, durata
de viata etc.) cel putin egale cu cele ale materialelor propuse prin acest caiet de sarcini.
2.2.4 Fitinguri
Toate fitingurile pentru conductele de canalizare din PVC-KG vor fi din confectionate din
acelasi material ca si conducta pe care se monteaza si vor avea clasa minima de presiune egala
cu cea a conductei pe care se monteaza, dar oricum nu mai mare de PN10.
Toate imbinarile vor fi de tip uscat cu mufa si inel de cauciuc EPDM.
2.2.5 Piesele de legatura pentru racordarea caselor
Piesele de legatura vor fi astfel ncat sa corespunda curburii conductei de canalizare stradala
pe care se monteaza si sa asigure o imbinare etansa.
120


CCI2009RO161PR005-01
Racordurile catre consumatori care nu pot fi preluate n camine de racord trebuie executate
doar cu fitinguri sau cu alte piese omologate pentru acest scop. Nu este permisa executia
racordului direct prin ntepare n conducta stradala de colectare.
Toate piesele de legatura vor fi supuse aprobarii Inginerului.
2.3.
Executia
2.3.1 Generalitati
Constructorul va trimite certificatele producatorului si certificatele care atesta testele de
laborator asupra conductelor, cu rezultate satisfacatoare, conform standardelor specificate.
2.3.2 Transportul, manipularea si depozitarea conductelor:
Datorita proprietatilor fizice ale materiei prime, suprafata tevilor se poate deteriora cu
usurinta. Pentru evitarea acestui fenomen, este necesar ca tevile sa fie manipulate, transportate si
depozitate cu precautiune.
Transportul, manipularea si depozitarea conductelor si a accesoriilor pentru mbinare se va
face cu vehicule adecvate, ncarcate si descarcate sub supravegherea atenta. Pe durata
transportului, conductele nu vor depasi lungimea vehiculului cu mai mult de 0,6 m si n acest caz
vor fi legate ntre ele pentru a elimina balansarea lor. ncarcaturile de conducte nu vor depasi
naltimea de depozitare de 2 m. Nu se permite depozitarea peste tevi a altor materiale.
Tevile livrate n bare, pot fi transportate numai cu mijloace de transport prevazute cu
platforme. Tevile transportate trebuie fixate de platforma mijlocului de transport, n asa fel ca
acestea sa nu alunece si sa nu fie deteriorate.
Cand conductele din PVC-KG sunt transportate una n interiorul celeilalte, se va acorda
atentie ca:
conductele sa fie curate, fara pietris;
sa fie asigurata acoperirea capetelor expuse pentru a preveni intrarea pietrisului pe durata
transportului;
conductele din stratul inferior sa nu fie ncarcate cu sarcini care ar putea sa le deterioreze
sau deformeze.
Conductele vor fi manipulate cu mare atentie la ncarcare si descarcare. Constructorul va fi
responsabil de calitatea conductelor si de starea lor din momentul livrarii. Se va evita manipularea
brutala a conductelor. Tararea conductelor pe sol nu este permisa si este un motiv suficient pentru
a se respinge o conducta.
Constructorul se va asigura ca toate conductele sunt manevrate corespunzator atat de
personalul sau, cat si de cel al transportatorului angajat. Pe durata transportului, conductele nu se
vor sprijini pe mbinari, pe segmentele de rigidizare ale vehiculelor sau pe alte parti unde ar putea
aparea o sarcina concentrata datorata greutatii conductei sau socurilor produse de vehicul, ci vor fi
sustinute corespunzator pe material moale, vor avea suport continuu pe cat este posibil si se va
evita deteriorarea prin contactul cu obiecte ascutite, cuie etc. nainte de ncarcare sau descarcare
vor fi la ndemana suficiente echipamente si forta de munca si n nici un caz conductele nu vor fi
aruncate din vehicul.
Manipularea tevilor se poate face manual cnd dimensiunile tevilor si greutatea lor o permit,
sau cu ajutorul utilajelor de ridicat ncarcator cu furca, macara, etc.).
Pentru evitarea deteriorarii tevilor n cazul manipularii cu ajutorul utilajelor, cablul (lantul) de
ridicat de la utilaj, va fi obligatoriu prevazut cu o banda de cauciuc sau psla care sa protejeze
tevile.
121


CCI2009RO161PR005-01
Din punct de vedere al protectiei muncii, este interzisa prinderea si ridicarea tevilor dintr-un
singur punct.
Se va evita manipularea brutala a conductelor, n special la temperaturi scazute.
Constructorul va avea grija pentru a preveni deteriorarea conductelor pe durata coborarii n
transee, a pozarii si mbinarii.
Inginerul va avea dreptul de a respinge transporturi sau loturi de conducte din care s-au
extras conducte deteriorate, sau poate cere testarea la presiune n afara retelei de conducte, chiar
daca nu exista defecte aparente, daca se presupune ca au fost manipulate necorespunzator.
Toate costurile aparute n acest fel vor fi suportate de Constructor.
Conductele vor fi depozitate n zone ferite de lumina directa a soarelui si n conformitate cu
recomandarile producatorului.
La depozitarea pe santier, terenul va fi neted, fara pietre. Depozitarea se face pe sortimente,
in locuri special amenajate, avandu-se grija sa nu fie puse in contact cu substante chimice
agresive pentru materialul conductei sau cu materiale abrazive.
Pentru depozitarea pe termen lung la temperatura ambientala medie, se va lua n
considerare naltimea stivelor pentru a evita deformarea posibila a diametrelor conductei. Se
recomanda o naltime maxima a stivelor de 1 m. Pentru depozitarea temporara pe santier, se va
asigura ca terenul este neted si fara obiecte ascutite. La temperaturi ridicate, conductele din PVCKG rigide se vor pastra n locuri ferite de lumina directa a soarelui pe perioada de depozitare pe
termen lung. Conductele din PVC-KG cu mufa vor fi stivuite cu capetele cu mufe asezate n straturi
alternative.
Conductele ndoite, deformate sau cu culoarea schimbata vor fi respinse si nu se aproba nici
o plata pentru aceste conducte. Constructorul va asigura ca conductele din plastic nu sunt supuse
deteriorarii datorata luminii solare pe perioada dintre fabricare si instalare n pamant.
Pe timpul stocarii se vor lua masuri astfel ncat conductele sa nu fie deteriorate. Toate
conductele trebuie protejate mpotriva contactelor cu materiale deteriorate: combustibil de motor,
solventi sau alte lichide similare. Nu sunt admise zgarieturi sau striatiuni cu o adancime mai mare
de 10% din grosimea peretelui conductei.
Constructorul va avea capacitatea de supervizare, forta de munca, utilajele de constructie,
materialele si depozitele necesare pentru a preveni n orice mod deteriorarea conductei.
Constructorul va prezenta Inginerului propunerile sale pentru a preveni deteriorarea conductelor pe
durata transportului si instalarii n transee.
2.3.3 Pozarea conductelor:
Instalarea conductelor va fi realizata n conformitate cu specificatiile producatorului.
Dupa excavarea si pregatirea unei sectiuni de transee, aceasta va fi inspectata de Inginer.
Chiar nainte de pozarea conductelor, transeea va fi curatata de pietre, pamant si alte ramasite
care au cazut nauntru. Toate pozarile de conducte vor fi realizate de personal calificat, cu
experienta n astfel de operatii.
Un reprezentant al producatorului va vizita santierul la nceperea lucrarilor de instalare a
conductelor pentru a prezenta procedurile corespunzatoare de instalare n conformitate cu
recomandarile producatorului.
Imediat nainte de pozare, fiecare conducta si fiting vor fi examinate n interior si exterior
pentru deteriorari si se va curata praful si impuritatile. Se vor pastra curate pe durata pozarii. Daca
122


CCI2009RO161PR005-01
este cazul, Inginerul va solicita folosirea unui piston (dop) din material moale, care va fi plasat n
conducta pozata si mbinata anterior si care este tras, cu ajutorul unei franghii, pe ntreaga lungime
a conductei nou pozate, fara a deteriora suprafata interioara a conductei.
Este necesara realizarea unui pat perfect neted pentru conducte. Acolo unde se prezinta n
Desene sau se solicita de catre Inginer, conductele vor fi pozate pe un pat de nisip, amplasat n
conformitate cu clauzele specifice pentru paturi. Zonele largite, realizate pentru mbinarea
conductelor, dupa cum sunt descrise anterior, vor fi excavate n baza, patul si peretii transeei,
dupa cum este necesar. Nu se vor poza conducte pana cand suprafata transeei sau a patului nu
au fost inspectate de catre Inginer si aprobate pentru pozare.
Toate conductele vor fi pozate cu atentie, cate o bucata, pe aliniamentul si nclinatia stabilite.
Conductele nu vor fi, n nici un caz, aruncate n transee. Coborarea lor se va realiza manual sau
cu ajutorul franghiilor. nainte de coborarea n transee, conducta se va curata si examina de
defecte. Daca nu prezinta deteriorari, se va plasa n pozitia de mbinare, n conformitate cu
cerintele urmatoare.
Conductele de dimensiuni mici si medii pot fi deplasate manual cu sau fara ajutorul unei
rangi cu gheare. Conductele mai mari care sunt manevrate cu ajutorul macaralelor sau scripetilor
pot fi deplasate n timp ce sunt suspendate n echilibru la o naltime mica fata de sol, eliminand
astfel frecarea cu fundul transeei.
Conductele de dimensiuni mari necesita utilizarea unui aparat special de tragere. Daca este
posibil, conductele vor fi pozate n linii drepte, dar pot fi necesare curburi cu raze mari si acestea
vor fi obtinute prin devieri la mbinari. Daca nu se specifica altfel de catre Inginer, aceste devieri nu
vor depasi 3 (trei grade) pentru conductele cu diametre de pana la 250 mm si 2 (doua grade)
pentru conductele cu diametre mai mari.
Daca nu se poate realiza o schimbare de directie prin devierea la mbinari a conductelor
drepte obisnuite, se pot utiliza coturi prefabricate. Amplasarile aproximative ale acestor coturi sunt
indicate n Desenele cu Cerintele Beneficiarului si pozitiile sale exacte vor fi determinate mpreuna
cu Inginerul pe santier.
Conductele care opereaza sub gravitatie vor fi pozate consecutiv n linii drepte ntre caminele
de vizitare adiacente. Cuplajele speciale de mbinare vor fi construite n peretii caminelor pentru a
asigura o mbinare stransa ntre conducta si camin.
Dupa pozare si mbinare, sectiunea finalizata dintre camine va forma un tub continuu
sustinut pe toata lungimea sa, cu radierul n conformitate cu aliniamentul si nclinatia prezentate n
Desene. Fiecare sectiune dintre camine este verificata extern daca este dreapta cu ajutorul unui fir
paralel cu cota proiectata a radierului si cu sustinere pe intervale care nu depasesc 7,5 m si de
asemenea este verificata intern cu ajutorul razei de lumina (fascicul laser sau lumina solara
reflectata de o oglinda).
Toate conductele si caminele vor fi pozate si construite conform Desenelor sau conform
indicatiilor Inginerului, cu urmatoarele tolerante, daca Inginerul nu stabileste n alt mod:
deviatia maxima permisa la cota radierului nu va depasi 2,0 cm pe o sectiune sau 1 mm pe

o sectiune de conducta, n functie de care dintre acestea este mai mica;
aliniamentul si amplasarea n plan nu vor devia cu mai mult de 20 cm. Deplasarea axiala a
conductelor la intrarea si la iesirea din camin nu va depasi 2 cm.
nainte ca linia sa fie predata Beneficiarului, interiorul conductelor este curatat de reziduuri,
mortar sau alte materii straine. La sfarsitul fiecarei zi de lucru si dupa ce este finalizata sectiunea
de conducte, capetele deschise ale conductelor vor fi etansate pentru a preveni patrunderea
impuritatilor sau a animalelor mici.
123


CCI2009RO161PR005-01
Costurile tuturor mbinarilor si fitingurilor vor fi incluse n costurile unitare pentru furnizarea si
pozarea conductelor. Nici o plata suplimentara nu va fi efectuata pentru mbinari sau fitinguri.
Conductele, mbinarile, fitingurile vor fi furnizate de catre Constructor.
nainte de mbinarea unei conducte noi la una pozata deja n transee, se va instala a doua
garnitura pe capatul liber al cuplajului montat pe conducta, n maniera descrisa mai sus. Noua
conducta, cu cuplajul de mbinare montat, va fi coborata n transee, iar capatul liber al acesteia,
curatat si lubrifiat este introdus n capatul liber al cuplajului de pe conducta deja amplasata. Apoi,
conducta este deplasata pana cand capatul atinge inelul distantier central sau distantierele din
mbinare.
mbinarea conductelor din materiale diferite se va executa obligatoriu n camine de vizitare.
n momentul n care fiecare conducta este amplasata n pozitia sa finala si este mbinata,
transeea va fi umpluta, lasand doar mbinarile neacoperite. Materialele utilizate pentru umplere si
plasarea si compactarea lor vor fi n conformitate cu Desenele cu Cerintele Beneficiarului si cu
cerintele Specificatiilor. mbinarile vor ramane neacoperite pana sunt ndeplinite cu succes testele
hidrostatice si Inginerul si-a dat aprobarea pentru acoperirea mbinarilor.
Conductele vor fi testate n fabrica si vor fi supuse testelor hidraulice si de impact (obiect n
cadere). Daca dispune Inginerul, selectarea esantioanelor si testarea se vor face n prezenta unui
reprezentant al Inginerului care va fi informat cu cel putin 48 de ore nainte de realizarea
esantionarii sau testare.
Costurile esantioanelor, transportul lor la laborator si testarea vor fi considerate incluse n
pretul unitar si nu vor fi platite separat.
2.3.4 Conducte din PVC-KG
Devierea maxima permisa la mbinari pentru conductele din PVC-KG va fi maxim 3 (raza
minima a curburii = 115 m pentru conducte cu lungimi de 6 m).
2.3.5 Imbinarea conductelor:
Daca este necesara taierea conductelor, aceasta se va realiza cu precizie, cu ajutorul unei
masini de taiat, astfel ncat capatul conductei sa fie un cerc perpendicular pe axa conductei.
n toate situatiile, capetele conductelor vor fi curatate cu atentie, atat n interior cat si n
exterior, nainte de a ncepe mbinarea. mbinarile vor fi lasate descoperite pana la finalizarea
testului de presiune, daca nu este stabilit altfel de catre Inginer.
Ca regula stricta, capetele libere ale conductelor vor fi nchise cu capace etanse de
siguranta, pana la realizarea mbinarii.
Un Inginer cu experienta n tehnica respectiva, si care l reprezinta pe Constructorul, va fi
prezent permanent pe durata lucrarilor si va fi responsabil de respectarea standardelor pentru
pozarea si mbinarea conductelor.
2.3.5.1 Conducte din PVC-KG
Imbinarile conductelor PVC-KG vor fi de tip uscat cu mufa si inel de cauciuc EPDM.
La montarea conductelor din PVC-KG, de cele mai multe ori este necesara prelucrarea
acestora:
a) Prelucrarea prin aschiere
Pilire. Rectificare.
124


CCI2009RO161PR005-01
Tevile din PVC-KG dur se pot prelucra bine cu scule, atat manual cat si mecanic.
Pentru prelucrarea manuala cu bune rezultate se va folosi pila, in timpul operatiei de pilire
impunandu-se ca din cand in cand sa se curete de pilitura suprafata acesteia.
Operatiile de pilire si rectificare se pot face cu masina de rectificat cu diametrul pietrei
de 250 mm, cu turatie de cca 300-400 rot/min., in conditii asemanatoare prelucrarii
metalelor usoare. Trebuie evitata apasarea puternica a tevii pe piatra, deoarece din cauza
incalzirii rapide, PVC-KG-ul se intinde pe piatra. Operatia trebuie executata cu intreruperi
repetate astfel ca temperatura materialului sa nu depaseasca 600C.
Debitare cu fierastraul.
Tevile din PVC-KG dur se pot debita atat manual cand se foloseste fierastraul in
coada de vulpe cat si mecanic, cand se foloseste fierastraul din industria lemnului. In
cazul debitarii cu fierastraul, se vor indeparta periodic aschiile formate.
2.3.6 Racorduri individuale
Amplasamentele precise ale racordurilor individuale vor fi stabilite pe santier de catre
Beneficiar si confirmate Constructorului de catre Inginer. Locurile de amplasare a racordurilor vor fi
indicate n desenele de trasare ale Constructorului. Fiecare utilizator (casa, scara de bloc, agent
economic ntr-o locatie individuala) va fi prevazut cu un racord la reteaua de canalizare.
Constructorul este responsabil pentru indicarea amplasamentelor precise ale acestor racorduri
individuale n Cartea constructiei (desene conform executiei) (incluzand distantele precise
paralele si perpendiculare) la caminul cel mai apropiat din amonte/aval.
Racordurile individuale vor avea o adancime minima a radierului de 1,30 m la linia de
demarcare a proprietatii. Acestea vor avea o panta minima de 2%.
Racordurile individuale vor fi realizate fie de la camine situate pe reteaua principala, fie de la
colectoarele care deservesc maxim patru proprietati (daca sunt conditii tehnice de realizare a
acestora), sau direct la conductele de canalizare, asa cum dispune Inginerul.
n cazul racordarilor la camine, caminul va fi realizat cu profil hidraulic daca diferenta dintre
radierul caminului si radierul racordurilor individuale este mai mare de 1 m.
n cazul racordarii directe la reteaua stradala, racordurile individuale vor fi realizate utilizand
fitinguri T din acelasi material cu conducta. Imbinarile pieselor de legatura vor fi de tip uscat cu
mufa si inel de cauciuc EPDM.
Toate schimbarile de directie se vor realiza cu fitinguri corespunzatoare (coturi). Fitingurile
vor fi cu garnituri din cauciuc, asa cum s-a mentionat mai sus pentru tipul de conducte utilizate. Nu
vor fi permise racordurile lipite cu adeziv.
Racordurile individuale se vor extinde pana la limita proprietatii private. Capatul racordului
situat la limita de proprietate a retelei publice va fi etansat cu un dop. Dopurile vor ramane n
pozitie la presiuni hidrostatice egale cu cea utilizata pentru testarea conductei principale de
canalizare, respectiv 0,35 bar (5 psi).
Constructorul va marca amplasarea dopurilor etanse cu un stift din lemn de 5x5 cm, cu o
lungime de 1 m cu capatul superior la nivelul solului, vopsit.
2.3.7 Testarea conductelor
Inginerul va primi o adresa scrisa, cu cel putin 7 zile nainte de data testului de etanseitate
pentru orice conducta, avand lungimea de maxim 500 m.
Constructorul va fi responsabil pentru furnizarea apei dintr-o sursa identificata de el, cu
aprobarea Inginerului.
125


CCI2009RO161PR005-01
Dupa ce pozarea si mbinarea si executarea racordurilor unei sectiuni de conducta (definita

ca lungimea conductei ntre doua camine adiacente) s-au finalizat, acesta sectiune va fi inspectata
si testata n conformitate cu STAS 3051-91.
nainte de testarea oricarei linii de conducte, Constructorul se va asigura ca aceasta este
ancorata adecvat si ca socurile din coturi, ramificatii sau din capetele conductelor sunt transmise
solului sau unei ancorari temporare corespunzatoare. Capetele deschise vor fi nchise cu dopuri
sau capace.
Racordurile vor fi nchise la capete cu dopuri.
Canalizarile gravitationale vor fi testate de Constructor dupa ce sunt conectate si nainte de
demararea turnarii betonului sau a reumplerii santului, altele decat cele necesare pentru
stabilitatea pe durata testului.
Cotele, aliniamentele, panta si dimensiunile canalizarilor vor fi examinate conform proiectului.
mbinarile vor ramane expuse fara a fi umplute, iar umplerea nu se va realiza la un nivel mai
mare decat cel al radierul conductei pana cand toate inspectiile si testele nu au fost finalizate
conform pretentiilor Inginerului si pana cand acesta si-a dat permisiunea n scris pentru a realiza
acoperirea conductelor.
Punerea n functiune a obiectivelor se va face etapizat, pe baza graficului de executie a
lucrarilor. Dupa terminarea lucrarilor la un obiectiv, care functioneaza independent de restul
componentelor din contract (tronsoane de conducte ntre camine), se va proceda la testarea
tuturor lucrarilor aferente acestui obiectiv, urmand punerea n functiune a obiectivului.
Se vor efectua urmatoarele inspectari si testari:
inspectarea vizuala n care Inginerul va verifica panta, directia, linia, aspectul suprafetei
interioare, adancimea si mbinarea corecta;
proba de etanseitate;
test de infiltrare pentru conducte gravitationale, cu exceptia conductelor de racorduri

pentru case;
test de presiune hidraulica numai pentru conductele sub presiune;
Inspectia video.
Toate testele se vor efectua n prezenta Inginerului.
2.3.7.2 Verificarea lucrarilor
La canalele nevizitabile se vor verifica aliniamentele.

Se admit urmatoarele abateri limita fata de proiect:
pentru pante 10%;
pentru cote 5 cm, fara a se depasi abaterile admise pentru pante.
Este obligatorie efectuarea a cel putin doua verificari de nivelment pe 100 m de canal si ori
de cate ori Beneficiarul solicita aceasta verificare. Rezultatele acestor verificari trebuie
consemnate.
2.3.7.3 Proba de etanseitate a canalului
Conductele cu curgere cu nivel liber se vor proba la etanseitate, conform STAS 3051.
Apa necesara pentru probele de etanseitate se va prelua din reteaua publica de apa
existenta n apropierea punctului de lucru.
Efectuarea probelor si umplerea canalului cu apa nu se va ncepe mai curand de 14 zile
dupa montajul tuburilor. n cazul folosirii cimenturilor cu ntarire rapida, la executarea caminelor,
timpul se va reduce corespunzator.
126


CCI2009RO161PR005-01
Prima proba de etanseitate a unui tronson de canal se va face dupa verificarea planimetrica,
de nivelment, de calitate, si de dimensiuni a lucrarilor executate si nainte de astuparea transeei.
Aceasta proba se va face pe tronsoanele dintre amplasamentele a doua camine succesive,
n cazul n care acestea nu sunt nca executate.
Capetele tronsonului de canal supus la proba se vor nchide etans (cu dopuri de lemn, fixate
cu ajutorul unor spraituri sau cu scuturi).
n dopul capatului amonte se va introduce un tub flexibil (furtun) terminat cu tub de sticla,
care sa permita observarea nivelului apei.
Printr-o palnie introdusa n capul tubului de sticla, tronsonul canalului se va umple cu apa la
naltimea de 1,00 m deasupra crestei canalului de la capatul amonte.
Se vor depista punctele unde se vor produce eventualele pierderi de apa si se vor remedia
defectele constatate. Tronsonul se va supune apoi unei noi probe.
A doua proba de etanseitate se va face dupa astuparea transeei si terminarea executiei
caminelor. Aceasta proba se va face de asemenea pe tronsonul dintre doua camine, dar se va
include n proba si etanseitatea caminelor.
n acest scop, iesirile din camine opuse tronsonului supus la proba, se vor astupa cu dopuri
de lemn fixate prin spraituri iar tronsonul si caminele de la capete se vor umple cu apa, pana la
naltimea indicata mai sus.
Tronsoanele de canal supuse la proba se vor tine sub presiunea apei timp de 15 minute. Pe
masura ce nivelul apei va scadea, apa se va completa cu ajutorul unui vas etalon pana la nivelul
stabilit. Cantintatea de apa adaugata va indica pierderea de apa din tronsonul respectiv al
canalului, pentru tuburi din PVC-KG nu se admit pierderi. (conform STAS 3051/91).
In cazul cand proba nu reuseste se iau masuri de remediere si se reface proba.
Apa necesara pentru probele de presiune se va prelua din reteaua publica de apa existenta
n apropierea punctului de lucru.
Proba de etanseitate se va face n prezenta Constructorului, Beneficiarului, Proiectantului si
a reprezentantului Inspectiei de Stat in Constructii, urmand a se ncheia un proces-verbal de faza
determinanta.
2.3.7.4 Testul de infiltrare
n cazurile n care conducta a fost montata sub nivelul natural al apei freatice, dupa
reumplerea transeei, interiorul conductei va fi testat pentru infiltratia apei exterioare prin mbinari.
Canalele vor fi acceptate ca satisfacatoare daca infiltrarea pe o perioada de 15 minute nu
depaseste cantitatile permise n normative. Orice scurgere astfel detectata va fi reparata conform
instructiunilor Inginerului, iar linia de conducta va fi retestata, toate pe costurile Constructorului.
2.3.7.5 Inspectia video
Se va face de catre Beneficiar pentru toate conductele gravitationale avand diametrul de cel
putin 300 mm. Oriunde se vor constata neetanseitati la mbinari, pante de montaj
necorespunzatoare, tasari neuniforme (chiar si dupa receptionarea partiala a unei conducte),
crapaturi ale conductei, mbinari necorespunzatoare ntre racordurile individuale si conducta
publica, n mod obligatoriu se va proceda la refacerea lucrarilor prin nlocuirea integrala a portiuni
afectate.
127


CCI2009RO161PR005-01
CAPITOLUL 3. CONSTRUCTII PE CONDUCTE

3.1.
Generalitati
Pe traseele canalelor s-au prevazut camine de aliniament, de intersectie, de rupere de

panta. Caminele prevazute pe traseul canalelor sunt din polipropilena.
Avantaje utilizarii caminelor din polipropilena sunt:
-
Au greutate mica permitand montaj usor, asamblare simpla;
intretinere si curatire usoara;
rezistenta la coroziune superioara betonului;
caracteristici hidraulice foarte bune datorate suprafetei interioare lise;
ecologic, datorita etansarii fata de mediu data de garnitura.

Caminele prevazute pe traseul canalelor sunt modulare si se compun din: radierul (baza)
caminului, garnitura de etansare, coloana caminului , tub telescopic, inel de beton si capac.
Durata de viata estimata a acestor camine este de peste 50 de ani, de altfel aceeasi ca si
durata de viata a restului sistemului de canalizare (tuburi si fitinguri din PVC).
Caminele de pe traseul canalelor de canalizare vor corespunde in intregime normei SREN
13598-2 "Sisteme de conducte din plastic ingropate pentru drenaj si canalizare gravitationala Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U), polipropilena (PP) si polietilena (PE) - Partea 2:
Specificatii pentru camine de vizitare si inspectie in zone de trafic si instalatii subterane".
Caminele se vor instala pe toate conductele de canalizare la intervale mai mici de 60 metri.
3.2.
Materiale
3.2.1 Capace de camine

Capacele si ramele pentru camine vor fi din compozit FRP ce are in componenta o
matrice de polimeri armata cu fibre (fibra de sticla, carbon). Pentru o rezistenta sporita materialul
cuprinde rasini, quartz, corindon. Suprafata exterioara este tratata special cu materiale care sa-i
confere durabilitate in timp in conditii climaterice grele.
Procesul de fabricatie va fi in concordanta cu standardul SR EN 124-1996.
Sarcina de rupere va corespunde standardului SR EN 124-1996.
Capacele vor fi pentru tub telescopic.
Ansamblul capac - rama va fi prevazut cu mecanism de inchidere cu surub..
Se vor prevedea Capace cu rama FRP EN 124 D400 cu mecanism de inchidere cu surub cu
diametru capac 650mm.
Durata de viata a acestui tip de capac cu rama va fi de 50 ani.
3.2.2 Camine de vizitare
3.2.2.1 Radierul caminului
Radierul caminului (baza caminului) este realizat din polipropilena. Mufele de conectare la
radier vor fi realizate realizate cu geometrie variabila, permitand modificarea unghiului de
conectare a conductei de canalizare in radier cu + - 7.5 grade in orice directie. Acest fapt asigura o
flexibilitate deosebita la montaj.
Radierul caminului va fi prevazut cu racorduri de intrare cu inele de etansare montate fix si
iesiri cu varf de teava conform SR EN 476, SR EN 752, in diferite configuratii.
Racordurile vor fi situate cu 30mm deasupra profilului de curgere;
128


CCI2009RO161PR005-01
Totodata greutatea radierului sa nu depaseasca 25 kg pentru a putea fi manevrat extrem de

facil.
3.2.2.2 Coloana caminului
Coloana caminului este realizata de asemenea din polipropilena, constructie corugata, cu
diametrul interior de 800mm (pentru adancimi de pana la 2m) si 1000mm (pentru adancimi mai
mari)
Coloana trebuie sa poata prelua cu succes incarcarile externe dianmice datorate traficului
precum si cele statice datorate solului.
Coloana va permite taierea sa la fiecare 10cm astfel incat sa se asigure inaltimea
corespunzatoare necesara la montaj.
Coloana va avea scara de urcare si garnitura.
3.2.2.3 Tub telescop
Tubul telescop are rolul extrem de important si necesar de aducere a caminului la cota finala.
Tubul telescop este prevazut la partea sa superioara cu fante astfel incat capacul de fonta sa se
poata fixa de acesta si sa devina un ansamblu unitar.
3.2.2.4 Scarile caminelor
Coloanele sunt prevazute la interior cu scara de acces din otel cu treptele protejat cu
polietilena pentru protectie anticoroziva si cu rizuri anti-alunecare.
3.3.
Executia
3.3.1 Cote
Cotele pentru capacele caminelor vor fi dupa cum urmeaza:
trotuare, drumuri sau alaturat acestora: marginea superioara a capacelor va fi stabilita

la cota finala a drumului sau trotuarului;
zone deschise, n afara drumurilor si trotuarelor: marginea superioara a capacelor va fi

stabilita la cotele finale ale drumurilor si trotuarelor sau deasupra cotei naturale a
solului, dupa cum stabileste Inginerul.
3.3.2 Instalarea caminelor de polipropilena

Patul de asezare al bazei caminului se pregateste conform SR EN 1610. Solul trebuie sa fie
stabil si plan. Pentru aceasta, se aplica un strat adecvat gros de minim 10 cm, bine compactat
verificandu-se apoi s cu nivela pozitia sa. Baza caminului se pozitioneaza conform conductelor de
racord. Adancimea santului in locul in care se va monta baza este mai mare decat adancimea
santului pentru teava ce se instaleaza.
Inaintea introducerii tuburilor in baza caminului, garniturile de racord se verifica cu privire la
pozitia corespunzatoare si se curata de eventualele impuritati. Capetele cu vrf se acopera cu
lubrifiant si apoi se realizeaza racordul prin impingerea bazei caminului, respectiv impingerea
tuburilor. Capetele cu vrf si mufele se imping la maxim.
Baza caminului se planeaza conform proiectului.
Se masoara lungimea necesara de coloana de camin si se taie (la mijlocul partii superioare a
fantei coloanei corugate) cu ajutorul unui fierastrau de lemn sau a unui flex sau drujbe.
Dupa taierea coloanei corugate la lungimea dorita se monteaza garnitura de etansare intre
coloana caminului si baza caminului (pe exteriorul coloanei de camin).
Atat pe garnitura cat si pe baza caminului se va aplica un strat de lubrefiant pentru o
imbinare usoara si pentru protejarea garniturii, dupa care are loc montajul coloanei. Coloana
129


CCI2009RO161PR005-01
caminului se introduce cu partea pe care s-a montat garnitura in baza de camin si se impinge pana
in capat.
Pentru a asigura orientarea corecta a scarii de acces, se respecta ambele marcaje
longitudinale situate la exterior.
Modul de umplere al santului si realizarea compactarii sunt etapele de o importanta extrema
in procesul de instalare. De modul in care sunt realizate acestea depinde fiabilitatea caminului in
viitor. Astfel, pentru umplere se va folosi pe cat posibil nisip sau pamant cu granulatie mica fara
pietre sau sparturi colturoase in straturi successive urmate de compactare. Materialul de
umplere trebuie aplicat cu atentie pe lungime, pe grosimi ale caminului de 20 pna la 40 cm si pe o
latime de minim 40 cm (respectiv minim 60 cm la montarea caminelor in apa freatica) conform
prevederilor SR EN 1610. Compactarea se va realiza cu un grad de 92-98%. In zona carosabila,
trebuie atins un grad minim de compactare de DPr = 97 %. Compactarea se va realiza cu un grad
de 92-98%.
Se va monta garnitura de etansare pe interiorul coloanei corugate pentru etansarea cu tubul
telescop. Dupa montare, garnitura se va lubrefia. Garnitura are rolul de a asigura etansarea intre
tubul telescop si coloana caminului. Se monteaza tubul telescop prin introducerea sa in interiorul
coloanei caminului dupa ce in prealabil a fost lubrefiat atat acesta cat si garnitura de etansare.
Tubul telescop este instalat si urmeaza montarea capacului de fonta. Patul de suport al
telescopului va fi de beton acesta constituid inelul de beton utilizat la montajul in conditiile de traffic
greu. Capacul de fonta special pentru tub telescop se va monta pe telescop. Telescopul este
prevazut cu fante speciale iar stutul capacului este prevazut de asemenea cu acelasi numar de
fante astfel incat prin cuplaj cele 2 elemente formeaza un ansamblu unitar.
3.3.3 Orificii pentru racordari ulterioare
Racordarea ulterioara la camin a unuia sau mai multor alte racorduri (la cote diferite fata de
cota radierului) se realizeaza cu ajutorul mufelor de racord ulterior in coloana caminelor. Pentru
aceasta sunt necesare urmatoarele operatii:
-
se perforeaza coloana cu ajutorul elementului pentru perforare la diametrul si in pozitia dorita

pentru realizarea racordului
dupa indepartarea bavurii rezultate in urma perforarii coloanei caminului se instaleaza garnitura
de etansare ce se livreaza impreuna cu mufa de racordare la coloana caminului
se aplica lubrefiant in interiorul garniturii
se introduce mufa de conectare la coloana caminului in garnitura de etansare lubrefiata
se aplica lubrefiant pe garnitura interioara a mufei de racord si apoi se monteaza conducta de

racord.
130


CCI2009RO161PR005-01
pentru
TUBURI SI FITINGURI DIN PVC
1. Caracteristici tehnice si functionale
presiunea de lucru
curgere gravitationala
Diametru:
250mm
Material:
policlorura de vinil (PVC) tip KG
Mediu de lucru:
apa uzata.
Clasa de rezistenta:
SN4 KN/m2 (SR EN ISO 9969)
Tipul de conducte:
compacte
Tuburi
prevazute cu mufa si garnitura
Fitinguri
ramificatii reduse 450;
Viteze maxim de curgere
pn la 8 m/s
Durata de viata
> 50 ani
Materialul este reciclabil, respectand normele ecologice europene
Agrement MLPTL
2.2 Tuburile vor purta urmatoarele marcaje

131


CCI2009RO161PR005-01
pentru
CAMINE DE VIZITARE DIN POLIPROPILENA
1. Caracteristici tehnice si functionale
Diametru interior:
Material:
Mediu de lucru:
Temperatura de lucru:
Materialul radierului caminului:
Mufe de conectare la radier
1000 mm
polipropilena PP
apa uzata menajera.
pana la 600C
polipropilena
cu geometrie variabila permitand modificarea
unghiului de conectare
polipropilena cu forma corugata
otel
protejate anticoroziv
fonta carosabila tip IV
cu garnituri montate fix
EPDM
Coloana camin
Scara acces
Treptele
Capace
sistem de etansare
inel de etansare
Tubul telescopic aduce caminul la cota finala
posibilitate de spalare sub presiune a caminului
Durata de viata
> 50 ani
Materialul este reciclabil, respectand normele ecologice europene
Agrement MLPTL
Dovada etanseitatii prin certificat eliberat de o firma specializata
Instructiuni de montaj
132


CCI2009RO161PR005-01
CAIET DE SARCINI INSTALATII MECANICE - BZD-7400-P12.1/R-PTDEIM-CS-01-00

CAPITOLUL 1 - CONSIDERATII GENERALE
1.1.
Generalitati
1.1.1 Domeniul lucrarilor

Acest caietul de sarcini acoper cerintele referitoare la pompe, armaturi si instalatii de
conducte aferente forajelor ce fac obiectul prezentei documentatii.
Lucrrile mecanice incluse in Contract constau in pregatirea proiectului, a planurilor de lucru,
fabricarea, montajul temporar la producatori sau subcontractorii de lucrari ai acestora, testarea,
transportul pe santier, montajul si darea in exploatare a echipamentului pentru Proiectul propus.
Componentele echipamentului ce va fi furnizat vor fi asa cum sunt detaliate in Memoriul
tehnic, Fisele Tehnice, Specificatii, Listele de cantitati, dar Constructorulul va include toate lucrarile
auxiliare minore necesare pentru functionarea eficienta a lucrarilor ca intreg, fie ca sunt specificate
sau nu. Echipamentul va fi completat cu motoare electrice, toate accesoriile specificate in cele ce
urmeaza si va fi nou fabricat. Vor fi incluse toate coloanele, cuplurile, lagarele, vanele, conductele,
manometrele, placile de acoperire, pupitrele de comanda, mecanismele de reglare si piesele de
schimb impreuna cu toate celelalte aparate, dispozitive auxiliare si conexiuni, pentru ca lucrarile sa
fie complete si perfecte in cel mai mic detaliu.
Constructorulul se va asigura ca intregul personal ce lucreaza sau viziteaza santierul se va
conforma masurilor de protectie impuse de catre Inginer, ca de exemplu sistemul Permisului de
lucru pentru accesul in zonele cu risc ridicat.
Constructorulul va inainta Inginerului, cu cel putin doua luni inainte de darea in exploatare,
doua copii in versiune provizorie a Instructiunilor de Operare si Intretinere pentru toate sectiunile
de lucrari, in limba romana. Instructiunile de operare vor fi pregatite astfel incat sa ofere o
descriere pas cu pas a pregatirii si punerii in functiune a lucrarilor in ansamblu si oprirea acestora.
Dupa aprobarea Inginerului, Constructorulul va furniza copii dupa manualele cu instructiuni finale,
in limba romana.
1.1.2 Asigurarea calitatii
1.1.2.1 Certificare
c) certificatul producatorului;
d) certificatul testarii de laborator.
Toate bunurile importante vor avea certificate de conformitate, stabilite de legislatia
Beneficiarul, Inginerul sau reprezentantii autorizati ai acestora vor avea dreptul sa
inspecteze forajele sau sa asiste la testele de control si punere in functiune. Astfel de inspectii nu
vor scuti Constructorul de responsabilitatile sale de a asigura produse care respecta standardele
aplicabile din cadrul Specificatiilor.
autorizate prin care se arata ca materialele si echipamentele au fost supuse testelor impuse de
133


CCI2009RO161PR005-01
standarde iar rezultatele sunt satisfacatoare. n acest caz Inginerul va avea dreptul (dar nu va fi
obligat) de a renunta la alte teste.
Daca Beneficiarul nu doreste sa asiste la montarea si testarea instalatiilor, nu nseamna ca
el aproba produsele sau testele.
1.2.
Standarde si coduri
O cerinta de baza a Contractului este aceea ca toate echipamentele si materialele sa fie

fabricate/testate/livrate in conformitate cu prevederile standardelor si normativelor nationale
aplicabile, in vigoare.
Standardele citate in aceasta sectiune vor fi aprobate in raport cu Clauza si/sau aspectul
relevant si vor oferi un ghid cu privire la cerintele de calitate. Aceasta sectiune nu este
exhaustiva.
Referirea la un Standard implica referirea la toate Standardele asociate sau relationate, la
care se face trimitere in cadrul acelui Standard.
Editiile Standardelor aprobate utilizate vor fi acelea de actualitate cu 30 de zile inainte de
data de trimitere a ofertelor.
Constructorulului i se poate solicita sa furnizeze orice Standard sau publicatie enumerate in
aceasta sectiune pentru a fi utilizate de catre Inginer.
NORMATIVE
C 20480
Normativ Cadru privind verificarea calitatii lucrarilor de montaj al utilajelor si

instalatiilor tehnologice, pentru obiectele de investitii.
STANDARDE
SR EN 102431:2003/AC:2005
SR EN 102432:2002/AC:2005
SR EN 10250:2002
STAS 2171/2-84
STAS 6092/1-83
SR EN 29104:1997
STAS 6371-73
STAS 981-74
SR ISO 724:1996
SR EN 610581+A1:1998
SR EN 1759-1:2005
SR EN
12639:2003/AC:2003
STAS 12476-86
Piese de otel forjate prin matritare. Tolerante la dimensiuni. Partea 1:

Piese executate la cald pe ciocane matritoare sau prese verticale.
Piese de otel forjate prin matritare. Tolerante la dimensiuni. Partea 2:
Piese executate la cald pe masini orizontale de forjat.
Piese forjate din otel pentru uz general.
Piese de otel forjate liber. Adaosuri de prelucrare si abateri limita pentru
piese forjate pe ciocane.
Piese forjate din otel. Clasificarea si terminologia defectelor.
Masurarea debitelor fluidelor n conducte nchise. Metode de evaluare a
performantei debitmetrelor electromagnetice utilizate pentru lichide.
Filete metrice ISO de uz general. Profilul nominal.
Filete metrice ISO de uz general. Diametre nominale si pasi.
Filete metrice ISO de uz general. Dimensiuni de baza.
ntreruptoare pentru aparate. Partea 1: Reguli generale.
Flanse si asamblarile lor. Flanse rotunde pentru tevi, robinete, racorduri
si accesorii, desemnate Class. Partea 1: Flanse de otel, NPS 1/2 pna la
24.
Pompe pentru lichide si agregate de pompare. Cod de ncercare la
zgomot. Clasele de exactitate 2 si 3.
Pompe centrifuge, diagonale si axiale. Nivele admisibile de vibratii.
134

SR EN 14525:2005
SR EN 10029:1995
SR EN 10025-1:2005
SR EN 10220:2003
SR EN 757/1998
SR EN ISO
2560/2006
1.3.

CCI2009RO161PR005-01
Racorduri intermediare pentru flanse si mansoane cu tolerante mari din

fonta ductila destinate a fi utilizate la conducte din diferite materiale:
fonta ductila, fonta cenusie, otel, PVC-U, PE, fibre-ciment.
Table de otel laminate la cald, cu grosimi mai mari sau egale cu 3 mm.
Tolerante la dimensiuni, de form si la mas.
Produse laminate la cald din oteluri pentru constructii. Partea 1: Conditii
tehnice generale de livrare.
Tevi de otel sudate si fara sudura. Dimensiuni si mase liniare.
Materiale pentru sudare. Electrozi inveliti pentru sudarea manuala cu arc
electric a otelurilor cu limita de curgere ridicata.
Materiale pentru sudare. Electrozi inveliti pentru sudarea manuala cu arc
electric a otelurilor nealiate si cu granulatie fina. Clasificare
sanatatii in munca.



135

1.4.
-

CCI2009RO161PR005-01
Plansele care guverneaza lucrarea privind reabilitarea forajelor sunt:

Reabilitare forajelocalitatea Medgidia. Plan de situatiePut 1, cod document BZD-7400P12.1/R-PTDE-IM-PD-03/01-00
Reabilitare forajelocalitatea Medgidia. Vedere in plan si sectiune Put 1, cod document

BZD-7400-P12.1/R-PTDE-IM-PD-04/01-00
Reabilitare forajelocalitatea Medgidia Camin de apometru Put 1, cod document BZD7400-P12.1/R-PTDE-IM-PD-05/01-00

BZD-7400-P12.1/R-PTDE-IM-PD-04/02-00

BZD-7400-P12.1/R-PTDE-IM-PD-04/03-00

BZD-7400-P12.1/R-PTDE-IM-PD-04/04-00
BZD-7400-P12.1/R-PTDE-IM-PD-04/05-00
BZD-7400-P12.1/R-PTDE-IM-PD-04/06-00
136


CCI2009RO161PR005-01
BZD-7400-P12.1/R-PTDE-IM-PD-04/07-00
BZD-7400-P12.1/R-PTDE-IM-PD-04/08-00
137


CCI2009RO161PR005-01
CAPITOLUL 2 - ECHIPAMENTE SI INSTALATII CONDUCTE

2.1.
Generalitati
Toate echipamentele pentru foraje, pompele si aparatele vor fi noi, complete si de calitate.
Curbele de performanta si graficele de functionare ale sistemului pompe sistem de refulare,
pentru un domeniu de presiuni vor fi furnizate la depunerea ofertei pentru licitatie.
Graficele vor indica randamentele si puterea utilajelor. Testarea pompelor trebuie asigurata
conform standardelor romne si europene si la livrare utilajele vor fi insotite de diagramele de
testare pe bancul de proba al uzinei producatoare. Graficele privind proiectul sistemului si al
pompelor vor ilustra conditiile proiectului referitor la eficienta energetica si vor tine seama de
urmatoarele conditii:
domeniul complet de presiuni statice la nivelul statiei;
combinatiile posibile de operare a fiecarei pompe in ansamblul lucrarilor;
cand sistemul hidraulic este in situatia prezenta.
Pompele vor fi pozitionate pentru a facilita conditiile favorabile de admisie n ntreaga gama
de operare a pompei. Va fi depus graficul pentru naltimea de Aspiratie Pozitiva Neta Ceruta
(NPSH) pentru gama completa de debite, care va fi compatibila cu cea disponibila pentru a permite
pompei sa opereze, fara cavitatii, pe ntreaga gama de debite la toate situatiile posibile.
Proiectul de asamblare a unitatilor de pompe si metoda de a suporta ansamblurile rotative
vor asigura ca nici o unitate sau arbore nu opereaza la o viteza mai mica sau mai mare de 25% din
viteza critica.
Partile rotative a fiecarei pompe vor fi suportate de pivoti solizi. Proiectul trebuie sa fie
elaborat astfel nct nici o actiune sa nu fie transferata de la pompa la arborele motorului unde
acestea nu formeaza o unitate integrala. mpingerea si lagarul de alunecare combinate trebuie sa
poata sa aiba o rotatie n sens invers la 150% fata de rotatia normala in operare.
Ansamblul de pompare va fi completa, cu tot echipamentul suplimentar necesar si cu
dispozitivele de masurare si trebuie pregatit imediat pentru utilizare. Acesta va include pompa,
panou de comanda, vane, clapete de sens, teava de refulare a pompei, senzori de nivel,
compensatoare montaj, conducta refulare, manometre, contoare apa, suruburi de ancorare si alte
articole dupa cum este necesar.
Indicatoarele de presiune vor fi montate ntr-o pozitie care exclude vibratiile si stricaciuni
accidentale.
Pompele sunt actionate de motoare electrice. Motoarele trebuie sa aibe puterea nominala cel
putin de 125% fata de puterea maxima necesara pentru ca pompa sa functioneze la punctul optim.
Piesele de angrenaj trebuie proiectate si construite n concordanta cu cerintele specificate mai
nainte. Orice putere transmisa trebuie sa aibe puterea nominala cel putin egala cu puterea
motorului.
2.2.
Pompe submersible pentru foraje
2.2.1 Echipamentul
Pompele submersibile pentru puturi forate pompeaza apa curata din puturi de adancimi
diferite pentru a fi utilizata in alimentarea cu apa a consumatorilor casnici si noncasnici.
Sunt pompe submersibile multietajate cu inaltime mare de pompare, vehiculand apa fara
particule abrazive sau fibre lungi.
Pompele trebuie sa fie executate in conformitate cu ISO 9001, ISO 14001 si ISO 18001.
138


CCI2009RO161PR005-01
Electropompele prevazute a se monta sunt pompe cu montare verticala.

Pompa va respecta cerintele ISO 9001 cu Normele si Standardele reprezentative, cum ar fi:
Machinery Directive 89/392+91/368+93/44+93/68 EEC
LV (Low Voltage) 73/23 EEC
EN 292/1, EN 292/2, EN 50 081-2, EN 50 82-2
Testele hidraulice vor fi facute in conformitate cu ISO 2548 clasa C sau echivalent.
Carcasele pompelor vor fi din fonta EN-JL1040 si vor avea o constructie solida pentru a
asigura o durata mare de viata in conditii de coroziune si abrazivitate si trebuie sa fie bine
consolidate. Materialul rotorului pompelor va fi bronz fara zinc, iar al rotorului fonta.
Motorul va fi 3-fazic cu filtru pentru nisip, lagare lubrifiate de lichidul pompat si diafragma de
egalizare a presiunii.
Gradul de ptotectie al pompei va fi IP 58.
Pompele care trimit apa direct in retea vor fi prevazute cu convertizor de frecventa (4 buc)
Ansambul pompa-motor trebuie sa aiba o functionare uniforma.
Cuplarea pompelor la teava de refulare se va face prin flanse, DN175.
Pompele vor fi prevazute cu clapete de sens.
Tabloul electric de comanda si automatizare a grupului de pompare, montat in cabina de put
echipat inclusiv cu SCADA va asigura functiile de reglare si protectie. Tablou va asigura:
comanda pornirii pompelor in regim direct sau prin intermediul convertizorului de frecventa;
protectie la scurtcircuit
monitorizare de nivel, monitorizare de nivel disponibil (minim) put cu traductori de nivel
protectie la suprasarcina
protectie la minima si maxima tensiune
protectie la suprapresiunea bobinajului
un regim orar de functionare
repornirea automata a grupului in cazul unei avarii: avarii datorate lipsei de alimentare;
lipsa faza, subtensiune, supratensiune, etc.
Protectia cutiei tabloului electric va fi IP55.
Fiecare tablou electric va fi prevazut cu placute de identificare marcate durabil si amplasate
astfel incit sa fie vizibile si lizibile atunci cind acesta este instalat.
2.2.2 Marcarea pompelor
Fiecare unitate de pompare va fi marcat n mod adecvat cu o plac de alam sau otel
inoxidabil fixat pe pomp si motor cu detaliile minime urmtoare:
tipul pompei, fabricant;
diametrul rotorului;
presiunea si temperatura la debit "0";
seria si codul;
tipul motorului de actionare;
numrul de faze, voltajul, curentul la sarcin maxim, puterea motorului, frecventa,
viteza, randamentul, factorul de putere;
data fabricatiei.
2.2.3 Montarea echipamentului
Montajul echipamentelor se va executa cu respectarea prescriptiilor furnizorului (consemnate
n crtile tehnice) si a cotelor din desenele de montaj.
139


CCI2009RO161PR005-01
Racordurile dintre echipamente si instalatia de conducte se realizeaz prin flansare. Datorit

acestui aspect trebuie respectate cotele de montaj fat de partea de constructie pentru a se putea
monta cu usurint garniturile si suruburile si pentru evitarea aparitiei solicitrilor mecanice
(tensiuni) n corpul pompelor si suflantelor.
Montajul electropompelor implic parcurgerea urmtoarelor etape:
o organizarea lucrrilor de montaj, care cuprind:
amenajarea platformei de depozitare (destinat depozitrii si verificrii prtilor
componente ale echipamentelor precum si deconservarea lor naintea nceperii
montajului);
accesul (care trebuie s asigure posibilitatea transportului echipamentelor de pe
platforma de depozitare pn la locul de montaj precum si conditiile necesare
pentru ajungerea personalului la locul de montaj);
locul de montaj (trebuie s asigure conditiile necesare realizrii montajului n mod
corespunztor din puncte de vedere al calittii lucrrilor executate, al normelor de
protectia muncii si al conditiilor de lucru).
o identificarea echipamentului (n conformitate cu documentatia de montaj elaborat de
proiectant), preluarea crtii tehnice, verificarea strii de conservare (conform crtii tehnice),
verificarea si preluarea certificatelor de calitate si ntocmirea formelor de preluare la montaj;
o in foraj se monteaza pompa
o se monteaza racordul de compresiune
o se monteaza conducta de refulare la pompa
o se ancoreaza pompa
La montajul pompelor cu ax vertical se va asigura centrarea perfect a coloanei, astfel nct
la functionare s nu apar vibratii datorate excentricittilor.
n situatii deosebite, Constructorulul va solicita prezenta specialistilor furnizorului utilajelor.
Legturile pompelor, indiferent de tip, cu instalatiile aferente vor trebui s fie lipsite de eforturi.
n functionarea pompelor nu se admit vibratii ale acestora si nici ale instalatiei n ansamblu.
2.2.3 Piese de schimb
La aprovizionarea pompelor se va solicita si livrarea pieselor de schimb ce sunt supuse unei
uzuri rapide n timpul functionrii (cuplaje, presetupe, rulmenti, semeringuri, etc.).
La receptia lucrrilor, piesele de schimb vor fi predate Beneficiarului.
2.3.
Debitmetru electromagnetic, manometre
Debitmetrele electromagnetice care se vor monta vor fi conform ISO 13359 si EN14154. Din
punct de vedere constructiv, tolerantele admise pentru DN 200 vor fi de 0/-2mm.
Debitmetrele care se vor aproviziona si monta vor fi compacte, convertorul fiind parte
integranta a senzorului. Electrozii de masura vor fi din otel inox AISI 316 Ti.
Interiorul corpului debitmetrului este captusit cu teflon.
Parametri nominali ai debitmetrelor electromagnetice vor fi PN10, DN200 iar clasa
metrologica A. Protectia pentru acest tip de debitmetru va fi IP66.
Debitmetru se va monta in pozitie orizontala, legatura la conducte facandu-se prin flase.
Debitmetrele se vor inscriptiona conform ISO 4064 (debit nominal, presiune nominala,
aprobare de model, anul de fabricatie, seria, clasa metrologica, sens de curgere).
Manometrele vor avea domeniul de presiune 0-15 bar. Vor avea corpul din otel protejat
impotriva coroziunii. Manometrele vor fi fabricate conform ISO 9001.
140

2.4.

CCI2009RO161PR005-01
Compensatori de montaj
Compensatorii de montaj au rol de protectie a vanelor montate in caminele de apometre.

Compensatorii de montaj sunt de tip cu tiranti.
Materialul corpului este fonta ductila.
Presiunea nominala pentru aceste dispozitive va fi PN 10 iar diametrul nominal DN 200.
Flansele de legatura vor fi conform SR ISO 7005-2, iar garnitura din cauciuc in conformitate
cu reglementarile Ministerului Sanatatii.
Produsul va fi protejat anticoroziv, la interior si exterior, prin acoperire cu pulberi epoxi.
2.5.
Filtru retinere impuritati
Filtrele retinere impuritati se vor monta in caminele de apometre pe conducta de apa in

amonte de debitmetrului electromagnetic.
Filtrul va fi fabricat conform ISO 7259 si trebuie sa fie utilizabil pentru apa potabila. Corpul si
capacul filtrului vor fi din fonta EN-JL 1040 (GG-25) iar sita va fi din otel inoxidabil. Va fi protejat cu
strat epoxy prin utilizarea unui sistem de acoperire in pat fluidizat de pulberi. Compozitia
cauciucului pentru garniturile utilizate va fi in conformitate cu normele Ministerului Sanatatii.
Filtrul se va racorda la instalatie prin flanse executate conform ISO 7005-2.
Testarea filtrului va fi conform EN 12266-1.
2.6.
Vane sertar
Vanele sertar vor fi fabricate conform ISO 7259. Vor avea corp cu circulatie directa si sertarul
pana acoperit cu elastomer.
Vanele trebuie sa respecte prevederile din ISO 5996. Toate vanele vor trebui sa fie pentru
apa potabila. Vanele executate conform ISO 7259 pot fi acceptate daca respecta si conditiile
impuse de standarde. Toate vanele vor fi livrate mpreuna cu flanse, garnituri, suruburi si piulite.
Vor avea doua flanse, n conformitate cu ISO 7005-2:2001. Flanse si gauri de prindere
conform standardelor in vigoare.
Vanele cu sertar vor avea urmatoarele caracteristici:
corpul si capacul vor fi din fonta ductila conform DIN 1693;
sertarul vanei va fi din fonta ductila si va fi incapsulat interior si exterior n cauciuc de
tip EPDM;
axul va fi confectionat din otel inoxidabil roluit la rece;
sistemul de etansare de pe tija va fi de tipul fara ntretinere si va cuprinde:
o garnitura hidraulica din cauciuc EPDM (tip manseta)
cel putin patru garnituri tip O-ring din cauciuc care sa nu permita contactul
metal-metal dintre tija si capac.
un inel raclor rezistent la radiatii ultraviolete care va preveni patrunderea

murdariei dinspre exterior.
Acoperirea cu pulberi epoxidice la interior si exterior
141


CCI2009RO161PR005-01
Pentru dimensiunile Dn 50 Dn 300, vanele cu sertar vor avea corpul si pana din fonta
ductila si surub din otel inoxidabil cu piulita din bronz pe pana.
Corpul vanei va avea o acoperire interioara si exterioara epoxidica rezistenta la o expunere
salina de cel putin 500 de ore.
Toate vanele cu sertar vor fi destinate unei presiuni ISO PN10, daca nu este altfel specificat.
Dimensiunile vanelor vor fi aceleasi cu dimensiunile conductelor n care sunt montate, daca nu
este altfel specificat n Desene sau Inginerul are alte cerinte.
Pentru vanele amplasate in camine axul vanei va fi de tip neascendent si filetat astfel ncat
sa nchida vana la rotirea n sensul acelor de ceas. Directia de nchidere va fi marcata clar pe
capacul vanei sau pe roata de manevra, dupa caz. Indicatoarele de pozitie a vanei vor fi prevazute
pentru toate vanele instalate n camine.
Toate vanele vor putea fi actionate manual n conditiile de exploatare, de un singur om, si vor
avea montate reductoare, daca este necesar.
Pentru fiecare vana se vor asigura o roata sau o cheie de manevra, si piese de extindere,
unde este cazul; de asemenea, cataloage cu piese de schimb, manuale de ntretinere si capete de
ax pentru fiecare tip de vana.
Forta de actionare aplicata la capetele opuse ale unei manivele standard nu va depasi 12 Kg
luandu-se n considerare pozitia nchis.
Vanele vor fi dotate cu indicatoare de pozitie nchis Deschis si cand este cazul cu
indicatoare luminoase pentru aceste pozitii.
2.7.
Vane fluture
Vanele fluture vor fi fabricate conform ISO 9001.

Vanele fluture vor fi pentru mediu de lucru apa potabila, cu presiunea PN10.
Materialul corpului si discului va fi din fonta ductila.
Vor avea etansare pe ambele directii de curgere.
Vanele fluture vor fi protejate anticoroziv cu elastomeri.
Vanele vor fi actionate cu roata si reductor de actionare
2.8.
Clapeta de retinere cu disc fluture, contragreutate si frana
Robinetele de retinere cu clapa fluture sunt robinete unic-sens, cu autoinchidere prin

presiunea exercitata de fluid asupra clapei.
Clapetele vor fi Pn10, Dn200.
Clapetele de retinere cu disc fluture vor fi fabricate conform ISO 9001, EN 593,
Materialul corpului clapetei de retinere va fi fonta.
Clapetele se vor monta intre flanse in pozitie orizontala.
Clapetele de retinere vor fi cu contragreutate si vor fi prevazute cu dispozitiv de franare
hidraulica, existand posibilitatea de reglare a franei hidraulice. Frana va fi cu dubla actiune atat in
directia inchiderii cat si in directia deschiderii si nu va permite vibratia discului pe intreaga sa cursa.
142

2.9.

CCI2009RO161PR005-01
Instalatii conducte
Conductele aferente forajelor sunt: conducta de refulare ce va face legatura intre coloana de
foraj si primul camin, conducta de spalare,
Conductele vor avea clasa de presiune nominala Pn10.
Materialul folosit la fabricarea conductelor trebuie s respecte conditiile impuse de SR EN
10297-1:2003 din marca de otel OLT35, avand diametre de 150 -250 mm
Toate conductele din otel i fitingurile din acelai material, se vor conforma normelor ISO
9001 si ISO 9330 1/94, respectinduse calitatile impuse de acestea.
Pentru conductele de otel ngropate se va asigura protectie mpotriva coroziunii.
Constructorul va ntreprinde un studiu al optiunilor, care ar putea include protectia catodica.
Aprobarea Inginerului pentru utilizarea conductelor de otel ngropate va fi conditionata de
aprobarea metodei propusa de Constructor pentru protectia mpotriva coroziunii.
Imbinarea conductei se va face prin sudura. Lucrarile de sudura trebuie efectuate doar de
catre de sudori autorizati ISCIR, folosind tehnologii omologate de ISCIR, n conformitate cu
legislatia romaneasca.
Legatura dintre conducte si pompe respectiv vane se va realiza prin flanse. Organele de
asamblare vor fi in conformitate cu specificatiile.
2.10.
Sistem de inspectie video al forajelor
Avand in vedere marimea sursei de apa si importanta ei in asigurarea cu apa a sistemului

interconectat Litoral se va prevedea un sistem de inspectie video a foraje. Acest sistem va
cuprinde:
Unitate de control rack 3U Alimentare si control pentru carut si lumini. Unitatea de

control va fi prevazuta cu un panou de control;
Monitor de 17 pentru vizualizarea semnalului video;
Calculator PC complet echipat cu mouse extern, tastatura si sistem de operare Windows,
Placa video pentru digitizarea imaginii video care asigura monitorizarea, captura foto si
inregistrarea digitala;
Tastatura video pentru unitatea de control;
Software pentru editare raport inspectie, incluzand o licenta principala si o licenta der
consultare;
Tambur monitoriozat cu viteza variabila pentru sistemul de inspectie video a forajelor. Se
va livra cu monitorizare si sistem automat de distributie a cablului;
Cablu ombilical 300m cu conector etans la 60 bari, banda interna Kevlar, invelis extern
poliuretanic cu tratare antiabraziune
Carcasa externa de protectie din otel inox cu 3 lamele de centrare
Tripod din aluminiu/otel cu 3 picioare reglabile
Inel din aluminiu anodizat cu 4 proiectoare de 35 W fiecare; adancime de operare 500m;
Interfata pentru conectarea celor 4 faruri aditionale
Camera color cu cap rotativ de inalta rezolutie (livrata cu protectie din oel inox pentru
glob):
miscare cap camera: basculare +1100;
rotatie nelimitata
rezolutie >450 linii TV
143


CCI2009RO161PR005-01
senzor imagine CCD 1/3

adancime de operare 500m
cicluri pre-programate
control intern al temperaturii
amenajare autolaborator: birou compartiment operator, scaun ergonomic, spatii
depozitare;
grup electrogeninsonorizat 2kVA
autoutilitara tip furgoneta.
2.11.
Probe
nainte de receptie, utilajele vor trebui s fie probate, urmrind ca functionarea s fie
silentioas, lipsit de vibratii, mbinrile s fie perfect etanse, nefiind admise pierderile de ap.
Dac remedierile unor defectiuni nu se pot realiza nici cu prezenta specialistilor furnizorului,
se va solicita acestora nlocuirea ansamblelor sau subansamblelor ce prezint defectiuni de
fabricatie.
nainte de pornirea utilajelor se va verifica cu atentie instalatia electric, fiind obligatorie
prevederea dotrilor privind protectia si tehnica securittii muncii.
144


CCI2009RO161PR005-01
CAPITOLUL 3 AMBALARE, TRANSPORT, DEPOZITARE

3.1.
Protectia si ambalarea in vederea expedierii
Conditiile de livrare se stabilesc intre Constructorul si furnizorul de echipamente, elemente

de conducte (inclusiv vane, fitinguri, suporti) cu respectarea normativelor in vigoare. Pregatirea
furniturii pentru transport se va face astfel incat sa se evite deteriorari si/sau deformari in timpul
manipularii si transportului pana la destinatie.
Inainte de a fi expediate de la Producator, toate utilajele vor fi adecvat protejate impotriva
coroziunii si deteriorarii accidentale, prin vopsire sau alte mijloace aprobate, pe intreaga perioada
de transport, depozitare si constructie. Constructorulul va avea responsabilitatea ca Utilajele sa fie
astfel impachetate si/sau protejate incat sa asigure livrarea lor pe santier intacte si nedeteriorate.
Toate utilajele si echipamentele vor fi ambalate in containere si ambalaje de cea mai buna calitate;
nu va fi utilizat lemnul de mana a doua. Utilajele vor fi astfel ambalate incat sa suporte manipularea
fara grija in tranzit si toate pachetele vor fi adecvate pentru mai multe etape de manipulare prin
transport maritim, aerian sau terestru, mutare pe santier si stocare, incluzand posibilele intarzieri in
livrare. Lazile de ambalare vor fi din planse intregi, nefiind permise lazile din sipci.
Pompele vor fi livrate in lazi. Suprafetele exterioare ale pompelor se protejaza cu un strat
durabil de protectie anticoroziva. Orice parte interioara a pompei care este expusa la ruginire este
protejata cu un strat subtire de inhibitor de rugina. Inaintea instalarii, pompele se spala, curata,
pentru a se indeparta inhibitorul de coroziune sau orice alte materiale straine ce s-ar fi putut
acumula pe perioada transportului, depozitarii. Nu se admite manipularea pompelor prin tarare pe
sol, sau deplasare prin rostogolire.
Flansele conductelor, vanelor si fitingurilor vor avea capetele deschise protejate cu banda
adeziva sau vor fi imbinate si apoi protejate cu discuri de lemn securizate cu pivoti de serviciu
(care nu vor fi folositi pe santier) sau prin alte mijloace aprobate. Mansoanele si flansele cuplurilor
flexibile vor fi legate cu sarma. Lazile ce contin inele de cauciuc, suruburi sau alte componente de
mici dimensiuni nu vor cantari in mod normal peste 500 kg brut.
Toate releele, instrumentele, etc. vor fi impachetate pentru transport, avand suruburi si/sau
cleme de transport, marcate clar cu rosu, pentru a preveni miscarea componentelor mobile. In
cadrul instructiunilor de operare si intretinere se va face referire la acestea, detaliindu-se modul de
indepartare al acestor elemente de fixare temporare, inainte de instalarea echipamentului.
Fiecare cutie sau pachet va contine o lista cu continutul, plasata intr-un plic rezistent la apa,
iar doua copii dupa aceasta vor fi inaintate Reprezentantului Inginerului de pe Santier, inainte de
expediere. Toate componentele de material vor fi clar marcate pentru o identificare imediata in lista
cu continutul ambalat.
Constructorulul va avea obligatia sa includa in Pretul Contractului toate materialele si lazile
de ambalare necesare pentru transportul si livrarea in conditii de siguranta a Echipamentelor.
Inginerul poate solicita sa inspecteze si sa aprobe ambalajul inainte de expediere, dar
Constructorulul va fi pe deplin raspunzator ca ambalajul sa fie adecvat pentru tranzit si o astfel de
inspectie nu-l va exonera pe Constructorul de raspunderea pentru pierderile sau pagubele cauzate
de o ambalare defectuoasa.
3.2.
Depozitarea si protectia pe santier
Inginerul va conveni cu Constructorulul datele de livrare a echipamentului conform prezentei

Specificatii: In cazul in care Programul Lucrarilor Civile este intarziat, in scopul prevenirii intarzierii
expedierii Echipamentului sau a deteriorarii celui depozitat pe santier, Constructorulul va:
145


CCI2009RO161PR005-01
a) Ambala in mod adecvat toate componentele de echipamente pentru a inlesni depozitarea

acestora in aer liber pe santier fara deteriorari de niciun fel. sau
b) Va realiza pe santier un depozit aprobat, ce se conformeaza la urmatoarele cerinte
minimale, care de asemenea vor preveni deteriorarea Echipamentelor.
Echipamentul electric: acoperit, cu aer conditionat, in zona etansata contra patrunderii
prafului si insectelor.
Utilaje mecanice rotative: zone acoperite.
Conducte, vane, constructii de otel, etc: invelite, situate in aer liber pe o suprafata dura
de sustinere.
Depozitarea echipamentelor se va face in incaperi acoperite, cu luarea tuturor masurilor
pentru evitarea contaminarii cu impuritati si a umezelii.
Sistemele de protectie ce vor fi utilizate vor fi de tipul celor ce nu se deterioreaza in lumina
ultravioleta. Utilajele vor fi gata de montaj pe Santier pana la expirarea perioadei de fabricatie si
transport, iar in cazul in care sunt finalizate si gata de montaj inainte de data convenita,
Constructorulul va amenaja depozitarea pe santier, asa cum este definita aceasta aici, pe propria
cheltuiala, inclusa in Pretul Contractului. Constructorulul va furniza asigurarea si va fi pe deplin si
singurul raspunzator pentru siguranta tuturor echipamentelor depozitate pe Santier pe perioada ce
precede montajul.
Constructorulul va avea responsabilitatea sa inspecteze intregul echipament inainte de
depozitare si sa faca aranjamentele ca echipamentul deteriorat sa fie remediat inainte de livrarea
la depozit. Constructorulul va scoate echipamentul din depozit si il va livra la locul de montaj la
primirea instructiunii de la Inginer.
Constructorulul va fi responsabil cu operarea, siguranta si intretinerea intregului echipament
de pe santier in timpul si dupa montaj, pana la eliberarea Certificatului de Finalizare.
146


CCI2009RO161PR005-01
pentru
TUBURI, RACORDURI SI PIESE PEID
1. Conditii de lucru
presiunea medie de serviciu
10 bar
2. Conditii tehnice de exploatare

4.1.
clor gazos
neagresiv la materiale plastice
4.2.
Tipul de apa transportata
Materialul folosit
Polietilena de inalta densitate: PE80; Pn10,
= 5MPa;
SDR 11, De40;
4.1.
Agrement MLPTL
Aviz Ministerul sanatatii
4.2.
Oferta va cuprinde:
Tuburile vor purta urmatoarele marcaje

clasa de presiune (bari)
linii albastre in lungul tuburulor
4. . Documente si mostre insotitoare ale furnitirii:
Certificat de fabricatie a granulelor folosite, cu specificatii sau o declaratie de

nominalizare si caracteristicile acestora
La livrare, producatorul va preda beneficiarului retelei un sac sigilat si semnat cu 0,5 kg
granule, prelevate la inceputul sau in timpul productiei
Producatorul sau furnizorul trebuie sa se asigure si sa dea asigurari ca tuburile,
racordurile si piesele din PE electrosudabile sunt din acelasi material sau echivalent,
indicele de fluiditate al racordurilor si pieselor trebuie sa fie echivalent cu cel al tuburilor si
sa se incadreze in tolerantele de sudura ale acestora
Producatorul sau furnizorul trebuie sa indice tipul, calitatea si normele racordurilor si
pieselor propuse si sa asigure respectarea tolerantelor pentru dimensiunile geometrice
ale tuburilor.
147


CCI2009RO161PR005-01
Pentru
VANE CU SERTAR CAUCIUCAT
5.
Presiune nominala
Presiune de proba
Temperatura maxima:
Diametru nominal
6.
10bar
15 bar
70C.
DN 150 - DN 200.

7.
Corp vana :
plat din fonta ductila.
Sertar :
fonta ductila
.
Tija :
otel inox.
Reductor / roata de manevra
fonta
Sistem etansare :
fara intretinere, autolubrifiante.
Sistem de ghidare
in 3 puncte
acoperire epoxidica
flanse
Actionare........................................................................manuala
Garantie
8.
4.1.
Oferta va cuprinde:
Agrement tehnic
4.2.
5.......200C
Marcaje

DN, PN
148


CCI2009RO161PR005-01
pentru
VANA FLUTURE CU REDUCTOR DE ACTIONARE
1.
2.
3.
4.
Presiune nominala
Temperatura maxima:
Diametru nominal
10 bar
70C.
DN 200.

5.......200C

Corp vana :
Disc :
Etansare
Ax:
Actionare
Garantie
fonta ductila.
fonta ductila
.
pe ambele directii de curgere
cu elastomeri
otel inox
cu Reductor si roata de actionare
minim 24 de luni de la PIF
4.3. Oferta va cuprinde:
Agrement tehnic
4.4. Marcaje

DN, PN
149


CCI2009RO161PR005-01
pentru
CLAPETA DE RETINERE CU DISC FLUTURE, CONTRAGREUTATE SI FRANA
HIDRAULICA
1.
2.
3.
4.
Presiune nominala
Temperatura maxima:
Diametru nominal
10 bar
70C.
DN 200.

5.......200C

Tip
Corp vana :
Disc :
Inel de etansare
Mecanism
Etansare
Garantie
disc fluture cu contragreutate si frana hidraulica

fonta ductila.
fonta ductila
otel austenitic
uscat
NBR, EPDM
Agrement tehnic
4.6. Marcaje

DN, PN
150


CCI2009RO161PR005-01
pentru
FILTRU RETINERE IMPURITATI
1.
Presiune nominala
Temperatura maxima:
Diametru nominal
2.
3.

10 bar
70C.
DN 200.
5.......200C
Corp si capac filtru :

Sita :
Garnituri
grosime strat pulberi
Elemente de legatura
Garantie
4.
EN-JL 1040 (GG-25).

otel inox
cauciuc
epoxy
250
flanse
Agrement tehnic
4.2. Marcaje

DN, PN
151


CCI2009RO161PR005-01
pentru
MANOMETRE
1.
2.
3.
Scala manometru
0 - 16 bar

5.......200C
Material corp :
Carcasa
Geam manometru
Ac indicator manometru
Racord
Diametru cadran manometru
Montaj
Clasa de protectie
Clasa de precizie
Garantie
4.
otel protejat impotriva coroziunii

otel negru
plexic inclipsat
aluminiu negru
1/2 G
100 mm
axial
IP 55-65
1,6
Agrement tehnic
Certificat de test de la producator
Buletin verificare metrologica
4.4. Marcaje

clasa de precizie
pozitia de montare
152


CCI2009RO161PR005-01
pentru
COMPENSATOR MONTAJ
1.
Presiune nominala
Diametru nominal
2.
3.
4.

10 bar
DN 200.
5.......200C

Tip
Material corp
Protectie
Conectare
Durata de garantie
cu tiranti
fonta ductila
epoxidica
cu flanse
Agrement tehnic
4.2 Marcaje

DN, PN
153


CCI2009RO161PR005-01
BREVIAR DE CALCUL
INSTALATII HIDRAULICE
1. Puturile P1 si P3
Puturile P1 si P3 pompeaza apa in zona de nord a localitatii Medgidia printr-o conducta din
otel 600mm.
Hp= Hg + Hp ( lin + loc) + Hu
mH2O,
unde:
Hg = diferenta de cota dintre cota celui mai indepartat consummator si cota pompei din put,
in m;
Hp(lin + loc) = pierderea de sarcina liniara si locala in mH2O ;
Hu = presiunea care trebuie asigurata la consumator pentru zona respectiva (in functie de
regimul de inaltime al cladirilor din zona).
Putul P1
Qpompa = 250 mc/h
Hp = Hg + Hp ( lin + loc) + Hu mH2O
Hg = (45,0 - 1,80) (22,40 28,60) = 43,20 +6,20 = 49,40 mH2O
rot = 50,0 mH2O
Hp ( lin + loc)= (3.500 x 0,004) x 1,25 + 0,03 x 35,0 = 17,5 + 1,00 = 18,50 mH2O
rot = 19,0 mH2O
Hu = 20 mH2O
Rezulta:
Hp1 = 50,0 + 19,0 + 20,0 = 89 mH2O
rot = 90 mH2O
Putul P3
Qpompa = 300 mc/h
Hg = (45,0 - 1,80) (14,50 12,00) = 43,20 - 2,50 = 40,70 mH2O
rot = 41,0 mH2O
Hp ( lin + loc)= (3.800 x 0,004) x 1,25 + 0,03 x 20,0 = 19,0 + 0,60 = 19,60 mH2O
rot = 20,0 mH2O
Hu = 20 mH2O
Rezulta:
Hp3 = 41,0 + 20,0 + 20,0 = 81 mH2O
rot = 85 mH2O
154


CCI2009RO161PR005-01
2. Puturile P4 si P5
Puturile P4 si P5 pompeaza apa in zona de nord a localitatii Medgidia pe o conducta din otel
800mm.
Putul P4
Qpompa = 300 mc/h
Hg = (40,0 - 1,80) (23,50 15,00) = 38,20 8,5 = 27,70 mH2O
rot = 30,0 mH2O
Hp ( lin + loc)= (5.000 x 0,004) x 1,25 + 0,03 x 25,0 = 25,0 + 0,75 = 25,75 mH2O
rot = 26,0 mH2O
Hu = 25 mH2O
Rezulta:
Hp4 = 30,0 + 26,0 + 25,0 = 81 mH2O
rot = 85 mH2O
Putul P5
Qpompa = 250 mc/h
Hg = (45,0 - 1,80) (21,00 13,00) = 43,20 - 8 = 35,20 mH2O
rot = 35,0 mH2O
Hp ( lin + loc)= (5.500 x 0,004) x 1,25 + 0,03 x 20,0 = 27,50 + 0,60 = 28,10 mH2O
rot = 28,0 mH2O
Hu = 25 mH2O
Rezulta:
Hp5 = 35,0 + 28,0 + 25,0 = 88 mH2O
rot = 90 mH2O
3. Puturile P10, P11 si P13
Puturile P10, P11 si P13 pompeaza apa in rezervoarele de inmagazinare printr-o conducta
din otel 800mm.
Putul P10
Qpompa = 250 mc/h
Hg = (65,0 - 6,50) (11,0 7,50) = 58,50 3,5 = 55,0 mH2O
Hps( lin + loc)= (3.000 x 0,004) x 1,25 + 0,03 x 25,0 = 15,0 + 0,75 = 15,75 mH2O
155


CCI2009RO161PR005-01
rot = 16,0 mH2O

Hu = 15 mH2O
Rezulta:
Hp10 = 55,0 + 16,0 + 15,0 = 86 mH2O
rot = 90 mH2O
Putul P11
Qpompa = 400 mc/h
Hg = (65,0 - 6,50) (11,50 7,50) = 58,50 - 4 = 54,50 mH2O
rot = 55,0 mH2O
Hp ( lin + loc)= (3.000 x 0,004) x 1,25 + 0,03 x 25,0 = 15,0 + 0,75 = 15,75 mH2O
rot = 16,0 mH2O
Hu = 15 mH2O
Rezulta:
Hp11 = 55,0 + 16,0 + 15,0 = 86 mH2O
rot = 90 mH2O
Putul P13
Qpompa = 300 mc/h
Hg = (65,0 - 6,50) (13,00 7,50) = 58,50 5,5 = 53,0 mH2O
Hp ( lin + loc)= (3.000 x 0,004) x 1,25 + 0,03 x 25,0 = 15,0 + 0,75 = 15,75 mH2O
rot = 16,0 mH2O
Hu = 15 mH2O
Rezulta:
Hp13 = 53,0 + 16,0 + 15,0 = 84 mH2O
rot = 90 mH2O
4. Putul P14
Putul P14 pompeaza apa in rezervoarele de inmagazinare si in zona de est a localitatii
Medgidia printr-o o conducta din otel 600mm.
Qpompa = 250 mc/h
Hg = (65,0 - 6,50) (12,00 8,0) = 58,50 4,0 = 54,50 mH2O
rot = 55,0 mH2O
Hp ( lin + loc)= (3.000 x 0,004) x 1,25 + 0,03 x 25,0 = 15,0 + 0,75 = 15,75 mH2O
rot = 16,0 mH2O
156


CCI2009RO161PR005-01
Hu = 15 mH2O
Rezulta:
Hp14 = 55,0 + 16,0 + 15,0 = 86 mH2O
rot = 90 mH2O
157


CCI2009RO161PR005-01
CAIET DE SARCINI PENTRU VENTILATII - BZD-7400-P12.1/R-PTDE-IS02CS-01-00

1.1.
Generalita i
Aceasta sectiune a Caietelor de sarcini acopera cerintele referitoare la executarea

instalatiilor de ventilatie si cuprinde conditiile tehnice si de calitate necesare, conditii aferente
statiei de pompare apa uzata tip cheson.
Respectarea prevederilor din acest caiet, este obligatorie pentru Constructorul, urmarirea pe
santier a modului de executie de catre Inginer si Beneficiar facandu-se n baza acestor prevederi.
1.1.1
Asigurarea calita ii
1.1.1.1 Certificare
a) certificatul producatorului;
b) elementele de instalatii de ventilatie care sunt supuse conditiilor de omologare ale biroului
Romn de Metrologie Legala vor trebui sa fie insotite de certificatul de atestare.
Toate bunurile importate vor avea certificate de conformitate, stabilite de legislatia
Beneficiarul, Inginerul sau reprezentantii autorizati ai acestora vor avea dreptul sa inspecteze
instalatiile de ventilatie din statia de pompare ape uzate sau sa asiste la testele de control si
punere in functiune. Astfel de inspectii nu vor scuti Constructorul de responsabilitatile sale de a
asigura produse care respecta standardele aplicabile din cadrul Specificatiilor.
autorizate prin care se arata ca materialele si echipamentele au fost supuse testelor impuse de
standarde iar rezultatele sunt satisfacatoare. n acest caz Inginerul va avea dreptul (dar nu va fi
obligat) de a renunta la alte teste.
Daca Beneficiarul nu doreste sa asiste la montarea si testarea instalatiilor, nu nseamna ca el
aproba produsele sau testele.
1.2.
Standarde si coduri
O cerinta de baza a Contractului este aceea ca toate materialele si articolele sa fie

fabricate/testate/livrate in conformitate cu prevederile standardelor si normativelor nationale
aplicabile, in vigoare.
Standardele citate in aceasta sectiune vor fi aprobate in raport cu Clauza si/sau aspectul
relevant si vor oferi un ghid cu privire la cerintele de calitate. Aceasta sectiune nu este exhaustiva.
Referirea la un Standard implica referirea la toate Standardele asociate sau relationate, la
care se face trimitere in cadrul acelui Standard.
158


CCI2009RO161PR005-01
Editiile Standardelor aprobate utilizate vor fi acelea de actualitate cu 30 de zile inainte de

data de trimitere a ofertelor.
Constructorulului i se poate solicita sa furnizeze orice Standard sau publicatie enumerate in
aceasta sectiune pentru a fi utilizate de catre Inginer.
Instalatiile de ventilare se vor executa conform prevederilor "Normativului privind proiectarea
si executarea instalatiilor de ventilare", indicativ 1.5.
Principalele prescriptii tehnice si standarde obligatorii la executia instalatiilor de ventilare se
gasesc in ANEXA 1 din Normativul 1.5 si care vor fi completate si cu urmatoarele:
- Norme industriale de produs pentru materialele, produse in tara, care vor fi stabilite in
urma licitatiei;
- Norme de produs pentru materialele, agregatele si aparatele de fabricatie straina, care vor
fi stabilite in urma licitatiei;
1.3.

executa pa santier (masuri de protectie colectiva si masuri de protectie individuala) si va fi
La executie se vor respecta instructiunile prevazute in Regulamentul privind protectia si
igiena muncii in constructii, avizat in MLPAT cu nr. 9/N/15.03.1993 si anume:
o voI. A - Norme generale comune lucrarilor de constructii montaj si instalatii
o voI. E - Lucrari de instalatii
o voI. F - Lucrari de izolatii si protectie anticoroziva
Normativul I.5-lnstalatii de ventilatie
159


1.4.

CCI2009RO161PR005-01
Plansele care guverneaza lucrarea privind reabilitare foraje instalatii de ventilatie sunt:
Reabilitare foraje-localitatea Medgidia Plan si Sectiuni Instalatii ventilatii cabina put nr. 1,
cod document BZD-7400-12.1/R-PTDE-IS02-PD-01/01-00;
Reabilitare foraje-localitatea Medgidia Plan si Sectiuni Instalatii ventilatii cabina put nr.
14, cod document BZD-7400-12.1/R-PTDE-IS02-PD-01/05-00;
160


CCI2009RO161PR005-01
CAPITOLUL 2 INSTALATII DE VENTILATIE

2.1.
Cerinte de ventilare
Statiile de clorinare aferente forajelor nr.1, 3, 4, 5, si 14 s-au prevazut cu instalatii de

ventilatie pentru eliminarea noxelor.
Astfel, s-au asigurat urmatoarele sisteme de ventilatie:
a. sisteme de ventilatie naturala
b. sisteme de ventilatie mecanica
a) Ventilatia naturala
Evacuarea noxelor din statiile de clorinare aferente puturilor forate nr. 1, 3, 4, 5 si 14 in care se vor
monta utilaje de introducere aer, se va realiza prin guri de evacuare montate in peretii laterali ai
statiilor. Numarul lor difera de la o statie de clorinare la alta functie de debitul de aer ce trebuie
evacuat.
Gurile de evacuare sunt constructie din PVC, mediul de lucru fiind puternic coroziv
b) Ventilatia mecanica
Ventilatia mecanica este necesara pentru introducerea aerului necesar evacuarii noxelor ce
se produc in timpul exploatarii forejelor.
Ventilatia mecanica consta din:
Ventilator cu mare rezistenta la coroziune prevazut cu clapeta de reglaj necesara reglarii
presiunii si a debitului de aer necesar fiecarei statii de clorinare, constructie PVC. Difuzor
refulare cu grila de protectie, constructie PVC;
Manson flexibil montat pe aspiratia ventilatorului, constructie PVC;
Conducte traversare pereti, constructie PVC
Grile de evacuare, constructie PVC
2.2.
Elemente de calcul
1. Proiectarea instalatiilor de ventilatie s-a facut coordonat cu celelalte tipuri de instalatii.

2. Dimensionarea elementelor componente ale instalatiei de ventilatie mecanica s-a facut pe baza
debitelor de aer necesare diluarii nocivitatilor.
3. Dimensionarea gurilor de evacuare s-a facut corelat cu debitul si vitezele economice ale
instalatiei de ventilatie naturala.
4. Alegerea ventilatoarelor necesare s-a facut pe baza debitului de aer vehiculat, precum si pentru
asigurarea acoperirii pierderilor de presiune locale si liniare ale instalatiei de ventilare pe care o
deserveste.
2.3.
Executia
Executarea instalatiilor de ventilatie se va face coordonat cu celelalte tipuri de instalatii si

lucrari de constructii.
2.3.1 Verificarea materialelor si echipamentelor
La executarea lucrarilor de instalatii de ventilare se vor utiliza numai materialele si
echipamentele corespunzatoare din punct de vedere tehnic si calitativ prevederilor proiectului.
161


CCI2009RO161PR005-01
naintea punerii in opera, toate materialele se vor supune unui control cu ochiul liber pentru a
se constata daca au suferit degradari de natura sa le compromita tehnic si calitativ (deformari,
starea elementelor de imbinare si de racordare, functionarea dispozitivelor de reglaj, forma
pieselor si elementelor speciale si accesorii, etc.); se vor remedia defectiunile respective sau se
vor inlocui materialele care nu pot fi aduse in stare corespunzatoare prin remediere.
La aparatele de masura si control montate de executantul instalatiei de ventilatie se va
verifica existenta sigiliului si a buletinului de verificare emis de metrologie.
2.3.2 Depozitare si manipulare
Pastrarea materialelor pentru instalatii se va face in depozitele de materiale ale santierului,
cu respectarea prescriptiilor in vigoare privind prevenirea incendiilor.
Materialele ce pot fi deteriorate de agentii climatici (rame cu jaluzele, ventilatoare, table, etc)
se vor depozita sub soproane si vor fi acoperite cu prelate sau foi de polietilena.
Materialele ce se deterioreaza la umiditate sau radiatie solara (aparate de masura si control,
aparataj electric) se vor pastra in magazii inchise.
Foile de tabla se vor aseza orizontal pe grinzi de lemn in magazii sau soproane. Se interzice
asezarea foilor de tabla direct pe pamnt.
Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnica securitatii in asa fel
nct sa nu se deterioreze. Se va da o atentie deosebita materialelor casante sau usor
deformabile.
2.3.3 Materiale si echipamente
Toate materialele si echipamentele vor trebui sa fie insotite de urmatoarele documente:
- certificatul de calitate emis de furnizor, certificat ce trebuie sa confirme asigurarea de catre
produsul respectiv a caracteristicilor tehnice prevazute;
- fise tehnice de detaliu continnd caracteristicile produsului si durata de viata in exploatare
in care se mentin aceste caracteristici
- instructiuni de montare. testare, intretinere si de exploatare ale produsului;
- certificatul de garantie specificnd perioada de timp in care se asigura realizarea
caracteristicilor cerute;
- certificate de atestare a performantelor materialelor si echipamentelor, emise de catre
institutii de specialitate abilitate in acest scop.
nainte de nceperea montarii ventilatorului se vor verifica urmatoarele:
o corespondenta dintre caracteristicile inscrise pe placutele de identificare si datele
proiectului;
o controlul exterior general al starii agregatului pentru a se identifica eventualele
deteriorari produse in timpul transportului si manipularii;
o existenta vaselinei de ungere la lagare;
o starea izolatiei motoarelor electrice.
Agregatul ventilator-motor se va aseza pe pozitie cu respectarea riguroasa a cotelor de
amplasament indicate n proiect.
nainte de fixarea definitiva pe pozitie se va regla orizontalitatea asezarii ventilatorului si
motorului electric cu ajutorul nivelei cu bula de aer asezata pe generatoarea superioara a carcasei
cilindrice.
2.3.4 Vopsitorii
Lucrarile de vopsitorii se vor incepe numai dupa efectuarea probelor.
162


CCI2009RO161PR005-01
Vopsitoriile la instalatiile de ventilare se vor aplica numai dupa curatirea si, acolo unde este
cazul, protejarea suprafetelor cu straturi anticorozive.
2.4.
Verificari si probe
2.4.1 Verificarea instalatiei de ventilatie

Instalatiile de ventilare vor fi verificate cu privire la:
corespondenta cu prevederile proiectului, cu prescriptiile din stantardele in vigoare, precum
si cu prevederile din Normativul I.5;
corespondenta dintre caracteristicile echipamentului instalat si cele prevazute n proiect;
corespondenta dintre geometria instalatiei realizata si cea proiectata;
calitatea executiei:
functionarea elementelor componente;
alimentarea cu energie electrica;
conditiile necesare pentru pornirea instalatiei;
conditii necesare in vederea asigurarii unei durate de serviciu ct mai indelungate, in
special la instalatiile sau elementele expuse la socuri, deformari, coroziuni, eroziuni, etc;
conditii necesare in vederea asigurarii masurilor de tehnica securitatii indicate n proiect si
in N.G.P.M.
Verificarea instalatiei de ventilare va decurge in conformitate cu prescriptiile de detaliu date
in ANEXA XIII din Normativul1.5.
2.4.2 Reglarea instalatiei de ventilatie
Toate instalatiile de ventilatie vor fi in mod obligatoriu reglate, inainte de predarea catre
beneficiar astfel inct: cu ajutorul dispozitivelor de masurare montate la gurile de ventilare sa se
obtina debitele de aer indicate in proiect, la toate gurile de aspiratie sau de refulare;
Reglarea aeraulica se va efectua prin aplicarea procedeelor descrise in ANEXA XV din
Normativul I.5.
Dotarea minima obligatorie cu aparatele de masura necesare reglarii instalatiilor precum si
metodele de masura adoptate, vor fi cele specificate n ANEXA XVII din Normativul I.5.
2.4.3 Testarea echipamentului
nainte de predarea catre beneficiar a instalatiilor de ventilare se vor verifica, prin masuratori,
caracteristicile ventilatoarelor montate in instalatie in pozitie normala de lucru, precum si a gurilor
de evacuare.
Procedeul de efectuare a probelor, precum si tolerantele admise vor fi cele indicate n
ANEXA XVI din Normativul I.5.
La ventilatoarele axiale montate in canal se va masura debitul de aer furnizat, in situatia
racordarii lor normale la instalatie. ntre debitul de aer masurat si cel prevazut n proiect se admite
o diferenta de 5% - 10% din debitul prevazut in proiect.
n incaperile ventilate se va efectua o verificare a eficacitatii igienico-sanitare conform
Normelor generale de protectie a muncii.
nainte de efectuarea masuratorilor pentru verificarea eficacitatii globale, se va verifica daca
nivelul noxelor din incaperile ventilate este corespunzator conditiilor admise la proiectarea instalatii
lor ca baze de calcul.
Determinarile se vor face in conditiile unei desfasurari normale a procesului de productie, in
zonele de lucru, in conformitate cu metodologia stabilita de Inspectia Sanitara de Stat.
163


CCI2009RO161PR005-01
Eficacitatea igienico-sanitara a instalatiei se va stabili prin comportarea determinarilor

efectuate cu instalatia in functie si instalatia oprita.
Se va verifica, din punct de vedere al normelor igienico-sanitare, viteza curentilor de aer in
zonele de lucru si calitatea aerului in zonele de lucru.
164


CCI2009RO161PR005-01
pentru
CLAPETA DE REGLAJ
1.
2.
3.
Diametru nominal
Dn125
Caracteristicile mediu
Mediu de lucru:
aer puternic coroziv
Material corp :
Diametru intrare/iesire
Lungime clapeta
Echipare
PVC
125/125 mm
190 mm
Durata de viata
24 luni de la PIF
4.
cu maner de reglaj pentru a crea o pierdere

de presiune in retea necesara modularii
debitului
Agrement tehnic
4.2 Marcaje

DN, PN
165


CCI2009RO161PR005-01
BREVIAR DE CALCUL INSTALATII VENTILATIE

STATIA DE CLORINARE PUTUL FORAT NR.1
In statia de clorinare au loc degajari de gaze nocive si mirosuri.

Pentru asigurarea concentratiei maxime admise de 1mg/mc s-a prevazut o instalatie de
ventilatie fixa care introduce aerul proaspat din exterior in statia de clorinare si cu ajutorul unor guri
de evacuare asigura ventilarea statiei.
1. Stabilirea debitului de aer necesar:
Vstatie clorinare= 2,90x2,05x2,50 = 15 mc
Numarul de schimburi orare= 20 schimburi/h
Debit aer necesar = VxN = 15x20 = 300mc/h
2. Viteza in gurile de evacuare
Vg.e.= Debit aer/ Supr. guri evacuare= 300/(3600x0,035)=2,38 m/s
Sguri evacuare=2x(3,14/4)x0,152 = 0,035 mp
3. Viteza in gurile de introducere
Vg.i.=Debit aer/ Supr. guri introducere= 300/(3600x0,013)=6,4 m/s
Sguri introducere=(3,14/4)x 0,1252 =0,013 mp
Intocmit
Verificat
ing. R. Ionitescu
ing. F. Constantin
166


CCI2009RO161PR005-01


Vg.i.=Debit aer/ Supr. guri introducere= 600/(3600x0,013)=12 m/s
Intocmit
Verificat
ing. R. Ionitescu
ing. F. Constantin
167


CCI2009RO161PR005-01


Intocmit
Verificat
ing. R. Ionitescu
ing. F. Constantin
168


CCI2009RO161PR005-01


Intocmit
Verificat
ing. R. Ionitescu
ing. F. Constantin
169


CCI2009RO161PR005-01


Sguri evacuare= (3,14/4)x0,152 = 0,018 mp
Intocmit
Verificat
ing. R. Ionitescu
ing. F. Constantin
170


CCI2009RO161PR005-01
CAIET DE SARCINI PENTRU INSTALATII ELECTRICE - BZD-7400P12.1/R-PTDE-IE01-CS-01-00

CAPITOLUL 1 - CADRU GENERAL
Prezentul Caiet de Sarcini acopera lucrari de constructii specifice domeniului de instalatii
electrice. In cadrul sectiunilor documentului, sunt detaliate cerintele de executie pentru activitati de
lucrari specifice realizarii instalatiilor electrice (iluminat, prize, forta si legare la pamant) pentru
fronturile de captare din localitatea Medgidia si anume: Putul 1 (strada Independentei), Putul 3
(strada Kemal Agi Amet), Putul 4, Putul 5, Putul 10, Putul 11, Putul 13, Putul 14 (strada Poporului).
Aceasta documentatie cuprinde specificatii pentru lucrarile de executie a instalatiilor electrice
de joasa tensiune si protectie, dupa cum urmeaza:
- instalatii de iluminat si prize la 230 V, 24V, 50 Hz
- instalatii de fort 400/230 V, 50 Hz
- instalatii de protectie contra tensiunilor accidentale de atingere
171


CCI2009RO161PR005-01
CAPITOLUL 2 CADRU LEGISLATIV

2.1.
Standarde si normative de referinta
- SR EN 60529 - 95 Grade normale de protectie ale utilajelor electrice. Clasificare si simbolizare

- STAS 2612 - 87 Protectia impotriva electrocutarilor. Limite admisibile
- STAS 12216 - 84 Protectia impotriva electrocutarii la echipamente electrice portabile.
Prescriptii
- STAS 12217 - 88 Protectia impotriva electrocutarii la utilajele si echipamentele electrice
mobile
- STAS 12604 - 87 Protectia impotriva electrocutarii. Prescriptii generale
- STAS 12604/4-89 Protectia impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta. Instala ii electrice
fixe.
- STAS 12604/5-90 Idem. Prescriptii de proiectare, executie si verificare.
- STAS 11388/2-14 Cabluri si conducte. Incercari
- STAS 9570/1-89 Marcarea si repararea retelelor de conducte si cabluri in localitati
- STAS 9108 - 86 Conducte flexibile de cupru cu izolatie din PVC pentru instalatii electrice
- STAS 6865 - 89 Conducte cu izolatie de policlorura de vinil pentru instalatii electrice fixe
- STAS 11360 89 Tuburi pentru instalatii electrice. Conditii generale.
- STAS 552 - 89
Doze de aparat si doze de ramificatie pentru instalatii electrice.
- SR EN 60598/1-94 Corpuri de iluminat. Partea 1. Prescriptii generale si incercari.
- SR EN 60598/2,3-95 Corpuri de iluminat. Partea 2. Conditii speciale. Corpuri de iluminat
public.
- SR EN 60155 - 94 Startere pentru lampi fluorescente tubulare
- SR EN 60400 - 94 Dulii pentru pentru lampi flurescente tubulare si dulii pentru startere.
- SR CEI 446 - 93 Indentificarea conductoarelor prin culoare sau prin repere numerice.
- STAS 297/1 - 88 Culori si indicatoare de securitate. Conditii tehnice generale.
- SR CEI 947/1- 92 Aparataj de joasa tensiune Partea 1. Reguli generale.
- SR EN 60947/2-93 Aparataj de joasa tensiune Partea 2. Intrerupatoare automate.
- STAS 7656 - 90 Tevi de otel sudate longitudinal pentru instalatii
- STAS 4102 - 85 Piese pentru instalatia de protectie de legare la pamint
- STAS 6646/1-88 Iluminatul artificial. Conditii generale pentru iluminatul la constructii.
- STAS 6824 84
Lampi fluorescente tubulare pentru iluminatul general. Conditii tehnice
generale de calitate.
- STAS 3008 85 Lampi electrice cu incandescenta. Clasificare.
- STAS 3009 - 90 Lampi electrice cu incandescenta de format normal. Tensiuni si puteri
nominale.
- STAS 7290 - 75 Lampi electrice cu descarcari in gaze. Clasificari si terminologie.
- STAS 10515 88 Lampi cu vapori de sodiu de inalta presiune.
Dimensiuni si parametrii
principali.
- STAS 3184/1...4-88 Prize si fise bipolare normale pentru instalatii pina la 250 Vca. si
230Vcc.si pina la 16 A.
- STAS 3185 - 87 Intrerupatoare pentru instalatii fixe casnice si similare. Conditii tehnice
generale de calitate.
- I7 2002 Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pina la
- 1000 V.c.a. i 1500 V.c.a.
172


CCI2009RO161PR005-01
- P 118 Norme tehnice de proiectare si de realizare a constructiilor privind protectia impotriva

focului
- NTE 007 Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice
- PE 116 Normativ de incercari si masuratori la echipamentele si instalatiile electrice
- PE 124 Normativ privind alimentarea cu energie electrica a consumatorilor industriali si
similari
- PE 103 Instructiuni pentru dimensionarea si verificarea instalatiilor electroenergetice la
solicitari
- mecanice si termice, in conditiile curentilor de scurtcircuit
- PE 932 Regulament pentru furnizarea si utilizarea energiei electrice
- PE 119 Norme de protectie a muncii pentru instalatiile electrice
- Decret 290 Norme generale de protectie impotriva incendiilor in proiectarea si realizarea
constructiilor si instalatiilor
- C 56 Normativ pentru verificarea lucrarilor de constructii si instalatiilor aferente
- SR EN 60439-1/2001 Ansambluri de aparataj de joasa tensiune. Partea 1: Ansamblu
prefabricat de aparataj de joasa tensiune si ansamblu derivat dintr-un ansamblu prefabricat de
aparataj de joasa tensiune
173


CCI2009RO161PR005-01
CAPITOLUL 3 TABLOURI ELECTRICE

1. Tablourile electrice sunt considerate ca ansambluri prefabricate de aparataj de joasa
tensiune: aparate de comutatie, echipamente de comanda, masura, protectie si reglare. Acestea
vor respecta conditiile de serviciu, prescriptiile constructive, caracteristicile tehnice si incercarile
pentru aparataj de joasa tensiune prevazute in SR EN 60439-1/2001.
2.Tablourile electrice se comanda pentru executie la furnizori specializati si autorizati in
constructia acestora. Comanda pentru tablouri electrice va fi insotita de desenele continind
schema electrica monofilara si specificatia de aparataj.
3.Tablourile se livreaza complet asamblate sub responsabilitatea producatorului, avind
toate legaturile electrice si mecanice interioare si elementele lor constructive conform cap 2.4 din
SR EN60439-1/2001.
4. Producatorul va insoti tablourile electrice de documentatia tehnica aferenta,
documentatie cuprinzand informatii privind caracteristicile electrice necesare unei functionari
corecte (tensiunea nominala de utilizare, tensiunea nominala de izolare, curentul nominal, curentul
nominal de scurta durata, curentul nominal conditional de scurtcircuit, frecventa nominala).
5. Fiecare tablou electric va fi prevazut cu placute de identificare marcate durabil si
amplasate astfel incit sa fie vizibile si lizibile atunci cind acesta este instalat. Placutele vor preciza
numele producatorului si oricare alt mijloc de identificare ce permite obtinerea unor informatii
relevante de la producator.
6. Producatorul va asigura posibilitatea ca in interiorul fiecarui tablou circuitele individuale si
dispozitivele lor de protectie sa poata fi identificate. Reperele aparatajului din tablou trebuie sa fie
identice cu cele din schemele de conexiuni care vor fi livrate impreuna cu tabloul.
7. Producatorul va specifica in documentatiile ce insotesc tablourile electrice conditiile de
transport, instalare, functionare si intretinere. Daca este necesar trebuie precizate masurile avind
o importanta deosebita pentru instalarea corecta, intervalul de timp si frecventa recomandata
pentru operatiile de intretinere.
8. Tablourile electrice sunt prevazute pentru a fi utilizate in urmatoarele conditii de serviciu:
- temperatura aerului ambiant nu trebuie sa depaseasca +40C, iar media sa masurata pe o
perioada de 24 ore nu trebuie sa depaseasca +35C
- limita inferioara a temperaturii aerului ambiant este de -5C
- aerul este curat si umiditatea sa relativa nu depaseste 50% la o temperatura de maxim
+40C
9.Tablourile electrice trebuie realizate numai din materiale apte sa suporte solicitarile
mecanice, electrice si termice precum si efectele umiditatii susceptibile sa apara in conditii de
utilizare normala. Protectia impotriva coroziunii trebuie asigurata prin folosirea unor materiale
adecvate sau prin aplicarea unor straturi de protectie echivalente pe suprafata expusa.
10. Aparatajul si circuitele dintr-un tablou electric trebuie astfel amplasate incit sa faciliteze
functionarea si intretinerea lor si,in acelasi timp, sa asigure gradul necesar de securitate.
11. Aparatajul care face parte dintr-un tablou trebuie sa aiba distantele conform cu cele din
prescriptiile corespunzatoare si aceste distante trebuie mentinute in conditii de utilizare normala.
12. Coordonarea dispozitivelor de protectie la curenti de scurtcircuit trebuie sa faca
obiectul unui acord intre producatorul tablourilor electrice si utilizator. Informatiile existente in
documentatia tehnica ce insoteste tablourile pot tine loc de acord. Reglajele sau alegerea
dispozitivelor de protectie la curenti de scurtcircuit din interiorul unui tablou trebuie fixate, daca
este posibil, astfel incit un scurtcircuit care se produce in oricare din circuitele de plecare sa
174


CCI2009RO161PR005-01
poata fi eliminat de echipamentul de comutatie instalat pe circuitul defectat, fara a afecta

celelalte circuite de plecare, asigurind astfel selectivitatea sistemului de protectie.
13. Aparatajul de comutatie si componentele acestuia incorporate intr-un tablou trebuie sa
fie conforme standardelor.
14. Aparatajul de comutatie si componentele acestuia trebuie astfel dispuse incit sa fie
accesibile in timpul montarii, cablarii, intretinerii si inlocuirii.
15. Aparatajul de comutatie si componentele acestuia trebuiesc astfel dispuse incit buna
functionare a tabloului sa nu fie perturbata de interactiunile dintre ele, cum ar fi: caldura, arc
electric, vibratii, cimp electromagnetic, care se produc in timpul unei functionari normale.
16. Metoda si masurile de identificare ale conductoarelor dintr-un tablou (dispunere,
culoare, simbol) la bornele la care sunt conectate sau numai la capetele conductoarelor, sunt
responsabilitatea producatorului si trebuie sa fie conforme cu desenele si schemele de conexiuni.
17. Conductorul de protectie trebuie sa fie usor identificabil datorita formei, amplasarii,
marcarii sau culorii. Daca se utilizeaza identificarea dupa culoare, acesta trebuie sa fie verdegalben. Cand conductorul de protectie este un cablu izolat monofilar culoarea de identificare
trebuie folosita pe toata lungimea cablului.
18. Inainte de livrare, producatorul trebuie sa verifice caracteristicile tablourilor prin incercari de
tip (verificarea limitelor de incalzire, a propietatilor dielectrice, verificarea de tinere la curenti de
scurtcircuit, verificarea eficacitatii circuitului de protectie, verificarea distantelor de izolare,
verificarea functionarii mecanice, verificarea gradului de protectie) si prin incercari individuale
destinate sa detecteze defecte ale materialelor si de fabricatie.
19. Receptia tablourilor unicate la furnizor se face in prezenta delegatului autorizat al
Constructorulului si beneficiarului, urmarindu-se corectitudinea respectarii proiectului. Tablourile
vor fi insotite de certificat de calitate.
20. Pentru transportul corespunzator al tablourilor se vor avea in vedere:
- tablourile vor fi protejate contra prafului si umezelii;
- in timpul transportului se va asigura pozitia verticala a tablourilor si se vor feri de
zdruncinaturi;
- aparatele de masura si automatizare vor fi transportate in ladite;
- ambalajele trebuie s con in semnele de FRAGIL, NU RASTURNATI si A SE FERI
DE UMEZEALA
21. Depozitarea tablourilor se va face in incaperi cu atmosfera neutra, lipsite de gaze
corozive, cu temperatura aerului ambiant cuprinsa intre 0 si 40C si umiditatea relativa de max.
80% la 20C. Tablourile nu se vor stivui.
3.1.
Conditii de instalare tablouri electrice
1. Tablourile de distributie trebuie montate perfect vertical si fixate bine, pentru a nu fi

supuse vibratiilor sau deplasarilor, ce pot surveni in caz de scurtcircuitare pe bare sau cutremur.
2. Inal imea minima fata de pardoseala a laturii de jos ale tablourilor trebuie sa fie astfel stabilita
incit sa permita realizarea razei de curbura a cablului cu diametrul cel mai mare, iar inaltimea
maxima fata de pardoseala a laturii de sus a tabloului s fie de cel mult 2,2 m. La tablourile de
distributie din incaperile din categoria EE inaltimea de montaj nu se normeaza.
3. Coridorul de deservire din fata sau din spatele unui tablou se prevede cu o latime de cel
putin 0,8 m masurata intre punctele cele mai proeminente ale tabloului si elemente neelectrice de
pe traseul coridorului (pereti, balustrade de protectie, etc.).
175


CCI2009RO161PR005-01
4. Coridorul de deservire dintre doua tablouri de distributie si coridorul dintre un tablou si partile
metalice proeminente care nu sunt sub tensiune ale unui alt echipament sau receptor electric trebuie
sa aiba o latime de cel putin 1 m.
5. Se interzice traversarea incaperilor de categoria EE cu conducte pentru fluide de orice
natura cu exceptia conductelor de incalzire sau de ventilare, care deservesc incaperile respective.
6. Nu se admit denivelari ale pardoselilor si praguri de-a lungul coridoarelor de deservire ale
tablourilor electrice.
7. Se vor lua masuri pentru evitarea patrunderii animalelor mici in incaperile tablourilor si
instalatiilor electrice.
3.2.
Verificarea tablourilor electrice
Date fiind eventualele urmari ale fazelor de transport, depozitare, instalare, se procedeaza
la completarea si verificarea prealabila a tablourilor, inainte de trecerea la racordarea instalalatiilor.
1. Verificarea vizuala a integrittii constructiei metalice a tabloului, a aspectului sudurilor.
2. Montarea aparatelor de masura, care au fost transportate separat in ladite,de la furnizorul
tablourilor. In prealabil se va verifica la fiecare aparat, existenta sigiliului.
3. Verificarea existentei si integrittii marcajelor si etichetarilor tabloului, circuitelor,
aparatelor conform proiectului.
4. Verificarea legaturilor electrice interioare.
Verificarea se face la tensiunea nepericuloas de cel mult 24 V, tabloul nefiind cuplat la
retea. Se va verifica si stringerea legaturilor, fixarea aparatelor, rigiditatea barelor.
5. Verificarea legaturilor de protectie prin punere la pamint (sub 0,1 ohm) a aparatelor,
precum si intre bara generala de pamint si centura de legare la pamint.
6. Verificarea rezistentei de izolatie intre circuite si masa, conform STAS 553.
176


CCI2009RO161PR005-01
CAPITOLUL 4 CONDITII DE INSTALARE APARATE LOCALE

4.1.
Conditii generale:
1.Pentru executarea instalatiilor electrice se vor utiliza numai aparate si materiale

omologate. Fiecare aparat trebuie sa fie prevazut cu o placuta indicatoare care sa cuprinda datele
sale tehnice si un indicator de semnalizare.
Alegerea materialelor (conducte, cabluri, tuburi etc.), ale aparatelor, ale echipamentelor si
utilajelor electrice din import se va face prin asimilarea caracteristicilor acestora cu cele ale
produselor indigene omologate, respectiv prin incadrarea lor in prevederile normativului I7-2002,
standardelor in vigoare si dup caz cu avizul metrologiei.
2. Aparatele electrice individuale, care se instaleaza in teren, conform proiectului vor fi
insotite in cazul celor de forta, de certificat de calitate si dupa caz de garantie.
3. Se vor verifica la fiecare aparat, tensiunea nominala si ceilalti parametri prevazuti in mod
expres in proiect si in mod special gradul de protectie.
4. Amplasarea si montarea aparatelor trebuie sa se faca in asa fel incit ele sa nu
stinjeneasca circulatia pe coridoare, pasarele, accese.
5. Amplasarea si montarea aparatelor si tablourilor electrice locale, trebuie sa se faca astfel
incit intretinerea, verificarea, localizarea defectelor si reparatiilor sa se poata realiza cu usurinta.
6. Se va evita montarea aparatelor electrice in locuri in care exista posibilitatea deteriorarii
lor in exploatare, ca urmare a loviturilor mecanice sau actiunii agentilor corozivi.
4.2.
Aparate pentru instalatia de iluminat si prize:
7. Aparatele de conectare folosite pentru circuitele electrice ale corpurilor fluorescente,

vor avea un curent nominal de minimum 10 A
8. Prizele si fisele se vor monta pe traseul de conducte intr-o astfel de succesiune incit
contactele fiselor, cind nu sunt introduse in priza sa nu fie sub tensiune.
9. Intrerupatoarele, comutatoarele si butoanele in spatiile interioare se vor monta la o
inaltime de 0,6-1,5 m, masurata de la axul aparatului pina la nivelul pardoselii finite.
Prizele se monteaza pe pereti la inaltimi masurate de la axul aparatului pina la nivelul
pardoselii finite de peste 0,1 m in alte incaperi decit grupuri sanitare, dusuri, indiferent de natura
pardoselii.
10. Montarea corpurilor de iluminat pe elemente de constructie din materiale combustibile
se face in conditiile prevazute din I7-2002.
11. Intrerupatoarele, comutatoarele si butoanele de lumina se monteaza numai pe
conductele de faza.
12. Conductorul de faza se leaga in dulia lampii la borna din interior, iar conductorul de nul
la borna conectata la partea filetata a duliei.
13. Corpurile de iluminat, la care este prevazuta prin proiect racordarea la instalatia de
protectie, se vor racorda la nulul din tabloul de alimentare, nulul fiind racordat la instalatia de
legare la pamint. Racordarea la nulul tabloului se va face printr-un singur conductor, diferit de cel
de lucru, care va fi din Al/Cu in situatiile in care alimentarea este prevazuta in cablu (al treilea
conductor al cablului) si va fi de cupru in cazul folosirii conductelor izolate in tuburi de protectie.
4.3.
Aparate pentru instalatia de forta :
14. Aparatele de conectare montate local vor fi de tip capsulat, cu grad de protectie
corespunzator mediului in care este prevazuta instalarea lor.
177


CCI2009RO161PR005-01
15. Se recomanda ca intreruptoarele sa se monteze astfel incit contactele lor mobile sa nu fie sub
tensiune atunci cind aparatele sunt deschise si sa nu se poata inchide sau deschide sub efectul
vibratiilor la lovirea aparatelor sau datorita greutatii proprii a partilor mobile.
16. Aparatele de conectare trebuie sa intrerupa simultan toate conductele de faza ale
circuitului pe care il servesc.
17. Aparatele electrice fixe vor fi montate astfel incit butoanele de comanda sa fie uor
accesibile in exploatare, de regul la 1,20 m de la pardoseala punctului comenzii.
18. Aparatele electrice fixe si mobile se vor monta si utiliza respectnd prevederile STAS
6616-83 i 6119 - 78.
178


CCI2009RO161PR005-01
CAPITOLUL 5 MATERIALELE CIRCUITELOR ELECTRICE

5.1.
Conditii generale:
1. Materialele circuitelor electrice se considera mijloacele prin care se realizeaza functiuni

de izolare, legatura electrica si mecanica (puse in opera individual in teren sau altfel spus
necuprinse in tablourile electrice), ca de exemplu: conductoare, cabluri, cleme, alte materiale de
montaj.
2. La alegerea materialelor se va tine seama de destinatia constructiei si de conditiile lor de
utilizare si montare. Se vor respecta conditiile generale din I7-2002 si conditiile speciale din
standardele de produse.
5.2.
Legaturile electrice:
3. Se interzice executarea legaturilor electrice la conductoare electrice de cupru prin simpla

rasucire.
4. Se interzice executarea legaturilor electrice intre conductoare in interiorul tuburilor sau
tevilor de protectie, plintelor, golurilor in elementele de constructie si trecerilor prin elementele de
constructie.
5. Legaturile conductoarelor de protectie se executa in conditiile prevazute de standard.
5.3.
Cabluri electrice :
6. Se utilizeaza de regula pentru instalatii de iluminat si forta conducte, cabluri sau bare din
cupru si/sau din aluminiu. Utilizarea obligatorie a cuprului este reglementata de normativul I 7 2002. Cablurile vor respecta standardele romanesti in vigoare.
7. Se interzice utilizarea cablurilor fara intirziere la propagarea flacarii in interiorul
constructiilor. Se vor respecta condi iile impuse de NTE 007 .
8. Nivelul de izolatie al cablurilor este caracterizat de valorile tensiunilor nominale ale cablurilor
(Uo si U) si de valorile rigiditatii dielectrice. In cazul instalatiilor de joasa tensiune,cablurile vor avea
tensiunile nominale de 0,6 kV i U = 1 kV.
Rigiditatea dielectrica a cablurilor caracterizeaza nivelul de izolatie la supratensiuni si are
valorile indicate in standardele si normele de produs, functie de tensiunea cea mai ridicata a
retelei. In cazul de fata aceast tensiune se considera de maxim 1,2 kV.
Rigiditatea dielectrica a cablurilor de comanda-control supuse influentei instalatiilor de
energie se verifica la supratensiunile induse prin cuplaj de la aceste instalatii, conform STAS 832.
5.4.
Alte materiale :
9. Conductoarele electrice se marcheaza pentru identificarea functiunii, prin culori, conform

prevederilor din I 7 - 2002.
10. Constructiile metalice suport al materialelor electrice si alte accesorii de montaj din otel si
tabla se vopsesc pentru protectie si dupa caz anticoroziv. Pentru plinte se vor respecta precizarile
din normativul I 7 -2002.
179


CCI2009RO161PR005-01
CAPITOLUL 6 EXECUTIA INSTALATIILOR ELECTRICE

6.1.
Prevederi generale:
1. Se va identifica, conform proiectului de detalii si executie, categoria incaperilor, spatiilor,

zonelor, in functie de mediu.
2. In instalatiile electrice se vor lua masuri de protectie impotriva electrocutarilor prin
atingere directa si a electrocutarilor prin atingere indirecta, respectindu-se standardele si normele
in vigoare, atit in continutul proiectului, cat si la executie si in exploatare.
3. In retelele legate la pamint (situatie uzuala), legarea la nulul de protectie, cumulata cu
legarea la pamint, se va face in conditiile impuse de I 7-2002.
4. Instalarea tuburilor si tevilor de protectie pe sau in structura de rezistenta a constructiilor
se admite numai in conditiile prevazute in normativul P 100.
5. Se va evita amplasarea instalatiilor electrice (conducte, cabluri, tuburi, etc.) pe trasee
comune cu acelea ale conductelor altor instalatii. Exceptiile se rezolva conform prevederilor
normativului I 7-2002 si ale normativului NTE 007.
6. In toate cazurile in care se utilizeaza cabluri, trebuie respectate prevederile din
normativul NTE 007, precum si indicatiile fabricii constructoare de cabluri. Distantele minime intre
cabluri si alte instalatii si constructii, atit la instalarea in interiorul constructiilor, cat si in exterior,
sunt prevazute in normativul NTE 007 si respectarea lor este obligatorie.
7. Se interzice montarea directa pe elemente de constructie din materiale combustibile a
conductoarerelor, cablurilor, tuburilor din PVC, aparatelor si echipamentelor electrice. Exceptiile
se rezolva conform prevederilor normativului I 7-2002.
8. Traversarea elementelor de constructii incombustibile cu elemente ale instalatiei electrice,
se va face conform prevederilor normativului I 7 -2002.
9. Traversarea elementelor de constructie combustibile se va face conform I 7 -2002.
10. Se interzice montarea dispozitivelor de protectie electrica pe conductele instalatiilor de
protectie (pamant, nul de protectie).
11. Conductele instalatiilor electrice, vor fi marcate (prin culoarea izolatiei, tub varnis colorat
montat la capete etc.) in scopul asigurarii unei usoare identificari in caz de verificari si reparatii, cit
si pentru evitarea pericolelor de accidente prin electrocutare.
12. Marcarea conductelor se va face cu urmatoarele culori:
- verde/galben, pentru conductele de protectie (PE si PEN)
- alb sau cenusiu deschis pentru conducte mediane sau neutre
- albastru deschis pentru conducte de nul de lucru (N)
- culori diferite de cele de mai sus si diferite intre ele pentru conducte de faza sau pol
recomandinduse sa se foloseasca pentru marcarea fazelor: rosu, albastru, maro.
Se interzice folosirea conductoarelor de izolatie verde sau galbena in circuite cu conducte
PE sau PEN.
13. In instalatia electrica din cadrul unei cladiri se va mentine aceeasi culoare de marcare
pentru fiecare conducta de faza.
6.2.
Conditii de montare a conductelor :
14. Conductele izolate instalate in tuburi se vor utiliza si monta avindu-se in vedere
prevederile din normativul I 7-2002, privind conditiile de utilizare si montare a tuburilor.
15.Tragerea conductelor in tuburi se va realiza numai dupa ce tuburile au fost montate, iar la
montajul ingropat dupa ce tencuiala ce acopera tuburile s-a uscat.
180


CCI2009RO161PR005-01
16. Conductele electrice care apartin mai multor circuite pot fi instalate in acelasi element de
protectie sau gol in conditiile prevazute de I 7 -2002 si se vor respects distantele prescrise in
normativul NTE 007, la instalarea cablurilor in aer.
17. Se interzice instalarea conductelor electrice in tuburi sau tevi montate in pamint.
6.3.
Conditii de montare a cablurilor :
18. Cablurile vor fi montate astfel incit in timpul montarii si exploatarii sa nu fie supuse la
solicitari mecanice. Se vor lua masurile prevazute in normativul I7-2002 si se vor respecta
distantele prescrise in normativul NTE 007 la instalarea cablurilor in aer.
19. Pozarea cablurilor se va face numai dupa ce toate constructiile metalice aferente au
fost montate, vopsite si legate la pamant. Se interzic suduri dupa instalarea cablurilor.
20. In cazul montarii aparente a cablurilor nearmate cu manta din material plastic fara invelis de
protectie, in locuri cu pericol de deteriorare mecanica, pe portiunea expusa cablul va fi protejat in
tuburi metalice. In locurile accesibile persoanelor neautorizate protectia se va realiza pina la
inaltimea de 2 m de la pardoseala.
21. Intr-un tub de protectie se va monta numai un singur cablu de enegie. Se admite montarea
mai multor cabluri de semnalizare, control etc. in acelasi tub.
22. Distanta de la suprafata pamantului pina la fata de sus a tubului de protectie a cablului
va fi de cel putin 0,7 m, iar in cazul asezarii sub trotuar, de cel putin 0,5 m.
23. Cablurile in pamint vor fi pozate serpuit in sant pe un strat de pamint sau nisip si
acoperite cu pamint cernut (granulatie maxima 2 mm) sau nisip (conform proiectului),cu grosimea
totala de la fundul santului pina la stratul avertior si de protectie cu placi speciale, benzi
avertizoare (conform proiectului), de cel putin 20 cm. Umplutura se va realiza cu pamintul rezultat
din sapatura, din care s-au indepartat corpurile ce ar putea produce deteriorarea cablurilor.
24. Adincimea de pozare a caburilor, masurata de la nivelul solului, va fi de cel putin 0,7 m.
In teren pietros,la intersectia cu alte constructii subterane si la intrarea in cladiri, se admite o
adincime de 0,5 m
25. Desfasurarea cablurilor de pe tamburi si pozarea lor se va face numai in conditiile in
care temperatura mediului ambiant este superioara limitelor minime indicate in standardele si
normativele interne de fabricatie a cablurilor. In cazul in care este necesara desfasurarea si
pozarea cablului la temperaturi mai scazute decit cele indicate de fabricile furnizoare, cablurile
trebuie sa fie incalzite.
6.4.
Conditii de montare a tuburilor
26. Nu se vor instala tuburi si tevi in care sunt instalate conducte cu izolatie obisnuita pe
suprafata cosurilor, a panourilor radiante sau a altor suprafete similare, in spatele sobelor sau a
corpurilor de incalzire.
27. Se interzice strapungerea canalelor de fum si a zidariei cosurilor, cu tuburi ale instalatiilor
electrice.
28. Montarea tuburilor se va face astfel incat patrunderea apei sau colectarea apei de
condensatie in interiorul lor sa nu fie posibila. In situatii speciale acestea se monteaza cu o panta
de 0,5-1 % intre doua doze.
29. Tuburile se vor monta pe trasee orizontale sau verticale. Exceptii se admit numai in
cazurile in care acest lucru nu este posibil (de exemplu in casa scarii).
30. La montarea tuburilor se vor prevedea elemente de fixare conform normativului.
31. Montarea accesoriilor se va face in conditiile din normativul I7 2002.
181

6.5.

CCI2009RO161PR005-01
Conditii de montare a corpurilor de iluminat :
32. Corpurile de iluminat se vor lega la circuitul de alimentare astfel: la contactul exterior (partea
filetata) a duliei lampii se va lega conducta de nul a circuitului, iar la borna de interior a duliei,
conducta de faza trecuta prin intrerupator.
33. Legarea carcasei corpurilor de iluminat la un conductor de protectie se face in cazurile si in
conditiile date de STAS 12604/4.
34. Corpurile de iluminat portabile vor avea glob de sticla si gratar protector.
35. Dispozitivele de suspendare a corpurilor de iluminat (cirlige de tavan, dibluri etc.) se vor alege
astfel incit sa suporte, fara a suferi deformari, o greutate egala cu de 5 ori greutatea corpului de
iluminat ce urmeaza a fi fixat, de cel pu in 10 kg.
36. In grupurile sanitare se admit in mod exceptional instalarea corpurilor de iluminat la inaltimea
de minim 1,80 m de la nivelul pardoselii pina la partea inferioara a corpurilor, pe perete deasupra
lavoarelor.
37. In incaperile grupuri sanitare, se vor respecta prevederile din normativ I 7 -2002 cap. 7.2.
182


CCI2009RO161PR005-01
CAPITOLUL 7 CORPURI DE ILUMINAT PENTRU EXTERIOR

Corpurile de iluminat exterior trebuie sa fie realizate si omologate conform CEI 598-1 si
SREN 60598-1-2-3/1994 si trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici :
- armatura realizata din tabla de aluminiu ambutisata vopsita cu pulbere epoxipoliesterica in
camp electrostatic ;
- difuzor realizat din polimetacrilic de metil sau PC injectat rezistent la lovituri macanice;
- lampa cu vapori de mercur montata pe stalp metalic cu dulie E40 complet echipata,
balast, condensator, lampa 750W, grad de protectie IP65 etc.
CAPITOLUL 8 POZAREA CABLURILOR DIRECT IN SOL

Saparea santului.
Adancimea santurilor pentru pozarea directa a cablurilor este de 80cm.
Cablurile se pun pe un pat de nisip la fundul santului.
Distanta intre doua cabluri alaturate pozate direct este de un diametru de cablu.
Pozarea cablului.
Inainte de pozarea cablului trebuie depus in sant un pat de nisipcare, dupa compactare va
contine granule de maximum 6 mm diametru.
Cablul ce va fi pozat trebuie sa fie, in masura posibilitatilor, dintr-o singura bucata, pentru a
reduce la minim locurile de inadire.
La derularea cablului de pe tambur trebuie ca o persoana sa urmareasca vizual calitatea
cablului desfasurat si sa semnalizeze eventualele defecte.
Derularea cablurilor poate fi facuta in 2 moduri :
- cu pozare in sant pe pozitia definitiva ;
- cu depunere provizorie langa sant, urmand ca dupa desfasurarea completa sa fie pozat
in sant pe pozitie definitiva, cu precautie de a nu fi frecat de suprafata solului sau a
peretilor santului.
Raza minima de curbura sa fie de 12 ori diametru exterior pentru cablurile multifilare,
respectiv de 15 ori diametru pentru cablurile monofilare.
In sant cablul este pozat liber fara a fi intins, eventual cu o usoara serpuire, pentru a
permite urmatoarele contractii termice ulterioare.
La cele 2 extremitati ale fiecarui cablu si la eventualele indiri trebuie lasata o bucla de
rezerva de cca 1m.
Pe masura ce se introduc cablurile in santtrebuie introdus si nisipul de umplutura intre
cabluri pentru mentinerea distantei intre ele.
Dupa ce stratul de nisip a fost compactat se pune stratul de caramizi protectoare la lovituri
mecanice. Dupa stratul de caramida se va umple cu pamant ce va fi compactat.
183


CCI2009RO161PR005-01
CAPITOLUL 9 PROTECTII SI MASURI DE PROTECTIE

1. In instalatiile electrice se vor aplica masuri pentru protectia utilizatorilor impotriva
socurilor electrice, atingerilor directe si atingerilor indirecte .
2. Principala masura de protectie impotriva atingerilor indirecte este prin intreruperea
automata a alimentarii, cu ajutorul dispozitivelor pentru protectie impotriva supracurentilor sau cu
dispozitive diferentiale de protectie.
CAPITOLUL 10 TEHNICA VERIFICARII INSTALATIILOR ELECTRICE

1. Verificarea in timpul executiei si inainte de punerea in functiune a instalatiilor electrice se
va realiza conform normativului C 56-2000, STAS 12604/4 si PE 116. Punerea sub tensiune a
instalatiei electrice la consumator se poate face numai dupa verificarea ei de catre furnizorul de
energie electrica.
2. Se vor respecta prevederile cuprinse n I7 2002 cap. 6.
184


CCI2009RO161PR005-01
CAIET DE SARCINI SCADA - BZD-7400-P12.1/R-PTDE-IE02-CS-01-00

1.1.
Generalitati
Prezentul proiect trateaz sistemul SCADA realizat pentru monitorizarea parametrilor de

functionare ai frontului de captare (puturile 1, 3, 4, 5, 10, 11, 13, 14) localitatea Medgidia.
Construc iile ale cror instala ii sunt tratate n prezentul proiect se ncadreaz n categoria C(
Normala) de importan a construc iei (conform HG 766/97).
Cerin ele esen iale la care se verific documentatia tehnica de proiectare sunt urmtoarele :
a) Rezisten mecanic i stabilitate
b) Securitate la incendiu
c) Igien, sntate i mediu
d) Siguran la exploatare
e) Protec ie mpotriva zgomotului
f) Economie de energie i izolare termic
1.2.
Standarde si coduri
Lista actelor normative care reglementeaz problemele legate de riscul de incendiu:

Legea Nr. 10/1995 privind Calitatea in Construc ii;
Legea 123/2007 pentru Modificarea Legii Nr. 10/1995 privind Calitatea In Constructii;
Ord.95/1999 Ord. Guvern privind calitatea lucrrilor de montaj utilaje, echipamente i
instala ii tehnologice industriale;
Ord.163/2007 al MAI pentru aprobarea Normelor generale de aprare mpotriva incendiilor;
P118/1999-Normativ de siguran la foc a construc iilor;
Legea nr.307/2006 privind aprarea mpotriva incendiilor;
Ord. MAI nr. 80/2009 pentru aprobarea normelor metodologice de avizare si autorizare
privind securitatea la incendiu i protec ia civil;
HG nr. 1739/2006 pentru aprobarea categoriilor de construc ii,instala ii tehnologice si alte
amenajri care se supun avizrii si/sau autorizrii privind prevenirea si stingerea incendiilor;
HGR nr. 537/2007 privind stabilirea si sanc ionarea contraven iilor la normele de prevenire
si stingere a incendiilor;
1.3.
1.3.1 Securitatea si sanatatea muncii

sanatatii in munca.
n conformitate cu prevederile HG nr. 300/ 2006, pentru toat perioada de realizare a
proiectului, beneficiarul va numi un coordonator n materie de securitate i sntate (cap.II, art.5
9). Coordonatorul n materie de securitate i sntate va elabora planul de securitate i sntate
pe toat perioada de realizare a proiectului (cap. III, art. 13).
Fiecare Constructor va elabora planul propriu de securitata i sntate n munc, care va
face parte integrant din planul general de securitate. Acest plan va con ine ansamblul de msuri
de securitate i sntate specifice lucrrilor pe care antreprenorul le execut pa antier (msuri de
protec ie colectiv i msuri de protec ie individual) i va fi actualizat ori de cte ori este cazul.
185


CCI2009RO161PR005-01
Msurile de securitate i sntate n munc nu sunt limitative i se vor completa de ctre

beneficiar i executantul lucrrilor, pe baza experien ei acumulate n domeniu, i cu alte msuri, n
func ie de specificul locului de munc.
Prezentul proiect a fost elaborat cu respectarea urmtoarelor normative i prescrip ii :
Legea 319/2006 .Legea securitatii si sanatatii in munc;
HG nr.1425/2006 Norme metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii n munc
nr.319/2006;
HG 1876/2005 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea
lucratorilor la riscurile generate de vibratii, modificat i completat cu HG 601/2007;
HG 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare
sau mobile, modificat i completat HG 601/2007;
lucratorilor la riscurile generate de zgomot;
HG 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate
la locul de munca ;
HG 1028/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca referitoare la
utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare ;
HG 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre
lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca;
HG 1051/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manual
a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afactiuni dorsolombare;
HG 1058/2006 privind cerin ele minime pentru imbunata irea securita ii si protec ia sanata ii
lucratorilor care pot fi expusi unui poten ial risc datorata atmosferelor explozive;
HG 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca
HG 1092/2006 privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti
biologici in munca;
HG 1093/2006 privind stabilirea cerintele minime de securitate si sanatate pentru protectia
lucratorilor impotriva riscurile legate de expunerea la agenti canceringeni sau mutageni la
locul de munca;
lucratorilor la riscurile generate de campurile electromagnetice;
HG 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca
de catre lucratori a echipamentelor de munca;
HG 1218/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea
protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentiloc chimici;
Ord. 600/2007 privind protectia tinerilor la locul de munc.
NTE 005/06/00 Normativ privind metodele i elementele de calcul a siguran ei n
func ionare a instala iilor energetice;(PE 013/94)
NP-I7-2002-Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana
la 1000V c.a. si 1500V c.c;
I 20-2000-Normativ privind protectia constructiilor impotriva trasnetului;
Normativ P 118/1999 - Norme tehnice de proiectare si realizare a construc iilor privind
protec ia la ac iunea focului ;
NTE 007/08/00-Normativ pentru proiectarea si executia retelelor de cabluri electrice
186


CCI2009RO161PR005-01
P 118/1999 , indicativ MP 008 2000;

Legea nr. 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor;
Legea nr. 13/2007 Legea energiei electrice;
I 18-2002-Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de telecomunicatii si
semnalizare din cladiri civile si de productie;
PE 155/92-Normativ pentru proiectarea si executarea bransamentelor electrice,
NTE 116/2001-Norma tehnica energetica privind incercarile si masuratorile la echipamente si
instalatii electrice;
Indreptar de proiectare si executie a instalatiilor de legare la pamant, indicativ 1RE-lp30-88;
STAS 12604/5-90 - Protectia impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta.
Instalatii electrice fixe. Prescriptii de proiectare si executie
Factorii de risc din punct de vedere al securit ii i snt ii n munc
Factorii de risc din punct de vedere al securit ii i snt ii n munc sunt:
nerespectarea distan elor de protec ie i de lucru;
nefolosirea mijloacelor individuale de protec ia muncii pentru lucrrile de execu ie, exploatare
i ntre inere;
neasigurarea protec iei la atingeri indirecte prin nelegarea echipamentelor la conductorul de
protec ie i la pmnt;
utilizarea unor echipamente necorespunztoare mediului n care func ioneaz i scopului
pentru care au fost realizate;
accidente privind manipularea ( ncrcarea, descrcarea i depozitarea ) matrialelor;
utilizarea unor improviza ii neadecvate scopului propus;
neaten ia, oboseala, alcoolul.
electrocutri sau arsuri prin atingerea direct: atingerea unui element aflat normal sub
tensiune, datorit unei apropieri inadmisibile, izolri sau ngrdiri necorespunztoare etc.;
accidente n cazul executrii lucrrilor de construc ii n vecintatea instala iilor electrice n
exploatare;
electrocutri sau arsuri prin atingerea indirect: atingerea unui element (carcas sau element
de sus inere) intrat accidental sub tensiune datorit unui defect de izola ie, ruperi i cderi de
conductoare etc.;
ocuri termice i mecanice datorit: exploziilor de echipamente, ac ionrii greite la
echipamente;
accidente privind ncrcarea, descrcarea i depozitarea materialelor i echipamentelor;
explozii n zonele unde se pot acumula amestecuri de explozive (gaze, vapori, pulberi
explozive, etc.);
cderea de la acelai nivel sau de la nl ime;
atmosfera toxica in camera de la parter si in subsol.
187


CCI2009RO161PR005-01
Masuri specifice de prevenire i protec ie pentru instala ia electric

Nr.
crt.
Denumire
1
Protec ia mpotriva atingerii directe:
-ngrdiri fixe (cu blocaje);
-ngrdiri provizorii i echipamente n carcase nchise;
-respectarea distan elor de protec ie i de lucru;
-folosirea mijloacelor individuale de protec ia muncii pentru
lucrrile de exploatare i ntre inere.
Protectia mpotriva atingerii indirecte :
-legarea la conductorul de protectie PE ;
-sistemul PEN ntotdeauna inintea celui PE + N
-legarea la pm.ca msur suplim.(excep ie corp. iluminat)
Msuri specifice pentru lucrri n instala ii aflate sub
tensiune:
-ealonarea lucrrilor de scoatere de sub tensiune;
-delimitarea zonelor de protec ie i de lucru;
-montarea dispozitivelor de legare la pmnt i
scurtcircuitare;
-msuri organizatorice pentru admiterea la lucru n instala ii
electrice aflate sub tensiune.
Msuri de securitate si sanatate in munca pentru lucrri de
construc ii, conform planului de SSM elaborat de
antreprenorul care execut lucrri pe antier
Msurile de protec ie pentru perioada de execu ie se

stabilesc de executant pentru:
- lucrri curente de execu ie;
- lucrri n apropierea instala iilor sub tensiune
Prescrip ia
2
PE 101 - 85
PE 102 - 86
NTE 007/08/00
NP I7 - 2002
SRHD 384.352:2004
NP I7-02
PE 006/81
- Legea 319/2006 Legea

securitatii si sanatatii in
munca;
-NPM pentru lucrri de
construc ii montaj C300-94;
-NPM pentru lucrri de
construc ii-montaj. C300-94
- PE 006- 81
n vederea realizrii zonei de lucru protejate, trebuie luate urmtoarele msuri:

ntreruperea tensiunii i separarea vizibil a pr ii de instala ii
verificarea lipsei de tensiune;
legarea pr ii de instala ie la pmnt i n scurtcircuit;
delimitarea material a zonei de lucru cu paravane, benzi, indicatoare de securitate etc.,
eviden iindu-se clar instala iile la care se lucreaz fa de cele la care nu se lucreaz;
asigurarea mpotriva accidentelor de natur neelectric.
La execu ia lucrrilor, se va urmri de ctre proiectant, beneficiar i constructor, respectarea
cu stricte e a prevederilor cuprinse n normativele men ionate, care vizeaz activitatea pe antier,
precum i n normele de securitate a muncii specifice fiecrei categorii de lucrri.
La ntocmirea prezentului proiect nu s-au prevzut tehnologii noi de execu ie.
188


CCI2009RO161PR005-01
Execu ia lucrrilor de construc ii-montaj se va face n prezen a unui delegat al beneficiarului,

cu respectarea strict a programului de ntrerupere a tensiunii.
Orice modificare, necesar fa de proiect, se va efectua numai cu acordul proiectantului.
1.3.2 PSI
Factorii de risc de incendiu
Factorii de risc de incendiu sunt:
- exploatarea/utilizarea instala iei/instala iilor, echipamentelor, aparatelor i utilajelor de orice
categorie, n condi ii care creeaz risc de incendiu, datorit nerespectrii instruc iunilor de
func ionare, folosire sau aprare contra incendiilor;
- utilizarea acestor instala ii, echipamente, aparate i utilaje cu defec iuni/improviza ii , care
nu asigur protec ii sau care nu asigura protec ia la foc fa de materialele i substan ele
combustibile din spa iul n care sunt utilizate;
- lsarea n func iune a unor asemenea echipamente peste programul de lucru stabilit, fr
supraveghere, atunci cnd instruc iunile de utilizare o interzic;
- efectuarea de lucrari de intretinere, reparatii, verificari periodice sau modificari de catre
personal neautorizat sau necalificat pentru aceste tipuri de lucrari;
- exploatarea instala iilor, echipamentelor i aparatelor electrice n condi ii n care se
genereaz supracuren i sau suprasolicitri datorit racordrii unor consumatori care depesc
puterea nominal a circuitelor, existen ei contactelor imperfecte la conexiuni i legturi;
- nemen inerea n stare de func ionare sau la parametrii prevzu i a instala iei de legare la
pmnt i nelegarea la aceast instala ie a echipamentelor;
- utilizarea focului deschis n locuri cu pericol de incendiu, inclusiv fumatul n aceste locuri;
- scoaterea din func iune sau dezafectarea instala iilor, aparatelor, dispozitivelor sau
mijloacelor de stingere a incendiilor n alte situa ii dect cele admise de reglementrile n vigoare;
efectuarea repara iilor acestora fr luarea unor msuri compensatorii pe perioada repara iei;
- Pentru evitarea unor incidente datorate exploatrii necorespunztoare a instala iilor sau
necunoaterii acestora, furnizorul de echipamente va realiza instruc iunii de exploatare.
Masuri de prevenire si stingere a incendiilor
n conformitate cu Ord.163/2007 al MAI privind aprarea contra incendiilor, cap. II. Sec iunea
3, art.18 pentru ncperi BE1b (E) i neclasificate conform NP 099/04, SR EN 60079-10:2004
i SR EN 60079-14:2004, nu sunt necesare msuri speciale n afara celor fcnd parte integrant
din prevederile normativelor pe baza crora se execut instala iile electrice.
Pericole de incendiu avute n vedere:
- Scurtcircuite;
- Suprasarcini.
Nr.crt
0
Denumirea msurii
1
Elemente de construc ie incombustibile
Msuri de protec ie pentru lucrrile de

construc ii:
Prescrip iile respective

2
NGAII Ord.163/2007 al MAI;
PE 101 85;
P 118-99.,Legea 307/2006
P 118 - 99; NGAII
Ord.MAI 163/2007
C300/94;
189

Nr.crt
3
Denumirea msurii
Alte msuri ce se stabilesc de ctre executant
pentru perioada de execu ie

CCI2009RO161PR005-01
Prescrip iile respective

C300/94;
P 118/99; NGAII
Ord.MAI 163/2007
Se va acorda o aten ie deosebit supravegherii i ntre inerii instala iilor, pentru detectarea
rapid a scurtcircuitelor pe cablurile electrice, precum i a contactelor slabe la tablouri i prize.
Dup orice scurtcircuit n re eaua de cabluri , se va face obligatoriu, imediat, un control al
traseului de cabluri pentru a depista un eventual incendiu.
La execu ia lucrrilor, executantul i investitorul au obliga ia s respecte cu stricte e, pe
toat durata desfurrii lucrrilor, toate prevederile cuprinse n normativele de prevenire i
stingere a incendiilor, sus men ionate, care vizeaz activitatea pe antier.
In imediata apropiere a locului unde se lucreaza cu lacuri si vopsele, trebuie sa fie asezate
stingatoare de incendiu, in numar suficient, la loc vizibil si usor accesibil.
In jurul locului unde se lucreaza cu aceste materiale, pe o raza de cel putin 10 m, trebuie s
fie puse afie uor de citit, cu inscriptiile: FUMATUL INTERZIS; NU V APROPIA I CU FOC
DESCHIS; NU IMPUCA I CU PISTOLUL PENTRU BOL URI.
La terminarea lucrului, n fiecare zi toate materialele inflamabile vor fi duse cu capacul
ambalajelor fixat ermetic si nchise, n magazii destinate in mod special.
La transportul recipientelor cu vopsele acestea trebuie s fie acoperite, iar muncitorii care
le transporta vor trece cu ele numai prin locuri permise fr foc deschis i nu vor fuma.
Msurile de prevenire i stingere a incendiilor pentru perioada de execu ie se stabilesc de
ctre elaboratorul documenta iei de organizare a antierului i de ctre unitatea de execu ie.
Aceste instruc iuni nefiind limitative, constructorul, la execu ie, i beneficiarul, n exploatare,
vor lua msuri suplimentare de prevenire i stingere a incendiilor ori de cte ori este nevoie.
Orice modificare necesar fa de proiect se va efectua numai cu acordul proiectantului.
190


CCI2009RO161PR005-01
CAPITOLUL 2 SISTEMUL SCADA

2.1.
Generalitati
Sistemul SCADA va avea rolulul unui instrument de monitorizare, control si comanda a

intregului sistem de alimentare cu apa si anume surse, rezervor, clorinare, pompare si distributie
precum si generarea de informatii de management general.
Sistemul SCADA a fost proiectat pe baza unui sistem deschis in vederea dezvoltarii si
extinderii ulterioare. Sistemul SCADA se va conforma in totalitate cerintelor incluse in Specificatiile
electrice generale. Transmisia datelor la viitorul dispecerat se va realiza cu module de comunicatie
GSM/GPRS.
In acest caz, sistemul SCADA monitorizeaza pernanent datele de la echipamentele din
camp, prin intermediul PLC-urilor furnizate cu tablourile pompelor de la puturi (TPP1; TPP3; TPP4;
TPP5; TPP10; TPP11; TPP13; TPP14) si cu tabloul de transmisie date (TTD) de la rezervorul de
inmagazinare de 5000mc si le transmite prin GSM/GPRS la dispecerat.
Dispeceratul va putea sa controleze de la distanta toate procesele tehnologice, sa dea
comenzi de pornire/oprire a pompelor din frontul de captare in functie de presiunea pe refulare (a
pompelor P1;P3;P4;P5;P14) cat si pornirea/oprirea (pompelor P10;P11;P13;P14) functie de nivelul
minim si maxim din rezervorul de inmagazinare de 5000mc.
In vederea posibilitatii de integrare a statiilor de clorinare aferente fronturilor de captare si a
rezervorului de inmagazinare, s-a prevazut in tabloul de transmisie date TTD (amplasat in
pavilionul de exploatare existent), un PLC care va putea prelua semnalele de comanda dozare
clor, clor rezidual si eventualele scapari de clor. Acest lucru se va putea definitiva si functiona ,
cand se va inlocui echipamentul de preparare si dozare manuala a clorului cu un echipament
automat, care va avea o interfata cu sistemul SCADA, atat in sensul preluarii de informatii
referitoare la parametrii procesului de clorinare si la starea echipamentelor, cat si la posibilitatea de
comanda si reglare a procesului de clorinare din viitorul Dispecerat de apa-canal.
Parametiri care sunt preluati de la automatizarea pompei putului sunt: tensiuni, curenti,
putere, energie activa, ore de functionare pompe, stare de avarie, indundare si efractie.
Se va infiinta un punct de dispecerat care va centraliza toate informatiile primite din teren si
care ofera interfata cu utilizatorul dispecer de la distanta.
Echipamentele din camp comunica cu serverele SCADA de la dispecerat prin reteaua de
telefonie mobila GSM
La dispecerat, dispecerul va folosi un software pentru interactiunea cu sistemul SCADA.
Pentru transmisia pachetelor de date se foloseste protocolul standard MODBUS
Elementele principale ale sistemului SCADA sunt controlerele (PLC). Echiparea, respectiv
extinderea lor este functie de necesitatile locale. Toate controlerele de la puturile de captare sunt
prevazute cu un ecran LCD cu butoane programabile, de la care se pot face diferite citiri si
comenzi locale. Informatiile digitale se pot citi pe LED-urile controlerelor. Informatiile analogice pot
fi vizualizate pe afisajul echipamentelor de masura (tip DIRIS).
PLC ul comanda sistemul in functie de semnalele venite de la senzorii conectati si de
regimul de lucru ales ( manual sau automat).
Functionarea in regim automat se stabileste prin programarea PLC-ului.
Principalele functii ale sistemului sunt:
Informare;
Protectie;
Semnalizari;
191


CCI2009RO161PR005-01
Automatizare;
Informare
Pe panoul frontal al tabloului electric de automatizare al pompei (TPP) sunt dispuse
lampi de semnalizare colorate conform standardelor in vigoare care ofera o imagine de
ansamblu asupra sistemului (avarie/functionare) Tot pe panoul frontal este amplasat si
automatul programabil.
Automatul programabil (PLC) dispune de tastatura si afisor propriu care fac posibila
inspectarea starii sistemului, a parametrilor tehnici si a situatiilor improprii de lucru ce au
avut loc (tipul avariei cu data si ora la care s-a produs).
Pe afisorul automatului programabil pot fi vizionate:
Data si ora curenta;
Nivelul apei din put;
Debitul apei din retea
Presiunea in reteaua de apa
Nivelul minim si maxim din rezervorul de inmagazinare
Regimul de lucru al pompelor (manual/automat);
Starea pompei (pornita, oprita, suspendare, avarie);
Numarul de ore de functionare pentru fiecare pompa;
Curentul la pompa;
Lista ultimelor evenimente din sistem;
Protectie
Protectia motoarelor este asigurata de disjunctoare pentru urmatoarele evenimente:
- Supracurent (suprasarcina, pornire in gol);
- Scurtcircuit, motor calat:
Releul de monitorizare pe tensiune U0, asigura protectia pentru lipsa faza, inversare
faze, dezechilibru intre faze, subtensiune si supratensiune.
Programarea protectiilor pe curent se face prin selectarea din cursorul disjunctoarelor a
curentului nominal al motorului.
Sesizarea oricarei avarii mai sus mentionate conduce la oprirea motorului insotita de
semnalizare optica si acustica in dispecerat. Repornirea acestuia se face numai de catre
operator in modul de lucru manual, iar in modul de lucru automat numai pentru avariile pe
curent.
Semnalizari si vizualizari
Se semnalizeaza optic urmatoarele evenimente:
Functionarea pompei lampa verde
Avarie pompa -lampa rosie si pornire hupa
Semnalizare lipsa apa (nivel minim) lampa rosie
Semnalizare AVARIE AUTOMAT lampa rosie
Toate lampile de semnalizare montate pe usa tabloului electric TPP sunt insotite de
etichete de identificare
Automatizare
In regim de lucru automat pompa va fi pornita sau oprita conform semnalelor primite de la
flotoarele ce indica nivelul maxim respectiv minim al apei din rezervor (daca alimenteaza
rezervorul) sau functie de presiunea din retea (pentru pompa care debiteaza in retea).
192

2.2.
-

CCI2009RO161PR005-01
Tabloul electric TE
Tabloul electric TE contine

Blocul electronic de protectie la supra-tensiune;
Releu supraveghere faze, asimetrie, succesiune faze;
Aparatura de joasa tensiune (intrerupatoare automate, contactoare etc.);
Releu de masura si sesizare iesire din limite normale parametri energetici:
tensiuni intre faze, faze si pamant in situatii normale
curenti pe faze in situatii anormale
Gradul de protectie al tabloului TE va fi IP54.
2.3.
Specificatii tehnice tablou electric pompa put TPP
Sistemul SCADA este un sistem care asigura monitorizarea si comanda pompelor aferente
puturilor P1;P3;P4;P5, comandate cu convertizor de frecventa (CF) si a pompelor aferente
puturilor P10;P 11;P13;P14 comandate cu soft starter(SS). In interiorul tablourilor TPP1;
TPP3;TPP4 ; TPP5;TPP10;TPP11;TPP13 si TPP14 se va monta automatul programabil (PLC)
care va comanda pornirea pompelor prin intermediul unui convertizorul de frecventa (CF) sau a
unui soft starter (SS).
Tabloul electric de comanda si protectie TPP asigura functiile de comanda, protectie si
monitorizare pentru pompa aferenta putului respectiv.
Panoul de comanda asigura urmatoarele protectii si functiuni:
1.
protectie la scurtcircuit
2.
protectie la suprasarcina
3.
protectie la minima si maxima tensiune
4.
protectie la lipsa faza
5.
protectie la succesiunea fazelor
6.
protectie la supraincalzirea bobinajului
7.
comanda manuala si automata in functie de nivelul apei
8.
comanda manuala si automata functie de nivelul apei din rezervor sau in functie de
presiunea apei din retea
Caracteristici tablou TPP:
Intrerupator general pe usa;
Protectie scurtcircuit;
Protectie suprasarcina;
Monitorizare si prot. param. electrici pe motoare pompe:

- protectie succesiune faze eronata;
- protectie lipsa faza;
- protectie la minima si maxima tensiune;
- protectie dezechilibru tensiune faze;
- protectie subcurent;
- protectie la defect de izolatie;
Afisare (numerica) param.electrici pe fiecare pompa:

Transmisie parametri electrici pompa
Protectie supratemperatura. Motor (termocontact TC)
Semnalizare prezenta tensiune / stare retea
Semnalizare stare pompe (Functionare / Avarie)
193


CCI2009RO161PR005-01
Regulatori nivele apa

Semnalizare avarii resetabile (buton RESET)
Alternare functionare pompe
Regim MANUAL 0 AUTOMAT
Protectie nivel minim (lipsa apa)
Avertizare deversare (preaplin)
Transmisie catre SCADA parametri pompa, stari motoare
Cutie metal; Grad protectie IP58
Modem GSM
Pentru sistemul SCADA tabloul pompei TPP este echipat cu PLC cu urmatoarele caracteristici:
Temperatura ambianta 0 la +55 C
Procesor RISC, 32 bit, 400 MHz
Memorie interna:
DRAM
64 Mbyte;
NAND Flash
64 Mbyte;
NVRAM
125 Kbyte;
NOR Flash
2 Mbyte;
Memorie externa:
SD memory card slot
1xSDA;
Interfete:
Ethernet 100 Base- TX / 10 Base-T;
USB Device USB 2.0;
RS232 (System Port) RS232;
CAN;
RS485;
Interfata cu operatorul se realizeaza cu un ecran de 3.5 inch cu senzor tactil.
Achizitia semnalelor:
Intrari analogice
6;
Intrari digitale
10;
Iesiri analogice
2;
Iesiri digitale
8;
2.4.
Functionarea sistemului
Sistemul are doua regimuri de lucru AUTOMAT si MANUAL.

In regim MANUAL , pornirea si oprirea se face de catre operator
In regim AUTOMAT, functionarea pompei este conforma cu programarea facuta, de PLC in
functie de starea senzorilor.
2.5.
Pornirea pompelor
Din punct de vedere electric, pompele sunt total independente.

Pornirea in regim manual se face prin trecerea comutatorului de regimuri pe pozitia
MANUAL si prin actionarea butonului de comanda PORNIT, pentru fiecare pompa.
Pornirea in regim automat se face prin trecerea comutatorului de regimuri al pompei
respective pe pozitia de AUTOMAT.
Din acest moment , pompele vor fi pornite de echipamentul PLC in, in functie de senzorii de
nivel, de starea pompelor (oprita, in suspendare, in avarie) si de timpii de functionare programati.
194

2.6.

CCI2009RO161PR005-01
Oprirea motoarelor
Exista doua tipuri de oprire: controlata , avarie.

Oprirea controlata este data de operator in regim MANUAL, sau in regim AUTOMAT de
atingerea conditiilor de oprire.
Oprirea in regim manual, se face prin actionarea butonului de comanda STOP, pentru fiecare
pompa.
Oprirea in regim automat se face prin trecerea comutatorului de regimuri pe pozitia de
OPRIT.
2.7.
Instalarea si punerea in functiune
Instalarea sistemului
Tabloul electric de automatizare si monitorizare (TPP) al pompei va avea un grad de
protectie IP58 si va fi instalat in incaperea Cabinei Put.
Conectarea sistemului la reteaua trifazata
Tabloul TPP se conecteaza la reteaua de alimentare cu energie electrica prin intermediul
tabloul electric al cabinei put TE.
2.8. Tablou transmisie date TTD
S-a prevazut un tablou pentru transmisie date (TTD) ce se va monta in pavilionul de
exploatare existent din apropierea rezervorului de inmagazinare de 5000mc.
Prin intermediul tabloului TTD se va comanda pornirea /oprirea pompelor de la puturile
forate P10;P11;P13 si P14 functie de nivelul minim sau maxim al apei din rezervorul de
inmagazinare de 5000mc existent. Pentru realizarea acestui lucru s-au prevazut in rezervorul de
inmagazinare doua semnalizatoare de nivel (unul pentru nivel minim si unul pentru nivel maxim),
legate la tabloul TTD.
Pentru semnalizarea nivelelor (nivelul hidrostatic al apei din put; nivel hidrodinamic al apei
din put; nivelul minim al apei din put) fiecare pompa submersibila (P1;
P3;P4;P5;P10;P11;P13;P14) se va procura impreuna cu cele 3 (trei) traductoare de nivel si
cablurile aferente acestora.
Cele 3 (trei) cabluri de la cele 3 traductoare de nivel vor fi legate la PLC-ul din tabloul pompei
respective.
La fiecare put, pentru alimentarea electrica a debitmetrului magnetic, s-a prevazut un cablu
tip CYAbY 3x1,5mmp, iar pentru semnalul analogic s-a prevazut un cablu tip CSYEAbY
2x0,75mmp.
In vederea posibilitatii de integrare a statiilor de clorinare aferente fronturilor de captare si a
rezervorului de inmagazinare, s-a prevazut in tabloul de transmisie date TTD (amplasat in
pavilionul de exploatare existent), un PLC care va putea prelua semnalele de comanda dozare
clor, clor rezidual si eventualele scapari de clor. Acest lucru se va putea definitiva si functiona ,
cand se va inlocui echipamentul de preparare si dozare manuala a clorului cu un echipament
automat, care va avea o interfata cu sistemul SCADA, atat in sensul preluarii de informatii
referitoare la parametrii procesului de clorinare si la starea echipamentelor, cat si la posibilitatea de
comanda si reglare a procesului de clorinare din Dispeceratul de apa-canal.
195

2.9.

CCI2009RO161PR005-01
Specificatii tehnice tablou de transmisie date TTD
Tabloul de transmisie date (TTD) preia datele de la rezervorul de stocare (nivel minim si
nivel maxim) precum si de la fronturile de captare (P10; P11; P13 si P14) pentru comanda de
pornit/oprit a pompelor respective. Tabloul TTD preia datele si de la statiile de clorinare aferente
puturilor (P1;P3;P4;P5;P14) precum si de la statia de clorinare aferenta rezervorului de
inmagazinare de 5000 mc.
Tabloul transmisie date TTD este echipat cu 2 (doua) PLC-uri cu urmatoarele caracteristici:
- Temperatura ambianta 0 la +55 C
- Procesor RISC, 32 bit, 400 MHz
- Memorie interna:
DRAM
64 Mbyte;
NAND Flash
64 Mbyte;
NVRAM
125 Kbyte;
NOR Flash
2 Mbyte;
- Memorie externa:
SD memory card slot 1xSDA;
- Interfete:
Ethernet 100 Base- TX / 10 Base-T;
USB Device USB 2.0;
RS232 (System Port) RS232;
CAN;
RS485;
Interfata cu operatorul se realizeaza cu un ecran de 3.5 inch cu senzor tactil.
- Achizitia semnalelor:
Intrari analogice
8;
Intrari digitale
16;
Iesiri analogice
2;
Iesiri digitale
8;
Tabloul va avea incalzire interna printr-o rezistenta cuplata printr-un termostat si o lampa de
iluminat pentru depanari.
Toate controrele sunt prevazute cu un ecran LCD, cu butoane programabile de la care se
pot face diferite citiri si comenzi locale.
Caracteristici tablou TTD:
Intrerupator general;
Afisare (numerica) param.electrici pe fiecare pompa:
Regulatori nivele apa
Transmisie catre SCADA DISPECERAT
Cutie metal; Grad protectie IP55
Modem GSM;
2 PLC-uri;
2 surse 24V;
Antena;
196


CCI2009RO161PR005-01
CAPITOLUL 3 MASURI DE SIGURANTA PENTRU PREVENIREA RISCURILOR

INDUSTRIALE. RISCUL TEHNIC /TEHNOLOGIC
3.1.
Normative
Cerintele legale de riscul industrial sunt din Registrul legislatie specific electric
NTE 005/06/00 Normativ privind metodele i elementele de calcul a siguran ei n
func ionare a instala iilor energetice;(PE 013/94)
Ord. ANRE 35/2002.Regulament de conducere si organizare a activitatii de mentenanta ;
(PE 016/96)
HGR 486/1993 privind creterea siguran ei n exploatare a construc iilor i instala iilor care
reprezint surse de mare risc;
HGR 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recep ie a lucrrilor de construc ii i
instala ii; completat cu HG 940/2006 i HG 1303/2007;
HGR 51/1996 pentru aprobarea Regulamentului de recep ie a lucrrilor de montaj utilaje,
echipamente, instala ii tehnologice i a punerii n func iune a capacit ilor de produc ie;
Legea 481/2004, privind protec ia civil;
O.G. nr.95/1999 privind calitatea lucrrilor de montaj pentru utilaje, echipamente i
instala ii tehnologice industriale;
Ord. MIC. nr.293/1999 pentru aprobarea Normelor metodologice privind verificarea
calit ii lucrrilor de montaj pentru utilaje, echipamente i instala ii tehnologice industriale;
Ord.MIC nr.1587/1997 pentru aprobarea listei categoriilor de construc ii i instala ii
generatoare de riscuri tehnologice;
Ord. MIC nr.323/2000 Regulament privind verificarea proiectelor, a execu iei lucrrilor de
montaj pentru utilaje, echipamente i instala ii tehnologice industriale;
3.2.
Surse de risc tehnic/tehnologic care pot aprea n procesul de punere n oper
a proiectului
Lucrri de execu ie la montaj
- manipularea echipamentelor (dulapuri, aparate de sudura, etc.);
- lucrul n ansamblu, n apropierea zonelor rmase sub tensiune.
- msurile de prevenire i de reducere a riscurilor tehnice/tehnologice n vederea creterii
siguran ei n exploatare:
- utilizarea de materiale si echipamente ce nu respecta caracteristicile prevazute in proiecte;
- realizarea lucrrilor de demontri i demolri n neconformitate cu cerin ele cuprinse n
caietele de sarcini;
-nerespectarea msurilor de protec ia muncii i a celor de prevenire i stingere a incendiilor,
prevzute n normativele n vigoare.
3.3.
Verificari
Verificarile instalatiilor electrice din timpul executiei si inainte de punerea in functiune.Se vor
efectua de catre executant conf. normativului NP I7-02,cap.6.
Echipamentele vor fi supuse ncercrilor naintea legrii lor definitive n instala ii conform:
- NTI-TEL-R-002-2007-00. Norm tehnic intern. Incercrile i msurtorile la
echipamentele electrice din cadrul reviziilor electrice tehnice.
197


CCI2009RO161PR005-01
CAPITOLUL 4 PROTECTIA MEDIULUI

4.1.
Generalit i
Dupa executarea lucrarilor din prezentul proiect executantul va reface conform situatiei
initiale dupa caz, pavajul sau spa iul verde.
Se vor lua msurile necesare pentru aducerea mediului nconjurtor la condi iile impuse de
legisla ia in vigoare,respectndu-se prevederile OUG 195/2005, modificat cu Legea 265/2006,
OUG 57/2007, OUG 114/2007;
4.2.
Protec ia calit ii apei:
Procesul tehnologic, specific lucrrilor din prezentul proiect nu are / are impact asupra
calit ii apei.
4.3.
Protec ia aerului:
Tehnologia specific execu iei lucrrilor din prezentul proiect nu conduce la poluarea
aerului dect n msura n care praful rezultat din spargeri si spturi reduce pe perioada limitata
calitatea acestuia.Pe tot parcursul derulrii lucrrilor se iau msuri de reducerea la maxim a
prafului , att prin udarea acestuia ct i prin manevrarea cu grij a uitilajelor folosite.
4.4.
Protec ia mpotriva zgomotului si vibra iilor:
Protec ia mpotriva zgomotului si a vibra iilor se realizeaz prin folosirea unor scule si
utilaje cu grad sporit de silen iozitate , prevzute cu atenuatoare de vibra ii, poluarea din punct de
vedere al zgomotului i vibra iilor ncadrndu-se n limitele maxime admisibile.
4.5.
Protec ia mpotriva radia iilor:
Lucrrile din prezenta documenta ie nu produc radia ii.

4.6.
Protec ia solului i a subsolului:
Lucrrile de instala ii electrice interioare nu afecteaz solul si subsolul.Lucrrile de instala ii

electrice exterioare de re ele electrice subterane , cele pentru instala ii de legare la pmnt nu
polueaz mediul dect prin faptul ca apare un un corp strin in sol.Acest corp strin in sol este
protejat prin tehnologia de lucru pentru foarte multe ac iuni strine,conducnd implicit si la protec ia
solului i a subsolului.
4.7.
Protec ia ecosistemelor terestre si acvatice:
Lucrile de fa au un impact minim asupra ecosistemului terestru , mai ales c dup

pozarea cablului zona este adus la nivelul situa iei ini iale.Ecosistemul acvatic nu exist in zona
de lucru ,deci nu este afectat.
4.8.
Protec ia aezrilor umane si a altor obiective de interes public:
Se vor lua msuri ca efectele asupra zonelor populate, adiacente, s fie minime.
4.9.
Gospodrirea substan elor toxice si periculoase:
Nu este cazul lucrrilor din prezenta documenta ie.
198

4.10.

CCI2009RO161PR005-01
Lucrri de reconstructie ecologic :
Lucrrile din prezenta documenta ie nu afecteaz factorii de mediu.

4.11.
Prevederi pentru monitorizarea mediului :
Lucrrile ce urmeaz a se executa conform documenta iei nu necesit prevederi de

monitorizare a mediului.
4.12.
Gospodrirea deeurilor :
Ca urmare a lucrrilor ce se vor efectua (spturi, spargeri,etc ) vor rezulta o serie de

deeuri cum ar fi pmnt,beton,ciment,asfalt, nisip,deeuri metalice,resturi solide de PVC etc.
Aceste deeuri se vor depozita selectiv, n locurile special amenajate i vor fi evacuate
periodic pe baz de contract cu firme specializate.
Amestecarea diferitelor tipuri de deeuri nu este permis.
199


CCI2009RO161PR005-01
CAIET DE SARCINI PENTRU CONSTRUCTII TERASAMENTE SI

CONSTRUCTII BETON ARMAT - BZD-7400-P12.1/R-PTDE-ST-CS-01-00
CAPITOLUL 1 - Cadru general
Prezentul Caiet de Sarcini acopera lucrari de constructii specifice domeniului de alimentari
cu apa. In cadrul sectiunilor documentului, sunt detaliate cerintele de executie pentru activitati de
lucrari specifice realizarii obiectelor de constructii: terasamente, elemente constructive din beton.
S-au avut in vedere urmatoarele obiecte de constructii:
Camine vane la intersectiile strazilor (material Beton Armat)
200


CCI2009RO161PR005-01
CAPITOLUL 2 - Cadrul legislativ

n Anexa nr.1 sunt mentionate: legislatia si actele normative in vigoare.
Actele normative citate acopera aspectele privind calitatea materialelor, punerea n opera a
acestora si conditiile de calitate care se cer pentru realizarea lucrarilor.
n cazul in care materialele si echipamentele utilizate sunt conforme unor alte standarde
decat cele romanesti, aceste standarde vor trebui sa fie cel putin egale standardelor romanesti
referitor la nivelul de calitate reglementat.
Pentru folosirea acestor materiale va fi nevoie de avizul proiectantului de specialitate.
Pachetul supus avizarii va cuprinde si o copie a standardului propus.
201


CCI2009RO161PR005-01
CAPITOLUL 3 - LUCRARI DE TERASAMENTE LA CONSTRUCTII

3.1.
Generalitati
Lucrarile de terasamente se vor executa conform prezentei specificatii precum si planurilor

de specialitate.
Inaintea inceperii fiecarei etape de lucru se vor lua toate masurile de protectia muncii
specificate in acest document precum si cele conforme cu legislatia in vigoare (vezi cap 5).
Executia lucrarilor de terasamente se va face avnd in vedere prevederile din urmatoarele
normativele:
P1086
Proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii
C196 88
Executarea lucrarilor de terasamente pentru executarea fundatiilor

constructiilor civile si industriale
C16 84
Realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatiii aferente
3.2.
Trasarea lucrarilor
3.2.1 Generalitati
Trasarea lucrarilor se va realiza conform planurilor de specialitate ce prevad elementele
bazei de trasare. Deasemenea lucrarile se vor conforma si urmatoarelor acte normative:
-STAS 9824/0/74 - Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor. Prescriptii
generale.
-STAS 9824/1/87 - Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si
agrozootehnice.
-C83/75 - ndrumator privind executarea trasarii de detaliu n constructii.
- C169 88 Terasamente pentru fundatii
Baza de trasare a lucrarii trebuie materializata in teren.
Se vor materializa in teren limitele obiectelor aferente lucrarii.
Elementele (borne/axe) materializate in teren se vor proteja. In cazul in care este necesara
indepartarea unui element acesta va fi materializat la o noua pozitie, in aceasta situatie va fi
notificat Dirigintele de santier.
La finalizarea lucrarilor de trasare (intocmirea procesului verbal de trasare) se va prezenta
(de catre executantul lucrarilor) un plan reprezentand pozitia actuala a elementelor trasate (puncte,
axe, cote de nivel).
3.2.2 Borne si cote de nivel
Odata cu predarea-primire amplasament se vor preda si bornele reper ce vor fi situate n
imediata apropriere a santierului. Pozitia acestora se va indica in procesul verbal (PV) de predareprimire. Eventualele erori gasite se vor mentiona in PV.
In cazul in care este necesara indepartarea acestor repere de pe pozitia se va instinta
proiectantul de specialitate si dirigintele de santier.
3.2.3.Cota teren natural
202


CCI2009RO161PR005-01
Cota ternului natural este reprezentata de suprafata terenului libera de orice sarcini (dupa
caz - lucrari de demolari sub si supraterane, devieri retele, subtraversari, defrisari si curatire
efectuate).
3.3.
Excavatii
3.3.1 Extinderea excavatiilor

Extinderea excavatiilor va fi cea minim practicabila pentru construirea lucrarii, cu consultarea
planurilor de sapatura.
3.3.2 Excavarea materialului necorespunzator
Prezenta materialului necorespunzator in excavatie va fi mentionata dirigintelui de santier. In
cazul indepartarii materialului necorespunzator, se va indica si modalitatea de inlocuire a acestuia.
3.3.3 Siguranta excavarii si constructii adiacente
Se va prevede suportul necesar pentru a asigura stabilitatea excavarilor, drumurilor si
constructiile adiacente.
3.3.4 Alunecari, caderi si excavatii in exces
Se vor preveni alunecarile si caderile de material din partile laterale ale excavatiilor si
taluzarilor.
Materialul necorespunzator cazut in excavatii trebuie nlaturat.
Golurile formate prin alunecari sau caderi,sau prin excavari in exces fata de dimensiunile
specificate, care pot afecta stabilitatea solului lucrarii, constructiilor sau serviciilor adiacente, vor fi
umplute cu beton clasa C 2,8/3,5 cu aprobarea dirigintelui de santier.
3.4.
Epuismente
Excavatiile vor fi mentinute fara apa, astfel incit lucrarile vor fi executate in conditii uscate.
Metoda de mentinere a excavatiei fara apa, de epuizare si ndepartarea apei, va fi supusa
aprobarii proiectantului de specialitate.
Vor fi asigurate instalatii de rezerva, pentru a se evita orice ntrerupere in continuitatea
epuizarii apei din excavatie.
Acolo unde sunt necesare epuismente continue, in timpul functionarii pompelor in cursul
noptii, se vor lua masurile necesare ca zona de lucru sa fie iluminata in mod corespunzator.
3.5.
Umpluturi
3.5.1 Generalitati
Se vor preleva probe de sol pentru testare conform STAS 1913/116. Fiecare proba de
pamnt coeziv granulat va cntari 25 kg. Fiecare proba de pamnt necoeziv format din pietris
grosier va cntari 55 kg. Probele de sol vor fi luat n conformitate cu STAS 1242/1si 2.
Tipul de materialului de umplutura va fi supus aprobarii proiectantului de specialitate.
Umiditatea maxima a umpluturii la momentul compactarii va fi supusa aprobarii proiectantului
de specialitate.
Lucrarile de umplutura realizate la executia investitiei constau n:
203


CCI2009RO161PR005-01
-umpluturi pe fundul sapaturii pentru aducerea la cota necesara ;

-umpluturi n jurul elementelor de constructii
fundatii, canale pna la cota terenului amenajat).
subterane
fundatii,
grinzi
de
Acestea se executa ca material rezultat din sapatura, iar cnd acestea nu corespund din
punct de vedere calitativ se va aduce material de umplutura dintr-o sursa apropiata.
Acolo unde nu exista spatiu de depozitare pe marginea sapaturii, pamntul rezultat se va
evacua n ntregime la depozit urmnd ca pamntul necesar pentru umpluturi sa fie readus pe
lucrare.
Materialele pentru umpluturi trebuie sa fie pamnturi coezive sau slab coezive. Este interzisa
folosirea pamnturilor cu contractii si umflaturi mari, prafuri, maluri, argile moi si cu continut de
materii organice.
Umpluturile pe fundul sapaturii se executa nainte de turnarea egalizarilor.
Astfel, se ndeparteaza ultimul strat de pamnt, pamntul care s-a alterat si celelalte
impuritati care au aparut pe fundul sapaturii, se verifica cotele de nivel, planeitate si pantele
necesare ale fundului sapaturii.
Acolo unde este cazul, se fac corecturile de rigoare sapnd manual sau adaugnd material
att ct este necesar. Adaosul de pamnt se va compacta cu maiul mecanic prin treceri succesive
pentru a asigura un grad de compactare precizat de proiect.
Operatiile de umplutura de lnga fundatii se vor efectua dupa ce toate lucrarile de constructii
au fost executate, respectiv; s-au decofrat toate elementele monolite si au fost scoase din sapatura
cofrajele.
Inainte de executia umpluturilor se vor scoate din sapatura toate obiectele ce au cazut lnga
fundatii, bolovanii, resturile vegetale si celelalte impuritatii.
Umpluturile se executa manual prin mprasticrea pamntului cu lopata n straturi uniforme de
10 - 20 cm grosime.
3.5.2 Compactarea umpluturilor
Fiecare strat de umplutura se va compacta si se va consolida asigurndu-se o greutate
volumica n stare uscata de minim 16 KN/m3.
Gradul de umiditate al umpluturii va fi reglat conform instructiunilor. Se vor asigura toate
echipamentele de stropire cu apa necesare
3.5.3 Inlaturarea materialului in surplus
Se va transporta si nlatura tot materialul excavat care nu este necesar pentru lucrari.
Locurile de depozitare a materialului excavat, temporare sau permanente, vor fi supuse aprobarii
dirigintelui de santier.
204


CCI2009RO161PR005-01
CAPITOLUL 4. - BETOANE, COFRAJE, ARMATURI

4.1.
Generalitati
Pentru standarde si normative se va consulta anexa nr. 1.

Fazele procesului de executie a lucrarilor de beton si beton armat, constituie, in majoritate,
lucrari care devin ascunse, astfel incat verificarea calitatii acestora trebuie sa fie consemnata in
procese verbale de receptie calitativa.
4.2.
Materiale
4.2.1 Betoane
Betoanele utilizate se vor produce si se vor livra de catre statiile de betoane care
functioneaza pe baza certificatelor de atestare.
Retetele se vor stabili, corecta si definitiva n functie de rezultatul ncercarilor preliminare de
laborator privind:
umiditatea agregatelor;
granulozitatea sorturilor;
densitatea aparenta a betonului proaspat.
Compozitia adoptata a betonului va fi permanent corectata n privinta cantitatii de apa, n

functie de umiditatea agregatelor, astfel nct sa se respecte raportul A/C prescris. Lucrabilitatea
betonului proaspat va fi verificata att la statia de betoane ct si la locul de punere n opera.
4.2.2 Ciment
Cimentul I 32,5 destinat betoanelor obisnuite este ales tinnd seama de conditiile de
exploatare, conditiile de executie, tehnologia adoptata si clasa betonului.
Se va efectua verificarea calitatii cimenturilor, att la aprovizionare ct si nainte de utilizare,
prin metode conforme cu actele normative in vigoare.
Cimentul trebuie ferit de actiunea umezelii si de amestecul cu materii straine, att in timpul
transportului, cat si al depozitarii
Depozitarea cimentului cu adaosuri se face pe sortimente.
4.2.3 Agregatele
La prepararea betonului se vor utiliza agregate naturale, provenite din balastiere omologate.
Agregatele folosite vor fi conforme actelor normative in vigoare. Deasemenea:
agregatele sa provina din roci stabile, nealterate la aer sau apa sau inghet; nu se
admite utilizarea de agregate provenite din roci feldspatice sau sistoase;
nisipul va fi de natura silicoasa si va proveni din balastiere, nu se admite utilizarea

nisipului de concasaj;
curba granulometrica a agregatelor va fi stabilita n laboratorul statiei de betoane,

pentru obtinerea marcii prescrise.
205


CCI2009RO161PR005-01
Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate, avnd pante si rigole de evacuare a

apelor. Pentru depozitarea separata a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu naltimi
corespunzatoare evitari amestecari sorturilor.
Nu se admite depozitarea directa pe pamnt sau pe platforme balastate.
4.2.4 Apa
Apa utilizata la prepararea betoanelor, precum si la umezirea acestora dupa punerea n
opera, trebuie sa corespunda prevederilor standardelor n vigoare la data executiei SR EN
1008/2003.
Raportul apa/ciment n reteta betonului va fi stabilit n laborator, tinnd seama de marca
prescrisa, de lucrabilitatea necesara si de caracteristicile fizico mecanice ale betonului.
La stabilirea raportului apa/ciment se va tine seama si de umiditatea agregatelor n
momentul prepararii betonului.
4.2.5 Aditivi
In cazul folosirii aditivilor de orice fel (solid/lichid), aditivul propus va fi supus aprobarii
proiectantului.
4.2.6 Cofrajele
Cofrajele vor fi astfel alcatuite nct sa asigure realizarea formelor, dimensiunilor si a
suprafetei perfect plane a elementelor, conform parti desenate din proiect.
Se va urmari etanseitatea si rezistenta panourilor de cofraj, astfel nct sa nu permita
pierderea laptelui de ciment si sa asigure preluarea ncarcarilor ce apar.
4.2.7 Oteluri pentru armaturi
Pentru armarea elementelor din beton se utilizeaza bare laminate din otel beton rotund OB
37 si PC 52, care trebuie sa ndeplineasca conditiile tehnice din standardele n vigoare STAS
438/1-89.
Livrarea, depozitarea si controlul calitati armaturilor se va realiza cu respectarea prevederilor
actelor normative in vigoare.
4.2.8 Piese nglobate
Piesele trebuie sa respecte geometria prevazuta n proiect, sa fie curatate si sa fie pozitionate
n cofrag conform proiectului.
4.3.
Prepararea si transportul betonului
4.3.1 Statiile de betoane

Prin statia de betoane se ntelege orice unitate care produce si livreaza beton, fiind dotata cu
una sau mai multe instalatii (sectii) de preparat beton sau betoniere.
4.3.2 Tipuri uzuale de beton
Pentru lucrarile curente de beton si beton armat, tipurile de beton se diferentiaza si se
noteaza in functie de:
clasa betonului;
lucrabilitate;
206

tipul de ciment utilizat;

CCI2009RO161PR005-01
marimea agregatelor.
Pentru cazurile in care se cere obtinerea unui anumit grad de impermeabilitate, notatia
betonului va cuprinde si aceste caracteristici.
Daca este necesar, notatia se va completa cu gradul de gelivitate sau tipul de aditiv impus.
4.3.3 Stabilirea compozitiei betonului
Pentru lucrarile curente, compozitia betonului se stabileste de laboratorul unitatii tutelare a
statiei de betoane.
Compozitiile de betoane se aproba de dirigintele de santier sau proiectantul de specialitate.
4.3.4 Prepararea betonului
a) Dozarea materialelor
La dozarea materialelor pentru prepararea betonului se admit urmatoarele abateri:
3% pentru agregate;
2%pentru ciment si apa;
5%pentru aditivi.
b) Amestecarea betonului si ncarcarea in mijlocul de transport.

Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare fortata sau
betoniere cu cadere libera.
4.3.5 Transportul betonului
Transportul betonului cu tasarea mai mare de 5 cm se va face cu autoagitatoare, iar a
betoanelor cu tasare de maxim 5 cm, cu autobasculanta cu bena amenajate corespunzator.
Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagoneti, benzi,
transportoare, jgheaburi sau tomberoane.
Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.
Pe timp de arsita sau ploaie in cazul transportului cu autobasculanta pe distanta mai mare de
3 km suprafata libera de beton trebuie protejata, astfel nct sa se evite modificarea
caracteristicilor betonului, ca urmare a evaporarii apei.
Durata de transport, se considera din momentul terminarii ncarcarii mijlocului de transport si
sfrsitul descarcarii acestuia si nu poate depasi valorile din tabelul 3.1 dect daca se utilizeaza
aditivi ntrzietori.
Durata maxima de transport a betonului cu autoagitatoare este data in tabelul urmator:
Temperatura
amestecului
beton C
Durata maxima de transport (minute)

Cimenturi de marca < 35
Cimenturi de marca >

40
t > 30
45
30
10 < t < 30
90
60
t < 10
60
45
207


CCI2009RO161PR005-01
Observatie: In cazul transportului cu autobasculanta durata maxima se reduce cu 15 minute

fata de limitele din tabel.
Spalarea mijloacelor de transport a betonului se va face in spatii special amenajate, pentru a
se evita contaminarea mediului inconjurator. Aceste spatii vor fi alese de comun acord cu
dirigintele de santier.
4.4.
Turnarea betonului
4.4 1 Pregatirea turnarii betonului

Executarea lucrarilor de betonare poate sa nceapa numai dupa ce sunt ndeplinite
urmatoarele conditii:
a) Fisa tehnologica pentru betonarea obiectului in cauza a fost aprobata de catre dirigintele
de santier.
b) Sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprovizionate si verificate materialele necesare
(agregate, ciment, piese nglobate, etc.) si sunt in stare de functionare utilajele si dotarile
necesare, in conformitate cu prevederile fisei tehnologice.
c) Sunt stabilite si instruite formalitatile de lucru in ceea ce priveste tehnologia de executie,
precum si asupra masurilor privind securitatea muncii si PSI.
d) Au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi (dupa caz).
e) Suprafetele de beton turnate anterior si ntarite, care vor veni in contact cu betonul
proaspat, sunt curatate de pojghita de lapte de ciment, nu prezinta zone necompactate sau
segregate si au rugozitatea necesara unei bune legaturi intre cele doua betoane.
f) Sunt stabilite dupa caz si pregatite masurile ce se vor fi adoptate pentru continuarea
betonarii in cazul interventiei unei situatii accidentale.
g) Nu se ntrevede posibilitatea interventiei unor conditii climaterice nefavorabile (ger, ploi
abundente, furtuni, etc.).
h) In cazul fundatiilor sunt prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitatii,
astfel incit acestea sa nu se acumuleze in zonele in care urmeaza a se betona.
In baza verificarii ndeplinirii conditiilor se va consemna aprobarea nceperii betonarii in
conformitate cu prevederile programului de control al calitatii lucrarilor si faze determinante.
Aprobarea nceperii betonarii trebuie sa fie reconfirmata pe baza unor verificari in cazurile in
care:
au intervenit evenimente de natura sa modifice situatia constatata la data aprobarii;
betonarea nu a nceput in interval de 10 zile de la data aprobarii.
Se interzice nceperea betonarii nainte de efectuarea verificarilor si masurilor indicate mai

sus.
4.4.2 Reguli generale de betonare
Betonul trebuie pus in lucru in maxim 15 minute de la aducerea lui la locul de turnare, se
admite un interval de maximum 30 minute numai in cazul in care durata transportului este mai
mica de 1 ora.
La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale:
208


CCI2009RO161PR005-01
a) Cofrajele de lemn, betonul care vor veni in contact cu betonul proaspat vor fi udate 2-3
ore nainte si imediat nainte de turnarea betonului, iar apa ramasa in denivelari va fi
nlaturata.
b) Din mijlocul de transport descarcarea betonului se va face in bene, pompe, benzi
transportoare, jgheaburi sau direct in lucrare.
c) Daca betonul adus la locul de punere in lucrare nu se ncadreaza in limitele de
lucrabilitate admisa sau prezinta segregari, va fi refuzat, fiind interzisa punerea lui in
lucrare, admitndu-se mbunatatirea lucrabilitatii numai prin folosirea unui aditiv
superplastifiant.
d) Inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3 m in cazul
elementelor cu naltime mai mare de maxim 1 m, respectiv nu mai mare de 1,5 m si
celelalte cazuri, inclusiv elementele de suprafata (placi, fundatii).
e) Betonarea elementelor cofrate pe naltimi mai mari de 3 m se va face prin ferestre
laterale sau prin intermediul unui tub avnd capatul inferior situat la maxim 1,5 m de zona
care se betoneaza.
f) Betonul trebuie sa fie raspndit uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea de
straturi orizontale de maxim 50 cm naltime si turnarea noului strat nainte de nceperea
prizei betonului turnat anterior.
g) Se vor lua masuri pentru a evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia
prevazuta, ndeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a placilor in consola;
daca totusi se vor produce asemenea defecte, vor fi corectate in timpul turnarii.
h) Se va urmari cu atentie nglobarea in beton a armaturilor, respectndu-se grosimea
stratului de acoperire in conformitate cu prevederile proiectului.
i) Nu este permisa ciocanirea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea pe armaturi a
vibratorului
j) In zonele cu armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sectiunii
prin ndesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui,
in cazul ca aceste masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilitatii de acces lateral al
betonului in spatii care sa poata permite patrunderea vibratorului.
k) Se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerilor
acestora, luandu-se masuri operative de remediere in cazul constatarii unor deplasari sau
caderi.
I) Circulatia muncitorilor, a utilajului de transport in timpul betonarii se va face pe podine,
astfel rezemate nct sa nu modifice pozitia armaturii; este interzisa circulatia directa pe
armaturi sau pe zonele cu beton proaspat.
m) Betonarea se va face continuu pana la rosturile de lucru prevazute in proiect sau fisa
tehnologica.
n) Durata maxima admisa a ntreruperilor de betonare pentru care nu este necesara luarea
unor masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca timpul de ncepere a
prizei betonului. In lipsa unor determinari de laborator aceasta durata se va considera de
doua ore de la prepararea betonului in cazul armaturilor cu adaosuri si de respectiv 1,5 ore
in cazul cimenturilor fara adaos.
209


CCI2009RO161PR005-01
o) In cazul cnd s-a produs o ntrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii este
permisa numai dupa pregatirea suprafetelor rosturilor.
p) Instalarea podinilor pentru circulatia lucratorilor pe planseele betonate, precum si
depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armaturi, este permisa numai dupa 24-48 ore,
in functie de temperatura mediului si tipul de ciment utilizat.
r) Verificarile care se efectueaza sunt preconizate in Normativul NE012 99.
4.4.3 Compactarea betonului
Se face manual sau mecanic. Compactarea manuala se admite concomitent cu baterea
cofrajelor in urmatoarele situatii:
cnd introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza desimii armaturii
sau a dimensiunilor sectiunii respective iar vibrarea externa nu este eficienta;
defectarea vibratorului sau ntreruperii curentului;
cnd se prevede prin reglementarile speciale.
Compactarea mecanica se face cu vibratoare de urmatoarele tipuri:
vibratoare de interior - previbratoare cu care se face vibrarea interna a betonului;
vibratoare de exterior - care se exercita vibrarea cofrajelor;
vibratoare de suprafata care se folosesc la compactarea betoanelor din elemente de

suprafata rare si grosimi mici.
Alegerea tipului de vibrator se face in functie de dimensiunile elementelor care urmeaza a fi

compactate.
Vibrarea se considera terminata atunci cnd:
betonul nu se mai taseaza;
nu mai apar bule de aer la suprafata betonului;
suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa.
Distanta maxima intre doua introduceri succesive ale vibratorului este de 1 m, ea putndu-se
reduce functie de desimea armaturilor si caracteristicilor sectiunii.
Grosimea stratului de beton care urmeaza a fi vibrat nu trebuie sa depaseasca 3/4 din
lungimea buteliei, la compactarea stratului urmator butelia trebuie sa patrunda la 15 cm in stratul
anterior compactat.
Vibrarea externa se aplica la executare elementelor prefabricate sau in cazul celor executate
monolit, avind grosimi mici si armaturi dese. Ea se efectueaza cu vibrator de exterior, ceea ce
impune a se lua masuri corespunzatoare de asigurare a rigiditatii cofrajelor.
Vibrarea de suprafata se aplica in cazul compactarii placilor cu grosimea de maxim 20 cm.
Durata vibrarii de suprafata este de 30-60 secunde, iar durata optima se poate stabili prin
determinarea de proba cu prima sarja de beton pusa in opera.
Distanta intre doua pozitii succesive ale placilor vibrante se stabileste astfel incat sa fie
asigurata suprapunerea pe cel putin 5 cm in raport cu pozitia precedenta.
4.4.4 Rosturi de lucru
210


CCI2009RO161PR005-01
De regula betonarea se face fara ntrerupere pe nivelul respectiv intre doua rosturi de
dilatatie. Atunci cnd acest lucru nu este posibil rosturile de lucru trebuie prevazute in zonele de
solicitari minime.
4.4.5 Tratarea betonului dupa turnare
Se mentine umiditatea betonului cel putin 7 zile dupa turnare, pentru a se reduce deformatiile
de contractie si pentru a se asigura conditii favorabile ntaririi acestuia.
Betonul proaspat turnat trebuie protejat de vnt si de actiunea razelor solare timp de minim
24h.
Protejarea elementelor dupa turnare se face prin:
acoperirea cu materiale de protectie (prelate, rogojini);
stropirea periodica cu apa dupa 2-12h de la turnare si se va repeta la intervale de 2-6 h,
astfel incat suprafata betonului sa se mentina permanent umeda;
aplicarea de pelicule de protectie, pe baza de prescriptii speciale.
In cazul recipientelor, mentinerea umiditatii betonului trebuie asigurata timp de 14-28 de zile
(in functie de anotimp si de conditiile de expunere).
Suprafetele de beton proaspat trebuie de asemenea protejate in timpul ploilor cu folii de
polietilena sau prelate, att timp cat exista pericolul antrenarii pastei de ciment.
4.4.6 Decofrarea
Decofrarea se va face dupa ce betonul a atins o rezistenta minima acceptata pentru
decofrare.
Stabilirea rezistentelor la care au ajuns elementele de constructie in vederea decofrarii se
stabilesc prin ncercarea epruvelor de control sau pe baza de ncercari nedistructive.
4.5.
Cofraje
Orice tip de cofraj trebuie sa urmareasca urmatoarele conditii tehnice cu caracter general:
- sa asigure obtinerea formei dimensiunilor si gradului de finisare prevazute in proiectul
respectiv;
- sa fie rezistente sub actiunea tuturor ncercarilor ce apar in timpul executiei lucrarilor;
- sa fie etanse pentru a nu permite scurgerea laptelui de ciment dupa turnarea betonului;
- sa fie alcatuite astfel incat sa asigure o decofrare usoara si o preluare treptata a
ncarcaturilor de catre elementele care se decofreaza;
- sa fie usor de manipulat.
Montarea cofrajelor cuprinde urmatoarele operatii:
- trasarea pozitiei cofrajului, asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor, verificarea si
eventual corectarea pozitiei panourilor ncheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor;
- o atentie deosebita trebuie acordata cazurilor in care elementele de sustinere a cofrajelor
reazema fie pe terenuri inghetate sau supuse inghetului, fie pe pamanturi sensibile la
umezire; in astfel de situatii, trebuie luate masuri corespunzatoare pentru a evita deplasarea
acestora in functie de conditiile de temperatura si de posibilitatea de nmuiere.
211

4.6.

CCI2009RO161PR005-01
Armarea
4.6.1 Fasonarea armaturilor

Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face n stricta
conformitate cu proiectul.
Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte. Eventualele pete de rugina de
pe suprafata barelor se vor ndeparta prin lovire cu ciocanul sau prin frecare cu peria de sarma
(numai in zonele in care barele urmeaza a fi nnadite prin sudura).
Otelul beton este livrat in bare ndoite sau in colaci, astfel nct nainte de taiere si fasonare
el trebuie ndepartat cu grija, fara a se deteriora profilul. In cazul ntinderii otelului cu troliul,
alungirea maxima nu trebuie sa depaseasca 2 mm/m.
Armaturile se termina cu sau fara ciocuri. Ciocul se indoaie la 180 n cazul armaturilor
netede si la 90 in cazul armaturilor cu profil periodic. Raza interioara de ndoire este de minim
1,25 d in cazul armaturilor netede si de 2 din cazul armaturilor cu profil periodic. Portiunea dreapta
de la capat dupa ndoire este de 3 d la armaturile netede si 7 d la cele cu profil periodic.
Fasonarea ciocurilor si ndoirea armaturilor se executa fara socuri cu miscari lente.
Barele taiate si fasonate, cat si carcasele, sunt apoi depozitate in mod corespunzator in
pachete etichetate, spre a se evita confundarea lor. Pentru a se evita corodarea otelului, se
recomanda montarea si betonarea armaturilor n max. 15 zile de la fasonare.
4.6.2 Montarea armaturilor
Aceasta operatie poate sa nceapa numai dupa ce s-a efectuat receptionarea calitativa a
cofrajelor. La montarea armaturilor trebuie adoptate masuri corespunzatoare care sa asigure buna
desfasurare a turnarii si compactarii betonului.
Se iau masuri corespunzatoare care sa asigure mentinerea armaturilor in timpul turnarii si
compactarii betonului (agrafe, distantieri, capre).
Distantierii pot fi confectionati din mortar de ciment sau din masa plastica.
Se recomanda ca armatura sa se monteze sub forma de carcase preambalate, sudate prin
puncte in cazul in care se dispun de mijloace mecanice de ridicare si montaj.
4.6.3 Legarea armaturilor
Obligatoriu, retelele de armaturi din placi si pereti au legate doua rnduri de incrucisari
marginale pe ntreg conturul, restul incrucisarilor (din mijlocul retelelor) se leaga din 2 in 2 in
ambele sensuri.
4.6.4 nnadirea armaturilor
Se face prin suprapunere sau sudura.
4.6.5 Ancorarea armaturilor
N/A
4.6.6 Stratul de acoperire cu beton
Pentru protectia armaturii contra coroziunii si pentru buna conlucrare cu betonul, stratul de
acoperire va fi :
Elementul
Grosimea de acoperire
Observatii
212


CCI2009RO161PR005-01
(cm)
Fundatii, stlpi, grinzi in
contact cu pamntul
5,0
Pentru fetele laterale ale

elementelor - min. 4,5 cm
4.6.7 nlocuirea armaturilor prevazute in proiect

Atunci cnd din motive justificative Constructorulul nu dispune de sortimente si diametrele
prevazute in proiectul de executie se poate accepta nlocuirea acestor armaturi, numai cu acordul
proiectantului de specialitate, respectnd urmatoarele conditii:
adoptarea altor diametre de bare, de acelasi tip de otel cu cel nlocuit, se face astfel incat
aria armaturilor sa rezulte egala sau cel mult 5% mai mare dect cea din proiect;
nlocuirea de armatura se mentioneaza pe planurile de executie care se depun la Cartea
Constructiei.
ABATERI SI DEFECTE ADMISIBILE PENTRU ELEMENTELE DE BETON SI BETON ARMAT
Abaterile fata de dimensiunile cerute ale elementelor de cofraje, gata confectionate:
lungime 4 mm;
latime 3 mm.
Abateri fata de dimensiunile din proiect ale cofrajelor si ale elementelor sunt date in
Normativul NE012 99.
Defecte privind aspectul si integritatea elementelor de beton si beton armat:
defecte de suprafata (pori segregari superficiale sau de maxim 40 cmp/defect, iar
totalitatea defectelor din acest tip fiind limitate la maxim 10% din suprafata elementului);
defecte in stratul de acoperire a armaturilor (stirbiri locale, segregari) avnd adncimea
pana la armatura, lungimea de maxim 5 cm.
CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR DE BETON SI BETON ARMAT
Nu se admite trecerea la o noua faza de executie nainte de ncheierea procesului verbal
referitor la faza anterioara.
Verificarea calitatii lucrarilor va urmari:
verificarea calitatii materialelor componente ale betonului;
executarea cofrajelor:
alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinirile;
ncheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitatii necesare;
dimensiunile in plan ale sectiunilor transversale;
pozitia cofrajelor in raport cu cea a elementelor corespunzatoare situate la nivele
inferioare;
pozitia golurilor.
calitatea si montarea armaturilor:
numarul, diametrul si pozitia armaturilor in diferite sectiuni ale elementelor structurii;
213


CCI2009RO161PR005-01
distanta dintre etrieri, diametrul acestora si modul lor de fixare;

lungimea portiunilor de bare care depasesc reazemele sau care urmeaza a fi
nglobate in elemente ce se toarna ulterior;
pozitia nnadirilor si lungimilor de petrecere a barelor;
calitatea sudurilor;
numarul si calitatea legaturilor dintre bare;
dispozitivele de mentinere a pozitiei armaturilor in cursul betonarii;
modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton si dimensiunile
acestuia;
pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor nglobate.
inainte de nceperea betonarii se verifica daca sunt corespunzator pregatite suprafetele
de beton turnate anterior si cu care urmeaza sa vina in contact betonul nou, in sensul ca sau ndepartat zonele de beton necompactat. Suprafetele in cauza trebuie sa prezinte
rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre betonul nou si cel vechi si sa fie in
stare umeda.
calitatea betonului livrat de statia de betoane se verifica daca:
datele nscrise in bonurile de transport ale betonului nu corespund celor prevazute
in proiect si/sau s-a depasit durata admisa de transport;
lucrabilitatea betonului nu corespunde celei prevazute;
nu se respecta frecventa de efectuare a ncercarilor si prelevarilor de probe;
conditiile de turnare si compactare a betonului;
decofrarea elementelor;
214


CCI2009RO161PR005-01
CAPITOLUL 5 - MASURI DE SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA SI DE

PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR
executa pa santier (masuri de protectie colectiva si masuri de protectie individuala) si va fi
La executarea lucrarilor prevazute n documentatie se va tine seama de prevederile din
Regulamentul privind protectia si igiena muncii n constructii aprobat cu Ordinul Nr.
9/N/15.03.1993 al Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarea Teritoriului.
Att executantul ct si beneficiarul vor respecta din ordinul de mai sus, cu precadere
urmatoarele articole pentru lucrarile de constructii prevazute n acest proiect:
pentru executarea sapaturilor, se va respecta art. 537-573 si 591-606;
pentru preparare si transportul betoanelor, se respecta art. 691-761;
pentru turnarea si compactarea betonului, se va respecta art. 762-770;
pentru fasonarea si montarea armaturilor din otelbeton, se va respecta art. 794-805;
pentru cofraje, se va respecta art. 1131-1191;
pentru izolatii si protectii anticorozive, se va respecta cap. 36.
Se vor respecta prevederile din legislatia in vigoare cu privire la securitatea si sanatatea in
munca:


De asemenea se vor respecta prevederile specifice din:
Legea nr. 90/1996 cu privire la protectia muncii;

PE 006/1981 Instructiuni generale de protectia muncii pentru unitatile M.E.E.;
Norme generale de protectia muncii elaborate de I.C.S.P.M. si aprobate de M.M.P.S.
cu ord. Nr. 578/DB/5840;
Norme speciale de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea
betoanelor si executarea lucrarilor de beton armat si precomprimat, aprobate cu ord.
Nr. 136/95 de Ministerul Muncii si Protectiei sociale;
Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrari la naltime, aprobate cu ord. Nr.
235/95 de Ministerul Muncii si Protectiei sociale;
Norme specifice de securitate a muncii pentru executarea constructiilor nalte prin
glisari si liftari, aprobate cu ord, nr. 57/1997 de Ministerul Muncii si Protectiei sociale;
215


CCI2009RO161PR005-01
La proiectarea, executarea si exploatarea lucrarilor prevazute n documentatie, se va avea n

vedere respectarea urmatoarelor acte normative:
C 300/94 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executari
lucrarilor de constructii si instalatii aferente;
H.G. nr. 51/1992 privind unele masuri pentru mbunatatirea activitatii de prevenire si
stingere a incendiilor, cu modificarile si completarile din H.G. nr. 71/1996, 571/98,
676/98;
Ordonanta Guvernului nr. 60/1997 privind apararea mpotriva incendiilor, aprobata
prin decretul nr. 636/1997 si cu modificarile din legea 212/97;
Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate cu ord, M.I. nr.
381/1993 si ord. M.L.P.A.T. nr. 4/N/1993;
Ordinul Ministerului de interne nr. 381/1993 combinat cu ordinul MLPAT nr.
7/N/1993 privind Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor
Decret D 290/1977 privind Norme generale de protectie impotriva incendiilor la
proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor
ANEXA NR.1 - SUMARUL ACTELOR NORMATIVE
Pe perioada executiei lucrarilor executantul va respecta reglementarile si standardele in
vigoare in Romnia.
Atunci cnd in prezentul volum se face trimitere la anumite standarde si coduri cu privire la
bunuri sau materiale care vor fi furnizate si lucrari executate sau testate, se vor aplica prevederile
din cea mai recenta editie sau versiune revizuita a standardelor relevante si codurilor in vigoare.
Vor fi acceptate alte standarde autorizate care asigura o calitate egala sau superioara standardelor
si codurilor specificate doar doar cu aprobarea proiectantului.
LEGISLATIA IN VIGOARE
Legea calitatii in constructii nr. 10/1995

Legea protectiei mediului nr. 137/1995
Legea apelor nr. 107/1996
Legea protectiei muncii nr. 90/1991
HG 925/1995 si ord MLPAT nr. 77/N/96 Regulament de atestare tehnico profesionala a
specialistilor cu activitate n constructii
HGR nr. 728 Regulament privind certificarea calitatii produselor folosite n constructii
Ghid pentru programarea controlului calitatii lucrarilor pe santier, emis de COOCC - SA si
avizat de MLPAT
Ord. MLPAT nr. 9/N/93 Regulament privind protectia si igiena muncii n constructii.
PE 006/81 Instructiuni generale de protectia muncii pentru unitatile MEE.
Ord. MI nr. 381/93 si ord MLPAT nr. 7/N/93 Norme generale de prevenire si stingere a
incendiilor.
HG 273/94 Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii
NORMATIVE, REGLEMENTARI SI INSTRUCTIUNI
Normative cu privire la proiectarea si executia lucrarilor din beton, beton armat si beton
comprimat:
NE 012-99 Cod de practica pentru executarea lucrarilor de beton, beton armat si beton
precomprimat;
GE 00997: Ghid privind executia lucrarilor de perforare si taiere a elementelor de
constructie din beton armat.
216


CCI2009RO161PR005-01
P 5986: Instructiuni tehnice pentru proiectarea si utilizarea plasei sudate armate pentru
elementele de beton.
C 15689: Ghid de aplicare a stipularilor din STAS 6657/371. Elemente de beton
prefabricat, beton armat si pre-comprimat. Proceduri si echipamentul de verificare a
caracteristicilor geometrice.
C 14987: Instructiuni tehnice cu privire la procedurile de reparare a elementelor de beton
si beton armat.
Normative cu privire la proiectarea si executia programului de realizare a lucrarilor de
constructii:
C 1684: Normativ cu privire la ndeplinirea lucrarilor de constructii si utilizarea

echipamentului aferent in timpul sezonului rece.
Reglementari tehnice cu privire la conditiile stabilite prin Legea nr. 10/1995:
Reglementarea privind protectia lucrarilor si igiena in constructii 1993.

C 30094: Normativ cu privire la prevenirea si stingerea incendiilor pe durata executarii
lucrarilor si pentru instalatiile aferente.
STANDARDE APLICABILE IN CONSTRUCTII
Generale
STAS 855-79: Desene tehnice de constructii. Intocmirea desenelor pentru constructiile din
beton si beton armat.
Reguli generale de calcul
SR EN 1991-1-5:2004: Actiuni asupra structurilor. Actiuni generale. Actiuni termice. Anexa

nationala.
STAS 6054-77: Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului
Republicii Socialiste Romania.
SR EN ISO 14688-2/2005: Cercetari si incercari geotehnice. Identificarea si clasificarea
pamanturilor. Partea 2 Principii pentru o clasificare.
STAS 3300/2-85: Teren de fundare. Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe.
STAS 3300/1-85: Teren de fundare. Principii generale de calcul.
Lucrari de constructii din beton
STAS 438/1-89/A91:2007 Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la
cald. Marci si conditii tehnice de calitate
SR EN 480-1:2007 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de ncercare. Partea 1:
Beton si mortar de referinta pentru ncercari
SR EN 1917:2003/AC:2007 Camine de vizitare si camine de racord sau de inspectie de
beton simplu, beton slab armat si beton armat
217


CCI2009RO161PR005-01
CAIET DE SARCINI PENTRU CONSTRUCTII METALICE - BZD-7400P12.1/R-PTDE-ST-CS-02-00

CAPITOLUL 1. GENERALITATI
1.1.
Obiectul caietului de sarcini
Prezentul Caiet de sarcini se aplica la executia, controlul si receptia constructiilor metalice ce

fac parte din investitie.
Executia, receptia, depozitarea, att n uzina ct si pe santier, transportul, ambalarea,
montajul partilor de constructie metalica, vor respecta prevederile standardelor, normativelor si
intructiunilor tehnice in vigoare si prevederile prezentului Caiet de sarcini.
Prezentul Caiet de sarcini nu suplineste prevederile normativelor in vigoare ci le completeaza
si precizeaza anumite detalii si modul de interpretare.
Respectarea prevederilor normativelor in vigoare si a prezentului Caiet de sarcini, este
obligatorie si constituie baza receptiei provizorii si definitive a unor parti din lucrare sau a
ansamblului ei.
Furnizorul(executantul) va face instructajul necesar cu ntregul personal de executie, n uzina
si pe santier, referitor la proiect, normative, intructiuni tehnice si prezentul Caiet de sarcini n asa
fel nct fiecare din cei ce contribuie la realizarea lucrarii sa cunoasca perfect sarcinile ce le revin
n respectarea conditiilor tehnice de calitate a lucrarii.
In scopul asigurarii calitatii lucrarii, furnizorul poate completa prezentul Caiet de sarcini cu
alte prevederi pe care le va considera necesare, n vederea realizarii corecte a elementelor
constitutive, subansamblurilor si ansamblurilor uzinate si montate.
Pentru lucrarile de constructii metalice se vor respecta:
- STAS 767/0-88
Constructii civile, industriale si agricole. Constructii din otel.
Conditii tehnice generale de calitate.
- SR EN 10025-1/05
Produse laminate la cald din o eluri pentru construc ii. Partea
1: Condi ii tehnice de livrare;
- C150-1999
Normativ privind calitatea mbinarilor sudate din otel ale
constructiilor civile, industriale si agricole.
- SR EN 25817/93
Imbinari sudate cu arc electric din otel. Ghid pentru nivelurile de
acceptare a defectelor.
- C56-2002
Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de
constructii si instalatii aferente.
- SR EN ISO 13920/1998
Tolerante generale pentru constructii sudate.
1.2.
Documentatia
Documentatia tehnica de executie este elaborata de:
- proiectant;
- intreprinderea care uzineaza elementele si subansamblele de constructie
Documentatia tehnica elaborata de proiectant
Aceasta trebuie sa cuprinda piesele scrise si desenate specificate la articolul 1.4.1 din STAS
767/0-88
218


CCI2009RO161PR005-01
Daca pe planurile de executie nu se specifica grosimea cusaturilor de colt (a), aceasta se

stabileste de catre intreprinderea de uzinare in functie de grosimea (t) a produselor laminate care
se imbina.
Documentatia ce trebuie elaborata de uzina constructoare
Furnizorul are obligatia sa intocmeasca o documentatie a tehnologiei de confectionare, care
sa cuprinda operatiile de debitare si prelucrare a pieselor si preasamblare in uzina.
Dupa verificarea proiectului si introducerea eventualelor modificari, uzina constructoare
intocmeste documentatia de executie care trebuie sa cuprinda:
- Toate operatiile de uzinare pe care le necesita realizarea elementelor incepand de la
debitare si terminand cu expedierea lor.
- Tehnologia de debitare si taiere.
- Procesul tehnologic de executie pentru fiecare subansamblu in parte, care trebuie sa
asigure imbinarilor sudate cel putin aceleasi caracteristici mecanice ca si cele ale
metalului de baza care se sudeaza, precum si clasele de calitate prevazute in proiect
pentru cusaturile sudate.
- Preasamblarea in uzina, metodologia de masurare a tolerantelor la premontaj.
Documentatia tehnica ce trebuie intocmita de intreprinderea ce monteaza
structura metalica.
Aceasta trebuie intocmita de personal cu experienta in lucrari de montaj (ingineri, maistri)
care vor conduce montajul, tinand seama de specificul lucrarii si utilajele de care se dispune,
precum si de anotimpul in care se vor face lucrarile de sudare la montaj.
Documentatia tehnica de montaj trebuie sa cuprinda:
- verificarea dimensiunilor implicate in obtinerea tolerantelor de montaj impuse;
- pregatirea si executia imbinarilor de montaj;
- verificarea cotelor si nivelelor indicate in proiect pentru constructia montata;
- ordinea de montaj a elementelor;
1.3.
Materiale
Materialele de baza trebuie sa corespunda conditiilor prescrise n proiect (marca, clasa de

calitate) sa fie nsotite de certificatele de calitate ale furnizorului materialelor si sa aiba marcate pe
fiecare tabla, platbanda etc. marca otelului, clasa de calitate, numarul sarjei precum si poansonul
AQ al furnizorului de material.
La executia constructiilor metalice se foloseste sortimentul de otel:
otel S235 JO (OL37-3k)
Materialele de adaos
La executia sudurilor manuale (hafturi si suduri definitive) se vor folosi electrozi care trebuie
sa corespunda standardelor pentru materiale de adaos.
-
219


CCI2009RO161PR005-01
CAPITOLUL 2. CONSTRUCTIA METALICA EXECUTATA N UZINA

2.1.
Generalitati
Furnizorul lucrarilor va ntocmi pentru fiecare subansamblu, un proces tehnologic de executie

n asa fel nct sa asigure buna calitate a lucrarii.
Furnizorul este direct si singur raspunzator pentru ntocmirea proceselor tehnologige de
executie si sudare ale subansamblelor (care se executa n uzina), de alegerea regimurilor optime
de sudare, de calitatea materialelor de adaos alese ca si calitatea lucrarilor executate, n
conformitate cu planurile de executie si prezentul Caiet de sarcini.
2.2.
Executarea elementelor metalice sudate
Pregatirea laminatelor
La alegerea lor laminatele trebuie sa fie controlate din punct de vedere al calitatii, starii si
aspectului lor, precum si al eventualelor defecte de laminare.
Pe baza numarului de sarja imprimata pe laminate ca si pe baza buletinelor de analiza si
ncercari mecanice se va verifica corespondenta datelor cu cerintele proiectului, standardelor si
prezentului Caiet de sarcini.
2.3.
Trasarea
Trasarea se va executa cu precizie de 1.00 mm daca in proiect nu se prevede o precizie

mai mare. Nu se admite acumularea mai multor tolerante pe aceeasi linie de cotare.
Dupa trasare, nainte de executarea taierii se va marca prin poansonare pe fiecare piesa
trasata sarja din care face parte tabla. De asemenea, piesele vor fi marcate prin vopsire (sau
poansonare) cu numarul de pozitie al piesei conform proiectului sau planului de operatii.
Verificarea executarii corecte a marcajului pe piese va fi efectuata prin sondaj de organul AQ,
trasatorul nefiind scutit de raspundere.
2.4.
Prelucrarea laminatelor
Taierea pieselor se face cu foarfeca, cu fierastraul, cu flacara de oxigen sau cu laser

folosindu-se cu precadere taierea mecanizata. Nu se admite taierile si prelucrarile cu arcul electric.
Racordarile sau degajarile circulare care sunt prevazute n proiect se vor executa obligatoriu
numai prin gaurire cu burghiul sau prin taiere cu suflai axial cu compas.
La piesele debitate sau prelucrate cu flacara, la care nu se mai fac prelucrari ale muchiilor,
este obligatoriu sa se curete crusta de zgura care se formeaza la partea inferioara a taieturii.
Prelucrarea muchiilor (sanfrenarea) pieselor ce trebuie mbinate prin sudura este obligatorie
si se va executa conform procesului tehnologic de executie
2.5.
Controlul calitatii dupa debitare, ndreptare si prelucrarea muchiilor
Organul AQ are obligatia sa verifice urmatoarele:

existenta pe piese a marcajului corect si vizibil;
dimensiunile pieselor debitate n limitele tolerantelor;
curatirea completa a crustei de zgura, care se formeaza pe partea inferioara a taieturii;
planeitatea suprafetelor si rectilinitatea marginilor pieselor dupa ndreptare, n limitele
tolerantelor;
- executia corecta a sanfrenului la piesele ce necesita aceasta prelucrare.
220

2.6.

CCI2009RO161PR005-01
Asamblarea
Operatii premergatoare asamblarii

Piesele care urmeaza a fi asamblate trebuie sa aiba suprafetele uscate si curate. Se
interzice asamblarea pieselor ude, acoperite cu ghiata, unsoare, noroi, rugina etc. prezentnd
exfolieri.
Marginile pieselor care se sudeaza vor fi polizate pe o latime de 20 - 30 mm pe ambele fete
pentru ndepartarea completa a tunderului si ruginii.
Piesele care prezinta muscaturi rezultate prin oprirea accidentala a procesului de taiere cu
flacara, vor fi remediate nainte de asamblare.
Asamblarea pieselor n vederea sudarii (asamblare provizorie)
Asamblarea pieselor se va executa cu ajutorul dispozitivelor de asamblare, sudare.
Constructia acestor dispozitive trebuie sa asigure precizia de asamblare a pieselor in limitele
tolerantelor admise de prezentul Caiet de sarcini si sa nu mpiedice deformarea libera a pieselor
precum si executarea lucrarilor de sudare n bune conditii.
Asamblarea trebuie facuta astfel ca dupa sudarea definitiva sa rezulte subansamble cu
dimensiuni corecte. Eventualele abateri la asamblarea pentru sudare trebuie sa se ncadreze n
cele prevazute n acest Caiet de sarcini.
La asamblare tolerantele sunt cele din STAS 767/0-88.
Controlul calitatii dupa asamblarea si prinderea provizorie
Inainte de operatia de sudare, se vor verifica toate dimensiunile subansamblelor.
2.7.
Sudarea subansamblelor metalice

Generalitati
Sudarea subansamblelor metalice se va executa n hale nchise la o temperatura de minim +

5C.
Daca din anumite motive este necesar sa se execute n aer liber unele mbinari manuale, de
lungime mica, aceasta se va efectua sub directa ndrumare a inginerului sudor al sectiei. Vor trebui
luate masuri speciale pentru protejarea locului de sudare si al sudorului, de vnt, ploaie, zapada,
care ar mpiedica buna executie a lucrarilor.
In aceste conditii sudarea pieselor metalice este admisa si la o temperatura sub + 5C dar nu
mai mica de 5C si numai pentru piese cu grosimi sub 24mm, executate din laminate de otel cu
cel mult 0,18%C. Inainte de sudarea se vor prencalzi muchiile pieselor ce se sudeaza la
temperatura de 100 150C.
La sudare se vor folosi electrozi, care se vor usca obligatoriu la o temperatura de 250
300C timp de minim 1 ora.
Port-electrozii (clestii), cablurile si modul de realizare a contactului de masa vor corespunde
prevederilor .
Operatii premergatoare sudarii
Regimurile de sudare se stabilesc n uzina de catre laboratorul de sudura, pe baza de
ncercari. Scopul stabilirii unui regim de sudura normal, este obtinerea unei calitati bune a
mbinarilor sudate.
Regimurile stabilite se mentin atta timp ct nu se schimba unul din factorii: marca
materialului de baza, marcile materialelor de adaos, procedeele de sudare.
221


CCI2009RO161PR005-01
Laboratorul de sudura va comunica sectorului de sudura si serviciului AQ regimul optim de

sudura pentru fiecare tip de cordon.
Controlul subansamblelor naintea sudarii
Inainte de sudare fiecare mbinare va fi controlata de catre maistrul din schimbul respectiv si
de catre organul AQ.
Sudarea propriu-zisa
Se interzice racirea fortata a sudurilor. Zgura de sudura se va ndeparta numai dupa racirea
normala a acestora.
La sudurile cap la cap, nainte de sudarea pe fata a doua, radacina primei suduri se va
curata prin craituirea mecanica sau prin procedeul arc-aer pna se obtine o suprafata metalica
curata. In cazul folosirii procedeului aer-arc este obligatoriu sa se polizeze suprafetele rostului
pna la ndepartarea completa a materialului ars.
Sudurile de prindere (haftuire) se acopera ntodeauna complet cu cordonul propriu-zis pentru
a evita suprapunerea mai multor cratere de ncheiere. In acest scop primul strat va ncepe
intodeauna de la sudura de prindere pentru a putea acoperi complet eventualele cratere,
realizndu-se cordoane fara ngrosari bruste n dreptul haftuirilor.
Sudarea manuala
Electrozii pentru sudura manuala se vor alege n functie de marca otelului.
Se vor avea n vedere urmatoarele:
-In timpul sudarii, arcul electric se mentine ct mai scurt, efectund mici pendulari
perpendiculare la directia de sudare. Se interzice efectuarea unor pendulari mari, prin care la
fiecare strat depus sa se acopere ntregul rost de sudare. Ultimul strat se va putea executa cu
acoperirea ntregului rost;
-La mbinari de colt sensul de sudare se va pastra de regula de la mijlocul subansamblului
catre capete. Se recomanda ca sudurile de colt lungi sa fie executate simultan de doi sudori
ncepnd de la mijloc spre capete;
-La stabilirea regimului de sudare se va avea n vedere alegerea diametrelor de electrozi
astfel ca sa se asigure o patrundere buna la radacina mbinarii;
-Sudarea manuala a mbinarilor cap la cap se va executa de preferinta n plan orizontal;
-Numarul de straturi la mbinarile cap la cap se va stabili prin procesul tehnologic si va fi n
functie de marca otelului.
-Fiecare strat de sudura la mbinarile cap la cap se va depune n mod obligatoriu de la un
capat spre celalalt. Nu se admite sudarea de la cele doua capete spre centru.
Fiecare strat se va depune n sens invers celui parcurs pentru depunerea stratului precedent.
Controlul operatiilor de sudare si a mbinarilor sudate
Controlul operatiilor de sudare si a mbinarilor sudate se executa n fazele principale ale
procesului de sudare, dupa cum urmeaza:
-Controlul materialelor de adaos - acestea vor trebui sa corespunda prescriptiilor
standardelor si normativelor in vigoare. In timpul executiei se va urmari folosirea corecta a
materialelor de adaos, pastrarea si uscarea lor n bune conditiuni. Materialele
necorespunzatoare sau cele care prezinta dubii nu vor fi folosite la sudare.
-Controlul procesului de sudare - n timpul procesului de sudare se va verifica respectarea
ntocmai a prescriptiilor din procesul tehnologic si proiectul de executie. Se va verifica
respectarea aplicarii corecte a procedeelor indicate, a ordinei de asamblare si sudare, a
222


CCI2009RO161PR005-01
regimului de sudare.
Cordoanele de sudura se vor verifica:
-ntre straturi vizual, cu lupa, iar n caz de dubii si cu lichide penetrante;
-cordoanele finale- vizual, cu lupa , cu lichide penetrante (n caz de dubii) si cu instrumente
de masurat.
Prelucrarea dupa sudare
Dupa sudare, cordoanele de sudura se vor prelucra conform indicatiilor din proiect si
procesul tehnologic.
Prelucrarea se va face n general prin polizare sau aschiere urmata de polizare. Rizurile
rezultate din polizare vor fi paralele in directia efortului n piesa respectiva. Este interzisa
prelucrarea finala perpendicular pe directia efortului
Conditii de calitate ale pieselor, elementelor, subansamblelor si cusaturilor sudate
- Abateri dimensionale ale pieselor elementelor si subansamblelor sudate.
Dimensiunile specificate pe desenele de executie corespund temperaturii de + 200C.
Abaterile limita de la forma si dimensiunile pieselor si subansamblelor sudate sunt cele
specificate in STAS 767/0 -88 pct. 2.3.1 ... 2.3.5 si anume tabelele 1, 2 si 3.
Pentru restul abaterilor limita se respecta prevederile din tabelul 3.a, iar pentru tolerantele
de aliniere cele din SR EN ISO 13920 1998.
- Conditii de calitate ale cusaturilor sudate.
Indiferent de tipul imbinarilor si forma cusaturilor, calitatea cusaturilor sudate se verifica
dimensional, vizual prin examinare exterioara si cu lupa, prin ciocanire, cu lichide
penetrante.
Conditiile de calitate pentru taierea marginilor si prelucrarea rosturilor, corespunzatoare
claselor de calitate din proiect, sunt cele din tabelul 3 din Normativul C 150 -99.
Nivelurile de acceptare a defectelor in imbinarile sudate sunt cele din Tabelul 6 din
Normativul C 150 -99 pentru cusaturi cap la cap si de colt.
Controlul calitatii
Controlul de calitate al subansamblurilor si al mbinarilor lor sudate se face de catre organele
competente ale furnizorului.
Controlul se va face vizual si prin masuratori dimensionale.
La acest control nu trebuie depasite tolerantele admisibile din STAS 767/088.
Se va da o deosebita atentie la respectarea tolerantelor n locurile de mbinare cu alte
elemente.
Furnizorul lucrarilor va face prin sondaj ncercari la rupere pe epruvete din materialul de baza
folosit (otelul) si ncercari pe epruvete sudate, conform SR EN 895/1997.
Remedierea defectelor
Remedierile defectelor constatate pe fiecare faza de executie sau la controlul final al unui
subansamblu, in vederea aducerii la forma si dimensiunile din proiect sau a realizarii clasei de
calitate a cusaturilor sudate prevazute in proiect sau in procesele tehnologice de sudare se
stabilesc de inginerul sudor al uzinei responsabil cu lucrarea.
Marcare
Fiecare subansamblu sau elemente de constructie gata de a fi expediat la santier, se va
marca cu vopsea rezistenta la intemperii.
223


CCI2009RO161PR005-01
Subansamblele sau elementele constructiilor metalice vor avea notate:

tipul elementului - conform denumirii din proiect;
numarul de ordine de fabricatie (numerotat de la 1 la numarul total);
pozitia piesei sau subansamblului n ansamblul piesei (stnga, dreapta, centrala,
marginala)
Pentru piesele mici care se livreaza detasat se va nota tipul elementului, numarul de pozitie
al piesei ( n extrasul de laminate) si eventual plansa cu detalii.
-
Preasamblarea
Fiecare parte de obiect va fi preasamblata n uzina, se va verifica colinearitatea barelor,
respectarea tolerantelor de asamblare, se va marca si apoi se va expedia dupa dezasamblare si
coletare.
La coletare se va tine seama de gabaritele de transport CF sau AUTO.
Certificat de calitate
Pentru fiecare piesa sau subansamblu care paraseste uzina, se va elibera un certificat de
calitate care sa ateste ca subansamblu este calitativ si dimensional corespunzator proiectului si
Caietului de sarcini.
Nu se va primi nici un subansamblu fara sa fie nsotit de certificatul de calitate respectiv.
Depozitare si transport
Depozitarea si transportul subansamblelor sau a pieselor detasate finite, se va face att la
uzina ct si n drum spre santier, n asa fel nct acestea sa nu se deformeze, apa sa nu stagneze
pe piesele metalice iar partile neprotejate prin vopsire sa fie aparate de rugina.
224


CCI2009RO161PR005-01
CAPITOLUL 3. RECEPTIA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII

La receptia lucrarilor de constructii se vor verifica: corectitudinea executarii mbinarilor
sudate, precum si corectitudinea asamblarii tronsoanelor metalice pe santier
CAPITOLUL 4. DISPOZITII FINALE

In timpul executiei lucrarii se vor retine toate documentele necesare ntocmirii cartii
constructiei, respectiv: proiectul care a stat la baza executiei, dispozitiile de santier emise pe
parcursul executarii lucrarii, procesele verbale de receptie calitativa si de lucrari ascunse ntocmite
pe parcursul executiei, precum si certificatele de calitate ale materialelor folosite, buletine de
ncercari, etc.
Eventualele remedieri necesare, se vor executa numai cu avizul sau sprijinul proiectantului.
CAPITOLUL 5. INTRETINEREA CONSTRUCTIEI

Periodic se va face o verificare tehnica a starii constructiei
CAPITOLUL 6. NORME DE SECURITATE SI SANATATE A MUNCII SI PSI

6.1.
Norme de securitate si sanatate a muncii
La intocmirea prezentului proiect au fost respectate prevederile legale de securitate a muncii

dintre care principalele sunt incluse in urmatoarele acte normative:
- Legea nr. 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca;
- Hotrrea nr. 1146/2006 privind cerin ele minime de securitate si sntate pentru
utilizarea n munc de ctre lucrtiri a echipelor de munc;
- Hotrrea nr. 1048/2006 privind cerin ele minime de securitate si sntate pentru
utilizarea de ctre lucrtori a echipelor individuale de protec ie la locul de munc;
- Hotrrea nr. 1091/2006 privind cerin ele minime de securitate i sntate pentru locul de
munc;
- Norme generale de protectia muncii , emise prin Ordinul Ministerului Muncii si Protectiei
Sociale (MMPS) nr. 578/1996 si Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 5840/1996 , in mod
expres cap. 2 subcap. 2.4, cap. 3 subcap. 3.1 3.9, cap. 4 subcap. 4.8 , cap. 5 subcap. 5.1
, 5.3 si 5.4;
- Norme specifice de securitate a muncii pentru constructii si confectii metalice, emise prin
Ordinul MMPS nr.56/1997 (cod 42);
- Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrari de zidarie , montaj prefabricate si
finisaj constructii ,emise prin Ordinul MMPS in 1996 (cod 27);
- Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea , transportul , turnarea
betoanelor si executarea lucrarilor de beton armat si precomprimat , emise prin Ordinul
MMPS nr. 136/1995 (cod7);
- Norme specifice de protectia muncii pentru manipularea , transportul prin purtare cu
mijloace mecanizate si depozitarea materialelor , emise prin Ordinul MMPS nr. 719/1997
(cod 57);
225

Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime , emise prin Ordinul MMPS
nr. 235/1995 (cod 12);
Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea liantilor si azbocimentului, emise
prin Ordinul MMPS nr. 161/31.03.1997 (cod 52) , cap. III,subcap. 1.
6.2.

CCI2009RO161PR005-01
Norme PSI
La intocmirea prezentului proiect au fost respectate prevederile legale din:

Ordonanta nr. 60 din 1997.
N.G.P. II/1977 cap. I, III, IV, V si VI.
Norme tehnice P 118/83.
In timpul executiei se vor respecta:
Prevederile in legatura cu executia conform actelor normative mentionate la punctul 1 de
mai sus.
Normele P.S.I. proprii ale constructorilor si montorilor inclusiv cele elaborate de forurile
tutelare ale acestora.
Dispozitiile organelor de control.
Ordonanta nr. 60 din 1997.
226


CCI2009RO161PR005-01
CAIET DE SARCINI ARHITECTURA - BZD-7400-P12.1/R-PTDE-AR-CS-0100

CAPITOLUL 1. CONDITII GENERALE
In timpul executarii lucrrilor se vor respecta prevederile din :
- Norme republicane de protectia muncii, aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul
sanatatii editia 1996;
- Norme generale de protec ie impotriva incendiilor la proiectarea si realizare a
constructiilor, privind protectia la actiunea focului, elaborate de INCERC si IPCT si
aprobate prin Ordinul IGSIC si IPC nr. 10/3/1983 cu modificarile aprobate cu
Ordinul ICCPDC nr. 11/88 si MLPAT 29/N/96;
- C.56-85 Normativ pentru verificarea calit ii si receptia lucrarilor de construc ii si
instala ii aferente, elaborate de INCERC, aprobate prin Ordinul ICCPDC nr.
61/30.10.1985 si Instructiuni pentru Verificarea Calit ii si Receptia Lucrrilor
ascunse la Construc ii si Instala ii aferente, aprobate cu Ordinul IGSIC nr.
28/07.02.1976 si cu modificarile aprobate cu Ordinul IGSIC nr. 20/04.04.1977;
- C.204-80 Normativ Cadru privind verificarea calit ii lucrrilor de montaj al
utilajelor si instala iilor tehnologice pentru obiective de investitii, elaborat de IGSIC
si ICCPDC si aprobat cu Ordinul IGSIC si ICCPDC nr. 17/14.07.1983;
- C.16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construc ii si
a instala iilor aferente elaborat de ICCPDC si aprobate cu Ordinul ICCPDC nr.
92/14.12.1984;
- HG nr. 728/19.10.1994 pentru aprobarea Regulamentului privind Certificarea
calit ii produselor folosite in construc ii;
- Legea nr. 10/18.01.1995 privind Calitatea in construc ii;
- HG 261/1994 Regulamente pentru incadrarea in categorii de importanta,
intretinere, urmarire in timp si postutilizare
- HG 766 Regulamente privind calitatea in construc ii
- HG nr. 273/94 Regulament privind intocmirea si pastrarea Cartii tehnice a
construc iei
227


CCI2009RO161PR005-01
CAPITOLUL 2. VOPSITORII
Acest capitol se refer la executarea urmtoarelor categorii de lucrri
a. cu vopsele lavabile (conform tabloului de finisaje pe:
- pe pere i interiori sau tavane cu tencuieli gletuite (vopsele acrilice cu grad mare de
acoperire
- pe pere i interiori sau tavane cu tencuieli dricuite (vopsele obinuite cal. 2)
- pe pere i din gipscarton (vopsele acrilice cu grad mare de acoperire)
- pe pere i exteriori tencui i, cu vopsele acrilice
b. cu vopsele de ulei sau acrilice pe tmplrie metalica i confec ii metalice
2.1.
Standarde si materiale
C.4-76 Normativ pentru executarea lucrrilor de zugrveli si vopsitorii

Agremente tehnice pentru vopsitorii lavabile
STAS 16/70 ulei de in sicativat
STAS 18/70 ulei tehnic de in
- STAS 2078/70 ulei tehnic de rapi
STAS 2710/70 ulei tehnic de floarea soarelui
- STAS 1531/16 hrtie pentru lefuit uscat
STAS 4593/63 corpuri abrazive cu liant ceramic
STAS 45/75 benzina de extrac ie
STAS 3124/75 diluant 104 pentru produse pe baza de ulei
STAS 5192/75 grund pentru astupat pori
NP 90/61 vopsele, lacuri i emailuri pe baza de ulei
STAS 6592/75 chituri pe baza de ulei
NI 1703/68 grunduri colorate mate i lacuri incolore
STAS 44/67 white spirt rafinat
NI 1703/67 chit de stropit alchidal
Vopsele lavabile corespunztoare tabloului de finisaj vor fi agrementate tehnic i vor fi
prezentate beneficiarului spre aprobare
2.2.
Lucrri finalizate nainte de lucrrile de vopsitorii
nainte de nceperea lucrrilor de vopsitorii, toate lucrrile i repara iile de tencuieli, glet,
placaje, instala ii sanitare, electrice i de nclzire trebuie sa fie terminate. Vor fi terminate i
pardoselile reci (exclusiv lustruirea).
La ncperile prevzute cu pardoseli calde, vopsitoriile se vor executa naintea aplicrii
mbrcmin ii pardoselii, dup ce se vor lua msuri de protec ie a stratului suport.
Tmplria metalica i cea din lemn trebuie s fie montat definitiv, cu toate-accesoriile
montate corect, cu excep ia drucrelor i a ildurilor care se vor fixa dup vopsirea tmplriei.
La lucrrile de vopsitorie aplicarea ultimului strat se face numai dup terminarea complet a
zugrvelilor i nainte de finisarea mbrcmin ilor pardoselilor (rachetare, cur ire, lustruire) lunduse masuri de protejare a mbrcmin ii pardoselilor.
nainte de nceperea lucrrilor de vopsire a fa adelor, trebuie s fie complet executate toate
lucrrile la fa ada construc iei ca: jgheaburi, burlane, streini, cornie, glafuri, socluri, cofrete etc.
Pregtirea suprafe elor din gjpscarton ce urmeaz a fi vopsite
nainte de vopsire se face verificarea planeit ii i a verticalit ii suprafe elor ce urmeaz a fi
vopsite i etanarea perfect a rosturilor
228


CCI2009RO161PR005-01
Pregtirea suprafe elor metalice

Suprafe ele metalice nu trebuie s prezinte pete de rugin, pcur, grsimi, mortar, vopsea
veche, noroi etc.
Rugina se ndeprteaz prin frecare cu perii de srma, paduri de otel.
Petele de grsimi se terg cu tampoane nmuiate n solven i (white-spirt, terebentina)
Tmplria metalic se aprovizioneaz grunduit cu grund anticoroziv
2.3.
Condi ii de execu ie a vopsitoriilor
Lucrrile de finisare a pere ilor i tavanelor se vor ncepe la o temperatur de cel pu in + 15 gr.C
pentru vopsitorie i se vor men ine aceste temperaturi pe tot timpul lucrrilor i cel pu in nc 15 zile.
Finisajele nu se vor executa pe timp de cea nici la un interval mai mic de 2 ore de Ia ncetarea
ploii: de asemenea nu se vor executa lucrrile Ia fa ad n orele de maxim nsorir sau vnt puternic.
Vopsitorii pe tmplria de metal sau confec ii metalice
Tmplria i confec iile metalice se furnizeaz pe antier gata grunduite cu grund anticoroziv.
Se face chituirea pentru acoperirea zgrieturilor, adnciturilor , tirbiturilor, etc. n mai multe reprize,
dup care se face lefuirea i aplicarea straturilor de vopsea. Dup ultimul strat de vopsea se executa
fertribuirea suprafe elor.
2.4.
Verificarea calit ii lucrrilor
Se verifica in mod special :

- ndeplinirea condi iilor de calitate a suprafe elor suport, n cazuri de importan deosebita
consemnndu-se acestea in procese verbale de lucrri ascunse, dup caz.
- calitatea principalelor materiale.
- aspectul suprafe elor vopsite.
- aderenta vopsitoriilor
- nu se admit pete de mortar sau zugrveal pe suprafe ele de tmplrie vopsite
- separa iile dintre finisaje diferite s fie distincte fr suprapuneri
- tonul de culoare la vopsele s fie acelai i cu acelai aspect lucios sau mat, s nu
prezinte straturi strvezii, pete, desprinderi, cute, bici, scurgeri, aglomerri de pigmen i.
229


CCI2009RO161PR005-01
CAPITOLUL 3. TENCUIELI INTERIOARE

3.1 CLASIFICARE
Dup natura suportului pe care se execut, tencuielile sunt:
- tencuieli pe elemente de beton, pere i sau tavane,tencuieli pe zidrie de crmid sau bea
Dup medul de finisare tencuielile sunt de tipul:
- tencuieli dricuite care se aplic pe pere ii si tavanele ce urmeaz a fi finisate. In. . func ie de
finisajul ce urmeaz a fi aplicat pe tencuielile dricuite, ele vor fi gletuite sau nu cu glet de ipsos sau
aracet (conf. tabel finisaje)
3.2 STANDARDE
- C 18 /83 Normativ pentru executarea si recep ionarea lucrrilor de tencuieli la construc ii civile si
industriale
- STAS 388/95 ciment Portland
- STAS 790/84 ap pentru betoane si mortare
- SRENV 459-1/1997 var
- STAS 1567/76 nisip cu dimensiunea granulelor de 0,2-1 mm sau mijlociu 0,2-3 mm
- STAS 545/1/80 ipsos pentru construc ii
- STAS 7058-91 aracet DP 25 sau DP 50
- C 17/82 instruc iuni tehnice privind compozi ia i prelucrarea mortarelor de zidrie i tencuial
- STAS 2534/80 metode de testare pentru mortare n stare proaspt i ntrit
- STAS 1030/85 mortare obinuite de var, ciment sau ipsos: clasificare i condi ii tehnice
3.3 CONTROLUL SI PREGATIREA STRATULUI SUPORT

Se va efectua un control al suprafe elor ce urmeaz a fi tencuite:
- betonul trebuie s fie uscat
- toate lucrrile a cror execu ie simultan sau ulterioar ar provoca deteriorarea tencuielilor s fie
terminate
- suprafe ele s fie curate fr pete.
- suprafe ele vor fi rigide, plane, uscate, rugoase i s nu prezinte abateri de la verticalitate i
planeitate. resturile de dilatare (daca este cazul) vor fi acoperite cu fii din plas de rabi de 15 cm.
Abaterile se vor rectifica astfel:
- prin cioplirea cu dalta i ciocanul a preeminentelor la zidria din crmid sau blocuri ceramice
- cu o pies de rabi prins in cuie In rosturile zidriilor n cazul intrndurilor >40mm.
- buciardare, splare cu ap i dup zvntare aplicarea unei amorse cu lapte de
ciment i grund de nivelare din mortar de ciment, la suprafe e di beton pe intrnduri.
Suprafe ele de tencuit se cur de praf, murdrie, pete. etc. Dac suprafa a de beton este
lucioas, se prelucreaz prin buciardare pn devine rugoas.
Por iunile din lemn sau metal care eventual apar n zidrie se acoper cu plas de rabi .
Rosturile zidriei se adncesc pe 1,5 cm adncime.
Umiditatea minim este de 5-7%. Dac umiditatea aerului este sub aceast limit, se va
stropi peretele cu ap.
In ncperile cu umiditatea aerului peste 60% n exploatare, pe zidrie din materiale
absorbante (bea) se va aplica o barier de vapori, conform prevederilor din proiect.
230


CCI2009RO161PR005-01
Se recep ioneaz anterior aplicrii mirului, respectarea dimensiunilor din proiect,

orizontalitatea, verticalitatea i planeitatea suprafe ei, prinderea scheletului de sus inere, protec ia
anticoroziv, plasa de rabi , dup caz.
3.4 LUCRRI FINALIZATE NAINTE DE LUCRRILE DE TENCUIELI

Lucrri de zidrie i pere i despr itori:
instala ii electrice, sanitare, nclzire ce urmeaz a rmne ngropate n tencuial (inclusiv
probele de func ionare) montarea confec iilor metalice nglobate
montarea tocurilor i protejarea acestora
montarea diblurilor i ghermelelor
rabi ul la tavan, scafe, mascri, etc. unde e cazul montarea ipcilor pentru nuturi-unde este
cazul
montarea ipcilor pentru nuturi unde este cazul
montarea hidroizola iilor- unde este cazul
executarea nvelitorii i probarea etaneit ii, pe timpul verii se pot ncepe lucrrile de
tencuieli interioare, dac deasupra sunt executate cel pu in dou planee de beton, iar
scurgerea apelor de la ultimul etaj asigurat:
Pentru executarea tencuielilor exterioare este necesar s fie terminat streaina, jgheaburile,
arunctoare de ap provizorii n locul burlanelor, montat tmplria exterioara.
-
3.5 CONTROLUL CALITATII MORTARELOR

Mortarele trebuie s corespund condi iilor de consisten a, plasticitate, segregare, timp de
ntrire normal, contrac ie, adeziune, rezisten a, gelivitate i permeabilitate, conform normativelor de
mai sus.
Controlul calit ii mortarelor proaspete i ntrite se face direct pe antier sau n laboratorul de
antier.
Consisten a mortarelor se va stabili n raport cu felul lucrrilor i suprafa a pe care se aplic.
Ele vor trebui s corespund urmtoarelor tasri pe conul etalon:
- pentru pri (la aplicare mecanizata) 12 cm
- pentru pri (la aplicare manual ) 5- 7 cm
- pentru grund (la aplicare manual) 7-8 cm
- pentru grund (la aplicare mecanizat) 10-12 cm
- strat vizibil ( mortar cu ipsos) 9-12 cm
- strat vizibil ( mortar fr ipsos) 7-8 cm
Plasticitatea se ob ine prin adugarea de var sau argil (nu ap).
Segregarea se determin cu formula S= (Cs-CI)/Ca, unde Ca este consisten a msurata
dup preparare, a mortarului turnat ntr-un cilindru de 15 cm diametru i nl imea de 30 cm. Mortarul
se Ias n repaus timp de 30 minute, dup care se scoate treimea superioar, fr a se tulbura restul,
se introduce ntr-un vas tronconic, se amesteca bine i i se determin consistenta superioar (Cs).
Se nltur treimea mijlocie, i se determina consistenta treimii inferioare (Ci). Gradul de segregare
variaz ntre 0,1 i 0,25. Pentru mortare aplicate mecanizat, gradul de segregare trebuie s fie
apropiat de limita inferioar (0,1 - 0,15). Dac gradul de segregare depete 0,25, datorit
dozajului insuficient de var sau procentului prea mare de parte fin, se reface dozajul i se fac din
nou determinrile. Timpul de ntrire depinde de:
- felul liantului (Mortarele de ipsos se ntresc foarte repede, mortarele de ciment se ntresc
repede, mortarele de var se ntresc ncet)
231


CCI2009RO161PR005-01
temperatura aerului (Temperatura ridicat accelereaz ntrirea).

consisten a mortarului ( Mortarele vrtoase se ntresc mai repede fa de cele plastice sau
fluide).
Contrac ia mortarelor este micorarea volumului prin ntrire, avnd ca rezultat fisurarea
tencuielii. La mortarele cu liant care se ntresc ncet i compozi ia granulometrica buna a nisipului
contrac ia este foarte mic. La mortarele de tencuieli, mrirea cantit ii de agregat este preferabila
mririi cantit ii de liant. Mortarele grase au contrac ii mari. Aderen a mortarului este proprietatea de a
se lipi i depinde de natura liantului. Rezisten a la compresiune se determina prin ncercri mecanice
pe epruvete, dup 28 de zile de la preparare, n laboratoare atestate i determin marca mortarului.
Gelivitatea este proprietatea de rezisten la cicluri repetate de nghe -dezghe . Permeabilitatea este
proprietatea de a rezista Ia presiunea hidrostatica. Mortarele se prepar manual sau mecanic, n
cantit i limitate, care s poat fi puse n oper, pn n momentul de ncepere a prizei (maximum 2
ore).
Dozajele mortarelor vor fi corespunztoare normativului C17-32 n func ie de marca
precizat n proiect
Condi ii tehnice de calitate
- se verific i se recep ioneaz ca lucrri ascunse straturile suport;
- se verific existenta certificatelor de calitate pentru materialele ce urmeaz a fi introduse in
oper (respectiv a fielor cu indicarea caracteristicilor tehnice ale mortarelor)
- se verific respectarea tehnologiei, a tipurilor de mortare indicate n proiect. Rezultatele
ncercrilor de control a mortarelor trebuie comunicate in termen de 48 ore conductorului tehnic. Dac
rezultatul este sub 75% din marca se anun proiectantul. Aceste cazuri se nscriu n procesele verbale
de lucrri ascunse, comisia de recep ie preliminar urmnd a hotr asupra acceptrii tencuielii.
Recep ia se face pe baza urmtoarelor verificri:
- rezisten a mortarului
- numrul de straturi aplicat i grosimile respective (determinat prin sondaj - minimum 1 la
200 mp)
- aderen a fa de stratul suport i ntre straturi (idem)
- planeitatea suporturilor i linearitatea muchiilor;
- dimensiunea, calitatea i pozi iile elementelor decorative (solbancuri, brie, cornie,
dac este cazul)
Aceste verificri se fac naintea executrii stratului de finisaj iar rezultatele se nscrii n
procesele verbale de lucrri ascunse i pe faze de lucrri.
Verificrile care se efectueaz la terminarea unei faze de lucrri se fac cte una n fiecare
camer cel pu in una la fiecare 100 mp.
Abateri admise la recep ia calitativ a tencuielilor:
- nu se admit umflturi, ciupituri, crpturi, fisuri, lipsuri la glafuri ferestre, la pervazuri,
plinte, obiecte sanitare;
- nu se admit zgrun uri mari peste 3 mm, bici i zgrieturi stnci formate Ia dricuire
n stratul de acoperire
- nu se admit mai mult de 2 neregularit i/mp n orice direc ie cu adncimea sau nl imea
pn la 2 mm ( sub dreptarul de 2 m) la tencuieli dricuite interioare sau la fa ad, respectiv pn la 1
mm la tencuieli gletuite
- nu se admit abateri de la verticalitate mai mari de 1mm/m si 3mm
- pe toat nl imea ncperii la interior mai mari de 1 mm/m si 2 mm/nltime la tencuieli
gletuite interioare
232


CCI2009RO161PR005-01
- mai mari de 2mm/m si 2o mm pe toat nl imea la exterior

- nu se admit abateri fata de orizontal la tavane mai mari de 1mm/m si 3 mm de Ia o latur
Ia alta la tencuieli
- mai mari de 1 mm/m si 2 mm pe ncpere la tencuieli gletuite nu se admit abateri fat de
vertical sau orizontal a unor elemente (intrnduri, ieinduri, glafuri, muchii, ancadramente)
- mai mari de 1mm/m si 3 mm de element la tencuieli interioare
- mai mari de 1rnm/m si 2 mm pe toate lungimea la tencuieli gletuite
- mai mari de 2mm/m si 5 mm pe nl imea unui etaj la exterior
Tencuielile se execut n condi ii de temperatur de peste 10 grade C i umiditate 60%, de
preferin sfritul primverii i nceputul toamnei. Pe timpul verii se folosesc msuri speciale de
protec ie mpotriva evaporrii rapide a apei.(acoperire cu rogojini i stropirea repetat cu ap). Pe
timp friguros, sub 10 grade C, sau cu tendin de scdere nu se vor executa tencuieli, pe timp de
iarn se pot executa tencuieli numai n spa ii nchise i nclzite fr ntrerupere.
233


CCI2009RO161PR005-01
CAPITOLUL 4. LUCRARI DE TAMPLARIE METALICA

4.1.
Standarde si avize
C.47-86 - Instruc iuni tehnice pentru folosirea i montarea geamurilor n construc ii
STAS 7771/2-82 Msuri de siguran contra incendiilor. Determinarea rezisten ei la foc a uilor
- STAS 11097/1 - 87 Msuri de siguran contra incendiilor. Comportarea la foc a materialelor

i elementelor de construc ii. Terminologie.
- STAS 11357 - 90 Msuri de siguran contra incendiilor. Clasificarea materialelor i elementelor de
construc ii din punct de vedere al combustibilit ii.
- STAS 1282 - 91 Msuri de siguran contra incendiilor. Metoda de determinare a grupei de
materiale greu combustibile.
Constructorul va solicita avizul beneficiarului pentru fiecare tip de u cu accesoriile respective,
elemente de finisare, geam.
4.2.
Aprovizionare, depozitare si transport
Tmplria va fi aprovizionat conform tablourilor de tmplrie, cu toate elementele complet

asamblate i ajustate, cu toate accesoriile metalice montate, asamblate. Transportul i depozitarea se
vor face cu grij spre a se evita deteriorarea
4.3.
Montare
Montarea tmplriei n pere i de crmid sau beton se va face prin intermediul unor praznuri
introduse n interiorul profilului i prinse de acesta. Praznuriie vor fi montate n gurile din zidrie sau
beton special destinate montrii.
Se va verifica executarea corect a golurilor fa de proiect.
Etanarea se va realiza prin amorsarea cu pensula cu mortar de amorsej a pr ilor laterale ale
golurilor iar flancurile tocului se vor umple cu mortar fluid de ciment. Re eta pentru amorsaj este:
ciment RIM 200 - 60%, aracet 20% i ap 20% iar re eta de mortar termoizolator n volume: mortar de
ciment ( 1 parte), granule de polistiren ( 2 pr i), perlit
(1 parte), aracet (0,3), var past n propor ie
(0,4 pr i) + Disan 0,4% din greutatea cimentului.
4.4.
-
Verificare
Se verifica :
existen a certificatelor de calitate cu respectarea prescrip iilor din proiect referitoare la
rezistenta la foc;
coresponden a ntre proiect si lucrare;asamblarea corect a elementelor componente;
prinderea tmplriei de zidrie sau de stlpi de beton prin sudarea de praznuri sau plcu e
metalice respectiv prin uruburi conform proiect;
nu se admit nituri lips sau nestrnse, cordoane de sudur neuniforme, cu scurgeri de materiale
sau guri produse prin arderea pieselor, suduri nepolizate;
grunduirea cu minium de plumb s fie realizat uniform pe toate fe ele inclusiv la cordoanele de
sudur;
se verific modul cum s-au montat accesoriile.
geamurile trebuie s aib dimensiunile din proiect, fr abateri ca grosime, fr zgrieturi,
ciobituri sau alte defecte; dup montare suprafa a geamurilor trebuie s fie curat, plan, fr
pete sau alte defec iuni.
234


CCI2009RO161PR005-01
CAPITOLUL 5. HIDROIZOLATII LA TERASE

5.1.
-
Standarde
C 246/93 Instruc iuni tehnice pentru utilizarea foilor cu bitum aditivat la hidroizola ia
acoperiurilor
C 112-86 Normativ pentru proiectarea i executarea hidroizola iilor din materiale bituminoase
la lucrri de construc ii
C 107-97 Normativ pentru proiectarea i executarea lucrrilor de izola ii termice la cldiri
STAS 2355/3-87 Hidroizola ii din materiale bituminoase la terase i acoperiuri
STAS 3303/1-83 Pantele acoperiurilor
STAS 2274-88 Jgheaburi i burlane. Condi ii generale
STAS 2389-77 Lucrri de tinichigerie ia construc ii civile i industriale, jgheaburi i burlane.
Prescrip ii generale de proiectare i execu ie.
STAS 2742-80 Receptoare pentru colectarea apelor de pe terase i acoperiuri. Forme i
dimensiuni
STAS 137-78 Reguli i metode de verificare hidroizola iilor
STAS 1500-78 ciment M30, ciment PA25, F25
STAS 1667-76 agregate naturale pentru mortare i betoane cu lian i naturali
STAS 790-73 Apa pentru betoane mortare
5.2.
Materiale utilizate
- Material pentru amorsajul stratului suport emulsie bituminoas anionic NI MICh 5068-72, solu ie
bitum CITOM STAS 6800-91, solu ie de bitum preparat pe antier
- Benzina auto neetilat STAS 176-85
- Gaz petrolier lichefiat (butan-propan STAS 66-78) mbuteliat cu putere caloric superioar de
minimum 20.500 kcal/mN
- mpslitur bitumat perforat IBP 1200 STAS 7916-80
- Foi hidroizolatoare din fire de sticl cu bitum aditivat tip T4 ( estura din fibre de sticl STAS 969377)
- Foi hidroizoiatoare din fire de sticl cu bitum aditivat tip 14 (mpslitur de fibre de sticla STAS 805079)
- mpslitur din fibre de sticl cu bitum aditivat tip IAB
- Membrane din bitum aditivat tip Mecabit SII 29/86
- Membrane bitumate, produse In alte ri cu condi ia agrementrii tehnice In Romnia
- Tabl de plumb STAS 491-78
- Rabi STAS 44-84
- Tabl aluzinc sau tabl o el dur 0,4-0,7 mm protejat cu poliester/plastizol colorat
- Termoizola ie din polistiren extrudat ignifugat de 14 cm grosime cu strat de caerare din
mpslitur sau estur de sticl bitumat
5.3.
Prevederi generale
Pentru realizarea lucrrilor de calitate se vor respecta urmtoarele condi ii:

- lucrrile de hidroizola ii vor fi executate de ntreprinderi sau echipe specializate cu lucrtori
instrui i special i dota i cu sculele i dispozitivele specifice (arztor racordat printr-un furtun de
cauciuc la butelia cu gaz lichefiat suport cu ax demontabil, pentru derularea sulului de foi cu bitum
235


CCI2009RO161PR005-01
aditivat la aplicare, cu it special pentru tiat foile de bitum aditivat, unelte pentru aplicarea
amorsajului, arztor portativ simplu, pentru execu ia racordrilor la strpungeri i racordri.
- se vor asigura spa ii corespunztoare pentru depozitarea materialelor Ia locul execu iei.
- depozitarea buteliilor cu gaze lichefiate (nu mai mult de 50 butelii de 40 l/buc) se va face In
spa ii cu h min. 3,25 m (nchise) sau min 2,5 m (tip opron), prevzute cu ramp de descrcare
ncrcare acoperit cu copertin. Depozitele vor avea geamuri vopsite n alb sau mate, uile cu
deschidere n afar, ventilate natural permanent cu o temperatur interioara de max 40 grade
Ceisius.
- se vor respecta ntocmai instruc iunile privitoare la manipularea, pstrarea, transportul conform C
246-93.
- se vor asigura ci de acces scurte i comode pentru transportul materialelor
- se va controla calitatea materialelor introduse n oper, privind coresponden a cu prescrip iile
tehnice i existen a certificatelor de calitate.
- la lucrrile executate pe timp friguros se va respecta Normativul pentru realizarea lucrrilor
pe timp friguros C 16/84
- se va efectua instructajul lucrtorilor referitor Ia specificul opera iunilor de punere in oper a
foilor hidroizolatoare de bitum aditivat prin topire3 acestora Ia locui de aplicare cu flacra alimentat
de butelii cu gaze lichefiate i evitarea accidentelor n cazul unei utilizri nera ionale conform
"Instruc iunilor tehnice pentru utilizarea foilor cu bitum aditivat la hidroczola ia acoperiurilor
indicativ C246-93.
5.4.
Pregtirea stratului suport
Stratul suport de beton sau mortar al hidroizola iei trebuie amorsat cu 2 straturi de solu ie
bituminoas In benzin sau emulsie bituminoas, dup cur irea in prealabil de toate impurit ile.
Pantele necesare scurgerii apelor se vor realiza din beton de pant, turnat pe planeul de
beton armat ( cu pant minim de 2% i min 2 cm la gurile de scurgere).
Suprafe ele suport pentru aplicarea barierei de vapori, respectiv a hidroizola iiior se vor
verifica si controla:
- dac corespund STAS 2355/3-87 : s nu existe asperit i mai mari de 2 mm i denivelri
peste 5 mm verificate pe toate direc iile cu un dreptar de 3m lungime, iar scafele executate cu raza
minim de 5 cm.
- sa fie fixate conductele de scurgere, elementele de strpungere, diblurile, crligele, agrafele
de prindere a copertinelor, s fie executate rebordurile, lcaurile rosturilor i s fie montate
deflectoarele pentru difuzia vaporilor sau alte elemente situate sub bariera contra vaporilor sau sub
hidroizola ie, conform proiectului.
5.5.
Executia lucrarilor
Stratul suport va fi amorsat cu o emulsie sau solu ie de bitum din minimum 600 g/mp, peste
care se aeaz stratul de difuzie de vapori din mpslitur bitumata perforata IBP 1200 lipit cu
adeziv la rece. Aplicarea amorsajului se face "in cazul emulsiei anionice pe stratul umezit iar in cazul
solu iilor bituminoase pe suport bine uscat. Bariera de vapori se aplica pentru a asigura migrarea
vaporilor spre exterior i a mpiedica condensul "n stratul de izola ie termic i va fi alctuit dintr-un
strat de caerare din mpslitur sau estura de sticl bitumata (Ia umiditate interioara sub 60% i
greutatea termoizola iei peste 70 kc/rnp). Manetele statului de caerare se lipesc peste plcile de
termoizol ie alturate de preferin Ia rece, bariera trebuie s acopere complet partea interioara a
stratului de izola ie termic.
236


CCI2009RO161PR005-01
Difuzarea vaporilor ctre exterior la teras se .face prin intermediul barierei de vapori stratului
de difuzie detectoarelor
Stratul de difuzie de sub hidroizola ie se execut cu foile nelipite cu suprapuneri de 5-cm si
aezate cu partea blindat pe suport. Nu se aplic n dolii i pe o raza de 25 cm n jurul gurilor de
scurgere i strpungerilor.
Asigurarea evacurii ctre exterior a vaporilor de sub straturile de difuzie se face la
acoperiurile fr atice prin prelungirea straturilor de difuzie sub or urile de tabl, iar la cele cu atice
prin fii de 50 cm l ime la distan e de 1 m.
La deschideri mai mari de 12 m, evacuarea vaporilor de sub stratul de difuzie se face prin
intermediul deflectoarelor (1 la 100 mp suprafa amplasate pe zonele cele mai nalte ale
acoperiurilor)
Termoizola ia se realizeaz din plci de polistiren extrudat ignifugat de 15 cm grosime protejat
cu un strat de estur sau mpslitur de sticl cu rol de barier de vapori.
Peste termoizola ia protejat cu un strat de mpslitur sau estur de sticl bitumat
pentru a "mpiedica absorb ia apei din mortar, se realizeaz un strat suport pentru hidroizola ie din
beton sau mortar de ciment armat cu plasa STM, care se amorseaz cu solu ie bituminoasa In
benzin sau emulsie bituminoas n dou straturi.
Hidroizola ia din foi bitumate aditivate se execut monostrat, dup amorsarea prealabil a
stratului suport cu emulsie sau solu ie de bitum men ionat mai sus (min 600 g/mp).
Hidroizola ia din foi bitumate aditivate lipite cu flacra se realizeaz, prin topirea stratului de
bitum aditivat al materialului, datorit temperaturii flcrii rezultate prin arderea gazului lichefiata!
ajutorul unor arztoare. Se va urmri ca derularea sulului i retragerea concomitent a arztorului
s se fac cu viteza potrivit pentru ca bitumul de pe foi s se topeasc uniform fr s curg de
pe sul. Foaia cu bitum topit se preseaz pe stratul suport prin greutatea sulului iar Ia capetele
sulului i pe marginea sa, se preseaz cu mistria uor nclzit. Petrecerile foilor vor fi de minimum
10 cm n sens longitudinal iar la capetele sulului de minimum 15 cm. Scafele i doliilor se execut
ntrite cu un strat suplimentar din fiii de bitum aditivat.
Protec ia hidoizola iei se face pentru terasele necirculabile cu pietri n strat uniform de cea
3-4 cm gros cu greutate de cea 70 kg/mp, aezat liber pe hidroizola ie i pentru cele circulabile cu
dale de beton mozaicat de 3 cm pe strat de nisip de 2 cm. Execu ia se face conform capitolului
pardoseli.
Hidroizola ia la elementele verticale ale teraselor (atice, rosturi cu rebord, couri ventila ie) se
va aplica pn la nl imea de 3o cm iar la scafe, suprapunerile acesteia cu straturile orizontale vor
avea 20 cm. Hidroizola ia vertical va fi protejat cu un strat de mortar de ciment M100T de 3 cm
armat cu rabi pe re ea de otel beton D = 4-6 mm la 25 cm, ancorat n stratul suport cu dibluri la
pas de 50 cm i acoperit cu un or de tabl zincat fixat n dibluri.
La strpungeri ale terasei, etanarea se face func ie de diametrul elementelor i solicitrilor
astfel:
- la strpungeri reci i fr vibra ii cu d < 200 mm i cu Mane, hidroizola ia se va aplica pe flana
sudat i se va strnge cu flana mobil n uruburi
- la strpungeri reci i fr vibra ii cu d < 200 mm i fr flane, etanarea hidroizola iei cu
elemente verticale se va executa dup umplerea cu mortar a golului din jurul elementului prin
manonare cu 2 straturi de pnz sau estur bitumat, lipit cu mastic de bitum i matisate
pe element cu srm sau colier.
In cazul deflectoarelor stratul de difuzie se va decupa sub gulerul de tabl iar in interior ca
temnoizola ie, tubul se va umple cu cl i bituma i sau vat mineral .
237


CCI2009RO161PR005-01
La strpungerile cu vibra ii sau calde, hidroizola ia vertical se execut ntoars pe rebord

din beton sau zidrie, distan at fa de strpungere i se protejeaz pe rebord cu ort din tabl
zincat i etanat.cu chit la elementele de strpungere.
Rosturile de dilatare cu rebord se vor etana cu un strat suplimentar de pnz sau estur
bitumat de minimum 0,5 m lat cu bucl n deschiderea rostului lipit cu mastic de bitum. Dup
umplerea buclei cu cl i bituma i sau vat mineral, se acoper cu o fie din tabla de 20 cm lat, cu
bucl deasupra rostului i prins In cuie de dibluri sau bol uri mpucate pe margini.
Hidroizola ia se va aplica peste tabl cu bucla In prealabil amorsat cu emulsie de bitum,
dup care se protejeaz cu copertina de protec ie.
Montarea-gurilor de scurgere interioar Ia terase circulabile se va face conform STAS
2742/80 "Receptoare pentru colectarea apelor de pe terase i acoperiuri : forme i dimensiuni".
Pentru scurgeri exterioare se va ine seama de prevederile STAS 2389/77 "Jgheaburi i
burlane prescrip ii de proiectare i alctuire"
Sub paziile de tabl se va lipi cu mastic de bitum un strat suplimentar de mpslitura
bitumat sau carton bitumat 30-50 cm lat Racordarea hidroizola iei la gurile de scurgere de la
terase i a acoperiurilor necirculabile se va asigura cu guler de plumb amorsat sau cu plnii din
materiale plastice, aplicate pe un strat suplimentar de pnz sau estur bitumat.
Gulerul de plumb i stratul suplimentar din pnz vor fi prevzute cu tu uri care se vor
introduce n mufa conductei de scurgere.
Mufa conductei de scurgere se va monta la nivelul stratului superior de rezisten al
hidroizola iei sau al barierei de vapori iar la partea inferioar conducta cu mufa va fi temuit In
coloana de coborre la min.30 cm sub planeu. Hidroizola ia n cmp se va lipi deasupra gulerului
de plumb cu crestturile introduse n muf dup care se va monta parafrunzaruL
In cazul teraselor circulabile cu sifoane de pardoseal, hidroizola ia se va lipi pe gulerul
recipientului.
5.6.
Verificarea calitatii
Pe tot parcursul execu iei, se vor face verificri, att asupra materialelor puse n oper, ct i
asupra lucrrilor
Verificarea ndeplinirii condi iilor de calitate i consemnarea tor n procese verbale de
lucrri ascunse n privin a urmtoarelor lucrri;
- calitatea straturilor suport
- executarea corect a pantelor prevzute n proiect
- nivelul i amplasamentul gurilor de scurgere
- execu ia i calitatea stratului de amorsaj, barierei de vapori i a termoizola iei
- calitatea, l imea suprapunerilor i lipirea corect a straturilor de hidroizola ie, mai ales n
ceea ce privete petrecerile
- montarea corect a diblurilor conexpan pentru prinderea re elei suport a rabi ului, respectiv a
diblurilor de plastic i a agrafelor pentru tinichigerie
- executarea corect a pr ilor constructive ale racordrilor cu suprafe ele verticale, care s asigure o
bun montare a straturilor izolatoare
La ncheierea lucrrilor, se va face recep ia lor, att pe baza certificatelor de calitate
a materialelor i a proceselor verbale de lucrri ascunse de la pct. 1.3.1. ct i prin
verificrile prevzute la cap. 5 al Normativului C112-86
Verificrile ce trebuie fcute In afara celor de la capitolul prevederi generale - izola ii
sunt urmtoarele:
238


CCI2009RO161PR005-01
- existen a rosturilor de dilatare de 2 cm pe contur i n cmpul (la 4-5 m distan pe ambele

direc ii) apelor i peste termoizola ii
- racordrile ntre diverse suprafe e cu abateri admisibile fa de dimensiunile din proiect i
prescrip iile tehnice de -5 + 10 mm la raza de curbur i de 10 mm la l imi
- respectarea re etelor i procedeelor de preparare a materialelor pe antier (masticuri, solu ii. etc)
conform normativului C 112-86 si C246-93
- starea de umiditate corespunztoare a stratului suport amorsat
- lipirea corect a foilor; nu se admit dezlipiri, alunecri, bici
- l imea de petrecere a foilor (7-10 cm longitudinal, minimum 10 cm frontal) se admit 10% din foi cu
petreceri de minimum 5 cm longitudinal i minimum 7 cm frontal
- realizarea comunicrii cu atmosfera a stratului de difuzie pe sub orturi, copertine sau tuburi
- se verifica etaneitatea izola iilor prin inundarea cu ap timp de 72 ore (la pante max 7%)
- la terasele circulabile se verific dac dalele sunt montate pe un strat de nisip cu grosimea
minim de 2 cm, dac rosturile sunt uniforme i umplute, dac sunt corect executate rosturile de
dilata ie i dac sunt umplute cu mastic de bitum, dac au stabilitate la circula ie.
- se vor verifica pantele Ia acoperiuri, dac sunt conform proiectului, dac gurile de scurgere sunt
amplasate n punctele cele mai coborte, dac func ioneaz scurgerile.
- se verific racordrile hidroizola iei la reborduri i atice, la strpungeri, rosturi de dilata ie i guri de
scurgere (care trebuie prevzute cu parafrunzare) i s nu fie inundate.
- se va verifica tinichigeria cu racordarea cu hidroizola ia i fixarea pe elementele de construc ie.
Rezultatele verificrilor se vor nregistra Ia lucrri ascunse.
5.7.
Masuri de intretinere
Beneficiarul va asigura permanenta ntre inere a izola ilor i exploatarea acestora In condi ii
normale solicitrilor pentru care au fost proiectate. Se interzic:
- spargerile, strpungerile, ancorrile
- depozitarea de obiecte
- focul sau deversarea de lichide fierbin i
- circula ia mai intens dect cea permis de stratul de protec ie respectiv sau schimbarea de
destina ie a acoperiului.
Se va face cur area periodic (minimum primvara i toamna) prin mturare umed.
Se cur ghea a i zpada care pot nfunda gurile de scurgere cu mare aten ie pentru a nu
produce degradri.
Se verific n timp starea teraselor pentru a se lua msuri de remediere imediate.
Remedierile care se impun In urma verificrii periodice vor fi executate numai de muncitori
specialiti pe baza constatrilor i indicarea modului de reparare de ctre un specialist
239

Partea Scrisa Volumul III

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Partea Scrisa Volumul III

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Asistenta Tehnica pentru reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa si de

canalizare pentru regiunea Constanta si Ialomita

Nr. identificare: CS1 nr. 50064/29.11.2010

Lot 1 - CUPRINSUL VOLUMULUI III.1

Sectiunea 1 Specificatii generale ............................................................................................ 8

Denumirea obiectului de investitii ................................................................................. 9

Amplasamentul lucrarii ................................................................................................. 9

CAPITOLUL 2: OBLIGATII GENERALE ............................................................................... 10

Descrierea lucrarilor ................................................................................................... 10

Date climaterice ......................................................................................................... 10

Hidrologia, geologia si seismicitatea........................................................................... 11

Relatiile dintre Constructor, consultant si beneficiar ................................................... 17

Separarea contractului ............................................................................................... 17

Activitati care urmeaza a fi executate de Beneficiar ................................................... 17

Avizarea lucrarilor .................................................................................................. 18

Protectia instalatiilor, a serviciilor publice si private existente ................................. 18

Prevenirea eroziunilor de suprafata ...................................................................... 20

Examinarea lucrarilor ascunse ............................................................................... 21

Cai de acces provizorii ........................................................................................... 21

Programul lucrarilor si declaratia de metoda........................................................... 21

Programul de executie a lucrarilor, graficele de lucru, programe de receptie .......... 22

Jurnalul de santier .................................................................................................. 22

Desene post executie ............................................................................................. 22

ntalniri si raportari .................................................................................................. 23

Modificari si ajustari ................................................................................................ 23

Manuale de operare si intretinere ........................................................................... 23

Cartea constructiei ................................................................................................. 24

Lucrari temporare ................................................................................................... 24

Asistenta Tehnica pentru reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa si de

Nr. identificare: CS1 nr. 50064/29.11.2010

Personalul Constructorului ..................................................................................... 25

Testare si verificare ................................................................................................ 25

Unitati de masura ................................................................................................... 27

Protectia muncii ...................................................................................................... 27

Expertul de utilitati .................................................................................................. 27

Evaluarea impactului asupra mediului .................................................................... 27

Ridicri topo ........................................................................................................... 28

CAPITOLUL 3: FAZE DETERMINANTE ............................................................................... 32

CAPITOLUL 2. EXCAVATII PENTRU STRUCTURILE CONDUCTELOR ............................. 64

CAPITOLUL 3. VERIFICAREA CALITATII SI RECEPTIA LUCRARILOR ............................. 66

Receptia pe faze de executie ..................................................................................... 66

Receptia preliminara (la terminarea lucrarilor) ............................................................ 66

Receptia finala ........................................................................................................... 66

CAPITOLUL 4. NORME DE SECURITATE SI SANATATE A MUNCII SI PENTRU

Standarde si coduri .................................................................................................... 70

Norme de securitate si sanatate a muncii si PSI ........................................................ 73

Nominalizarea planselor care alcatuiesc lucrarea....................................................... 74

CAPITOLUL 2. RETELE DE CONDUCTE ............................................................................ 75

CAPITOLUL 3. VANE SI ACCESORII .................................................................................. 94

Asistenta Tehnica pentru reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa si de

Nr. identificare: CS1 nr. 50064/29.11.2010

CAPITOLUL 4. CAMINE PENTRU CONDUCTE ................................................................ 102

Materiale .................................................................................................................. 102

Executia ................................................................................................................... 103

Debite de verificare............................................................................................................. 111

Standarde si coduri .................................................................................................. 115

Norme de securitate si sanatate a muncii si PSI ...................................................... 117

Nominalizarea planselor care alcatuiesc lucrarea :................................................... 118

CAPITOLUL 2: RETELE DE CONDUCTE .......................................................................... 119

Materiale .................................................................................................................. 119

Executia ................................................................................................................... 121

CAPITOLUL 3. CONSTRUCTII PE CONDUCTE ................................................................ 128

Materiale .................................................................................................................. 128

Executia ................................................................................................................... 129