AutoCAD 2000

BPAC – AutoCAD2000 5
CUPRINS
CAPITOLUL 1
NOÞIUNI DE BAZÃ ..............................................................................................................................9
1.1. Mediul de lucru AC2000 ......................................................................................................................................9
Inceperea unei sesiuni de lucru ..............................................................................................................................9
Fereastra AutoCAD2000 ......................................................................................................................................10
Zona de comandã ..................................................................................................................................................10
Meniul Pull-Down ................................................................................................................................................11
Barele de comenzi (toolbars) ...............................................................................................................................14
Simboluri derulante ( Toolbar Flyouts) ...............................................................................................................14
1.2. Sistemul de coordonate universal ºi utilizator ..................................................................................................15
Sistemul de coordonate universal ºi utilizator ....................................................................................................16
Specificarea directã a distanþei.............................................................................................................................18
1.3. Barele comenzilor de desenare ºi de modificare...............................................................................................19
1.4. In cazul în care greºiþi.........................................................................................................................................20
1.5. Aplicaþia 1.1 ........................................................................................................................................................21
1.6. Inainte de a începe ..............................................................................................................................................24
CAPITOLUL 2
COMENZI DE DESENARE – I .........................................................................................................25
2.1. APLICAÞIE REZOLVATÃ – I.........................................................................................................................25
2.2. LINETYPE.........................................................................................................................................................29
2.3. LAYER/LA ........................................................................................................................................................32
2.4. LINE / L ..............................................................................................................................................................36
2.5. CIRCLE / C.........................................................................................................................................................39
2.6. ARC / A...............................................................................................................................................................41
2.7. ZOOM / Z............................................................................................................................................................44
2.7. UNDO / U / REDO.............................................................................................................................................48
2.9. ERASE / E...........................................................................................................................................................49
2.10. POINT ...............................................................................................................................................................50
2.11. ID .......................................................................................................................................................................51
2.12. PAN/P................................................................................................................................................................52
2.13. SAVE / SAVE AS ...........................................................................................................................................54
2.14. SAVE AS ..........................................................................................................................................................56
2.15. QSAVE..............................................................................................................................................................56
2.16. CLOSE/EXIT/QUIT.........................................................................................................................................57
2.17. LTSCALE .........................................................................................................................................................57
2.18. OSNAP (Object SNAP) ...................................................................................................................................58
I – Modul temporar de selecþie ............................................................................................................................58
II – Modul permanent de selecþie.........................................................................................................................62
2.19. AutoTrack..........................................................................................................................................................64
2.18. TESTE ...............................................................................................................................................................67
6 BPAC – AutoCAD2000
2.19. APLICAÞIE REZOLVATÃ – II .....................................................................................................................69
2.20. APLICAÞII PROPUSE ....................................................................................................................................71
CAPITOLUL 3
EDITAREA MODELELOR............................................................................................................... 75
3.2. SELECT - moduri de selecþie.............................................................................................................................80
3.2. QSELECT – Selectarea entitãþilor prin filtre ....................................................................................................83
3.3. COPY/CP ............................................................................................................................................................86
3.4. MIRROR .............................................................................................................................................................88
3.5. ROTATE .............................................................................................................................................................90
3.6. MOVE/M.............................................................................................................................................................93
3.7. FILLET / F ..........................................................................................................................................................94
3.8. CHAMFER / CHA..............................................................................................................................................97
3.9. BREAK / BR .....................................................................................................................................................101
3.10. TRIM / TR.......................................................................................................................................................102
3.11. EXTEND / EX ................................................................................................................................................105
3.12. ARRAY / AR ..................................................................................................................................................107
3.13. OFFSET / O ....................................................................................................................................................109
3.14. STRETCH / S..................................................................................................................................................111
3.15. Utilizarea grips-urilor .....................................................................................................................................113
3.16. PROPERTIES / CH, MO ...............................................................................................................................116
3.17. MATCHPROP / MA ......................................................................................................................................117
3.17. SCALE / SC ....................................................................................................................................................121
3.17. TESTE .............................................................................................................................................................123
3.15. APLICAÞIE REZOLVATÃ ..........................................................................................................................126
3.16. APLICAÞII PROPUSE ..................................................................................................................................132
CAPITOLUL 4
COMENZI DE DESENARE II ........................................................................................................ 135
4.1. APLICAÞIE REZOLVATÃ – I.......................................................................................................................135
4.2. PLINE / PL ........................................................................................................................................................137
4.2. PEDIT / PE .......................................................................................................................................................140
4.3. POLYGON / POL.............................................................................................................................................148
4.4. RECTANG / REC.............................................................................................................................................150
4.5. MLINE / ML .....................................................................................................................................................151
4.6. MLSTYLE.........................................................................................................................................................152
4.7. MLEDIT ............................................................................................................................................................155
4.8. ELLIPSE / EL ...................................................................................................................................................158
4.9. DOUGHTNUT sau DONUT / DO ..................................................................................................................160
4.10. SOLID / SO .....................................................................................................................................................161
4.11. RAY .................................................................................................................................................................162
4.12. XLINE / XL ....................................................................................................................................................163
4.13. STYLE / ST.....................................................................................................................................................164
4.14. Înlocuirea fonturilor din fiºierele desen.........................................................................................................166
4.14.1. FONTALT ..............................................................................................................................................166
4.14.2. FONTMAP .............................................................................................................................................167
4.15. TEXT / DTEXT ..............................................................................................................................................167
4.16. MTEXT / T .....................................................................................................................................................172
4.17. EXPLODE / X ................................................................................................................................................177
4.18. XPLODE / XP.................................................................................................................................................179
4.19. TESTE .............................................................................................................................................................181
4.20. APLICAÞIE REZOLVATÃ – II ...................................................................................................................183
CAPITOLUL 5
COMENZI DE COTARE ..................................................................................................................185
5.1. APLICAÞIE REZOLVATÃ – I.......................................................................................................................185
5.2. Crearea cotelor ..................................................................................................................................................201
5.2. DIMLINEAR / DIMLIN ..................................................................................................................................202
5.3. DIMALIGNED / DIMALI...............................................................................................................................204
5.4. DIMORDINATE / DIMORD ..........................................................................................................................206
5.5. DIMRADIUS / DIMRAD, DIMDIAMETER / DIMDIA..............................................................................208
5.6. DIMCENTER ...................................................................................................................................................211
5.7. DIMANGULAR / DIMANG...........................................................................................................................211
5.8. DIMBASELINE / DIMBASE .........................................................................................................................214
5.9. DIMCONTINUE / DIMCONT........................................................................................................................216
5.10. QDIM...............................................................................................................................................................218
5.11. QLEADER ......................................................................................................................................................223
5.12. DIMEDIT / DIMED .......................................................................................................................................228
5.13. DIMOVERRIDE / DIMOVER......................................................................................................................230
5.14. Actualizarea cotelor .......................................................................................................................................231
5.15. DIMTEDIT / DIMTED ..................................................................................................................................233
5.16. TOLERANCE / TOL......................................................................................................................................233
5.17. DIMSTYLE.....................................................................................................................................................234
5.26 TESTE ..............................................................................................................................................................242
CAPITOLUL 6
COMENZI UTILITARE ªI DE EDITARE A BLOCURILOR..................................................245
6.1. LIST / DBLIST .................................................................................................................................................245
6.2. LIMITS..............................................................................................................................................................246
6.3. CAL ...................................................................................................................................................................247
6.4. BHATCH...........................................................................................................................................................255
6.5. SNAP, DSETTINGS ........................................................................................................................................261
6.6. GRID / DSETTINGS........................................................................................................................................263
6.7. BLOCK..............................................................................................................................................................264
6.8. WBLOCK..........................................................................................................................................................266
6.9. ATTDEF............................................................................................................................................................267
6.10. ATTDISP ........................................................................................................................................................271
6.11. ATTEDIT / DDATTE ....................................................................................................................................272
6.12. ATTEXT .........................................................................................................................................................274
6.13. INSERT ...........................................................................................................................................................277
6.14. MINSERT .......................................................................................................................................................281
6.15. EXPLODE – II................................................................................................................................................283
6.16. TESTE .............................................................................................................................................................284
ANEXA A
PRESCURTAREA COMENZILOR AUTOCAD......................................................................... 289
ANEXA B
TIPURI DE LINII STANDARD ...................................................................................................... 293
ANEXA C
TIPURI DE HAªURI PREDEFINITE ........................................................................................... 295
INDEX................................................................................ 297
CAPITOLUL 1
NOÞIUNI DE BAZÃ
1.1. Mediul de lucru AC2000
Inceperea unei sesiuni de lucru
In cazul în care aveþi instalat AC2000-ul începerea unei sesiuni de lucru se desfãºoarã astfel:
1. Activaþi butonul Start din colþul din stânga jos al ferestrei Windows95/98 sau NT4.0.
Apoi urmaþi secvenþa Programs AutoCAD2000 AutoCAD2000. O variantã mai
rapidã este sã daþi dublu clic pe iconul AutoCAD2000 din fereastra Windows.
NOTÃ: Punctare = selectare = se poziþioneazã pointer-ul pe opþiunea doritã ºi se apasã scurt
butonul din stânga mouse-lui. In continuare punctarea va fi simbolizatã prin .
2. Este afiºatã automat o fereastrã care conþine urmãtoarele informaþii: versiunea de
AutoCAD utilizatã, numele persoanei cãreia îi este înregistratã versiunea, numele ºi
numãrul de telefon al dealer-ului. Pe sistemele performante durata de vizualizare a
acestei ferestre este extrem de scurtã ºi din acest motiv poate nu reuºiþi sã citiþi aces-
te informaþii, dar sã ºtiþi cã utilitatea lor pentru utilizarea sistemului este nulã.
3. Apare fereastra de dialog Start Up – fig. 1.1. Prin intermediul acestei ferestre utili-
zatorul poate atribuii rapid diverse caracteristici noilor desene. Lãsãm pe mai târziu
explicarea tuturor opþiunilor din aceastã casetã ºi deocamdatã selectaþi opþiunea
Start from Scratch (al doilea buton din stânga din grupul de patru butoane – are de-
senat pe el o foaie albã de hârtie). Dupã selectare conþinutul casetei devine cel din
fig. 1.1. In sfârºit, asiguraþi-vã cã butonul Metric este activat ºi selectaþi butonul OK.
Figura 1.1
NOTÃ: Dublu clic = se amplaseazã pointer-ul mouse-lui în zona indicatã ºi se apasã rapid de
douã ori butonul din stânga mouse-lui. Pe parcursul lucrãrii se simbolizezã cu .
Activarea unui buton dintr-o casetã de dialog = se amplaseazã pointer-ul mouse-lui pe
buton ºi se apasã butonul din stânga mouse-lui.
Apãsarea butonul din dreapta mouse-lui determinã apariþia unei bare de funcþii. Bara
este automat amplasatã în locul în care a fost poziþionat pointer-ul în momentul acþionã-
rii butonului. Funcþiile cuprinse în barã sunt sensibile la context, adicã depind de opera-
þia executatã. Executarea unei funcþiile afiºate se realizeazã prin punctarea ei.
În fig. 1.2.a ºi b sunt prezentate douã astfel de bare:
 Fig. 1.2.a – barã obþinutã prin apãsarea butonului la apariþia mesajului Specify next
point or [Undo]: (Indicã urmãtorul punct sau [Anuleazã]:) din cadrul comenzii LINE;
 Fig. 1.2.b – barã obþinutã prin apãsarea butonului la apariþia prompter-ului Command:
dupã ce a fost executatã o funcþie LINE
Figura 1.2.a Figura 1.2.b
Fereastra AutoCAD2000
Rezultatul parcurgerii paºilor anterior indicaþi este afiºarea ferestrei de lucru AC2000 – fig. 1.3.
Ea conþine cinci zone:
 Bara meniului Pull-down;
 Zona de desenare;
 Zona de comandã;
 Bara de stare;
 Meniuri mobile (floating toolbars).
Zona de comandã
Este poziþionatã în josul ferestrei de lucru ºi cuprinde:
 O fereastrã de comandã care conþine ultimile douã rânduri afiºate de sistem. Aceste
rânduri pot fi mesaje date de sistem la efectuarea unei comenzi sau chiar comenzi
date de utilizator. Numãrul de rânduri afiºate poate fi stabilit de utilizator la con-
figurarea mediului de lucru (va fi tratat ulterior). Mesajele date de sistem sau
comenzile lansate în lucru sunt în permanenþã memorate ºi pot fi vizualizate – chiar
dacã nu sunt ultimile douã rânduri afiºate – prin acþionarea butoanelor de derulare
poziþionate în dreapta ferestrei ºi marcate cu o sãgeatã ascendentã ºi una descen-
dentã (sensul sãgeþii marcheazã sensul derulãrii ferestrei).
 O linie de comandã care conþine prompter-ul Command:. Afiºarea acestui prompter
atenþioneazã utilizatorul cã sistemul aºteaptã lansarea în lucru a unei comenzi. Fie cã
aceastã comandã este selectatã dintr-un meniu derulant sau dintr-o barã de comenzi, în
linia de comandã este afiºatã automat comanda ºi eventualele opþiuni invocate.
Figura 1.3
Meniul Pull-Down
Poziþionat în partea superioarã a ecranului
oferã utilizatorului printr-o barã de opþiuni
acces la majoritatea comenzilor ºi funcþiilor
AC. Opþiunile acestui meniu sunt accesibile
prin punctare (de obicei este suficientã am-
plasarea pointer-ului pe opþiune ºi dacã este
cazul pe subopþiunea doritã). In cazul în
care opþiunea conþine alte subopþiuni atunci,
automat se deschide o fereastrã care le con-
þine (opþiunile ce conþin alte subopþiuni au în
dreapta simbolul ► - fig. 1.4.).
NOTÃ: Indicare = se poziþioneazã pointer- Figura 1.4.
ul mouse-lui pe opþiunea doritã.
Inchiderea meniului fãrã activarea vreunei opþiuni se realizeazã apãsând tasta Esc sau
punctând în zona de desenare.
Punctarea unei opþiuni sau comenzi din meniurile AC2000 (spre exemplu Pull-Down, Draw,
Modify etc.) are ca efect afiºarea în barea de stare a unui mesaj care conþine descrierea
comenzii sau opþiunii, iar la sfârºit, cu majuscule comanda AC care trebuie datã de la tastaturã
în cazul în care se doreºte lansarea ei în acest fel.
Opþiunile din meniul Pull-Down care se terminã cu 3 puncte ( … ) indicã faptul cã selectarea
lor duce la apariþia unei casete de dialog. Spre exemplu:
1. Punctaþi opþiunea Tools (din meniul Pull-Down);
2. Punctaþi opþiunea Options… Va fi afiºatã caseta de dialog din figura 1.5. Dupã cum
se poate observa aceastã casetã conþine în partea superioarã mai multe aºa zise
pagini care fiecare în parte conþine opþiuni de setare a mediului de lucru AC ( de-
scrirea tuturor opþiunilor se gãseºte în Anexa B). Fiecare paginã este individualizatã
printr-o etichetã afiºatã în partea superioarã a casetei (Files, Display, Open and
Save, Plotting, etc.). Numele etichetei indicã subiectul opþiunilor prezente în pagina
respectivã. Accesul la o anumitã paginã se realizeazã prin punctarea etichetei core-
spunzãtoare.
3. Punctaþi eticheta Open and Save, apoi punctaþi cãsuþa de editare Minutes between
saves ºi modificaþi din 120 în 20.
Figura 1.5.
In exemplul anterior aþi fixat ca timpul dintre salvãrile automate realizate de sistem sã fie
de 20 de minute în loc de 2 ore. In continuare configurãm AC-ul astfel încât sã menþinã
pe toatã durata de lucru un fiºier istoric (un fiºier în care vor fi memorate toate comen-
zile lansate în lucru).
4. Punctaþi cãsuþa de validare Maintain a log file (va apare simbolul √ ceea ce înseamnã cã opþi-
unea a fost activatã).
5. Punctaþi butonul OK.
Un alt tip de element conþinut în meniul Pull-Down este acela care conþine o comandã AC. In
exemplul urmãtor va fi desenat un dreptunghi prin lansarea în execuþie a comenzii Rectangle.
1. Punctaþi Draw din meniul Pull-Down, apoi punctaþi Rectangle. Se observã cã în
fereastra de comandã – fig. 1.5 – este afiºat mesajul:
Specify first corner point or [Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width]:
care cere utilizatorului sã indice primul colþ al dreptunghiului sau sã utilizeze una din
opþiunile cuprinse între paranteze drepte.
2. Deplasaþi cursorul cruce în zona graficã într-o poziþie ca în fig. 1.6 ºi punctaþi. În
zona de comandã apare mesajul:
Specify other corner point:
care cere introducerea celuilalt colþ al dreptunghiului.
3. Deplasaþi cursorul cruce ºi observaþi cã AC-ul deseneazã permanent un dreptunghi
cu colþurile fixate unul pe primul punct indicat iar celãlalt pe cursorul cruce. În
poziþia în care dreptunghiul desenat vã convine, punctaþi.
Figura 1.6
4. Pentru a salva desenul sub denumirea Ex1.dwg punctaþi File  Save as… In
caseta de dialog care apare selectaþi caseta de editare File name, tastaþi Ex1 ºi
punctaþi butonul Save. In acest moment ceeace aþi desenat a fost salvat în direc-
torul implicit (Acad2000) în fiºierul cu denumirea Ex1.dwg (extesia dwg este
adãugatã automat de sistem).
5. Ieºirea din mediul de desenare se realizeazã punctând File  exit.
Barele de comenzi (toolbars)
Deºi meniul de tip Pull-Down conþine marea majoritate a funcþiilor AC (din acest punct de
vedere este cel mai general meniu) el prezintã dezavantajul unui acces relativ greoi la multe
din funcþiile des utilizate în exploatarea sistemului (în multe cazuri lansarea
în execuþie a unei funcþii se realizeazã prin 2, 3 sau chiar 4 punctãri). Acest
dezavantaj evident utilizatorilor care au deja experienþã în utilizarea AC-ului
este mai puþin resimþit de cei novici. In acelaºi timp barele de comenzi oferã
acces la cele mai frecvente funcþii AC printr-o singurã punctare.
O barã de comenzi conþine o serie de simboluri grafice a cãror punctare lan-
seazã în execuþie o anumitã funcþie AC. Fiecare simbol grafic sugereazã
funcþia îndeplinitã de acþionarea sa. In plus poziþionarea pointer-ului timp de
1 sau 2 secunde pe un anumit simbol determinã sistemul sã afiºeze o etchetã
care conþine 1 sau 2 cuvinte care ajutã utilizatorul sã indentifice funcþia ce-i
este atribuitã – fig. 1.7. Figura 1.7
Simboluri derulante ( Toolbar Flyouts)

Anumite simboluri din barele de comenzi sunt derulante adicã punctarea lor are ca efect deru-
larea automatã a unui nou set de simboluri. Pentru a determina efectuarea derulãrii se po-
ziþioneazã pointer-ul pe simbolul de bazã, se menþine apãsat butonul din stânga mouse-lui
pânã la derularea setului de simboluri, dupã care, se poziþioneazã pointer-ul pe simbolul dorit,
ºi se elibereazã butonul. Simbolurile derulante sunt marcate printr-un mic triunghi negru pla-
sat în colþul din drepta jos al simbolului de bazã. Spre exemplu în fig. 1.8 a fost derulat setul
de simboluri dedicate mãririi sau micºorãrii zonei vizualizate.
Figura 1.8
Toate barele de simboluri pot fi mutate din poziþia lor iniþialã. Pentru a le deplasa într-o poziþie
mai convenabilã trebuie punctatã zona din capãtul barei (are desenate 2 linii orizontale sau
verticale în funcþie de amplasarea barei), se þine apãsat butonul mose-lui, se trage bara în nouã
poziþie ºi se elibereazã butonul. In fig. 1.9.a ºi b a fost punctatã ºi trasã bara funcþiilor de
modificare (Modify).
Figura 1.9.a Figura 1.9.b
Pentru a reamplasa bara în poziþia iniþialã se puncteazã partea superioarã care-i conþine nu-
mele, se trage la marginea din stânga a ecranului (automat bara îºi va schimba orientarea din
orizontalã în verticalã), ºi se elibereazã butonul mouse-lui.
ªtergerea unei bare de meniuri din fereastra curentã de lucru se realizeazã în doi paºi: se punc-
teazã ºi se trage bara într-o poziþie oarecare, se puncteazã butonul din colþul dreapta sus (sim-
bolizat cu caracterul x).
In cazul în care aþi ºters o barã de simboluri ºi doriþi sã o readuceþi în fereastra AC, punctaþi View
(meniu Pull-Down) apoi Toolbars… (apare o casetã de dialog care conþine câte o cãsuþã de validare
pentru fiecare barã de simboluri definitã în AC) ºi selectaþi cãsuþa de validare corespunzãtoare.
1.2. Sistemul de coordonate universal ºi utilizator

Funcþiile unui sistem CAD sunt crearea, memorarea ºi manipularea informaþiilor geometrice.
Indeplinirea acestor funcþii este posibilã doar dacã informaþiile sunt convertite în date nu-
merice. Aceastã conversie este realizatã prin utilizarea coordonatelor carteziene
reprezintã coordonatele care sunt raportate – sub forma dis-
Coordonatele carteziene
tanþelor – la un sistem de referinþã format dintr-un numãr de
drepte concurente egal cu numãrul dimensiunilor spaþiului de
lucru. Sistemul AC utilizeazã un spaþiu de lucru tridimensional în care cele trei drepte – de-
numite axe – sunt perpendiculare douã câte douã – coordonate carteziene rectangulare. In
acest sistem de coordonate, axele se intersecteazã într-un punct, care poartã denumirea de
origine ºi este în mod curent notatã cu O. Prin poziþia relativã faþã de origine ºi atribuirea unui
sens de parcurgere fiecãrei axe se obþine o codificare univocã a oricãrui punct al planului. In
mod implicit în AC, axele sistemului de coordonate plan au sensul de la stânga la dreapta pen-
tru axa Ox ºi de jos în sus pentru axa Oy. In acest sistem, un punct are coordonate pozitive
dacã, faþã de origine, se gãseºte în sensul parcurgerii celor douã axe, altfel coordonatele fiind
negative. In figura 1.10 este înfãþiºatã definirea unor puncte într-un sistem de coordonate plan.
Sistemul spaþial de coordonate carteziene are cea de a treia axã – cota – perpendicularã pe
planul format de abscisã ºi ordonatã ºi notatã în mod curent cu litera z. Cota intersecteazã
planul xOy în originea O ºi are sensul identic cu sensul de înaintare a unui burghiu care se
roteºte în sens trigonometric – invers acelor ceasornicului. Concluzia este cã, în spaþiul de lu-
cru AC, oricare punct este definit printr-un triplet de numere care reprezintã coordonatele
carteziene ortogonale ale punctului (abscisa – x, ordonata – y, cota – z). In figura 1.11 este în-
fãþiºatã definirea unor puncte într-un sistem spaþial de coordonate carteziene ortogonale.
Fig. 1.10 - Coordonate carteziene în plan Fig. 1.11 - Coordonate carteziene în spaþiul 3D
Coordonatele polare în plan sunt formate din distanþa r – raza vectoare – de la un

punct fix O (originea sistemului) pânã la punctul considerat
ºi unghiul  (unghi polar) pe care îl face raza vectoare cu o
dreaptã fixã Ox, aleasã convenþional ºi care trece prin origine, mãsurat în sens trigonometric
de la Ox la raza vectoare – figura 1.12. In spaþiu, coordonatele sunt: raza vectoare r; unghiul
polar  (longitudine) dintre raza vectoare ºi dreapta Oz, mãsurat în sens trigonometric de la
Oz la raza vectoare; unghiul  (latitudine) în planul xOy, masurat între proiecþia razei vectoare
pe acest plan ºi dreapta Ox, în sens trigonometric de la Ox la proiecþie.Acest sistem de de-
finire poartã denumirea de sistem de coordonate sferice – figura 1.13.
Coordonatele cilindrice
Este un sistem de coordonate format din coordo-
natele polare ale proiecþiei ortogonale a unui punct
din spaþiu pe un plan fix xOy ºi cota punctului
mãsuratã pe axa Oz – fig. 1.14.
Fig. 1.12 - Coordonate polare în plan Fig. 1.13 - Coordonate sferice Fig. 1.14 - Coordonate cilindrice
Sistemul de coordonate universal ºi utilizator

Sistemul de coordonate universal întâlnit în aplicaþiile grafice CAD (deci ºi AutoCAD 2000)
sub prescurtarea WCS – World Coordinates System – reprezintã un sistem spaþial de coor-
donate carteziene ortogonale, având axele infinite ºi cu urmãtoarea amplasare: planul xOy
este planul ecranului cu originea O în colþul din stânga jos a acestuia, axa Ox are sensul de la
stânga la dreapta, iar Oy de jos în sus; axa Oz este perpendicularã pe ecran în originea O ºi
sensul de la ecran la utilizator. Acest sistem este permanent fix în raport cu modelul reprezen-
tat, constituind singurul sistem de referinþã imuabil printre celelalte sisteme utilizate în cadrul
aplicaþiilor grafice CAD. Din acest motiv, indiferent de sistemul de coordonate utilizat în
modul curent de lucru, aplicaþiile grafice CAD memoreazã permanent coordonatele punctelor
elementelor grafice în sistemul de coordonate universal.
Sistemul de coordonate utilizator întâlnit în aplicaþiile grafice CAD sub prescurtarea UCS –
User Coordinates System – reprezintã un sistem spaþial de coordonate carteziene creat ºi
amplasat convenabil de utilizator, în vederea facilizãrii construcþiei entitãþilor grafice ale
modelului. Acest sistem este temporar, având cel mult durata sesiunii de lucru în care a fost
creat. Utilitatea UCS-urilor iese în evidenþã în cazul construirii entitãþilor coplanare ale unui
model spaþial; în acest caz, se creeazã un UCS având axele Oxu ºi Oyu definite în planul enti-
tãþilor ceea ce permite ca, prin omiterea coordonatelor zu în timpul construcþiei, volumul ºi
complexitatea calculelor sã se reducã considerabil.
Trecerea coordonatelor punctelor unei entitãþi geometrice definite în UCS, în WCS este realizatã de sis-
tem, automat, prin aplicarea unei matrici de rotaþie ºi/sau vector de translaþie.
Sunt utilizate pentru definirea poziþiei unui punct (în WCS
Coordonatele absolute sau UCS) prin intermediul coordonatelor sale carteziene. Fie
punctul P de coordonate x1, y1, z1 atunci poziþia sa în sistemul
de coordonate curent este datã de tripletul coordonatelor de-
spãrþite prin virgulã x1,y1,z1 (nu este permisã includerea de spaþii libere în ºirul de coordonate).
In cazul în care punctul se gãseºte în planul xOy al sistemului de coordonate curent (deci cota
este 0) el poate fi definit doar prin coordonatele x ºi y (cota poate fi ignoratã).
In concluzie prin coordonatele absolute un punct este direct poziþionat faþã de originea siste-
mului de coordonate implicit.
Sunt utilizate pentru definirea poziþiei unui punct în raport cu
Coordonatele relative
ultimul punct memorat de sistem. Definirea se poate realiza
sub trei forme: în coordonate carteziene, coordonate cilin-
drice sau coordonate sferice.
Luînd ca exemplu figurile 1.12, 1.13 ºi 1.14 în AC2000 forma de definire este urmãtoarea:
 @r< – coordonate relative polare plane;
 @r<< – coordonate relative sferice;
 @r<,zp – coordonate relative cilindrice;
 @x,y,z – coordonate carteziene relative.
Caracterul @ comunicã sistemului cã setul de coordonate care urmeazã trebuie interpretate ca
ºi coordonate relative, deci au ca punct de plecare ultimul punct memorat (în cazul de faþã
originea sistemului).
NOTÃ: In mod implicit în AC unghiurile pozitive se mãsoarã plecând de la orizontalã în sens an-
tiorar. In cazul în care unghiul este negativ el va fi mãsurat în sens orar – fig. 1.15.
Figura 1.15
Specificarea directã a distanþei

Un nou punct în AC poate fi specificat ºi prin introducerea directã a distanþei faþã de punctul
anterior memorat. Distanþa este automat mãsuratã pe direcþia liniei elastice care leagã punctul
anterior memorat de pointer-ul mouse-lui.
Metoda este deosebit de productivã în cazul desenãrii unei înlãnþuiri de linii ortogonale douã
câte douã. In aceastã situaþie se activeazã modul ORTHO (se puncteazã al treilea buton din
bara de stare), se dã comanda line, se puncteazã punctul de start, dupã care la fiecare nou
prompter, se introduc numai lungimile segmentelor dorite. La fiecare nouã introducere orien-
tarea liniei elastice trebuie sã fie apropiatã de orizontalã sau verticalã în funcþie de orientarea
segmentului respectiv.
NOTÃ: Modul ORTHO dacã este activat determinã AC-ul sã traseze doar linii paralele cu axe-
le Ox ºi Oy indiferent de poziþia pointer-ului. Linia va avea direcþia celei mai mari
proiecþii a liniei elastice pe cele douã axe (dacã proiecþia pe Oy este mai mare decât
proiecþia pe Ox atunci linia este verticalã, altfel orizontalã).
Linie elasticã = o linie automat dusã de sistem, care uneºte punctul anterior memorat
de pointer-ul mouse-lui.
1.3. Barele comenzilor de desenare ºi de modificare

Inainte de a trece la rezolvarea primei aplicaþii vom face o scurtã trecere în revistã a celor mai
utilizate bare de comenzi, cea de desenare (Draw) ºi cea de modificare (Modify) – comenzile
inserate în aceste bare vor fi tratate pe larg în capitolele ce urmeazã.
In tabelul 1.1 a fost inseratã imaginea celor douã bare, alãturat fiind datã comanda lansatã în
execuþie prin punctarea fiecãrui simbol grafic.
In cazul în care în timpul lucrului nu vã puteþi reaminti semnificaþia unui anumit simbol grafic este
suficient sã poziþionaþi pointer-ul pe simbol ºi dupã un anumit timp (1, 2 secunde) sistemul va afiºa
o etichetã conþinând numele comenzii ce va fi lansatã în lucru prin punctarea acelui simbol.
NOTÃ: Pe parcursul cãrþii lansarea în execuþie a unei comenzi prin punctarea simbolului
grafic asociat va fi datã sub forma imaginii simbolului urmatã între paranteze de pres-
curtarea denumirii barei de comenzi care-l conþine. Spre exemplu:
 Executarea comenzii LINE  (TBD – prescurtare pentru Toolbar Draw)
 Executarea comenzii PLINE  (TBD)
 Executarea comenzii ERASE  (TBM – prescurtare pentru Toolbar Modify)
 Executarea comenzii MIRROR  (TBM)
Pentru ca eficienþa utilizãrii sistemului sã fie cât mai mare este indicatã utilizarea atât a meni-
urilor cât ºi a zonei de comandã. Din acest motiv aplicaþiile vor fi dezvoltate pe douã coloane:
în prima se va trece simbolul grafic care trebuie punctat, iar în a doua se vor trece mesajele af-
iºate de sistem ºi ceea ce trebuie sã introducã utilizatorul.
Tabelul 1.1
1 – Line 1 – Erase
2 – Construction Line (XLINE) 2 – Copy Object
3 – Multiline (MLINE) 3 – Mirror
4 – Polyline (PLINE) 4 – Offset
5 – Polygon 5 – Array
6 – Rectangle 6 – Move
7 – Arc 7 – Rotate
8 – Circle 8 – Scale
9 – Spline 9 – Stretch
10 – Ellipse 10 – Lengthen
11 – Insert Block 11 – Trim
12 – Make Block 12 – Extend
13 – Point 13 – Break
14 – Hatch 14 – Chamfer
15 – Region 15 – Fillet
16 – Multiline Text 16 – Explode
1.4. In cazul în care greºiþi

In timpul sesiunilor de lucru greºelile sunt inevitabile chiar ºi pentru cei mai antrenaþi utiliza-
tori. Tabelul urmãtor cuprinde câteva modalitãþi de remediere a greºelilor neintenþionate.
Greºalã Acþiunea de remediere
Aþi lansat în execuþie o comandã Apãsaþi tasta Esc ºi veþi reveni la prompter-ul Command. In unele cazuri pentru
nedoritã, sau alegând o opþiune greºitã anularea comenzii curente sunt necesare mai multe apãsãri ale tastei Esc.
doriþi sã ieºiþi forþat (fãrã a o executa) In cazul casetelor de dialog efectul punctãrii butonului Cancel este este identic cu
din comanda curentã. cel al apãsãrii tastei Esc
Aþi selectat greºit o opþiune dintr-un Selectarea opþiunii corecte anuleazã selecþia anterioarã.
meniu oarecare
Aþi executat o comandã al cãrui efect Se tasteazã U în linia de comandã, sau se puncteazã butonul din bara standard.
doriþi sã-l anulaþi.
Aþi anulat din greºalã o comanda Imediat dupã anulare se tasteazã Redo în linia de comandã, sau se puncteazã
bunã. butonul
Aþi iniþializat o selecþie înaintea In lungul entitãþilor selectate vor fi afiºate mici pãtrate care poartã denumirea de grips.
lansãrii în execuþie a unei comenzi Selecþia se anuleazã prin dubla apãsare a tastei ESC. Aceastã metodã de lucru
(selectarea entitãþilor înaintea lansãrii în execuþie a unei comenzi) este de tip Noun-
Verb (subiect - predicat) ºi va fi analizatã detaliat ulterior ea putându-se aplica doar
anumitor comenzi. Modul implicit de lucru al AC-ului este de tip Verb-Noun
(predicat - subiect) ºi se aplicã tuturor comenzilor
Aþi punctat din greºalã în zona Aþi iniþializat o operaþie de selecþie, în zona de comandã va apare mesajul Other
graficã. corner (Celãlalt colþ) concomitent cu afiºarea unui dreptunghi elastic care
delimiteazã o zonã de selecþie. Anularea operaþiei se face apãsând tasta ESC.
Pentru mai buna înþelegere mediului de lucru ºi a modului de utilizare a coordonatelor relative
ca primã aplicaþie vom desena formatul STAS A5 – fig. 1.16.
Figura 1.16 – Prima aplicaþie în AC2000

Pentru început înainte de a lansa în lucru AC2000 va fi creat subdirectorul Formate în cadrul
subdirectorului Acad2000. In cazul în care nu ºtiþi cum, urmãriþi secvenþa urmãtoare.
 Start (din fereastra Widows) Programs Windows Explorer
Apare o casetã de explorare care cuprinde douã ferestre. Cea din stânga conþine lista unitãþilor
logice din sistem ºi implicit structura arborescentã a primei partiþii a hard-discului master –
unitatea logicã C:. Cea din dreapta conþine lista conþinutului directorului (subdirectorului se-
lectat în fereastra din stânga).
 butonul + din dreptul subdirectorului Program Files (fereastra din stânga)  Acad2000  File (din meniul casetei) 
New  Folder
In fereastra din dreapta este automat creat un nou subdirector cu eticheta New Folder selec-
tatã. Tastaþi Formate ºi daþi Enter. Se închide caseta de explorare.
 butonul cu simbolul x din colþul din dreapta sus al casetei.
1.5. Aplicaþia 1.1

Se deschide sesiunea AC ºi din caseta Startup se selecteazã opþiunea Start from Scratch.
 Start  Programs  AutoCAD 2000  AutoCAD 2000  Start from Scratch  Metric OK
In aceastã fazã sistemul de lucru este implicit configurat cu urmãtoarele caracteristici: unitatea
de desenare = milimetrul; dimensiunile suprafeþei de modelare (în planul ecranului, deci cu
cota 0) = 420x297 mm.
Modificãm limitele suprafeþei de modelare la dimensiunile formatului STAS A5.
 Format (PDM) Drawing Limits Command: '_limits
Reset Model space limits:
Specify lower left corner or [ON/OFF] <0.0000,0.0000>:
Specify upper right corner <420.0000,297.0000>: 210,148
Dacã doriþi ºã vizualizaþi mai bine suprafaþã de modelare activaþi opþiunea GRID (butonul se aflã
în bara de stare). Dacã modul GRID este activ pe suprafaþa de modelare este afiºatã o reþea de
puncte. Aceste puncte au rol pur informativ (dau o idee utilizatorului despre amplasarea entitãþi-
lor modelate) ºi nu fac parte din modelul reprezentat (dacã modelul este tipãrit imagi-nea
obþinutã nu cuprinde grid-urile). In mod implicit grid-urile sunt echidistanþate din 10 în 10 mm.
Pentru a vizualiza coordonatele punctului de amplasare a pointer-ului daþi dublu clic pe zona
din bara de stare în care sunt afiºate coordonatele punctului curent. Activarea afiºarii coordo-
natelor va fi semnalatã prin mesajul <Coords on> în zona de comandã.
Deoarece tot formatul A5 este constituit doar din linii ortogonale douã câte douã activãm
modul ORTHO punctând butonul corespunzãtor din bara de stare. Activarea modului este
semnalatã prin afiºarea mesajului <Ortho on> în zona de comandã.
NOTÃ: Dacã comenzile date sistemului în zona de comandã sunt precedate de caracterul –
atunci eventuala casetã de dialog care în mod implicit ar fi afiºatã, este ignoratã. Sis-
temul afiºeazã obijnuita linie de opþiuni din variantele DOS ale AC-ului.
Dacã o comandã este precedatã de caracterele ‘_ ea poate fi lansatã în execuþie în mod
transparent (adicã poate fi lansatã în execuþie din interiorul altei comenzi).
Se deseneazã chenarul exterior al formatului începând cu punctul de coordonate absolute 0,0.
 _line Specify first point: 0,0
(TBD) Specify next point or [Undo]: 210 Inainte de a tasta 210 amplaseazã pointer-ul în punctul 1 – fig.1.17
Specify next point or [Undo]: 148 Inainte de a tasta 148 amplaseazã pointer-ul în punctul 2 – fig.1.17
Specify next point or [Close/Undo]: 210 Inainte de a tasta 210 amplaseazã pointer-ul în punctul 3 – fig.1.17
Specify next point or [Close/Undo]: c
Primul colþ al chenarului (de coordonate 0,0) a fost definit în coordonate absolute, iar celelalte
3 prin specificarea directã a distanþei. Astfel:
 Al doilea colþ este definit faþã de primul ca aflându-se la distanþa de 210 mm pe di-
recþia Ox (direcþia proiecþiei liniei elastice dusã automat de sistem pânã în punctul
în care este poziþionat pointer-ul – adicã punctul 1). Reamintim cã direcþia este cea
a proiecþiei ºi nu a liniei elastice deoarece modul ORTHO este activ.
 Al treilea colþ este definit faþã de al doilea ca fiind la o distanþã de 148 mm pe direcþia
proiecþiei liniei elastice dusã de sistem pânã în punctul 2 unde este poziþionat pointer-ul.
 Al patrulea colþ este definit faþã de al treilea ca fiind la o distanþã de 210 mm pe direcþia
proiecþiei liniei elastice dusã de sistem pânã în punctul 3 unde este poziþionat pointer-ul.
NOTÃ: In continuare textul “Inainte de a tasta xxx amplaseazã pointer-ul în punctul y” va fi
înlocuit de simbolul y
Figura 1.17
Se deseneazã chenarul exterior al formatului începând cu punctul de coordonate absolute 20,5

ºi linia orizontalã interioarã din punctul 20,17 (linia superioarã a indicatorului).
_line Specify first point: 20,5


Specify next point or [Undo]: 185  1 – fig.1.17
(TBD)
Specify next point or [Close/Undo]: 185  3 – fig.1.17
Command:
LINE Specify first point: 20,5
Specify next point or [Undo]:
NOTÃ: Pentru desenarea liniei superioare a indicatorului nu a mai fost necesarã tastarea
comenzi LINE sau selectarea simbolului corespunzãtor din (TBD), fiind suficient
darea unui Enter la apariþia prompter-ului Command:. Aceasta deoarece AC-ul are
inclusã facilitatea de a repeta ultima comandã executatã în cazul în care la apariþia
prompter-ului Command: se rãspunde cu Enter.
Aceastã facilitate poate fi periculoasã în cazul în care ultima comandã a fost U
(reamintim cã anuleazã ultima comandã efectuatã), deoarece în aceastã situaþie fiecare
Enter dat anuleazã câte o comandã executatã. In cazul în care din greºalã au fost anu-
late mai multe comenzi doar ultima poate fi recuperatã (comanda REDO) restul fiind
definitiv pierdute.
Se deseneazã liniile verticale ale indicatorului – fig 1.18.
Command:
LINE Specify first point: 30,5 Rezultã punctul 1 – fig. 1.18
Specify next point or [Undo]: @0,12 Rezultã punctul 2 – fig. 1.18
Command:
LINE Specify first point: @42,0 Rezultã punctul 3 – fig. 1.18
Specify next point or [Undo]: @0,-12 Rezultã punctul 4 – fig. 1.18
Command:
Command:
Specify next point or [Undo]: @0,-12 Rezultã punctul 8 – fig. 1.18
Command:
De data aceasta fiecare punct (în afarã de primul) a fost introdus prin coordonate carteziene
relative la punctul anterior definit.
NOTÃ: In aplicaþiile urmãtoare textul “Rezultã punctul x” va fi înlocuit cu simbolul  x
Figura 1.18
Se salveazã desenul în subdirectorul formate.
 File (MPD)  Save as  Formate (dacã subdirectorul nu apare în listã punctaþi triunghiul casetei de editare Save in
ºi selectaþi subdirectorul Acad2000)  File name (în caseta de editare se tasteazã A5.dwt)  Save
Se iese din mediul AC2000

 File  Exit
In acest moment în subdirectorul Formate din subdirectorul Acad2000 aveþi un fiºier cu de-
numirea A5.dwg care conþine desenul formatului STAS A5.
1.6. Inainte de a începe

Fiecare din capitolele urmãtoare este structurat în 4 pãrþi:
 In prima sunt descrise funcþiile AC tratate în capitol. Fiecare descriere conþine: de-
finiþia, modul de apelare, descrierea opþiunilor, observaþii asupra utilizãrii funcþiei ºi
un exemplu de utilizare.
 A doua parte cuprinde rezolvarea unei aplicaþii în care sunt utilizate majoritatea
funcþiilor tratate.
 In a treia parte cititorul este invitat sã-ºi verifice nivelul cunoºtinþelor prin rezol-
varea unui set de teste.
 In sfârºit, ultima parte dã spre rezolvare o serie de aplicaþii tehnice.
Pentru asimilarea cât mai eficientã a cunoºtinþelor autorii sfãtuiesc cititorul sã parcurgã în to-
talitate capitolele în ordinea lor fireascã. ªi deoarece cea mai bunã metodã de fixare a
cunoºtinþelor este practica, un alt sfat este ca toate exemplele sã fie introduse în AC. Pentru in-
troducerea exemplelor AC-ul va fi deschis în modul Scratch cu modul Metric activat.
CAPITOLUL 2
COMENZI DE DESENARE – I
2.1. APLICAÞIE REZOLVATÃ – I
Sã se reproducã utilizând AC-ul desenul din fig. 2.1.
Figura 2.1
Se lanseazã în lucru AC2000. Este automat afiºatã caseta Create New Drawing dupã care:
(Start from Scratch)  Metric  OK
Command: limits Se definesc limitele de
Reset Model space limits: modelare ºi se activeazã
Specify lower left corner or [ON/OFF] <0.0000,0.0000>: modul GRID
Specify upper right corner <420.0000,297.0000>: 210,150
 GRID Command: <Grid on>
 Command: '_zoom Se limiteazã imaginea
(Sandard Toolbar) Specify corner of window, enter a scale factor (nX or nXP), or afiºatã la zona cuprrinsã
[All/Center/Dynamic/Extents/Previous/Scale/Window] <real time>: _all între limitele de modelare
Regenerating model.
Dacã în Standard Toolbar nu apare pictograma se puncteazã (ºi se þine apãsat butonul
mouse-lui) simbolul funcþiei Zoom care are o sãgeatã în colþul din dreapta jos. Va apare o
casetã de pictograme ºi se plaseazã pointer-ul pe pictograma Zoom All dupã care se elibereazã
butonul mouse-lui.
Se definesc straturile CONT ºi AXE. In stratul AXE se defineºte tipul de linie DESHDOT
(linie punct). Stratul CONT se seteazã ca strat curent
 (apare caseta Layer Properties Manager) Command: '_layer
 New (apare linia Layer 1), CONT, 
 New, AXE, 
 Continuous de pe linia stratului AXE (apare caseta Select Linetype)
 Load… (apare caseta Load or Reload Linetypes)
 DASHDOT (din caseta derulantã a tipurilor de linii),  OK
 DASHDOT ( din caseta Select Linetype),  OK în caseta Current Layer
 CONT,  Current,  OK este afiºat CONT
Configurarea pasului unghiular de tragere polarã la 5 grade: se dã clic cu butonul din dre-
apta al mouse-lui pe butonul POLAR din bara de stare (Status bar),  Settings… (apare
caseta Drafting Settings pagina Polar Tracking), în caseta derulantã Increment Angle se selec-
teazã valoarea 5, se activeazã butonul radio Track using all polar angle settings ºi butonul ra-
dio Absolute.
Setarea modurilor OSNAP INTersection, ENDpoint ºi CENter ca automate:  pagina Object
Snap, se valideazã casetele Intersection, Endpoint ºi Center (pentru validare se dã clic pe casetã. In
cazul în care ºi alte moduri sunt validate se dã clic pe ele pentru a le face inactive), OK.
Desenarea conturului exterior
 POLAR Command: <Polar on> se activeazã modul POLAR de ducere a direcþiilor
de tragere
 Command: _line Specify first point:  pct-ul 1
Specify next point or [Undo]: 100  pct-ul 2 înainte de a tasta 100 se deplaseazã pointer-ul pe
direcþia pct-ului 2 fiind atent ca unghiul din caseta
ataºatã direcþiei sã fie de 180 grade – fig. 2.2
înainte de a tasta 55 se deplaseazã pointer-ul pe
Specify next point or [Undo]: 55  pct-ul 3 direcþia pct-ului 3
Specify next point or [Close/Undo]: @3,5

 pct-ul 4 înainte de a tasta 60 se deplaseazã pointer-ul pe
direcþia pct-ului 5
Specify next point or [Close/Undo]: 60  pct-ul 5
Specify next point or [Close/Undo]:
Figura 2.2
 Command: _arc Specify start point of arc or [CEnter]:  dând  sistemul duce arcul tangent la linia anterior
 pct-ul 6
desenatã
Specify end point of arc: @10,10
 Command: _line Specify first point:  dând  sistemul duce lina tangentã la arcul anterior
desenat ºi cere introducerea lungimii liniei
Length of line: 20  pct-ul 7
 pct-ul 8 înainte de a tasta 20 se deplaseazã pointer-ul pe
Specify next point or [Undo]: 20
Specify next point or [Close/Undo]: 70  pct-ul 9 înainte de a tasta 70 se deplaseazã pointer-ul pe

Activarea toolbar-ului Object Snap
 View, Toolbars…, caseta de validare Object Snap se aflã în caseta

derrulantã Toolbars. Dupã afiºarea toolbar-ului
 Object Snap,  Close Object Snap acesta se amplaseazã convenabil pe
ecran. Pentru amplasare se puncteazã banda albastrã
a toolbar-ului ºi þinând apãsat butonul din stânga
mouse-lui se face amplasarea
 Command: _arc Specify start point of arc or [CEnter]: 
 Specify end point of arc: _endp of  pct-ul 1 punctul final se introduce cu modul OSNAP
ENDpoint selectând finalul primei linii desenate
Figura 2.3
Se seteazã stratul AXE ca strat curent
 ,  AXE
 , ,  (L2-3), Command: _line Specify first point: _mid of In cazul pct-ului 10 se va da clic
doar când direcþiile verticalã ºi cea
orizontalã sunt la 90 respectiv 0
Specify next point or [Undo]: <Object Snap Tracking on>
 OTRACK, pct-ul 6,
 pct-ul 10,  Specify next point or [Undo]: grade. In fig. 2.4 este arãtatã mo-
dalitatea de selectare a pct-ului 10.
Figura 2.4
 Command: _line Specify first point: from înainte de a tasta 50 se
amplaseazã pointer-ul pe
o direcþie la 270 de grade
Base point:  pct-ul 11 <Offset>: @40,25
 ,  CONT
 Command: _circle Specify center point for circle or
[3P/2P/Ttr (tan tan radius)]:  pct-ul 12
Specify radius of circle or [Diameter]: 20
Figura 2.5
 Command: _line Specify first point:  pct-ul 8
 Specify next point or [Undo]:  L (1–2)
 Command: _circle Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: T în loc de a tasta T se
poate apãsa butonul din
dreapta mouse-lui ºi se
Specify point on object for first tangent of circle:  L (8–9)
Specify point on object for second tangent of circle:  L (8–1) selecteazã opþiunea Ttr –
Specify radius of circle <20.0000>: 10 fig. 2.6.
Figura 2.6
Salvarea modelului:  File,  Save, Apl2,  Save
2.2. LINETYPE
Comanda este utilizatã pentru:
 desemnarea tipului de linie utilizat, la desenarea entitãþilor;
 încãrcarea diverselor tipuri de linii utile desenului curent din biblioteca AC-ului;
 crearea unor noi tipuri de linii, listarea tipurilor de linii disponibile sau existente în
biblioteca AC.
Comanda permite asocierea unui tip de linie fiecãrui strat din desenul curent. Setarea implicitã
este BYLAYER – tipul de linie este cel definit în stratul curent.
In sistemele CAD prin strat (layer) se înþelege un spaþiu infinit destinat modelãrii care are ca ºi
caracteristici: o culoare, un tip de linie cu o anumitã grosime, un nume. Straturile conþin
entitãþile grafice definite în el, modelul final obþinându-se prin suprapunerea straturilor
definite, deci suprapunerea tuturor entitãþilor modelate – vezi comanda LAYER.
Lansare în execuþie ºi opþiuni
MD [Format] [Linetype…]
LC LINETYPE sau ‘LINETYPE (în mod transparent)
Dacã este lansatã în execuþie din LC sub forma – LINETYPE va fi afiºatã urmãtoarea linie de
opþiuni:
Enter an option [?/Create/Load/Set]:
? Afiºeazã toate tipurile de linii încãrcate într-un anumit fiºier. Denumirea fiºierului implicit este
ACADISO.LIN – conþine biblioteca de linii AC. Definiþii suplimentare pot fi gãsite ºi în fiºierul ACAD.LIN.
Create Permite crearea de noi tipuri de linii.
Load Permite încãrcarea tipurilor de linii dorite prin intermediul casetei Load or Reload Linetypes – fig. 2.8.
Set Permite selectare tipului de linie ce va fi automat atribuit entitãþilor ce vor fi create.
Lansarea în execuþie a comenzii din MD sau LC determinã afiºarea casetei Linetype Mana-
ger – fig 2.7. Pentru a inhiba apariþia casetei, în LC se tasteazã –LINETYPE.
Opþiunile din caseta Linetype Manager sunt:
Load Incãrcarea tipurilor de linii dorite prin intermediul casetei Load or Reload Linetypes – fig. 2.8
Delete Permite ºtergerea din desenul curent a tipurilor de linii selectate.
Curent Desemneazã tipul de linie selectat ca fiind automat atribuit entitãþilor care urmeazã a fi definite.
Show details Modificã aspectul casetei Linetype Manager incluzând noi ferestre care conþin: numele, descrierea, factorul
de scarã global al tipului de linie selectat
Fereastra Linetype filters controleazã prin intermediul unor filtre tipurile de linii ce sunt afiº-
ate. Filtrele ce pot fi selectate sunt:
Show all linetypes aratã toate tipurile de linii
Show all used linetypes aratã toate tipurile de linii utilizate în desenul curent
Shaw all dependent Xref linetyps aratã tipurile de linii ce aparþin referinþelor externe desenului curent
Figura 2.7 - Caseta

Linetype Manager
Atunci când este creat un nou desen implicit sunt încãrcate tipurile de linii CONTINUOUS,
BYBLOCK ºi BYLAYER.
BYLAYER Tipul de linie este cel definit în stratul curent.
BYBLOCK Tipul de linie este cel defint în blocul curent.
Figura 2.8 – Fereastrã Load or Reload Linetypes ºi tipurile de linii din fiºierele ACADISO.LIN ºi ACAD.LIN
Variabile de sistem
CELTYPE Memoreazã tipul de linie din modul curent de lucru. In mod implicit este
BYLAYER
Observaþii
 In cadrul opþiunii ? denumirea fiºierului se introduce fãrã extensia LIN.
 Dacã un tip de linie este definit în alt fiºier decât ACAD.LIN, pentru încãrcarea sa
se va utiliza opþiunea Load.
 Dacã definiþi un bloc compus din entitãþi al cãror tip de linie este cel al stratului
curent ºi din entitãþi al cãror tip de linie este cel asociat blocului, la inserarea sa, pot
sã aparã neconcordanþe. Unele linii vor fi de tipul definit în stratul de inserare în
timp ce altele vor avea tipul definit în bloc
 Comanda LINETYPE este transparentã
 Un tip de linie poate fi atribuit unui strat sau unui obiect.
 In anumite condiþii tipuri de linie necontinui sunt afiºate continui. Ca remediu mãriþi
factorul de scalare cu comanda LTSCALE
2.3. LAYER/LA
Comandã prin care se creazã ºi se editeazã straturile desenului curent. AC-ul permite utiliza-
rea unui numãr infinit de straturi fiecare putând avea caracteristici diferite. Un strat are urmã-
toarele caracteristici: nume, culoare, tip de linie, grosime de linie, stare1 (ON= activat; OFF=
dezactivat), stare 2 (FREEZE= îngheþat; THAW= dezgheþat). Numele stratului poate fi
compus din maxim 31 caractere. In momentul definirii unui nou desen AC-ul creazã automat
un strat care poartã denumirea 0 ºi are urmãtoarele caracteristici: culoare= alb, tip de linie=
continu, grosime de linie=0, stare1= ON, stare 2 = Thaw.
MD  Format  Layer…
LC LA sau ‘LA (în mod transparent)
OPT
Dacã este lansatã în execuþie din LC sub forma –LA va fi afiºatã urmãtoarea linie de opþiuni:
Enter an option
[?/Make/Set/New/ON/OFF/Color/Ltype/LWeight/Plot/PStyle/Freeze/Thaw/LOck/Unlock]:
? Afiºeazã lista caracteristicilor straturilor definite în desenul curent. Lista este afiºatã pe ecranul text, pentru
trecerea în modul grafic se apasã tasta F1.
Make Permite crearea unui nou strat care devine în mod automat strat de lucru.
Set Permite selectarea stratului curent de lucru.
New Permite definirea unuia sau a mai multor straturi.
ON Permite activarea unuia sau a mai multor straturi.
OFF Permite dezactivarea unuia sau a mai multor straturi.
Color Permite definirea culorii implicite într-unul sau mai multe straturi. Culorile pot fi introduse prin nume (în
englezã) sau codul lor numeric – tabelul 2.1
Ltype Permite definirea tipului de liniei implicit într-unul sau mai multe straturi.
LWeight Permite definirea grosimii liniei asociatã unuia sau mai multor straturi.
Plot Permite specificarea straturilor care pot, sau nu pot, sã fie tipãrite.
Pstyle Permite specificarea unui stil de tipãrire pentru unul sau mai multe straturi.
Freeze Face invizibil un strat împreunã cu conþinutul sãu (entitãþile cuprinse în strat). Deoarece stratul ºi conþinutul
sãu sunt ignorate de AC, regenerãrile desenului sunt mai rapide.
Thaw Dezgheaþã un strat îngheþat (reversul opþiunii Freeze).
LOck Impiedicã editarea straturilor vizibile
Unlock Dezactiveazã închiderea straturilor (realizatã prin opþiunea Tabelul 2.1.
LOck) permiþând editarea lor Numele culorii Pres- Numãr
curtare atribuit
Lansarea în execuþie a comenzii din PDM, OPT sau LC Negru (Black) – 0
determinã afiºarea casetei Layer Properties Manager – Roºu (Red) R 1
fig 2.9. Pentru a inhiba apariþia casetei, în LC se tasteazã
Galben (Yellow) Y 2
–LA.
Verde (Green) G 3
Albastru deschis (Cyan) C 4
Albastru (Blue) B 5
Utilizarea filtrelor în afiºarea numelor stra- Roz (Mangenta) M 6
Alb (White) W 7
turilor Nuanþã de roºu – 10
Nuanþã de galben –
Dacã desenul curent coþine sute de straturi selectarea Nuanþã de verde –
50
unui anumit strat este îngreunatã deoarece în caseta de

90
Nuanþã de cyan –
listare straturile sunt afiºate în ordinea alfabeticã a
130
Nuanþã de albastru – 170
numelui lor. Pentru a limita numãrul de straturi afiº- Nuanþã de mangenta – 210
ate prin stabilirea anumitor condiþii se utilizeazã caseta Nuanþã de gri – 250
Named layer filters.
In cadrul casetei Layer Properties Manager punctarea butonului … din zona Named layer fil-
ters determinã afiºarea casetei cu acelaºi nume, care permite definirea unor filtre de afiº-
are/editare a straturilor. Prin filtru de afiºare/editare se înþelege o serie de condiþii care sunt
impuse de utilizator, ºi determinã sistemul sã afiºeze în caseta Layer Properties Manager,
numai acele straturi care satisfac condiþiile date. In caseta Named layer din fig. 2.10 este defi-
nit filtrul cu numele C care determinã afiºarea straturilor al cãror nume începe cu litera C, au
culoarea roºie, ºi tipul de linie DASHDOT.
Figura 2.9
Condiþiile care pot fi incluse în filtre sunt:
Layer name sunt afiºate straturile cu un anumit nume. Numele se poate da cu ajutorul caracterelor speciale * ºi ? (* semni-
ficã un ºir oarecare de caractere; ? semnificã un caracter oarecare)
Spre exemplu: E* semnificã orice sir de caractere care începe cu E
E?? semnificã oricare ºir de 3 caractere care începe cu E
On/Off sunt afiºate numai straturile activate/dezactivate sau amândouã
Freeze/Thaw sunt afiºate numai straturile îngheþate/dezgheþate sau amândouã
Active viewport sunt afiºate numai straturile din viewport-ul curent sau din toate viewport-urile
New viewport sunt afiºate numai straturile dintr-un nou viewport sau din toate viewport-urile
Lock/Unlock sunt afiºate numai straturile încuiate/descuiate sau amândouã
Plot sunt afiºate numai straturile care pot fi tipãrite sau toate
Colour sunt afiºate numai straturile cu o anumitã culoare sau toate
Lineweight sunt afiºate numai straturile cu o anumitã grosime de linie sau toate
Ltypes sunt afiºate numai straturile cu un anumit tip de linie sau toate
Plot style sunt afiºate numai straturile care au definit un anumit tip de tipãrire sau toate
Opþiunea both semnificã cã acea condiþie este inactivã.

Butonul de validare Invert filter din zona Named layer filters determinã afiºarea straturilor
care satisfac condiþiile negate din filtrul cu denumirea afiºatã.
Butonul de validare Apply to Object Properties toolbar aplicã un anumit filtru, straturilor ce sunt
afiºate prin punctarea butonului cu simbolul din bara cu proprietãþile obiectelor–OPT.
Figura 2.11
Figura 2.10
Observaþii:
 Crearea mai multor straturi cu opþiunea Set se face înºiruind numele straturilor despãrþite
printr-o virgulã. Regula este valabilã ºi în cazul modificãrilor de culoare sau tip ºi
grosime de linie în mai multe straturi în acelaºi timp.
 Grosimea de linie introdusã prin opþiunea LWeight trebuie sã facã parte din ºirul de
valori: 0, 0.05, 0.09, 0.13, 0.15, 0.18, 0.2, 0.25, 0.3, 0.35, 0.4, 0.5, 0.53, 0.6, 0.7,
0.8, 0.9, 1, 1.06, 1.2, 1.4, 1.58, 2, 2.11 mm. Altfel, valoarea introdusã este automat
înlocuitã cu cea mai apropiatã grosime din ºirul specificat. Dacã se doreºte ca unul
sau mai multe obiecte modelate, sã fie imprimate cu o grosime de linie diferitã de
cele prezente în ºirul amintit, se va utiliza opþiunea Plot Style Table Editor pentru a
definii grosimea de imprimare doritã. Activarea opþiunii din Layer Properties Man-
ager determinã apariþia casetei Linewight – fig. 2.11.
 Opþiunea Freeze este prioritarã opþiunii Plot, deci un strat îngheþat nu va fi tipãrit
chiar dacã, prin opþiunea Plot, este setat ca tipãribil.
 Selectarea unui anumit tip de linie se poate face doar din gama de tipuri care au fost
încãrcate în desenul curent (prin comanda Linetype opþiunea Load). In cazul în care
nu a fost încãrcat nici un tip de linie, singura opþiune validã este tipul Continuous.
 Dimensionarea automatã (comanda DIM) creazã automat un strat cu denumirea
DEFPOINTS (DEFinition POINTS).
 Stratul 0 nu poate fi redenumit sau ºters, dar îi pot fi modificate caracteristicile.
 In cazul utilizãrii casetei Layer Properties Manager, selectarea tipului de linie se
face prin intermediul casetei Select Linetype care permite ºi încãrcarea în desenul
curent a tipurilor de linii dorite.
 In cazul în care una sau mai multe entitãþi au fost desenate într-un alt strat, ele pot fi
mutate în stratul dorit cu comanda CHANGE sau comanda CHPROP.
 Inserarea unui block ale cãrui entitãþi sunt definite în stratul 0 are ca efect trecerea
automatã a entitãþilor blocului în stratul curent de lucru.
 Toate opþiunile comenzii exceptând Make, Set ºi New permit utilizarea caracterelor
speciale (? ºi *) în scrierea numelor straturilor. Spre exemplu dacã se doreºte înghe-
þarea tuturor straturilor a cãror denumire începe cu litera C la afiºarea mesajului
Layer name(s) to freeze: se introduce C*.
 LAYER este comandã transparentã, deci poate fi lansatã în execuþie din interiorul
altei comenzi tastând ‘LAYER
Exemple
Crearea straturilor s1, s2, s3, ºi s4
  New (în caseta apãrutã s1)  New (în caseta apãrutã s2)
 New (în caseta apãrutã s3)  New (în caseta apãrutã s4)
Definirea culorii roºu (red) în straturile s1 ºi s2

 s1 Shift+  s2  Color (se puncteazã ▼)  Red
Selectarea startului s3 ca ºi strat curent de lucru ºi îngheþarea straturilor s2 ºi s4
 s3  Current  s2 Ctrl+  s4
 (se puncteazã oricare din cele douã simbolurri. Ca rezultat ambele simboluri îºi pierd culoarea galbenã )
Selectarea tipului de linie întreruptã pentru stratul s1
 s1  Continuous (apare caseta Select Linetype)  Load…  File (apare caseta Select Linetype File)
 Acad (sau  Acad  Open)  DASHDOT Shift+  DASHDOTX2
 OK  DASHDOT (în Select Linetype)  OK
Definirea filtrului de afiºare a straturilor a cãror denumire începe cu litera S ºi au culoarea im-
plicitã roºu. Filtrul va purta denumirea S-ROSU.
 … (buton din zona Named layer filters. Ca urmare va apre caseta cu caelaºi nume)
In caseta de editare Filter name tastaþi S-ROSU
In caseta Layer name tastaþi s*
In caseta Color tastati red
 Add  Close
 ▼ (din caseta de editare din zona Named layer filters. Ca rezultat vor fi listate numele tuturor filtrelor definite în desen)
 S-ROSU (Ca rezultat lista straturilor din desenul curent va coþine 2 straturi s1 ºi s2)
 Aplay to Object Properrties toolbar (Prin validarea acestei casete filtrul S-ROSU va fi aplicat ºi casetei de selectare a
straturilor din bara proprietãþii obiectelor. Ca urmare caseta va afiºa doar straturile s1 ºi s2.
Atenþie stratul s3 este afiºat deoarece este declarat strat curent. Dacã însã declarãm ca strat curent stratul s1, din listã va fi
ºters stratul s3.)
2.4. LINE / L
Comandã prin care se deseneazã segmente de linie. Punctul de început ºi de sfârºit al
unui segment poate fi 2D sau 3D. Comanda este autorepetitivã, în sensul cã dupã primul
mesaj Specify first point –Specificã primul punct– urmeazã o serie de 2 mesaje Specify
next point or [Undo] –Specificã urmãtorul punct sau [Anuleazã]– ºi o serie de mesaje
Specify next point or [Close/Undo] – Specificã urmãtorul punct sau [Inchide/Anuleazã].
Seria se întrerupe tastând  (Enter).
MD [Draw] [Line]
LC L
TD
Specify first point:
Close Dacã la mesajul: Specify next point or [Close/Undo] se rãspunde cu C va fi desenat un segment de linie care
uneºte punctul curent cu primul punct introdus cu aceastã comandã.
Undo Dacã la mesajele: Specify next point or [Undo] sau Specify next point or [Close/Undo] se rãspunde cu U , va
fi automat ºters ultimul segment de linie desenat.
Observaþii:
 Dacã modul ORTHO este activ, indiferent de poziþia punctelor introduse de utiliza-
tor, segmentele de linie desenate vor fi întotdeauna ortogonale. Este indicat sã fie
utilizat în desenarea de segmente ortogonale prin specificarea directã a distanþei.
 Segmentele de linie desenate cu aceastã comandã au implicit grosimea 0. Pentru
obþinerea liniilor de diverse grosimi se pot utiliza comenzile PLINE sau TRACE.
 Dacã se dã comanda U sau UNDO dupã o comandã LINE, vor fi automat ºterse
toate segmentele de linie care au fost desenate cu respectiva comandã LINE.
 Dacã dupã o comandã ARC se dã comanda LINE ºi la mesajul Specify first point
se tasteazã  va fi desenat un segment de linie tangent la arcul de cerc anterior de-
senat. Lungimea segmentului este specificatã prin cererea “Length of line:”.
Exemple
Desenarea unui segment de dreaptã - fig.2.12
Comanda este lansatã din TD ºi punctele sunt introduse
 Command: _line Specify first point: 30,10
prin coordonate absolute
Specify next point or [Undo]: 130,110
sau
Command: L Comanda este lansatã din LC ºi punctele sunt introduse
LINE Specify first point: 30,10 prin coordonate relative utilizându-se deplasãri pe cele
douã axe
Specify next point or [Undo]: @100,100
sau
LINE Specify first point: 30,10 prin coordonate relative polare (distanþã de 141.42 mm
înclinatã sub un unghi de 45º)
Specify next point or [Undo]: @141.42<45
Desenarea unui dreptunghi - fig. 2.12

Command: _line Specify first point: 20,10 Comanda este lansatã din TD ºi punctele sunt introduse

Specify next point or [Undo]: 110,20 prin coordonate absolute
Specify next point or [Undo]: 110,70
Specify next point or [Close/Undo]: 20,70
Specify next point or [Close/Undo]: u
sau
LINE Specify first point: 20,10 prin coordonate relative utilizându-se deplasãri pe cele
douã axe. Pentru desenarea ultimului segment al
dreptunghiului se utilizeazã opþiunea de închidere C
Specify next point or [Close/Undo]: @-90,0
Specify next point or [Close/Undo]: @0,-40
sau
LINE Specify first point: 20,10 prin coordonate relative polare
Specify next point or [Undo]: @90<,0
Specify next point or [Undo]: @50<90
Specify next point or [Close/Undo]: @90<180
Specify next point or [Close/Undo]: @40<270
sau
 ORTHO Command: _line Specify first point: 20,10 (se indicã 1– fig. 2.6) Comanda este lansatã din TD ºi
(se indicã 2 – fig. 2.6) punctele sunt introduse prin speci-
ficarea directã a distanþei.

Specify next point or [Undo]: 50 (se indicã 3 – fig. 2.6)
Specify next point or [Close/Undo]: 90 (se indicã 4 – fig. 2.6)
Specify next point or [Close/Undo]: 40
Figura 2.12
Desenarea unei linii în continuarea unui arc de cerc - fig. 2.12
 Command: _arc Specify start point of arc or [CEnter]:  punctul P1 – fig. 2.6
Specify second point of arc or [CEnter/ENd]:  punctul P2 – fig. 2.6
Specify end point of arc:  punctul P3 – fig. 2.6

Command: _line Specify first point: 
Length of line: 30
Specify next point or [Undo]: 
2.5. CIRCLE / C
Comanda CIRCLE se utilizeazã pentru desenarea cercurilor. Utilizatorului îi sunt puse la dis-
poziþie 6 variante de desenare: Center–Radius (varianta implicitã); Center–Diameter; 2
Points; 3 Points; Tangent–Tangent–Radius, Tangent–Tangent–Tangent (variantã disponibilã
doar din PDM.

PDM [Draw] [Circle]
LC C
TD
Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]:
(Puncteazã centrrul cercului sau [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]):
Specify radius of circle or [Diameter]: (Specificã raza cercului sau [Diametrul]:

Center point Permite introducerea centrului cercului.
Diameter Permite specificarea diametrului cercului, prin introducerea unei valori numerice sau selectarea a douã puncte (dia-
metrul va fi egal cu distanþa dintre puncte).
Radius Permite specificarea razei cercului, prin introducerea unei valori numerice sau selectarea a douã puncte (raza
va fi egalã cu distanþa dintre puncte).
3P Permite desenarea uui cerc prin selectarea a 3 puncte de pe circumferinþa acestuia.
2P Permite desenarea unui cerc prin selectarea a douã puncte diametral opuse.
TTR Permite desenarea unui cerc tangent la douã entitãþi de tip linie, arc de cerc, cerc, polilini, de o anumitã razã.
în prima fazã se selecteazã entitãþile, iar în cea de-a doua se specificã raza cercului.
Observaþii:
 Pentru desenarea unui cerc plin (cerc cu interiorul înegrit) se utilizeazã comanda
DONUT cu raza interioarã setatã 0.
 Dimensiunea unui cerc se modificã cu comanda CHANGE sau SCALE.
 Pentru ca cercurile desenate sã nu fie afiºate sub forma unor poligoane, se va
atribuii variabilei VIEWRES o valoare rezonabilã.
 In cazul cercurilor utilizarea comenzii BREAK are ca efect ºtergerea în sens antio-
rar a porþiunii de cerc cuprinsã între punctele selectate.
 Opþiunea Tangent–Tangent–Tangent este disponibilã doar la lansarea comenzii din PDM.
Pentru a o utiliza din LC se selecteazã opþiunea 3P ºi fiecare punct va fi definit prin modul
OSNAP Tangent.
Exemple
Cerc definit prin centru ºi razã - fig. 2.13-a
Command :_circle Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: 100,100

Cerc definit prin centru ºi diametru - fig. 2.13-b
Command: _circle Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: 100,100

Specify radius of circle or [Diameter] <25.0000>: d
Specify diameter of circle <50.0000>: 40
Cerc definit prin trei puncte de pe circumferinþã - fig. 2.13-c
Command: _circle Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: 3p

Specify first point on circle: 50,50
Specify second point on circle: 75,75
Specify third point on circle: 50,90
Cerc definit prin douã puncte diametrale - fig. 2.13-d
Command: _circle Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: 2p

Specify first end point of circle's diameter: 100,50
Specify second end point of circle's diameter: 130,75
Figura 2.13 – Utilizarea comenzii CIRCLE
Cerc definit prin douã tangente ºi razã - fig. 2.13-e
 Command: _line Specify first point:  P1

Specify next point or [Undo]:  P2

 Command: _circle Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: ttr
Specify point on object for first tangent of circle:  P5
Specify point on object for second tangent of circle:  P6
Specify radius of circle <19.5256>: 20
Cerc definit prin douã tangente ºi razã - fig. 2.13-f


 Draw (PDM)  Circle… Command: _circle Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: _3p
 Tan,Tan,Tan Specify first point on circle: _tan to  P10
Specify second point on circle: _tan to  P11
Specify third point on circle: _tan to  P12
2.6. ARC / A
Comanda se utilizeazã pentru desenarea arcelor de cerc. Cu excepþia definirilor prin trei
puncte, arcele de cerc sunt desenate în sensul declarat la configurarea AC-ului (în mod uzual
sensul este trigonometric).
PDM [Draw] [Arc]
LC A
TD
Comanda include 8 opþiuni. Prin combinarea acestora ºi luând în considerare posibilitatea de a de-
finii arce de cerc tangente la o linie sau la un arc de cerc anterior desenat, rezultã 11 variante de con-
struire. AC-ul afiºeazã opþiunile în funcþie de metoda de construcþie aleasã. Cele 8 opþiuni sunt:
Start point, Second point, End point, Center, Angle, Length of chord, Radius, Direction
In cazul în care comanda se lanseazã din PDM, atunci sunt afiºate toate variantele de desenare
a arcelor de cerc pe baza opþiunilor anterior amintite. Variantele de desenare sunt codificate
prin inþialele opþiunilor utilizate. Utilizarea unei anumite variante se obþine prin selectarea ei
dupã care sistemul afiºeazã doar cererile specifice opþiunilor implicate. In tabelul 2.2 sunt
prezentate toate variantele de desenare a arcelor de cerc.
Tabelul 2.2
Denumire prescurtatã Opþiunile utilizate
3 Points Punct de start-Punct intermediar-Punct de sfârºit
Start-Center-End Punct de start-Punct de centru-Punct de sfârºit
Start-Center-Angle Punct de start-Punct de centru-Unghi subîntins
Start-Center-Length Punct de start-Punct de centru-Lungimea coardei subîntinse
Start-End-Angle Punct de start-Punct de sfîrºit-Unghi subîntins
Start-End-Direction Punct de start-Punct de sfârºit-Direcþia vectorului tangent la arc în punctul de start
Start-End-Radius Punct de start-Punct de sfârºit-Razã
Center-Start-End Punct de centru-Punct de start-Punct de sfîrºit
Center-Start-Angle Punct de centru-Punct de start-Unghi subîntins
Center-Start-Length Punct de centru-Punct de start-Lungimea coardei subîntinse
Continue Continuã o linie sau arc de cerc anterior desenat
Observaþii:
 Primul punct al arcului poate fi introdus în coordonate tridimensionale. In acest caz
coodonata Z va fi socotitã ca elevaþie a arcului de cerc.
 Arcele de cerc tangente la o linie sau alt arc anterior desenat se construiesc tastând
un  la apariþia primei linii de opþiuni a comenzii.
 Dacã arcul de cerc este afiºat sub forma unui poligon se va mãrii valoarea variabilei
VIEWRES (cu comanda SETVAR).
 Construcþia arcelor de cerc se poate face ºi cu comenzile FILLET, PLINE sau prin
ruperea unui cerc cu comenzile BREAK sau TRIM.
 In cazul definirii arcului prin punct de start, centru ºi punct final, acesta din urmã nu
trebuie sã aparþinã neapãrat arcului. AC-ul duce o linie ajutãtoare autoextensibilã
între centrul arcului ºi punctul de aplicaþie al dispozitivului digitizor (sau punctul
indicat de utilizator prin coordonate), arcul de cerc fiind construit în sensul implicit
de desenare pornind din punctul de start pânã la intersectarea liniei ajutãtoare.
 Variabila LASTANGLE memoreazã unghiul pe care îl face raza vectoare dintre
centrul arcului ºi punctul sãu de sfârºit, cu axa Ox.
Figura 2.14
Exemple
Arc de cerc definit prin trei puncte – fig. 2.14.a

 Command: _arc Specify start point of arc or [CEnter]:  P1
Specify second point of arc or [CEnter/ENd]:  P2
Specify end point of arc:  P3
Arc de cerc definit prin punct de start, centru ºi punct de sfârºit – fig. 2.14.b.
Specify second point of arc or [CEnter/ENd]: CE
Specify center point of arc:  P5
Specify end point of arc or [Angle/chord Length]:  P6
Arc de cerc definit prin punct de start, centru, unghi la centru – fig. 2.14.c.
Specify end point of arc or [Angle/chord Length]: A
Specify included angle: 60
Arc de cerc definit prin punct de start, centru, lungime a corzii – fig. 2.14.d.
Command: _arc Specify start point of arc or [CEnter]:  P9

Specify end point of arc or [Angle/chord Length]: L
Specify length of chord: 50
Arc de cerc definit prin punct de start, de sfârºit ºi unghi la centru – fig. 2.14.e.
Specify second point of arc or [CEnter/ENd]: EN
Specify center point of arc or [Angle/Direction/Radius]: A
Arc de cerc definit prin punct de start, punct de sfârºit ºi razã – fig. 2.14.f.
Specify center point of arc or [Angle/Direction/Radius]: R
Specify radius of arc: 30
Arc de cerc definit prin punct de start, punct de sfârºit ºi direcþie – fig. 2.14.g.
 Command: _arc Specify start point of arc or [CEnter]: ]:  P15
Specify end point of arc: ]:  P16
Specify center point of arc or [Angle/Direction/Radius]: D
Specify tangent direction for the start point of arc: ]:  P17
Arc de cerc definit prin centru, punct de start ºi punct de sfârºit – fig. 2.14.h.
Command: _arc Specify start point of arc or [CEnter]: CE

Specify start point of arc:  P19
Specify end point of arc or [Angle/chord Length]:  P20
Arc de cerc definit prin centru, punct de start ºi unghi – fig. 2.14.i.

Specify end point of arc or [Angle/chord Length]: A
Arc de cerc definit prin centru, punct de start, lungime de coardã – fig. 2.14.j.

Specify end point of arc or [Angle/chord Length]: L
Specify length of chord: 40
NOTÃ: Toate opþiunile introduse de utilizator care au fost scrise cu majuscule au fost date
prin selectare din caseta ce este automat afiºatã de sistem la apãsarea butonului din
dreapta al mouse-lui
2.7. ZOOM / Z
Comanda ZOOM mãreºte (zoom in) sau micºoreazã (zoom out) imaginea obiectelor din zona
de afiºare curentã (viewport). Comanda nu modificã dimensiunile geometrice ale obiectelor,
permiþând doar vizualizarea mãritã a unor detalii sau obþinerea unei vederi de ansamblu. Dacã
la afiºarea liniei de opþiuni se introduce o valoare numericã, aceasta este consideratã ca fiind o
valoare de scalare absolutã. La crearea unui nou desen factorul implicit de scalare absolut este 1.
Un factor de scalare subunitar implicã micºorarea imaginii, în timp ce un factor supraunitar,
mãrirea imaginii ( 0.25 = micºoreazã imaginea de 4 ori; 3 = mãreºte imaginea de 3 ori). Dacã
valoarea introdusã este urmatã de caracterul x, atunci factorul de scalare este relativ la imagi-
nea curentã (se aplicã imaginii afiºate înaintea lansãrii în lucru a comenzii ZOOM). Comanda
ZOOM este transparentã (poate fi lansatã în execuþie din interiorul altei comenzii dacã este
precedatã de caracterul ‘).
MD [View] [Zoom:] – fig. 2.15
LC Z sau ‘Z (în mod transparent)
OPT Zoom real; Zoom window; Zoom previous – fig. 2.16
OPT Zoom Window  Zoom Dynamic; Zoom Scale; Zoom Center; Zoom In; Zoom Out;
Zoom All; Zoom Extents
NOTÃ: Pentru a avea acces la ultimele opþiuni prezentate este necesar sã selectaþi Zoom
Window ºi sã þineþi apãsat al treilea buton al mouse-lui 1…3 secunde – fig. 2.17.
Specify corner of window, enter a scale factor (nX or nXP), or
[All/Center/Dynamic/Extents/Previous/Scale/Window] <real time>:
All Se afiºeazã zona graficã cuprinsã între limitele de desenare în viewport-ul curent. Intr-un viewport plan AC-
ul afiºeazã zona graficã mãrginitã de limi-tele de desenare sau dreptunghiul imaginar minim care cuprinde
toate entitãþile grafice realizate (în cazul în care acest dreptunghi depãºeºte limitele de desenare). Intr-un
viewport 3D Zoom All este echivalent cu Zoom Extents.
NOTÃ: Viewport = zona de afiºare dreptunghiularã stabilitã de utilizator în spaþiul de modelare
Figura 2.15 Figura 2.16 Figura 2.17

Center Se cer:
 introducerea unui punct care va constitui centrul noii imagini;
 înãlþimea în unitãþi de desenare, a zonei grafice care se doreºte a fi afiºatã, sau factorul de sca-
lare. O valoare micã a înãlþimii corespunde unui factor de scalare mare ºi invers.
In cazul în care se selecteazã doar un punct fãrã a fi introdusã o valoare numericã de scalare, se va obþine o
imagine centratã pe punctul selectat, fãrã a fi modificatã scalarea.
Dynamic La apelarea acestei opþiuni va fi afiºatã imaginea obiectelor desenate. Suprapus peste aceastã imagine sunt înfãþiºate: un
dreptunghi desenat cu linie întreruptã verde care marchezã limitele imaginii anterior desenate; un dreptunghi desenat cu
linie întreruptã albastrã care marcheazã zona graficã cuprinsã între limitele de desenare; un dreptunghi desenat cu linie con-
tinuã neagrã/albã care marchezã zona graficã care urmeazã a fi afiºatã. Acest din urmã dreptughi poate fi:
 deplasat cu dispozitivul de punctare (mouse-ul) sau cu tastele sãgeatã, în care caz se obþine o
imagine nescalatã (panning) – deplasarea se poate realiza atâta timp cât în mijlocul dreptunghiu-
lui este afiºat un X;
 redimensionat cu dispozitivul de punctare sau tastele sãgeatã – pentru accesarea sau pãrãsirea modu-
lui de redimensionare se tasteazã un .
Intrarea în modul de redimensionare este semnalatã prin apariþia unei sãgeþi aplicate pe latura din dreapta a dreptunghiului.
Extents Se afiºeazã o imagine care cuprinde toate entitãþile desenate. Aceastã opþiune are ca efect regenerarea desenu-
lui (recalcularea imaginii entitãþilor grafice cuprinse în spaþiul de modelare afiºat).
Previous Se afiºeazã imaginea obþinutã în urma execuþiei ultimei comenzi ZOOM, PAN, VIEW sau DVIEW.
Scale Se cere introducerea factorului de scalare absolut sau relativ. Factorul de scalare relativ se introduce sub forma unei
valori pozitive urmate de caracterul X. Factorul de scalare absolut se aplicã dimensiunilor afiºate care corespund unui
factor de scalare 1. Cel relativ se aplicã ultimei imagini afiºate – se aplicã factorului de scalare curent. Astfel dacã
imaginea curentã este obþinutã cu un factor de scalare de 0.5 ºi se aplicã un factor de scalare relativ de 0.4 va fi obþinutã
o imagine cu factorul 0.5*0.4=0.2. In schimb dacã se aplicã un factor de scalare absolut de 0.4, imaginea va avea fac-
torul 1*0.4= 0.4. In cazul în care valoarea este urmatã de caracterele XP, ea reprezintã factorul de scalare relativ la uni-
tatea de reprezentare din spaþiul hârtie (spaþiu hârtie = spaþiu dimensionat de urtilizator în vederea tipãririi modelului
creat în spaþiul de lucru).
Window Se cere selectarea a douã puncte care vor constituii colþurile opuse ale unui dreptunghi care marcheazã noua
zonã graficã afiºatã.
<real time> Permite mãrirea sau micºorarea imaginii elementelor grafice afiºate prin utilizarea unui dispozitiv de punctare (spre exem-
plu mouse-ul). Opþiunea este lansatã în execuþie tastând  la apariþia liniei de opþiuni a comenzii ZOOM. Lansarea în ex-
ecuþie este marcatã de apariþia simbolului grafic . Dacã se ºi se puncteazã un punct aflat la mijlocul înãlþimii ecranului ºi
ºi neeliberând butonul mouse-lui se deplaseazã simbolul la capãtul de sus al ecranului se obþine o mãrire a imaginii de
100%. Dacã se deplaseazã simbolul la baza ecranului se obþine o micºorare de 100%. Dacã se puncteazã un punct aflat la
baza ecranului ºi se deplaseazã simbolul la capãtul de sus se obþine o mãrire de 200%. Imaginea se modificã pe tot parcursul
deplasãrii simbolului, încetând odatã cu eliberarea butonului din stânga al mouse-lui.
Variabile
VIEWCTR coordonatele X ºi Y ale centrului imaginii curente.

VIEWSIZE înãlþimea exprimatã în unitãþi de desenare a imaginii curente.
VMAX coordonatele X ºi Y ale colþului din dreapta sus al imaginii curente.
VMIN coordonatele X ºi Y ale colþului din stânga jos al imaginii curente.
Observaþii:
 Se poate utiliza un ZOOM diferit în fiecare zonã de desenare (viewport).
 In cazul în care este lansatã în execuþie din interiorul altei comenzi (modul trans-
parent de lucru) opþiunile All, Extents cauzeazã regenerarea desenului.
 ZOOM este comandã transparentã exceptând comenzile VPOINT, DVIEW, VIEW
ºi PAN care nu permit utilizarea ei în mod transparent.
 In cazul dispozitivelor digitizoare de tip WinMouse sau NetMouse butonul din mij-
loc îndeplineºte funcþia de zoom. La fiecare apãsare imaginea este mãritã sau mic-
ºoratã cu un pas fix.
Exemple
Pentru început realizaþi desenul din figura 2.18
Figura 2.18 – Utilizarea comenzii

ZOOM
Command: z
ZOOM Specify corner of window, enter a scale factor (nX or nXP), or
[All/Center/Dynamic/Extents/Previous/Scale/Window] <real time>: a
 Command: _line Specify first point: 80,10
Specify next point or [Undo]: @-70,0
Specify next point or [Close/Undo]: @60,0
Specify next point or [Close/Undo]: @30<-50
Command: _circle Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: 40,30

Obþinerea unei imagini centrate în punctul P1ºi mãritã de 4 ori - fig. 2.19.a (imagine iniþialã);
fig. 2.19.b (imagine finalã).
Command: z
[All/Center/Dynamic/Extents/Previous/Scale/Window] <real time>: c
Specify center point:  P1
Enter magnification or height <338.1786>: 4x
b
Figura 2.19 – Utilizarea comenzii ZOOM opþiunea C
Obþinerea unei imagini prin ZOOM Dynamic - fig. 2.20.a (imagine iniþialã); fig. 2.20.b
(imagine intermediarã), fig. 2.20.a (imaginea finalã).
Command: z
[All/Center/Dynamic/Extents/Previous/Scale/Window] <real time>: d
a
b c
Figura 2.20
Obþinerea unei imagini prin ZOOM Window - fig. 2.21..a (imagine iniþialã); fig. 2.21..b
(imagine obþinutã).
Command: z
[All/Center/Dynamic/Extents/Previous/Scale/Window] <real time>:  P1 – fig. 2.21
Specify opposite corner:  P2
a b
Figura 2.21
2.7. UNDO / U / REDO

Pe durata editãrii unui desen, AC-ul memoreazã toate comenzile lansate în lucru, într-un fiºier
temporar. Atunci când este lansatã în execuþie, comanda UNDO, AC-ul acceseazã acest fiºier
ºi anuleazã în ordine inversã efectul comenzilor anterior executate.
Comanda U anuleazã efectul ultimei instrucþiuni lansate anterior în lucru. Ea este similarã ca
efect cu comanda UNDO 1.
REDO anuleazã efectul ultimei comezi UNDO cu condiþia de a fi lansatã în execuþie imediat dupã ea.
PDM [Edit] [Undo] LC u PDM [Edit] [Redo]

LC undo OPT LC redo
sau Ctrl+Z sau Ctrl+Y
OPT
Opþiuni UNDO
Auto Opþiunea este caracterizatã prin douã stãri ON ºi OFF. Dacã starea este ON, oricare rubricã a meniului (meniu
macro) indiferent de numãrul de comenzi pe care-l conþine va fi tratatã ca o singurã comandã. Starea OFF indicã
tratarea individualã a comenzilor incluse într-o rubricã de meniu.
Mark Permite introducerea unui marcator înaintea unei serii de comenzi. Numãrul de marcatori care pot fi utilizaþi
într-un desen AC nu este limitat.
Back Utilizatã împreunã cu opþiunea Mark permite poziþionarea prin ºtergerea comenzilor care-l preced, pe ultimul
marcator introdus. În momentul în care este atins ultimul marcator din desen, va fi afiºat mesajul -This will undo
everything. OK?<Y>:
Control Limiteazã sau dezactiveazã comanda UNDO
All Activeazã toate opþiunile comenzii UNDO
None Dezactiveazã toate opþiunile comenzii UNDO
One Permite anularea efectului unei singure comenzi anterior executatã.
Group Impreunã cu opþiunea End permite marcarea unui grup de comenzi care ulterior sunt tratate ca o singurã co-
mandã. Opþiunea grup plaseazã un marcator de început de grup, în timp ce opþiunea End plaseazã un marcator
de sfârºit de grup.
End Utilizatã împreunã cu opþiunea Group, plaseazã un marcator de sfârºit de grup.
Observaþii:
 Prin dezactivarea comenzii UNDO este salvat spaþiu pe dispozitivul de memorare

extern (harddisk).
 Utilizarea comenzii U în timpul execuþiei unei comenzi LINE sau PLINE, are ca
efect ºtergerea ultimei entitãþi desenate fãrã ca prin aceasta sã se pãrãseascã co-
manda LINE sau PLINE.
 Utilizarea comenzii U în timpul execuþiei unei comenzi de dimensionare (exe-cuþie
sub prompterul DIM:) are ca efect anularea ultimei comenzi de dimensionare. Lan-
satã în execuþie dupã ieºirea din modul de dimensionare, efectul va fi de anulare a
tuturor operaþiilor executate în modul de dimensionare din care s-a ieºit.
 Fiºierul temporar de stocare al comenzilor lansate în lucru este automat ºters dupã
executarea comenzii PLOT sau PRPLOT.
 Atât comanda U cât ºi Undo sunt transparente
2.9. ERASE / E
Comanda ERASE se utilizeazã pentru ºtergerea entitãþilor din desenul curent.
PDM [Modify] [Erase]

LC E
MT
Select objects: Se cere selectarea entitãþii care trebuie ºtearsã.
Observaþii:
 Anularea unei comenzi de ºtergere se realizeazã cu comanda OOPS dar numai
în cazul în care aceasta este lansatã în execuþie imediat dupã comanda
ERASE. In cazul în care dupã ERASE au mai fost executate ºi alte comenzi,
ºtergerea poate fi anulatã cu comanda U sau UNDO
 Pentru ºtergerea unei pãrþi dintr-o entitate se utilizeazã comanda TRIM,
BREAK, STREATCH sau CHANGE.
 O modalitate mai rapidã de ºtergere: se selecteazã entitatea sau entitãþile dorite
se deplaseazã pointerul mouse-lui într-o zonã liberã a ecranului, se dã un clic
pe butonul din dreapta al mouse-lui ºi se selecteazã opþiunea Erase
2.10. POINT
Comanda este utilizatã pentru definirea punctelor. In AC punctele sunt utilizate pe post de
marcatori al unei anumite poziþii. Aceea poziþie poate fi referitã ca nod utilizând modurile
OSNAP (vezi comanda OSNAP).
PDM [Draw] [Point:] [Single point]

DT
LC POINT
Point: Se introduce poziþia punctului în coordonate absolute, relative, polare sau se punc-
teazã poziþia cu un dispozitiv digitizor de tip mouse, tabletã digitizoare sau cu ajutorul
tastelor sãgeatã.
Variabile
PDMODE (Point Display MODE) controleazã shape-ul (forma) –fig.2.16– utilizat în
marcarea punctelor (nodurilor).
PDSIZE (Point Display SIZE) controleazã dimensiunea shape-ului utilizat în marcarea
punctelor. Dacã valoarea este pozitivã ea reprezintã dimensiunea în unitãþi de
desenare, dacã este negativã reprezintã un anumit procent din dimensiunea
imaginii afiºate. Dacã este 0, forma de marcare a punctelor va avea mãrimea
de 5 % din înãlþimea zonei de desenare.
Observaþii:
 Intr-un desen AC se poate utiliza o singurã definiþie a variabilelor PDMODE
ºi PDSIZE. Dacã variabilele sunt modificate în timpul editãrii unui desen,
atunci modificarea va afecta global desenul realizat la executarea primei re-
generãri a acestuia.
 Punctele create automat de sistem în stratul DEFPOINTS nu sunt afectate de
setãrile variabilelor PDMODE ºi PDSIZE.
 Toate punctele create într-un desen sunt imprimabile. Pentru a nu fi imprimate
existã urmãtoarele metode: se ºterg cu comanda ERASE; se deseneazã într-un
singur strat care înainte de imprimare se dezactiveazã (opþiunea OFF a
comenzii LAYER); se dã varibilei PDMODE valoarea 1.
 Comanda DDPTYPE determinã afiºarea casetei de dialog Point Style – fig.
2.23– prin care se poate alege interactiv mãrimea ºi forma de simbolizare a
punctelor.
In fig. 2.22 sunt prezentaþi marcatorii de punct disponibili în AC ºi valoarea corespunzãtoare a
variabilei PDMODE.
Fifura 2.23 – Caseta Point Style

Figura 2.22 – Shape-uri pentru marcarea punctelor
2.11. ID
Comanda ID se utilizeazã pentru afiºarea coordonatelor carteziene X, Y, Z ale unui punct selectat.
PDM [Tools] [Inquiry] [ID Point]

LC ID sau ‘ID (în mod transparent)
Point: Selecteazã un punct cu dispozitivul digitizor de tip mouse, tabletã digitizoare, sau cu ajutorul tastelor sãgeatã. Pentru
selectarea punctului se pot utiliza ºi modurile OSNAP. AC-ul va afiºa coordonatele punctului în UCS-ul curent.
Variabile
LASTPOINT Memoreazã coordonatele punctului referit cu comanda ID. Memorarea este
valabilã pânã la executarea unei alte comenzi de desenare.
Observaþii:
 Punctul selectat devine automat ultimul punct referit ºi poate fi folosit ca punct
de bazã în cazul definirilor prin coordonate relative (cu simbolul @).
Exemplu
Command: id
Point: (selecteazã un punct oarecare)
Point: X = ........ Y = ........ Z = .........
2.12. PAN/P
Comandã care dã posibilitatea deplasãrii zonei de afiºare pe cuprinsul desenului fãrã modifi-
carea factorului de scalare. In mod implicit deplasarea este realizatã concomitent cu depla-
sarea pointer-ului afiºat de comandã .Comanda este utilã în cazul în care se doreºte afiºarea
unei zone a desenului care nu este, sau este parþial vizibilã pe ecranul terminalului. Prin
prisma funcþionãrii ea poate fi asimilatã cu deplasarea ecranului pe cuprinsul ariei desenului.
Comanda este transparentã ºi în mod implicit deplasarea zonei de afiºare se dã în coordonate
relative.
PDM [View] [Pan:] [Realtime]
ST
LC P sau ‘P (în mod transparent)
Scurt Punctaþi cu butonul din dreapta al mouse-lui într-o zonã liberã a desenului ºi selectaþi Pan
 dacã se lanseazã în execuþie din LC sub forma P sau ‘P este afiºat pointer-ul ºi
mesajul:
Press ESC or ENTER to exit, or right-click to display shortcut menu.
Aceastã variantã de execuþie a comenzii poartã denumirea de Panning in Real Time (deplasare în
timp real) deoarece imaginea este deplasatã concomitent cu deplasarea pointer-ului. Deplasarea este
activatã prin punctare (în oricare zonã a imaginii), ºi are loc atâta timp cât se þine apãsat butonul dis-
pozitivului de punctare. Pentru a ieºi din comandã se apasã tasta ESC sau .
 dacã se lanseazã în execuþie din LC sub forma -P sunt afiºate mesajele:
Specify base point or displacement:
Specify second point:
Specify base point or displacement Se introduc fie deplasãrile pe axa Ox ºi Oy, fie coordonatele unui punct de bazã.
Specify second point In cazul în care la opþiunea anterioarã au fost introduse valorile deplasãrilor, se tasteazã  altfel
se introduc coordonatele unui punct, care împreunã cu punctul de bazã definesc vectorul de
deplasare al imaginii.
Observaþii:
 Deplasarea imaginii este caracteristicã doar ferestrei de afiºare (view port) curente.
 Vectorul de deplasare indicã dimensiunea, direcþia ºi sensul deplasãrii imaginii.
 Comanda PAN poate fi suplinitã prin comanda ZOOM, opþiunea Dynamic.
 Imaginile obþinute cu comanda PAN pot fi readuse pe ecran cu comada ZOOM, opþi-
unea Previous.
 PAN este comandã transparentã dar nu poate fi lansatã în execuþie din interiorul comen-
zilor VPOINT, DVIEW, ZOOM, VIEW.
Exemple
Pentru început realizaþi

desenul din fig. 2.24
Figura 2.24
 Command: <Grid on> Activeazã modul Grid
 Command: <Ortho on> Activeazã modul Ortho
 Command: _line Specify first point:  pct-ul 1– fig 2.25
Specify next point or [Undo]: 80 Indicã pct-ul 2 ºi apoi  – fig. 2.25
Specify next point or [Undo]: 50 Indicã pct-ul 3 ºi apoi  – fig. 2.25
Command: '_pan

 pct-ul 1– fig 2.26 Press ESC or ENTER to exit, or right-click to display shortcut menu.
 pct-ul 2– fig 2.26

Rezultã imaginea din figura 2.27

Figura 2.26 Figura 2.27
2.13. SAVE / SAVE AS

Comanda SAVE, în mod implicit salveazã (scrie pe HDD –Hard Disk Drive) conþinutul de-
senului curent într-un fiºier având extensia .DWG. Comanda poate fi lansatã în execuþie doar
din LC – linia de comandã – ºi are ca efect afiºarea casetei de dialog Save Drawing As –
figura 2.28. Denumirea implicitã a fiºierului este numele desenului curent. In cazul în care de-
senul curent nu are un nume explicit dat de utilizator, AC-ul îl denumeºte implicit DrawingX.
Modificarea denumirii se realizeazã introducând noul nume în caseta de editare File name: din
caseta de dialog Save Drawing As.
Figura 2.28 – Caseta Save

Drawing As
Save in Se selecteazã subdirectorul în care va fi salvat fiºierul;
Se face trecerea automatã în subdirectorul care conþine subdirectorul curent;
Se creazã un nou subdirector în subdirectorul curent. Utilizatorului i se cere denumirea noului subdirector
care va fi creat apãsându-se pe ;
Se afiºeazã doar denumirea fiºierelor din subdirectorrul curent;
Se afiºeazã denumirea, dimensiunea, data ºi ora la care au fost create sau modificate (ultima modificare)
fiºierele din subdirectorrul curent;
File name Se introduce sau modificã denumirea desenului curent;
Save as type Se alege versiunea de AC sub care se poate face salvarea. Tipurile de formate ce pot fi utilizate sunt
prezentate în fig. 2.23;
Save Incheie comanda de salvare scriind informaþia pe HDD;
Cancel Abandoneazã comanda de salvare;
Options… Determinã afiºarea casetei de dialog Save as Options – figura 2.24 – prin care se seteazã parametrii sub
care se face salvarea fiºierelor desen (extensie .dwg) sau a fiºierelor interschimbabile (extensie .dxf).
DWG Options
 Save all drawings as Se alege formatul implicit sub care se face salvarea fiºierelor desen.
 Index type Determinã crearea unei tabele de indecºi pentru straturi ºi/sau zone. Existenþa ta-
belelor determinã creºterea vitezei de încãrcare a desenelor de dimensiuni mari;
 none nu se creazã nici o tabelã de indecºi
 layer se încarcã doar straturile active (on) sau dezgheþate.
 spatial se încarcã numai zona delimitatã de utilizator.
 layer/spatial se încarcã doar straturile active ºi dezgheþate ºi zonele delimitate de utilizator.
DXF Options vezi comanda DXFOUT
Figura 2.30
Figura 2.29
LC save
Observaþii:
 Atât opþiunea Save din PDM cât ºi lanseazã în execuþie comanda QSAVE
Variabile
ISAVEBAK Determinã crearea fiºierelor de rezervã de tip BAK. Poate lua valoarea 0
sau 1. Pentru 0 nu sunt create fiºiere BAK iar pentru 1 sunt create. Fiº-
ierele BAK sunt utile deoarece ele memoreazã informaþia creatã pânã la
ultima salvare. In cazul distrugerii fiºierului de lucru ca urmare a unei
cãderi a sistemului în fiºierul de tip BAK se gãseºte toatã informaþia pânã
la ultima salvare.
ISAVEPERCENT Se fixeazã dimensiunea spaþiului irosit la salvarea parþialã fiºierelor. Poate lua
o valoare întreagã între 0 ºi 100. Valoarea de 40 fixeazã limita superioarã a
spaþiului irosit la 40% din mãrimea fiºierului. La depãºirea acestei valori se
face automat o salvare complectã (în aceastã situaþie spaþiul irosit este 0).
SAVETIME Se fixeazã timpul scurs între douã salvãri automate. Poate lua o valoare în-
tregã între 0 ºi 120 reprezentând numãrul de minute dintre salvãri.
2.14. SAVE AS
Comanda SAVE AS salveazã desenul curent într-un fiºier a cãrui denumire este introdusã de
utilizator. Indiferent cum este lansatã în execuþie are ca efect afiºarea casetei de dialog Save
Drawing As – fig. 2.28.

MD [File:] [Save As…]
LC SAVEAS
Observaþii:
 Dacã variabila FILEDIA este setatã pe 0 comanda SAVE AS se executã prin in-
termediul LC (se activeazã apariþia mesajelor de dialog ºi se inhibã apariþia casetei
Save Drawing As). In acest caz sunt afiºate mesajele:
Current file format: AutoCAD 2000 Drawing
Enter file format [R13(LT95)/R14(LT98/LT97)/2000/DXF/Template] <2000>:
Save drawing as <C:\Program Files\ACAD2000\Drawing1.dwg>:
 Primul mesaj indicã tipul de format implicit sub care va fi salvat desenul.
 Al doilea mesaj cere specificarea unui format de salvare.
 Al treilea mesaj cere specificarea adresei de salvare.
2.15. QSAVE
Comanda QSAVE salveazã desenul curent. In cazul în care desenul are o denumire aceasta va
fi ºi denumirea fiºierului în care se face salvarea. In cazul în care desenul nu are o denumire
este automat afiºatã caseta Save Drawing As.
PDM [File:] [Save]
LC QSAVE
ST
Observaþii:
 Dacã fiºierul desen a fost deschis în mod ‘read only’ (în acest mod nu sunt accep-
tate modificãri) ºi au fost fãcute modificãri, el poate fi salvat (cu modificãrile
fãcute) cu comanda SAVE AS
2.16. CLOSE/EXIT/QUIT
Comanda CLOSE închide desenul curent. Dacã de la deschiderea desenului nu au fost operate
modificãri închiderea se face automat fãrã a fi afiºate mesaje. In cazul în care au fost operate
modificãri este afiºat o casetã de dialog prin care se cere salvarea sau renunþarea la modifi-
cãrile fãcute – fig. 2.25. In cazul în care se alege opþiunea de salvare, va fi automat afiºtã
caseta Save Drawing As
Lansare în execuþie ºi opþiuni – CLOSE

PDM [File:] [Close]
LC CLOSE
Comanda EXIT sau QUIT închide mediul de lucru
AC. Inainte de ieºirea din AC este afiºatã caseta de Figura 2.31
dialog din figura 2.31.

Lansare în execuþie ºi opþiuni – EXIT sau QUIT
PDM [File:] [Exit]
CL EXIT sau QUIT
Observaþii:
 Se recomandã salvarea desenului curent la fiecare 15 minute
 In cazul în care se executã comanda SAVE cu un nume de fiºier existent sistemul
va afiºa un mesaj de atenþionare.
2.17. LTSCALE
Permite modificarea factorului de scalare ºi spaþierii segmentelor de dreaptã care intrã în
componenþa liniilor întrerupte ºi a liniilor punctate. Valoarea lui LTSCALE este globalã
(se aplicã tuturor liniilor din desenul curent). Setarea iniþialã este <1.0000>. Modificarea
variabilei LTSCALE determinã regenerarea automatã a desenului.
LC LTSCALE sau ‘LTSCALE
Enter new linetype scale factor <1.0000>:
Variabile de sistem
LTSCALE Conþine o valoare realã pozitivã. Valoarea implicitã a variabilei este 1.0
Observaþii:
 Redesenarea sau regenerarea desenului este cu atât mai rapidã cu cât valoarea vari-
abilei LTSCALE este mai mare.
 Dacã se schimbã valoarea lui LTSCALE în desenul curent, schimbãrile din desen
devin vizibile dupã regenerarea desenului.
 In cazul în care tipul de linie curent nu este continuu, dar pe ecran entitãþile sunt de-
senate cu linie continuã, se mãreºte factorul de scalare.
2.18. OSNAP (Object SNAP)

AC-ul oferã posibilitatea selectãrii automate a unor puncte care îndeplinesc proprietãþi geometrice
precum: intersecþia, tangenþa, perpendicularitatea, etc. Aceste moduri de selecþie în mod implicit
sunt temporare (sunt activate doar dacã sunt apelate, fiind automat dezactivate la terminarea op-
eraþiei de selecþie), dar prin intermediul comenzii OSNAP pot fi declarate permanente (sunt activate
automat de fiecare datã când este invocatã o operaþie de selecþie). Modurile de selecþie sunt activate
prin butonul OSNAP din bara de stare. In cazul în care sunt activate sistemul propune modul de se-
lecþie cel mai adecvat funcþie de amplasarea pointer-ului vizavi de entitãþile existente. Corespunzã-
tor modului de selecþie propus, pe entitatea cea mai apropiatã de pointer este adecvat amplasat un
simbol de culoare roºie (culoarea poate fi modificatã de utilizator).
I – Modul temporar de selecþie

Dã posibilitatea selectãrii unui punct care respectã condiþia geometricã specificatã. Condiþia se
specificã înaintea selectãrii punctului. Condiþiile posibile sunt:
Mod OSNAP Picto- Descriere
gramã
APParent în cazul în care pointer-ul este poziþionat pe intersecþia aparentã a douã obiecte situate în plane
intersection diferite, se selecteazã punctul de intersecþie.
CENter în cazul în care pointer-ul este poziþionat pe o entitate de tip cerc, arc de cerc, inel (donut), sau
arc de polilinie se selecteazã automat centrul acesteia.
ENDpoint se selecteazã cel mai apropiat capãt al entitãþii, faþã de pointer.
EXTension se cere indicarea unui punct de capãt al unei entitãþi existente dupã care sistemul duce automat o
linie elasticã pe direcþia entitãþii spre pointer. Pentru ca linia elasticã sã fie dusã, este necesar ca
pointer-ul sã se gãseascã în apropierea direcþiei entitãþii. Se selecteazã un punct de pe acea
direcþie care este cel mai apropiat de poziþia pointer-ului.
FROm mod de selecþie utilizat împreunã cu modurile OSNAP pentru a stabilii un punct de bazã
temporar, necesar definirii în coordonate relative a punctului curent
INSertion se selecteazã punctul de inserare al entitãþii (de tip bloc, atribut sau text) indicatã.
INTersection se selecteazã punctul de intersecþie a douã entitãþi. Intersecþia trebuie sã fie cuprinsã în interiorul
cãsuþei de selecþie – pointer.
MIDpoint se selecteazã punctul de mijloc al entitãþii indicate.
NEArest se selecteazã cel mai apropiat punct faþã de centrul cãsuþei de selecþie al entitãþii indicat.
NODe se selecteazã punctul entitate care este inclus în cãsuþa de selecþie.
NONe dezactiveazã modul permanent de selecþie pentru urmãtorul punct selectat
PARallel se indicã o entitate existentã, dupã care la plasarea pointer-ului în apropierea unei direcþii
paralele cu entitatea indicatã sistemul traseazã automat o linie elasticã pe direcþia respectivã
aºteptând specificarea unui punct pe aceea direcþie. Dacã pointer-ul este deplasat faþã de direcþia
liniei elastice aceasta este automat ºtearsã.
PERpendicular se selecteazã acel punct al entitãþii indicate care constitue piciorul perpendicularei care se
coboarã din ultimul punct desenat. Modul este valid în cazul entitãþilor de tip: cerc, arc de cerc,
elipsã, arc de elipsã, linie, linie multiplã, linie de construcþie, polilinie, solid, spline,
QUAdrant se selecteazã acel punct al unei entitãþi de tip cerc, elipsã, arc de cerc, de polilinie, sau elipsã a
cãrui razã vectoare faþã de centrul entitãþii face cu orizontala un unghi de 0, 90, 180, 270 grade
TANgent se selecteazã acel punct al entitãþii indicate care constituie piciorul tangentei duse din ultimul
punct desenat, la entitate
Selectarea unui anumit mod OSNAP la cererea de introducere a unui punct, se poate face în
urmãtoarele variante:
 se tasteazã prescurtarea (sau întreaga denumire) caracteristicã modului –
prescurtãrile au fost anterior prezentate scrise cu majuscule.
 se puncteazã pictograma caracteristicã modului din bara Object Snap. Op-
eraþiile necesare pentru a activa bara sunt: View Toolbars…  caseta de
validare Object Snap din fereastra de defilare Toolbars  Close.
 se þine apãsatã tasta Shift ºi se dã clic pe butonul din dreapta mouse-lui, se
puncteazã modul OSNAP dorit.
In figura 2.32 sunt prezentate punctele selectate de sistem (marcate de sãgeþile OSNAP) în ca-
zul utilizãrii condiþiilor geometrice anterior specificate ºi al plasãrii pointer-ului de selecþie în
poziþiile specificate.
Observaþii:
 Modurile ENDpoint, MIDpoint pot fi utilizate ºi în cazul muchilor obiectelor 3D ºi
al frontierelor suprafeþelor;
 Modul INTersection acþioneazã ºi în cazul entitãþilor cuprinse în blocuri, cu condi-
þia ca blocul sã fie inserat cu acelaºi factor de scalare pe X ºi Y. Modul INT nu este
valid în cazul muchiilor obiectelor 3D;
Figura 2.32 – Modurile de selecþie OSNAP

 Cu modul NODe se pot selecta puncte definite cu comanda POINT dar ºi puncte
incluse în blocuri sau puncte obþinute cu comenzile DIVIDE sau MEASURE;
 In cazul modului INSertion selectarea unui atribut conþinut într-un bloc determinã
selectarea punctului de inserare al atributului nu al blocului;
 Utilizarea modului PERpendicular la selectarea primului punct dintr-o comandã,
determinã apariþia cererii de selectare a unui obiect existent – pe direcþia acestuia se
va duce o perpendicularã care va pornii din cel de-al doilea punct selectat;
Exemple
Utilizarea temporarã a modurilor CENter, PERpendicular, TANgent – figura 2.33

 View (PDM) Command: _toolbar se activeazã bara Object Snap
 Toolbars…
 Object Snap  Close
Command: _circle

Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]:  pct-ul 1
Command: 
_circle Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]:  pct-ul 2
Specify radius of circle or [Diameter] <10.0000>: 25
Command: _line

Specify first point:

_tan to  pct-ul 3

Command: 
 _line Specify first point:

Command: 
_line Specify first point:

_cen of  pct-ul 3
 Specify next point or [Undo]:

Command: 
 _per to  pct-ul 7
 Specify next point or [Undo]:
_per to  pct-ul 8
 Specify next point or [Close/Undo]:
Command: 
 _cen of  pct-ul 6
Figura 2.33
Utilizarea temporarã a modurilor MIDpoint, INTersection, ENDpoint, FROm, PARalel,

PERpendicular – figura 2.34.
Command: _line Specify first point:

Specify next point or [Undo]:  pct-ul 1
Specify next point or [Undo]:  pct-ul 2
Command: _arc Specify start point of arc or [CEnter]:  pct-ul 3

Specify second point of arc or [CEnter/ENd]:  pct-ul 4
Specify end point of arc:  pct-ul 5
Command: _line

Specify first point: _endp of  pct-ul 6

Specify next point or [Undo]: _mid of  pct-ul 6

Pct-ul 8 este pct-ul obþinut din intersectarea prelungirii arcului de cerc cu segmentul 1 – 2.
Specify next point or [Undo]: _int of and  pct-ul 4 ºi apoi  pct-ul 7
Command: 
_line Specify first point: from
Base point: _int of <Offset>: @30,20  pct-ul 8

Specify next point or [Undo]: _par to 25 indicã pct-ul 9 ºi apoi  pct-ul 10

Specify next point or [Undo]: _per to  pct-ul 9
Figura 2.34
II – Modul permanent de selecþie

Acest mod de selecþie atunci când este activat determinã selectarea automatã – în funcþie de ampla-
sarea pointer-ului – a punctelor care au caracteristici geometrice similare cu cele setate de utilizator.
Activarea modului se face prin punctarea butonului OSNAP din bara de stare sau tasta funcþionalã
F3. Setarea caracteristicilor geometrice active se realizeazã din caseta Drafting Settings pagina Ob-
ject Snap – fig. 2.35– prin validarea casetelor corespunzãtoare. Pentru a afiºa aceastã casetã se dã
clic cu butonul din dreapa al mouse-lui pe butonul OSNAP ºi se puncteazã Settings.
Atunci când sistemul detecteazã un punct al cãror caracteristici corespund modurilor active
plaseazã pe el simbolul grafic corespunzãtor – simbolurile pot fi vãzute alãturat casetelor de
validare în fig. 2.29. Culoarea ºi dimensiunea simbolurilor – AutoSnap Marker – precum ºi
caracteristicile lor pot fi setate din caseta Options pagina Drafting – fig. 2.30. Aceastã casetã
este afiºatã dacã se puncteazã butonul Options… din caseta Drafting Settings. Semnificaþia
casetelor de validare din caseta Options pagina Drafting este urmãtoarea:
Marker Determinã afiºarea – activarea – simbolurilor grafice AutoSnap atunci când pointer-ul este deplasat
peste punctele ale cãror caracteristici geometrice corespund modurilor Snap active. Simbolurile
poartã denumirea de AutoSnap marker ºi sunt afiºate peste punctele la care se referã. Activarea mar-
catorilor se poate face ºi setând variabila AUTOSNAP la 1.
Magnet Activeazã sau dezactiveazã modul de lucru prin care pointer-ul este deplasat automat în punctul cel
mai apropiat, ale cãrui caracteristici se potrivesc cu modurile OSNAP active. Deplasarea are loc în
cazul în care pointer-ul se gãseºte în apropierea punctului. Activarea modului Magnet se poate face ºi
setând variabila AUTOSNAP la 4.
Display AutoSnap tooltip Determinã afiºarea unei casete text de fiecare datã când sistemul utili-zeazã automat un modul
OSNAP. Caseta conþine o descriere a modului executat. Afiºarea poate fi activatã ºi setând variabila
AUTOSNAP la 2.
Display AutoSnap aperture box Determinã afiºarea unei casete – aperture box – suprapuse peste currsorul AC
de fiecare datã când este utilizat un mod OSNAP. Afiºa-rea poate fi controlatã ºi prin variabila AP-
BOX ( 1 = afiºare, 0 = caseta nu este afiºatã) .
Figura 2.29 – Caseta Drafting Settings, pagina Object Snap
Observaþii:
 Modul curent de selecþie este memorat de sistem prin variabila OSMODE;
 Se recomandã ca mãrimea cãsuþelor de selecþie de tip Aperture ºi Pickbox sã fie
diferitã. Astfel, într-o operaþie de selecþie sunt afiºate ambele cãsuþe, utilizatorul fi-
ind atenþionat cã este definit un mod de selecþie implicit;
 De îndatã ce, operaþiile care au necesitat definirea unui anumit mod de selecþie im-
plicit, au fost încheiate, este bine ca modul sã fie dezactivat. In caz contrar, op-
eraþiile ulterioare de selecþie pot avea rezultate imprevizibile. Ca exemplu se poate
da cazul în care dupã activarea modului de selecþie CEN se selecteazã un arc de
cerc sau cerc. In aceastã situaþie mesajul sistemului este “1 selected, 0 found”
deoarece sistemul mutã automat cursorul de selecþie de pe entitatea punctatã în
centrul acesteia ºi astfel neputând gãsii entitatea.
Figura 2.36 – Caseta Options, pagina Drafting
2.19. AutoTrack
Modul de lucru AutoTrack permite definirea entitãþilor sub anumite unghiuri sau într-o anu-
mitã relaþie de vecinãtate cu alte entitãþi sau puncte caracteristice ale acestora. Pentru a putea fi
utilizat modul presupune activarea modului de selectare automatã OSNAP. Modul AutoTrack
include douã variante de lucru:
Se activeazã prin punctarea butonului POLAR din bara de stare
Polar Tracking ºi este utilizatã pentru tragerea cursorului pe direcþii înclinate
sub unghiuri predefinite. Direcþiile sunt duse automat de sistem
sub forma unor linii punctate, care pornesc din puncte selectate de utilizator prin utilizarea
modului OSNAP. Selectarea punctelor se realizeazã prin indicare (poziþionarea pointer-ului
pe punctul dorit fãrã a da clic) fiind semnalatã de sistem prin simbolul + poziþionat peste
punct. Configurarea modului se face din caseta Drafting Settings pagina Polar Tracking – fig.
2.37.
Cele mai importante elemente ale paginii sunt:
 Polar Tracking On (F10) – activeazã/dezactiveazã modul. Efectul este obþinut ºi prin
apãsarea tastei funcþionale F10 în timpul sesiunii de lucru.
 Increment angles – definirea pasului unghiular sub care se duc direcþiile de tragere.
Prin aceastã casetã sistemul propune o gamã de paºi unghiulari dintre care utilizatorul
îl selecteazã pe cel dorit. In cadrul operaþiei de definire a unui punct, o datã cu depla-
sarea cursorului sistemul afiºeazã direcþii înclinate sub unghiuri ce sunt multiplii ai
pasului selectat.
 Additional angles – validarea casetei dã posibilitatea de a adãuga noi unghiuri (unghi-
uri care nu sunt multiplii ai pasului selectat) de ducere a direcþiilor de tragere. Pentru a
adãuga un nou unghi:  Additional angles,  New, se scrie unghiul dorit, 
 Object Snap Tracking Settings – conþine douã butoane radio cu semnificaþia:
 Track Orthogonaly Only – direcþiile de tragere vor fi duse din 90 în 90 de grade
 Track Using all polar angle settings – direcþiile vor fi duse dupã unghiurile adãugate ºi ca
multiplii ai pasului unghiular
 Polar Angle measurement – conþine douã butoane radio cu semnificaþia:
 Absolute – direcþiile au ca bazã de referinþã axa Ox
 Relativ to last segment – Direcþiile au ca bazã de referinþã ultimul segment de linie definit
Figura 2.37 – Caseta Drafting Settings, pagina Polar Tracking

NOTÃ: Dacã modul Polar Tracking este activ, pentru a specifica o direcþie înclinatã sub un
unghi diferit de cele propuse de sistem, se introduce de la tastaturã simbolul < urmat
de valoarea unghiului dorit. Sistemul va rãspunde cu mesajul Angle Override:
unghiul introdus ºi va afiºa automat direcþia sub unghiul respectiv.
Se activeazã prin punctarea butonului OTRACK din bara de stare sau
OSNAP Tracking tasta funcþionalã F11. Acest mod de lucru este utilizat pentru tragerea
cursorului pe direcþii înclinate sub unghiuri predefinite – vezi Polar
Tracking. Direcþiile sunt duse de sistem sub forma unor linii punctate, care pornesc din puncte
selectate de utilizator prin utilizarea modului OSNAP. Selectarea punctelor se realizeazã prin
indicare (poziþionarea pointer-ului pe punctul dorit fãrã a da clic) fiind semnalatã de sistem
prin simbolul + poziþionat peste punct. Implicit direcþiile de tragere sunt ortogonale.
NOTÃ: Dezactivarea temporarã – pentru punctul curent – a modului se obþine plasând a doua
oarã pointer-ul pe punctul curent. Dezactivarea este semnalatã prin ºtergerea simbolu-
lui + de pe punct.
Caracteristicile modului AutoTrack se seteazã din caseta Options pagina Drafting:
AutoTrack Settings
 Display Polar Tracking Vector – activeazã/dezactiveazã afiºarea direcþiilor de tragere
 Display Full Screen Tracking Vector – dacã este dezactivatã direcþia de
tragere este afiºatã între punctul OSNAP ºi pointer. Dacã este activatã direcþia
afiºatã trece prin punctul OSNAP ºi este infinitã.
 Display AutoTrack Tooltip – activeazã/dezactiveazã afiºarea casetelor de me-
saje cu eferire la modul OSNAP utilizat.
Alignment Point Acquisition
 Automatic – Punctele OSNAP sunt automat memorate (sistemul plaseazã automat
simbolul + pe punct). Pentru a dezactiva temporar memorarea punctului OSNAP
se apasã tasta Shift (sistemul nu plaseazã simbolul + pe punct).
 Shift to Aquire – Punctele OSNAP sunt automat memorate dacã se apasã tasta Shift.
Variabile de sistem
APERTURE conþine dimensiunea înãlþimii cãsuþei de selecþie.

TRACKPATH variabilã de control a modului de afiºare a direcþiei de tragere. Valoarea
memoratã este întreagã ºi are semnificaþiile:
0 – direcþia afiºatã este infinitã (este afiºatã pe tot ecranul);
1 – direcþia afiºatã este delimitatã de pointer ºi punctul/punctele iniþial/e de tragere;
2 – nu sunt afiºate direcþiile de tragere de tip polar
3 – nu sunt afiºate nici o direcþie de tragere.
POLARMODE variabilã de control de tip întreg pentru tragerea polarã ºi/sau prin utilizarea
modurilor OSNAP. Valoarea variabilei se obþine prin însumarea a 4 coduri
cu urmãtoarrea senificaþie:
0 – unghiuri mãsurate de la direcþia Ox a UCS-ului curent (sistem absolut de mãsurare), tragere dupã direcþii or-
togonale, utilizare automatã a modurrilorr OSNAP;
1 – ughiuri mãsurate de direcþia entitãþii selectate (sistem relativ)
2 – direcþiile de tragere sunt duse sub unghiuri care sunt multiplii ai pasului definit la configurarea modului polar;
4 – direcþiile de tragere sunt duse sub unghiuri definite de utilizator la configurarea modului polar
8 – modurile OSNAP sunt utilizate doar dacã se apasã tasta Shift
Observaþii:
 Inãlþimea optimã este de 4 pânã la 6 pixeli. O cãsuþã de selecþie de dimensiuni mari este de
nedorit deoarece în zonele în care densitatea entitãþilor este mare, cãsuþa este greu de pozi-
þionatã doar pe entitatea doritã.
 Cãsuþa de tip "aperture" ºi cea de tip "pickbox" este de preferat sã aibã dimensiuni diferite.
2.18. TESTE
1 Care este modul corect de definire a punctului cu coordonatele 25.5 ; 37.3
A. 25.5,37.3
B. 25.5 37.3
C. 25,5 37,3
2 Cum se defineºte în coordonate polare punctul de capãt al unui segment de lun-
gime 47mm înclinat faþã de axa Ox cu -30 grade?
A. <-30,@47
B. @47<330
C. @47<-30
D. rãspunsul corect este B ºi C
3 Cum se introduc deplasãrile relative de 20.7mm pe axa Ox ºi 30.5mm pe axa Oy
în sensurile negative ale axelor?
A. -20.7,-30.5
B. @-20.7,-30.5
C. @-20.7 -30.5
4 Coordonatele relative sau polare sunt raportate la
A. ultimul punct desenat
B. ultimul punct memorat în urma acþiunii unei funcþii AutoCAD
C. originea graficã dacã se creazã un nou desen
5 Ce este sistemul de coordonate general (WCS)?
A. un sistem de coordonate triortogonal fix comun tuturor fiºierelor desen
B. un sistem de coordonate care poate fi asociat unei entitati
C. un sistem de coordonate triortogonal mobil, comun tuturor fiºierelor desen
6 Comanda LINE poate desena o linie
A. în prelungirea unui arc de cerc
B. în prelungirea ultimei linii desenate
C. rãspunsul corect este A ºi B
7 Comanda LINE permite desenarea
A. unei înºiruiri de segmente de dreapta cu proprietatea cã douã segmente învecinate au un singur punct comun
B. unei înºiruiri de segmente de dreapta care nu trebuie sã respecte nici o condiþie
C. unei înºiruiri de segmente de dreaptã care pot avea grosimi diferite
8 Identificarea unui punct utilizind comanda ID, are ca efect
A. pozitionarea cursorului grafic în acel punct
B. desenarea punctului
C. marcarea punctului printr-un simbol grafic anterior stabilit
D. rãspunsul corect este A ºi B
9 Cu comanda CIRCLE se pot desena cercuri prin
A. doua puncte diametrale
B. douã tangente ºi razã
10 Cu comanda ARC se pot desena arce de cerc definite prin
A. doua puncte diametrale ºi un punct de centru
B. punct de început, punct de sfârºit ºi punct de centru
C. douã puncte diametrale ºi valoarea unghiului subîntins de arc
11 Cu comanda ARC se pot desena arce de cerc definite prin
A. trei puncte ce aparþin arcului de cerc ºi unghiul acestuia
B. punct de început, punct de centru ºi unghiul arcului de cerc
12 Opþiunea Make a comenzii LAYER permite
A. crearea mai multor straturi în desenul curent
B. crearea unui singur strat în desenul curent ºi poziþionarea automatã a modului curent de lucru în acel strat
C. redefinirea caracteristicilor stratului curent de lucru
D. redefinirea caracteristicilor tuturor starturilor existente în desenul curent
13 Opþiunea Set a comenzii LAYER permite
A. poziþionarea modului curent de lucru într-un anumit strat
B. definirea caracteristicilor stratului curent de lucru
C. crearea unui strat ºi poziþionarea automata a modului curent de lucru în el
14 Opþiunea New a comenzii LAYER permite
A. crearea unui singur nou strat în desenul curent
B. crearea mai multor straturi în desenul curent
C. crearea ºi modificarea mai multor straturi în desenul curent
D. crearea ºi modificarea unui singur strat din desenul curent
15 Opþiunile Freeze/Thaw ale comenzii LAYER permit
A. dezactivarea/activarea unui anumit strat. Stratul dezactivat nu mai este recalculat în cazul executarii comenzilor ZOOM sau PAN
B. dezactivarea/activarea unui anumit strat. Stratul dezactivat este recalculat în cazul executãrii comenzilor ZOOM sau PAN
C. inhibarea tipãririi tuturor entitãþilor cuprinse în stratul specificat
D. rãspunsul corect este A ºi C
16 Cu comanda PAN se poate obþine
A. imaginea unei anumite zone a desenului curent
B. imaginea unei anumite zone a desenului curent putându-se modifica scara de reprezentare
C. imaginea unei anumite zone a desenului curent fãrã a se putea modifica scara de reprezentare a desenului
D. imaginea unei anumite zone a desenului curent prin modificarea dimensiunilor desenului curent
17 Cu comanda ZOOM se poate obþine
A. imaginea unei anumite zone a desenului curent prin modificarea scarii de reprezentare a desenului
B. imaginea unei anumite zone a desenului curent prin modificarea dimensiunilor desenului
C. imaginea unei anumite zone a desenului curent prin modificarea limitelor de desenare
D. modificã formatul de desenare
2.19. APLICAÞIE REZOLVATÃ – II

Figura 2.38
Se lanseazã în lucru AC2000. Este afiºatã caseta Create New Drawing dupã care:  (Use
a Template)  Browse…  A5 (se cautã ºi se selecteazã formatul A5 creat în capitolul 1)
Se declarã stratul Cont strat curent, dupã care activând variabila LWDISPLASY determinãm
AutCAD-ul sã afiºeze liniile cu grosimi diferite de 0
Command: lwdisplay
Enter new value for LWDISPLAY <OFF>: on
Command: l
LINE Specify first point: 1
Specify next point or [Undo]: 50 ►90º ºi tastaþi 50
Command: a
ARC Specify start point of arc or [CEnter]:
Specify end point of arc: @0,-80
Command: l
Specify next point or [Undo]: 1
Figura 2.39
Command: l
LINE Specify first point: from
Base point: 2 <Offset>: @-30,-10
Command: a
Specify end point of arc: @-20,-20
Command: l
LINE Specify first point:
Length of line: 10
Command: a
Specify end point of arc: @40,0
Command: l
Command: a
Specify end point of arc: 5
Se declarã stratul Axe strat curent
Command: l
Command:
Command:
Specify next point or [Undo]:  11
Command:
Command:
LINE Specify first point: _mid of  13
2.20. APLICAÞII PROPUSE

Sã se rezolve aplicaþiile din figurile urmãtoare
Figura 2.40
Figura 2.43
Figura 2.44
Figura 2.45
Figura 2.46
NOTÃ: In figurile 2.44, 2.45 ºi 2.46 nu vor fi realizate haºurile. In cazul în care doriþi sã le
haºuraþi citiþi comanda HATCH
CAPITOLUL 3
EDITAREA MODELELOR
Figura 3.1
Se lanseazã în lucru AC2000. Este automat afiºatã caseta Create New Drawing dupã care: 
(Use a Template)  ISO a4-named plot styles.dwt (din caseta Select a Template)  OK .
(linie punct). Stratul AXE se seteazã ca strat curent
 (apare caseta Layer Properties Manager) Command: '_layer
 New (apare linia Layer 1), CONT, 
 New, AXE, 
 Continuous de pe linia stratului AXE (apare caseta Select Linetype)
 Load… (apare caseta Load or Reload Linetypes)
 DASHDOT (din caseta derulantã a tipurilor de linii),  OK
în caseta Current Layer
 DASHDOT ( din caseta Select Linetype),  OK este afiºat CONT
 AXE,  Current,  OK
Setarea modurilor OSNAP INTersection, ENDpoint ºi CENter ca automate:  pagina Object

Snap, se valideazã casetele Intersection, Endpoint ºi Center (pentru validare se dã clic pe casetã. In
cazul în care ºi alte moduri sunt validate se dã clic pe ele pentru a le face inactive), OK.
Desenarea axelor ºi a cercului cu diametrul de 140 unitãþi
 POLAR Command: <Polar on> se activeazã modul POLAR de ducere a direcþiilor de tragere
Command: _line Specify first point: 1
Specify next point or [Undo]: 140 ► 0º, ºi tastaþi 140  2
 Command: _line
Specify first point: _mid of  (1–2)
Command: _circle
Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: 4
Se defineºte startul CONT ca ºi start curent:  ,  CONT.

Command: _circle
 Command:
CIRCLE Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: 5
Command:
Command: _line
Specify first point: _tan to 6
Specify next point or [Undo]: _tan to 7
 Command:
LINE Specify first point: _tan to 8
Specify next point or [Undo]: _tan to 9

Se obþine desenul din fig. 3.2. In continuare se reteazã cele 2 cercuri (de R14 ºi Ö120) între
cele 2 tangente corespunzãtoare.
Command: _trim
Current settings: Projection=UCS Edge=Extend
Select cutting edges ...
Select objects: 1 found  10
Select objects: 1 found,  11 2 total
Select objects:
Select object to trim or [Project/Edge/Undo]:  12
Select object to trim or [Project/Edge/Undo]:
Se multiplicã în reþea polarã cercul Ö14 ºi cele 2 tangente unite printr-un arc de cerc – fig. 3.3
Command: _array
Select objects:  14
Specify opposite corner:  15 4 found
Select objects:  16 1 found, 5 total
Select objects:
Enter the type of array [Rectangular/Polar] <R>: p
Specify center point of array: 4
Enter the number of items in the array: 3
Specify the angle to fill (+=ccw, -=cw) <360>:
Rotate arrayed objects? [Yes/No] <Y>:
Figura 3.4
Se obþine desenul din fig. 3.4. Se reteazã arcele de cerc mãrginite de tangente
Command: _trim
Select objects:  17 1 found Se selecteazã tangentele
Select objects:
Se selecteazã entitãþile care
Select object to trim or [Project/Edge/Undo]:  21 sunt retezate
Command: _circle

Command:

Se copiazã echidistant axele pentru a forma pereþii canalului de panã superior – fig. 3.5
Command: _offset
Specify offset distance or [Through] <Through>: 10 Se dã distanþa de echidistanþiere
Select object to offset or <exit>:  23 Se dã entitatea care se copiazã
Specify point on side to offset:  24 Se dã partea unde se face copierea
Select object to offset or <exit>:  23

Specify point on side to offset:  25
Select object to offset or <exit>:
Command:
OFFSET Specify offset distance or [Through] <10.0000>: 40
Se reteazã segmentele care nu fac parte din conturul canalului de panã – fig. 3.6
Command: _trim
Select objects: r
Remove objects:  30 1 found, 1 removed, 5 total
Remove objects:
Conturul canalului de panã se trece în stratul CONT. Pentru aceasta se selecteazã cele 3 seg-
mente de dreaptã ºi  ,  CONT (pentru a dezactiva grips-urile se apasã
de 2 ori tasta Esc).
Se copiazã în oglindã canalul de panã, dupã care se reteazã arcul de cerc dintre flancurile canalului.
Command: _mirror
Select objects:
Specify first point of mirror line:  42
Specify second point of mirror line: ► 0º, ºi daþi clic
Delete source objects? [Yes/No] <N>:
Command: _trim
Select objects:  43 1 found
Select objects:

3.2. SELECT - moduri de selecþie

Comanda SELECT creazã un grup de selecþie care conþine toate entitãþile selectate de
utilizator în cadrul comenzii. AC-ul pune la dispoziþia utilizatorului 9 modalitãþi de se-
lectare. Aceste modalitãþi pot fi utilizate de fiecare datã când AC-ul afiºeazã mesajul
"Select objects" indiferent de comanda generatoare a mesajului. La lansarea în execuþie a
unei operaþii de selectare pointer-ul de tip cruce este înlocuit de o cãsuþã de selecþie. Enti-
tãþile selectate sunt afiºate cu linie întreruptã
ZC select
Select objects: Se selecteazã entitãþile dorite printr-unul din modurile ulterior expuse sau prin punctare individualã.
Window Sunt selectate toate entitãþile care sunt integral cuprinse într-o fereastrã ale cãrei dimensiuni sunt
specificate prin indicarea a douã puncte (colþurile opuse ale ferestrei). Indicarea colþurilor opuse ale
ferestrei se face la apariþia mesajelor "First corner" -primul colþ-, "Second corner" -al doilea colþ. In
fig. 3.1 este dat un exemplu de selectare de tip Window. In prima figurã este arãtatã fereastra de se-
lecþie iar în a doua entitãþile selectate.
Figura 3.1 – Selectare de tip Window

Crossing Sunt selectate toate entitãþile care au cel puþin un punct cuprins într-o fereastrã ale cãrei dimensiuni
sunt specificate prin indicarea colþurilor opuse – fig. 3.2 (haºura este selectatã integral deoareace este
o entitate compusã – vezi comanda HATCH).
Previous Sunt reselectate entitãþile cuprinse în cel mai recent grup de selecþie. Indiferent de comanda genera-
toare, o operaþie de selectare are ca efect constituirea unui grup de selecþie care include toate entitãþile
selectate în cadrul operaþiei. La lansarea în execuþie a unei alte operaþii de selectare, conþinutul grupu-
lui de selecþie anterior generat este înlocuit de noile entitãþi selectate -excepþia o constituie opþiunea
de selectare Previous, care menþine conþinutul grupului.
Last Este selectatã cea mai recentã entitate generatã.
Multiple Permite selectarea entitãþilor care au un punct comun. Se utilizeazã pentru selectarea entitãþi-
lor suprapuse, sau care se intersecteazã. Utilizarea acestei opþiuni presupune poziþionarea
cãsuþei de selecþie pe puctul comun al entitãþilor ºi apãsarea tastei  (sau butonul stâng al
mouse-lui) de atâtea ori, câte entitãþi se intersecteazã în punctul respectiv. Entitãþile selectate nu
sunt afiºate diferit de cele neselectate.
BOX Entitãþile sunt selectate prin crearea unei ferestre de selecþie dimensionatã prin indicarea colþurilor opuse.
Fereastra de selecþie poate fi de tip Crossing sau Window în funcþie de poziþia celui de-al doilea colþ fatã de
primul. Dacã faþã de primul colþ cel de-al doilea este poziþionat în dreapta, fereastra este de tip Window (sunt
selectate toate entitãþile integral cuprinse în ea); dacã colþul este în stânga, fereastrã este de tip Crossing (sunt
selectate toate entitãþile care au cel puþin un punct comun cu ea).
Figura 3.2 – Selectare de tip Crossing

AUto Dacã cãsuþa de selecþie nu se intersecteazã cu o entitate existentã, centrul acesteia va constitui primul
colþ al unei ferestre de tip Box.
SIngle Se selecteazã prima entitate punctatã, sau primul grup de entitãþi selectate printr-o fereastrã.
ALL Sunt automat selectate toate entitãþile din desenul curent cu excepþia celor care aparþin straturilor înghe-
þate sau încuiate (Lock)
WPolygon Opþiunea este similarã cu Window doar cã fereastra de selecþie este de formã poligonalã cu oricâte
vârfuri. Conturul poligonului de selecþie este implicit definit doar din linii. Colþurile ferestrei poli-
gonale trebuiesc definite astfel încât laturile acestuia sã nu se intersecteze. Poligonul este automat
închis dacã dupã ultimul colþ selectat se tasteazã spaþiu sau ENTER. Pentru anularea ultimului colþ in-
trodus se tasteazã U – fig. 3.3.
Figura 3.3 – Selectare de tip Wpolygon
Figura 3.4 – Selectare de tip Cpolygon

CPolygon Opþiunea este similarã cu Crossing doar cã fereastra de selecþie este de formã poligonalã cu oricâte
vârfuri. Conturul poligonului de selecþie este implicit definit doar din linii. Colþurile ferestrei poli-
gonale trebuiesc definite astfel încât laturile acestuia sã nu se intersecteze. Poligonul este automat
închis dacã dupã ultimul colþ selectat se tasteazã spaþiu sau ENTER. Pentru anularea ultimului colþ in-
trodus se tasteazã U – fig. 3.4.
Fence Permite definirea unei înlãnþuiri de linii de selecþie. Toate entitãþile intersectate de înlãnþuirea de linii
sunt automat selectate. Pentru a semnala sfârºitul înlãnþuirii dupã desemnarea ultimului punct se
tasteazã spaþiu sau ENTER.
Figura 3.5 – Selectare de tip Fence

Remove Toate operaþiile de selectare încep în modul de inserare (fiecare entitate punctatã, sau grup de entitãþi selectate
printr-o fereastrã, sunt adãugate grupului de selecþie). ªtergerea uneia sau mai multor entitãþi din grupul de se-
lecþie fãrã a pãrãsi operaþia de selectare se realizeazã prin opþiunea Remove (mod de ºtergere). La activarea
acestei opþiuni este afiºat mesajul "Remove objects".
Add Permite trecerea din modul de ºtergere în modul de inserare fãrã pãrãsirea operaþiei de selectare
curente. Mesajul "Remove objects" este înlocuit de mesajul "Select objects".
Undo Are ca efect ºtergerea din grupul de selecþie a ultimei entitãþi sau grup de entitãþi inserate.
Pentru a selecta o anumitã entitate dintr-un grup de entitãþi apropiate unele de altele (cãsuþa de
selecþie nu poate fi poziþionatã doar pe entitatea doritã) se þine apãsatã tasta CTRL ºi se apasã
butonul de selecþie al mouse-lui pânã la selectarea entitãþii. In fig. 3.6 este dat un exemplu în
care prima figurã aratã poziþia cãsuþei de selecþie iar urmãtoarele entitatea selectatã la fiecare
apãsare a butonului mouse-lui.
Figura 3.6 – Selectarea unei entitãþi

dintrr-un grup de entitãþi apropiate
Observaþii:
 Dimensionarea cãsuþei de selecþie se realizeazã prin comanda PICKBOX care
modificã valoarea variabilei cu acelaºi nume.
 Operaþia este autorepetitivã, ieºirea din ea se face tastând .
 Conþinutul grupului de selecþie (mulþimea entitãþilor selectate) este menþinut doar
pânã la apariþia unui nou mesaj Select object:. Pentru a obþine un grup de selecþie
permanent se face cu comanda AutoLisp (SETQ set1 (SSGET)). Pentru reutilizarea
acestui grup este suficient ca la mesajul Select object: sã se tasteze !set1.
3.2. QSELECT – Selectarea entitãþilor prin filtre

Comanda QSELECT realizeazã selectarea tuturor entitãþilor care corespund condiþiilor im-
puse de utilizator prin intermediul unui filtru de selecþie. Entitãþile selectate sunt incluse întrr-
un set de selecþie nou sau sunt adãugate setului de selecþie existent. Definirea filtrului se face
prin intermediul casetei de dialog Quick Select care este afiºatã automat la lansarea în execu-
þie a comenzii – fig. 3.7. Opþiunilor prezente în casetã sunt:
Figura 3.7 – Caseta Quick Select

Apply to indicã dacã filtrul se aplicã întregului desen sau doar setului (grupului) de selecþie curent. Dacã existã
creat un set de selecþie atunci opþiunea implicitã este Current Selection, altfel, Entire Drawing (întregul
desen). Opþiunea Current Selection nu este validã decât dacã existã un set de selecþie definit sau dacã op-
þiunea Append to current selection set (Adaugã la setul current de selecþie) nu este activatã.
Select objects Temporar caseta de dialog Quick Select este închisã dându-se posibilitatea selectãrii entitãþilor asupra
cãrora sã fie aplicat filtrul. Dupã efectuarea selectãrilor se revine la caseta Quick Select dând . Dacã
a fost realizatã o selectare în caseta Applay to, este automat selectatã opþiunea Current Selection. Op-
þiunea Select Object este disponibilã doar dacã opþiunea Include in new selection set este activatã ºi
opþiunea Append to currrent selection set neactivatã.
Object type indicã tipul de entitate cãrruia îi va fi aplicat filtrul. Opþiunea implicitã este Multiple. Dacã nu este definit
nici un set de selecþie, caseta ataºatã opþiunii conþine toate tipurrile de entitãþi care sunt conþinute în mode-
lul curent. Dacã a fost definit un set de selecþie, caseta va conþine doar tipurile de entitãþi din set.
Properties se specificã condiþia conþinutã de filtru. Caseta ataºatã opþiunii conþine toate tipurile de caracteristici
dupã care pot fi cãutate ºi selectate entitãþile.. Selectarea se va face dupã caracteristica validatã. Con-
þinutul casetelor Operator ºi Value este automat modificat funcþie de caracteristica aleasã.
Operator defineºte domeniul de acþiune al condiþiei impuse. Definirea se realizeazã prin operatorii: =, <, >, <>
(not equal), caractere speciale. Caracterele speciale pot fi aplicate doar dacã sunt definite texte ce pot
fi editate.
Value se indicã valoarea numericã a condiþiei (dacã condiþia poate avea o valoare). Dacã valorile pe care le
poate lua condiþia sunt prestabilite atunci ele vor fi afiºate în caseta ataºatã opþiunii.
How to apply se specificã dacã entitãþile care sunt selectate prin filtrul definit vor fi incluse sau excluse din noul set
de selecþie creat. Dacã opþiunea Include in New Selection Set este validatã, va fi creat un set de selec-
þie care va include toate entitãþile care respectã condiþia impusã prrin filtru. Dacã se valideazã opþi-
unea Exclude from New Selection Set, va fi creat un set de selecþie care va conþine toate entitãþile
care nu respectã condiþia impusã prin filtru.
Append to Current Selection Set Dacã butonul nu este activat setul de selcþie creat îl va înlocui pe cel vechi, altfel
setul de selecþie va fi adãugat celui vechi.
PDM [Tools] [Quick Select]

CL QSELECT
Comanda poate fi lansatã în execuþie ºi prin selectare din caseta afiºatã dacã se dã clic pe butonul
din dreapta mouse-lui, atunci când pointer-ul este poziþionat într-o zonã goalã a ecranului.
Observaþii:
 In cazul desenelor deschise parþial comanda QSELECT ignorã entitãþile care
nu sunt încãrcate.
 la aplicarea unui filtru de selecþie trebuie cunoscut dacã entitãþile existente în
desenul curent au caracteristicile culoare, tip ºi grosime de linie definit prin in-
termediul straturilor în care au fost create (în aceastã situaþie caracteristicile
sunt de tip BYLAYER).
Exemple
Se creazã un set de selecþie care va conþine toate entitãþile de culoare albastrã.
Pentru început deschideþi un nou desen, apoi creaþi straturile s1, s2 ºi s3. In stratul s2 definiþi
tipul de linie DASHDOT. In stratul s1 definiþi culoarea albastrã. Desenaþi în fiecare strat câte
2 linii concurente, un cerc tangent la cele 2 linii ºi un arc de cerc. modificaþi culoarea arcelor
de cerc în roºu.
 (primul arc de cerc)  (al doilea arc de cerc)  ▼ (caseta cu culorile entitãþilor din PT)  red Esc  Esc 
NOTÃ: selectarea arcelor de cerc este semnalatã de sistem prin afiºarea unor mici pãtrate
(câte 3 pe fiecare arc de cerc). Aceste pãtrate poartã denumirea de grips-uri. Pentru a
ºterge grips-urile din imagine se apasã de 2 ori tasta Esc.
In final desenul trebuie sã arate ca în fig. 3.8.
Se realizeazã un set de selecþie care conþine toate entitãþile care au culoarea proprie stratului în
care au fost create.
qselect  Color (caseta Properties)  ▼ (caseta Value)  BYLAYER  OK
In urma comenzilor date pe ecran toate entitãþile vor fi afiºate punctat ºi cu grips-uri, ceea ce
înseamnã cã sunt incluse într-un nou set de selecþie – fig. 3.9.
Figura 3.8 Figura 3.9
Sã trecem entitãþile selectate în stratul s3

 ▼ (caseta straturilor din PT)  s3 Esc  Esc 
Ca efect entitãþile sunt desenate cu linie continuã neagrã – fig. 3.10.
Sã selectãm arcele de cerc de culoare roºie – fig. 3.11 – ºi sã le ºtergem

(Buton dreapta )  Quick Select  ▼ (caseta Object Type)  Arc  ▼ (caseta Value)  red  OK Delete

3.3. COPY/CP
Comanda COPY copiazã entitãþile selectate (selctate individual sau printr-un set de se-
lecþie) într-o poziþie indicatã prin intermediul unui vector de deplasare, definit prin douã
puncte (punct de bazã ºi de vârf). Acest vector indicã sensul, mãrimea ºi direcþia depla-
sãrii entitãþilor selectate din poziþia iniþialã.

MD [Modify] [Copy]
LC cp
MT
Select objects: (selecteazã entitãþile dorite ºi pentru a ieºi din modul de selecþie dã )
Specify base point or displacement, or [Multiple]:
Specify second point of displacement or <use first point as displacement>:
Base point Se selecteazã punctul de bazã.
Second point of displacement Se selecteazã punctului de vârf al vectorului deplasãrii. Distanþele pe X, Y ºi Z
dintre cele douã puncte dau direcþia, sensul ºi mãrimea deplasãrii. Punctul de vârf poate fi introdus
prin tastarea coordonatelor relative faþã de punctul de bazã. Dacã punctul de bazã se indicã pe enti-
tatea selectatã, puteþi trage entitatea pânã în punctul dorit.
Use first point as displacement Dacã la apariþia acestui mesaj se dã , sistemul considerã ultimul punct de selec-
þie ca punct de bazã.
Multiple Copiazã entitatea doritã de mai multe ori în cadrul aceleiaºi comenzi prin desemnarea punctului de bazã
ºi apoi punctarea succesivã a celorlalte puncte de vârf -ca rãspuns la mesajul "Second point". Numãrul
punctelor de vârf introduse este identic cu numãrul copilor dorite. Pentru terminarea comenzii se dã .
Observaþii:
 COPY nu permite rotirea entitãþilor.
 Dacã se apasã  la prompterul “Specify second point…:”, entitãþile selectate vor fi
amplasate aleator (dacã punctul de amplasare se gãseºte în afara limitelor de de-
senare, entitãþile nu sunt afiºate).
Exemple
Efectuarea unei singure copieri – fig. 3.12. Se deschide un nou desen utilizând ca fiºier tem-
plate formatul A5 creat în primul capitol.
 ▼ (caseta Layer din OPB)  Cont Se declarã stratul Cont strat curent
Command: _circle
Command: _polygon
Enter number of sides <4>: 5
Specify center of polygon or [Edge]: _cen of 2
Figura 3.12
Enter an option [Inscribed in circle/Circumscribed about circle] <I>:
Specify radius of circle: 14
 ▼ (caseta Layer din OPB)  Axe Se declarã stratul Axe strat curent
Command: _line
Specify first point: from
Base point: _cen of <Offset>: @-14,0
Specify next point or [Undo]: 28 (Inainte de a tasta 28 se fixeazã pointer-ul pe o direcþie la 0 grade)
Command: _line
Specify first point: from
Base point: _cen of <Offset>: @0, 14
Specify next point or [Undo]: 28 (Inainte de a tasta 28 se fixeazã pointer-ul pe o direcþie la 90 grade)
Command: cp
COPY Select objects: 2
Specify opposite corner: 3
4 found Select objects:
Specify base point or displacement, or [Multiple]: 4
Specify second point of displacement or <use first point as displacement>: @40,0
Copierea unui pentagon cu opþiunea Multiple – fig.3.13

Command: _copy
COPY Select objects: 2
Specify base point or displacement, or [Multiple]: m
Specify second point of displacement or <use first point as displacement>: @40,0
Command: Select objects: Specify opposite corner: 4 found
Select objects:
Specify base point or displacement, or [Multiple]: m
Specify base point: 4
Specify second point of displacement or <use first point as displacement>: 5
Figura 3.13
3.4. MIRROR
Comanda MIRROR creazã o imagine simetricã a entitãþilor selectate faþã de o axã de simetrie
definitã prin douã puncte introduse de utilizator. Entitãþile iniþial selectate, opþional se pot
ºterge -opþiunea implicitã este <N> (nu se ºterg). In cazul în care aria de selecþie cuprinde pe
lângã entitãþi grafice ºi text, acesta este opþional simetrizat (oglindit) – opþiunea implicitã este
de a oglindi textul.
PDM [Modify] [Mirror]

CL mirror
DT
Specify first point of mirror line Indicã primul punct de pe axa faþã de care obiectele sunt simetrizate.
Specify second point of mirror line Indicã al doilea punct de pe axa faþã de care obiectele sunt simetrizate.
Delete source objects? <N> Un rãspuns afirmativ are ca efect ºtergerea dupã simetrizare a entitãþilor se-
lectate iniþial.
Variabile de sistem
MIRRTEXT setatã la valoarea 0, determinã pãstrarea orientãrii textului simetrizat; setatã
la valoarea 1 va determina reflectarea textului.
Observaþii:
 Dacã modul ORTHO este ON entitãþile selectate pot fi simetrizate numai faþã de o
axã orizontalã sau verticalã. Direcþia axei este definitã de poziþia punctului selectat
la apariþia mesajului “Specify second point:”.
 Dacã MIRRTEXT este setat pe 0, textele ºi atributele blocurilor selectate vor fi
simetrizate pãstrând orientarea iniþialã.
 Simetrizarea unui bloc se poate realiza direct dacã la inserare, valorile scalãrilor pe
axa X ºi Y sunt negative.
 Nu puteþi exploda un bloc simetrizat.
 Orientarea textului de cotã nu este influenþatã de setarea variabilei MIRRTEXT; o cotã
simetrizatã va pãstra orientarea iniþialã a textului de cotã.
Exemple
Simetrizarea unui segment de dreaptã, arc de cerc, text ºi cotã
Se deschide un nou desen utilizând ca fiºier template formatul A5 creat în primul capitol.
 ▼ (caseta Layer din OPB)  Cont Se declarã stratul Cont strat curent
 POLAR (buton în SB) Se activeazã modul polar de lucru
Command: _line Specify first point:  P1
Specify next point or [Undo]: 60  P2 (Inainte de a tasta 60 se fixeazã pointer-ul pe o direcþie la 60 grade)
Command: _arc
Specify start point of arc or [CEnter]:
Command: dtext (Pentru DTEXT vezi capitolul 4)
Current text style: "STANDARD" Text height: 3.00
Specify start point of text or [Justify/Style]:  P4
Specify height <3.00>: 2.5
Specify rotation angle of text <0.00>:
Enter text: NOTA
Enter text:
Command: dimaligned (Pentru DIMALIGNED vezi capitolul 5)
Specify first extension line origin or <select object>: ( bd )
Select object to dimension:  P5
Specify dimension line location or [Mtext/Text/Angle]:  P6
Dimension text = 60
Figura 3.14
Simetrizare cu variabila MIRRTEXT setatã la valoarea 1 – fig. 3.15

Command: mirrtext
Enter new value for MIRRTEXT <0>: 1
Command: _mirror
Select objects: 1 found  P1
Select objects: 1 found, 2 total  P3
Select objects:
Specify first point of mirror line:  P7
Specify second point of mirror line:  P8
Simetrizare cu variabila MIRRTEXT setatã la valoarea 0 – fig. 3.15

Command: u (Se anuleazã ultima comandã executatã)
MIRROR GROUP
Command: mirrtext
Enter new value for MIRRTEXT <1>: 0
Command: _mirror
Select objects: 1 found  P1
Select objects:
Specify first point of mirror line:  P7
Specify second point of mirror line:  P8
Figura 3.15
3.5. ROTATE
Comanda ROTATE permite rotirea entitãþilor în jurul unei axe selectate sau a unui punct.
Dupã specificarea unui punct de bazã, se specificã unghiul de rotaþie sau un punct de referinþã.
Setarea implicitã este <Rotation angle>.
PDM [Modify] [Rotate]

CL ROTATE
MT
Current positive angle in UCS: ANGDIR=counterclockwise ANGBASE=0
Select objects: (selectaþi entitãþile pe care doriþi sã le rotiþi)
Specify base point: (specificaþi punctul în jurul cãruia se face rotirea)
Specify rotation angle or [Reference]: (introduce-þi un ghiul cu care se face rotirea sau tastaþi R)
Rotation angle: Mulþimea de entitãþi este rotitã faþã de poziþia sa curentã. Un numãr pozitiv realizeazã o rotire în sens
antiorar; un numãr negativ realizeazã o rotire în sens orar.
Reference Indicaþi unghiul iniþial ºi unghiul final de rotire. Obiectele selectate vor fi rotite cu un unghi egal cu
diferenþa dintre cele douã.
Variabile de sistem
ANGDIR setatã la 0, indicã mãsurarea unghiurilor în sens trigonometric; setatã la 1 in-
dicã mãsurarea unghiurilor în sens invers trigonometric.
ANGBASE variabilã de tip real care memoreazã unghiul de bazã al UCS-ului curent.
Observaþii:
 Comanda poate fi executatã ºi prin secvenþa: se selecteazã entitãþile dorite; se apasã

butonul din dreapta al mouse-lui; se puncteazã comanda în caseta afiºatã.
 Când rotiþi entitãþi cu cote asociate, proprietãþile textului cotei vor fi menþinute.
Textul cotei îºi pãstreazã orientarea iniþialã. Puteþi roti textul ºi îi puteþi schimba
atributele cu comanda CHANGE.
 Dacã mutaþi sau copiaþi entitãþi ºi apoi doriþi sã rotiþi aceleaºi entitãþi, folosiþi la se-
lectare opþiunea Previous (comanda SELECT)..
 Dacã entitãþile care urmeazã sã fie desenate sunt orientate sub un anumit unghi faþã
de orizontalã, este indicatã definirea unui UCS rotit cu acel unghi.
b)
a)
Figura 3.16 – Utilizarea comenzii ROTATE
c)
Exemple
Rotirea unui grup de entitãþi (entitãþile nerotite – fig.3.16a); entitãþi rotite cu opþiunea im-
plicitã – fig. 3.16b); entitãti rotite cu opþiunea “Reference” – fig. 3.16c).
Command:
_circle Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]:  1
 Command:
_circle Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]:
_cen of 2
Command:
_circle Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: from
Base point:
_cen of 2 <Offset>: @50,0
Specify radius of circle or [Diameter] <15.0000>: 4.5
 Command:
_circle Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]:
_cen of 3
Command:
_tan to 4
_tan to 5
 Command:
_tan to  ( în partea inferioarã a cercului 4)
_tan to  ( în partea inferioarã a cercului 5)
Command:
_rotate
Current positive angle in UCS: ANGDIR=counterclockwise ANGBASE=0
Select objects: 6
Specify base point:
_cen of 4
Specify rotation angle or [Reference]: 30
 Command:
_rotate Current positive angle in UCS: ANGDIR=counterclockwise ANGBASE=0
Specify opposite corner:  11
Specify base point:
_cen of 8
Specify rotation angle or [Reference]: r
Specify the reference angle <0>:
_cen of 8
Specify second point:
_cen of 9
Specify the new angle: -15
3.6. MOVE/M
Comanda MOVE mutã entitãþile selectate într-o nouã poziþie. Sensul, mãrimea ºi direcþia de-
plasãrii este aceea a unui vector definit de utilizator prin intermediul a douã puncte (punct de
bazã ºi de vârf).

PDM [Modify] [Move]
LC MOVE sau M
MT
Select objects: (selectaþi entitãþile pe care le mutaþi)
Specify base point or displacement: (indicaþi punctul de bazã)
Specify second point of displacement or <use first point as displacement>: (indicaþi punctul de vârrf al vectorului depla-
sãrii sau daþi )
NOTÃ: In cazul în care la al doilea mesaj daþi  coordonatele primului punct vor fi interpre-
tate ca deplasãri relative (în unitãþi de desenare) faþã de poziþia curentã a entitãþilor se-
lectate. Astfel dacã la cererea punctului de bazã tastaþi 4,5 ºi la cerearea celui de-al
doilea punct tastaþi , entitãþile selectate vor fi mutate fatã de poziþia curentã cu 4 uni-
tãþi pe axa Ox ºi cu 5 unitãþi pe axa Oy.
Variabile de sistem
DRAGMODE Setatã la valoarea 0, determinã ca entitãþile selectate sã nu poatã fi mutate
prin “tragere”. Setatã la valoarea 1, determinã ca entitãþile selectate sã poatã fi
mutate prin “tragere” la cerere. Setatã la valoarea 2, determinã ca tragerea en-
titãþilor selectate sã fie automatã. Valoarea implicitã este 2
Observaþii:
 MOVE nu permite rotirea entitãþilor selectate.
 Comanda poate fi executatã ºi prin secvenþa: se selecteazã entitãþile dorite; se apasã
butonul din dreapta al mouse-lui; se puncteazã comanda în caseta afiºatã.
Exemple
Mutarea unui cerc (înaintea executãrii comenzii fig. 3.17.a; dupã execuþie fig. 3.17.b)
Command:
 Command:
Command:
_move Select objects: 3 1 found
Select objects:
_cen of
_cen of
b)
a)
Figura 3.17. – Utilizarea comenzii MOVE
3.7. FILLET / F
Cu comanda FILLET se realizeazã racordãri, cu razã predefinitã între douã linii, polilinii, cer-
curi sau arce de cerc. Dacã entitãþile selectate sunt coplanare, neparalele, iar punctul de inter-
secþie se obþine prin prelungirea lor, comanda face automat racordarea cu raza indicatã, pre-
lungind dacã este cazul entitãþile selectate. In cazul în care punctul de intersecþie aparþine enti-
tãþilor selecate, racordarea va fi realizatã prin ºtergerea automatã a segmentelor din entitãþi
care depãºesc arcul de racordare. In situaþia anterior amintitã, sunt racordate segmentele pe
care s-a fãcut selecþia. Raza implicitã de racordare este <0>.

PDM [Modify] [Fillet]
LC FILET sau F
MT
Current settings: Mode = TRIM, Radius = 0.00
Select first object or [Polyline/Radius/Trim]: (selectaþi entitãþile care se racordeazã)
Polyline Racordeazã toate colþurile poliliniei selectate.

Radius Se stabileºte raza de racordare. Dupã setarea mãrimii razei se relanseazã în execuþie comanda de racordare.
Trim In cazul în care opþiunea este activatã sunt automat ºterse segmentele care depãºesc arcul de racor-
dare. In caz contrar segmentele nu sunt ºterse
Variabile de sistem
FILLETRAD memoreazã dimensiunea implicitã a razei de racordare. Valoarea implicitã este 0.0
TRIMMODE dacã este 0 racordarea se face fãrã a ºterge segmentele care depãºesc racor-
darea; dacã este 1 racordarea se face prin ºtergerea segmentelor care depãºesc
racordarea.
Observaþii:
 Este mai sigurã racordarea dacã planul de afiºare este paralel cu planul XY din
UCS-ul curent.
 In cazul cercurilor ºi al arcelor de cerc, amplasarea racordãrii este determinatã
de poziþia punctelor de selecþie ale entitãþilor.
 Puteþi racorda un polisegment de dreaptã 2D fãrã sã folosiþi opþiunea pentru
polilinii. Oricum, polilinia trebuie sã fie în prelungirea unui segment de acelaºi
tip, întretãiatã de vertexuri de acelaºi tip. Dacã racordaþi douã polilinii despãr-
þite de un alt tip de segment, acesta va fi automat ºters.
 Arcul de racordare aparþine stratului comun entitãþilor selectate; dacã cele
douã entitãþi fac parte din straturi diferite, arcul de racordare este plasat în
stratul curent. Aceleaºi reguli se aplicã ºi pentru culoarea ºi tipul de linie al ar-
cului de racordare.
 Se pot racorda douã segmente de dreaptã paralele. In acest caz raza de racor-
dare este automat dimensionatã la jumãtatea distanþei dintre segmente.
 Comanda nu funcþioneazã dacã LIMITS este ON ºi dacã punctul de intersecþie
se gãseºte în afara limitelor de desenare.
 O racordare se executã în douã etape. In prima, se dã comanda FILLET ºi
se seteazã mãrimea razei de racordare. In a doua, printr-o nouã comandã
FILLET se selecteazã entitãþile ºi se realizeazã racordarea propriuzisã.
 Cu MIRROR se pot racorda muchiile obiectelor 3D (muchie cu muchie sau
muchii înlãnþuite).
 Racordarea a douã cercuri nu determinã ºtergerea niciunei porþiuni din cele
douã cercuri.
 Dacã 2 segmente sunt unite printr-un arc de cerc, acesta poate fi ºters ºi liniile pre-
lungite pânã în intersecþie fãcând o racordare a celor 2 linii cu raza 0.
 Nu pot fi racordate 2 linii a cãror lungime este mai micã sau egalã cu raza de
racordare.
Exemple
Racordarea unor segmente de dreaptã, polilinii, cercuri – fig. 3.18 (coloana a conþine
entitãþile neracordate iar coloana b entitãþile racordate)
Command:
_line Specify first point: 1
Command:
Command:
Command:
Command:
Command:
_line Specify first point:  11
Command:
Command:
Command:
_pline Specify start point:  17
Current line-width is 0.00
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]:  18
a)
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]:
Command:
Command:
Command:
FILLET Current settings: Mode = TRIM, Radius = 0.00
Select first object or [Polyline/Radius/Trim]: r
Specify fillet radius <0.00>: 5
Command:
Select first object or [Polyline/Radius/Trim]: 1
Select second object: 3
Command:
FILLET Current settings: Mode = TRIM, Radius = 5.00 b)
Select first object or [Polyline/Radius/Trim]: t Figura 3.18 – Utilizarea
comenzii FILLET
Enter Trim mode option [Trim/No trim] <Trim>: n
Select first object or [Polyline/Radius/Trim]:
Command:
FILLET Current settings: Mode = NOTRIM, Radius = 5.00
Command:
Select first object or [Polyline/Radius/Trim]: t
Enter Trim mode option [Trim/No trim] <No trim>: t
Select first object or [Polyline/Radius/Trim]:
Select second object:
Command:
Select second object:  11
Command:
Select first object or [Polyline/Radius/Trim]: p
Select 2D polyline:  17
3 lines were filleted
Command:
Select first object or [Polyline/Radius/Trim]:  (cercul cu centrul în 22)
Select second object:  (cercul cu centrul în 23)
3.8. CHAMFER / CHA

Comanda CHAMFER este utilizatã pentru teºirea intersecþiei a douã segmente de dreaptã sau
polisegmente de dreaptã 2D. Comanda taie sau extinde entitãþile selectate pânã în punctul lor
de intersecþie dupã care realizeazã teºitura ale cãrei dimensiuni sunt anterior stabilite tot printr-
o comandã CHAMFER. Dimensiunile teºiturii reprezintã distanþele pe cele douã entitãþi se-
lectate, pornind de la punctul de intersecþie. Mãrimea distanþelor de teºire sunt aplicate entitã-
þilor în ordinea în care au fost selectate. Mãrimea implicitã a distanþelor de teºire este 0.
PDM [Construct] [Chamfer]

CL CHAMFER sau CHA
MT
Select first line or [Polyline/Distance/Angle/Trim/Method]: (selectaþi prima linie care se teºeºte)
Select second line: (selectaþi a doua linie care se teºteºte)
Polyline Teºeºte toate intersecþiile unei polilinii 2D.
Distances Se dimensioneazã distanþele de teºire. Aceste distanþe sunt automat tãiate din
liniile selectate, începând de la punctul de intersecþie al liniilor.
Specify first chamfer distance <5.00>: (introduceþi distanþa de teºire pe prima linie)
Specify second chamfer distance <7.00>: (introduceþi distanþa de teºire pe a doua linie)
Angle Se dimensioneazã lungimea segmentului care se îndepãrteazã din prima linie
selectatã ºi unghiul sub care este dispusã teºitura faþã de prima linie.
Specify chamfer length on the first line <0.00>: (lungimea segmentului care se rupe prin teºiturã)
Specify chamfer angle from the first line <0>: (unghiul dintre teºiturã ºi linia selectatã)
Trim In cazul în care opþiunea este activatã sunt automat ºterse segmentele care
depãºesc teºitura. In caz contrar segmentele nu sunt ºterse.
Method Se alege modul de definire a teºirii – prin 2 distanþe sau printr-o distanþã ºi
unghiul pe care-l face teºitura cu linia selectatã. In funcþie de opþiunea aleasã
sistemul afiºeazã mesajele de selecþie adecvate ºi apoi realizeazã teºirea.
Variabile de sistem
CHAMFERA memoreazã prima distanþã de teºire. Valoarea implicitã este 0.0
CHAMFERB memoreazã a doua distanþã de teºire. Valoarea implicitã este 0.0
CHAMFERC memoreazã lungimea de teºire pe prima linie în cazul în care teºitura este de-
finitã prin unghi. Valoarea implicitã este 0.0
CHAMFERD memoreazã unghiul de dispunere al teºiturii fatã de prima dreaptã. Valoarea
implicitã este 0.0
CHAMMODE dacã este 0 teºirea este definitã prin 2 distanþe; dacã este 1 teºirea este definitã
prin distanþã ºi unghi.
TRIMMODE dacã este 0 teºirea se face fãrã a ºterge segmentele care depãºesc teºitura;
dacã este 1 teºirea se face prin ºtergerea segmentelor care depãºesc teºitura.
Observaþii:
 Pentru prelungirea a douã segmente de dreaptã pânã în punctul de intersecþie se
seteazã pe 0 distanþele de teºire ºi se teºesc segmentele. Acelaºi rezultat se poate
obþine cu comanda FILLET în cazul în care raza de racordare este 0.
 Teºiturile la 45 se obþin setând distanþele de teºire (CHAMFERA ºi CHAMFERB)
egale; setând distanþe diferite de teºire pentru A ºi B se obþin alte unghiuri de teºire.
 Douã polilinii pot fi teºite fãrã utilizarea opþiunii "Polyline" în cazul în care sunt
construite cu acelaºi tip de linie .
 Linia de teºire face parte din stratul din care fac parte entitãþile selectate. Dacã entitã-
þile aparþin unor straturi diferite, linia de teºire este plasatã în stratul de lucru curent.
Aceeaºi regulã se aplicã culoarii ºi tipului de linie cu care este construitã teºitura.
 Teºirea unei polilinii cu distanþe de teºire diferite se aplicã în direcþia în care poli-
linia a fost desenatã.
 Nu puteþi teºi entitãþi paralele.
 Teºirea nu are efect dacã variabila LIMITS este setatã ON ºi punctul de intersecþie
este în afara limitelor de desenare.
 Nu pot fi teºite 2 linii a cãror lungime este mai micã sau egalã cu distanþele de teºire
corespunzãtoare.
Exemple
Teºirea unor segmente de dreaptã ºi polilinii – fig.3.19 (coloana a conþine entitãþile neteºite iar
coloana b entitãþile teºite).
Command:
Command:
Command:
Command:
Command:
Command:
Command:
Command:
_line Specify first point:  15 a)
Command:
_pline Specify start point:  17
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: c
Command:
_chamfer (TRIM mode) Current chamfer Dist1 = 0.00, Dist2 = 0.00
Select first line or [Polyline/Distance/Angle/Trim/Method]: d
Specify first chamfer distance <0.00>: 4
Specify second chamfer distance <4.00>:
Command:
Select first line or [Polyline/Distance/Angle/Trim/Method]: 1
Select second line: 2
Command:
Select first line or [Polyline/Distance/Angle/Trim/Method]: t
Command:
_chamfer (NOTRIM mode) Current chamfer Dist1 = 4.00, Dist2 = 4.00
Select first line or [Polyline/Distance/Angle/Trim/Method]: t
Enter Trim mode option [Trim/No trim] <No trim>: t
Select second line:  11
Command:
b)
chamfer (TRIM mode) Current chamfer Length = 0.00, Angle = 0
Figura 3.19 – Utilizarea
Select first line or [Polyline/Distance/Angle/Trim/Method]: a
comenzii CHAMFER
Specify chamfer length on the first line <0.00>: 15
Specify chamfer angle from the first line <0>: 15
Command:
_chamfer (TRIM mode) Current chamfer Length = 15.00, Angle = 15
Select first line or [Polyline/Distance/Angle/Trim/Method]:  (13–14)
Select second line:  (14–16)
Command:
_chamfer (TRIM mode) Current chamfer Length = 15.00, Angle = 15
Select first line or [Polyline/Distance/Angle/Trim/Method]: m
Enter trim method [Distance/Angle] <Angle>: d
Select first line or [Polyline/Distance/Angle/Trim/Method]:  (14–16)
Select second line:  (16–15)
Command:
Select first line or [Polyline/Distance/Angle/Trim/Method]: p
Select 2D polyline:  (17–18)
6 lines were chamfered
3.9. BREAK / BR
Comanda BREAK realizeazã ruperea ºi/sau ºtergerea unor entitãþi de tip: segment de dreaptã,
arc de cerc, cerc, polisegment de dreaptã , "urmã" (prin "urmã"= trace se înþelege un segment
de dreptã de o anumitã grosime). Ruperea se executã între douã puncte selectate de utilizator.
La selectarea entitãþii de rupt, setarea implicitã a comenzii considerã punctul de selectare ca
fiind primul punct de rupere.

PDM [Modify] [Break]
LC BREAK sau BR
MT
Select object: (se selecteazã entitatea carre trebuie ruptã)
In cazul în care entitatea este selectatã prin punctare, punctul de selecþie este considerat ca
prim punct de rupere ºi va cere al doilea punct de rupere.
Specify second break point or [First point]: (se selecteazã al doilea punct de rupere)
First point Tastând F sistemul va ignora punctul de selecþie al entitãþii ºi va cere selectarea explicitã a celor douã
puncte de rupere.
Dacã selectarea se face printr-o fereastrã sistemul va cere primul ºi al doilea punct de rupere.
Observaþii:
 Printr-o singurã comandã se poate rupe o singurã entitate.
 Dacã la apariþia mesajului "Specify second break point" se tasteazã @ (ultimul
punct) cel de-al doilea punct de rupere va fi considerat suprapus peste primul. In
acest fel entitatea selectatã este ruptã în douã entitãþi care au un punct comun.
 Cercurile ºi arcele de cerc sunt rupte în sens antiorar.
 Nu este obligatorriu ca punctele de rupere sã aparþinã entitãþii selectate. Punc-
tele efective de rupere sunt determinate automat de sistem ca cele mai apropi-
ate puncte (de pe entitatea selectatã) faþã de punctele selectate.
 La selectarea unei entitãþi printr-una din opþiunile de selecþie Window, Last,
Crossing sau Box, este automat activatã opþiunea F de selectare explicitã a
ambelor puncte de rupere. Dacã se selecteazã mai multe obiecte, este ales pen-
tru rupere ultimul obiect desenat.
 Un punct de rupere 3D va fi proiectat în planul XY din UCS-ul curent. Auto-
CAD vã avertizeazã cã aceasta poate da rezultate neaºteptate. Se recomandã
schimbarea UCS-ului în planul XY înainte executãrii comenzii BREAK.
 Ruperea unei polilinii închise cu comanda BREAK poate avea rezultate im-
previzibile. Ruperea poliliniilor se executã cu opþiunea BREAK a comenzii
PEDIT.
 Unei curbe rezultate din ruperea unei polilinii interpolate cu ajutorul opþiunilor
"Fit" sau "Spline" (comanda PEDIT) nu i se poate aplica opþiunea "Decurve" (co-
manda PEDIT).
Exemple
Ruperea unor entitãþi de tip segment de segment de dreaptã, arc de cerc ºi cerc – fig. 3.20 (în
coloana a entitãþile înaintea ruperii; în coloana b entitãþile dupã rupere).
Command:
Command:
Command:
_arc Specify start point of arc or [CEnter]: 5
Specify second point of arc or [CEnter/ENd]:  6
Command:
_break Select object: 8 a)
Specify second break point or [First point]: 9
Command:
_break Select object: 3
Specify second break point or [First point]: f
Specify first break point:  10
Specify second break point:  11
Command:
_break Select object:  (selectaþi cercul)
Specify first break point:  12 b)
Specify second break point:  13 Figura 3.20 – Utilizarea
Command: comenzii BREAK
_break Select object: 5
Specify first break point:  14
Specify second break point:  15
3.10. TRIM / TR
Comanda TRIM reteazã una sau a mai multe entitãþi intersectate de una sau mai multe fron-
tiere -entitãþi tãietoare (cutting edges). O entitate poate fi în acelaºi timp muchie tãietoare cât
ºi entitate destinatã retezãrii. Frontierele sau entitãþile destinate retezãrii pot fi de tip: segment
de dreaptã, arc de cerc, cerc, polisegment de dreaptã ºi urmã.
PDM [Modify] [Trim]
CL TRIM sau TR
MT
Select objects: (se selecteazã frontierele)
Select object to trim or [Project/Edge/Undo]: (se selecteazã entitãþile care se taie)
Edge In cazul în care opþiunea nu este activã retezarea se face în funcþie de punctele de in-
tersecþie reale dintre frontiere ºi entitatea care se reteazã. Altfel retezarea se face în
funcþie de punctele de intersecþie virtuale (frontierele sunt imaginar prelungite pânã
intersecteazã entitatea ce se reteazã)
Enter an implied edge extension mode [Extend/No extend] <No extend>:
Undo Se anuleazã retezarea anterior efectuatã fãrã a se ieºi din comandã.
Variabile de sistem
EDGEMODE dacã este 0 retezarea se face în funcþie de punctele de intersecþie reale. Dacã
este 1 retezarea se face în funcþie de punctele de intersecþie fictive (obþinute
prin prelungire).
Observaþii:
 Pentru ruperea entitãþilor 3D direcþia lor de extrudare trebuie sã fie paralelã cu
axa Z a UCS-ului curent.
 Comanda permite selectarea mai multor muchii tãietoare. La prima selectare
entitatea va fi retezatã pânã la prima muchie. La o nouã selectare retezarea se
realizezã pânã la urmãtoarea muchie ºi aºa mai departe.
 Comanda permite retezarea mai multor entitãþi în acelaºi timp.
 Retezarea unui cerc este posibilã doar dacã acesta se intersectazã cu douã
muchii tãietoare.
 Poliliniile retezate se terminã întotdeauna în unghi drept. Dacã retezaþi un
polisegment de dreaptã sub un anumit unghi, capãtul polisegmentului de dre-
aptã se va termina în unghi drept într-un punct corespunzãtor intersecþiei axei
polisegmentului cu entitatea tãietoare.
 La retezarea unei entitãþi cotate, dimensiunea acesteia va fi actualizatã dacã
cota este asociatã entitãþii retezate.
 Blocul, textul ºi "urma" (liniile de o anumitã grosime – TRACE) nu pot fi
muchii tãietoare ºi nu pot fi retezate.
 Nu puteþi aplica opþiunea "Decurve" (comanda PEDIT) unei polilinii interpo-
late ºi retezate.
Exemple
Retezarea unor entitãþi de tip segment de dreaptã, polisegment de dreaptã, cotã, cerc -fig. 3.21.
Command:
Command:
Command:
Command:
Command:
_line Specify first point: from a)
Base point: _cen of  (daþi clic undeva pe cerc)

<Offset>: @5,25
Specify next point or [Undo]: 12 (indicaþi o direcþie la 270º ºi apoi tastaþi 12)
Specify next point or [Undo]: 10 (indicaþi o direcþie la 180º ºi apoi tastaþi 10)
Specify next point or [Close/Undo]: 12 (indicaþi o direcþie la 90º ºi apoi tastaþi 12)
Command: tr
TRIM Current settings: Projection=UCS Edge=None
Select objects: 1 1 found
Select objects: 3 1 found, 2 total
Select objects:
b)
Select object to trim or [Project/Edge/Undo]: e
Enter an implied edge extension mode [Extend/No extend] <No extend>: e comenzii TRIM
Command:
TRIM Current settings: Projection=UCS Edge=Extend
Specify opposite corner: 9 4 found
Select objects:
Select object to trim or [Project/Edge/Undo]: f
First fence point:  10
Specify endpoint of line or [Undo]:  11
Specify endpoint of line or [Undo]:
3.11. EXTEND / EX
Comanda EXTEND prelungeºte entitãþi de tip segment de dreaptã, arc de cerc, poliseg-
ment de dreaptã, pânã la o margine (frontierã) care poate fi orice entitate simplã cum ar
fi: segment de dreptã, arc de cerc, cerc, sau polisegment de dreaptã. Nu se poate folosi ca
ºi frontierã un bloc deoarece AC-ul nu cunoaºte poziþia limitelor blocului.
PDM [Modify:] [Extend]
CL EXTEND sau EX
MT
Select boundary edges ...
Select object: Se selecteazã frontierele.
Select object to extend or [Project/Edge/Undo]: Se selecteazã obiectele de prelungit
Edge In cazul în care opþiunea nu este activã operaþia de prelungire se face numai dacã enti-
tatea ce se prelungeºte intersecteazã entitatea selectatã ca ºi frontierã. Altfel entitatea
ce se prelungeºte este extinsã pânã intersecteazã prelungirea fictivã a frontierei.
Enter an implied edge extension mode [Extend/No extend] <No extend>:
Undo Se anuleazã retezarea anterior efectuatã fãrã a se ieºi din comandã.
Observaþii:
 Pot fi selectate mai multe entitãþi ca ºi frontiere. La prima selectare entitatea va fi
prelungitã pânã la prima frontierã, la a doua selectare pânã la a doua frontierã ºi aºa
mai departe.
 In cadrul unei comenzi se pot realiza mai multe operaþii de prelungire.
 Poziþia punctului de selectare a entitãþii de prelungit determinã direcþia în care se
executã operaþia. Punctul trebuie sã aparþinã jumãtãþii de entitate care este cea mai
apropiatã de frontierã.
 Prelungirea unei cote are ca efect reactualizarea automatã a textului de cotã dacã
cota este asociatã entitãþii care se prelungeºte.
 Sfârºitul poliliniilor cu grosime nenulã este totdeauna în unghi drept. Prelungirea
unei polilinii cãtre o frontierã oblicã va fi fãcutã pânã când axa poliliniei atinge
frontiera. Din acest motiv unul din colþurile capãtului poliliniei depãºeºte frontiera.
 Entitãþile de tip bloc, text, urmã nu pot fi prelungite ºi nu pot fi selectate ca frontiere.
Exemple
Prelungirea unor entitãþi de tip segment de dreaptã, polisegment de dreaptã – fig. 3.22.
Command: l
Specify next point or [Close/Undo]: 30 ► 90º, ºi tastaþi 30  4
Command: l
Specify next point or [Undo]: 40 ► 0º, tastaþi 40  8
Specify next point or [Undo]: 5 ► 270º, tastaþi 5 9
Specify next point or [Close/Undo]: 40 ► 180º, tastaþi 40  10
Specify next point or [Close/Undo]: 5 ► 270º, tastaþi 5 11
Specify next point or [Close/Undo]: 20 ► 180º, tastaþi 40  12
Command:
LINE Specify first point:  13
Specify next point or [Undo]: a)
Command:
Command:
_extend Current settings: Projection=UCS Edge=None
Select objects:
Select object to extend or [Project/Edge/Undo]: f
Select object to extend or [Project/Edge/Undo]: f
First fence point:  21 b)
Specify endpoint of line or [Undo]:  20 Figura 3.22 – Utilizarea
Specify endpoint of line or [Undo]: comenzii EXTEND
Select object to extend or [Project/Edge/Undo]: e
Enter an implied edge extension mode [Extend/No extend] <No extend>: e
Select object to extend or [Project/Edge/Undo]: 6
Select object to extend or [Project/Edge/Undo]:
Command:
_extend Current settings: Projection=UCS Edge=None
Select objects:
Select object to extend or [Project/Edge/Undo]:  14
Select object to extend or [Project/Edge/Undo]:  14
Select object to extend or [Project/Edge/Undo]:
3.12. ARRAY / AR
Comanda ARRAY copiazã entitãþile selectate într-o reþea rectangularã (matricialã) sau polarã (circularã).
PDM [Construct] [Array]

CL ARRAY sau AR
MT
Select objects: Selectaþi entitãþile pe care doriþi sã le multiplicaþi
Enter the type of array [Rectangular or Polar] <R>: Selectaþi tipul de multiplicare dorit – rectangular sau polar.
Rectangular Se optezã pentru o multiplicare în reþea rectangularã (matricialã). In cadrul

opþiunii se indicã numãrul de linii, coloane, distanþa dintre linii ºi coloane
(dimensionarea reþelei rectangulare). Implicit reþeaua este formatã dintr-o
linie ºi o coloanã. Numerotarea liniilor ºi coloanelor începe din colþul din
stânga jos
Enter thenumber of rows (---) <1>: Se introduce numãrul de linii sau .
Enter the number of columns (|||) <1>: Numãrul de coloane sau .
Enter the distance between rows or specify the unit cell (---): Distanþa dintre linii.
Specify the distance between columns (|||): Distanþa dintre coloane.
Polar Optaþi pentru o multiplicare în reþea polarã (circularã). In cadrul opþiunii se indicã
punctul de centru, numãrul de copii, mãrimea în grade a arcului de cerc pe care se
dispun echidistant copiile. Opþional, copiile pot fi automat rotite în funcþie de
unghiul de dispunere.
Specify center point of array: Centrul reþelei polare.
Enter the number of items in the array:
Specify the angle to fill (+=ccw, -=cw) <360>: Unghiul la centru al arcului de cerc pe care sunt dispuse copiile. Implicit
valoarea sa este de 360.
Angle between items (+=ccw, -=cw):
Rotate arrayed objects? <Y>: Rotirea obiectelor în funcþie de dispunerea lor pe arcul de cerc. Im-
plicit rotirea este activatã.
Observaþii:
 Se poate da spaþiul dintre linii ºi coloane pentru o copiere rectangularã prin selec-
tarea unui punct la prompter-ul "…unit cell…" ºi desenarea unui dreptunghi pentru
a indica spaþierea ºi sensul dezvoltãrii reþelei rectangulare.
 Distanþa dintre linii ºi coloane include dimensiunile entitãþilor selectate pentru mul-
tiplicare.
 In cazul reþelei rectangulare semnul valorilor de distanþare a liniilor ºi coloanelor indicã
sensul de dezvoltare a reþelei. Distanþare pozitivã între linii indicã o dezvoltare a reþelei
de jos în sus pornind de la entitatea/tãþile selectate. Distanþare pozitivã între coloane in-
dicã o dezvoltare a reþelei de la stânga la dreapta.
 In cazul reþelei rectangulare dacã se dã o singurã linie trebuie date cel puþin 2
coloane ºi invers.
 Pentru a copia obiecte prin comanda ARRAY în diagonalã utilizaþi schimbarea
UCS-ului, rotirea SNAP-ului sau variabila de sistem SNAPANG.
 La o copiere polarã, rotirea în jurul punctului de centru se va face în sens antiorar
dacã unghiul de dispunere este pozitiv.
Exemple
Desenarea unei reþele polare – fig. 3.23, a) – figura inþialã; b) – figura multiplicatã polar pe
360º ºi rotitã; c) – figura multiplicatã polar pe 180º ºî nerotitã; d) – figura multiplicatã rectan-
gular pe 4 linii ºi 3 coloane.
Command: l
Specify next point or [Undo]: 10 ► 270º, 10  2
Specify next point or [Undo]: 5 ► 180º, 53
Specify next point or [Close/Undo]: 10 ► 270º, 10  4 a)
Specify next point or [Close/Undo]: 15 ► 0º, 15  5
Specify next point or [Undo]: 5 ► 180º, 57
Command: _array
Select objects: b)
Specify center point of array: from
Base point: _mid of  11
<Offset>: @0,-20
Command: u
ARRAY GROUP
Command: _array c)
Select objects:
Enter the type of array [Rectangular/Polar] <P>:
Specify center point of array: from
Base point: _mid of  11
<Offset>: @0,-20
Specify the angle to fill (+=ccw, -=cw) <360>: 180
Rotate arrayed objects? [Yes/No] <Y>: n
Command: u
ARRAY GROUP
Command: _array
Select objects:
Enter the type of array [Rectangular/Polar] <P>: r
Enter the number of rows (---) <1>: 4
Enter the number of columns (|||) <1> 3
Enter the distance between rows or specify unit cell (---): 30
Specify the distance between columns (|||): 30
d)
ARRAY
3.13. OFFSET / O
Comanda permite trasarea unei entitãþi echidistante faþã de o entitate preselectatã. Distanþierea
celor douã entitãþi este introdusã de utilizator sub formã numericã sau prin selectarea unui
punct prin care va trece noua entitate. Opþiunea implicitã este indicarea acestui punct. Co-
mada se poate aplica unor entitãþi de tip segment de dreptã, arc de cerc, cerc, inel, poligon, sau
polisegment de dreaptã, entitatea nou creatã fiind de acelaºi tip cu entitatea preselectatã. Co-
manda este autorepetitivã ieºirea din ea se face tastând .
MD [Modify] [Offset]
LC OFFSET sau O
MT
Specify offset distance or [Through] <0.0000>:
Specify point on side to offset:
offset distance Se introduce distanþa dintre cele douã entitãþi prin tastarea unei valori nu-
merice, sau prin indicarea a douã puncte. In continuare prin mesajul “Speci-
fypoint on side to offset:” se cere sã se specifice (prin selectarea unui punct)
de care parte a entitãþii de referinþã sã fie trasatã noua entitate.
Through Se specificã punctul prin care va trece noua entitate.
Select object... Se selecteazã entitatea de referinþã.
Variabile de sistem
OFFSETDIST memoreazã distanþa implicitã pentru comanda OFFSET. Dacã valoarea este
negativã implict comanda acþioneazã în modul Through. Valoarea implicitã
este -1.0.
Observaþii:
 Dacã se doreºte trasarea unor entitãþi echidistante este preferabilã folosirea comen-
zii ARRAY.
 Printr-o comandã OFFSET se pot efectua mai multe operaþii de echidistanþiere.
Fiecare operaþie în parte permite echidistanþierea unei singure entitãþi.
 In cadrul comenzii OFFSET nu se pot folosi modurile de selecþie Window, Cross-
ing sau Last.
Exemple
Echidistanþarea unor entitãþi de tip segment de dreptã, arc de cerc, cerc, polygon – fig. 3.23
(entitãþile înainte de executarea comenzii fig. 3.23. a, dupã executare fig. 3.23. b)
Command: c
Command:
Specify radius of circle or [Diameter] <15.0000>:
Command:
Command:
Specify radius of circle or [Diameter] <5.0000>:
Command: f
a)
Command:
Command:
Command: tr
Select objects: b)
Select object to trim or [Project/Edge/Undo]: 9 Figura 3.23 – Utilizarea
Select object to trim or [Project/Edge/Undo]:  10 comenzii OFFSET
Command: o
Select object to offset or <exit>: 3
Specify point on side to offset: 9
Command: l
Command:
Command: o
OFFSET Specify offset distance or [Through] <2.0000>: t
Select object to offset or <exit>:  (13-14)
Specify through point:  16
3.14. STRETCH / S
Cu comanda STRETCH se extind sau micºoreazã entitãþile selectate printr-o fereastrã de tip
“crossing”, menþinând legãturile cu entitãþile neselectate (punctele finale ale entitãþilor selec-
tate care sunt cuprinse în fereastra de selecþie sunt mutate iar punctele finale ce nu sunt în
fereastrã rãmân pe poziþie). Modificãrile sunt guvernate de un vector definit printr-un punct de
bazã ºi un punct de vârf. Prin aceastã comandã se pot modifica entitãþi de tip: “urmã”, seg-
ment de dreaptã, arc de cerc, solid, polisegment de dreaptã, arc de curbã spline sau suprafeþele
3D. Textele, blocurile ºi cercurile vor fi mutate (acþiunea este similarã cu aceea a comenzii
MOVE) dacã punctele lor de definiþie sunt cuprinse în fereastra de selectare. Dacã punctele de
definiþie nu sunt cuprinse în fereastra de selecþie comanda nu are efect.
Punctul de definiþie are urmãtoarea semnificaþie:
 pentru blocuri ºi shape-uri este punctul lor de inserare;
 pentru cercuri este punctul de centru;
 pentru texte este întotdeauna colþul din stânga jos.
Spre deosebire de alte comenzi de editare, pentru selectarea obiectelor se va utiliza doar fereastra
de tip “crossing”. In caz contrar efectul comenzii este similar cu cel al comenzii MOVE
MD [Modify] [Stretch]
LC STRETCH sau S
MT
Select objects to stretch by crossing-window or crossing-polygon...
Select objects:
Specify second point of displacement:
Select objects: Se selecteazã entitãþile individual sau printr-o fereastrã de tip crossing, CPolygon, Window sau Wpolygon.
…base point… Se selecteazã punctul de bazã al vectorului ce guverneazã comanda.
…second point Se selecteazã punctul de vârf al vectorului ce guverneazã comanda.
Selectarea punctului de bazã ºi a celui de vârf se poate face prin indicare cu dispozitivul digi-
tizor sau prin introducerea de la tastaturã a coordonatelor punctelor.
Observaþii:
 Caracteristicile referitoare la grosime ºi informaþiile despre interpolarea unei poli-

linii nu se modificã cu comanda STRETCH.
 Dacã o cotã a fost creatã cu dimensionare asociatã (ASODIM), atunci STRETCH va actu-
aliza valoarea cotei. Dacã se aplicã comanda STRETCH unui text de cotã ºi apoi se selec-
teazã punctul de centru al textului, textul nu va fi poziþionat centrat faþã de linia de cotã.
Dacã se doreºte ca textul sã fie centrat, se utilizeazã opþiunea Hometext (comanda DIM).
 Comenzile EXTEND ºi TRIM sunt similare cu STRETCH, dar necesitã definirea
unei frontiere.
 Utilizarea lui “CHANGE point” (comanda CHANGE) este similarã cu folosirea
comenzii STRETCH; dacã în cadrul comenzii CHANGE indicaþi un punct toate
liniile selectate vor converge spre acel punct.
 In cazul în care nici un punct al entitãþilor selectate nu se aflã în afara ferestrei de
selectare, efectul comenzii STRETCH este identic cu cel al comenzii MOVE.
 Dacã se utilizeazã PDM sau MT (meniul derulant sau bara funcþiilor de modifi-
care), la selectarea entitãþilor opþiunea C (Crossing) este automat activatã.
Exemple
Utilizarea comenzii STRETCH în cazul unor entitãþi de tip segment de dreaptã, arc de cerc,
polilinie – fig. 3.24 (fig. 3.24.a entitãþile înaintea aplicãrii comenzii, fig. 3.24.b entitãþile dupã
executarea comenzii).
Command: _rectang
Specify first corner point or [Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width]: 1
Specify other corner point: 2
Command: a
ARC Specify start point of arc or [CEnter]: 3
Specify second point of arc or [CEnter/ENd]: 4
Command: l
a)
Command:
Command: s
STRETCH Select objects to stretch by crossing-window or crossing-polygon...
b)
6
Select objects:
Specify opposite corner:  7 2 found comenzii STRETCH
Select objects:
Specify base point or displacement: 8
Specify second point of displacement: 6
NOTÃ: Comanda RECTANG deseneazã un patrulater dreptunghic prin indicarea a 2 colþuri

opuse. Patrulaterul este desenat sub forma unei polilinii închise.
3.15. Utilizarea grips-urilor

Grips-urile sunt mici pãtrate poziþionate automat de sistem pe entitãþile punctate de utilizator fãrã
introducerea unei comenzi. Ele permit efectuarea unor operaþii de editare asupra entitãþilor punc-
tate. Operaþiile de editare care se pot realiza sunt de tip STretch, MOve, COpy, Mirror, SCale ºi
ROtate. In funcþie de tipul de entitate punctat grips-urile ocupã urmãtoarele pozþii:
 la capetele ºi mijlocul entitãþilor de tip linie;
 în vertex-urile entitãþilor de tip polilinie, mesh, solid ºi suprafaþã 3D (3D Face);
 în centrele ºi punctele care delimiteazã cvadranþii (sferturile) cercurilor;
 la capetele ºi mijlocul entitãþilor de tip arc;
 în punctele de inserare pentru entitãþi de tip text, atribut ºi bloc.
Figura 3.25 – Poziþionarea grips-urilor pe entitãþi de tip: linie, cerc, arc de cerc, spline, text, cotã, polilinie
Etapele care trebuiesc parcurse pentru editarea entitãþilor prin intermediul grips-urilor sunt:
1. Sub promptter-ul Command: se puncteazã entitatea sau entitãþile dorite
2. Se puncteazã grip-ul sau grips-urile dorite. Pentru selectarea mai multor grips-uri
punctarea lor se face þinând apãsatã tasta Shift. Grips-urile selectate sunt automat
umplute cu culoarea roºie (culoarea de umplere poate fi modificatã de utilizator).
3. Se selecteazã operaþia de editare doritã din meniul ecran sau apãsând butonul din
dreapta mouse-lui (la fiecare apãsare este afiºatã câte o operaþie) sau tastând
primele douã litere ale operaþiei sau apãsând tasta . Fiecare operaþie de editare este
însoþitã de meniul:
** STRETCH **
Specify stretch point or [Base point/Copy/Undo/eXit]:
** MOVE **
Specify move point or [Base point/Copy/Undo/eXit]:
** ROTATE **
Specify rotation angle or [Base point/Copy/Undo/Reference/eXit]:
** SCALE **
Specify scale factor or [Base point/Copy/Undo/Reference/eXit]:
** MIRROR **
Specify second point or [Base point/Copy/Undo/eXit]:
** STRETCH (multiple) **
Specify stretch point or [Base point/Copy/Undo/eXit]:
Efectul utilizãrii opþiunilor din meniu este similar cu cel obþinut în cazul lansãrii în execuþie a
comenzii respective.
Operaþia STRETCH (multiple) se obþine dacã punctarea noii poziþii a grip-ului activat se face
cu tasta Shift apãsatã. In cazul respectiv sistemul va realiza o copiere multiplã a entitãþii selec-
tate (la fiecare punctare va fi desenatã o nouã entitate). Odatã intrat în modul de multiplicare,
dacã punctarea noii poziþii a grip-ului activat se face tot cu tasta Shift apãsatã, sistemul
memoreazã distanþa dintre primele 2 grips-uri ºi o utilizeazã ca raþie pentru punctarea curentã.
Prin urmare sistemul va selecta automat cea mai apropiatã poziþie faþã de pointer-ul curent
care faþã de grip-ul activ se gãseºte la o distanþã egalã cu un multiplu al raþiei. Prin aceastã me-
todã se pot face copieri echidistante similare cu cele rrealizate cu comanda OFFSET.
Variabile de sistem
GRIPBLOCK controleazã modul în care sunt atribuite grips-urile blocurilor. Variabila poate
lua valorile:
0 – grips-urile sunt atribuite doar punctelor de inserare a blocurilor
1 – grips-urile sunt atribuite tuturor entitãþilor conþinute în blocuri.
Valoarea implicitã este 0.
GRIPCOLOR determinã culoarea grips-urilor neselectate. Valoarea variabilei trebuie sã
aparþinã domeniului 1 … 255. Valoarea implicitã este 5.
GRIPHOT determinã culoarea grips-urilor selectate. Valoarea variabilei trebuie sã
GRIPSIZE determinã mãrimea în pixeli a grips-urilor. Valoarea variabilei trebuie sã
GRIPS determinã activarea sau dezactivarea grip-urilor. Variabila poate lua valorile:
0 – grisp-urile sunt dezactivate
1 – grips-urile sunt activate (valoare implicitã)
Observaþii:
 Pentru a elimina o entitate din grupul selectat se puncteazã entitatea respectivã cu
tasta Shift apãsatã. In urma acþiunii entitatea este afiºatã normal însã grips-urile nu
sunt ºterse.
 Activarea mai multor grips-uri determinã conservarea poziþionãrii lor relative unul
faþã de celãlalt..
Exemple
Operaþii de editare a unei entitãþi de tip linie ºi cerc – figura 3.26
Command: l
Command: c
CIRCLE Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]:  3
Command: 4
Command: 5
Command: 2 a)
** STRETCH **
Specify stretch point or [Base point/Copy/Undo/eXit]: Shift +  6
Specify stretch point or [Base point/Copy/Undo/eXit]: 7
Specify stretch point or [Base point/Copy/Undo/eXit]: 8
Specify stretch point or [Base point/Copy/Undo/eXit]: 
Command: 3 b)
** STRETCH **
Specify stretch point or [Base point/Copy/Undo/eXit]: 
Command: *Cancel*  [Esc] c)
Command: *Cancel*  [Esc] Figura 3.26 – Utilizarea Grips-urilor
3.16. PROPERTIES / CH, MO

Comanda PROPERTIES dã posibilitatea editãrii entitãþilor selectate.
MD [Tools] [Properties]
LC PROPERTIES sau CH sau MO
ST
Comanda poate fi lansatã rapid în execuþie cu CTRL+1 sau apãsând butonul din stânga
mouse-lui dupã ce au fost selectate entitãþile dorite ºi punctând Properties.
Lansarea în execuþie a comenzii are ca efect afiºarea ferestrei Properties – fig. 3.27. In
fereastrã sunt afiºate: toate proprietãþile entitãþii selectate sau toate proprietãþile comune entitã-
þilor selectate. Din fereastra Properties utilizatorul poate modifica proprietãþile entitãþii / entitã-
þilor selectate prin una din urmãtoarele metode:
 introducerea unei noi valori;
 selectarea valorii dorite din lista afiºatã în fereastrã;
 modificarea valorii proprietãþii vizate într-o casetã de dialog;
 se utilizeazã pointerul de modificare afiºat prin butonul Pick Point pentru reampla-
sarea unui punct caracteristic al entitãþii
.
Observaþii:
 Fereastra Properties poate rãmâne ac-
tivã pe toatã durata sesiunii de lucru
deoarece nu afecteazã execuþia
comenzilor lansate în lucru.
 Proprietãþile afiºate în fereastrã sunt
automat modificate de sistem în func-
þie de tipul entitãþii/ entitãþilor selec-
tate. Aceste proprietãþi sunt automat
ordonate pe categorii (se dã clic pe
butonul Categorized) sau alfabetic (se
dã clic pe butonul Alphabetic).
 Fereastra poate fi mutatã în orice zonã
a ecranului– se puncteazã cu butonul
din stânga mouse-lui zona superioarã
a ferestrei ºi þinând apãsat butonul se
trage fereastra în poziþia doritã.
 Fereastra se poate ascunde – se punc-
teazã cu butonul din dreapta mouse-
lui o zonã liberã a ferestrei ºi se ac-
tiveazã opþiunea Hide din caseta ce
Figura 3.27 – Fereastra Properties
apare. O altã modalitate este de a
puncta butonul X din colþul din dre-
apta sus al ferestrei.
 Fereastra se poate amplasa pe una din laturi având o mãrime predefinitã – se punc-
teazã cu butonul din dreapta mouse-lui o zonã liberã a ferestrei ºi se activeazã opþi-
unea Allow Docking din caseta ce apare.
 Din fereastrã se poate elimina zona de descriere a proprietãþii – se puncteazã cu bu-
tonul din dreapta mouse-lui o zonã liberã a ferestrei ºi se dezactiveazã opþiunea De-
scription din caseta ce apare.
Variabile de sistem
CECOLOR memoreazã culoarea entitãþilor nou create sub formã de ºir de caractere.
Valoarea implicitã este BYLAYER
CELTSCALE memoreazã factorul de scalare a entitãþilor de tip linie nou create. Valoarea
factorului de scalare este relativã la valoarea stabilitã prin comanda
LTSCALE. Astfel o entitate desenatã cu CELTSCALE = 4 într-un desen în
care LTSCALE este setat pe 0.5 este afiºatã ca ºi cum ar avea factorul de sca-
lare 0.5*4=2. Valoarea implicitã a variabilei este 1
CELTYPE memoreazã sub formã de ºir de caractere tipul de linie al entitãþilor nou cre-
ate. Valoarea implicitã este BYLAYER
CLAYER memoreazã numele stratului curent de lucru. Valoarea iniþialã este 0.
ELEVATION memoreazã elevaþia curentã a viewport-ului curent din spaþiul de lucru, rela-
tiv la UCS-ul actual. Valoarea iniþialã este 0.000
3.17. MATCHPROP / MA
Comanda se utilizeazã pentru a copia proprietãþile unei entitãþi altor entitãþi. Proprietãþile care pot
fi modificate cu aceastã comandã depind de tipul entitãþii ºi sunt prezentate în tabelul urmãtor.
Entitate Culoare & Linetype & Line- Thick- Text Cotã Haºurã Plot style
layer linetype scale weight ness
3D face * * * *
Arc * * * * *
Attdef * * * *
Body * * * *
Circle * * * * *
Dimension * * * *
Ellipse * * * *
Hatch * * * *
Image * * *
Insert * * * *
Leader * * * * *
Line * * * * *
Mtext * * *
Point * * * *
2D polyline * * * * *
3D polyline * * * *
3D mesh * * * *
Pface mesh * * * *
Ray * * * *
Region * * * * *
2D solid * * * *
ACIS solid * * * *
Spline * * * *
Text * * * * *
Tolerance * * * * *
Trace * * * * *
Viewport * * *
Xline * * * *
Xref * * * *
Zombie * * * *
MD [Modify] [Match Properties]

LC MATCHPROP sau MA
ST
Select source object: Se selecteazã entitatea ale cãrei proprietãþi dorim sã le copiem
Select destination object(s) or [Settings]: Se selceteazã entitãþile destinaþie (entitãþile cãrora le vor fi atribuite proprietãþile)
Settings Dã posibilitatea selectãrii proprietãþilor care
vor fi memorate ºi atribuite entitãþilor desti-
naþie. Selectarea acestei opþiuni are ca efect
afiºarea casetei Properties Settings – fig. 3.28
Observaþii:
 Este posibil proprietãþile atribuite unei
entitãþi sã nu fie vizibile imediat. In
acest caz daþi comanda REGEN pen-
tru a reactualiza imaginea afiºatã.
Exemple
Exemplu de utilizare a comenzii
MATCHPROP
Figura 3.28 – Caseta de validare a proprietãþilor care se vor copia
Figura 3.29 – Utilizarea comenzii MATCHPROP

Command: l
Command: o
Select object to offset or <exit>:  (1–4)
Command:
Command: co
COPY Select objects:  10
Select objects:
Specify base point or displacement, or [Multiple]:  12
Specify second point of displacement or
<use first point as displacement>: 70 ► 0º, ºi tastaþi 70
Command:  13,  14, Del
Command: _.erase 2 found
Figura 3.30 – Utilizarea comenzii MATCHPROP

Command: tr
Select objects:
Command:  19, [Del]
Command: tr
Select objects:
Command:  29,  32, [Del]
Command: *Cancel* [Esc]
Command: *Cancel* [Esc]
Figura 3.31– Utilizarea comenzii MATCHPROP

Command: f
Select first object or [Polyline/Radius/Trim]:  33
Command:
Command:  37, ▼ (caseta Layer din OPB)  Axe Se trece linia 37 în stratul Axe.
Command: ma Astfel entitatea va avea tipul de
linie DASHDOT
MATCHPROP Select source object:  37
Current active settings: Color Layer Ltype Ltscale Lineweight Thickness Text
Dim Hatch
Select destination object(s) or [Settings]:  39
Specify opposite corner:  38
Select destination object(s) or [Settings]:
Figura 3.32
3.17. SCALE / SC
Comanda mãreºte sau micºoreazã o entitate selectatã cu un anumit factor de scalare. Factorul
de scalare se aplicã automat entitãþii pe toate cele trei direcþii ale spaþiului de modelare.

MD [Modify] [Scale]
LC SCALE sau SC
MT
Select objects: se selecteazã entitãþile ce se scaleazã
Specify base point: se specificã punctul de bazã. Acest punct îºi pãstreazã poziþia ºi dupã operaþia de sca-
lare, în timp ce punctele care formezã entitatea, îºi modificã poziþia în funcþie de fac-
torul de scalare ºi faþã de punctul de bazã
Specify scale factor or [Reference]: se dã factorul de scalare. Acesta trebuie sã fie pozitiv ºi mai mare ca 0. Un factor de
scalare: subunitar determinã micºorarea entitãþilor selectate; supraunitar determinã
mãrirea entitãþilor selectate; unitar nu produce nici o modificare
Reference Factorul de scalare este calculat de sistem comparând o distanþa de referinþã cu o dis-
tanþã specificatã de utilizator.
Exemple
Scalarea unui cerc din interiorul unui dreptunghi – fig. 3.33.a înainte de executarea comenzii
fig. 3.33.b, dupã primul SCALE, fig. 3.33.c dupã al doilea SCALE
Command: _rectang
Specify other corner point: @60,40 2
Command: c
CIRCLE Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: @-30,-20
Command: sc
SCALE Select objects:  4 1 found
Select objects:
Specify base point: _cen of 4
Specify scale factor or [Reference]: 2
Command:
SCALE Select objects:  5 1 found
Select objects:
Specify base point: _cen of 5
Specify scale factor or [Reference]: r
Specify reference length <1>: _cen of 5
Specify second point: _qua of 6
Specify new length: _mid of 7
a b c
Figura 3.33 – Utilizarea comenzii SCALE
3.17. TESTE
1 Opþiunea Windows a comenzii de selectare permite
A. selectarea tuturor entitãþilor care au cel puþin un punct comun u fereastra delimitatã
B. selectarea tuturor entitãþilor care sunt total incluse în fereastra delimitata
C. selectarea tuturor entitãþilor total cuprinse în imaginea afiºatã
D. selectarea tuturor entitãþilor care au cel puþin un punct comun cu imaginea afiºatã
2 Opþiunea Crossing a comenzii de selectare permite
A. selectarea tuturor entitãþilor total cuprinse în imaginea afiºatã
B. selectarea tuturor entitãþilor care au cel puþin un punct comun cu imaginea afiºatã
C. selectarea entitãþilor care au cel puþin un punct comun cu fereastra delimitatã
3 Opþiunea Last a comenzii de selectare permite
A. selectarea ultimului obiect desenat
B. selectarea ultimului obiect desenat în stratul curent
C. selectarea ultimului obiect desenat în fereastra delimitatã
D. selectarea ultimului obiect desenat în imaginea curentã
4 Opþiunea Previous a comenzii de selectare permite
A. selectarea tuturor entitãþilor din imaginea anterior afiºatã
B. reselectarea ultimului grup de selecþie creat
C. selectarea tuturor entitãþilor din ultima fereastra delimitata
5 Opþiunea Remove a comenzii de selectare permite
A. anularea ultimului set de selecþie creat
B. anularea setului de selecþie curent
C. trecerea comenzii din modul de inserare în modul de ºtergere
6 Opþiunea Add a comenzii de selectare permite
A. adaugarea unei entitãþi la setul de selecþie curent
B. trecerea comenzii de selectare din modul de ºtergere în modul de inserare
C. concatenarea a doua grupuri de selecþie
7 Pentru mutarea unui grup de entitãþi, în AC se utilizeazã comanda
A. MOVE
B. PAN
C. COPY
8 Opþiunea Multiple a comenzii COPY permite
A. copierea multiplã a entitãþilor selectate în jurul unui punct de bazã
B. copierea mai multor entitãþi
C. copierea multiplã a entitãþilor selectate prin translatarea lor în poziþiile selectate
9 Opþiunea Referance a comenzii ROTATE permite
A. rotirea entitãþilor selectate de la un unghi de referinþã la un alt unghi de referinþã
B. rotirea entitãþilor selectate cu un anumit unghi faþã de axa Ox
C. rotirea entitãþilor selectate cu un anumit unghi faþã de axa Oy
10 Comanda MIRROR permite
A. copierea faþã de o axã de simetrie a unei singure entitãþi
B. copierea faþã de o axã de simetrie a tuturor entitãþilor selectate
C. copierea faþã de o axã de simetrie a tuturor entitãþilor selectate cu condiþia ca axa de simetrie sa fie desenatã
11 Modificarea formei obiectelor AutoCAD farã distrugerea legãturilor se poate re-
aliza cu comanda
A. PEDIT
B. EXPLODE
C. STREATCH
12 Fereastra de selecþie a entitãþilor din cadrul comenzii STREATCH trebuie sã fie de tip
A. Window
B. Crossing
C. BOX
13 Cu comanda ARRAY entitãþile selectate pot fi
A. copiate multiplu într-o reþea matricialã
B. copiate multiplu într-o retea polarã
C. raspunsul corect este A ºi B
D. copiate multiplu faþã de mai multe axe de simetrie
14 Opþiunea Rectangular a comenzii ARRAY permite
A. copierea multiplã a entitãþilor selectate într-o retea matricialã planã
B. copierea multiplã a entitãþilor selectate într-o reþea polarã
C. copierea multiplã a entitãþilor selectate într-o reþea matricialã spaþialã
15 Opþiunea Polar a comenzii ARRAY permite copierea multiplã polarã a entitãþi-
lor selectate prin
A. echidistanþierea lor pe un arc de cerc definit prin centru, razã ºi unghi
B. echidistanþierea lor pe un cerc director definit prin centru ºi razã
C. echidistanþierea lor pe un cerc director definit prin centru ºi diametru
16 Comanda BREAK:
A. rupe o entitate între 2 puncte
B. rupe o entitate faþã de o frontierã
C. rupe un grup de entitãþi faþã de o frontierã
D. rupe un grup de entitãþi faþã de una sau mai multe frontiere.
17 Comanda TRIM permite
A. ruperea unei singure entitãþi faþã de o singura frontierã
B. ruperea mai multor entitãþi faþã de o singura frontierã
C. ruperea unei singure entitãþi faþã de mai multe frontiere
D. ruperea mai multor entitãþi faþã de mai multe frontiere
18 Tãierea cu comanda TRIM a unei entitãþi cotate are ca efect
A. reactualizarea cotãrii dacã cotarea a fost asociativã
B. ºtergerea cotãrii
C. textul de cotã rãmâne nemodificatã dacã a fost introdus de utilizator
19 Pentru a realiza racordarea a doua entitãþi trebuie
A. lansatã în lucru de doua ori comanda FILLET. Odatã pentru dimensionarea razei de racordare ºi înca odatã pentru ra-
cordarea propriuzisã
B. lansatã în lucru o singurã comandã FILLET deorece ea permite atât dimensionarea racordarii cât ºi realizarea efectivã a ei
C. lansatã în lucru o singura comanda FILLET deoarece dimensionarea racordãrii se realizeazã la configurarea AC-ului
20 Partea în care se face racordarea depinde de
A. ordinea de selectare a entitãþilor
B. amplasarea punctelor de selecþie a entitãþilor
C. eliminarea segmentelor de dreapta cele mai scurte
21 Prelungirea a doua segmente de dreaptã neparalele pânã în punctul lor de inter-
secþie se realizeazã cu comanda FILLET dacã
A. variabila LIMITS are valoarea ON
B. raza de racordare are valoarea 0
22 Realizarea unei teºituri presupune parcurgerea etapelor
A. CHAMFER-dimensionarea teºiturii, CHAMFER-selectarea entitãþilor care se teºesc
B. CHAMFER-dimensionarea teºiturii, selectarea entitãþilor care se teºesc
C. FILLET-dimensionarea teºiturii, FILLET-selectarea entitãþilor care se teºesc
23 In cadrul comenzii EXTEND se pot selecta
A. o singura frontierã ºi o singurã entitate de extins
B. mai multe frontiere ºi o singura entitate de extins
C. mai multe frontiere ºi mai multe entitãþi de extins
24 Opþiunea implicitã a comenzii OFFSET -Offset distance- permite

A. introducerea distanþei dintre entitatea originala ºi copie ca valoare numericã
B. introducerea distanþei dintre entitatea originalã ºi copie prin selectarea a douã puncte
D. selectarea unui punct prin care urmeazã sã treacã entitatea copiatã
25 Optiunea Through a comenzii OFFSET permite copierea echidistantã
A. prin puncte care marcheaza poziþia entitãþilor copiate
B. prin introducerea distanþei dintre entitatea originala ºi copie
26 Comada STRETCH în cazul selectãrii unui text are ca efect
A. Mutarea textului dacã în fereastra de selecþie este inclus punctul de inserare al textului
B. întotdeauna modificarea dimensiunii textului
C. ºtergerea textului
D. nemodificarea textului dacã punctul sãu de inserare nu este inclus în fereastra de selecþie
E. rãspunsul corect este A ºi D
27 Comada STRETCH în cazul selectãrii unui bloc sau shape are ca efect
A. Mutarea blocului sau shape-lui dacã în fereastra de selecþie este inclus punctul lor de inserare
B. întotdeauna modificarea dimensiunii blocului sau shape-lui
C. ºtergerea blocului sau shape-lui
D. nemodificarea blocului sau shape-lui dacã punctul de inserare nu este inclus în fereastra de selecþie
E. rãspunsul corect este A ºi D
3.15. APLICAÞIE REZOLVATÃ

Sã se reproducã utilizând AC-ul desenul din fig. 3.19
Figura 3.19
Se lanseazã în lucru AC2000. Este automat afiºatã caseta Create New Drawing dupã care: 
(Use a Template)  ISO a4-named plot styles.dwt (din caseta Select a Template)  OK .
(linie punct). Stratul AXE se seteazã ca strat curent
Se seteazã modurile OSNAP INTersection, ENDpoint ºi CENter ca automate:  pagina
Object Snap, se valideazã casetele Intersection, Endpoint ºi Center (pentru validare se dã clic
pe casetã. In cazul în care ºi alte moduri sunt validate se dã clic pe ele pentru a le face inac-
tive), OK.
Desenarea axelor ºi a cercului cu diametrul de 140 unitãþi
Command:
Specify next point or [Undo]: 150 2
Command:
_line Specify first point: @-75,70 3
Specify next point or [Undo]: 140 4
Command: ltscale
Enter new linetype scale factor <1.0000>: 0.5
Regenerating model.
Command: o
OFFSET Specify offset distance or [Through] <Through>: 42.5
Command:
Command:
Command: tr
Select objects:
Command:
Select objects:
Figura 3.20
Selectaþi liniile orizontale prin punctele 16, 17 ºi 18 ºi treceþile în stratul CONT:  16,  17,
 18,  ,  CONT. Apoi desemnaþi stratul CONT ca ºi strat curent.
Se deseneazã cercurile Ö52 , Ö55 ºi R35 dupã care se eliminã pãrþile care nu sunt necesare
Command:
Specify radius of circle or [Diameter]: d
Specify diameter of circle: 52
Command:
Command:
Command: tr
Select objects:
Select object to trim or [Project/Edge/Undo]: e
Enter an implied edge extension mode [Extend/No extend] <Extend>: n
Command:
Select objects:
Command:
Select objects:
Command:
Command: f
Command:
Command: FILLET
Command: FILLET
Command: tr
Select objects:
Command:
Select objects:
Command: o
OFFSET Specify offset distance or [Through] <Through>: 15
Command: _arc Specify start point of arc or [CEnter]: ce
Specify center point of arc:  19
Specify start point of arc: @0,-37
Specify end point of arc or [Angle/chord Length]: a
Specify included angle: -45
Command: _arc Specify start point of arc or [CEnter]: ce
Specify center point of arc:  19
Specify start point of arc: @0,-45
Specify end point of arc or [Angle/chord Length]: a
Specify included angle: -45
Command: c
Command:
Selectaþi cercul Ö115 ºi treceþi-l în stratul AXE:  (cercul desenat cu linie punct), 
,  AXE
Selectaþi linia 39 ºi o treceþi în stratul CONT:  39  ,  CONT

Command: c
Command:
Command: f
Command:
Command: _mirror
Select objects:
Specify second point of mirror line: @0,1
Command: _array
Select objects:
Specify center point of array:  19
 ,  AXE Se declarã stratul AXE strat curent

Command: l
Specify next point or [Undo]: @65<120
Command: br
BREAK Select object:  48
Specify second break point or [First point]:  49
Command: _mirror
Select objects:
Command: _mirror
Select objects:
3.16. APLICAÞII PROPUSE
Sã se rezolve aplicaþiile din figurile urmãtoare
Figura 3.26
Figura 3.25

Figura 3.31
Figura 3.33
CAPITOLUL 4
COMENZI DE DESENARE II
Se lanseazã în lucru AC2000. Este afiºatã caseta Create
New Drawing dupã care:
 (Use a Template)  Browse…  A5 (se cautã ºi
se selecteazã formatul A5 creat în capitolul 1).
Se face stratul AXE strat curent, se activeazã modurile
POLAR, OTRACK, OSNAP ºi se începe desenul cu de-
senarea axelor de simetrie. Pentru axele de simetrie se
vor utiliza linii infinite – comanda XLINE.
Figura 4.1 – Aplicaþia I
Command: xl
XLINE Specify a point or [Hor/Ver/Ang/Bisect/Offset]: h
Specify through point: 1
Specify through point:
Command:
XLINE Specify a point or [Hor/Ver/Ang/Bisect/Offset]: v
Specify through point: 2
Specify through point:
Se face stratul CONT strat curent. Se deseneazã elipsa exte-

rioarã ºi o altã elipsã echidistantã cu prima la 2 mm. Se dese-
neazã cercul superior (R5.5) ºi altul inferior (R4.5) – fig. 4.2
Command: el
ELLIPSE Specify axis endpoint of ellipse or [Arc/Center]: c
Specify center of ellipse: 3
Specify endpoint of axis: 10 ► 0º, ºi tastaþi 10
Specify distance to other axis or [Rotation]: 15 ► 90º, ºi tastaþi 15
Command: o
Select object to offset or <exit>: 4 Figura 4.2
Command:c
CIRCLE Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: from
Base point:  _qua of  6

<Offset>: @0,-7.5
Specify radius of circle or [Diameter]: 5.5
Command: f
Command:
Select first object or [Polyline/Radius/Trim]: t
Command:
Command: c
Base point:  _qua of  15
Figura 4.3
<Offset>: @0,4.5
Command: f
Command:
Command:
Command: tr
Select objects:
Select object to trim or [Project/Edge/Undo]:  20 Figura 4.4
Command: pol
POLYGON
Enter number of sides <6>:
Specify center of polygon or [Edge]:  _cen of  23
Enter an option [Inscribed in circle/Circumscribed about circle] <I>: c
Specify radius of circle: 3.5
Command:
POLYGON Enter number of sides <6>:
Specify center of polygon or [Edge]:  _cen of  24
Enter an option [Inscribed in circle/Circumscribed about circle] <C>:
Specify radius of circle: 2.5
Command: tr
Select objects:
4.2. PLINE / PL
O polilinie este o înlãnþuire de segmente de dreaptã ºi arce de cerc care au douã câte douã nodurile
de capãt comune ºi este consideratã de AC ca fiind o singurã entitate. Nodurile poliliniei poartã de-
numirea de vertex-uri. Comanda PLINE traseazã polilinii bidimensionale, existând opþiuni separate
pentru trasarea arcelor de cerc ºi a segmentelor de dreaptã. Editarea poliliniilor se realizeazã cu co-
manda PEDIT. Utilizarea poliliniilor este utilã atunci când se doreºte ca o succesiune de entitãþi sã
fie tratate ca o singurã entitate în cadrul unor operaþii de editare ulterioare (este automat asiguratã
similitudinea proprietãþilor tuturor entitãþilor care compun polilinia).
MD [Draw] [Polyline]
LC PLINE sau PL
DT
Current line-width is 0.0000 (Se comunicã lãþimea curentã a poliliniei)
(Selecteazã primul punct al poliliniei sau alege una din opþiunile afiºate)
Specify endpoint of arc or [Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]:
(Selecteazã punctul final al arcului de polilinie sau alege una din opþiunile afiºate)
Arc Activeazã submeniul destinat definirii arcelor de cerc. Opþiunea implicitã a submeniului este “Endpoint of arc”
care constitue punctul final al unui arc de cerc tangent segmentului de polilinie anterior.
Opþiunile submeniului Arc
Angle Se cere unghiului la centru al arcului. Dacã se doreºte trasarea arcului în sens orar se introduce o valoare nega-
tivã, iar în sens contrar o valoare pozitivã – cazul unei configurãri standard.
CEnter Se cere centrul arcului
CLose Uneºte ultimul punct ºi primul punct al poliliniei cu un arc de cerc
Direction Se cere definirea unei direcþii la care arcul de cerc va fi tangent.
Line Se comutã în submeniul “Line” al comenzii PLINE.
Radius Se cere raza arcului de cerc.
Second pt Se cere un punct intermediar al arcului de cerc. Opþiunea se utilizeazã în cazul definirii arcului de cerc prin trei puncte.
Close Inchide polilinia printr-un segment de dreaptã care uneºte ultimului punct cu punctul de start.
Width O caracteristicã specialã a poliliniilor este aceea cã pot avea grosime. Prin opþiunea Width se specificã grosimea poliliniei.
Halfwidth Specificã jumãtatea lãþimii poliliniei. Ea se mãsoarã de la centrul poliliniei pânã la una din laturile ei. Rezultatul
va fi acelaºi ca cel obþinut folosind opþiunea Width, cu deosebirea cã grosimea efectivã a poliliniei va fi dublul
valorii introduse
Length Se cere introducerea lungimii unui segment de dreaptã care se deseneazã tangent la ultima subentitate definitã.
Acest lucru este util dacã se doreºte trasarea unui segment de polilinie tangent la un arc. Prin subentitate se de-
semneazã un segment de dreaptã sau arc de cerc din componenþa poliliniei.
Undo ªterge ultima subentiate definitã.
Variabile
PLINEWID valoarea implicitã a lãþimii poliliniei. Implicit este 0
PLINEGEN determinã tipului de linie utilizat în dreptul vertex-urilor poliliniei
0 – fiecare vertex este marcat printr-o liniuþã
1 – linia este continuã în dreptul vertex-utilor
PLINETYPE controleazã conversia poliliniilor create cu o versiune anterioarã a AC-
ului precum ºi modul de generare al poliliniilor în AC2000.
0 – poliliniile dintr-un desen creat cu o versiune AC veche nu sunt convertite în format AC2000. Poliliniile nou
create în desen respectã formatul vechi
1 – poliliniile dintr-un desen creat cu o versiune AC veche nu sunt convertite în format AC2000. Poliliniile nou
create în desen au format AC2000
2 – poliliniile dintr-un desen creat cu o versiune AC veche sunt convertite în format AC2000. Poliliniile nou
create în desen au format AC2000
Valoarea implicitã a variabilei este 2
Observaþii:
 Comenzile DONUT, ELLIPSE ºi POLYGON traseazã polilinii bidimensionale
 Comenzile CHAMFER ºi FILLET conþin opþiuni speciale referitoare la polilinii.
 Se poate calcula aria închisã de subentitãþile unei polilinii ºi perimetrul acesteia cu
comanda AREA opþiunea Entity.
 O serie de informaþii privind caracteristicile geometrice ale subentitãþilor unei
polilinii se pot obþine folosind comanda LIST
 Orice polilinie poate fi descompusã – subentitãþile devin entitãþi de sine statã-
toare – cu comanda EXPLODE
Figura 4.5 – Desenarea unei polilinii

Exemple
Desenarea unei polilinii formate din segmente de dreptã cu diferite lãþimi- fig. 4.1a
Command: _pline
Specify start point: 1
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: 2
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: h
Specify starting half-width <0.00>:
Specify ending half-width <0.00>: 2
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: l 4
Specify length of line: 20
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: w
Specify starting width <4.00>: 1
Specify ending width <1.00>:
Desenarea unei polilinii formate din arce de cerc cu diferite lãþimi - fig. 4.1-b
Command: pl
PLINE Specify start point: 6
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: a
Specify endpoint of arc or [Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]: d
Specify the tangent direction for the start point of arc: @10,0 (se indicã o direcþie orizontalã)
Specify endpoint of the arc: @50,30 7
Specify endpoint of arc or [Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]: h
Specify starting half-width <0.50>: 0
Specify ending half-width <0.00>:
Specify endpoint of arc or [Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]: a
Specify endpoint of arc or [CEnter/Radius]: @-30,30 8
Specify endpoint of arc or [CEnter/Radius]: ce
Specify center point of arc: @-10,-10 9
Specify endpoint of arc or [CEnter/Radius]: r
Specify direction of chord for arc <225.00>: @-20,-10  10
Specify endpoint of arc or [Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]: ce
Specify center point of arc: @20,-10
Specify endpoint of arc or [Angle/Length]: a
Specify included angle: 60  11
Specify endpoint of arc or [Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]: ce
Specify center point of arc: @-20,0
Specify endpoint of arc or [Angle/Length]: L
Specify length of chord: 20  12
Specify the tangent direction for the start point of arc: @0,10
Specify endpoint of the arc: @-10,-20
Specify endpoint of arc or [Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]: u
Specify endpoint of arc or [Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]: h
Specify starting half-width <0.00>:
Specify ending half-width <0.00>: 1
Specify the tangent direction for the start point of arc: @-10,0
Specify endpoint of the arc: @-30,-20  13
Specify endpoint of arc or [Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]: w
Specify starting width <2.00>: 0.5
Specify endpoint of arc or [Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]: r
Specify endpoint of arc or [Angle]: a
Specify direction of chord for arc <247.38>: @20,-10  14
Specify endpoint of arc or [Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]: r
Specify endpoint of arc or [Angle]: @10,0  15
Specify endpoint of arc or [Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]: cl
4.2. PEDIT / PE
Cu comanda PEDIT se editeazã -modificã- polilinii 2D, 3D ºi poligoanele create cu comanda
POLYGON. Existã douã seturi primare de opþiuni de editare. Primul set opereazã cu polilinia
ca entitate, iar cel de-al doilea permite editarea vertex-urilor – noduri care marcheazã capetele
segmentelor de dreaptã sau arce de cerc din care este compusã polilinia. Opþiunea implicitã
din cadrul primei linii de opþiuni este eXit sau <X>, care realizeazã ieºirea din comandã. In
cazul liniei de opþiuni de editare a vertexurilor, opþiunea implicitã este <N> – Next – prin care
se face saltul la vertexul urmãtor (vertex=nod).
MD [Modify] [Poly Edit]
LL PEDIT sau PE
MIIT
Select polyline: (se cere selectarea unei polilinii)
In cazul poliliniilor 2D se afiºeazã opþiunile:

Close/Join/Width/Edit vertex/Fit / Spline /Decurve/Ltype gen/Undo
In cazul poliliniilor 3D se afiºeazã opþiunile: Tabelul 4.1
Close/Edit vertex/Spline curve /Decurve /Undo /eXit <X>: Polili- Polili- Poli-
nie 2D nie 3D gon
In cazul selectãrii opþiunii Edit vertex se afiºeazã opþi- Close/Open x x
unile: Join x
Edit vertex x x x
Next/Previous/Break/Insert/Move/Regen/Straighten/Tangent/Width/eXit<N>:
Next x x x
In tabelul 4.1 sunt înfãþiºate opþiunile pentru cele trei tipuri de en- Previous x x x
titãþi de tip polilinie. Comanda PEDIT identificã automat tipul de Break x x
polilinie care se editeazã ºi afiºeazã linia de opþiuni adecvatã. Cu

Insert x x
x este desemnatã apartenenþa opþiunii la linia afiºatã.

Move x x x
Regen x x x
Comanda PEDIT este autorepetitivã intern – linia de opþiuni este

Straighten x x
automat reafiºatã pânã în momentul în care se apasã tasta Esc.

Tangent x
Width x
eXit x x x
Observaþii: Left x
 O polilinie 2D poate fi editatã în UCS-ul curent nu- Right x
mai dacã direcþia sa de extrudare este paralelã cu axa Up x
Down x
Z a sistemului de coordonate curent.
 Pentru a converti o înlãnþuire de segmente de dreaptã
Fit curve x
Spline curve x x
ºi arce de cerc în polilinii se utilizeazã opþiunea Join. Decurve x x
 Pentru a converti o polilinie în segmente de dreaptã ºi Undo x x x
arce de cerc se utilizeazã comanda EXPLODE. eXit x x x
Smoot suface x
Desmooth x
PEDIT Close/Open Mclose/Mopen x
Modalitatea de construire a poliliniei determinã dacã aceasta

Nclose/Nopen x
este consideratã închisã sau deschisã. Ea este consideratã închisã (Close) dacã la editarea ultimului
vertex s-a apelat opþiunea Close.
CLOSE închide o polilinie deschisã prin trasarea unui segment de la primul punct al poliliniei pânã la ultimul punct al acesteia.
OPEN deschide o polilinie închisã prin ºtergerea segmentului de închidere.
Observaþii
 Aceastã caracteristicã poate fi modificatã mai uºor din caseta Properties (caseta
apare la lansarea în lucru a comenzii PROPERTIES/CH/MO)
PEDIT Join
Opþiunea Join se utilizeazã pentru a transforma o înlãnþuire de polilinii 2D, segmente de
dreaptã ºi/sau arce de cerc, într-o singurã polilinie 2D. Pentru executarea acestei operaþii
se tasteazã comanda PEDIT, iar la prompter-ul :Select object:” se selecteazã entitãþile de
unit. Dacã entitatea selectatã nu este o polilinie, apare mesajul: ”Entity selected is not a
poliline. Do you want it to turn into one?”. In cazul în care se rãspunde cu “y” sau 
entitatea selectatã este automat transformatã în polilinie.
Observaþii
 Inlãnþuirea entitãþilor selectate are loc în sensul selecþiei ºi numai dacã entitãþile în-
vecinate douã câte douã, au un singur punct comun, acesta trebuind sã fie punct de
sfârºit respectiv de început al celor douã entitãþi
 Cu opþiunea Join, pentru selectarea entitãþilor se poate folosi o fereastrã de selectare
de tip Window sau Crossing.
 Nu se poate aplica opþiunea Join pentru o polilinie închisã.
PEDIT Width
Redefineºte lãþimea unei polilinii 2D.
Observaþii
 Dacã se doreºte o lãþime diferitã între vertexurile unei polilinii, se utilizeazã opþi-
unea Edit Vertex Width;
 Nu se poate specifica o lãþime variabilã pentru polilinie
 Aceastã caracteristicã poate fi modificatã mai uºor din caseta Properties (caseta
apare la lansarea în lucru a comenzii PROPERTIES/CH/MO)
Edit vertex
Opþiunea Edit vertex permite editarea – modificarea formei, lãþimii ºi poziþiei segmentelor –
fiecãrui vertex al unei polilinii. La lansarea în execuþie a opþiunii primul vertex al poli-
liniei este automat marcat cu un x. Marcatorul poate fi deplasat din vertex în vertex, el
indicând segmentul de polilinie cãruia i se aplicã editarea. Primul vertex este automat
considerat ca fiind punctul de start al poliliniei. Dacã un segment a fost construit cu
specificatorul “direcþie tangentã” AC-ul traseazã o sãgeatã în acea direcþie. Anumite car-
acteristici ale vertex-urilor pot fi mai uºor modificate din caseta Properties
Edit vertex - subopþiuni
In cazul alegerii opþiunii Edit vertex AC-ul, în funcþie de tipul entitãþii selectate afiºeazã una
din urmãtoarele linii de opþiuni:
2D Polyline:
Next/Previous/Break/Insert/Move/Regen/Straigthen/Tangent/Width/eXit <N>:
3D polyline:
Next/Previous/Break/Insert/Move/Regen/Straigthen/eXit <N>:
Polyline Mesh:
Vertex (0,0). Next/Previous/Left/Right/Up/Down/Move/REgen/eXit <N>:
Next Deplaseazã marcatorul de poziþie la urmãtorul vertex. Ordinea vertex-urilor –nodurilor – este datã de direcþia de-
finirii poliliniei.
Previous Mutã marcatorul la vertex-ul anterior.
Break Rupe o polilinie în douã. Se poziþioneazã marcatorul pe nodul care marcheazã începutul ruperii ºi se selecteazã
Break. Se poziþioneazã apoi marcatorul pe nodul care marcheazã sfârºitul ruperi ºi se selecteazã Go. Dacã se
doreºte ruperea unei polilinii închise, atunci segmentul de închidere va fi ºters. In cazul în care se lasã marcato-
rul pe acelaºi vertex ºi se selecteazã Go, aceasta este echivalent cu acþiunea comenzii BREAK @.
Insert Insereazã un vertex. Acesta va fi adãugat dupã vertex-ul curent.
Move Mutã vertex-ul curent într-o nouã poziþie.
Regen Regenereazã polilinia.
Straighten Deseneazã un segment de dreaptã între douã vertex-uri. Vertex-urile care se aflã între cele douã sunt ºterse.
Tangent Ataºeazã o direcþie tangentã la vertex-ul curent. In general se foloseºte pentru interpolãrile realizate cu opþiunea Fit ...
Width Modificã lãþimea poliliniei între douã vertex-uri. Valoarea acestei lãþimi poate diferi la capete. Pentru ca rezultatul op-
eraþiei sã fie vizibil, polilinia trebuie regeneratã.
eXit Se iese din opþiunea Edit Vertex revenindu-se la linia principalã de opþiuni. Acelaºi efect poate fi obþinut ºi apãsând tasta
Esc sau prin rutinele Break ºi Straighten.
Undo Anuleazã cu câte un pas acþiunile din cadrul opþiunii Edit Vertex.
Go Folosit în interiorul opþiunii Edit Vertex de cãtre Break ºi Straighten, declanºeazã ruperea sau ºtergerea segmentului dintre
douã vertexuri selectate.
Left Folosit pentru reþele 3D, desemneazã ca vertex curent vertex-ul anterior poziþiei curente (deplasare dupã direcþia N).
Right Folosit pentru reþele 3D, desemneazã ca vertex curent vertex-ul posterior poziþiei curente (deplasare dupã direcþia N).
Up Folosit pentru reþele 3D, desemneazã ca vertex curent vertex-ul superior poziþiei curente (deplasare dupã direcþia M).
Down Folosit pentru reþele 3D, desemneazã ca vertex curent vertex-ul inferior poziþiei curente (deplasare dupã direcþia N).
PEDIT Fit Curve
Interpoleazã prin arce de cerc o polilinie – fig. 4.2. Arcele de cerc au proprietatea cã trec prin
toate nodurile poliliniei.
Figura 4.6 – Utilizarea comenzii PEDIT – Fit

a. polilinia înaintea utilizãrii comenzii b. polilinia dupã utilizarea comenzii
Observaþii
 Dacã unei polilinii transformatã cu opþiunea Fit i se aplicã una din comenzile
Break, Explode sau Trim, opþiunea Decurve nu mai este activã.
PEDIT Spline Curve
Se interpoleazã o polilinie prin curbe B-spline – fig. 4.3. Curbele B-spline trec prin primul ºi
ultimul nod (vertex) al poliliniei, folosindu-le ca puncte de ancorare – exceptând cazul în care
polilinia este închisã. Curbura curbelor Spline este dictatã de orientarea vertexurilor
(nodurilor) poliliniei, curba astfel obþinutã fiind mai netedã decât curba Fit. AC-ul foloseºte
polilinia iniþialã ca un cadru (frame) care defineºte forma curbei spline. Aceastã curbã depinde
de forma cadrului schimbându-se odatã cu acesta.
Figura 4.7 – Utilizarea comenzii PEDIT – Spline

a. polilinia înaintea utilizãrii comenzii b. polilinia dupã utilizarea comenzii
Variabile de sistem
SPLINETYPE Determinã modul în care este desenatã curba B-spline, curbã cubicã
(Splinetype = 6) sau curbã quadricã (Splinetype = 5)
SPLINESEGS Controleazã rezoluþia curbei spline. AC-ul deseneazã curbele spline ca
pe o înºiruire de segmente de dreptã, numãrul lor fiind dictat de valoarea acestei vari-
abile. Implicit SPLINESEGS= 8 când între douã vertexuri sunt desenate 8 segmente
de dreaptã. Valoarea optimã pentru aceastã variabilã este 20

a. SPLINESEGS = -3 b. SPLINESEGS = 3 c. SPLINESEGS = 10
SPLFRAME Determinã afiºarea sau ºtergerea poliliniei iniþiale (cadrului – frame) Po-
ate avea douã valori : 0 = OFF ºi 1 = ON. Valoarea implicitã este 0.

a. SPLFRAME =0 b. SPLFRAME = 1
Observaþii
 Se poate “decurba “ o curbã obþinutã cu opþiunea Spline utilizând opþiunea Decurve
 In cazul unei polilinii interpolate, dacã se utilizeazã opþiunea Edit vertex, marcatorul de
poziþie X este amplasat pe vertexurile poliliniei iniþiale – cadru.
 Curbele de interpolare B-Spline sunt formate dintr-o mulþime finitã de arce de
curbã. AC-ul aproximeazã fiecare arc de curbã printr-un anumit numãr de segmente
de dreaptã. Numãrul segmentelor de dreptã utilizate la aproximarea unui arc de
curbã este memorat în variabila SLINESEGS. Cu cât acest numãr este mai mare cu
atât aspectul curbei va deveni mai neted, dar ºi memoria ocupatã de curba B-Spline
va fi mai mare. Dacã valoarea din SPLINESEGS este negativã fiecare arc va fi
aproximat printr-un anumit numãr de arce de cerc – fig. 4.4. Numãrul arcelor de
cerc de aproximare este egal cu valoarea absolutã a variabilei SPLINESEGS. Cele
mai netede curbe de interpolare se obþin pentru valori negative ale variabilei
 Dacã polilinia editatã conþine ºi arce de cerc, acestea vor fi îndepãrtate când
SPLFRAME este setat la valoarea 1.
 Dacã polilinia a fost creatã având o lãþime variabilã, opþiunea Spline va crea o curbã
ascuþitã de la început spre sfârºit
 Urmãtoarele comenzi se pot folosi pentru lucrul cu curbe spline, dar nu ºi cu cadrul
(frame-ul): CHAMFER, DIVIDE, HATCH, FILLET, MEASURE
 Dacã pe o curbã spline se folosesc comenzile: BREAK, EXPLODE, sau TRIM,
opþiunea Decurve nu mai este validã.
 Aplicarea comenzii EXTEND unei polilinii interpolate are ca efect adãugarea unui
nou vertex în locul de intersecþie al poliliniei cu frontiera
PEDIT Decurve
Opþiunea Decurve se foloseºte pentru “decurbarea” unei polilinii care anterior a fost interpo-
latã cu opþiunile Fit sau Spline. Efectul va fi acela al afiºarii poliliniei în forma sa iniþialã –
dinainte de interpolare.
PEDIT Undo
Opþiunea Undo anuleazã pe rând câte o operaþie efectuatã în cadrul comenzii PEDIT. Difer-
enþa dintre PEDIT Undo ºi comanda UNDO este aceea cã ultima anuleazã toate modificãrile
care au fost fãcute în cadrul comenzii PEDIT ºi nu una câte una.
Exemple
Construcþia ºi editarea unei polilinii fig. 4.10
Figura 4..10 – Utilizarea comenzii PEDIT I

Command: pl
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: @20,30
Specify starting width <0.0000>:
Specify ending width <0.0000>: 1
Specify starting width <1.0000>: 0
Specify ending width <0.0000>: 3
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: @-10,-30
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]:  fig. 4.10.a
Command: pe
PEDIT Select polyline: 2
Enter an option [Close/Join/Width/Edit vertex/Fit/Spline/Decurve/Ltype gen/Undo]: c  fig. 4.10.b
Enter an option [Open/Join/Width/Edit vertex/Fit/Spline/Decurve/Ltype gen/Undo]: w
Specify new width for all segments: 1  fig. 4.10.c
Enter an option [Open/Join/Width/Edit vertex/Fit/Spline/Decurve/Ltype gen/Undo]: f  fig. 4.10.d
Enter an option [Open/Join/Width/Edit vertex/Fit/Spline/Decurve/Ltype gen/Undo]: s  fig. 4.10.e
Enter an option [Open/Join/Width/Edit vertex/Fit/Spline/Decurve/Ltype gen/Undo]: d  fig. 4.10.c
Enter an option [Open/Join/Width/Edit vertex/Fit/Spline/Decurve/Ltype gen/Undo]: o  fig. 4.10.f
Enter an option [Close/Join/Width/Edit vertex/Fit/Spline/Decurve/Ltype gen/Undo]:
Editarea vertexurilor unei polilinii – fig. 4.11

Command: pl
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: @10,-20
Specify endpoint of arc or
[Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]: @0,-20
[Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]: @-40,-20
Figura 4..11 – Utilizarea
comenzii PEDIT II
[Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]: cl fig. 4.11.a
Deschiderea ºi ruperea unei polilinii

Command: pe
Enter an option [Open/Join/Width/Edit vertex/Fit/Spline/Decurve/Ltype gen/Undo]: o
Enter an option [Close/Join/Width/Edit vertex/Fit/Spline/Decurve/Ltype gen/Undo]: e
Enter a vertex editing option
[Next/Previous/Break/Insert/Move/Regen/Straighten/Tangent/Width/eXit] <N>:
[Next/Previous/Break/Insert/Move/Regen/Straighten/Tangent/Width/eXit] <N>: b
Enter an option [Next/Previous/Go/eXit] <N>:
Enter an option [Next/Previous/Go/eXit] <N>: g
[Next/Previous/Break/Insert/Move/Regen/Straighten/Tangent/Width/eXit] <N>: x
Enter an option [Close/Join/Width/Edit vertex/Fit/Spline/Decurve/Ltype gen/Undo]: fig.4.11.b
Inserarea ºi mutarea unui vertex

Command:
[Next/Previous/Break/Insert/Move/Regen/Straighten/Tangent/Width/eXit] <N>: i Figura 4..11 – Utilizarea
 fig 4.11c
comenzii PEDIT II
Specify location for new vertex: @0,20
Enter a vertex editing option (sfârºitul secvenþei de inserare ºi începutul celei de mutare)
[Next/Previous/Break/Insert/Move/Regen/Straighten/Tangent/Width/eXit] <N>: m
Specify new location for marked vertex: @20,-20  fig 4.11d
Netezirea unui segment de curbã ºi ataºarea unei direcþii tangente

Command:
[Next/Previous/Break/Insert/Move/Regen/Straighten/Tangent/Width/eXit] <N>: s
Enter an option [Next/Previous/Go/eXit] <N>: p
Enter an option [Next/Previous/Go/eXit] <P>: g fig.4.11.e
[Next/Previous/Break/Insert/Move/Regen/Straighten/Tangent/Width/eXit] <N>: t
Specify direction of vertex tangent: @-10,20  fig. 4.11f
Mutarea unui vertex dintr-o polilinie interpolatã prin curbe B-spline. In

exemplu se pleacã de la polilinia iniþialã – prin urmarea ea va fi rede-
senatã, fig. 4.7-a .
Command: pe
Enter an option [Open/Join/Width/Edit vertex/Fit/Spline/Decurve/Ltype gen/Undo]: s fig. 4.11g
(A fost interpolatã polilinia prin curbe B-spline ºi începe secvenþa de mutare a vertexului final)
Enter an option [Open/Join/Width/Edit vertex/Fit/Spline/Decurve/Ltype gen/Undo]: e
Figura 4..11 – Utilizarea
comenzii PEDIT II
[Next/Previous/Break/Insert/Move/Regen/Straighten/Tangent/Width/eXit] <N>: m
Specify new location for marked vertex: @10,-10  fig 4.11h
Enter an option [Open/Join/Width/Edit vertex/Fit/Spline/Decurve/Ltype gen/Undo]:
4.3. POLYGON / POL

Comanda este utilizatã pentru desenarea poligoanelor regulate plane. Numãrul de laturi ale
poligonului trebuie sã fie cuprins între 3 ºi 1024, el putând fi înscris sau circumscris unui cerc
imaginar. Poligonul desenat este o polilinie închisã putând fi editat cu comanda PEDIT sau
din caseta Properties.
MD [Draw] [Polygon]
LC POLYGON sau POL
DT
Enter number of sides <4>: (Se cere numãrul de laturi ale poligonului)
Specify center of polygon or [Edge]: (Se cere centrul poligonului)
Specify radius of circle: (Se cere raza cercului înscris/circumscris)
Edge Se defineºte prima laturã a poligonului prin selectarea a douã puncte care constituie punctele
de capãt ale laturii.
Inscribed in circle Poligonul desenat este înscris într-un cerc imaginar.
Circumscribed about circle Poligonul este circumscris unui cerc imaginar.
Variabile
POLYSIDES Memoreazã numãrul de laturi al ultimului poligon construit. Valoarea im-

plicitã este 4
Observaþii:
 Când se utilizeazã opþiunea “Inscribed in circle” ºi se selecteazã un punct pentru
definirea dimensiunii razei cercului circumscris poligonului, tot acest punct deter-
minã poziþia primei laturi a poligonului.
 In cazul opþiunii “Circumscribed about circle” punctul care desemneazã dimensiunea
razei cercului înscris în poligon determinã poziþia mijlocului primei laturi a acestuia.
Exemple
Poligon definit prin numãr de laturi ºi punctele de capãt ale primei laturi – fig. 4.12.a
Command: _polygon Enter number of sides <4>: 5
Specify center of polygon or [Edge]: e
Specify first endpoint of edge: 1
Specify second endpoint of edge: 2
Poligon cu 5 laturi ºi înscris într-un cerc cu raza de 15 unitãþi – fig. 4.12.b

Command:
Specify center of polygon or [Edge]: 3
Poligon cu 5 laturi ºi circumscris unui cerc cu raza de 15 unitãþi – fig. 4.12.c

Command:
Enter an option [Inscribed in circle/Circumscribed about circle] <I>: c

comenzii POLYGON
4.4. RECTANG / REC

Comanda este utilizatã pentru desenarea patrulaterelor dreptunghice (dreptunghi sau pãtrat).
Patrulaterul dreptunghic rezultat are laturile paralele cu axele UCS-ului curent ºi este o
polilinie închisã putând fi editat cu comanda PEDIT sau din caseta Properties.
MD [Draw] [Rectangle]
CL RECTANG sau REC
DT
Specify first corner point or [Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width]: (Se cere primul colþ al patrulaterului)
Specify other corner point: (Se cere colþul opus)
Chamfer Se cer douã distanþe de teºire care sunt aplicate în ordinea specificatã tuturor colþurilor patrulaterului care se con-
struieºte. Colþurile sunt parcurse în sens antiorar. Teºirea este realizatã automat cu distanþele de teºire specificate
în cazul tuturor comenzilor RECTANG ce urmeazã.
Elevation Se cere elevaþia patrulaterului care se construieºte.Elevaþia este realizatã automat cu valoarea specificatã în cazul
tuturor comenzilor RECTANG ce urmeazã
Fillet Se cere raza de racordare care este aplicatã tuturor colþurilor patrulaterului care se construieºte. Racordarea este
realizatã automat cu raza specificatã în cazul tuturor comenzilor RECTANG ce urmeazã.
Thickness Se cere grosimea poliliniei ce formeazã patrulaterul. Aceastã grosime este aplicatã automat în cazul tuturor
comenzilor RECTANG ce urmeazã
Width Se cere lãþimea poliliniei ce formeazã patrulaterul. Aceastã lãþime este aplicatã automat în cazul tuturor comen-
zilor RECTANG ce urmeazã
Observaþii:
 Opþiunile Chamfer ºi Fillet se anuleazã reciproc.
Exemple
Patrulater definit prin colþurile opuse – fig. 4.13.a
Command: _rectang
Patrulater teºit definit prin colþurile opuse – fig. 4.13.b

Command: rec a)
RECTANGLE
Specify first corner point or [Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width]: c
Specify first chamfer distance for rectangles <0.0000>: 2
Specify second chamfer distance for rectangles <2.0000>: 5
Specify other corner point: 4 b)
Patrulater racordat definit prin colþurile opuse – fig. 4.13.c

Command:
RECTANGLE Current rectangle modes: Chamfer=2.0000 x 5.0000
Specify first corner point or [Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width]: f
c)
Specify fillet radius for rectangles <2.0000>: 3
Patrulater racordat definit prin colþurile opuse cu lãþimea poliliniei de

0.5 unitãþi – fig. 4.13.d d)
Command: Figura 4.13 – Utilizarea
comenzii RECTANG
RECTANGLE Current rectangle modes: Fillet=3.0000
Specify first corner point or [Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width]: w
Specify line width for rectangles <0.0000>: 0.5
4.5. MLINE / ML
Comanda este utilizatã pentru desenarea unei mulþimi (maxim 16) de linii paralele numite
“multilinii” liniile singulare din multilinie poartã denumirea de “elemente”.
MD [Draw] [Multiline]
CL MLINE sau ML
DT
Current settings: Justification = Top, Scale = 20.00, Style = STANDARD
Specify start point or [Justification/Scale/STyle]: ( Se cere punctul de start)
Specify next point or [Close/Undo]: ( Se cere punctul de capãt urmã-
tor)
Undo Se anuleazã ultimul segment de multilinie ºi se cere un nou punct de capãt.
Close Opþiunea este afiºatã dacã au fost create cel puþin douã segmente de multilinie, ºi
are ca efect închiderea multiliniei prin trasarea automatã a unui segment ce uneºte
ultimul punct de capãt introdus, cu punctul de start.
Justification Controleazã modul de desenare al multiliniei între punctele specificate.
Alegerea opþiunii are ca efect afi-ºarea unei linii de subopþiuni:
Enter justification type [Top/Zero/Bottom] <top>:
Top Multilinia este desenatã sub linia definitã de poziþiile succesive ale cursorului Figura 4.14 – Opþiunea
grafic. Justification
Zero Multilinia este centratã faþã de linia imaginarã definitã de poziþiile succesive ale cursorului grafic.
Bottom Multilinia este desenatã sub linia definitã de poziþiile succesive ale cursorului grafic.
Scale Controleazã lãþimea multiliniei. Opþiunea nu are nici o legãturã cu Linetype scale (factorul de scalare al liniilor).
Selectarea opþiunii determinã afiºarea cererii de introducere a lãþimii multiliniei:
Enter mline scale <20.00>:
Factorul de scalare este funcþie de lãþimea stabilitã la definirea stilului multiliniei – multiline style definition. Un
factor de scalar 3 face ca lãþimea multiliniei sã fie de 3 ori mai mare decât lãþimea stabilitã în definiþia stilului.
Dacã factor de scalare este 0 transformã multilinia într-o linie. Dacã factorul de scalare este negativ, valoarea sa
absolutã este aplicatã lãþimii stabilite în definiþia stilului ºi echidistanþierea liniilor componente este imvers reali-
zatã – ca ºi cum se trece din Top justification în Bottom justification.
Style Specificã tipul de stil al multiliniei ce se utilizeazã. Selectarea opþiunii determinã afiºarea cererii de introducere a
numelui stilului dorit. Pot fi utilizate doar stilurile care în prealabil au fost încãrcate sau cele care sunt incluse
într-o bibliotecã de multilinii de tip MLN.
Observaþii:
 comanda MLSTYLE controleazã: forma capetelor, forma col-
þurilor, ºi proprietãþile (culoare, tip de linie) al fiecãrui element al
multiliniei. Aceaºi comandã permite crearea de noi stiluri de multi-
linie precum ºi încãrcarea stilului dorit.
 Multiliniile pot fi editate cu comanda MLEDIT.
Variabile
CMLJUST Variabilã de tip întreg cu valoarea iniþialã 0 care contro- Figura 4.15 – Opþiunea
leazã orientarea multiliniei: 0 – Top justification; 1 – Middle jus- Scale
tification; 2 – Bottom justification.
CMLSCALE Variabilã de tip real cu valoarea iniþialã 1.00 care memoreazã factorul de sca-
lare al lãþimii multiliniei. Acest factor de scalare este automat aplicat lãþimii multi-
liniei (lãtimea multiliniei din definiþia stilului) rezultând lãþimea curentã a multiliniei.
CMLSTYLE Variabilã de tip “string” –ºir– care memoreazã numele stilului multiliniei
curente – care este în utilizare. Valoarea iniþialã este “STANDARD”
Exemple
Desenarea unei multilinii închise – fig. 4.16.
Command: ml
MLINE Current settings: Justification = Top, Scale = 5.00, Style = STANDARD
Specify start point or [Justification/Scale/STyle]: 1
Specify next point: 2
Specify next point or [Close/Undo]: c Figura 4.16 – Utilizarea comenzii
MLINE
4.6. MLSTYLE
Comanda este utilizatã pentru definirea stilului multiliniei curente.
MD [Format] [Multiline Style]
CL MLSTYLE
Lansarea în execuþie are ca efect afiºarea casetei Multiline Style – fig 4.17.
Curent Afiºeazã ºi permite alegerea stilului multiliniei curente.
Name Permite redenumirea unui stil sau alocarea unui nume unui stil. Definirea proprietãþilor unei multilinii ºi a elementelor
acesteia nu este posibilã decât dacã se dã un nume noului stil ºi acesta este declarat ca fiind curent prin butonul Add.
Pentru a crea un nou stil de multilinie, se tasteazã un nume, se puncteazã butonul Add ºi apoi se salveazã stilul
într-o bibliotecã de multilinii (bibliotecile au extensia MNL). Definiþia noii multilinii este salvatã în fiºierul al
cãrui nume îl selectaþi – sau tastaþi. Dacã fiºierul existã, atunci definiþia este adãugatã în coada celorlalte definiþii.
Biblioteca implicitã de multilinii poartã denumirea de ACAD.MNL.
Pentru a redenumi un stil, se tasteazã noul nume ºi se puncteazã butonul Rename. Stilul STANDARD nu poate
fi redenumit sau modificat.
Description Permite introducerea unui text de descriere a stilului curent. Descrierea poate conþine maxim 256 caractere
inclusiv spaþiile.
Load Afiºeazã caseta de dialog Load Multiline Styles, din care se poate încãrca un stil dintr-o bibliotecã a cãrui nume
îl specificaþi.
Save Salveazã – scrie definiþia în fiºier – sau realizeazã o copie a unui stil de multilinie.
Add Adaugã numele stilului din caseta Name la lista din caseta Current.
Rename Redenumeºte un stil.
Element Properties Afiºeazã caseta Element Properties – fig 4.17. Din aceastã casetã se definesc proprietãþile ele-
mentelor care formeazã noul stil de multilinie. Nu se pot edita proprietãþile elementelor unui stil existent.
Elements Afiºeazã proprietãþile tuturor elementelelor multiliniei. Proprietãtile afiºate sunt: valoarea echidistanþierii ele-
mentelor faþã de cota 0, culoarea ºi tipul de linie cu care este trasat fiecare element în parte.
Add Adaugã un nou element linie stilului de multilinie. Opþiunea nu poate fi utilizatã decât dacã anterior a fost selec-
tatã o culoare sau stil de linie diferit decât cel STANDARD.
Delete ªterge un element linie din definiþia noului stil de multilinie
Offset Stabileºte distanþa de echidistanþiere a elementelor linie dintr-un stil. Distanþa se considerã datã faþã cota (0,0).
Color Afiºeazã culorile elementelor ºi permite atribuirea unei culori fiecãrui element al stilului de multilinie
Linetype Afiºeazã tipul de linie al elementelor ºi permite atribuirea unei unui tip de linie fiecãrui element al stilului de
multilinie. Utilizarea opþiunii determinã afiºarea casetei Select Linetype Properties care afiºeazã tipurile de linie
încãrcate în AC dând posibilitatea selectãrii celui dorit.
Figura 4.17 – Casetele Multiline Style, Element Properties, Multiline Properties

Multiline Properties Afiºeazã caseta Multiline Properties. – fig. 4.17. Permite stabilirea proprietãþilor stilului de mul-
tilinie. Proprietãþile configurabile sunt: forma capetelor, forma sub care se îmbinã douã elemente succesive, cu-
loarea de fond.
Display Joints Stabileºte forma îmbinãrii a 2 elemente succesive ale stilului de multilinie.
Caps Stabileºte forma capetelor stilului. Opþiunile posibile sunt:
Line Uneºte capetele elementelor exterioare ale multiliniei cu un segment de dreaptã
Outer Arc Uneºte capetele elementelor exterioare ale multiliniei cu un arc de cerc.
Inner Arc Uneºte cu arce de cerc capetele elementelor interioare ale multiliniei. Elementele interioare sunt grupate în
perechi de la margini cãtre centru, elementele fiecãrei perechi fiind unite printr-un arc de cerc.
Angle Uneºte capetele elementelor exterioare ale multiliniei cu un segment de dreaptã dus sub un anumit unghi.
Fill Stabileºte culoarea fondului stilului de multilinie. Pentru a stabilii o culoare de fond se activeazã modul Fill
ºi se activeazã opþiunea Color – este afiºatã caseta Select Color din care se selecteazã culoarea doritã.
Exemple
Definirea unui stil de multilinie cu urmãtoarele caracteristici:
 7 elemente echidistanþate cu o unitate graficã;
 elementele 1, 7 desenate cu linie continuã;
 elementele 2, 6 desenate cu linie întreruptã;
 elementele 3,5 desenate cu linie continuã de culoare roºie;
 elementul 4 desenat cu linie punct;
 capetele interioare sunt unite cu arce de cerc;
 îmbinãrile elementelor succesive sunt reprezentate printr-un segment de dreaptã;
 fondul multiliniei este gri;
 numele stilului de multilinie este M7_1.
Command: mlstyle
 Name M7_1  Add  Description 7 elemente dist 1, 1-7 cont,
2-6 dash, 3-5 cont red, 4 dashdot  Element properties
 offset 1  Color  red  OK  Linetype  Continuous  OK  Se
puncteazã textul: -0.500 BYLAYER Bylayer 
Offset -1  Color  red  OK  Linetype  continuous  OK  Add
 Offset 2  Linetype  ISO dash  OK  Add
 Offset -2  Linetype  ISO dash  OK  Add
 Offset 3  Linetype  Continuous  OK  Add
 Offset -3  Linetype  Continuous  OK  Add
 Linetype  Continuous  OK  OK  Multiline Properties
 Inner arcs  Start  Start  End  Display joints  (Fill) On  Color  Figura 4.18 – Utilizarea comenzii MLSTYLE
Gray Shades 254  OK ( fig. 4.18)  OK
Desenarea unei multilinii utilizând noul stil – fig. 4.19

Command: ml
MLINE Current settings: Justification = Top, Scale = 5.00, Style = M7_1
Specify next point or [Close/Undo]: 4
Figura 4.19 – Desenarea unei multilinii cu stilul M7_1
4.7. MLEDIT
Comanda este utilizatã pentru editarea (modificarea)
intersecþiei dintre 2 multilinii.
MD [Modify] [Multiline …]
CL MLEDIT
MTII
Figura 4.20 – Caseta Multiline Edit Tools
Lansarea în execuþie are ca efect afiºarea casetei Multiline
Edit Tools – fig 4.20. Opþiunile din casetã sunt organizate pe 4 coloane: multilinii în formã de
cruce; multilinii în formã de T; colþuri de multilinii, adãugarea ºi ºtergerea de vertexuri; ruperea ºi
unirea elementelor multiliniilor
Opþiunile din prima coloanã:
Closed Cross Intersecþie sub formã de cruce în care prima multilinie selectatã rãmâne nemodificatã iar a doua multilinie
este ruptã faþã de frontierele formate de elementele exterioare ale primei multilinii;
Open Cross Intersecþie sub formã de cruce în care prima multilinie selectatã este ruptã faþã de elementele exterioare ale
celei de a doua multilinii; elementele exterioare ale celei de a doua multilinii sunt rupte faþã de elementele
exterioare ale primei multilinii;
Merged Cross Intersecþie sub formã de cruce în care ambele multilinii sunt rupte una faþã de cealaltã. Fiecare element al
unui multilinii este frontierã pentru elementul corespunzãtor al celei de a doua multilinii.
Opþiunile din a doua coloanã:

Closed Tee Intersecþie sub formã de T în care prima multilinie este extinsã sau tãiatã pânã la/faþã de elementul exterior al
celei de a doua multilinii, cel mai apropiat de punctul de selecþie al primei multilinii. Adoua multilinie rãmâne
nemodificatã;
Open Tee Intersecþie sub formã de T în care prima multilinie este extinsã sau tãiatã pânã la/faþã de elementul exterior al
celei de a doua multilinii, cel mai apropiat de punctul de selecþie al primei multilinii. Elementul exterior al celei
de a doua multilinii, care este cel mai apropiat fatã de punctul de selecþie al primei multilinii este rupt faþã de
elementele exterioare ale primei multilinii;
Merged Tee Intersecþie sub formã de T în care prima multilinie este extinsã sau tãiatã pânã la/faþã de elementul corespun-
zãtor al celei de a doua multilinii, cel mai apropiat de punctul de selecþie al primei multilinii. Elementele celei de
a doua multilinii sunt rupte faþã de elementele corespunzãtoare ale primei multilinii;
Opþiunile din a treia coloanã:

Corner Joint Intersecþie sub formã de colþ în care elementele celor 2 multilinii sunt extinse sau tãiate douã câte douã.
Fiecare element al unei multilinii reprezintã frontierã pentru elementul corespunzãtor al celeilalte multi-
linii. Din cele douã multilinii sunt pãstrate segmentele care conþin punctele de selecþie;
Add Vertex Adaugã un vertex multiliniei în punctul de selecþie;
Delete Vertex ªterge cel mai apropiat vertex faþã de punctul de selecþie, dupã care, automat sistemul uneºte vertexurile
învecinate celui eliminat;
Opþiunile din a patra coloanã:

Cut Single Rupe un element al multiliniei între punctele selectate.
Cut All Rupe toate elementele multiliniei faþã de 2 frontiere imaginare care trec prin punctele selectate. Frontierele sunt linii
perpendiculare pe elemente, care trec prin punctele selectate. Punctele selectate nu trebuie sã aparþinã aceluiaºi ele-
ment;
Weld All Este operaþia inversã ruperii unei multilinii (opþiunea Cut All), unind segmentele opþinute prin rupere.
Exemple
In exemplele urmãtoare se creazã un stil de multilinie asemãnãtor cu cel defint în exemplul de la co-
manda MLSTYLE. Deosebirea dintre cele 2 stiluri constã în faptul cã se anuleazã fondul multiliniei:
Command: mlstyle
 Name M7_1a  Add  Multiline Properties  (Fill) On  OK  OK
Construirea a 2 multilinii – fig 4.21
Command: ml
MLINE Current settings: Justification = Top, Scale = 5.00, Style = M7_1A
Command:
MLINE Current settings: Justification = Top, Scale = 5.00, Style = M7_1A
Specify next point: 4 Figura 4.21 – Construirea a 2 multilinii
Utilizarea opþiunii Closed Cross Utilizarea opþiunii Open Cross Utilizarea opþiunii Merged Cross
Command: mledit Command: Command:
MLEDIT Select first mline: 5 MLEDIT Select first mline: 7 MLEDIT Select first mline: 9
Select second mline: 6 Select second mline: 8 Select second mline:  10
Select first mline or [Undo]: Select first mline or [Undo]: Select first mline or [Undo]:
Utilizarea opþiunii Closed Tee Utilizarea opþiunii Open Tee Utilizarea opþiunii Merged Tee
Command: Command: Command:
MLEDIT Select first mline:  11 MLEDIT Select first mline:  13 MLEDIT Select first mline:  15
Select second mline:  12 Select second mline:  14 Select second mline:  16
Select first mline or [Undo]: Select first mline or [Undo]: Select first mline or [Undo]:
Utilizarea opþiunii Corner Joint Utilizarea opþiunii Add Vertex Utilizarea opþiunii Delete Vertex
MLEDIT Select first mline:  17 MLEDIT Select mline:  19 MLEDIT Select mline:  19
Select second mline:  18 Select mline or [Undo]: Select mline or [Undo]:
Select first mline or [Undo]:
Utilizarea opþiunii Cut Single Utilizarea opþiunii Cut All Utilizarea opþiunii Weld All
MLEDIT Select mline:  20 MLEDIT Select mline:  22 MLEDIT Select mline:  22
Select second point:  22 Select second point:  23 Select second point:  23
Select mline or [Undo]: Select mline or [Undo]: Select mline or [Undo]:
4.8. ELLIPSE / EL
Comanda se utilizeazã pentru desenarea elipselor ºi arcelor de elipsã. Metoda implicitã
de desenare implicã: definirea primei axe a elipsei prin selectarea punctelor sale de ca-
pãt; introducerea lungimii jumãtãþii celeilalte axe (Specify distance to other axis).

MD [Draw] [Ellipse]
LC ELLIPSE sau EL
DT
Specify axis endpoint of ellipse or [Arc/Center]: (Se cere punctul de capãt al primei axe)
Specify other endpoint of axis: (Se cere celãlalt punct de capãt al primei axe)
Specify distance to other axis or [Rotation]: (Se cere mãrimea celeilalte semiaxe sau selectarea unui punct – mãrimea
semiaxei va fi egalã cu distanþa de la mijlocul primei axe la punctul selectat)
Arc Opþiunea este utilizatã pentru definirea unui arc de elipsã.
Specify axis endpoint of elliptical arc or [Center]: (Se cere punctul de capãt al primei exe a elipsei din care face
parte arcul)
Specify other endpoint of axis: (Se cere celãlalt punct de capãt al primei axe)
Specify distance to other axis or [Rotation]:
Specify start angle or [Parameter]: (Se cere direcþia – implicit rezultã unghiul – de unde porneºte arcul
de elipsã. Direcþia este dusã din punctul de intersecþie al axelor)
Parameter Se defineºte unghiul de pornire al arcului de elipsã. Acest unghi este mãsurat între direcþia definitã
de centrul elipsei ºi punctul de start al arcului ºi o direcþie paralelã cu axa Ox. AC-ul va construi
arcul de elipsã utilizând o ecuaþie vectorialã parametricã de forma:
p(u) = c + a*cos(u) + b*sin(u)
unde: c – centrul elipsei; a, b – axele elipsei
Specify end angle or [Parameter/Included angle]: (Se cere direcþia pânã unde se construieºte arcul de elipsã. Direc-
þia este automat dusã din punctul de intersecþie al axelor)
Included angle Valoarea introdusã reprezintã unghiul subîntins de arcul de elipsã
Center Opþiune utilizatã pentru definirea elipsei prin centru ºi mãrimea celor 2 semiaxe.
Specify center of ellipse: (Se cere centrul elipsei)
Specify endpoint of axis: (Se cere dimensiunea primei semiaxe sau selectarea unui punct – mãrimea semiaxei va fi
egalã cu distanþa de la centrul elipsei la punctul selectat. In cazul în care se introduce o valoare,
semiaxa este construitã pe direcþia liniei elastice dintre centrul elipsei ºi cursorul sistemului)
Specify distance to other axis or [Rotation]:
Rotation Se cere introducerea unghiului de rotaþie al unui cerc imaginar în jurul primei axe. Elipsa se obþine ca proiecþie a
unui cerc imaginar în planul de desenare. Unghiul de rotaþie trebuie sã fie între 0 ºi 89.4 grade. Unghiul se poate
da ºi prin selectarea unui punct, în care caz el are valoarea unghiului ascuþit dintre direcþia primei axe ºi direcþia
definitã de centrul elipsei ºi punctul selectat.
Isocircle Opþiunea este validã doar dacã este activatã opþiunea Isometric Snap. Prin definirea unui punct de centru ºi o
razã/diametru este construit un cerc isometric – are aspectul unei elipse.
Observaþii:
 Dacã variabila PELLIPSE are valoarea 1, elipsele sau arcele de elipsã sunt polilinii
formate din segmente de arc de cerc, pot fi editate cu comanda PEDIT ºi pot fi
descompuse în entitãþi simple (arce de cerc) cu comanda EXPLODE.
 Arcele de elipsã se pot construi ºi prin tãierea unei elipse cu comanda TRIM sau BREAK.
 Elipsele mai pot fi construite prin declararea unui cerc ca bloc ºi inserarea lui cu
valori de scalare diferite pe axele Ox ºi Oy.
Variabile
PELLIPSE Variabilã de tip întreg cu valoarea iniþialã 0 care controleazã modul de creare
al elipselor ºi arcelor de elipsã: 0 – elipsã propriuzisã ; 1 – elipsa este definitã sub
forma unei polilinii (ocupã mai multã memorie decât în prima variantã).
Exemple
Elipsã definitã prin punctele de capãt ale primei axe ºi dimensiunea celei de-a doua semiaxe –
fig. 4.22.a.
Command: el
ELLIPSE Specify axis endpoint of ellipse or [Arc/Center]:  P1
Specify other endpoint of axis:  P2
Specify distance to other axis or [Rotation]: 20
Figura 4.22 – Utilizarea comenzii ELLIPSE
Elipsã definitã prin centru, punct de capãt al primei semiaxe ºi lungimea celeilalte semiaxe –
fig. 4.22.b.
Command:
Specify center of ellipse:  P3
Specify endpoint of axis:  P4
Specify distance to other axis or [Rotation]: 20
Elipsã definitã prin centru, punct de capãt al primei semiaxe ºi unghiul de rotaþie al cercului
imaginar în jurul primei axe – fig. 4.22.c.
Command:
Specify center of ellipse:  P5
Specify endpoint of axis:  P6
Specify distance to other axis or [Rotation]: r
Specify rotation around major axis: 60
4.9. DOUGHTNUT sau DONUT / DO

Permite desenarea cercurilor ºi inelelor umplute. Entitãþile DONUT sunt polilinii închise ºi
pot fi editate cu comanda PEDIT.

MD [Draw] [Donut]
LC DONUT sau DO
Specify inside diameter of donut <0.5000>: se cere introducerea valorii diametrului interior, sau selectarea a douã puncte (dis-
tanþa dintre ele constituie valoarea diametrului). Valoarea implicitã este 0.5 unitãþi de desenare.
Specify outside diameter of donut <1.0000>: se cere introducerea valorii diametrului exterior, sau selectarea a douã puncte. Va-
loarea implicitã este 1.00 unitãþi de desenare.
Specify center of donut or <exit>: se cere specificarea centrului entitãþii prin introducerea coordonatelor absolute, rela-
tive, polare sau prin selectare.
Variabile
DONUTID memoreazã valoarea implicitã a diametrului interior.

DONUTOD memoreazã valoarea implicitã a diametrului exterior.
Observaþii:
 Cercurile umplute se construiesc atribuind diametrului interior valoarea 0.

 Dacã variabila FILL este dezactivatã (OFF) entitãþile DONUT sunt reprezentate în mod
wireframe (reþea de sârmã).
 O entitate DONUT se descompune (comanda EXPLODE) în douã arce de cerc.
 Prin atribuirea unei grosimi (thickness) diferitã de 0 unei entitãþi DONUT se obþine un
cilindru.
Exemple
Desenarea unui inel: diametrul interior de 30 unitãþi; diametrul exterior de 35 unitãþi – fig. 4.23.a.
Command: do
DONUT Specify inside diameter of donut <0.500000>: 30
Specify outside diameter of donut <1.000000>: 35
Specify center of donut or <exit>:  P1
Specify center of donut or <exit>:
Desenarea unui cerc umplut cu diametrul exterior de 40 unitãþi – fig. 4.23.b.

Command:
DONUT Specify inside diameter of donut <30.000000>: 0
Specify outside diameter of donut <35.000000>: 40
Specify center of donut or <exit>:  P2
Specify center of donut or <exit>:
Figura 4.23 – Utilizarea comenzii DONUT
4.10. SOLID / SO
Comada SOLID se utilizeazã pentru desenarea suprafeþelor poligonale neregulate umplute cu
o anumitã culoare.
MD [Draw] [Surfaces] [2D Solid]
LC SOLID sau SO
ST (Surfaces Toolbar)
Specify first point: se introduce primul colþ al suprafeþei
Specify second point: se introduce al doilea colþ
Specify third point se introduce al treilea colþ
Specify fourth point: se introduce al patrulea colþ
Variabile de sistem
FILLMODE Controleazã umplerea cu culoare a poliliniilor solidelor ºi entitãþilor de tip
TRACE. Poate lua valoarea 0 (entitãþile nu sunt umplute) sau 1 (entitãþile sunt um-
plute). Are valoarea implicitã 1.
Observaþii:
 Pentru ca regenerarea – refacerea imaginii afiºate – sã fie cât mai scurtã se reco-
mandã ca în faza de modelare variabila FILLMODE sã fie dezactivatã (sã aibã
valoarea 0)
Exemplu
Desenarea unei suprafeþe triunghiulare – fig. 4.24.a
Command: so
SOLID Specify first point:  P1
Specify second point:  P2
Specify third point:  P3
Specify fourth point or <exit>:
a
Specify third point:
Desenarea unei suprafeþe patrulatere - fig. 4.24.b

Command:
Specify fourth point or <exit>:  P7
Specify third point: b
Desenarea unei suprafeþe pentagonale fig. 4.24.c

Command:
Specify third point:  P12 c
Desenarea unei suprafeþe octogonale fig. 4.24.d

Command:
Specify fourth point or <exit>:  P15 d
Specify third point:  P18 Figura 4.24 – Utilizarea comenzii SOLID
4.11. RAY
Comadã utilizatã pentru desenarea liniilor ce pornesc dintr-un punct ºi sunt prelungite de sis-
tem la infinit. Comanda este autorepetitivã permiþând construcþia unui fascicol de drepte din
punctul iniþial selectat. Pentru a ieºi din comandã se tasteazã .
MD [Draw] [Ray]
LC RAY
Specify start point: se selecteazã punctul de start al fascicolului de drepte
Specify through point: se selecteazã un punct prin care va trece linia ce se defineºte. Mesajul este autorepetitiv ieºirea
fãcându-se tastând 
Observaþii:
 Linia este definitã ca plecând din primul punct selectat ºi prelungitã la infinit prin al
doilea punct selectat.
 Toate operaþiile de editare cu linii de acest tip sunt valide.
 Deºi linia este infinitã ea nu influenþeazã comanda ZOOM opþiunea All – va fi af-
iºatã aria dreptunghiularã care cuprinde toate entitãþile desenate cu excepþia liniilor
de tip RAY.
 Liniile de acest tip nu modificã limitele de desenare.
 Este indicat ca toate liniile de acest tip sã fie plasate într-un strat care la tipãrire sã
fie dezactivat – Off – sau îngheþat – Freeze.
4.12. XLINE / XL
Comadã utilizatã pentru desenarea liniilor infinite ce sunt definite prin selectarea a 2 puncte.
Comanda este autorepetitivã permiþând construcþia unui fascicol de drepte infinite ce trec toate
prin primul punct selectat. Pentru a ieºi din comandã se tasteazã .
MD [Draw] [Construction Line]
LC XLINE sau XL
DT
Specify a point or [Hor/Ver/Ang/Bisect/Offset]: se selecteazã primul punct de definiþie al liniei infinite
Specify through point: se selecteazã al doilea punct de definiþie al liniei infinite
Hor Este definitã o linie infinitã paralelã la axa Ox a UCS-ului curent. Pentru definire se cere selectarea unui punct
prin care sã treacã linia.
Ver Este definitã o linie infinitã paralelã la axa Oy a UCS-ului curent. Pentru definire se cere selectarea unui punct
prin care sã treacã linia.
Ang Este definitã o linie infinitã înclinatã sub un unghi dat faþã de axa Ox a UCS-ului curent sau faþã de o linie speci-
ficatã de utilizator.
Enter angle of xline (0.00) or [Reference]: se introduce unghiul de înclinare al liniei infinite faþã de axa Ox
Reference Se cere selectarea unei drepte de referinþã pentru unghiul de înclinare al liniei infinite.
Bisect Este definitã o linie infinitã care este bisectoare a unui unghi defint de utilizator.
Specify angle vertex point: se selecteazã vârful unghiului
Specify angle start point: se selecteazã un punct de pe prima laturã a unghiului
Specify angle end point: se selecteazã un punct de pe a doua laturã a unghiului
Offset Este definitã o linie infinitã echidistantã faþã de altã linie la o distanþã datã. Diatanþa poate fi datã explicit sau prin
specificarea unui punct prin care sã treacã linia infinitã
Specify offset distance or [Through] <0.00>: se dã distanþa de echidistanþiere sau se alege opþiunea Through
Select a line object: se selecteazã linia faþã de care se face echidistanþierea
Specify side to offset: se selecteazã de ce parte a liniei selectate se face echidistanþierea
Through Distanþa de echidistanþiere este datã prin selectarea unui punct
Specify through point: se selecteazã punctul prin care se va duce linia infinitã
Observaþii:
 Unghiurile pot fi date ºi definind o dreptã prin 2 puncte. In aceastã situaþie unghiul
este egal cu înclinarea dreptei fatã de axa Ox a UCS-ului curent
 Toate operaþiile de editare cu linii de acest tip sunt valide.
 Deºi linia este infinitã ea nu influenþeazã comanda ZOOM opþiunea All – va fi af-
iºatã aria dreptunghiularã care cuprinde toate entitãþile desenate cu excepþia liniilor
de tip XLINE.
 Liniile de acest tip nu modificã limitele de desenare.
 Este indicat ca toate liniile de acest tip sã fie plasate într-un strat care la tipãrire sã
fie dezactivat – Off – sau îngheþat – Freeze.
4.13. STYLE / ST
Toate textele scrise sub AC au un stil asociat care guverneazã forma textului. Comanda STYLE se
utilizeazã pentru încãrcarea tipului de caracter dorit în scrierea textelor ºi pentru a stabilii modul în
care textul va fi scris – pe verticalã, sub un anumit unghi, în oglindã, etc. Toate aceste caracteristici
poartã denumirea de stilul textului. AC-ul pune la îndemâna utilizatorului un stil standard – tab. 4.2.
Stilul de text încãrcat prin comanda STYLE este utilizat la scrierea textelor cu comenzile MTEXT
ºi TEXT / DTEXT.
Tabelul 4.2 – Opþiunile comenzii STYLE
Opþiune Valoare implicitã Descriere
Style Name (numele stilului) STANDARD Un nume cu maxim 255 caractere
Font Name (Numele tipului de caracter) txt.shx Numele desemneazã fiºierul de definiþie al caracterelor
Big Font neselectat Utilizatã pentru specificarea fiºierelor de definiþie a
caracterelor non–ASCII (de ex. caractere asiatice)
Height (înãlþime) 0.0 Desemneazã înãlþimea caracterului
Width Factor (factor de lãþime) 1.0 Desemneazã factorul de comprimare a textului
Obliqe Angle (unghi de înclinare) 0.0 Desemneazã unghiul de înclinare al caracterelor faþã de
verticalã
Backwards ( neselectat Textul este scris de la dreapta la stânga cu caractere oglindite.
Upside down (rãsturnat) neselectat Textul este rãsturnat
Vertical (vertical) neselectat Textul este scris pe verticalã de sus în jos.

MD [Format] [Text Style]
LC STYLE sau ST
Lansarea în execuþie a comenzii duce la afiºarea casetei de dialog Text Style – fig. 4.25
Figura 4.25 – Caseta de dialog Text Style

Opþiunile prezente în aceastã casetã sunt:
Style Name zona Style Name are urmãtoarele funcþii: afiºeazã numele stilurilor în caseta derulantã; permite adãugarea
unor noi stiluri – butonul New; redenumirea stilurilor existente – buronul Rename; ºtergerea stilurilor selectate –
butonul Delete. Lista din caseta derulantã conþine numele tuturor stilurilor definite, în casetã fiind afiºat stilul de
text curent. Pentru a schimba stilul curent este suficientã selectarea sa din listã. Stilul implicit poartã numele
STANDARD.
Font zona Font conþine caseta derulantã Font Name, caseta derulantã Font Style ºi ºi caseta Height.
Caseta derulantã Font Name conþine o listã cu numele tuturor fonturilor – tipuri de caractere – care pot fi utili-
zate sub AC. Fonturile/caracterele disponibile sunt cele de tip True Type de sub Windows precum ºi fonturile
definite prin fiºiere compilate de tip SHX – fonturi proprii AC-ului. In cazul fonturilor SHX în listã este afiºatã
denumirea fiºierului de definiþie. In cazul fonturilor TTF este afiºatã denumirea fontului nu cea a fiºierului de
definiþie. Selectarea unui tip de font are ca efect citirea ºi încãrcarea fiºierului de definiþie – fiºierul nu este încãr-
cat dacã în utilizare se aflã un stil de scriere care foloseºte tipul de cacacter selectat. Dacã caseta de validare Use
Big Font este activatã în caseta Font Name vor fi afiºate doar fonturile de tip SHX.
Caseta Font Style dã posibilitatea selectãrii caracteristicilor de formã a fontului: Bold/îngroºat, Italic/înclinat, Regu-
lar/normal. Caseta este activatã sub aceastã formã doar dacã fontul selectat este de tip True Type. Dacã caseta Big
Font este activã în caseta Font Style vor fi afiºate toate Big Fonturile disponibile.
Caseta Height defineºte înãlþimea caracterului fontului utilizat în stilul curent. Dacã înãlþimea este stabilitã la
0.0, utilizatorul este rugat sã o stabileascã la fiecare utilizare a unei instrucþiuni de scriere cu stilul respectiv.
Effects zona Effects cuprinde opþiunile de modificare a urmãtoarelor caracteristici:
Upside Down scriere cu caracterele aranjate cu susul în jos;
Backwards textul este scris în oglindã;
Vertical textul este scris pe verticalã. Opþiunea este validã doar pentru fonturile care suportã ambele orientãri – ori-
zontalã ºi verticalã. Fonturile True þype nu suportã orientarea verticalã;
Windth Factor determinã spaþierea caractereleor. Un factor subunitar determinã comprimarea textului, în timp ce dacã
este supraunitar textul este expandat.;
Oblique Angle determinã scrierea caracterelor textului sub un anumit unghi fatã de verticalã. Forma caracterelor poate fi
înclinatã în domeniul –85…85 grade. Indiferent de unghiul specificat textul este paralel cu orizontala.
Variabile de sistem
TEXTSTYLE conþine denumirea stilului curent.

TEXTSIZE conþine înãlþimea curentã a caracterului din stilul utilizat. Valoarea implicitã
este 0.2. Valoarea conþinutã în variabilã nu are nici o influenþã dacã înãlþimea definitã
în stilul de scriere este diferitã de 0.0.
FONTMAP conþine denumirea fiºierului care este utilizat la înlocuirea fonturilor dintr-un
anumit fiºier desen. Valoarea iniþialã a variabilei este ACAD.FMP. Fiºierele de tip
FMP sunt de tip text ºi fiecare linie conþine numele fiºierului de definiþie a fontului
care se înlocuieºte ºi numele fiºierului de definiþie a fontului înlocuitor despãrþite prin
caracterul ;.
FONTALT conþine denumirea fiºierului de definiþie a fontului care sã fie utilizat atunci
când fiºierul de definiþie al fontului specificat în stil nu poate fi gãsit. Fontul utilizat
pentru înlocuire poartã numele de font alternativ. Valoarea iniþialã a variabilei este
SIMPLEX.SHX. Dacã un font alternativ nu este specificat AC-ul afiºeazã caseta de
dialog Alternate Font pentru declararea acestuia.
Observaþii:
 Se pot definii stiluri de scriere diferite care utilizeazã acelaºi tip de font.
 In cazul în care valoarea Height este diferitã de 0, înãlþimea de caracter este fixã
neputând fi modificatã decât prin altã comandã STYLE. In caz contrar la fiecare apelare
a comenzilor MTEXT ºi TEXT/DTEXT trebuie specificatã înãlþimea de caracter.
 Valoarea înãlþimii caracterelor se dã în unitãþi de desenare ºi reprezintã înãlþimea lite-
relor mari – majuscule – cu excepþia fonturilor de tip True Type. Inãlþimea fonturilor
TTF este divizatã în 3 zone: zona centralã care cuprinde înãlþimea literelor mari; zona
superioarã ºi inferioarã care sunt rezervate simbolurilor din caracterele non-ASCII –
cãciuliþa de la caracterul Ã sau virgula de la caracterul Þ.
 Dacã valoarea Obliquing angle este pozitivã, caracterele sunt înclinate spre drepta.
Dacã valoarea este negativã, caracterele sunt înclinate spre stânga.
 Este recomandatã ºtergerea tuturor stilurilor care nu sunt referite în desenul curent. Nu
pot fi ºterse stilurile care sunt utilizate în desen.
In fig 4.26 sunt prezentate unele dintre
cele mai uzuale Fonturi de tip SHX.
4.14. Înlocuirea fon-

turilor din fiºierele
desen
4.14.1. FONTALT
Comanda este utilizatã pentru specifi-
carea unui font alternativ. Dacã la
deschiderea unui fiºier desen AC-ul nu
gãseºte fiºierul de definiþie a unui font Figura 4.26 – Fonturi de tip SHX
utilizat în desen atunci, în mod auto-
mat, înlocuieºte fontul respectiv cu fontul alternativ. In mod curent fiºierul de definiþie pentru
fontul alternativ este SIMPLEX.SHX fiind memorat în variabila FONTALT. Fontul alternativ
poate fi modificat fie prin comanda FONTALT.
In cazul în care nu se cunoaºte numele fiºierului de definiþie al fontului alternativ este indicatã de-
finirea acestuia prin intermediul casetei de dialog Alternate Font File care conþine o casetã derulantã
cu o listã a tuturor numelor fiºierelor de definiþie a fonturilor disponibile AC-ului. Pentru a afiºa
caseta de dialog se executã urmãtoarea secvenþã de operaþii:
 Tools  Options…  pagina Files  semnul + din dreptul Text Editor, Dictionary, and Font File Names  semnul + din
dreptul Alternate Font File  numele fiºierului de definire a fontului – în urma dublului clic pe numele fiºierului va fi
afiºatã caseta de dialog Alternate Font  numele fiºierului de definiþie al noului font alternativ  OK  OK
4.14.2. FONTMAP
Fonturile utilizate într-un fiºier desen sunt desemnate prin stilul textului utilizat. In cazul în care se
doreºte substituirea automatã a fonturilor utilizate într-un fiºier desen,.utilizatorul are la dispoziþie
facilitatea de a crea o tabel de substituþie – font mapping table. Fiecare linie a tabelului conþine nu-
mele fontului care se înlocuieºte ºi numele fontului înlocuitor despãrþite de caracterul ;.
Inlocuirea este utilã în cazul desenelor care conþin mult text, când în faza de modelare, textul
este scris cu fonturi de tip SHX – sunt uºor de reprezentat de AC dar nu sunt deosebit de
prezentabile – iar înaintea tipãririi fiecare font este înlocuit automat cu un corespondent de tip
True Type. Pentru a realiza aceastã operaþie în tabelul de substituþie se face corespondenþa
dintre fonturile de tip SHX ºi cele de tip TTF.
Fiºierul care conþine tabelul de substituþie trebuie sã aibã extensia FMP ºi sã fie de tip ASCII text.
Spre exemplu pentru a înlocui fontul de tip ROMANT – fiºierul de definiþie ROMANT.SHX – cu
font de tip Times New Roman – fiºierul de definiþie TIMES.TTF – se va insera linia:
romant.shx;times.ttf
AC-ul conþine un tabel de substituþie implicit în fiºierul ACAD.FMP. Utilizatorul poate modi-
fica conform dorinþei acest fiºier utilizând un editor de texte oarecare ºi salvând fiºierul sub
formã ASCII. O altã alternativã este aceea de a crea un fiºier de tip FMP propriu.
Pentru a încãrca un fiºier de tip FMP se parcurge urmãtoarea secvenþã:
 Tools  Options…  pagina Files  semnul + din dreptul Text Editor, Dictionary, and Font File Names  semnul + din
dreptul Font Mapping File  numele fiºierului de definire a fontului – în urma dublului clic pe numele fiºierului va fi
afiºatã caseta de dialog Select a File  numele fiºierului de definiþie al noului font alternativ  Open  OK
4.15. TEXT / DTEXT

Comanda TEXT sau DTEXT (Dynamic text) se utilizeazã pentru scrierea textelor. Textul este
desenat pe mãsurã ce este introdus. Modificarea unui text introdus se poate realiza doar prin
ºtergere ºi reintroducere. Poziþionarea textului se poate face dinamic chiar din interiorul
comenzii prin deplasarea cursorului grafic în poziþia doritã.

MD [Draw] [Text] [Single Line Text]
LC TEXT sau DTEXT
Specify start point of text or [Justify/Style]:
In cazul selectãrii unui punct de început a textului se afiºeazã mesajele:

Specify height <0.00>:
Dacã ultima comandã executatã a fost TEXT ºi se tasteazã  va fi lansatã în lucru tot co-
manda TEXT dar mesajele anterioare nu vor mai fi afiºate. AC-ul va atribuii noului text înãl-
þimea ºi unghiul de rotire de la comanda anterior executatã. Implicit textul va fi amplasat sub
ultima linie de text scrisã cu comanda anterioarã.
In cazul selectãrii opþiunii Justify sunt afiºate opþiunile – opþiunile sunt conforme cu fig. 4.27:
Enter an option [Align/Fit/Center/Middle/Right/TL/TC/TR/ML/MC/MR/BL/BC/BR]:
Start point Permite introducerea punctului de poziþionare a textului.
Align Se cere punctul de început ºi sfârºit al liniei de aliniere a textului. AC-ul plaseazã textul între aceste puncte,
ajustându-i mãrimea în funcþie de lungimea liniei.
Center Se cere un punct faþa de care textul este centrat – textul este amplasat deasupra punctului.
Fit Se cere punctul de început ºi sfârºit al textului. Lãþimea caracterului cu care va fi scris textul este calculatã astfel
încât acesta sã ocupe distanþa între cele douã puncte. Inãlþimea caracterelor este specificatã de utilizator,
rãmânând nemodificabilã pe toatã durata comenzii.
Middle Se cere un punct în raport cu care textul va fi centrat atât pe orizontalã cât ºi pe verticalã. Punctul se va gãsi în
centrul dreptunghiului imaginar care îmbracã textul introdus.
Right Se cere un punct faþã de care textul este aliniat la dreapta.
Figura 4.27 – Opþiunile comenzii TEXT

Style Schimbã stilul de text curent. Inainte de a putea folosi un stil de text este necesarã încãrcarea lui utilizând co-
manda STYLE.
 Dacã se tasteazã  ultima linie de text introdusã va fi memoratã. In continuare se lanseazã invitaþia de a intro-
duce o nouã linie de text. Urmãtoarea linie va avea aceleaºi caracteristici (Stil de text, înãlþime, înclinare, etc.) ºi
este plasatã în funcþie de poziþia cursorului grafic.
Height Se seteazã înãlþimea caracterului textului. Opþiunea nu este validã dacã se foloseºte împreunã cu Align, deoarece
Align determinã automat înãlþimea caracterelor textului în funcþie de cele douã puncte introduse
Rotation Angle Se cere unghiul – faþã de axa Ox – sub care va fi scris textul
Opþiunile: TL/TC/TR/ML/MC/MR/BL/BC/BR aliniazã textul prin compunerea a douã condi-

þii. Pentru fiecare opþiune în parte condiþiile sunt explicitate în tabelul 4.3.
Valorile implicite ale acestor opþiuni sunt:

Tabelul 4.3
 Start point
Opþiune Condiþii
Aliniere stânga TL (TopLeft) Aliniere sus ºi la stânga
 Height 0.200 TC (TopCenter) Aliniere sus ºi centru
Aliniere sus ºi la dreapta
 Rotation Angle 0 TR (TopRight)
ML (MiddleLeft) Aliniere pe mijloc ºi la stânga
MC (MiddleCenter) Aliniere pe mijloc ºi centru
MR (MiddleRight) Aliniere pe mijloc ºi la dreapta
BL (BottomLeft) Aliniere jos ºi la stânga
BC (BottomCenter) Aliniere jos ºi la centru
BR (BottomRight) Aliniere jos ºi la dreapta
Caractere speciale Tabelul 4.4
Alãturi de litere, numere, caractere speciale ºi spaþii Cod Caracter sau acþiune
se pot introduce în text ºi coduri de control. %%o Subliniat deasupra
Codurile de control adaugã textului sublinieri ºi

%%u Subliniat dedesupt
simboluri prin utilizarea convenþiilor din tabelul 4.4

%%d Simbol de grad
%%p Simbol plus/minus
%%c Simbol pentru diametru
Variabile de sistem %%% Simbol pentru procent
TEXTEVAL variabilã de tip întreg care sta-

%%nnn Simbol ASCII cu codul zecimal nnn
bileºte metoda dupã care AC-ul evalueazã textul scris. Variabila poate lua valorile:
0 textul itrodus de utilizator nu este interpretat – este luat literal.
textul precedat de o parantezã rotundã deschisã “(“ sau de un semn de exclamare “!”
este interpretat ca expresie AutoLISP.
TEXTFILL controleazã umplerea conturului caracterelor de tip True Type în cadrul ur-
mãtoarelor operaþii: tipãrire; export în format PostScript cu comanda PSOUT; ran-
dare. Variabila este de tip întreg cu valorile posibile:
0 caracterele nu sunt umplute;1 caractere sunt umplute.
TEXTQLTY variabilã de tip întreg care stabileºte rezoluþia de tipãrire, export sub format
PostScript ºi randare. Valoarea implicitã este 50 iar valoarea maximã 100. Cu cât rezolu-
þia este mai micã ºi fineþea de conturare a caracterelor este mai micã dar viteza op-
eraþiilor anterior date este mai mare. Valoarea reprezintã dots/inch
Observaþii:
 Se poate asocia o înãlþime de extrudare pentru text cu ajutorul comenzii CHPROP
dar numai dupã ce acesta a fost introdus.
 Indiferent de modul de aliniere textul nou introdus va apare întotdeauna în dreapta
punctului de inserþie ºi numai dupã ce se tasteazã  el va fi aliniat corespunzãtor.
 Opþiunea Insert a comenzii OSNAP localizeazã punctul de inserþie al unui text.
 In cadrul prompter-ului “Text:” tasta Blank – spaþiu – este folositã pentru despãrþi-
rea cuvintelor ºi nu este un terminator de comandã. Tabel 4.5 – Coduri
 Textele scrise cu fonturi de tip True Type sunt afiºate cu conturul um- Caracter
caractere speciale
plut îndiferent de valoarea variabilei TEXTFILL. Variabila guver-

Cod
Â
neazã doar modul de tipãrire ºi de randare .
Alt+0194
â Alt+0226
 Textele scrise cu fonturi True Type pot fi afiºate îngroºat dar, vor Ã Alt+0195
ã
fi tipãrite corect. Alt+0227
Î
 Caracterele speciale româneºti – º, þ, î, ã, â, etc.– pot fi scrise dacã
Alt+0206
î
se utilizeazã fonturi de tip TTF care le conþin – fonturile respective
Alt+0238
ª Alt+0170
au terminaþia numelui CE sau Rom. Pentru scrierea caracterelor º Alt+0186
speciale se pot utiliza 2 metode: Þ Alt+0222
þ
 utilizarea tastaturii Româneºti – dacã este definitã în Win-
Alt+0254
dows, trecerea se realizeazã din caseta din dreapta jos a ecranului Windows
apãsând butonul corespunzãtor;
 tastarea codul caracterului – codul caracterului dorit apare în caseta Character
Map. In tabelul 4.5 sunt trecute codurile celor mai utilizate caractere.
 Fiecare linie de text introdusã cu comanda TEXT constituie potrivit AC-ului un
obiect care poate fi editat din caseta Properties – comanda PROPERTIES sau MO
sau CH. Prin editarea se înþelege schimbarea proprietãþilor, înclusiv a conþinutului
textului. Modificarea proprieytãþilor se aplicã întregului obiect/entitate – întregii
linii de text selectate.
Exemple
Definirea stilurilor ROMANT care conþine fontul ROMANT.SHX ; TIMES NEW ROMAN
care conþine fontul Time New Roman. ºi ARIAL care conþine fontul Arial
Command: st  caseta de dialog Text Style  New  caseta de dialog New Text Style ROMANT  OK  Font Name 
romant.shx  New  caseta de dialog New Text Style TIMES NEW ROMAN  OK  Font Name  Times New Ro-
man  New  caseta de dialog New Text Style ARIAL  OK  Font Name  Arial  Close  Yes
Scrierea unui text cu stilul STANDARD, ROMANT ºi ARIAL – fig. 4.28.

Command: text
Current text style: "STANDARD" Text height: 0.20
Specify start point of text or [Justify/Style]:
Specify height <0.20>: 4
Enter text: Stilul STANDARD
Figura 4.28 – Utilizarea comenzii Text I
Enter text:
Command: Command:
TEXT Current text style: "STANDARD" Text height: 4.00 TEXT Current text style: "ROMANT" Text height: 4.00
Specify start point of text or [Justify/Style]: s Specify start point of text or [Justify/Style]: s
Enter style name or [?] <STANDARD>: romant Enter style name or [?] <ROMANT>: arial
Current text style: "ROMANT" Text height: 0.20 Current text style: "ARIAL" Text height: 0.20
Specify start point of text or [Justify/Style]: Specify start point of text or [Justify/Style]:
Specify height <0.20>: 4 Specify height <0.20>: 4
Specify rotation angle of text <0.00>: Specify rotation angle of text <0.00>:
Enter text: Stilul ROMANT Enter text: Stilul ARIAL
Enter text: Enter text:
Scrierea unui text aliniat, încadrat, centrat inferior, centrat ºi aliniat la dreapta cu stilul
ARIAL – fig. 4.29.
Command:
TEXT Current text style: "ARIAL" Text height: 4.00
Specify start point of text or [Justify/Style]: j
Enter an option [Align/Fit/Center/Middle/Right/TL/TC/TR/
ML/ MC/MR/BL/BC/BR]: a
Specify first endpoint of text baseline: 4
Specify second endpoint of text baseline: 5
Figura 4.29 – Utilizarea comenzii TEXT II
Enter text: Text aliniat
Enter text:
Command: Command:
TEXT Current text style: "ARIAL" Text height: 6.58 TEXT Current text style: "ARIAL" Text height: 4.00
Specify start point of text or [Justify/Style]: j Specify start point of text or [Justify/Style]: j
Enter an option [Align/Fit/Center/Middle/Right/TL/TC/TR/ML/ Enter an option [Align/Fit/Center/Middle/Right/TL/TC/TR/
MC/MR/BL/BC/BR]: f ML/MC/MR/BL/BC/BR]: c
Specify first endpoint of text baseline: 6 Specify center point of text: 8
Specify second endpoint of text baseline: 7 Specify height <4.00>:
Specify height <4.00>: Specify rotation angle of text <0.00>:
Enter text: Text incadrat Enter text: Text centrat inferior
Command: Command:
Enter an option [Align/Fit/Center/Middle/Right/TL/TC/TR/ML Enter an option [Align/Fit/Center/Middle/Right/TL/TC/TR/
/MC/MR/BL/BC/BR]: m ML/MC/MR/BL/BC/BR]: r
Specify middle point of text: 9 Specify right endpoint of text baseline:
Specify height <4.00>: Specify height <4.00>:
Enter text: Text centrat Enter text: Text aliniat la dreapta
Scrierea unui text aliniat stânga sus, centru ºi jos; aliniat centru sus, mijloc ºi jos; aliniat drepta
sus, mijloc ºi jos; text cu caractere speciale – fig. 4.35.
Command:
Enter an option [Align/Fit/Center/Middle/Right/TL/TC/TR/
ML/MC/MR/BL/BC/BR]: tl
Specify top-left point of text:
Enter text: Text aliniat stânga sus
Enter text:
Command:
Enter an option [Align/Fit/Center/Middle/Right/TL/TC/TR/ML/
MC/MR/BL/BC/BR]: tc
Specify top-center point of text:
Specify rotation angle of text <0.00>: Figura 4.35 – Utilizarea comenzii TEXT III
Enter text: Text aliniat centru sus
Enter text:
Command: Command:
Enter an option [Align/Fit/Center/Middle/Right/TL/TC/TR/ Enter an option [Align/Fit/Center/Middle/Right/TL/TC/TR/ML
ML/MC/MR/BL/BC/BR]: tr /MC/MR/BL/BC/BR]: ml
Specify top-right point of text: Specify middle-left point of text:
Enter text: Text aliniat dreapta sus Enter text: Text aliniat mijloc stânga
Command: Command:
Enter an option [Align/Fit/Center/Middle/Right/TL/TC/TR Enter an option [Align/Fit/Center/Middle/Right/TL/TC/TR/
/ML/MC/MR/BL/BC/BR]: mc ML/ MC/MR/BL/BC/BR]: mr
Specify middle point of text: Specify middle-right point of text:
Enter text: Text aliniat mijloc centru Enter text: Text aliniat mijloc dreapta
Command: Command:
Enter an option [Align/Fit/Center/Middle/Right/TL/TC/TR/ Enter an option [Align/Fit/Center/Middle/Right/TL/TC/TR/
ML/MC/MR/BL/BC/BR]: bl ML/MC/MR/BL/BC/BR]: bc
Specify bottom-left point of text: Specify bottom-center point of text:
Enter text: Text aliniat inferior stânga Enter text: Text aliniat inferior centru
Command: Command:
Specify start point of text or [Justify/Style]: j Specify start point of text or [Justify/Style]:
Enter an option [Align/Fit/Center/Middle/Right/TL/TC/TR/ Specify height <4.00>:
ML/MC/MR/BL/BC/BR]: br Specify rotation angle of text <0.00>:
Specify bottom-right point of text: Enter text: %%oText liniat deasupra%%o
Specify height <4.00>: Enter text: %%uText subliniat%%u
Specify rotation angle of text <0.00>: Enter text: Text cu grade 180%%d
Enter text: Text aliniat inferior dreapta Enter text: Text cu simbol diametru %%c60
4.16. MTEXT / T
Comanda MTEXT (Multiline TEXT) se utilizeazã pentru a scrie unul sau mai multe paragrafe, într-
o zonã dreptunghiularã. Zona este delimitatã de utilizator prin selectarea colþurilor opuse. Prin para-
graf se înþelege una sau mai multe linii de text ce sunt despãrþite de urmãtorul paragraf prin .
Tot textul introdus printr-o comandã MTEXT constituie o singurã entitate/obiect. Editarea
caracteristicilor utilizând caseta Multiline Text Editor este posibilã atât global (pentru întregul
obiect) cât ºi individual (pentru anumite pãrþi ale obiectului: unul sau mai multe cuvinte, una
sau mai multe litere).
Introducerea textului se facu prin caseta Multiline Text Editor sau cu un alt editor de texte.
Pentru a utiliza un alt editor de texte, el trebuie specificat în acseta de dialog Options sau in-
trodus în variabila MTEXTED.
MD [Draw] [Text] [Multiline Text]
DT
LC MTEXT sau T
Specify first corner: se selecteazã primul colþ al ferestrei în care va fi poziþionat textulscris
Specify opposite corner or [Height/Justify/Line spacing/Rotation/Style/Width]: se selecteazã colþul opus al ferestrei
Fereastra în care se poziþioneazã textul fixeazã doar lungimea liniei de scriere. Odatã ajuns la
capãtul lungimii liniei, sistemul face automat salt la linie nouã. Inãlþimea ferestrei este neesen-
þialã pentru textul introdus. Inãlþimea entitãþii/obiectului creat cu MTEXT depinde doar de
cantitatea de text introdusã. Dupã specificarea colþurilor ferestrei sistemul afiºeazã caseta Mul-
tiline Text Editor – fig. 4.31.
Figura 4.31 – Caseta de dialog Multiline Text Editor
Caseta conþine paginile Character, Properties, Line Spacing ºi Find/Replace, butoanele Import
Text… ºi AutoCAPS.
Pagina Character –fig. 4.31– permite formatarea (atribuirea de caracteristici) textului introdus sau
importat de utilizator în caseta de editare. Implicit textul este formatat utilizând caracteristicile defi-
nite în stilul de font curent, dar utilizatorul poate modifica aceste caracteristici global (pentru tot tex-
tul introdus) sau individual. Formatarea se aplicã textului selectat. In cadrul selectãrii sau formatãrii,
pentru rapiditate, pot fi utilizate combinaþiile de taste proprii mediului Windows – tab. 4.6.
Tabel 4.6 – Combinaþii de taste pentru formatare ºi selecþie
Opþiunile din pagina Character: Combinaþie Semnificaþie
Font Casetã derulantã care conþine în ordine alfa- Selecteazã tot textul din casetã
beticã lista fonturilor disponibile în sistem.
CTRL+A
CTRL+B Ingroaºã sau dezactiveazã îngroºarea
Fonturile TTF sunt listate sub denumirea
caracterului în timp ce fonturile SHX sub de-
textului selectat
Copiazã textul selectat în Clipboard
numirea fiºierului de definiþie. Pentru a aplica
CTRL+C
un anumit tip de font este suficientã selectarea CTRL+I Aplicã sau dezactiveazã înclinarea
sa din lista care este afiºatã prin punctarea
caracterelor (modul Italic) textului selec-
sãgeþii din dreapta casetei. Fonturile se pot ap- tat
lica întregului text sau portiunii de text selec- CTRL+SHIFT+L Converteºte textul selectat în litere mici
tate. CTRL+U Subliniazã sau înlãturã sublinierea textu-
Height Casetã derulantã utilizatã pentru a atribuii înãl- lui selectat
þimea caracterului textului, în unitãþi grafice. CTRL+SHIFT+U Converteºte textul selectat în majuscule
Lista casetei conþine toate înãlþimile de caracter CTRL+V Copiazã textul din Clipboard în poziþia
definite în desenul curent. Utilizatorul poate se- în care se aflã cursorul
lecta una din valorile afiºate sau întroduce o CTRL+X Copiazã textul selectat în Clipboard ºi îl
valoare nouã. Valoarea implicitã a înãlþimii este ºterge din casetã – funcþia CUT.
cea declaratã în stilul curent. Dacã în stil înãl- CTRL+SPACEBAR Anuleazã formatarea textului selectat
þimea este 0.0 atunci valoarea implicitã este cea CTRL+Z Anuleazã ultima operaþie efectuatã.
memoratã în variabila TEXTSIZE. Caracterele
textului introdus printr-o comandã MTEXT pot avea înãþimi diferite. Inãlþimea unui caracter de tip TTF poate lua
valori între 4 ºi 100 puncte.
Bold Ingroaºã sau înlaturã îngroºarea textului ce se va introduce sau a fost selectat.
Italic Inclinã sau înlaturã înclinarea caracterelor textului ce se va introduce sau a fost selectat.
Underline Subliniazã sau înlaturã sublinierea textului ce se va introduce sau a fost selectat.
Undo Anuleazã ultima operaþie executatã sub comanda MTEXT. Acelaºi efect se obþine cu CTRL+Z.
Stack Aºeazã textul sub forma unei fracþii cu sau fãrã linie separatoare. Modul de aºezare este comandat prin operatorii /, # ºi ^.
/ textul este aranjat sub forma unei fracþii verticale (AC-ul îi spune fracþie orizontalã) cu o linie orizontalã despãrþitoare;
# textul este aranjat sub forma unei fracþii orizontale (AC-ul îi spune fracþie oblicã) cu o linie oblicã despãrþitoare;
^ textul este aranjat sub forma unei fracþii verticale fãrã linie orizontalã despãrþitoare (AC-ul îi spune toleranþã).
Versiunile anterioare ale AC-ului nu suportã fracþiile orizontale (cu linie oblicã despãrþitoare) ºi din acest motiv dacã sal-
vaþi desenul într-o asrfel de versiune, fracþiile vor fi transformate automat în fracþii verticale.
Se poate configura AC-ul sã facã automat aranjarea textelor numerice din caseta de dialog AutoStack Properties – fig 4.32.
Casetele de validare au semnificaþia:
Enable AutoStacking – aranjarea se face concomitent cu scrierea textului în caseta Multiline Text Editor.
Remove leading blank – spaþiul despãþitor dintre text ºi fracþie este îndepãrtat automat.
Convert to a diagonal fraction – se face automat aran-jarea sub forma unei fracþii orizontale.
Convert to a horisontal fraction – se face automat aran-jarea sub forma unei fracþii verticale.
Don’t show this dialog again… – stãrile sunt aplicate automat pentru toate textele care vor fi introduse fãrã a mai fi afiºatã
caseta AutoStack Properties.
In cazul în care caseta AutoStack nu este afiºatã automat la introducerea unei fracþii numerice, atunci: selectaþi fracþia ºi
apãsaþi butonul Stack – ; apãsaþi butonul din dreapta mouse-lui ºi selectaþi Properties; este afiºatã caseta Stack Prop-
erties – fig. 4.33 – din care punctaþi butonul AutoStack.
Caseta Stack Properties permite modificãri locale ale conþi-nutului ºi modului de aranjare a fracþiilor. Cele 2 zone – Text
ºi Appearance – ale casetei conþin opþiunile:
Upper modificã numãrãtorul fracþiei
Lower modificã numitorul fracþiei
Style se alege unul din stilurile de aranjare a fracþiei – orizontalã, verticalã, sau vaerticalã fãrã linie despãrþitoare
Position se alege unul din urmãtoarele moduri de poziþionare a fracþiei:
Top marginea superioarã a fracþiei este aliniatã cu marginea superioarã a liniei de text
Center fracþia este centratã pe verticalã fatã de centrul liniei de text – este modul implicit de poziþionare.
Bottom marginea inferioarã a fracþiei este aliniatã cu marginea inferioarã a liniei de text
Poziþionarea selectatã este activatã doar la ieºirea din caseta Multiline Text Editor.
Text size se indicã înãlþimea caracterului de scriere a fracþiei în procente faþã de linia de text. Implicit valoarea este de 70%.
Default toate caracteristicile iau valorile implicite.
AutoStack se afiºeazã caseta AutoStack Properties.
Color se indicã culoarea textului ce se va introduce sau este selectat.
Symbol se insereazã unul din caracterele speciale: plus–minus, simbolul de grad, simbolul de diametru, sau unul din simbo-
lurile/caracterele afiºate în caseta Character Map care este afiºatã automat la punctarea opþiunii Other... In mod implicit-
caseta Character Map conþine toate simbolurile/caracterele fontului definit în stilul curent de scriere, dar din caseta deru-
lantã Font se poate specifica un alt tip de font.
Figura 4.32 – Caseta AutoStack Properties Figura 4.33 – Caseta Stack Properties
Pagina Properties cuprinde funcþii/opþiuni prin care se stabilesc caracteristicile textului scris – fig. 4.34.
Figura 4.34 –
Pagina Properties
Style casetã derulantã care conþine toate stilurile de scriere definite în desenul curent (cu excepþia stilurilor cu caractere oglin-
dite), dintre care se selecteazã stilul dorit. La executarea unei comenzi MTEXT automat este încãrcat stilul memorat în
variabila TEXTSTYLE – stilul curent. Aplicarea unui stil textului scris nu afecteazã caracteristicile definite în timpul uti-
lizãrii casetei Multiline Text Editor. Dacã stilul curent este cu scriere verticalã în zona de editare este afiºat orizontal.
Justification casetã derulantã din care se selecteazã modul în care va fi aliniat textul global sau cel selectat. Textul este aliniat faþã de
marginile ferestrei dreptunghiulare definitã la începutul comenzii. Opþiunile cuprinse în casetã sunt:
TL Top Left (opþiune implicitã) – alinierea textului se face faþã de marginea din stânga ºi marginea superioarã
a ferestrei – fig.4.35.a
TC Top Center – alinierea textului se face faþã de marginea din stânga ºi mijlocul marginii superioare a fere-
strei – fig. 4.35.b.
TR Top Right– alinierea textului se face faþã de marginea din dreapta ºi marginea superioarã a ferestrei – fig.4.35.c.
ML Middle Left – alinierea textului se face faþã de mijlocul marginii din stânga a ferestrei – fig.4.35.d
MC Middle Center – alinierea textului se face faþã de centrul ferestrei – fig. 4.35.e.
MR Middle Right– alinierea textului se face faþã de mijlo-
cul marginii din dreapta a ferestrei – fig.4.35.f.
BL Bottom Left – alinierea textului se face faþã de
marginea din stânga ºi marginea inferioarã a
ferestrei – fig.4.35.g
BC Bottom Center – alinierea textului se face faþã a. b. c.
de mijlocul marginii inferioare a ferestrei – fig.
4.35.h.
BR Bottom Right – alinierea textului se face faþã
de marginea din dreapta ºi marginea inferioarã
a ferestrei – fig.4.35.i.
Width casetã derulantã din care se selecteazã sau se intro- d. e. f.
duce lãþimea pe care va fi scris textul. Dacã este se-
lectatã opþiunea No Wrap textul va fi scris pe o
singurã linie indiferent de mãrimea lui.
Rotation casetã derulantã din care se selecteazã sau se intro-
duce unghiul sub care va fi scris textul. Valorile
cuprinse în listã sunt cele derivate din stabilirea in- g. h. i.
crementului unghiului polar din caseta Drafting Figura 4.35 – Moduri de aliniere a textului
Settings pagina Polar Tracking.
Pagina Line Spacing cuprinde opþiuni de spaþiere a liniilor textului scris sau selectat – fig. 4.36.
Figura 4.36 – Pagina Line Properties

At Least/Exactly casetã derulantã care conþine 2 opþiuni. de formatare a spaþiului dintr 2 linii de text consecutive
At Least AC-ul adaugã automat spaþiu între liniile de text. Spaþiul adãugat este funcþie de înãlþimea celui mai înalt caracter al fie-
cãrei linii de text. Opþiunea este implicitã.
Exactly AC-ul forþeazã ca distanþa dintre liniile de text sã fie identicã îndiferent de mãrimea caracterelor utilizate.
Single (1x), etc casetã derulantã care conþine factori de incrementare destinaþi determinãrii spaþiului dintre 2 linii consecutive.
Factorii de incrementare sunt multiplii distanþei de scriere la un rând. Distanþa dintre liniile de text scrise la un rând este de
1.66 ori înãlþimea majusculelor fontului utilizat. Ex. scriere la un rând jumãtate – 1.5x; scriere la 2 rânduri – 2x etc. In ca-
zul în care terminaþia x lipseºte se considerã cã spaþierea este datã în unitaþi de desenare.
Pagina Find/Replace cuprinde funcþii/opþiuni de cãutare ºi înlocuire a unui ºir de caractere în
textul scris sau selectat.
Figura 4.37 – Pagina Find/Replace

Find Zonã care conþine o casetã derulantã în care sunt memorate ºirurile de caractere care se cautã ºi un buton de activare
a cãutãrii. Pentru a cãuta un ºir de caractere în textul scris în caseta Multiline Text Editor, acesta trebuie introdus în
caseta derulantã. Caseta derulantã conþine sub formã de listã toate ºirulile de caractere încãrcate de utilizator ca ºi
criteriu de cãutare pe durata editãrii textului. Activarea unui ºir de cãutare anterior definit se face prin selectare ºi ac-
tivarea butonului Find
Replace With Zonã care conþine o casetã derulantã de memorare a ºirurilor de caractere care vor înlocui ºirul de caractere selectat
în caseta Find, ºi un buton de activare a înlocuirii .
Match Case Buton de validare care dacã este activ face înlocuirea ºirului de caractere din caseta Find numai dacã acesta este per-
fect identic cu ºirul de caractere din text. Dacã butonul nu este activ ºirurile comparate pot sã difere prin utilizarea
de majuscule în loc de litere mici ºi invers.
Whole Word Dacã caseta este activã ºirul din caseta Replace va înlocui doar ºirurile de caractere din text care sunt cuvinte de
sine stãtãtoare – nu pãrþi de cuvinte.
Auto CAPS Converteºte automat textul introdus sau importat în majuscule. Activarea/dezactivarea funcþiei se realizeazã cu un
dublu clic pe butonul AutoCAPS.
Import Text Afiºeazã caseta de dialog Open din care utilizatorul poate selecta un fiºier text al cãrui conþinut va fi importat în
caseta Multiline Text Editor. Fiºierul trebuie sã fie de tip TXT sau RTF.
Exemple
In exemplele de utilizare a comenzii MTEXT vor fi utilizate stilurile definite în cadrul exem-
plelor de la comanda TEXT: ROMANT, TIMES NEW ROMAN ºi ARIAL.
Scrierea unui text cu stilul ARIAL cu caracter de 2.5 unitãþi grafice înãlþime, aliniat sus ºi la
stânga – fig. 4.38.
Command: t
MTEXT Current text style: "ARIAL" Text height: 4.00
Specify first corner: 1
Specify opposite corner or [Height/Justify/Line spacing/Rotation
/Style/Width]: 2
Este afiºatã caseta Multiline Text Editor, dupã care:
 Properties  ARIAL în caseta Style  Character 2.5 în
caseta Height  caseta de editare a textului ºi
Scrierea unui text cu stilul ARIAL cu caracter de 2.5
unitãþi grafice înãlþime, aliniat sus ºi la stânga  OK Figura 4.38 – Utilizarea comenzii Mtext – text aliniat
sus ºi la stânga
Scrierea unui text cu stilul TIMES NEW ROMAN cu caracter de 2.0 unitãþi grafice înãlþime,
aliniat jos ºi la dreapta – fig. 4.39.
Command:
Specify opposite corner or [Height/Justify/Line spacing/
Rotation/Style/Width]: 4
Figura 4.39 – Utilizarea comenzii Mtext – text aliniat
jos ºi la dreapta
 Properties  TIMES NEW ROMAN în caseta Style 
Character 2.0 în caseta Height  caseta de editare a textului ºi
Scrierea unui text cu stilul Times New Roman cu caracter
de 2 unitãþi grafice, aliniat jos ºi la dreapta  OK
Scrierea unui text care sã cuprindã cele 3 moduri de scriere a fracþiilor tratate în cadrul
comenzii MTEXT – fig. 4.40.
Command:
Specify opposite corner or [Height/Justify/Line spacing/ Rota-
tion/Style/Width]: 6
Figura 4.40 – Utilizarea comenzii Mtext – scrierea a
2.0 în caseta Height  caseta de editare a textului ºi 3 tipuri de fracþii
Scrierea unui text cu cele 3 tipuri de fractii 0.03^-0.04 5#6 7/8
Se selecteazã 0.03^-0.04 
Se selecteazã 5#6 
Se selecteazã 7/8   OK
NOTÃ: Pe parcursul introducerii fracþiilor va fi afiºatã caseta
AutoStack Properties. La fiecare apariþie se puncteazã
butonul OK fãrã a valida caseta Enable AutoStacking
4.17. EXPLODE / X
Comanda EXPLODE descompune o entitate compusã în entitãþile simple componente. O en-
titate compusã AutoCAD cuprinde în definiþie o înlãnþuire de entitaþi simple. Din punctul de
vedere al operaþiilor de editare entitatea compusã se comportã ca ºi entitãþile simple. Comanda
EXPLODE poate fi aplicatã entitãþilor de tip: polilinie, reþea 3D (3D mash), solid (3D solid),
bloc, cotã (dimension), multilinie, multitext, reþea poligonalã (polygon mesh), reþea din su-
prafeþe (polyface mesh), suprafeþe plane (region).

MD [Modify] [Explode]
CL EXPLODE sau X
MT
Select objects: se selecteazã entitãþile compuse care trebuiesc descompuse în entitãþi simple
Observaþii:
 Dacã comanda este utilizatã dintr-un program de tip ObjectARX sau dintr-un script
(secvenþã de instrucþiuni AC care pot fi executate la cerere) Intr-o comandã EX-
PLODE se poate selecta doar o singurã entitate compusã.
 Rezultatul execuþiei comenzii depinde de tipul de entitate ce se descompune. Astfel
dacã se selecteazã un/o:
bloc este descompus primul nivel de imbricare – primul nivel de includere. Astfel dacã un
bloc conþine alte blocuri ºi/sau polilinii pentru descompunerea acestora este necesarã
o nouã comandã EXPLODE.
Blocurile definite cu aceeaºi factori de scalare pe Ox, Oy ºi Oz vor fi descompuse în entitã-
þile simple. Dacã factorii de scalare sunt diferiþi efectul descompunerii este neprevãzut.
Descompunerea unui bloc cu atribute duce la ºtergerea valorii atributelor ºi afiºarea
definiþiei atributelor.
polilinie 2D cu grosime diferitã de 0 – descompunerea distruge grosimea, entitãþile simple rezul-
tate fiind amplasate pe axa medianã a vechii polilinii.
polilinie 3D – este descompusã intr-o înlãnþuire de linii. Dacã polilinia a avut asignat (atribuit)
un anumit tip de linie, acesta va fi automat asignat liniilor rezultate din descompunere.
multitext – fiecare linie a unui text scris cu comanda MTEXT este transformatã în entitate sim-
plã – ca ºi cum ar fi fost creatã cu comanda TEXT. Caracteristicile definite în interiorul
comenzii MTEXT sunt aplicate ºi liniilor de text rezultate.
multilinie – entitatea rezultatã dintr-o comandã MLINE este descompusã în linii ºi/sau arce de
cerc fãrã a le fi modificate caracteristicile iniþiale.
solid 3D – suprafeþele 2D devin regiuni iar suprafeþele 3D corpuri.
regiune – este descompusã în linii, arce de cerc ºi/sau curbe spline.
reþea din suprafeþe – reþeaua cu un singur vertex este descompusã într-o entitate punct; reþeaua
cu douã vertex-uri este descompusã într-o linie; reþeaua cu trei vertex-uri este
descompusã în suprafeþe 3D.
cerc dintr-un bloc scalat neuniform – la descompunerea blocului devine elipsã.
arc de cerc dintr-un bloc scalat neuniform la descompunerea blocului devine arc de elipsã.
 Descompunerea unor entitãþi compuse determinã apariþia entitãþilor simple care sunt
automat poziþionate în stratul în care au fost create. Din acest motiv ele vor lua culoarea
ºi tipul de linie din acel strat nemaipãstrând culoarea ºi tipul de linie al entitãþii compuse.
 Blocurile, haºurile ºi fiºierele desen inserate pot fi preexplodate în faza de inserare
precedându-le denumirea cu un *. Haºurile port fi preexplodate fixând variabila
DIMASO pe OFF.
 O entitate compusã explodatã poate fi adusã în starea iniþialã doar anulând operaþia
de explodare (comanda UNDO).
 O polilinie explodatã îºi pierde caracteristicile de tangenþã ºi grosime (entitãþile
simple vor avea grosimea 0).
 Nu pot fi descompuse blocurile: oglindite, multiple (inserate cu comanda MIN-
SERT – exceptând cazul în care este inserat un singur bloc), create cu factori de
scalare pe X, Y ºi Z diferiþi.
 Entitãþile simple provenite din explodarea haºurilor ºi cotelor sunt automat plasate
în stratul 0.
4.18. XPLODE / XP
Comanda XPLODE descompune o entitate compusã în entitãþile simple componente. Spre deose-
bire de EXPLODE comanda XPLODE dã posibilitatea modificãrii caracteristicilor entitãþilor sim-
ple rezultate în urma operaþiei de descompunere. Modificarea caracteristicilor poa-te fi fãcutã indi-
vidual (pentru fiecare entitate simplã în parte) sau global (pentru toate entitãþile din setul de selecþie).
Caracteristicile ce pot fi modificate sunt: strat, culoare, tip de linie, grosime linie (lineweight). Pot fi
descompuse fãrã probleme blocurile care au factorii de scalare în valoare absolutã egali.
CL XPLODE sau XP
Select objects: se selecteazã entitãþile compuse care trebuiesc descompuse în entitãþi simple
Enter an option [Individually/Globally] <Globally>: mesajul este afiºat doar atunci când sunt selectate pentru descom-
punere mai multe blocuri. Cere specificarea editãrii caracteristicilor pentru fiecare entitate compusã individual sau
global. Dacã se alege opþiunea Individually sistemul schimbã pe rând modul de afiºare al entitãþii compuse la care
se fac modificãrile.
Enter an option [All/Color/LAyer/LType/Inherit from parent block/Explode] <Explode>: se selecteazã caracteristica/ car-
acteristicile care se modificã.
All se face modificarea tuturor caracteristicilor entitãþilor simple. Succesiv vor fi afiºate urmãtoarele mesaje:
Enter new color for exploded objects. [Red/Yellow/Green/Cyan/Blue/Magenta/White/BYLayer/BYBlock]:

se indicã noua culoare
Enter new linetype name for exploded objects <BYLAYER> : se indicã noul tip de linie
Enter new lineweight <BYLayer>: se indicã noua grosime de linie
Enter new layer name for exploded objects <0>: se indicã stratul în care vor fi dispuse entitãþile
simple rezultate din descompunere
Color entitãþilor simple li se va modifica numai culoarea. Va fi afiºat un mesaj
pentru specificarea culorii.
LAyer entitãþilor simple li se va modifica numai stratul în care vor fi dispuse. Va
fi afiºat un mesaj pentru specificarea noului strat.
LType entitãþilor simple li se va modifica numai tipul de linie. Va fi afiºat un me-
saj pentru specificarea noului tip de linie.
Inherit from parent block entitãþilor simple li se vor atribuii caracteristicile entitã-
þii compuse din care au fãcut parte. In cazul în care entitatea compusã este
un bloc atribuirea este realizatã doar dacã caracteristicile entitãþilor simple
ce compun blocul sunt de tip BYBLOCK ºi iniþial au fost construite în
stratul 0.
Explode – descompunerea va fi realizatã xa ºi în cazul utilizãrii comenzii EX-
PLODE.
Observaþii:
 Cu comanda XPLODE nu pot fi descompuse entitãþi text
create cu comanda MTEXT.
Exemple
Descompunerea unor entitãþi de tip polilinie, poligon, patrul-
ater dreptunghic ºi text cu schimbarea caracteristicilor: tip de
linie, grosime linie ºi culoare.In prima fazã se creazã entitãþile Figura 4.41 – Creare unor entitãþi
anterior amintite – fig. 4.41 compuse de tip text, polilinie, poli-
gon, patrulater dreptunghic
Command: t
Specify opposite corner or [Height/Justify/Line spacing/ Rotation/Style /Width]:  2
 Properties  TIMES NEW ROMAN în caseta Style  Character 2.0 în caseta Height  caseta de editare a textului ºi
Scrierea unui text cu stilul Times New Roman cu caracter de 2 unitãþi grafice, aliniat jos ºi la dreapta  OK
Command: pl
Command: rec
RECTANG Specify first corner point or
[Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width]: 7
Command: pol
POLYGON Enter number of sides <4>: 6
Descompunerea entitãþilor compuse anterior create – fig. 4.42.
Command: x
EXPLODE Select objects: 1 found
Select objects:
Command: xp
Select objects to XPlode.
Select objects:
Specify opposite corner: 3 found
Select objects:
3 objects found.
Enter an option [Individually/Globally] <Globally>: i
Enter an option [All/Color/LAyer/LType/Inherit from parent block/Explode]
<Explode>: lt
Enter new linetype name for exploded objects <BYLAYER> : dashdot
Object exploded with linetype of DASHDOT.
Enter an option [All/Color/LAyer/LType/Inherit from parent block/Explode]
<Explode>: a
Enter new color for exploded objects.
[Red/Yellow/Green/Cyan/Blue/Magenta/White/BYLayer/BYBlock] <BYLAYER>: r
Enter new linetype name for exploded objects <BYLAYER> : dashedx2
Enter new lineweight <BYLayer>:
Enter new layer name for exploded objects <0>:
Object exploded with color of 1, linetype of DASHED, and layer 0.
Enter an option [All/Color/LAyer/LType/Inherit from parent block/Explode] <Explode>: a
Enter new color for exploded objects.
Figura 4.42 – Descompunerea
[Red/Yellow/Green/Cyan/Blue/Magenta/White/BYLayer/BYBlock] <BYLAYER>: b
entitãþilor anterior create
Enter new linetype name for exploded objects <BYLAYER> :
Enter new lineweight <BYLayer>:0.5
Enter new layer name for exploded objects <0>:
Object exploded with color of 2, linetype of BYLAYER, and layer 0.
Dacã patrulaterul este afiºat cu linie subþire, trebuie ca variabilei LWDISPLAY sã i se atribuie
valoarea 1 (ON)
4.19. TESTE
1 Comanda TEXT permite scrierea
A. unei linii de text în desenul curent
B. unei linii de text într-un desen care se selecteazã ulterior comenzii
C. mai multor linii de text în desenul curent
D. rãspunsurile A, B ºi C sunt incorecte
2 Comanda DTEXT permite scrierea
A. numai unei linii de text în desenul curent
B. mai multor linii de text în desenul curent
C. mai multor linii de text la plotter
D. mai multor linii de text la imprimantã
3 Comenzile TEXT ºi DTEXT permit scrierea textelor
A. verticale
B. orizontale
C. oblice
D. rãspunsul corect este A, B ºi C
A. aliniate la dreapta
B. aliniate la stânga
C. rãpunsul corect este A ºi B
D. fãrã a putea fi aliniate
A. centrate faþã de un punct superior textului
B. centrate faþã de un punct inferior textului
C. raspunsul corect este A ºi B
6 Comanda TEXT permit scrierea textelor între doua puncte de capat
A. utilizind opþiunea Fit
B. utilizind opþiunea Aligned
C. utilizind opþiunea Line
D. raspunsul corect este A ºi C
7 O polilinie este formatã din:
A. segmente de dreptã
B. arce de cerc
8 Comanda pentru desenarea poliliniilor este:
A PEDIT
B PLINE
C STRETCH
D POLYLINE
9 O polilinie poate fi închisã cu opþiunea:
A Close dacã este formatã numai din segmente de dreptã
B Close dacã este formatã numai din arce de cerc
C Close
10 Opþiunea CEnter (PLINE) permite definirea:
A centrului poliliniei
B centrului poliliniei în cazul în care aceasta conþine doar arce de cerc
C centrului unui arc de cerc conþinut în polilinie
11 Opþiunea Direction (PLINE) permite definirea direcþiei:
A de construcþie a primei subentitãþi de tip segmet de dreptã
B de construcþie a segmentului de dreptã de închidere a poliliniei
C tangente la arcul de cerc aflat în construcþie
12 Opþiunea Length (PLINE) permite definirea lungimii:
A corzii subîntinse de arcul de cerc aflat în construcþie
B segmentului de dreptã care închide polilinia
C unui segmet de dreaptã care va fi desenat în continuarea segmentului anterior
13 Opþiunea Close (PEDIT) închide o polilinia selectatã:
A numai dacã este formatã din segmente de dreaptã
B cu un segment de dreptã care uneºte punctul iniþial ºi cel final al poliliniei
C cu un segment de dreptã sau arc de cerc în funcþie de tipul entitãþii finale a poliliniei
14 Opþiunea Join (PEDIT) concateneazã poliliniile selectate
A dacã poliliniile învecinate au punctul final respectiv iniþial identic
B chiar dacã poliliniile învecinate nu au punctul final, respectiv iniþial identic
C dar nu mai mult de douã polilinii
15 Opþiunea Undo (PEDIT) permite:
A anularea secvenþialã în ordine inversã a acþiunilor efectuate în comanda curentã
B anularea tuturor acþiunilor din comanda curentã
C ieºirea automatã din comandã
16 Comanda POLYGON permite desenarea poligoanelor regulate definite prin
A. numãr de laturi, punct de centru, raza cercului circumscris poligonului
B. numãr de laturi, punct de centru, diametrul cercului circumscris poligonului
C. punct de centru, unghiul subîntins de o latura a poligonului
17 Comanda POLYGON permite desenarea poligoanelor regulate care sunt consid-
erate de AC ca fiind
A. alcãtuite din obiecte distincte de tip linie
B. o singurã entitate de tip polilinie
C. poligonul desenat nu este considerat a fi un obiect
18 Comanda DONUT permite desenarea
A. cercurilor
B. inelelor
19 Comanda ELLIPSE permite desenarea elipselor definite prin
A. punctele de capãt ale unei axe ºi mãrimea celeilalte axe
B. mãrimea celor doua axe
C. punctele de capãt ale celor doua axe
4.20. APLICAÞIE REZOLVATÃ – II

Sã se reproducã utilizând AC-ul desenul din fig. 4.43
Figura 4.43 – Aplicaþie rezolvatã II

Se lanseazã în lucru AC2000. Este afiºatã caseta Create New Drawing dupã care:
 (Use a Template)  Browse…  A5 (se cautã ºi se selecteazã formatul A5 creat în capi-
tolul 1). Se face stratul CONT strat curent, se activeazã modurile POLAR, OTRACK, OS-
NAP, se activeazã modurile de selecþie OSNAP: Endpoint, Midpoint, Center. Pentru activarea
modurilor de selecþie: se indicã butonul OSNAP; se dã clic pe butonul din drepta al mouse-
lui; se selecteazã opþiunea Settings; se valideazã modurile de selecþie dorite.
Command: pl
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: 100 ► 60º, ºi tastaþi 100  2
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: 30 ► 0º, ºi tastaþi 30 3
[Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]: @20,-20 4
[Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]: @30,-40 5
[Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]: l
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: 30 ► 270º ºi tastaþi 30  6
In secvenþa care urmeazã (desenarea liniei 6–1) punctele de capãt ale liniei sunt selectate cu ajutorul modurilor OSNAP
implicite. Astfel pentru a selecta punctul 6 se poziþioneazã pointerul pe punctul 6 se aºteaptã afiºarea simbolului grafic al
modului OSNAP Endpoint (un pãtrat) dupã care se dã clic. Pentru selectarea punctului 1 se procedeazã în mod similar. In
cazul în care simbolul Endpoint nu apare (deoarece nu este activat) atunci se iese din comandã (se apasã tasta ESC) ºi se
activeazã modul OSNAP Endpoint.
Command: l
Command: pl
[Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]: a
Specify endpoint of arc or [CEnter/Radius]: se indicã mijlocul liniei 6–1 ºi se dã clic când este afiºat simbolul modu-
lui OSNAP Midpoint (un triunghi)  7
[Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]: 1
[Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]: l
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]:  _tan to  arcul 7–5  8
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]:  _per to  linia 7– 6  9
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: ► arcul 7–1, ► o poziþie apropiatã de centrul ar-
cului ºi la apariþia simbolului modului OSNAP Centerpoint (un cerc) se dã clic  10
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: ► o poziþie apropiatã de mijlocul arcului 7–1 ºi la
apariþia simbolului modului OSNAP Midpoint (un tringhi) se dã clic  11
Command:
PLINE Specify start point: ► o poziþie apropiatã de mijlocul liniei 1–2 ºi la apariþia simbolului Midpoint se dã
clic  12
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: ► o poziþie apropiatã de mijlocul liniei 2–3 ºi la
apariþia simbolului Midpoint se dã clic  13
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: ► 4, la apariþia simbolului Endpoint se dã clic
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: ► 8, la apariþia simbolului Endpoint se dã clic
Command: pe
PEDIT Select polyline:  polilinia 12–13–4–8
Enter an option [Open/Join/Width/Edit vertex/Fit/Spline/Decurve/Ltype gen/Undo]: s
Enter an option [Open/Join/Width/Edit vertex/Fit/Spline/Decurve/Ltype gen/Undo]:
Command: t
Specify first corner:  14
Specify opposite corner or [Height/Justify/Line spacing/Rotation/Style/Width]:  15
Este afiºatã caseta de dialog Multiline Text Editor. Se modificã înãlþimea fontului la 3, se scrie textul ºi se iese
din comandã punctând butonul OK.
Se face stratul AXE strat curent (se puncteazã AXE în caseta derulantã a straturilor din bara de stare).
Command: l
LINE Specify first point: ► o poziþie apropiatã de mijlocul liniei 1–2 ºi la apariþia simbolului Midpoint se dã clic  12
Specify next point or [Undo]: ► o poziþie apropiatã de mijlocul liniei 2–3 ºi la apariþia simbolului Midpoint se dã clic  13
Specify next point or [Undo]: ► 4, la apariþia simbolului Endpoint se dã clic
CAPITOLUL 5
COMENZI DE COTARE
Sã se coteze desenul din fig. 5.1. Desenul fiind
realizat în capitolul anterior, în prezenta aplica-
þie ne vom ocupa doar de cotare.
Deoarece reperul reprezentat are dimensiuni
mici este mai eficientã crearea unor noi sti-
luri de cotare care sã fie adecvate desenului
respectiv (înãlþimea caracterului, lungimea
sãgeþii de cotã, distanþa dintre 2 cote su-
prapuse mai mici etc).
Presupunând desenul creat în straturile core-
spunzãtoare (conturul în stratul Cont, axele în
stratul Axe) cotarea va fi începutã prin de-
clararea stratului Cote ca ºi strat curent. In
continuare se definesc stilurile de cotare ISO-
25_1, ISO-25_1+-, ISO-25_1dev.
Figura 5.1 – Desenul aplicaþiei 5.1
Stilul ISO-25_1 are ca punct de plecare stilul
ISO-25 sau stilul Standard – oricare îl gãsiþi ca stil predefinit la lansarea în execuþie a comenzii
DIMSTYLE (denumirea stilului respectiv apare afiºat în caseta Styles:). Definirea stilului:
 ( este afiºatã caseta Dimension Style Manager)

 ISO-25 (dacã stilul ISO-25 nu apare în caseta Styles se selecteazã Standard)
 New (este afiºatã caseta Create New Dimension Style)
ISO-25_1 ( textul se tasteazã în caseta New Style Name)
 Continue (este afiºatã caseta New Dimension Style: ISO-25_1)
In pagina aferentã etichetei Lines and Arrows (pentru afiºarea casetei se puncteazã eticheta re-
spectivã) vor fi fãcute modificãrile:
Câmp Valoare Comentarii
Baseline spacing 3 Distanþa dintre 2 linii de cotã suprapuse automat de sistem = 3
Extend beyond dim lines 0.5 Liniile ajutãtoare sunt prelungite cu 0.5 faþã de linia de cotã
Offset from origin 0.5 Linia ajutãtoare este distanþatã cu 0.5 faþã de punctul generator (punctul de origine)
Arrow size 1.5 Lungimea sãgeþii de cotã = 1.5
Type Mark Marcator de centru de tip Mark
Size 1.5 Liniile marcatorului de centru au lungimea de 1.5
In pagina aferentã etichetei Text vor fi fãcute modificãrile:
Text style ARIAL Tipul de caracter utilizat la scriere = ARIAL
Text height 1 Inãlþimea caracterului textului de cotã = 1
Offset from dim line 0.5 Distanþa dintre text ºi linia de cotã = 0.5
Text Alignament ISO Standard
In pagina aferentã etichetei Primary Units se fac modificãrile:

Unit format Decimal Valorile numerice ale dimensiunilor liniare au format zecimal
Precision 0.00 Precizia de reprezentare a valorilor numerice este de 2 zecimale
Decimal Separator Comma Separator zecimal este virgula
Round off 0 Nu se face rotunjirea valorilor
Zero Suppresion Trailing Sunt suprimate zerourile nesemnificative din partea zecimalã a valorii
Unit format Decimal Degrees Valorile numerice ale dimensiunilor unghiulare au format zecimal
Precision 0.0 Precizia de reprezentare a valorilor unghiulare este de o zecimalã
Zero Suppresion Trailing Sunt suprimate zerourile nesemnificative din partea zecimalã a valorii
In pagina aferentã etichetei Alternate Units caseta Display alternate units trebuie sã fie dezactivatã.
In pagina aferentã etichetei Tolerances în caseta Methode se selecteazã opþiunea None. Pentru a
încheia definirea se puncteazã butonul OK. Ca efect va fi afiºatã caseta Dimension Style Manager.
In continuare se defineºte stilul de cotare ISO-25_1+-. Având grijã ca stilul ISO-25_1 sã fie selectat,
se puncteazã butonul New…. Este afiºatã caseta Create New Dimension Style. Se va avea grijã
ca în caseta Start With sã fie afiºat stilul ISO-25_1, în caz contrar se înlocuieºte conþinutul
casetei cu textul ISO-25_1. Se tasteazã numele noului stil (ISO-25_1+-) în caseta New Style
Name. Se puncteazã butonul Continue dupã care va fi afiºatã caseta New Dimension Style: ISO-
25_1+-. In aceastã casetã va fi modificatã doar pagina aferentã etichetei Tolerances:
Method Symmetrical Cotele vor conþine o toleranþã de tipul ±
Precision 0.00 Precizia de reprezentare a valorilor toleranþei este de 2 zecimale
Upper value 0 Valoarea implicitã a toleranþei = 0
Scaling for height 0.65 Factorul de scalare al toleranþei faþã de înãlþimea caracterului cotei = 0.65
Vertical position Bottom Toleranþa va fi amplasatã la baza cotei de bazã
Zero Suppresion Trailing Sunt suprimate zerourile nesemnificative din partea zecimalã a toleranþei
Definirea se încheie punctând butonul OK. Este afiºatã caseta Dimension Style Manager în care se
puncteazã butonul New…. Este afiºatã caseta Create New Dimension Style.
Se tasteazã numele noului stil (ISO-25_1dev) în caseta New Style Name. Se puncteazã butonul
Continue dupã care va fi afiºatã caseta New Dimension Style: ISO-25_1dev. In aceastã casetã va fi
modificatã doar pagina aferentã etichetei Tolerances:
Method Deviation Cotele vor conþine o toleranþã inferioarã ºi una superioarã, suprapuse
Lower value 0 Valoarea inferioarã a toleranþei = 0
Definirea se încheie punctând butonul OK. Este afiºatã caseta Dimension Style Manager în care se
puncteazã selecteazã stilul ISO-25_1, se puncteazã butonul Set Current (stilul este declarat stil im-
plicit de cotare), ºi se încheie secvenþa noilor definiri selectând butonul Close.
Figura 5.2 – Desenul aplicaþiei 5.1 – II Figura 5.3 – Desenul aplicaþiei 5.1– III
 Command: _dimlinear
Specify first extension line origin or <select object>: 1
Specify second extension line origin: 2
Specify dimension line location or [Mtext/Text/Angle/Horizontal/Vertical/Rotated]: 3
Dimension text = 20
Command:
DIMLINEAR Specify first extension line origin or <select object>: 4
Dimension text = 7
Command:
Dimension text = 5
Command: _dimcenter
Select arc or circle: 9
Command:
DIMCENTER Select arc or circle:  10
Command: _qdim
Select geometry to dimension: 1 found  11
Select geometry to dimension: 1 found, 2 total  12
Select geometry to dimension:
Specify dimension line position, or
[Continuous/Staggered/Baseline/Ordinate/Radius/Diameter/datumPoint/Edit] <Continuous>:b
[Continuous/Staggered/Baseline/Ordinate/Radius/Diameter/datumPoint/Edit] <Baseline>:p
Select new datum point:  13
 [Continuous/Staggered/Baseline/Ordinate/Radius/Diameter/datumPoint/Edit] <Baseline>:  14
Command: _dimlinear
Specify first extension line origin or <select object>:  15
Specify second extension line origin:  16
Specify dimension line location or [Mtext/Text/Angle/Horizontal/Vertical/Rotated]:  17
Dimension text = 4.5
Figura 5.4 – Desenul aplicaþiei 5.1– IV Figura 5.5 – Desenul aplicaþiei 5.1– V
Figura 5.6 – Selectarea cotelor 4,5 ºi 7,5 cu fereastra Properties activatã

 Command: _dimradius
Select arc or circle:  18
Specify dimension line location or [Mtext/Text/Angle]:  19
Command:
DIMRADIUS Select arc or circle:  20
Dimension text = 1
Command:
DIMRADIUS Select arc or circle:  22
Dimension text = 2
Command: _dimdiameter
Dimension text = 11
Command: _dimlinear
Specify first extension line origin or <select object>:  26
Specify second extension line origin:  27
Dimension text = 2
Command: _dimedit
Enter type of dimension editing [Home/New/Rotate/Oblique] <Home>: o
Select objects:
Enter obliquing angle (press ENTER for none): 65
Figura 5.7 – Utilizarea toleranþelor simetrice

Se activeazã caseta Properties – fig. 5.6
 Tools
Properties Command: _properties
Inserarea de toleranþe pentru cotele 4,5 ºi 7.5.
 29;  30 Se selecteazã cotele cu valorile: 4,5; 7,5; 5 ºi 7. Dupã ce toate au fost marcate prin grps-uri în caseta
Properties se fac urmãtoarele modificãri:
– cotelor selectate li se atribuie stilul ISO25-1_dev
 31;  32
 + (din dreptul etichetei Misc);  Dim Style;  ▼ (este derulatã caseta ataºatã stilului);  ISO-
25_1dev
– se deselecteazã cotele
 Esc;  Esc (Se apasã de 2 ori tasta Esc)
– se selecteazã cotele 4,5 ºi 7,5
 29;  30
– se modificã abaterea superioarã la 0,1
 + (din dreptul etichetei Tolerances);  Tolerance Limit Upper; 0.01; 
– se forþeazã textul de cotã între liniile ajutãtoare
 + (din dreptul etichetei Fit);   Text inside (On)
Inserarea de toleranþe pentru cotele 5 ºi 7.
Se selecteazã cotele cu valorile: 5 ºi 7. Dupã ce au fost marcate prin grps-uri în caseta Properties se fac
urmãtoarele modificãri:
– se forþeazã textul de cotã între liniile ajutãtoare
 + (din dreptul etichetei Fit);   Text inside (On)
Inserarea de toleranþe pentru cotele 20 ºi 30 – fig. 5.7.

Se selecteazã cotele cu valorile: 20 ºi 30. Dupã ce toate au fost marcate prin grps-uri în caseta Properties
se fac urmãtoarele modificãri:
– cotelor selectate li se atribuie stilul ISO25_1+-
 + (din dreptul etichetei Misc);  Dim Style;  ▼ (este derulatã caseta ataºatã stilului);  ISO-
25_1+-
– se modificã abaterea inferioarã la 0,1
 + (din dreptul etichetei Tolerances);  Tolerance Limit Lower; 0.1; 
– se seteazã Tolerance display pe Symmetrical
 Tolerance display;  ▼ (este derulatã caseta);  Symmetrical
Pânã la versiunea 14 a AC-ului, cotarea dimensiunilor se Tabelul 5.1
realiza într-un mediu de cotare care era activat cu
Subcomandã de Comenzile de co-tare
comenzile DIM/DIM1. Din acest mediu cotarea era
fãcutã prin subcomenzi specifice tipului de cotã dorit –
cotare din mediul corespunzãtoare
DIM/DIM1 AC14/AC2000
tab. 5.1. Incepând cu versiunea 14 fiecare subcomandã a Aligned/AL DIMALIGNED
fost transformatã în comandã de sine stãtãtoare putând fii Angular/AN DIMANGULAR
apelatã direct de la prompter-ul Command:. Baseline/B DIMBASELINE
Pentru a pãstra compatibilitatea cu versiunile anterioare Continue/CO

Center/CE DIMCENTER
DIMCONTINUE
vechiul mod de lucru a fost pãstrat, suplimentar fiind Diameter/D DIMDIAMETER
adãugate urmãtoarele modalitãþi de dimensionare: Exit/Esc
 bara de instrumente Dimension (Dimension Hometext/HOM DIMEDIT Home
Toolbar–DmT) – celor mai utilizate comenzi de Leader/L
Horizontal/HOR DIMLINEAR Horizontal
LEADER
dimensionare le sunt asignate butoane a cãror Newtext/N DIMEDIT New
punctare duce la lansarea în execuþie a comenzii Oblique/OB DIMEDIT Oblique
respective. Afiºarea DmT se face prin validarea Ordinate/OR DIMORDINATE
cãsuþei Dimensions din caseta de dialog Tool- Override/OV DIMORDINATE
bars care apare prin punctarea opþiunii Tool- Radius/RA DIMRADIUS
bars… din meniul derulant View.

Restore/RES DIMSTYLE Restore
 meniul derulant Dimension – cuprinde ca opþi- Rotated/RO

Redraw/RED Redraw
DIMLINEAR Rotated
uni toate comenzile de dimensionare, activarea Save/SA DIMSTYLE Save
realizându-se prin punctare. Status/STA DIMSTYLE Status
 linia de comandã (prompter-ul Command: – se Style/STY DIMSTYLE
tasteazã numele comenzii ºi apoi . In tab. 5.1 alã- Trotate/TR

Tedit/TE DIMTEDIT
DIMTEDIT Angle
turat subcomenzilor din mediul DIM/DIM1 sunt Undo/U UNDO
date denumirile comenzilor cu aceeaºi funcþie Update/UP UPDATE
Elementele grafice care formeazã cota AC sunt înfãþiºate Vertical/VE

Variables/VA DIMSTYLE Variables
în fig. 5.1 ele putând fi configurate prin intermediul vari-

DIMLINEAR Vertical
abilelor de cotare. In cazul în care valorile acestor variabile nu sunt corect setate (stabilite) rezultatele
dimensionãrilor pot fi neadecvate – textul cotei ºi mãrimea sãgeþilor de cotã prea mici, amplasarea
cotei într-o poziþie neadecvatã desenului tehnic, etc.
Figura 5.1 – Componentele cotatei

Modificarea conþinutului acestor variabile se poate face:
 direct prin tastarea numelui variabilei sub prompter-ul Command:, fiind recoman-
datã în cazul unor modificãri temporare – atunci când dintr-un anumit motiv dorim
ca modificarea sã fie valabilã doar pentru desenul în cauzã.
 utilizând comanda DIMSTYLE. In aceastã variantã se utilizeazã un stil de cotare
predefinit (creat de producãtorii AC-ului) sau un stil de cotare creat de utilizator.
Este recomandabil ca utilizatorul sã-ºi defineascã diverse stiluri de dimensionare pe care sã le
foloseascã în funcþie de necesitãþi. Fiecare stil de dimensionare memoreazã definitiv (pânã la
modificarea stilului) totalitatea parametrilor utilizaþi în desenarea unei cote (fiecare parametru
este memorat într-o variabilã de domensionare) ºi aparþine fiºierului desen în care a fost defi-
nit. Implicit AC-ul utilizeazã stilul de cotare Standard (pânã la versiunea 14 a AC-ului) ºi
ISO-25 (începând cu versiunea 14, ºi dacã este ales sistemul metric de mãsurare).
Dacã utilizatorul doreºte utilizarea permanentã a anumitor stiluri de cotare, pentru a nu fii ne-
voit sã le defineascã de fiecare datã când începe un nou desen, trebuie sã le defineascã în fiº-
ierele desen prototip (fiºiere tamplate).
Datoritã importanþei pe care o au, în continuare vor fi descrise totalitatea variabilelor care contro-
leazã modul de desenare a cotelor, specificând ºi valoarea lor implicitã conform stilului ISO-25.
Variabilele sunt grupate dupã opþiunea din caseta de dialog Dimension Styles care le conþine.
General Dimensions Controls
Variabilã Val. impl. Descriere
DIMASO On sau 1 Controleazã modul de organizare a elementelor (entitãþilor) care compun cota:
Off – entitãþile care formeazã cota sunt de sine stãtãtoare;
On – Toate elementele cotei sunt subentitãþi ale acesteia. Cota este consideratã de AC o
entitate compusã (ca ºi polilinia)
DIMSHO Off Controleazã actualizarea textului de cotã pe mãsurã ce cotele se modificã: 0 (Off – nu actu-
alizeazã) ºi 1 (On - actualizeazã). Actualizarea este fãcutã concomitent cu modificarea cotei
cu condiþia ca aceasta (cota) sã fie asociatã obiectului ce se modificã.
DIMSTYLE DIMSTYLE este atât comandã cât ºi variabilã de cotare. Ca ºi variabilã de cotare
memoreazã numele stilului de cotare curent. Pentru afiºarea stilului de cotare curent se util-
izeazã comanda SETVAR. Variabila DIMSTYLE este de tip ReadOnly (nu poate fi modi-
ficatã direct din linia de comandã, putând fi doar cititã). Pentru schimbarea stilului de cotare
se utilizeazã comanda DIMSTYLE.
DIMUPT Off Determinã modul de amplasare al liniei ºi textului de cotã.
Off Prin deplasarea cursorului se poate poziþiona doar linia de cotã
On Prin deplasarea cursorului se poziþioneazã atât linia cât ºi textul de cotã
Dimension Scale
DIMSCALE 1.0000 Conþine un factor de scalare ce este automat aplicat tuturor elementelor cotelor (text, sãgeþi
de cotã, distanþe dintre cote etc.). Valoarea trebuie sã fie pozitivã ºi nu afecteazã toleranþele,
valoarea mãsuratã a cotelor liniare ºi unghiulare.
DIMTXT 0.1800 Conþine înãlþimea caracterului utilizat la scrierea cotei, exceptând cazul în care stilul textului
de cotã are înãlþime fixã.
DIMASZ 0.1800 Conþine dimensiunea lungimii sãgeþilor de cotã. Valoarea memoratã este utilizatã ca factor
de scalare a simbolurilor de tip bloc (DIMBLK) care sunt utilizate în locul sãgeþilor de cotã.
Variabila nu are efect dacã valoarea variabilei DIMTSZ este diferitã de 0.
DIMTSZ 0.0000 Memoreazã dimensiunea liniilor oblice (înlocuiesc sãgeþile de capãt) ce delimiteazã linia de cotã .
Poate lua o valoare realã pozitivã (inclusiv 0.00). Dacã are valoarea 0.00 linia de cotã va fi delimi-
tatã de sãgeþi de capãt. Dacã valoarea este pozitivã (diferitã de 0.00) atunci lungimea liniilor oblice
de capãt este datã de produsul acestei valori si valoarea variabilei DIMSCALE.
DIMCEN 0.0900 Determinã modul de desenare a marcatorilor centrului cercurilor ºi arcurilor de cerc cotate cu
comenzile DIMCENTER, DIMDIAMETER ºi DIMRADIUS. In cazul comenzilor
DIMDIAMETER ºi DIMRADIUS marcatorii sunt desenaþi doar dacã cota este plasatã în afara
cercului sau arcului de cerc. Variabila este de tip real, valoarea ei având urmãtoarea semnificaþie:
0 – nu sunt desenaþi marcatori de centru
< 0 – sunt desenate douã linii ortogonale (linii de centru) a cãror intersecþie reprezintã centrul
cercului sau arcului de cerc.
> 0 – este desenat un marcator de centru ºi linii de centru
Notã: Valoarea absolutã a variabilei reprezintã lungimea liniilor de centru.
DIMLFAC 1.0000 Variabilã realã care memoreazã factorul de scarã care se aplicã cotelor liniare. Toate cotele liniare
mãsurate de AC sunt amplificate cu valoarea memoratã în DIMLFAC ºi apoi sunt afiºate sub
forma textului de cotã. DIMLFAC nu se aplicã cotelor unghiulare precum ºi valorilor memorate în
variabilele DIMRND, DIMTM ºi DIMTP. In spaþiul de modelare dacã valoarea din DIMLFAC
este negativã ea este ignoratã considerându-se cã are valoarea 1.0000. In spatþiul hârtie valorile
negative sunt aplicate în modul tuturor cotelor create în spaþiul respectiv.
DIMATFIT 3 Controleazã modul de dispunere a sãgeþilor de cotã ºi a textului în cazul în care acestea nu
încap între liniile ajutãtoare:
0 – sãgeþile ºi textul de cotã sunt amplasate în exteriorul liniilor ajutãtoare;
1 – mai întâi sunt mutate în exterior sãgeþile de cotã ºi apoi textul;
2 – mai intâi este mutat textul ºi apoi sãgeþile de cotã;
3 – dacã sãgeþile încap între liniile ajutãtoare este mutat textul, ºi invers. Dacã nici sãgeþile
ºi nici textul nu încap atunci sunt mutate amândouã.
Dacã textul de cotã nu încape între liniile ajutãtoare ºi DIMTMOVE are valoarea 1, atunci
este automat desenatã o linie indicatoare deasupra cãreia va fi poziþionat textul.
Dimension Offsets
DIMDLE 0.0000 Determinã distanþa cu care este extinsã linia de cotã dincolo de liniile ajutãtoare în cazul
utilizãrii marcatorilor oblici – “_OBLIQUE“ – pentru capetele liniei de cotã.
DIMDLI 0.3800 Determinã distanþa cu care sunt echidistanþate cotele trasate cu comanda DIMBASELINE.
Modificarea variabilei nu are ca efect reactualizarea cotelor deja trasate.
DIMEXE 0.1800 Determinã distanþa cu care liniile ajutãtoare depãºesc linia de cotã
DIMEXO 0.0625 Determinã distanþa dintre punctele de origine ale cotei ºi capãtul liniilor ajutãtoare.
Tolerances
DIMALTTZ 0 Variabilã de tip întreg care controleazã suprimarea zerourilor din toleranþele dimensiunilor
alternative:
0 – nu afiºeazã 0 feet sau inch; 1 – afiºeazã 0 feet sau inch;
2 – afiºeazã 0 feet; 3 – afiºeazã 0 inch;
4 – nu afiºeazã 0 dacã avem valori subunitare (0.53 este afiºat .53);
8 – nu sunt afiºate zerourile dupã virgula zecimalã (0.5000 este afiºat 0.5).
DIMDEC 4 Variabilã de tip întreg care determinã numãrul de cifre zecimale afiºate în cazul unitãþilor de
mãsurã primare (nu alternative)
DIMTDEC 4 Variabilã de tip întreg care stabileºte numãrul de zecimale utilizat la scrierea toleranþelor în
cazul primului sistem de mãsurare (cazul unitãþilor alternative de mãsurare)
DIMTP 0.0000 Atunci când variabilele DIMTOL sau DIMLIM au valoarea On, memoreazã toleranþa
maximã a cotei nominale. Valoarea din DIMTP poate fi atât poziþivã cât ºi negativã.
Dacã valorile din DIMTM ºi DIMTP diferã ele vor fi poziþionate una deasupra celeilalte fi-
indu-le atribuit semnul + sau – în funcþie de valoarea introdusã. Dacã DIMTOL are valoarea
On atâtt DIMTP cât ºi DIMTM au aceeaºi valoare.
DIMTM 0.0000 Memoreazã toleranþã minimã atunci când variabilele DIMTOL ºi DIMLIM au valoarea On.
Valoarea memoratã în DIMTM este automat înmulþitã cu –1 (pentru a definii o toleranþã
minimã pozitiva ea va fi declaratã negativã. Ex: dacã toleranþã minimã etste 0.25 atunci în
DIMTM se va încãrca valoarea –0.25)
DIMTOL Off Dacã valoarea este On, cotelor le vor fi adãugate în mod automat toleranþe. In cazul în care
DIMTOL are valoarea On sistemul dã automat valoarea Off variabilei DIMLIM
DIMTOLJ 1 Poate lua valorile 0, 1 ºi 2. Variabila determinã poziþia relativã a toleranþei faþã de cotã.
0 – toleranþa este poziþionatã la baza cotei
1 – toleranþa este poziþionatã pe mijlocul cotei nominale
2 – toleranþa este poziþionatã în partea superioarã a cotei nominale
DIMTZIN 0 Determinã suprimarea zerourilor în valoarea toleranþelor. Poate lua valorile 0, 1, 2, 3, 4, 8, ºi 12.
0 – nu afiºeazã 0 feet sau inch; 1 – afiºeazã 0 feet sau inch;
2 – afiºeazã 0 feet; 3 – afiºeazã 0 inch;
4 – nu afiºeazã 0 dacã valoarea este subunitarã (0.53 este afiºat .53);
8 – nu sunt afiºate zerourile dupã virgula zecimalã (0.5000 este afiºat 0.5);
12 – nu este afiºat 0 dacã valoarea este subunitarã ºi nici 0-urile de dupã virgula zecimalã
(0.5300 este afiºtat .53).
DIMLIM OFF Dacã este setatã pe ON, textul de cotã conþine douã valori care reprezintã valoarea maximã
ºi minimã a cotei. AC-ul adunã automat la cota realã (mãsuratã) valorile specificate în
variabilele DIMTP (toleranþã pozitivã) ºi DIMTM (toleranþã negativã) obþinând astfel
valorile maximã ºi minimã a cotei.
Dacã variabila este activatã atunci automat se dezactiveazã variabila DIMTOL.
Rounding
DIMRND 0.0000 Valoarea conþinutã reprezintã incrementul la care sunt automat rotunjite valorile tuturor cotelor.
Ex: dacã DIMRND = 0.25 ºi valoarea cotei este 1.45, ea va fi automat rotunjitã la valoarea 1.5.
Dacã DIMRND = 1.00 atunci toate cotele vor fi rotunjite la cel mai apropiat întreg.
- Numãrul de zecimale afiºate de sistem sunt determinate de valoarea variabilei
DIMDEC.
- DIMRND nu influenþeazã cotele unghiulare.
DIMAZIN 0 Controleazã suprimarea zerourilor din dimensiunile unghiulare:
0 – afiºeazã atât zeroul din partea întreagã cât ºi zerourile din partea zecimalã;
1 – la dimensiunile zecimale suprimã zeroul din partea întreagã (0.7500 devine .7500);
2 – suprimã zerourile din partea zecimalã (21.5000 devine 21.5);
3 – suprimã zerourile din ambele pãrþi (0.7500 devine .75).
DIMZIN 0 Controleazã suprimarea zerourilor din prima unitate de mãsurã alternativã. Poate lua
urmãtoarele valori:
0 – nu afiºeazã 0 feet sau inch; 1 – afiºeazã 0 feet sau inch; 2 – afiºeazã 0 feet;
3 – afiºeazã 0 inch; 4 – nu afiºeazã 0 dacã valoarea este subunitarã (0.53 este afiºat .53);
8 – nu sunt afiºate zerourile dupã virgula zecimalã (0.5000 este afiºat 0.5);
12 – nu este afiºat 0 dacã valoarea este subunitarã ºi nici 0-urile de dupã virgula zecimalã
(0.5300 este afiºtat .53).
DIMZIN acþioneazã ºi asupra conversiei real-to-string în în funcþiile AutoLISP Rtos ºi Angtos
Dimension Arrow & Text Control

DIMADEC -1 Variabilã de tip întreg care determinã numãrul de cifre zecimale afiºate în cazul cotelor
unghiulare.
–1 : numãrul de zecimale este stabilit de valoarea variabilei DIMDEC;
0 – 8 : reprezintã numãrul de zecimale utilizate la scrierea cotei.
DIMAUNIT 0 Stabileºte formatul de scriere a dimensiunilor unghiulare:
0 – grade zecimale; 1 – grade/minute/secunde; 2 – grade centezimale; 3 – radiani.
DIMBLK ”” Conþine denumirea blocului care conþine simbolul utilizat la delimitarea liniei de cotã – în mod
obijnuit aceste simboluri sunt sãgeþi de cotã. Simbolurile sunt dezactivate dacã valoarea
variabilei este “.”. Stabilirea simbolului utilizat ca ºi capãt al liniei de cotã se face prin caseta de
dialog Dimension Style Manager opþiunea Override ( Dimension  Style…  Override… 
Arrowheads. In tabelul 5.2 sunt prezentate toate simbolurile predefinite în AC2000. Pe lângã
aceste simboluri utilizatorul îºi poate definii propriile simboluri.
DIMBLK1 “” Conþine denumirea simbolului utilizat la marcarea primului capãt al liniei de cotã. Variabila
DIMSAH trebuie sã fie activatã – ON. Denumirile simbolurilor predefinite sunt prezentate
în tab. 5.2
DIMBLK2 “” Conþine denumirea simbolului utilizat la marcarea celui de-al doilea capãt al liniei de cotã.
Variabila DIMSAH trebuie sã fie activatã – ON. Denumirile simbolurilor predefinite sunt
prezentate în tab. 5.2
DIMFIT 3 Variabilã fãrã semnificaþie în AC2000. Ea a fost introdusã doar pentru pãstrarea
compatibilitãþii cu versiunile anterioare. Variabila a fost înlocuitã cu variabilele DIMATFIT
ºi DIMTMOVE
DIMGAP 0.0900 Stabileºte distanþa dintre textul de cotã ºi linia de cotã în cazul în care textul rupe linia de cotã.. In
cazul în care DIMGAP are valoare negativã textul de cotã este introdus într-un chenar. Variabila
deasemenea controleazã distanþa dintre capãtul ultimului segment al unei linii de indicaþie de tip
Leader ºi textul acesteia., precum ºi distanþa dintre simbolul de toleranþã ºi caseta care-l conþine
Variabilã de tip întreg care stabileºte poziþionarea textului de cotã:
– text centrat între liniile ajutãtoare ºi aliniat cu linia de cotã
DIMJUST 0
0
1 – text poziþionat lângã prima linie ajutãtoare ºi aliniat cu linia de cotã
2 – text poziþionat lângã a doua linie ajutãtoare ºi aliniat cu linia de cotã
3 – text plasat înafara liniilor ajutãtoare ºi aliniat cu prima linie ajutãtoare
4 – text plasat înafara liniilor ajutãtoare ºi aliniat cu a doua linie ajutãtoare
DIMSAH Off Determinã utilizarea simbolurilor de tip bloc la delimitarea liniei de cotã.
Off – capetele liniei de cotã sunt marcate de blocul al cãrui nume este memorat în
variabila DIMBLK
On – capetele liniei de cotã sunt marcate de blocurile ale cãror nume sunt memorate în
variabilele DIMBLK1 ºi DIMBLK2
DIMTFAC 1.0000 Memoreazã un factor de scalare care se aplicã toleranþelor ºi fracþiilor din cadrul dimensiunilor
care conþin parte fracþionalã. Dimensiunea textului de acest tip (toleranþe ºi parte fracþionalã) se
obþine prin înmulþirea valorii variabilei DIMTXT cu naloarea variabilei DIMTFAC.
DIMTIH On Controleazã poziþia textului de cotã relativ la linia de cotã, în cazul în care textul se gãseºte
în interiorul liniilor ajutãtoare
Off – textul este aliniat relativ la linia de cotã
On – textul este scris întotdeauna orizontal indiferent de poziþia liniei de cotã.
DIMTOH On Determinã poziþia textului de cotã relativ la linia de cotã în cazul în care textul de cotã este
amplasat în afara liniilor ajutãtoare.
On – Indiferent de poziþia liniei de cotã textul va fi orizontal.
Off – textul de cotã este aliniat cu linia de cotã.
DIMTAD 0 Variabilã de tip întreg care poate lua valorile 0, 1, 2 ºi 3. Prin valorile pe care le poate lua,
controleazã poziþia textului de cotã relativ la linia de cotã.
0 – întrerupe linia de cotã în zona de mijloc, în spaþiul liber creat fiind scris textul de cotã
1 – Textul este plasat deasupra liniei de cotã, exceptând cazul în care cota este verticalã ºi
textul de cotã este forþat sã fie scris orizontal (DIMTIH = 1). Distanþa dintre linia de cotã
ºi text este stabilitã prin variabila DIMGAP
2 – Textul este plasat deasupra sau dedesuptul liniei de cotã în funcþie de poziþia acesteia (a
liniei de cotã) fatã de punctele de definire a cotei. Dacã puncte sunt dedesuptul liniei de
cotã atunci textul este plasat deasupra liniei. Dacã puncte sunt deasupra liniei atunci tex-
tul este plasat dedesuptul liniei de cotã
3 – Textul este plasat conform standardului japonez (JIS).
DIMTIX Off Controleazã amplasarea textului între liniile ajutãtoare.
Off – Textul este plasat între liniile ajutãtoare doar dacã este suficient loc de scriere
On – textul este plasat între liniile ajutãtoare chiar dacã cota nu încape între liniile ajutãtoare
DIMTVP 0.0000 Determinã disatanþa dintre linia de cotã ºi textul de cotã în cazul în care DIMTAD are va-
loarea Off. Distanþa dintre text ºi linia de cotã se obþine ca produs dintre înãlþimea textului ºi
valoarea din DIMTVP.
Atribuirea valorii 1 lui DIMTVP este echivalent cu valoarea On a variabilei DIMTAD.
Dacã DIMTVP are o valoarea mai micã de 0.7 linia de cotã va fi ruptã pentru a crea spaþiul
de scriere a textului de cotã.
DIMTXSTY "STANDARD" Memoreazã numele stilului de text utilizat la scrierea cotelor.
Dimension & Extension Line Control

DIMSD1 Off Dacã are valoarea On, atunci va fi suprimatã prima sãgeatã ºi prima parte a liniei de cotã.
DIMSD2 Off Dacã are valoarea On, atunci va fi suprimatã cealaltã sãgeatã ºi cealaltã parte a liniei de cotã.
DIMSE1 Off Dacã are valoarea On, atunci va fi suprimatã prima linie ajutãtoare a cotei.
DIMSE2 Off Dacã are valoarea On, atunci va fi suprimatã a doua linie ajutãtoare a cotei.
DIMSOXD Off Dacã are valoarea On atunci este automat suprimatã linia de cotã din afara liniilor ajutãtoare
(în acest caz dacã sãgeþile de cotã nu încap între liniile ajutãtoare ele nu vor fi desenate
înafara liniilor ajutãtoare). Dacã variabila DIMTIX are valoarea Off atunci variabila DIM-
SOXD nu are efect.
DIMTOFL Off Atunci când are valoarea On, indiferent de poziþia textului de cotã, între liniile ajutãtoare va
fi desenatã o linie de cotã. In cazul valorii Off linia de cotã dintre liniile ajutãtoare va fi de-
senatã doar dacã textul de cotã va fi plasat între liniile ajutãtoare.
In cazul cotelor diametrale sau radiale, (dacã DIMTIX = Off ) va fi desenat automat un
diametru sau o razã iar în prelungirea acestuia va fi plasat textul de cotã ºi linia de cotã core-
spunzãtoare.
Alternate Dimension Options

DIMALT Off sau 0 In cazul în care se cere afiºarea cotelor liniare în 2 sisteme de mãsurare (cote liniare alternative)
–de ex. în sistem metric ºi în inch– se activeazã variabila DIMALT (valoare On sau 1). Cota
alternativã va fi plasatã între paranteze drepte.
DIMALTF 25.4000 Variabilã realã care memoreazã factorul de amplificare al cotei alternative. Dacã DIMALT are
valoarea On cota liniarã este îmulþitã cu factorul de amplificare memorat în DIMALTF
obþinându-se cota alternativã.
DIMALTD 2 Variabilã de tip întreg care controleazã numãrul de zecimale afiºate pentru cota alternativã.
Variabila este activã doar dacã DIMALT are valoarea On sau 1.
DIMALTTD 2 Variabilã de tip întreg care controleazã numãrul de zecimale al toleranþelor cotelor alternative.
DIMALTU 2 Controleazã formatul de afiºare a cotelor liniare alternative:
1 – Scientific; 2 – Decimal; 3 – Engineering; 4 – Architectural (sub formã de fracþie);
5 – Fractional (sub formã de fracþie); 6 – Architectural; 7 – Fractional;
8 – Windows Desktop (format zecimal cu separatorul fixat prin setãrile din Control Panel).
DIMALTRND 0.00 Variabilã realã care specificã modul de rotunjire al cotelor alternative.
DIMALTZ 0 Controleazã suprimarea zerourilor din dimensiunile alternative:
0 – nu afiºeazã 0 feet sau inch; 1 – afiºeazã 0 feet sau inch; 2 – afiºeazã 0 feet; 3 – afiºeazã 0
inch; 4 – nu afiºeazã 0 dacã valoarea este subunitarã (0.53 este afiºat .53); 8 – nu sunt afiºate
zerourile dupã virgula zecimalã (0.5000 este afiºat 0.5); 12 – nu este afiºat 0 dacã valoarea este
subunitarã ºi nici 0-urile de dupã virgula zecimalã (0.5300 este afiºtat .53).
DIMAPOST ”” Memoreazã un prefix ºi/sau un sufix al cotei alternative. Spre exemplu dacã DIMALT are
valoarea On; DIMALTF valoarea 25.4; DIMALTD valoarea 3 ºi DIMAPOST memoreazã
ºirul “sunt[]inch” atunci cota de 50 unitãþi este afiºatã sub forma: 50 [sunt 1,969 inch].
DIMPOST “” Conþine sufixul sau prefixul care se aplicã textului de cotã dar ºi toleranþelor.
Ex: dacã DIMPOST are valoarea “mm” atunci cota de 25.5 unitãþi va fi afiºatã ca 25.5mm
dacã DIMPOST are valoarea “~<>”atunci cota de 25.5 unitãþi va fi afiºatã ca ~25.5
dacã DIMPOST are valoarea “~<>mm”atunci cota de 25.5 unitãþi va fi afiºatã ca ~25.5mm
Dimension Colors
DIMCLRD 0 Variabilã de tip întreg care determinã culoarea elementelor care formeazã cotele (inclusiv
obiectele de tip Leader). Valoarea 0 sau 256 are semnificaþia BYBLOCK sau BYLAYER
DIMCLRE 0 Variabilã de tip întreg care determinã culoarea liniilor ajutãtoare
DIMCLRT 0 Variabilã de tip întreg care determinã culoarea textului de cotã
Tabelul 5.2
Tip de simbol Denumire bloc Tip de simbol Denumire bloc
“” “_OPEN30”
“_CLOSEDBLANK” “_DOTSMALL”
“_CLOSED” “_DOTBLANK”
“_DOT” “_SMALL”
“_ARCHTICK” “_BOXBLANK”
“_OBLIQUE” “_BOXFILLED”
“_OPEN” “_DATUMBLANK”
“_ORIGIN” “_DATUMFILLED”
“_ORIGIN2” “_INTEGRAL”
“_OPEN90” “.”
Altele
DIMDSEP Decimal Dacã unitãþile de dimensionare sunt de tip Decimal atunci caracterul memorat în DIMDSEP
point este utilizat ca separator între partea întreagã ºi partea zecimalã a cotei. Dacã valoarea
variabilei este NULL separatorul va fi punctul zecimal.
DIMFRAC 0 Stabileºte formatul de afiºare al cotelor fracþionale atunci când DIMLUNIT are valoarea 4 sau 5.
0 – Horizontal; 1 – Diagonal; 2 – nu sunt scrise sub formã de fracþie
DIMLDRBLK 0 Specificã tipul de marcatori utilizaþi la capetele liniei de cotã. Variabila este de tip ºir de caractere.
Valorile pe care le poate lua variabila sunt prezentate în tab. 5.2
DIMLUNIT OFF Stabileºte unitãþile de mãsurare pentru toate tipurile de cote cu excepþia cotelor unghiulare.
Variabila este de tip întreg putând lua urmãtoarele valori:
1 – Scientific; 2 – Decimal; 3 – Engineering; 4 – Architectural; 5 – Fractional;
6 – Windows desktop
DIMLWD BYBLOCK Conþine grosimea cu care este desenatã linia de cotã. Valoarile pe care le poate lua variabila
sunt: BYBLOCK, BYLAYER, ºi valori întregi care reprezintã sutimi de milimetru.
DIMLWE BYBLOCK Conþine grosimea cu care sunt desenate liniile ajutãtoare. Valoarile pe care le poate lua
variabila sunt: BYBLOCK, BYLAYER, ºi valori întregi care reprezintã sutimi de milimetru
DIMTMOVE 0 Variabilã de tip întreg care poate lua valorile 0, 1 ºi 2. Valorile variabilei determinã modul în
care sunt mutate elementele cotei.
Variabilele de cotare pot fi editate direct din caseta de dialog New Dimension Style. In aceastã
casetã ele sunt organizate pe foi separate. Modul de organizare poate fi regãsit ºi în casetele
Modify Dimension Style ºi Override Dimension Style.
In figurile 5.2 – 5.8 sunt prezentate paginile din caseta de dialog New Dimension Style. Pe
fiecare paginã sunt trecute variabilele la care se referã opþiunile prezente în paginã.
Figura 5.2 – Pagina Lines & Arrows

Figura 5.3 – Pagina Text
Figura 5.4 – Fit

Figura 5.4 – Pagina Primary Units
Figura 5.5 – Pagina Alternate Units

Figura 5.6 – Pagina Tolerances
5.2. Crearea cotelor

Utilizatorului îi sunt puse la disopoziþie 11 metode (comenzi) de cotare a obiectelor modelate.
Cea mai facilã metodã de cotare este aceea a utilizãrii barei DmT (Dimension Toolbar – fig.
5.7) în care lansarea în execuþie a unei anumite comenzi se realizeazã prin punctarea
simbolului corespunzãtor. In tabelul 5.3 sunt prezentate simbolurile grafice din DmT, în
dreptul fiecãrui simbol fiind datã comanda ce-i corespunde ºi o scurtã descriere.
Tabelul 5.3
Buton Comanda Descriere
DIMLINEAR Sunt create cote liniare ce pot fi oriyontale, verticale sau sub un anumit unghi
DIMALIGNED Sunt create cote liniare a cãror linie de cotã este dusã paralel cu direcþia definitã de punctele
ce definesc cota.
DIMORDINATE Este creatã o cotã care conþine distanþa pe Ox sau Oy a unui punct faþã de un alt punct ales
ca origine
DIMRADIUS Cotã destinatã razelor cercurilor sau arcelor de cerc
DIMDIAMETER Cotã destinatã diametrelor cercurilor sau arcelor de cerc
DIMANGULAR Cotã destinatã unghiurilor
DIMBASELINE Este creatã o succesiune de cote liniare, unghiulare sau de tip ordinate. Toate cotele au
aceeaºi bazã de cotare (au aceeaºi originr de cotare).
DIMCONTINUE Este creatã o înlãnþuire de cote liniare, unghiulare sau de tip ordinate. Fiecare cotã are ca
bazã de cotare a doua linie extinsã a cotei anterioare sau a ultimei cote selectate. Toate
cotele au aceeaºi linie de cotã
QLEADER Este creatã o linie de adnotare ce se continuã cu un text.
TOLERANCE Este generatã o toleranþã geometricã.
DIMCENTER Este creat un marcator de centru referitor la un cerc sau arc de cerc.
QDIM Sunt create cote de tip “baseline”, “continued” sau “ordinate” prin selectarea mai multor
obiecte simultan.
5.2. DIMLINEAR / DIMLIN

Comanda este destinatã construirii cotelor linare. Aceste cote pot fi orizontale, verticale sau
rotite sub un unghi introdus de utilizator. Cota este mãsuratã între 2 puncte specificate de utili-
zator sau reprezintã dimensiunea entitãþii selectate de acesta. In funcþie de modul de operare
(alegerea opþiunilor, amplasarea punctului ce poziþioneazã linia de cotã) cota poate fi de urmã-
toarele tipuri:
 orizontal – dimensiunea proiecþiei pe orizontalã a liniei delimitate de cele 2 puncte
sau proiecþia pe orizontalã a entitãþii selectate
 vertical – dimensiunea proiecþiei pe verticalã a liniei delimitate de cele 2 puncte sau
proiecþia pe verticalã a entitãþii selectate
 rotit – dimensiunea proiecþiei pe o direcþie rotitã faþã de orizontalã cu unghiul speci-
ficat a liniei delimitate de cele 2 puncte sau proiecþia pe direcþia respectivã a entitã-
þii selectate
MD [Dimension] [Linear]
LC DIMLINEAR
DmT
Specify first extension line origin or <select object>:
In mod implicit comanda cere selectarea a douã puncte care vor constituii originea liniilor aju-
tãtoare. Cele 2 puncte sunt cerute prin mesajele:
Specify second extension line origin:
Dacã se tasteazã  la primul prompt al comenzii, va fi afiºat un mesaj prin care se cere selec-
tarea entitãþii care se coteazã.
Select object to dimension:
In continuare prin mesajul:

Specify dimension line location or [Mtext/Text/Angle/Horizontal/Vertical/Rotated]:
se cere fie selectarea unui punct de amplasare a liniei de cotã fie selectarea unei opþiuni dintre
cele afiºate între paranteze pãtrate. Cota este construitã dinamic pe mãsura deplasãrii cursorului
în spaþiul de modelare. In funcþie de poziþia punctului selectat relativ la linia definitã de punctele
ce constituie originea liniilor ajutãtoare sau obiectul selectat cota va fi orizontalã sau verticalã.
Opþiunile prezente între paranteze au urmãtoarea semnificaþie:
Mtext Permite editarea textului de cotã cu caseta de dialog Multiline Text Editor. Parantezele unghiulare (<>) reprez-
intã dimensiunea mãsuratã automat de AC. Pentru a înlocuii textul original se ºterg parantezele unghiulare, se
introduce noul text ºi se selecteazã opþiunea OK
Text Editarea textului de cotã se face din linia de comandã. Textul introdus de utilizator în linia de comandã înlocui-
eºte textul de cotã original (text afiºat între paranteze unghiulare). Pentru afiºarea noului text se tasteazã . Pen-
tru a reveni la vechiul text se tasteazã “t” urmat de .
Angle Permite rotirea textului de cotã cu un unghi specificat de utilizator. Unghiul de rotaþie se introduce dupã afiºarea
mesajului:
Specify angle of dimension text:
Horizontal Indiferent de poziþia cursorului la cererea punctului de amplasare a liniei de cotã, aceasta va fi dusã orizontal
(implicit cota va reprezenta dimensiunea proiecþiei orizontale a obiectului cotat) .
Vertical Indiferent de poziþia cursorului la cererea punctului
de amplasare a liniei de cotã, aceasta va fi dusã ver-
tical (implicit cota va reprezenta dimensiunea
proiecþiei verticale a obiectului cotat).
Rotated Linia de cotã va fi dusã sub unghiul specificat de uti-
lizator ºi va reprezenta dimensiunea liniarã a proiec-
þiei obiectului pe direcþia respectivã (direcþie rotitã
fatã de orizontalã cu unghiul specificat).
Exemplu
Sã se coteze utilizând AC-ul desenul din fig. 5.7

Se activeazã modurile POLAR, OSNAP ºi
OTRACK dupã care se deseneazã un pentagon Figura 5.7. – Utilizarea comenzii DIMLINEAR
 Command: _polygon Enter number of sides <4>: 5

Specify radius of circle: 2
  Command: _dimlinear
Command:
Command:
DIMLINEAR Specify first extension line origin or <select object>:
Select object to dimension: 9
Command:
Select object to dimension:  11
Specify dimension line location or [Mtext/Text/Angle/Horizontal/Vertical/Rotated]: a
Specify angle of dimension text: 20
Command:
Specify dimension line location or [Mtext/Text/Angle/Horizontal/Vertical/Rotated]: r
Specify angle of dimension line <0>: 60
5.3. DIMALIGNED / DIMALI

Comanda este destinatã construirii cotelor linare aliniate cu direcþia definitã de utilizator prin
selectarea a 2 puncte (valoarea afiºatã de sistem reprezintã distanþa dintre punctele selectate).
MD [Dimension] [Aligned]
LC DIMALIGNED
DmT
In mod implicit comanda cere selectarea a douã puncte care vor constituii originea liniilor aju-
tãtoare. Cele 2 puncte sunt cerute prin mesajele:
Specify second extension line origin:
In cazul în care la mesajul “Specify first extension line origin or <select object>:” se tasteazã  atunci sis-
temul solicitã selectarea unei entitãþi afiºând mesajul: “Select object to dimension:” .
In continuare prin mesajul
Specify dimension line location or [Mtext/Text/Angle]: a
se cere fie selectarea unui punct de amplasare a liniei de cotã fie selectarea unei opþiuni dintre
cele afiºate între paranteze pãtrate (opþiunile au aceeaºi semnificaþie ca ºi cele din cazul
comenzii DIMLINEAR.
Observaþii:
 Obiectele ce pot fi selectate prin comanda DIMALIGNED sunt: linia, cercul ºi ar-
cul de cerc
 Linia de cotã este amplasatã funcþie de obiectul selectat astfel:
 paralel cu entitatea în cazul liniilor
 paralel cu direcþia definitã de punctele de capãt în cazul arcelor de cerc
 paralelã cu diametrul ce trece prin punctul de selecþie în cazul cercurilor
 Elipsele, arcele de elipsã, curbele spline nu pot fi selectate ca ºi obiecte de cotat.
Exemplu
Sã se coteze utilizând AC-ul desenele din fig. 5.8

Utilizând comenzile adecvate vor fi desenate toate elementele figurii 5.8 (cercul, arcul de cerc,
trapezul haºurat)
Command: _dimaligned

Specify dimension line location or [Mtext/Text/Angle]: 3
Dimension text = 55
Command:
DIMALIGNED Specify first extension line origin or <select object>:
Command:
Command:
Specify dimension line location or [Mtext/Text/Angle]: a
Specify angle of dimension text: 30
Figura 5.8 – Utilizarea comenzii DIMALIGNED
5.4. DIMORDINATE / DIMORD

Comanda afiºeazã coordonatele X ºi Y ale unui punct selectat faþã de un punct de origine de-
numit “datum”. In mod implicit AC-ul utilizeazã ca punct de origine, originea sistemului de
coordonate UCS, dar utilizatorul are libertatea de a stabilii ºi o altã origine. Coordonatele sunt
afiºate în prelungirea unei linii paralele cu direcþia pe care sunt mãsurate.
MD [Dimension] [Ordinate]
LC DIMORDINATE
DmT
Specify feature location:
Se cere selectarea punctului ale cãrui coordonate se doresc.
Specify leader endpoint or [Xdatum/Ydatum/Mtext/Text/Angle]:
In mod implicit sistemul cere poziþionarea cotei. In funcþie de poziþia pointer-ului, sistemul va
afiºa coordonata X sau Y a punctului selectat. In cazul în care se doreºte o anumitã cotã care
sã nu fie dependentã de poziþia pointer-ului se utilizeazã opþiunile Xdatum (pentru cota pe X)
sau Ydatum (pentru cota pe Y). Opþiunile Mtext, Text ºi Angle au aceeaºi semnificaþie ca ºi în
cazul comenzii DIMLINEAR
Exemplu
In exemplul ce urmeazã obiectivul îl constituie cotarea centrelor alezajelor prin afiºarea coor-
donatelor acestora faþã de colþul din stânga jos al plãcii. In acest scop în prima fazã este creat
un sistem de coordonate utilizator (cu comanda UCS) cu originea în colþul specificat. Inaintea
începerii desenului se activeazã modurile POLAR, OSNAP ºi OTRACK.
Figura 5.9 – Utilizarea comenzii DIMORDINATE
 Command: _rectang
Specify other corner point: @70,40
 Command: _ucs
Current ucs name: *WORLD*
Enter an option [New/Move/orthoGraphic/Prev/Restore/Save/Del/Apply/?/World] <World>: m
Specify new origin point or [Zdepth]<0,0,0>: 1
 Command: _circle Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: @15,15
Command:
CIRCLE Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: @20,10
Command:
CIRCLE Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: @22,-15
 Specify first extension line origin or <select object>:
Dimension text = 70
Command:
Dimension text = 40
OBS: Modalitatea cea mai simplã de activare a modului Osnap Center (mesajul “_cen of”) se obþine prin
selecþie din caseta derulantã ce este afiºatã apãsând concomitent tasta Shift ºi butonul din dreapta al
muse-lui
 Command: _dimordinate
Specify feature location:_cen of 9
Specify leader endpoint or [Xdatum/Ydatum/Mtext/Text/Angle]:  10
Dimension text = 15
Command:
DIMORDINATE Specify feature location:_cen of 9
Specify leader endpoint or [Xdatum/Ydatum/Mtext/Text/Angle]:  11
Dimension text = 15
OBS: Dacã anterior poziþia textului de cotã a fost indicatã precis (prin punctele 10 ºi 11) în cazul celorlalte 4
cote va fi indicatã direcþia (prin punctele 13, 14, 16 ºi 17) ºi apoi se va da distanþa de amplasare a cotei
(modul OTRACK trebuie sã fie activ)
Command:
DIMORDINATE Specify feature location:_cen of  12
Specify leader endpoint or [Xdatum/Ydatum/Mtext/Text/Angle]: x
Specify leader endpoint or [Xdatum/Ydatum/Mtext/Text/Angle]: 30  13
Dimension text = 35
Command:
Specify leader endpoint or [Xdatum/Ydatum/Mtext/Text/Angle]: y
Specify leader endpoint or [Xdatum/Ydatum/Mtext/Text/Angle]: 44  14
Dimension text = 25
Command:
Specify leader endpoint or [Xdatum/Ydatum/Mtext/Text/Angle]: x  16
Specify leader endpoint or [Xdatum/Ydatum/Mtext/Text/Angle]: 15
Dimension text = 57
Command:
Specify leader endpoint or [Xdatum/Ydatum/Mtext/Text/Angle]: y  17
Specify leader endpoint or [Xdatum/Ydatum/Mtext/Text/Angle]: 67.5
Dimension text = 10
5.5. DIMRADIUS / DIMRAD, DIMDIAMETER / DIMDIA

Comenzile sunt destinate cotãrii razelor ºi diametrelor cercurilor ºi arcelor de cerc.
MD [Dimension] [Radius] MD [Dimension] [Diameter]
LC DIMRADIUS LC DIMDIAMETER
DmT DmT
Select arc or circle:
Se cere selectarea un cerc sau arc de cerc. Implicit sistemul duce prin punctul de selecþie linia
de cotã care puncteazã printr-o sãgeatã cercul sau arcul de cerc selectat. In mod automat
deasupra liniei de cotã este scris textul de cotã care cuprinde simbolul R (pentru raze) sau 
(pentru diametre) urmat de mãrimea razei sau diametrului (aceastã mãrime este automat
mãsuratã de sistem). Urmãtorul mesaj
Specify dimension line location or [Mtext/Text/Angle]:
cere fie selectarea unui punct de amplasare a liniei de cotã fie selectarea unei opþiuni dintre
cele afiºate între paranteze pãtrate (opþiunile au aceeaºi semnificaþie ca ºi cele din cazul
comenzii DIMLINEAR. Textul de cotã va fi amplasat în interiorul sau exteriorul cercului sau
arcului de cerc în funcþie de poziþia pointer-ului faþã de aceste obiecte
Observaþii:
 Marcatorul de centru este automat afiºat în cazul în care textul de cotã este
poziþionat în afara cercului sau arcului de cerc.
 In cazul în care textul de cotã este plasat în interiorul cercului sau arcului de cerc,
sau dacã afiºarea marcatorului este dezactivatã (variabila DIMCEN=0), atunci mar-
catorul de centru nu este afiºat
 Dacã variabila DIMATFIT are valoarea 3, ºi pointer-ul este poziþionat în interiorul
cercului sau arcului de cerc atunci linia de cotã va avea o singurã sãgeatã care im-
plicit va indica punctul de selectare al obiectului (în figura 5.10 DIMAFIT = 3).
 Variabilele cu care se poate modifica forma sub care sunt cotate cercurile sau arcele
de cerc sunt: DIMCEN, DIMAFIT, DIMJUST, DIMTAD, DIMTIH, DIMTOH,
DIMTOFL ºi DIMUPT
 Textul de cotã implicit conþine simbolul tehnic de diametru. In cazul în care utiliza-
torul introduce un text de cotã propriu, pentru inserarea simbolului tehnic de dia-
metru se tasteazã %%c
 Dacã textul cotei nu încape în interiorul entitãþii selectate, se traseazã o linie indica-
toare în prelungirea diametrului imaginar care trece prin punctul de selecþie al enti-
tãþii, iar textul de cotã este plasat în continuarea liniei. In situaþia amintitã utilizato-
rului i se cere selectarea lungimii liniei.
Exemplu
In prima fazã se racordeazã cu razã de 10 toate colþurile patrulaterului din figura 5.9, dupã
care se realizeazã cotarea
Figura 5.10 – Utilizarea comenzilor DIMRADIUS ºi DIMDIAMETER
 Command: _fillet
Select first object or [Polyline/Radius/Trim]: p
Select 2D polyline: 1
4 lines were filleted
Dimension text = 10
 Command: _dimdiameter
Dimension text = 20
Command:
DIMDIAMETER Select arc or circle: 6
Dimension text = 13
OBS: La cotarea cercurilor se poate utiliza ºi comanda DIMLINEAR (din motive grafice în majoritatea
cazurilor aceastã soluþie este de preferat).

Command: _dimlinear
Select object to dimension:
Specify dimension line location or [Mtext/Text/Angle/Horizontal/Vertical/Rotated]: t
Enter dimension text <16>: %%C16
Dimension text = 16
5.6. DIMCENTER
Comanda este utilizatã perntru afiºarea centrelor cercurilor sau arcelor de cerc. Afiºarea se
face prin marcatori de centru (center mark) sau douã linii ortogonale care se intersecteazã în
centrul marcat (center lines). Tipul marcatorului utilizat este stabilit de valoarea variabilei
DIMCEN (variabila DIMCEN tabelul Scale)
MD [Dimension] [Center Mark]
LC DIMCENTER
DmT
Select arc or circle:
Se cere selectarea cercului sau arcului al cãrui centru trebuie marcat.
Exemplu
Sã se afiºeze centrele cercurilor din fig. 5.10
Command: dimcen
Enter new value for DIMCEN <0.0900>: 2.5
 Command: _dimcenter
Command:
DIMCENTER Select arc or circle: 6
Command:
DIMCENTER Select arc or circle: 8
Command: dimcen
Enter new value for DIMCEN <2.5000>: -3
 Command: _dimcenter
5.7. DIMANGULAR / DIMANG

Coteazã unghiul dintre douã linii, unghiul creat de trei puncte , unghiul de pe un cerc sau
unghiul unui arc de cerc.
MD [Dimension] [Angular]
LC DIMANGULAR / DIMANG
DmT
Select arc, circle, line, or <specify vertex>::
Se cere selectarea unui arc de cerc, cerc, sau linie. Pentru definirea unghiului prin trei puncte
se tasteazã .
4. În cazul în care se selecteazã un cerc este afiºat mesajul:
Specify second angle endpoint:
prin care se cere selectarea celuilalt punct ce defineºte unghiul cotat. Unghiul cotat este mãr-
ginit de punctul de selecþie al cercului, de cel de-al doilea punct selectat ºi are vârful în centrul
cercului. In final prin mesajul:
Specify dimension arc line location or [Mtext/Text/Angle]:
se cere selectarea unui punct de amplasare a cotei. Forma de afiºare a cotei depinde de poziþia
punctului selectat faþã de cerc. Opþiunile Mtext/Text/Angle au aceeaºi semnificaþie ca ºi în ca-
zul comenzii DIMLINEAR
5. În cazul în care se selecteazã un arc de cerc este afiºat mesajul:
Specify dimension arc line location or [Mtext/Text/Angle]:
care are aceeaºi semnificaþie ca ºi anterior.
6. În cazul în care se selecteazã linie este afiºat mesajul:
Select second line:
prin care se cere selectarea celei de-a doua linii care defineºte unghiul. Unghiul are vârful în punctul
de intersecþie al celor douã linii (chiar dacã acest punct este imaginar). In continuare se cere punctul
de amplasare al cotei sau alegerea unei operaþii de modificare a textului de cotã.
7. În cazul în care se tasteazã  sunt afiºate mesajele:
Specify angle vertex:
Specify first angle endpoint:
Specify second angle endpoint::
În primul mesaj se cere selectarea vârfului unghiului ce se coteazã. În celelalte douã mesaje se cere
selectarea celorlalte douã puncte care definesc unghiul.
În toate cazurile sistemul afiºeazã valoarea mãsuratã (introdusã explicit de utilizator) prin mesajul:
Dimension text = XXX
unde XXX reprezintã valoarea mãsuratã / introdusã
Observaþii:
 Comanda coteazã unghiul sub care se intersecteazã douã linii anterior definite.
 Liniile paralele nu pot primi o cotã unghiularã.
 În cazul în cxare la mesajul “Specify dimension arc line location or
[Mtext/Text/Angle]:” se selecteazã un punct de amplasare al cotei atunci textul de
cotã va cuprinde valoarea mãsuratã automat de sistem. Pentru a introduce un alt text
de cotã se poate utiliza opþiunea Text, în care caz este afiºat mesajul “Enter dimen-
sion text <implicit>:” prin care se cere noul text de cotã. <implicit> reprezintã va-
loarea mãsuratã de sistem
 În cazul în care textul de cotã este mãsurat automat de sistem, acesta va amplasa ºi sim-
bolul gradelor dupã text. In cazul în care textul de cotã este introdus de utilizator, acesta
va întroduce dupã valoarea doritã codurile %%d pentru simbolul gradelor
 Amplasarea textului de cotã este funcþie de punctul selectat pentru amplasarea cotei
ºi de valorile variabilelor DIMTAD, DIMTIH, DIMTIX, DIMTOH.
 Dacã unghiul dintre cele douã linii selectate nu permite desenarea arcului de cotã,
AC-ul plaseazã sãgeþile de cotã în afara unghiului.
Exemplu
Cotarea unor unghiuri – fig. 5.11
Figura 5.11 – Utilizarea comenzii DIMANGULAR
 Command: _circle
 Command: _arc
Specify start point of arc or [CEnter]: 2
 Command: _line
Specify first point: 5
Command: dimang
DIMANGULAR Select arc, circle, line, or <specify vertex>:  11
Specify second angle endpoint:  12
Specify dimension arc line location or [Mtext/Text/Angle]:  13
Dimension text = 88
Command:
DIMANGULAR Select arc, circle, line, or <specify vertex>: 3
Dimension text = 227
Command:
DIMANGULAR Select arc, circle, line, or <specify vertex>:  15
Select second line:  16
Dimension text = 46
Command:
DIMANGULAR Select arc, circle, line, or <specify vertex>:
Specify angle vertex: 9
Specify first angle endpoint:  10
Specify second angle endpoint: 8
Dimension text = 61
5.8. DIMBASELINE / DIMBASE

Realizeazã o dimensionare liniarã, unghiularã sau în coordonate (ordinate dimension) luând
implicit ca punct de bazã, primul punct de origine al dimensionãrii precedente. Comanda af-
iºeazã o serie de cote asociate care pornesc de la aceeaºi bazã de cotare . Fiecare cotã nou
creatã este echidistanþatã automat faþã de precedenta cu un increment a cãrui valoare este sta-
bilitã ºi memoratã în variabila DIMDLI. Aceastã valoare poate fi modificatã în caseta de dia-
log Override Dimension Style (este afiºatã prin punctarea butonului Override din caseta Di-
mension style Manager), specificând noua valoare în caseta Baseline Spacing. O altã variantã
de modificare este lansarea comenzii DIMDLI. Comanda DIMBASE este autorepetitivã ie-
ºirea din ea fãcându-se tastând Esc sau .
MD [Dimension] [Baseline]
LC DIMBASELINE / DIMBASE
DmT
Comanda funcþioneazã în funcþie de context în urmãtoarele moduri:
 În cazul în care în desenul curent nu a fost creatã nici o dimensiune liniarã, unghiu-
larã sau în coordonate atunci este afiºat mesajul:
Select base dimension:
prin care se cere selectarea unei cote care sã serveascã drept bazã de cotare. Cota trebuie sã fie
dintre tipurile anterior specificate. Cea mai apropiatã linie ajutãtoare de punctul de selecþie
este consideratã bazã de cotare. In final prin mesajul:
Specify a second extension line origin or [Undo/Select] <Select>:
se cere selectarea unui punct de amplasare a a celei de-a doua linii ajutãtoare (baza de cotare
este consideratã prima linie ajutãtoare).
 În cazul în care în desenul curent a fost creatã o cotã de tipul celor anterior specifi-
cate, este afiºat mesajul:
care are aceeaºi semnificaþie ca ºi anterior. Acest mesaj este autorepetitiv, ieºirea din comandã
fãcându-se tastând Esc sau . In cazul în care se doreºte altã bazã de cotare decât cea implicit
aleasã de sistem (prima linie ajutãtoare a cotei anterioare) se tasteazã . In aceastã situaþie este
afiºat mesajul de la punctul 1.
Observaþii:
 Deoarece AC-ul foloseºte ca punct de bazã originea primei linii ajutãtoare a ultimei
cote trasate -cotã de bazã- pentru noua cotã se va cere doar originea celei de-a doua
linii ajutãtoare.
 Mesajul “Dimension text = XXX” afiºeazã textul de cotã implicit. XXX reprezintã
valoarea determinatã în mod automat de sistem. Aceastã valoare nu poate fi
modoficatã direct din comandã.
 Pentru a relua o dimensionare cu subcomanda BASeline, se lanseazã în execuþie

subcomanda DIMUPDATE selectându-se cota al cãrui prim punct de origine con-
stituie viitorul punct de bazã.
Exemplu
Cotare liniarã cu comanda DIMBASELINE - fig. 5.12
Figura 5.12 – Utilizarea comenzii DIMBASLINE – 1
Command: dimdli
Enter new value for DIMDLI <0.38>: 7
 Command: _dimbaseline
Specify a second extension line origin or [Undo/Select] <Select>: 4
Specify a second extension line origin or [Undo/Select] <Select>: *Cancel*
OBS: Mesajul *Cancel* se obþine la apãsarea tastei Esc, prin care se iese din comanda DIMBASELINE
 Command: _dimbaseline
Select base dimension: 7
Select base dimension:
In secvenþa urmãtoare cotele de 10.00 ºi 30.00 vor fi trase în poziþiile din fig. 5.12 utilizând grips-
urile. Pentru aceasta se selecteazã cele douã cote, ºi pentru fiecare cotã se selecteazã primul grip de
pe linia de cotã (dupã selecþie culoarea sa se va modifica în roºu) ºi se trage în noua poziþie.
Command:  10
Command:  11
** STRETCH **  10
Specify stretch point or [Base point/Copy/Undo/eXit]:  12
Command:
** STRETCH **  11
Specify stretch point or [Base point/Copy/Undo/eXit]:  13
Figura 5.13 – Utilizarea comenzii DIMBASELINE – 2
5.9. DIMCONTINUE / DIMCONT

Cotarea continuã se referã la dimensiunile liniare mãsu-
rate de la originea ultimei linii ajutãtoare a ultimei cote
definite. Fiecare cotã va fi amplasatã succesiv pe aceeaºi
linie sau arc de cerc. Dacã textul de cotã nu încape între
liniile ajutãtoare, cota este deplasatã superior cu o dis-
tanþã egalã cu valoarea variabilei DIMDLI. Dimension-
area continuã se poate utiliza pentru cote liniare, unghiu-
lare sau de tip coordonate – fig. 5.14. Figura 5.14 – Dimensionare continuã liniarã
ºi unghiularã
MD [Dimension] [Continue]
LC DIMCONTINUE / DIMCONT
DmT
Comanda funcþioneazã în funcþie de context în urmãtoarele moduri:
1. În cazul în care în desenul curent nu a fost creatã nici o dimensiune liniarã, unghiu-
larã sau în coordonate atunci este afiºat mesajul:
Select continued dimension:
prin care se cere selectarea unei cote care sã serveascã drept bazã de continuare a cotãrii. Cota
trebuie sã fie dintre tipurile anterior specificate. Cea mai apropiatã linie ajutãtoare de punctul
de selecþie este consideratã bazã de cotare. In final prin mesajul:
se cere selectarea unui punct de amplasare a a celei de-a doua linii ajutãtoare (baza de cotare
este consideratã prima linie ajutãtoare).
8. În cazul în care în desenul curent a fost creatã o cotã de tipul celor anterior specifi-
cate, este afiºat mesajul:
care are aceeaºi semnificaþie ca ºi anterior.
Acest mesaj este autorepetitiv, ieºirea din co-
mandã fãcându-se tastând Esc sau . In cazul
în care se doreºte altã bazã de cotare decât cea
implicit aleasã de sistem (prima linie ajutã-
toare a cotei anterioare) se tasteazã . In
aceastã situaþie este afiºat mesajul de la
punctul 1.
Observaþii:
 Comanda UPDATE nu va modifica
cotele continue existente, dacã
valoarea lui DIMDLI este modifi- Figura 5.15 – Utilizarea comenzii DIMCONTINUE
catã.
Exemplu
Cotare unghiularã cu comanda DIMCONTINUE - fig. 5.15
 Command: _dimangular
Select arc, circle, line, or <specify vertex>: 1
Specify dimension arc line location or [Mtext/Text/Angle]: 3
Dimension text = 15
 Command: _dimcont
Dimension text = 15
Dimension text = 23
Dimension text = 22
Select continued dimension: *Cancel*
5.10. QDIM
Comanda este utilizatã pentru a cota dintr-o singurã lansare în execuþie mulþimea de
obiecte selectate. In funcþie de opþiunea utilizatã pot fi realizate cote de urmãtoarele ti-
puri: diametru, razã, coordonate, lanþ de cote continu, cote cu aceeaºi bazã de cotare.
MD [Dimension] [QDIM]
LC QDIM
DmT
La lansarea în execuþie, sistemul afiºeazã mesajul:
prin care se cere selectarea tuturor obiectelor ce trebuiesc cotate. Selecþia este autorepetitivã ,
iar ieºirea din modul de selecþie se face tastând .
Dupã ieºirea din modul de selecþie este afiºat mesajul:
Specify dimension line position, or [Continuous/Staggered/Baseline/Ordinate/Radius/Diameter/datumPoint/Edit] <Diameter>::
prin care utilizatorul selecteazã modul de cotare al obiectelor selectate. Implicit este utilizat
modul afiºat între paranteze unghiulare. In cazul în care acest mod este cel dorit de utilizator
sistemul aºteaptã selectarea punctului de amplasare al liniei de cotã.. Dacã se doreºte un alt
mod dintre cele afiºate ca opþiuni atunci se tasteazã prima literã a modului dorit.
Comanda conþine urmãtoarele opþiuni:
Continuous – este automat realizatã o cotare liniarã continuã (cotele se continuã una
din alta) a obiectelor selectate. In funcþie de punctul selectat pentru am-
plasarea lanþului de cote, acesta este orizontal sau vertical.
Baseline sunt create o mulþime de cote cu aceeaºi bazã de cotare. Cotele sunt
automat decalate una faþã de cealaltã ºi sunt orizontale sau verticale în
funcþie de poziþia punctului ce este selectat pentru amplasarea cotelor
Staggered – sunt create o serie de cote liniare ºi decalate automat. La selectarea Figura 5.16 – Cote obþinute cu comanda
obiectelor, sistemul memoreazã punctele lor caracteristice (capetele în QDIM opþiunea Staggered
cazul liniilor, centrul în cazul cercurilor sau arcelor de cerc). Din aceste
puncte vor fi automat duse liniile ajutãtoare ce mãrginesc liniile de cotã. Cotele sunt descrise de perechi de puncte ce
se formeazã dinspre interior spre exterior – fig. 5.16. Cotele pot fi orizontale sau verticale în funcþie de poziþia punc-
tului selectat pentru amplasarea cotelor
Ordinate sunt afiºate coordonatele X sau Y ale punctelor caracteristice ale obiectelor selectate. Afiºarea coordonatelor X
sau Y este funcþie de poziþia punctului selectat pentru amplasarea cotelor.
Radius/Diameter – sunt cotate raze sau diametre pentru toate obiectele de tip cerc sau arc de cerc selectate. Toate cotele create sunt
paralele între ele ºi paralele cu direcþia datã de centrul primului obiect selectat ºi punctul ales pentru amplasarea cotei.
Edit Atunci când un obiect este selectat, sistemul memoreazã punctele sale caracteristice. Prin opþiunea Edit sunt af-
iºate punctele caracteristice, permiþându-se editarea lor (introducerea de noi puncte sau ºtergerea unor puncte ex-
istente).
datum Point – permite schimbarea bazei de cotare. Alegerea opþiunii are ca efect afiºarea mesajului “Select new datum point:” prin
care se cere selectarea unui punct ce va servii drept bazã de cotare pentru cote de tip Baseline sau Ordinate.
Observaþii:
 Selectarea unui obiect de tip cerc sau arc de cerc în cazul opþiunilor Continuous sau
Baseline are ca efect memorarea centrului obiectului. Centrul memorat va fi utilizat
ca punct de pornire al liniei ajutãtoare corespunzãtoare.
 Distanþa dintre cotele decalate de sistem este memoratã în variabila DIMDLI
 In cazul în care prin opþiunea datum Point este schimbat punctul bazã de cotare,
noul punct devine bazã de cotare (pânã la o nouã schimbare) pentru toate cotele de
tip Baseline ce vor fi create.
Exemplu
Cotare rapidã cu comanda QDIM - fig. 5.17. Deschideþi un nou desen utilizând ca Tamplate
(desen prototip) un format A5 (210x150). Asiguraþi-vã ca aveþi definite straturile Cont, Axe ºi
Cote. In stratul Cont definiþi o grosime de linie de 0.3 ºi modificaþi valoarea variabilei
LWDISPLAY pe ON. Definiþi stratul Cont ca strat curent, activaþi modurile OSNAP Intersec-
tion, Center, Endpoint, ºi începeþi desenul.
Figura 5.17 – Utilizarea comenzii QDIM
 Command: l
Specify next point or [Undo]: 20 ►90º ºi tastaþi 20  2
Specify next point or [Close/Undo]: 20 ►90º ºi tastaþi 20 4
Specify next point or [Close/Undo]: 25 ►0º ºi tastaþi 25  5
Figura 5.18 – Utilizarea comenzii QDIM –I
 Command: _circle Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: from
Base point:  11
<Offset>: @14,10
Command:
Base point:  12
<Offset>: @39.5,12
Command:
Base point:  13
<Offset>: @-15.5,15
Command:
Base point:  14
<Offset>: @-24.5,25
 Command: _fillet
Command:
Command:
Command:
Command:
Command:
Figura 5.18 – Utilizarea comenzii QDIM –II
 Command: _qdim
Select geometry to dimension: 1 found 1
Select geometry to dimension: 1 found, 2 total 2
[Continuous/Staggered/Baseline/Ordinate/Radius/Diameter/datumPoint/Edit] <Continuous>:  15
Command:
QDIM Select geometry to dimension: 1 found 4
Command:
Command:
Command:
[Continuous/Staggered/Baseline/Ordinate/Radius/Diameter/datumPoint/Edit] <Continuous>:b
Select new datum point:  10
[Continuous/Staggered/Baseline/Ordinate/Radius/Diameter/datumPoint/Edit] <Baseline>:  19
Command:
QDIM Select geometry to dimension: 1 found  10
Command:
Select new datum point: 1
Command:
QDIM Select geometry to dimension: 1 found  14
Command:
[Continuous/Staggered/Baseline/Ordinate/Radius/Diameter/datumPoint/Edit] <Baseline>:d
[Continuous/Staggered/Baseline/Ordinate/Radius/Diameter/datumPoint/Edit] <Diameter>: 2
5.11. QLEADER
Comanda este utilizatã pentru a desena linii indicatoare. O linie indicatoare este formatã
dintr-o înlãnþuire de segmente de dreptã ce sunt urmate de un text pe unul sau mai multe rân-
duri. Linia indicatoare este utilizatã pentru cotarea zonelor complexe sau pentru adãugarea
diferitelor informaþii desenului. În primul nod al înlãnþuirii de segmente este automat desenatã
o sãgeatã sau un simbol grafic memorat într-un bloc.
MD [Dimension] [Leader]
LC QLEADER
DmT
Specify first leader point, or [Settings]<Settings>:
prin care se cere selectarea punctului iniþial al liniei indicatoare (vârful sãgeþii) sau tastând 
se intrã în modul de configurare (stabilirea parametrilor definitorii ai liniei indicatoare). Im-
plicit comanda acceptã selectarea a 3 noduri (desenarea a 2 segmente de dreaptã). Nodurile
sunt cerute prin mesajul:
Specify next point:
Numãrul de noduri cerute de sistem poate fi modificat din caseta de dialog Leader Settings
pagina Leader Line & Arrow. Caseta este automat afiºatã dacã se alege opþiunea Settings în
primul mesaj al comenzii. Dupã selectarea nodurilor comanda se continuã cu mesajul:
Specify text width <2.5>:
se cere introducerea lungimea spaþiului rezervat pentru scrierea textului. Aceastã lungime este op-
þionalã. In cazul în care este specificatã ºi textul este format din mai multe cuvinte, sistemul automat
va distribuii cuvintele pe mai multe rânduri cu lungimea specificatã. In continuare, prin mesajul:
Enter first line of annotation text <Mtext>:
se cere introducerea textului ce va fi pla-
sat la caðãtul liniei indicatoare. Dacã se
tasteazã  sistemul afiºeazã caseta de
dialog Multiline Text Editor pentru in-
troducerea textului.. Mesajul “Enter first
line of annotation text” este autorepetitiv
permiþând introducerea mai multor linii
de text. Ieºirea din modul de introducere
a textului se face tastând  (prin acest 
se ºi iese din comanda QLEADER).
Configurarea modului de realizare al Figura 5.19 – Caseta Leader Settings, pagina Annotation
liniei de indicare se realizeazã cu opþiunea Settings, ce se selecteazã din primul mesaj al comen-
zii QLEADER. Alegeerea opþiunii determinã afiºarea casetei de dialog Leader Settings care are
3 pagini: Annotation – fig. 5.19; Leader Line & Arrow – fig. 5.21; Attachment – fig. 5.23.
Pagina Annotation este utilizatã pentru a stabilii:
 tipul adnotãrii (Annotation Type). Adnotarea poate fi:
 de tip text (Butonul Mtext activ);
 copia unui obiect creat anterior (butonul Copy an Object activ). Obiectul poate
fi de tip text, bloc sau toleranþã. In cazul în care opþiunea este activã, comanda
QLEADER va afiºa mesajul “Select an object to copy:” prin care se cere se-
lectarea obiectului ce se doreºte a fi utilizat ca adnotare.
 o toleranþã (butonul Tolerance activat). Ca efect, dupã introducerea nodurilor
este automat afiºatã caseta de dialog Geometric Tolerance – fig. 5.20, prin
care se defineºte toleranþa geometricã ce va fi utilizatã ca ºi adnotare.
Figura 5.20 – Caseta de dialog Geometric Tolerance

 un bloc (butonul Block Reference activat). Ca efect, dupã introducerea
nodurilor este automat afiºatã mesajul “Enter block name or [?]:” prin care se
cere introducerea numelui blocului ce va fi utilizat ca adnotare
 nimic (butonul None activat). In aceastã situaþie comanda QLEADER va in-
sera doar segmentele de linie de indicare.
 caracteristicile casetei MText de introducere a textului (Mtext Options). Opþiunile sunt:
 cere lãþimea (Prompt for width); Dacã caseta este activatã atunci întotdeauna
va fi cerutã lãþimea textului ce se introduce
 text întotdeauna aliniat la
stânga (Always Left Justify)
 plaseazã un chenar în jurul tex-
tului introdus (Frame Text)
 reutilizarea adnotãrii (Annotation
Reuse). Opþiunile sunt:
 None – adnotarea nu este
reutilizatã
 Reuse Next – adnotarea nou creatã
este reutilizatã pentru toate liniile de
indicare nou create
 Reuse Current (reutilizeazã
adnotarea curentã) – AC2000 Figura 5.21 - Caseta Leader Settings, pagina Leader Line & Arrow
automat selecteazã aceastã
opþiune dupã ce a fost activatã opþiunea Reuse Next
Pagina Leader Settings este utilizatã pentru a stabilii:
 forma liniei indicatoare (Leader Line). Opþiunile sunt:
 Straight – segmente de dreaptã
 Spline – curbe spline care au ca noduri punctele selec-
tate de utilizator
 numãrul de noduri (Number of Points). In cazul în care
caseta No Limit este selectatã atunci utilizatorul nu este
linitat asupra numãrului segmentelor de dreaptã care
sunt utilizate la indicare (poate introduce oricâte noduri
doreºte). In caseta Maximum se specificã numãrul
maxim de segmente ce pot fi utilizate în cadrul unei
comenzi. Caseta Maximum este utilizabilã doar dacã
caseta No Limit nu este selectatã.
 tipul simbolului utilizat la capãtul iniþial al indicatorului (Ar-
rowhead). In caseta ataºatã se selecteazã numele simbolului
ce va fi utilizat (spre exemplu: sãgeata neagrã – closed filled;
sãgeatã albã – closed blank; punct – dot; – fig. 5.22)
 constrângeri unghiulare. Se poate impune unghiul sub Figura 5.22 – Simboluri ce pot fi utili-
care va fi dus primul segment (First Segment) ºi/sau al zate la capãtul iniþial al indicatorului
doilea segment (Second Segment).
Pagina Attachment este utilizatã pentru a stabilii modul de aranjare a textului. Efectul opþi-
unilor este prezentat în fig. 5.24. Astfel:
 Text on right side – Top of top line
 Text on right side – Middle of top line
 Text on right side – Middle of multi-line text
 Text on right side – Middle of bottom line
 Text on right side – Bottom of bottom line
Funcþionalitatea este identicã ºi în cazul ºi in cazul opþiunilor din Text on left side
Figura 5.24 – Moduri de aranjare a textului faþã de

Figura 5.23 – Caseta Leader Settings, pagina Attachment segmentele indicatoare
Observaþii:
 Sãgeata de cotã este desenatã doar dacã lungimea ei este de douã ori mai micã
decât lungimea primului segment al liniei de indicaþie.
 Inãlþimea caracterului utilizat la scriere este dictat de valoarea variabilei DIMTXT
 Lungimea sãgeþii de indicaþie este dictatã de valoarea variabilei DIMASZ
 Pentru a trasa o linie indicatoare fãrã a introduce un text asociat la apariþia mesaju-
lui “Enter first line of annotation text <Mtext>:” se apasã tasta Esc.
Exemplu
Construirea unei linii indicatoare cu segmente spline - fig. 5.25
 Command: _qleader
Specify first leader point, or [Settings]<Settings>: s
OBS: Va fi afiºata caseta Leader Settings pagina Leader Line & Arrow, care va fi modificatã ca în fig. 5.26 dupã
care se selectaezã butonul OK
Specify first leader point, or [Settings]<Settings>: 1
Specify text width <30>:
Enter first line of annotation text <Mtext>: Indicator de tip spline
Enter next line of annotation text:
Figura 5.25 – Utilizarea cmenzii QLEADER

pentru trasarea unui indicator cu curbe spline Figura 5.26 – Caseta Leader Settings
Linie indicatoare cu toleranþã de concentricitate faþã de suprafeþele A ºi B - fig. 5.29
Figura 5.27 – Caseta Geometric

Tolerance
Specify first leader point, or [Settings]<Settings>: s
OBS: Este afiºatã caseta Leader Settings se selecteazã pagina Annotation, ºi în aceastã paginã butonul Tolerance
dupã care se selectaezã butonul OK
Specify next point:
OBS: Este afiºatã caseta Geometric Tolerance care va fi modificatã ca în fig. 5.27. Se selecteazã butonul OK.
Se selecteazã caseta de tolearnþe (vor fi afiºate gripsurile – fig 5.28) dupã care:
Command: rotate
Current positive angle in UCS: ANGDIR=counterclockwise ANGBASE=0 1 found
Specify base point: 2
Specify rotation angle or [Reference]: (se plaseazã pointer-ul pe o direcþie la 90º ºi se dã clic  fig. 5.29
Figura 5.28 – Grips- Figura 5.29 – Linie

urile casetei de indicatoare cu
toleranþe toleranþe
Linie indicatoare multiplã - fig. 5.31
Enter first line of annotation text <Mtext>: Linie multiplu
Enter next line of annotation text: indicatoare
Enter next line of annotation text:
OBS: Mesajul “Specify text width” nu mai este afiºat deoarece în caseta caseta Leader Settings pagina Annotation
caseta Promp for width din grupului Mtext options este dezactivatã
In continuare, se puncteazã sãgeata indicatoare (apar grips-urile) dupã care se selecteazã grips-ul din vârful sãgeþii.
Command:
** STRETCH ** Specify stretch point or [Base point/Copy/Undo/eXit]: c
** STRETCH (multiple) ** Specify stretch point or [Base point/Copy/Undo/eXit]: 4
** STRETCH (multiple) ** Specify stretch point or [Base point/Copy/Undo/eXit]:
OBS: Pentru a dezactiva grips-urile se apasã de 2 ori tasta Esc. Va rezulta desenul din fig. 5.31
Figura 5.30 – Grips-urile liniei Figura 5.31 – Linie multiplu

indicatoare indicatoare
5.12. DIMEDIT / DIMED

Comanda este utilizatã pentru editarea textului de cotã (opþiunile Home, New ºi Rotate)
ºi a modului de amplasare al liniilor ajutãtoare (opþiunea Oblique).
LC DIMEDIT sau DIMED
DmT
Enter type of dimension editing [Home/New/Rotate/Oblique] <Home>:
prin care se cere selectarea opþiunii de editare. Modul implicit de editare este afiºat între
paranteze unghiulare. Dupã selectarea modului, prin mesajul
Select objects:
se cere selectarea cotelor ce se doresc a fi modificate. Pentru a termina selectarea se tasteazã .
Opþiunile prezente în comandã au urmãtoarea semnificaþie:
Home mutã textul cotei în poziþia implicitã. Opþiunea se utilizeazã în cazul în care amplasarea textului a fost modificatã
manual ºi se doreºte revenirea la amplasarea implicitã (amplasare datã de valorile variabilelor de cotare). Co-
manda redimensioneazã caracterul de scriere la tipul ºi înãlþimea implicitã.
New dã posibilitatea modificãrii textului de cotã. Selectarea opþiunii determinã sistemul sã afiºeze caseta de dialog Multiline
Text Editor în care se introduce noul text de cotã. Textul introdus înlocuieºte automat textul cotei ce se selecteazã. Dacã se
doreºte introducerea unui text suplimentar înainte sau dupã textul de cotã implicit, textul suplimentar se introduce înainte
sau dupã simbolurile <>. Simbolurile <> au semnificaþia cotei mãsurate automat de sistem. Variabila DIMASO trebuie
sã aibã valoarea ON.
Rotate – are ca efect rotirea textului de cotã. Aceastã opþiune este similarã cu opþiunea Angle a comenzii DIMTEDIT. Prin
mesajul:
Specify angle for dimension text: se cere introducerea unghiului cu care va fi rotit textul de cotã faþã de poziþia im-
plicitã. Dacã se introduce 0 atunci textul îºi pãstrazã poziþia.
Oblique are ca efect înclinarea liniilor ajutãtoare cu un anumit unghi faþã de poziþia iniþialã a acestora. Unghiul se introduce de uti-
lizator la afiºarea mesajului:
Enter obliquing angle (press ENTER for none):
unghiul introdus este mãsurat între orizontalã ºi linia ajutãtoare. Dacã se rãspunde cu 0 sau  cotele selectate
rãmân nemodificate.
Opþiunea nu modificã direcþia textului ºi liniei de cotã. Comanda DIMEDIT opþiunea Oblique poate fi direct
lansatã în execuþie dacã se selecteazã subopþiunea Oblique din din opþiunea Dimension a meniului derulant (Pull
Down Menu).
Dacã cota selectatã este realizatã cu un anumit stil de dimension-

are altul decât cel implicit, atunci acesta este menþinut.
Exemplu
Editarea unor cote cu comanda DIMEDIT- fig. 5.32
Figura 5.32 – Utilizarea comenzii DIMEDIT
 Command: _ rectang
Specify first corner point or [Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width]: f
Specify fillet radius for rectangles <0.0000>: 10
Specify other corner point: @40,25
Dimension text = 40
Command:
Dimension text = 25
Dimension text = 10
OBS: In continuare se selecteazã textul de cotã 40 (vor apare grips-urile). Se selectaezã grip-ul dincentrul textului
de cotã (linia indicatoare 10) ºi se trage în poziþia 11 (va rezulta fig 5.28)
 Command: _dimedit
Enter type of dimension editing [Home/New/Rotate/Oblique] <Home>: h
Select objects: (rezultã fig. 5.29)
Figura 5.33 – Figura înaintea utilizãrii comenzii DIMEDIT Figura 5.34 – Figura dupã utilizarea comenzii DIMEDIT
 Command: _dimedit
Enter type of dimension editing [Home/New/Rotate/Oblique] <Home>: n
OBS: Sistemul afiºeazã caseta Multiline Text Editor. In caseta de editare se tasteazã caracterul ~ înainte ºi dupã
parntezele unghiulare <>
Select objects:
Command:
DIMEDIT Enter type of dimension editing [Home/New/Rotate/Oblique] <Home>: o
Select objects:
Enter obliquing angle (press ENTER for none): 10
5.13. DIMOVERRIDE / DIMOVER

Comanda DIMOVERride permite modificarea temporarã a proprietãþilor asociate cotelor
(tipul sãgeþii de cotã, culoarea, factorul de scalare, orientarea textului de cotã, etc). Comanda
nu modificã stilul de cotare curent. Comanda conþine ºi o opþiune de revenire la forma im-
plicitã stilului curent de cotare, a cotelor ce au fost anterior modificate prin intermediul ei.
Este utilã în cazul în care dintr-un anumit motiv dorim madificarea aspectului anumitor cote
din desenul curent.
MD [Dimension] [Override]
LC DIMOVERRIDE sau DIMOVER
Enter dimension variable name to override or [Clear overrides]:
prin care se cere introducerea numelui variabilei de cotare ce trebuie modificatã. Opþiunea cu-
prinsã între paranteze drepte se utilizeazã pentru a revenii la valorile implicite stilului curent
de cotare (dupã selectarea ei se cere punctarea cotelor ce au fost anterior modificate). Ulterior,
prin mesajul:
Enter new value for dimension variable <2.5000>: 5
se cere introducerea valorii temporare a variabilei. Secvenþa anterioarã de mesaje este repetatã
automat pânã când se tasteazã  la cererea numelui variabilei. In continuare prin mesajul:
Select objects:
Exemplu
Modificarea unor cote utilizând comanda DIMOVERRIDE - fig. 5.36. Cotelor selectate li se
va modifica dimensiunea caracterului ºi lungimea sãgeþii de cotã (implicit acestea au valoarea
de 2.5 fiind memorate în variabila DIMTXT – înãlþimea caracterului de scriere ºi DIMASZ –
lungimea sãgeþii de cotã.
Figura 5.35 – Utilizarea comenzii DIMOVERRIDE – 1 Figura 5.36 – Utilizarea comenzii DIMOVERRIDE – 2
 Command: _line Specify first point: 1

 Command: _circle Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: 4
 Command: _arc Specify start point of arc or [CEnter]: 5

Dimension text = 25
Command:
Dimension text = 15
 Command: _dimdiameter
Dimension text = 26
Command: dimover
DIMOVERRIDE Enter dimension variable name to override or [Clear overrides]: dimtxt
Enter dimension variable name to override: dimasz
Enter dimension variable name to override:
Select objects: 1 found, 2 total  17
Select objects: 1 found, 3 total  18
Select objects:
5.14. Actualizarea cotelor

In versiunile anterioare operaþia de actualizare a cotelor conform modificãrii unor variabile de
cotare se realiza cu comanda DIM subcomanda UPDATE. In versiunea AC2000 actualizarea
se realizeazã cu comanda -DIMSTYLE opþiunea APPLY (înaintea comenzii DIMSTYLE
trebuie tastat caracterul – deoarece altfel va fi afiºatã caseta de dialog Dimension Style Man-
ager care nu are opþiunea Apply). Operaþia de actualizare modificã cotele asociate entitãþilor,
atribuind cotelor selectate valorile variabilelor de cotare curente.
MD [Dimension] [Update]
LC -DIMSTYLE APPLY
DmT
La lansarea în execuþie, sistemul afiºeazã stilul curent de cotare ºi variabilele a cãror valoare a
fost modificate fãþã de valoarea implicitã ce apaþine stilului curent:
Current dimension style: ISO-25
Current dimension overrides:
DIMASZ 4.0000
DIMTXT 4.0000
In mesajul anterior sistemul informeazã utilizatorul cã variabilele DIMASZ ºi DIMTXT au

valoarea modificatã faþã de stilul curent ISO-25, fiind afiºate ºi valorile respective.
Ulterior prin mesajul: Select objects:
Observaþii:
 Variabila DIMASO trebuie sã fie ON pe durata cotãrii entitãþii.
 Modificarea variabilei de cotare DIMDLI (Dimension Line Increment) pentru co-
tãri de tip CONTINUOUS sau BASELINE nu va afecta cotele anterior create cu
respectivele subcomenzi.
Exemplu
Actualizarea unor cote utilizând comanda DIMUPDATE - fig. 5.38. Cotelor selectate li se va
modifica dimensiunea caracterului (implicit înãlþimea caracterului este 2.5 fiind memorate în
variabila DIMTXT – ºi este modificatã la 4).
Figura 5.37 – Utilizarea comenzii DIMUPDATE – 1 Figura 5.38 – Utilizarea comenzii DIMUPDATE – 2
 Command: _line Specify first point: 1

Specify next point or [Close/Undo]: 30 ►0º ºi tastaþi 30
Specify next point or [Close/Undo]: 10 ►270º ºi tastaþi 25
 Command: _qdim
Select geometry to dimension: 1 found 2
[Continuous/Staggered/Baseline/Ordinate/Radius/Diameter/datumPoint/Edit] <Continuous>: 6
Command:
[Continuous/Staggered/Baseline/Ordinate/Radius/Diameter/datumPoint/Edit] <Continuous>: 7
Command: dimtxt
Enter new value for DIMTXT <2.5000>: 4
 Command: _-dimstyle Current dimension style: ISO-25
Current dimension overrides:
DIMTXT 4.0000
Enter a dimension style option [Save/Restore/STatus/Variables/Apply/?] <Restore>: _apply
Select objects: 1 found 6
Select objects: 1 found, 2 total 7
Select objects:
5.15. DIMTEDIT / DIMTED

Comanda DIMTEDIT modificã amplasarea ºi unghiul de dispunere al textului de cotã.
MD [Dimension] [Align Text]
LC DIMTEDIT sau DIMTED
DmT
Select Dimension:
prin care se cere selectarea cotei care trebuie modificatã. Se poate selecta doar o sigurã cotã.
Dupã selectare prin mesajul:
Specify new location for dimension text or [Left/Right/Center/Home/Angle]:
se cere selectarea noii poziþii a textului de cotã sau alegerea uneia din opþiunile incluse între
parantezele drepte. Opþiunile au urmãtoarea semnificaþie:
Left aliniazã textul de cotã la stânga în cazul comenzilor de cotare de tip Linear, Radius, Diameter.
Right aliniazã textul de cotã la dreapta în cazul comenzilor de cotare de tip Linear, Radius, Diameter.
Center centreazã textul de cotã faþã de linia de cotã în cazul comenzilor de cotare de tip Linear, Radius, Diameter.
Home mutã textul cotei în poziþia implicitã (amplasare este datã de valorile variabilelor de cotare din stilul de cotare curent).
Angle modificã unghiul de amplasare al textului faþã de linia de cotã. Valoarea unghiului se introduce la afiºarea mesa-
jului “Specify angle for dimension text:”. Valoarea unghiului poate fi datã prin selectarea a 2 puncte. In acest
caz unghiul este dat de direcþia vectorului definit de cele 2 puncte faþã de orizontalã
5.16. TOLERANCE / TOL

Comanda TOLERANCE este utilizatã pentru definirea ºi introducerea de toleranþe geometrice.
MD [Dimension] [Tolerance]
LC TOLERANCE sau TOL
DmT
La lansarea în execuþie, sistemul afiºeazã caseta de dialog Geometric Tolerance – fig. 5.39.
Figura 5.39 – Caseta Geometric

Tolerance
prin completarea câmpurilor corespunzãtoare se pot definii toleranþe geometrice pe maxim 2

linii. Câmpurile albe permit introducerea unor valori alfanumerice (litere ºi numere) în timp ce
câmpurile negre atunci când sunt indicate, fie afiºeazã un simbol predefinit (spre exemplu
simbolul diametrelor) fie o caseta cu simboluri (Symbol sau Material Condition).
Dupã completare casetei de dialog Geometric Tolerance, la selectarea butonului OK, sistemul
afiºeazã mesajul:
Enter tolerance location:
prin care se cere selectarea unui punct în care va fi amplasatã toleranþa geometricã ce a fost definitã.
5.17. DIMSTYLE
Comanda DIMSTYLE este utilizatã pentru: previzualizarea stilurilor de cotare; crearea unui
nou stil de cotare; modificarea unui stil de cotare existent; modificarea temporarã a anumitor
variabile de cotare; selectarea stilului de cotare curent; compararea a 2 stiluri de cotare; rede-
numirea unui stil de cotare; ºtergerea unui stil de cotare. Printr-un stil de cotare se înþelege
complexul tuturor variabilelor de cotare care sunt grupate ºi memorate sub o denumire (de-
numirea stilului de cotare). Toate cotele aparþin unui anumit stil. In cazul în care în desenul
curent nu este definit un stil de cotare atunci implicit este utilizat stilul STANDARD (vari-
abilele de cotare au valori implicite)

MD [Dimension] [Style…]
LC DIMSTYLE
DmT
Dupã lansarea în execuþie, sistemul afiºeazã caseta de dialog Dimension Style Manager – fig. 5.40,
care conþine urmãtoarele elemente:
Styles sunt afiºate toate stilurile încãrcate în desenul curent;
Preview of: este afiºatã o figurã care conþine toate elemente grafice caracteristice ale stilului de cotare curent;
List dacã se puncteazã sãgeata ataºatã casetei sunt afiºate stilurile de cotare definite în sistem;
Description conþine un text explicativ asupra stilului de cotare curent
Set Current stabileºte stilul selectat în fereastra Styles ca stil curent
New iniþiazã procedura de definire a unui nou stil de cotare. Atunci când butonul este selectat este afiºatã
caseta Create New Dimension Style – fig. 5.41;
Modify permite modificarea caracteristicilor stilului de cotare curent;
Override permite redefinirea temporarã a caracteristicilor stilului de cotare curent. Caracteristicile redefinite nu
modificã stilul curent ele fiind valabile doar pânã la o nouã redefinire
Compare efectueazã compararea caracteristicilor a 2 stiluri de cotare selectate
Figura 5.40 –
Caseta Dimension
Style Manager
Butoanele New, Modify ºi Override au ca efect afiºarea aceleiaºi casete de dialog singura diferenþã
fiind denumirea casetei.
Dupã elementul grafic sau caracteristica pe care o înfluenþeazã variabilele AC de cotare sunt prezen-
tate în 6 grupe cu subgrupele aferente (fiecãrei grupe îi este ataºatã o etichetã iar fiecãrei subgrupe o
anumitã zonã):
Figura 5.41 – Caseta New / Modify /

Override Dimension Style
Pagina Lines and Arrows – linii ºi sãgeþi de cotã – fig. 5.41:
Dimension Lines – linii de cotã
Extension Lines – linii ajutãtoare
Arrowheads – sãgeþi de cotã
Center Marks for Circles – marcatori de centru pentru cercuri

Override Dimension Style – pagina Text
Pagina Text – textul de cotã – fig. 5.42:

Text Appearance – aspectul textului (tip de caracter, culoare, înãlþimea caracterului, amplasarea unui chenar în jurul
textului de cotã, factor de scalare)
Text Placement – amplasarea textului de cotã (pe verticalã, pe orizontalã, distanþa dintre text ºi linia de cotã)
Text Alignement – aliniarea textului de cotã (tot timpul orizontal, aliniat cu linia de cotã, dupã prescripþiile standardu-
lui ISO)

Override Dimension Style – pagina Fit
Pagina Fit – încadrarea textului ºi a sãgeþilor de cotã între liniile ajutãtoare – fig. 5.43:
Zona Fit Options – în cazul în care textul ºi sãgeþile de cotã nu încap între liniile ajutãtoare va fi mutat:
Either the Text or the Arrows, Whichever Fits Best – fie textul fie sãgeþile de cotã în funcþie de spaþiul dintre
liniile ajutãtoare
Arrows – numai sãgeþile de cotã
Text – numai textul
Both Text and Arrows – atât sãgeþile de cotã cât ºi textul
Always Keep Text Between Ext Lines – textul va fi întotdeauna amplasat între liniile ajutãtoare. Dacã opþiunea este validatã vari-
abila DIMTIX are valoarea ON
Suppress Arrows If They Don't Fit Inside Extension Lines – se suprimã sãgeþile de cotã în cazul în care nu au loc între
liniile ajutãtoare. Dacã este validatã atunci variabila DIMSOXD are valoarea ON
Zona Text Placement – atunci când textul nu este plasat în poziþia implicitã el va fi amplasat:
Beside the Dimension Line – în cazul în care textul este mutat el este amplasat în prelungirea liniei de cotã –
fig. 5.44.a;
Over the Dimension Line, with a Leader – dacã textul este mutat el este automat legat de linia de cotã printr-o linie indicatoare. In ca-
zul în care textul este apropiat de linia de cotã, linia indicatoare nu mai este desenatã – fig. 5.44.b;
Over the Dimension Line, Without a Leader – atunci când textul este mutat, linia de cotã este menþinutã pe
poziþie. Textul nu este legat de linia de cotã printr-o linie indicatoare – fig. 5.44.c;
Notã: Opþiunile de amplasare sunt memorate în variabilele DIMTMOVE ºi DIMATFIT
Figura 5.44 – Opþiunile

din zona Text Placement
a b c
Zona Scale for Dimension Features – factorul de scalare pentru elementele componente ale cotei:
Use Overall Scale Of – pentru toate elementele cotei va fi utilizat factorul de scalare din casetã. Factorul de sca-
lare nu influenþeazã dimensiunea mãsuratã de sistem. Valoarea factorului de scalare este memorat în vari-
abila DIMSCALE
Scale Dimension to Layout (Paper Space) – Factorul de scalare este calculat automat prin raportarea spaþiului de
modelare curent la spaþiul hârtie. Validarea opþiunii determinã modificarea în 0 a variabilei DIMSCALE.
Dacã se lucreazã în spaþiul hârtie sau variabila TILEMODE are valoarea 1, sistemul dã valoarea 1 factoru-
lui de scalare
Zona Fine Tuning Option – permite stabilirea unor condiþii suplimentare de amplasare;
Place Text Manually When Dimensioning – plaseazã textul de cotã în poziþia selectatã la afiºarea mesajului
“Dimension Line Location”. Dacã opþiunea este activatã variabila DIMUPT capãtã valoarea ON.
Always Draw Dim Line Between Ext Lines – linia de cotã va fi întotdeauna desenatã între liniile ajutãtoare.
Dacã opþiunea este selectatã, variabila DIMTOFL va primi valoarea ON.
Pagina Primary Units – stabileºte formatul ºi precizia de reprezentare a unitãþilor de mãsurã
principale – fig. 5.45:
Zona Linear Dimensions – stabileºte formatul de reprezentare al dimensiunilor liniare:
Unit Format – stabileºte formatul de reprezentare al tuturor dimensiunilor cu excepþia celor unghiulare. Opþi-
unile ce pot fi selectate sunt: Scientific, Decimal, Engineering, Architectural, Fractional, ºi Windows Desk-
top. Opþiunea selectatã este memoratã în variabila DIMLUNIT;
Precision – stabileºte numãrul zecimalelor afiºate în textul de cotã. Valoarea este memoratã în variabila DIMDEC;
Fraction Format – stabileºte formatul de afiºare al fracþiilor. Opþiunile ce pot fi selectate sunt: Diagonal, Hori-
zontal, ºi Not Stacked. Valoarea este memoratã în variabila DIMFRA;
Decimal Separator – stabileºte separatorul zecimal. Opþiunile ce pot fi selectate sunt: punctul, virgula ºi spaþiul.
Opþiunea selectatã este memoratã în variabila DIMDSEP;
Round Off – stabileºte modul de rotunjire al valorilor dimensiunilor mãsurate automat de sistem. Valoarea la
care se va face rotunjirea se introduce în caseta ataºatã (pentru stabilirea acestei valori se pot utiliza sãgeþile
de derulare ataºate casetei). Valoarea stabilitã este memoratã în variabila DIMRND ;
Prefix – conþine unul sau mai multe caractere ce sunt amplasate automat înaintea textului de cotã (prefix).
Secvenþa introdusã poate fi un text sau un cod (%%c = simbolul diametru; %%d = simbolul grad etc.).
Dacã a fost stabilit un prefix, acesta va înlocuii toate prefixele ce sunt automat amplasate de sistem în mod
implicit. Prefixul este memorat în variabila DIMPOST. Dacã sunt utilizate toleranþe, prefixul va fi adãugat
atât aces-tora cât ºi dimensiunii de bazã:
Suffix – conþine unul sau mai multe caractere ce sunt amplasate automat dupã textul de cotã (sufix). Secvenþa
introdusã poate fi un text sau un cod (%%c = simbolul diametru; %%d = simbolul grad etc.). Dacã a fost
stabilit un sufix, acesta va înlocuii toate sufixele ce sunt automat amplasate de sistem în mod implicit.
Sufixul este memorat în variabila DIMPOST. Dacã sunt utilizate toleranþe, sufixul va fi adãugat atât aces-
tora cât ºi dimensiunii de bazã;

Override Dimension Style – pagina
Primary Units
Zona Measurement Scale – stabileºte factorul de scalare ce se aplicã dimensiunilor automat mãsurate de sistem
Scale Factor – stabileºte factorul de scalare ce se aplicã dimensiunilor liniare (textul de cotã se obþine prin în-
mulþirea dimensiunii mãsurate automat de sistem cu factorul de scalare stabilit de utilizator). Factorul de
scalare nu este aplicat toleranþelor ºî este memorat în variabila DIMLFAC;
Apply to Layout Dimensions Only – dacã caseta este validatã atunci factorul de scalare va fi aplicat doar dimen-
siunilor create în spaþiul hârtie. Valoarea este memoratã în variabila DIMLFAC dar cu semn minus;
Zona Zero Suppression – stabileºte suprimarea zerourilor nesemnificative din partea întreagã ºi/sau zecimalã a tex-
tului de cotã. Modul de suprimare este memorat în variabila DIMZIN.
Leading – Suprimã zerourile nesemnificative din partea întreagã a cotei (Ex: cota de 0.75 devine .75);
Trailing – Suprimã zerourile nesemnificative din partea zecimalã (Ex: 1.0250 devine 1.025);
0 Feet – atunci când dimensiunea este mai micã de 1 picior (foot) partea corespunzãtoare este suprimatã fiind af-
iºatã doar partea în inch (Ex: 0'-3 1/2" devine 3 1/2");
0 Inches – atunci când dimensiunea este un numãr întreg de picioare (feet) partea în inch este suprimatã (Ex: 2'-
0" devine 2’);
Zona Angular Dimensions – stabileºte formatul de reprezentare al dimensiunilor unghiulare
Units Format – stabileºte formatul de reprezentare al dimensiunilor unghiulare. Opþiunile ce pot fi utilizate sunt:
Decimal Degrees, Degrees/Minutes/Seconds, Grads, Radians, ºi Surveyor. Opþiunea selectatã este memo-
ratã în variabila DIMAUNIT;
Precision – stabileºte numãrul de zecimale utilizate în reprezentarea cotelor unghiulare. Valoarea este memoratã
în variabila DIMADEC;
Zona Zero Suppression – stabileºte suprimarea zerourilor nesemnificative din partea întreagã ºi/sau zecimalã a cotei
unghiulare. Modul de suprimare este memorat în variabila DIMZIN;
Leading – Suprimã zerourile nesemnificative din partea întreagã a cotei (Ex: cota de 0.75 devine .75);
Trailing – Suprimã zerourile nesemnificative din partea zecimalã (Ex: 1.0250 devine 1.025);
Pagina Alternate Units – stabileºte formatul ºi precizia de reprezentare a unitãþilor de mãsurã
alternative – fig. 5.46.
Figura 5.46 – Caseta New /

Modify / Override Dimension
Style – pagina Alternate Units
Display Alternate Units – dacã este validatã atunci unitãþile de mãsurã alternative sunt adãugate textului de cotã.
Validarea casetei activeazã opþiunile din zona Alternate Units ºi dã valoarea 1 variabilei DIMALT;
Zona Alternate Units – stabileºte formatul dimensiunilor alternative liniare
Unit Format – stabileºte formatul de reprezentare al tuturor dimensiunilor liniare. Opþiunile ce pot fi selectate
sunt: Scientific, Decimal, Engineering, Architectural, Fractional, ºi Windows Desktop. Opþiunea selectatã
este memoratã în variabila DIMALTU;
Precision – stabileºte numãrul zecimalelor afiºate în textul de cotã. Valoarea este memoratã în variabila DIMALTD;
Multiplier for Alternate Units – stabileºte factorul de multiplicare ce se aplicã unitãþilor de mãsurã principale
pentru a le obþine pe cele alternative. Valoarea este memoratã în variabila DIMALTF;
Round Distances To – stabileºte valoarea la care se rotunjesc dimensiunile liniare alternative. Valoarea este memoratã în
variabila DIMALTRND;
Prefix – conþine prefixul ce se adaugã în mod automat dimensiunilor liniare alternative. Prefixul este memorat în
variabila DIMAPOST;
Suffix – conþine sufixul ce este automat adaugat dimensiunilor liniare alternative. Sufixul este memorat în vari-
abila DIMAPOST;
Zona Zero Suppression – stabileºte suprimarea zerourilor nesemnificative din cotele liniare alternative. Modul de
suprimare este memorat în variabila DIMALTZ;
Leading – suprimã zerourile nesemnificative din partea întreagã a cotei;
Trailing – suprimã zerourile nesemnificative din partea zecimalã a cotei;
0 Feet – atunci când dimensiunea este mai micã de 1 picior (foot) partea corespunzãtoare este suprimatã fiind afiºatã doar
partea în inch;
0 Inches – atunci când dimensiunea este un numãr întreg de picioare (feet) partea în inch este suprimatã
Zona Placement – stabileºte modul de amplasare al dimensiunilor alternative. Modul de amplasare este memorat în
variabila DIMAPOST;
After Primary Units – cota alternativã este amplasatã dupã cota principalã
Below Primary Units – cota alternativã este amplasatã sub cota principalã
Pagina Tolerances – stabileºte formatul ºi precizia de reprezentare a toleranþelor – fig. 5.47.
Figura 5.47 – Caseta

New / Modify / Override
Dimension Style – pagina
Tolerances
Method – stabileºte metoda de afiºare a toleranþei. Opþiunile posibile sunt:

None – Cotei nu îi este adãugatã o tolertanþã. Variabila DIMTOL are valoarea 0;
Symmetrical – Cotei îi este automat adãugatã o toleranþã cu semnul “±” – fig. 5.48.a. Valoarea toleranþei se introduce
în câmpul Upper Value. Variabila DIMTOL are valoarea 1 iar variabila DIMLIM are valoarea 0;
Deviation – In dreptul cotei sunt scrise 2 toleranþe suprapuse (una pozitivã ºi alta negativã) – fig. 5.48.b. Valoarea
pozitivã a toleranþei se introduce în câmpul Upper Value iar valoarea negativã în câmpul Lower Value. Val-
orile se introduc fãrã semn. Variabila DIMTOL are valoarea 1, variabila DIMLIM are valoarea 0.
Limits – Sunt afiºate 2 cote suprapuse – fig 5.48.c. Cota superioarã este obþinutã din adunarea cotei de bazã cu va-
loarea toleranþei pozitive (valoare introdusã în câmpul Upper Value) iar cota inferioarã scazând toleranþa
negativã (valoare introdusã în câmpul Lower Value) din cota de bazã. Valorile toleranþelor se introduc fãrã
semn. Variabila DIMTOL are valoarea 0 iar variabila DIMLIM valoarea 1.
Basic – Cota de bazã este introdusã într-un chenar. Distanþa dintre textul de cotã ºi marginea inferioarã a chenarului
este memoratã ca valoare negativã în variabila DIMGAP.
Figura 5.48 – Metode de

afiºare a toleranþei
a b c d
Precision – stabileºte numãrul de zecimale utilizate la reprezentarea toleranþei. Numãrul de zecimale utilizat este
memorat în variabila DIMTDEC;
Upper Value – stabileºte valoarea toleranþei superioare. Dacã valoarea este introdusã fãrã semn ea este automat con-
sideratã ca pozitivã. Pentru specificarea unei valori negative, aceasta trebuie precedatã de semnul -. Valoarea in-
trodusã este memoratã în variabila DIMTP.
Lower Value – stabileºte valoarea toleranþei inferioare. Dacã valoarea este introdusã fãrã semn ea este automat con-
sideratã ca negativã. Pentru specificarea unei valori pozitive, aceasta trebuie precedatã de semnul -. Valoarea in-
trodusã este memoratã în variabila DIMTM.
Scaling for Height – stabileºte înãlþimea caracterului utilizat la scrierea toleranþelor. Inãlþimea caracterului este datã sub forma
unei proporþii faþã de înãlþimea caracterului cotei de bazã. Proporþia este memoratã în variabila DIMTFAC.
Vertical Position – controleazã amplasarea textului toleranþelor în cazurile Symmetrical ºi Deviation
Top – Aliniazã toleranþa faþã de limita superioarã a cotei de bazã. Variabila DIMTOLJ are valoarea 2.
Middle – Aliniazã toleranþa faþã de mijlocul cotei de bazã. Variabila DIMTOLJ are valoarea 1.
Bottom – Aliniazã toleranþa faþã de limita inferioarã a cotei de bazã. Variabila DIMTOLJ are valoarea 0.
Zero Suppression – stabileºte suprimarea zerourilor nesemnificative din toleranþe. Modul de suprimare este memorat
în variabila DIMTZIN;
Leading – suprimã zerourile nesemnificative din partea întreagã a toleranþei;
Trailing – suprimã zerourile nesemnificative din partea zecimalã a toleranþei;
0 Feet – atunci când dimensiunea este mai micã de 1 picior (foot) partea corespunzãtoare este suprimatã fiind af-
iºatã doar partea în inch;
0 Inches – atunci când dimensiunea este un numãr întreg de picioare (feet) partea în inch este suprimatã
Alternate Unit Tolerance – stabileºte precizia ºi suprimarea zerourilor nesemnificative în cazul toleranþelor cotelor al-
ternative
Precision – stabileºte numãrul zecimalelor afiºate. Acest numãr este memorat în variabila DIMALTTD.
Zero Suppression – stabileºte suprimarea zerourilor nesemnificative din toleranþele cotelor alternative. Modul de
suprimare este memorat în variabila DIMALTTZ. Opþiunile de suprimare sunt similare cu cele descrise
anterior
5.26 TESTE
2 Comanda DIMCENTER permite
A. marcarea centrului unei entitãþi de tip cerc sau arc de cerc
B. afiºarea coordonatelor centrului unei entitãþi de tip cerc sau arc de cerc
C. selectarea unei entitãþi de tip cerc sau arc de cerc în vederea cotãrii centrului
3 Comanda QLEADER permite
A. cotarea orizontalã a unei entitãþi
B. cotarea oblica a unei entitãþi
C. desenarea unei înlãnþuiri de linii care la o extremitate are o sageatã în timp ce la cealaltã poate avea o linie de text
4 Primul segment de dreaptã trasat cu comanda QLEADER
A. începe întotdeauna cu o sageatã
B. începe cu o sãgeatã dacã lungimea sãgetii este de douã ori mai micã decât dimensiunea primului segment
C. începe cu o sageatã dacã opþiunii nu îi este atribuit un alt simbol grafic
D. rãspunsul corect este B si C
6 Comanda DIMRADIUS permite
A. cotarea razei unei entitãþi de tip cerc sau arc de cerc
B. cotarea razei unei entitãþi de tip poligon regulat
C. cotarea radialã a unei elipse
7 Comanda DIMDIAMETER permite cotarea diametrului unei entitãþi de tip
A. cerc
B. arc de cerc
C. arc de cerc ce este inclus într-o polilinie deschisa
D. toate rãspunsurile sunt corecte
8 Comanda DIM, subcomanda ANGular permite
A. cotarea unghiulara a unei entitãþi selectate
B. scrierea ungiularã a unui text de cota
C. trasarea sub un anumit unghi a liniei de cotã
D. dimensionarea unghiului dintre doua entitãþi
9 Comanda DIM, subcomanda ROTated permite
A. rotirea textului de cotã
B. desenarea liniei de cotã sub un anumit unghi faþã de entitatea selectatã
C. rotirea cotelor unghiulare cu un anumit unghi
D. rotirea cotelor radiale cu un anumit unghi
10 Comanda DIM, subcomanda BASeline permite
A. continuarea cotãrii utilizând prima linie ajutatore a cotei precedente
B. desenarea unor cote liniare înlãnþuite
C. desenarea unor cote unghiulare înlãnþuite
11 Comanda DIM, subcomanda CONtinue permite
A. desenarea unor cote liniare înlãnþuite
B. desenarea unor cote unghiulare înlãnþuite
D. reluarea ultimei opþiuni de cotare
12 Comanda DIM subcomanda ALIgned permite cotarea

A. cotarea liniara paralelã cu entitatea selectatã
B. cotarea liniarã paralelã cu ultima cotã desenatã
C. cotarea radialã paralelã cu ultima cotã radiala desenatã
D. cotarea diametrala paralelã cu ultima cotã diametralã desenatã
13 Comanda DIM, subcomanda DIMASZ permite
A. cotarea sãgeþilor
B. dimensionarea lungimii sageþilor de cotã
C. dimensionarea latimii sageþilor de cotã
D. desenarea numai a conturului sageþilor de cotã
14 Comanda DIM, subcomanda DIMTXT permite
A. modificarea poziþionarii implicite a textului de cotã
B. dimensionarea înaltimii caracterului utilizat în textul de cotã
C. dimensionarea lãþimii caracterului utilizat în textul de cotã
15 Comanda DIM, subcomanda DIMCEN permite
A. dimensionarea marcatorilor de centru pentru entitãþile de tip cerc sau arc de cerc
B. marcarea centrului unei entitãþi de tip cerc sau arc de cerc
C. alegerea unui alt tip de marcator pentru centrul entitãþilor de tip cerc sau arc de cerc
16 Comanda DIM, subcomanda CONtinue permite desenarea unor cote înlãnþuite
în cazul în care cota de bazã a fost creatã cu subcomanda/subcomenzile
A. ALIgned
B. Linear
C. ROTated
17 Comanda DIM, subcomanda ALIgned permite
A. cotarea segmentelor de dreaptã
B. cotarea cercurilor
C. cotarea arcelor de cerc
18 Comanda DIM, subcomanda HOMetext permite
A. desenarea unei cote unghiulare
B. anularea comenzii DIM curente
C. anularea opþiunii anterior executate
19 Comanda DIMLINEAR în cazul selectãrii unui arc de cerc coteazã
A. raza arcului ºi poziþioneazã linia de cotã orizontal
B. diametrul arcului poziþionând linia de cotã pe orizontalã
C. proiecþia orizontalã a vectorului definit de punctele de capãt ale arcului
D. subcomanda HORizontal nu permite selectarea arcelor de cerc
20 Comanda DIMLINEAR în cazul selectãrii unui cerc coteazã
A. raza cercului ºi poziþioneazã linia de cotã orizontal
B. diametrul cercului poziþionând linia de cotã pe orizontalã
C. proiecþia orizontalã a vectorului definit de punctele de capãt ale cercului
D. subcomanda HORizontal nu permite selectarea cercurilor
21 Comanda DIM,, subcomanda BAS plaseazã cotele
A. una dupã alta la acelaºi nivel
B. succesiv una deasupra celeilalte pornind de la cota de bazã
C. succesiv una sub alta pornind de la cota de bazã
D. niciun rãspuns nu este corect
22 Comanda DIM, subcomanda NEWtext permite
A. repoziþionarea liniei de cotã
B. repoziþionarea textului de cotã
C. modificarea textului de cotã
D. nu existã opþiunea NEWtext
23 Comanda DIM subcomanda STATUS permite
A. reactualizarea ultimei variabile de cotare care a fost modificatã
B. afiºarea valorilor variabilelor de cotare modificate
C. modificarea valorii unei variabile de cotare
D. afiºarea valorilor curente ale variabilelor de cotare
24 Comanda DIM, subcomanda STYLE permite
A. modificarea amplasãrii liniilor ajutãtoare
B. modificarea amplasãrii liniei de cotã
C. modificarea amplasãrii textului de cotã
D. modificarea tipului de caracter utilizat la scrierea textului de cotã
25 Comanda DIM, subcomanda UPDate permite
A. reactualizarea textului de cotã conform variabilelor de cotare curente
B. reactualizarea cotelor selectate conform variabilelor de cotare curente
CAPITOLUL 6
COMENZI UTILITARE ªI DE EDITARE
A BLOCURILOR
6.1. LIST / DBLIST

Comanda LIST afiºeazã caracteristicile geometrice ale entitãþii selectate. DBLIST (Data Base
LIST) afiºeazã caracteristicile tuturor obiectelor (entitãþilor) din desenul curent. Informaþiile
afiºate sunt: stratul care conþine obiectul (entitatea), coordonatele X,Y ºi Z relative la UCS-ul
curent, lungimea obiectului, culoarea, tipul ºi grosimea de linie cu care este desenat obiectul
(dacã nu sunt cele implicite stratului -bylayer). Lista este afiºatã într-o fereastrã text (Auto-
CAD text Window) ce este automat deschisã de sistem la lansarea în lucru a comenzii. Ordi-
nea de listare a obiectelor este de la cel din urmã obiect creat la primul. Informaþia este listatã
pânã la umplerea ferestrei, dupã care este afiºat mesajul Press ENTER to continue: prin care
se cere apãsarea taste ENTER pentru continuarea afiºãrii listei. Pentru a întrerupe afiºarea
listei se apasã pe tasta Esc.
MD [Tools] [Inquiry] [List]

ZC list sau dblist
IT (IT = Inquiry ToolBar)

Select objects: Se selecteazã entitatea a cãror caracteristici sunt dorite.
Observaþii:
 Entitãþile ale cãror caracteristici pot fi afiºate sunt de tip: arc de cerc, cerc; inel,
elipsã, haºurã, linie, polilinie, poligon, text, atributele blocurilor, reþea 3D, feþe 3D.
 Aflarea lungimii unei entitãþi este mai rapidã prin LIST decât prin comanda
DISTANCE.
 Codurile de tip HANDLES, în cazul în care sunt activate, sunt automat incluse în
lista afiºatã.
 Selectarea mai multor entitãþi poate produce confuzii în atribuirea secvenþelor de
caracteristici listate ºi entitãþile corespunzãtoare.
 In cazul haºurilor lista va conþine factorul de scalare 1 ºi unghiul de rotire 0.
Exemple
Listarea caracteristicilor unei linii.
Command: line
From point: 50,50
To point: @20,20
To point:
Command: list
Select objects: (se selecteazã linia desenatã)
Select objects:
LINE Layer: CONT
from point, X= 50.000 Y= 50.000 Z= 0.000
to point, X= 70.000 Y= 70.000 Z= 0.000
Length = 28.28, Angle in X, Y Plane = 45
DeltaX = 20.000, DeltaY = 20.000, DeltaZ = 0.000
6.2. LIMITS
Comanda LIMITS se utilizeazã pentru definirea limitelor suprafeþei de desenare, res-pectiv a
frontierei sale. Definirea se face prin specificarea coordonatelor absolute ale colþurilor opuse -
stânga jos ºi dreapta sus. Comanda permite modificarea acestor va-lori, precum ºi activarea
sau dezactivarea controlului încadrãrii desenului în limitele de desenare. In mod implicit con-
trolul este dezactivat (Off).
MD [Format] [Drawing Limits]

ZC limits
ON/OFF/<Lower left corner> <0.000, 0.000>:
Upper right corner <12.000, 9.000>:
ON Activeazã controlul încadrãrii în limitele de desenare. Nu pot fi utilizate puncte situate în afara acestor limite.
OFF Dezactiveazã controlul încadrãrii în limitele de desenare. Pot fi utilizate puncte situate în afara acestor limite.
Lower left corner
Permite modificarea coordonatelor colþului din stânga jos al frontierei de desenare.
Upper right corner
Permite modificarea coordonatelor colþului din drepta sus al frontierei de desenare.
Variabile de sistem
LIMCHECK In cazul în care controlul încadrãrii în limitele de desenare este activat vari-
abila are valoarea 1 în caz contrar ia valoarea 0.
LIMMIN Memoreazã coordonatele colþului din stânga jos al suprafeþei de desenare.
LIMMAX Memoreazã coordonatele colþului din dreapta sus al suprafeþei de desenare.
Observaþii:
 Comanda Zoom opþiunea All afiºeazã toate entitãþile desenate indiferent dacã ac-
estea sunt sau nu cuprinse în limitele de desenare.
 Nu existã limitã de desenare pe direcþia Z a UCS-ului curent.

 Dacã afiºarea grid-ului este activatã,acesta va umple aria cuprinsã între limitele de
desenare.
 Comezile PLOT ºi PRPLOT acþioneazã numai între limitele de desenare.
 Dacã în timpul sesiunii de lucru se face referire la un punct situat în afara limitelor
de desenare va fi afiºat mesajul: “Outside limits”.
6.3. CAL
Comanda CAL lanseazã în lucru un aºa zis “calculator” cu ajutorul cãruia se pot calcula ex-
presii matematice sau se pot evalua puncte (vectori). Expresiile de calcul introduse de utiliza-
tor pot utiliza obiectele geometrice definite în desenul curent prin intermediul funcþiilor de tip
Object Snap (INTersection, CENter, TANgent, etc.). In expresii pot fi utilizate variabile
AutoLISP ºi în acelaºi timp, valoarea expresiilor poate fi atribuitã variabilelor AutoLISP. Ex-
presiile fie cã sunt aritmetice sau vectoriale pot fi utilizate în orice comandã AutoCAD care
opereazã cu puncte, vectori sau valori numerice.
ZC cal
Initializing...>> Expression: Se aºteaptã introducerea unei expresii aritmetice sau vectoriale
pentru evaluare.
Sintaxa expresiilor
Modul de calcul al expresiilor este conform standardelor matematice uzuale. Astfel:
 evaluarea începe cu cea mai interioarã pereche de paranteze;
 ordinea de evaluare a operatorilor este: exponenþii, înmulþirea ºi împãrþirea, adu-
narea ºi scãderea;
 ordinea de evaluare a operatorilor de acelaºi rang este de la stânga la dreapta.
Expresii numerice
Expresiile numerice pot include numere reale ºi/sau întregi combinate cu operatorii din tab. 6.1.
Tabelul 6.1
Operator Operaþie Exemplu de utilizare
() Gruparea expresiilor (3+2.5)/5.25
^ Ridicare la putere (6.37^3.5)+2*PI
*, / Inmulþire, împãrþire 6*3+3/5.2
+, - Adunare, scãdere 2.5+6.3-4
Expresii vectoriale
O expresie vectorialã reprezintã o combinaþie de puncte, vectori, numere ºi operatori specifici.
Operatorii vectoriali sunt prezentaþi în tab. 6.2.
Tabelul 6.2
Operator Operaþie Exemplu de utilizare
() Gruparea expresiilor
& Produs vectorial
[a,b,c]&[x,y,z] = [ (b*z) – (c*y) , (c*x) – (a*z) , (a*y) – (b*x) ]
* Produs scalar
[a,b,c]*[x,y,z] = ax + by + cz
*, / Inmulþirea, împãrþirea unui vector cu un numãr real
a*[x,y,z] = [a*x,a*y,a*z]
+, - Adunare, scãdere vectorialã (puncte) Dacã A reprezintã un punct, atunci: A+[2,5,3]
reprezintã un punct poziþionat relativ faþã de
punctul A la {2,5,3] unitãþi grafice
[a,b,c] + [x,y,z] = [a+x,b+y,c+z]
Definirea unghiurilor
In mod implicit unghiurile se definesc în grde hexazecimale. Formatul de scriere este urmãtorul:
GdM'S" unde: G reprezintã gradele; M reprezintã minutele; S reprezintã secundele.
Unghiurile cu valori mai mici de un grad trebuie sã aibã prefixul 0d. In cazul în care minutele
ºi secundele sunt 0 atunci ele pot fi omise din definire.
Unghiurile în radiani se scriu prin valoare urmatã sufixul r. Unghiurile în grade centesimale se
scriu prin valoare urmatã sufixul g.
Exemple
116.3r ; 11g ; 15d19'25" ; 0d15'30"
In mod implicit, indiferent de modul de definire al unghiurilor, AutoCAD-ul le transformã în
valori hexazecimale.
Descrierea punctelor ºi vectorilor
Un punct sau vector se defineºte ca un ºir de trei valori (sau expresii reale) despãrþite prin vir-
gulã ºi închise între paranteze drepte  [v1,v2,v3]. Formatul de descriere al punctelor în cad-
rul comenzii CAL este prezentat în tab. 6.3.
Tabelul 6.3
Sistem de coordonate Format de scriere Exemplu de utilizare
Polar [dist<unghi] [2*(1.0+3.3),0.4–1.1,2*1.4]
Cilindric [dist<unghi,z]
Sferic [dist<unghi1<unghi2] [@*3+2<15+25<35d30"]
Relativ [@x,y,z]
WCS în loc de UCS [*x,y,z]
Notã: componentele nule pot fi omise.

Exemple:
[5,1] este identic cu [5,1,0]
[,,6] este identic cu [0,0,6]
[ ] este identic cu [0,0,0]
end+[5,4]
In ultimul exemplu este calculat un punct care se gãseºte amplast la 5 unitãþi pe axa Ox ºi 4
unitãþi pe axa Oy faþã de punctul selectat cu modul OSNAP end.
Utilizarea variabilelor AutoLISP
In cadrul expresiilor aritmetice pot fi utilizate variabile AutoLISP de tip real, întreg, puncte
sau vectori 2D, 3D.
Spre exemplu dacã în variabila P1 sunt memorate coordonatele unui punct, atunci se poate de-
finii un punct deplasat pe Ox cu 6 unitãþi grafice ºi pe Oy cu 10 unitãþi prin expresia:
P1+[6,10]
Atribuirea de valori variabilelor AutoLISP

Pentrua a atribuii unei variabile AutoLISP valoarea unei expresii este suficient sã precedãm
expresia de numele variabile ºi de semnul =.
NumVar=Expresie
Variabila rãmâne definitã pe toatã durata lucrului în desenul curent ºi prin urmare poate fi uti-
lizatã oricând.
Exemplu
In variabila P1 se salveazã punctul definit prin deplasãrile de 2 unitãþi pe Ox ºi 3 unitãþi pe Oy fatã de punctul de intersecþie
ce se selecteazã de utilizator.
Command: cal
>> Expression: P1=int+[2,3]
>> Select entity for INT snap: Se selecteazã intersecþia a douã obiecte din desenul curent
In variabila R1 se salveazã o valoare egalã cu o treime din distanþa dintre punctele de sfârºit a douã obiecte selectate de uti-
lizator din desenul curent.
Command: cal
>> Expression: R1=dist(end,end)/3
>> Select entity for END snap: Se selecteazã sfârºitul primului obiect
>> Select entity for END snap: Se selecteazã sfârºitul celui de-al doilea obiect
Se deseneazã un cerc cu centrul într-un punct deplasat faþã de punctul P1 cu 10 unitãþi pe direcþia Ox ºi având raza jumãtate din R1
Command: circle
Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tangent tangent radius)]: 'cal
>> Expression: P1+[10,]
Specify radius of circle or [Diameter] <last>: 'cal
>> Expression: R1/2
Utilizarea funcþiilor matematice

Expresiile matematice din comanda pot utiliza funcþiile din tab. 6.4.
Tabelul 6.4
Funcþie Descriere Observaþii
sin(unghi) sinusul unghiului
cos(unghi) cosinusul unghiului
tang(unghi tangenta unghiului
asin(real) arcsinusul numãrului real Numãrul trebuie sã aparþinã intervalului –1 … 1
acos(real) arccosinusul numãrului real Numãrul trebuie sã aparþinã intervalului –1 … 1
atan(real) arctangenta numãrului real
ln(real) logaritmul natural din numãrul real Numãrul trebuie sã fie pozitiv
log(real) logaritm zecimal din numãrul real Numãrul trebuie sã fie pozitiv
exp(real) e ridicat la putere cu numãrul real
exp10(real) 10 ridicat la putere cu numãrul real
sqr(real) numãrul real ridicat la pãtrat
sqrt(real) rãdãcinã pãtratã din numãrul real Numãrul trebuie sã fie pozitiv
abs(real) valoarea absolutã a numãrului real
roud(real) numãrul este aproximat la cel mai apropiat întreg
trunc(real) partea întreagã a numãrului real
r2d(unghi) unghiul în radiani este convertit în grade hexazecimale
d2r(unghi) unghiul în grade hexazecimale este convertit în radiani
pi constanta pi
Conversia unitãþilor de mãsurã

Funcþia AutoLISP CVUNIT permite convertirea valorilor numerice dintr-o unitate de nãsurã
în alta. Unitãþile de mãsurã care recunoscute sunt definite în fiºierul acad.unt din subdirectorul
Support. Sintaxa instrucþiunii este urmãtoarea:
cvunit(valuare, unit_initiala, unit_finala)
Exemplu:
In exemplul urmãtor se transformã 2 inch în milimetri.

Command: cal
Initializing...>> Expression: cvunit(2,inch,mm)
50.8
Calcularea unui vector prin 2 puncte

Funcþiile de calcul a unui vector prin 2 puncte sunt: VEC ºi VEC1. Sintaxa lor este:
vec(p1,p2) Defineºte vectorul din punctul p1 în punctul p2
vec1(p1,p2) Defineºte vectorul unitar din punctul p1 în punctul p2
Exemplu:
In exemplul urmãtor se mutã obiectul selectat cu 5 unitãþi, pe direcþia definitã de mijloacele a

2 linii anterior desenate.
Command: m
MOVE Select objects: 1 found Se selecteazã obiectul ce se mutã
Select objects:
Specify base point or displacement: 'cal
>> Expression: 3*vec1(mid,mid)
>> Select entity for MID snap: Se selecteazã prima linie
>> Select entity for MID snap: Se selecteazã a doua linie
(2.83752 -0.9739 0.0)
Specify second point of displacement or <use first point as displacement>: Selectaþi un punct sau tastaþi ENTER
In tabelul 6.5 sunt date o serie de exemple de calcul al punctelor ºi vectorilor prin intermediul
comenzii cal.
Tabelul 6.5 – exemple de calcul al punctelor ºi vectorilor
Expresie Comentariu
vec(a,b) Defineºte vectorul utilizat în mutarea obiectelor (atât ca direcþie cât ºi ca distanþã). Vectorul are punctul
de start a ºi punctul de vârf b
vec1(a,b) Defineºte vectorul unitar ce defineºte direcþia de mutare (distanþa este consideratã egalã cu unitatea).
Vectorul unitar este definit pe direcþia punctelor a, b având sensul de la a la b.
L* vec1(a,b) Defineºte un vector de lungime L pe direcþia punctelor a, b având sensul de la a la b.
a+v Defineºte un punct translatat faþã de punctul a prin vectorul v
a + [6<30] Defineºte un punct poziþionat faþã de punctul a la 6 unitãþi sub un unghi de 30 grade. Notaþia [6<30]
defineºte un vector de 6 unitãþi sub un unghi de 30 de grade faþã de axa Ox.
Calcularea lungimii unui vector

se realizeazã cu funcþia abs care are urmãtoarea sintaxã:
abs(v) unde: v reprezintã un vector
Exemplu
Calcularea lungimii vectorului cu definiþia [3,5,4].
Command: cal
>> Expression: abs([3,5,4])
7.07107 Valoarea returnatã de sistem
Utilizarea punctelor selectate cu mouse-ul sau alt dispozitiv indicator

Funcþia CUR determinã afiºarea unui mesaj de selectare a unui punct. Odatã punctul selectat,
cordonatele sale (coordonate corespunzãtoare UCS-ului curent) sunt memorate ºi pot fi utili-
zate în expresia definitã de utilizator. Coordonate punctului selectat sunt deasemenea memo-
rate în variabila LASTPOINT
Exemplu
Se defineºte un punct care este poziþionat cu vectorul de deplasare [1.2,4.8,0] faþã de punctul
selectat. Vectorul [1.2,4.8,0] se obþine ca rezultat al expresiei 1.2*[1,4]
Command: cal
>> Expression: cur+1.2*[1,4]
>> Enter a point: Se selecteazã un punct cu mouse-ul
(5.90042 9.3 0.0) Valoarea returnatã de sistem
Utilizarea ultimului punct memorat de sistem

Pentru a referi într-o expresie coordonatele ultimului punct memorat de sistem, se utilizeazã
caracterul special @,.
Exemplu
Se construieºte un cerc oarecare (îl vom nota C) ºi o linie L1. Se defineºte linia L2 ale cãrei
puncte de capãt au urmãtoarele caracteristici:
 punctul de start: deplasat cu 10 unitãþi grafice pe axa Ox faþã de centrul cercului C
 punctul de capãt: deplasat cu 30 unitãþi faþã de punctul de start pe direcþia vectorului de-
finit de centrul cercului C ºi mijlocul liniei L1
Command: _line
Specify first point: 'cal
>> Expression: cen+[10,0]
>> Select entity for CEN snap: se sel-
ceteazã cercul C
(61.2931 68.8463 0.0)
Specify next point or [Undo]: 'cal
>> Expression: @+30*vec1(cen,mid)
>> Select entity for CEN snap: se selec-
teazã cercul C
>> Select entity for MID snap: se selec- Figura 6.1 – Utilizarea comenzii CAL
teazã linia L1
(89.5354 78.9643 0.0)
Tabelul 6.6 – Moduri OSNAP
In figura 6.1 cu linie punct a fost figurat vectorul de depla-
sare, iar cu linie continuã, linia rezultatã în urma comenzii.
Mod Prescurtare
OSNAP
Utilizarea modurilor OSNAP în expresiile comenzii CAL

END ENDPOINT
EXT EXTENSION
In expresiile funcþiei CAL pot fi utilizate toate modurile
INS INSERT
OSNAP prezentate în tabelul 6.6. Atunci când este utilizat,

INT INTERSECTION
MID MIDPOINT
modul OSNAP determinã afiºarea unui mesaj prin care se CEN CENTER
cere selectarea unui obiect, ºi apoi returneazã coordonatele NEA NEAREST
NOD NODE
punctului determinat. Aceste coordonate sunt automat
memorate în variabila de sistem LASTPOINT. Modurile
QUA QUADRANT
OSNAP pot fi utilizate prin prescurtãrile din tabelul 6.6.

PAR PARALLEL
PER PERPENDICULAR
TAN TANGENT
Utilizarea filtrelor în definirea coordonatelor unui punct
Filtrelele reprezintã o serie de funcþii care extrag una sau mai multe coordonate ale unui punct
ºi le atribuie unui alt punct. Filtrele ce pot fi utilizate în cadrul comenzii CAL sunt prezentate
în tabelul 6.7
Funcþie Descriere
xyof(p1) Extrage componentele X ºi Y ale punctului p1 ºi atribuie componentei Z valoarea 0.
xzof(p1) Extrage componentele X ºi Z ale punctului p1 ºi atribuie componentei Y valoarea 0.
yzof(p1) Extrage componentele Y ºi Z ale punctului p1 ºi atribuie componentei X valoarea 0.
xof(p1) Extrage componenta X a punctului p1 ºi atribuie componentelor Y ºi Z valoarea 0.
yof(p1) Extrage componenta Y a punctului p1 ºi atribuie componentelor X ºi Z valoarea 0.
zof(p1) Extrage componenta Z a punctului p1 ºi atribuie componentelor X ºi Y valoarea 0.
rxof(p1) Extrage componenta X a punctului p1
ryof(p1) Extrage componenta Y a punctului p1

rzof(p1) Extrage componenta Z a punctului p1
Exemplu
Se extrage coordonata Z a unui punct definit în coordonate sferice
zof([10<45<30])
Se defineºte un punct ale cãrui coordonate X ºi Y sunt preluate de la punctul p1 ºi coordonata

Z de la punctul p2.
xyof(p1)+zof(p2)
Calcularea unui punct ce aparþine unei linii

Calcularea unui punct ce aparþine unui linii se realizeazã cu funcþiile PLT ºi PLD. Sintaxa ºi
descrierea funcþiilor este urmãtoarea:
pld(p1,p2,dist) Returneazã un punct de pe linia definitã de punctele p1 ºi p2. Parametrul dist defineºte distanþa punc-
tului returnat faþã de p1.
plt(p1,p2,t) Returneazã un punct de pe linia definitã de punctele p1 ºi p2. Parametrul t defineºte procentual dis-
tanþa dintre punctului returnat ºi p1 (înmulþind t cu distanþa dintre p1 ºi p2 se obþine distanþa dintre p1
ºi punctul returnat.
Rotirea unui punct în jurul unei axe/punct de origine

Pentru a roti un punct în jurul unui punct de origine se utilizeazã funcþia ROT care are urmã-
toarea sintaxã:
rot(p,origin,ang) unde: p – punctul ce se roteºte; origin – punctul de origine; ang – unghiul de rotire (fig. 6.2)
Pentru a roti un punct în jurul unei axe definitã de punctele AxP1 ºi AxP2 funcþia ROT are
urmãtoarea formã:
rot(p,AxP1,AxP2,ang) fig. 6.3
Funcþia ROT returneazã sistemului punctul rotit.
Figura 6.2 – Utilizarea funcþiei ROT Figura 6.3 – Utilizarea funcþiei ROT
Obþinerea punctelor de intersecþie

Pentru a obþine punctul de intersecþie dintre linia definitã prin punctele p1, p2 ºi linia definitã
de punctele p3, p4 se utilizeazã funcþia ILL care are urmãtoarea sintaxã:
ill(p1,p2,p3,p4)
Pentru a obþine punctul de intersecþie dintre linia definitã de punctele p1, p2 ºi un plan definit
prin punctele p3, p4, p5 se utilizeazã funcþia ILP care are urmãtoarea sintaxã:
ilp(p1,p2,p3,p4,p5)
Calcularea unei distanþe
Calculul distanþei dintre punctele p1 ºi p2 se realizeazã cu funcþia DIST:
dist(p1,p2)
Calculul distanþei minime dintre punctul p ºi linia ce trece prin punctele p1 ºi p2 se realizeazã
cu funcþia DPL care are urmãtoarea sintaxã:
dpl(p,p1,p2)
Calculul distanþei mininme dintre un punct p ºi un plan definit de punctele p1, p2 ºi p3 se real-
izeazã cu funcþia DPP:
dpp(p,p1,p2,p3)
In locul punctelor se pot utiliza modurile OSNAP. Astfel pentru a calcula distanþa dintre cen-
trul unui cerc ºi mijlocul unei linii se va utiliza instrucþiunea:
dist(cen,mid)
Tot ca exemplu, pentru a calcula distanþa dintre punctul de coordonate 4,2,5 ºi un plan definit
de mijlocul a trei drepte, se utilizeazã instrucþiunea:
dpp([4,2,5],mid, mid, mid)
Obþinerea razei unui cerc sau arc de cerc

Funcþia RAD returneazã raza cercului sau arcului de cerc selectat (inclusiv arc de plilinie 2D).
In exemplul care urmeazã presupunând existenþa unui cerc C se va construi un nou cerc con-
centric cu primul ºi având ca razã jumãtate din raza cercului C – fig. 6.4.
Command: _circle
Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: cen
of selecteazã cercul C
Specify radius of circle or [Diameter] <20.1545>: 'cal
>> Expression: rad/2
>> Select circle, arc or polyline segment for RAD function: selcteazã cercul C
10.0772 raza returnatã
Figura 6.4 – utilizarea funcþiei RAD
Obþinerea valorii unui unghi

Funcþia ASG este utilizatã pentru determinarea unghiului dintre douã linii. In plan, unghiurile
sunt mãsurate în sens trigonometric de la axa Ox, iar în spaþiu 3D mãsurarea se face începând
de la axa selectatã de utilizator. Sintaxa funcþiei este:
ang(v) unde: v reprezintã un vector definit de utilizator
Funþia în cazul precedent va determina unghiul pe care-l face vectorul v cu axa Ox – fig
6.5.a..In cazul în care se doreºte mãsurarea unghiului pe care îl face o linie definitã de punc-
tele p1, p2 ºi axa Ox – fig. 6.5.b.–, funcþia are urmãtoarea formã:
ang(p1,p2)
Dacã liniile sunt definite printr-un punct comun –apex, fig. 6.5.c.– ºi punctele p1, p2 forma
funcþiei este:
ang(apex,p1,p2) unde: prima linie este determinatã de punctul apex ºi p1 iar a doua linie de apex ºi p2
Toate formele anterioare de apelare a funcþiei au ca parametrii puncte 2D. In cazul în care se
lucreazã cu puncte 3D – fig. 6.5.d.– forma de apelare este:
ang(apex,p1,p2,p)
Unghiul este mãsurat între prima linie (definitã de punctele 3D apex ºi p1) ºi a doua linie (de-
finitã de apex ºi p2) în sens trigonometric faþã de axa definitã de punctele apex ºi p.
a. b.
c. d.
Figura 6.5. – Utilizarea funcþiei ANG
6.4. BHATCH
Comanda BHATCH se utilizeazã pentru crearea haºurilor destinate umplerii conturului rup-
turilor ºi secþiunilor. Prin comanda BHATCH sunt create blocuri fãrã nume, care conþin tipul
de haºurã aplicat, sau o anumitã culoare. Haºurile create pot fi asociative (aria haºuratã este
automat modificatã odatã cu modificarea frontierelor) sau nonasociative (aria haºuratã nu este
modificatã automat). Definiþiile tipurilor de haºuri sunt memorate în fiºierul ACAD.PAT,
ACADISO.PAT sau într-un fiºier cu extensia .PAT creat de utilizator.
MD [Draw] [Hatch]
LC BHATCH
DrT
Lansarea în execuþie a comenzii determinã afiºarea casetei de dialog Boudary Hatch – fig. 6.6.
Figura 6.6. – Caseta de

dialog Boudary Hatch,
pagina Quick
Caseta conþine douã pagini: Quick ºi Advanced. In continuare vor fi prezentate cele mai uzu-
lale opþiuni ale comenzii, grupate pe pagini.
Pagina Quick, fig. 6.6 – cuprinde opþiuni pentru definirea caracteristicilor haºurii ce se aplicã.
Type Defineºte tipul de haºurã care se aplicã.
Predefined – Va fi utilizat un tip de haºurã predefinit. Aceste tipuri sunt memorate în fiºîerele ACAD.PAT ºi
ACADISO.PAT. Utilizatorul poate modifica unghiul de aplicare ºi factorul de scalare al haºurii. In cazul în care
haºura este de tip ISO se poate impune ºi grosimea elementelor din care este alcãtuitã haºura.
User Defined – Haºura va fi constituitã din linii paralele echidistanþate ºi înclinate la o valoare impusã de utilizator.
Custom – Tipul de haºurã utilizat va fi încãrcat dintr-un fiºier de tip .PAT creat de utilizator.
Pattern Afiºeazã numele tipurilor da haºuri predefinite ce sunt disponibile. Lista începe cu ultimele 6 tipuri de haºuri uti-
lizate. In cazul în care forma haºurii nu este recunoscutã dupã nume, se va acþiona butonul […]. Ca efect siste-
mul va afiºa caseta de dialog Hatch Pattern Palette – fig. 6.7. – în care haºurile pot fi vizualizate.
Opþiunea Pattern este activã doar dacã opþiunea Type are valoarea Predefined.
Swatch Conþine imaginea tipului de haºurã selectat. Dacã se dã clic în zona de afiºare a imaginii, atunci sistemul va afiºa
caseta de dialog Hatch Pattern Palette.
Custom Pattern – Sunt afiºate denumirile tipurilor de haºuri definite de utilizator. Opþiunea este activã doar dacã opþiunea
Type are valoarea Custom.
Angle Permite definirea unghiului sub care va fi poziþionatã haºura. Unghiul se mãsoarã faþã de direcþia axei Ox a sis-
temului UCS curent.
Scale Permite definirea factorului de scalare ce se aplicã haºurii. Ca efect se obþine modificarea distanþei dintre ele-
mentele constitutive ale haºurii.
Relativ to Paper Space – Conþine factorul de scalare relativ la unitatea de mãsurã stabilitã în spaþiul hârtie. Opþiunea este
valabilã doar în spaþiul hârtie.
Spacing Conþine distanþa dintre douã linii succesive din haºurile definite de utilizator – Custom Pattern.Opþiunea este ac-
tivã doar dacã opþiunea Type are valoarea User Defined
ISO Pen Width – Scaleazã haºura de tip ISO corespunzãtor grosimii alese. Opþiunea este activã doar dacã opþiunea Type
are valoarea Predefined ºi opþiunea Pattern conþine un tip de haºurã ISO.
Figura 6.7 – Exemple de tipuri predefinite de haºuri
Figura 6.8 – Caseta de

dialog Boudary Hatch,
pagina Advanced
Pagina Advanced – cuprinde opþiuni pentru definirea frontierelor ariei ce se haºureazã..

Island detection style – Defineºte modul de haºurare în cazul în care domeniile ce se haºureazã sunt imbricate (cuprinse
unul în altul). In cazul în care domeniul de haºurat nu conþine un alt domeniu, opþiunea nu are nici un efect
Normal – Domeniile sunt haºurate din douã în douã, începând cu cel mai exterior domeniu – fig. 6.9.a.
Outer – Va fi haºurat cel mai exterior domeniu – fig. 6.9.b.
Ignore – Sunt ignorate toate domeniile interioare haºura trecând peste ele – fig. 6.9.c.
Stilurile de haºurare Normal, Outer ºi Ignore pot fi stabilite ºi în cursul selectãrii punctului interior domeniului ce se
haºureazã, prin selectare din caseta ce apare dacã se dã clic cu butonul din dreapa mouse-lui în afara zonei de haºurat
Figura 6.9 – Stilurile

de haºurare Normal,
Outer ºi Ignore
a b c
Object Type – In cazul în care cãsuþa Retain Bounderies este marcatã atunci sistemul în mod automat:
 costruieºte un contur de tip polilinie în jurul haºurii – dacã Object Type are valoarea Polyline;
 transformã domeniul într-o regiune – dacã Object Type are valoarea Region.
Boudery Set – Permite definirea obiectelor ce pot forma frontiere ale domeniilor ce se haºureazã. Opþiunea este
luatã în considerare doar dacã selectarea domeniilor se face prin puncte interioare. Implicit opþiunea are
valoarea Current Viewport, în care caz toate obiectele vizibile pot forma frontiere. Pentru a crea un set
propriu de obiecte ce pot forma frontiere de domenii de haºurat se puncteazã butonul New.
Island Detection Method – Determinã includerea sau nu a insulelor (domenii interioare) în domeniul de haºurat.
Sunt posibile douã opþiuni:
Flood – Sunt acceptate insule în domeniul selectat.
Ray Casting – Din punctul selectat pentru definirea domeniului se duce o dreaptã pe cel mai apropiat obiect. Se ur-
mãreºte în sens antiorar conturul acestuia sau conturul pe care-l face acesta cu alte obiecte cu care se intersec-
teazã, ºi astfel se construieºte frontiera domeniului de haºurat. Toate domeniile interioare domeniului determinat
sunt ignorate. In cazul în care obiectul cel mai apropiat de punctul de definire duce la construirea unei frontiere
ce nu conþine punctul, va fi afiºatã caseta de eroare Boundary Definition Error cu mesajul “Punctul este exterior
frontierei” (Point is outside of boundery).
Pick Points – Punctarea butonului are ca efect afiºarea unui mesaj prin care se cere selectarea unui punct interior domeniu-
lui de haºurat (Select internal point:). Pentru a da posibilitatea definirii mai multor domenii de haºurat, mesajul
este autorepetitiv. Ieºirea din selecþie se realizeazã prin apãsarea tastei Enter.
Detectarea frontierelor domeniilor ce se haºureazã este dependentã de valoarea opþiunii Island Detection
Method (Flood: sunt detectate toate obiectele interioare frontierei imediat exterioare punctului selectat; Ray
Casting: nici un obiect din interiorul frontierei imediat exterioare punctului nu este detectat). Odatã domeniile
determinate, modul de haºurare este dependent de valoarea opþiunii Island Detection Style.
Select Object – Reprezintã a doua metodã de definire a domeniilor de haºurat. In versiunile anterioare versiunii 12 a AC-
ului aceasta era singura metodã de definire a frontierelor domeniilor ce se haºureazã.
Selectarea butonului determinã afiºarea unui mesaj prin care se cere selectarea obiectelor ce formeazã frontiera
domeniului de haºurat. Pentru ca rezultatul haºurãrii sã fie cel dorit, trebuie ca obiectele selectate sã nu depãºea-
scã frontiera domeniului vizat. O altã condiþie este ca frontiera domeniului sã nu prezinte discontinuitãþi.
Prin aceastã metodã, sistemul nu determinã automat obiectele din interiorul frontierei selectate. Pentru a fi detec-
tate, obiectele interioare trebuiesc selectate explicit. Dupã selecþie modul de haºurare este dependent de valoarea
opþiunii Island Detection Style.
Remove Islands – Opþiunea se aplicã în cazul în urma selectãrii care avem mai multe domenii incluse unul în altul. In
aceasþã situaþie, prin opþiune se pot elimina din setul de selecþie domeniile ce nu sunt dorite.
View Selections – determinã afiºarea frontierelor definite. Opþiunea nu este accesibilã dacã nu a fost selectat un punct inte-
rior sau un obiect.
Inherit Properties – Determinã haºurarea domeniului selectat cu o haºurã cu caracteristicile similare unei haºuri existente ºi
selectate. Activarea opþiunii determinã afiºarea mesajului “Selectaþi obiectul haºurã asociat” (Select associative
hatch object:) prin care se cere selectarea haºurii ale cãrei caracteristici se doresc.
Double In cazul în care se utilizeazã un tip de haºurã utilizator (User defined), opþiunea determinã desenarea unui al
doilea set de linii perpendiculare pe primul set (se creazã o haºurã în cruce).
Composition – Determinã dacã haºura este asociativã sau nu. In cazul în care este asociativã, domeniul haºurat se modificã
odatã cu modificarea frontierei (modificarea obiectelor care definesc frontiera).
Preview Dezactiveazã temporar caseta de dialog ºi afiºeazã domeniile definite haºurate conform caracteristicilor curente.
Variabile de sistem
HPNAME Memoreazã numele tipului de haºurã utilizat. Dacã numele tipului de haºurã
se continuã cu “,N” la haºurare va fi aplicat stilul Normal (haºurarea regi-
unilor din douã în douã începând cu exteriorul. Dacã numele haºurii se con-
tinuã cu “,O” va fi aplicat stilul Outer, iar dacã numele este continuat cu “,I”
atunci se aplicã stilul Ignore. Variabila poate înmagazina pânã la 34 caractere
HPANG Conþine unghiul de dispunere al haºurii. Valoarea implicitã este 0.0.
HPSCALE Conþine factorul de scalare ce se aplicã haºurii. Valoarea implicitã este 1.0.
Valoarea variabilei trebuie sã fie mai mare decât 0.0. Valorile subunitare duc
la micºorãri iar cele supraunitare la mãriri.
HPSPACE Conþine distanþa de spaþiere a liniilor din haºura curentã definitã de utilizator.
Valoarea implicitã este 1.0. Nu trebuie sã fie 0.0. Se indicã o valoare mai
mare de 10.0
HPDOUBLE Variabila are sens doar în cazul haºurilor de tip User defined, când dacã are
valoarea 1 atunci determinã realizarea unei haºuri în cruce. Vasloarea im-
plicitã este 0.
Observaþii:
 Haºurile sunt automat construite în planul curent de desenare.
 Dacã suprafaþa de haºurat are contur complex este de preferat ca acesta sã fie trasat
cu ajutorul comenzii PLINE, în acest fel el poate fi selectat dintr-un singur pas.
 Pentru a crea o haºurã în jurul unor entitãþi de tip text, atribut, “urmã”, solid, care
sunt incluse într-un contur dat, este suficient ca ele sã fie incluse în mulþimea de se-
lecþie.
 Pentru a opri forþat procesul de haºurare se apasã tasta Esc.
 Blocurile se pot haºura.
 Prin explodarea unei haºuri elementele sale componente devin entitãþi de sine stãtã-
toare. Ele sunt implicit trecute în stratul 0, având culoarea ºi tipul de linie propriu
acestui strat.
 Pentru a mãri viteza de regenerare ºi redesenare, se recomandã ca toate haºurile din desen
sã fie conþinute într-un singur strat (special definit pentru ele), care pânã la definitivarea de-
senului va fi þinut îngheþat (FREEZE).
 Suprafaþa de haºurat trebuie sã aibã o frontierã continuã, închisã ºi ale cãrei noduri
sunt unic definite. Dacã frontiera este deschisã, haºura îi va depãºi marginile.
 Când folosiþi comanda LIST, nu sunt afiºate numele de haºurã, factorul de scalare
ºi unghiul de rotaþie.
Exemple
Haºurarea a 4 contururi – fig. 6.10. Pentru început conturul este construit dupã care este mul-
tiplicat cu comanda ARRAY
 Command: _polygon Enter number of sides <4>: 6
 Command: _circle
Specify radius of circle or [Diameter]: ► 90º 6
 Command: _array
Select objects:
Enter the type of array [Rectangular/Polar] <R>:
Enter the number of rows (---) <1>: 2
Enter the distance between rows or specify unit cell (---): 5
 Command: _hatch
Este afiºatã caseta Boundary Hatch. Se selecteazã pagina Quick, dupã care:
– se selecteazã tipul de haºurã ANSI31 (  în interiorul casetei Pattern  ANSI31)
– se selecteazã butonul Pick points (  Pick Points)
– se verificã pe pagina Advanced ca Island detection style sã fie Normal ºi Island detection method sã
fie Flood
Select internal point: 7
Selecting everything...Selecting everything visible...Analyzing the selected data...Analyzing internal islands...
Select internal point:   OK
Command: _bhatch
Este afiºatã caseta Boundary Hatch. Se selecteazã pagina Advanced, dupã care:
– se selecteazã din domeniul Island detection method opþiunea Ray casting
Selecting everything...Selecting everything visible...Analyzing the selected data...
Command: _bhatch
– se selecteazã din domeniul Island detection method opþiunea Food
– se selecteazã din domeniul Island detection style opþiunea Outer
Select internal point:  10

Selecting everything... Selecting everything visible...Analyzing the selected data...Analyzing internal islands...
Command: _bhatch
– se selecteazã din domeniul Island detection method opþiunea Food
– se selecteazã din domeniul Island detection style opþiunea Ignore
Select internal point:  11
Selecting everything...Selecting everything visible...Analyzing the selected data...Analyzing internal islands...

BHATCH – I
Figura 6.11 – Utilizarea comenzii BHATCH – II
6.5. SNAP, DSETTINGS

SNAP este o comandã ajutãtoare pentru desenare. Atunci când este activatã ea controleazã
deplasarea incrementalã –cu o distanþã predefinitã– a cursorului grafic. Spre exemplu dacã in-
crementul are valoarea 5 ºi funcþia este activatã, deplasarea cursorului în zona graficã se face
din 5 în 5 unitãþi pe direcþiile Ox sau Oy.
Efectul activãrii comenzii poate fi asimilat cu definirea unei “reþele de noduri” invizibile ºi echidis-
tant plasate, cursorul grafic putându-se deplasa numai din nod în nod.
Este o comandã dinamicã, permiþând modificarea valorii incrementului de deplasare ºi comu-
tarea între stãrile ON/ OFF – activat/dezactivat – oricând în timpul sesiunii de lucru. Valoarea
implicitã a incrementului distanþei de deplasare a cursorului grafic este 1.00 ºi OFF -funcþia
este dezactivatã. Pentru a comuta între stãrile ON ºi OFF se foloseºte combinaþia CTRL+B
sau tasta funcþionalã F9, sau cel mai simplu se dã clic pe butonul Snap din bara de stare (ul-
tima barã a ecranului AC).
Cel mai comod mod de configurare/activare/dezactivare este acela de a poziþiona pointer-ul mouse-
lui pe butonul SNAP din bara de stare dupã care se dã un clic pe butonul din dreapta mose-lui. Va
apare o casetã din care se selecteazã opþiunea Settings. Sistemul va afiºa caseta de dialog Drafting
Settings, pagina Snap and Grid – fig. 6.12 – în care se vor face modificãrile dorite.
Configurare/activare/dezactivare se poate realiza ºi prin comanda DSETTINGS al cãrui efect
va fi afiºarea aceleiaºi casete de dialog Drafting Settigs, pagina Snap and Grid.
Figura 6.12 – Caseta Drafting Settings

MD [Tools] [Drafting Settings…]
LC DSETTINGS (pagina Snap and Grid) sau SNAP
BS Snap
Snap X spacing – Se indicã o valoare a incrementului de amplasare a nodurilor pe axa Ox a UCS-ului curent.
Snap Y spacing – Se indicã o valoare a incrementului de amplasare a nodurilor pe axa Oy a UCS-ului curent.
Snap On Activeazã funcþia; cursorul grafic se va deplasa incremental atât pe Ox cât ºi pe Oy.
Angle Roteºte grila nodurilor cu unghiul specificat de utilizator. Unghiul este mãsurat de la axa Ox în sens
trigonometric
X Base Specificã un punct de bazã pe axa Ox pentru punctele de tip Grid.
Y Base Specificã un punct de bazã pe axa Oxy pentru punctele de tip Grid.
Polar snap – sunt definite puncte echidistate ºi invizibile pe direcþia automat deschisã de sistem ca urmare a activãrii opþiunii Po-
lar Tracking. Punctele snap vor avea originea în punctul prin care este dusã direcþia, iar distanþa dintre douã puncte
consecutive este valoarea stabilitã în caseta Polar distance. In cazul în care Polar distance are valoarea 0, distanþa din-
tre punctele snap este egalã cu valoarea cuprinsã în caseta Snap X spacing.
Grid snap – suprapus peste reþeaua de noduri snap este afiºatã o reþea de puncte. Puncte sunt pur informative ele nefiind ti-
pãribile sau slectabile.
Rectangular snap – reþeaua de noduri snap este rectangularã pe direcþiile sistemului UCS curent.
Isometric snap – reaþeaua de noduri snap este isometricã. Opþiunile Rectangular ºi Isometric snap sunt active doar dacã opþiunea
Grid snap este activã.
Variabile de sistem
SNAPANG Conþine valoarea unghiului de rotire a reþelei de noduri SNAP ºi GRID.
SNAPBASE Conþine coordonatele punctului de bazã al reþelelor SNAP/GRID.
SNAPISOPAIR 0 = stânga; 1 = sus; 2 = jos; planul curent isometric.
SNAPMODE 1 = ON; 0 = OFF.
SNAPSTYL Conþine stilul de definire al reþelelor SNAP/GRID.1 = Isometric; 0 = Standard.
SNAPUNIT Valoarea incrementului pe direcþiile Ox/Oy.
Observaþii:
 Definirea unui punct prin coordonate introduse de la tastaturã nu este influenþatã de
amplasarea nodurilor reþelei SNAP.
 In cazul în care funcþia SNAP este activatã, plasarea cursorului într-un punct oare-
care al reþelei GRID, este posibilã doar dacã cele douã reþele au acelaºi increment.
 Cele douã fire reticulare ortogonale ale cursorului grafic sunt orientate dupã unghiul
de rotire al reþelei SNAP. În cazul unei reþele SNAP rotite modul ORTHO forþeazã
definirea liniilor numai dupã direcþiile celor douã fire reticulare.
 Pentru a efectua cu comanda ARRAY o copiere multiplã sub un anumit unghi, se
roteºte reþeaua SNAP cu acel unghi.
 Funcþia SNAP este inactivã în timpul vederilor în perspectivã.
6.6. GRID / DSETTINGS

Comanda GRID afiºeazã o reþea de puncte echidistanþate cu acelaºi increment sau cu incre-
ment diferit, pe douã direcþii ortogonale. Aceastã reþea de puncte uºureazã vederea în perspec-
tivã a desenului realizat ºi aprecierea dimensiunii entitãþilor definite.
Aceastã comandã dinamicã permite: definirea aceluiaºi increment sau a unuia diferit, pe cele
douã direcþii ale sistemului de coordonate curent; activarea/dezactivarea funcþiei – dacã func-
þia este activã reþeaua de puncte este afiºatã. Activarea/dezactivarea se poate realiza ºi prin
CTRL+G sau cu tasta funcþionalã F7, sau cel mai simplu se dã clic pe butonul Grid din bara
de stare (ultima barã a ecranului AC)..
Implicit funcþia este inactivã – OFF – ºi are incrementul pe cele douã direcþii de valoare 0.
Cel mai comod mod de configurare/activare/dezactivare este acela de a poziþiona pointer-ul mouse-
lui pe butonul Grid din bara de stare dupã care se dã un clic pe butonul din dreapta mouse-lui. Va
apare o casetã din care se selecteazã opþiunea Settings. Sistemul va afiºa caseta de dialog Drafting
Settings, pagina Snap and Grid – fig. 6.12 – în care se vor face modificãrile dorite.
Configurare/activare/dezactivare se poate realiza ºi prin comanda DSETTINGS al cãrui efect
va fi afiºarea aceleiaºi casete de dialog Drafting Settigs, pagina Snap and Grid.
MD [Tools] [Drafting Settings…]
LC DSETTINGS (pagina Snap and Grid) sau GRID
BS Grid
Grid X spacing – Se indicã o valoare a incrementului de amplasare a punctelor pe axa Ox a UCS-ului curent.
Grid Y spacing – Se indicã o valoare a incrementului de amplasare a punctelor pe axa Oy a UCS-ului curent.
Grid On – Reþeaua de puncte este fãcutã vizibilã
Variabile de sistem
GRIDMODE 0 = OFF; 1 = ON.

GRIDUNIT Valoarea incrementului GRID pe direcþia Ox ºi Oy.
Observaþii:
 Dacã UCS-curent este identic cu WCS atunci reþeaua de noduri GRID ocupã aria
delimitatã de limitele de desenare. Dacã UCS-ul curent ºi WCS-ul sunt diferite
atunci reþeaua GRID ocupã aria viewport-ului curent.
 Dacã valoarea incrementului GRID este prea micã pentru ca reþeaua de puncte sã
fie afiºatã, va fi afiºat mesajul “Grid too dense to display”. In cazul în care se mãr-
eºte o zonã a ecranului, în aceea zonã reþeaua devine vizibilã.
 Fiind o funcþie ajutãtoare, nodurile GRID nu sunt tipãrite.
 Punctele GRID nu influenþeazã poziþionarea cursorului grafic.
6.7. BLOCK
Comanda este utilizatã pentru a grupa o mulþime de entitãþi într-un set (bloc) de entitãþi în cad-
rul desenului curent. Comenzile de editare AC (selectare, ºtergere, copiere, multiplicare, de-
plasare etc) acþioneazã asupra setului (blocului) de entitãþi ca ºi asupra unei singure entitãþi.
Blocurile astfel definite pot fi inserate numai în cadrul aceluiaºi desen (comanda INSERT sau
MINSERT). Un bloc de entitãþi poate conþine atribute.

MD [Draw] [Block] [Make…]
LC BLOCK
TD
Lansarea în execuþie determinã afiºarea casetei de dialog Block Definition – fig. 6.13. Opþi-
unile prezente în casetã sunt:
Name Se introduce numele sub care va fi regãsit blocul. Dacã variabila EXTNAMES are valoarea 1, numele poate
avea pânã la 255 de caractere alfanumerice (inclusiv spaþii). Numele blocului este salvat în desenul curent.
X:, Y:, Z: Casetele conþin coordonatele punctului de bazã al blocului (poziþia obiectelor blocului este memoratã relativ la
punctul de bazã). La inserarea blocului în desen punctul de bazã devine punct de inserare.
Pick point Caseta de dialog este temporar dezafectatã dându-se posibilitatea utilizatorului sã selecteze un punct de bazã
(poziþia obiectelor blocului este memoratã relativ la punctul de bazã). Dupã Sslectarea punctului, în mod auto-
mat coordonatele acestuia sunt introduse în casetele X:, Y: ºi Z:.
Select ojects – Caseta de dialog este temporar dezafectatã, ºi se cere selectarea obiectelor ce formeazã blocul. Pentru a ieºi
din modul de selecþie se apasã tasta Enter.
Quick Select – Determinã afiºarea casetei de dialog Quick Select. Prin intermediul opþiunilor din casetã se pot crea seturi
de selecþie (obiecte cuprinse în set au una sau mai multe caracteristici comune) care sunt înglobate apoi în bloc.
Retain Dacã opþiunmea este validatã, dupã crearea blocului, obiectele care-l formeazã sunt menþinute în desenul curent
ca obiecte distincte.
Convert to block – Dacã opþiunmea este validatã, dupã crearea blocului, obiectele care-l formeazã sunt menþinute în de-
senul curent sub forma unui bloc.
Delete Dacã opþiunmea este validatã, dupã crearea blocului, obiectele care-l formeazã sunt ºterse din desenul curent.
Pentru a le readuce în desenul curent se dã comanda OOPS.
Preview icon – Determinã sau nu salvarea unui icon (simbol grafic de mici dimensiuni) împreunã cu definiþia blocului
Insert units – Este specificatã unitatea le de mãsurã la care va fi scalatã definiþia blocului la inserare.
Description – Textul introdus este asociat definiþiei blocului (de obicei se introduce o descriere a blocului care serveºte la
recunoaºterea acestuia).
Figura 6.13. – Caseta Block

Definition
Observaþii:
 Dacã dupã utilizarea comenzii BLOCK entitãþile selectate sunt automat ºterse din
imaginea curentã, atunci pentru a le reafiºa se utilizeazã comanda OOPS.
 Blocurile de entitãþi pot include entitãþi din oricare strat, de oricare culoare ºi cu
orice fel de tip de linie. La inserarea unui bloc care conþine entitãþi definite în stratul
0, acestora li se atribuie automat culoarea ºi tipul de linie definite în stratul curent.
 Un bloc poate conþine alte blocuri care la rândul lor pot conþine alte blocuri. Nive-
lurile de includere sunt nelimitate. Singura resticþie este ca blocul sã nu facã referire
la el însuºi (un bloc nu are voie sã se autoconþinã)
 Un bloc de entitãþi poate fi descompus în entitãþi simple prin comanda EXPLODE.
Nu pot fi descompuse blocurile care au fost inserate cu factori de scalare diferiþi pe
axa Ox ºi Oy, blocurile care au punctul de inserare cu coordonate negative ºi blo-
curile oglindite. Pentru obþinerea entitãþilor simple în cazul în care existã mai multe
niveluri de includere (bloc în bloc) se va da comanda EXPLODE repetat de atâtea
ori câte niveluri existã.
 Un bloc poate fi redefinit dacã în cadrul unei noi comenzi i se specificã numele. In
acest caz este afiºat mesajul:
… is already defined. Do you want to re-define it?
In cazul în care rãspunsul este “Yes” informaþia din blocul vechi este înlocuitã cu
noua selecþie.
6.8. WBLOCK
Prin comanda WBLOCK (Write BLOCK) se salveazã (se scrie) într-un nou fiºier desen o
porþiune a desenului curent, tot desenul curent sau un alt bloc. Elementele conþinute în acest
fiºier pot fi inserate într-un alt desen utilizând comanda INSERT. Obiectele selectate prin
aceastã comandã sunt grupate sub forma unui bloc de obiecte (o entitate care conþine mai
multe subentitãþi – similar cu polilinia) care apoi este scris în fiºierul desen extern (fiºier
memorat pe HDD). Un bloc de obiecte poate conþine atribute.

LC WBLOCK
Lansarea în execuþie determinã afiºarea casetei de dialog Write Block – fig. 6.14. Majoritatea
opþiunilor sunt similare celor din caseta Block Definition, din acest motiv vor fi explicate doar
opþiunile care diferã:
Figura 6.14. – Caseta Write Block
File name Numele fiºierului sub care se salveazã obiectele selecate în desenul curent. Nu trebuie introdusã extensia .DWG
deoarece ea este automat adãugatã.
Location Se introduce cale de salvare (adresa pe HDD unde blocul va fi scris). In cazul în care se selecteazã butonul […]
sistemul afiºeazã caseta Browse the Folder care conþine structura arborescentã a HDD-ului. Utilizând aceastã
structurã se poate selecta mai simplu adresa de memorare a datelor.
Block Dacã opþiunea este validatã, ºi se selecteazã butonul [▼] va fi derulatã o casetã care conþine toate numele blocurilor defi-
nite în desenul curent. Selectând un nume (numai un singur nume poate fi selectat) blocul respectiv va fi inclus în definiþia
blocului ce va fi scris pe HDD. Punctul de bazã al blocului selectat va fi considerat punct de bazã ºi pentru noul bloc. Ac-
tivarea opþiunii dezactiveazã zonele ce permit alegerea punctului de bazã ºi selectarea de obiecte.
Entire drawing – Toate obiectele descrise în desenul curent vor fi incluse în definiþia blocului. Punctul de bazã va fi consid-
erat punctul de origine al desdenului curent. Activarea opþiunii dezactiveazã zonele ce permit alegerea punctului
de bazã ºi selectarea de obiecte.
Objects Sunt activate zonele pentru alegerea punctului de bazã ºi selectarea obiectelor ce sunt incluse în definiþia blocului.
Observaþii:
 Dacã dupã utilizarea comenzii WBLOCK entitãþile selectate sunt ºterse din imaginea
curentã, atunci pentru a le reafiºa se utilizeazã comanda OOPS.
 Comanda WBLOCK atribuie variabilei HANDLES valoarea 0. In fiºierul nou creat
nu sunt pãstrate HANDELS-urile (adresele) entitãþilor selectate.
 Spre deosebire de BLOCK comanda WBLOCK creazã blocuri care pot fi copiate (in-
serate cu comanda INSERT sau MINSERT) în oricare alt fiºier desen
 Toate observaþiile referitoare la blocuri sunt identice cu cele de la comanda BLOCK.
6.9. ATTDEF
Prin comanda ATTDEF utilizatorul ataºeazã informaþii de tip text obiectelor de tip bloc.
Aceste informaþii pot fi colectate din fiºierul desen ºi utilizate pentru construirea automatã a
tabelelor de componenþã (în cazul ansamblurilor ºi subansamblurilor), pentru calcule
economice, devize de materiale, etc. Prin comanda ATTDEF se defineºte prompter-ul de in-
troducere a atributului (linia de comandã prin care se cere introducerea atributului) amplasarea
sa ºi modul în care acesta este memorat.
MD [Draw] [Block] [Define Attributes…]

LC ATTDEF
Selectarea comenzii are ca efect afiºarea casetei Attribute Definition – fig. 6.15.
Figura 6.15. – Caseta Attribute

Definition
Mode
Invisible Dacã este activat, determinã neafiºarea valorii atributului atunci când blocul este inserat.
Constant Dacã este activat, atuinci valoarea atributului este fixã (nu poate fi modificatã) la inserarea blocului.
Verify Dacã este activat, determinã sistemul ca la inserarea blocului, dupã introducerea valorii atributului, sã fie af-
iºat un mesaj de verificare al corectitudinii valorii introduse.
Preset Dacã este activat, în mod automat la inserarea blocului valoarea atributului este valoarea implicitã
Attribute
Tag Conþine indentificatorul atributului. Prin el, sunt indentificate toate atributele de acelaºi tip din desenul curent.
Indentificatorul poate fi un ºir de 256 caractere alfanumerice exceptând spaþiul ºi !. Pentru a introduce un
spaþiu în indentificator, acesta trebuie sã fie precedat de \.
In mod automat caracterele din indentificator sunt modificate în majuscule.
Prompt Conþine textul prin care sistemul cere introducerea valorii atributului. Cererea este afiºatã la inserarea blocului
care conþine atributul.
Dacã în zona Prompt nu se introduce nici un text atunci la inserarea blocului este afiºat ºirul Tag aºteptându-
se introducerea valorii atributului.
Dacã opþiunea Constant este activatã atunci opþiunea Prompt este automat dezactivatã.
Value Conþine valoarea implicitã a tributului. Aceastã valoare va fi afiºatã de sistem la sfârºitul promter-ului între
paranteze unghiulare “<>”.
Text Options
Justification – Permite selectarea modalitãþi de aliniere a valorii atributului fatã de punctul de inserare.
Text Style – Conþine tipul de caracter utilizat la scrierea valorii atributului.
Height Conþine înãlþimea caracterului utilizat la scrierea valorii atributului. Inãlþimea poate fi scrisã direct în caseta ataºatã
opþiunii sau se selceteazã butonul Height. Dupã selectarea butonului, caseta Attribute Definition este temporar
dezactivatã, iar în zona de comandã este afiºat prompter-ul Height, aºterptându-se introducerea de la tastaturã a
unei valori sau selectarea a douã puncte. Distanþa dintre puncte va fi consideratã înãlþime a caracterelor.
Rotation Conþine unghiul cu care valoarea atributului este rotitã în jurul punctului de inserare. Rotirea se realizeazã în
sens trigonometric de la o direcþie paralelã cu axa Ox. Unghiul de rotire poate fi scris direct în caseta ataºatã
opþiunii sau se selecteazã butonul Rotation. Dupã selectarea butonului, caseta Attribute Definition este temporar
dezactivatã, iar în zona de comandã este afiºat prompter-ul Rotation angle:, aºterptându-se introducerea de la tas-
taturã a unei valori sau selectarea a douã puncte. Unghiul considerat este dat de înclinarea dreptei formate de cele
douã puncte faþã de axa Ox..
Insertion Point
Pick Point – La selectarea butonului, caseta Attribute Definition este temporar dezactivatã, iar în zona de comandã este af-
iºat prompter-ul Start point:, aºterptându-se selectarea unui punct din planul desenului. Punctul selectat este
considerat punct de inserare al atributului. Dupã selectarea punctului, caseta Attribute Definition este reafiºatã
iar coordonatele punctului sunt automat trecute în casetele corespunzãtoare.
Variabile de sistem
AFLAGS O valoare întreagã de dimensiunea unui bit, care se formeazã ca o sumã a
urmãtorilor parametrii:
1 = Invisible; 2 = Constant; 4 = Verify; 8 = Preset.
ATTREQ Dacã valoarea este 0 atunci la introducerea atributului nu apare nici un
prompter, altfel valoarea este 1.
ATTDIA Dacã valoarea este 1 atunci la inserarea unui bloc cu atribute va fi automat af-
iºatã o casetã de dialog (comanda DDATTE). In casetã sunt afiºate
prompterul ºi valorile atributului care pot fi modificate. Când valoarea este 0
introducerea atributului se face normal.
Observaþii:
 Atunci când se creazã un bloc cu mai multe atribute, acestea se vor selecta în ordi-
nea în care se doreºte apariþia prompter-ilor de introducere.
 La inserarea unui bloc cu atribute afiºarea prompter-ilor de introducere este prece-
datã de cererile necesare inserãrii blocului propriuzis.
 Pentru a câºtiga în vitezã se recomandã setarea modului Verify pe NO.
 Modificarea definiþiei unui atribut se poate face cu comanda CHANGE, CHPROP
sau din bara Properties înaintea introducerii atributului în bloc. Dupã introducere în
bloc se poate utiliza comanda ATTEDIT.
 Dacã la definirea unui atribut a fost activat modul Constant, atunci atributul nu mai
poate fi modificat.
 In cazul redefinirii unui bloc cu atribute, cele care sunt constante sunt automat
ºterse, rãmânând doar atributele variabile.
Exemple
Crearea unui bloc (simbolul unui angrenaj cilindric) cu atributele: z1, z2, m - fig. 6.16.
Pentru început va fi desenat simbolul angrenajului cilindric cu dinþi drepþi (fig. 6.16). Desenarea
va fi astfel fãcutã încât înãlþimea simbolului sã fie egalã cu unitatea graficã (în acest caz o unitate
graficã = 1 mm). In acest fel la inserarea blocului, gestionarea dimensiunii simbolului este uºor
de fãcut prin intermediul factorului de scalare al blocului (dacã se vrea ca dimensiunea simbolu-
lui sã fie de 10 mm atunci se introduce un factor de scalare de 10 º.a.m.d.)
 Command:
Specify next point or [Undo]: 1 2
Command:
LINE Specify first point: from 1
Base point: <Offset>: @0.1,0 4 Figura 6.16– Utilizarea
► 270º
comenzii ATTDEF
Specify next point or [Undo]: 0.2 0.2 (3)
 Command: _offset
Specify offset distance or [Through] <Through>: 0.5
Command: l
LINE Specify first point: from 1
Base point: <Offset>: @-0.03,-0.28 7
Specify next point or [Undo]: @0.06,0.06 8
 Command: _mirror
Select objects: 1 found
Specify first point of mirror line: 1
Specify second point of mirror line: ► 270º 
Command:
MIRROR Select objects:  7 1 found Figura 6.17 – Utilizarea
Select objects:  9 1 found, 2 total comenzii ATTDEF
Select objects:
Specify second point of mirror line:  ► 0º 
Se definesc atributele viitorului bloc.
Command: ATTDEF
Este afiºatã caseta Attribute Definition în care se fac urmãtoarele modificãri:
Tag – z1: Value – z1: Justificaþion – Left Text Style – Standard
Height – 0.15 Rotation – 0 Constant – Yes
 Pick Point Figura 6.18 – Utilizarea
comenzii ATTDEF
Start point:  12
Command:
ATTDEF
Tag – z1: Value – : Justificaþion – Left Text Style – Standard
Height – 0.15 Rotation – 0 Constant –
 Pick Point
Start point:  13
Command: ATTDEF
Tag – m: Value – m: Justificaþion – Left Text Style – Standard
 Pick Point
Start point:  14
Command:
ATTDEF
Tag – m: Value – : Justificaþion – Left Text Style – Standard
 Pick Point
Start point:  15
Command: ATTDEF
Tag – z2: Value – z2: Justificaþion – Left Text Style – Standard
 Pick Point
Start point:  16
Command:
ATTDEF
Tag – z2: Value – : Justificaþion – Left Text Style – Standard
 Pick Point
Start point:  17
Se creazã blocul cu numele z1-z2.
Command: wblock
Este afiºatã caseta Write Block în care se selecteazã butonul Select objects
Select objects:
Este reafiºatã caseta Write Block în care se selecteazã butonul Pick point
Specify insertion base point:  20
Este reafiºatã caseta Write Block în care se tasteazã numele blocului (z1-z2) în
câmpul File name (atenþie sã memoraþi adresa la care fiºierul este scris pe HDD).
Pentru a termina comanda se selecteazã butonul OK.
6.10. ATTDISP
Comanda ATTDISP (ATTribute DISPlay) se utilizeazã pentru modificarea opþiunilor de afiº-
are (vizibilitate sau invizibilitate) a atributelor ataºate unui bloc. Din meniul derulant (MD) se
selecteazã direct opþiunea doritã, în timp ce, dacã comanda este datã prin linia de comadã este
necesarã alegerea uneia din opþiunile afiºate.
MD [View] [Display] [Attribute Display]

LC attdisp
Enter attribute visibility setting [Normal/ON/OFF] <Normal>:
Normal Opþiunea de afiºare rãmâne aºa cum a fost creatã cu comandã ATTDEF.
ON Seteazã ca vizibile toate atributele din desenul curent
OFF Seteazã ca invizibile toate atributele din desenul curent.
Variabile de sistem
ATTMODE – (Attribute display MODE) o valoare întreagã care conþine modul de afiºare a
atributului unui bloc: 0 = OFF; 1 = NORMAL; 2 = ON
Observaþii:
 Modificarea vizibilitãþii unui atribut devine sesizabilã doar dupã regenerarea desenului.
 Vizibilitatea/invizibilitatea unor atribute se poate realiza ºi prin definirea lor în straturi
diferite (opþiunea de vizibilitate a atributelor va fi activatã). Astfel invizibilitatea se va
obþine prin îngheþarea straturilor care conþin atributele dorite.
 Comanda acþioneazã asupra tuturor atributelor din desenul curent
6.11. ATTEDIT / DDATTE

Comanda ATTEDIT (ATTribute EDIT) se utilizeazã pentru modificarea globalã sau indi-
vidualã (unul câte unul) a atributelor (care nu sunt constante) ataºate blocurilor.
Modul de lucru implicit permite editarea individualã a atributelor. Acest mod este aplicat
automat dacã comanda este datã prin linia de comandã (din meniul derulant trebuie selectatã
opþiunea Single). Editarea individualã permite modificarea doar a valorii atributelor care nu
sunt constante. Indiferent de modul în care opþiunea este activatã, sistemul afiºeazã pentru edi-
tare caseta Edit Attributes – fig. 6.19.
Figura 6.19. – Caseta Edit

Attributes
Editarea globalã a atributelor este disponibilã doar din meniul derulant opþiunea Global. Aceastã
opþiune este mai puternicã, deoarece permite modificarea urmãtoarelor caracteristici de atribut:
valoare, poziþia ºi unghiul de dispunere, înãlþimea tipul ºi culoarea caracterului de scriere, stratul
care conþine atributul. Prin aceastã opþiune valoarea atributului este tratatã ca ºi text (ºir de carac-
tere). Editarea globalã este disponibilã doar prin linia de comandã.
MD [Modify] [Attribute] [Single] sau [Global]

LC attedit
MTII
2. Editare individualã
Editare individualã este echivalentã cu lansarea în execuþie a comenzii DDATTE. Comanda
se poate da doar din cadrul liniei de comandã.
Lansarea în execuþie determinã sistemul sã afiºeze mesajul:
Select block reference:
prin care se cere selectarea blocului care conþine atributele ce trebuiesc modificate. Dupã se-
lectare este afiºatã caseta Edit Attributes în care sunt afiºate atributele blocului ºi se pot face
modificãri. Ieºirea din comandã se realizeazã prin selectarea butonului OK.
3. Editare globalã
Lansarea în execuþie determinã sistemul sã afiºeze mesajele:
Edit attributes one at a time? [Yes/No] <Y>: Se selecteazã modul de editare al atributelor. Opþiunile posibile sunt: Yes
– editare unul câte unul; No – editare globalã;
Enter block name specification <*>: Se dã numele blocului ce conþine atributele dorite sau . Dacã se tasteazã
 sunt automat selectate toate blocurile din desenul curent.
Enter attribute tag specification <*>: Se dã numele indentificatorului (Tag) atributului dorit sau . Dacã se
tasteazã  sunt automat selectate toate atributele din blocurile anterior selectate.
Enter attribute value specification <*>: Se dã ºirul de caractere din valorile atributelor selectate care trebuiesc
modificate. Dacã se tasteazã  sunt automat selectate toate valorile.
Select Attributes: Se cere selectarea atributelor dorite. Mesajele anterioare definesc o serie
de filtre pe care sistemul le aplicã atributelor selectate. Astfel este format un set de selecþie ce va conþine doar
atributele care respectã condiþiile anterior impuse. Setul de selecþie va fi parcurs atribut cu atribut. Atributul
curent este marcat de sistem cu un X.
Enter an option [Value/Position/Height/Angle/Style/Layer/Color/Next] <N>:
Value Se modificã valoarea atributului. Sistemul afiºeazã mesajul:
Enter type of value modification [Change/Replace] <R>:
prin care se solicitã modul de realizare al modificãrii. Cu opþiunea Replace valoarea veche a atributului este în-
locuitã cu noua valoare. Cu opþiunea Change utilizatorului i se cere specificarea caracterelor din valoarea
atributului curent (Enter string to change: )care trebuiesc înlocuite cu o nouã valoare (Enter new string:).
Position Se modificã poziþionarea atributului.
Height Se modificã înãlþimea caracterului de scriere. Inãlþimea poate fi introdusã
ca o valoare realã sau prin selectarea a 2 puncte. Noua înãlþime va fi egalã cu distanþa dintre cele 2 puncte.
Angle Se modificã unghiul de scriere al atributului. Unghiul poate fi introdus ca o
valoare realã sau prin selectarea a 2 puncte. Atributul va fi poziþionat paralel cu direcþia definitã de cele 2 puncte.
Style Se modificã tipul de caracter utilizat la scrierea atributului.
Layer Se modificã stratul în care atributul îºi are originea.
Color Se modificã culoarea atributului.
Next Se trece la urmãtorul atribut din setul de selecþie. Opþiunea este implicitã.
Observaþii:
 Se poate crea un atribut nul dacã se face o editare globalã ºi la cererea valorii
atributului se tasteazã caracterul “\” (backslash).
 Atributele care au fost definite ca ºi constante nu pot fi editate.
 Inaintea editãrii este indicat ca toate atributele desenului curent sã fie fãcute vizibile
cu comanda ATTDISP opþiunea ON.
6.12. ATTEXT
Cu comanda ATTEXT (ATTribute EXTract) se extrag din desenul curent caracteristicile blo-
curilor ºi valorile atributelor ataºate blocurilor. Aceste informaþii sunt automat scrise într-un
fiºier de tip text într-unul din urmãtoarele formate: CDF -Comma Delimited Format; SDF -
Standard Data Format; DXF - Drawing interchange Format. Aceste fiºiere pot fi accesate (cit-
ite) din alte programe putând fi utilizate pentru crearea unor bonuri de materiale; situaþii cu
necesarul de materiale; analize de preþ etc. Formatul de scriere implicit este CDF.

LC attext
Lansarea în execuþie a comenzii determinã afiºarea casetei Attribute Extraction – fig. 6.20
Figura 6.20. – Caseta Attribute

Extraction
CDF informaþiile scrise în fiºierul extern sunt despãrþite prin virgulã. Caracteristicile fiecãrui bloc selectat vor fi scrise
într-un articol. Separatorul (în mod implicit virgula) poate fi stabilit de utilizator prin intermediul unui fiºier
ºablon (fiºier care cuprinde formatul de scriere al valorii atributelor ºi opþional informaþiile legate de blocurile
care conþin atribute). Fiºierul extern va avea extensia .txt. Conþinutul fiecãrui articol ºi modul de scriere al in-
formaþiei este guvernat de fiºierul ºablon (template file) creat de utilizator.
SDF informaþiile scrise în fiºierul extern sunt despãrþite prin spaþii. Fiºierul extern va avea extensia .txt. Conþinutul
fiecãrui articol ºi modul de scriere al informaþiei este guvernat de fiºierul ºablon creat de utilizator.
DXF informaþii despre bloc ºi atributele sale vor fi scrise într-un fiºier extern cu extensia .dxx.Acest format nu nece-
sitã existenþa unui fiºier ºablon ataºat.
Select Objects – se selecteazã blocurile ºi atributele ale cãror caracteristici se doresc a fi extrase.
Template File – se introduce denumirea fiºierului ºablon ce va guverna extragerea.
Output File – se introduce denumirea fiºieruluyi ce va conþine informaþiile extrase.
Observaþii:
 Pentru a crea fiºiere de tip CDF sau SDF utilizatorul trebuie sã declare prin inter-
mediul unui fiºier ºablon tipurile de informaþii dorite ºi formatul lor de scriere. Fiº-
ierul ºablon trebuie sã aibã extensia .txt. Fiecare linie a acestui fiºier defineºte câte
un câmp din fiºierul de tip CDF/SDF. Fiecare înregistrare din fiºierul de tip
CDF/SDF cuprinde în totalitate câmpurile definite în fiºierul ºablon. Codurile de
definire a tipului de informaþie ºi a modului în care aceasta trebuie scrisã într-un
câmp sunt prezentate în tab. 6.1
 In tabel prin (nume) se înþelege denumirea atributului. Aceastã denumire poate avea
orice lungime. Intre Cod ºi Format se lasã cel puþin un spaþiu (nu trebuiesc inserate
TAB-uri), iar ultimul articol al fiºierului ºablon trebuie sã se termine cu ENTER.
Formatul de scriere al câmpurilor are urmãtoarea structurã: prima literã defineºte
tipul câmpului (N= câmp numeric; C=câmp de tip caracter); urmãtoarele 3 carac-
tere definesc lungimea câmpului; celãlalt grup de 3 caractere definesc numãrul de
zecimale din cadrul câmpului. Ex. N012003 = câmp numeric cu lungimea de 12
caractere (cifre ºi punct zecimal) din care 3 caractere utilizate pentru partea zeci-
malã ºi un caracter punctul zecimal.
Tabelul 6.1 – Codurile ºi formatul corespunzãtor ce pot fi utilizate într-un fiºier ºablon (template file)
Cod Format Observaþii
BL:LEVEL Nddd000 nivelul de imbricare al blocului
BL:NAME Cddd000 numele blocului
BL:X Ndddzzz coordonata X a punctului de inserare a blocului
BL:Y Ndddzzz coordonata Y a punctului de inserare a blocului
BL:Z Ndddzzz coordonata Z a punctului de inserare a blocului
BL:NUMBER Nddd000 contorul blocului
BL:HANDLE Cddd000 handle bloc - codul intern propriu entitãþilor AC
BL:LAYER Cddd000 denumirea stratului în care a fost inserat blocul
BL:ORIENT Nddd000 unghiul de rotire a blocului
BL:XSCALE Ndddzzz factorul de scalare a blocului pe direcþia Ox
BL:YSCALE Ndddzzz factorul de scalare a blocului pe direcþia Oy
BL:ZSCALE Ndddzzz factorul de scalare a blocului pe direcþia Oz
BL:XEXTRUDE Ndddzzz componenta pe direcþia Ox a vectorului de extrudare
BL:YEXTRUDE Ndddzzz componenta pe direcþia Oy a vectorului de extrudare
BL:ZEXTRUDE Ndddzzz componenta pe direcþia Oz a vectorului de extrudare
(nume) Cddd000 denumire atribut de tip text
(nume) Ndddzzz denumire atribut de tip numeric
C:DELIM c caracterul utilizat la delimitarea câmpurilor
C:QUOTE c caracterul utilizat la marcarea câmpurilor de tip text.
 Punctul de inserare ºi direcþia de extrudare sunt date în sistemul de coordonate WCS, iar
unghiul de rotire este definit într-un plan normal la direcþia de extrudare.
 Fiºierul ºablon trebuie sã conþinã cel puþin o denumire de atribut. Aceastã denumire de-
terminã informaþiile care vor fi scrise în fiºierul extern. Blocurile existente în desenul
curent sunt automat cercetate ºi informaþiile cuprinse în toate atributele care corespund
cu denumirea din fiºierul ºablon sunt scrise în fiºierul extern (informaþiile corespunzã-
toare unui atribut formeazã câte un articol (linie) în fiºierul extern.
 Nu are importanþã felul literelor (majuscule sau minuscule) utilizate în scrierea denu-
mirilor (cea din fiºierul ºablon cu cea din desenul curent), deoarece înaintea realizãrii
comparãrii, cele 2 denumiri sunt rescrise cu majuscule.
 In cazul în care fiºierul ºablon conþine câmpuri inexistente în atributele unui bloc, aceste
câmpuri vor fi umplute cu 0.
 In cazul fiºierelor de tip CDF delimitatorul implicit pentru câmpuri este virgula, iar câm-
purile de tip text sunt încadrate între 2 caractere apostrof. Aceste caractere pot fi modifi-
cate declarând în fiºierul ºablon alte caractere prin codurile C:DELIM ºi C:QUOTE.
 In cazul în care lungimea câmpului declaratã în format este inferioarã lungimii informaþiei
cuprinse în atribut este afiºat mesajul de eroare “Field overflow în record <number>.
Exemple
Utilizarea comenzii ATTEXT în cazul desenului din figura 4.13.e.
Cu un editor oarecare de texte se creazã fiºierul de tip ASCII cu denumirea TLOG.TXT în directorul C:\ACAD ºi care cu-
prinde urmãtoarele înregistrãri:
BL:NAME C007000
BL:X N006002
BL:Y N006002
SIMBOL C008000
PRODUCATOR C012000
PRET N007002
ATENÞIE dupã ultima înregistrare se tasteazã ENTER.
Din AC se deschide fiºierul cu desenul din figura 4.13.e dupã care se tasteazã urmãtoarea secvenþã de comenzi:
Command: attext
CDF, SDF or DXF Attribute extract (or Entities)? <C>:
Template file <>: tlog
Extract file name <>: t1
2 records in extract file.
Dacã se vizualizeazã cuprinsul fiºierului T1.TXT (care este de tip CDF) se obþine lista:
'DIODA', 74.01, 70.11,'5d13','Sanyo', 9.50
'DIODA', 74.27, 86.10,'4x9','Sony', 10.00
Crearea unui fiºier de tip SDF:
Command: attext
CDF, SDF or DXF Attribute extract (or Entities)? <C>: s
Template file <>: tlog
Extract file name <>: t2
Dacã se vizualizeazã cuprinsul fiºierului T2.TXT (care este de tip SDF) se obþine lista:
DIODA 74.01 70.11 5d13 Sanyo 9.50
DIODA 74.27 86.10 4x9 Sony 10.00
6.13. INSERT
Comanda INSERT copiazã în fiºierul desen curent, într-o poziþie aleasã de utilizator (denu-
mitã punct de inserare) un bloc sau un alt fiºier desen. Dupã selectarea punctului de inserare,
se introduce un unghi de rotire a blocului sau fiºierului desen. Inserarea unui bloc se realizeazã
prin suprapunerea punctului de inserare declarat la crearea blocului peste punctul de inserare
care se selecteazã în desenul curent. In cazul inserãrii unui fiºier desen, punctul de bazã a
acestuia (de obicei punctul de coordonate (0, 0) se suprapune peste punctul de inserare din
desenul curent. Inaintea inserãrii, comanda permite realizarea unei scalãri (mãrire sau
micºorare) atât pe axa Ox cât ºi pe Oy a blocului sau fiºierului desen. Valorile implicite ale
parametrilor de inserare sunt: unghi de rotire = 0; factorul de scalare pe Ox=1; factorul de
scalare pe Oy=1.
MD [Insert] [Block…]
LC insert
IT (IT = Insert Toolbar)

Lansarea în execuþie a comenzii duce la apariþia casetei Insert – fig. 6.21.
Figura 6.21. – Caseta Insert
Opþiunile prezente în casetã au urmãtoarea semnificaþie:

Name Se introduce numele blocului/desenului care trebuie inserat. In cazul în care blocul/desenul nu se gãseºte într-
una din cãile configurate, sistemul va da un mesaj de eraore. Pentru a preveni aceastã situaþie aveþi variantele:
1. introduceþi numele fiºierului împreunã cu calea sa de cãutare (Ex: D:\Acad\Surse\test)
2. se configureazã o nouã cale de cãutare implicitã (în MD  Options  caseta de dialog Options,  pagina Files, 
opþiunea Support File Search,  Add (se introduce noua cale sau în cazul în care nu se cunoaºte cu exactitate atunci
 Browse ºi se cautã calea doritã), Dupã aceastã configurare sistemul va regãsi automat orice fiºier desen din noua
cale.
3. se selecteazã butonul Browse ºi se cautã desenul/blocul dorit.
Insertion point – se cere selectarea punctului de inserare al blocului
Specify on-screen – dacã opþiunea este validatã atunci casetele X, Y ºi Z sunt dezactivate, iar punctul de inserare va fi
solicitat printr-un mesaj afiºat în linia de comandã.. Punctul poate fi selectat cu mouse-ul sau introducându-se
coordonatele.
Dacã opþiunea nu este validatã se aºteaptã ca coordonatele punctului de inserare sã fie introduse în casetele core-
spunzãtoare (punctul de inserare implicit este de coordonate 0, 0, 0)
Scale – se specificã factorul de scalare. In cazul în care valoarea factorului este supraunitarã va fi realizatã o mãrire a blocului iar
dacã valoarea este subunitarã o micºorare.. Dacã valoarea este 1, mãrimea blocului nu este modificatã. Factorul de scalare
implicit este 1. Dacã factorul de scalare este negativ atunci blocul va fi desenat în oglindã.
Specify on-screen – dacã opþiunea este validatã atunci casetele X, Y ºi Z sunt dezactivate, iar factorul de scalare va fi
solicitat printr-un mesaj afiºat în linia de comandã.. Implicit factorul de scalare este egal pe cele trei axe dar po-
ate fi diferit. Factorul de scalare va fi cerut pe fiecare axã în parte.
Dacã opþiunea nu este validatã se aºteaptã ca factorii de scalare sã fie introduºi în casetele corespunzãtoare.
Uniform Scale – dacã opþiunea este validatã atunci factorii de scalare pe cele trei axe sunt egali. Activatã va rãmâne
doar caseta corespunzãtoare factorului de scalare X, celelalte douã fiind dezactivate. In mod corespunzãtor în
linia de comandã va fi solicitat doar fractorul de scalare de pe X.
Rotation – se introduce unghiul cu care se roteºte blocul în jurul punctului de inserare. Implicit acest unghi este 0.
Specify on-screen – dacã opþiunea este validatã atunci unghiul va fi solicitat printr-un mesaj afiºat în linia de co-
mandã.. Unghiul poate fi introdus ºi prin selectarea a douã puncte. In acest caz blocul va fi aliniat cu direcþia
vectorului definit de cele douã puncte.
Dacã opþiunea nu este validatã unghiul va fi introdus în caseta corespunzãtoare..
Explode dacã caseta este validatã atunci blocul inserat va fi descompus automat în obiecte simple (obiectele primordiale
care au stat la baza definirii blocului)
Corner Aceastã opþiune se poate apela la afiºarea mesajului “X scale factor” ºi serveºte la definirea factorilor de scalare
prin intermediul selectãrii a 2 puncte. Primul punct serveºte ca punct de inserare. Cel de-al doilea punct defineºte
împreunã cu primul colþurile opuse ale unui dreptunghi.. Dimensiunile laturilor dreptunghiului servesc ca ºi fac-
tori de scalare pe Ox ºi Oy.
XYZ Se iniþializeazã secvenþa de introducere a unui factor de scalare care va fi automat utilizat pe toate axele Ox, Oy ºi Oz.
PScale cere introducerea unui factor de scalare pentru previzualizarea blocului. Factorul de scalare introdus nu este definitiv. Fac-
torul de scalare ce va fi aplicat blocului va fi cerut ulterior.
PX, PY, PZ – factori de scalare pe direcþiile Ox, Oy ºi Oz ce sut ceruþi pentru o previzualizare a blocului inserat.
PRotate se cere un unghi de rotire utilizat doar pentru o previzualizare a blocului.
Variabile de sistem
ATTDIA Dacã are valoarea 1 afiºeazã caseta de dialog pentru introducerea valorilor
atributelor ataºate blocului în vecinãtatea cursorului grafic, altfel caseta este
afiºatã pe mijlocul zonei grafice.
ATTDISP Permite controlul modului de afiºare (vizibil sau invizibil) a atributelor blo-
curilor inserate.
ATTREQ Dacã are valoarea 1 sunt afiºaþi toþi prompter-ii pentru introducerea valorilor
atributelor blocului care se insereazã. Dacã valoarea este 0 atribu-tele care au
declaratã o valoare implicitã vor primi automat acea valoare fiind afiºaþi doar
mesajele de introducere (prompter) a atributelor care nu au declaratã o
valoare implicitã.
EXPERT Dacã variabila are valoarea 2, mesajul “Block already defined. Redefine it?”
nu va fi afiºat.
Observaþii:
 Opþiunea Scale din comanda INSERT aplicã automat factorul de scalare ºi atribute-
lor blocului inserat
 Dupã inserare blocul poate fi editat (copiat, mutat, oglindit) cu comenzile MOVE,
COPY, ARRAY ºi MIRROR.
 Din punctul de vedere al AC-ului blocul este considerat ca fiind o singurã entitate
care cuprinde în structura sa o mulþime finitã de subentitãþi. Din acest motiv suben-
titãþile dintr-un bloc nu pot fi editate individual. Pentru a edita o subentitate dintr-
un bloc, acesta trebuie descompus prin utilizarea comenzii EXPLODE.
 In cazul în care valorile introduse ca ºi factori de scalare sunt negative blocul va fi
inserat oglindit.
 Dacã înaintea denumirii blocului se tasteazã un * (în cazul în care comanda se dã
din linia de comandã) acesta este inserat descompus în subentitãþile componente.
Efectul este acelaºi ca ºi cum dupã inserare blocul ar fi descompus utilizând co-
manda EXPLODE.
 Un bloc creat pe o suprafaþa de 1x1 unitãþi prezintã avantajul cã la inserare poate fi
uºor dimensionat funcþie de necesitãþi. Astfel factorul de scalare pe x va fi dimensi-
unea curentã a lãþimii iar cel de pe y al lungimii.
 Dacã în locul denumirii blocului se tasteazã caracterul ~ sistemul va afiºa caseta Se-
lect Drawing File prin care utilizatoarul poate selecta interactiv blocul dorit.
 La lansarea în execuþie a comenzii INSERT, dupã introducerea numelui blocului,
AC-ul parcurge urmãtorii paºi: cautã definiþia blocului indicat în desenul curent;
dacã nu-l gãseºte cautã un fiºier extern cu aceastã denumire ºi extensia DWG pe
toate cãile de acces declarate la configurarea AC-ului. In cazul în care-l gãseºte îl
copiazã în memoria internã ºi îl insereazã în fiºierul desen curent sub formã de bloc.
In caz contrar va fi afiºat un mesaj de eroare dupã care se cere din nou denumirea
blocului. In cazul în care definiþia blocului se gãseºte într-un fiºier localizat într-un
subdirector nedeclarat într-o cale de acces, denumirea fiºierului trebuie datã împre-
unã cu calea de acces.
Ex: Fie fiºierul TEST.DWG localizat în subdirectorul T2 din subdirectorul T1 de pe unitatea logicã (drive) C:. Pentru a in-
sera în desenul curent fiºierul dat la cererea numelui blocului se tasteazã C:\T1\T2\TEST.
 Numele unui bloc poate fi modificat utilizând comanda RENAME.
 In desenul curent denumirea unui bloc poate fi modificatã dacã la inserare (din linia
de comandã) la prompter-ul “Block name <or ?>:” se introduce numele dorit urmat
de = ºi denumirea fiºierului care conþine definiþia blocului. Blocul va avea noua de-
numire doar în desenul curent, denumirea fiºierului extern care conþine definiþia
blocului rãmânând nemodificatã.
 Dacã pe parcursul definitivãrii desenului curent un bloc care a mai fost inserat a suferit
modificãri, inserãrile anterioare modificãrilor pot fi reactualizate. Se dã comanda IN-
SERT ºi la prompter-ul “Block name <or ?>:” se rãspunde cu denumirea blocului
nemodificat ºi un =, dupã care se tasteazã denumirea blocului modificat. Caracterul =
comunicã sistemului sã ignore definiþia curentã a blocului ºi sã o înlocuiascã definiþia
existentã în fiºierul al cãrui nume ºi cale de acces se specificã dupã =. In urma acestei
operaþii în fiºierul desen curent vor fi reactualizate toate inserãrile acestui bloc. Modi-
ficãrile efectuate devin vizibile dupã efectuarea unei regenerãri a desenului.
 Dacã un bloc cu atribute este modificat ºi apoi inserat într-un desen care conþine inserãri
ale aceluiaºi bloc nemodificat, toate atributele constante ale blocului nemodificat vor fi
reactualizate conform noii definiþii a blocului. Dacã în noul bloc unul din atributele con-
stante este omis, el va fi ºters din toate inserãrile din desenul curent. Atributele variabile
în cazul în care sunt modificate nu sunt actualizate în vechile inserãri.
Exemple
Inserarea multiplã a blocului Z1-Z2 creat în paragraful 6.9 - fig. 6.22.
Figura 6.22 – Utilizarea comenzii INSERT
Command: insert
Este reafiºatã caseta de dialog Insert în care se tasteazã numele blocului (z1-z2) în câmpul Name (atenþie dacã calea
de cãutare a fiºierului nu este configuratã, numele trebuie precedat de calea de cãutare. Dacã nu o cunoaºteþi selectãþi
butonul Browse ºi cãutaþi fiºierul ce conþine blocul).
Selectaþi Uniform Scale, apoi tastaþi 15 în caseta X a zonei Scale.
Ieºiþi din caseta de dialog selectând butonul OK
Specify insertion point or [Scale/X/Y/Z/Rotate/PScale/PX/PY/PZ/PRotate]: 1
Enter attribute values
z1:: 25
z2:: 31
m:: 2
Se multiplicã rectangular (4 celule.) blocul anterior inserat. Rezultã fig. 6.22.
Command: _array
Select objects: 2 1 found
Select objects:
Enter the type of array [Rectangular/Polar] <R>:
Enter the number of rows (---) <1>:
Specify the distance between columns (|||): 15
Se modificã atributele ultimelor 3 blocuri dupã cum urmeazã:
– blocul 1: z1 = 23; z2 = 33.
– blocul 2: z1 = 21; z2 = 31; m = 2.5.
– blocul 3: z1 = 19; z2 = 29; m = 3.15.
Command: attedit
Select block reference: 3
Este afiºatã caseta Edit Attributes în care se fac modificãrile corespunzãtoare blocului 1:
Command:
ATTEDIT Select block reference: 4
Command:
ATTEDIT Select block reference: 5
Rezultã desenul din fig. 6.23
Figura 6.23 – Aplicarea de modificãri blocurilor
Extragerea caracteristicilor blocurilor într-un fiºier extern cu extensia .txt.

Pentru început trebuie creat fiºierul ºablon care guverneazã extragere. Acest fiºier va purta numele de RCilSablon.txt.
– cu un editor oarecare de texte se creazã fiºierul de tip ASCII cu denumirea RCilSablon.txt în directorul
C:\Temp ºi care cuprinde urmãtoarele înregistrãri:
BL:NAME C007000
BL:X N006002
BL:Y N006002
Z1 N005002
Z2 N005002
M N005002
– ATENÞIE dupã ultima înregistrare se tasteazã ENTER.
Command: attext
Este afiºatã caseta Attribute Extraction în care:

– se selecteazã opþiunea Comma Delimited File (CDF);
– Template File…, se cautã ºi se selecteazã fiºierul ºablon RCilSablon.txt;
–  Output File…, este afiºatã caseta Output File unde se tasteazã denumirea fiºierului ( în caseta File Name) ce va
conþine informaþiile ºi se selecteazã o adresã de scriere a fiºierului. Pentru a ieºi din casetã  Save;
–  Select objects. Caseta Attribute Extraction este temporar dezactivatã.
– este reafiºatã caseta Attribute Extraction in care se selecteazã butonul OK.
Automatic save to C:\TEMP\Drawing1_1_1_8467.sv$ ...
Fiºierul Insert.txt creat pe disc va avea urmãtorul conþinut:
'z1-z2',103.59,108.61,19.00,29.00, 3.15
'z1-z2', 73.59,108.61,21.00,33.00, 2.00
'z1-z2', 58.59,108.61,25.00,31.00, 2.00
'z1-z2', 88.59,108.61,21.00,31.00, 2.50
6.14. MINSERT
Comanda MINSERT (Multiple INSERT) este o combinaþie între comenzile INSERT ºi AR-
RAY (rectangular). Efectul ei este inserarea unui bloc ºi multiplicarea lui sub forma unei re-
þele (pe linii ºi coloane).
LC minsert
Majoritatea opþiunilor comenzii sunt identice cu cele din comanda INSERT. Din acest motiv
în continuare vor fi explicitate doar diferenþele.
Enter number of rows (---) <1>: se cer numãrul de linii al reþelei de multiplicare.
Enter number of columns (|||) <1>: se cer numãrul de coloane al reþelei de multiplicare.
Enter distance between rows or specify unit cell (---): se cere distanþa dintre liniile reþelei de multiplicare. Dacã dis-
tanþa este pozitivã reþeaua se dezvoltã de la punctul de inserare în sus, altfel (distanþã negativã) de la punct în jos.
Specify distance between columns (|||): se cere distanþa dintre coloanele reþelei de multiplicare Dacã distanþa
este pozitivã reþeaua se dezvoltã de la punctul de inserare spre dreapta, altfel (distanþã negativã) de la punct spre stânga.
Observaþii:
 Utilizarea comenzii are ca efect ocuparea unui spaþiu mai mic de memorie decât în
cazul utilizãrii combinate a comenzilor INSERT ºi ARRAY.
 Comanda permite realizarea unei reþele de blocuri rotitã sub un anumit unghi. Pen-
tru aceasta este suficient sã se roteascã blocul cu unghiul dorit utilizând opþiunea
“Rotaþion angle <0> :”.
 Blocurile inserate prin comandã nu pot fi editate individual.
 Modificarea unai atribut al unui bloc este automat extinsã de sistem la toate blo-
curile reþelei.
 Reþeaua de blocuri nu poate fi descompusã în blocuri individuale ºi mai departe nici
în entitãþi individuale.
Exemple
O altã modalitate de inserarea multiplã a blocului Z1-Z2 creat în paragraful 6.9 - fig. 6.24.

MINSERT
Command: minsert
Enter block name or [?]: z1-z2
Specify insertion point or [Scale/X/Y/Z/Rotate/PScale/PX/PY/PZ/PRotate]: Se selecteazã un punct oarecare
Enter X scale factor, specify opposite corner, or [Corner/XYZ] <1>: 15
Enter Y scale factor <use X scale factor>:
Specify rotation angle <0>:
Enter number of rows (---) <1>:
Enter number of columns (|||) <1>: 3
Specify distance between columns (|||): 25
Enter attribute values
z1:: 21
z2:: 26
m:: 2
6.15. EXPLODE – II
Deºi comanda a mai fost prezentatã, în acest paragraf vom face referi dor la acþiunii comenzii
asupra blocurilor. Comanda EXPLODE se utilizeazã pentru a descompune obiectele compuse
precum blocul, polilinia, cota, haºura sau reþeaua de suprafeþe în obiecte simple.
MD [Modify] [Explode]
LC explode
MT
Select objects: se selecteazã oiectele compuse ce trebuiesc descompuse
Observaþii:
 Descompunerea unor obiecte compuse determinã apariþia obiectelor simple care
sunt automat poziþionate în stratul în care au fost create. Din acest motiv ele vor lua
culoarea ºi tipul de linie din acel strat, nemaipãstrând culoarea ºi tipul de linie al en-
titãþii compuse (situaþia este adevãratã în cazul în care aceste caracteristici diferã de
cele implicite statului în care se gãseºte obiectul compus).
 Blocurile, haºurile ºi fiºierele desen inserate pot fi preexplodate în faza de inserare
precedându-le denumirea cu un * (sau selectând caseta Explode din caseta de diaa-
log Insert). Haºurile port fi preexplodate fixând variabila DIMASO pe OFF.
 O entitate compusã explodatã poate fi adusã în starea iniþialã doar anulând operaþia
de explodare (comanda UNDO).
 Nu pot fi descompuse blocurile: oglindite, multiple (inserate cu comanda MIN-
SERT). In cazul blocurilor create cu factori de scalare pe X, Y ºi Z diferiþi descom-
punerea poate avea rezultate neºteptate.
 Pentru a descompune obiectele compuse ce sunt incluse în blocuri se va da în mod
repetat comanda EXPLODE. Numãrul de lansãri în execuþie al comenzii depinde
de gradul de imbricare al obiectelor simple în obiectele compuse.
6.16. TESTE
1. Comanda LIMITS este utilizatã pentru
A. afiºarea coordonatelor colþurilor opuse ale imaginii curente.
B. definirea limitelor suprafeþei care se doreºte a fi vizualizatã.
C. afiºarea limitelor suprafeþei de desenare.
D. definirea limitelor suprafeþei de desenare.
2. Comanda BHATCH se utilizeazã pentru

A. a umple suprafaþa secþiunilor ºi rupturilor cu un anumit tip de haºurã
B. a desena conturul secþiunilor ºi rupturilor
C. a desena suprafeþe plane
3. Comanda HATCH opþiunea Pattern se utilizeazã pentru a desemna
A. tipul de haºurã utilizat la umplerea conturului selectat
B. spaþierea subentitãþilor care compun haºura utilizatã la umplerea conturului selectat
C. grosimea subentitãþilor care compun haºura utilizatã la umplerea conturului selectat
D. poziþia subentitãþilor care compun haºura utilizatã la umplerea conturului selectat
4. La explodarea unei haºuri elementele sale componente sunt automat trecute în stratul
A. 0
B. curent de desenare
C. automat creat de sistem în cazul haºurãrilor
D. HATCH
5. Conturul care se haºureazã
A. trebuie sã fie continu
B. trebuie sã fie închis
6. Comanda SNAP, controleazã
A. afiºarea unei reþele de puncte echidistanþate pe direcþia Ox ºi pe Oy
B. deplasarea incrementalã a cursorului grafic
C. în cazul în care este activatã , deplasarea incrementalã a cursorului grafic
7. Comanda SNAP, opþiunea Rotate permite
A. rotirea întregului desen în jurul originii WCS-ului
B. rotirea reþelei de noduri invizibile în jurul unui punct de bazã
C. rotirea reþelei de noduri vizibile în jurul unui punct de bazã
8. Comanda GRID se utilizeazã pentru
A. definirea unei reþele de noduri echidistante ºi invizibile
B. definirea unei reþele de puncte echidistante ºi vizibile
C. definirea unei reþele de asterixuri echidistante ºi vizibile
9. Comanda GRID, opþiunea Snap permite definirea unei reþele de puncte

A. echidistanþate cu un increment egal cu un multiplu al incrementului reþelei SNAP
B. suprapuse peste reþeaua de noduri SNAP
10. La inserarea unui bloc care conþine entitãþi definite în stratul 0, acestora
A. li se atribuie automat culoarea implicitã stratului curent
B. li se atribuie automat tipul de linie implicit stratului curent
C. li se atribuie automat grosimea implicitã stratului curent
11. Descompunerea unui bloc în entitãþi simple se realizeazã cu comanda

A. BLEXP
B. BEXPLODE
C. EXPLODE
D. UNDOBLOCK
12. Comanda WBLOCK este utilizatã pentru
A. a grupa o mulþime de entitãþi într-un bloc de entitãþi într-un fiºier extern
B. a desena un paralelipiped 3D
C. a desena un paralelipiped în proiecþie pe planul xOy
D. a grupa o mulþime de entitãþi într-un bloc de entitãþi în cadrul desenului curent
13. Comanda WBLOCK, opþiunea File name: permite
A. introducerea numelui blocului (maxim 31 caractere)
B. introducerea numelui fiºierului extern care va conþine blocul
C. introducerea numelui fiºierului extern în care se insereazã blocul anterior creat
14. Comanda ATTDEF este utilizatã pentru

A. a ataºa informaþii de tip text entitãþilor de tip polilinie
B. a ataºa informaþii de tip text entitãþilor grafice de tip bloc
C. a ataºa informaþii de tip text entitãþilor de tip cotã
15. Prin comanda ATTDEF se definesc
A. numai atribute de tip numeric
B. domeniul de valori pe care-l poate lua atributul, valoarea implicitã a acestuia
C. prompter-ul de introducere, amplasarea, modul de memorare ºi modul de vizualizare al atributului
16. Modificarea definiþiei unui atribut se poate face
A. cu comenzile CHANGE sau CHPROP înaintea introducerii atributului în bloc
B. cu comanda ATTEDIT dupã introducerea atributului în bloc
17. In cazul redefinirii unui bloc cu atribute
A. cele care sunt constante, sunt automat ºterse
B. cele care sunt variabile, rãmân neschimbate
C. toate atributele, indiferent de tip, sunt ºterse
18. Comanda ATTDISP este utilizatã pentru
A. modificarea opþiunilor de afiºare a prompter-ilor de la introducerea atributelor
B. modificarea opþiunilor de afiºare (vizibil sau invizibil) a atributelor unui bloc
C. modificarea opþiunilor de afiºare a blocului selectat
D. modificarea opþiunilor de afiºare a grupului de entitãþi selectate
19. Comanda ATTDISP, opþiunea Normal
A. restaureazã opþiunile de afiºare stabilite la configurarea AC-ului
B. seteazã ca vizibile toate atributele blocului selectat
C. menþine neschimbate opþiunile de afiºare stabilite la definirea atributelor
20. Comanda ATTDISP, opþiunea ON
A. seteazã ca vizibile toate atributele din desenul curent
B. seteazã ca vizibil atributul selectat
C. seteazã ca vizibile toate atributele constante din blocul selectat
D. seteazã ca vizibile toate atributele variabile din blocul selectat
21. Comanda ATTEDIT este utilizatã pentru
A. modificarea globalã a atributelor blocurilor din desenul curent
B. modificarea individualã a atributelor blocurilor din desenul curent
22. Cu comanda ATTEDIT se pot modifica
A. valoarea ºi poziþia atributelor
B. înãlþimea ºi tipul de caracter utilizat la scrierea valorii atributului
C. toate rãspunsurile sunt corecte
23. Cu comanda ATTEDIT nu se pot modifica

A. atributele declarate ca ºi constante
B. atributele declarate ca ºi variabile
C. atributele numerice
24. Comanda ATTEXT este utilizatã pentru
A. a ataºa un text blocului selectat
B. a extrage din desenul curent caracteristici de blocuri ºi valorile atributelor ataºate lor
C. a modifica în desenul curent toate atributele de tip text
25. Comanda ATTEXT, opþiunea CDF determinã ca informaþiile scrise în fiºierul extern sã fie
A. implicit separate prin virgule
B. implicit separate prin spaþii
C. implicit separate prin puncte
26. Comanda ATTEXT, opþiunea SDF determinã ca informaþiile scrise în fiºierul extern sã fie
A. implicit separate prin virgule
B. implicit separate prin spaþii
C. implicit separate prin puncte
27. Comanda DDATTE este utilizatã pentru

A. editarea atributelor blocului selectat
B. editarea secvenþialã a tuturor atributelor din desenul curent
C. ataºarea unui nou atribut blocului selectat
28. Comanda INSERT este utilizatã pentru
A. a copia în fiºierul desen curent un bloc
B. a copia în fiºierul desen curent un alt fiºier desen
29. Comanda INSERT, opþiunea “Block name:” permite
A. nominalizarea blocului care se va copia în desenul curent
B. nominalizarea fiºierului desen extern care se va copia în desenul curent
C. nici unul din rãspunsuri nu este corect
30. Comanda INSERT, opþiunea “Insertion point:” permite selectarea punctului
A. în care se insereazã (copiazã) blocul
B. în care se insereazã (copiazã) fiºierul desen extern
C. rãspunsul corect este A ºi C
31. Comanda INSERT, opþiunea “X scale factor:” permite introducerea factorului de scalare pe direcþia
A. Ox
B. perpendicularã pe ecran în modul implicit de afiºare
C. ambele rãspunsuri sunt corecte
32. Comanda INSERT, opþiunea “Corner” permite definirea factorului de scalare

A. pe direcþia Ox
B. pe direcþia Oy
C. pe direcþiile Ox ºi Oy precum ºi a punctului de inserare
D. nici unul din rãspunsuri nu este corect
33. Dacã înaintea denumirii blocului sau fiºierului desen extern se tasteazã un * atunci
A. acesta este copiat considerând originea desenului curent ca fiind punctul de inserare
B. acesta, înaintea copierii, este descompus în entitãþi individuale
C. sistemul afiºeazã mesajul de eroare “File unknown”
34. AC-ul considerã entitãþile care sunt incluse în blocurile inserate ca fiind
A. entitãþi de sine stãtãtoare
B. polilinii
C. subentitãþi ale unei singure entitãþi compuse
35. Comanda MINSERT este utilizatã pentru

A. copierea în desenul curent a unui bloc sau fiºier desen extern cu factorul de scalare pe cele 3 direcþii egal cu 1
B. copierea multiplã a unui bloc sau fiºier desen extern
C. modificarea parametrilor impliciþi ai comenzii INSERT
36. Blocurile copiate cu comanda MINSERT
A. nu pot fi editate individual
B. pot fi editate individual
C. nici unul din rãspunsuri nu este corect
ANEXA A
Prescurtarea comenzilor AutoCAD
Din linia de comadã comenzile AC pot fi lansate în execuþie fie prin tastarea numelui comenzii fie
tastând o prescurtare a numelui. Aceste prescurtãri sunt definite în fiºierul ACAD.PGP. In acest fiº-
ier ele pot fi modificate, ºterse sau adãugate prescurtãri noi.
In tabelul urmãtor sunt inserate toate prescurtãrile disponibile:
Comandã Prescurtare Comandã Prescurtare

3DARRAY 3a DDEDIT ed
3DFACE 3f DDVPOINT vp
3DORBIT 3do DIMALIGNED dal, dimali
3DPOLY 3p DIMANGULAR dan, dimang
ADCENTER adc DIMBASELINE dba, dimbase
ALIGN al DIMCENTER dce
APPLOAD ap DIMCONTINUE dco, dimcont
ARC a DIMDIAMETER ddi, dimdia
AREA aa DIMEDIT ded, dimed
ARRAY ar DIMLINEAR dli, dimlin
ATTDEF att, ddattdef DIMORDINATE dor, dimord
-ATTDEF -att DIMOVERRIDE dov, dimover
ATTEDIT ate DIMRADIUS dra, dimrad
-ATTEDIT -ate, atte DIMSTYLE d, ddim, dst, dimsty
ATTEXT ddattext DIMTEDIT dimted
BHATCH h, bh DIST di
BLOCK b DIVIDE div
-BLOCK -b DONUT do
BOUNDARY bo DRAWORDER dr
-BOUNDARY -bo DSETTINGS ds, ddrmodes, rm, se
BREAK br DSVIEWER av
CHAMFER cha DVIEW dv
CHANGE -ch ELLIPSE el
CIRCLE c ERASE e
COLOR col, colour, ddcolor EXPLODE x
COPY co, cp EXPORT exp
DBCONNECT aad, aex, ali, asq, aro, ase, dbc EXTEND ex
EXTRUDE ext OSNAP ddosnap, os
FILLET f -OSNAP -os
FILTER fi PAN p
GROUP g -PAN -p
-GROUP -g PASTESPEC pa
HATCH -h PEDIT pe
HATCHEDIT he PLINE pl
HIDE hi PLOT print
IMAGE im POINT po
-IMAGE -im POLYGON pol
IMAGEADJUST iad PREVIEW pre
IMAGEATTACH iat PROPERTIES ch, ddchprop, ddmodify, mo,
props
IMAGECLIP icl PROPERTIESCLOSE prclose
IMPORT imp PSPACE ps
INSERT ddinsert, i PURGE pu
-INSERT -i QLEADER le
INTERFERE inf QUIT exit
INTERSECT in RECTANG rec
INSERTOBJ io REDRAW r
LAYER ddlmodes, la REDRAWALL ra
-LAYER -la REGEN re
-LAYOUT lo REGENALL rea
LEADER lead REGION reg
LENGTHEN len RENAME ren
LINE l -RENAME -ren
LINETYPE lt, ltype, ddltype RENDER rr
-LINETYPE -lt, -ltype REVOLVE rev
LIST li, ls RPREF rpr
LTSCALE lts ROTATE ro
LWEIGHT lw, lineweight SCALE sc
MATCHPROP ma SCRIPT scr
MEASURE me SECTION sec
MIRROR mi SETVAR set
MLINE ml SLICE sl
MOVE m SNAP sn
MSPACE ms SOLID so
MTEXT t, mt SPELL sp
-MTEXT -t SPLINE spl
MVIEW mv SPLINEDIT spe
OFFSET o STRETCH s
STYLE st -VIEW -v
SUBTRACT su VPOINT -vp
TABLET ta WBLOCK w
THICKNESS th -WBLOCK -w
TILEMODE ti, tm WEDGE we
TOLERANCE tol XATTACH xa
TOOLBAR to XBIND xb
TORUS tor -XBIND -xb
TRIM tr XCLIP xc
UNION uni XLINE xl
UNITS un, ddunits XREF xr
-UNITS -un -XREF -xr
VIEW ddview, v ZOOM z
ANEXA B
Tipuri de linii standard
AC-ul include o serie întreagã de tipuri de linii predefinite. Definiþia acestor tipuri de linii este
datã în fiºierul ACAD.LIN ºi LTYPE.SHP. In continuare sunt furnizate tipurile de linii defi-
nite în cele 2 fiºiere
Fiºierul ACAD.LIN
Fiºierul ACAD.SHP
ANEXA C
Tipuri de de haºuri predefinite
Tipurile de haºuri predefinite în AC2000 sunt incluse în fiºierul ACAD.PAT. In continuare

sunt prezentate tipurile de haºuri din acest fiºier.
INDEX
CHAMMODE · 98 DIMCENTER · 211
CIRCLE · 39 DIMCLRD · 197
A CLAYER · 117 DIMCLRE · 197
CLOSE · 57 DIMCLRT · 197
CMLJUST · 152 DIMCONTINUE · 216
Actualizarea cotelor · 231
CMLSCALE · 152 DIMDEC · 193
AFLAGS · 268
CMLSTYLE · 152 DIMDIAMETER · 208
Coordonatele carteziene · 15 DIMDLE · 193
Alternate Dimension
Options · 196
Coordonatele cilindrice · 16 DIMDLI · 193
ARC · 41
Coordonatele polare · 16 DIMDSEP · 198
ARRAY · 107
Coordonatele relative · 17 DIMEDIT · 228
ATTDEF · 267
COPY · 86 Dimension Arrow · 195
ATTDIA · 268, 278
Crearea cotelor · 201 Dimension Colors · 197
ATTDISP · 271, 278
Dimension Offsets · 193
ATTEDIT · 272
Dimension Scale · 192
ATTEXT · 274
DIMEXE · 193
ATTMODE · 272 D
DIMEXO · 193
ATTREQ · 268, 278
DIMFIT · 195
AutoTrack · 64 DBLIST · 245
DIMFRAC · 198
DDATTE · 272
DIMGAP · 195
DIMADEC · 195
DIMJUST · 195
DIMALIGNED · 204
B DIMLDRBLK · 198
DIMALT · 196
DIMLFAC · 193
DIMALTD · 197
BHATCH · 255 DIMLIM · 194
DIMALTF · 197
BLOCK · 264 DIMLINEAR · 202
DIMALTRND · 197
BREAK · 101 DIMLUNIT · 198
DIMALTTD · 197
BYBLOCK · 30 DIMLWD · 198
DIMALTTZ · 193
BYLAYER · 30 DIMLWE · 198
DIMALTU · 197
DIMORDINATE · 206
DIMALTZ · 197
DIMOVERRIDE · 230
DIMANGULAR · 211
DIMPOST · 197
C DIMAPOST · 197
DIMRADIUS · 208
DIMASO · 192
DIMRND · 194
CAL · 247 DIMASZ · 192
DIMSAH · 195
CECOLOR · 117 DIMATFIT · 193
DIMSCALE · 192
CELTSCALE · 117 DIMAUNIT · 195
DIMSD1 · 196
CELTYPE · 31, 117 DIMAZIN · 194
DIMSD2 · 196
CHAMFER · 97 DIMBASELINE · 214
DIMSE1 · 196
CHAMFERA · 98 DIMBLK · 195
DIMSE2 · 196
CHAMFERB · 98 DIMBLK1 · 195
DIMSHO · 192
CHAMFERC · 98 DIMBLK2 · 195
DIMSOXD · 196
CHAMFERD · 98 DIMCEN · 193
DIMSTYLE · 192, 234 FILLMODE · 161 LINETYPE · 29
DIMTAD · 196 FONTALT · 165, 166 LIST · 245
DIMTDEC · 194 FONTMAP · 165, 167 LTSCALE · 57
DIMTEDIT · 233
DIMTFAC · 195
DIMTIX · 196 G M
DIMTM · 194
DIMTMOVE · 198
MATCHPROP · 117
DIMTOFL · 196
General Dimensions
Controls · 192 MINSERT · 281
DIMTOH · 196
GRID · 263 MIRROR · 88
DIMTOL · 194
GRIPBLOCK · 114 MIRRTEXT · 88
DIMTOLJ · 194
GRIPCOLOR · 115 MLEDIT · 155
DIMTP · 194
GRIPHOT · 115 MLINE · 151
DIMTSZ · 193
GRIPS · 115 MLSTYLE · 152
DIMTVP · 196
GRIPSIZE · 115
DIMTXSTY · 196
Modul permanent de
selecþie · 62
DIMTXT · 192
MOVE · 93
DIMTZIN · 194
MTEXT · 172
DIMUPT · 192 H
DIMZIN · 194
DONUT · 160 HPANG · 259
DONUTID · 160 HPDOUBLE · 259 O
DONUTOD · 160 HPNAME · 259
DOUGHTNUT · 160 HPSCALE · 259 OFFSET · 109
DRAGMODE · 93 HPSPACE · 259 OFFSETDIST · 109
DSETTINGS · 261, 263 OSNAP · 58
DTEXT · 167 OSNAP Tracking · 65
I
E ID · 51 P
INSERT · 277
ELEVATION · 117 ISAVEBAK · 55 PAN · 52
ELLIPSE · 158 ISAVEPERCENT · 56 PEDIT · 140
ERASE · 49 PELLIPSE · 159
EXIT · 57 PLINE · 137
EXPERT · 278 L PLINEGEN · 138
EXPLODE · 177, 283 PLINETYPE · 138
EXTEND · 105 PLINEWID · 138
LA · 32
Extension Line Control · 196 POINT · 50
LASTPOINT · 52
Polar Tracking · 64
LAYER · 32
POLYGON · 148
LIMCHECK · 246
POLYSIDES · 149
F LIMITS · 246
PROPERTIES · 116
LIMMAX · 246
Pull-Down · 11
FILLET · 94 LIMMIN · 246
FILLETRAD · 94 LINE · 36
SOLID · 161 Utilizarea grips-urilor · 113
Q SPLINESEGS · 144
SPLINETYPE · 144
QDIM · 218 STRETCH · 111
QLEADER · 223
V
STYLE · 164
QSELECT · 83
QUIT · 57 VIEWCTR · 46
VIEWSIZE · 46
T VMAX · 46
VMIN · 46
R TEXT · 167
Text Control · 195
RAY · 162 TEXTEVAL · 169
RECTANG · 150
W
TEXTFILL · 169
REDO · 48 TEXTQLTY · 169
ROTATE · 90 WBLOCK · 266
TEXTSIZE · 165
Rounding · 194 WCS · 16
TEXTSTYLE · 165
TOLERANCE · 233
Tolerances · 193
S toolbars · 14 X
TRIM · 102
SAVE · 54 TRIMMODE · 94, 98 XLINE · 163
SAVE AS · 54, 56 XPLODE · 179
SAVETIME · 56
SCALE · 121 U
SELECT · 80 Z
Selectarea entitãþilor prin UCS · 17
filtre · 83 UNDO · 48 ZOOM · 44
SNAP · 261

AutoCAD 2000

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

AutoCAD 2000

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BPAC – AutoCAD2000 5

Figura 1.2.a Figura 1.2.b

Simboluri derulante ( Toolbar Flyouts)

Figura 1.9.a Figura 1.9.b

1.2. Sistemul de coordonate universal ºi utilizator

Coordonatele polare în plan sunt formate din distanþa r – raza vectoare – de la un

Sistemul de coordonate universal ºi utilizator

Specificarea directã a distanþei

1.3. Barele comenzilor de desenare ºi de modificare

1.4. In cazul în care greºiþi

Figura 1.16 – Prima aplicaþie în AC2000

1.5. Aplicaþia 1.1

Se deseneazã chenarul exterior al formatului începând cu punctul de coordonate absolute 20,5

_line Specify first point: 20,5

Se iese din mediul AC2000

1.6. Inainte de a începe

Specify next point or [Close/Undo]: @3,5

Specify next point or [Close/Undo]: 70  pct-ul 9 înainte de a tasta 70 se deplaseazã pointer-ul pe

Activarea toolbar-ului Object Snap

 View, Toolbars…, caseta de validare Object Snap se aflã în caseta

Se seteazã stratul AXE ca strat curent

Salvarea modelului:  File,  Save, Apl2,  Save

Figura 2.7 - Caseta

Lansare în execuþie ºi opþiuni

unui anumit strat este îngreunatã deoarece în caseta de

Opþiunea both semnificã cã acea condiþie este inactivã.

Definirea culorii roºu (red) în straturile s1 ºi s2

Selectarea tipului de linie întreruptã pentru stratul s1

Desenarea unui dreptunghi - fig. 2.12

Desenarea unei linii în continuarea unui arc de cerc - fig. 2.12

Lansare în execuþie ºi opþiuni

Specify radius of circle or [Diameter]: (Specificã raza cercului sau [Diametrul]:

Figura 2.13 – Utilizarea comenzii CIRCLE

Cerc definit prin douã tangente ºi razã - fig. 2.13-e

 Command: _line Specify first point:  P1

 Command: _line Specify first point:  P3

Cerc definit prin douã tangente ºi razã - fig. 2.13-f

 Command: _line Specify first point:  P7

Arc de cerc definit prin trei puncte – fig. 2.14.a

NOTÃ: Viewport = zona de afiºare dreptunghiularã stabilitã de utilizator în spaþiul de modelare

Figura 2.15 Figura 2.16 Figura 2.17

VIEWCTR coordonatele X ºi Y ale centrului imaginii curente.

Figura 2.18 – Utilizarea comenzii

2.7. UNDO / U / REDO

PDM [Edit] [Undo] LC u PDM [Edit] [Redo]

 Prin dezactivarea comenzii UNDO este salvat spaþiu pe dispozitivul de memorare

PDM [Modify] [Erase]

PDM [Draw] [Point:] [Single point]

Fifura 2.23 – Caseta Point Style

Lansare în execuþie ºi opþiuni

PDM [Tools] [Inquiry] [ID Point]

Lansare în execuþie ºi opþiuni

PDM [View] [Pan:] [Realtime]

Pentru început realizaþi

Rezultã imaginea din figura 2.27

Figura 2.26 Figura 2.27

2.13. SAVE / SAVE AS

Figura 2.28 – Caseta Save

Save in Se selecteazã subdirectorul în care va fi salvat fiºierul;

Se face trecerea automatã în subdirectorul care conþine subdirectorul curent;

Se afiºeazã doar denumirea fiºierelor din subdirectorrul curent;

DXF Options vezi comanda DXFOUT

Lansare în execuþie ºi opþiuni

Lansare în execuþie ºi opþiuni