JJN

Fundatii speciale – M IG
Partea III.
PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR DE ADANCIME PE PILOTI,
COLOANE, BARETE
Notiuni generale
Pilotii, coloanele si baretele sunt elementele structurale care alcatuiesc fundatiile de adancime.
Dupa modul de transmitere a incarcarilor la terenul de fundare, fundatiile pe piloti, coloane si barete
sunt fundatii INDIRECTE.
160
PILOTI COLOANE BARETE
Sectiune:
Sectiune: Sectiune:
Patrata sau
Circulara, B Alungita, b si l
circulara, B
L / B ≥ 15 L / B ≥ 10 L/b≥8
In general, in calcul, pilotii, coloanele si baretele se denumesc generic „piloti”.
161
Exemple de utilizare a fundatiilor pe „piloti”
Fundatii pentru constructii pe pamant
2. Piloti de diametru mic; 3. Radier; 1. Pilot de diametru mare; 3. Radier; 4.

4. Pamant compresibil Pamant compresibil; 5. Pamant practic
incompresibil
162
Fundatii pentru constructii pe apa
Fundatia pentru o pila de pod Fundatia pentru o platforma fixa de foraj

marin
163
Fundatii pentru lucrari de sustinere
164
Clasificarea pilotilor
1. Dupa modul de transmitere a incarcarii axiale
Piloti FLOTANTI: Piloti PURTATORI PE VARF (BAZA):

P = Pl + Pv P = Pv
165
2. Dupa modul de executie
Piloti PREFABRICATI
Piloti EXECUTATI PE LOC
Tubaj Tubaj Tubaj

Fara tubaj In uscat Recuperabil
VIBRARE Cu
Recuperabil Sub noroi de
BATERE Fara tubaj Nerecuperabil
Cu foraj
FORARE tubaj
tubaj Nerecuperabil Cu burghiu
continuu
Cu Recuperabil
tubaj Nerecuperabil
166
3. Dupa efectul asupra terenului de fundare
Piloti de INDESARE Piloti de DISLOCUIRE
167
4. Dupa material
Lemn;
Beton simplu;
Beton armat monolit;
Beton armat prefabricat;
Otel.
168
Clasificarea fundatiilor pe piloti
1. Pozitia radierului fata de nivelul terenului
Fundatii cu RADIER JOS (ingropat)
2. Piloti; 3. Radier 1. Piloti; 2. Radier
169
Fundatii cu RADIER INALT
1. Piloti; 2. Radier Structura metalica – „jacket”
170
2. Actiuni predominante
DIRECTE (Piloti activi) INDIRECTE (Piloti pasivi)
Actiunile indirecte provin din

mişcările pământului adiacent:
• frecarea negativă
• umflarea (ridicarea) terenului
• deplasarea laterală a terenului,

inclusiv acţiunea de origine
cinematică ce rezultă din deformarea
terenului datorită propagării undelor
seismice.
După direcţia solicitării directe faţă de axa longitudinală,
piloţii pot fi supuşi la:
— solicitări axiale de compresiune sau de smulgere;
— solicitări transversale;
— solicitări axiale şi transversale aplicate simultan.
171
Etapele elaborarii proiectului

I. Date privitoare la condiţiile amplasamentului
Pentru întocmirea proiectului fundaţiei pe piloţi trebuie precizate următoarele date referitoare la
condiţiile amplasamentului:
— stratificaţia terenului de fundare cu parametrii geotehnici respectivi;
— gradul de seismicitate stabilit conform normativ P 100-1:2013;
— nivelul stabil al apei de suprafaţă, cu asigurările impuse de lucrările specifice;
— nivelul normal al apei subterane, precum şi modificările eventual previzibile ale acestuia
pentru viitor;
— agresivitatea apelor subterane şi de suprafaţă (la fundaţiile cu radier înalt);
— prezenţa organismelor care atacă lemnul, în cazul fundaţiilor de lemn;
—adâncimea probabilă de afuiere (când este cazul).
În cazul în care piloţii se execută în incinta unei construcţii existente, poziţia acestora se
definitivează de comun acord cu beneficiarul.
172
II. Alegerea tipului de pilot
Alegerea tipului de pilot, inclusiv calitatea materialului pilotului şi metoda de punere în operă
trebuie să ţină seama de următoarele aspecte:
— încărcarea ce trebuie preluată de piloţi;
— posibilitatea conservării şi verificării integrităţii piloţilor care sunt puşi în operă;
—tipul, alcătuirea şi deformaţiile admisibile ale construcţiei proiectate;
—poziţia radierului faţă de suprafaţa terenului;
— condiţiile specifice amplasamentului: vecinătăţi, instalaţii subterane etc.;
— lungimea necesară a piloţilor;
—nivelul apelor subterane şi variaţia acestuia;
—execuţia în apă;
— utilaje de execuţie avute la dispoziţie;
— viteza de execuţie;
— experienţa locală în privinţa comportării construcţiilor similare fundate pe piloţi de un
anumit tip.
173
CRITERII SPECIALE
Fundarea piloţilor purtători pe vârf se adoptă în cazul în care terenul de fundare cuprinde
straturi practic incompresibile la o adâncime accesibilă tipului de pilot utilizat.
Utilizarea piloţilor foraţi de diametru mare sau baretelor:

— fundaţia transmite terenului încărcări transversale mari;
— baza piloţilor sau baretelor pătrunde într-un strat practic incompresibil.
Nu se recomandă utilizarea piloţilor de îndesare (piloţi prefabricaţi, piloţi executaţi pe loc

prin batere, vibrare, vibropresare etc.) în cazul prezenţei unor straturi argiloase saturate de
consistenţă ridicată, în care pot apare fenomene de ridicare a terenului la execuţia piloţilor, sau în
zonele urbane unde vibraţiile pot afecta construcţiile învecinate.
174
III. Predimensionarea fundatiei pe piloti
III.1 Verificarea capacitatilor portante prin realizarea incercarilor pe piloti
III.2 Determinarea prin calcul a capacitatilor portante ale pilotului izolat:
- capacitatea portanta axiala la compresiune

- capacitatea portanta axiala la tractiune (smulgere)
- capacitatea portanta transversala
IV. Alcatuirea fundatiei pe piloti
Determinarea numarului necesar de piloti
Dispunerea (pozitionarea) pilotilor in fundatie
Dimensionarea radierului pe piloti
V. Definitivarea proiectului – calculul la stari limita
175
III. Predimensionarea fundatiei pe piloti
III.1 Realizarea incercarilor pe piloti
Încercările pe piloţi se realizează în vederea stabilirii capacităţiilor portante ale piloţilor,

pentru toate categoriile de construcţii.
Piloţii de probă supuşi încercărilor în teren trebuie executaţi cu aceeaşi tehnologie şi cu aceleaşi
utilaje avute în vedere în proiectul de execuţie al fundaţiilor pe piloţi.
Încărcările statice de probă se efectuează în concordanţă cu NP 045:2000 “Normativ privind

încercarea în teren a piloţilor de probă şi a piloţilor din fundaţii”:
Încercarea piloţilor de probă trebuie să se facă înainte de începerea execuţiei piloţilor

definitivi din lucrare.
Numărul piloţilor de proba este precizat in NP123: 2011.
176
Numărul total minim al piloţilor de diametru mic, d < 600mm, încercaţi la compresiune
este:
Numărul piloţilor conform proiectului ≤ 100 101…500 501…1000 1001…2000

Numărul piloţilor de probă încercaţi 2 3 5 6
În cazul piloţilor de diametru mare, d ≥ 600mm, numărul minim al piloţilor de probă, în

funcţie de numărul total al piloţilor şi de modul de solicitare în exploatare, este:
Numărul de Număr minim al piloţilor de probă în funcţie de modul de solicitare

piloţi Solicitare axială Solicitare
din lucrare Compresiune Smulgere transversală
≤ 40 1 1 1
41…100 2 2 2
101…200 3 2 2
3+ câte un pilot pentru fiecare sută de piloţi în
≥ 201 2 2
plus peste 200
177
Incercari pe piloti NEINSTRUMENTATI
Incercare axiala de compresiune cu platforma ancorata
1. Pilot de proba 5. Cadre de referinta

2. Piloti de ancoraj (4 piloti) 6. Presa hidraulica
3. Platforma din grinzi metalice asezate in cruce 7. Placa de repartitie a fortei
4. Tarusi pentru sustinerea cadrelor de referinta 8. Microcomparatoare
178
179
180
Incercare axiala de compresiune cu platforma lestata
1. Pilot de proba
6. Presa hidraulica
9. Platforma lestata
10. Reazeme ale platormei
181
Incercare transversala cu 2 piloti solicitati simultan
1. Microcomparartoare
2. Presa hidraulica
3. Pilotii de proba
4. Cadre de referinta
5. Prelungitor
182
Modul de desfasurare a incercarii

- incarcarea se aplica in trepte de cca 1/15 ÷ 1/10 din valoarea stabilita prin calcul
- incarcarea se mentine constanta si se masoara deplasarea pilotului
- se considera ca deplasarea s-a stabilizat atunci cand diferenta de deplasare pe durata a 45 de
minute
(4 citiri la fiecare15 minute) este mai mica de 0,01mm
- se trece la treapta superioara de incarcare
Incercarea se opreste atunci cand:
- dupa 24 ore deplasarea nu se stabilizeaza
- deplasarea verticala totala devine mai mare decat 0,1B (soliciatare axiala)
- deplasarea laterala totala devine egala cu 25mm (solicitare transversala)
Se defineste ca incarcare masurata, Rc,m, forta totala anterioara fortei la care incercarea s-a oprit.
183
Reprezentarea rezultatelor obtinute - Incercare axiala de compresiune
Tasarea, s, in functie de timp, t;

Incarcarea, P, in functie de timp,t;
Tasarea, s, in functie de incarcarea, P.
Incercarile pe piloti NEINSTRUMENTATI permit doar determinarea deplasarilor la partea

superioara (capul) pilotului.
184
Incercari pe piloti INSTRUMENTATI
In functie de tipul de incercare, axiala sau transversala, pilotii de proba se instrumenteaza, pe

toata lungimea, cu reperi mecanici de tasare, inclinometre, marci electrorezistive, celule de
presiune etc.
Incercarile pe piloti INSTRUMENTATI permit determinarea deplasarilor / deformatiilor pe

toata lungimea pilotului.
Prin prelucrarea masuratorilor efectuate in timpul incercarii, se obtin curbele de transfer ale
incarcarii la teren care permit calculul pilotilor in interactiune cu terenul prin metode exacte.
185
Exemplu de incercare efectuata pe o bareta instrumentata cu reperi mecanicide tasare
186
Procesul de transmitere prin frecare a încărcării axiale de la baretă la teren poartă numele de
transfer de încărcare.
În vederea determinării transferului de încărcare este necesară cunoaşterea distribuţiei

deformaţiei în adâncime în corpul baretei. În acest scop bareta se instrumentează cu reperi
mecanici plasaţi la diferite cote de observaţie.
Un reper mecanic este alcătuit dintr-o tijă metalică sudată de o placă de bază. Tija este protejată
faţă de betonul din corpul baretei printr-o ţeavă rezemată pe placa de bază prin intermediul unei
garnituri de cauciuc. Pentru a evita frecarea între tija-reper şi ţeava de protecţie, se prevăd din
loc în loc distanţiere inelare din cauciuc.
Reperii mecanici se solidarizează de carcasa de armătură a baretei, la interiorul acesteia şi sunt

coborâţi odată cu carcasa în tranşeea forată, înainte de betonare. Prin betonare, plăcile de bază
se înglobează în corpul baretei reprezentând reperi ai tasării baretei la cota la care au fost
introduse.
La fiecare tija-reper se montează un microcomparator pentru înregistrarea deplasării relative
între cota z şi cota capului baretei.
187
Prelucrarea rezultatelor
Deformaţiile absolute (tasarile) „s” în lungul corpului baretei
Pentru o anumită treaptă de încărcare, deformaţia si a corpului baretei la adâncimea zi la care

este coborât reperul mecanic i se determină cu relaţia:
si = s 0 + ci
unde:
so tasarea capului baretei sub o treaptă de încărcare
ci citirea pe microcomparatorul ataşat reperului i la aceeaşi treaptă de încărcare
Deformaţiile si, înregistrate la diferite adâncimi pentru una şi aceeaşi treaptă de încărcare, se
reprezintă la scară, raportându-se faţă de axul vertical al baretei.
Se construieşte grafic curba de variaţie cu adâncimea a tasarilor în lungul baretei.
188
189
Deformaţiile specifice „εε” în lungul corpului baretei
Deformaţia specifică εi la cota zi se calculează cu relaţia:
si −1 − si +1
εi =
zi +1 − zi −1
unde:
si-1 deformaţia corpului baretei la adâncimea zi-1
si+1 deformaţia corpului baretei la adâncimea zi+1
zi+1 - zi-1 distanţa dintre reperii coborâţi la adâncimile zi-1 şi zi+1:
Pe baza valorilor εi, calculate, se construieşte curba de variaţie cu adâncimea

a deformaţiei specifice.
190
Forţa axială „Pi” în lungul corpului baretei
Forţa axială Pi la adâncimea zi se calculează cu expresia:
Pi = E ⋅ Ab ⋅ ε i
unde:
E modulul de deformaţie al betonului din corpul baretei
Ab aria secţiunii transversale a baretei
εi deformaţia specifică la cota zi:
Pe baza valorilor Pi calculate se construieşte curba de variaţie cu adâncimea a forţei axiale P.
Observaţie
Este indicat ca cel mai scurt reper să fie plasat suficient de aproape de suprafaţa terenului astfel
să se poată practica, înainte de începerea încărcării, un şanţ de jur împrejurul baretei până la
adâncimea acestui reper. În acest fel, pe zona cuprinsă între capul baretei şi cota primului reper,
frecarea pe suprafaţa laterală lipseşte, iar încărcarea axială se transmite integral prin baretă.
191
Valoarea modulului de elasticitate, E, a betonului din corpul baretei
P0 ⋅ z1
E=
( s0 − s1 ) ⋅ Ab
unde:
Po încărcarea axială aplicată pe capul baretei
z1 adâncimea primului reper
s0 tasarea capului baretei
s1 deformaţia baretei la adâncimea z1
În lipsa valorilor E determinate experimental, modulul de deformaţie se calcula:
Ea
E = Eb (1 + µ )
Eb
unde:
Eb modulul de deformaţie al betonului
Ea modulul de deformaţie al armăturii
µ procentul de armare
Eb, Ea se obţin din prescripţiile în vigoare pentru calculul elementelor de beton şi beton armat în
funcţie de marca betonului şi tipul armăturii.
192
Efortul tangenţial „ττ” mobilizat pe suprafaţa laterală
Efortul tangenţial τi mobilizat pe suprafaţa laterală a baretei la adâncimea zi se calculează cu

expresia:
Pi − Pi +1
τi =
( zi +1 − zi ) ⋅ U
unde:
Pi, Pi+1 forţele axiale la adâncimile zi, respectiv zi+1
zi+1 - zi distanţa dintre reperii de la adâncimile zi şi zi+1
U perimetrul baretei
Pe baza valorilor τi calculate se construieşte graficul de variaţie cu adâncimea a efortului

tangenţial mobilizat pe suprafaţa laterală.
Calculele prezentate se repetă în succesiunea arătată pentru fiecare treaptă de încărcare,

obţinându-se astfel elementele pentru interpretările datelor experimentale.
193
Determinarea curbei de transfer
La adâncimea zi, se reprezintă valorile

tasarilor, si, si valorile efortului tangenţial,
τi, pentru diferite valori ale încărcării P0.
Se obţine astfel curba de transfer.
Comparându-se valoarea maximă, τmax,

cu valoarea rezistenţei la forfecare a
pământului la aceeaşi adâncime, τf,zi,
obţinută prin încercări de laborator sau
pe teren,
se obţine valoarea coeficientului de
reducere, λzi:
τ max
λzi =
τ f,zi
194
Determinarea diagramelor de variaţie a forţei axiale transmisă prin suprafaţa bazei, Pv

şi forţei axiale transmisă prin frecare pe suprafaţa laterală, Plat
Forţa Pv la baza baretei corespunzătoare diferitelor trepte de încărcare P0 se calculează:
Pv = E Ab εv
Scăzând Pv din P0 se obţine Plat care reprezintă cota-parte din forţa totală P0 preluată prin frecare
pe suprafaţa laterală.
În sistemul de coordonate (s, P) se construiesc curbele (s, P0), (s, Pv) şi (s, Plat).
195
196
11500
10500
9500
8500
7500
P, Plat, Pv (kN)
6500
Pv - s
5500 Plat - s
P -s
4500
3500
2500
1500
500
10 15 20 25 30 35 40 45
Tasare, s (mm)
197
III.2 Determinarea prin calcul a capacitatilor portante ale pilotului izolat
Capacitatea portantă axiala la compresiune
Valoarea de calcul a capacitatii portante la compresiune, Rc;d,
se determina in functie de valoarea caracteristică a capaciţătii portante ultime la compresiune,

Rc;k.
Valoarea caracteristica se obtine:
- pe baza rezultatelor incercarilor pe pilotii de proba

- prin metode de calcul prescriptive
- prin metode de calcul exacte
198
Capacitatea portantă stabilită pe baza rezultatelor incercarilor pe pilotii de proba
Valoarea caracteristică
Rc;k = Min {(Rc;m)med / ξ1 ; (Rc;m)min / ξ2 }
Rc;k valoarea caracteristică a capaciţătii portante ultime la compresiune, Rc
Rc;m valoarea măsurată a lui Rc în una sau mai multe încărcări de probă pe piloţi
(Rc;m)med valoarea medie a lui Rc,m
(Rc;m)min valoarea minimă a lui Rc,m
ξ1, ξ2 coeficienti de corelare in functie de numarul pilotilor de proba
199
Valoarea de calcul
Rc;d = (Rc;k) / γt
Rc;d valoarea de calcul a lui Rc

γt coeficient parţial pentru rezistenţa totală a unui pilot de proba
sau
Rc;d = (Rb;k) / γb + (Rs;k) / γs

Rb;k valoarea caracteristică a rezistenţei pe bază a pilotului
Rs;k valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală a unui pilot
γb coeficient parţial pentru rezistenţa pe bază a unui pilot
γs coeficient parţial pentru rezistenţa prin frecare pe suprafaţa laterală a unui pilot
200
Capacitatea portantă stabilită prin calcul (metode prescriptive)
1. Piloţi purtători pe vârf
Rb;k = Ab qb;k

Ab suprafaţa bazei pilotului:
qb;k valoarea caracteristică a presiunii pe bază:
- pentru piloţii de îndesare care reazemă cu vârful pe rocă stâncoasă sau semistâncoasă,
sau pe straturi necoezive macrogranulare (blocuri, bolovăniş): qb;k = 20 000 kPa;
- pentru piloţii de îndesare care reazemă cu vârful într-un strat de pietriş, conform tabel;
- pentru piloţii de dislocuire care reazemă cu baza în straturi necoezive
macrogranulare (blocuri, bolovăniş, pietriş) conform calculului pentru pilotii flotanti
201
Valoarea de calcul
Rc;d = Rb;d = Rb;k / γb

Rb;d valoarea de calcul a rezistenţei pe bază a pilotului
γb coeficient parţial pentru rezistenţa pe bază a pilotului: γb = 1,4
2. Piloţi flotanţi
Valoarea caracteristică a rezistenţei pe bază
Rb;k = Ab qb;k

Ab suprafaţa bazei pilotului
qb;k valoarea caracteristică a presiunii pe bază
202
Valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală
Rs;k =Σ As;i qs;i;k = U Σ qs;i;k li
Rs;k valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală a unui pilot

As;i suprafaţa laterală a pilotului în stratul i
U perimetrul secţiunii transversale a pilotului
li lungimea pilotului în contact cu stratul i
qs;i;k valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare laterală în stratul i
Valoarea de calcul
Relatia generala:
Rc;d = Rb;d + Rs;d = Rb;k / γb + Rs;k / γs

Rb;d valoarea de calcul a rezistenţei pe bază a pilotului
γb coeficient parţial pentru rezistenţa pe bază a pilotului
Rs;d valoarea de calcul a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală a pilotului
γs coeficient parţial pentru rezistenţa prin frecare pe suprafaţa laterală a pilotului
203
Piloţi prefabricaţi
Rc,d = Rb,d + Rs,d =Rb,k/γb;1 + Rs,k/γs;1
γb;1, γs;1 coeficienti parţiali de rezistenţă (în tabele)

qb;k valoarea caracteristică a presiunii pe bază (în tabele)
qs;i;k valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare laterală în stratul i (în tabele)
Modul de introducere a pilotului prefabricat în teren γb 1

γs
1
Piloţi introduşi prin batere 1,0 1,0

Piloţi introduşi prin batere cu subspălare în pământuri nisipoase, cu condiţia baterii
1,0 1,6
pe ultimul metru fără subspălare
Piloţi introduşi prin vibrare în pământuri:
mijlocii si mari 0,8 1,0
nisipoase saturate de îndesare medie fine 0,9 1,0
prăfoase 1,0 1,0
prafuri nisipoase 1,1 1,1
argiloase cu indicele de consistenţă 0,5<Ic ≤1 prgile nisipoase sau prăfoase 1,2 1,1
argile 1,4 1,1
argiloase cu indicele de consistenţă Ic> 1 1,0 1,0
204
Pământuri necoezive Pământuri coezive

Adâncimea
de înfigere
Nisipuri Ic
Nisip
Pietriş
mari medii fine prăfos ≥ 1,0 0,9 0,8 0,7 0,6 0,5 0,4
(m) qb;k (kPa)

3 7500 6500 2900 1800 1200 7000 4000 3000 2000 1200 1000 600
4 8300 6600 3000 1900 1250 8300 5100 3800 2500 1600 1200 700
......
30 14200 9400 5500 3700 1900 14200 9400 7400 5500 3700 1900 1300
≥ 35 15000 10000 6000 4000 2000 15000 10000 8000 6000 4000 2000 1400
Pământuri coezive
Adâncimea
Pământuri necoezive
stratului
medie a
Ic
mari
si fine prăfoase ≥ 0,8 0,7 0,6 0,5 0,4 0,3
medii
(m) qs;k (kPa)
1 35 23 15 35 23 15 12 5 2
...
30 93 66 47 93 66 47 34 20 -
≥ 35 100 70 50 100 71 50 36 22 -
205
Piloţi executaţi pe loc
Relatia generala:
Rc,d = Rb,d + Rs,d= Rb,k/γb;2 + Rs,k/γs;2
γb;2, γs;2 coeficienti parţiali de siguranţă (în tabele pentru piloti executati pe loc)
Piloţi executaţi pe loc prin batere (de indesare)

(în tabelele pentru pilotii prefabricati)
qb;k valoarea caracteristică a presiunii pe bază

Piloţi executaţi pe loc prin forare (de dislocuire)

qb;k valoarea caracteristică a presiunii pe bază se determina prin calcul

206
Tipul pământului de Tipul pământului

Tehnologia la baza pilotului Modul de execuţie a din jurul pilotului
de betonare coeziv necoeziv pilotului coeziv necoeziv
a pilotului γb
2
γ s2
Cu tubaj introdus prin 1,20 1,20
batere şi beton
Betonare în uscat, inclusiv
compactat prin batere
pentru pilot forat cu burghiu 1,20 1,20
Cu tubaj introdus prin 1,70 1,20
continuu (CFA)
vibrare şi beton
compactat prin vibrare
Betonare sub apă Forat în uscat şi
- cu injecţie la bază 1,30 1,20 netubat, cu tubaj
- fără injecţie la bază 1,45 1,30 recuperabil şi cu 1,90 1,70
burghiu continuu
(CFA)
Betonare sub noroi Forat cu tubaj 1,90 1,50
nerecuperabil
- cu injecţie la bază 1,45 1,30 Forat sub noroi 2,40 1,90
- fără injecţie la bază 1,90 1,50
207
Calculul valorii caracteristice a presiunii pe bază, qb;k, pentru pilotii de dislocuire
Piloţi cu baza pe pământuri coezive
qb , k = Nc cu;d +γd;1 D
Nc factor de capacitate portantă, Nc = 9

cu;d valoarea de calcul a coeziunii nedrenate
γd;1 media ponderată, prin grosimile straturilor, a valorilor de calcul ale
greutăţilor volumice ale straturilor străbătute de pilot
D fişa reală a pilotului (adâncimea la care se găseşte baza pilotului, măsurată
de la nivelul terenului natural)
208
Piloţi cu baza pe pământuri necoezive
qb , k = α ( γd db Nγ + γd;1 Dc Nq )
α coeficient determinat în funcţie de gradul de îndesare ID al pământului de la baza pilotului (în

tabele)
γd valoarea de calcul a greutăţii volumice a pământului de sub baza pilotului
γd;1 media ponderată a valorilor de calcul ale greutăţilor volumice ale straturilor străbătute de pilot
db diametrul pilotului la nivelul bazei (db = B pentru piloti fara evazare la baza)
Nγ, Nq factori de capacitate portantă determinaţi în funcţie de valoarea de calcul a unghiului de
frecare interioară, φ’d, al stratului de la baza pilotului (în tabele)
Dc fişa de calcul a pilotului:
Dc = β db dacă D ≥ β db
sau
Dc = D dacă D < β db
β coeficient în funcţie de gradul de îndesare ID al pământului de la baza pilotului (în tabele)
209
Efectul de grup
Efectul de grup apare in cazul pilotilor care alcatuiesc fundatia de adancime si se manifesta prin
reducerea capacitatii portante axiale la compresiune.
Reducerea capacitatii portante este cu atat mai mare cu cat distanta dintre piloti este mai mica.
Efectul de grup nu se manifesta in cazul pilotilor purtători pe vârf şi piloţii flotanţi de îndesare
având fişa integral cuprinsă în pământuri necoezive.
1. Pilot; 2. Radier; 3. Strat Piloti flotanti Zona de influenta Concentrarea

compresibil; 4. Strat eforturilor in planul
incompresibil; 5. Zona de bazei pilotilor
influenta
210
Rc;g = mu Rc;d
Rc;d valoarea de calcul corespunzatoare pilotului izolat

mu coeficient de utilizare in grup
mu = 1 pentru piloţii purtători pe vârf şi piloţii flotanţi de îndesare având fişa

integral cuprinsă în pământuri necoezive
mu = f (r/r0 )
r/r0 ≥2 1,8 1,6 1,4 1,2 1,0 0,8

mu 1,00 0,95 0,90 0,85 0,80 0,70 0,60
r distanţa minimă (lumina) între 2 piloţi vecini

r0 raza de influenţă a pilotului izolat în planul bazei:
r0 = Σ li tgεi
li grosimea stratului i prin care trece pilotul

εi = (φ’d /4)
211
Capacitatea portantă axiala la tracţiune (Rezistenta la tractiune)
Valoarea de calcul a capacitatii portante la compresiune, Rt;d,

Rt;k.

212
Rezistenţa la tracţiune stabilită pe baza rezultatelor incercarilor pe pilotii de proba
Rt;k = Min {(Rt;m)med / ξ1 ; (Rt;m)min / ξ2 }
Rt;k valoarea caracteristică a lui Rt
Rt;m valoarea măsurată a lui Rt în una sau mai multe încărcări de probă pe piloţi
(Rt;m)med valoarea medie a lui Rt,m
(Rt;m)min valoarea minimă a lui Rt,m
ξ1, ξ2 coeficienti de corelare in functie de numarul pilotilor de proba
Valoarea de calcul
Rt;d = Rt;k / γs;t
Rt;d valoarea de calcul a lui Rt

γs;t coeficient parţial pentru rezistenta totala a unui pilot de proba
213
Rezistenţa la tracţiune stabilită prin calcul (metode prescriptive)
Piloţi prefabricaţi
U ∑ q s,ki ⋅ li
Rt ,d =
γ m ⋅γ s1
γs;1 coeficient partial de siguranta (in tabele)

γm coeficient parţial unic: γm = 2,4
Piloţi executaţi pe loc
U ∑ q s,ki ⋅ li
Rt ,d =
γ m ⋅γ s 2
γs;2 coeficient partial de siguranta (in tabele)

γm coeficient parţial unic: γm = 2,4
214
Capacitatea portantă transversala (Rezistenta transversală)
Valoarea de calcul a capacitatii portante la compresiune, Rtr;d,

Rtr;k.

215
Rezistenţa la încărcare transversală stabilită pe baza rezultatelor incercarilor pe pilotii de

proba
Rtr ,k
Rtr ,d =
γ tr
Rtr,k valoarea caracteristică a încărcării transversale, stabilită cu luarea în considerare a

factorului de corelare ξ dat in tabel în funcţie de numărul încărcărilor de probă
γtr coeficient parţial unic: γtr = 2
216
Rezistenţa la încărcare transversală stabilită prin calcul (metoda prescriptiva)
Ipoteze de calcul
- Pilotul se asimileaza cu o consola
incastrata in pamant, avand o lungime
conventionala, l0
- Lungimea conventionala de
incastrare, l0, corespunde adancimii
pentru care momentul incovoietor are
valoarea maxima
- Incarcarea transversala ultima (de
cedare) se defineste ca fiind forta
pentru care momentul incovoietor
devine egal cu momentul capabil al
sectiunii de beton armat al pilotului
217
2 M cap
Rtr,k = în cazul pilotului considerat încastrat în radier
l0
sau
M cap
Rtr,k = în cazul pilotului considerat articulat în radier
l0
l0 lungimea convenţională de încastrare; valorile l0 sunt date în tabel

Mcap momentul încovoietor capabil al secţiunii pilotului, determinat conform
reglementărilor tehnice specifice privind calculul elementelor de beton armat
218
Barete, în funcţie de direcţia forţei

orizontale
Piloţi
Tipul pământului Paralelă Paralelă
cu latura mare, l cu latura mică, b
l0
Nisipuri cu ID ≤ 0,35 şi
4d 2,50l 4b
pământuri coezive cu IC ≤ 0,5
Nisipuri cu ID = 0,36 ÷ 0,65 şi pământuri
3d 1,75l 3b
coezive cu IC = 0,51÷ 0,75
Nisipuri, nisipuri cu pietriş cu ID ≥ 0.66 şi
2d 1,25l 2b
pământuri coezive cu IC = 0,76 ÷ 1,00
Pământuri coezive cu IC >1,00 1,5d 1,00l 1,5b
Valoarea de calcul
Rtr ,k
Rtr,d = γ
tr
γtr coeficient parţial unic: γtr = 2
219
Rezistenţa la încărcare transversală stabilită prin calcul pe baza rezultatelor încercărilor

asupra terenului şi a parametrilor de rezistenţă ai pilotului
Calculul rezistenţei la încărcare transversală a unui pilot lung, svelt poate fi efectuat folosind
teoria unei grinzi încărcată la o extremitate şi rezemată pe un mediu deformabil, caracterizat
printr-un modul al reacţiunii laterale (TEORIA GRINZILOR PE MEDIU WINKLER).
Pentru calculul deformaţiilor şi eforturilor în lungul unui pilot izolat, definit într-un sistem
de axe (a) supus la încărcări transversale (forţă tăietoare, moment încovoietor)
terenul de fundare se asimilează cu un mediu discret (de tip Winkler) alcătuit din
resoarte independente (b).
Caracteristica de deformabilitate a resoartelor supuse la presiuni orizontale poartă denumirea de

coeficient al reacţiunii laterale Es .Datorită variaţiei importante pe verticală a naturii şi stării
terenului, se recomandă să se considere coeficientul Es variabil cu adâncimea: Es=Es(z).
Un pilot acţionat transversal suferă deformaţia y=y(z), în urma căreia se mobilizează din partea
terenului presiunea reactivă p r = p r (z) .
220
221
Se exprima conditia de echilibru:
d4y
(EI) p 4 + p r = 0
dz
unde:
pr presiunea reactivă
pr = Es y
(EI)p rigiditatea la încovoiere a secţiunii pilotului.
Pentru rezolvarea ecuaţiei pot fi adoptate urmatoarele ipoteze de calcul:
1) Ipoteza mediului linear-elastic si coeficient al reacţiunii laterale variabil linear cu

adâncimea: Es=Es(z)
Es = Kbc z (kPa)
unde:
K coeficient de proporţionalitate, K, care se determină pentru straturile de pământ
aflate până la o adâncime lk :
lk = 3l0 ≤ D
unde:
222
l0 lungimea activa
D fişa pilotului sau baretei, în metri
bc lăţimea de calcul, în metri, se determină astfel:
1. Pentru piloţi
bc = d (1+tgf’med)
2. Pentru barete, când încărcarea laterală se aplică perpendicular pe latura mare a
secţiunii transversale, l
bc = l+2b tgf’med
unde: b- latura mică a secţiunii transversale a baretei
f’med unghiul de frecare internă în termeni de eforturi efective; valoarea f’med se
calculează ca medie ponderată (prin tgf’) pentru straturile de pământ aflate
până la adâncimea lk
3. Pentru barete, când încărcarea laterală se aplică perpendicular pe latura mică a
secţiunii transversale, b, valoarea bc se determină grafic.
223
6.00
5.50
5.00
4.50
l/b
4.00 f'=10
f'=14
3.50 f'=18
f'=22
3.00 f'=26
f'=30
2.50 f'=34
f'=38
2.00
1.00 1.50 2.00 2.50 3.00 3.50 4.00 4.50 5.00
bc/b
224
Se verifică condiţia:
1. bc – d ≤ t (piloţi, cazul 1)
2. bc – l ≤ t (barete, cazul 2)
3. bc – b ≤ t (barete, cazul 3)
unde:
t distanţa liberă minimă (lumina) dintre 2 elemente (piloţi sau barete)
vecine, corespunzatoare direcţiei pe care s-a calculat bc, în metri
OBSERVATIE
Dacă în limitele grosimii lk se întâlnesc mai multe straturi caracterizate prin coeficienţi de
proporţionalitate Ki diferiţi (cu peste 50%) faţă de media ponderată linear cu grosimile, iar
grosimea fiecărui strat hi este cel puţin egală cu lăţimea de calcul a pilotului bc , se evaluează
un coeficient echivalent, K , cu relaţia:
n n
∑ K h (h + 2 ∑ h )
i =1
i i i
j = i +1
j
K=
lk2
225
Coeficientul de proporţionalitate K
Tipul pământului kN/m4
piloţi prefabricaţi piloţi executaţi pe loc
Argile şi argile prăfoase având Ic≤0.25 650…2500 500…2000
Argile şi argile prăfoase având 0.25<Ic≤0.5;
Prafuri nisipoase având Ic≤1.00; 2500…5000 2000…4000
Nisipuri prăfoase având 0.6≤e<0.8
Argile şi argile prăfoase având 0.5<Ic≤1.00;
Prafuri nisipoase având Ic>1.00 ; 5000…8000 4000…6000
Nisipuri fine şi nisipuri mijlocii
Argile şi argile prăfoase având Ic>1.00;
8000…13000 6000…10000
Nisipuri mari
Nisipuri cu pietriş, pietrişuri şi bolovănişuri cu
- 10000…20000
umplutură de nisip.
226
Calculul deformaţiilor şi eforturilor în ipoteza terenului linear elastic se face cu relaţiile:
Pλ3 Mλ2
y( z ) = A y ( z / D) + B y ( z / D)
( EI) p ( EI) p
Pλ2 Mλ
θ(z) = A θ ( z / D) + B θ ( z / D)
(EI) p (EI) p
Μ (z ) = PλA m (z / D) + MB m (z / D)
M
T ( z ) = PA t ( z / D) + B t ( z / D)
λ
unde:
y(z) deplasarea în secţiunea pilotului de la adâncimea z
θ(z) rotirea în secţiunea pilotului de la adâncimea z
M(z) momentul încovoietor în secţiunea pilotului de la adâncimea z
T(z) forţa tăietoare în secţiunea pilotului de la adâncimea z
Ay(z/D), By(z/D), Aθ(z/D)…Bt(z/D) sunt coeficienţi de influenţă funcţie de adâncimea
relativă z/D si fişa redusă z max = D / λ
(EI) p
λ=5
mh
unde: mh = Es / z
227
2) Ipoteza terenului nelinear, cu coeficient al reacţiunii laterale dependent de nivelul

de solicitare şi cu o distribuţie oarecare pe adâncime Es=Es(z,y).
Metoda curbelor p-y

Curba p-y, la o cotă curentă z, se compune, de regulă, din următoarele porţiuni:
228
Porţiunea OA, hiperbolă, se determină cu relaţia:

y 1 y
= +
p K 0 αp d
valabilă pentru p ≤ pd şi y ≤ βd
unde:
pd presiunea ultimă de calcul
α coeficient de siguranţă, determinat cu relaţia:
1
α=
1 − p d /( K i zβ d )
β coeficient ce depinde de tipul pământului şi al încărcării
K0 panta iniţială care se ia astfel:
b
K 0 = K c z la pământuri necoezive
d
pd
K0 = ξ
d (ε c ) 0.25 la pământuri coezive
229
ξ coeficient ce depinde de tipul pământului şi al încărcării

εc deformaţia axială determinată prin încercarea la compresiune triaxială,
corespunzătoare la 50 % din deviatorul de rupere; în lipsa datelor
experimentale se pot adopta valori date in tabele
Porţiunea AB, liniară, caracteristică pământurilor ce pot suferi degradări structurale la

diferite tipuri de solicitări (argile supraconsolidate, nisipuri afânate saturate solicitate ciclic
etc.).
Porţiunea liniară orizontală, după caz, AD sau BC.
230
Presiunea pd (p’d ) reprezintă rezistenţa reziduală şi se determină prin încercări de laborator.
Calculul presiunii ultime pentru pământuri coezive
În mod aproximativ, pentru argile se poate aprecia deplasarea necesară mobilizării rezistenţei
reziduale cu relaţia:
y = β’d
β’ coeficient ce depinde de tipul pământului şi al încărcării
Tipul pământului coeziv

Parametrul Tipul încărcării
Normal consolidat Supraconsolidat
ξ 10 30
β Statică 20εc 5εc
β’ 80εc 8εc
ξ 10 30
β Ciclică 7.5εc 2.5εc
β’ 20εc 5εc
231
pd = N pcu
unde:
cu coeziunea nedrenată de calcul;
Np coeficient care variază linear cu adâncimea; se determină astfel:
- în cazul solicitărilor statice:

z
Np = 1+ 7
z cr
- în cazul solicitărilor ciclice:
z
Np = 8
z cr
zcr=10d la pământuri normal consolidate sau uşor supraconsolidate

zcr=5d la pământuri supraconsolidate
232
Calculul presiunii ultime pentru pământuri necoezive

Cazul acţiunii statice
1 + sin Φ ' '
p ds = 4 p0
1 − sin Φ '
unde:
Φ’ unghiul de frecare interioară efectivă
p’0 presiunea verticală efectivă la cota z
Cazul actiunii ciclice

1 + sin Φ ' '
p dc =3 p0
1 − sin Φ '
pentru adâncimi z ≤ 2d
z 1 + sin Φ ' '

p ds =3 p0
2d 1 − sin Φ '
pentru adâncimi z > 2d.
233
Metoda iterativa pentru calculul deformaţiilor şi eforturilor în ipoteza terenului neliniar
a) Se determină curbele p-y la diferite adâncimi, acordând prioritate zonei superioare a

stratificaţiei pe o adâncime de aprox. 5d, în care d este diametrul pilotului sau latura
secţiunii transversale perpendiculară pe direcţia planului de acţiune a încărcării
transversale;
se estimează o primă valoare pentru modulul mh;
b) Cu valoarea estimată se calculează translaţiile y(z);
c) Pe baza datelor din curbele p-y şi cu valorile translaţiilor y(z) se determină coeficienţii
reacţiunii laterale secanţi Es(z);
d) Se reprezintă valorile Es funcţie de adâncimea z şi se construieşte dreapta medie prin
aceste puncte, trecând prin origine;
e) Panta acestei drepte reprezintă noua valoare a coeficientului m*h.
f) Se compară:
m *h − m h ≤ toleranta
- dacă comparaţia este pozitivă, calculul se opreşte, ultimele rezultate fiind admise ca
valabile;
- dacă comparaţia este negativă, se reia calculul de la pct. c cu o altă valoare pentru mh;
- toleranţa se acceptă în limitele 0.02 mh…0.05 mh.
234
a) b)
235
IV. Alcatuirea fundatiei pe piloti
Determinarea numarului necesar de piloti

Cazul incarcarii axiale de calcul, N, aplicata centric pe fundatie
np = (N / Rc;d ) + 1...2
Cazul incarcarii axiale de calcul, N, aplicata excentric pe fundatie
np = (1,3N / Rc;d ) + 1...2
Dispunerea (pozitionarea) pilotilor in fundatie

Distanţa minimă între axele piloţilor, măsurată în teren, este de:
→ s ≥ 3B în cazul piloţilor de îndesare
→ s ≥ 2B +0,03L în cazul piloţilor de dislocuire (valoare minimă recomandată)
B diametrul sau latura mică a secţiunii pilotului

L fişa reală a pilotului
236
Repartizarea piloţilor sub radierul fundaţiei se face, dupa caz, în rânduri paralele, radial, în
şah sau în funcţie de modul de conformare a structurii de rezistenţă a construcţiei, pe baza
valorilor solicitărilor preluate de piloţi.
Fundatii izolate sub stalpi
Fundatii continue sub pereti portanti Fundatii generale
237
Dimensionarea radierului pe piloti
Din punct de vedere constructiv, radierul pe piloti se alcatuieste in mod asemanator cu fundatia
de suprafata careia i se substituie (fundatie izolata, continua sau radier general).
Adâncimea de fundare a radierului se stabileşte în raport cu :
→ existenţa subsolurilor şi instalaţiilor subterane;
→ condiţiile geologice şi hidrogeologice ale amplasamentului (nivelul apelor subterane şi
variaţia acestuia în timpul construcţiei şi al exploatării acesteia etc.);
→ posibilitatea de umflare prin îngheţ a pământurilor etc.
Inaltimea radierului se determina din calcul.
De regula, inaltimea radierului trebuie sa fie cel putin egala cu latura sau diametrul pilotilor, B.
Calculul eforturilor sectionale (M, T) se face tinand cont de încărcările de la suprastructură şi
reacţiunile din piloţi (axiale si transversale), corespunzatoare gruparilor de actiuni cele mai
defavorabile.
Armarea radierului se face cu respectarea normelor specifice elementelor de beton armat.
Clasa betonului trebuie să fie minim C12/15 si va fi corelată cu clasa de beton din piloţi.
Distanţa între faţa exterioară a piloţilor marginali şi extremitatea radierului trebuie să fie de cel
puţin 25 cm.
238
Lungimea părţii piloţilor cuprinsă în radierul de beton armat se determină în funcţie de tipul de
solicitare şi de tipul şi diametrul armăturii longitudinale din corpul pilotului (nu se include în
grosimea radierului stratul de beton de egalizare).
În cazul fundaţiilor pe piloţi supuşi la
solicitări axiale de compresiune şi la forţe
orizontale care pot fi preluate de piloţii
consideraţi articulaţi în radier, piloţii trebuie
să pătrundă în radier cu capetele intacte pe o
lungime de 5 cm, iar armăturile
longitudinale ale piloţilor să se înglobeze în
radier pe minimum 25 cm.
În cazul fundaţiilor pe piloţi supuşi la
solicitări axiale de smulgere sau la forţe
orizontale mari, care impun preluarea
acestora prin piloţi consideraţi încastraţi în Articulaţie Incastrare
radier, piloţii trebuie să pătrundă în radier cu 1. Pilot; 2. Armatura; a ≥ 10cm;
3. Radier; 4. Beton de b – lungimea armăturile
capetele intacte pe o lungime de cel puţin 10 egalizare
longitudinale ale piloţilor
cm, iar armăturile longitudinale ale piloţilor
trebuie să se înglobeze în radier pe o
lungime determinată prin calculul.
239
V. Calculul fundatiei pe piloti la stari limita
Calculul reacţiunilor in piloţi - Metode simplificate de calcul
Nu se tine cont de interactiunea (conlucrarea) dintre radier – piloti – teren de fundare
Ipotezele de calcul
- radierul este infinit rigid

- pilotii sunt bare rigide
- incarcarile transmise de radier la piloti sunt preluate integral de piloti (se neglijeaza
transmiterea incarcarilor la teren prin baza radierului)
- calculul solicitarilor se face independent pentru incarcarile axiale, respectiv transversale (se
admite suprapunerea de efecte)
240
Calculul reactiunilor axiale
Cazul incarcarii verticale de calcul, N, aplicata centric pe fundatie
Smed = N / np
Toti pilotii se incarca cu o forta axiala de

compresiune egala cu Smed.
241
Cazul incarcarii verticale de calcul, N, aplicata excentric pe fundatie
Excentricitatile fortei N sunt ex si ey fata de centrul de

greutate al radierului.
Prin reducerea fortei N in centrul de greutate al radierului se

obtin incarcarile transmise la baza radierului:
N; Mx = N ey; My = N ex
Reactiunile axiale in piloti, Si, (compresiune sau tractiune)

depind de pozitia pilotului, i, in fundatie.
N M ⋅y M ⋅x
σi = ± x i2 ± y 2i
A ⋅ n A∑ yi A∑ xi
I x = n ⋅ I ox + A∑ yi2 ≈ A∑ yi2
I y = n ⋅ I oy + A∑ xi2 ≈ A∑ xi2
N M x ⋅ yi M y ⋅ xi
Si = A ⋅ σ i = ± ±
n ∑ yi 2
∑ xi2
242
Calculul reactiunilor transversale
Str = H / np
Toti pilotii se incarca cu o forta transversala

egala cu Str.
243
Verificarile la starea limita ultima - SLU
Relaţia generală de verificare este:
Si;d ≤ Rd
Si;d valoarea de calcul a reactiunii în pilotul i corespunzătoare stării limită ultime
Rd valoarea de calcul a capacitatii portante corespunzatoare
Solicitarea axiala Solicitarea

Compresiune: Sc;i;d ≥ 0 Tractiune: St;i;d < 0 transversala
Sc;i;d ≤ Rc;d St;i;d ≤ Rt;d Str;d ≤ Rtr;d
sau
Sc;i;d ≤ Rc;g
244
Verificarea la starea limita de exploatare – SLE (pentru structura suportată de piloţi)
Trebuie evaluată deplasarea verticală (tasarea) fundaţiei pe piloţii flotanti pentru condiţiile
stărilor limită ale exploatării normale şi comparată cu valoarea tasării acceptabile:
s ≤ sacc
s deplasarea verticală (tasarea) fundaţiei pe piloţi estimată/ calculată

sacc deplasarea verticală (tasarea) acceptabilă pentru structura suportată de piloţi
245
În cazul fundaţiei cu piloţi verticali, fundaţia În cazul fundaţiei cu piloţi

convenţională se consideră că are talpa orizontală la înclinaţi fundaţia convenţională
nivelul bazei piloţilor şi dimensiunile în plan egale cu: are dimensiunile în plan L’ şi B’
L' = L + 2r0 egale cu lungimea, respectiv
B ' = B + 2r0 lăţimea conturului exterior al
grupului de piloţi, măsurate în
r0 raza de influenţă a pilotului
planul bazei piloţilor.
246
Limita zonei active se consideră la nivelul stratului elementar la care începe să se

îndeplinească condiţia: σ zi ≤ 0.1σ gzi
247

JJN

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

JJN

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fundatii speciale – M IG

PILOTI COLOANE BARETE

In general, in calcul, pilotii, coloanele si baretele se denumesc generic „piloti”.

Exemple de utilizare a fundatiilor pe „piloti”

Fundatii pentru constructii pe pamant

2. Piloti de diametru mic; 3. Radier; 1. Pilot de diametru mare; 3. Radier; 4.

Fundatii pentru constructii pe apa

Fundatia pentru o pila de pod Fundatia pentru o platforma fixa de foraj

Fundatii pentru lucrari de sustinere

1. Dupa modul de transmitere a incarcarii axiale

Piloti FLOTANTI: Piloti PURTATORI PE VARF (BAZA):

2. Dupa modul de executie

Piloti EXECUTATI PE LOC

Tubaj Tubaj Tubaj

3. Dupa efectul asupra terenului de fundare

Piloti de INDESARE Piloti de DISLOCUIRE

Beton armat monolit;

Beton armat prefabricat;

Clasificarea fundatiilor pe piloti

1. Pozitia radierului fata de nivelul terenului

Fundatii cu RADIER JOS (ingropat)

2. Piloti; 3. Radier 1. Piloti; 2. Radier

Fundatii cu RADIER INALT

1. Piloti; 2. Radier Structura metalica – „jacket”

DIRECTE (Piloti activi) INDIRECTE (Piloti pasivi)

Actiunile indirecte provin din

• umflarea (ridicarea) terenului

• deplasarea laterală a terenului,

Etapele elaborarii proiectului

II. Alegerea tipului de pilot

Utilizarea piloţilor foraţi de diametru mare sau baretelor:

Nu se recomandă utilizarea piloţilor de îndesare (piloţi prefabricaţi, piloţi executaţi pe loc

III. Predimensionarea fundatiei pe piloti

III.1 Verificarea capacitatilor portante prin realizarea incercarilor pe piloti

III.2 Determinarea prin calcul a capacitatilor portante ale pilotului izolat:

- capacitatea portanta axiala la compresiune

IV. Alcatuirea fundatiei pe piloti

Determinarea numarului necesar de piloti

Dispunerea (pozitionarea) pilotilor in fundatie

Dimensionarea radierului pe piloti

V. Definitivarea proiectului – calculul la stari limita

III. Predimensionarea fundatiei pe piloti

III.1 Realizarea incercarilor pe piloti

Încercările pe piloţi se realizează în vederea stabilirii capacităţiilor portante ale piloţilor,

Încărcările statice de probă se efectuează în concordanţă cu NP 045:2000 “Normativ privind

Încercarea piloţilor de probă trebuie să se facă înainte de începerea execuţiei piloţilor

Numărul piloţilor de proba este precizat in NP123: 2011.

Numărul piloţilor conform proiectului ≤ 100 101…500 501…1000 1001…2000

În cazul piloţilor de diametru mare, d ≥ 600mm, numărul minim al piloţilor de probă, în

Numărul de Număr minim al piloţilor de probă în funcţie de modul de solicitare

Incercari pe piloti NEINSTRUMENTATI

Incercare axiala de compresiune cu platforma ancorata

1. Pilot de proba 5. Cadre de referinta

Incercare axiala de compresiune cu platforma lestata

Incercare transversala cu 2 piloti solicitati simultan

Modul de desfasurare a incercarii

Reprezentarea rezultatelor obtinute - Incercare axiala de compresiune

Tasarea, s, in functie de timp, t;

Incercarile pe piloti NEINSTRUMENTATI permit doar determinarea deplasarilor la partea

Incercari pe piloti INSTRUMENTATI

In functie de tipul de incercare, axiala sau transversala, pilotii de proba se instrumenteaza, pe

Incercarile pe piloti INSTRUMENTATI permit determinarea deplasarilor / deformatiilor pe

Exemplu de incercare efectuata pe o bareta instrumentata cu reperi mecanicide tasare