Studiu de soluii privind electrificarea rural din surse regenerabile de energie n contextul dezvoltrii durabile.

Programul 100 de gospodrii electrificate prin utilizarea SRE n Romnia

SINTEZA ( privind etapele 1-3)

1. INTRODUCERE
Sursele regenerabile de energie pot sa contribuie prioritar la satisfacerea nevoilor curente de energie electrica si de incalzire in zonele rurale defavorizate. In Romania exista inca numeroase gospodarii, asezari, mici comunitati etc (amplasate, de regula, departe de reteaua electrica si in zone greu accesibile) care nu beneficiaza de electricitate. Electrificarea rurala reprezinta o piata importanta in domeniul aplicatiilor surselor regenerabile de energie. Se mentioneaza faptul ca analizele tehnico-economice indica faptul ca, pentru numeroase situatii punctuale solutia electrificarii din surse regenerabile (SRE) poate fi competitiva, sau chiar mai avantajoasa decit alte solutii conventionale: conectare la retea sau grupuri electrogene. Unele probleme distincte se pun in cazul in care instalatia care utilizeaza surse regenerabile este prevazuta sa alimenteze un grup de gospodarii izolate sau mici comunitati, in care caz apar conditii specifice privind: regimurile de functionare corelat cu regimurile de exploatare (relatia productie-consum) relativ diferite pentru consumatori distincti; nivelul optim si conditiile de echipare cu receptoare a diferitilor consumatori (optimizarea circuitelor de sarcina); graficul de productie/consum; coordonarea relatiilor intre diferiti consumatori; problema disiparii si, in consecinta, a diminuarii interesului la nivel individual privind diferitele aspecte legate de exploatarea instalatiei.

Proiectul isi propune sa stabileasca solutiile optime si conditiile tehnice de realizare si exploatare a instalatiilor de producere a energiei electrice din surse regenerabile in conditiile specifice mentionate mai sus. Obiectivele specifice urmrite n cadrul proiectului (5 etape in 2006-2008) sunt urmtoarele: Stabilirea soluiilor specifice pe tipuri de surse regenerabile pentru electrificarea consumatorilor izolai, situai n zone greu accesibile, departe de reea; Elaborarea unor ghiduri de aplicaii pentru implementarea soluiilor; Elaborarea i implemenetarea Programului 100 de gospodrii electrificate din SRE.

2. STADIU SI TENDINTE PE PLAN MONDIAL IN DOMENIUL UTILIZARII SRE IN ELECTRIFICAREA RURALA

2.1 Situatia pe plan mondial n rile n curs de dezvoltare energiile regenerabile reprezint o surs de energie care nu poate fi neglijabil n contextul efectelor economice i nepoluante caracteristice acestor surse. La nivel mondial tehnologiile aferente energiei regenerabile au atins un anumit maturitate. Actualmente, interesul investitorilor i utilizatorilor se ndreapt,in mare parte, si spre aplicaii la scar mic. Datorit faptului c energia obinut din surse regenerabile reprezint o alternativ la combustibilii fosili, ar trebui sa creasc cerina de tehnologii noi pentru energii regenerabile att din motive de mediu nconjurtor ct i din alte motive cum ar fi: timp relativ mic de execuie i intrare n funciune a instalaiilor aferente de producere a energiei (n special n cazul instalaiilor fotovoltaice i eoliene); uurina i viteza de dezafectare a unei astfel de instalaii care i-a terminat existena operaional util (instalaiile aferente surselor de energii regenerabile sunt n general modulare, caracteristic ce ajut la mbuntirea performanelor operaionale i la reducerea costurilor de mentenanta pe instalaie). Procesul de scdere a costurilor la nivel mondial a fost substanial, iar analiza posibilitilor de dezvoltare viitoare arat c perspectivele pentru sursele de energie regenerabil n domeniul aplicatiilor mici sunt promitoare.
2

grad de

2.2 Aspecte economice din practica pe plan mondial Alimentarea cu energie electric a unor consumatori izolai se face, de regul, ori prin dotarea cu grup electrogen, ori prin racordare la reea. Din analiza evolutiei costurilor energiei produse de grupuri electrogene de diferite puteri unitare (sub 10kVA) se constata ca sistemele fotovoltaice si eoliene sunt competitive cu cele Diesel. Astfel, la necesitati de consum de 5-10 kWh/zi (valori absolut acoperitoare pentru nevoile unei gospodarii taranesti de marime medie) sistemele regenerabile implica costuri ale energiei produse mai scazute decat cele aferente grupurilor electrogene (0,2-0,4 EURO/kWh fata de 0,5-0,6 EURO/kWh si chiar mai mult functie de tipul si costul combustibilului). Comparatie cu racordarea la retea prin linii noi Desi costul energiei electrice furnizate prin retea este astazi inferior celui produs din surse regenerabile, trebuie insa subliniat costul ridicat al racordarii la retea datorita, in principal, distantelor relativ mari (si de cele mai multe ori dificile) fata de retea, imprastierii teritoriale, precum si numarului relativ limitat de gospodarii izolate amplasate in zonele de interes. De asemenea, trebuie amintit faptul ca populatia din aceste zone are, in general, o solvabilitate mai scazuta. Ca urmare, este greu ca aceasta sa suporte pretul corect al energiei livrate prin retea corespunzator valorii reale a investitiei.

Fig 2.1 Costul energiei electrice produse de generatorul fotovoltaic vs. racordare la retea

3. LOCALITI I AEZRI RURALE NEELECTRIFICATE N ROMNIA

3.1 Inventarul locaiilor rurale neelectrificate la 31.07.2006 Actualizarea inventarului de localiti/aezri/gospodrii neelectrificate s-a fcut cu suportul SC ELECTRICA SA, al societilor E. ON Moldova, ENEL Dobrogea i ENEL Banat, precum i al ELECTRICA Oltenia. De asemenea, s-a fcut o distribuie a localitilor pe arii geografice de administrare aferente fiecrei Societi de Distribuie, respectiv pe judee. 3.2 Constatri, comentarii Rezultatele inventarierii sunt prezentate sintetic n Tabel 3.1 SC ELECTRICA SA i Tabel 3.2 SC cu capital privat. Numrul total de localiti/aezri/gospodrii nenelectrificate (parial + total) din mediul rural, din Romnia, la 31.07.2006 este de: 2.025 localiti (111 total neelectrificate, 1914 parial electrificate); 41.376 gospodrii

Judeele cu numrul cel mai mare de localiti neelectrificate sunt: Iai, Bacu, Vaslui, Alba, Maramure i Bistria-Nsud. Numrul de localiti / gospodrii neelectrificate este deosebit de ridicat, lucru care necesit adoptarea unor soluii rapide, viabile din punct de vedere tehnico-economic. Distribuia localitilor neelectrificate este att n zonele de cmpie, ct i de dealmunte. Acest lucru va permite abordarea unor soluii pe diferite tipuri de resurse solar, eolian sau microhidro.

Tabel 3.1

STADIUL ELECTRIFICARII RURALE LA 30.07.2006 IN ZONELE FILIALELOR SC ELECTRICA SA

Nr. crt. 1 Filiala MUNTENIA NORD Judet Braila Buzau Vrancea Galati Prahova Dimbovita Localitati rurale total neelectrificate
Nr. Localitati Nr. Gospodarii

Localitati rurale parial neelectrificate

Nr. Localitati Nr. Gospodarii

TOTAL de electrificat
Nr. Localitati Nr. Gospodarii

TOTAL TRANSILVANIA NORD Cluj Bihor Maramures Bistrita Nasaud Satu Mare Salaj TOTAL 3 TRANSILVANIA SUD Alba Brasov Covasna Harghita Mures Sibiu TOTAL 4 MUNTENIA SUD Bucuresti Giurgiu Ilfov TOTAL TOTAL ELECTRICA SA 2

0 8 1 0 1 0 10 0 2 0 0 2 0 4 36 1 0 24 1 7 69 0 0 0 0 83

0 114 15 0 12 0 141 0 44 0 0 71 0 115 782 45 0 1032 5 104 1968 0 0 0 0 2224

17 62 61 46 22 9 217 55 43 113 106 88 22 427 90 50 23 10 52 20 245 0 22 49 71 960

875 1052 547 3657 1139 365 7635 601 309 1404 1431 1148 156 5049 400 367 414 328 763 841 3113 0 306 2643 2949 18746

17 70 62 46 23 9 227 0 45 113 106 90 22 431 126 51 23 34 53 27 314 0 22 49 71 1043

875 1166 562 3657 1151 365 7776 601 353 1404 1431 1219 156 5164 1182 412 414 1360 768 945 5081 0 306 2643 2949 20970

Tabel 3.2 STADIUL ELECTRIFICARII RURALE LA 30.07.2006 IN ZONELE CU S.D. CU CAPITAL MAJORITAR PRIVAT
Nr. crt. 1 Filiala E.ON MOLDOVA Judet Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui Localitati rurale total neelectrificate
Nr. Localitati Nr. Gospodarii

Localitati rurale parial neelectrificate

Nr. Localitati Nr. Gospodarii

TOTAL de electrificat
Nr. Localitati Nr. Gospodarii

TOTAL ENEL ELECTRICA Calarasi DOBROGEA Constanta Ialomita Tulcea TOTAL ENEL ELECTRICA Arad BANAT Hunedeoara Caras Severin Timis TOTAL ELECTRICA OLTENIA Teleorman Mehedinti Gorj Olt Valcea Dolj Arges TOTAL TOTAL SC CAP PRIVAT

0 1 0 0 0 1 2 0 0 0 0 0 2 4 17 0 23 0 0 0 0 2 0 1 3 28

0 17 0 0 0 8 25 0 0 0 0 0 28 149 254 0 431 0 0 0 0 12 0 6 18 474

194 19 285 33 78 136 745 27 19 11 9 47 20 16 10 24 70 3 6 4 7 17 5 31 73 954

1536 78 1526 196 867 745 4948 1545 5687 2246 1550 11028 1508 184 72 1325 3089 98 180 116 35 119 127 192 867 19932

194 20 285 33 78 137 747 27 19 11 9 66 22 20 27 24 93 3 6 4 7 19 5 32 76 982

1536 95 1526 196 867 753 4973 1545 5687 2246 1550 11028 1536 333 326 1325 3520 98 180 116 35 131 127 198 885 20406

4. NECESARUL DE CONSUM DE ENERGIE ELECTRIC PENTRU GOSPODRII RURALE

innd seama i de recomandrile existente pe plan european n domeniu, analiza necesarului de consum de energie electric pentru gospodriile rurale s-a fcut pornind de la urmtoarele premize: Dotarea energetic receptoare electrice s asigure un confort minim necesar; Receptoarele electrice s fie de tip economic pentru reducerea consumatorilor; S-a inut seama de necesitile practice specifice gospodriilor rurale din zonele de interes; Evalurile energetice s-au fcut innd seama de regimul real de via din gospodria rneasc; De asemenea, s-a avut n vedere trei tipuri de gospodrii A, B, C difereniate dup gradul de dotare energetic, pentru o mai bun generalizare a soluiilor n diferite aplicaii de electrificare rural. 4.1 Dotarea energetica a gospodariilor Tinind seama de necesitatile gospodariilor taranesti izolate (simbolizate cu A, B si C), dar si de cerintele asigurarii unui regim de preelectrificare tipic pentru sistemele autonome care au in vedere, in principal, reducerea consumurilor la nivele rezonabile - strict necesare - si deci, pe cale de consecinta, reducerea costului investitiilor, s-a stabilit o dotare energetica (cu receptoare electrice) pentru fiecare dintre gospodarii-tip astfel: - Gospodaria A- 526 W - Gospodaria B- 231 W - Gospodaria C -145 W S-au luat in considerare, in esenta, urmatoarele tipuri de consumuri: - iluminat interior - iluminat exterior - radio, TV - unelte electrice( bormasina etc.) -frigider (practic numai pentru sezonul cald)
7

4.2 Consumul energetic al gospodariilor-tip Pentru stabilirea duratelor de functionare a fiecarui receptor din dotarea gospodariilor s-au luat in considerare atit datele medii lunare privind rasaritul si apusul Soarelui (conform Anuarului Astronomic) precum si regimul normal de viata al 5,00 si se incheie seara in jurul orelor 22,00-24,00. 4.3 Diagrame de consum Pornind de la dotrile energetice propuse pentru cele trei tipuri de gospodrii, i innd seama de intervalele orare aferente fiecrei luni din cursul anului au fost ridicate diagramele de consum mediu diurn pentru sezonul cald, respectiv rece ca mai jos.
250
Sarcina consum [W]

membrilor familiilor din

gospodariile selectate pentru aplicatie care incepe, de regula, dimineata in jurul orei 4,00-

DIAGRAMA DE CONSUM DIURN - GOSPODARIE RURALA / SEZON CALD

200

1350 Wh/zi
150

100

50

350 Sarcina Consum

DIAGRAMA DE CONSUM DIURN - GOSPODARIE RURALA / SEZON RECE

300

250

200

150

100

50

0
0 0 0 0 0 0 0 0: 30 7: 30 2: 36 23 :0 0 1: 30 2: 30 8: 30 1: 00 5: 30 6: 30 9: 00 3: 30 -4 :0 -5 :0 -9 :0 -7 :0 -6 :0 -8 :0 -9 :3 4: 30 0: 00 1: 54 2: 06 3: 00

-1

-1

-1

-1

-2

-1

-1

-1

-1

30

30

30

00

30

30

15

-1

-2

-2

8:

6:

4:

0:

5:

7:

9:

12 :0

22 :0

17 :0

11 :0

18 :0

20 :3

15 :0

16 :0

18 :4

10 :0

13 :0

14 :0

19 :3

21 :3

22 :3

-2

-1

-2

-2

-1 0: 11 30 :0 0 -1 1: 12 30 :0 0 -1 2: 13 30 :0 0 -1 3: 14 30 :0 0 -1 4: 15 30 :0 0 -1 5: 16 30 :0 0 -1 6: 17 30 :0 0 -1 7: 18 30 :0 0 -1 8: 18 30 :4 8 -1 9: 19 00 :3 0 -2 0: 20 00 :3 0 -2 1: 21 00 :3 0 -2 1: 22 54 :0 0 -2 2: 22 06 :3 0 -2 2: 23 36 :0 0 -2 3: 00

:0 0

:0 0

:0 0

:0 0

:0 0

-5

-6

-8

:0 0 -9 9: 15

0: 00

4: 30

5: 30

-7

-4

7: 30

6: 30

8: 30

10 :0 0

-9

:3 0

1950 Wh/zi

5. SISTEME REGENERABILE DE ALIMENTARE

5.1. Sistemele stand alone Solar Home Systems (SHS)

Cunoscute i ca surse de energie pentru locuri izolate (Remote Area Power Supplies), aceste sisteme devin din ce n ce mai comune ( chiar in arii neizolate). Sunt mai complexe i mai scumpe dect sistemele conectate la reea deoarece au nevoie s asigure independena n funcionare. Principalele componente ale sistemelelor stand-alone includ: # Sursa de energie regenerabil-module fotovoltaice/turbina eoliana # Echipamentul de control pentru operaiile de ncrcare a bateriilor i controlul sursei de energie folosit ca backup. # Bateriile de stocare. # Invertorul. Acesta nu este necesar dac n gospodarie exist numai aparate care funcioneaz cu 12 i 24 V c.c. Cu toate c aparatele care funcioneaz cu c.c. sunt de obicei mai eficiente din punct de vedere al consumului energetic dect cele pe c.a., ele sunt mai scumpe, iar durata lor de funcionare este limitat. Sistemele de c.c. necesit deasemenea o capacitate mai mare i un cablaj mai costisitor. Unele sisteme SHS folosesc o combinaie de aparate de c.c. i c.a. # Generatorul auxiliar folosit ca surs de siguran (backup). Acesta este n general instalat n sistemele PV i eoliene, dar nu pentru cele micro-hidro. Generatoarele auxiliare sunt folosite pentru: Incrcarea bateriilor Asigurarea sarcinilor mari specifice. Surs de siguran n perioade de vreme nefavorabil sau atunci cnd sarcinile sunt mai mari dect proiectarea original.

5.2. Sisteme eoliene pentru aplicatii mici Generatoarele eoliene sunt de obicei dimensionate ntre 300W i 5kW dar n anumite situaii acestea pot include o turbina de 10kW sau 20kW. Generatorul eolian produce tensiune i curent alternativ i acestea sunt redresate pentru a furniza curent continuu la tensiunea necesar pentru ncrcarea bateriilor. Redresorul poate fi montat fie mpreun cu generatorul, fie ntr-o unitate de control separat. Majoritatea generatoarelor eoliene din Europa au redresorul instalat n generator astfel nct la generator sunt conectate numai cabluri de cc.

5.3. Generatoare Micro-hidro Generatoarele micro-hidro utilizate n sistemele stand alone pot fi uniti n curent continuu legate la o baterie de acumulatori,sau uniti n curent alternativ care alimenteaz direct consumatorii (beneficiarul instalaiei). In sistemele micro-hidro curgerea gravitaional a apei este folosit pentru a roti o turbin producnd energie electric. Aceste sisteme pot fi disponibile n diferite forme i mrimi depinznd de locaia aleas i de tipul turbinei folosite. Generatoarele micro-hidro sunt considerate cea mai buna opiune acolo unde alimentarea cu ap este disponibil permanent. Chiar i acolo unde alimentarea cu ap este sezonier poate fi eficienta instalarea de micro-hidro ca un sistem stand alone. Acest fapt se justifica dac costul instalrii sistemului este compensat de economiile realizate pe parcursul perioadei cnd apa curge. Aceste generatoare pot fi atat de cc. cat si de ca.
10

5.4. Sisteme hibride de alimentare pentru locuri izolate Sistemele hibride sunt compuse din echipamente de producere a energiei electrice cum ar fi panourile solare, turbinele eoliene i micro-turbinele hidraulice combinate de obicei cu generatoare diesel, echipamente de control i baterii de stocare.

Principalele componente ale sistemului sunt: Panouri fotovoltaice Turbine eoliene Instalatii Micro-hidro Regulatoare de ncarcare/descarcare Invertoare Baterii Cele mai multe sisteme hibride folosesc o forma de generator diesel de rezerv

11

6. TOPOLOGII DE SISTEM
6.1. Sisteme individuale SHS Un sistem SHSeste o topologie de sistem pentru electrificare rurala binecunoscuta. SHS luat in considerare in aceasta lucrare are o configuratie de tip controler modul-baterie, cu iesire in tensiune alternativa. Figura de mai jos ilustreaza un sat electrificat cu SHS. .

Sisteme individuale SHS

6.2. Sisteme cu mini-retele Sistemele cu mini-retele centralizate au devinit in ultimii ani o alternetiva fiabila pentru electrificarea satelor. Figura urmatoare ilustreaza un sat mic electrificat cu un sistem cu mini-retea. Ca si SHS, unele dintre trasaturile acestuia sunt importante pentru analiza. Intrebarea este daca un sistem individual SHS sau centralizat mini-retea trebuie sa fie aplicat pentru electrificarea unei comunitati individuale. Alimentarea centralizata cu energie a multi-utilizatorului se bazeaza pe o mini-retea, care, necesita costuri aditionale care nu exista in sistemele individuale. De asemenea, suprafata de furnizare este limitata, si aceasta va depinde de lungimea retelei, tipul conductorilor si a sarcinei.
12

Sistem cu mini-retea Sistemele centralizate pot avea un generator Diesel setat ca un sistem de siguranta optional. Incluzand un grup generator in sistem creste fiabilitatea sistemului, dar deasemenea cresc si costurile de operare a sistemului semnificativ. O alta problema referitoare la folosirea grupului generator Diesel este livrarea combustibilului.

7. CONFIGURATII ALE SISTEMELOR REGENERABILE

7.1. Subsisteme de baza Sistemul regenerabil consta din trei subsisteme: Un subsistem de producie de energie electric Prin convenie aceast se numete-microcentral-termenul micro se aplic de la puteri de la civa kVA pn la cteva zeci de kVA. Un subsistem de distribuie a energiei Aceast seciune se numete micro reea (termenul micro se refer la niveluri de capaciti modeste) Subsistemul consumatorului, care se refer la reea proprie de distribuie a energiei i la echipamentele electrice 7.1.1. Tipuri de subsisteme In domeniul electrificrii rurale decentralizate subsistemele aplicabile disponibile sunt prezentate n tabelul 7.1.
13

Tabel 7.1 Tipul sistemului utilizat Producie fr stocare a energiei Descrierea produciei subsistemului Utilizeaz surse regenerabile de energii SRE-disponibile Generator electric pe baz de combustibil clasic Producie cu stocare tampon Producie de energie cu stocare Hibrid ( SRE+generator electric )cu stocare de energie Generator electric cu capacitate de stocare Utilizarea generatorului electric elimin pierderile cauzate de variatiile SRE. Sistem hibrid compus din surse SRE +generator auxiliar SRE cu stocare de energie Flexibil Generare controlata Generare controlata Generare aleatoare Producia este dependent de condiiile meteo n funcie de surse SRE utilizate Produce energia necesar la valoarea de putere i timp stabilite Sursa SRE este cuplat la Sistem de stocare tampon de tip baterie pentru stabilizare. Autonomia consumatorului cu energie pe o perioada mai putin de cteva zile pe an Surs sigur Caracteristici Observaii

14

7.1.2. Tipuri de sisteme propuse pentru electrificare rural Sunt analizate 6 tipuri de sisteme( T) utilizate pentru alimentarea consumatorilor izolati in prezentul proiect: T1-T3- alimenteaza consumatori individuali T4-T6- sisteme care au in structura un micro grup electrogenerator care debiteaza pe o microretea de distributie si care urmareste alimentarea cu energie a unui numar relativ mare de consumatori. -Sisteme de electrificare individuala- Tipul T1siT2- productie din SRE fara/cu stocare. Schema de mai jos de tip T2 este prezentata spre exemplificare.

Structura sistem Tipul T2- productie din SRE cu stocare

-Sisteme de electrificare individuala: Tipul T3- productie hibrida diesel+SRE cu stocare -Sisteme colective de electrificare: tipul T4-microgrup generator SRE cuplat la micro retea
15

-Sisteme

colective de alimentare: tip T5-microgrup generator hibrid (SRE+diesel) cu

unitate de stocare si debitare pe microretea. -Sisteme colective de alimentare: tip T6-micro grup generator diesel sincron cuplat cu generare din SRE si debitare pe micro retea.

8.SELECTAREA APLICATIILOR REPREZENTATIVE

8.1 Criterii de baza Pentru alegerea locaiilor destinate instalaiilor demonstrative s-au stabilit urmtoarele criterii de baz : a)Locaia s fie situata ntr-o zon deficitar din punct de vedere al electrificrii n zone rurale b)S se utilizeze principalele trei tipuri de resurse energetice regenerabile : -solar (fotovoltaic PV) -eolian (EOL) -microhidro (MHC) Aplicaiile s asigure att realizarea unor sisteme individuale ct si hibride pentru creterea gradului de disponibilitate a sistemului de alimentare. 8.2 Stabilirea locaiilor Alegerea locaiilor s-a fcut corelat cu hrile de potenial solar i eolian pentru abordarea soluiilor hibride. Evident, s-a inut seama i de condiiile concrete/reale de acces i execuie lucrri, inclusiv cele de monitorizare pe care le implic locaiile investigate. S-au selectat urmtoarele cinci locaii : - Plei, jud. Bihor - Surducel, jud. Bihor - Crri, jud. Alba - Valea Frumoasei, jud. Alba - Sibiel, jud. Sibiu 8.3 Stabilirea tipului de aplicaie Avnd n vedere amplasarea concret a gospodriilor/consumatorilor vizai, precum i n urma unei evaluri preliminare a necesarului de consum pentru fiecare caz, s-au stabilit urmtoarele tipuri de sisteme regenerabile:

16

- Plei: sistem hibrid fotovoltaic (PV) eolian (EOL) - Surducel: microreea, sistem hibrid PV/EOL - Crri: sistem PV - Valea Frumoasei: sistem hibrid PV/EOL - Sibiel: sistem hibrid PV microhidro (MHC).

9. INSTALATII PILOT DEMONSTRATIVE 9.1 INSTALATIA HIBRIDA PV/EOL 1,4 kW PLESI / ALBA
9.1.1 Amplasament - Dealul Plei, com. Sasciori, jud. Alba 9.1.2 Descrierea tehnica a instalatiei Sistemul PV / EOL este structurat in urmtoarele subsisteme de baz: (1) Generatorul fotovoltaic (PV) 8 module 424 W varf (2) Generatorul eolian (EOL) - 400 W/ Up-grade:1000 W (3) Unitatea de condiionare a puterii (4) Bateria de acumulatoare :150 Ah In Fig. 9.1 este prezentata o imgine- foto a instalatiei.

Fig.9.1

17

9.2 INSTALATIA HIBRIDA PV/EOL 3,4 kW SURDUCEL / BIHOR

9.2.1 Amplasament Localitate: Surducel, com Virciorog, jud. Bihor 9.2.2 Instalatia hibrida PV/EOL-3,4 kW . Prezentare generala In Figura 9.2 este prezentata o imagine foto a instalatiei hibride PV/EOL de 3,42 kW Surducel, jud. Bihor. Componente : module PV : 8 x 53 W = 424 Wvarf Turbina eoliana : 3000 W/ varianta 1000W Invertor ,baterii si aparataj conex

Fig.9.2

9.3 INSTALATIA FOTOVOLTAICA 0,4 kW - CRRI

9.3.1 Locaie instalatie: - Carari ,jud.Alba 9.3.2 Componenta sistemului Module fotovoltaice: 4 buc de 100 W =400W varf Unitatea de control standardizata: Invertor: 800 W (Up-grade: 2000 W ) 1 controler, charger 30A/12V

Sistemul de stocare: baterie acumulatori de 420 Ah/12V, cu placi pozitive tubulare.

Fig.9.3 este o vedere de ansamblu a instalatiei demo.

18

Fig.9.3 9.4 INSTALATIA HIBRIDA PV/EOL - 0,8 kW VALEA FRUMOASEI 9.4.1 Locaie instalaie Valea Frumoasei/Sasciori,jud.Alba Alt : 1200m - Module fotovoltaice: -Generator eolian: Invertor 2000 W 1 controler, charger 10A/12V 4 bucati x 100W = 400Wvarf 400 W/12V

9.4.2 Componena sistemului:

-Unitatea de control standardizata: -

19

De asemenea, in Fig. 9.4 este prezentata imagine foto a instalatiei PV/EOL din Valea Frumoasei .

Fig. 9.4

9.5 INSTALATIA HIBRIDA PV/MHC - 0,8 kW SIBIEL

9.5.1 Locaie instalaie Schitul Sibiel,jud.Sibiu Module fotovoltaice: 10 bucati x 40 W = 400Wvarf 9.5.2 Descriere instalaie demonstrativ Unitatea de control standardizata: Cutie cu sigurante automate Bloc izolator Invertor 2000W 1 controler, charger 30A/12V

Sistemul de stocare: baterie acumulatori de 420 Ah/12V, cu placi pozitive tubulare.

Figurile 9.5 si 9.6 prezinta imagini ale instalatiei.

20

Fig.9.5

Fig.9.6

21

10. MONITORIZAREA DATELOR EXPERIMENTALE (Experimentarile sunt prevazute in etapa 4 a proiectului si se vor finaliza in luna mai
2008- conform planului de realizare ) 10.1 Sistemul de monitorizare Monitorizarea instalaiei are, n conformitate cu normele UE, urmatoarele obiective de baz: verific dac instalaiile, pe subsisteme i n ansamblu, opereaz n concordan cu datele de proiectare; furnizeaz informaii pentru teste periodice i/sau analiz de date; verific dac se ating performaele preconizate.

10.2 Organizare sistem Sistemul de monitorizare este conceput pe 3 nivele: nivelul msurrii parametrilor de proces nivelul achiziiei de date nivelul de prelucrare i analiz pe suport PC

10.3 Normative/Proceduri specifice 1) Guidelines for the Assessment of Photovoltaic Plants, Document A, Photovoltaic System Monitoring, issue 3, 1987 - JRC Ispra (dec. nr. SP-I.88.43). 2) IEC (WG3 of TC 82) - Varianta martie 1992 de normativ privind metodologia de efectuare a monitorizrii analitice. 3) Metodologie de monitorizare a performanelor sistemelor fotovoltaice (IEC Publication TC 82/74 proiect nr. 82.39.1/1992) 10.4 Analiza si prelucrarea datelor vor urmari, n principal, Analiza si prelucrarea rezultatelor experimentale obtinute

distributia fluxului energetic pe subsisteme, de la receptia radiatiei solare efectiv incidente, actionarea palelor turbinei eoliene de catre vnt, respectiv actionarea microturbinelor hidro, pna la debitarea energiei electrice si utilizarea acesteia de catre consumatori .

NOTA : Dupa finalizarea contractului ( iulie 2008) sinteza se va completa cu rezultatele obtinute in etapele 4 si 5 ale proiectului .
Director proiect : Ioan Turcu - ICEMENERG SA Parteneri: ICPE SA ,UVTargoviste , ISPE SA , IPA SA , Electrica SISE-TN SA
22