MP 2010.12.14-Electro Razpam

S.C. ATRIA S.R.L.
Baia Mare
MEMORIU TEHNIC
PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU
AMENAJARE HIDROENERGETICA CAVNIC

jud. MARAMURES
2010
AMENAJARE HIDROENERGETICA Cavnic , JUD. MARAMURES 1

BORDEROU
A) PIESE SCRISE
o DATE GENERALE
 denumirea obiectivului ................................................................................. 5
 localizarea obiectivului ................................................................................ 5
 titular si beneficiar investitie .................................................................... 5
 proiectant general ..........................................................................................6
o CARACTERIZARE ZONA AMPLASAMENT ......................................................6
 date hidrologice de baza .............................................................................. 6
 date geologice de baza .............................................................................. 12
 date topografice de baza .............................................................................. 14
o DATE TEHNICE ALE LUCRĂRII

 profilul si capacitatile investitiei ................................................................. 15
 necesitatea investitiei .............................................................................. 16
 caracteristicile principale ale construcţiilor şi structura constructivă ........... 18
 priza energetica........................ ..................................................................... 18
 aductiunea priza-desnisipator ........................................................................20
 bazin compensare si desnisipator ..................................................................21
 constructii anexa ........................................................................................... 22
 aductiunea principala................................................................................... 22
 cladire C.H.E.M.P. .................................................................................... 23
 Turbina ......................... ............................................................................ 24
 cladire trafo ............................................... .................................................. 25
 conducta camera de aspiratie-debusare ........................................................ 26
 lucrari hidrotehnice ............................... .................................................. 26
o CONCLUZII PENTRU INCADRAREA IN ZONA SI PROTECTIA MEDIULUI
 impactul cumulativ ............................... .................................................. 26
 fragmentarea habitatelor de interes comunitar ............................................ 27
 masuri de diminuare a impactuluiasupra mediului ...................................... 28
B) PIESE DESENATE
 Plan de ansamblu 1:25.000 ........................................................... pl.60/1/1

 Plan de situatie general 1:10.000 ..................................................... pl.60.1/2/0
 Plan de situatie 1:500 ........................................................... pl. 60/1/2/1
 Plan de situatie 1:500 .......................................................... pl. 60/1/2/2
 Sectiuni .......................................................... pl. 60/1/2/8

C) PIESE ANEXATE
 imagini amplasamente ...................................................................... ANEXA 1

 breviar de calcul .................................................................... ANEXA 2
 certificat de urbanism
 certificat inregistrare SC ELECTRO RAZPAM SRL
 aprobare investitie Consiliul Local al comunei Sisesti
 aprobarea circulatiei pe drumuri locala Primaria Sisesti
 aprobare pozare aductiune pe dom.public Primaria Sisesti
 Aviz de Gospodarire a Apelor
 punct de vedere arii protejate
 Aviz amplasament ELECTRICA
 Aviz amplasament telecomunicatii

I. DENUMIREA OBIECTIVULUI :
" AMENAJARE HIDROENERGETICA CAVNIC , jud.MARAMURES "
II. TITULAR :
SC ELECTRO RĂZPAM SRL Baia Mare

 forma de proprietate : privata
 profil de activitate : productia de energie electrica
 cod CAEN : 3511
 C.U.I. : RO26601691
 nr. R.C. : J24/158/03.03.2010
 sediu principal : Baia Mare, str.Bazaltului, nr.7A, jud.MM
 cod postal : 430014
 administrator : Bogdan Razvan TAMAS
 tel.fix mobil : 0262.250088 , 0742.125236
 fax. : 0374.091959
 banca : Banca Comerciala , Baia Mare
 IBAN : RO67 RNCB 0182 1162 8060 0001
PROIECTANT GENERAL:
S.C. ATRIA S.R.L. BAIA MARE
Str. Bogdan Voda nr.3A/36 430193 Baia Mare

Tel/Fax: 0262-220072
Reg.c. J24/602/2005 C.U.I. RO17454516
pers.contact. ing.Coriolan MORARU tel.0722.714984

III. DESCRIEREA PROIECTULUI :
III.1.PROFILUL SI CAPACITATILE INVESTITIEI
DICTIONAR : CHEMP - centrala hidroelectrica de mica putere
Amenajarea hidroenergetica Cavnic, este in principal o insiruire de constructii civile

care folosind energia cinetica si potentiala a apei o transforma in energie electrica.
Componentele principale ale amenajarii hidrotehnice sunt :
 priza energetica
 aductiune priza - desnisipator
 denisipator cu bazin de compensare
 constructie anexa
 aductiunea principala
 cladire CHEMP Plopis
 turbina Pelton si generatorul 1600 kW
 cladire trafo 0,4/20 kV 2150 kVA
 conducta camera de aspiratie - debusare r.Cavnic
Investia propusa incepe in partea din amonte unde se va amplasa captarea formata
din priza energetica, denisipator si bazin compensator. Priza energetica are rolul de a
capta apa r.Cavnic prin intermediul unui gratar asezat pe coronamentul prizei.. Debitul
captat este transferat printr-o conducta in denisipator cu rolul de a filtra apa de materialul
solid tarat captat odata cu apa. Periodic denisipatorul este curatat, deobicei dupa fiecare
viitura. In continuare apa curatata de materialul solid, este transferata in bazinul de
compensare care face corp comun cu desnisipatorul cu rolul de a asigura un volum de apa
necesar operatiilor de pornire , inchidere a turbinei. Din bazinul compensator apa este
preluata de aductiunea principala realizata din conducte de tip PAFSIN diametru de 900
mm , ingropata pe o lungime de 3300 m si 1100 m pe estacade (aerian) . Prin
intermediul aductiunii, apa ajunge la turbina de tip Pelton care pune in functiune
generatorul de curent cu o putere instalata de 1600 kW. Turbina si generatorul sunt
adapostite in cladirea CHEMP care este o constructie de tip hala.
Apa turbinata este evacuata din camera de aspiratie prin intermediul unei
conducte Dn1000 prevazuta la debusare cu o gura de descarcare din beton.
Pentru protejarea lucrarilor in zona captarii se prevad lucrari hidrotehnice de
aparare impotriva inundatiilor, cum ar fi : dig de incinta cu o inaltime de 2 m realizat din
beton la amplasamentul CHEMP-ului .
III.1.1. PRIZA ENERGETICA Plopis
Pe raul Cavnic, cod cadastral II.1.66.16, avand o panta generala de 2,7%,

se foloseste o captare cu prag deversor transversal si priza pe coronament (priza
tiroleza).

Prag deversor cu priza pe coronament : L = 4,0 m,b=0,45 m, lumina intre
bare = 12 mm grosimea barelor 12 mm .
In afara de priza de pe coronament, denumita priza de vara, care in timpul
iernii din cauza inghetului nu functioneaza in bune conditii, captarea este prevazuta si
cu priza de iarna, amplasata in cule mal drept.
Priza de iarna are partea superioara a ferestrelor cu minim 10 cm sub podul
de gheata ce se poate forma, si o acoperire de apa de 30 cm.
Priza de pe coronamentul pragului deversor este cu 40 cm sub cota
maxima a deversorului care are profil practic. Gratarul prizei de apa are o inclinare de
1/5 spre aval pentru a permite trecerea usoara a aluviunilor grosiere si o curatire
hidraulica permanenta.
Gratarul prizei are posibilitatea scoaterii din locas pentru curatire.
- priza de fund (tiroleza) cu priza de iarna de suprafata , cu baraj deversor de
mica inaltime (H=0,80m), dimensionat pentru tranzitarea in aval a debitului maxim de
viitura cu asigurarea de 1%; frontul de priza realizeaza captarea la nivel normal de
retentie a unui debit de 1,62 mc/s;
Ca si constructie este executat din beton masiv, fundat in roca de baza
Gratarul se amplaseaza astfel:
a) partea superioara la: 0.4 - 0.5 m sub cota normala de retentie;
b) partea inferioara (pragul gratarului): la minim 0.40 m fata de cota radierului
din spatele pragului gratarului;
Camera de incarcare este o constructie din beton care face legatura captarii cu
aductiunea ce duce la bazinul de compensare si are rolul sa asigure mentinerea
nivelurilor necesare traductorului de nivel, care comanda pornirea/oprirea automata a
hidroagregatelor.
In general, captarea impreuna cu echipamentele sunt concepute sa actioneze in
regim automat, pentru a nu exista personal permanent la captare, Periodic si dupa fiecare
viitura personalul de deservire va verifica starea gratarului.
Datele despre parametrii de functionare al captarii se transmit la centrala prin
sistemul SCADA de unde se intervine in caz de necesitate.
Priza , in continuare este prevazuta cu disipatorl de energie format din bazinul
disipator si rizberma de piatra.
Din punct de vedere constructiv, bazinul disipator este o placa groasa din beton,
separata de corpul barajului printr-un rost transversal , care permite tasarea lor
independenta.
Rizberma este o constructie care protejeaza zona aval a bazinului disipator, zona
în care are loc difuzarea curentului de apa. Energia reziduala a curentului la capatul aval
al bazinului disipator este înca mare si, ca urmare, apar pulsatii si oscilatii de nivel, iar
capacitatea de erodare este înca ridicata. Rizbermele reduc intensitatea de
macroturbulenta si debitele specifice pâna la valori apropiate de cele din regim
neamenajat. Rizberma trebuie sa aiba o suprafata cât mai rugoasa, sa fie deformabile
(pentru a se adapta usor tasarii terenurilor aluvionare) si permeabile (pentru a permite ies
irea în aval a debitului infiltrat din amonte pe sub canalul de fuga si disipatorul de
energie).

Pentru protectia captarii si dirijarea curentului de apa captarea este marginita de
ziduri de sprijin , in amonte pe o lungime de 6m si in aval pe o lungime de 12 m . Zidurile
incadreaza si disipatorul si rizberma.
III.1.2. ADUCTIUNEA PRIZA - DESNISIPATOR
Aductiunea priza - desnisipator asigura transportul apei din camera de incarcare a

prizei la desnisipator. Dn1000 cu o lungime de 180 m pozata la o adancime de - 2.0m
III.1.3. DESNISIPATOR - BAZIN COMPENSATOR
Desnisipator - bazin compensare este o constructie combinata intre un

desnisipator si un bazin de compensare . S-a ales aceasta solutie datorita faptului ca
amandoua constructiile luate separat ocupa un spatiu foarte mare si reduce h net cu cel
putin 5 m . Amplasarea desnisipatorului impreuna cu priza nu a fost posibila datorita
configuratiei terenului.
Rolul denisipatorului in lantul amenajarii este de retinere a materialului solid
tarat ce trece de gratarul prizei , constand in material solid cu diametrul mai mic de 12
mm. Deasemenea tinand cont de faptul ca amenajarea este in zona muntoasa este necesar
a se indeparta si frunzele"moarte" ce sunt in putrefactie si sunt tarate de apa . Deplasarea
lor facandu se pe fundul albiei, ele sunt usor captate de priza.
Deasemenea nisipul si materialul in suspensie daca nu se decanteaza pot crea
eroziune aductiunii si a turbinei.
Denisipatorul propus este o constructie de beton armat, cu panta radierului de 5%.
In peretele lateral stanga la o inaltime de 2,15 m este prevazut deversorul lateral
pentru camera de incarcare pentru aductiunea ce duce la bazinul compensator.
Pe interior este prevazut cu tencuieli speciale prevazute la bazinele de apa..
Pentru spalarea depunerilor s-a prevazut o golire de fund prevazuta cu vana cu comanda
si actionare electrica.
Peretii sunt suprainaltati de la nivelul apei cu 1,05 m pentru a permite apei
care refuleaza de la lovitura de berbec sa nu deverseze peste marginile bazinului. Sa tinut
cont de performantele vanei de inchidere de la turbina si caracteristicele conductelor
PAFSIN .
Bazinul mai este prevazut cu vana de inchidere cu sistem automat,
Functia de golire de fund a bazinului este preluata de golirea de spalare a
desnisipatorului
Bazinul este tencuit pe interior cu tencuieli speciale prevazute la bazinele de apa. Pe
exterior se prevede o hidroizolatie protejata cu zidarie de caramida eficienta.

III.1.4. CONSTRUCTIE ANEXA
Constructie realizata cu scopul de a adapostii grupul generator cu pornire

automata ce sustine alimentarea cu energie electrica a sistemelor de comanda automata a
vanelor de la priza si bazinul compensator precum si a sistemelor de supraveghere
video, in cazul caderilor de tensiune pe reteaua de joasa tensiune.
III.1.5. ADUCTIUNEA PRINCIPALA
Aductiunea principala a Amenajarii hidroenergetice Cavnic cu o lungime totala

de 4525 m, este executata 75 % ingropata in teren natural. Lucrarile de pozare a
conductelor se executa in marginea drumului local din zona. Diametrul interior al
conductelor este de 900 mm , grosimea peretelui este de 23mm. materialul din care sunt
executate conductele sunt rasini poliesterice armate cu fire de fibra de sticla si insertie de
nisip.
Conductele de tip PAFSIN se fabrica prin procesul de infasurare continua,
aceasta fiind cea mai moderna cale de a produce conducte din PAFSIN. Acest proces
permite utilizarea firelor continue de sticla pe directie circumferentiala. Pentru
conductele sub presiune sau cele ingropate, efortul principal este cel circumferential,
astfel ca incorporarea firelor continue de sticla pe aceasta directie confera produsului o
calitate superioara la un pret competitiv. Nisipul cuartos se adauga pentru a mari
grosimea peretelui si astfel, departand materialul de axa neutra, se creste rigiditatea
inelara a conductei. Citeva caracteristici ce au influientat alegerea conductelor PAFSIN
 Materiale cu durata indelunata de viata - nu necesita captusire, dublare,
protectie catodica, invelire sau alte forme de protectie impotriva coroziunii
 Caracteristici hidraulice esential constante in timp
 Caracteristici ale produsului constante si unice in conditii climaterice
extreme de caldura si ger
 Pierderi de presiune reduse datorita suprafetei interioare netede. In functie
de probele desfasurate asupra conductei de tip PAFSIN in instalatiile existente,
coeficientul Colebrook- White poate fi considerat 0.029 pe santier. Acesta corespunde
unui coeficient Hazen-Williams de aproximativ C=150. Coeficientul Manning de
rugozitate este n=0.009. Spre deosebire de alte materiale corozive, rugozitatea suprafetei
interne a conductelor tip PAFSIN nu se modifica in timp deoarece conductele din
PAFSIN nu prezinta coroziune.
 Presiunea datorita loviturii de berbec cu aproximativ 50% mai mica, in
comparatie cu conductele din fonta ductile sau din otel in conditii asemanatoare
 Instalare si manipulare usoara si economica chiar pe teren dificil datorita
greutatii reduse (cu aprox. 25% fata de conductele din fonta ductila si cu 10% fata de
cele din beton) si a mufelor cu garnituri pre-asamblate
 Mufe cu dimensiuni exacte cu garnituri flexibile ce faciliteaza o instalare
usoara, evitandu-se astfel infiltratiile si exfiltratiile
 Nu necesita verificari ale coroziunii
 Costuri de intretinere scazute
Pe o portiune de aproximativ 1100 m in zoma mediana a traseului , aductiunea se
executa pe estacade si este din otel Dn900 imbinate prin sudura. datorita configuratiei
terenului. Estacadele se executa la 4,0 m , una fata de alta cu inaltime variabila functie
de teren.
In lungul traseului aductiunii pentru a urma un curs cu un coeficient de
sinuositate cit mai apropiat de 1 , sunt necesare traversarea r.Cavnic. Traversarea
r.Cavnic pe tronsonul estacadelor se face prin supratraversare iar pe portiunea unde
aductiunea este pozata in terenul natural , traversarea se face prin subtraversare.
Subtraversarile cursului de apa se fac in sapatura. In zona de subtraversare se
deviaza raul , temporar pe perioada de executie a pozarii conductei. Toate subtraversarile
sunt prevazute in partea din aval cu prag deversant din beton , la nivelul talvegului,
pentru protejarea conductei la actiunile de afuiere si de eroziune in adancime a talvegului
Supratraversarile se realizeaza pe traverse grinda cu zabrele executate din otel cu
deschideri intre 12 - 15 m si o inaltime fata de talveg cuprinsa intre 4.20 - 5.80 m.
Deasemenea aductiunea in locul de iesire si de intrare in sapatura este prevazuta
cu masive de ancoraj.
Masive de ancoraj sunt prevazute si la tronsoanele executate in sapatura in special
la schimbarea mare a unghiului de deviatie
III.1.6. CLADIRE C.H.E.M.P. Plopis
Cladirea centralei electrice CHEMP este de tip aerian, fiind situata terasa
superioara a albiei majore a raului Cavnic. Din studiul de stabilire a limitelor de
inundabilitate in zona pentru Q1% =177 mc/s rezulta ca amplasamentul CHEMP Plopis
trebuie protejat la inundatii . In acest sens sa proiectat un dig de incinta din beton cu o
inaltime medie de 2 m spre rau .
In interior este instalata turbina si generatorul de 1700 kW .
Cladirea mai adaposteste si echipamentele auxiliare ale turbinei precum si
sistemele de automatizare si control.
La iesire din turbina camera de aspiratie preia apa ce iese din turbina si o
transfera la conducta de debusare cu o lungime de si apoi in gura de descarcare la
varsarea in raul Cavnic
Infrastructura cladirii : fundatii izolate tip pahar, de beton armat.
Suprastructura este formata din stalpi de beton armat prevazuti cu console pentru
sina portpalan pentru sarcina de 3to . Intre stalpi sunt prevazute grinzi de legatura , in
sectiune cu dimrnsiunile de 37,5 x 70 cm . Regim inaltime +7.20 m
Peretii de umplutura intre stalpi este realizata din blocuri ceramice. prevazute cu
goluri pentru geamuri si usa.
Accesul in cladire se face pe o usa metalica glisanta prevazuta in partea estica a
cladirii cu dimensiuni 2x(2.50 x 4.0)
Pardoseala este din sapa de ciment sclivisit
Sarpanta se va realiza din lemn ecarisat. Invelitoarea este din tabla ondulata
profilata.
Energia electrica pentru interior este asigurata de un transformator de
servitute racordat la reteaua de curent prin linia de evacuare in retea a energiei produse de
catre generatorul turbinei.
Partea de fundatii pentru fixarea agregatelor si echipamentelor in vedere

dispunerii lor in cladirea microhidrocentralei sunt prevazute in documentatia DE a
proiectului in conformitate cu schemele si planurile oferite de catre furnizorul
echipamentelor.
III.1.7. TURBINA
Turbina Pelton este una dintre cele mai eficiente tipuri de turbina hidraulica.
Turbina a fost inventata de Lester Allan Pelton (1829-1908) in anii 1870 si functioneaza
pe baza impulsului mecanic generat de presiunea apei. Turbinele Pelton sunt
recomandate pentru caderile mari de apa si debite relativ mici.
Organele principale ale turbinelor Pelton sunt: rotorul, injectorul si carcasa.
Rotorul are forma unui disc, pe a carui periferie sunt dispuse paletele.
In mod obisnuit turbinele Pelton se realizeaza cu unul sau doua injectoare, dar sunt si
situatii particulare cu 4 sau 6 injectoare. Turbinele cu unul sau doua injectoare se
realizeaza in mod obisnuit cu ax orizontal. Daca se utilizeaza mai mult de doua
injectoare, agregatul se construieste cu ax vertical, in acest fel fiind facilitata evacuarea
apei din turbina.
CHEMP are rolul de a regla si a valorifica potentialul apei brute/netratate, prin
producere de energie electrica.
CHEMP-ul este complet automatizat, cu supraveghere ocazionala (gresarea
rulmentilor, strangere suruburi etc.). Acest tip de turbina functioneaza cu randament
ridicat si in cazul debitelor de apa reduse, exploatarea acesteia este aproape fara
intretinere
Echipamentul incepe la partea mecanica cu flansa libera DN 900, PN 16
racordata la vana de inchidere DN 900 PN 16 si la tronsonul de conducta la intrarea in
turbina si se termina cu conducta de evacuare de sub turbina. Partea electrica incepe cu
sonda de masura nivel apa amplasata in bazinul din amonte de turbina, inainte de
conducta de aductiune si se termina cu dulapul de distributie al generatorului.
Reglajul aparatului injector al turbinei se face in functie de nivelul apei din
bazinul amonte de turbina.
CHEMP va fi echipata din punct de vedere al automatizarii, protectiilor si
conducerii de la distanta astfel incat va functiona complet automat fara personal de
exploatare, doar cu supraveghere periodica (gresarea rulmentiilor, strangerea
suruburilor).
Sistemul de automatizare cu un automat programabil (PLC) pentru
microhidroagregat cuprinde toate nivelele informationale si de control, care sa asigure
functionarea centralei in conditii de siguranta si la un inalt randament si nivel de
fiabilitate al hidroagregatului.

Sistemul de comanda permite comunicarea la distanta prin intermediul sistemului
SCADA cu posibilitatea transmiterii la distanta a semnalizarilor si comenzilor: nivel apa,
curenti, tensiuni, energie activa, energie reactiva, temperaturi etc.
III.1.8. CLADIRE TRAFO
Constructie realizata cu scopul de a adapostii transformatorul ridicator de

tensiune ce elibereaza curentul produs de catre generator in reteaua nationala de 20 kV.
Transformatorul de tip 0,4/20 kV 2150 kVA
III.1.9. CONDUCTA CAMERA DE ASPIRATIE-DEBUSARE
Pentru evacuarea apelor uzinate , din camera de aspiratie a turbinei se foloseste o

conducta cu un diametru de 1000 si o liungime de 130 m in aval. S-a ales aceasta
solutie in urma calcularii limitelor de inundabilitate , pentru a evita inundarea centralei
la debite de 1% . Gura de descarcare este executata din beton.
III.1.10. LUCRARI HIDROTEHNICE
Lucrarile hidrotehnice ce se vor executa in cadrul amenajarii hidroenergetice

Cavnic sunt:
- dig de incinta din beton cu inaltime medie 2m inspre r.Cavniv pentru a proteja
CHEMP Plopis la Q1% avand un perimetru de 145 m , executat pe proprietatea SC
ELECTRO RAZPAM SRL
- priza energetica este protejatape malul stang si drept cu un zid de sprijin, pentru
evitarea alunecarilor de teren pe partea cu versant (mal stang ) si pentru a evita erodarea
malului drept in incercarea apei de a ocoli priza la ape mari. Zidurile de sprijin se
executa pe 9m in amonte si 12 m spre aval.
Forma zidului de sprijin in sectiune transversala este trapezoidala b=0.40 m, B =
0.20 m h= 1,50 m ,astfel incat sa fie asigurata stabilitatea zidului. Pe malul stang , pe
versant, zidul se executa pina la nivelul de Q1% .
- o alta categorie de lucrari hidrotehnice sunt subtraversarile cursului de apa care
se fac in sapatura. In zona de subtraversare se deviaza raul , temporar pe perioada de
executie a pozarii conductei. Toate subtraversarile sunt prevazute in partea din aval cu
prag deversant din beton , la nivelul talvegului, pentru protejarea conductei la actiunile de
afuiere si de eroziune in adancime a talvegului . Dimensiunile pragurilor : L=7-8 m
h=1.0 m b = 0,5 m.

INFLUIENTA LUCRARILOR PROIECTATE
Conectivitatea corpurilor de apa
Conectivitatea longitudinala este utilizata pentru descrierea modificarilor asupra

axei curgerii unui sistem acvatic prin realizarea de baraje, deversoare, praguri de fund,
epiuri etc. Conectivitatea longitudinala in cazul prizei CHEMP Plopis este asigurata prin
deversorul prevazut pe creasta campului deversant al prizei care este pozitionat mai jos
decit cota gratarului de captare a apei cu 20 cm si o latime de 1 m, care joaca si rolul de "
scara de pesti ". Diferenta intre rizberma si creasta " scarii de pesti " nu depaseste 40 cm ,
acceptata de literatura de specialitate ca suficienta pentru asigurarea migratiei faunei
piscicole. Acest deversor din corpul prizei a fost conceput pentru a realiza continuitatea
debitului servitute specificat in studiul hidrologic in sectiunea captarii de pa r.Cavnic.
Masurarea debitelor de apa uzinate si tranzitate
Gratarul prizei de apa a fost proiectat pentru un debit maxim de 1,62 mc/s -
debitul de apa instalat la turbina Pelton . Senzorii montati in bazinul de compensare
urmaresc nivelul din bazin si comanta automat inchiderea sau deschiderea vanei de la
priza, din camera de incarcare. In cazul in care debitele cresc pe r.Cavnic , peste valoarea
debitului instalat , senzorii comanda inchiderea vanei pina la reglarea debitului de apa
captat la valoarea debitului instalat. In cazul scaderii debitului de apa la priza sub
valoarea debitului instalat, senzorii comanda deschiderea maxima a vanei de la priza si
actioneaza asupra aparatelor injectoare ale turbinei, mentinand turatia si puterea in
parametrii normali.
In cazul in care debitele scad sub valoarea debitului minim necesar pentru
functionarea turbinei , aceasta se opreste in mod automat si iese din sistem. Repornirea
turbinei se face in momentul cind debitul este suficient pentru functionare.
In tot acest timp debitul de servitute este asigurat prin deversorul din cimpul
deversant al prizei CHEMP Plopis.
Debitele uzinate se vor calcula in functie de parametrii de functionare a turbinei :

ore functionare, energie debitata , etc.
III.2.NECESITATEA INVESTITIEI
Promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie (E-SRE)

reprezinta un imperativ al perioadei actuale motivat de protectia mediului, cresterea
independentei energetice fata de importuri prin diversificarea surselor de energie precum
si din motive de ordin economic si de coeziune sociala. Romania a fost printre primele
tari candidate la UE care a transpus in legislatie proprie prevederile directivei
2001/77/CE a parlamentului si Consiliului European privind promovarea energiei
electrice produse din surse regenerabile (prin HGR 443/2003) si a stabilit tinta
orientativa pentru anul 2012, de 33% reprezentand ponderea E-SRE din consumul intern
brut de energie electrica.
Productia de energie electrica utilizand ca resursa primara apa, este un proces de
conversie energetic in care apa este un mijloc eficient de transmitere si transformare a
potentialului gravitational al curgerii in energie mecanica si electrica. In prezent, apa
reprezinta sursa de energie regenerabila cea mai utilizata in obtinerea de energie electrica
(99,1%). Aproximativ 7% din energia electrica generata la nivel mondial este obtinuta
prin utilizarea potentialului hidrologic. Din aceasta, energia generata cu micro
hidrocentrale reprezinta aproximativ 23%.
UE intentioneaza ca, pâna în 2010, energia electrica provenita din surse
regenerabile sa reprezinte 21% din energia totala în fiecare dintre statele membre. Acest
obiectiv a fost
stabilit de Directiva privind energia regenerabila a EU 2001/77/EC, care stabileste
obiective nationale diferentiate. De la ultimul raport al Comisiei publicat acum doi ani,
s-a produs energie electrica regenerabila suplimentara (fara a lua în calcul hidroenergia)
în proportie de 50% din obiectiv. Hidrocentralele de mica s i mare capacitate reprezinta
înca cea mai importanta sursa de energie regenerabila, contribuind cu 10% la consumul
total de energie în 2008.
Capacitatea hidrocentralelor de putere mica a crescut anual cu 3,8% în medie în
ultimii patru ani în UE. Cauzele principale ale dezvoltarii lente sunt în special
potentialele exploatate si barierele administrative semnificative (de exemplu permisele de
mediu).
Hidroenergia prezinta cateva avantaje importante: apa este o sursa ieftina de generare
a energiei electrice; intrucat nu exista ardere de combustibil, poluarea atmosferei este
mica in comparatie cu centralele cu combustibil fosil si centralele nucleare; obtinerea de
randamente de peste 90% in hidrocentrale demonstreaza tehnologiile foarte eficiente de
conversie a energiei utilizate; captarile de apa pot fi utilizate ca surse de apa potabila, in
controlul inundatiilor, in sistemul de irigatie.
Tendinta europeana actuala în ceea ce priveste capacitatea centralelor hidroelectrice

mici nu este foarte dinamica din cauza barierelor administrative s i ecologice. Totusi,
acest sector are un potential real care poate duce la o activitate economica constanta si
profitabila.
In judetul Maramures nu exista în functiune instalatii mari de ardere pentru
producerea energiei electrice sau termice. Pentru producerea energiei electrice exista 8
microhidrocentrale cu o functionare sezoniera, functie de debitele râurilor pe care sunt
instalate (3 pe râul Firiza, 1 pe râul Stedea, 1 pe Valea Stur, 1 pe pârâul Chiuzbaia si 2 pe
pârâul Viseut si Fântâna). Producerea de energie electrica în centralele hidro nu are
impact asupra calitatii factorilor de mediu.
Energia electrica vehiculata prin retelele electrice din judetul Maramures, în
anul 2008, a fost de 662661 MWh, iar energia vânduta a fost de 479795 MWh.
In acest sens SC ELECTRO RAZPAM SRL a decis sa investeasca in domeniul
energiilor regenerabile, lansand tema de proiectare pentru executia unei amenajari
hidroenergetice. In urma studiilor din teren si a retelei hidrografice a judetului
Maramures s-a ales ca si locatie zona SISESTI, pe raul Cavnic. Studiile hidro efectuate
de INMH au dat un potential hidro de 1.20 mc/s , debit mediu anual in sectiune propusa
pentru a face captarea apei .
III.3.ELEMENTE SPECIFICE CARACTERISTICE PROIECTULUI
(1) Profilul si capacitati de productie :
In conformitate cu CAEN profilul este : 3511 Productia de energie electrica.

CHEMP Plopis este prevazut cu o turbina Pelton si un generator de curent de 1600
kW putere instalata cu un debit instalat Qi =1,62 mc/s in conditia cind Qm=1,08 mc/s.
Aductiune L=4525 m Ø900 75% PAFSN si 25% otel
(2) Instalatii schema amenajarii si proces de productie energetica:
Proiectul propus, consta în construcţia şi exploatarea unei microhidrocentrale,

presupune derularea unor procese tehnologice, în înţelesul strict al sintagmei, în
perioada de construcţie. După darea în funcţiune, procesul de transformare a
energiei cinetice şi potenţiale a cursului de apă, în energie electrică se desfăşoară
complet automatizat, nefiind necesară intervenţia omului, decât pentru activităţi
periodice de verificare, întreţinere sau intervenţie.
(3) Materie prima, energie si combustibili folositi :
Materia prima folosita in timpul procesului de productie este apa. Nu se folosesc alti
combustibili. Pe timpul iernii incalzirea se face electric.
(4) Racordare la retele utilitare in zona :
Nu este cazul . Pentru folosinte interne curentul electric este asigurat de transformatorul
de servitute legat la reteaua national de medie tensiune prin reteaua si transformatorul de
debitare a energiei produse.
(5) Lucrari de refacere a amplasamentelor definitive sau temporare dupa

executie :
Dupa terminarea lucrarilor de executie a captarii din albia minora a r.Cavnic se vor
executa lucrari de terasamente in albie pentru realizarea conectivitatii corpului de apa
dupa executie.
Pentru tronsonul de aductiune pozat la cota -2,0 se vor face acoperirile si
compactarile prescrise in caietele de sarcina de catre proiectant la faza DE si se vor
acoperii cu brazdele de pamant vegetal cu vegetatie extrase in faza de incepere a
sapaturilor.
(6) Cai de acces :
Nu se construiesc noi cai de acces la obiectivele amenajarii.
(7) Resursele naturale folosite in constructie si functionare :
Resursa naturala cea mai folosita in timpul constructiei (mai putin ) cat si in
timpul functionarii este apa. O alta resursa naturala folosita pentru executia pozarii
aductiunii de PAFSN este nisipul care se aseaza la patul de fundare a aductiunii intr-un
strat de 20-30 cm .
La executia rizbermei la captare, se vor folosii bolovani de rau extrasi in faza de
executie a sapaturilor pentru fundarea captarii in roca de baza. Pentru lucrarile de
aparare de mal si digul de incinta executat pentru protectia CHEMP Plopis impotriva
inundatiilor se vor folosii bolovani extrasi din r.Cavnic in zone de executie a lucrarilor.
(8) Metode si tehnologie folosite in constructie :
Captare : lucrari de terasamente in albie pentru dig de deviere a apei in timpul executiei
lucrarilor de fundare a captarii - cu caracter temporar pe perioada executiei
Deznisipator : lucrari de terasamente pentru executia fundatiei si executia peretilor de

beton . Betonul din corpul deznisipatorului fiind un beton special BH300 se prepara in
fabricile de betoane si se toarna cu pompe de beton ( si in cazul captarii)
Aductiunea : tronsonul de PAFSM pozat la -2.0 m se executa sapaturi manuale pentru

extragerea brazdelor folosite la refacerea dupa executie, se executa mecanizat sapaturile
pentru pozarea conductelor , se asterne stratul de nisip de egalizare dupa care se fac
umpluturi pina la cota de asezare a brazdelor de refacere teren natural. Pamantul dizlocuit
de catre aductiunea asezata in sant, se va transporta eventual la cererea primariei Sisesti
pentru executarea unor umpluturi si nivelari pe teritoriul comunei.
Pentru tronsonul de aductiune executat pe estacade, se executa lucrari de
terasamente (sapaturi) pentru fundatia estacadei, se aseaza conductele pe estacade si se
sudeaza in arc electric, Nu se folosesc suduri oxiacetilenice .
III.4.LOCALIZAREA PROIECTULUI
 Bazin hidrografic : SOMES

 Denumire curs apa : Cavnic
 Cod cadastral : II. 1.66.16
Elementele amenajarii hidroenergetice se desfasoara in lungul r.Cavnic, pe
teritoriul administrativ al comunei Sisesti
Localitatile de pe traseul amenajarii din amonte in aval :
 nu sunt localitati pe traseu
Clasa de importanta si grad de asigurare
Lucrarile se incadreaza, conform STAS 4273 / 83, in clasa a IV-a de importanta
(lucrari definitive, principale).
Conform STAS 4068 / 2 – 85, lucrarile hidrotehnice din clasa a IV-a de importanta
se dimensioneaza pentru inundabilitate la debitele maxime cu asigurare de 5% si se
verifica pentru debitele maxime cu asigurare de 1%.
Pozitionarea locatiei alese nu cade sub incidenta Conventiei privind evaluarea

impactului asupra mediului in context frontalier ratificata prin Legea 22/2001.
La baza elaborarii documentatiei au stat studiile toporafice materializate prin :

- plan de ansamblu sc. 1:25.000
- plan de situatie sc. 1:1000
- profile transversale sc 1:100/100
Fotografii ale locatiilor captarii, CHEMP Plopis si traseul aductiunii in ANEXA 1.
III.5.CARACTERISTICILE IMPACTULUI POTENTIAL
Etapele realizării proiectului

Pentru realizarea investiţiei, se estimează ca necesară o perioadă de 12 luni, astfel:
 Proiectarea investiţiei, obţinerea avizelor, acordurilor, autorizaţiei de
construire;
 Organizarea de şantier:
- asigurarea utilităţilor:apă, rezervor ape uzate, resurse
energetice;
- amenajare platforme pentru materiale, utilaje, spaţii de
cazare, etc.
 Construcţia obiectivului proiectat, în etape;
 Ridicarea şantierului.
Procese cu impact asupra mediului în faza de exploatare
Procesele cu impact potenţial asupra mediului în faza de exploatare, sunt cele

legate de diminuarea debitului pe albia cursului de apă, între priza de apă şi clădirea
CHEMP Plopis , şi se datorează restrângerii habitatului actual al florei şi faunei
acvifere specifice arealului afectat. Pentru evaluarea mărimii impactului, este
necesară o analiză a debitelor cursului de apă, pe parcursul unui an, cât şi a
debitelor uzinate de CHEMP.
La stabilirea debitului preluat de CHEMP (turbinat), s-au avut în vedere
următoarele elemente din proiect:

1. CHEMP este dotată cu 1 turbina tip PELTON, a căror funcţionare este
automatizată funcţie de debitul de apă, care se regleaza din aparatul director
specific turbinelor Pelton , pentru valori ale debitului intre 1.62 mc/s, şi cu
minimul absolut necesar pentru funcţionarea primei turbine de 0.30 mc/s. Dacă
debitul cursului scade sub valoarea de 0,30 mc/s, când debitul captat scade la
rândul lui sub valoarea de 0,30 mc/s, centrala nu mai funcţionează;
2. Debitul de servitute de 0,12 mc/s este asigurat permanent prin felul în care este
construită captarea (pragul deversor).
Din curba de durata din studiul hidrologic se poate observa durata de functionare a
turbinei este de 273 zile din an ceea ce reprezinta 75 % . Energia produsa in perioada de
functionare cu debit minim este de 320 kW .
IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERĂ, ASUPRA

COMPONENTELOR MEDIULUI, ŞI MĂSURI DE REDUCERE A
ACESTORA
Apa
O schemă a circuitului apelor în perioada de construcţie este prezentată în

continuare:
BAZIN DE APĂ
1 m3
0,971 m3/zi
0,771 0,1 m3/zi 0,1 m3/zi

m3/zi
DUŞURI, INST. SANITARE SPĂLARE UNELTE PREPARARE MATERIALE
decantat apă de spălare 0,09 m3/zi

0,01 m3/zi
Ape uzate menajere 0,9 m3/zi BAZIN VIDANJABIL

APE UZATE
Schema circuitului apelor în perioada de construcţie
Prognozarea impactului
Având în vedere următoarele elemente :

- apele uzate rezultate din activitatea propusă au caracter strict
menajer (nu există restituţii de ape uzate industriale);
- conţinutul de poluanţi se încadrează în limitele admise prin
legislaţia în vigoare;
- colectarea apelor uzate se face în mod controlat (bazin vidanjabil);
- apa uzată este vidanjată şi transportată la staţia de epurare.
În perioada de exploatare, nu există consumuri tehnologice sau menajere de apă, şi

în consecinţă nici restituţii de ape uzate tehnologice sau menajere
CONCLUZIE
Se consideră că activitatea propusă nu prezintă impact potenţial
semnificativ asupra factorului de mediu apă.
Aerul
În perioada de construcţie
În perioada de construcţie, sursele de poluanţi pentru aerul atmosferic, vor fi cele

mobile, respectiv autovehiculele şi utilajele de transport, manipulare şi ridicare
specifice tehnologiei de construcţii civile, cum ar fi: autocamioane, buldozere,
excavatoare, etc.
În perioada de exploatare
În perioada de exploatare, efectele funcţionării CHEMP asupra aerului, pot fi

grupate în două categorii:
I. Efecte directe;
II. Efecte indirecte.
I. Efectele directe
Sunt cele detectabile în perimetrul amplasamentului, ca urmare a exploatării
CHEMP, şi se referă la emisiile atmosferice asociabile funcţionării centralei.
Procesul tehnologic de funcţionare a CHEMP, pe întreg lanţul operaţional,
respectiv priza de apă, deznisipatorul , aducţiunea, turbinele, generatorul sincron,
transformatorul electric şi linia electrică de medie tensiune, nu constituie surse de
poluare a aerului atmosferic.
Concluzie: În perioada de funcţionare, CHEMP nu va avea efecte directe
detectabile asupra aerului atmosferic.
II. Efectele indirecte

Sunt cele detectabile în afara perimetrului amplasamentului, ca urmare a
funcţionării CHEMP, şi se referă la reducerea emisiilor atmosferice
corespunzătoare producţiei unei cantităţi echivalente de energie electrică în sistem
clasic, pe bază de combustibili fosili.
Pentru România, conform literaturii de specialitate, a 1 MWh energie electrică
produsă, este asociabilă emisiei a 0,64 to CO2.
In cazul CHEMP evaluate, la puterea instalată de 1,6 MW, şi un timp mediu anual
de funcţionare de 4.000 ore, rezultă o energie totală de 6400 MWh, căreia îi
corespunde o reducere anuală a emisiilor atmosferice de 4096 to CO2.
Concluzie: În perioada de funcţionare, CHEMP evaluată va determina o
reducere anuală a emisiilor atmosferice de 4096 to CO2.
Solul
Sursele potenţiale de poluare a solului în perioada de construcţie, sunt :

- depozitarea pe sol a unor materiale, deşeuri sau ambalaje care ar
putea afecta calitatea acestuia;
- depunerea pe sol a poluanţilor emişi iniţial în aer;
- defecţiuni ale mijloacelor de transport şi construcţie ce conduc la
pierderi de produse petroliere (carburanţi sau lubrifianţi);
- deficienţe în sistemul de colectare şi stocare a apelor uzate ce pot
conduce la scurgeri cu efecte negative asupra calităţii solului;
- ploi torenţiale căzute în perioada decopertării solului în zonele
destinate construirii locuinţelor şi a infrastructurii, cu efecte de
eroziune sau alunecări de teren;
- antrenarea materialului excavat prin circulaţia mijloacelor de
transport/excavare.
Depozitările temporare a unor materiale de construcţie pe sol, după cum şi

depunerile accidentale de carburanţi/lubrefianţi datorate unor defecţiuni a utilajelor
or mijloacelor de transport, vor trebui să fie urmate de igienizarea corespunzătoare
a perimetrelor poluate.
Conform proiectului, săpăturile/excavările necesare realizării construcţiei,
dar şi a infrastructurii, vor fi efectuate astfel încât să asigure posibilitatea separării
solului vegetal de celelalte componente geologice, în vederea utilizării ulterioare la
straturile de acoperire (decopertare prin extragerea de brazde de sol vegetal ).
Pentru perioada de exploatare, se estimează că nu vor exista surse potenţiale

de poluare a solului.

Biodiversitatea
CARACTERIZAREA PROIECTULUI PROPUS DIN PERSPECTIVA

BIODIVERSITĂŢII
Utilizarea apei este cunoscută de mii de ani. De cel puţin două mii de ani
energia apei este folosită pe întreg mapamondul, în cele mai diverse activităţi
lucrative, cât şi pentru producerea energiei. În toată Europa au fost construite mori
de apă, în primele decade ale revoluţiei industriale, pentru a produce energie
utilizată într-o varietate de scopuri, de la procesarea inului până la tors şi ţesut, de la
piuă şi până la prelucrarea lemnului.
Conversia energiei cinetice si potentiale ale apei în energie electrică nu este
poluantă, presupune cheltuieli relativ mici de întreţinere, şi nu ridică probleme
legate de combustibil constituind în acelaşi timp o soluţie de lungă durată.
Centralele hidroelectrice au cele mai reduse costuri de exploatare şi cea mai
mare durată de viaţă în comparaţie cu alte tipuri de centrale electrice.
Există o experienţă de peste un secol în realizarea şi exploatarea CHEMP, ceea ce
face ca ele să atingă niveluri de performanţă tehnică şi economică foarte ridicate.
Amenajările pe firul apei, ca şi cea propusă prin proiectul evaluat, se referă la
modul de operare în care hidrocentrala foloseşte doar apa disponibilă din curgerea
naturală a râului, fără acumulări de apă sau inundări, iar puterea fluctuează odată cu
debitul râului.
Puterea produsă de microhidrocentralele pe firul apei fluctuează de asemenea
odată cu ciclurile hidrologice, astfel încât ele sunt mai potrivite pentru a da energie
într-un sistem electric prevăzut cu un număr mai mare de surse. Individual, ele nu
asigură, în general, foarte multă capacitate fermă. De aceea, comunităţile izolate
care folosesc micro hidrocentrale au nevoie deseori de o sursă suplimentară. O
centrală pe firul apei poate acoperi toate nevoile de electricitate ale unei comunităţi
izolate sau ale unei industrii, dacă debitul minim al râului este suficient pentru a
satisface cerinţele vârfului necesar de energie electrică.
Micro-hidrocentralele reprezintă o modalitate ecologică de obţinere a
energiei electrice din surse regenerabile de energie.
Sursele de energie regenerabilă au următoarele caracteristici:
- Sunt abundente;
- Sunt disponibile la nivel local;
- Produc poluare redusă sau zero;
- Au costuri scăzute;
- Există variaţii zilnice şi sezoniere.
Micro-hidrocentralele au impact negativ foarte scăzut asupra mediului,
spre deosebire de hidrocentralele de mari dimensiuni, care ridică probleme de
management al cursurilor de apă, modificări ale peisajului, impact asupra florei şi
faunei, emisii de gaze cu efect de seră (metan eliberat în urma descompunerii
anaerobe în zonele inundate), probleme de calitate a apei (modificări ale nivelului
de nutrienţi şi de oxigen, ale temperaturii şi pH-ului, prezenţa unor substanţe toxice
etc.).
Hidrocentralele captează energia cinetică si potentiala a apei în cădere pentru
a genera energie electrică. Turbina transformă energia apei în energie mecanică de
rotaţie pe care generatorul o transformă în energie electrică.
Cantitatea de energie produsă depinde de doi factori:
a) înălţimea de cădere a apei: cu cât este mai mare, cu atât energia generată
este mai mare;
b) debitul de apă ce trece prin turbină: energia produsă este direct
proporţională cu volumul de apă ce trece prin turbină.
Sistemele de micro-hidrocentrale folosesc în general două categorii importante
de turbine:
- turbine pentru înălţimi mari de apă şi debite mici (turbinele de impuls);
- turbine pentru înălţimi mici de apă şi debite mari (turbinele de reacţiune).
Principalele probleme legate de mediu pentru microhidrocentrale sunt:

- Impactul ecologic al debitului de apă deviat şi nevoia de a menţine un debit
suficient prin albia naturală a râului;
- impactul vizual negativ al prizei de apă, a barajului (sau stăvilarului) şi a
clădirii centralei;
- orice pagubă adusă peştilor sau altor organisme care trec prin turbine odată
cu apa uzinată;
- riscul perturbării sedimentelor de pe patul râului şi/sau, în perioada de
construcţie, depozitarea materialelor de construcţii în apă;
- orice schimbare a nivelurilor apelor subterane datorată barajului (sau
stăvilarului).
Trebuie specificat faptul că schemele la scară redusă care nu implică acumularea
apei în spatele barajului sau în lacuri de acumulare au un impact mult mai mic
asupra mediului înconjurător.
Spre deosebire de centralele mari, care necesita un lac de acumulare natural sau
artificial, minicentralele funcţionează ca vechile mori de apa (îmbunătăţite tehnic),
folosind direct curgerea apei pentru a produce o cantitate rezonabilă de energie.
Din această perspectivă, proiectul propus:
 promovează şi facilitează utilizarea celor mai bune tehnologii disponibile (BAT);
 are ca scop producerea energiei electrice prin înlocuirea combustibililor fosili cu
hidroenergie;
 are o abordare „ecologică” a peisajului şi ecosistemelor;

 asigură păstrarea debitului de servitute pe râul Cavnic, iar după turbinare, apa
este deversată în albie, ceea ce minimizează impactul asupra florei şi faunei;
 se încadrează în Directiva Uniunii Europene privind ”energia verde”.
Europenii pledează pentru investiţii energetice substanţiale, mai ales în sfera
energiei regenerabile a cărei pondere trebuie să ajungă la 20% până în 2020,
deşi în prezent cifra este de 7%. Politica naţională trebuie să se centreze pe
producerea de energie nucleară şi să acorde o atenţie sporită energiei hidro
şi noilor tehnologii curate;
 promovează folosirea de turbine şi generatoare de curent moderne care
să producă zgomot şi vibraţii reduse.
Este cunoscut faptul ca, prin utilizarea eficientă a energiei si valorificarea, pe

scara largă a resurselor regenerabile de energie, se reduce producţia de energie
în sistem clasic pe baza combustibililor fosili, contribuind astfel la:
 dezvoltarea economică si socială;
 conservarea resurselor naturale;
 reducerea impactului activităţilor economice asupra mediului prin
diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Evaluarea impactului asupra biodiversităţii
- modificări ale suprafeţelor mlaştinilor, zonelor umede, corpuri de apă (lacuri,
râuri etc.), produse de proiectul propus - Da;
- modificarea suprafeţei zonelor împădurite (%, ha), produsă din cauza
proiectului propus; schimbări asupra vârstei, compoziţiei, pe specii şi a tipurilor
de pădure, impactul acestor schimbări asupra mediului - Nu
- distrugerea, alterarea habitatelor speciilor de plante protejate naţional şi
internaţional - Nu
- modificarea/distrugerea populaţiei de plante - Nu
- modificarea compoziţiei pe specii: specii locale sau aclimatizate, răspândirea
speciilor invazive + Nu
- modificări ale resurselor speciilor de plante cu importanţă economică - Nu
- degradarea florei, din cauza modificării factorilor fizici (lipsa luminii,
compactarea solului, modificarea condiţiilor hidrologice etc.) şi impactul
potenţial al acestuia asupra biodiversităţii ariei naturale protejate - Nu
- distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de animale protejate naţional şi
internaţional - Nu

- alterarea speciilor şi populaţiilor de păsări, mamifere, peşti, amfibieni, reptile,
nevertebrate - Nu
- dinamica resurselor de specii de vânat şi a speciilor rare de peşti; dinamica
resurselor animale - Nu
- modificarea/distrugerea rutelor de migraţie - Nu
- modificarea/reducerea spaţiilor pentru adăposturi, de odihnă, hrană, creştere,
reproducere - Nu
- pericolul distrugerii mediului natural, în caz de accident - Nu
- impactul transfrontieră - Nu
Cuantificarea impactului potenţial al proiectului asupra mediului natural din zona de
amplasament are la bază elementele analizate pe factori de mediu privind:
- sursele generatoare de poluanţi ;
- impactul prognozat ;
- starea mediului natural.
• Matricea de evaluare
Efectele asupra mediului
Acţiunile proiectului
Ape Ape de Sol şi Bio- Peisaj + Mediu soc
(sursele generatoare) Aer
subterane suprafaţă subsol diversitate cadru nat. şi econ
Amplasamentul şi
0 0 0 0 0 0 +
utilizarea terenului
Soluţia pentru captare 0 0 0 0 0 0 0
Soluţia pentru aducţiune 0 0 0 0 0 0 0
Soluţia pentru uzinare 0 0 0 0 - 0 0
Tehnologia execuţiei 0 0 0 0 0 0 +
Emisiile de poluanţi 0 0 + 0 0 0 0
Economia de energie 0 0 + 0 0 0 0
Funcţionare şi control 0 + + 0 0 0 +
MĂRIMEA
0 +1 +3 0 -1 0 +3
EFECTELOR
CONCLUZII: Impactul prognozat al proiectului asupra biodiversităţii va fi

limitat, afectând parţial cursul de apă Cavnic, care va avea
debitul diminuat pe lungimea de 4,2 km. Efectele asupra faunei
şi florei din zona afectată, vor fi nesemnificative.
IV. SURSE DE POLUANTI SI INSTALATII PENTRU RETINEREA,

EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU :
1. Protectia calitatii apelor
 surse de poluanti pentru ape

Nu este cazul.
 statii si instalatii de epurare / preepurare ape uzate

Nu este cazul.
2. Protectia aerului
 surse de poluanti pentru aer

Nu este cazul. In timpul executării proiectului vor rezulta noxe in aer, de la
utilajele şi procesele tehnologice utilizate. Cantitatea noxelor si a prafului se va
încadra in limite normale, nesemnificative pentru proiectul evaluat. Pe de altă
parte, durata construcţiei este limitată la maximum 1 an. În aceste condiţii, se
apreciază că impactul asupra speciilor şi habitatelor va fi nesemnificativ.
 instalatii de retinerea si dispersia poluanti in atmosfera

Nu este cazul.
3. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor
 surse de zgomot si vibratii

Poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul în perioada de construcţie, sunt cei
prezentaţi în tabelul următor:
Poluare calculată produsă

Poluare maximă permisă
de activitate şi măsuri de
eliminare/reducere
poluării
Nr. mediu de surse

Sursa de poluare
Măsuri de
Poluare de fond
Pe zona obiectivului
Pe zone de protecţie/
Pe zone rezidenţiale
eliminare/
de recreere sau alte
Nr.
de poluare
reducere
zone protejate
crt.
a poluării
restricţii
Tipul
Utilaje de Nu sunt
1 Zgomot 4 75 dB(A) - 75 dB(A) - 75 dB(A)
transport necesare
Utilaje de
Nu sunt
2 Zgomot construcţii 4 75 dB(A) - 75 dB(A) - 75 dB(A)
necesare
terasiere

Pentru proiectul propus, în etapa de exploatare, mediul va fi afectat de
zgomotul produs de ansamblul turbogenerator.
Poluare calculată produsă

de activitate şi măsuri de
Poluare maximă permisă

eliminare/reducere
Nr. mediu de surse de
poluării
Măsuri de
Sursa de poluare
Poluare de fond
Pe zone de protecţie/
Pe zona obiectivului
Pe zone rezidenţiale
eliminare/
de recreere sau alte

Nr.
reducere
poluare
zone protejate
crt.
a poluării
restricţii
Tipul
Ansamblul Nu sunt
1 Zgomot 1 25 dB(A) 15dB(A) - 15 dB(A)
turbogenerator necesare
 amenajari si dotari pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor

Sursele de zgomot (turbina şi generatorul electric) vor fi amplasate în
interiorul clădirilor centralelor. Zgomotul propagat spre exterior va fi atenuat de
elementele de construcţie ale clădirii. Nivelul de zgomot la limita incintei se va
încadra în limitele maxime admisibile stabilite prin legislaţia în vigoare.
4. Protectia impotriva radiatiilor
 surse de radiatii
Nu este cazul.
 amenajari si dotari pentru protectia impotriva radiatiilor

Nu este cazul.
5. Protectia solului si subsolului
 surse de poluanti sol, subsol si ape freatice

Nu este cazul.
 lucrari si dotari pentru protectia solului si subsolului

Nu este cazul.
6. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice
 identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect
A. Segmentul de biodiversitate cel mai afectat de implementarea proiectului, va fi

ihtiofauna, datorită restrângerii şi fragmentării debitului apei din habitatul natural
(albia minoră). Noile condiţii vor determina o restrângere proporţională a
populaţiei ihtiofaunei, strict pe porţiunea aducţiunii, care procentual, nu poate
depăşi 5,18% din populaţia pârâului (s-a avut în vedere lungimea aducţiunii care
reprezintă 13.3% din lungimea totală populată
B. Efectele negative asupra biodiversităţii în perioada de construcţie, se vor răsfrânge

în principal asupra ihtiofaunei, dar acestea vor fi temporare şi locale, neîngrădind
posibilitatea peştilor de a se proteja prin migrare temporară în zonele limitrofe
neafectate. După ridicarea şantierului, habitatul ihtiofaunei se va reface în
totalitate, mai puţin debitul apei;
C. Efectele negative asupra faunei din zona limitrofă malurilor cursului de apă, vor fi
de asemenea nesemnificative, având în vedere următoarele aspecte:
 lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia biodiversitatii, monumentelor

naturii si ariilor protejate
Pentru diminuarea impactului asupra biodiversităţii, se vor aplica următoarele măsuri:

o Lucrările care duc la tulburarea apei, sau la micşorarea debitului se vor efectua în
afara perioadei de reproducere a speciilor prezente (nu se vor efectua astfel de
lucrări în intervalul de timp aprilie-iunie respectiv 15 octombrie-decembrie);
o Organizarea şantierului se va face în aşa fel încât aceasta să fie amplasat cât mai
departe de malul râului, evitându-se astfel deteriorarea albiei şi a malului;
o În faza de construcţie se va avea grijă să fie turnat beton pe o suprafaţă cât mai
restrânsă;
o Scurgerile de pe platformele unde vor fi depozitate utilajele şi materialele folosite
în timpul construcţiei vor fi adunate în bazine vidanjabile, având grijă ca acestea să
nu fie deversate în râu;
o Deşeurile generate în perioada de construcţie (ambalaje din hârtie şi carton,
ambalaje de material plastic, beton, cărămizi, ţigle şi material ceramic, lemn,
rumeguş, sticlă etc.) vor fi adunate şi eliminate la depozite de deşeuri;
o După terminarea construcţiei şantierul va fi ridicat şi se vor efectua lucrări de
reamenajare a terenului, astfel încât urmele şantierului să dispară pe cât este
posibil;
o Pentru a nu permite pătrunderea peştilor în lanţul de uzinare la intrarea în priză va
fi amplasată un grătar cu lumina între bare de 1,5 cm. Aceasta va bloca intrarea
peştilor de dimensiuni mai mari. De asemenea, pe latura din aval, deznisipatorul
este prevăzut cu o plasă de sârmă, având deschiderea ochiurilor de 7,5 mm, având
rolul de a împiedica trecerea în lanţul de aducţiune-uzinare a peştilor sau a altor
organisme acvatice de dimensiuni mai mari de 7,5 mm;
o Pragul de fund proiectat are înălţimea de 0,5 m, înălţime care nu constituie un
impediment în migraţia peştilor, deoarece pe această porţiune a râului este prezentă
doar păstrăvul, iar această specie poate să pătrundă peste un astfel de obstacol.
Pentru ca păstrăvul să poată învinge acest obstacol este nevoie ca adâncimea apei
sub obstacol să fie de minimum două ori cât înălţimea peştelui. Din acest motiv se
va avea grijă ca fundul albiei sub prag să nu fie din beton, pentru ca apa să poată
adânci albia în acest loc. De asemenea se va avea grijă ca pe tot parcursul anului
adâncimea apei sub prag să fie de minimum 30 cm;
o Pentru a afecta cât mai puţin locurile de ascunziş şi de hrănire pentru ihtiofaună
conducta metalică (aducţiunea) se va poza cât mai departe de malul râului acolo
unde aceasta este posibil. De asemenea se va avea grijă ca din albia râului să nu fie
îndepărtate pietrele de mari dimensiuni, deoarece în vecinătatea acestor pietre se
află locurile de ascunziş şi de hrănire a speciilor prezente;
o Se va exclude crearea de bariere de poluare în râu;
o Se va păstra regimul natural de adâncime a râului;
o Vor fi excluse activităţile de curăţare a albiei de masa organică naturală moartă
(lemn, frunze, ierburi, etc.) cu excepţia zonelor de lucru efectiv;
o Vor fi excluse activităţile de extragere de piatră şi nisip din albia râului;
o În timpul funcţionării microhidrocentralei nisipul şi eventual nămolul adunat în
amonte de prag vor fi eliminate în afara perioadei de reproducere a speciilor
prezente (aprilie-iunie respectiv 15 octombrie-decembrie), în mai multe etape, şi în
acele situaţii când debitul rămas pe râu este mai mare, pentru a preveni tulburarea
excesivă a apei, astfel fiind asigurată una dintre condiţiile de bază pentru
supravieţuirea şi reproducerea speciilor de peşti prezenţi;
o Vor fi excluse şi evitate acţiunile tehnice agresive cu impact direct sau indirect
asupra râului în perioada primăverii (aprilie şi mai) şi a începutului verii (iunie),
cât şi la sfârşitul toamnei (15 octombrie-decembrie), pentru a nu deranja peştii în
perioada de reproducere;
o Vor fi luate măsuri de protecţie împotriva poluării râului, o atenţie specială trebuie
acordată poluării cu carburanţi şi lubrifianţi;
o Pentru a preveni poluarea râului, lucrările vor fi proiectate în aşa fel încât utilajele
folosite să pătrundă de cât mai puţine ori în râu, pentru a preveni poluarea acestuia,
cât şi deranjarea comunităţilor de ihtiofaună prezente;
o Se vor restrânge la minimul posibil suprafeţele acvatice perturbate de utilajele
folosite;
o Drumurile de acces vor fi proiectate în aşa fel încât în cazul unei viituri mari să nu
fie inundate de râu, pentru a preveni poluarea acestuia prin carburanţii scurşi din
utilajele de lucru;
o Organizările de şantier se vor reglementa distinct, atât din punct de vedere al
protecţiei mediului, cât si din punct de vedere al gospodăririi apelor;
o Se vor lua măsuri de preîntâmpinarea deversărilor de substanţe cu potenţial toxic
sau mutagen (ape menajere, ape tehnologice, carburanţi, uleiuri, detergenţi, etc.);
o Apa menajeră rezultată de la grupurile sanitare va fi colectată şi evacuată într-un
bazin vidanjabil;
o Se va interzice circulaţia autovehiculelor în afara drumurilor trasate pentru
funcţionarea şantierului (drumuri de acces, drumuri tehnologice) pentru a nu
deranja comunităţile de ihtiofaună;
o Se va interzice staţionarea şi spălarea autovehiculelor în râu sau cu apă din râu pe
lângă acesta;
o Se va interzice reparaţia utilajelor şi mijloacelor de transport în afara incintelor
specializate legale cu excepţia situaţiilor de necesitate în acest ultim caz cu luarea
tuturor măsurilor de diminuare a impactului activităţii respective;
o Lucrările de amenajarea albiilor se vor executa cu preponderenţă din materiale
naturale existente în zonă;
7. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public
 identificarea obiectivelor de interes public
Nu este cazul. Amplasarea obiectelor amenajarii sunt situate in extravilanul comunei

Sisesti. Nu s-au identificat monumente istorice si de arhitectura sau zone de interes
traditional ,specifice zonei. Zona fiind eminamente dezvoltata pe industria mineritului,
este presarata de halde de steril.
 lucrari, dotari si masuri pentru protectia asezarilor umane si de interes public
Nu este cazul.
8. Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament
 tipuri si cantitati de deseuri de orice natura rezultate

Nu este cazul.
 modul de gospodarire a deseurilor

Nu este cazul.
9. Gospodarirea substantelor si preparatelor chimice periculoase
 substantelor si preparatelor chimice periculoase utilizate

Nu este cazul.

 modul de gospodarire a substantelor si preparatelor chimice periculoase
Nu este cazul.
V. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI :
Având în vedere aspectele dezvoltate în prezenta lucrare, şi anume:

- lipsa evacuării de ape uzate tehnologice, atât în perioada de
construcţie, cât şi în cea de exploatare;
- utilizarea unei tehnologii eficiente din punct de vedere economic şi
ecologic;
- efectele indirecte pozitive ale investiţiei faţă de emisiile de CO 2;
- anvergura relativ redusă a investiţiei;
- cantităţile foarte reduse de poluanţi rezultaţi, atât în perioada de
construcţie cât şi în cea de exploatare;
- încadrarea emisiilor de poluanţi în limitele admise;
se consideră că activitatea propusă nu constituie sursă semnificativă de poluare
pentru zona de amplasare, şi în consecinţă nu necesită monitorizarea.
VI. INCADRARE PROIECT IN ALTE ACTE NORMATIVE :

Prevederile directivei 2001/77/CE a parlamentului si Consiliului European privind
promovarea energiei electrice produse din surse regenerabile (prin HGR 443/2003) si a
stabilit tinta orientativa pentru anul 2012, de 33% reprezentand ponderea E-SRE din
consumul intern brut de energie electrica.
VII. LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER :

Organizarea de santier se amplaseaza pe terenul pe ca se executa CHEMP Plopis
si consta in lucrari de terasamente nivelari teren, pregatire teren, amplasarea
baracilor pentru materiale marunte, vestiare baraci dormitor , bazin de 1 mc apa,
fosa vidanjabila.
Conductele se depoziteaza insiruite pe traseul aductiunii.

VIII. LUCRARI DE REFACERE A AMPLASAMENTELOR LA
FINALIZAREA INVESTITIEI, IN CAZ DE ACCIDENTE SAU LA
INCETAREA ACTIVITATII :
 accidente si situatii de risc
Cutremur
În conformitate cu normativul P-100-92. amplasamentul propus pentru realizarea
obiectivului are următoarele caracteristici seismice :
- coeficient de seismicitate : Ks = 0,08
- perioadă de colţ : Tc = 0,7 s
- gradul seismic echivalat: 7 (zona F).
Construcţiile s-au proiectat astfel încât să facă faţă solicitărilor apărute în caz de
cutremur.
Inundaţii :
Priza de apă
Priza de apă este proiectată să fie construită în albia minoră a cursului de apă
Cavnic. Conform proiectului, aceasta nu va constitui un factor agravant în cazul
viiturilor mari, deoarece nu va obtura curgerea liberă a apei în astfel de situaţii fiind
proiectata pentru debite cu asigurare de 1% si 5%.
Pe de altă parte, debitele maxime – viiturile – nu vor afecta funcţionarea prizei.
Clădirea CHEMP
Conform proiectului, clădirea CHEMP urmează să fie construită în albia majoră
a râului Cavnic, deci în zona inundabilă a acestuia. După cum reiese din planul de
situaţie, aceasta nu va constitui un factor agravant în cazul viiturilor mari, deoarece
nu va obtura curgerea liberă a apei în aval iar amplasamentul CHEMP Plopis este
protejat de viiturile cu asigurae de 1% cu un dig de incinta executat din beton,
pentru a face fata vitezelor mari si a curgerii turbulent patratica a apei in sectiunea
respectiva.
Secetă :
Nu există riscuri potenţiale datorate situaţiilor de secetă.
Alunecări de teren :
În zona amplasamentului CHEMP Plopis nu s-au semnalat alunecări de teren.
In zona captarii , au fost înregistrate alunecări de teren produse de eroziunea
malului r.Cavnic in timpul apelor mari. Acest lucru face obligatorie stabilizarea
malurilor cu ziduri de sprijin , pe ambele maluri , si stabilizarea albiei minore cu
praguri de fund din beton , la nivelul etiajului,
 inchidere / dezafectare / demolare investitie
Investia este programata sa functioneze in parametri si conditii normale timp de
cel putin 30 ani. Din anumite cauze sau conditii daca se impune dezafectarea
obiectivului propus – dacă va fi necesar acest lucru – se va face cu
respectarea legislaţiei în vigoare, după obţinerea autorizaţiilor şi
avizelor necesare ( P.A.D. ).
Lucrările de dezafectare, reabilitare a terenului şi reconstrucţie ecologică, vor
parcurge următoarele etape :
o oprirea alimentării cu apă a hidroagregatelor;
o golirea de apă a conductei de aducţiune;
o demolarea/dezafectarea clădirii CHEMP Plopis, a construcţiei de
captare şi aducţiune a apei, a celorlalte construcţii de amenajare care
compun investiţia;
o reabilitarea terenului aferent construcţiilor, prin aducerea lui la starea
iniţială, inclusiv recultivarea (înierbarea);
o valorificarea materialelor rezultate din demolări.
Ca urmare a lucrărilor de dezafectare şi reconstrucţie ecologică, nu vor
rezulta produse ori deşeuri cu conţinut de poluanţi periculoşi care ar putea afecta
semnificativ starea factorilor locali de mediu.
INTOCMIT
Ing. Coriolan MORARU


MP 2010.12.14-Electro Razpam

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MP 2010.12.14-Electro Razpam

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. ATRIA S.R.L.

AMENAJARE HIDROENERGETICA CAVNIC

AMENAJARE HIDROENERGETICA Cavnic , JUD. MARAMURES 1

o DATE TEHNICE ALE LUCRĂRII

 Plan de ansamblu 1:25.000 ........................................................... pl.60/1/1

AMENAJARE HIDROENERGETICA Cavnic , JUD. MARAMURES 2

 imagini amplasamente ...................................................................... ANEXA 1

AMENAJARE HIDROENERGETICA Cavnic , JUD. MARAMURES 3

SC ELECTRO RĂZPAM SRL Baia Mare

S.C. ATRIA S.R.L. BAIA MARE

Str. Bogdan Voda nr.3A/36 430193 Baia Mare

AMENAJARE HIDROENERGETICA Cavnic , JUD. MARAMURES 4

DICTIONAR : CHEMP - centrala hidroelectrica de mica putere

Amenajarea hidroenergetica Cavnic, este in principal o insiruire de constructii civile

III.1.1. PRIZA ENERGETICA Plopis

Pe raul Cavnic, cod cadastral II.1.66.16, avand o panta generala de 2,7%,

AMENAJARE HIDROENERGETICA Cavnic , JUD. MARAMURES 5

AMENAJARE HIDROENERGETICA Cavnic , JUD. MARAMURES 6

III.1.2. ADUCTIUNEA PRIZA - DESNISIPATOR

Aductiunea priza - desnisipator asigura transportul apei din camera de incarcare a

III.1.3. DESNISIPATOR - BAZIN COMPENSATOR

Desnisipator - bazin compensare este o constructie combinata intre un

AMENAJARE HIDROENERGETICA Cavnic , JUD. MARAMURES 7

Constructie realizata cu scopul de a adapostii grupul generator cu pornire

III.1.5. ADUCTIUNEA PRINCIPALA

Aductiunea principala a Amenajarii hidroenergetice Cavnic cu o lungime totala

III.1.6. CLADIRE C.H.E.M.P. Plopis

Partea de fundatii pentru fixarea agregatelor si echipamentelor in vedere

AMENAJARE HIDROENERGETICA Cavnic , JUD. MARAMURES 10

III.1.8. CLADIRE TRAFO

Constructie realizata cu scopul de a adapostii transformatorul ridicator de

III.1.9. CONDUCTA CAMERA DE ASPIRATIE-DEBUSARE

Pentru evacuarea apelor uzinate , din camera de aspiratie a turbinei se foloseste o

III.1.10. LUCRARI HIDROTEHNICE

Lucrarile hidrotehnice ce se vor executa in cadrul amenajarii hidroenergetice

AMENAJARE HIDROENERGETICA Cavnic , JUD. MARAMURES 11

Conectivitatea corpurilor de apa

Conectivitatea longitudinala este utilizata pentru descrierea modificarilor asupra

Masurarea debitelor de apa uzinate si tranzitate

Debitele uzinate se vor calcula in functie de parametrii de functionare a turbinei :

Promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie (E-SRE)

Tendinta europeana actuala în ceea ce priveste capacitatea centralelor hidroelectrice

III.3.ELEMENTE SPECIFICE CARACTERISTICE PROIECTULUI

(1) Profilul si capacitati de productie :

In conformitate cu CAEN profilul este : 3511 Productia de energie electrica.

(2) Instalatii schema amenajarii si proces de productie energetica:

Proiectul propus, consta în construcţia şi exploatarea unei microhidrocentrale,

(3) Materie prima, energie si combustibili folositi :

(4) Racordare la retele utilitare in zona :

(5) Lucrari de refacere a amplasamentelor definitive sau temporare dupa

Nu se construiesc noi cai de acces la obiectivele amenajarii.

(7) Resursele naturale folosite in constructie si functionare :

(8) Metode si tehnologie folosite in constructie :

Deznisipator : lucrari de terasamente pentru executia fundatiei si executia peretilor de

Aductiunea : tronsonul de PAFSM pozat la -2.0 m se executa sapaturi manuale pentru

 Bazin hidrografic : SOMES

Pozitionarea locatiei alese nu cade sub incidenta Conventiei privind evaluarea

La baza elaborarii documentatiei au stat studiile toporafice materializate prin :

Fotografii ale locatiilor captarii, CHEMP Plopis si traseul aductiunii in ANEXA 1.

III.5.CARACTERISTICILE IMPACTULUI POTENTIAL

Etapele realizării proiectului

Procese cu impact asupra mediului în faza de exploatare

Procesele cu impact potenţial asupra mediului în faza de exploatare, sunt cele