Memoriul de Prezentare

MEMORIUL DE PREZENTARE
LUCRĂRI DE DECOLMATARE, REGULARIZARE ȘI

REPROFILARE ALBIE MINORĂ PRIN EXPLOATAREA DE
AGREGATE MINERALE ÎN PERIMETRUL BOURENI
AVAL, CURS DE APĂ MOLDOVA, MAL STÂNG,
LOCALITATEA BOURENI, COMUNA MOŢCA, JUD. IAŞI
TITULARUL ACTIVITĂȚII
S.C. BCC AGREGATE BETOANE S.R.L.
2023
MEMORIUL DE PREZENTARE PENTRU PROIECTUL:
Lucrări de decolmatare, regularizare și reprofilare albie minoră prin exploatarea de agregate minerale în perimetrul Boureni
aval, curs de apă Moldova, mal stâng, localitatea Boureni, comuna Moţca, jud. Iaşi
MEMORIUL DE PREZENTARE
LUCRĂRI DE DECOLMATARE, REGULARIZARE ȘI

REPROFILARE ALBIE MINORĂ PRIN EXPLOATAREA DE
AGREGATE MINERALE ÎN PERIMETRUL BOURENI AVAL,
CURS DE APĂ MOLDOVA, MAL STÂNG, LOCALITATEA
BOURENI, COMUNA MOŢCA, JUD. IAŞI
TITULARUL ACTIVITĂȚII
Întocmit,
dr. biolog Zaharia Lăcrămioara
S.C. BCC AGREGATE BETOANE S.R.L. 1

CUPRINS
I. DENUMIREA PROIECTULUI .....................................................................................................................................4

II. TITULARUL INVESTIŢIEI ........................................................................................................................................4
II. 1. Numele companiei ................................................................................................................................................4
II. 2. Adresa poştală .....................................................................................................................................................4
II.3. Telefon ..................................................................................................................................................................4
II. 4. Persoană de contact .............................................................................................................................................4
III. DESCRIEREA PROIECTULUI .................................................................................................................................5
III.1. Rezumatul proiectului ..........................................................................................................................................5
III.2. Justificarea necesităţii proiectului .......................................................................................................................6
III.3. Valoarea investiției și perioada de implementare propusă .................................................................................6
III.4. Planșe reprezentând limitele amplasamentului proiectului .................................................................................6
III.5. Descrierea caracteristicilor fizice ale proiectului ...............................................................................................9
III.6. Profilul și capacitățile de producție ....................................................................................................................9
III.6.1. Profilul de activitate al societăţii ..................................................................................................................9
III.6.2. Capacitatea de producţie a punctului de lucru .............................................................................................9
III.7. Descrierea instalațiilor și a fluxurilor tehnologice ...........................................................................................10
III.8. Descrierea proceselor de producție ale proiectului propus, mărimea, capacitatea, produse și subproduse
obținute .......................................................................................................................................................................11
III.9. Materiile prime, energia şi combustibilii utilizaţi, modul de asigurare a acestora ........................................13
III.10. Racordarea la rețelele de utilități din zonă .....................................................................................................14
III.11. Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuția proiectului .....................15
III.12. Căi noi de acces sau schimbarea celor existente .............................................................................................15
III.13. Resurse naturale folosite în construcție și funcționare ....................................................................................15
III.14. Metode folosite în construcție ..........................................................................................................................15
III.15. Planul de execuție cuprinzând etapele de construire, de punere în funcțiune, exploatare, refacere și folosire
ulterioară ....................................................................................................................................................................16
III.16. Relația proiectului cu alte proiecte existente sau planificate ..........................................................................16
III.17. Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare ........................................................................16
III.18. Alte activități care pot să apară ca urmare a implementării proiectului ........................................................16
III.18. Alte documente cerute pentru implementarea proiectului ...............................................................................17
IV. DESCRIEREA LUCRĂRILOR DE DEMOLARE NECESARE .............................................................................18
IV.1. Planul de execuție al lucrărilor de demolare, de refacere și folosire ulterioară a terenului ............................18
IV.2. Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului .......................................................................................18
IV.3. Căi noi de acces sau schimbarea celor existente ...............................................................................................18
IV.4. Metode folosite în demolare ...............................................................................................................................18
IV.5. Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare. .........................................................................18
IV.6. Alte activități care pot să apară ca urmare a demolării ....................................................................................18
IV. DESCRIEREA AMPLASĂRII PROIECTULUI ......................................................................................................19
IV.1. Distanța față de granițe pentru proiectele care intră sub incidența Convenției de la Espoo din 1991 .............19
V.2. Amplasamentul proiectului în raport cu patrimoniul cultural ............................................................................19
V.3. Hărți, fotografii ale amplasamentului proiectului care pot oferi informații privind caracteristicile fizice ale
mediului (naturale, artificiale .....................................................................................................................................20
V.4. Folosinţele actuale şi planificate ale terenului pe amplasamentul proiectului și zonele adiacente, politici de
zonare și de folosire a terenului .................................................................................................................................20
V.5. Areale sensibile ...................................................................................................................................................20
V.6. Detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în consideraţie ...............................................21
VI. DESCRIEREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE PROIECTULUI ASUPRA MEDIULUI ..........................22
VI.A. Surse de poluanți și instalații pentru reținerea, evacuarea și dispersia poluanților în mediu ..........................22
VI.A.1. Protecţia calităţii apelor ............................................................................................................................22
Măsuri de reducere a emisiilor în apă ..................................................................................................................22
VI.A.2. Protecţia aerului atmosferic ......................................................................................................................23

Măsuri de reducere a emisiilor în aer ...................................................................................................................23

VI.A.3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor ............................................................................................24
Măsuri de reducere a zgomotului şi vibraţiilor .....................................................................................................25
VI.A.4. Protecţia împotriva radiaţiilor ...................................................................................................................25
Nu este cazul, proiectul, prin dotările propuse, nu generează radiații. ...................................................................25
VI.A.5. Protecţia solului și a subsolului .................................................................................................................25
Modalităţi de prevenire a emisiilor pe sol .............................................................................................................25
VI.A.6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice ...............................................................................................26
VI.A.7. Protecţia aşezărilor umane şi altor obiective de interes public .................................................................29
VI.A.8. Prevenirea și gestionarea deşeurilor generate pe amplasament în toate etapele de implemntare ale
proiectului (construire, exploatare, desființare) .....................................................................................................29
VI.A.9. Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase ................................................................32
VI.B. Utilizarea resurselor naturale (în special a solului, terenurilor, apei și biodiversității) ..................................33
VII. DESCRIEREA ASPECTELOR DE MEDIU SUSCEPTIBILE SĂ FIE AFECTATE ÎN MOD SEMNIFICATIV
DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI......................................................................................................................34
VII.1. Impactul proiectului asupra populaţiei, sănătății umane și măsuri pentru evitarea/ prevenirea/reducerea
impactului ...................................................................................................................................................................34
VII.2. Impactul proiectului asupra biodiversității și măsuri pentru evitarea/prevenirea/ reducerea impactului .......34
VII.3. Impactul proiectului asupra solului, terenurilor, folosințelor, bunurilor materiale și măsuri pentru
evitarea/prevenirea/reducerea impactului..................................................................................................................35
VII.4. Impactul proiectului asupra calităţii şi regimului cantitativ al apelor și măsuri pentru
VII.5. Impactul proiectului asupra calităţii aerului atmosferic, climei și măsuri pentru
VII.6. Impactul proiectului privind zgomotul, vibraţiile și măsuri pentru evitarea/prevenirea/ reducerea impactului36
VII.7. Impactul proiectului asupra peisajului și mediului vizual, patrimoniului istoric și cultural, asupra
interacțiunilor dintre acestea și măsuri pentru evitarea/prevenirea/ reducerea impactului ......................................37
VII.8. Natura transfrontieră a impactului...................................................................................................................37
VIII. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI ...................................................................................38
VIII.1. Dotări pentru controlul emisiilor de poluanți în mediu, inclusiv pentru conformarea la cerințele privind
monitorizarea emisiilor prevăzute de concluziile celor mai bune tehnici disponibile aplicabile ...............................38
VIII.2. Măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanți în mediu .................................................................38
CAPITOLUL XI. LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTIŢIEI, ÎN
CAZ DE ACCIDENTE ŞI LA ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII, ÎN MĂSURA ÎN CARE ACESTE INFORMAȚII
SUNT DISPONIBILE .....................................................................................................................................................38
XI.1. Lucrările propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiției, în caz de accidente și/sau la
încetarea activității .....................................................................................................................................................38
XI.2. Prevenirea și modul de răspuns în cazul poluărilor accidentale .......................................................................39
CAPITOLUL XIII. PENTRU PROIECTELE CARE INTRĂ SUB INCIDENȚA PREVEDERILOR ART. 28 DIN
OUG NR. 57/2007, MODIFICATĂ ȘI COMPLETATĂ PRIN LEGEA NR. 49/2011, MODIFICATĂ ȘI
COMPLETATĂ ULTERIOR .........................................................................................................................................41
XIII.1. Descrierea succintă a amplasamentului proiectului în raport cu ANPIC .......................................................41
XIII.2. Informații despre ANPIC, posibil să fie afectată de implementarea proiectului.............................................42
XIII.3. Prezenţa şi efectivele/suprafeţele acoperite de specii și habitate de interes comunitar, în zona
amplasamentului proiectului ......................................................................................................................................43
XIII.4. Legătura dintre proiect și managementul conservării ANPIC ........................................................................62
XIII.5. Estimarea impactului potențial al proiectului asupra speciilor și habitatelor de pe teritoriul ANPIC ..........63
XIV.2. Starea ecologică/potențialul ecologic și starea chimică a corpului de apă de ............................................64
XIV.3. Obiectivul/obiectivele de mediu pentru corpul/corpurile de apă pe care se realizează sau cu care are
legătură proiectul ...................................................................................................................................................66

I. DENUMIREA PROIECTULUI
Lucrări de decolmatare, regularizare și reprofilare albie minoră prin exploatarea de

agregate minerale în perimetrul Boureni aval, curs de apă Moldova, mal stâng,
localitatea Boureni, comuna Moţca, jud. Iaşi
II. TITULARUL INVESTIŢIEI
II. 1. Numele companiei

Cod unic înregistrare RO19156079
ORC J22/2682/2006
II. 2. Adresa poştală

Iaşi, comuna Miroslava, sat Brătuleni, str. Principală, nr. 78, nr.
Tel: 0740060017; 07455659805 și 0744663479
II.3. Telefon
0740060017; 07455659805 și 0744663479
II. 4. Persoană de contact
director general ec. Constantin Rădulescu

III. DESCRIEREA PROIECTULUI
III.1. Rezumatul proiectului
Perimetrul propus pentru executarea lucrărilor de decolmatare, regularizare și

reprofilare este amplasat în albia minoră a râului Moldova, pe malul stâng, în zonă inundabilă.
Extragerea agregatelor minerale din albia minoră a râului Moldova în perimetrul
Boureni aval este necesară pentru asigurarea scurgerii la debite mici şi medii, protecţia
malului stâng împotriva eroziunii.
Exploatarea agregatelor minerale nu presupune realizarea de lucrări de construcţie care
necesită verificarea amplasamentului din punct de vedere al inundabilităţii, precum şi debite şi
volume de apă necesare pentru amplasarea şi dimensionarea lucrărilor.
Proiectul propus are următoarele caracteristici:
 suprafaţa perimetru închiriat S = 37001 mp ;
 adâncimea medie de exploatare va fi de 1,35 m, fără a coborî sub cota talvegului
natural al râului, conform profilelor transversale anexate, iar adâncimea maximă de
exploatare este de 1,84 m;
 elementele geometrice ale primetrului sunt: lungime de 431,00 m și o lățime medie de
85,85 m;
 Pilieri de siguranță: minim 100 m față de construcțiile și instalațiile administrate de
S.C. APAVITAL S.A..
 Se solicită aviz pentru cantitatea de 51148 mc în anul 2023.
Conform documentație pentru obținerea Avizului de gospodărire a apelor, prin lucrările
propuse se urmărește asigurarea scurgerii la debite mici şi medii, protecţia malului stâng
împotriva eroziunii.
Excavarea se realizează mecanizat în câmp continuu, în fâşii paralele cu malul stâng al
râului Moldova.
Pentru extragerea volumelor de agregate minerale se va folosi excavatorul și draglina.
Balastul extras se va încărca direct în autobasculante şi va fi transportat direct la
beneficiari sau în staţia de sortare.
Pe durata apelor mari, utilajele şi mijloacele de transport vor fi asigurate în afara
zonelor inundabile, avându-se în atenţie să nu se polueze pânza freatică, apele de suprafaţă sau
terenul riveran.
Accesul auto.
Accesul la perimetrul de exploatare se face din drumul european E 85 Bucureşti –
Suceava pe cca. 400 m drum exploatare.
Se interzice trecerea prin apă a mijloacelor de transport şi a utilajelor

III.2. Justificarea necesităţii proiectului
Lucrarea este necesară pentru decolmatarea râului Moldova în zonă și protecția

malurilor împotriva eroziunii.
Investiţia este oportună pentru dezvoltarea economică a zonei deoarece determină
apariţia unor noi locuri de muncă atât pe plan local cât şi în general la nivel sectorului
reprezentat de realizarea diferitelor tipuri de construcţii şi dezvoltări ale infrastructurii.
Prezenţa unui număr mai mare de societăţi care execută lucrări de decolmatare și
reprofilare și valorifică agregatele minere are un impact pozitiv din punct de vedere economic
prin formarea unei pieţi concurenţiale reale cu efecte benefice asupra economiei locale.
Extragerea agregatelor minerale din albia minoră a râului Moldova din perimetrul
Boureni aval este necesară pentru asigurarea scurgerii la debite mici şi medii, și protejarea
malurilor și podului împotriva eroziunii.
Din punct de vedere al protecţiei naturii executarea lucrărilor nu va determina
schimbări la nivelul ecosistemelor din regiune.
III.3. Valoarea investiției și perioada de implementare

propusă
 Valoarea investiției: 50.000 lei
 Perioada de implementare: trim III 2023 – trim IV 2024
III.4. Planșe reprezentând limitele amplasamentului

proiectului

Plan de încadrare în zonă perimetrul Boureni aval

Planul de situație - perimetrului Boureni aval
III.5. Descrierea caracteristicilor fizice ale proiectului
Proiectul propus are următoarele caracteristici:

 suprafaţa perimetru închiriat S = 37001 mp ;
 adâncimea medie de exploatare va fi de 1,35 m, fără a coborî sub cota talvegului natural al
râului, conform profilelor transversale anexate, iar adâncimea maximă de exploatare este de
1,84 m;
 elementele geometrice ale primetrului sunt: lungime de 431,00 m și o lățime medie de 85,85
m;
 Pilieri de siguranță: minim 100 m față de construcțiile și instalațiile administrate de S.C.
APAVITAL S.A..
 Se solicită aviz pentru cantitatea de 51148 mc în anul 2023.
Prin crearea unei albii lărgite se va reduce nivelul de inundare în secţiunea primetrului. La aceeaşi
adâncime a apei, se vor tranzita debite mai mari.
În conformitate cu prevederile STAS 4273/1987 privind încadrarea construcţiilor hidrotehnice în
clase de importanţă şi STAS 4068/1987 privind probabilităţile de calcul ale debitelor şi volumelor maxime
în condiţii normale şi speciale de exploatare , rezultă următoarele încadrări:
 după durata de funcţionare - construcţii provizorii
 după însemnătatea funcţională - construcţii secundare
 după importanţa socio-economică - categoria IV
Obiectivul analizat se încadrează în clasa de importanţă IV şi categoria de importanţă IV.
Balastul extras se va încărca direct în autobasculante şi va fi transportat la Staţia de sortare a S.C.
BCC AGREGATE BETOANE S.R.L..
Pe suprafața amplasamentului nu vor fi realizate construcții și nu vor fi realizate depozite temporare
de aluviuni.
III.6. Profilul și capacitățile de producție

III.6.1. Profilul de activitate al societăţii
S.C. BCC AGREGATE BETOANE S.R.L.. este o societate cu capital privat, cu sediul în sediul în
comuna Secuieni, jud. Neamț, acare are ca activitate autorizată înscrisă în Certificatul constatator emis de
ONRC extracţia nisipului şi pietrişului - cod CAEN 0812.
III.6.2. Capacitatea de producţie a punctului de lucru
 suprafață perimetrul de exploatare de 37001 mp albie minoră;

 adâncimea medie de exploatare va fi de 1,35 m, fără a coborî sub cota talvegului natural al
râului, conform profilelor transversale anexate, iar adâncimea maximă de exploatare este de
1,84 m;
Lucrări de decolmatare, regularizare și reprofilare albie minoră prin exploatarea de agregate minerale în perimetrul Boureni aval, curs de apă
Moldova, mal stâng, localitatea Boureni, comuna Moţca, jud. Iaşi
 se solicită aviz pentru cantitatea de 51148 mc.
III.7. Descrierea instalațiilor și a fluxurilor tehnologice
Dotări specifice:
 draglina tip NOBAS cu cupa de 1,5 mc..............................1 buc;
 încărcător frontal L 110 E.................................................1 buc;
 încărcător CATERPILLAR 966G..........................................1 buc;
 excavator KOMATZU TG 350-1 .........................................1 buc;
 dumpere VOLVO A25E......................................................1 buc
 încărcător frontal Volvo L110H..........................................1 buc
Numărul de persoane angajate este de 9: 8 muncitori (7 conducători auto și 1 operator utilaje

terasiere) şi 1 șef balastieră.
Program de activitate: 8 ore/zi, 6 zile/săptămână, 200 zile/an
Fluxul tehnologic al lucrărilor de reprofilare și decolmatare cuprinde următoarele operații:

 trasarea perimetrului de exploatare conform planului de situație și materializarea lui pe teren
prin bornare;
 delimitarea fâșiilor longitudinale și transversale, conform cu morfologia terenului și
caracteristicile tehnice ale utilajelor;
 extracția balastului din râu se face cu un excavator și cu draglina, iar pentru lucrări speciale de
încărcare a materialului depozitat se utilizează un încărcător frontal;
 transportul este asigurat cu autobasculante;
 excavarea fâșiilor va respecta adâncimea de exploatare.
În vederea respectării măsurilor de protecție a speciilor de faună precum și a habitatelor de interes
comunitar, ca urmare a faptului că perimetrul de exploatare se află în situl NATURA 2000 -
ROSCI0363 - Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti, s-a prevăzut ca în perioada 01 aprilie - 01
octombrie exploatarea agregatelor minerale să nu se facă în albia râului.
Pentru a respecta această condiție s-a propus exploatarea agregatelor minerale dinspre malul stâng
cu retragere către firul apei începând cu trimestrul II 2024. În perioada 01 aprilie – 01 octombrie
extragerea agregatelor minerale se va face în bazin închis. Între zona de exploatare din această perioadă
și albie, se va realiza o bermă, cu lățime de 3 m. Înălțimea acestei berme va fi de + 1,00 m față de luciul
apei. Această bermă va fi dezafectată în trimestrul IV atunci când exploatarea agregatelor minerale se
va face submers.

10
III.8. Descrierea proceselor de producție ale proiectului propus,

mărimea, capacitatea, produse și subproduse obținute
Lucrările de deschidere
Suprafaţa perimetrului nu este acoperită de vegetaţie şi nici nu prezintă copertă deci nu sunt
necesare lucrări de îndepărtare a covorului vegetal sau de decopertare.
În categoria lucrărilor de pregătire a decolmatării, reprofilării și regularizării propuse se încadrează
şi bornarea perimetrului de exploatare în scopul respectării suprafeţelor avizate.
Exploatarea agregatelor minerale
Tehnologia de exploatare
Având în vedere Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr 1640/2016 privind aprobarea
Planului de management și a Regulamentului sitului ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni și Mitești în
perioada 01 aprilie - 01 octombrie sunt interzise realizarea lucrărilor direct în albia râului în perioada de
vulnerabilitate a speciilor de pești de interes comunitar. În perioada de vulnerabilitate poate fi aprobată doar
realizarea de lucrari de decolmatare, reprofilare si regularizare, numai utilizand tehnologia de excavare in
bazin închis.
Punctele care delimitează perimetrul de exploatare în sistem STEREO’70

Nr.punct X Y
1. 632597.04 622699.54
2. 632647.00 622637.17
3. 632695.12 622611.12
4. 632850.28 622577.41
5. 632990.16 622521.01
6. 633010.51 622540.08
7. 632787.97 622712.50
8. 632644.790 622766.97
Exploatarea în bazin închis poate fi realizată cu condiția ca digul temporar care închide zona
propusă pentru excavare și o separă de cursul râului Moldova să fie executat înaintea începerii perioadei de
depunere a pontei de către speciile de pești de interes comunitar - cel târziu până la sfârșitul lunii martie.
Digul temporar va fi excavat numai după finalizarea perioadei de reproducere a speciilor de pești de interes
comunitar, respectiv după 1 octombrie.
Zona de exploatare în spațiu deschis, cuprinde luciul apei, bermele de siguranță și restul suprafeței
perimetrului. După perioada de restricții împusă prin regulamentul sitului, bermele de siguranță vor fi
eliminate, iar extracția nisipului și pietrișului va decurge normal pe întreaga suprafată avizată.

11
Pentru extragerea volumelor de agregate minerale se va folosi excavatorul.

Balastul extras se va încărca direct în autobasculante şi va fi transportat, sau va fi depozitat în zona
perimetrului de exploatare pentru scurgerea apei, în limita capacităţii zilnice de transport, astfel ca la
sfârşitul zilei întreaga cantitate excavată să fie îndepărtată din albia minoră.
Transportul agregatelor minerale se va face cu autobasculantele de mare capacitate la Staţia de
Sortare a S.C. BCC AGREGATE BETOANE S.R.L.
Materialul excavat poate fi depozitat în perimetrul de exploatare pentru scurgerea apei în exces în
limita capacităţii zilnice de transport astfel ca la sfârşitul zilei întreaga cantitate excavată să fie îndepărtată
din albia minoră.
Exploatarea agregatelor minerale se va face în limitele perimetrului analizat (37001 mp);
Excavarea se realizează mecanizat în câmp continuu, în fâșii paralele cu firul șenalului propus, cu
lungimea de cca 431,00 m.
Dacă în zonă vor fi promovate lucrări hidrotehnice, regularizări şi consolidări de maluri, apărări
împotriva inundaţiilor, lucrările de decolmatare vor fi oprite, acestea fiind cazuri de forţă majoră.
Calendarul lucrărilor de decolmatare:
 trimestrul II 2024 ( aprilie – mai - iunie) - exploatarea agregatelor minerale se va face în
bazin închis;
 trimestrul III 2024 (iulie – august - septembrie) - exploatarea agregatelor minerale se va face
în bazin închis (în trimestrul III 2023 nu vor fi realizate lucrări de decolmatare);
 trimestrul IV 2023 și 2024 (octombrie – noiembrie - decembrie) și trimestrul I 2024 (ianurie
– februarie - martie) - exploatarea agregatelor minerale se va face submers.
În Planul de management la Obiectiv specific 3: Aplicarea măsurilor pentru asigurarea stării
de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar, punctele f și h sunt reglementate aceste
lucrări de decolmatare cum este descris în cele ce urmează.
i. cursul râului Moldova să fie executat înaintea începerii perioadei de depunere a pontei de către
speciile de pești de interes comunitar - cel târziu până la sfârșitul lunii martie. Digul temporar va fi
excavat numai după finalizarea perioadei de reproducere a speciilor de pești de interes comunitar,
respectiv după 1 octombrie;
ii. se interzice tranzitarea cursului râului, prin apă, cu orice mijloace de transport sau utilaje, când
situația o impune se vor folosi podurile de acces existente sau, în cazuri de forță majoră, vor fi
amenajate poduri temporare din tuburi de beton;
iii. se interzice îndepărtarea sedimentelor pe porțiuni mai mari de 1 km de-a lungul râului Moldova.
Boarța își depune icrele cu ajutorul ovipozitorului în cavitatea branhială a lamelibranhiatelor din
genurile Unio și Anodonta. Asta înseamnă că supraviețuirea speciei depinde de lamelibranhiate,
iar lamelibranhiatele sunt excavate împreună cu sedimentele;
iv. se va urmări menținerea unei distanțe de minim 1 km între lucrările de regularizare, decolmatare și
reprofilare, cu excepția situațiilor când această activitate se desfășoară în vederea prevenirii
riscului de inundare a zonelor de locuit, a infrastructurii de transport și în cazuri ce țin de siguranța
12
națională;
v. controlul strict al lucrărilor de regularizare, decolmatare și reprofilare ale albiei râului Moldova de
către autoritățile abilitate - Garda Națională de Mediu - comisariatele județene, Administrația
Bazinală de Apa Siret, Sistemul Hidrotehnic Independent Pașcani - astfel încât să se asigure
respectarea condițiilor din avizele și autorizațiile emise de autoritățile competente pentru protecția
mediului și din regulamentul sitului;
vi. se va urmări ca adâncimea maximă de excavare în cazul lucrărilor de decolmatare să nu
depășească cota de talveg a râului Moldova din zona perimetrului de lucru;
vii. se va interzice amplasarea de noi stații de sortare – spălare – concasare agregate minerale pe
suprafețe situate în situl ROSCI 036;
viii. apa utilizată de stațiile de spălare - sortare la spălarea agregatelor minerale va fi reintrodusă în râu
numai după decantare corespunzătoare.
Depozitarea aluviunilor dislocate în cadrul lucrărilor de decolmatare avizate se va face în afara albiei
majore a râului Moldova și a habitatelor de pajiște.
Fac excepție situațiile bine justificate, prezentate la punctul h, cu respectarea legislației în vigoare.
h) Supravegherea realizării lucrărilor prevăzute în Programul de Gospodărire a Apelor cu
respectarea strictă a legislației în vigoare.
Activitățile specifice de gospodărire a apelor cum sunt: realizarea lucrărilor prevăzute în planul tehnic
anual de exploatare și întreținere; realizarea lucrărilor de investiții propuse prin schema de amenajare a
bazinului Siret; măsuri de protecție împotriva animalelor care periclitează siguranța și integritatea digurilor;
intervenții de urgență ale autorităților de gospodărire a apelor în cazuri excepționale se vor face cu
respectarea avizelor/autorizațiilor și cu un impact cât mai redus asupra speciilor care fac obiectul protejării
acestei zone.
Închiderea exploatării
În momentul închiderii lucrărilor de reprofilare a albiei, secţiunea de scurgere a râului Moldova pe
acest tronson va fi eliberată parțial de aluviunile acumulate.
La finalizarea exploatării, beneficiarul va executa următoarele îndepărta utilajele de pe
amplasament.
Va fi excavată și eliminată din albie cantitatea de 51148,00 mc aluviuni alcătuită din pietrișuri, nisipuri
și mâluri. Nu vor rezulta alte produse și subproduse ca urmare a implementării proiectului.
III.9. Materiile prime, energia şi combustibilii utilizaţi, modul de asigurare

a acestora
Materii prime utilizate

13
Pentru implementarea proiectului supus analizei, volumul maxim preliminat a se exploata din
perimetrul Boureni aval este de 51148,00 mc.
Materiale utilizate
 Materiale absorbante şi/sau substanţe neutralizatoare, pentru a putea asigura o intervenţie
rapidă în caz de poluare accidentală generată de pierderi de carburanţi şi/sau lubrifianţi - 20 kg;
 Anvelope – 4 buc/an.
Combustibili utilizaţi
 Motorină pentru autobasculante şi utilajele terasiere – 0,22 tone/zi lucrătoare x 200 zile
lucrătoare = 44 tone/an.
Lubrifianţi utilizaţi
 Uleiuri minerale – 170 kg/an;
 Vaselină – 18 kg/an.
III.10. Racordarea la rețelele de utilități din zonă
A. Alimentarea cu apă.
Pentru procesul tehnologic de exploatare a nisipului şi pietrişului nu este necesară alimentarea cu
apă. Pentru apa potabilă societatea va asigura apa plată necesară îmbuteliată în recipiente de plastic.
Apa tehnologică
Prin specificul activităţii de exploatare a agregatelor minerale nu este necesară utilizarea de apă
tehnologică.
B. Evacuarea apelor uzate.

Pentru asigurarea apei menajere utilizate pentru satisfacerea necesităţilor fiziologice ale angajaţilor
care vor fi permanent prezenţi la nivelul amplasamentului societatea comercială va va asigura accesul la
facilitățile de pe amplasamentul Stației de sortare situată în apropiere.
C. Alimentarea cu energie electrică.

Pe suprafaţa amplasamentului nu există și nu vor exista reţele de alimentare cu energie electrică.
D. Alimentarea cu gaz metan.

Pe suprafaţa amplasamentului nu există și nici nu vor fi amplasate reţele de alimentare cu gaz
metan.

14
III.11. Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona

afectată de execuția proiectului
Lucrările de decolmatare și reprofilare a albiei se realizează prin excavarea aluviunilor depuse de

apă. În momentul închiderii punctului de lucru secţiunea de scurgere a râului pe acest tronson va fi eliberată
parțial de deponiile acumulate în albie. Dacă aceste deponii se vor manifesta periodic atunci pe această
secţiune va fi necesară recalibrarea permanentă a albiei, caz în care durata de lucrările de regularizare și
decolmatare se vor prelungi sau vor fi reluate după o perioadă de timp.
La finalizarea exploatării S.C. BCC AGREGATE BETOANE S.R.L. va îndepărta utilajele de pe
suprafața amplasamentului.
Activitatea de închidere a activităţii punctului de lucru trebuie să urmărească obiectivele:
 să protejeze sănătatea şi siguranţa publică;
 să reducă şi unde este posibil să elimine daunele ecologice;
 să redea terenul într-o stare potrivită utilizării lui iniţiale sau acceptabilă pentru o altă utilizare.
III.12. Căi noi de acces sau schimbarea celor existente
Accesul la perimetrul de exploatare se face din drumul european E 85 Bucureşti – Suceava pe cca.
400 m drum exploatare. Nu vor fi executate căi noi de acces și nici nu vor fi modificate cele existente.
Pe durata apelor mari, utilajele şi mijloacele de transport vor fi asigurate în afara zonelor
inundabile, avându-se în vedere să nu se polueze pânza freatică, apele de suprafaţă sau terenul riveran.
Se interzice trecerea prin apă a mijloacelor de transport şi a utilajelor.
III.13. Resurse naturale folosite în construcție și funcționare
Pentru implementarea proiectului supus analizei, volumul maxim preliminat a se exploata din
perimetrul Boureni aval este de 51148 mc.
III.14. Metode folosite în construcție
În perioada exploatării, pe suprafaţa amplasamentului nu se va realiza nici un tip de construcţie, se

vor excava agregate aluviuni depuse în albie.

15
III.15. Planul de execuție cuprinzând etapele de construire, de punere

în funcțiune, exploatare, refacere și folosire ulterioară
Cantitatea de nisip şi balast propusă spre exploatare din perimetrul Boureni aval, este de 51148 mc
de nisip şi pietriş pentru perioada trim trim III 2023 – trim IV 2024. Folosința ulterioară nu există deoarece
acumularea de aluviuni cu suprafața de 37001 mp va fi înlăturată. Dacă aceste deponii se vor manifesta
periodic atunci pe această secţiune va fi necesară recalibrarea permanentă a albiei, caz în care durata de
lucrările de regularizare și decolmatare se vor prelungi sau vor fi reluate după o perioadă de timp.
III.16. Relația proiectului cu alte proiecte existente sau planificate
În albia râului Moldova, în secțiunea Mitești - Oniceni sunt propuse a fi excavate aluviunile
acumulate în diverse zone pentru a asigura decolmatarea albiei și protejarea terenurilor riverane sau a unor
lucrări de construcții.
Prin extragerea agregatelor minerale din perimetrele propuse pentru realizarea lucrărilor de
decolmatare se va reduce procesul de eroziune activă a malurilor râului Moldova, creându-se astfel condiţii
pentru menţinerea suprafețelor de habitate terestre stabilite la nivelul teraselor.
Fiecare proiect privind exploatarea agregatelor de balastieră, care se desfăşoară în zonă este cantonat
– în etapa de excavare – la nivelul unor plaje de balast. Din acest motiv excavarea perimetrelor are un efect
general de menţinere a cursului râului Moldova în aceleaşi condiţii (fără intensificarea fenomenelor de
eroziune sau inundare a unor suprafeţe) sau de a proteja obiective construite în albia și în vecinătatea albiei
râului Moldova.
III.17. Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare
Problema analizei mai multor alternative pentru amplasamentul perimetrului propus pentru
decolmatare nu a fost necesară, amplasarea acestuia fiind impusă de necesitatea îndepărtării materialului
aluvionar din albia minoră a râului Moldova în scopul protejării de eroziune a malurilor.
Exploatarea controlată a agregatelor minerale în acest perimetru va asigura atragerea curentului râului
Moldova pe mijlocul secțiunii râul Moldova.
III.18. Alte activități care pot să apară ca urmare a implementării

proiectului
Din implementarea proiectului nu rezultă alte activităţi.

16
III.18. Alte documente cerute pentru implementarea proiectului

 Contract de închiriere perimetru nr. 22/04.04.2023 încheiat cu A.N. Apele Române –
Administrația Bazinală de Apă Siret pe o suprafață de 37.001 m2;
 Acord de reabilitare pentru accesul pe drumurile comunale pentru a ajunge in Perimetrul de
exploatare;
 Certificat de urbanism emis de primăria Moțca;
 Avizul de gospodărire al apelor;
 Avizulu Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate.

17
IV. DESCRIEREA LUCRĂRILOR DE DEMOLARE NECESARE
IV.1. Planul de execuție al lucrărilor de demolare, de refacere și

folosire ulterioară a terenului
Nu vor fi executate lucrări de construcție pe suprafața amplasamentului astfel încât nu vor fi necesare
lucrări de demolare.
Cantitatea de nisip şi balast propusă spre exploatare din perimetrul Boureni aval, este de 51148 mc de
nisip şi pietriş pentru perioada trim trim III 2023 – trim IV 2024. Folosința ulterioară nu există deoarece
acumularea de aluviuni cu suprafața de 37001 mp va fi înlăturată. Dacă aceste deponii se vor manifesta
periodic atunci pe această secţiune va fi necesară recalibrarea permanentă a albiei, caz în care durata de
lucrările de regularizare și decolmatare se vor prelungi sau vor fi reluate după o perioadă de timp.
IV.2. Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului

Nu se aplică în cazul proiectului analizat.
IV.3. Căi noi de acces sau schimbarea celor existente
Nu este cazul.
IV.4. Metode folosite în demolare
Nu vor fi executate lucrări de construcție pe suprafața amplasamentului astfel încât nu vor fi necesare
lucrări de demolare.
IV.5. Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare.
IV.6. Alte activități care pot să apară ca urmare a demolării

18
IV. DESCRIEREA AMPLASĂRII PROIECTULUI

Amplasamentul perimetrului Boureni aval
Perimetrul de exploatare “Boureni aval” este amplasat în albia minoră, parţial majoră, a râului
Moldova, pe mal stâng, în dreptul localităţii Soci, la apoximativ 600 m amonte faţă de subtraversarea râului
Moldova de către aducţiunile de apă potabilă Timişești – Iaşi.
Extracția agregatelor minerale din perimetrul de exploatare “Boureni” se va realiza în limitele
punctelor ce delimitează incinta perimetrului supus autorizării. Acest perimetru se află în interiorul zonei de
licenţă conform contractului de închiriere încheiat între A.N. “Apele Române” A.B.A. Siret și S.C. BCC
AGREGATE BETOANE S.R.L. care a cumpărat licenţa de la S.C. CRH CIMENT (ROMÂNIA) S.A.
Extracția se va face în lungul cursului râului Moldova, din aval spre amonte, în fâșii longitudinale,
succesive și paralele cu râul. Extracția agregatelor se va face dinspre malul stâng cu retragere către firul
apei începând cu trimestrul IV 2023.
Punctele care delimitează perimetrul de exploatare din perioada 2023-2024, având coordonate în
sistem STEREO’70 sunt :
Nr.punct X Y
1. 632597.04 622699.54
2. 632647.00 622637.17
3. 632695.12 622611.12
4. 632850.28 622577.41
5. 632990.16 622521.01
6. 633010.51 622540.08
7. 632787.97 622712.50
8. 632644.790 622766.97
IV.1. Distanța față de granițe pentru proiectele care intră sub incidența
Convenției de la Espoo din 1991
Proiectul nu intră sub incidența Convenției de la Espoo, se află de cca 80 km de cea mai apropiată
graniță.
V.2. Amplasamentul proiectului în raport cu patrimoniul cultural

Perimetrul Boureni aval este amplasat în albia râului Moldova, în extravilanul Moțca. În apropierea
perimetrului nu există obiective incluse în patrimoniul cultural național. Implementarea proiectului nu ava
impact asupra patrimoniului cultural național.

19
V.3. Hărți, fotografii ale amplasamentului proiectului care pot oferi

informații privind caracteristicile fizice ale mediului (naturale, artificiale
ROSAC0363 Râul Moldova

între Oniceni și Mitești Perimetrul Boureni aval
Amplasarea perimetrului Boureni aval
V.4. Folosinţele actuale şi planificate ale terenului pe amplasamentul

proiectului și zonele adiacente, politici de zonare și de folosire a terenului
Perimetrul Boureni aval, unde se va localiza investiția se află în albia minoră a râu Moldova, pe un
teren neproductiv, aflat în proprietate de stat și administrat de A.N. Romane – Administrația Bazinală de
Apă Siret Bacău (Cod civil cap. ll , art. 573 alin. 2.), care se transmite în administrarea beneficiarului S.C.
BCC AGREGATE BETOANE S.R.L., prin Contract de închiriere nr. 22/04.04.2023, privind atribuirea a
unui perimetru de exploatare a agregatelor minerale de râu și dreptul de extragere a balastului în scopul
decolmatării și reprofilării albiei râului Moldova.
V.5. Areale sensibile
Perimetrul Boureni aval este amplasat în aria naturală protejată ROSCI0363 Râul Moldova între
Oniceni și Mitești – sit de importanță comunitară desemnat prin Ordinul nr. 2387/2011 al ministrului
mediului şi pădurilor, pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării
20
durabile nr. 1964/2007, privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă
comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. Situl a devenit
ROSAC0363 Râul Moldova între Oniceni și Mitești prin H.G. nr. 685/2022 privind instituirea regimului
de arie naturală protejată și declararea ariilor speciale de conservare.ca parte integrantă a rețelei ecologice
europene Natura 2000 în România
V.6. Detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în

consideraţie
Problema analizei mai multor alternative pentru amplasamentul perimetrului propus pentru
decolmatare nu a fost necesară, amplasarea acestuia fiind impusă de necesitatea îndepărtării materialului
aluvionar din albia minoră şi protejarea malurilor râului de eroziune.
Exploatarea controlată a agregatelor minerale în acest perimetru va asigura atragerea curentului
principal al apei pe un şenal realizat către centrul albiei şi protejarea de eroziune a malurilor.

21
VI. DESCRIEREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE PROIECTULUI

ASUPRA MEDIULUI
VI.A. Surse de poluanți și instalații pentru reținerea, evacuarea și dispersia

poluanților în mediu
VI.A.1. Protecţia calităţii apelor
Extracţia şi transportul agregatelor minerale nu generează emisii de ape uzate industriale sau
menajare. Sigurele cantităţi de apă care se elimină în mediu ca urmare a exploatării nisipurilor şi
pietrişurilor sunt cele existente în depozitele litologice şi care se infiltrează în substrat sub formă de levigat.
Apa din depozitele de agregate care se elimină sub formă de levigat, din agregatele excavate în condiţii
submerse, pe suprafaţa plajei de exploatare, provine din râul Moldova, fiind considerată nepoluantă pentru
mediu.
În cazul excavaţiilor agregatelor în condiţii submerse, în zona amplasamentului lucrărilor şi
aproximativ 200 m în aval de aceasta va creşte turbiditatea apei. Perimetrul Boureni aval se întinde pe o
lungime de cca 431 m la nivelul albiei minore a râului Moldova dar exploatarea nu se va realiza
concomitent în mai multe fâşii astfel încât creşterea turbidităţii apei va fi înregistrată numai în zona de
lucru şi imediat în aval afectând o lungime mică de râu.
Pe suprafaţa amplasamentului se pot produce doar poluări accidentale ale factorului de mediu apă
prin scurgerea în mediu a uleiurilor minerale şi/sau combustibililor de la mijloacele de transport şi/sau
utilajele folosite în procesul tehnologic.
Pentru a putea asigura o intervenţie rapidă în caz de poluare accidentală generată de pierderi de
carburanţi şi/sau lubrifianţi, executantul lucrărilor are obligaţia să aibă în dotare materiale absorbante şi/sau
substanţe neutralizatoare, să intervină imediat şi să anunţe autorităţile cu competenţe în domeniul apelor şi
protecţiei mediului.
Măsuri de reducere a emisiilor în apă

Deoarece singurele emisii pe factorul de mediu apă sunt cele accidentale, pentru a preveni aceste
situaţii, beneficiarul va menţine utilajele şi mijloacele de transport în stare corespunzătoare de funcţionare,
orice defecţiune va fi semnalată de personalul care le deserveşte şi remediată în cadrul unităţilor de service
specializate.
Beneficiarul proiectului va îndepărta utilajele de pe amplasament când există riscul producerii de
viituri, în momentul emiterii atenţionării privind depăşirea cotei de atenţie.

22
VI.A.2. Protecţia aerului atmosferic

Surse de emisii
În zona implementării proiectului nu există surse care să producă impurificarea semnificativă a
aerului atmosferic. Noxele provenite de la utilajele şi mijloacele de transport folosite, datorită specificului
reliefului de largă deschidere, vor fi dispersate, reducându-se astfel impactul asupra atmosferei.
Emisiile în atmosferă generate ca urmare a activităţilor de extragere a agregatelor minerale sunt:
 pulberile minerale în suspensie, emisii cauzate de transportul agregatelor minerale;
 emisiile de gaze rezultate în urma arderii combustibilului în motoarele cu ardere internă ale
utilajelor şi mijloacelor de transport.
Prin arderea combustibililor în motoarele cu ardere internă ale vehiculelor care transportă agregatele
minerale şi ale utilajelor implicate în realizarea lucrărilor de extracţie rezultă gaze de eşapament care sunt
eliminate în atmosferă. Cantităţile de substanţe cu potenţial poluant pentru factorul de mediu aer sunt
prezentate în tabelul de mai jos.
Emisii de poluanţi generate de surse mobile

Sursa Debite masice (g/h)
NOx CH4 COV CO N2O SO2 Part Cd Cu Cr Ni Se Zn HAP
[10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3]
Vehicule 273,595 1,60 52,28 219,13 0,772 64,07 27,55 0,066 10,89 0,320 0,452 0,066 6,408 0
Utilaje 2500,81 8,71 362,8 809,68 66,63 512,5 293,6 0,515 87,12 2,562 3,586 0,515 51,24 170,14
Total 2774,40 10,3 415,1 1028,8 67,40 576,5 321,2 0,581 98,01 2,882 4,038 0,581 57,65 170,14
Măsuri de reducere a emisiilor în aer

Măsurile pentru controlul emisiilor de particule rezultate ca urmare a antrenării pulberilor de către
mijloacele de transport sunt măsuri de tip operaţional specifice acestui tip de surse.
S.C. BCC AGREGATE BETOANE S.R.L. va lua următoarele măsuri pentru reducerea emisiilor în
atmosferă:
 stropirea drumului de exploatare pentru a împiedica antrenarea unei cantităţi mari de pulberi
în aer în perioadele lipsite de precipitaţii ale sezonului cald;
 evitarea încărcării mijloacelor de transport cu materiale generatoare de pulberi în suspensie în
condiţiile în care viteza vântului depăşeşte 3 m/s;
 deplasarea camioanelor pe drumurile de exploatare de pământ sau balastate să se facă cu
viteze de maxim 5 km/h;
 gestionarea corespunzătoare a deşeurilor rezultate pe amplasament;
 efectuarea reviziilor tehnice periodice şi respectarea parametrilor RAR pentru mijloacele de
transport şi utilaje în ceea ce priveşte emisiile de noxe;

23
 achiziţionarea carburanţilor corespunzători din punct de vedere calitativ.

Emisiile generate de utilajele terasiere şi de mijloacele de transport nu pot fi eliminate, ele provin
din arderea combustibililor în motoare şi se evacuează sub formă de gaze de eşapament. Pentru a reduce
impactul asupra factorului de mediu aer, mijloacele de transport şi utilajele terasiere evaluate odată cu
inspecţia tehnică, trebuie să respecte prevederile legale în vigoare.
Poluanţii generaţi sunt din surse punctuale şi surse difuze:
 emisiile punctuale sunt gazele de ardere de la utilajele tehnologice: CO2, CO, SO2, NOx,
particule;
 emisiile difuze sunt gazele de eşapament (hidrocarburi, CO2, CO, SO2, NOx , particule) de la
mijloacele de transport.
Monitorizarea privind emisiile în aerul atmosferic nu este necesară.
Datorită numărului redus de utilaje şi mijloace auto folosite şi configuraţiei zonei care favorizează
dispersia emisiilor în aer, se poate estima că, impactul emisiilor în atmosferă, asupra populaţiei, florei şi
faunei din zonă va fi neutru.
VI.A.3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

Surse de emisii
Extracţia agregatelor minerale şi transportul acestora sunt activităţii generatoare de zgomot şi
vibraţii, prin funcţionarea motoarelor utilajelor şi mijloacelor de transport folosite.
În absenţa măsurătorilor şi prin analogie cu obiective similare, nivelul de zgomot este de cca. 75 db
(A) în apropierea utilajelor care realizează activitatea de excavație. Pentru a se putea aprecia impactul
zgomotului produs în afara perimetrului amplasamentului s-au avut în vedere următoarele:
 nivelul de zgomot la sursă – cca. 75 db(A).
 nivelul de zgomot la limita incintei – cca. 45 db(A).
Conform STAS 10009/2017 valorile maxim admise ale nivelului de zgomot sunt:
 65 db(A) la limita incintei.
 50 db(A) la limita receptorilor protejaţi.
Exploatarea agregatelor nu va genera vibraţii care să determine un disconfort la nivelul zonei de
locuit. Vibraţiile rezultate sunt cele produse de funcţionarea motoarelor.
Pe suprafaţa amplasamentului au fost identificate următoarele surse potenţiale de zgomot:
 excavator: emisie sonoră la 30 m 85-90 dB(A);
 încărcător frontal, într-un ciclu de încărcare a unei autobasculante, emisie sonoră la 30 m
de 61dB(A);
 autocamion încărcat – emisie sonoră la viteza de 15 km/h la 30 m = 65 dB(A).
Nivelul de zgomot variază în funcţie de tipul şi intensitatea operaţiilor, tipul utilajelor în funcţiune,
regim de lucru, suprapunerea numărului de surse şi dispunerea pe suprafaţa orizontală şi/sau verticală,
prezenţa obstacolelor naturale sau artificiale cu rol de ecranare.
Nivelul de zgomot la cel mai apropiat receptor, conform STAS 10009-2017, este de 50 dB(A). În
apropierea locuinţelor, nivelul echivalent continuu (Leq) măsurat la 3 m distanţă faţă de peretele exterior al
locuinţei şi la 1,5 m înălţime faţă de sol nu trebuie să depăşească 50 dB(A) şi curba de zgomot de 45.
24
Datorită distanţei de circa 1,00 km (satul Soci) până la cea mai apropiată localitate, intensitatea
zgomotului produs de utilaje nu va depăşi valoarea de 50 dB (A) şi nu va polua fonic localităţile, emisiile
de zgomot încadrându-se în limitele admise de STAS 10009/2017.
Măsuri de reducere a zgomotului şi vibraţiilor
Pentru a reduce zgomotul şi vibraţiile, şi deci impactul acestora asupra faunei zonei, titularul
proiectului va trebui să ia următoarele măsuri:
 deplasarea mijloacelor de transport pe drumurile de pământ sau balastate să se facă cu viteze de
maxim 30 km/h;
 asigurarea în permanenţă o unei bune întreţineri a utilajelor şi mijloacelor de transport pentru a
se evita depăşirile LMA;
 efectuarea regulată a reviziilor tehnice la mijloacele auto şi la utilaje pentru ca emisiile să se
încadreze în prevederile legale.
Circulaţia utilajelor și a mijloacelor de transport folosite se va face în conformitate cu legislaţia în
vigoare pentru fiecare categorie de drum.
Datorită numărului redus de utilaje şi mijloace de transport folosite, se poate estima că, impactul
zgomotului şi vibraţiilor asupra locuitorilor şi faunei din zonă va fi nesemnificativ.
VI.A.4. Protecţia împotriva radiaţiilor

Nu este cazul, proiectul, prin dotările propuse, nu generează radiații.
VI.A.5. Protecţia solului și a subsolului
Potenţialele surse de impurificare a solului/subsolului

Acumularea de aluviuni, cu suprafaţa de 37001 mp nu prezintă copertă.
Dacă se vor respecta prevederile legale în domeniul protecţiei mediului, apreciem că prin
exploatarea agregatelor de nisip şi pietriş nu se va produce poluarea solului, atât pe amplasament cât şi în
vecinătăţi.
Accidental, solul poate fi afectat de scurgeri de carburanţi şi/sau lubrifianţi, de la utilajele terasiere
şi mijloacele de transport.
Pentru a putea asigura o intervenţie rapidă în caz de poluare accidentală, generată de pierderi de
carburanţi şi/sau lubrifianţi, titularul proiectului are obligaţia să aibă în dotare materiale absorbante şi/sau
substanţe neutralizatoare, să intervină imediat şi să anunţe autorităţile cu competenţe în domeniul apelor şi
protecţiei mediului.
Modalităţi de prevenire a emisiilor pe sol

Pentru prevenirea poluărilor accidentale care pot să afecteze factorul de mediu sol, beneficiarul
proiectului va lua următoarele măsuri operaţionale:

25
 activităţile care implică întreţinere şi eventualele reparaţii ale utilajelor folosite pe

amplasamentul studiat vor fi executate în cadrul unor societăţi comerciale specializate în
prestarea unor astfel de servicii;
 personalul care deserveşte utilajele va verifica funcţionarea acestora şi va anunţa conducerea
S.C. BCC AGREGATE BETOANE S.R.L. asupra oricărei defecţiuni apărute;
 eventualele pierderi de combustibili/lubrefianți de la utilajele implicate în implementarea
proiectului sau de la mijloacele de transport vor fi colectate în recipiente fără scurgere în
mediu, iar utilajul/autocamionul defect va fi transportat la unitățile de reparație, lichidele
colectate vor fi eliminate prin intermediul unităților de service auto care au obligația legală și
sunt autorizate să colecteze și să elimine aceste deșeuri;
 utilajele care s-au defectat în timpul etapelor de implementare ale proiectului vor fi
îndepărtate imediat de pe amplasament;
 se va acorda o atenţie sporită manevrării carburanţilor, nefiind permise scăpări accidentale în
mediu;
 alimentarea utilajelor cu carburanți și completarea lubrifianţilor se va face din bidoane
metalice prevăzute cu capace pentru protecţia scurgerilor şi cu foarte mare atenţie pentru a se
preveni scăpările pe sol.
Pentru reducerea impactului asupra factorului de mediu sol vor fi respectate:
 traseul căilor de acces existente, evitându-se manevrarea utilajelor sau autovehiculelor pe
suprafeţele adiacente drumului;
 nu se vor realiza căi de acces noi;
 nu se va amenaja organizare de șantier;
 gararea autovehiculelor şi a utilajelor numai în zonele delimitate în acest scop, în incinta
staţiei de sortare a S.C. BCC AGREGATE BETOANE S.R.L. S.R.L.;
 respectarea limitelor perimetrului propus pentru decolmatare;
 nu se vor crea depozite de balast;
 se interzice depozitarea deşeurilor pe suprafeţe situate la nivelul luncii râului Moldova.
VI.A.6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice
Amplasamentul proiectului”Lucrări de decolmatare, regularizare și reprofilare albie minoră prin

exploatarea de agregate minerale în perimetrul Boureni aval, curs de apă Moldova, mal stâng, localitatea
Boureni, comuna Moţca, jud. Iaşi” este situat în perimetrul sitului Natura 2000 – ROSAC0363 Râul
Moldova între Oniceni și Mitești .
Prin exploatarea agregatelor minerale în perimetrul Boureni aval se urmăreşte decolmatarea albiei și
dirijarea curentului râului Moldova pe mijlocul secțiunii albiei pentru protecția malurilor împotriva
eroziunii.
Proiectul propus nu are legătură directă cu managementul conservării sitului Natura 2000, dar
contribuie, prin lucrările de decolmatare, la menţinerea caracteristicilor biotopului acesteia și este necesar
pentru protecția malurilor împotriva eroziunii.
26
Cod: ROSCI0363
Suprafaţa sitului este de 3361.50 ha.
Vulnerabilitatea sitului
Pierderea şi/sau distrugerea habitatelor determinată de activităţile: practicarea agriculturii,
suprapăşunatul, lipsei păşunatului, dragării şi drenării habitatului umed, activităţilor industriale, exploatării
miniere de suprafaţă sau subterane, dezvoltării teritoriale, circulaţiei auto, poluării cu îngrăşăminte
chimice.
Managementul sitului . Plan de management
Managementul ROSAC0363 Râul Moldova între Oniceni și Mitești se realizează de către Agenția
Națională pentru Arii Naturale Protejate în baza Planului de management al ROSAC0363 Râul Moldova
între Oniceni și Mitești, aprobat prin Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor, nr. Ordin 1640/2016
(publicat în MO Partea I nr. 922 din 16 noiembrie 2016).
Clasele de habitate de pe teritoriul sitului

Suprafaţa clasei de
Codul habitat din suprafaţa
clasei de Clasa de habitat ROSCI0363 =
habitat 3361.50 ha)
Ha %
N06 Râuri, lacuri 1361,40 40,50
N07 Mlaștini, turbării 19,50 0,58
N12 Culturi (teren arabil) 148,91 4,43
N14 Păşuni 1683,44 50,08
N15 Alte terenuri arabile 4,03 0,12
N16 Păduri de foiase 128,40 3,82
N23 Alte terenuri artificiale (localități, 15,80 0,47
mine..)
Situl Natura ROSCI0363 - Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti nu a fost desemnat pentru habitate
de importanță comunitară. Vecinătățile proiectului sunt reprezentate de mediul acvatic al râului Moldova,
acumulările de aluviuni de pe malul stâng și drept, suprafețe înierbate, acoperite cu specii din flora
spontană intens pășunate.

27
Suprafaţa ocupată de proiect raportată la suprafaţa sitului ROSAC0363 şi a claselor de habitate de pe

teritoriul sitului
Suprafaţa clasei de Suprafaţa ocupată de proiecte

Codul habitat din suprafaţa Temporar
clasei de Clasa de habitat ROSAC0363 = Din suprafaţa Din suprafaţa Definit
habitat 3361.50 ha) sitului clasei de habitat iv
Ha % Ha % Ha %
N06 Râuri, lacuri 1361,40 40,50 3,7001 0,27 0
N07 Mlaștini, turbării 19,50 0,58 0 0 0
N12 Culturi (teren arabil) 148,91 4,43 0 0 0
N14 Păşuni 1683,44 50,08 0 0 0
N15 Alte terenuri arabile 4,03 0,12 3,7001 0,11
N16 Păduri de foiase 128,40 3,82 0 0 0
N23 Alte terenuri 15,80 0,47 0 0 0
artificiale (localități,
mine..)
În concluzie, proiectul ”Lucrări de decolmatare, regularizare și reprofilare albie minoră prin

exploatarea de agregate minerale în perimetrul Boureni aval, curs de apă Moldova, mal stâng, localitatea
Boureni, comuna Moţca, jud. Iaşi”, ocupă temporar 3,7001ha, ceea ce reprezintă 0,11 % din suprafaţa
totală a sitului ROSAC0363. Suprafaţa care va fi ocupată prin implementarea proiectului reprezintă 0,27
% din clasa de habitate râuri, lacuri.
Implementarea proiectului „Lucrări de decolmatare, regularizare și reprofilare albie minoră prin
exploatarea de agregate minerale în perimetrul Boureni aval, curs de apă Moldova, mal stâng,
localitatea Boureni, comuna Moţca, jud. Iaşi” , având ca titular S.C. BCC AGREGATE BETOANE
S.R.L. nu afectează integritatea ROSAC0363 deoarece:
- nu reduce suprafaţa habitatelor şi numărul speciilor de importanţă comunitară;
- nu conduce la fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de importanţă comunitară – situl nu a
fost declarat pentru protecția habitatelor;
- nu influenţează realizarea obiectivelor pentru conservarea ariei naturale protejate de interes
comunitar;
- nu influenţează negativ factorii care determină menţinerea stării favorabile de conservare a
ariei naturale protejate de interes comunitar;
- nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor dintre sol şi apă sau floră şi faună, care definesc
structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate de interes comunitar.
Suprafața acumulării de aluviuni vizate de lucrările de decolmatare şi reprofilare în cadrul
perimetrului Boureni aval nu este acoperită de vegetație ierboasă și arbustivă.
Pentru reducerea impactului asupra ecosistemelor acvatice și terestre din zonă sunt recomandate
următoarele:
 toate etapele lucrările se vor realiza în conformitate cu documentaţia tehnică prezentată şi cu
28
respectarea condiţiilor impuse prin actele emise de instituţiile de avizare nominalizate în

certificatul de urbanism;
 vor fi respectate cu stricteţe traseele căilor de acces – pentru a evita impactul asupra
ecosistemelor terestre care s-au dezvoltat la nivelul teraselor râului Moldova şi a speciilor din
aceste zone;
 pentru evitarea impurificării factorilor de mediu şi implicit a schimbării condiţiilor de biotop:
- este interzisă folosirea utilajelor care prezintă un grad de uzură ridicat sau cu pierderi
de carburanţi şi/sau lubrefianţi – pentru a evita poluarea mediului lotic al râului
Moldova sau a solului la nivelul terasei;
- personalul care exploatează utilajele va verifica funcţionarea corectă a acestora, iar
eventualele defecţiuni vor fi remediate imediat la societăţi specializate;
- de asemenea se interzic schimburile de lubrefianţi şi reparaţiile utilajelor folosite în
procesul tehnologic pe suprafaţa perimetrului de exploatare;
- toate intervenţiile privind întreţinerea sau reparaţia utilajelor terasiere sau a celor de
transport se vor realiza doar la unităţi specializate;
- efectuarea cu stricteţe a reviziilor tehnice periodice pentru mijloacele auto, pe toată
perioada de exploatare a agregatelor, astfel încât să se încadreze în prevederile legale
în vigoare;
- administratorul S.C. BCC AGREGATE BETOANE S.R.L. va instrui angajaţii şi va
urmări depozitarea corectă şi evacuarea de pe amplasament a deşeurilor menajere
produse de personalul angajat;
- administratorul S.C. BCC AGREGATE BETOANE S.R.L. nu va permite angajaţilor
să depoziteze deşeuri în ecosistemele naturale din albia râului Moldova;
- S.C. BCC AGREGATE BETOANE S.R.L. va urmări evitarea pierderilor de materiale
din utilajele de transport;
- administratorul S.C. BCC AGREGATE BETOANE S.R.L. va instrui angajaţii să nu
pătrundă în zonele acoperite de vegetaţie arbustivă şi arborescentă sau stufărişuri în
lunile aprilie-iunie pentru a nu deranja eventualele exemplare cuibăritoare.
VI.A.7. Protecţia aşezărilor umane şi altor obiective de interes public
Proiectul propus de S.C. BCC AGREGATE BETOANE S.R.L. nu influenţează sănătatea umană
deoarece nu generează poluări chimice, fizice sau microbiologice ale factorilor de mediu.
VI.A.8. Prevenirea și gestionarea deşeurilor generate pe amplasament în toate

etapele de implemntare ale proiectului (construire, exploatare, desființare)

29
Deşeuri generate
Din activitatea de decolmatare şi reprofilare a albiei râului Moldova, în perimetrul supus analizei,
pot rezulta următoarele tipuri de deşeuri:
 deşeuri tehnologice provenite din activitatea de exploatare;
 deşeuri menajere provenite de la personalul implicat în proiect;
 deşeuri de ambalaje (PET-uri).
Deşeuri tehnologice
Ca urmare a folosirii utilajelor terasiere şi a mijloacelor de transport, pe perioada derulării activităţii
de extracţie şi transport a agregatelor minerale rezultă următoarele deşeuri tehnologice:
 uleiuri uzate pentru mijloacele de transport auto şi pentru utilaje – 170 l/an;
 anvelope uzate – 4 bucăți.
Deşeuri menajere
Cantitatea de deşeuri menajere rezultate din activitatea obiectivului se calculează astfel:
Q = 9 persoane x 0,25 kg / pers./zi x 25 zile = 56,25kg / lună
Deşeuri de ambalaje
PET-uri – 2,5 kg/lună X 6 luni de lucru efectiv = 15,00 kg.
PET-urile vor fi colectate în saci de polietilenă, puşi la dispoziţie de către beneficiarul proiectului şi
eliminate prin preluarea lor de către un operator economic autorizat d.p.d.v. al protecţiei mediului să preia
şi să elimine această categorie de deşeuri.
Gestionarea deşeurilor
Pentru gestionarea corespunzătoare a tuturor categoriilor de deşeuri generate, beneficiarul
proiectului are următoarele obligaţii:
 să respecte prevederile legale în domeniu, cu scopul evitării daunelor aduse mediului, biodiversităţii
şi oamenilor;
 să ţină evidenţa tuturor categoriilor de deşeuri generate şi a modului de eliminare a acestora;
 să instruiască angajaţii care vor deservi perimetrul de exploatare, în vederea gestionării în mod
corespunzător a tuturor categoriilor de deşeuri generate.
Deşeuri tehnologice
Uleiuri uzate
Aceste deşeuri fac parte din categoria deşeurilor periculoase - cod - 13 02 05* Uleiuri minerale
neclorurate de motor, de transmisie şi de ungere.
Schimburile periodice de ulei se vor realiza în service dar în cazul apariţiei unei defecţiuni care
necesită remediere imediată schimbul de ulei la utilaje se va face pe o suprafaţă impermeabilizată, fără a
afecta solul, apele de suprafaţă sau freatice.

30
Schimburile de ulei la mijloacele auto se va face în unităţi de profil autorizate d.p.d.v. al protecţiei
mediului să achiziţioneze acest tip de deşeu.
Anvelope uzate
Anvelopele uzate sunt deşeuri reciclabile, rezultate ca urmare a schimbării anvelopelor uzate la
mijloacele auto şi vor fi predate o dată cu achiziţionarea celor noi, în caz contrar, anvelopele uzate vor fi
colectate pe o suprafaţă impermeabilizată în incinta sediului beneficiarului proiectului şi vor fi predate unui
operator economic autorizat d.p.d.v. al protecţiei mediului să achiziţioneze acest tip de deşeu.
Modul de gestionare a anvelopelor uzate este reglementat de HG nr. 170 din 12 februarie 2004
privind gestionarea anvelopelor uzate.
Deşeuri din excavare
Deşeul inert rezultat din materialul levigabil, bolovani care pot fi interceptaţi în anumite zone, va fi
transportat şi depozitat cu mijloacele beneficiarului proiectului, în locul stabilit de către Primăria Comunei
Moțca.
Deşeul inert (care poate rezulta ca urmare a interceptării unor zone care nu pot fi folosite, ca de
exemplu depuneri de mâl, material levigabil, bolovani mari, etc.) este definit ca fiind deşeul care nu suferă
nici o transformare semnificativă fizică, chimică sau biologică, nu se dizolvă, nu arde ori nu reacţionează în
nici un fel, fizic sau chimic, nu este biodegradabil şi nu afectează materialele cu care vine în contact într-un
mod care să poată duce la poluarea mediului ori să dăuneze sănătăţii omului. Cantitatea totală de levigat şi
conţinutul de poluanţi ai deşeului, precum şi ecotoxicitatea levigatului trebuie să fie nesemnificative şi, în
special, să nu pericliteze calitatea apelor de suprafaţă şi/sau subterane.
Sol nepoluat - solul care este îndepărtat din stratul superior al unei suprafeţe de teren în perioada
activităţii extractive desfăşurate în suprafaţa respectivă şi care nu este considerat poluat conform Ordinului
ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind
evaluarea poluării mediului, cu modificările şi completările ulterioare.
Modul de gestionare al deşeurilor rezultate din excavare şi/sau decopertare este reglementat de HG
nr. 856 din 13 august 2008 privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive, act normativ care
reglementează gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea de prospecţiune, explorare, extracţie din
subteran sau de exploatare a carierelor, tratare şi stocare a resurselor minerale, denumite în continuare
deşeuri extractive.
Deşeuri menajere
Deşeurile menajere organice rezultate de la personalul care deserveşte amplasamentul analizat vor fi
colectate într-un recipient (europubelă) etanş (fără scurgere în mediu), acoperit, pus la dispoziţia
personalului de către beneficiar şi eliminate prin preluarea lor de către un operator economic autorizat
d.p.d.v. al protecţiei mediului să preia şi să elimine această categorie de deşeuri.
Deşeuri de ambalaje

31
PET-urile vor fi colectate în saci de polietilenă, puşi la dispoziţie de către beneficiarul proiectului şi
eliminate prin preluarea lor de către un operator economic autorizat d.p.d.v. al protecţiei mediului să preia
şi să elimine această categorie de deşeuri.
VI.A.9. Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase

Substanţele periculoase utilizate în procesul de producţie sunt:
 Motorină pentru autobasculante şi utilajele terasiere – 0,22 tone/zi lucrătoare x 200 zile
lucrătoare = 44,00 tone/an.
 Uleiuri minerale folosite ca lubrifianţi pentru mijloacele auto şi pentru utilaje – 170 l/an.
Motorina este un produs petrolier constituit din diferite fracţii medii de distilare în compoziţia
căreia intră hidrocarburi parafinice, naftanice, aromatice şi mixte.
Motorina, conform Fişei Tehnice de Securitate prezintă risc de inflamare, se aprinde uşor în contact
cu suprafeţele încălzite, în contact cu scântei sau flăcări deschise.
Formează amestecuri explozibile cu aerul, limitele de explozie fiind:
 inferioară, % vol. - 6,0;
 superioară, % vol. - 13,5.
Normele Generale Române de Protecţia Muncii (ed. 2002) indică valori limită de expunere
profesională de 700 mg/m3 pentru 8 ore, şi de 1000 mg/m3 pentru 15 minute.
Este nocivă prin inhalare, literatura de specialitate indicând riscul ca motorina să favorizeze apariţia
cancerului de piele.
Pe amplasamentul propus pentru decolmatare nu vor fi stocaţi combustibili, în nici un fel de
rezervoare sau recipienţi.
Mijloacele de transport vor fi alimentate cu motorină la staţiile PECO, iar utilajele staţionate în
balastieră vor fi alimentate cu motorină zilnic, din bidoane metalice omologate aduse cu basculanta.
Se va acorda o atenţie sporită manevrării carburanţilor, nefiind permise scăpări accidentale, atât din
considerente de protecţia mediului, cât şi economice.
Uleiuri minerale - pe amplasamentul proiectului supus analizei nu vor fi stocaţi lubrifianţi, în nici
un fel de recipienţi.
Schimburile de ulei la mijloacele auto se va face în unităţi de profil autorizate d.p.d.v. al protecţiei
mediului să achiziţioneze acest tip de deşeu.
Uleiurile uzate fac parte din categoria deşeurilor periculoase - cod - 13 02 05* Uleiuri minerale
neclorurate de motor, de transmisie şi de ungere.
Uleiul uzat rezultat ca urmare a schimbului de ulei la utilaje va fi colectat într-un recipient metalic şi
predat unui operator economic care este autorizat d.p.d.v. al protecţiei mediului să achiziţioneze acest tip de
deşeu. Schimbul de ulei la utilaje se va face pe o suprafaţă impermeabilizată, fără a afecta solul, apele de
suprafaţă sau freatice.
Este interzisă deversarea uleiurilor în apele de suprafaţă, apele subterane şi în sistemele de
canalizare.
Conform legislaţiei în domeniu, generatorii de uleiuri uzate au următoarele obligaţii:

32
 să asigure colectarea separată a întregii cantităţi de uleiuri uzate generate şi stocarea

corespunzătoare până la predare;
 să asigure predarea uleiurilor uzate operatorilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de
colectare, valorificare şi/sau de eliminare;
 să livreze uleiurile uzate însoţite de declaraţii pe propria răspundere, operatorilor economici
autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare, valorificare şi/sau de eliminare a uleiurilor uzate;
 să păstreze evidenţa privind cantitatea, provenienţa, localizarea şi înregistrarea stocării şi predării
uleiurilor uzate;
 să raporteze semestrial şi la solicitarea expresă a autorităţilor publice teritoriale pentru protecţia
mediului competente, informaţiile solicitate.
Este interzisă:
 deversarea uleiurilor uzate în apele de suprafaţă, apele subterane şi în sistemele de canalizare;
 evacuarea pe sol sau depozitarea în condiţii necorespunzătoare a uleiurilor uzate, precum şi
abandonarea reziduurilor rezultate din valorificarea şi incinerarea acestora;
 valorificarea şi incinerarea uleiurilor uzate prin metode care generează poluare peste valorile
limită admise de legislaţia în vigoare;
 amestecarea diferitelor categorii de uleiuri uzate cu alte tipuri de uleiuri conţinând bifenili
policloruraţi sau alţi compuşi similari şi/sau cu alte tipuri de substanţe şi preparate chimice
periculoase;
 amestecarea uleiurilor uzate cu motorina, ulei de piroliză, ulei nerafinat tip P3, solvenţi,
combustibil tip P şi reziduuri petroliere, şi utilizarea acestui amestec drept carburant;
 amestecarea uleiurilor uzate cu alte substanţe care impurifică uleiurile;
 incinerarea uleiurilor uzate în alte instalaţii decât cele prevăzute în HG nr. 128/2002 privind
incinerarea deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare;
 colectarea, stocarea şi transportul uleiurilor uzate în comun cu alte tipuri de deşeuri;
 utilizarea uleiurilor uzate ca agent de impregnare a materialelor.
VI.B. Utilizarea resurselor naturale (în special a solului, terenurilor, apei și

biodiversității)
Resursele naturale sunt reprezentate de agregatele minerale care vor fi extrase din perimetru. Pentru
implementarea proiectului supus analizei, volumul maxim preliminat a se exploata din perimetrul Boureni
aval va fi de 51.148 mc. Extracţia nu va depăşi volumul de agregate minerale aprobat prin Avizul de
Gospodărie a Apelor. Suprafața de teren ocupată va fi de 37001 mp, fiind o depunere de aluviuni care va
dispărea ca urmare a implementării proiectului.

33
VII. DESCRIEREA ASPECTELOR DE MEDIU SUSCEPTIBILE SĂ FIE

AFECTATE ÎN MOD SEMNIFICATIV DE IMPLEMENTAREA
PROIECTULUI
VII.1. Impactul proiectului asupra populaţiei, sănătății umane și măsuri pentru

evitarea/ prevenirea/reducerea impactului
Proiectul propus nu va avea impact asupra populației, sănătății umane prin urmare nu sunt necesare
măsuri pentru evitarea/prevenirea/reducerea impactului.
VII.2. Impactul proiectului asupra biodiversității și măsuri pentru

evitarea/prevenirea/ reducerea impactului
Implementarea proiectului având ca titular S.C. BCC AGREGATE BETOANE nu afectează
integritatea ROSAC0363 Râul Moldova între Oniceni și Mitești deoarece:
 nu reduce suprafaţa habitatelor şi numărul speciilor de importanţă comunitară;
 nu întrerupe conectivitatea râului;
 nu conduce la fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de importanţă comunitară;
 nu influenţează realizarea obiectivelor pentru conservarea ariei naturale protejate de interes
comunitar;
 nu influenţează negativ factorii care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ariei
naturale protejate de interes comunitar;
 nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor dintre sol şi apă sau floră şi faună, care definesc
 nu reduce suprafaţa habitatelor şi numărul speciilor de importanţă comunitară;
 nu conduce la fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de importanţă comunitară;
 nu influenţează realizarea obiectivelor pentru conservarea ariei naturale protejate de interes
comunitar;
 nu influenţează negativ factorii care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ariei
naturale protejate de interes comunitar;
 nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor dintre sol şi apă sau floră şi faună, care definesc
Pentru a nu afecta habitatele de pe suprafaţa Sitului Natura 2000, pentru toate etapele realizării
proiectului se va avea în vedere următoarele aspecte:
 realizarea excavaţiilor numai din perimetrul aprobat, fără a depăşi limitele acestuia;
 deplasarea utilajelor şi a autocamioanelor numai pe căile de acces existente;
 nu se vor depozita agregate minerale la nivelul teraselor din vecinătatea perimetrului de
exploatare,
34
VII.3. Impactul proiectului asupra solului, terenurilor, folosințelor, bunurilor

materiale și măsuri pentru evitarea/prevenirea/reducerea impactului
Plaja de aluviuni, cu suprafaţa de 37001 mp, nu este acoperită de copertă alcătuită din materiale
pământoase.
Pentru prevenirea poluărilor accidentale care pot să afecteze factorul de mediu sol, titularul
proiectului va lua următoarele măsuri operaţionale:
 activităţile care implică întreţinere şi eventuale reparaţii ale utilajelor şi mijloacelor auto
folosite pe amplasamentul studiat vor fi executate de către operatori economici specializaţi;
 personalul care deserveşte utilajele şi mijloacele auto va verifica funcţionarea acestora şi va
anunţa administratorul societăţii asupra oricărei defecţiuni apărute;
 utilajele care s-au defectat în timpul etapelor de implementare ale proiectului vor fi îndepărtate
de pe amplasament;
 pe amplasament nu vor fi stocaţi carburanţi, lubrifianţi și nu vor fi depozitate deşeuri (anvelope
uzate, uleiuri uzate, baterii auto, etc.);
 nu vor fi amplasate depozite de sorturi sau agregate minerale te renurile adiacente situate la
nivelul terasei şi luncii râului Moldova şi care nu fac obiectul prezentului proiect;
 gestionarea corespunzătoare a deşeurilor generate.
VII.4. Impactul proiectului asupra calităţii şi regimului cantitativ al apelor și

măsuri pentru evitarea/prevenirea/reducerea impactului.
Pe parcursul excavării agregatelor minerale de pe amplasament nu se evacuează apă industrială

uzată sau menajeră. Apele meteorice care cad pe suprafaţa exploatării se infiltrează în substrat. Pot să
apară poluări accidentale cu uleiuri şi/sau carburanţi de la utilajele care asigură lucrările de decolmatare,
reprofilare și regularizare a albiei râului Moldova. Aceste substanţe pot fi antrenate de apele meteorice,
scurgându-se pe suprafaţa solului sau infiltrându-se în substrat, determinând poluarea apelor de suprafaţă
sau respectiv a celor freatice. Cantităţile de combustibili şi uleieri prezente în rezervoarele şi mecanismele
utilajelor nu sunt mari astfel încât nu produc poluări importante. Pentru a preveni poluările accidentale
utilajele vor fi menţinute în parametri normali de funcţionare, având inspecţiile şi reviziile tehnice
efectuate. Personalul care deserveşte utilajele va avea obligaţia să urmărească şi să raporteze orice scurgere
de uleiuri sau/şi combustibil din rezervoare şi mecanismele utilajelor. În cazul înregistrării unor defecţiuni
ale utilajelor acestea vor fi transportate la ateliere service autorizate. Scurgerile de carburanți/lubrefianți vor
fi colectate în vase fără si vor fi transportate la atelierul de service pentru a fi eliminate.
Amplasamentul proiectului în albia râului Moldova are un efect benefic asupra decolmatării,
regularizării, reprofilării albiei, realizându-se:
 dirijarea curentului principal la ape mici şi medii pe centrul albiei;

35
 o secţiune transversală mai mare ce va permite tranzitarea unui debit egal la viteze mai mici,
reducându-se nivelul energiei specifice în secţiunea vie;
VII.5. Impactul proiectului asupra calităţii aerului atmosferic, climei și măsuri

pentru evitarea/prevenirea/reducerea impactului
Sursele de poluare a aerului de pe suprafaţa perimetrului propus pentru lucrările de decolmatare
sunt reprezentate de utilajele care execută excavaţia şi temporar de autobasculantele care pătrund în
perimetrul pentru a prelua cantităţi de aluviuni excavate.
Cantitatea de noxe eliberată în aer variază periodic în funcţie de volumul exploatat şi de sezon.
Motoare cu aprindere prin compresie elimină în aer următoarele noxe: NOX – oxizi de azot, HC –
hidrocarburi nearse, CO şi CO2 – oxid şi dioxid de carbon şi SOX – oxizi de sulf.
Conform STAS 11369/1-88 la arderea a 1 l motorină se eliberează în atmosferă următoarele noxe:
11 g CO, 25 g NOX, 310 g CO2.
O altă sursă de poluare a aerului o reprezintă particule de nisip antrenate de către autobasculante la
tranzitarea drumurilor de exploatare. Măsurile pentru controlul emisiilor de particule rezultate ca urmare a
antrenării pulberilor de către autocamioane sunt măsuri de tip operaţional specifice acestui tip de surse.
S.C. BCC AGREGATE BETOANE S.R.L. va lua următoarele măsuri pentru a reduce emisiile în
atmosferă:
 stropirea drumului de exploatare pentru a împiedica antrenarea unei cantităţi mari de pulberi în aer
în sezonul cald când precipitaţii sunt reduse;
 balastarea drumurilor de exploatare;
 deplasarea camioanelor pe drumurile de exploatare de pământ sau balastate să se facă cu viteze de
maxim 30 km/h;
 se recomandă efectuarea regulată a reviziilor tehnice la mijloacele auto pentru ca, pe toată perioada
de execuție a lucrărilor, acestea să se încadreze în prevederile legale în vigoare.
VII.6. Impactul proiectului privind zgomotul, vibraţiile și măsuri pentru

Extracţia şi transportul agregatelor minerale sunt activităţii generatoare de zgomot şi vibraţii, prin
funcţionarea motoarelor utilajelor şi mijloacelor de transport folosite.
Amplasamentul proiectului supus analizei este în afara zonei locuite (la distanță de circa 1,00 km
față de localitățile din zonă).
Nivelul de zgomot variază în funcţie de tipul şi intensitatea operaţiilor, tipul utilajelor în funcţiune,
regim de lucru, suprapunerea numărului de surse şi dispunerea pe suprafaţa orizontală şi/sau verticală,
prezenţa obstacolelor naturale sau artificiale cu rol de ecranare.
Pentru a reduce zgomotul şi vibraţiile, şi deci impactul acestora asupra faunei zonei, locuitorilor şi
locuinţelor din zonă, beneficiarul proiectului va trebui să ia următoarele măsuri:
36
deplasarea mijloacelor de transport pe drumurile de pământ sau balastate să se facă cu viteze de


maxim 30 km/h;
 asigurarea în permanenţă o unei bune întreţineri a utilajelor şi mijloacelor de transport pentru a
se evita depăşirile LMA;
 efectuarea regulată a reviziilor tehnice la mijloacele auto şi la utilaje pentru ca emisiile sonore
să se încadreze în prevederile legale.
Circulaţia utilajelor și a mijloacelor de transport folosite se va face în conformitate cu legislaţia în
vigoare pentru fiecare categorie de drum.
Datorită numărului redus de utilaje şi mijloace de transport folosite, se poate estima că, impactul
zgomotului şi vibraţiilor asupra locuitorilor şi faunei din zonă va fi nesemnificativ.
VII.7. Impactul proiectului asupra peisajului și mediului vizual, patrimoniului

istoric și cultural, asupra interacțiunilor dintre acestea și măsuri pentru
Perimetrul Boureni aval este amplasat în albia minoră a albiei râului Moldova, în extravilanul
comunei Moțca. În apropierea perimetrului, nu se află obiective cuprinse în patrimoniul istoric și cultural
național. De asemenea proiectul se va desfășura într-o zonă cu peisaj antropizat, în vecinătatea localității
Moțca.
VII.8. Natura transfrontieră a impactului

Nu este cazul, amplasamentul perimetrului Boureni aval este situat la o distanță de cca 80 km de
cea mai apropiată frontieră.

37
VIII. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI
VIII.1. Dotări pentru controlul emisiilor de poluanți în mediu, inclusiv pentru

conformarea la cerințele privind monitorizarea emisiilor prevăzute de concluziile
celor mai bune tehnici disponibile aplicabile
Nu este cazul.
VIII.2. Măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanți în mediu

Urmărirea activităţii se va face prin verificări periodice care să analizeze modul în care se
conformează societatea.
Se vor face măsurători topografice pentru a nu depăşi perimetrul de exploatare.
Personalul care deserveşte utilajele de exploatare şi transport va verifica funcţionarea corectă a
acestora, iar eventualele defecţiuni vor fi remediate în cel mai scurt timp. Periodic se va face inspecţia
tehnică a utilajelor utilizate pe amplasament pentru ca noxele rezultate din funcţionarea acestora să nu
depăşească parametri admişi.
Se va urmări modul de gestionare a deşeurilor menajere prin păstrarea evidenţei cantităţilor conform
HG 856/2002.
Se vor urmări lucrările de reface a amplasamentului.
CAPITOLUL XI. LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA

FINALIZAREA INVESTIŢIEI, ÎN CAZ DE ACCIDENTE ŞI LA
ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII, ÎN MĂSURA ÎN CARE ACESTE
INFORMAȚII SUNT DISPONIBILE
XI.1. Lucrările propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiției,

în caz de accidente și/sau la încetarea activității
Lucrările de decolmatare și reprofilare a albiei se realizează prin excavarea aluviunilor depuse în

albia minoră. În momentul închiderii punctului de lucru secţiunea de scurgere a râului pe acest tronson va fi
eliberată de deponiile actuale. Dacă aceste deponii se vor manifesta periodic atunci pe această secţiune va fi
necesară recalibrarea permanentă a albiei, caz în care durata de lucrările de regularizare și decolmatare se
vor prelungi sau vor fi reluate după o perioadă de timp. La închiderea activității titularul va îndepărta
utilajele de pe amplasament.

38
XI.2. Prevenirea și modul de răspuns în cazul poluărilor accidentale
Titularul exploatării de balast va colabora la întocmirea Planului de apărare împotriva inundaţiilor şi

va convoca comandamentul local pentru aplicarea măsurilor planului în caz de depăşire a cotei de atenţie la
staţia hidrometrică din zonă. În acest caz utilajele vor fi retrase de pe amplasament pentru a evita poluări
ale apei cu hidrocarburi, uleiuri.
Administratorul societăţii va întocmi un plan de prevenire şi combatere a poluării accidentale după
începerea exploatării.
În concordanţă cu profilul de activitate al unităţii cauzele care pot determina poluarea mediului
determinate de:
1. păstrarea pe amplasament a utilajelor în perioadele în care cotele apelor depăşesc cota de
atenţie;
2. funcţionarea anormală a utilajelor utilizate la excavarea, încărcarea şi transportul a agregatelor
exploatate;
3. poluare cu deşeuri menajere a apelor de suprafaţă;
4. obturarea şenalului;
5. prăbuşirea taluzelor verticale;
6. inundarea perimetrul prin coborâre sub talveg;
Pentru a preveni poluarea accidentală a apelor de suprafaţă şi freatice, a solului şi subsolului pe
amplasamentul de exploatare a agregatelor minerale de râu Boureni aval se va asigura funcţionarea în
parametri normali a utilajelor din dotare iar agregatele se vor încărca după scurgerea apelor din materialul
excavat. De asemenea personalul care va acces la perimetrul de exploatare va fi instruit pentru a colecta şi
depozita deşeurile menajere la punctul de colectare din incinta staţiei de sortare care aparţine S.C. DALIN
XXL S.R.L. în caz de poluare accidentală se vor lua următoarele măsuri:
1. Persoana care observă fenomenul anunţă imediat conducerea unităţii;
2. Conducerea unităţii dispune:
- anunţarea echipelor de intervenţie în vederea trecerii imediate la măsurile şi acţiunile necesare
eliminării cauzelor şi pentru diminuarea efectelor poluării accidentale;
- anunţarea imediată a S.G.A.- ului pe raza căruia s-a produs poluarea.
3. Colectivele şi echipele de intervenţie din unitate acţionează pentru:
- eliminarea cauzelor care au provocat poluarea accidentală limitarea şi reducerea ariei de
răspândire a substanţelor poluante, îndepărtarea, prin mijloace adecvate tehnic, a substanţelor
poluante, colectarea, transportul şi depozitarea intermediară, în condiţii de securitate pentru
mediu, în vederea recuperării sau, după caz, a neutralizării sau distrugerii substanţelor
poluante.
4. Informarea periodică a SGA asupra desfăşurării operaţiunilor de sistare a poluării, respectiv de
combatere a efectelor acesteia.
5. În situaţii în care se constată că forţele şi mijloacele disponibile în unitate nu sunt suficiente pentru
sistarea/eliminarea efectelor poluării, conducerea unităţii va solicita sprijin altor unităţi.
39
6. După eliminarea cauzelor poluării accidentale şi după îndepărtarea pericolului răspândirii

poluanţilor în zone adiacente, conducerea unităţii va informa S.G.A. asupra sistării poluării.
La solicitarea autorităţilor conducerea unităţii va dispune subordonaţilor colaborarea cu aceste organe,
în vederea stabilirii răspunderilor şi vinovaţilor pentru poluarea accidentală.
XI.3. Aspecte referitoare la închidere/dezafectare/demolare
La închiderea obiectivului nu vor fi efectuate lucrări de demolare sau dezafectare.

40
CAPITOLUL XIII. PENTRU PROIECTELE CARE INTRĂ SUB

INCIDENȚA PREVEDERILOR ART. 28 DIN OUG NR. 57/2007,
MODIFICATĂ ȘI COMPLETATĂ PRIN LEGEA NR. 49/2011,
MODIFICATĂ ȘI COMPLETATĂ ULTERIOR
XIII.1. Descrierea succintă a amplasamentului proiectului în raport cu ANPIC
Amplasamentul propus pentru implementarea planului este situat în aria naturală protejată
ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni și Mitești – sit de importanță comunitară desemnat prin Ordinul
nr. 2387/2011 al ministrului mediului şi pădurilor, pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului
mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007, privind instituirea regimului de arie naturală protejată a
siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în
România. Situl a devenit ROSAC0363 Râul Moldova între Oniceni și Mitești prin H.G. nr. 685/2022
privind instituirea regimului de arie naturală protejată și declararea ariilor speciale de conservare.ca parte
integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România
Managementul ROSAC0363 Râul Moldova între Oniceni și Mitești se realizează de către Agenția
Națională pentru Arii Naturale Protejate în baza Planului de management al ROSAC0363 Râul Moldova
între Oniceni și Mitești, aprobat prin Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor, nr. Ordin 1640/2016
(publicat în MO Partea I nr. 922 din 16 noiembrie 2016).
ROSAC0363 Râul Moldova

între Oniceni și Mitești Perimetrul Boureni aval
Amplasarea perimetrului Boureni aval

41
XIII.2. Informații despre ANPIC, posibil să fie afectată de implementarea proiectului
Cod: ROSCI0363
Suprafaţa sitului este de 3361.50 ha.
Vulnerabilitatea sitului
Pierderea şi/sau distrugerea habitatelor determinată de activităţile: practicarea agriculturii,
suprapăşunatul, lipsei păşunatului, dragării şi drenării habitatului umed, activităţilor industriale, exploatării
miniere de suprafaţă sau subterane, dezvoltării teritoriale, circulaţiei auto, poluării cu îngrăşăminte
chimice.
Obiectivele de conservare ale sitului sunt 15 SPECII DE FAUNĂ de interes comunitar,

enumerate în Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Specii de mamifere enumerate în Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Populaţie Sit
Cod Denumire specie AIBICID AIBIC
specie Tip Categorie Pop. Conser Izolare Global
CIRIVIP vare
1355 Lutra lutra/Vidra P C C B C B

1335 Spermophilus citellus P C C B C B
Popândău
Specii de amfibieni enumerate în Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Populaţie Sit
CIRIVIP vare
1188 Bombina bombina P C C C C C

Buhai de baltă
1193 Bombina variegata P C C B C B
Buhai de baltă cu burta
1166 galbenă
Triturus cristatus P P C C C C
Triton cu creastă

42
Specii de peşti enumerate în Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Populaţie Sit
CIRIVIP vare
1138 Barbus meridionalis all P P C B C C

others
Mreană vânătă
1149 Cobitis taenia Complex P P C B C C
Zvârlugă
2511 Romanogobio P P C B C B
kessleri/petroc
1122 Romanogobio P P C B C B
uranoscopus/ chetrar
1145 Misgurnus fossilis/ P P C B C C
chișcar
1134 Rhodeus amarus/Boarța P p C B C C
1146 Sabanejewia balcanica/ P C C B C C

câră
Din punct de vedere al legislaţiei privind conservarea speciilor, nici unul dintre taxonii
menționați în formularul standard Natura 2000 nu se află în categoria speciilor strict protejate.
XIII.3. Prezenţa şi efectivele/suprafeţele acoperite de specii și habitate de interes

comunitar, în zona amplasamentului proiectului
Descrierea specii de mamifere enumerate în Anexa II a Directivei Consiliului

92/43/CEEmentionate în FORMULARUL STANDARD – SIT NATURA 2000 ROSCI0363 „Râul
Moldova între Oniceni şi Miteşti”identificarea acestora în perimetrul proiectului de investiţii şi
relevanta acestora pentru aria de protectie
Nr. Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în Relevanţa pentru sit
crt perimetrul şi Efectul
anticipat al activităţii
de pe amplasament
asupra populaţiei
speciei
1355 Lutra Habitat. La deplasările în teren, Conform Formularului
lutra Vidra traieste pe malurile apelor specia nu a fost Standard Natura 2000:
vidra curgatoare si statatoare, prezenta identificată şi nici nu • mărimea şi
43
de pe amplasament
asupra populaţiei
speciei
ei fiind un indicator al apelor sunt prezente densitatea populaţiei
curate, specia fiind sensibila la semnalmente ale acestei este notată cu “C”,
poluare. Nu are preferinte pentru (adăposturi, urme) în ceea ce semnifică
anumite tipuri de habitat, traind zona propusă pentru faptul că
pe malurile apelor putin poluate, implementarea la nivelul acestui sit
în imediata vecinatate a luciului proiectului. vidra este o specie
de De asemenea, specia nu a comună;;
apa. fost observată în zonă • mărimea şi
Dintre habitatele prioritare la nici în perioada de densitatea populaţiei
nivel european prezente în realizare a studiilor speciei prezentă în sit,
România enumeram: Padurile pentru fundamentarea în raport cu populaţiile
aluviale cu Alnus glutinosa si planului de management. prezente pe teritoriul
Fraxinus excelsior (91E0) si naţional este notată cu
Padurile ripariene mixte cu Activitatea de “C”, ceea ce semnifică
Quercus robur, Ulmus laevis, decolmatare în faptul că la nivelul
Fraxinus excelsior de-a lungul perimetrul analizat nu va sitului este o populaţie
râurilor mari (91F0). avea efecte asupra care reprezintă mai
Populatie populaţiei speciei puţin de 2 %, faţă de
Populatia actuala este estimata la datorită mobilităţii populaţia de pe
2200-2600 de exemplare. acesteia . Specia se poate teritoriul naţional.
Începând cu jumatatea secolului deplasa de o distanţă de
trecut, datorita vânarii si până la 10 km de-a
braconajului, precum si cresterii lungul râului, astfel ca
gradului de poluare a apelor, probabailitatea acesteia
populatia de vidra a cunoscut un de a fi întâlnită este
regres accentuat. În ultimii ani, exclusă deoarece evită
populatia are o tendinta de total prezenţa oamenilor.
stabilizare si chiar de crestere În concluzie,
usoara. implementarea
Măsuri luate si necesare proiectului supus
pentru ocrotire analizei, nu va afecta
La nivelul arealului sau întins în abundenţa şi distribuţia
Europa si Asia, vidra este speciei în zona
considerata de IUCN ca fiind o amplasamentului
specie aproape periclitata, proiectului şi nici pe
impunându-se masuri de teritoriul ROSAC0363,
monitorizare si conservare a activitatea nu are impact
habitatelor. fiind astfel asigurată
Având în vedere faptul ca, în conservarea speciei pe
44
de pe amplasament
asupra populaţiei
speciei
România, nu au fost derulate termen scurt, mediu şi
masuri specifice de conservare, lung.
este foarte importanta cartarea,
mentinerea si ameliorarea
habitatelor existente, precum si
monitorizarea populatiilor.
Producând pagube în zonele
piscicole, vidra intra în
interactiune cu interesele
activitatilor umane. Aceasta
situatie duce la actiuni ilegale de
reducere a efectivelor de vidra,
fiind importanta combaterea
braconajului si monitorizarea
efectivelor din acele
zone.
1335 Habitat. La deplasările în teren, Conform Formularului
Spermophilus Popândaul are un habitat foarte specia nu a fost Standard Natura 2000:
citellus specific, anume cel de stepa, cu identificată şi nici nu • mărimea şi
popândăul vegetatie ierboasa joasa si foarte sunt prezente densitatea populaţiei
joasa (pasuni si suprafete cu sol semnalmente ale acestei este notată cu “C”,
bine drenat), unde-si face (intrări în galerii) în zona ceea ce semnifică
galeriile. propusă pentru faptul că
Pentru galerii cauta taluzurile, implementarea la nivelul acestui sit
haturile, digurile, pantele proiectului. vidra este o specie
domoale. A fost semnalat si în De asemenea, specia nu a comună;;
terenuri cultivate, mai ales cu fost observată în zonă • mărimea şi
plante perene (pentru a nici în perioada de densitatea populaţiei
preîntâmpina riscul distrugerii realizare a studiilor speciei prezentă în sit,
galeriilor). În România este pentru fundamentarea în raport cu populaţiile
raspândit de la nivelul marii planului de management. prezente pe teritoriul
pâna la cca 450 m altitudine, dar naţional este notată cu
în Bulgaria urca chiar la 2500 m. Activitatea de extragere “C”, ceea ce semnifică
Raspândirea în România: Si în decolmatare în faptul că la nivelul
România distributia speciei este perimetrul propus, nu va sitului este o populaţie
disjuncta. Aria de raspândire avea nici care reprezintă mai
extracarpatica cuprinde Moldova un fel de efecte asupra puţin de 2 %, faţă de
(aproape numai în spatiul dintre populaţiei de popândău, populaţia de pe
Prut si Siret), Muntenia, Oltenia datorită faptului că: teritoriul naţional.
45
de pe amplasament
asupra populaţiei
speciei
(toata lunca Dunarii, de la Turnu · condiţiile de habitat
Severin la Galati) si caracteristice speciei nu
Dobrogea. O alta arie de sunt afectate, deoarece
raspândire este în Crisana si popândăul este prezent în
Banat (între Halmeu la nord, si biotopuri diferite de cele
Foeni la sud). Cu exceptia afectate de lucrările
Dobrogei unde urca si în Muntii propuse: izlazuri, pajişti,
Macinului, în toate celelalte terenuri cultivate sau
provincii ocupa zona de câmpie înierbate, grădini, livezi,
si cea colinara. O caracteristica a diguri;
speciei este existenta · nu vor fi afectate
de populatii izolate, cu mare resursele de hrană
valoare genetica si taxonomica, disponibile în zonă;
atât la marginea arealului cat si · această activitate este
între cele doua subareale. temporară, 6 luni pe an.
Cercetari recente au demonstrat
diversitatea genetica a acestor În concluzie,
populatii izolate si, în implementarea
consecinta, valoarea lor proiectului supus
stiintifica. In România exista analizei, nu va afecta
asemenea populatii la abundenţa şi distribuţia
Câmpenesti si Taga (jud.Cluj), la speciei în zona
Lunca Buzaului (Dealul Istrita, amplasamentului
între 400 si 600 m altitudine) si proiectului şi nici pe
în câteva localitati pe partea teritoriul ROSAC0363,
dreapta a Siretului. activitatea nu are impact
Populatie fiind astfel asigurată
Densitatea populatilor din vestul conservarea speciei pe
României se estimeaza la 5-6 termen scurt, mediu şi
indivizi/ha iar în spatiul lung.
extracarpatic la 13-17 ind./ha.
Date vechi estimeaza efectivul
total al speciei în România la cca
90 milioane indivizi, la o
densitate medie de 15
indivizi/ha. Dar în zona
montana, colinara si de pasune a
Dobrogei, pot fi numarate pâna
la 100-150 de galerii/ha (ex.
46
de pe amplasament
asupra populaţiei
speciei
Limanu, Valul lui Traian,
Cetatea Enisala, Gura Dobrogei,
Macin, etc). Date recente
estimeaza efectivul la 15 000
indivizi.
Măsuri luate si necesare
pentru ocrotire
Specia este amenintata pe tot
arealul din cauza destelenirii
pasunilor stepice pentru culturi
agricole. In plus, în România
populatiile de popândau sunt
afectate de scaderea numarului
turmelor de oi si invadarea
pasunilor de catre vegetatia
ierboasa înalta, improprie pentru
aceasta specie. VU (Red List
Category – Europe),
Descrierea specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului

92/43/CEE CEE mentionate în FORMULARUL STANDARD – SIT NATURA 2000 ROSCI0363
„Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti”identificarea acestora în perimetrul proiectului de investiţii
şi relevanta acestora pentru aria de protectie
Identificarea speciei în
perimetrul şi Efectul
Nr.c Date bio-ecologice şi
Specia anticipat al activităţii de Relevanţa pentru sit
rt etologice
pe amplasament asupra
populaţiei speciei
1188 Bombina Habitat. La deplasările în teren, Conform Formularului
bombina Nu este o specie pretentioasa, specia nu a fost Standard Natura 2000
Izvorasul (Buhaiul) traieste în orice ochi de apa, identificată în zona pentru ROSCI0363:
de Balta cu Burta temporar sau permanent, la propusă pentru · mărimea şi
Rosie altitudini între 0-400 m. Este implementarea proiectului. densitatea populaţiei
prezenta în lacurile din lunca De asemenea, specia nu a este notată cu “C”,
si delta Dunarii, pe maluri sau fost observată în zonă nici ceea ce semnifică
în zonele cu vegetatie, cel în perioada de realizare a faptul că
mai adesea fiind gasita în studiilor pentru la nivelul acestui sit
baltile temporare fundamentarea planului de buhaiul de baltă cu
47
rt etologice
populaţiei speciei
Distribuie În România este management. burta roşie este o
prezenta pretutindeni în În concluzie, specie comună;
zonele de ses: Câmpia implementarea proiectului · mărimea şi
Româna,Baraganul, supus analizei, nu va densitatea populaţiei
Dobrogea inclusiv delta, afecta abundenţa şi speciei prezentă în sit,
Crisana, Podisul Transilvaniei distribuţia speciei în zona în raport cu populaţiile
si Podisul Moldovei. În amplasamentului prezente pe teritoriul
zonele de contact cu B. proiectului şi nici pe naţional este notată cu
Variegata hibrideaza cu teritoriul ROSAC0363, “C”, ceea ce semnifică
aceasta. activitatea nu are impact faptul că la
Populatie fiind astfel asigurată nivelul sitului este o
Populatiile existente sunt conservarea speciei pe populaţie care
variabile ca marime, în termen scurt, mediu şi reprezintă mai puţin
functie de habitatele lung. de 2%, faţă de
disponibile. Poate forma populaţia
populatii foarte mari în lunca de pe teritoriul
si delta Dunarii. naţional.
Măsuri luate si necesare
pentru ocrotire
Este o specie cu un areal vast
dar afectata de activitatile
umane. Distrugerea,
degradarea si fragmentarea
habitatelor (atât a celor
acvatice cât si a celor terestre)
îi pericliteaza supravietuirea.
Mentinerea habitatelor
existente si crearea de noi
habitate acvatice sunt
necesare pentru asigurarea
unor populatii viabile. Este
mult mai vulnerabila
comparativ cu B. variegata
deoarece este mai acvatica,
prefera ochiuri de apa mai
mari iar arealul sau este în
zone de ses cu activitati
antropice multiple si o
densitate a populatiei umane
mare.
48
rt etologice
populaţiei speciei
Este inclusa în anexa 2 printre
speciile a caror conservare
necesita desemnarea ariilor
speciale de conservare
precum si în anexa 3 printre
speciile de interes comunitar.
Conform listelor rosii specia
este considerata potential
amenintata la nivel national si
neamenintata pe întregul
areal.
1193 Bombina Habitat. La deplasările în teren, Conform Formularului
variegata Ocupa orice ochi de apa, specia a fost identificată în Standard Natura 2000:
preponderent balti temporare, bălți temporare din lunca • mărimea şi
putându-se reproduce râului Moldova, pe malul densitatea populaţiei
inclusive în denivelari ale stâng, aval de perimetrul este notată cu “P”,
solului ce contin sub un litru analizat. De asemeni, ceea ce semnifică
de apa, spre deosebire de B. specia este prezentă și la faptul că la nivelul
bombina care prefera baltile nivelul malului drept în acestui sit specia este
mai mari din lunca sau valea bălți temporare din prezentă;
apelor curgatoare. Este concavitățile solului, în • mărimea şi
întâlnita aproape pretutindeni zonele acoperite cu densitatea populaţiei
unde gaseste un minim de vegetație arbustivă de la speciei prezentă în sit,
umiditate, de la 150 m pâna la nivelul teraselor. în raport cu populaţiile
aproape 2000 m altitudine. Specia a fost observată în prezente pe teritoriul
Distribuie zonă și în perioada de naţional este notată cu
Este raspândita în vestul si realizare a studiilor pentru “C”, ceea ce semnifică
centrul Europei cu exceptia fundamentarea planului de faptul că la nivelul
peninsulei Iberice, Marii management. sitului este o populaţie
Britanii si Scandinaviei. Specia populează bălți care reprezintă mai
Limita estica a arealului este temporare dar nu este puţin de 2 %, faţă de
reprezentata de Polonia, prezentă în cursurile râului populaţia de pe
vestul Ucrainei, România, astfel încât activitatea de teritoriul naţional.
Bulgaria si Grecia. În decolmatare nu va avea
România este prezenta impact asupra distribuției
pretutindeni în zonele de deal și abundenței acestei specii
si munte. la nivelul ROSAC0363.
Populatie
Este una din cele mai
abundente specii, deoarece
49
rt etologice
populaţiei speciei
beneficiaza de orice ochi de
apa disponibil pentru
reproducere. Indivizii se
caracterizeaza printr-o
longevitate ridicata si
toleranta sporita la o varietate
de impacte antropice.
1166 Triturus Habitat. La deplasările în teren, Conform Formularului

cristatus Este o specie predominant specia nu a fost Standard Natura 2000
Tritonul cu Creasta acvatica, preferând ape identificată în zona pentru ROSCI0363:
stagnante mari si adânci, cu propusă pentru · mărimea şi
vegetatie palustra. Deseori implementarea proiectului densitatea populaţiei
poate fi întâlnita în bazine analizat. este notată cu “P”,
artificiale (locuri de adapat, De asemenea, specia nu a ceea ce semnifică
iazuri, piscine). În perioada fost observată în zonă nici faptul că
de viata terestra prefera în perioada de realizare a la nivelul acestui sit
pajistile umede. Datorita studiilor pentru specia este prezentă;
dimensiunilor mari nu se fundamentarea planului de · mărimea şi
reproduce în balti temporare management. densitatea populaţiei
mici. Este frecvent în iazuri si speciei prezentă în sit,
lacuri, mai ales daca exista Activitatea de decolmatare în raport cu populaţiile
vegetatie acvatica în care sa propuse în perimetrul prezente pe teritoriul
se poata ascunde. Boureni aval, nu va va nici naţional este notată cu
Distribuie un fel de efecte asupra “C”, ceea ce semnifică
În România este raspândit populaţiei de triton cu faptul că la
aproape pretutindeni. Lipseste creastă, datorită faptului că nivelul sitului este o
din Dobrogea si lunca habitatele favorabile nu populaţie care
Dunarii unde este înlocuit de sunt pe amplasamentul reprezintă mai puţin
T. dobrogicus. Este întâlnit la supus analizei şi nici în de 2%, faţă de
altitudini cuprinse între 100- zonele limitrofe acestuia. populaţia
1000 m. de pe teritoriul
Populatie În concluzie, naţional.
Populatiile sunt într-un declin implementarea proiectului
accentuat pretutindeni în supus analizei, nu va
Europa în special datorita afecta abundenţa şi
distrugerii habitatelor, distribuţia speciei în zona
introducerii de pesti. Nu amplasamentului
exista studii populationale la proiectului şi nici în
nivel cadrul sitului Natura 2000
50
rt etologice
populaţiei speciei
national si putine la nivel – ROSAC0363, (fără
european. impact), fiind astfel
Măsuri luate si necesare asigurată conservarea
pentru ocrotire speciei pe termen mediu şi
Este o specie vulnerabila la lung.
nivel national, în anumite
zone chiar periclitata, în
special datorita degradarii si
distrugerii habitatelor
acvatice de reproducere si a
fragmentarii habitatelor
terestre adiacente. Mentinerea
habitatelor acvatice existente
precum si crearea de noi
habitate acvatice acolo unde
acestea au fost distruse si
asigurarea de coridoare de
dispersie va permite
mentinerea unor populatii
viabile.
Este inclusa în anexa 2 printre
speciile a caror conservare
necesita desemnarea ariilor
speciale de conservare.
Conform listelor rosii specia
este considerata vulnerabila la
nivel national si neamenintata
pe întregul areal.

51
Descrierea specii de peşti enumerati în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE CEE mentionate
în FORMULARUL STANDARD – SIT NATURA 2000 ROSCI0363 „Râul Moldova între Oniceni şi
Miteşti” identificarea acestora în perimetrul proiectului de investiţii şi relevanta acestora pentru aria
de protectie
Nr. Date bio-ecologice şi Relevanţa pentru
Specia anticipat al activităţii de pe
crt etologice sit
amplasament asupra
populaţiei speciei
1138 Barbus Habitat. Specia este prezenţa în Conform
meridionalis Traieste exclusiv in raurile zonă. Formularului
Moioaga si paraiele din regiunea de Activitatea de decolmatare Standard Natura
munte si partea superioara a din perimetrul analizat, 2000:
regiunii colinare; in temporar, şi în zonele mărimea şi
majoritatea raurilor care învecinate acestui perimetru, densitatea
izvorasc din zone de podis va avea efecte asupra populaţiei este
sau deal lipseste chiar din populaţiei speciei din cauza notată cu “C”, ceea
cursul lor superior care este faptului că: ce semnifică faptul
ndăm ca măsură rapid. -habitatul caracteristic speciei că la nivelul acestui
Traieste atat in rauri este prezent în zona sit este o specie
pietroase, rapide si învecinată perimetrului de comună;
reci, cat si unele paraie mai exploatare, cursul de apă al mărimea şi
namoloase, care vara se râului Moldova; densitatea
incalzesc puternic, insa -când extragerea agregatelor populaţiei speciei
numai la munte. Arata minerale se face submers, prezentă în sit, în
preferinta mai ales pentru turbiditatea apei creşte, atât în raport cu
portiunile cu curent puternic zona exploatării cât şi în 200 populaţiile prezente
si fund pietros. – 300 aval de aceasta. pe teritoriul
Distributie În concluzie, implementarea naţional este notată
Moioaga are o distributie proiectului supus analizei, va cu “C”, ceea ce
relativ larga dar usor afecta abundenţa şi semnifică faptul că
fragmentata. Nu exista date distribuţia speciei astfel: la nivelul sitului
la nivel national care sa -în zonele învecinate este o populaţie
permita o aproximare perimetrului de exploatare şi care reprezintă mai
statistica relevanta a pe termen scurt (6 luni pe puţin de 2 %, faţă
dimensiunilor populatiilor an), impact negativ de populaţia de pe
acestei specii. nesemnificativ (din cauza teritoriul naţional.
Ecologie şi etologie turbidităţii crescute ca
Traieste doar in apa dulce. urmare a antrenării
Nu sunt cunoscute migratii. materialelor solide - nisip) şi
Reproducerea are loc niciun impact pe termen,
primavara, prelungindu-se mediu şi lung;
uneori pana spre sfarsitul - la nivelul sitului Natura
verii. Bentopelagic. Se 2000 – ROSAC0363,
52
crt etologice sit
amplasament asupra
populaţiei speciei
hraneste in primul rand cu lucrările de decolmatare nu
nevertebrate acvatice vor avea impact pe termen
bentonice (tendipede, scurt, mediu şi lung asupra
efemeroptere, trichoptere, abundenței și distribuției
gamaride, ologichete) mai speciei.
rar cu vegetale sau cu Recomandăm ca activitatea
detritus. de extractie să evite folosirea
Măsuri luate si necesare metodei de exploatare la firul
pentru ocrotire apei în perioada de depunere
Pe teritoriul national specia a pontelor (01 aprilie – 31
are un areal extins; arealul iulie) și perioada de
se afla in continua extindere vulnerabilitatea a alevinilor
in ultimii zeci de ani. Pe care se întinde până la 01
acest teritoriu se poate octombrie.
considera ca fiind o specie Pentru a nu sista lucrările de
cu vulnerabilitate scazuta. decolmatare, reprofilare și
Specia este protejata prin regularizare în perioada 01
Legea 13 din 1993 (prin aprilie – 01 octombrie, se
care Romania este parte a propune excavarea în “bazin
Conventiei de la Berna), închis”.
Anexa II si V a Directivei
Europene Habitate, Anexa
III a Conventiei de la Berna,
Legea 462/2001 (si ultimele
amendamente) referitoare la
ariile naturale protejate si
conservarea habitatelor,
florei si faunei salbatice,
lista IUCN.
1149 Cobitis Habitat. Specia este prezenţa în Conform
taenia Traieste în ape lent zonă. Formularului
Zvarluga curgatoare, cu fund nisipos, Activitatea de decolmatare Standard Natura
argilos, mâlos, mai rar din perimetrul analizat, 2000:
pietros, cât si în ape temporar, şi în zonele mărimea şi
statatoare, evitând însa în învecinate acestui perimetru, densitatea
general pe cele cu mult mâl; va avea efecte asupra populaţiei este
în balti se întâlneste mai populaţiei speciei din cauza notată cu “C”, ceea
ales pe fund tare, nisipos sau faptului că: ce semnifică faptul
argilos. -habitatul caracteristic speciei că la nivelul acestui
Distributie şi ocurenta este prezent în zona sit este o specie
53
crt etologice sit
amplasament asupra
populaţiei speciei
Zvârluga are o raspândire învecinată perimetrului de comună;
larga pe teritoriul României exploatare, cursul de apă al mărimea şi
Ecologie şi etologie râului Moldova; densitatea
Traieste în ape lent -când extragerea agregatelor populaţiei speciei
curgatoare, cu fund nisipos, minerale se face submers, prezentă în sit, în
argilos, mâlos, mai rar turbiditatea apei creşte, atât în raport cu
pietros, cât si în ape zona exploatării cât şi în 200 populaţiile prezente
statatoare, evitând însa în – 300 aval de aceasta. pe teritoriul
general pe cele cu mult mâl; În concluzie, implementarea naţional este notată
în balti se întâlneste mai proiectului supus analizei, va cu “C”, ceea ce
ales pe fund tare, nisipos sau afecta abundenţa şi semnifică faptul că
argilos. Adesea se îngroapa distribuţia speciei astfel: la nivelul sitului
complet în mâl sau nisip; -în zonele învecinate este o populaţie
dupa hrana umbla mai mult perimetrului de exploatare şi care reprezintă mai
noaptea. Pestele scos din pe termen scurt (6 luni pe puţin de 2 %, faţă
apa scoate un sunet an), impact negativ de populaţia de pe
particular. Suplineste într-o nesemnificativ (din cauza teritoriul naţional.
oarecare masura lipsa de turbidităţii crescute ca
oxygen din apa cu respiratia urmare a antrenării
intestinala. Reproducerea materialelor solide - nisip) şi
are loc din luna aprilie pâna niciun impact pe termen,
în luna iunie, atât în apa mediu şi lung;
statatoare, cât si cea - la nivelul sitului Natura
curgatoare; icrele sunt 2000 – ROSAC0363,
adezive. Hrana consta din lucrările de decolmatare nu
nevertebrate si alge. vor avea impact pe termen
Pe teritoriul national specia scurt, mediu şi lung asupra
are o raspandire larga. Nu abundenței și distribuției
poate fi considerata ca fiind speciei.
o specie vulnerabila. Recomandăm ca activitatea
de extractie să evite folosirea
metodei de exploatare la firul
apei în perioada de depunere
a pontelor (01 aprilie – 31
iulie) și perioada de
vulnerabilitatea a alevinilor
care se întinde până la 01
octombrie.
Pentru a nu sista lucrările de
decolmatare, reprofilare și
54
crt etologice sit
amplasament asupra
populaţiei speciei
regularizare în perioada 01
aprilie – 01 octombrie, se
propune excavarea în “bazin
închis”.
1146 Habitat. Specia este prezenţa în Conform

Sabanejewia Traieste în ape dulci zonă. Formularului
aurata curgatoare din zona Activitatea de decolmatare Standard Natura
montana pâna la ses. Prefera din perimetrul analizat, 2000:
substratul de pietris cu nisip temporar, şi în zonele mărimea şi
dar se întâlneste si în învecinate acestui perimetru, densitatea
portiunile exclusiv va avea efecte asupra populaţiei este
nisipoase. populaţiei speciei din cauza notată cu “C”, ceea
Distributie şi ocurenta faptului că: ce semnifică faptul
are o raspândire foarte mare -habitatul caracteristic speciei că la nivelul acestui
pe teritoriul României. este prezent în zona sit este o specie
Ecologie şi etologie învecinată perimetrului de comună;
Traieste în ape dulci exploatare, cursul de apă al mărimea şi
curgatoare din zona râului Moldova; densitatea
montana pâna la ses. Prefera -când extragerea agregatelor populaţiei speciei
substratul de pietris cu nisip minerale se face submers, prezentă în sit, în
dar se întâlneste si în turbiditatea apei creşte, atât în raport cu
portiunile exclusiv zona exploatării cât şi în 200 populaţiile prezente
nisipoase. Unele subspecii – 300 aval de aceasta. pe teritoriul
au preferinta si pentru În concluzie, implementarea naţional este notată
substrat bolovanos. Hrana proiectului supus analizei, va cu “C”, ceea ce
consta din diatomee si afecta abundenţa şi semnifică faptul că
nevertebrate. În râurile distribuţia speciei astfel: la nivelul sitului
nisipoase în cea mai mare -în zonele învecinate este o populaţie
parte a timpului se îngroapa perimetrului de exploatare şi care reprezintă mai
în nisip. Evita pe termen scurt (6 luni pe puţin de 2 %, faţă
râurile/sectoarele cu namol. an), impact negativ de populaţia de pe
Măsuri luate si necesare nesemnificativ (din cauza teritoriul naţional.
pentru ocrotire turbidităţii crescute ca
Pe teritoriul national specia urmare a antrenării
are un areal întins. Pe acest materialelor solide - nisip) şi
teritoriu se poate considera niciun impact pe termen,
ca fiind o specie cu mediu şi lung;
vulnerabilitate scazuta. - la nivelul sitului Natura
Specia este protejata prin: 2000 – ROSAC0363,
55
crt etologice sit
amplasament asupra
populaţiei speciei
Conventia de la Berna lucrările de decolmatare nu
(Anexa 3), Directiva vor avea impact pe termen
Habitate (Anexa 2), Legea scurt, mediu şi lung asupra
462/2001. abundenței și distribuției
speciei.
Recomandăm ca activitatea
octombrie.
închis”.
1122 Habitat: Specia este prezenţa în Conform

Romanogobio Trăieşte în râuri de munte şi zonă. Formularului
uranoscopus deal, localizându-se în zona Activitatea de decolmatare Standard Natura
porcuşorul de vadurilor şi repezişurilor, din perimetrul analizat, 2000:
vad unde apa are o viteză de 70 - temporar, şi în zonele mărimea şi
115 cm/s iar substratul este învecinate acestui perimetru, densitatea
predominant bolovănos. va avea efecte asupra populaţiei este
Există cazuri în care această populaţiei speciei din cauza notată cu “C”, ceea
specie ajunge şi spre zonele faptului că: ce semnifică faptul
de şes ale unor râuri, dar -habitatul caracteristic speciei că la nivelul acestui
poate fi găsit doar în este prezent în zona sit este o specie
sectoarele cu repezişuri. învecinată perimetrului de comună;
Distributie: exploatare, cursul de apă al mărimea şi
Gobio uranoscopus este o râului Moldova; densitatea
specie cu o răspândire -când extragerea agregatelor populaţiei speciei
relativ redusă pe teritoriul minerale se face submers, prezentă în sit, în
României turbiditatea apei creşte, atât în raport cu
Ecologie: zona exploatării cât şi în 200 populaţiile prezente
Trăieşte în râuri de munte şi – 300 aval de aceasta. pe teritoriul
56
crt etologice sit
amplasament asupra
populaţiei speciei
deal, localizându-se în zona În concluzie, implementarea naţional este notată
vadurilor şi repezişurilor, proiectului supus analizei, va cu “C”, ceea ce
unde apa are o viteză de 70 - afecta abundenţa şi semnifică faptul că
115 cm/s iar substratul este distribuţia speciei astfel: la nivelul sitului
predominant bolovănos. -în zonele învecinate este o populaţie
Există cazuri în care această perimetrului de exploatare şi care reprezintă mai
specie ajunge şi spre zonele pe termen scurt (6 luni pe puţin de 2 %, faţă
de şes, dar poate fi găsit an), impact negativ de populaţia de pe
doar în sectoarele cu nesemnificativ (din cauza teritoriul naţional.
repezişuri. Deşi în anumite turbidităţii crescute ca
repezişuri se întâlnesc mulţi urmare a antrenării
indivizi, nu formează însă materialelor solide - nisip) şi
adevărate cârduri. niciun impact pe termen,
Reproducerea are loc în mediu şi lung;
perioada mai - iunie, - la nivelul sitului Natura
perioadă în care icrele sunt 2000 – ROSAC0363,
depuse pe pietre. Hrana lucrările de decolmatare nu
constă din perifiton şi vor avea impact pe termen
nevertebrate reofile. scurt, mediu şi lung asupra
abundenței și distribuției
speciei.
octombrie.
închis”.
1134 Rhodeus Habitat Specia este prezenţa în Conform
amarus Trăieşte exclusiv în ape zonă. Formularului
boarţa dulci. Preferă apele Activitatea de decolmatare Standard Natura
stătătoare sau încete, de din perimetrul analizat, 2000:
57
crt etologice sit
amplasament asupra
populaţiei speciei
aceea în râuri se întâlneşte temporar, şi în zonele mărimea şi
mai ales în braţele laterale, învecinate acestui perimetru, densitatea
dar este destul de frecvent şi va avea efecte asupra populaţiei este
în plin curent, până aproape populaţiei speciei din cauza notată cu “C”, ceea
de zona montană a râurilor. faptului că: ce semnifică faptul
Distributie -habitatul caracteristic speciei că la nivelul acestui
Rhodeus sericeus amarus este prezent în zona sit este o specie
are o răspândire relativ mare învecinată perimetrului de comună;
pe teritoriul României. exploatare, cursul de apă al mărimea şi
râului Moldova; densitatea
-când extragerea agregatelor populaţiei speciei
minerale se face submers, prezentă în sit, în
turbiditatea apei creşte, atât în raport cu
zona exploatării cât şi în 200 populaţiile prezente
– 300 aval de aceasta. pe teritoriul
În concluzie, implementarea naţional este notată
proiectului supus analizei, va cu “C”, ceea ce
afecta abundenţa şi semnifică faptul că
distribuţia speciei astfel: la nivelul sitului
-în zonele învecinate este o populaţie
perimetrului de exploatare şi care reprezintă mai
pe termen scurt (6 luni pe puţin de 2 %, faţă
an), impact negativ de populaţia de pe
nesemnificativ (din cauza teritoriul naţional.
turbidităţii crescute ca
urmare a antrenării
materialelor solide - nisip) şi
niciun impact pe termen,
mediu şi lung;
- la nivelul sitului Natura
2000 – ROSAC0363,
lucrările de decolmatare nu
vor avea impact pe termen
scurt, mediu şi lung asupra
abundenței și distribuției
speciei.
58
crt etologice sit
amplasament asupra
populaţiei speciei
octombrie.
închis”.
2511 Habitat. Specia este prezenţa în Conform

Romanogobio Traieste în cursul mijlociu al zonă. Formularului
kessleri râurilor mari din partea Activitatea de decolmatare Standard Natura
Petroc, inferioara a zonei scobarului din perimetrul analizat, 2000:
Porcusorul de pâna în zona crapului; în temporar, şi în zonele mărimea şi
nisip unele râuri mici de ses învecinate acestui perimetru, densitatea
traieste în zona cleanului. va avea efecte asupra populaţiei este
Prezenta speciei este legata populaţiei speciei din cauza notată cu “C”, ceea
de o viteza a faptului că: ce semnifică faptul
apei de 45 - 65, rar pâna la -habitatul caracteristic speciei că la nivelul acestui
90 cm/s; aceasta viteza este este prezent în zona sit este o specie
caracteristica râurilor de învecinată perimetrului de comună;
câmpie, si anume exploatare, cursul de apă al mărimea şi
portiunilor lor putin râului Moldova; densitatea
adânci, cu substrat nisipos. -când extragerea agregatelor populaţiei speciei
Distributie şi ocurenta minerale se face submers, prezentă în sit, în
Porcusorul de nisip este o turbiditatea apei creşte, atât în raport cu
specie relativ raspândita zona exploatării cât şi în 200 populaţiile prezente
pe teritoriul României. Nu – 300 aval de aceasta. pe teritoriul
exista studii populationale În concluzie, implementarea naţional este notată
pe regiuni întinse astfel proiectului supus analizei, va cu “C”, ceea ce
încât sa fie posibila o afecta abundenţa şi semnifică faptul că
aproximare statistica distribuţia speciei astfel: la nivelul sitului
relevanta a dimensiunilor -în zonele învecinate este o populaţie
populatiilor acestei specii. perimetrului de exploatare şi care reprezintă mai
Ecologie şi etologie pe termen scurt (6 luni pe puţin de 2 %, faţă
Traieste în cursul mijlociu al an), impact negativ de populaţia de pe
râurilor mari din partea nesemnificativ (din cauza teritoriul naţional.
59
crt etologice sit
amplasament asupra
populaţiei speciei
inferioara a zonei scobarului turbidităţii crescute ca
pâna în zona crapului; în urmare a antrenării
unele râuri mici de ses materialelor solide - nisip) şi
traieste în zona cleanului. În niciun impact pe termen,
portinile de râu cu o viteza a mediu şi lung;
apei de 45-65 cm/s, putin - la nivelul sitului Natura
adânci, cu fund nisipos, 2000 – ROSAC0363,
indivizii lucrările de decolmatare nu
speciei sunt numerosi, vor avea impact pe termen
traiesc în cârduri mari de scurt, mediu şi lung asupra
pâna la câteva sute de abundenței și distribuției
exemplare. Puietul formeaza speciei.
cârduri mari, care stau în Recomandăm ca activitatea
apa mai înceata. de extractie să evite folosirea
Reproducerea are loc în luna metodei de exploatare la firul
iunie. Hrana consta mai ales apei în perioada de depunere
din diatomee, mai apoi din a pontelor (01 aprilie – 31
nevertebrate. iulie) și perioada de
Statut de conservare şi vulnerabilitatea a alevinilor
măsuri luate si necesare care se întinde până la 01
pentru ocrotire octombrie.
Pe teritoriul national specia Pentru a nu sista lucrările de
are un areal relativ întins; decolmatare, reprofilare și
arealul se afla în usoara regularizare în perioada 01
scadere în ultimii zeci de aprilie – 01 octombrie, se
ani. Pe acest teritoriu se propune excavarea în “bazin
poate considera ca fiind o închis”.
specie cu vulnerabilitate
scazuta/medie. Specia este
protejata prin: Conventia de
la Berna (Anexa 3),
Directiva Habitate (Anexa
2), Lista Rosie IUCN, Legea
462 (Anexa 2).
1145 Misgurnus Habitat. Specia nu a fost identificată Conform
fossilis Specia este dulcicola de apa în zona analizată . Formularului
Chiscar, Tipar) statatoare sau lent Standard Natura
curgatoare, raspândita în 2000:
balti pâna în zona de coline mărimea şi
mai rara în râurile de ses. În densitatea
60
crt etologice sit
amplasament asupra
populaţiei speciei
râuri se localizeaza în populaţiei este
portiunile mâloase si în notată cu “C”,
bratele laterale. Prefera ceea ce semnifică
substratul mâlos si cu faptul că la nivelul
vegetatie. acestui sit este o
Distributie şi ocurenta specie comună;
mărimea şi
Tiparul are o raspândire densitatea
relativ întinsa pe teritoriul populaţiei speciei
României. prezentă în sit, în
Ecologie şi etologie raport cu
Specia este dulcicola de apa populaţiile
statatoare sau lent prezente pe
curgatoare, raspândita în teritoriul naţional
balti pâna în este notată cu “C”,
zona de coline mai rara în ceea ce semnifică
râurile de ses. În râuri se faptul că la nivelul
localizeaza în portiunile sitului este o
mâloase si în bratele populaţie care
laterale. Prefera substratul reprezintă mai
mâlos si cu vegetatie. puţin de 2 %, faţă
Având posibilitatea de populaţia de pe
respiratiei aeriene teritoriul naţional.
(intestinala) este foarte
rezistenta la lipsa de oxigen
în apa. În caz de secare a
apei în care traieste rezista
mult timp în mâl; se înfunda
în mâl si iarna sau în
perioadele cu temperaturi
ridicate. Nu întreprinde
migratii propriuzise;
primavara (în epoca de
reproducere) este mult mai
mobil decât în restul anului.
Când este scos din apa
scoate un sunet caracteristic.
Este o specie sensibila la
schimbarile de presiune
atmosferica; înaintea
61
crt etologice sit
amplasament asupra
populaţiei speciei
furtunilor urca la suprafata
apei. Perioada de
reproducere dureaza din
luna martie pâna în luna
iunie; femela depune 10000
– 150000 boabe de icre, pe
vegetatia acvatica. Icrele
sunt lipicioase, aderând la
vegetatie. Hrana consta din
detritus organic, vegetatie
acvatica, crustacee, larve de
insecte, moluste.
Statut de conservare şi
măsuri luate si necesare
pentru ocrotire
Pe teritoriul national specia
are o raspândire relativ
extinsa. Pe acest teritoriu se
poate
considera ca fiind o specie
cu o vulnerabilitate
scazuta/medie. Specia este
protejata prin: Conventia de
la Berna (Anexa 3),
Directiva Habitate (Anexa
2), Lista Rosie IUCN, Legea
462. Desecarile si poluarea
zonelor umede pot constitui
o amenintare serioasa la
adresa existentei acestei
specii.
XIII.4. Legătura dintre proiect și managementul conservării ANPIC
Implementarea proiectului contribuie la menținerea cursului actual al râului Moldova și conservarea

habitatelor stabilite la nivelul terasei malului opus prin eliminarea aluviunilor acumulate în sectorul de râu
vizat.
62
XIII.5. Estimarea impactului potențial al proiectului asupra speciilor și habitatelor de

pe teritoriul ANPIC
Date privind distribuția speciilor de interes comunitar în zona amplasamentului și tipul impactului
proiectului propus la nivelul indivizilor și populațiilor acestora
Specie Prezența în zona Tipul impactului

amplasamentului
Observați Observatii Reducerea Reducerea Reducerea Reducerea Deranjul cauzat
i PM în cadrul habitatului habitatului habitatului populației de activitățile
prezentului de hrănire de odihnă reproducer la nivelul proiectului
studiu e ROSAC036
3
Lutra lutra prezentă prezentă 0 0 0 0 Da, temporar -
cca 6 luni/an
Spermophilus citellus 0 0 0 0 0 0 0
Triturus cristatus 0 0 0 0 0 0 0
Bombina bombina 0 0 0 0 0 0 0
Bombina variegata 0 0 0 0 0 0 0
Barbus meridionalis prezentă - 0,09 % din 0 0 0 Da, temporar -
suprafața cca 6 luni/an
Rhodeus sericeus amarus 0 - clasei de 0 0 0 Da, temporar -
habitate cca 6 luni/an
Gobio uranoscopus prezentă - râuri, 0 0 0 Da, temporar -
lacuri cca 6 luni/an
Sabanejewia balcanica prezentă - 1/3 sin 0 0 0 Da, temporar -
supraf cca 6 luni/an
Cobitis taenia 0 - perimetrul 0 0 0 0
Romanogobio kessleri 0 - ui este 0 0 0 0
Romanogobio situată
uranoscopus submers –
Misgurnus fossilis 0 - zonă 0 0 0
potențial
utilizată
pentru
hrănire de
speciile de
pești
-
CONCLUZIE :
Pe baza ecologiei speciilor, observațiilor din teren (realizate atât în cadrul studiilor pentru elaborarea
Planului de management al sitului, cât și ca urmare a celor efectuate pentru proiectul analizat) și
caracteristicilor activităților propuse se poate afirma că proiectul propus de S.C. BCC AGREGATE

63
BETOANE S.R.L. are asupra speciilor de interes comunitar care fac obiectul protecției în ROSAC0363
Râul Moldova între Oniceni și Mitești următorul impact :
 impact neutru (nici un impact) asupra popândăului și amfibieni (conform tabelului anterior) ;
 impact nesemnificativ determinat de deranjul cauzat de realizarea lucrărilor (excavația din mediul
acvatic) asupra unui speciei Lutra lutra ;
 conform hăților de distribuție anexe ale Planului de management al sitului în mediul lotic al râului
Moldova, în zona propusă pentru implementarea proiectului au fost identificate următoarele specii:
Barbus meridionalis, Gobio uranoscopus, Rhodeus sericeus amarus, Sabanejewia aurata, Gobio
kessleri;
 proiectul propus nu determină reducerea habitatelor utilizate pentru odihnă și reproducere utilizate
de cele 15 de specii de interes conservativ și nici nu are consecințe asupra mărimii populațiilor
acestor specii;
 implementarea proiectului afectează o suprafață de 3,7001ha din care cca 1/3 este situată submers
– zonă potențial utilizată pentru hrănire de speciile de pești, - suprafața afectată de proiectul
analizat reprezintă 0,09 % din suprafața clasei de habitate Râuri, lacuri – zone potențial favorabile
speciilor de pești de importanță comunitară.
XIV.2. Starea ecologică/potențialul ecologic și starea chimică a corpului de apă de

suprafaţă, starea cantitativă şi chimică a corpului de apă subteran
DATE HIDROLOGICE DE BAZĂ

Din punct de vedere hidrografic zona analizată este situată în bazinul hidrografic al râului Siret,
subbazin inferior de ordinul III, râu Moldova (cod cadastral XII.1.4).
Râul Moldova are o suprafaţă totală a bazinului hidrografic de 4.338 km2 şi o lungime totală a
cursului de 216 km.
Referitor la potenţialul hidric al bazinului Moldova, scurgerea de suprafaţă reprezintă cca. 20 % din
debitul multianual al Siretului. Râul Moldova are un stoc mediu multianual de cca. 1,14 mild. m3 .
Din hidrograful scurgerii medii lunare şi anuale în anii ploioşi, s-a remarcat existenţa unor valori
mari, mai ales în două perioade ale anului, respectiv lunile mai şi iulie.
În anii ploioşi, valorile debitelor medii ale lunilor de vară sunt de 5 ori mai mari decât valorile mediii
anuale, iar în sezonul rece, de 2 – 5 ori.
Debitele medii anuale pe râul Moldova în secţiunea Tupilaţi (aflată în aval de Perimetrul Boureni) cu
diverse asigurări, sunt:
- pentru asigurarea de 50 %...........................29,13 m3/s;
- pentru asigurarea de 97 %...........................11,91 m3/s.
Debitele maxime cu diferite asigurări de calcul în aceiaşi secţiune sunt:
- pentru asigurarea de 0,1 %............................2875 m3/s;
64

- pentru asigurarea de 10 %.............................1000 m3/s;
Debitele minime medii lunare, în aceiaşi secţiune, cu diferite
asigurări de calcul sunt:
- pentru asigurarea de 97 %...........................3,25 m3/s.
Alimentarea de suprafaţă şi subterană a râului Moldova se face în principal din
precipitaţii. Există, de asemenea, şi o alimentare din bazinele vecine care se realizează prin
capetele unor straturi geologice. În acelaşi timp există şi mari pierderi către bazinele
riverane precum şi transferuri de debite în alte secţiuni (Suceava, Siret, Prut).
DATE HIDROGEOLOGICE
Datorită compoziţiei granulometrice a aluvionarului, apele freatice prezintă un schimb intens cu
rezervele de apă din atmosferă şi cu cele ale hidrosfere, respectiv cu scurgerea apelor râului Moldova şi
afluenţii săi, a căror debite scad ca urmare a infiltrării (percolaţie) spre un nivel hidrostatic minim. Aceste
ape se constituie ca resurse permanente şi sunt în atenţia specialiştilor pentru a se stabili regimul hidrologic,
caracteristicile fizico - chimice şi a evalua potenţialul tehnic valorificabil. Sunt situaţii când, peste aceste
ape freatice, datorită litologiei, se suprapun straturi suprafreatice sau epidermice stocate, pentru o perioadă
redusă, în zona de aeraţie.
Apele ascendente sau captive sunt cantonate în orizonturile acvifere izolate situate între straturi
impermeabile. Pot fi considerate ape fosile, veterice, de zăcământ, cu un circuit propriu de alimentare de tip
multianual, multisecular sau chiar în timp geologic. În şesul Moldovei există o permanentă legătură râu-
freatic cu un Δt (timpul de infiltrare - percolare) pentru alimentarea stratului şi creşterea până la maximum
a nivelelor în foraje. Acest decalaj este de 20-30 zile în sectorul Păltinoasa - Timişeşti şi de până la 40-50
zile în aval de Timişeşti. Nivelul mediu lunar maxim este atins în luna iunie în cursul mijlociu (Păltinoasa,
Baia, Berchişeşti) şi în lunile iunie-iulie, în cursul inferior. Nivelurile cele mai coborâte se întâlnesc în
lunile ianuarie-februarie, când râul se alimentează în exclusivitate din subteran.
În sezonul de iarnă freaticul contribuie în cadrul surselor de alimentare cu cca. 10 % (Amăriucăi,
2000). Valorile extreme se înregistrează la Timişeşti unde amplitudinile lunare medii multianuale depăşesc
1-3 m. În anii secetoşi coborârea nivelului freatic se putea duce la valoare de 4 m. Valoarea medie
multianuală a debitelor de apă subterană este de 2050 l/s pe un sector de cca. 10-12 km (Cădere et
al.,1967).
Nivelul lunar maxim este atins în luna iunie în sectorul mijlociu al bazinului și în iunie-iulie în cursul
inferior. Cele mai scăzute niveluri se înregistrează în lunile ianuariefebruarie deoarece râul se alimentează
în exclusivitate din apele subterane.

65
Din punct de vedere chimic apele subterane se încadrează în tipul bicarbonatic calcic. Concentrațiile
de săruri în soluție sunt cuprinse între 200-700 mg/l. Prezența ionilor de Ca și Mg determină un grad de
duritate cuprins între 9,5-35 0G.
XIV.3. Obiectivul/obiectivele de mediu pentru corpul/corpurile de apă pe care se

realizează sau cu care are legătură proiectul
Conform Planului de management al BAZINULUI hidrografic Siret, obiectivele de mediu

pentru acest corp de apă sunt:
 menținerea în ”starea bună” pentru corpuri de apă naturale
 „nedeteriorarea stării” corpurilor de apă.
Elaborator studii protecția mediului.

Lăcrămioara Gabriela Zaharia

66

Memoriul de Prezentare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriul de Prezentare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MEMORIUL DE PREZENTARE

LUCRĂRI DE DECOLMATARE, REGULARIZARE ȘI

LUCRĂRI DE DECOLMATARE, REGULARIZARE ȘI

S.C. BCC AGREGATE BETOANE S.R.L. 1

I. DENUMIREA PROIECTULUI .....................................................................................................................................4

S.C. BCC AGREGATE BETOANE S.R.L. 2

Măsuri de reducere a emisiilor în aer ...................................................................................................................23

S.C. BCC AGREGATE BETOANE S.R.L. 3

Lucrări de decolmatare, regularizare și reprofilare albie minoră prin exploatarea de

II. TITULARUL INVESTIŢIEI

II. 1. Numele companiei

II. 2. Adresa poştală

S.C. BCC AGREGATE BETOANE S.R.L. 4

III. DESCRIEREA PROIECTULUI

III.1. Rezumatul proiectului

Perimetrul propus pentru executarea lucrărilor de decolmatare, regularizare și

S.C. BCC AGREGATE BETOANE S.R.L. 5

III.2. Justificarea necesităţii proiectului

Lucrarea este necesară pentru decolmatarea râului Moldova în zonă și protecția

III.3. Valoarea investiției și perioada de implementare

III.4. Planșe reprezentând limitele amplasamentului

S.C. BCC AGREGATE BETOANE S.R.L. 6

Plan de încadrare în zonă perimetrul Boureni aval

S.C. BCC AGREGATE BETOANE S.R.L. 7

Proiectul propus are următoarele caracteristici:

III.6. Profilul și capacitățile de producție

III.6.2. Capacitatea de producţie a punctului de lucru

 suprafață perimetrul de exploatare de 37001 mp albie minoră;

 se solicită aviz pentru cantitatea de 51148 mc.

III.7. Descrierea instalațiilor și a fluxurilor tehnologice

Numărul de persoane angajate este de 9: 8 muncitori (7 conducători auto și 1 operator utilaje

Fluxul tehnologic al lucrărilor de reprofilare și decolmatare cuprinde următoarele operații:

S.C. BCC AGREGATE BETOANE S.R.L.

III.8. Descrierea proceselor de producție ale proiectului propus,

Exploatarea agregatelor minerale

Punctele care delimitează perimetrul de exploatare în sistem STEREO’70

S.C. BCC AGREGATE BETOANE S.R.L.

Pentru extragerea volumelor de agregate minerale se va folosi excavatorul.

III.9. Materiile prime, energia şi combustibilii utilizaţi, modul de asigurare

Materii prime utilizate

S.C. BCC AGREGATE BETOANE S.R.L.

III.10. Racordarea la rețelele de utilități din zonă

B. Evacuarea apelor uzate.

C. Alimentarea cu energie electrică.

D. Alimentarea cu gaz metan.

S.C. BCC AGREGATE BETOANE S.R.L.

III.11. Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona

Lucrările de decolmatare și reprofilare a albiei se realizează prin excavarea aluviunilor depuse de

III.12. Căi noi de acces sau schimbarea celor existente

III.13. Resurse naturale folosite în construcție și funcționare

III.14. Metode folosite în construcție

În perioada exploatării, pe suprafaţa amplasamentului nu se va realiza nici un tip de construcţie, se

S.C. BCC AGREGATE BETOANE S.R.L.

III.15. Planul de execuție cuprinzând etapele de construire, de punere

III.16. Relația proiectului cu alte proiecte existente sau planificate

III.17. Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare

III.18. Alte activități care pot să apară ca urmare a implementării

S.C. BCC AGREGATE BETOANE S.R.L.

III.18. Alte documente cerute pentru implementarea proiectului

S.C. BCC AGREGATE BETOANE S.R.L.

IV. DESCRIEREA LUCRĂRILOR DE DEMOLARE NECESARE

IV.1. Planul de execuție al lucrărilor de demolare, de refacere și

IV.2. Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului