Sunteți pe pagina 1din 83

RAPORT PRIVIND IMPACTUL

ASUPRA MEDIULUI ASUPRA


MEDIULUI

LUCRĂRI DE DECOLMATARE, REPROFILARE ALBIE


MINORĂ A RÂULUI SIRET ŞI REGULARIZAREA SCURGERII,
PRIN EXPLOATARE DE NISIP ŞI PIETRIŞ, PERIMETRUL
MOVILENII DE SUS 3, COMUNA MOVILENI, JUD. GALAŢI

TITULAR

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. TECUCI

2012
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA


MEDIULUI

Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a


râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de
nisip şi pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna
Movileni, jud. Galaţi

TITULAR

S.C. VERTICAL CONSTRUCT SRL TECUCI

elaborator studii pentru protecţia mediului


dr. biolog. Zaharia Lăcrămioara

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


2
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi

CUPRINS

INTRODUCERE ................................................................................................................................... 5
I. INFORMAŢII GENERALE .................................................................................................................. 8
1.1. INFORMAŢII DESPRE TITULARUL PROIECTULUI .............................................................................................. 8
1.2. INFORMAŢII DESPRE AUTORUL RAPORTULUI PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI ............................................ 8
1.3. DENUMIREA PROIECTULUI........................................................................................................................ 8
1.3. DESCRIREA PROIECTULUI.......................................................................................................................... 8
I.4. INFORMAŢII PRIVIND PRODUCŢIA ŞI RESURSELE ENERGETICE FOLOSITE ............................................................ 10
I.5. INFORMAŢII DESPRE MATERIILE PRIME, SUBSTANŢELE SAU PREPARATELE CHIMICE FOLOSITE ............................... 12
I.6. INFORMAŢII DESPRE POLUANŢII FIZICI ŞI BIOLOGICI CARE AFECTEAZĂ MEDIUL, GENERAŢI DE ACTIVITATEA PROPUSĂ 12
I.7. ALTE TIPURI DE POLUARE FIZICĂ SAU BIOLOGICĂ ......................................................................................... 13
I.8. DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE DE TITULARUL PROIECTULUI ............................................. 13
I.9. LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ A PROIECTULUI................................................................................................. 14
I.10. INFORMAȚII PRIVIND CONECTAREA LA INFRASTRUCTURA EXISTENTĂ ............................................................. 15
II. PROCESUL TEHNOLOGIC .............................................................................................................. 16
II. 1. FLUXUL TEHNOLOGIC AL EXPLOATĂRII DE AGREGATE MINERALE ................................................................... 16
III. DEŞEURI - GENERAREA, MANAGEMENTUL, ELIMINAREA ŞI RECICLAREA DEŞEURILOR.................. 19
IV. IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA ELEMENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTUIA23
IV.1. IMPACTUL ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU APĂ. ....................................................................................... 23
IV.1.1. Hidrologie şi hidrogeologie ..................................................................................................... 23
IV.1.2. Impactul potenţial asupra factorului de mediu apă în perioada de construcţie .................... 26
IV.1.3. Impactul potenţial asupra factorului de mediu apă în perioada de funcţionare.................... 29
IV.1.4. Măsuri de protecţie a factorului de mediu apă ...................................................................... 29
IV.2. AERUL ............................................................................................................................................... 30
IV.2.1. Clima ....................................................................................................................................... 30
IV.2.2. Calitatea factorului de mediu aer ........................................................................................... 31
IV.2.1. Potenţiale surse de poluare a aerului ..................................................................................... 32
IV.2.2. Protecţia factorului de mediu aer ........................................................................................... 34
IV.3. ZGOMOTUL ŞI VIBRAŢIILE ...................................................................................................................... 35
IV.4. SOLUL ............................................................................................................................................... 37
IV.4.1. Localizarea terenului şi a vecinătăţilor ................................................................................... 37
IV.4.2. Utilizarea terenului şi a construcţiilor de pe amplasament .................................................... 37
IV.4.3 Solul prezent pe amplasament................................................................................................. 38
IV.4.4. Impactul potenţial asupra factorului de mediu sol în perioada de construcţie ...................... 38
IV.4.5. Impactul potenţial asupra factorului de mediu sol în perioada de funcţionare ..................... 38
IV.4.5. Modalităţi de reducere a impactului asupra factorului de mediu sol..................................... 39
IV.5. GEOMORFOLOGIA ............................................................................................................................... 39

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


3
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi
IV.6. GEOLOGIA ......................................................................................................................................... 39
IV.7. VEGETAŢIA......................................................................................................................................... 41
IV.9. BIODIVERSITATEA ................................................................................................................................ 44
IV.9.1. Concluziile studiului de evaluare adecvată ............................................................................. 49
IV.9.2. Identificarea şi evaluarea impactului asupra biodiversităţii................................................... 68
IV.9.3. Evaluarea impactului cumulativ a proiectului propus cu alte proiecte................................... 69
IV.10. PEISAJUL ......................................................................................................................................... 71
IV.11. MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC ............................................................................................................. 71
IV.12. CONDIŢII CULTURALE ŞI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL ........................................................................ 71
V. MĂSURI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI.............................................................................. 72
VI. MONITORIZAREA ....................................................................................................................... 73
VII. SITUAŢII DE RISC ....................................................................................................................... 74
VIII. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR.................................................................................................... 74
IX. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC ............................................................................................. 75

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


4
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi

INTRODUCERE

Studiul de evaluare a impactului a fost realizat în concordanţă cu prevederile


ordinului 863/2003 al Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului privind aprobarea
ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii – cadru de evaluare a impactului
asupra mediului şi a tuturor legilor, hotărârilor de guvern şi ordonanţelor de urgenţă
conexe acestui ordin dintre care menţionăm OUG 57/2007 privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice aprobată
prin Legea 49/2011, ordonanţa 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie
specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în
România modificată prin H.G. 971/2011 și ordinul M.M.D.D. nr. 2387/2011
Pentru elaborarea studiului de faţă a fost consultată legislaţia din domeniile
protecţiei mediului şi a ariilor naturale protejate, protecţiei şi conservării biodiversităţii,
precum şi conform directivelor comunitare în domeniu.
Următoarele acte normative au constituit baza legală a studiului:
· O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 265/2006, cu completările şi modificările ulterioare;
· O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice;
· Legea 4/ 2011privind aprobarea OUG 57/2007;
· H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială
avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în
România;
· Ordinul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile privind instituirea
regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca
parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, nr.
1967/2007, care transpune Directiva Habitate;
· Directiva Europeană Păsări şi Directiva Europeană Habitate;
· Ordinul Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului privind aprobarea ghidurilor
metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului
asupra mediului, nr. 863/2003;
Conform O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare,
în cazul proiectelor care se supun evaluării impactului asupra mediului, este necesară
şi evaluarea efectelor potenţiale asupra biodiversităţii şi habitatelor care fac
obiectul protecţiei şi conservării ariilor naturale protejate de interes comunitar.
Obiectivele acestui studiu sunt:
1. prezentarea activităţii de extracţie a agregatelor de pietriş şi a nisipului în
vederea comercializării agregatelor minerale rezultate către diverşi
beneficiari,

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


5
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi
2. prezentarea modificărilor fizice care rezultă din implementarea proiectului;
3. prezentarea potenţialelor surse de poluare a factorilor de mediu;
4. evidenţierea impactului pe care această activitate poate să îl producă
asupra factorilor de mediu şi asupra biodiversităţii speciilor care au
habitatul în ROSCI 0162 - Lunca Siretului Inferior precum şi în ROSPA
0071- Lunca Siretului Inferior.
Aceste obiective se realizează prin:
· identificarea amenajărilor de infrastructură necesare în perioada de
construcţie, funcţionare şi dezafectare;
· studiul aspectelor legate de extragerea, depozitarea temporară şi transportul
materialului aflat în exploatare;
· identificarea surselor care pot afecta calitatea apelor de suprafaţă;
· identificarea surselor care pot afecta calitatea apelor freatice pe amplasament
în scopul respectării prevederilor în domeniul protecţiei calităţii apelor freatice;
· identificarea surselor de poluare care pot afecta factorul de mediu sol;
· identificarea surselor de poluare care pot afecta factorul de mediu aer;
· identificarea, descrierea şi stabilirea aspectelor care ar putea afecta habitatul
speciilor de plante şi animale care fac obiectul protecţiei şi conservării ROSCI
0162 - Lunca Siretului Inferior precum şi a ROSPA 0071- Lunca Siretului
Inferior, în special:
- identificarea, descrierea şi cuantificarea posibilului impact
asupra vieţuitoarelor din vecinătatea sau din perimetrul ROSCI
0162 - Lunca Siretului Inferior precum şi din ROSPA 0071-
Lunca Siretului Inferior;
- stabilirea măsurilor de reducere a posibilului impact asupra
habitatului vieţuitoarelor în general, şi a speciilor care fac
obiectul protecţiei şi conservării, în special;
- evaluarea şi analiza soluţiilor alternative.
Realizarea evaluării impactului asupra mediului a fost solicitată în cadrul
procedurii de emitere a în procedura de emitere a Acordului de mediu de către Agenţia
Regională pentru Protecţia Mediului Galaţi. Raportul privind impactul asupra mediului a
fost realizat conform metodologiei indicată in Ordinul MAPM nr. 863/2002. Studiul de
evaluare a impactului asupra mediului este realizat în baza prevederilor Ordinului nr.
135 din 2010 privind aprobarea condiţiilor de elaborare a raportului de mediu, raportului
privind impactul asupra mediului, bilanţului de mediu, raportului de amplasament,
raportului de securitate şi studiului de evaluare adecvată.
Pentru efectuarea studiului de evaluare au fost utilizate informaţii referitoare la
amplasamentul obiectivului şi la zonele învecinate care ar putea fi afectate de
activitatea desfăşurată în zona de extracţie a agregatelor.
În scopul realizării acestei documentaţii au fost parcurse etapele cuprinse în
Ordinul 863 /2003 privind procedura-cadru de evaluare a impactului asupra mediului.
În acest scop au fost consultate materialele puse la dispoziţie de conducerea

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


6
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi
societăţii, au fost făcute cercetări de birou care au constat în analiza informaţiilor
colectate din documente (date referitoare la starea trecută, actuală a amplasamentului,
proiectul investiţiei, planuri de situaţie) şi consultări cu factorii locali. Informaţiile
referitoare la caracteristicile ecosistemelor, relief şi factori de mediu specifici regiunii şi a
particularităţilor comunităţii locale au fost preluate cu ocazia deplasărilor în teren.
În concluzie, scopul acestei evaluării a impactului asupra mediului a fost de
a identifica, descrie şi stabili, în funcţie de obiectivele de conservare şi în conformitate
cu legislaţia în vigoare, efectele directe şi indirecte, sinergice, cumulative, principale şi
secundare care decurg din desfăşurarea activităţilor de extracţie a agregatelor minerale
pentru din perimetrul Movilenii de Sus 3, comuna Movileni, asupra ROSCI 0162 -
Lunca Siretului Inferior şi a ROSPA 0071- Lunca Siretului Inferior.

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


7
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi

I. INFORMAŢII GENERALE

1.1. Informaţii despre titularul proiectului


Acest studiu a fost elaborat pentru S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L.
TECUCI, societate cu capital privat care are prevăzută în actul constitutiv al societăţii
şi activitatea – extracţie a pietrişului şi nisipului - cod CAEN 0812.
Datele de identificare a societăţii sunt următoarele:
· Adresa sediului: sediul in Tecuci, judeţul Galaţi, str. Prundului, nr. 27, ap. 1,
ap. 10.,
· Cod unic de înregistrare : 19038227;
· O.R.C: J 17/1523/2000;
· Persoană de contact: Cristina Ulerencu
· Telefon: 0764706659, 0735629695

1.2. Informaţii despre autorul raportului privind impactul asupra


mediului
Datele de identificare a expertului evaluator de mediu care a realizat prezentul studiu:
Elaborator autorizat de studii de protecţia mediului
Zaharia Lăcrămioara Gabriela,
persoană fizică autorizată înscrisă în Registrul Naţional al elaboratorilor de studii pentru
protecţia mediului postat pe site-ul Ministerului Mediului şi pădurilor
(http://www.mmediu.ro/protectia_mediului/legislatie_orizontala.htm), la poziţia nr. 321.
Adresa: str. Iosif Cocea, bl. 12, sc. B, ap. 14, Bacău;
Telefon: 0745232499, Fax:0334415217
e-mail: lacraro@yahoo.com

1.3. Denumirea proiectului


Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea
scurgerii, prin exploatare de nisip şi pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3,
comuna Movileni, jud. Galaţi

1.3. Descrirea proiectului

1.3.1 Necesitatea şi oportunitatea proiectului

Investiţia este oportună pentru dezvoltarea economică a zonei deoarece


determină apariţia unor noi locuri de muncă atât pe plan local cât şi în general la nivel
sectorului reprezentat de realizarea diferitelor tipuri de construcţii şi dezvoltări ale
infrastructurii.

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


8
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi
Prin exploatarea nisipului şi a pietrişului din perimetrul solicitat va contribui la
refacerea infrastructurii căilor de transport rutier.
Exploatarea nisipurilor şi a pietrişurilor din aceasta zonă va conduce la atragerea
râului Siret către malul stâng, în acest mod stopându-se eroziunea de mal care se
dezvolta la malul drept.
Din punct de vedere al gospodăririi apelor, extracţia se încadrează în Schema
cadru de amenajare a bazinului hidrografic al râului Siret.
Fiind situat în extravilanul localităţii Movileni nu se pune problema încadrării în
Planul de Urbanism.
Lucrările de excavare pot fi asimilate cu lucrări de decolmatare a albiei
minore şi de reprofilare a traseului acesteia, în acest mod lucrările încadrându-se în
prevederile Legii 112 de modificare şi completare a Legii apelor nr. 107/1996, art. 33, al
2 “dreptul de exploatare al agregatelor minerale din albiile râurilor sau malurilor
cursurilor de apă, cuvetelor lacurilor, bălţilor prin exploatări organizate se acorda de
autoritatea de gospodărirea apelor numai în zonele ce necesita decolmatarea,
reprofilarea albiei şi regularizarea scurgerii.
La nivel zonal exploatarea agregatelor din perimetrul Movilenii de Sus 3 va
determina apariţia unui producător de balast asigurând satisfacerea necesarului de
nisip şi pietriş pentru construcţii private şi publice la nivel local. Prezenţa unui număr
mai mare de societăţi care valorifică agregatele minere are un impact pozitiv din punct
de vedere economic prin formarea unei pieţi concurenţiale reale cu efecte benefice
asupra economiei locale.

1.3.1.1 Descrierea proiectului

Perimetrul nou propus pentru exploatare se află în albia minoră a râului Siret, pe
malul stâng, pe teritoriul localităţii Movileni, comuna Movileni, judeţul Galaţi, la peste 1
500 m aval de barajul de la Movileni. Suprafaţa este în cuprinsă în categoria teren
neproductiv fiind de fapt o plaja şi grinduri inundabile la ape mari, având o mobilitate
continuă.
Exploatarea nisipului şi pietrişului din zăcământul Movilenii de Sus 3 se va face
ţinând cont de:
· caracteristica zăcământului - faptul că fracţiunile cu diametrul 0-3 mm au o
prezenta însemnată, celelalte fracţii având o prezenţă aproximativ egală;
· zăcământul are nivelul hidrostatic situat în jurul adâncimii de 0,4 – 0,7 m, în
unele situaţii se extrage nisip şi pietriş din zone acoperite cu apă;
· mărimea pilierilor de siguranţa faţă de malul stâng – minim 150 m,
Astfel în cadrul perimetrului concesionat, înainte de începerea exploatării
propriu-zise se va stabili panoul din care se va extrage.
Dimensiunile panoului se vor alege ţinând cont de volumul preconizat a fi extras
şi adâncimea medie de extracţie. Colţurile panoului se vor borna.
Apoi ţinând cont de sensul de curgere al apei, se va împărţi acest panou în 4
sectoare, în funcţie de cantităţile preconizate a fi extrase în fiecare trimestru, începând
din aval către amonte.
Etapa următoare consta în împărţirea fiecărui sector în fâşii longitudinale paralele
cu sensul de curgere al apei, care vor fi marcate cu ţăruşi sau fanioane.
Lungimea acestor fâşii longitudinale va fi de 160 m, iar lăţimea de 5 m, în funcţie
de raza de acţiune a excavatorului, iar în cadrul acestor fâşii longitudinale se vor trasa

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


9
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi
felii transversale.
Lucrările de exploatare ale agregatelor minerale din cadrul Movilenii de Sus 3
sunt următoarele:
· bornarea perimetrului de extracţie;
· delimitarea fâşiilor de exploatare;
· îndepărtarea copertei;
· excavarea agregatelor minerale într-o singură treaptă până la adâncimea
maximă de 3 m;
· încărcarea şi transportul nisipului şi pietrişului.
Lucrările de recalibrare şi decolmatare se vor desfăşura în perioada 2012 - 2013.
Pentru perioada 2012 - 2013 este programată exploatarea unui volum de 50 000
mc, defalcat pe trimestre astfel:

Trim III 2012 = 3.000 mc.


Trim IV 2012 = 10.000 mc.
Trim I 2012 = 25.000 mc
Trim II 2012 = 12.000 mc.

I.4. Informaţii privind producţia şi resursele energetice folosite

Societatea comercială VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. are prevăzut în actul


constitutiv printre obiectele secundare de activitate şi extracţia pietrişului şi nisipului.
Cantitatea de nisip şi balast propusă spre exploatare din perimetrul Movilenii de
Sus 3 este de 50 000 mc de nisip şi pietriş pentru perioada 2012 – 2013.
Resursele energetice necesare desfăşurării extracţiei agregatelor sunt
reprezentate de combustibili pentru alimentarea utilajelor. Acestea vor fi alimentate la
staţiile de distribuţie a carburanţilor.

Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor energetice

Producţia Resurse folosite în scopul asigurării producţiei


Denumirea Cantitatea Denumirea Cantitatea Furnizori
Agregate 50.000 mc Motorină 50 t./an Staţii autorizate de
minerale distribuţie a carburanţilor
Ulei hidraulic 15 l/ an Furnizor autorizate
Ulei de trasmisie 25 l/an

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. va extrage agregatele minerale exploatate


din perimetrul Movilenii de Sus 3 pe care la va valorifica în stare brută sau sortate.
În perioada 2012 – 2013 se propune exploatarea unui volum de este de 50 000
mc agregate minerale din perimetrul menţionat mai sus, adâncimea maximă de
executare a săpăturilor va fi de 3,3 m.
Agregatele minerale extrase au, din punct de vedere mineralogic, următoarea

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


10
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi
compoziţie: gresii cuarţoase şi cuarţitice, calcare şi marnocalcare.
Zăcământul de nisipuri şi pietrişuri este de tip aluvionar şi aparţine holocenului
superior. Sub aspect morfologic zona studiată cuprinde lunca Siretului.
Constituţia litologică este realizată în principal din nisipuri şi pietrişuri.
Zăcămintele au o compoziţie granulometrică caracteristică acumulărilor de
nisipuri şi pietrişuri cu bolovăniş (STAS 1273/74) care este prezentată în tabelele de
mai jos.
Compoziţia granulometrică indică prezenţa unor acumulări de agregate cu parte
levigabilă redusă cca. 5 % iar distribuţia celor trei fracţii care alcătuise zăcământul este
următoarea :
· nisip 0,05- 3,0 mm = 23 %
· pietriş 3,0 -20,0 mm = 37 %
· bolovaniş >20 mm = 35 %.
O caracteristică a acestui zăcământ o constituie proporţia aproximativ egală a
pietrisului 3-20 mm (37%) şi a bolovanisului >20 mm (35%).
Sorturile se încadrează în prevederile STAS 1243/74.
Prin sortare se pot obţine următoarele sorturi:
· pietriş 0-3 mm 23%
· pietriş 3-7 mm 15%
· pietriş 7-16 mm 20%
· pietriş 16-31 mm 20%
· pietriş 31-71 mm 17%.
Caracteristici fizico-chimice :
· conţinut nul în corpuri străine;
· conţinutul înfragmente de argilă este < 1 %;
· paietele de muscovit, submilimetrice, sunt în proporţie de până la 0,2 %:
· materia cărbunoasă este absentă;
· humus - culoare galbenă;
· săruri solubile până la 0,25 %;
· sulfuri, sulfaţi - urme slabe;
Caracteristici fizico-mecanice:
· densitate aparentă: 2500 - 2600 kg/mc;
· densitate în grămadă în stare afânată: 1970 kg/mc;
· densitate în grămadă în stare îndesată: 2160 kg/mc;
· porozitate aparentă: 1,48 -1,96 %;
· rezistenţă la strivire: 72,0 - 78,0 %;
· rezistenţă la îngheţ: 0,9 2,4 %;
· volum de goluri ; 26-30%.
Din datele prezentate mai sus rezultă că agregatele minerale prezintă caracteristici
care se încadrează în limitele STAS 1687/84.
Domenii de utilizare
Caracteristicile de rezistenţă ale nisipurilor şi pietrişurilor din zăcământul
Movilenii de Sus 3 şi ale sorturilor granulometrice obţinute prin spălare - sortare sunt
corespunzătoare pentru utilizare la fabricarea betoanelor sau la lucrări de drumuri,
valorile acestora fiind în conformitate cu prevederile STAS 662-89 Agregate naturale de
balastiera pentru lucrări de drumuri şi STAS 1667-76 Agregate naturale grele pentru

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


11
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi
betoane şi mortare cu lianţi minerali.
Produsele miniere comercializabile rezultate din activitatea de extracţie a
nisipurilor şi pietrişurilor în balastiera Movilenii de Sus 3 sunt:
· produs minier brut - balastul
· ca material de îmbunătăţire a terenurilor de fundare metoda ploturilor şi a
pernelor de balast;
· ca materie primă pentru betoanele inferioare de clasa Bc 3,5 - Bc 7,5;
· balast pentru straturi de fundare drumuri;
· balast stabilizat cu lianţi minerali pentru straturi rutiere;

I.5. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele


chimice folosite

În perioada de extracţie a agregatelor minerale se va utiliza motorină– substanţă


încadrată conform OUG 200/2000 în categoriile substanţe inflamabile şi periculoase
pentru mediul înconjurător. În cazul unor deversări accidentale aceste substanţe pot
determina impurificarea factorilor de mediu sol şi apă. Cantităţile de carburanţi din
rezervoarele utilajelor sunt reduse şi nu pot produce poluări majore ale mediului
înconjurător.

Denumirea Cantitatea Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau a


materiei prime, a anuală/existentă în stoc preparatelor chimice
substanţei sau a
preparatului Categorie Periculozitate Faze de risc
chimic
Motorină 50 t/an – nu sunt stocuri Inflamabilă R10-23
pe amplasament P
Risc de
explozie

I.6. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează


mediul, generaţi de activitatea propusă

Conform Ordinului 863 în acest subcapitol se solicită informaţii cu privire la


poluanţii fizici (zgomot, radiaţie electromagnetică, radiaţie ionizantă) şi biologici
(microorganisme: viruşi, bacterii, ciuperci patogene, paraziţi) care sunt generaţi pe
amplasament şi pot afecta factorii de mediu.
Pentru implementarea proiectului, în perioada de exploatare a agergatelor
minerale, pe suprafaţa amplasamentului se vor produce zgomote determinate de
funcţionarea utilajelor și mijloacelor de transport folosite.

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


12
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi
Informaţii despre poluarea fizică generată de activitate
Poluarea calculată Măsuri de
Nr CMA produsă de activitatea eliminare/reducere
Tipul surse pentru Poluare desfăşurată a poluării
Sursa de poluare
poluării de om şi de fond La nivelul
Pe
poluare mediu primului
amplasament
receptor
Perioada de construcţie
Buldozer
2 105 dB(A) Menţinerea utilajelor
Poluare Încărcător frontal 50 sub 30
1 40 dB(A) 115 dB(A) în condiţii normale de
fonică Draglină dB(A) dB(A)
2 107 dB(A) funcţionare
Autocamioane

I.7. Alte tipuri de poluare fizică sau biologică

Nu este cazul.

I.8. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul


proiectului

Alternative de amplasament.
Problema analizei mai multor alternative pentru amplasament nu a fost necesară,
amplasarea fiind impusă de necesitatea îndepărtării materialului aluvionar de pe malul
stâng şi corectarea cursului râului Siret în scopul evitării erodării malului drept.
Exploatarea controlată a agregatelor minerale în acest perimetru va asigura
atragerea curentului principal al apei pe un şenal realizat către malul stâng şi protejarea de
eroziune a malului drept.

Alternative de execuție.
Tehnologia de extracție a agregatelor minerale constă în excavarea aluviunilor
depuse în fâșii de la firul apei către mal și din val către amonte.

Alternative de transport.
Accesul în perimetrul de exploatare se realizează din drumul județean ce leagă
localitatea Movileni de localitățile Cosmești și Barcea, pe un drum de exploatare în
lungime de cca 600 m. N

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


13
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi

I.9. Localizarea geografică a proiectului


Perimetrul de exploatare al agregatelor minerale de râu propus este situat în
albia minoră a râului Siret, în plaja formată spre malul stâng, aval de barajul care s-a
dat în folosința pe râul Siret, în secțiunea Movileni ( peste 1,5 Km).
Suprafața solicitată este delimitate puncte ale căror coordonate în sistem
STEREO 70 sunt
Coordonatele STEREO 70 ale amplasamentului
Punctul Coordonate Stereo 70
X Y
1 477 143 682 941
2 477 267 683 091
3 477 196 683 394
4 477 127 683 294
5 477 066 683 261

Amplasamentul perimetrului de exploatare

Din punct de vedere administrativ amplasamentul balastierei se află pe teritoriul


comunei Movileni, judeţul Galați, în albia minoră a râului Siret, între bornele C.S.A 83
și 84.

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


14
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi

I.10. Informații privind conectarea la infrastructura existentă

A. Alimentarea cu apă.
Pe suprafaţa amplasamentului nu există şi nu vor fi realizate reţele de alimentare
cu apă în perioada de excavaţie a agregatelor minerale. În procesul tehnologic de
extracţie a agregatelor minerale nu este necesară alimentarea cu apă. Apa necesară
personalului va fi asigurată de S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. TECUCI prin
aprovizionarea angajaţilor care deservesc utilajele de pe amplasament cu apă plată
îmbuteliată în P.E.T.-uri.
Recipienţii goliţi vor fi reutilizaţi în acelaşi scop, iar ulterior vor fi colectaţi şi
predaţi unui operator economic autorizat din punct de vedere al protecţiei mediului să
preia acest tip de deşeu.

B. Evacuarea apelor uzate.


În etapa excavării agregatelor minerale, pe suprafaţa amplasamentului nu există
şi nu vor fi amenajate reţele de canalizare deoarece din procesul tehnologic nu vor
rezulta ape uzate.
Pe suprafața perimetrului proiectului nu vor rezulta ape menajere uzate. Apa
menajeră uzată rezultată în urma satisfacerii necesităților minime de igienă ale
personalului implicat în lucrările de reprofilare a albiei va fi eliminată prin dotările stației
de sortare amplasată la o distanță de cca 600 m față de perimetrul propus pentru
implementarea proiectului.
Apele pluviale care vor cădea pe suprafaţa perimetrului Movilenii de Sus 3 se
infiltrează datorită permeabilităţii mari a substratului fără a modifica proprietăţile fizico-
chimice ale apei freatice.

C. Alimentarea cu energie electrică.


Pe suprafaţa amplasamentului nu există reţele de alimentare cu energie
electrică.
În perioada excavării agregatelor minerale nu se vor realiza reţele de alimentare
cu energie a amplasamentului.

D. Alimentarea cu gaz metan.


Pe suprafaţa amplasamentului nu există reţele de alimentare cu gaz metan.
În perioada excavării agregatelor minerale nu se vor realiza reţele de alimentare
cu gaz metan a amplasamentului.

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


15
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi

II. PROCESUL TEHNOLOGIC

Societatea comercială S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. va desfăşura pe


suprafaţa perimetrului lucrări de extragerea nisipului şi pietrişului în vederea valorificării
acestora în stare brută sau sortate. Perimetrul în care se va desfăşura exploatarea este
amplasat în albia majoră a râului Siret .
Regimul de lucru este de 8 - 10 ore/zi, 5 zile /săptămână, aproximativ 200
zile/an. În perioadele cu precipitaţii importante şi în cele de îngheţ, nu se excavează. Pe
suprafaţa perimetrului de exploatare vor lucra 4 angajaţi.

II. 1. Fluxul tehnologic al exploatării de agregate minerale

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. va realiza excavaţii pe o adâncime medie


de 2,6 m și o adâncime maximă de 3,3 m fără a depăși talvegul albiei în zonă.
Activitatea de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movilenii de Sus
3 se va desfăşura în următoarele etape:
a) lucrări de deschidere;
b) lucrări de exploatare;
c) lucrări de prelucrare;
d) protecţia zăcământului;
e) lucrări de închidere.
a) Lucrările de deschidere şi pregătire sunt minore şi se referă la accesul la
zăcământ şi crearea frontului de lucru, cu respectarea pe durata exploatării a limitelor
topografice impuse şi a tehnologiei de derocare mecanică, încărcare şi transport.
Lucrările de deschidere pentru exploatarea agregatelor de pe amplasamentul Movilenii
de Sus 3:
· căile de acces sunt amenajate;
· bornarea perimetrului de exploatare;
· suprafaţa perimetrului nu este acoperită de vegetaţie deci nu sunt
necesare lucrări de îndepărtare a covorului vegetal sau de decopertare.
b) Lucrări de exploatare
În cadrul perimetrului concesionat se va stabili panoul din care se va extrage.
Dimensiunile panoului se vor alege ținând cont de volumul preconizat a fi extras și
adâncimea medie de extracție. Colțurile panoului se vor borna.
Apoi ținând cont de sensul de curgere al apei, se va împarți acest panou în 4
sectoare, în funcție de cantitățile preconizate a fi extrase în fiecare trimestru, începând
din aval către amonte.

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


16
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi
Etapa următoare consta în împărțirea fiecărui sector în fâșii longitudinale paralele
cu sensul de curgere al apei, care vor fi marcate cu țăruși sau fanioane.
Lungimea acestor fâșii longitudinale va fi de 160 m, iar lățimea de 5 m, în funcție
de raza de acțiune a excavatorului, iar în cadrul acestor fâșii longitudinale se vor trasa
felii transversale.
Direcția de avansare va fi din aval spre amonte și de la firul apei spre malul
stâng, în acest mod realizându-se un nou curs al apei cu caracteristici hidraulice
corelate cu panta și debitul râului, în aval și amonte de perimetru.
Excavatorul va înainta prin retragere succesiva dinspre aval spre amonte,
deplasându-se pe mijlocul fâșiilor transversale.
Prin retragere succesiva în fâșii paralele cu râul se favorizează depunerea de
material solid și regenerarea resursei în cazul producerii unor viituri.
Între feliile transversale este recomandabil a se lăsa praguri de colmatare pentru
a se diminua procesul de eroziune regresivă și a se stimula procesul de depunere.
Activitatea de a extracţia nisipului şi pietrişului se va desfăşura după următoarea
tehnologie de exploatare:
· trasarea fâșiilor de exploatare, conform planului de situație și
materializarea lor în teren;
· deplasarea prin autopropulsie și fixarea excavatorului în prima fâșie de
exploatare;
· excavarea în cadrul fâșiilor cu ajutorul excavatorului, din aval către
amonte și dinspre firul apei spre malul stâng și depozitarea temporară a
materialului lateral (2-3 ore);
· încărcarea materialului depozitat în autobasculante de 16 t;
· nivelarea cu buldozerul S 1200 în anumite situații când se impune aceasta
operație;
· transportul nisipului și pietrișului direct la beneficiari sau la lucrările firmei.
Observații:
· în perimetru nu este autorizată realizarea de depozite intermediare în
albie;
· numărul fâșiilor longitudinale și lungimea acestora se va stabili în funcție
de volumul ce se va extrage în fiecare trimestru, luând în calcul și
adâncimea de excavație stabilita prin autorizația de gospodărire a apelor.
c) Lucrări de prelucrare
Agregatele de balastieră extrase din perimetrul Movilenii de Sus 3 se valorifica fie
în stare brută cu furnizare directă la beneficiari sau după ce au fost prelucrate în stația
de sortare a societății comerciale situată la cca 600 m.
Compoziţia mineralogică a elementelor de pietriş şi bolovăniş este alcătuită din
cuarţ, cuarţite, gresii şi calcare cu un grad de rotunjire avansat.

d) Protecţia zăcământului
Pentru implementarea proiectului menţionat, ţinând cont de volumul rezervei de
agregate minerale estimat în Studiul Tehnic Zonal, volumul solicitat a se exploata, din

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


17
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi
perimetrul Movilenii de Sus 3, va fi de 50.000 mc.
În ceea ce priveşte protecţia zăcământului, exploatarea stratului de balast se va
efectua numai din aval spre amonte, în fâşii longitudinale paralele, pe toată suprafaţa
zonei de exploatare, fără a se afecta talvegul albiei prin crearea de concavităţi sau
depozite, astfel încât, zona să nu fie dezechilibrată din punct de vedere al eroziunii.
Prin dirijarea corectă a exploatării se va realiza decolmatarea, reprofilarea şi
regularizarea cursului râului Siret, în acest sector al albiei minore.
Pentru a evita poluarea zăcămintele de pe suprafaţă şi din zonă cu uleiuri şi
hidrocarburi rezultate din funcţionarea defectuoasă a utilajelor sau autocamioanelor vor
fi luate următoarele măsuri:
· vor fi utilizate numai utilaje terasiere şi autocamioane cu inspecţiile tehnice
efectuate la zi;
· personalul care deserveşte utilajele va verifica buna funcţionare a
acestora şi va anunţa imediat eventualele defecţiuni;
· utilajele defecte vor fi îndepărtate de pe suprafaţa amplasamentului;
· nu se vor realiza intervenţii de întreţinere şi reparare a utilajelor şi
autocamioanelor pe suprafaţa amplasamentului.

e) Lucrări de închidere
În momentul închiderii lucrărilor de reprofilare a albiei, secţiunea de scurgere a
râului Siret pe acest tronson va fi eliberată de aluviunile acumulate.
La finalizarea exploatării, beneficiarul va executa următoarele lucrări:
· nivelarea perimetrului de exploatare;
· îndepărtarea utilajelor de pe amplasament.

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


18
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi

III. DEŞEURI - GENERAREA, MANAGEMENTUL,


ELIMINAREA ŞI RECICLAREA DEŞEURILOR

III.1. Deşeuri generate


Din activitatea de decolmatare şi reprofilare a albiei minore a râului Siret, în
perimetrul supus analizei, pot rezulta următoarele tipuri de deşeuri:
· deşeuri tehnologice provenite din activitatea de exploatare;
· deşeuri menajere provenite de la personalul implicat în proiect;
· deşeuri de ambalaje (PET-uri).
Deşeuri tehnologice
Ca urmare a folosirii utilajelor terasiere şi a mijloacelor de transport, pe perioada
derulării activităţii de extracţie şi transport a agregatelor minerale rezultă următoarele
deşeuri tehnologice:
· uleiuri uzate pentru mijloacele de transport auto şi pentru utilaje – 10 l/an;
· anvelope uzate – 4 bucăţi;
Deşeul inert rezultă de la îndepărtarea stratului de aluviuni argiloase şi din
materialul levigabil, bolovani care pot fi interceptaţi în anumite zone.
Deşeuri menajere
Deşeurile menajere organice care rezultă de la personalul care asigură
exploatarea şi transportul agregatelor minerale – 10 kg/lună X 8 luni de lucru efectiv =
80 kg.
Deşeuri de ambalaje
PET-uri – 2,5 kg/lună X 8 luni de lucru efectiv = 20 kg.
Pentru gestionarea corespunzătoare a tuturor categoriilor de deşeuri generate,
titularul proiectului are următoarele obligaţii:
· să respecte prevederile legale în domeniu, cu scopul evitării daunelor
aduse mediului, biodiversităţii şi oamenilor;
· să ţină evidenţa tuturor categoriilor de deşeuri generate şi a modului de
eliminare a acestora;
· să instruiască angajaţii care vor deservi perimetrul de exploatare, în
vederea gestionării în mod corespunzător a tuturor categoriilor de deşeuri
generate.

Deşeuri tehnologice
Uleiuri uzate
Aceste deşeuri fac parte din categoria deşeurilor periculoase - cod - 13 02 05*
Uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie şi de ungere.
Schimburile periodice de ulei se vor realiza în service iar în cazul apariţiei unei
defecţiuni care necesită intervenție imediată scurgerile vor fi captate într-un recipient

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


19
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi
etanș și utilajul/mijlocul de transport va fi transportat la o unitate service pentru
remedierea defecțiunii. Uleiul/carburantul colectat în urma defecțiunii va fi predat la
unitatea care va realiza reparațiile.
Schimburile de ulei la mijloacele auto se va face în unităţi de profil autorizate
d.p.d.v. al protecţiei mediului să achiziţioneze acest tip de deşeu.
Anvelope uzate
Anvelopele uzate sunt deşeuri reciclabile, rezultate ca urmare a schimbării
anvelopelor uzate la mijloacele auto şi vor fi predate o dată cu achiziţionarea celor noi,
în caz contrar, anvelopele uzate vor fi colectate pe o suprafaţă impermeabilizată în
incinta sediului beneficiarului proiectului şi vor fi predate unui operator economic
autorizat d.p.d.v. al protecţiei mediului să achiziţioneze acest tip de deşeu.
Modul de gestionare a anvelopelor uzate este reglementat de:
· OUG nr. 16 din 26 ianuarie 2001 privind gestionarea deşeurilor industriale
reciclabile, actualizată şi republicată, şi care este în vigoare începând cu
data de 21 ianuarie 2007;
· HG nr. 170 din 12 februarie 2004 privind gestionarea anvelopelor uzate.
Deşeuri din decopertare şi excavare
Deşeul inert rezultat din materialul levigabil, bolovani care pot fi interceptaţi în
anumite zone, va fi transportat şi depozitat cu mijloacele beneficiarului proiectului, în
locul stabilit de către Primăria Comunei Movileni.
Deşeul inert (care poate rezulta ca urmare a interceptării unor zone care nu pot fi
folosite, ca de exemplu depuneri de mâl, material levigabil, bolovani mari, etc.) este
definit ca fiind deşeul care nu suferă nici o transformare semnificativă fizică, chimică
sau biologică, nu se dizolvă, nu arde ori nu reacţionează în nici un fel, fizic sau chimic,
nu este biodegradabil şi nu afectează materialele cu care vine în contact într-un mod
care să poată duce la poluarea mediului ori să dăuneze sănătăţii omului.
Modul de gestionare al deşeurilor rezultate din excavare şi/sau decopertare este
reglementat de HG nr. 856 din 13 august 2008 privind gestionarea deşeurilor din
industriile extractive, act normativ care reglementează gestionarea deşeurilor rezultate
din activitatea de prospecţiune, explorare, extracţie din subteran sau de exploatare a
carierelor, tratare şi stocare a resurselor minerale, denumite în continuare deşeuri
extractive.

Deşeuri menajere
Deşeurile menajere organice rezultate de la personalul care deserveşte
amplasamentul analizat vor fi colectate într-un recipient (europubelă) etanş (fără
scurgere în mediu), acoperit, pus la dispoziţia personalului de către beneficiar şi
eliminate prin preluarea lor de către un operator economic autorizat din punct de
vedere al protecţiei mediului să preia şi să elimine această categorie de deşeuri.
Europubele pentru colectarea deșeurilor vor fi amplasate la stația de sortare,
fiecare angajat având obligația să depoziteze în acest loc deșeurile menajere pe care le
produce în timpul orelor de program.
Nu este necesară și nici oportună dotarea amplasamentului cu containere de

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


20
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi
preluare a acestor deşeuri.

Deşeuri de ambalaje
PET-urile vor fi colectate în saci de polietilenă, puşi la dispoziţie de către
beneficiarul proiectului şi eliminate prin preluarea lor de către un operator economic
autorizat să preia şi să elimine această categorie de deşeuri.

III.2. Modalităţile de eliminare a deşeurilor

Uleiurile uzate fi eliminate de pe amplasament fiind valorificate prin societăţile


specializate în realizarea lucrărilor de mentenanţă a autovehiculelor şi utilajelor.
Anvelopele uzate şi bateriile uzate vor fi stocate la sediul S.C. VERTICAL
CONSTRUCT S.R.L. şi predate la achiziţionarea celor noi.
Deşeurile menajere produse de personalul care deserveşte punctul de extracţie
vor fi colectate în saci menajeri şi depus la sfârşitul fiecărei zile de lucru în containere
situate pe amplasamentul stației de sortare. Nu este necesară şi oportună dotarea
amplasamentului perimetrului de exploatare cu containere de preluare a acestor
deşeuri.
Din procesul tehnologic care se va desfăşura pe amplasament nu rezultă
ambalaje. Astfel de deşeuri sunt produse numai de personalul care deserveşte utilajele
şi vor fi în principal reprezentate de PET-uri. Pentru gestionarea corectă va fi amplasat
în incinta staţiei de sortare a S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. un container pentru
colectarea selectivă a acestora iar angajaţii vor fi instruiţi în vederea colectării selective
a P.E.T.-urilor.
Angajaţii care vor lucra pe perimetrul de exploatare vor fi instruiţi în vederea
depozitării în mod corespunzător deşeurile menajere rezultate în timpul programului de
lucru.

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


21
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi

Tipurile de deşeuri, cantităţile medii anuale, modul de colectare şi


depozitare şi modul de valorificare

Deşeuri nepericuloase
nr. Denumire Cod deşeu Sursa Cantitatea Starea Depozitare/eliminare
crt. deşeu conf. H.G. fizică
856/2002
1. Deşeuri 20 03 01 angajaţi 0,08 t/an solidă euopubele
menajere
2. Deşeuri de 20 01 01 angajaţi 0,02 t/an solidă containere pentru
ambalaje 20 01 39 colectare selectivă
3. Anvelope 16 01 03 utilajele şi 4 buc/an solidă magazie de materiale
uzate mijloacele la sediul societăţii
de
transport
4. Material 01 03 01 perimetrul nederminată solidă la limita perimetrului
pământos de de exploatare
rezultat din exploatare
decopertare
Destinaţia definitivă a deşeurilor
nr. Denumire Cod deşeu Sursa Cantitatea Starea Depozitare/eliminare
crt. deşeu conf. H.G. fizică
856/2002
1. Deşeuri 20 03 01 angajaţi 0,08 t/an solidă eliminare firmă
menajere specializată
2. Anvelope 16 01 03 utilajele şi 4 buc/an solidă eliminare ateliere
uzate mijloacele reparaţii auto
de
transport
3. Deşeuri de 20 01 01 angajaţi 0,02 t/an solidă eliminare firmă
ambalaje 20 01 39 specializată
4. Material 01 03 01 perimetrul nederminată solidă consolidare taluze
pământos de
rezultat din exploatare
decopertare

Pe suprafaţa perimetrului de exploatare nu sunt produse deşeuri periculoase din


activităţile de exploatare şi transport a agregatelor minerale.

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


22
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi

IV. IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA ELEMENTELOR


MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTUIA

IV.1. Impactul asupra factorului de mediu apă.

IV.1.1. Hidrologie şi hidrogeologie

Apele de suprafaţă
Perimetrul de exploatare se află în albia minoră a râului Siret, cursul mediu-
inferior al acestuia, după confluența acestuia cu Sușița, spre malul stâng al acestuia,
cod cadastral XII-1.
Raul Siret este principalul colector al apelor ce străbat zona, cu direcţie de
curgere generală NW- SE, pe acest sector, cu coturi frecvente și o zonă de luncă bine
conturată.
Râul Siret, cu o lungime de 559 km pe teritoriul României, culege apele a 1013
cursuri de apă (cel mai bogat din ţară), afluentul cel mai important fiind râul Bârlad.
Cursul mijlociu al Siretului străbate podişul Sucevei, dealurile Petricica si Tutova,
iar spre vărsare traversează Câmpia Siretului inferior.
Râul Siret are un debit mediu multianual de 76,1 mc/s iar scurgerea medie
specifică este de 4,82 l/s/kmp. La vărsare debitul râului Siret este de 210 mc/s fiind cel
mai mare din râurile României.
Regimul hidrologic al acestui curs de apă se caracterizează printr-o alimentare
predominant pluvială în proporţie de 70 - 80%, ceea ce conduce la oscilaţii mari şi
neuniforme ale nivelelor hidrologice şi ale debitelor. Cele mai mari scurgeri se produc
primăvara la topirea zăpezii, şi vara, în timpul ploilor torenţiale, iar cele mai mici se
produc iarna şi toamna. În timpul scurgerilor mari, creşterile de nivele şi debite au
provocat inundaţii şi exces de umiditate în luncile aferente.
Debitul solid al Siretului este de 254 kg/s, turbiditatea oscilează, în medie, între
1- 2.500g/mc, iar scurgerea solidă specifică de la mai puţin de 0,5 până la 1 t/ha/an.
Debitul mediu multianual al Siretului a fost calculat la 194 mc/s la Lungoci şi de
210 mc/s la Şendreni în judeţul Galaţi.
În vara anului 2005 au fost înregistrate două viituri însemnate, cea din 14 iulie
fiind istorică, debitul râului Siret atingând 4 650 mc/s la stația hidrometrică
Lungoci din aval, care au modificat sensibil plajele și grindurile din care se exploatau
nisip și pietriș.

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


23
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi
Regimul scurgerii râul Siret - Post hidrometric Lungoci (situat în aval):

Scurgerea minimă în secţiune

Qmed lunare (mc/s)


80% anual 90% anual 95% anuale
26,2 18,3 18,3

Scurgerea maximă și minimă în secţiune în regim influențat

Q maxim istoric Q minim istoric


4 650 mc/s – iulie 2005 14,2 mc/s-1996

Scurgerea maximă în regim natural


Probabilitatea de calcul
1.% 2.% 5.% 10.% 20.% 50.%
3 800 3 290 2 635 2 115 1 300 650

Debite lunare minime anuale:


Probabilitatea de calcul
80.% 90.% 95.%
26,2 21,9 18,3

Regimul aluviunilor (în suspensie) în regim natural


Regimul aluviunilor (în suspensie) în regim natural urmărit şi calculat la staţia
hidrometrică Lungoci (circa 20 km aval de balastieră) este următorul:

Debit solid în suspensie (Ro)


Kg/s X 106 t/an X 106 mc/an
254 8,01 5,04

În ceea ce privește debitul mediu multianual de aluviuni târâte, conform datelor


existente în literatura de specialitate, se apreciaza a fi de cca 10 % din cele în
suspensie:

Debit aluviuni tarate (Go)


Kg/s X 106 t/an X 106 mc/an
25,4 0,8 0,5

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


24
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi
Volumul annual total de aluviuni estimat este:
Vtotal = 5 041 277 mc + 504 128 mc = 5 545 405 mc.

Hartea surselor de aluviuni în bazinul Harta transportului de aluviuni în


hidrografic Siret. (Olariu) bazinul hidrografic Siret (Olariu)

Monitorizarea calităţii apelor râului Siret a fost realizată în anul 2009 de către
SGA Vrancea, iar secţiunile de supraveghere au fost următoarele:
· Cosmeşti (km 444);
· Ionăşeşti;
· Lungoci (km 495);
· Şendreni (km 565).

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


25
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi
Clasele de calitate ale râului Siret în perioada 2004 – 2009

Nr. Secţiunea de 200 2005 2006 2007 2008 2009


crt. supraveghere 4
1. Cosmeşti III II II II I II
2. Ionăşeşti III II II II I II
3. Lungoci III II IV II II II
4. Şendreni III II IV II II II

Clasele de calitate ale râului Siret în anul 2009


Nr.crt. Secţiunea RO Nutrienţi Ioni Poluanţi toxici Alţi Grupa
de control generali, specifici de indicatori generală
salinitate origine chimici
naturală relevanţi
1. Cosmeşti I II I I I I
2. Ionăşeşti I I II I I II
3. Lungoci I I II I I II
4. Şendreni II I II I I II
Sursa de date: SGA Vrancea, Direcţia Apelor Bacău

În concluzie:
· în anul 2009 râul Siret s-a încadrat în obiectivele clasei a II-a de calitate
stabilite conform Ordinului nr. 161/2006;
· în secţiunile de supraveghere Cosmeşti şi Ionăşeşti situate pe teritoriul
judeţului Galaţi calitatea apei râului Siret s-a îmbunătǎţit faţă de anii
anteriori.

Ape subterane
În zona Movileni se dezvoltă un strat acvifer freatic continuu care a fost interceptat
în o serie de foraje în nisipurile şi pietrişurile holocene.
Orizontul freatic cu nivel liber este alimentat din apele râului Siret, nivelul
hidrostatic oscilând între2,3 și 3,0 m în zona terasei inferioare de pe malul stâng, cu
adâncimi de 20 – 25 m în zona terasei înalte din localitatea Movileni și cu adâncimi
cuprinse între 5,0 și 6,0 m în zona localității Ciușlea de pe malul drept al râului Siret.
Stratul acvifer freatic constituie principala sursă de apă potabilă în zonă.

IV.1.2. Impactul potenţial asupra factorului de mediu apă în perioada de


construcţie

IV.1.2.1. Alimentarea cu apă

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


26
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi
Pentru procesul tehnologic de exploatare a nisipului şi pietrişului nu este
necesară alimentarea cu apă. Pentru apa potabilă societatea va asigura apa plată
necesară îmbuteliată în recipiente de plastic.
Pentru nevoilor igienico - sanitare, norma de apă pentru personalul direct
productiv este: n=80 I/ zi/angajat
Qzi med ig = 4 x 80 I /zi =360 l/zi = 0,360 mc /zi
Q zi max ig= 1,15 x 0,36 = 0,414 mc/zi
Q zi min ig = 0,1 mc/zi
Q orar max ig= 0,414 : 8 ore = 0,05175 mc/h

V med anual ig= 0,36 mc/zi x 180 zile = 64,8 mc/an


V max anual ig = 74,52 mc/an
V min anual ig = 20 mc/an

Apa tehnologică
Prin specificul activităţii de exploatare a agregatelor minerale nu este
necesară utilizarea de apă tehnologică.

IV.1.2.2. Managementul apelor uzate

V.1.2.2.1. Sistemul de canalizare şi evacuarea apelor uzate menajere şi


tehnologice

În cadrul procesului tehnologic de exploatare a agregatelor minerale nu este


necesară implementarea unui sistem de canalizare şi evacuare a apelor menajere. De
asemenea nu se produc cantităţi de apă uzată tehnologic în procesul de exploatare a
agregatelor minerale.
Evacuarea apelor uzate menajere
Pentru asigurarea apei menajere utilizate pentru satisfacerea necesităţilor
fiziologice ale angajaţilor care vor fi permanent prezenţi la nivelul amplasamentului
societatea comercială a amplasat toalete vidanjabile în incita stației de sortare situată la
cca 600 m distanță.
Volumele de apă uzată de la consumul igienico- sanitar evacuate :
Q ig ev med= 0.8 x 0,36 = 0,288 mc/zi Q ig ev max= 0.8 x 0,414 = 0,33
mc/zi Q ig ev min = 0.8 x 0,1 = 0,08 mc/zi
Vig ev med anual=0,288 x 180= 51,84 mc /an
Vig ev max anual= 59,61 mc/an
Vig ev min anual= 16 mc/an

IV.1.2.2.2. Bilanţul apelor pe amplasament

Pe amplasamentul exploatării agregatelor minerale de râu vor lucra 4 angajaţi.


Şoferii care vor asigura transportul materialului excavat sunt prezenţi temporar la nivelul

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


27
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi
perimetrului de exploatare.
Societatea va aproviziona personalul cu apă plată potabilă pentru angajaţii care
deservesc utilajele de pe perimetrul de exploatare. Deşeurile rezultate din această
acţiune se vor colecta separat de cele menajere şi vor fi eliminate prin predare la firme
care au ca obiect de activitate reciclarea P.E.T - urilor.

Bilanţul consumului de apă


Recirculare/
Apă prelevată de la surse
Consum total Reutilizare
Sursa de apă Consum
Total Consum menajer De la De la
apă tehnologic propriu alte
m³/zi m³/an m³/zi m³/an m³/zi m³/an m³/zi m³/an obiectiv obiective
0,36 64,8 0,36 64,8 0,36 64,8 0 0 - -

Evacuarea apelor uzate tehnologice


Întrucât din activitatea care se desfăşoară la locul de extracţie a nisipului şi
pietrişului nu rezultă ape uzate, nu este necesară evaluarea acestora.
Evacuarea apelor pluviale
Apele pluviale care vor cădea pe suprafaţa amplasamentului se infiltrează în sol
datorită permeabilităţii mari a substratului fără a modifica proprietăţile fizico-chimice ale
apei freatice.
Determinare debitelor de apă pluvială se face conform STAS 1846/1990 pe
baza relaţiei:
Qp = m x S x Φ x i
unde:
m = coeficient adimensional de reducere a debitului de calcul în conformitate
cu capacitatea de înmagazinare în timp şi de durata ploii de calcul ”t”, m =
0.,8 pentru t < 40 min;
S = aria bazinului de canalizare aferentă secţiunii de calcul exprimată în ha =
4,8019 ha;
Φ = coeficientul de scurgere aferent ariei S (conf. STAS 1846/90) pentru
suprafeţe nepavate = 0,10;
i = intensitatea ploii de calcul: i = 65 l/s (conf. STAS 9470/73).
Qp = 0,80 x 4,8019 x 0,10 x 65 = 24,97 mc/h
Apele pluviale care vor cădea pe amplasamentele proiectului vor avea un debit
de 24,97 mc/ h şi nu vor antrena substanţe poluante din punct de vedere chimic –
apele pluviale sunt considerate convenţional curate.

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


28
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi

IV.1.3. Impactul potenţial asupra factorului de mediu apă în perioada de


funcţionare

IV.1.3.1. Impactul produs în etapa de funcţionare a exploatării de balast

Activitatea de exploatare a agregatelor minerale nu va avea nici un impact


asupra calităţii apelor de suprafaţă.
Lucrările de exploatare a agregatelor minerale care sunt generatoare de pulberi
şi noxe rezultate din arderea carburanţilor în motoarele utilajelor nu produc cantităţi mari
de poluanţi care să determine modificarea caracteristicilor fizico-chimice şi biologice ale
apelor de suprafaţă sau subterane.
La nivelul perimetrului de exploatare pot să apară numai poluări accidentale ale
factorului de mediu apă ca urmare a descărcării accidentale în mediu de uleiuri
minerale şi/sau hidrocarburi datorate defectării utilajelor folosite în exploatarea
agregatelor de balastieră. În angrenajele utilajelor nu sunt stocate cantităţi mari ale
acestor substanţe care să producă impurificări majore are factorului de mediu apă.
În perioada de excavare a fâșiilor situate în vecinătatea cursului apei râului Siret
se vor produce creșterii ale turbidității apei ce se vor manifesta pe distanțe de cca 200
– 300 m în aval de punctul de excavare.

IV.1.4. Măsuri de protecţie a factorului de mediu apă


Pentru protecţia calităţii apelor de suprafaţă şi subterane se impun următoarele
măsuri:
· manipularea şi stocarea materialului util în aşa mod încât să nu fie antrenat
de ape;
· amplasarea unei toalete ecologice vidanjabile, vidanjarea periodică a
acesteia de către operatorii autorizaţi de servicii;
· eliminarea deşeurilor prin colectare în europubele sau containere pentru
colectare selectivă;
· instruirea angajaţilor care deservesc utilajelor în vederea exploatării corecte
a acestora şi de acţiune în cazul apariţiei de poluări accidentale;
· instruirea angajaţilor în vederea raportării imediate a oricărei defecţiuni
apărut la utilajele folosite; îndepărtarea de pe suprafaţa perimetrului de
exploatare a utilajelor defecte prin transportul lor către unităţi de service
specializate;
· pe suprafaţa afectată de proiect nu se vor realiza schimburi de uleiuri;
· interzicerea spălării utilajelor şi mijloacelor de transport în albia minoră a
râului Siret;
· retragerea utilajelor de pe suprafaţa perimetrului de exploatare când există
pericolul producerii de viituri.

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


29
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi
IV.2. Aerul
IV.2.1. Clima
Zona în care va fi amplasat proiectul propus are o clima temperată, cu mari
variaţii determinate de confluenţa reliefului.
Dispunerea reliefului în trepte, ce coboară către est, deschide larg spaţiu, în
primul rând, influenţelor est – continentale dar în acelaşi timp şi climat nordic şi sudic.
Totodată, Carpaţii de Curbură au funcţia unui deversor natural pentru masele de aer
vestice. Influenţa reliefului este predominantă în traseul izotermelor .
Câmpia Siretului are o temperatură medie anuală mai mare de 9 ° C. Luna cea
mai caldă, iulie, are temperaturi medii de 22° C şi precipitaţii medii sub 35 mm, iar luna
cea mai rece , ianuarie, sub 0° C şi 144 mm.
Prima zi cu îngheţ este jurul datei de 21 octombrie iar ultima zi de îngheţ este în
jurul datei de 11 aprilie.
Temperaturile extreme din zonă au fost înregistrate la Focşani, cu valori de
39,5° C, înregistrată în 05.07.2000 şi -33 ° C , înregistrată în anul 1942, temperaturi
măsurate la umbră. La sol, unde razele soarelui cad perpendicular, temperatura
maximă a atins 66 ° C.
Numărul mediu al zilelor cu brumă într-un an este de 75 .
Durata anuală de strălucire a soarelui este, în medie, de 2081 ore, mai mare în
lunile mai - septembrie, când media lunară depăşeşte 200 ore şi mai redusă în lunile
noiembrie – ianuarie , când durata scade sub 100 ore .
Circulaţia diferită a maselor de aer de la o perioadă la alta determină schimbări
nepericuloase ale stării vremii, tocmai datorită faptului că zona este tranzitată de mase
aer de provenienţă şi cu proprietăţi diferite formate, în zone situate la mii de kilometri
(zona arctică, oceanică , tropicală).
Volumul precipitaţiilor depăşeşte 400 mm anual, relieful determină însă o
repartiţie inegală a precipitaţiilor, astfel, în Câmpia Siretului, treapta de relief cea mai
joasă, cantitatea medie de precipitaţii este mai mică de 600 mm/an iar în regiunea
dealurilor precipitaţiile nu depăşesc decât local 800 mm/an. Intervalul cel mai ploios
este mai – iunie, iar cel mai uscat decembrie - februarie, uneori cu prelungiri până în
martie.
Cantitatea maximă de precipitaţii căzută în 24 de ore, a fost de 199,5 mm şi a
fost înregistrată în depresiunea intradeluroasă Mera, cunoscută prin agresivitatea mare
a
Numărul zilelor cu ninsoare este sub 20 zile în lunca Siretului.
Vânturile dominante sunt cele de NV – SE, sunt canalizate pe culoarul Siretului,
şi sunt vânturi uscate generatoare de temperaturi extreme. La începutul verii, mase de
aer cald se deplasează dinspre Africa spre nord, determinând o vreme caldă şi cu
precipitaţii reduse. Dinspre nord – vest şi nord vânturile aduc o vreme rece şi umedă.
Efectul de “föhn” este prezent în toate anotimpurile, dar cu frecvenţă mai mare iarna .
Vitezele medii anuale variază între 2,0 şi 4,0 m/s la Focşani şi între 5,6 şi10,1
m/s pe culmile muntoase .

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


30
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi
Regimul termic
Regimul termic specific acestei zone se caracterizează printr-o temperatură
medie anuală de 9,6°C, luna cea mai caldă fiind iulie, iar luna cea mai rece ianuarie.
Amplitudinile termice medii oscilează cu 25,4°C .
Temperatura aerului (°C)
Media lunară, anuală şi amplitudinea

Med. Amplitudine
Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
anuală anuală

Temp.
- - -
medie 3,5 10,0 15,7 19,2 21,6 20,9 16,7 10,5 4,1 9,6 25,4
3,8 1,2 1,1
(°C)

Amplitudinile maxime (diferenţa între minima şi maxima absolută) sunt foarte


ridicate, ceea ce contribuie în mod direct la stimularea proceselor de dezagregare
geomorfologice.
Regimul pluviometric
Intervalul cel mai ploios este mai – iunie, iar cel mai uscat decembrie – februarie,
cu prelungiri până în luna martie. Căderile de precipitaţii în cantităţi mai mari de 30 mm
în 24 ore sunt foarte frecvente pe în bazinul Siretului din zona studiată.

Precipitaţii atmosferice (mm)


Med.
Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
anuală
Precipitaţii
medii 22,8 23,5 26,7 42,7 61,8 80,7 53,4 43,0 39,1 41,8 43,0 34,4 512,6
lunare (mm)

IV.2.2. Calitatea factorului de mediu aer


Deoarece în zonă nu există surse care să producă poluări semnificative ale
aerului atmosferic şi datorită condiţiilor de relief de largă deschidere cu o rapidă disipare
a eventualelor noxe provenite din activitatea de extracţie sau de la mijloacele de
transport, apreciem calitatea aerului ca fiind bună.
ARPM Galaţi evaluează permanent calitatea aerului la nivelul regiunii prin
valorile furnizate de punctele de prelevare a datelor. Conform raportului privind starea
factorilor de mediu a APM Vrancea nu s-au înregistrat depăşiri ale concentraţiei medii
zilnice faţă de concentraţiile maxime admisibile prevăzute de STAS-ul 12574/87 la
punctul de control amplasat în oraşul Focşani pentru indicatorii: dioxid de sulf (SO2),
dioxid de azot (NO2), amoniac (NH3) şi hidrogen sulfurat (H2S). Raportarea a fost

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


31
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi
efectuată la nivelul punctului de monitorizare Focşani întrucât acesta este cel mai
apropiat oraş în care se realizează monitorizarea factorului de mediu aer

IV.2.1. Potenţiale surse de poluare a aerului


Potenţialele surse de emisii atmosferice sunt:
· excavarea şi transportul agregatelor de balastieră;
· alimentarea staţiei de sortare cu agregate minerale;
· încărcarea sorturilor în camioane pentru transportul către beneficiari;
· traficul generat de lucrările desfăşurate.
Emisiile conţin în principal următorii poluanţi:
· pulberi în concentraţii nesemnificative;
· gaze de combustie rezultate din arderea combustibililor de la utilajele ce
deservesc exploatarea.
Praful rezultat din încărcarea agregatelor minerale de în benele
autobasculantelor conţine: CaCO3, MgCO3, SiO2 şi Fe2O3. Cantitatea prafului generat
este infimă deoarece agregatele minerale excavate sunt încărcate umede în mijloacele
de transport, imediat după excavare, fără a fi depozitate. În perioadele secetoase se va
proceda la stropirea agregatelor minerale pentru a evita antrenarea unei cantităţi mari
de pulberi în atmosferă prin eroziune eoliană.
Din măsurătorile efectuate în alte locaţii asupra surselor de poluare a aerului
rezultă că pulberile minerale în suspensie au o valoare de 0,08 mg/mc (în condiţii de
mediu umed la 28 °C, umiditate relativă de 71 %, calm atmosferic), valoare sub limita
admisă de 0,15 mg/mc.
Arderea carburanţilor în motoarele mijloacelor de transport conduce la
eliminarea în atmosferă a gazelor de ardere cu conţinut de: monoxid de carbon, oxizi de
azot, hidrocarburi nearse, dioxid de sulf, compuşi organici.
Prin arderea combustibililor în motoarele cu ardere internă ale vehiculelor care
transportă agregatele minerale şi ale utilajelor implicate rezultă gaze de eşapament
care sunt eliminate în atmosferă. Cantităţile de substanţe cu potenţial poluant pentru
factorul de mediu aer sunt prezentate în tabelul de mai jos. Emisiile vehiculelor şi
utilajelor sunt reglementate prin inspecţiile tehnice periodice.
Prin arderea combustibililor în motoarele cu ardere internă ale vehiculelor care
transportă agregatele minerale şi ale utilajelor implicate în realizarea lucrărilor de
construcţie rezultă gaze de eşapament care sunt eliminate în atmosferă. Cantităţile de
substanţe cu potenţial poluant pentru factorul de mediu aer sunt prezentate în tabelul de
mai jos. Emisiile vehiculelor şi utilajelor sunt reglementate prin inspecţiile tehnice
periodice.
Realizarea proiectului presupune utilizarea următoarelor utilaje şi mijloace de
transport: excavator, betonieră, basculante.

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


32
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi
Consumul mediu de carburanţi
Consum
specific/ oră Timp de funcţionare
Nr. Crt. Utilaj Nr. bucăţi Consum zi (l)
de efectiv ore/zi
funcţionare
1. Excavator/încărcător 3 15 12 180
frontal/buldozer/draglină (4 ore fiecare utilaj)
2. Basculantă 2 7 5 70
Consum /oră = 22 l
Consum total zilnic = 250 l
Consum lunar = 250 x 20 zile = 5000 l/luna

Poluanţii rezultaţi din arderea carburaţilor sub forma gazelor de eşapament sunt:
· particulele;
· dioxidul de sulf (SO2);
· monoxidul de carbon (CO);
· oxizii de azot (NOx);
· compuşii organici volatili(COV).
Prin combustia unei cantităţi de 1000 l motorină rezultă următoarele cantităţi de
noxe:
· particule: 0,222 kg;
· SOx: 0,005 kg;
· CO: 0,001 kg;
· hidrocarburi: 0,480 kg;
· NOx: 1,450 kg;
· aldehide şi cetone: 0,120 kg.
Conform datelor din tabelul anterior, consumul total orar de motorină pentru
desfăşurarea lucrărilor este de 22 l.
Prin combustia cantităţii de 22 l motorină într-o oră, rezultă următoarele cantităţi
de noxe prezentate în tabelul de mai jos.

Debit masic
Factor de Debit masic g/h/toate lucrările
Poluant
emisie/1000 l g/h/lucrare

SOx 0,005 0,011 0,143


CO 0,001 0,022 0,286
Hidrocarburi 0,480 1,051 13,663
NOx 1,450 0,316 4,108

Menţionăm că utilajele existente nu funcţionează simultan.


Principala zonă de emisie a poluanţilor în atmosferă este suprafaţa perimetrului
de pe care vor fi exploatate agregatele minerale, sursele de emisie fiind caracterizate
drept:
· surse la sol sau în apropierea solului, cu înălţimi efective de emisie de până
la 4 m faţă de nivelul solului;
· surse deschise reprezentate de operaţiile de manipulare ale agregatelor

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


33
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi
minerale (săpare, excavare, depozitare, încărcare);
· surse mobile reprezentate de totalitatea utilajelor şi mijloacelor de transport
care deservesc perimetrul de exploatare a agregatelor minerale şi staţia de
sortare.
În etapa de exploatare a agregatelor minerale utilajele şi mijloacele de
transport acţionează pe perioade scurte de timp şi în număr redus, maxim 2 pe
amplasament simultan. Acestea sunt echipate cu motoare cu ardere internă obişnuite,
la care emisiile de noxe în atmosferă se încadrează în prevederile normelor de
funcţionare. În concluzie, putem afirma că emisiile de poluaţi atmosferici rezultaţi prin
excavarea agregatelor minerale de pe suprafaţa perimetrului şi transportul acestora se
încadrează în limitele STAS-ului 1257/87.
Evaluarea emisiilor generate de sursele asociate lucrărilor de construcţie nu
poate fi făcută în raport cu prevederile OM 462/1993 “Condiţii tehnice privind protecţia
atmosferei“ deoarece aceste surse sunt nedirijate, iar limitele prevăzute de ordinul
menţionat se referă la surse dirijate.

IV.2.2. Protecţia factorului de mediu aer

Se recomandă efectuarea regulată a reviziilor tehnice la mijloacele auto pentru


ca, pe toată perioada de exploatare a agregatelor, acestea să se încadreze în
prevederile NRTA 4/1998.
Monitorizări asupra emisiilor atmosferice nu sunt necesare.
Se recomandă în sezonul cald stropirea drumului de exploatare pentru a
împiedica antrenarea unei cantităţi mari de pulberi în aer.
Măsurile pentru controlul emisiilor de particule rezultate ca urmare a antrenării
pulberilor de către autocamioane sunt măsuri de tip operaţional specifice acestui tip de
surse. S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. va lua următoarele măsuri pentru a reduce
emisiile în atmosferă:
· stropirea drumului de exploatare pentru a împiedica antrenarea unei cantităţi
mari de pulberi în aer în sezonul cald când precipitaţii sunt reduse;
· balastarea și întreținerea drumurilor de exploatare;
· evitarea încărcării mijloacelor de transport cu materiale generatoare de
pulberi în suspensie în condițiile în care viteza vântului depășește 3 m/s;
· deplasarea camioanelor pe drumurile de exploatare de pământ sau
balastate să se facă cu viteze de maxim 30 km/h;
· gestionarea corespunzătoare a deșeurilor rezultate pe amplasament;
· efectuarea reviziilor tehnice periodice și respectarea parametrilor RAR
pentru mijloacele de transport și utilaje în ceea ce privește emisiile de noxe.
Pentru a împiedica antrenarea de particule în atmosferă datorită eroziunii eoliene
din depozitele de agregate minerale în perioade secetoase şi calde acestea vor fi
stropite.

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


34
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi
IV.3. Zgomotul şi vibraţiile

Din momentul începerii extracţiei de agregate pe amplasamentul ocupat de


proiect se vor produce zgomote determinate de funcţionarea motoarelor şi încărcarea
basculantelor cu agregate.
Formele potenţiale de impact generate de zgomot şi vibraţii aferente proiectului
sunt tipice pentru o exploatarea a balastului şi cuprind în general:
· operarea vehiculelor pentru transportul nisipului şi pietrişului;
· operarea utilajelor mobile şi staţionare între limitele perimetrului
excavatoare, buldozere, încărcătoare.
În absenţa măsurătorilor şi prin analogie cu obiective similare, nivelul de zgomot
este de cca. 75 db (A) în imediata apropiere a utilajelor care realizează activitatea de
extracţie. Pentru a se putea aprecia impactul zgomotului produs în afara perimetrului
amplasamentului s-au avut în vedere următoarele:
· nivelul de zgomot la sursă – cca. 75 db(A).
· nivelul de zgomot la limita incintei – cca. 45 db(A).
Conform STAS 10009/86 valorile maxim admise ale nivelului de zgomot sunt:
· 65 db(A) la limita incintei.
· 50 db(A) la limita receptorilor protejaţi.
Exploatarea agregatelor nu va genera vibraţii care să determine un disconfort la
nivelul zonei de locuit. Vibraţiile rezultate sunt cele produse de funcţionarea motoarelor.
Conform HG 1796/2006, pentru echipamentele utilizate pe perioada execuţiei
nivelul de putere acustică admis este:

Putere netă instalată Nivelul de putere


Tip echipament P (în kW) acustică admis
Putere electrică Pel [kW] db/1 pW
Buldozere, încărcătoare p ≤ 55 103
p > 55 84+11 lgP

Depărtarea faţă de zonele locuite determină o disipare a zgomotelor astfel


încât, la nivelul localităţilor intensitatea zgomotului o apreciem ca nesemnificativă.
Standardul românesc STAS 10009-88: Acustica urbană: Limite admisibile
ale nivelului de zgomot; acest standard se referă la limitele admisibile de zgomot în
zonele urbane, diferenţiate pe zone şi arii cu folosinţă specifică şi pe categorii tehnice
de străzi; se conformează cu alte reglementări tehnice specifice referitoare la
sistematizare şi protecţia mediului.
Pe suprafaţa amplasamentului au fost identificate următoarele surse potenţiale
de zgomot:
· excavator: emisie sonoră la 30 m 85-90 dB(A);
· încărcător frontal, într-un ciclu de încărcare a unei autobasculante, emisie
sonoră la 30 m de 61dB(A);

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


35
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi
· autocamion încărcat – emisie sonoră la viteza de 15 km/h la 30 m = 65
dB(A).
Nivelul de zgomot variază în funcţie de tipul şi intensitatea operaţiilor, tipul
utilajelor în funcţiune, regim de lucru, suprapunerea numărului de surse şi dispunerea
pe suprafaţă orizontală şi/sau verticală, prezenţa obstacolelor naturale sau artificiale cu
rol de ecranare.
Nivelul de zgomot la cel mai apropiat receptor, conform STAS 10009-88, este de
50 dB(A). În apropierea locuinţelor, nivelul echivalent continuu (Leq) măsurat la 3 m
distanţă faţă de peretele exterior al locuinţei şi la 1,5 m înălţime faţă de sol nu trebuie să
depăşească 50 dB(A) şi curba de zgomot de 45.
În timpul nopţii (orele 22,00 – 6,00) nivelul acustic echivalent continuu trebuie să
fie redus cu 10 dB(A) faţă de valorile din timpul zilei.
Pentru respectarea valorilor admisibile menţionate anterior, este necesar ca
exploatarea de agregate şi traficul mijloacelor de lucru în şi spre amplasament să fie
situate la distanţe de 200-300 m faţă de zonele locuite. Datorită distanţei de peste 1,5
km până la zona locuită şi ţinând cont de direcţia N-S a curenţilor de aer pe culoarul
râului Siret, rezultă că intensitatea zgomotului produs de utilaje nu va depăşi valoarea
de 50 dB (A) măsurată la cel mai apropiat receptor sensibil şi nu va polua fonic
localităţile, emisiile de zgomot încadrându-se în limitele admise de STAS 10009/1998.
Transportul agregatelor minerale către stația de sortare și transportul sorturilor
către beneficiari nu se face drumuri de exploatare care tranzitează localitățile astfel
încât nu vor crea disconfort la nivelul comunităților locale.
Pentru activităţi de tip industrial sunt prevăzute limitări ale nivelului de zgomot la
limita funcţională din mediul urban, prin STAS 10009/88.
Activităţile de excavare se încadrează categoria locurilor de muncă în spaţiu
deschis, şi se raportează la limitele admise conform Normelor de Protecţie a Muncii,
care prevăd ca limită maximă admisă la locurile de muncă cu solicitare neuropsihică şi
psihosenzorială normală a atenţiei – 90 dB (A) – nivel acustic echivalent continuu pe
săptămâna de lucru. La această valoare se poate adăuga corecţia de 10 dB(A) – în
cazul zgomotelor impulsive (impulsuri de amplitudini sensibil egale).
Zgomotul, respectiv deranjul cauzat de prezenţa fizică a muncitorilor nu
determină un disconfort mare speciilor de păsări din zona proiectului deoarece
majoritatea speciilor folosesc pentru hrănire şi cuibărit tufişuri sau copaci de-a lungul
drumurilor sau în livezi. Aceste specii depind de vegetaţia adiacentă drumului, şi de
obicei sunt obişnuite cu traficul de pe drum, ele pot fi afectate dacă se defrişează
vegetaţia (nu este cazul) sau în perioada lucrărilor efectuate în imediata vecinătate a
cuiburilor. De asemenea zona este puternic antropizată ca urmare a exploatărilor de
balast desfășurate în ultimii 20 de ani și a construcției barajului hidroenergetic de la
Movileni astfel încât diversitatea specifică a avifaunei este redusă.
Cele mai sensibile specii la zgomotul produs de traficul utilajelor sunt păsările
deoarece aceste sunete interferează în mod direct cu comunicarea interspecifică prin
intermediul sunetelor şi în acest mod afectează indirect comportamentul de teritorialitate
şi rata împerecherii. Numeroase studii au documentat densitatea redusă a populaţiilor

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


36
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi
de păsări din zonele cu trafic intens. Pe pajiştile din zona de trafic intens s-a observat
declinul populaţional acolo unde zgomotul de fond depăşeşte 50 db, de asemenea
păsările din păduri manifestă efecte la un nivel de 40 db. Cu toate acestea
particularităţile terenului precum şi tipurile de habitate de pe marginea drumului (de-a
lungul drumurilor de exploatare este exclusiv vegetaţie ierboasă) pot influenţa
propagarea zgomotului şi implicit densitatea populaţiilor de păsări.
Drumurile de exploatare din zonă sunt frecvent folosite de utilajele de exploatare
agricolă. Suprafeţele adiacente acestor drumuri au fost supuse presiunii antropice astfel
încât, în prezent, adăpostesc un număr redus de specii adaptate la aceste condiţii.
La limita incintei, se apreciază că nivelul zgomotului emis de utilaje nu va depăşi
pe perioada zilei pe perioade scurte de timp 80 dB(A).
Exploatarea de balast, prin dotările tehnice, administrative şi sociale de care
dispune şi prin tehnologiile utilizate nu constituie o sursă de radiaţii pentru mediu.
Pentru a realiza transportul agregatelor de balastieră de la perimetrul de
exploatare până la drumul naţional au fost alese rute care să evite zonele locuite.
Pe drumurile naționale circulaţia autobasculantelor se va face în conformitate
cu legislaţia în vigoare.

IV.4. Solul

IV.4.1. Localizarea terenului şi a vecinătăţilor

Perimetrul de exploatare al agregatelor minerale de râu propus este situat în


albia minoră a râului Siret, în plaja formată spre malul stâng, aval de barajul care s-a
dat în folosința pe râul Siret, în secțiunea Movileni ( peste 1,5 Km).
Din pucnt de vedere administrativ amplasamentul balastierei se află pe teritoriul
comunei Movileni, judeţul Galați, în albia minoră a râului Siret, între bornele C.S.A 83
și 84.
Accesul în perimetrul de exploatare se realizează din drumul județean ce leagă
localitatea Movileni de localitățile Cosmești și Barcea, pe drum de exploatare în
lungime de cca 600 m.
Perimetrul are o forma poligonală având o lungime de max. 300 m, o lăţime
maximă de 160 m şi suprafaţa de 48 019 mp (calculată din coordonatele punctelor de
contur) .

IV.4.2. Utilizarea terenului şi a construcţiilor de pe amplasament


Perimetrul are o forma poligonală având o lungime de max. 300 m, o lăţime
max. de 160 m şi suprafaţa de 48 019 mp.
Exploatarea agregatelor minerale din perimetrul Movilenii de Sus 3 este o
activitate cu caracter temporar, după finalizarea proiectului plaja cu suprafaţa de 48 019
mp supusă exploatării va dispărea realizându-se decolmatarea și reprofilarea albiei

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


37
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi
râului Siret în zonă.
Accesul în perimetrul de exploatare se realizează din drumul județean ce leagă
localitatea Movileni de localitățile Cosmești și Barcea, pe drum de exploatare în
lungime de cca 600 m.
În scopul menţinerii drumurilor de exploatare deja existente S.C. VERTICAL
CONSTRUCT S.R.L. va contribui, împreună cu celelalte societăţi comerciale care
desfăşoară activităţi în zonă, la balastarea căilor de acces.
Pe suprafaţa amplasamentului perimetrului de exploatare Movilenii de Sus 3
nu se vor realiza nici un fel de construcţii.
Pentru implementarea proiectului nu vor fi realizate noi căi de acces şi nici nu vor
fi modificate cele deja existente.

IV.4.3 Solul prezent pe amplasament


Pe suprafaţa perimetrului de exploatare Movilenii de Sus 3 nu s-a dezvoltat
sol vegetal datorită fenomenelor de levigare cauzate de submersia periodică a plajei.
Având în vedere această caracteristică şi procesul tehnologic care se va desfăşura pe
amplasament apreciem că prin exploatarea agregatelor de nisip şi pietriş nu se produce
poluarea solului, atât pe amplasament cât şi în vecinătăţi.

IV.4.4. Impactul potenţial asupra factorului de mediu sol în perioada de


construcţie

Pe suprafaţa perimetrului de exploatare Movilenii de Sus 3 nu s-a dezvoltat sol


vegetal datorită fenomenelor de levigare cauzate de submersia periodică a plajei.
Având în vedere această caracteristică şi procesul tehnologic care se va desfăşura pe
amplasament apreciem că prin exploatarea agregatelor de nisip şi pietriş nu se produce
poluarea solului, atât pe amplasament cât şi în vecinătăţi.
Accidental solul adiacent căilor de acces poate fi afectat prin scurgeri de produse
petroliere (uleiuri, motorină) de la utilajele de exploatare şi de la mijloacele de transport.
Cantităţile de hidrocarburi şi uleiuri minerale care pot ajunge în mod accidental în
sol provenind de la utilajele de pe amplasament sunt reduse astfel încât nu vor provoca
impurificări semnificative ale factorului de mediu sol.

IV.4.5. Impactul potenţial asupra factorului de mediu sol în perioada de


funcţionare

Accidental solul adiacent căilor de acces poate fi afectat prin scurgeri de produse
petroliere (uleiuri, motorină) de la utilajele de exploatare şi de la mijloacele de transport.
Cantităţile de hidrocarburi şi uleiuri minerale care pot ajunge în mod accidental în
sol provenind de la utilajele de pe amplasament sunt reduse astfel încât nu vor provoca
impurificări semnificative ale factorului de mediu sol.

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


38
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi

IV.4.5. Modalităţi de reducere a impactului asupra factorului de mediu sol


Activitatea de extracţie şi transport a agregatelor de râu nu determină apariţia
de emisii care să afecteze factorul de mediu sol dar pot să apară poluări accidentale
datorită defectării utilajelor folosite.
Pentru eliminarea poluărilor accidentale care pot să afecteze factorul de mediu
sol se vor lua următoarele măsuri operaţionale:
· activităţile care implică întreţinere şi eventualele reparaţii ale utilajelor
folosite pe amplasamentul studiat vor fi executate în cadrul unor societăţi
comerciale specializate în prestarea unor astfel de servicii;
· personalul care deserveşte utilajele va verifica funcţionarea acestora şi va
anunţa conducerea S.C. VERTICAL CONSTRCUT S.R.L. asupra oricărei
defecţiuni apărute;
· utilajele care s-au defectat în timpul etapelor de implementare ale proiectului
vor fi îndepărtate de pe amplasament.
Pentru reducerea impactului asupra factorului de mediu sol vor fi respectate:
· traseul căilor de acces existente, evitându-se manevrarea utilajelor sau
autovehiculelor pe suprafeţele adiacente drumului;
· gararea autovehiculelor şi a utilajelor numai în zonele delimitate în acest
scop;
· respectarea limitelor perimetrului de exploatare;
· nu se vor crea depozite de balast pe suprafeţe situate în afara perimetrului,
· se interzice depozitarea deşeurilor pe suprafeţe situate la nivelul luncii
râului Siret.

IV.5. Geomorfologia

Obiectivul este situat în terasa malului stâng al râului Siret şi are o litologie
alcătuită din pietrişuri fluviatile rulate.
Câmpia de subzistenţă, a Siretului se remarcă prin exces de umiditate, prin
zonă mlăştinoase, inundaţii, prin tendinţa continuă a râurilor ce vin din câmpia
piemontană de a-şi schimba cursul, de a aluviona sub formă de divagare. Pe timp de
secetă se extind in schimb sărăturile.
Prezenţa meandrelor, lipsa teraselor şi a albiilor mlăştinoase indică fenomenul
de tasare tectonică şi in perioada actuală.

IV.6. Geologia

Din punct de vedere geologic-structural regiunea aparţine Avartfosei


pericarpatice - Depresiunea Odobeşti - ale cărei depozite s-au grefat pe un fundament

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


39
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi
reprezentat de Platforma Moessică, sectorul Valah şi Promontoriul nord-Dobrogean,
care în această zonă sunt delimitate de falia Peceneaga - Camena, falie cu orientare N-
S.
Fundamentul Platformei Moessice este constituit dintr-o varietate de formaţiuni,
de vârste diferite. Cele mai vechi formaţiuni aparţin Proterozoicului superior şi sunt
reprezentate prin micaşisturi, paragnaise şi amfibolite, urmate de cele din Paleozoic
(Carbonifer), alcătuite din şisturi argiloase, cuarțite şi conglomerate.
Peste acestea urmează în continuitate de sedimente formaţiunile mezozoice,
reprezentate prin şisturi argiloase, gresii, anhidrite, atribuite Triasicului şi Jurasicului.
Neozoicul este prezent prin Eocen, Miocen şi Pliocen şi este alcătuit din argile
marnoase, marne, calcare, argile nisipoase şi nisipuri.
În cadrul zonei de exploatare formaţiunile întâlnite sunt cele ce aparţin în principal
Cuaternarului, reprezentat din formaţiuni atribuite Pleistocenului mediu-superior şi
Holocenului.
Pleistocen mediu-superior - depozitele aluvionare ale teraselor superioare şi medii
ale râului Siret, care au în bază un pachet pelitic, alcătuit din argile fin nisipoase, urmat
de nisipuri şi pietrişuri cu sedimentaţie încrucişată, peste care se dispun depozitele
loessoide ale câmpurilor interfluviale. Grosimea acestor depozite poate atinge 3,5 -6,0
m.
Holocenul - este reprezentat prin depozite aluvionare ale râului Siret şi anume
terasele medii şi inferioare şi şesurile aluviale (grinduri şi plaje). Aluviunile sunt
constituite din nisip şi pietriş, cu rare intercalaţii argiloase-nisipoase.
Substratul zonei este reprezentat printr-un complex aluvionar format din
nisipuri şi pietrişuri de vârstă Holocenă, alcătuit din fragmente detritice, alohtone,
poligene, de natură predominant sedimentară şi metamorfică, provenite din
formaţiunile de platformă şi cele carpatice, material erodat şi transportat de principalul
curs de apă din regiune, respectiv râul Siret.
Zăcământul de nisipuri şi pietrişuri din perimetrul de exploatare Movilenii de Sus
3 este de tip aluvionar, dezvoltat de-a lungul râului Siret, în albia minoră a acestuia şi
aparţine holocenului superior.
Structura depozitelor este torenţială, ele fiind sedimentate într-un mediu fluviatil
cu regim hidrodinamic variabil. Constituţia litologică este dată în principal de nisipuri
mediu granulare la grosiere şi pietrişuri. Nisipurile sunt cuarţoase, cu forme
subrotunjite, iar pietrişurile conţin elemente de cuarţ, gresii, cuarţite şi calcare, cu un
grad de rotunjire avansat.
Depozitele aluvionare sunt uneori acoperite de un strat subţire şi discontinuu de
argile nisipoase, pe care s-a format pe alocuri solul vegetal.
Caracteristici mineralogice-petrografice
· Gresiile sunt predominante în raport cu celelalte fragmente de roci, ele apar
de obicei sub forma rotunjită și mai rar aplatizate, fiind bine rulate.
· Cuarțul apare ca granule rotunjite brun cenuşiu cu fețe bine lustruite.
· Japsul apare ca elemente aplatizate cu fete netede, bine rulate.
· Marnele sunt ca fragmente compacte, destul de dure cu forme aplatizate,

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


40
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi
uneori lamelare.
· Calcarele se întâlnesc în fragmente bine rotunjite cu suprafeţe lustruite.
În ceea ce privește compoziția mineralogica ea reflecta rocile de proveniența,
având o alcătuire din:
· fracțiunea nisipoasa alcătuita din nisip slab prăfos, mijlociu la mare, cu
granule de cuarț, subrotunjite și subangulare, cenușii la care se adăuga
granule de feldspat și miscovit cu fragmente mici de roci (calcare, șisturi,
gresii)
· fracțiunea grosiera, alcătuita din șisturi cuarto-feldspatice, gresii calcaroase,
calcare, cuarțite, micașisturi, gresii silicioase, marnocalcare și
microconglomerate.
Din punct de vedere geotectonic, teritoriul analizat corespunde celei mai active
regiuni din punct de vedere seismic, denumită de seismologi “regiunea seismică
Vrancea”. Activitatea seismică intense este pusă pe seama afinităţilor teconico-
strucurale ale unităţilor geologice structurale majore în zona respectiv: Orogenul
Carpatic, Platforma Bârladului, Placa Valahă.

IV.7. Vegetaţia

Perimetrul de exploatare se află amplasat în albia minoră a malului stâng al râului


Siret, fiind situat într-o zonă puternic antropizată datorită exploatării agregatelor de râu
în ultimii 20 ani, construrii barajului hidro-energetic Movileni, pescuitului de agrement şi
practicării turismului de week-end. Acest fapt este evident şi la nivelul terenurilor
adiacente drumurilor de exploatare pe care au fost în trecut depozitate cantităţi mari de
refuz de ciur. Pe suprafaţa acestor depozite s-au instalat asociaţii vegetale de vârstă
recentă constituite din specii ierboase caracteristice zonelor xerofile în combinaţii cu
specii arbustive (Tamarix ramosissima şi Hippophae rhamnoides) şi arborescente –
exemplare ale genurilor Populus şi Salix care au aspectul unor tufe cu înălţimea
cuprinsă între 0,5 şi 3 m. De asemeni de-a lungul drumurilor de exploatare au fost
identificate asociaţii de plante xerofile şi arborete de Robinia pseudoacacia.
Pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a perimetrului de exploatare nu sunt
prezente asociaţii vegetale alcătuite din plante higrofile.

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


41
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi

Perimetrul Movilenii de Sus 3

Stația de sortare

Amplasarea perimetrului de exploatare

Aspectul perimetrului Movilenii de Sus 3

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


42
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi

Exploatarea agregatelor de către S.C. VERTICAL CONSTRCUT S.R.L. nu


determină modificări ale ochiurilor de apă.
În zona studiată, adiacent drumului de exploatare au fost identificate următoarele
habitate (conform clasificării din lucrarea „Habitatele din România”, doniţă şi
colaboratorii):
· tufărişuri ponto-panonice de porumbar (Prunus spinosa) şi păducel (Crataegus
monogyna);
· pajişti vest-pontice de Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon dactylon şi
Poa angustifolia;
Habitatul Tufărişuri ponto-panonice de porumbar (Prunus spinosa) şi păducel
(Crataegus monogyna) este răspândit în ţara noastră în: Podişurile Dobrogei de Nord şi
Sud, câmpia şi podişurile din Moldova de Nord şi Sud, Ţara Oaşului, Câmpia şi Podişul
Transilvaniei, Câmpia Română, în silvostepă şi în zona pădurilor de stejar de câmpie.
Aceste asociaţii vegetale ocupă fâşii de tufărişuri, de la 200–500 mp, alternând cu
păduri şi terenuri agricole sau pajişti uscate, totalizând cele mai mari suprafeţe ale
vegetaţiei de tufărişuri. Fitocenozele se dezvoltă la altitudini cuprinse între 40 şi 500 m,
pe soluri de tipuri variate, în general profunde, neutre sau slab acide-alcaline,
cernoziomuri în silvostepă, sau eutricambosoluri, cu hidratare deficitară, mai ales la
sfârşitul verii.
Din punct de vedere structural fitocenozele se instalează, de obicei, pe locurile
defrişate. Ele se formează şi pe terenuri bătătorite, între culturi, în crovuri sau de-a
lungul pâraielor temporare sau la marginea pădurilor. Speciile sunt, în majoritate,
eurasiatice, termofile, xerofile, mezotrofe. Stratul arbuştilor este dominat de speciile
caracteristice ordinului şi alianţei (Prunus spinosa şi Crataegus monogyna), deosebit de
dense, realizând aspectul unui desiş de nepătruns, cu o acoperire de 100%.
Diversitatea stratului este mare şi variază mult din zona de silvostepă, unde pot apare
Jasminum fruticans, Amygdalus nana, sau Prunus fruticosa, alături de Prunus spinosa
var. Dasyphylla, spre cele de păduri de câmpie şi chiar de luncă, unde se dezvoltă
Evonymus verrucosus, Evonymus europaea, Rosa canina, Cornus sanguinea sau
Cornus mas, Rhammus cathartica sau Ligustrum vulgare.
Înălţimea stratului arbustiv ajunge de regulă la 1,5–2 m în silvostepă, dar, se
ridică şi până la 3,5–4 m în zonele mai umede. Productivitatea stratului arbustiv este de
3,66 t/ha/an material vegetal, iar biomasa supraterană este de 74,5 t/ha. Stratul
ierburilor este mai dezvoltat spre limitele tufărişurilor, datorită umbririi mari interioare şi
este compus atât din specii de pădure: Vicia tenuifolia, Bromus inermis, Origanum
vulgare, Asparagus verticillata, cât şi din specii de pajişte: Festuca valesiaca, Poa
angustifolia, Poa bulbosa, Dactylis glomerata, Agropyron repens, Agrimonia eupatoria,
Phleum phleoides, Teucrium chamaedrys, Calamintha clinopodium.
Valoarea conservativă a acestui habitat este moderată.
Habitatul Pajişti vest-pontice de Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon
dactylon şi Poa angustifolia are următoarea compoziţie floristică:
· Specii edificatoare: Artemisia austriaca, Cynodon dactylon, Poa bulbosa,

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


43
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi
Poa angustifolia;
· Specii caracteristice: Artemisia austriaca, Cynodon dactylon, Poa bulbosa,
Poa angustifolia;
· Alte specii importante: Festuca valesiaca, F. pseudovina, Botriochloa
ischaemum, Agropyron cristatum, Medicago falcata, M. lupulina, M. minima,
Lotus corniculatus, Coronilla varia, Euphorbia nicaeensis, E. sequierana,
Galium humifusum, Ceratocarpus arenarius.
Valoarea conservativă a acestui tip de habitat este redusă.
Deşi în vecinătatea căilor de acces utilizate prezente exemplare rare de Tamrix
ramosissima şi Hippophae rhamnoides acestea nu formează vegetaţia caracteristică
habitatelor R 4417 - Tufărişuri danubiene de cătină albă (Hippophaë rhamnoides) şi răchită
albă (Salix eleagnos) sau habitatului R 4422 – Tufărişuri danubiene de cătină roşie
(Tamarix ramosissima). Aceste două habitate au valoare conservativă ridicată fiind habitate
protejate Emerald.
Exploatare agregatelor minerale din perimetrul Movilenii de Sus 3 nu
determină defrişări ale regiunilor împădurite.
Activitatea de transport a agregatelor minerale excavate nu va afecta
covorul vegetal deoarece autobasculantele se vor deplasa pe drumuri de
exploatare preexistente cu lăţime suficientă iar amplasarea staţiei mobile de
sortare se va face pe o suprafaţă lipsită de vegetaţie

IV.9. Biodiversitatea
Amplasamentul pe care se va implementa proiectul „Lucrări de exploatare
agregate minerale de râu” este situat în Aria Specială de Protecţie Avifaunistică
ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior.
Perimetrul de exploatare este amplasat în Aria de Protecţie Specială
Avifaunistică – Lunca Siretului Inferior declarată prin H.G. 1284 din 31.10.2007
modificată prin H.G. 971/2011. Regiunea este declarată arie de protecţie specială
avifaunistică ca urmare a identificării unui număr de 22 specii de păsări cuprinse în
anexa I a Directivei Consiliului European 79/409/CE – Directiva Păsări. Suprafaţa sitului
este de 36.492 ha.

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


44
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi

ROSPA 071 Lunca


Siretului Inferior

Amplasare ROSPA 0071 Lunca Siretului inferior

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


45
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi

Clasele de habitate existente la nivelului ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior,


identificate conform formularului standard Natura 2000 sunt:
· plaje de nisip (2 %);
· râuri, lacuri (17 %);
· mlaştini, tubării (4 %);
· pajişti naturale, stepe (4 %);
· culturi (teren arabil) ( 36 %);
· păşuni (7 %);
· păduri de foioase (22 %);
· habitate de păduri (păduri de tranziţie) (8 %).
Unităţile administrativ teritoriale pe raza cărora care este localizat situl şi
suprafaţa unităţii administrativ teritoriale cuprinsă în sit (în procente):
· Judeţul Brăila: Măxineni (4%), Siliştea (4%), Vădeni (5%);
· Judeţul Vrancea: Adjud (31%), Bilieşti (35%), Garoafa (18%), Homocea
(18%), Mărăşeşti, (16%), Năneşti (10%), Ploşcuţeni (30%), Pufeşti (17%),
Rugineşti (4%), Suraia (21%), Vânători (12%), Vulturu (6%):
· Judeţul Galaţi: Braniştea (58%), Cosmesti (28%), Fundeni (79%),
Independenţa (46%), Iveşti (4%), Lieşti (5%), Movileni (30%), Nămoloasa
(40%), Nicoresti (15%), Piscu (33%), Poiana (39%), Schela (2%), Slobozia
Conachi (<1%), Şendreni (3%), Tudor Vladimirescu (59%), Umbrăresti
(15%).
Obiective de conservare care stau la baza declarării zonelor protejate şi implicit
a ROSPA 0071 SUNT:
· protecţia şi conservarea speciilor menţionate în Anexele I şi II a Directivei
Consiliului 79/409/CEE şi alte acte normative (Directiva Păsări, Liste Roşii
Naţionale, etc);
· protecţia şi conservarea habitatelor de interes comunitar;
· protecţia şi conservarea habitatelor favorabile pentru hrănire şi cuibărit.
Vulnerabilitate
Activităţile cu impact negativ asupra stării de conservare a sitului: păşunatul,
poluarea apei, pescuitul sportiv, abandonarea diferitelor categorii de deşeuri,
vânătoarea, liniile de cale ferată, inundaţiile, exploatările de pietriş şi nisip, drumurile,
eutrofizarea.
Managementul sitului este realizat de către Asociaţia pentru Conservarea
Diversităţii Biologice Focşani (sediu în oraşul Focşani, str. Vrâncioaia, nr. 7, tel: 0727
559 024, fax: 0337 103 166, e-mail: office@biodiversitate.ro), în baza Convenţiei de
Custodie (nr. 0046/23.02.2010), încheiată cu Ministerul Mediului şi Pădurilor.
Custodele a întocmit Regulamentul ROSPA Lunca Siretului Inferior, conform
căruia, până la aprobarea Planului de Management se vor respecta măsurile provizorii
de conservare stabilite de către custode.

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


46
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi

ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior

Amplasarea perimetrului de exploatare în raport cu


ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior

Perimetrul de exploatare Movilenii de Sus 3 este amplasat în Situl de Importanță


Comunitară 0162 Lunca Siretului Inferior declarat prin Ordinul M.M.D.D. nr. 2387/2011.
Regiunea a fost declarată sit de importanţă comunitară ca urmare a identificării unui
număr de 7 habitate de interes comunitar şi a: 2 specii de mamifere, 1 specie de reptile,
2 specii de amfibieni, 11 specii de peşti şi a 2 specii nevertebrate menţionate în anexa II
a Directivei Consiliului 92/43/CEE.
Suprafaţa ROSCI 0162 Lunca Siretului Mijlociu este de 25.081 ha şi se întinde
pe 4 judeţe Bacău 2 %, Vrancea 42 %, Galaţi 49 % şi Brăila 7 %.
Clasele de habitate existente la nivelului ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior,
identificate conform formularului standard Natura 2000 sunt:
· plaje de nisip (4 %);
· râuri, lacuri (25 %);
· mlaştini, tubării (5 %);
· pajişti naturale, stepe (5 %);
· culturi (teren arabil) ( 8 %);

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


47
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi
· păşuni (8 %);
· păduri de foioase (34 %);
· habitate de păduri (păduri de tranziţie) (11 %).

ROSCI 0162 Lunca


Siretului Inferior

Amplasare ROSCI 0162 Lunca Siretului inferior

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


48
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi

ROSCI 01621 Lunca Siretului Inferior

Amplasarea perimetrului de exploatare în raport cu ROSCI 01621


Lunca Siretului Inferior

IV.9.1. Concluziile studiului de evaluare adecvată


În zona de implementare a proiectului nu există habitatele forestiere naturale.
Aval de barajul de la Movileni habitatele forestiere de la nivelul ROSCI 0162 sunt
preponderent situate pe malul drept. Aceste habitate au fost afectate prin tehnici
silviculturale (plantări) care au urmărit producţia unei cantităţi mari de masă de masă
lemnoasă astfel încât pădurile de şleau caracteristice luncii Siretului au suferit modificări
în ceea ce priveşte compoziţia. Habitatele forestiere naturale din lunca Siretului au fost
afectate de introducerea speciilor alohtone – în principal salcâm de-a lungul malului
drept şi glădiţă de-a lungul malului stâng, dar şi de realizarea unor plantaţii cu specii
necaracteristice zonei – plantaţiile de nuc de pe malul drept al râului situate în aval de
Adjud. Habitatele situate în vecinătatea perimetrului de exploatare pot fi utilizate pentru
hrănire, cuibărire sau adăpost de către speciile care au stat la baza desemnării ariei de

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


49
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi
protecţie specială avifaunistică Lunca Siretului Inferior. Sigurul habitat afectat direct de
proiectul propus de S.C. VERTICAL COSNTRCUT S.R.L. este perimetrul de pe care se
va realiza exploatarea. Deoarece acest habitat nu se regăseşte în formularul standard
Natura 2000 pentru desemnarea sitului nu se supun obligativităţii menţinerii funcţiilor şi
suprafeţei ca un criteriu al statutului de conservare. De asemeni sigurul habitat afectat
direct de realizarea proiectului – depozitul de balast este bine reprezentat la nivelul ariei
de protecţie avifaunistică şi a sitului de importanţă comunitară fiind frecvent întâlnit pe
toată suprafaţa celor două arii naturale protejate.
Suprafaţa perimetrului de exploatare Movilenii se Sus 3 nu prezintă copertă.
Datorită lipsei copertei şi submersiei periodice,pe suprafaţa propusă pentru excavarea
agregatelor minerale nu s-a dezvoltat vegetaţie.
În concluzie între obiectivele stabilite prin formularul standard Natura 200 pentru
situl de importanţă comunitară ROSCI 0162 şi pentru aria de protecţie specială
avifaunistică ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior nu sunt menţionate ca habitate de
interes comunitar plaje de nisip şi balast. Proiectul nu va afecta habitate de interes
comunitar.
Pe suprafaţa propusă pentru exploatarea nu au fost identificate habitate de
importanţă comunitară sau habitate care necesită protecţie strictă.
Lucrările propuse pentru exploatarea agregatelor minerale din perimetrul
Movilenii de Sus 3 nu determină defrişări ale regiunilor împădurite.
Lucrările propuse nu vor determina modificarea cursului râului Siret în
secţiunea studiată, excavarea agregatelor minerale având ca efect decolmatarea
albiei râului și atragerea cursului de apă către malul stâng cu micșorarea
eroziunii malului drept.
Activitatea de transport a agregatelor minerale excavate nu va afecta
covorul vegetal deoarece autobasculantele se vor deplasa pe drumuri de
exploatare existente cu lăţime suficientă. Se recomandă stropirea drumurilor
pentru a evita antrenarea de praf în atmosferă, particule în suspensie care se pot
depune pe suprafeţele frunzelor şi să afecteze astfel procesele de fotosinteză.
Vegetaţia versantului abrupt al malului stâng este alcătuită din specii xeroterme
indigene, dintre care, Prunus spinosa şi Rosa canina, precum şi, din specii aclimatizate
în România (Robinia pseudacacia şi Gleditsia triacanthos). La nivelul acestui versant s-
au dezvoltat suprafeţe întinse de glădiţă (Gleditsia triacanthos) care asigură fixarea
solurilor şi împiedică prăbuşirea malului. Suprafeţele ocupate de această specie la
nivelul versanţilor nu vor fi afectate de implementarea proiectului.
La nivelul teraselor inferioare situate la baza versantului înalt al malului stâng al
râului Siret s-a dezvoltat o vegetaţie ierboasă xerotermă care cuprinde și speciile
arbustive cătina roşie (Tamarix ramosissima), cătina albă (Hyppophae rhammnoides)
sau măceş (Rosa canina). Deseori în aceste zone au loc prăbuşiri ale malului înalt
astfel încât zonele prăbuşite sunt colonizate de specii pioniere şi ruderale.
Realizarea lucrărilor propuse la nivelul perimetrului Movilenii de Sus 3 nu
va afecta habitatele de interes comunitar menţionate în formularul standard
Natura 2000 pentru ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior. Realizarea proiectului nu

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


50
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi
va determina reducerea suprafeţelor ocupate de habitate cu valoare conservativă
deosebită.

Impactul proiectului asupra speciilor de păsări citate în formularul Natura


2000 – care reprezintă obiective de conservare ale ROSPA 0071

ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior a fost declarată arie de protecţie specială
avifaunistică ca urmare a identificării unui număr de 22 specii de păsări înscrise în
Anexa I a Directivei Consiliului European 79/409/CEE (Directiva Păsări).

Specii de păsări menţionate în formularul standard Natura 2000 la punctul 3.2.a. Specii
de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE , pentru ROSPA
0071 Lunca Siretului Inferior

Alcedo athis (pescărelul albastru) – cod A229


Impactul estimat. Specia Alcedo athis este în principal afectată de lucrările
hidrotehnice care conduc la modificarea malurilor şi îndeosebi la îndepărtarea vegetaţiei
naturale. Activitatea de extracţie a S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. este
amplasată pe malul stâng al Siretului într-o zonă cu plajă naturală de prundiş şi fără
vegetaţie abundentă pe mal, în vecinătatea apei. Datorită lipsei vegetaţiei din imediata
apropiere a luciului apei amplasamentul propus nu reprezintă un habitat propice acestei
specii. Datorită condiţiilor ecologice de pe suprafaţa amplasamentului, caracteristic unor
habitate neutilizate de specia Alcedo athis, considerăm că activitatea de extracţie nu va
avea nici un impact asupra acestei specii.

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


51
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi
Ardea purpurea (stârc roşu) – cod A029.
Impactul estimat. La nivelul ROSPA Lunca Siretului Inferior au fost identificate,
conform formularului standard Natura 2000, 5-12 perechi cuibăritoare pe o suprafaţă de
36.492 ha. Stârcul roşu preferă zonele cu stuf şi vegetaţie abundentă în apropierea
apei. De asemeni specia preferă zonele mlăştinoase şi bălţile. Perimetrul de exploatare
a S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. este amplasat în albia minoră, la nivelul malului
stâng, fiind o plajă constituită din acumulări de aluviuni, lipsită de vegetaţie, habitat
care nu este preferat de această specie. Activitatea de extracţie a nisipurilor şi
pietrişurilor din perimetrul Movilenii de Sus 3 nu va influenţa abundenţa şi distribuţia
acestei specii în zonă deoarece nu afectează habitatele preferate.
Ardeola ralloides (stârc galben) - cod A024
Impactul estimat. La nivelul ROSPA Lunca Siretului Inferior au fost identificate,
conform formularului standard Natura 2000, 5-10 perechi cuibăritoare pe o suprafaţă de
36.492 ha. Stârcul galben preferă stuful din zonele mlăştinoase, habitat care îi oferă
hrană şi adăpost faţă de speciile prădătoare. Perimetrul de exploatare a S.C.
VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. este amplasat în albia minoră, la nivelul malului stâng,
fiind o plajă constituită din acumulări de aluviuni, lipsită de vegetaţie, habitat care nu
este preferat de această specie. Activitatea de extracţie a nisipurilor şi pietrişurilor din
perimetrul Movilenii de Sus 3 nu va influenţa abundenţa şi distribuţia acestei specii în
zonă deoarece nu afectează habitatele utilizate pentru hrănire, odihnă sau cuibărit.
Aythya nyroca (raţa roşie) - cod A060.
Impactul estimat. Această specie preferă bălţile şi lacurile de acumulare ale
căror maluri sunt acoperite de stuf. La nivelul perimetrului de propus pentru extracţia
agregatelor minerale şi în vecinătatea acestuia nu există stuf iar activitatea de
exploatare nu va afecta zonele acoperite cu stuf. Activităţile de exploatare şi transport a
agregatelor minerale desfăşurate S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. în zonă nu vor
afecta abundenţa şi distribuţia speciei în ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior.
Chlidonias hybridus (chirighiţă cu obraji albi) – cod A196
Impactul estimat. Exploatarea şi sortarea agregatelor de către S.C.
VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. nu va afecta abundenţa populaţia acestei specii la
nivelul ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior. Totuşi exploatarea de balast va avea un
impact negativ nesemnificativ prin deranjul provocat de prezenţa oamenilor şi zgomotul
produs de utilajele la nivelul habitatelor ripariene situate în lunca Siretului.
Chlidonias niger (chirighiţă neagră) – cod A1967
Impactul estimat. Exploatarea şi sortarea agregatelor de către S.C.
VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. nu va afecta abundenţa populaţia acestei specii la
nivelul ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior. Specia nu a fost identificată în zona
propusă pentru implementarea proiectului.
Ciconia ciconia (barza albă) – cod A31
Impactul estimat. Exploatarea agregatelor de către S.C. VERTICAL
CONSTRUCT S.R.L. nu determină reducerea arealului de hrănire al populaţia acestei
specii în ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior, amplasamentul propus şi zonele
adiacente nu prezintă condiţiile favorabile acestei specii. Datorită adaptării la viaţa în

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


52
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi
zonele antropizate scăderea efectivului din sit este puţin probabilă.
Circus aeruginosus (erete de stuf) - cod A081
Impactul estimat. Amplasamentul perimetrului de exploatare şi vecinătăţile
acestuia nu prezintă habitate favorabile cuibăririi acestei specii. De asemenea fiind un
prădător acoperă suprafeţe mari în căutarea hranei pe care o procură de pe terenurile
acoperite cu vegetaţie ierboasă naturală sau cultivată. Activitatea de extracţie a
agregatelor de râu pe amplasamentul Movilenii de Sus 3 nu influenţează negativ
răspândirea populaţiei acestei specii în zonă. Transportul agregatelor minerale pe
drumurile care tranzitează suprafeţe cu vegetaţie ierboasă – zone din care specia îşi
procură hrana – poate genera impact negativ nesemnificativ asupra speciei.
Cygnus cygnus (lebăda de iarnă) - cod A038
Impactul estimat. Specia Cygnus cygnus populează în principal zone cu
vegetaţie palustră densă şi mlăştinoase Activitatea de extracţie a S.C. VERTICAL
CONSTRUCT S.R.L. va fi amplasată pe malul stâng al Siretului într-o zonă situată la
nivelul albiei minore, suprafaţă care nu prezintă copertă de sol continuă şi nici vegetaţie.
Zonele adiacente nu prezintă vegetaţie abundentă. Datorită lipsei vegetaţiei din
imediata apropiere a luciului apei amplasamentul balastierei nu reprezintă un habitat
propice acestei specii. De asemeni lebăda de iarnă este oaspete de iarnă în România,
perioadă în care exploatările de agregate de râu sunt sistate datorită temperaturilor
joase.
Egretta alba (egreta albă) - cod A027
Impactul estimat. Egreta albă este răspândită cu precădere de-a lungul
malurilor cu stuf şi vegetaţie în apropierea apei, preferă zonele mlăştinoase. Activitatea
de extracţie a agregatelor de râu pe amplasamentul Movilenii de Sus 3 nu influenţează
negativ răspândirea şi distribuţia populaţiei acestei specii în zonă. Implementarea
proiectului nu va avea impact negativ asupra distribuţiei şi abundenţei populaţiilor de
egretă albă din ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior.
Egretta garzetta (egreta mică) - cod A026
Impactul estimat. Deoarece suprafeţele din apropierea amplasamentului nu
prezintă habitate frecventate de această specie considerăm că activitatea de extracţie a
agregatelor de râu din perimetrul Movilenii de Sus 3 nu influenţează distribuţia şi
abundenţa speciei la nivelul ROSPA 0071. Specia a fost observată amonte de
perimetrul propus spre exploatare în coada lacului de acumulare Movileni.
Gelochelidon nilotica (pescăriţă râzătoare) - cod A189.
Impactul estimat. La nivelul ROSPA Lunca Siretului Inferior au fost
identificate numai exemplare în pasaj deoarece zona se află pe culoarul de migraţie
est-carpatic. Considerăm că activităţile de extracţie şi transport a agregatelor minerale
desfăşurate de S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. nu vor influenţa abundenţa şi
distribuţia speciei în ROSPA Lunca Siretului Inferior.
Glareola pratincola (ciovlică ruginie) - cod A135.
Impactul estimat. La nivelul ROSPA Lunca Siretului Inferior au fost
identificate numai exemplare în pasaj deoarece zona se află pe culoarul de migraţie
est-carpatic. Impactul funcţionării balastierei va fi negativ nesemnificativ deoarece

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


53
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi
specia utilizează ocazional plajele de prundiş.
Ixobrychus minutus (Stârc pitic) - cod A022
Impactul estimat. Specia Ixobrychus minutus populează în principal zone cu
vegetaţie palustră densă şi mlăştinoase. Activitatea de extracţie a S.C. VERTICAL
CONSTRUCT S.R.L. va fi amplasată pe malul stâng al Siretului, în albia minoră, fără
copertă şi vegetaţie, malurile râului, în vecinătatea zonei propuse nu au vegetaţie.
Datorită lipsei vegetaţiei din imediata apropiere a luciului apei amplasamentul propus
pentru balastieră nu reprezintă un habitat propice acestei specii. Activitatea de extracţie
a agregatelor de râu pe amplasamentul Movilenii de Sus 3 nu influenţează negativ
răspândirea populaţiei acestei specii în zonă şi nu va determina modificări ale
abundenţei şi distribuţiei speciei la nivelul ROSPA 0071.
Lanius collurio (sfrânciocul roşiatic) – cod A338
Impactul estimat. Specia a fost identificată în zonele din vecinătatea
perimetrului de exploatare şi de-a lungul drumurilor pe care se va realiza transportul.
Impactul potenţial generat de implementarea proiectului asupra acestei specii este
determinat de zgomotul produs de utilajele. Am considerat impactul potenţial ca fiind
negativ nesemnificativ deoarece sfrânciocul roşiatic este prezent în habitatele din zonă
în pofida antropizării accentuate şi circulaţiei pe drumurile de la nivelul malului stâng al
râului Siret în zona studiată.
Lanius minor (sfrânciocul cu fruntea neagră) – cod A339
Impactul estimat. Specia a fost identificată în zonele din vecinătatea
perimetrului de exploatare, de-a lungul drumurilor pe care se va realiza transportul cât şi
în vecinătatea amplasamentului staţiei de sortare. Impactul potenţial generat de
implementarea proiectului asupra acestei specii este determinat de zgomotul produs de
utilajele. Am considerat impactul potenţial ca fiind negativ nesemnificativ deoarece
Lanius minor este prezent în habitatele din zonă în pofida antropizării accentuate şi
circulaţiei pe drumurile de la nivelul malului stâng al râului Siret în zona studiată.
Implementarea proiectului nu va determina modificări ale abundenţei şi distribuţiei
speciei la nivelul ROSPA 0071
Larus minutus (pescăruş mic) – cod A177.
Impactul estimat. Pescăruşul mic preferă zona litorală şi lacurile, prezenţa sa
de-a lungul albiei râului Siret este accidentală fiind observată mai ales iarna. Având în
vedere etologia speciei şi distribuţia sa la nivel naţional implementarea proiectului nu
va avea nici un impact asupra distribuţiei şi abundenţei speciei la nivelul ROSPA 0071
Lunca Siretului Inferior.
Nycticorax nycticorax (stârc de noapte) – A023
Impactul estimat. Deoarece în vecinătatea amplasamentului propus pentru
implementarea proiectului nu există habitate propice pentru cuibărit, hrănire sau odihnă
utilizate de stârcul de noapte, implementarea proiectului propus de S.C. VERTICAL
CONSTRUCT S.R.L. nu vor avea nici un impact asupra răspândirii acestei specii în
ROSPA Lunca Siretului Inferior.
Pelecanus onocrotalus (pelicanul) - cod A019.
Impactul estimat. Exemplare din această specie observate de-a lungul albiei

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


54
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi
râului Siret sunt în pasaj, specia preferă habitatele din Delta Dunării. Deoarece în zona
propusă pentru realizarea proiectului nu există habitate frecventate de această specie
considerăm că activitatea de extracţie a agregatelor de râu din perimetrul Movilenii de
Sus 3 nu va afecta distribuţia acesteia în ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior.
Platalea leucordia (lopătarul) – cod A034
Impactul estimat. Exploatarea agregatelor minerale de către societatea
comercială S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. nu va afecta populaţia acestei specii
în ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior deoarece în apropierea perimetrului de
exploatare nu există habitate utilizate de această specie pentru necesităţi de hrănire,
cuibărit sau odihnă.
Recurvirostra avosetta (cioc întors) - cod A132.
Impactul estimat. Exploatarea agregatelor minerale de către societatea
comercială VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. nu va afecta populaţia acestei specii în
ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior deoarece în apropierea perimetrului de exploatare
şi a amplasamentului staţiei de sortare nu există habitate utilizate de această specie
pentru necesităţi de hrănire, cuibărit sau odihnă. nu sunt habitate propice acestei
specii.
Sterna hirundo (chira de baltă) - cod A193
Impactul estimat. Specia utilizează ocazional plajele de prundiş. Activitatea de
extracţie a agregatelor de râu pe amplasamentul Movilenii de Sus 3 nu va afecta
abundenţa speciei la nivelul sitului dar poate avea un impact negativ nesemnificativ
prin modificări ale distribuţiei.
Deoarece suprafaţa perimetrului de exploatare este utilizată ocazional de o serie
de specii de specii de păsări de importanţă comunitară: Chlidonias hybridus, Lanius sp.,
Circus aeruginosus şi Sterna hirundo am considerat impactul ca fiind negativ
nesemnificativ deoarece habitatele ripariene sunt larg răspândite la nivelul ROSPA
0071 iar păsările sunt specii mobile, unele dintre specii fiind tolerante față de activitățile
antropice.
Având în vedere că diversitatea avifaunei, pe baza căreia a fost declarat situl, a
evoluat în condiţiile existenţei exploatărilor de balast şi a staţiilor de sortare la nivelul
luncii râului Siret consider că implementarea proiectului nu va afecta în mod
semnificativ patrimoniul natural din sit. Sigurul habitat care va suferi reduceri ale
suprafeţei este cel reprezentat de acumulările de balast – suprafaţă folosită de un
număr redus de specii datorită lipsei vegetației și a ofertei trofice foarte reduse,
transportul se va realiza pe drumuri existente utilizate în acelaşi scop de societăţile din
zonă deja avizate din punct de vedere al protecţiei mediului. Principalul factor
perturbator pentru populaţiile de păsări din zonă este zgomotul şi prezenţa oamenilor.
Impactul poate fi redus prin respectarea drumurilor de exploatarea şi interzicerea
personalului care deserveşte perimetrul de exploatare şi utilajele de transport de a intra
în pauze în zonele ocupate de habitate seminaturale din zonă.

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


55
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi
Impactul proiectului asupra speciilor de păsări citate în formularul Natura
2000 – care reprezintă obiective de conservare ale ROSCI 0162

Perimetrul de exploatare Movilenii de Sus 3 este amplasat în Situl de Importanță


Comunitară 0162 Lunca Siretului Inferior declarat prin Ordinul M.M.D.D. nr. 2387/2011.
Regiunea a fost declarată sit de importanţă comunitară ca urmare a identificării unui
număr de 7 habitate de interes comunitar şi a: 2 specii de mamifere, 1 specie de reptile,
2 specii de amfibieni, 11 specii de peşti şi a 2 specii nevertebrate menţionate în anexa II
a Directivei Consiliului 92/43/CEE.
Activitatea de extracţie a agregatelor minerale se va desfăşura la nivelul unor
habitate ripariene (plaje de nisip şi balast situate în albia minoră) lipsite de vegetaţie
datorită deselor fenomene de inundare şi depunere de aluviuni. Transportul agregatelor
minerale se va efectua pe drumuri tranzitate de utilaje şi mijloace de transport în ultimii
20 de ani care străbat, zona supusă şi în trecut presiunii antropice (în special
construirea barajului hidro-energetic Movileni).
Analiza habitatelor care afectate de implementarea proiectului a fost realizată
prin deplasări în teren.
Pe suprafaţa Sitului Natura 2000 Lunca Siretului Inferior au fost identificate o
serie de habitate care necesită protecţie. Conform formularului standard Natura 2000
acestea sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Habitate prioritare din Situlul Natura 2000 Lunca Siretului Inferior


Nr. DENUMIRE HABITAT % Reprez Supr. Conservar Globa
crt. . Rel. e l
1. 3260 Cursuri de apă din zonele de 20 B C C B
câmpie, până la cele montane, cu
vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi
Callitricho-Batrachion
2. 6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii 5 B C C B
3. 91F0 Păduri ripariene mixte cu 0,5 B C B B
Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus
excelsior sau Fraxinus
4. 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu 0,5 B C B B
vegetaţie de Chenopodion rubri şi
Bidention
5. 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi 9 A C B B
Populus alba
6. 91I0 * Vegetaţie de silvostepă 0,2 C C B C
eurosiberiană cu Quercus spp.
7. 91E0 * Păduri aluviale cu Alnus 0,3 B C B B
glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-
Padion, Alnion incanae, Salicion
albae)

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


56
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi
Pe suprafaţa propusă pentru exploatarea nu au fost identificate habitate de
importanţă comunitară sau habitate care necesită protecţie strictă.
Prin Ordinul M.M.D.D. nr. 2387/2011 a fost declarat Situl de Importanţă
Comunitară ROSCI 0162 Lunca Inferioară a Siretului. Conform formularului standard
Natura 2000 obiectivele de protecţei ale acestei arii naturale protejate sunt specii de
mamifere, reptile, amfibieni , peşti şi nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei
Consiliului 92/43/CEE.

3.2.c. Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


Cod Specie Populaţie: Rezidentă Reproducere Iernat Sit Pop. Conserv. Izolare
Pasaj Global
1355 Lutra lutra P C B C B
1335 Spermophilus citellus P
3.2.d. Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
1220 Emys orbicularis P C B C B
1993 Triturus cristatus P C B C B
1188 Bombina bombina P C B C B
3.2.e. Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Cod Specie Populaţie: Rezidentă Reproducere Iernat Sit Pop. Conserv. Izolare
Pasaj Global
1130 Aspius aspius P C B C B
1149 Cobitis taenia P C C C C
2511 Gobio kesseri P B B C B
1124 Gobio alpinnatus P C B C B
1157 Gymnocephalus schraetzer P C B C B
1145 Misgurnus fossilis P C B C B
2522 Plecus cultratus P C B C B
1134 Rhodeus sericeus amarus P C B C B
1146 Sabanejewia aurata P C B C B
1160 Zingel streber P C B C B
1159 Zingel zingel P C B C B
3.2.f. Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Cod Specie Populaţie: Rezidentă Reproducere Iernat Sit Pop. Conserv. Izolare
Pasaj Global
1083 Lucanus cervus P C B C C
1014Vertigo angustior P?

Lutra lutra – vidra


Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei speciei.
Implementarea proiectului propus de S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. nu va avea

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


57
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi
nici un impact asupra răspândirii şi abundenţei speciei la nivelul ROSCI 0162 Lunca
Siretului Inferior.
Spermophilus citellus – popândău
Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei speciei.
Pe suprafaţa amplasamentului nu au fost observate galerii de popândău dar zona
prezintă habitate favorabile prezenţei speciei. Implementarea va avea un impact redus
temporar redus asupra speciei prin accidente de trafic, deranjarea de zgomot.
Realizarea proiectului nu va afecta suprafeţe de teren ocupate de această specie la
nivelul ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior.
Emys orbicularis – ţestoasa de apă
Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei speciei.
Suprafaţa amplasamentului propus nu prezintă habitate favorabile acestei specii astfel
încât implementarea proiectului nu va influenţa abundenţa şi distribuţia specie la nivelul
ROSCI 0162 .
Bombina bombina – buhai de baltă cu burta roşie
Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei speciei.
Specia prezintă ca preferinţă ecologică bălţile permanente sau temporare. Suprafaţa
perimetrului de exploatare nu prezintă habitate favorabile acestei specii, respectiv zone
cu băltiri care să asigure viabilitatea generaţiilor acestei specii. În concluzie excavarea
realizată pe suprafaţa propusă nu va influenţa negativ specia.
Aspius aspius - avatul
Cobitis taenia – zvârluga
Gobio kessleri – porcuşorul de nisisp
Gobio alpinnatusi - porcuşor de nisip
Gymnocephalus schraetzer - răspăr
Plecus cultratus - sabiţă
Rhodeus sericeus amarus – boarcă
Zingel streber – pietrar
Zingel zingel - fusar
Implementarea proiectului va avea un impact nesemnificativ asupra
speciilor ihtiofaunei care constituie obiectivele de conservare ale ROSCI 0162
prin lucrările efectuate în vecinătatea apei care vor determina creșterea
turbidității.
Lucanus cervus - rădaşca
Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei speciei.
Implementarea proiectului nu va avea nici un impact asupra speciei, nu vor fi afectate
de lucrările propuse suprafeţe care prezintă trunchiuri uscate.
Vertigo angustior
Prezenţa speciei la nivelul ariei naturale protejate este incertă.

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


58
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi
1. Procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut
Sigurul habitat afectat direct de proiectul propus de S.C. VERTICAL
CONSTRUCT S.R.L. este situat pe suprafaţa perimetrului propus pentru exploatare –
suprafaţă la nivelul albiei minore a malului stâng al râului Siret. Zona în care va fi
implementat proiectul nu are copertă astfel încât pe amplasament nu s-au dezvoltat
asociaţii vegetale. Deoarece aceste habitate nu se regăsesc în formularele standard
Natura 2000 pentru desemnarea ariilor de protecţie nu se supun obligativităţii menţinerii
funcţiilor şi suprafeţei ca un criteriu al statutului de conservare. Transportul agregatelor
minerale se va face pe căi de acces existente utilizate către locuitorii din zonă şi turiştii
care practică pescuitul sportiv sau ieşirile de week-end.
Implementarea proiectului propus de S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. nu va
determina reducerea suprafeţelor ocupate de habitatele de importanţă comunitară
menţionate în formularul standard Natura 2000 pentru ROSCI 0162 Lunca Siretului
Inferior.

2. Procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru


necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes
comunitar

Deoarece suprafaţa perimetrului de exploatare poate fi utilizată ocazional de o


serie de specii de specii de păsări de importanţă comunitară: Chlidonias hybridus, şi
Sterna hirundo (specii menţionate în anexa I a Directivei Păsări şi în anexa I la OUG
57/2007 aprobată prin Legea 49/2011) am considerat impactul ca fiind negativ
nesemnificativ deoarece habitatele ripariene sunt larg răspândite la nivelul ROSPA
0071 iar păsările sunt specii mobile.
Alte specii influenţate de implementarea proiectului sunt speciile genului Lanius
sp. şi Circus aeruginosus. Speciile genului Lanius sunt influenţate de deranjul produs
de tranzitarea drumurilor cu mijloacele de transport, dar cei doi taxoni identificaţi sunt
frecvent întâlniţi cuibărind în arbuştii şi arboriii din vecinătăţile căilor de acces, dovedind
astfel o toleranţă ridicată la proximitatea activităţilor antropice, astfel încât consider
impactul ca fiind negativ nesemnificativ. Specia Circus aeruginosus poate fi perturbată
de tranzitarea drumurilor de exploatare de către mijloacele de transport.
Speciile de interes comunitar citate pentru ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior
nu utilizează pentru reproducere sau hrănire suprafeţele depozitelor de balast.
Exploatarea agregatelor minerale din perimetrul Movilenii de Sus 3 şi transportul
acestora nu vor afecta habitate utilizate pentru reproducere, adăpost şi hrănire de
speciile de păsări de interes comunitar care constituie obiective de protecţie din
ROSCPA 0071 Lunca Siretului Inferior.
Implementarea proiectului nu va determina pierderea de suprafeţe utilizate
pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere de către speciile menţionate în
formularul standard Natura 2000 pentru ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior.

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


59
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi
3. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimată în procente);

Între obiectivele stabilite prin formularul standard Natura 2000 pentru Aria de
Protecţie Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior nu sunt menţionate habitate de
interes comunitar. Proiectul nu va afecta habitate de interes comunitar.
În cadrul ROSCI 01062 există 7 habitate de importanţă comunitară care
constituie obiectivele de conservare ale acestei arii naturale protejate. Implementarea
proiectului nu va avea ca efect fragmentarea acestor habitate.
Deoarece activităţile propuse prin proiect nu au nici un impact asupra habitatelor
de interes comunitar nu este cazul analizei fragmentării acestora.

4. Durata sau persistenţa fragmentării


În lipsa efectului de fragmentare al habitatelor de interes comunitar nu se impune
evaluarea duratei sau persistenţei acestui fenomen.

5. Durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar, distanţa


faţă de aria naturală protejată de interes comunitar

Perimetrul de exploatare este amplasat în Aria de Protecţie Specială


Avifaunistică – Lunca Siretului Inferior declarată prin H.G. 1284/2007 modificată prin
H.G. 971/2011. În anul 2011, prin ordinul Ordinul M.M.D.D. nr. 2387/2011 a fost instituit
sitului de importanţă comunitară ROSCI 01062 Lunca Siretului Inferior.
Durata perturbării speciilor de interes comunitar afectate de implementarea
proiectului coincide cu durata de exploatare a balastierei (1 an). Perturbarea nu va fi
continuă, manifestându-se numai în perioadele de funcţionare a balastierei.

6. Schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţa)

Speciile de păsări de interes comunitar menţionate în formularul standard Natura


2000 care constituie obiective de conservare ale ROSPA 0071 care pot fi influenţate de
implementarea proiectului, sunt: Chlidonias hybridus, Sterna hirundo, Circus
aeruginosus, Lanius collurio şi Lanius minor.
Chlidonias hybridus (80 - 100 perechi cuibăritoare şi 380 - 450 indivizi în pasaj la
nivelul ROSPA 0071) - exploatarea de balast va avea un impact negativ nesemnificativ
prin deranjul provocat de prezenţa oamenilor şi zgomotul produs de utilajele la nivelul
habitatelor ripariene situate în lunca Siretului. Specia a fost identificată în zona de
implementare a proiectului, în repaus pe plaje de balast.
Circus aeruginosus (6 - 12 perechi cuibăritoare la nivelul ROSPA 0071) -
transportul agregatelor minerale pe drumurile care tranzitează suprafeţe cu vegetaţie
ierboasă – zone din care specia îşi procură hrana – poate determina potenţial impact

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


60
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi
negativ nesemnificativ asupra speciei. Specia nu a fost identificată în zona de
implementare a proiectului.
Lanius collurio (15 - 25 perechi cuibăritoare la nivelul ROSPA 0071) şi Lanius
minor (20 - 35 perechi cuibăritoare la nivelul ROSPA 0071) - impactul potenţial generat
de implementarea proiectului asupra acestor specii este determinat de zgomotul produs
de utilajele. Am considerat impactul potenţial ca fiind negativ nesemnificativ deoarece
ambele sunt prezente în habitatele din zonă în pofida antropizării accentuate şi
circulaţiei intense pe drumurile de la nivelul malului stâng al râului Siret în zona studiată.
Speciile au fost identificate în ecosisteme situate în vecinătatea drumurilor din terasă
utilizate pentru transportul agregatelor minerale.
Sterna hirundo (3 - 5 perechi cuibăritoare şi 30 - 50 indivizi în pasaj la nivelul
ROSPA 0071)- Activitatea de extracţie a agregatelor de râu pe amplasamentul Movilenii
de Sus 3 nu va afecta abundenţa specii la nivelul sitului dar poate avea un impact
negativ nesemnificativ prin modificări ale distribuţiei. Specia a fost identificată în zona
de implementare a proiectului.
Având în vedere că diversitatea avifaunei, pe baza căreia a fost declarat situl, a
evoluat în condiţiile existenţei exploatărilor de balast şi a staţiilor de sortare la nivelul
luncii râului Siret considerăm că implementarea proiectului nu va afecta în mod
semnificativ patrimoniul natural din sit. Sigurul habitat care va suferi reduceri ale
suprafeţei este cel reprezentat de acumulările de balast – suprafaţă folosită de un
număr redus de specii, transportul se va realiza pe drumuri existente utilizate în acelaşi
scop de societăţile din zonă deja avizate din punct de vedere al protecţiei mediului
determină un impact redus al proiectului asupra habitatelor din zonă. Principalul factor
perturbator pentru populaţiile de păsări din zonă este zgomotul şi prezenţa oamenilor.
Impactul poate fi redus prin respectarea drumurilor de exploatarea şi interzicerea
personalului care deserveşte perimetrul de exploatare şi utilajele de transport de a intra
în pauze în zonele ocupate de habitate seminaturale din zonă.

7. Scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de


implementarea proiectului

Singurul habitat afectat de implementarea proiectului este depozitul de balast de


balast de la nivelul albiei minore a râului Siret.
Deoarece alte habitatele naturale nu vor fi afectate de proiect nu este necesară
evaluarea perioadei de timp în care se vor reface.

8. Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de


resursele de apă sau de alte resurse naturale, care pot determina
modificarea funcţiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes
comunitar

Nu este cazul evaluării indicatorilor chimici care pot determina modificări legate

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


61
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi
de factorii naturali deoarece implementarea proiectului nu are ca efect eliminarea de
emisii care pot produce impurificări ale factorilor de mediu.
Impactul rezidual, rămas în urma aplicării măsurilor de reducere a impactului
proiectului, se manifestă prin două componente de intensitatea redusă:
· cantitate redusă de pulberi antrenată în aer de deplasarea autocamioanelor
pe drumurile balastate;
· prezenţa utilajelor şi a oamenilor în zonă pe perioada programului de lucru de
8 ore.

Impactul proiectului asupra altor specii de faună


Implementarea proiectului are un efecte minor necunatificabil asupra altor specii
decât cele analizate în subcapitolele anterioare. De asemeni proiectul constă în
exploatarea agregatelor de râu din albia minoră a malului stâng, suprafaţă pe care nu s-
a dezvoltat copertă de sol vegetal şi nici vegetaţie. Transportul se va realiza pe drumuri
existente astfel încât nu va determina reducerea covorului vegetal de la nivelul sitului.
Vegetaţia
Perimetrul de exploatare se află amplasat în albia minoră a râului Siret, fiind
situat într-o zonă lipsită de vegetaţie datorită submersiei periodice – la ape mari, pe
suprafaţa propusă pentru implementarea proiectului nu s-a dezvoltat copertă,
neexistând sol vegetal. Zona este antropizată, mai ales după construcţia barajului de la
Movileni.
Vegetaţia zonelor adiacente este caracterizată prin diversitate biologică fiind
alcătuită din specii ierboase, xerofile sau ruderale.
La nivelul malului stâng, aval şi amonte de perimetrul propus pentru exploatarea,
vegetaţia versantului abrupt este alcătuită din specii xeroterme indigene, dintre care,
Prunus spinosa şi Rosa canina, precum şi, din specii aclimatizate în România (Robinia
pseudacacia şi Gleditsia triacanthos).
Pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a perimetrului de exploatare nu sunt
prezente asociaţii vegetale alcătuite din plante higrofile.
Exploatarea şi sortarea agregatelor de către S.C. VERTICAL CONSTRUCT
S.R.L. nu determină modificări ale ochiurilor de apă.
În zona studiată au fost identificate următoarele habitate (conform clasificării din
lucrarea „Habitatele din România”, doniţă şi colaboratorii):
· tufărişuri ponto-panonice de porumbar (Prunus spinosa) şi păducel
(Crataegus monogyna) – aval de perimetrul propus;
· pajişti vest-pontice de Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon dactylon
şi Poa angustifolia - adiacent drumului de exploatare.
Habitatul Tufărişuri ponto-panonice de porumbar (Prunus spinosa) şi păducel
(Crataegus monogyna) este răspândit în ţara noastră în: Podişurile Dobrogei de Nord şi
Sud, câmpia şi podişurile din Moldova de Nord şi Sud, Ţara Oaşului, Câmpia şi Podişul
Transilvaniei, Câmpia Română, în silvostepă şi în zona pădurilor de stejar de câmpie.
Aceste asociaţii vegetale ocupă fâşii de tufărişuri, de la 200–500 mp, alternând cu

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


62
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi
păduri şi terenuri agricole sau pajişti uscate, totalizând cele mai mari suprafeţe ale
vegetaţiei de tufărişuri. Fitocenozele se dezvoltă la altitudini cuprinse între 40 şi 500 m,
pe soluri de tipuri variate, în general profunde, neutre sau slab acide-alcaline,
cernoziomuri în silvostepă, sau eutricambosoluri, cu hidratare deficitară, mai ales la
sfârşitul verii.
Din punct de vedere structural fitocenozele se instalează, de obicei, pe locurile
defrişate. Ele se formează şi pe terenuri bătătorite, între culturi, în crovuri sau de-a
lungul pâraielor temporare sau la marginea pădurilor. Speciile sunt, în majoritate,
eurasiatice, termofile, xerofile, mezotrofe. Stratul arbuştilor este dominat de speciile
caracteristice ordinului şi alianţei (Prunus spinosa şi Crataegus monogyna), deosebit de
dense, realizând aspectul unui desiş de nepătruns, cu o acoperire de 100%.
Diversitatea stratului este mare şi variază mult din zona de silvostepă, unde pot apare
Jasminum fruticans, Amygdalus nana, sau Prunus fruticosa, alături de Prunus spinosa
var. Dasyphylla, spre cele de păduri de câmpie şi chiar de luncă, unde se dezvoltă
Evonymus verrucosus, Evonymus europaea, Rosa canina, Cornus sanguinea sau
Cornus mas, Rhammus cathartica sau Ligustrum vulgare.
Înălţimea stratului arbustiv ajunge de regulă la 1,5–2 m în silvostepă, dar, se
ridică şi până la 3,5–4 m în zonele mai umede. Productivitatea stratului arbustiv este de
3,66 t/ha/an material vegetal, iar biomasa supraterană este de 74,5 t/ha. Stratul
ierburilor este mai dezvoltat spre limitele tufărişurilor, datorită umbririi mari interioare şi
este compus atât din specii de pădure: Vicia tenuifolia, Bromus inermis, Origanum
vulgare, Asparagus verticillata, cât şi din specii de pajişte: Festuca valesiaca, Poa
angustifolia, Poa bulbosa, Dactylis glomerata, Agropyron repens, Agrimonia eupatoria,
Phleum phleoides, Teucrium chamaedrys, Calamintha clinopodium.
Valoarea conservativă a acestui habitat este moderată.
Habitatul Pajişti vest-pontice de Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon
dactylon şi Poa angustifolia are următoarea compoziţie floristică:
· Specii edificatoare: Artemisia austriaca, Cynodon dactylon, Poa bulbosa,
Poa angustifolia;
· Specii caracteristice: Artemisia austriaca, Cynodon dactylon, Poa bulbosa,
Poa angustifolia;
· Alte specii importante: Festuca valesiaca, F. pseudovina, Botriochloa
ischaemum, Agropyron cristatum, Medicago falcata, M. lupulina, M. minima,
Lotus corniculatus, Coronilla varia, Euphorbia nicaeensis, E. sequierana,
Galium humifusum, Ceratocarpus arenarius.
Valoarea conservativă a acestui tip de habitat este redusă.
Deşi în vecinătatea căilor de acces utilizate prezente exemplare rare de Tamrix
ramosissima şi Hippophae rhamnoides acestea nu formează vegetaţia caracteristică
habitatelor R 4417 - Tufărişuri danubiene de cătină albă (Hippophaë rhamnoides) şi răchită
albă (Salix eleagnos) sau habitatului R 4422 – Tufărişuri danubiene de cătină roşie
(Tamarix ramosissima). Aceste două habitate au valoare conservativă ridicată fiind habitate
protejate Emerald.
Exploatarea, transportul şi sortarea agregatelor minerale nu vor afecta

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


63
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi
aceste habitate în condiţiile respectării căilor de acces şi a amplasamentului
propus pentru proiect, a tehnologiei de exploatare şi a spaţiilor de parcare a
utilajelor şi autovehiculelor. În condiţiile respectării aspectelor menţionate
anterior implementarea proiectului nu va avea nici un impact asupra vegetaţiei.
Nevertebrate
Fauna de nevertebrate a zonei este caracterizată de o abundenţă redusă, dar o
diversitate taxonomică ridicată: viermi, moluşte, iar dintre artropode: arahnide,
crustacee, miriapode şi insecte.
Perimetrul de exploatare este lipsit de vegetaţie iar nevertebratele prezente pe
suprafaţa sa sunt insecte din grupul speciilor ripariene sau taxoni aduşi accidental din
alte medii (de vânt de pe suprafeţele cu vegetaţie din zonă sau eşuate pe uscat după
submersia, la ape mari, a perimetrului).
Pe suprafeţele adiacente căilor de acces, situate la nivelul luncii râului Siret,
fauna de nevertebrate din sol este reprezentată de specii aparţinând clasei Miriapoda,
Crustacea (crustacei tereştri din ordinul Isopoda) şi Insecta (în special ordinului
Coleoptera, Diptera şi Lepidoptera - familia Noctuidae).
Dintre speciile de Coleoptere menţionăm cărăbuşul de mai (Melolontha
melolontha), rădaşcă (Lucanus cervus), fluturi diverşi: albiliţa (Pieris brassicae), cap de
mort (Acheronia atropos), ochi de păun (Saturnia pyri) etc.
Proiectul nu va avea nici un impact asupra populaţiilor de nevertebrate de
pe suprafeţele învecinate căilor de acces la nivelul terasei din zonă în condiţiile
respectării căilor de acces şi a amplasamentului propus pentru proiect, a
tehnologiei de exploatare şi a spaţiilor de parcare a utilajelor şi autovehiculelor.
În condiţiile respectării aspectelor menţionate anterior implementarea proiectului
nu va avea nici un impact asupra acestor grupe din fauna locală.
Mediul acvatic reprezintă habitatul pentru un număr mare de nevertebrate
începând de la protozoare (prezente în habitatele de apă dulce), rotifere (componente
importante ale comunităţilor planctonice şi pot fi dominante în planctonul râurilor),
viermii plaţi – încrengătura Plathelminthes (clasa Turbellaria include forme prădătoare
mobile localizate pe fundul apelor, iar clasele Trematoda şi Cestoda cuprind specii
parazite la peşti şi alte vertebrate, inclusiv la oameni), încrengătura Nematoda (cuprinde
specii parazite, prădătoare şi fitofage); viermi inelaţi – încrengătura Oligochaeta
(organisme care populează sedimentele de pe fundul apei, dar şi specii parazite ale
vertebratelor sau prădătoare).
O altă categorie de nevertebrate care populează atât bentosul cât şi neustonul
râului Siret o reprezintă moluştele cu cele două mari grupe melci (Gasteropoda) şi
scoici (Lamilibranhiata).
Dintre crustacei menţionăm speciile care alcătuiesc zooplanctonul cladocerele şi
copepodele.
Ecosistemele acvatice, mai ales bălţile formate la nivelul terasei în exploatările
ilegale care au produs declivităţi ale terenului, sunt populate de un număr redus de
specii de insecte, îndeosebi de stadiile larvare al speciilor din ordinele Dipera şi
Odonata.

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


64
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi

Vertebrate
Dintre speciile de peşti frecvent întâlnite pe cursul inferior al râului Siret
enumerăm: Alburnus alburnus (obleţ), Carassius auratus (caras), Perca fluviatilis
(biban) şi Leuciscus cephalus (clean).
Speciile mai rar întâlnite sunt: Esox lucius (ştiuca), Rutilus rutilus
carpathorossicus (babuşca), Abramis brama danubii (plătica), Chondrostoma nasus
(scobar), Silurus glanis (somn), Sander lucioperca (şalău), Cyprinus carpio (crap),
Scardinius erythrophthalmus (roşioară), Barbus barbus (mreană), imba vimba carinata
(morunaş).
următoarelor grupe (după Vasilescu, 1965):
· peşti trofic şi generativ dulcicoli: caras, ghiborţ, roşioară, murgoi bălţat,
ţipar;
· peşti reofili: morunaş, mreană, scobar;
· peşti indiferent dulcicoli: obleţ, biban, ştiucă;
· peşti semimigratori: crap, somn, şalău, babuşcă, plătică;
· imigranţi de origine marină: guvizi;
· migratori marini anadromi care pătrund accidental: morun, păstruga;
· peşti reofili care ajung accidental pe râul Siret: cega.
Dintre factorii care influenţează dezvoltarea bioresurselor acvatice, în general, şi
a ihtiofaunei, în special, menţionăm:
· aglomerările de mâl;
· dragajele şi extragerile de agregate minerale;
· lacurile de acumulare;
· polurea chimică şi termică.
Exploatarea de balast va avea un impact redus asupra speciilor de pești prin
exploatarea fâșiilor perimetrului situate în vecinătatea cursului râului – activitate
care va genera creșterea turbidității apei în aval pe o distanță de cca 200 – 300 m.
Amfibienii
Pe suprafaţa perimetrului de exploatare nu au fost identificate specii de
amfibieni, condiţiile de microclimat oferite de suprafaţa plajei de balast, deşi uneori
există băltiri temporare, nu permit existenţa acestor specii.
Implementarea proiectului nu va avea nici un impact asupra speciilor de
amfibieni în condiţiile respectării amplasamentelor şi modului de gestionare a
deşeurilor.
Speciile identificate în zonă sunt:
Bufo bufo (broasca râioasă brună) specie terestră, preferă pentru
reproducere bălţile mai mari, chiar permanente. Este o specie
nepericlitată, fiind relativ comună şi răspândită în toată ţara;
Rana ridibunda (broasca verde de lac) - specie predominant acvatică ce
preferă lacurile mari şi adânci. Este foarte sensibilă la scăderea
concentraţiei de oxigen, în lacurile puţin adânci unde concentraţia de

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


65
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi
oxigen scade mult în timpul iernii, rata mortalităţii este foarte mare, specia
este nepericlitată;
Reptile
Pe suprafeţele care vor fi afectate de proiect la nivelul ROSPA 0071 nu au fost
identificate specii de reptile. În zonele din vegetaţie cu vegetaţie mai bogată, situate la
nivelul malului stâng în zone cu vegetaţie arbustivă, au fost identificate speciile: şopârla
de câmp (Lacerta agilis) şi guşterul (Lacerta viridis).
Şopârla de câmp (Lacerta agilis) – specie nepericlitată, comună, prezentă în
zone cu vegetaţie arbustivă, prin vii, pe coastele ierboase ale dealurilor, prin pajişti,
păduri defrişate, pe malurile ierboase ale bălţilor, de unde în caz de primejdie sare în
apă. Se hrăneşte cu limaci, râme, muşte, omizi. Uneori trăieşte în biotopuri foarte
umede, în terenuri mlăştinoase, se poate refugia în apă şi înoată foarte bine.
Guşterul (Lacerta viridis) - Destul de comun în tara noastră, trăieşte prin
luminişurile şi lizierele pădurilor de stejar sau pe malurile însorite şi cu vegetaţie ale
Dunării şi lacurilor. Această specie este termofilă, foarte sensibilă la variaţiile de
temperatură. Este o specie de interes comunitar fiind menţionată în anexa 4A a O.U.G.
57/2007.
Păsările
În vederea realizării studiului de evaluare adecvată au fost efectuate deplasări în
tern fiind observate specii de păsări citate în tabelul de mai jos.

Speciile de păsări identificate în zona de implementare a proiectului

Nr. Specia La nivelul ROSPA 0071 Categorie Prezenţa speciilor de


crt. Conf. Formularului Natura fenologică interes comunitar în
2000 zona perimetrului
cuibărit iernat pasaj Movilenii de Sus 3
1.
Alcedo atthis 15-25 p S -
2.
Ardea purpurea 5-12 p OV -
3.
Ardeola ralloides 5-10 p OV -
4.
Aythya nyroca 20-25 p 100-150 i OV -
5.
Chlidonias hybridus 80-100 p 380 - 450 OV 10 i
6.
Chlidonias niger 5 – 10 p OV -
7.
Ciconia ciconia 300- 500 i OV -
8.
Circus aeruginosus 6-12 p OV -
9.
Cygnus cygnus 4-10 i OI -
10.
Egretta alba 15-30 p 50-160 i OV -
11.
Egretta garzetta 20-45 p 80-180 i OV -
12.
Gelochelidon nilotica 5-10 i P -

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


66
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi
13.
Glareola pratincola 10-14 i OV -
14.
Ixobrychus minutus 10 – 15 OV -
p
15.
Lanius collurio 15-25 p OV 4i
16.
Lanius minor 20-35 p OV 3i
17.
Larus minutus 20-35 P-OI -
18.
Nycticorax nycticorax 20-30 p OV -
19.
Pelecanus onocrotalus 60-75 i OV-P -
20.
Platalea leucorodia 5-20 p OV -
21.
Recurvirostra avosetta 5-12 p 25-30 i OV -
22.
Sterna hirundo 3-5 p 30-50 i OV 7i

Din tabelul prezentat anterior se observă o diversitate scăzută a speciilor de


interes comunitar în zona perimetrului Movilenii de Sus 3 datorată pe de o parte faptului
că atât suprafaţa propusă spre exploatare cât şi zonele adiacente sunt lipsite de
vegetaţie sau prezintă un covor vegetal constituit din specii ierboase xeroterme care nu
oferă speciilor de păsări habitate favorabile pentru a se hrăni, a cuibări sau a se
ascunde de prădători. O altă cauză a diversităţii avifaunistice reduse este antropizarea
zonei prin funcţionarea existenţa societăţilor comerciale care exploatează balast dar şi
din cauza realizării amenajării hidro-energetice Movileni.
Amplasamentul studiat nu reprezintă loc de hrănire pentru păsările
coloniale aparţinând speciilor de dimensiuni mari (pelicani, stârci).
Nu sunt cunoscute trasee de deplasare ale păsărilor coloniale de
dimensiuni mari, între zona coloniilor de cuibărit si locul de hrănire, ce ar viza
amplasamentul şi în împrejurimile.
Pentru speciile necoloniale perimetrul propus şi împrejurimile pot constitui
trasee de deplasare între locurile de cuibărire si cele de hrănire. Dintre speciile
semnalate în zonă cele mai comune sunt speciile de paseriforme (păsărele:
vrăbiile, graurii, sticleţii, etc.).
Pe perioada sezonului rece nu s-au semnalat aglomerări de păsări în
perimetrul Movilenii de Sus 3.
Deplasările păsărilor care iernează în zonă în căutarea de noi locuri de
hrănire sau odihnă nu se suprapun peste suprafaţa perimetrului studiat.
Mamiferele
Dintre speciile de mamifere, la nivelul ecosistemelor învecinate căilor de acces şi
a amplasamentelor proiectului au fost identificate: Mustela putoris (dihorul) şi Vulpes
vulpes (vulpe). Cu siguranţă în ecosistemele forestiere şi în zonele de ecoton de la
nivelul luncii râului Siret din regiunea propusă prin proiect, dar pe malul drept, sunt şi
speciile Sus scrofa (mistreţ), Lepus europaeus (iepurele), Capreolus capreolus
(căprior), Erinaceus europaeus (arici).
Mustela putoris (dihorul) specie prezentă în ecosisteme forestiere şi zone cu

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


67
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi
vegetaţie arbustivă. Îşi stabileşte adăpostul în vizuini abandonate de vulpe, bursuc sau
hârciog, în scorburile copacilor, stive de lemne, clădiri părăsite.
Vulpes vulpes (vulpe) – specie are care se adaptează foarte uşor în orice
condiţii, putem întâlni şi în păduri dar trăieşte foarte bine şi în vecinătatea satelor şi
oraşelor. Unul din factorii importanţi pentru prezenţa acestei specii este solul. Vulpea
are nevoie de un sol bun pentru a-şi putea construi vizuina, preferă zonele
împădurite şi fără apă freatică aproape de suprafaţa pământului.
Sus scrofa (mistreţ) - preferă zonele de deal şi câmpie cu păduri de foioase sau
conifere cu sol umed de preferinţa înconjurate cu terenuri agricole.
Lepus europaeus (iepurele) - este răspândit din Delta până la munte, trăieşte în
egală măsura în câmpul agricol cultivat, cât şi în pădurile cu sau fără subarboret. Cea
mai mare densitate o înregistrează în câmpiile situate la altitudinea de 100—250 m.
Evită locurile mlăştinoase, cu apă stagnanta.
Capreolus capreolus (căprior) - biotopul căpriorului îl reprezintă zonele de şes şi
deal, presărate cu pâlcuri de pădure, cu sol permeabil şi fertil. Preferă pădurile de
foioase, ori amestec de foioase cu răşinoase, cât mai tinere.
Erinaceus europaeus (arici) - specie răspândită în estul Europei, Asia Mică,
Israel, nordul Iranului. Se întâlneşte de la câmpie până la 900-1000 m altitudine, comun,
larg răspândit, dar în regresie din punct de vedere al mărimi populaţiilor.
Suprafeţele din vecinătatea amplasamentelor prezintă condiţii ecologice
favorabile speciilor de chiroptere (existenţa de arbori bătrâni cu scorburi). La deplasările
în teren nu au fost observate specii de lilieci.
Exploatarea de balast nu va avea nici un impact asupra diversităţii şi
abundenţei mamiferelor din zonă, pe suprafaţa acumulării de agregate minerale
nu există speciile menţionate anterior.

IV.9.2. Identificarea şi evaluarea impactului asupra biodiversităţii

Prezenta analiză şi evaluare a diverselor tipuri de impact se face luându-se în


consideraţie:
· integritatea sitului de interes comunitar;
· structura şi funcţiile ecologice ale sitului comunitar;
· vulnerabilitatea privind structura şi funcţiile ecologice ale sitului comunitar,
la modificări, precum şi faţă de obiectivele de conservare ale acestuia.

În concluzie, implementarea proiectului “ Lucrări de decolmatare, reprofilare


albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi pietriş,
perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi” având ca beneficiar
S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L., nu afectează integritatea ROSPA 0071 Lunca

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


68
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi
Siretului Inferior deoarece:
· nu reduce suprafaţa habitatelor şi numărul speciilor de importanţă
comunitară;
· nu conduce la fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de importanţă
comunitară;
· nu influenţează realizarea obiectivelor pentru conservarea sitului de interes
comunitar;
· nu influenţează negativ factorii care determină menţinerea stării favorabile
de conservare a sitului de interes comunitar;
· nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor dintre sol şi apă sau floră şi
faună, care definesc structura şi/sau funcţia sitului de interes comunitar;
· pe suprafaţa sitului vor fi modificări ale biotopilor dar cu impact pozitiv
asupra menţinerii morfologiei actuale a reliefului albiei râului Siret la nivelul
sitului.

IV.9.3. Evaluarea impactului cumulativ a proiectului propus cu alte proiecte

În zona propusă pentru implementarea proiectului mai există în desfăşurare şi


alte proiecte de exploatare a agregatelor minerale din albie: S.C. Hidroconstrucția S.A.
Bacău și S.C. Mistral S.R.L. Tecuci, S.C. Rolena Impex SRL Brăila, S.C. BIOCENTER
S.R.L..
Managementul deşeurilor se va supune sistemului de colectare selectivă, a
spaţiului de depozitare temporară şi transportului deşeurilor.
Activitatea de transport a agregatelor minerale de la perimetrele excavate pe
drumurile de exploatare către drumul județean nu are un impact negativ asupra speciilor
din zonă deoarece se realizează pe drumuri preexistente care sunt frecvent circulate de
autoturismele şi tractoarele din regiune.
Lucrările de excavare a agregatelor minerale propuse spre avizare de S.C.
VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. se înscriu în schema cadru de amenajare a bazinului
râului Siret.
Fiecare proiect reprezentat de exploatarea agregatelor de balastieră care se
desfăşoară în zonă este cantonat – în etapa de excavare – la nivelul unor perimetre cu
depozite agregate minerale. De-a lungul malului stâng al râului Siret, în zona
implementării proiectului propus, celelalte activităţi similare se desfăşoară pe suprafeţe
care nu prezintă copertă de sol vegetal datorită vârstei mici a depozitului aluvionar şi
submersiei periodice a suprafeţelor. Din acest motiv excavarea perimetrului propus de
către S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. cât şi a celor aflate în zonă, exploatate de
alte societăţi comerciale nu reduc suprafeţele ocupate de habitatele d importanţă
comunitară pentru care au fost declarate Aria Specială de Protecţie Avifaunistică

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


69
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi
ROSPA 0071 „Lunca Siretului Inferior” şi Situl de importanţă comunitară ROSCI 0162
„Lunca Siretului Inferior”.
Excavaţiile realizate de societăţile care exploatează agregate minerale pe malul
stâng al râului Siret vor fi inundate odată cu amenajarea acumulării Cosmeşti – proiect
aflat în desfăşurare, avizat de Agenţia pentru protecţia Mediului Galaţi
Efectele negative se datorează următoarelor aspecte implicate de exploatările de
balast:
· funcţionarea utilajelor;
· prezenţa oamenilor în zonă;
· transportul agregatelor minerale.
Funcţionarea utilajelor, atât pentru excavare cât şi pentru transport, determină
zgomot care poate afecta fauna prezentă în zonă.
Formele potenţiale de impact generate de zgomot şi vibraţii aferente tuturor
proiectelor enumerate anterior sunt tipice pentru o exploatarea balastului şi cuprind în
general:
· operarea vehiculelor pentru transportul nisipului şi pietrişului;
· operarea utilajelor mobile şi staţionare între limitele perimetrului
excavatoare, buldozere, încărcătoare;
Cele mai sensibile specii la zgomotul produs de traficul utilajelor sunt păsările
deoarece aceste sunete interferează în mod direct cu comunicarea interspecifică prin
intermediul sunetelor şi în acest mod afectează indirect comportamentul de teritorialitate
şi rata împerecherii. Numeroase studii au documentat densitatea redusă a populaţiilor
de păsări din zonele cu trafic intens. Pe pajiştile din zona de trafic intens s-a observat
declinul populaţional acolo unde zgomotul de fond depăşeşte 50 db, de asemenea
păsările din păduri manifestă efecte la un nivel de 40 db. Cu toate acestea
particularităţile terenului precum şi tipurile de habitate de pe marginea drumului pot
influenţa propagarea zgomotului şi implicit densitatea populaţiilor de păsări. Zona
străbătută de drumul de exploatare este deschisă astfel încât sunetul se propagă în
toate direcţiile fără a fi condus către un anumit culoar. Astfel, morfologia regiunii permite
o disipare rapidă a zgomotului.
Zgomotul şi deranjul determinat de prezenţa fizică a muncitorilor nu cauzează un
disconfort mare speciilor de păsări din zona implementării proiectelor (o distanţă de cca
10 km de-a lungul malului stâng al râului Siret) deoarece majoritatea speciilor
identificate la nivelul teraselor folosesc pentru hrănire şi cuibărit tufişuri sau copaci
situate de-a lungul drumurilor sau în livezi. Aceste specii depind de vegetaţia adiacentă
drumului, şi de obicei sunt obişnuite cu traficul de pe drum, ele pot fi afectate dacă se
defrişează vegetaţia (nu este cazul) sau în perioada lucrărilor efectuate în imediata
vecinătate a cuiburilor. Deoarece pe suprafaţa amplasamentului şi în vecinătate nu
există locuri pentru cuibărit zgomotele produse pe amplasament nu vor perturba
speciile de păsări cuibăritoare în regiune.
Drumurile de exploatare din zonă sunt frecvent folosite de utilajele de exploatare
agricolă, sunt tranzitate de locuitorii comunei cu autoturismele sau cu vitele. Suprafeţele
adiacente acestor drumuri au fost supuse presiunii antropice în ultimii 50 de ani, iar în

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


70
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi
prezent, adăpostesc un număr redus de specii adaptate la aceste condiţii.
Prezenţa oamenilor în zonă influenţează distribuţia speciilor de păsări reducând
densitatea populaţii în zonele cu aglomerări umane. De asemenea se modifică şi
componenţa specifică a avifaunei în ecosistemele supuse presiunii antropice – cum
sunt zonele adiacente balastierei.

IV.10. Peisajul

Peisajul din zonă este determinat de caracteristicile de relief specifice luncii


Siretului şi de activităţile antropice derulate în zonă (cultivarea terenurilor agricole,
exploatarea agregatelor minerale, prezenţa acumulării de la Movileni).
Implementarea proiectului va avea în perioada de construcţie şi cea de
exploatare efecte negative asupra peisajului din zonă datorită lucrărilor de construcţii
specifice realizării investiţiei şi traficului intens cu maşini de tonaj mare.

IV.11. Mediul social şi economic

Comuna Movileni are o suprafaţă de 4005 ha, are în componență satul Movileni,
principale activităţi economice care se desfăşoară în zonă sunt: legumicultura,
pomicultura cultura cerealelor şi exploatarea agregatelor minerale.
Exploatarea agregatelor de pe amplasament va determina o creştere
economică în zonă prin crearea de noi locuri de muncă şi furnizarea de materiale pentru
realizarea de noi construcţii. Activitatea va determina crearea de noi locuri de muncă
atât la nivelul acestui obiectiv cât şi în construcţii. Extracţia se desfăşoară sub controlul
A.N. „ Apele Române”, prin indicarea parametrilor de extracţie.

IV.12. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural

Extracţia agregatelor din albia minoră a malului stâng al râului Siret nu va


influenţa condiţiile culturale, etnice sau de patrimoniu din zonă.

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


71
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi

V. MĂSURI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI

În cazul în care societatea nu va respecta condiţiile impuse de Avizul şi


Autorizaţiei de Gospodărirea Apelor se vor impune lucrări de refacerea mediului în
majoră a amplasamentului.
Activitatea de închidere a activităţii trebuie să urmeze următoarele etape:
· să protejeze sănătatea şi siguranţa publică;
· să reducă şi unde este posibil să elimine daunele ecologice şi
· să redea terenul într-o stare potrivită utilizării lui iniţiale sau acceptabilă
pentru o altă utilizare.
În momentul închiderii lucrărilor de reprofilare a albiei, secţiunea de scurgere a
râului Siret pe acest tronson va fi eliberată de aluviunile acumulate.
La finalizarea exploatării, beneficiarul va executa următoarele lucrări:
· nivelarea perimetrului de exploatare;
· îndepărtarea utilajelor de pe amplasament.

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


72
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi

VI. MONITORIZAREA

Urmărirea activităţii se va face prin verificări periodice care să analizeze modul în


care S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L se conformează în perioada de exploatare
şi transport a agregatelor minerale.
Înregistrarea volumelor de agregate minerale extrase se va face în fişe speciale,
în care se va menţiona cantitatea extrasă şi cea valorificată.
Administratorul S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L va întocmi rapoarte geo-
miniere trimestriale şi anuale cu evidenţa extrasului geologic.
Personalul care exploatează utilajele va verifica funcţionarea corectă a acestora,
iar eventualele defecţiuni vor fi remediate imediat.
Periodic se va face inspecţia tehnică a utilajelor care vor fi folosite pe
amplasament.
Administratorul S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L va instrui angajaţii şi va
urmări depozitarea corectă şi evacuarea de pe amplasament a deşeurilor menajere
produse de personalul angajat.
Administratorul S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L va respecta limita de
adâncime impusă prin avizul de gospodărire a apelor respectiv, adâncimea medie de
2,6 m şi cea maximă de 3,3 m.

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


73
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi

VII. SITUAŢII DE RISC

Administratorul societăţii va întocmi un plan de prevenire şi combatere a


poluării accidentale după începerea exploatării.
În concordanţă cu profilul de activitate al unităţii cauzele care pot determina
poluarea mediului determinate de funcţionarea anormală a utilajelor utilizate la
excavarea, încărcarea şi transportul a agregatelor exploatate și gararea pe suprafața
perimetrului a utilajelor și autovehiculelor de transport.
În scopul prevenirii acestor poluări accidentale pe amplasamentul de
exploatare a agregatelor minerale se va asigura funcţionarea în parametri normali a
utilajelor din dotare iar agregatele exploatate din zăcăminte situate sub nivelul
hidrostatic se vor încărca după scurgerea apelor din depozitul litologic.
O altă situaţie de risc care poate să decurgă din activitatea de pe amplasament
este nerespectarea metodologiei de exploatarea – situaţie care poate determina surpări
ale malurilor.

VIII. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR

În timpul realizării studiului de evaluare a impactului asupra mediului pentru


proiectul „Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi
regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi pietriş, perimetrul MOVILENII DE
SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi” nu au apărut dificultăţi.

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


74
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi

IX. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

Acest studiu a fost elaborat pentru S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L.


TECUCI, societate cu capital privat care are prevăzută în actul constitutiv al societăţii
şi activitatea – extracţie a pietrişului şi nisipului - cod CAEN 0812.
Denumirea proiectului- Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului
Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi pietriş, perimetrul MOVILENII
DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi
Perimetrul de exploatare al agregatelor minerale de râu propus este situat în
albia minoră a râului Siret, în plaja formată spre malul stâng, aval de barajul care s-a
dat în folosința pe râul Siret, în secțiunea Movileni ( peste 1,5 Km).
Din punct de vedere administrativ amplasamentul balastierei se află pe teritoriul
comunei Movileni, judeţul Galați, în albia minoră a râului Siret, între bornele C.S.A 83
și 84.

Investiţia este oportună pentru dezvoltarea economică a zonei deoarece


determină apariţia unor noi locuri de muncă atât pe plan local cât şi în general la nivel
sectorului reprezentat de realizarea diferitelor tipuri de construcţii şi dezvoltări ale
infrastructurii.
Perimetrul nou propus pentru exploatare se află în albia minoră a râului Siret, pe
malul stâng, pe teritoriul localităţii Movileni, comuna Movileni, judeţul Galaţi, la peste 1
500 m aval de barajul de la Movileni. Suprafaţa este în cuprinsă în categoria teren
neproductiv fiind de fapt o plaja şi grinduri inundabile la ape mari, având o mobilitate
continuă.
Lucrările de exploatare ale agregatelor minerale din cadrul Movilenii de Sus 3
sunt următoarele:
· bornarea perimetrului de extracţie;
· delimitarea fâşiilor de exploatare;
· îndepărtarea copertei;
· excavarea agregatelor minerale într-o singură treaptă până la adâncimea
maximă de 3 m;
· încărcarea şi transportul nisipului şi pietrişului.
Lucrările de recalibrare şi decolmatare se vor desfăşura în perioada 2012 - 2013.
Pentru perioada 2012 - 2013 este programată exploatarea unui volum de 50 000
mc.
S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. va realiza excavaţii pe o adâncime medie
de 2,6 m și o adâncime maximă de 3,3 m fără a depăși talvegul albiei în zonă.
Activitatea de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movilenii de Sus
3 se va desfăşura în următoarele etape:

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


75
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi
a) lucrări de deschidere;
b) lucrări de exploatare;
c) lucrări de prelucrare;
d) protecţia zăcământului;
e) lucrări de închidere.
Din activitatea de decolmatare şi reprofilare a albiei minore a râului Siret, în
perimetrul supus analizei, pot rezulta următoarele tipuri de deşeuri:
· deşeuri tehnologice provenite din activitatea de exploatare;
· deşeuri menajere provenite de la personalul implicat în proiect;
· deşeuri de ambalaje (PET-uri).
Deşeuri tehnologice
Ca urmare a folosirii utilajelor terasiere şi a mijloacelor de transport, pe perioada
derulării activităţii de extracţie şi transport a agregatelor minerale rezultă următoarele
deşeuri tehnologice:
· uleiuri uzate pentru mijloacele de transport auto şi pentru utilaje – 10 l/an;
· anvelope uzate – 4 bucăţi;
Deşeul inert rezultă de la îndepărtarea stratului de aluviuni argiloase şi din
materialul levigabil, bolovani care pot fi interceptaţi în anumite zone.
Deşeuri menajere
Deşeurile menajere organice care rezultă de la personalul care asigură
exploatarea şi transportul agregatelor minerale – 10 kg/lună X 8 luni de lucru efectiv =
80 kg.
Deşeuri de ambalaje
PET-uri – 2,5 kg/lună X 8 luni de lucru efectiv = 20 kg.
Pentru procesul tehnologic de exploatare a nisipului şi pietrişului nu este
necesară alimentarea cu apă. Pentru apa potabilă societatea va asigura apa plată
necesară îmbuteliată în recipiente de plastic.
Prin specificul activităţii de exploatare a agregatelor minerale nu este
necesară utilizarea de apă tehnologică.
Pentru asigurarea apei menajere utilizate pentru satisfacerea necesităţilor
fiziologice ale angajaţilor care vor fi permanent prezenţi la nivelul amplasamentului
societatea comercială a amplasat toalete vidanjabile în incita stației de sortare situată la
cca 600 m distanță.
Apele pluviale care vor cădea pe amplasamentele proiectului vor avea un debit
de 24,97 mc/ h şi nu vor antrena substanţe poluante din punct de vedere chimic –
apele pluviale sunt considerate convenţional curate.
Activitatea de exploatare a agregatelor minerale nu va avea nici un impact
asupra calităţii apelor de suprafaţă.
Lucrările de exploatare a agregatelor minerale care sunt generatoare de pulberi
şi noxe rezultate din arderea carburanţilor în motoarele utilajelor nu produc cantităţi mari
de poluanţi care să determine modificarea caracteristicilor fizico-chimice şi biologice ale
apelor de suprafaţă sau subterane.
La nivelul perimetrului de exploatare pot să apară numai poluări accidentale ale

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


76
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi
factorului de mediu apă ca urmare a descărcării accidentale în mediu de uleiuri
minerale şi/sau hidrocarburi datorate defectării utilajelor folosite în exploatarea
agregatelor de balastieră. În angrenajele utilajelor nu sunt stocate cantităţi mari ale
acestor substanţe care să producă impurificări majore are factorului de mediu apă.
În perioada de excavare a fâșiilor situate în vecinătatea cursului apei râului Siret
se vor produce creșterii ale turbidității apei ce se vor manifesta pe distanțe de cca 200
– 300 m în aval de punctul de excavare.
Potenţialele surse de emisii atmosferice sunt:
· excavarea şi transportul agregatelor de balastieră;
· alimentarea staţiei de sortare cu agregate minerale;
· încărcarea sorturilor în camioane pentru transportul către beneficiari;
· traficul generat de lucrările desfăşurate.
Emisiile conţin în principal următorii poluanţi:
· pulberi în concentraţii nesemnificative;
· gaze de combustie rezultate din arderea combustibililor de la utilajele ce
deservesc exploatarea.
Din măsurătorile efectuate în alte locaţii asupra surselor de poluare a aerului
rezultă că pulberile minerale în suspensie au o valoare de 0,08 mg/mc (în condiţii de
mediu umed la 28 °C, umiditate relativă de 71 %, calm atmosferic), valoare sub limita
admisă de 0,15 mg/mc.
Arderea carburanţilor în motoarele mijloacelor de transport conduce la
eliminarea în atmosferă a gazelor de ardere cu conţinut de: monoxid de carbon, oxizi de
azot, hidrocarburi nearse, dioxid de sulf, compuşi organici.
Poluanţii rezultaţi din arderea carburaţilor sub forma gazelor de eşapament sunt:
· particulele;
· dioxidul de sulf (SO2);
· monoxidul de carbon (CO);
· oxizii de azot (NOx);
· compuşii organici volatili(COV).
În etapa de exploatare a agregatelor minerale utilajele şi mijloacele de
transport acţionează pe perioade scurte de timp şi în număr redus, maxim 2 pe
amplasament simultan. Acestea sunt echipate cu motoare cu ardere internă obişnuite,
la care emisiile de noxe în atmosferă se încadrează în prevederile normelor de
funcţionare. În concluzie, putem afirma că emisiile de poluaţi atmosferici rezultaţi prin
excavarea agregatelor minerale de pe suprafaţa perimetrului şi transportul acestora se
încadrează în limitele STAS-ului 1257/87.
Din momentul începerii extracţiei de agregate pe amplasamentul ocupat de
proiect se vor produce zgomote determinate de funcţionarea motoarelor şi încărcarea
basculantelor cu agregate.
Formele potenţiale de impact generate de zgomot şi vibraţii aferente proiectului
sunt tipice pentru o exploatarea a balastului şi cuprind în general:
· operarea vehiculelor pentru transportul nisipului şi pietrişului;

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


77
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi
· operarea utilajelor mobile şi staţionare între limitele perimetrului
excavatoare, buldozere, încărcătoare.
Nivelul de zgomot variază în funcţie de tipul şi intensitatea operaţiilor, tipul
utilajelor în funcţiune, regim de lucru, suprapunerea numărului de surse şi dispunerea
pe suprafaţă orizontală şi/sau verticală, prezenţa obstacolelor naturale sau artificiale cu
rol de ecranare.
La limita incintei, se apreciază că nivelul zgomotului emis de utilaje nu va depăşi
pe perioada zilei pe perioade scurte de timp 80 dB(A).
Exploatarea de balast, prin dotările tehnice, administrative şi sociale de care
dispune şi prin tehnologiile utilizate nu constituie o sursă de radiaţii pentru mediu.
Pentru a realiza transportul agregatelor de balastieră de la perimetrul de
exploatare până la drumul naţional au fost alese rute care să evite zonele locuite.
Pe drumurile naționale circulaţia autobasculantelor se va face în conformitate
cu legislaţia în vigoare.
Pentru respectarea valorilor admisibile menţionate anterior, este necesar ca
exploatarea de agregate şi traficul mijloacelor de lucru în şi spre amplasament să fie
situate la distanţe de 200-300 m faţă de zonele locuite. Datorită distanţei de peste 1,5
km până la zona locuită şi ţinând cont de direcţia N-S a curenţilor de aer pe culoarul
râului Siret, rezultă că intensitatea zgomotului produs de utilaje nu va depăşi valoarea
de 50 dB (A) măsurată la cel mai apropiat receptor sensibil şi nu va polua fonic
localităţile, emisiile de zgomot încadrându-se în limitele admise de STAS 10009/1998.
Perimetrul are o forma poligonală având o lungime de max. 300 m, o lăţime
max. de 160 m şi suprafaţa de 48 019 mp.
Exploatarea agregatelor minerale din perimetrul Movilenii de Sus 3 este o
activitate cu caracter temporar, după finalizarea proiectului plaja cu suprafaţa de 48 019
mp supusă exploatării va dispărea realizându-se decolmatarea și reprofilarea albiei
râului Siret în zonă.
Accesul în perimetrul de exploatare se realizează din drumul județean ce leagă
localitatea Movileni de localitățile Cosmești și Barcea, pe drum de exploatare în
lungime de cca 600 m.
În scopul menţinerii drumurilor de exploatare deja existente S.C. VERTICAL
CONSTRUCT S.R.L. va contribui, împreună cu celelalte societăţi comerciale care
desfăşoară activităţi în zonă, la balastarea căilor de acces.
Pe suprafaţa amplasamentului perimetrului de exploatare Movilenii de Sus 3 nu
se vor realiza nici un fel de construcţii.
Pentru implementarea proiectului nu vor fi realizate noi căi de acces şi nici nu vor
fi modificate cele deja existente.
Pe suprafaţa perimetrului de exploatare Movilenii de Sus 3 nu s-a dezvoltat sol
vegetal datorită fenomenelor de levigare cauzate de submersia periodică a plajei.
Având în vedere această caracteristică şi procesul tehnologic care se va desfăşura pe
amplasament apreciem că prin exploatarea agregatelor de nisip şi pietriş nu se produce
poluarea solului, atât pe amplasament cât şi în vecinătăţi.
Accidental solul adiacent căilor de acces poate fi afectat prin scurgeri de produse

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


78
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi
petroliere (uleiuri, motorină) de la utilajele de exploatare şi de la mijloacele de transport.
Cantităţile de hidrocarburi şi uleiuri minerale care pot ajunge în mod accidental în
sol provenind de la utilajele de pe amplasament sunt reduse astfel încât nu vor provoca
impurificări semnificative ale factorului de mediu sol.
Perimetrul de exploatare se află amplasat în albia minoră a malului stâng al râului
Siret, fiind situat într-o zonă puternic antropizată datorită exploatării agregatelor de râu
în ultimii 20 ani, construrii barajului hidro-energetic Movileni, pescuitului de agrement şi
practicării turismului de week-end. Acest fapt este evident şi la nivelul terenurilor
adiacente drumurilor de exploatare pe care au fost în trecut depozitate cantităţi mari de
refuz de ciur. Pe suprafaţa acestor depozite s-au instalat asociaţii vegetale de vârstă
recentă constituite din specii ierboase caracteristice zonelor xerofile în combinaţii cu
specii arbustive (Tamarix ramosissima şi Hippophae rhamnoides) şi arborescente –
exemplare ale genurilor Populus şi Salix care au aspectul unor tufe cu înălţimea
cuprinsă între 0,5 şi 3 m. De asemeni de-a lungul drumurilor de exploatare au fost
identificate asociaţii de plante xerofile şi arborete de Robinia pseudoacacia.
Pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a perimetrului de exploatare nu sunt
prezente asociaţii vegetale alcătuite din plante higrofile.
Exploatare agregatelor minerale din perimetrul Movilenii de Sus 3 nu determină
defrişări ale regiunilor împădurite.
Activitatea de transport a agregatelor minerale excavate nu va afecta covorul
vegetal deoarece autobasculantele se vor deplasa pe drumuri de exploatare
preexistente cu lăţime suficientă iar amplasarea staţiei mobile de sortare se va face pe
o suprafaţă lipsită de vegetaţie
agregate minerale de râu” este situat în Aria Specială de Protecţie Avifaunistică
ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior.
Perimetrul de exploatare este amplasat în Aria de Protecţie Specială
Avifaunistică – Lunca Siretului Inferior declarată prin H.G. 1284 din 31.10.2007
modificată prin H.G. 971/2011. Regiunea este declarată arie de protecţie specială
avifaunistică ca urmare a identificării unui număr de 22 specii de păsări cuprinse în
anexa I a Directivei Consiliului European 79/409/CE – Directiva Păsări. Suprafaţa sitului
este de 36.492 ha.
Perimetrul de exploatare Movilenii de Sus 3 este amplasat în Situl de Importanță
Comunitară 0162 Lunca Siretului Inferior declarat prin Ordinul M.M.D.D. nr. 2387/2011.
Regiunea a fost declarată sit de importanţă comunitară ca urmare a identificării unui
număr de 7 habitate de interes comunitar şi a: 2 specii de mamifere, 1 specie de reptile,
2 specii de amfibieni, 11 specii de peşti şi a 2 specii nevertebrate menţionate în anexa II
a Directivei Consiliului 92/43/CEE.
Pe suprafaţa propusă pentru exploatarea nu au fost identificate habitate de
importanţă comunitară sau habitate care necesită protecţie strictă.
Lucrările propuse pentru exploatarea agregatelor minerale din perimetrul
Movilenii de Sus 3 nu determină defrişări ale regiunilor împădurite.
Lucrările propuse nu vor determina modificarea cursului râului Siret în secţiunea
studiată, excavarea agregatelor minerale având ca efect decolmatarea albiei râului și

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


79
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi
atragerea cursului de apă către malul stâng cu micșorarea eroziunii malului drept.
Activitatea de transport a agregatelor minerale excavate nu va afecta covorul
vegetal deoarece autobasculantele se vor deplasa pe drumuri de exploatare existente
cu lăţime suficientă. Se recomandă stropirea drumurilor pentru a evita antrenarea de
praf în atmosferă, particule în suspensie care se pot depune pe suprafeţele frunzelor şi
să afecteze astfel procesele de fotosinteză.
Implementarea proiectului “ Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a
râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi pietriş, perimetrul
MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi” având ca beneficiar S.C.
VERTICAL CONSTRUCT S.R.L., nu afectează integritatea ROSPA 0071 Lunca
Siretului Inferior deoarece:
· nu reduce suprafaţa habitatelor şi numărul speciilor de importanţă
comunitară;
· nu conduce la fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de importanţă
comunitară;
· nu influenţează realizarea obiectivelor pentru conservarea sitului de interes
comunitar;
· nu influenţează negativ factorii care determină menţinerea stării favorabile
de conservare a sitului de interes comunitar;
· nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor dintre sol şi apă sau floră şi
faună, care definesc structura şi/sau funcţia sitului de interes comunitar;
· pe suprafaţa sitului vor fi modificări ale biotopilor dar cu impact pozitiv
asupra menţinerii morfologiei actuale a reliefului albiei râului Siret la nivelul
sitului.
În zona propusă pentru implementarea proiectului mai există în desfăşurare şi
alte proiecte de exploatare a agregatelor minerale din albie: S.C. Hidroconstrucția S.A.
Bacău și S.C. Mistral S.R.L. Tecuci, S.C. Rolena Impex SRL Brăila, S.C. BIOCENTER
S.R.L..
Managementul deşeurilor se va supune sistemului de colectare selectivă, a
spaţiului de depozitare temporară şi transportului deşeurilor.
Activitatea de transport a agregatelor minerale de la perimetrele excavate pe
drumurile de exploatare către drumul județean nu are un impact negativ asupra speciilor
din zonă deoarece se realizează pe drumuri preexistente care sunt frecvent circulate de
autoturismele şi tractoarele din regiune.
Lucrările de excavare a agregatelor minerale propuse spre avizare de S.C.
VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. se înscriu în schema cadru de amenajare a bazinului
râului Siret.
Fiecare proiect reprezentat de exploatarea agregatelor de balastieră care se
desfăşoară în zonă este cantonat – în etapa de excavare – la nivelul unor perimetre cu
depozite agregate minerale. De-a lungul malului stâng al râului Siret, în zona
implementării proiectului propus, celelalte activităţi similare se desfăşoară pe suprafeţe
care nu prezintă copertă de sol vegetal datorită vârstei mici a depozitului aluvionar şi
submersiei periodice a suprafeţelor. Din acest motiv excavarea perimetrului propus de

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


80
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi
către S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. cât şi a celor aflate în zonă, exploatate de
alte societăţi comerciale nu reduc suprafeţele ocupate de habitatele d importanţă
comunitară pentru care au fost declarate Aria Specială de Protecţie Avifaunistică
ROSPA 0071 „Lunca Siretului Inferior” şi Situl de importanţă comunitară ROSCI 0162
„Lunca Siretului Inferior”.
Excavaţiile realizate de societăţile care exploatează agregate minerale pe malul
stâng al râului Siret vor fi inundate odată cu amenajarea acumulării Cosmeşti – proiect
aflat în desfăşurare, avizat de Agenţia pentru protecţia Mediului Galaţi
Efectele negative se datorează următoarelor aspecte implicate de exploatările de
balast:
· funcţionarea utilajelor;
· prezenţa oamenilor în zonă;
· transportul agregatelor minerale.
Funcţionarea utilajelor, atât pentru excavare cât şi pentru transport, determină
zgomot care poate afecta fauna prezentă în zonă.
Formele potenţiale de impact generate de zgomot şi vibraţii aferente tuturor
proiectelor enumerate anterior sunt tipice pentru o exploatarea balastului şi cuprind în
general:
· operarea vehiculelor pentru transportul nisipului şi pietrişului;
· operarea utilajelor mobile şi staţionare între limitele perimetrului
excavatoare, buldozere, încărcătoare;
Implementarea proiectului va avea în perioada de construcţie şi cea de
exploatare efecte negative asupra peisajului din zonă datorită lucrărilor de construcţii
specifice realizării investiţiei şi traficului intens cu maşini de tonaj mare.
Exploatarea agregatelor de pe amplasament va determina o creştere
economică în zonă prin crearea de noi locuri de muncă şi furnizarea de materiale pentru
realizarea de noi construcţii. Activitatea va determina crearea de noi locuri de muncă
atât la nivelul acestui obiectiv cât şi în construcţii. Extracţia se desfăşoară sub controlul
A.N. „ Apele Române”, prin indicarea parametrilor de extracţie.
Extracţia agregatelor din albia minoră a malului stâng al râului Siret nu va
influenţa condiţiile culturale, etnice sau de patrimoniu din zonă.
În momentul închiderii lucrărilor de reprofilare a albiei, secţiunea de scurgere a
râului Siret pe acest tronson va fi eliberată de aluviunile acumulate.
La finalizarea exploatării, beneficiarul va executa următoarele lucrări:
· nivelarea perimetrului de exploatare;
· îndepărtarea utilajelor de pe amplasament.
În concordanţă cu profilul de activitate al unităţii cauzele care pot determina
poluarea mediului determinate de funcţionarea anormală a utilajelor utilizate la
excavarea, încărcarea şi transportul a agregatelor exploatate și gararea pe suprafața
perimetrului a utilajelor și autovehiculelor de transport.
În scopul prevenirii acestor poluări accidentale pe amplasamentul de
exploatare a agregatelor minerale se va asigura funcţionarea în parametri normali a
utilajelor din dotare iar agregatele exploatate din zăcăminte situate sub nivelul

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


81
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi
hidrostatic se vor încărca după scurgerea apelor din depozitul litologic.

elaborator studii de protecţia mediului


autorizat pentru realizarea studiilor de
evaluare adecvată
Dr. biolog LĂCRĂMIOARA GABRIELA
ZAHARIA

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


82
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi
pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi

XI. BIBLIOGRAFIE

1. * * (1996) – Clima RPR, volumul II – date climatice, C.S.A. I.M. Bucureşti.


2. * * (1971) – Râurile României, I.M.H. Bucureşti.
3. * * (1983) – Geografia României, volumul I, Ed. Academiei RSR, Bucureşti.
4. * * (1998-2002) – Sinteze anuale privind protecţia calităţii apelor din bazinul
Siret, Direcţia Apelor Siret, Bacău.
5. Chifu, T.; Mânzu, C.; Zamfirescu, Oana – 2006, Flora şi vegetaţia Moldovei,
Ed. Univ. „Al. I. Cuza” Iaşi, 700 pp.
6. Ion T. Cristea - Evaluarea ariei de repartiţie a cleanului mare (Leuciscus
cephalus Linnaeus, 1758) şi a unor specii (Leuciscus borysthenicus
Kessler, Leuciscus souffia Risso, Leuciscus leuciscus Linnaeus,
Leuciscus idus Linnaeus) din subgenuri înrudite în România, Anale
ICAS, 47, pg. 275-284, Bucureşti.
7. Doniţă I. şi colab. (1973) – Etapele evoluţiei reţelei hidrografice din Carpaţii
orientali, Realizări în geografia României, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti.
8. Doniţă I. şi colab. – 2005, Habitatele din România, Ed Tehnică Silvică
Bucureşti, 442 pg.
9. C. Răuţă, Stelian Cârstea (1983) – Prevenirea şi combaterea poluării
solurilor, Ed. Ceres, Bucureşti.

S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. Tecuci


83