Studiudeimpact Soragminstatiesortarerefacut

®
RAPORT LA STUDIUL DE
EVALUARE A IMPACTULUI
MODERNIZARE ȘI EXTINDERE STAȚIE DE
SORTARE ȘI CONCASARE AGREGATE
MINERALE
TITULAR: S.C. SORAGMIN S.R.L.,

com. Banca, sat Sălcioara, Județul Vaslui
SC Divori Prest SRL Focşani Str. Cărăbuş, Nr. 19

www.divori.ro - office@divori.ro Tel: 0337 103 508 Fax: 0237 230 271
Mobil: 0727 878 441; 0722 322 239
LUCRĂRI DE DECOLMATARE, REPROFILARE A ALBIEI ȘI REGULARIZARE A CURSULUI RÂULUI SIRET PRIN EXPLOATARE DE
AGREGATE MINERALE
MODERNIZARE ȘI EXTINDERE STAȚIE DE SORTARE ȘI CONCASARE AGREGATE MINERALE , Movileni, județul Galați TITULAR:
S.C. SORAGMIN S.R.L.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
Denumirea lucrării: RAPORT LA STUDIUL DE

EVALUARE A IMPACTULUI
Proiect: - MODERNIZARE ȘI EXTINDERE STAȚIE DE SORTARE ȘI

CONCASARE AGREGATE MINERALE ”
Amplasament: comuna Movileni, județul Galați.
Beneficiar: S.C. SORAGMIN S.R.L.
Evaluator: S.C. Divori Prest S.R.L.
Certificat de Registrul național al elaboratorilor
atestare: de studii pentru protecția mediului
www.mmediu.ro /poz.68
Colectiv de elaborare:
ing. Volodea Fechete
drd. ing. Jurist Iuliana Fechete
Responsabil lucrare:
Volodea FECHETE
Director General,
Volodea FECHETE
SEPTEMBRIE 2011
Pagina 2
AGREGATE MINERALE
CUPRINS
A.1. Informaţii despre titularul proiectului .................................................................................................7
A.2. Informaţii despre autorul atestat al evaluării adecvate.........................................................................8
A.3. Denumirea proiectului..........................................................................................................................8
Diferite scule și dispozitive........................................................................................................................20
Obiectivul proiectului................................................................................................................................ 23
A.4.2. DESCRIEREA ETAPELOR DE DEMONTARE / DEZAFECTARE / ÎNCHIDERE /
POSTÎNCHIDERE................................................................................................................................ 24
Stația de spălare – sortare – concasare ..............................................................................................24
Dezmembrare reţele de conducte tehnologice................................................................................... 24
Dezafectare / dezmembrare agregate ...............................................................................................24
Dezafectare instalaţii electrice şi de automatizare.............................................................................25
Demolarea construcţiilor....................................................................................................................25
Pentru stația de distribuție carburanți se va avea în vedere:............................................................. 25
A.5. Durata etapei de funcționare.............................................................................................................. 26
A.6. Informații privind producția care se va realiza.................................................................................. 26
Stația de sortare – concasare..................................................................................................................27
A.7. Informații despre materii prime, substanțele sau preparatele chimice utilizate în procesele de
producție.................................................................................................................................................... 27
A.7.1. Informații despre materii prime.................................................................................................. 27
A.7.2. Informații despre materii prime substanțe și / sau preparate chimice folosite în procesele de
producție................................................................................................................................................ 28
A.8. Informații despre poluanții fizici și biologici care afectează mediul, generați de activitatea propusă
................................................................................................................................................................... 29
A.9. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectelor și indicarea motivelor alegerii
uneia dintre ele...........................................................................................................................................31
Pentru stația de sortare – concasare....................................................................................................... 31
A.10. Localizarea geografică și administrativă..........................................................................................32
A.11. Informații despre utilizarea curentă a terenului, infrastructura existentă, valori naturale, istorice,
culturale, arheologice, arii naturale protejate / zone protejate, zone de protecție sanitară, etc..................36
A.11.1. Informații despre utilizarea curentă a terenului, infrastructura existentă..................................36
A.11.2. Informații despre valori naturale existente................................................................................37
A.11.3. Informații despre valori istorice existente.................................................................................37
A.11.4. Informații despre valori arheologice existente..........................................................................37
A.11.5. Informații despre valori culturale existente.............................................................................. 38
A.11.6. Informații despre arii naturale existente....................................................................................38
A.12. Informații despre documentele / reglementărăle exiztente privind planificarea / amenajarea
teritorielă în zona amplasamentelor proiectelor.........................................................................................38
A.13. Informații despre modalitățile propuse pentru conectare la infrastructura existentă.......................39
C.1. Pentru modernizarea și extinderea stației de spălare – concasare......................................................53
Pagina 3
AGREGATE MINERALE

C.1.1. Etapa de modernizare și dezvoltare a stației de sortare – concasare până la punerea în producție
............................................................................................................................................................... 53
C.1.2. Etapa de exploatare a stației de sortare – concasare până după punerea în producție................54
D.1. Apa.....................................................................................................................................................55
D.2. Aerul.................................................................................................................................................. 60
D.2.1. Pentru modernizarea și extinderea stației de spălare – concasare...............................................63
D.3. Solul................................................................................................................................................... 64
D.3.1. Pentru modernizarea și extinderea stației de spălare – concasare...............................................65
D.4. Geologia subsolului........................................................................................................................... 66
Tectonica....................................................................................................................................................67
Relieful...............................................................................................................................................68
D.5. Biodiversitatea................................................................................................................................... 69
D.5.1. Caracteristici generale ale sitului . Descrierea sitului.................................................................69
D.5.2. Impactul Proiectelor Propuse asupra habitatelor si speciilor din cadrul sitului de importanta
comunitara............................................................................................................................................. 74
D.5.2.1. Descrierea sitului..................................................................................................................74
D.5.2.2. Descrierea habitatelor.......................................................................................................... 75
D.5..3. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate si a
relatiilor acestora si a relatiilor acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar invecinate si
distributia acestora..................................................................................................................................... 78
D.6. Peisajul...............................................................................................................................................78
D.7. Mediul social şi economic..................................................................................................................79
I.1. Identificarea si evaluarea impactului...............................................................................................97
I.1.1. Metodologie pentru anticiparea impactului asupra biodiversităţii........................................... 97
I.1.2. Impact în faza de construire .........................................................................................................97
I.1.2.1. Pentru stația de spălare – sortare – concasare........................................................................97
I.1.3. În faza de operare (exploatare)..................................................................................................... 98
I.1.3.1. Pentru stația de spălare – sortare – concasare........................................................................98
Impactul asupra factorului de mediu apă.........................................................................................100
Impactul asupra factorului de mediu aer..........................................................................................101
Impactul asupra factorului de mediu sol..........................................................................................101
I.1.4. Analiza impactului cumulativ.....................................................................................................102
I.1.4.1. Aria de analiză a impactului cumulativ .............................................................................. 102
I.1.4.2. Scara de timp pentru analiza a impactului cumulativ .........................................................102
I.2. Evaluarea impactului......................................................................................................................... 103
I.2.1. SEPARAREA IMPACTULUI DIRECT DE CEL INDIRECT................................................. 103
I.2.2. SEPARAREA IMPACTULUI PE TERMEN SCURT ȘI TERMEN LUNG...........................104
I.2.3. IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI IN FAZA DE DEZAFECTARE ..........104
I.3. Măsuri de reducere a impactului....................................................................................................... 104
I.3.1. Măsuri pentru protejarea speciilor de păsări identificate............................................................105
I.3.1.1. Măsuri pentru păsări migratoare..........................................................................................105
I.3.1.2. Măsuri pentru păsările cuibăritoare din zona învecinată a amplasamentului......................105
I.3.2. Măsuri pentru protejarea speciilor de fauna terestră.................................................................. 106
I.3.3. Detalierea măsurilor propuse......................................................................................................106
I.3.3.1. DETALIEREA MASURILOR DE REDUCERE A IMPACTULUI NESEMNIFICATIV
......................................................................................................................................................... 108
Reducerea impactul asupra factorului de mediu apă....................................................................... 108
Reducerea impactul asupra factorului de mediu aer........................................................................109
Reducerea impactul asupra factorului de mediu sol........................................................................ 109
Pagina 4
AGREGATE MINERALE

I.3.4. IMPACTUL CUMULATIV FĂRĂ MĂSURI DE REDUCERE..............................................110
I.3.5. CALENDARUL IMPLEMENTĂRII ȘI MONITORIZĂRII MĂSURILOR DE REDUCERE A
IMPACTULUI.....................................................................................................................................110
I.3.6. IMPACTUL REZIDUAL DUPĂ APLICAREA MĂSURILOR DE REDUCERE..................112
I.3.7. EVIDENȚIEREA CUANTUMULUI FINANCIAR................................................................. 112
I.3.8. PRECIZAREA PERSOANEI FIZICE SI JURIDICE RESPONSABILE CU
IMPLEMENTAREA MĂSURILOR DE REDUCERE A IMPACTULUI.........................................112
I.4. Matrice de evaluare a impactului.......................................................................................................113
Metodele utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile si/sau habitatelor de interes comunitar
afectate..................................................................................................................................................... 116
Metode de lucru utilizate în studiul florei şi vegetaţiei zonei:.................................................................116
Metode de cercetare a faunei............................................................................................................... 117
Studii avifaunistice (păsări)................................................................................................................. 117
Pagina 5
AGREGATE MINERALE
1. INFORMAŢII GENERALE
Raportul La Studiul De Evaluare A Impactuluipentru investiţia propusă s-a

elaborat la comanda beneficiarului, în baza contractului de prestări servicii nr. 101 din
13.05.2010.
Prezenta lucrare este întocmită având în vedere cerinţele legislative actuale,
privind necesitatea evaluării impactului asupra biodiversității și a evaluării impactului
asupra mediului pentru obţinerea acordului de mediu în cazul proiectelor care pot avea
impact semnificativ asupra mediului, prevăzute în:
• O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului, art. 11, alin.(2), aprobată cu
modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și
completările ulterioare;
• H.G. 188/2002 privind aprobarea unor norme privind condițiile de
descărcare în mediul acvatic a apelor uzate modificat prin H.G. nr.
352/2005;
• O.U.G. nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor aprobată prin legea 426/2001,
ordonanță modificată prin O.U.G. 61/2006, modificată de Legea 27/2007,
act care transpune Directiva Cadru privind Deșeurile nr. 75/442/EEC,
amendată de Directiva nr. 91/156/EEC și Directiva nr. 91/689/EEC privind
deșeurile periculoase;
• H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor, cu modificările si
completările ulterioare;
• Ordinul M.A.P.P.M. nr. 462/1993 privind aprobarea Condițiilor tehnice
privind protecția atmosferei si Normelor metodologice privind determinarea
emisiilor de poluanți atmosferici produși de surse staționare, modificată de
Ordinul M.A.P.M. 592/2002 si Hotărârea de Guvern 128/2002;
• STAS 12574/1987 – Privind aerul din zonele protejate
• OUG nr. 154/2008 pentru modificarea si completarea Ordonanței de urgență
a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice si a Legii
vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006
• Ordin 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind Raportul La
Studiul De Evaluare A Impactuluia efectelor potenţiale ale planurilor sau
proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar
• Ordin 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării
impactului asupra mediului pentru proiecte publice și private
• Regulamentul (CE) nr. 842/2006 al Parlamentului European si al Consiliului
privind anumite gaze fluorurate cu efect de sera;
Pagina 6
AGREGATE MINERALE

• ORDIN nr. 756 din 3 noiembrie 1997 pentru aprobarea Reglementarii
privind evaluarea poluării mediului ;
• Ordonanța nr. 89/1999 privind regimul comercial si introducerea unor
restricții la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon
• Ordin 1269/2008 pentru aprobarea încadrării localităților din cadrul Regiunii
2 în liste, potrivit prevederilor Ordinului M.A.P.M. nr. 745 privind stabilirea
aglomerărilor și clasificarea aglomerărilor si zonelor pentru evaluarea
calității aerului in Romania.
• HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și
private asupra mediului;
• H.G. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi
mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică,
precum şi solicitarea Agenţiei pentru Protecţia Mediului Galați prin adresa nr.
7591/01.07.2010.
Proiectul de investiţii propus de S.C. SORAGMIN S.R.L. se încadrează la punctul
2 lit. c) din Anexa 2 a H.G. nr. 445/2009 – Extracția mineralelor prin dragare fluvială
sau maritimă.
Autoritatea competentă de mediu (A.R.P.M. Galați) a stabilit necesitatea
efectuării evaluării adecvate și a evaluării impactului asupra mediului, prin adresa
menţionată mai sus, transmisă beneficiarului, pentru descrierea factorilor de mediu
posibil afectaţi în mod semnificativ prin proiectul propus (în special a aerului, apei,
solului), măsuri pentru încadrarea în limitele admise de normativele în vigoare,
estimarea pe tipuri şi cantităţi a deşeurilor preconizate şi a emisiilor (în apă, aer şi sol).
Prezenta evaluare adecvată este întocmită în conformitate cu H.G. nr. 445/2009 și
cu Ordinul M.M.P. nr. 19/13.01.2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind
Raportul La Studiul De Evaluare A Impactuluia efectelor potenţiale ale planurilor sau
proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar în vederea emiterii a
acordului de mediu.
Profilul obiectivului studiat se încadrează în “Lista proiectelor pentru care trebuie
stabilită necesitatea efectuării evaluării impactului asupra mediului” - prevăzută în anexa
nr. 1 a Ordinului HG nr. 445/2009, în domeniul 2: “Industria extractivă” -
subdomeniul c): “ Extracția mineralelor prin dragare fluvială sau maritimă.”.
Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului a fost elaborat de S.C.
DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI persoană juridică înscrisă în Registrul Național al
Elaboratorilor de studii pentru protecția Mediului la poziția 68
Pagina 7
AGREGATE MINERALE
A. INFORMAȚII PRIVIND PROIECTUL PROPUS
A.1. Informaţii despre titularul proiectului
 Numele companiei: S.C. SORAGMIN S.R.L.

 Adresa poştală: Sat Sălcioara, comuna Banca, judeţul Vaslui
 Numărul de telefon tel. 0235.411.515, fax: 0237.235.426.333
 Numele persoanelor de contact: Mocanu Viorel
 Director/manager: Director General Savin Emil
 Responsabil pentru protecţia mediului: S.C. Divori Prest S.R.L.
A.2. Informaţii despre autorul atestat al evaluării adecvate
 Numele şi adresa : S.C. DIVORI PREST S.R.L., str. Cărăbuș, nr.

19, Focșani, județul Vrancea
 Numele, telefonul şi faxul persoanei de contact : Fechete Volodea
– tel. 0337.103.508; fax 0237.230271; mobil 0727.878.441.
A.3. Denumirea proiectului

În cadrul prezentei lucrări se va analiza proiectul care se va dezvolta pe
amplasamentul studiat și interacțiunea acestuia cu alte proiecte vecine, din care 3 sunt
identice în ceea ce privește activitatea desfășurată. Activitatea proiectului analizat se
dezvoltă pe activitatea desfășurată în celelalte trei.
Proiectul analizat este:
MODERNIZARE ȘI EXTINDERE STAȚIE DE SORTARE ȘI CONCASARE
AGREGATE MINERALE
Celelalte proiecte care se vor dezvolta în zona studiată și care pot interacționa, din
punct de vedere al impactului cumulativ asupra mediului sunt:
I. LUCRĂRI DE DECOLMATARE, REPROFILARE A ALBIEI ȘI
REGULARIZARE A CURSULUI RÂULUI SIRET PRIN EXPLOATARE
DE AGREGATE MINERALE – perimetrul 1
II. LUCRĂRI DE DECOLMATARE, REPROFILARE A ALBIEI ȘI
DE AGREGATE MINERALE– perimetrul 2
Pagina 8
AGREGATE MINERALE

III. LUCRĂRI DE DECOLMATARE, REPROFILARE A ALBIEI ȘI
DE AGREGATE MINERALE– perimetrul 3
Titularul a obținut pentru realizarea investiției, Certificat de urbanism, respectiv:
• Pentru modernizarea stației de sortare – concasare – Certificat Urbanism nr.
13/318/25.01.2011
și a solicitat autorității competente pentru protecția mediului – A.R.P.M. Galați
Acord de Mediu.
A.4. Descrierea proiectelor şi descrierea etapelor
Lucrarea de față va analiza impactul obiectivului studiat precum și impactul

cumulativ al acestuia cu celelalte proiecte care se vor dezvolta în zona analizată, ținând
cont de faptul că perimetrele 1 și 2 sunt unite între ele iar perimetrul 3 se află la o distanță
de cca. 700 m față de perimetrul 2 și că de activitatea acestora se leagă activitatea stației
de sortare – spălare – concasare.
Totodată stația de sortare – concasare se află în imediata apropiere a perimetrelor
de exploatare, respectiv la cca. 130 m de perimetrul 2 și la cca 700 m față de perimetrul
3.
Practic, din punct de vedere al impactului celor 4 obiective asupra biodiversității și
asupra mediului se poate considera că acestea se află situate pe un amplasament comun
iar analiza impactului acestora trebuie făcută în acest spirit.
Stația de sortare existentă urmează să fie modernizată și dezvoltată prin montarea

unui concasor care are rolul de a mări gradul de valorificare a mineralelor exploatate și
implicit de a mări eficiența economică a exploatărilor de agregate minerale.
Suprafața totală a perimetrului de amplasare stației spălare – sortare și concasare
agregate minerale este de 43.000 mp.
Suprafața totală construită = 1954 mp (conform extrasului de carte funciară anexat)
și este compusă din:
• C1 – platformă cu buncăre 560 mp;
• C2 – cabină de poartă 9 mp;
• C3 – buncăr 12 mp;
• C5 – platformă depozitare;
• C6 – stație sortare 42 mp;
• C7 – atelier mecanic 20 mp;
Pagina 9
AGREGATE MINERALE

• C8 – magazie 80 mp;
• C9 – birouri 260 mp;
• C10 – post transformare 100 mp;
• C11 – grup sanitar 20 mp;
• C12 – depozit carburanți 48 mp;
• C14 – tunel 600 mp;
Prin modernizarea și extinderea stației spălare – sortare și concasare agregate minerale se
dorește:
• Executarea de lucrări de modernizare a utilajelor existente pe locație.
Această modernizare se va face prin:
 Înlocuirea unor utilaje defecte sau uzate moral
 Înlocuirea unor părți de la utilajele defecte
 Înlocuirea unor piese sau subansamble
• Extinderea activității prin montarea unui concasor SANDVIK CH 430:01
Descrierea procesul tehnologic

Caracteristici statie de sortare SORAGMIN, Balastiera Movileni
 Alimentare: Cu balast excavat pe 2 benzi prin tunel
Banda 1: lungime 20 m, latime 600mm, motor electric de 6,5 Kw
Banda 2: lungime 60 m, latime 800mm, motor electric de 30 Kw
 Sortarea:
Se alimenteaza 4 ciururi etajate, cate doua pe nivel find sustinute de esafodaj din
beton. Fiecare ciur are o suprafata de 7.5 mp si este actionat de doua motoare electrice cu
escentric de 18,5 si 15 Kw.
 Evacuare:
Evacuarea se face pe 5 benzi transportoare sustinute de esafodaj de beton dupa
cum urmeaza:
• Banda 1 sort 0-3 –lungime de 75 ml, latime de 800 mm, actionata de un motor de
18.5 KW
• Banda 2 sort 3-7 – lungime de 55 ml, latime de 600 mm, actionata de un motor de
18.5 Kw
• Banda 3 – sort 7-16 – lungime de 50 ml, latime de 600 mm, motor electric de 22
Kw
Pagina 10
AGREGATE MINERALE

• Banda 4 – sort 16 – 31 – lungime de 55 ml, latime de 600 mm, motor de 18.5 Kw
• Banda 5 – refuz de ciur – lungime de 15 ml, latime de 600 mm, motor de 11 Kw
 Desecător:
Banda de 15 ml, latime de 1400 mm, motor de 22Kw.
Sortul se spala cu apa din Siret care este alimentată cu o pompa centrifugă tip
Timiș 125 cu Q=220 mc/h, actionata de un motor electric de 37 Kw. Această pompă este
amplasată pe un ponton plutitor , pe malul râului Siret având sorbul de tragere la cca. 1.5
m sub nivelul luciului de apă.
Apa rezultată din procesul de spălare este dirijată într-un decantor săpat direct în
malul Siretului. Acesta are o suprafață de cca. 1200 mp și este compartimentat în scopul
eficientizării procesului de decantare a apei înainte de deversarea ei înapoi în râul Siret.
Alimentarea decantorului se face printr-un sistem de captare format din conducte
metalice cu Ø = 40 mm care colectează apa de la instalația de spălare – sortare și de pe
suprafața padocurilor de agregate și o dirijează în decantor. Aici apa este trecută prin 2
compartimente (părți componente ale bazinului de decantare) pentru a se separa de
materialul levigabil.
După decantare apa rezultată în urma procesului de spălare – sortare este limpezită
și este deversată, prin intermediul unei conducte metalice cu Ø = 50 mm, în râul Siret.
Capacitatea de producție cu cele 4 ciururi este de 200 t/h de agregate sortate.
Concasarea
Materialul mineral (refuzul de ciur) rezultat în urma procesului de sortare și care
are dimensiuni Ø > 31 mm este spart cu ajutorul concasorului în elemente cu dimensiuni
care să poată permite reintroducerea acestuia în procesul de sortare și să fie valorificat în
întregime.
Pagina 11
AGREGATE MINERALE
Scopul acestui echipament Sandvik este de a fi componenta de concasare în cadrul

unei unităţi sau locaţii de concasare şi sortare în cadrul unui proces de exploatare
agregare sau minerit. Aceasta maşină reduce dimensiunea rocilor, mineralelor şi a
materialelor similare.
Principiul de funcționare al concasorului conic
Într-un concasor conic, materialul de procesare este sfărâmat între două suprafeţe
rigide. Mişcarea suprafeţei mobile este independentă de încărcătura din concasor.
Sfărâmarea este obţinută printr-o mişcare excentrică a arborelui principal (6). Bucăţile
separate de material de procesare (de ex. piatră sau minereu) sunt presate, comprimate şi
sfărâmate intre manta (4) şi inelul concav (3).
Calitatea şi cantitatea materialului de proces este produsul interacţiunii dintre
concasor şi materialul de procesare. Geometria camerei de concasare, dinamica acestui
concasor şi materialul de procesare sunt cei mai importanţi factori.
Inelul concav, mantaua, ansamblul excentric (5) şi amplasarea punctului de
pivotare determină geometria concasorului conic. Motorul concasorului determină rotirea
ansamblul excentric cu o viteză constantă prin intermediul unei transmisii prin angrenaje.
Rotirea ansamblului excentric determină rotirea în spirală a capătului inferior. La capătul
arborelui principal este lagărul superior < I) care acţionează ca punct de pivotare pentru
mişcarea în spirală. Mantaua este fixată de arborele principal, iar inelul concav este fixat
de corpul superior (2). Mişcarea în spirală a arborelui principal înseamnă că distanţa
dintre manta şi inelul concav variază permanent. Când această distanţă scade, materialul
de procesat este supus unei forţe de compresie şî va fi sfărâmat. La depărtarea mantalei
de inelul concav, materialul de procesat se poate aluneca în jos prin cameră.
Mantaua şi inelul concav trebuie înlocuite cu regularitate întrucât se uzează
permanent. Frecvenţa cu care apare această uzură depinde de caracteristicile materialului
de concasat.
Pagina 12
AGREGATE MINERALE
1 Lagăr superior
2 Corp superior
3 Inel concav
4 Manta
5 Ansamblu excentric
6 Arbore principal
Descriere
constructivă
1 Capac lagăr superior

2 Bucşă lagăr superior
3 Piuliţa de capăt
4 Manta
5 Inel concav
6 Arbore principal cu
piesă centrală
7 Plăcuţă de uzură
excentric
8 Bucşă corp inferior
9 Excentric
Pagina 13
AGREGATE MINERALE

10 Bucşă excentrică
11 Lagăr axial
12 Piston Hydroset
13 Carcasă arbore cu pinion
14 Arbore cu piston
15 Colier contra prafului
16 Bara de fixare
17 Inel de etanşa re contra prafului
18 Corp inferior
19 Corp superior
20 Inel distanţier
Stația se spălare – sortare – concasare mai dispune de:

a. Stație de distribuție carburanți
b. Atelier mecanic
c. Post transformare 600 KVA activ
d. Post transformare 630 KVA rezervă
e. Grup electrogen 250 KVA
Stația de distribuție carburanți

Pentru asigurarea alimentării cu carburanți (motorină) a mijloacelor auto din dotare
S.C. SORAGMIN S.R.L. are montată pe locație o stație mobile de distribuție carburanți,
cu capacitate de 30.000 l. Aceasta sunt aprovizionate cu carburanți de companii de
specialitate folosind mijloace autospeciale proprii. Totodată aceste companii asigură și
mentenanța stației de distribuție carburanți.
Stația de distribuție carburanți este de tip modular, transportabilă.
S-a ales soluția folosirii unei stații de incintă întrucât stațiile clasice pentru
distribuit carburanți sunt concepute în prezent ca instalații fixe care necesita realizarea
unei structuri greoaie în care rezervoarele de stocare carburanți, cu pereți dubli sau cu
pereți simpli, sunt montate subteran, îngropate in pământ sau amplasate în cuve de beton.
Realizarea stațiilor clasice reclamă lucrări și valori de investiții mari, iar odată realizate,
adaptarea la cerințele pieții (măriri de capacitate, dezvoltări, schimbări de poziție, etc.)
este foarte dificilă sau imposibilă.
Realizarea unei stații proprii, de tipul clasic, numai pentru deservirea mijloacelor
de transport sau a utilajelor din parcul unei firme, este greoaie , costisitoare, iar
deservirea și întreținerea acesteia este foarte dificilă.
Pagina 14
AGREGATE MINERALE

Totodată realizarea unei stații proprii, de tipul clasic, ar crește gradul de afectare al
mediului, cel puțin în perioada de construire.
Stația de incintă este concepută pentru a satisface cerințele de alimentare cu
carburanți (motorina) a autovehiculelor proprii, cu costuri de montare, exploatare și
întreținere minime. Stația de incintă este realizată ca un modul transportabil, având
dimensiuni gabaritice care se încadrează in dimensiunile unui ISO – container de 20 ft.
Această stație de distribuție carburanți este compusă din:

• 2 rezervoare pentru motorină, orizontale, cu manta dublă, cu capacitate
totală de 30 mc;
• Cuve metalice de retenție cu capacitate = 1/3 din volumul rezervorului

aferent
Pagina 15
AGREGATE MINERALE
• pompă de distribuție cu un post de livrare cu debit nominal de 80 l / min ,

acționată de un motor electric cu putere de 1,5 KW / 380 V în construcție
antiex;
• opritor de flăcări pe conducta de aerisire;

• cuplă rapidă cu capac etanș pentru circuitul de încărcare a rezervorului;
• clapetă antisifonare pentru evitarea deversărilor prin pompă;
Pagina 16
AGREGATE MINERALE

• limitator de umplere electromagnetic.
Pe mantaua rezervorului sunt montate următoarele racorduri:

• racord de încărcare;
• racord pentru aspirația pompelor;
• racord de aerisire;
• racord de recuperare vapori;
• racord pentru dispozitiv de măsurare manuală;
• racord pentru dispozitivul electromagnetic de limitare a umplerii;
• racorduri pentru montarea senzorilor de poluare;
• racord pentru golirea spațiului dintre cei doi pereți ai rezervorului.
Dispunerea racordurilor pe manta s-a făcut astfel încât să permită accesul ușor la
acestea, atât în vederea montajului , cât și a exploatării stației.
Partea inferioară a conductei de umplere se găsește situată sub nivelul părții
inferioare a conductei de aspirație, în legătură cu pompa de distribuție, pentru a permite
încărcarea produsului in rezervor întotdeauna sub nivelul de lichid (înecată), măsură
necesara pentru reducerea efectelor electricității statice. Detaliile de montaj ale acestor
racorduri se găsesc in documentația tehnică de execuție a rezervorului.
Pentru detectarea eventualelor neetanșeități in pereții rezervorului, acesta este
construit in varianta cu pereți dubli si este prevăzut cu un dispozitiv cu senzor de
detectare a variației nivelului lichidului din spațiul cuprins între cei doi pereți ai
rezervorului, montat pe unul din racordurile special prevăzute în acest scop.
Aprovizionarea stației de distribuție carburanți se va face de către firme
specializate cu autocisterne echipate corespunzător acestui scop. Transferul produselor
petroliere, din autocisternele de transport în rezervor, se face prin intermediul unei
electropompe volumetrice cu debit nominal de 20 m c/h, antrenată de un motor electric
de construcție antiex.
Transferul carburanților din rezervorul stației la autovehicule se face prin
intermediul unei pompe de distribuție dotată cu un furtun rezistent la produse petroliere și
pistol de distribuție produs petrolier..
Pompa de distribuție mai este echipată cu un sistem debitmetru pentru măsurarea
cantității de motorină livrată si un afișaj cu LED - uri.
Pe conducta de aspirație a pompei de distribuție este montat un robinet de
închidere ce poate izola rezervorul de pompa de distribuție. Acesta se folosește în cazul
unor avarii la pompa de distribuție sau în alte cazuri de avarie.
Pagina 17
AGREGATE MINERALE

În vederea alinierii la nivelul actual al stațiilor de distribuție fixe ROMPETROL,
prin completările care vor trebui sa fie făcute la stația de incinta pentru distribuție
carburanți, compușii organici volatili (COV) vor putea fi recuperați în vederea limitării
concentrației acestora în atmosfera sub 35 g/Nm3 aer. Completările menționate constau
în:
 montarea unei conducte DN 50 pe racordul de rezerva R9 al rezervorului, în
legătură cu pompa de transvazare a cisternei, astfel încât, la descărcarea motorinei în
rezervor, cisterna sa poată prelua COV - urile existente în acesta;
 adaptarea pompei de distribuție prin montarea pe aceasta a unui compresor
care va absorbi COV din rezervoarelor autovehiculelor alimentate și îi va returna in
rezervorul stației, printr-o conducta de legătură, precum și schimbarea pistolului și a
furtunului pompei.
In scopul reducerii si evitării pierderilor si a măririi siguranței în exploatare s-au
prevăzut următoarele sisteme de automatizare a procesului tehnologic:
• limitator de umplere electromagnetic cu transmiterea comenzii de oprire a
pompei de transvazare la atingerea nivelului maxim în rezervor;
• pistol de livrare cu dispozitiv pentru evitarea deversărilor;
• pompă cu comandă și transmisie date la distanță;
• sistem managerial pentru evidențierea cantităților livrate, a stocurilor, precum și
semnalizarea necesității efectuării aprovizionării cu produse, în cazul atingerii stocului
de siguranță compus din 2 elemente:
- Sistemul central (Head Office System)
- Sistemul stației;
Sistemul central (Head Office System), asigura gestionarea unică a tranzacțiilor și
clearing-ul tranzacțiilor efectuate cu inele și authorizer automat .
Automatizarea instalației este necesară și oportună deoarece asigură funcționarea
procesului tehnologic în condiții de siguranță, prin oprirea automata a pompelor de
transvazare la atingerea nivelului maxim in rezervor și deconectarea electrică a pompei
de distribuție la detectarea unor scurgeri de crisogel din spațiul dintre cei doi pereți ai
rezervorului.
Nivelul de automatizare va fi următorul:
• Semnalizarea luminoasă cu LED - uri a atingerii nivelului maxim (aferent la 95%
din volumul total) de lichid din compartimentul rezervorului.
• Oprirea automată a pompei de transvazare montată pe autocisternă, la atingerea
nivelului maxim in rezervor.
• Semnalizarea luminoasă la pompa de distribuție si oprirea alimentării acesteia la
apariția unei scurgeri de crisogel din spațiul dintre cei doi pereți ai rezervorului.
Pagina 18
AGREGATE MINERALE
Fluxul tehnologic al stației de incintă constă în următoarele faze generale:

• aprovizionarea stației cu produs petrolier cu autocisternă;
• descărcarea autocisternei, prin pompa proprie aflată pe șasiul său în rezervorul de
depozitare al stației, prin intermediul racordului de alimentare al acestuia;
• aspirarea produselor din rezervor cu ajutorul pompei de distribuție;
• refularea produsului în rezervorul autovehiculului alimentat.
Îmbunătățirea fluxului tehnologic,în viitor, va consta în folosirea tehnologiei de
recuperare și colectare a vaporilor de motorină ce se degajă pe durata încărcării
rezervorului de depozitare al stației și alimentării autovehiculelor.
Tehnologia de recuperare și colectare a vaporilor, pe lângă problema poluării
mediului înconjurător, rezolva în mare parte și problema pierderilor prin evaporare în
timpul descărcării, depozitării și livrării produselor petroliere în stație.
Cisterna auto ce aprovizionează stația de distribuție carburanți de incintă cu
produse petroliere parchează pe platforma special amenajată, în dreptul racordului de
alimentare al rezervorului.
Se formează linia de descărcare și anume legătura cu racordul de alimentare al
rezervorului și se pornește descărcarea prin intermediul pompei de transvazare aflată pe
șasiul autocisternei. Conducta de aerisire a rezervorului este prevăzută la partea
superioară cu opritor de flăcări.
Livrarea produselor petroliere se realizează cu pompa de distribuție amplasată pe
un suport propriu fixat pe suportul rezervorului stației.
Produsul petrolier circula prin conducte tehnologice în sistem închis, perfect
etanșă, neexistând pericol de pierderi prin scurgeri.
Atelierul mecanic
Este o construcție metalică, pe structură de rezistență din cadre metalice și este
destinat efectuării reparațiilor curente necesare în activitatea de mentenanță a stației.
Pagina 19
AGREGATE MINERALE
Acesta dispune de o serie de utilaje și scule necesare desfășurării unei astfel de

activități, respectiv:
• Polizor
• Aparat de sudură electrică
• Aparat de sudură cu flacără oxiacetilenică
• Depozit tuburi oxigen și acetilenă
Pagina 20
AGREGATE MINERALE

• Diferite scule și dispozitive
Post de transformare activ – 600 KVA
Acesta este format dintr-un transformator de 600 KVA și celula de distribuție care
asigură alimentarea tuturor consumatorilor din stație.
Alimentarea se face secvențial pentru:
• Stația de spălare – sortare – concasare se face prin intermediul cabinei de
comanda amplasată în imediata apropiere a acesteia
Pagina 21
AGREGATE MINERALE

Aceasta este dotată cu aparatura de control și distribuție pe fiecare utilaj
component al stației
• Activitățile anexe respectiv clădire administrativă, ateliere, dormitoare, etc.
Post de transformare rezervă – 630 KVA

Acesta este postul de transformare care a asigurat în trecut alimentarea cu energie
electrică a stației de sortare.
În prezent acesta este parțial dezafectat (ne referim la instalațiile de distribuție și de
echilibrare a consumului de energie activă și compensare de energie reactivă care sunt
amplasate în clădirea aparținând S.C. ELECTRICA S.A.).
Mai este operațional doar transformatorul de 630 KVA care poate fi folosit în caz
de avarie al celui din postul de transformare care asigură în prezent asigurarea
funcționării stației de spălare – sortare – concasare.
Pentru reactivarea acestui post de transformare sunt necesare investiții care, pentru
moment, nu se află cuprinse în planul de afaceri al companiei S.C. SORAGMIN S.R.L.
La data efectuării verificărilor specifice pe amplasament de către reprezentanții
S.C. DIVORI PREST S.R.L., evaluator acreditat de Ministerul Mediului, poziția 68 în
Registrul Național al Elaboratorilor de Studii Pentru Protecția Mediului, nu au fost
constatate pierderi de ulei din transformator și nu au fost semnalate ca fiind prezente pe
amplasament elemente capacitive – condensatori cu conținut de PCB
Pagina 22
AGREGATE MINERALE
Grup electrogen
Acesta este destinat asigurării autonomiei de funcționare din punct de vedere al
alimentării cu energie electrică în perioadele de avarii survenite în rețeaua de distribuție
aparținând S.C. ELECTRICA S.A.
Pagina 23
AGREGATE MINERALE

Construcția grupului electogen este de tip clasic, acesta fiind compus din:
• Motor termic cu funcționare folosind drept combustibil motorina
• Rezervor de motorină cu capacitate de 200 l
• Generator de curent alternativ 380 V
• Sistem de comandă și distribuție energie electrică
• Sistem de remorcare și transport
Obiectivul proiectului
Amplasarea punctelor de extracţie în albia minoră a râului Siret este necesară și
oportună pentru exploatarea nisipurilor și pietrişurilor în scopul folosirii lor în construcţii,
refacerea infrastructurii, la repararea sau construcția de drumuri.
Exploatarea nisipurilor și a pietrişurilor din aceasta zonă va conduce la atragerea
râului Siret către malul stâng, stopându-se în acest mod eroziunea de mal care se dezvoltă
la malul drept.
Din punct de vedere al gospodăririi apelor, extracţia se încadrează în Schema cadru
de amenajare a bazinului hidrografic al râului Siret.
Fiind situat in extravilanul localităţii Movileni nu se pune problema încadrării în
Planul General de Urbanism. Lucrările de excavare pot fi asimilate cu lucrări de
decolmatare a albiei minore și de reprofilare a traseului acesteia, în acest mod lucrările
încadrându-se în prevederile Legii 112 de modificare si completare a Legii apelor nr.
107/1996, art. 33, al 2 "dreptul de exploatare al agregatelor minerale din albiile râurilor
sau malurilor cursurilor de apă, cuvetelor lacurilor, bălţilor prin exploatări organizate se
acorda de autoritatea de gospodărirea apelor numai in zonele ce necesită decolmatarea,
reprofilarea albiei și regularizarea scurgerii.
Din punct de vedere economic investițiile propuse contribuie la dezvoltarea zonei
prin oferirea de noi locuri de muncă precum și la dezvoltarea companiei S.C.
SORAGMIN S.R.L. cu efect direct în sporirea potențialului acesteia de a crea noi locuri
de muncă și în alte zone unde își desfășoară activitatea.
A.4.2. DESCRIEREA ETAPELOR DE DEMONTARE / DEZAFECTARE /

ÎNCHIDERE / POSTÎNCHIDERE
Stația de spălare – sortare – concasare

Dată fiind perioada îndelungată de viaţă a construcţiilor şi utilajelor stației etapele
de demontare, dezafectare, închidere şi post închidere se vor descrie la modul general.
Pagina 24
AGREGATE MINERALE

Dezafectarea utilajelor se va face după un program şi o tehnologie specifică, ce
cuprinde:
- verificarea şi avizarea desfacerii legăturilor conductelor.
- demontarea racordurilor tehnologice ale utilajelor.
Dezmembrare reţele de conducte tehnologice

Dezmembrarea reţelelor de conducte tehnologice presupune abordarea problemei
sub următoarele aspecte:
- Identificarea conductelor conform schemei tehnologice, în funcţie de fluidul
vehiculat.
- Stabilirea condiţiilor de lucru în vederea dezmembrării.
- Pregătirea reţelelor de conducte tehnologice pentru dezmembrare.
- Dezmembrarea propriu-zisă.
- Sortarea elementelor de conductă.
- Sortarea armăturilor.
- Evaluarea gradului de uzură pentru conducte, fitinguri, etc.
Dezafectare / dezmembrare agregate

Dezafectarea agregatelor se va face după un program şi o tehnologie specifică, ce
cuprinde:
- Izolarea, scoaterea de sub tensiune a motorului electric, golirea şi
asigurarea împotriva prezenţei accidentale de produse periculoase.
- Transportarea în secţiile specializate pentru inspectare din punct de vedere
electric şi mecanic.
- În funcţie de gradul de uzură constatat, echipa de inspecţie va hotărî
destinaţia agregatului de pompare, respectiv:
A. Vânzare prin licitaţie sau reutilizare în altă instalaţie.
B. Dezmembrare pentru valorificarea materialelor.
Rezultatele testelor de inspectare vor fi consemnate într-un proces - verbal de
constatare.
Dezafectare instalaţii electrice şi de automatizare
Dezafectarea instalaţiilor electrice şi de automatizare presupune ca primă măsură
scoaterea lor de sub tensiune. Baza acestei activităţi va fi, în mod obligatoriu, schema
electrică şi de automatizare a instalaţiei respective.
Conform schemei, consumatorii sunt grupaţi în:
- Instalaţie de iluminat.
- Instalaţie de forţă.
Pagina 25
AGREGATE MINERALE

- Instalaţie de automatizare.
Demolarea construcţiilor
- întreruperea reţelelor de alimentare cu energie electrică, apă potabilă şi a reţelei
de canalizare.
- demontarea şi evacuarea elementelor aferente reţelelor de alimentare cu energie
electrică, apă potabilă şi canalizare.
- inspectarea părţilor de construcţie pe niveluri, depistarea locurilor periculoase şi
marcarea lor cu plăci avertizoare în vederea interzicerii accesului personalului
muncitor.
- demontarea elementelor de construcţie în ordine: tâmplăria, învelitoarea din plăci
de azbociment de la acoperiş, grinzile secundare longitudinale şi transversale şi
cadrele de beton armat.
Demolarea trebuie începută de la învelitoare, respectându-se cu stricteţe normele
de protecţie a muncii referitoare la lucrul la înălţime (centura de siguranţă legată de
elementele sigure).
Elementelor demolate vor fi sortate pe categorii în vederea eliminării/valorificării
acestora.
Pentru stația de distribuție carburanți se va avea în vedere:

 demontarea echipamentelor de suprafață;
 ridicarea de pe amplasament a rezervoarelor de hidrocarburi avându-se grijă
să nu se producă pierderi de carburanți cu efect imediat de poluare
Pentru posturile de transformare se va avea în vedere:

 demontarea racordurilor;
 ridicarea de pe amplasament a transformatoarelor avăndu-se grijă să nu
existe pierderi de ulei ;
 demontarea echipamentelor de suprafață
Este obligatorie păstrarea pe toată perioada de viaţă a clădirilor a următoarelor

documente:
- planuri de situaţie şi de detaliu al clădirilor;
- planuri cu reţelele hidro-edilitare;
- procese-verbale lucrări ascunse pe diferite stadii ale construcţiei, încheiate cu
Inspecţia în construcţii Vrancea;
Pagina 26
AGREGATE MINERALE

- proces-verbal de recepţie a lucrărilor, la finalizarea acestora;
- documente despre orice modificări aduse ulterior clădirilor sau reţelelor de
utilităţi.
La încetarea activităţii, titularul acesteia are obligaţia solicitării avizului de
mediu de la autoritatea competentă pentru protecţia mediului, pentru stabilirea
obligaţiilor de mediu, în conformitate cu prevederile art. 10 ale O.U.G. nr. 195 / 2006
privind protecţia mediului aprobată prin Legea nr. 265 / 2006.
A.5. Durata etapei de funcționare
Obiectiv Durata etapei de Posibilitatea prelungirii duratei

funcționare etapei de funcționare
(ani)
stația de spălare – 40 DA
sortare – concasare
A.6. Informații privind producția care se va realiza

Se va analiza producția obținută în obiectivul studiat
Stația de sortare – concasare

În cadrul stației de spălare – sortare – concasare au loc 2 procese tehnologice
distincte:
a. Sortarea agregatelor funcție de dimensiunile granulometrice
b. Concasarea sorturilor cu dimensiuni granulometrice > 31 mm
Capacitatea de producție a stației de spălare – sortare cu cele 4 ciururi este de 200
t/h de agregate sortate.
Materialul cu dimensiuni granulometrice > 31 mm rezultat în urma procesului de
sortare este dirijat către concasorul tip SANDVIK CH 430:01 care are o capacitate de
concasare de 180 t/h.
Datele de producție, pentru un schimb de 8 ore, sunt prezentate în tabelul de mai
jos
Pagina 27
AGREGATE MINERALE

Capacitate Sort Dimensiune Volum Volum Depozitare
producție agregate granulometrică produs produs / destinație
mc/8 h mm % mc/8 h
levigat 0 5 80 Padoc
betonat
1600 nisip 0–3 23 268 Padoc
betonat
pietriș 3–7 15 240 Padoc
betonat
pietriș 7 – 16 20 320 Padoc
betonat
pietriș 16 – 31 20 320 Padoc
betonat
pietriș 31 – 71 17 256 Concasor
A.7. Informații despre materii prime, substanțele sau preparatele chimice

utilizate în procesele de producție
A.7.1. Informații despre materii prime

a. În cadrul stației de spălare – sortare – concasare sunt folosite ca materii prime
• agregatele de râu
• apa din râul Siret
A.7.2. Informații despre materii prime substanțe și / sau preparate chimice folosite
în procesele de producție
În cadrul viitoarelor amplasamente se vor folosi substanțe și / sau preparate
chimice după cum urmează:
Pagina 28
AGREGATE MINERALE

Stația de spălare – sortare – concasare
Locație Substanțe Activitatea în care se Modalitate de Capacitate Consumuri
chimice utilizează depozitare stocare anuale
folosite l estimate
t
Stație de motorină Manipulare și transport Rezervoare 16.600 Cca. 50
distribuție agregate minerale metalice
carburanți
Utilaje care motorină Manipulare și transport Rezervoare 200 -
deservesc agregate minerale metalice
activitatea în
cadrul stației
Mijloace auto motorină Aprovizionare cu Rezervoare 200
folosite la materie primă și livrare metalice
transport de agregate minerale
Post Ulei de Alimentare cu energie Rezervor 650
transformare transformator electrică metalic
nr. 1 (activ)
Post Ulei de Alimentare cu energie Rezervor 650
transformare transformator electrică metalic
nr. 2 (rezervă)
Atelier Oxigen Mentenanță Butelii metalice 50 kg 0,2
mecanic tehnic
Atelier Acetilenă Mentenanță Butelii metalice 50 kg 0,1
mecanic
A.8. Informații despre poluanții fizici și biologici care afectează mediul, generați de
activitatea propusă
Din desfășurarea activităților propuse și analizate în prezenta lucrare nu vor rezulta
poluanți biologici.
Poluanții de natură fizică care vor rezulta din desfășurarea activităților propuse și
analizate în prezenta lucrare sunt deșeurile de toate tipurile specifice acestor activități.
Pentru stația de sortare – concasare

Pentru stația de sortare – concasare se vor analiza cele două etape, respectiv:
• Etapa de modernizare și dezvoltare a stației de sortare – concasare până la
punerea în producție
• Etapa de exploatare a stației de sortare – concasare până după punerea în
producție
Etapa de modernizare și dezvoltare a stației de sortare – concasare până la

Pagina 29
AGREGATE MINERALE
Deșeurile rezultate pe amplasamentul stației de sortare – concasare, în această

perioadă, sunt prezentate în tabelul de mai jos
Tip deşeu Cod Sursă de generare Mod de stocare Mod propus de Cantități
deşeu* / depozitare eliminare / estimate
valorificare a
deşeurilor
Deşeuri din 01 04 99 Repararea și/sau Platformă Se valorifică prin 0,3 t
cauciuc (benzi înlocuirea benzilor betonată în agenți economici
transportoare) transportoare uzate magazie autorizați
Deşeuri 01 04 99 Repararea Platformă Se valorifică prin 0,5 t
metalice elementelor betonată agenți economici
metalice uzate de autorizați
la utilaje
Deșeuri de 01 04 99 Repararea și/sau Platformă Se valorifică prin 0,1 t
cabluri înlocuirea betonată în agenți economici
electrice cablajelor uzate magazie autorizați
Deșeuri de 01 04 99 Montarea Platformă Se valorifică prin 0,05 t
cabluri concasorului nou betonată în agenți economici
electrice și a celulei magazie autorizați
electrice de
comandă
motoare înlocuirea betonată în agenți economici
electrice motoarelor magazie autorizați
electrice uzate
deşeuri 20 03 01 Activitatea Europubele Se elimină prin 3 mc
menajere personalului amplasate pe agenți economici
angajat platformă autorizați de
betonată Consiliul Local
Movileni
b. Etapa de exploatare a stației de sortare – concasare până după punerea în

producție
etapă, sunt prezentate în tabelul de mai jos
Pagina 30
AGREGATE MINERALE
valorificare a (t/an)
deşeurilor
Levigabil 01 04 12 Spălarea Decantor Se curăţă ori de 150 mc
agregatelor câte ori este necesar
şi se utilizează ca
pat de înaintare
pentru draglinele
din balastiere sau la
refacerea
drumurilor interne
la utilaje
Movileni
A.9. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectelor și indicarea

motivelor alegerii uneia dintre ele
Pentru stația de sortare – concasare

Stației de sortare – concasare este un amplasament vechi care datează din perioada
anilor 1970, aceasta suferind pe parcursul timpului mai multe operațiuni de modernizare.
În ultimii 5 ani această stație nu a mai funcționat din motive cu caracter financiar ale
vechiului proprietar. Noul proprietar avea de ales între:
 Alternativa 1 – alegerea unui amplasament nou și montarea unei stații de
sortare concasare noi
 Alternativa 2 – modernizarea și extinderea stației de sortare – concasare
existente
Pagina 31
AGREGATE MINERALE

Comparația dintre efectele alegerii fiecărei alternative este prezentată în tabelul
următor:
Alternativă Impact asupra factorilor de Resurse naturale Efort Impact

analizată mediu folosite financiar cumulativ
Aer Apă Sol Biodiversitate comparativ
1. alegerea
unui
amplasament - 0 0 -- -- major -
nou și
montarea unei
stații de
sortare
concasare noi
2.
modernizarea
și extinderea 0 + ++ ++ ++ Minor ++
stației de (supotabil)
sortare –
concasare
existente
Analiză
comparativă - 0 -- -- -- -- --
alegere
varianta 1
Analiză
comparativă + + ++ ++ ++ ++ ++
alegere
varianta 2
Legendă
- - negativ semnificativ
- negativ nesemnificativ
0 neutru
+ pozitiv nesemnificativ
+ + pozitiv semnificativ
Din analiza comparativă a celor 2 alternative este evident că, din toate punctele de
vedere, este de preferat a se alege Alternativa 1 – modernizarea și extinderea stației de
sortare – concasare existente
Pagina 32
AGREGATE MINERALE
A.10. Localizarea geografică și administrativă

Suprafatele analizate sunt localizate pe raza Comunei Movileni, Judetul Galați, în
albia minoră a Râului Siret. Terenul se afla in extravilanul localității și este în
administrarea A.N. APELE ROMANE.
Arealul, în ansamblu, reprezintă un spațiu geografic individualizat, al cărui element
central este Siretul și în care complexul elementelor geografice asigură favorabilitatea
existentei și dezvoltării unor ecosisteme valoroase. Aria de protecție specială
avifaunistică Lunca Siretului Inferior cuprinde două areale distincte, dezvoltate pe
direcție generală nord-sud și respectiv nord-vest sud-est, în principal în lungul albiei
majore a Siretului și pe areale restrânse în lungul albiei Trotușului, amonte de confluența
acestuia cu Siretul.
Pozitia geografica a obiectivului se impune a fi exprimată și în raport cu ariile

protejate din zonă. Din aceasta perspectivă obiectivele analizate ocupa un sector de albie
a Siretului, în interiorul Ariei de protecție specială avifaunistică Lunca Siretului Inferior
la cca. 700 m. sud-vest de perimetrul construit al localității Movileni.
Localizarea obiectivului folosind coordonatele în sistem STEREO 70 este
prezentată în tabelul de mai jos:
Obiectiv Coordonate în sistem STEREO 70 Suprafață Act de

X Y mp proprietate
474 685 683 951 Hotărâre
STAȚIA DE 474 656 684 175 judecătorească
474 452 684 095
SORTARE - 474 518 684 220 43.000 dosar
CONCASARE 240/91/2010 din
27.01.2010
Pagina 33
AGREGATE MINERALE
Poziționarea acestei față de celelalte proiecte din zonă este prezentată în figura de
mai jos
Pagina 34
AGREGATE MINERALE
Pagina 35
AGREGATE MINERALE
A.11. Informații despre utilizarea curentă a terenului, infrastructura existentă, valori

naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale protejate / zone protejate, zone
de protecție sanitară, etc.
A.11.1. Informații despre utilizarea curentă a terenului, infrastructura existentă
În zona analizată s-au desfășurat activități de extragere și prelucrare agregate
minerale începând din anul 1967 de către S.C. ROMAGREMIN S.A. Aceasta a fost pusă
în posesia terenurilor prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 1455/18.05.1967 și
Decretul nr. 219/13.07.1979. Din această perioadă societatea a exploatat zona până la
începutul anilor 1990.
După 1990 în zonă au activat mai multe societăți cu același profil de activitate cu
rezultat direct asupra modificărilor fizice intervenite pe cursul râului Siret.
Pe sectorul analizat râul Siret are o accentuată tendinţă de meandrare.
Apariţia acestui fenomen se explică prin apariţia unor diferențe între panta albiei în
care curge râul și panta hidraulică corespunzătoare vitezei critice de antrenare a
particulelor solide (prima fiind mai mare), râul având tendinţa de a-și lungi traseul, prin
meandrare, până la realizarea unui echilibru.
Toata energia suplimentară rezultată datorită pantei râului va fi consumată prin
eroziuni laterale și transport de aluviuni. Fizic, gradul de meandrare se exprima prin
coeficientul de sinuozitate al râului, care reprezintă raportul între lungimea măsurată a
traseului râului ți lungimea în linie dreaptă, acest raport in cazul râului Siret fiind de 1,50.
Alte cauze care conduc la apariţia unor zone cu eroziuni active de mal:
 Prezența în amonte a centralelor hidroelectrice Berești, Călimănești și Movileni
care, prin programul de exploatare, induc în aval un regim pulsatoriu care are
consecinţe asupra stabilităţii malurilor râului. De asemenea faptul ca mare parte
din aluviuni, în special cele târâte, sunt reţinute de către aceste acumulări în aval
apele sunt deosebit de agresive conducând la apariţia unor modificări importante
asupra
• patului albiei
• schimbarea regimului energetic al scurgerii
• dezvoltarea unor curenţi transversali în albie ce produc eroziuni ale
malurilor
• modificări semnificative ale traseului albiei (închideri ale unor brațe,
activarea altora, formarea de ostroave, tăieri de coturi)
• modificări ale granulometriei sedimentelor;
Pagina 36
AGREGATE MINERALE

 execuția acumulării Movileni, care a impus devierea apelor râului Siret și care a
contribuit la activarea unor brațe părăsite, atacarea malurilor sub unghiuri
nefavorabile;
 litologia malurilor și a patului albiei (depozite slab coezive de nisipuri, pietrişuri
uşor antrenate de curentul de apă).
 existența unor perimetre de exploatare în care nu a fost respectată întotdeauna
metoda de exploatare cadru
 în amonte și în aval de perimetrele de exploatare analizate sunt prezente mai multe
zone în care în concavitățile rezultate ca efect al tendinţei de meandrare a cursului
râului Siret au loc fenomene de eroziune, care conduc la modificarea liniei
malurilor.
 Eroziunea activă ce se semnalează la baza malului drept, cauza principală fiind
dimensiunea foarte mare a plajei formate către malul stâng în care, din diverse
motive, societăţile S.C. CCCF Movileni S.R.L. Focşani, S.C. Construcţia S.A.
Tecuci, S.C. Coramido S.R.L. Galaţi nu au putut exploata în anii precedenţi
perimetrele atribuite.
Eroziunile pot fi stopate iar influența acestora poate fi diminuată prin lucrări
de decolmatare a albiei minore efectuate în zona plajelor existente (lucrările prin
care se exploatează agregatele minerale).
Prin exploatarea nisipurilor și a pietrişurilor din aceste plaje cursul apei va fi
reprofilat și recalibrat, fiind atras spre zona centrală și către malul în care în
prezent se manifestă tendinţa de depunere.
Pentru desfășurarea activități în cadrul stației de sortare – concasare se vor folosi
drumurile de exploatare existente în zonă de la începutul exploatării acesteia (cam din
anul 1979) iar pentru intrarea și ieșirea din zona analizată se va folosi drumul comunal
existent.
În concluzie nu se pune problema construirii unor drumuri suplimentare.
A.11.2. Informații despre valori naturale existente

Nu este cazul
A.11.3. Informații despre valori istorice existente

Nu este cazul
A.11.4. Informații despre valori arheologice existente

Nu este cazul
Pagina 37
AGREGATE MINERALE
A.11.5. Informații despre valori culturale existente

Nu este cazul
A.11.6. Informații despre arii naturale existente

Sectorul inferior de lunca a Siretului a capatat prin Hotararea de Guvern 1284/
2007 statutul de Aria de protectie speciala avifaunistica.
Aria de protectie speciala avifaunistica Lunca Siretului Inferior se suprapune
extremitatii nord – estice a unitatii de relief a Campiei Romane. Sectorul sudic al
Culoarului Siretului se afla la interferenta unitatilor majore de relief reprezentate de
Subcarpati, Podisul Moldovei si sectoarele rasaritene ale Campiei Romane, la raspantia
bioregiunilor Pontica si Continentala
Arealul in ansamblu, reprezinta un spatiu geografic individualizat, al carui element
central sete Siretul si in care complexul elementelor geografice, asigura favorabilitatea
existentei si dezvoltarii unor ecosisteme valoroase. Aria de protectie speciala
avifaunistica Lunca Siretului Inferior cuprinde doua areale distincte, dezvoltate pe
directie generala nord-sud si respectiv nord-vest sud-est, in principal in lungul albiei
majore a Siretului, si pe areale restranse in lungul albiei Trotusului, amonte de confluenta
acestuia cu Siretul..
Pozitia geografica a obiectivului se impune a fi exprimata si in raport cu ariile
protejate din zona. Din aceasta perspectiva, obiectivul, intelegand prin acesta exclusiv
perimetrul de extractie si sectorul vestic al drumului de exploatare, ocupa un sector
invecinat albiei Siretului, in exteriorul segmentului al Ariei de protectie speciala
avifaunistica Lunca Siretului Inferior la cca.700m. sud-vest de perimetrul construit al
localitatii Movileni.
Din punct de vedere al unitatilor administrative obiectivul se suprapune teritoriului
comunei Movileni, judetul Galati.
A.12. Informații despre documentele / reglementărăle exiztente privind planificarea /

amenajarea teritorielă în zona amplasamentelor proiectelor
Proiectul analizat este situat în extravilanul comunei Movileni, județul Galați.
Amplasarea acestuia a fost reglementată prin acte administrative, iar pentru dezvoltarea
lui s-au obținut certificate de urbanism, aviz SGA:
• Pentru modernizarea stației de sortare – concasare – Certificat Urbanism nr.
13/318/25.01.2011
Pagina 38
AGREGATE MINERALE

A.13. Informații despre modalitățile propuse pentru conectare la infrastructura
existentă
Pentru desfășurarea activităților de exploatare a perimetrelor analizate cât și
pentru desfășurarea activități în cadrul stației de sortare – concasare se vor folosi
drumurile de exploatare existente în zonă de la începutul exploatării acesteia (cam
din anul 1979) iar pentru intrarea și ieșirea din zona analizată se va folosi drumul
comunal existent.
În concluzie nu se pune problema construirii unor drumuri
suplimentare.
B. PROCESE TEHNOLOGICE

• C4 – buncar 12 mp;
• C14 – tunel 600 mp;
Pagina 39
AGREGATE MINERALE

dorește:

 Sortarea:
 Evacuare:
cum urmeaza:
18.5 KW
18.5 Kw
Kw
 Desecător:
Pagina 40
AGREGATE MINERALE

Concasarea
întregime.

Pagina 41
AGREGATE MINERALE

de concasat.
1 Lagăr superior
2 Corp superior
3 Inel concav
4 Manta
Pagina 42
AGREGATE MINERALE

5 Ansamblu excentric
6 Arbore principal
Descriere constructivă
1 Capac lagăr superior

2 Bucşă lagăr superior
3 Piuliţa de capăt
4 Manta
5 Inel concav
6 Arbore principal cu piesă
centrală
7 Plăcuţă de uzură excentric
8 Bucşă corp inferior
9 Excentric
10 Bucşă excentrică
11 Lagăr axial
12 Piston Hydroset
13 Carcasă arbore cu pinion
14 Arbore cu piston
15 Colier contra prafului
16 Bara de fixare
17 Inel de etanşa re contra prafului
18 Corp inferior
19 Corp superior
20 Inel distanţier

a. Stație de distribuție carburanți
b. Atelier mecanic
c. Post transformare 600 KVA activ
d. Post transformare 630 KVA rezervă
e. Grup electrogen 250 KVA
Pagina 43
AGREGATE MINERALE

Pagina 44
AGREGATE MINERALE

totală de 30 mc;
aferent
Pagina 45
AGREGATE MINERALE

antiex;


Pagina 46
AGREGATE MINERALE

în:
furtunului pompei.
Pagina 47
AGREGATE MINERALE

rezervorului.

Pagina 48
AGREGATE MINERALE

Atelierul mecanic

• Polizor
Pagina 49
AGREGATE MINERALE
Pagina 50
AGREGATE MINERALE

Pagina 51
AGREGATE MINERALE

Grup electrogen
Pagina 52
AGREGATE MINERALE
C. DEȘEURI
C.1. Pentru modernizarea și extinderea stației de spălare – concasare
Se va face analiza pentru cele 2 etape respectiv
a. pentru etapa de modernizare și dezvoltare a stației de sortare – concasare
până la punerea în producție
b. pentru etapa de după punerea în producție a stației de sortare – concasare
C.1.1. Etapa de modernizare și dezvoltare a stației de sortare – concasare până la

perioadă, sunt prezentate în tabelul de mai jos
valorificare a
deşeurilor
Pagina 53
AGREGATE MINERALE

transportoare transportoare uzate magazie autorizați
)
la utilaje
Deșeuri de 01 04 99 Montarea Platformă Se valorifică prin 0,05 t
cabluri concasorului nou betonată în agenți economici
electrice și a celulei magazie autorizați
electrice de
comandă
motoare înlocuirea betonată în agenți economici
electrice motoarelor magazie autorizați
electrice uzate
Movileni
C.1.2. Etapa de exploatare a stației de sortare – concasare până după punerea în

producție
etapă, sunt prezentate în tabelul de mai jos
valorificare a (t/an)
deşeurilor
Levigabil 01 04 12 Spălarea Decantor Se curăţă ori de 150 mc
agregatelor câte ori este necesar
şi se utilizează ca
pat de înaintare
pentru draglinele
din balastiere sau la
refacerea
drumurilor interne
Pagina 54
AGREGATE MINERALE

la utilaje
Movileni
D. IMPACTUL POTENȚIAL ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU ȘI MĂSURI

DE REDUCERE A ACESTUIA
D.1. Apa
Hidrografia
In intreaga Campie a Siretului Inferior, ca si in acest areal cursurile de apa se
caracterizeaza printr-o puternica instabilitate hidrografica si divagare recenta.: apele se
deplaseaza cu usurinta, lacurile sunt numeroase, inundatiile se desfasoara pe lungi
cuprinsuri. Afirmatia este sustinuta de existenta albiilor secundare sau parasite, a
meandrelor evoluate ca belciuge, a baltilor cu ape stagnante sau secate, a suprafetelor
inundabile.
Subsidenta activa este procesul care impune evolutia geomorfologica a arealului,
determinand lipsa teraselor si respectiv acumularea continua a aluviunilor.
Apele de suprafata sunt reprezentate de Siret, (intelegand aici cursul principal al
acestuia), garlele din lunca (Siretel, Barladel) si baltile, unele temporare, provenite din
evolutia meandrelor parasite.
Siretul este una dintre principalele artere hidrografice ale Romaniei, cu debitul
cel mai mare dintre raurile interne, suprafaţa bazinului hidrografic este de 42890 km 2, si
o lungime totală a cursului de 559 Km,
Debitul mediu multianual al râului Siret înregistrat în aval de Movileni este de 179
mc/s, distribuția scurgerii anuale pe sezoane calendaristice evidentiind o valoare medie
de 42% primăvara, 13% toamna, iar în sezonul de iarnă 10-18%. Din pacate dinamica
ecosistemelor din lunca Siretului este in prezent conditionata de acumularile
hidroenergetice din amonte de localitatea Movileni.
Cele mai evidente diferente se observă la sezoanele cu scurgere medie cea mai
scăzută, aceasta realizându-se toamna datorită conditiilor fizico-geografice din bazinul
hidrologic.
Pagina 55
AGREGATE MINERALE

Alimentarea apelor din reteaua hidrografica este predominant pluviala, regimul
hidrologic caracterizandu-se prin absenta viiturilor de iarna, prin faptul ca apele mari de
primavara incep in martie si tin pana in mai si prin existenta viiturilor in iulie –august.
Se impune insa a fi precizat faptul ca marea parte a peisajului si in special reteaua
hidrografica si microrelieful regiunii au fost puternic transformate de interventia
antropica, materializata in balti al caror nivel hidrografic este controlat, diguri de
directionare a apelor, dar si excavatii sau. depozite haotice de materiale. Gradul de
interventie asupra luncii este din ce in ce mai accentuat catre aval. Trupul sudic
comparativ cu cel nordic, al Ariei de protectie speciala avifaunistica Lunca Siretului
Inferior se caracterizeaza printr-un grad mai ridicat de antropizare, aproape intreaga
albie majora fiind marcata de numeroase canale si balti amenajate. Reteaua amenajata de
canale are structura majora orientata pe directia naturala a pantei generale a reliefului,
respectiv nord-vest sud-est. Din aceste axe majore se desprind perpendicular canale.
Apele subterane au conditii de inmagazinare favorabile, fiind cantonate sub forma

lenticulara in nisipuri si pietrisuri sau sub depozitele loessoide, ale luncii. Pe arealele cu
ape freatice aproape de suprafata apar uneori inmlastiniri.
 Alimentarea cu apă
Apele freatice din judeţul GALAȚI se găsesc cantonate în depozite loessoide şi
nisipurile eoline de pe interfluvii şi în aluviunile fluviatile din luncile largi ale Dunării și
Siretului.
Adâncimea apelor freatice variază de la 0 m în luncile joase până la peste 20 m,
pe câmpurile acoperite cu nisipuri.
Datorită variaţiei mari a cantităţii de precipitaţii în cursul anului, care reprezintă
principala sursă de alimentare a apelor freatice, nivelul hidrostatic înregistrează variaţii
de 1-2 m.
Datorită diferenţei mici a nivelului mediu al freaticului în Lunca Siretului, 3 m la
Movileni şi 2 m la confluenţa cu Dunărea, panta profilului longitudinal este destul de
mică, fapt ce determină o meandrare puternică a râului în cadrul luncii şi o acţiune
intensă de aluvionare.
Pentru modernizarea și extinderea stației de spălare – concasare
Se va face analiza pentru cele 2 etape respectiv
a. pentru etapa de modernizare și dezvoltare a stației de sortare – concasare
până la punerea în producție
Pagina 56
AGREGATE MINERALE

b. pentru etapa de după punerea în producție a stației de sortare – concasare
a. Etapa de modernizare și dezvoltare a stației de sortare – concasare până la
punerea în producție – nu este necesară alimentarea cu apă.
b. Etapa de exploatare a stației de sortare – concasare până după punerea în
producție
Pagina 57
AGREGATE MINERALE

suprafața padocurilor de agregate și o dirijează în decantor.
Aici apa este trecută prin 2 compartimente (părți componente ale bazinului de
decantare) pentru a se separa de materialul levigabil.
Pagina 58
AGREGATE MINERALE
Cauzele care pot determina poluarea apelor in timpul desfășurării activității de

extragere a agregatelor minerale pot fi legate de:
 accidente în funcţionarea normală a utilajelor folosite la excavarea şi
încărcarea utilajelor de transport cu agregate;
Aceste situaţii pot determina poluarea apelor. Pentru a preveni astfel de
evenimente pe perioada excavării agregatelor se va asigura la termen verificarea
funcţionalităţii motoarelor şi a altor instalaţii din dotare iar agregatele se vor încărca în
basculante, după scurgerea apelor conţinute de depozitul litologic.
Pentru a se evita poluările accidentale ale apei de suprafaţă şi implicit a apei
freatice se recomanda:
 interzicerea amenajării unor depozite de carburanţi şi uleiuri în albia râului
Siret, iar mijloacele de transport, la terminarea lucrului, vor fi garate
(parcate) exclusiv în afara zonei de exploatare;
 lucrările de întreţinere şi reparaţii ale utilajelor şi mijloacelor de transport se
vor efectua numai în locuri special amenajate în acest sens, în afara zonei de
exploatare;
 este interzisă spălarea utilajelor în zona de exploatare, iar alimentarea cu
motorină şi cu lubrifianţi se va face cu asigurarea tuturor condiţiilor de
evitare a poluării apei;
Pagina 59
AGREGATE MINERALE

 orice poluare a apelor râului Siret sau a acviferului freatic constatată,
indiferent de cauzele poluării acesteia, va fi semnalată imediat la Direcţia
Apelor Siret – Sistemul de Gospodărire a Apelor şi la Garda de Mediu
Emisii:
 Emisii în apă – prin procesul de spălare a agregatelor se îndepărtează
resturile argiloase (acestea fiind în proporție de maxim 5 % din volumul de
agregate spălate). Acestea sunt antrenate de către apa de spălare și sunt
transportare către bazinul decantor. Aici se vor depune în cadrul procesului
de decantare. Periodic decantorul este curățat iar levigatul rezultat este
folosit la repararea drumurilor de acces sau ca pat de înaintare pentru
utilajele de dragare. Chiar și după procesul de decantare în apa care se va
deversa în râul Siret va mai exista, în suspensie, o mică cantitate de argilă.
Acesta aspect nu va afecta negativ mediul deoarece este vorba de materiale
care provin tot din râul Siret și care sunt în cantități foarte mici.
D.2. Aerul
Clima
Conditiile climatice din perimetrul analizat sunt rezultatul direct al interactiunii
dintre radiatia solară, circulatia generală a atmosferei si suprafata activă subiacentă, la
care se adaugă influenta tot mai accentuată a activitătilor antropice.
Pozitia geografica la nivel global si regional impune tipul general de clima
temperat- continental moderat. Regiunea apartine, conform zonarii climatice specifica
climei continentale, climatului de campie si de padure.
Radiatia solară constituie sursa energetică primară pentru majoritatea proceselor
geofizice si biologice dintr-un sistem si are pentru acest areal,valori între 125 si 127,5
kcal/ cmp.
Circulatia generală a atmosferei este factorul climatogen care stă la baza tuturor
variatilor neperiodice ce se înregistrează atât pe parcursul celor patru anotimpuri cât si de
la un an la altul.
Deasupra bazinului Siretului, vara cât si în cele două anotimpuri de tranzitie sunt
frecvente advectiile de aer temperat - oceanic. Desi puternic transformate la trecerea
Carpatilor, ele dau totusi ploi abundente în sezonul cald si ninsori viscolite iarna. În
sezonul rece predominante sunt masele de aer temperat-continental, care pătrund dinspre
Pagina 60
AGREGATE MINERALE

nord-est si est, ele provocând geruri puternice care persistă zile în sir. Masele de aer
tropical-continental sunt frecvente vara, când pătrund dinspre sud si sud-est, determinând
încălziri excesive.
Temperatura aerului. Este caracteristica climatică cea mai importantă, de ea
depinzând numeroase procese fizice (înghetul si dezghetul, evaporatia si condensarea,
dilatarea si contractarea materialelor), biologice si chimice, cu consecinte directe asupra
unui mare număr de activităti.
Temperatura aerului este un factor climatic deosebit de important pentru
ecosistemele forestiere din lunca Siretului, având un rol limitativ pentru elementele
biotice ale acestora. Temperatura aerului acţionează asociat cu regimul precipitaţiilor şi
cu ceilalţi factori abiotici, astfel încât trebuie analizată din toate punctele de vedere.
Observaţii asupra distribuţiei spaţiale şi temporale s-au făcut prin analiza
histofenogramei şi a graficului cu temperaturi medii lunare multianuale. Pentru
perimetrul studiat media multianuală este de 9,5°C, valoare ce pune în evidentă rolul
hotărâtor al suprafetei active-subiacente. Aflată în strânsă dependentă de bilantul radiativ-
caloric si implicit de radiatia globală, temperatura aerului are o evolutie anuală foarte
asemănătoare cu evolutia acestora. Astfel valorile termice cresc din ianuarie (luna cu
media cea mai coborâtă: - 3,8°C) până în iulie (21,6°C), după care scad din nou până în
ianuarie.
Regimul temperaturilor aerului la staţia meteo Focșani

Staţia LUNA Medie
meteo I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Focsani
(1961– -3,7 1,8 5,6 14,1 18,1 21,1 23,5 23,3 15,8 10,8 8,7 2,4 11,79
2005)
Diferentele termice de la o lună la alta sunt mici între ianuarie si februarie -3,8°C
si respectiv -1,8°C, cresc substantial între februarie si martie si au valori maxime între
martie si aprilie (3,5°C si 10, 0°C).
Valorile temperaturilor medii pe anotimpuri sunt: 9,9 ºC – primavara, 20,9ºC- vara,
10,9ºC- toamna si –1,9ºC, iarna. In perioada de vegetatie temperatura medie este de
13,3ºC.
Amplitudinea termica anuala este 24ºC. Temperaturile extreme inregistrate in
zona au fost de 39,3ºC (maxima absoluta, inregistrata la 10.08.1951) si -33,0 ºC
(minima absoluta inregistrata la 25.01.1942).
Pagina 61
AGREGATE MINERALE

Fenofazele plantelor se produc sub directa influenta a conditiilor climatice din
perioada de vegetatie. Trecerea valorilor temperaturilor prin anumite praguri si in deosebi
prin cel de 10 oC constituie inceputul si sfarsitul perioadei de vegetatie.
In urma observarii directe a fenofazelor pentru cateva specii de plante din acest
areal s-a putul constata ca regimul termic este favorabil dezvoltarii unei vegetatii
mezofile.
Evapotranspiratia potentiala (valori medii lunare)

Staţia LUNA AN
meteo I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Focsani
(1961– -- -- 25 60 95 105 100 80 50 25 5 - 545
1990)
Umiditatea relativa a aerului in luna iulie are valori de 60-70%. Importante pentru
componentele biogeografice, sunt urmatoarele momente:
• data medie a primei ninsori 20 octombrie;
• data medie a ultimei ninsori 15 aprilie;
• data medie a instalarii primului strat de zapada 1 noiembrie
Pentru arealul analizat indicele de ariditate De Martonne:are valoarea 38.
Precipitatiile atmosferice reprezintă alături de temperatură, o caracteristică esentială a

climei, întrucât influentează hotărâtor celelalte elemente meteorologice si are o
importantă deosebită în activitatea practică.
Regimul precipitaţiilor la statia meteorologica Focsani
Staţia LUNA Sume

meteo I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII anuale
Focsani
(1961- 28,4 29,2 27,9 47,0 59,3 69,5 50,7 45,2 31,9 41,2 37,1 35,7 503,1
2005)
Cele mai mari cantităti, medii lunare de precipitatii cad în lunile mai, iunie si iulie,
când intensificarea activităti din Oceanul Atlantic, determină pătrunderea aerului oceanic
umed si când temperaturile ridicate amplifică miscările termo- convective.
Pagina 62
AGREGATE MINERALE
Grafic privind regimul precipitatiilor inregistrate la

statia meteorologica Focsani (1961-1995)
80
70
60
50
mm 40
30
20
10
0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
luna
Numarul anual de zile cu ninsoare este de 25, stratul de zapada mentinandu-se 70-
80 de zile, iar grosimea medie a acestuia fiind de de 60-80 cm.
Numarul zilelor cu precipitatii dintr-un an este de cca.120, dar exista variatii
notabile, iregistrandu-se perioade mai bogate in precipitatii (ani ploiosi) urmate de
perioade cu precipitatii in cantitati mici, ori chiar perioade de seceta.
Regimul eolian suferă în general o influentă generată de pătrunderea maselor de aer. În

linii generale, frecventa cea mai mare o au vânturile din directia nord si nord-est, urmate
de cele care bat din directia sud si sud-est.
Alte fenomene meteorologice

Printre fenomenele meteorologice deosebite de iarnă, viscolele sunt cele mai
frecvente (4 zile pe an la Tecuci), iar vara sunt destul de frecvente secetele, care pot dura
mai mult de 30 de zile.
Desfăşurarea spaţială redusa, uniformizează aspectele climatice pentru întreaga
regiune. Se pot sesiza insa microclimate de adăpost in cazul trupurilor de padure si de
circulatie mai intensa a maselor de aer in cazul culoarelor cursurilor de apa, majoritatea
orientate pe directie nord
 Prognozarea impactului
D.2.1. Pentru modernizarea și extinderea stației de spălare – concasare

 Emisii în aer – acestea sunt date de:
• sursele mobile , respectiv de utilajele și mijloacele auto care participă la
lucrările din cadrul stației. Utilajele au motoare diesel, astfel încât
Pagina 63
AGREGATE MINERALE

principalele gaze poluante evacuate în atmosfera (prin eşapare) sunt:
oxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, poluanţi organici
persistenţi, pulberi.
Concentratiile principalelor substante poluante din gazele de evacuare pentru

diferite tipuri de motoare si regimuri de functionare sunt prezentate in tabelul urmator:
Poluant Concentrație Mers in gol Accelerare Decelare

MAS MAC MAS MAC MAS MAC
oxid de carbon % 7,0 urme 1,8 urme 2,0 urme
hidrocarburi % 0,5 0,04 0,1 0,01 1,0 0,03
oxid de azot ppm 30,0 60,00 650,0 250,00 20,0 30,00
aldehide ppm 10,0 20,00 10,0 10,00 200,0 30,00
MAS - motor cu aprindere prin scânteie;
MAC - motor cu aprindere prin compresie.
Emisii de pulberi. Emisiile de poluanţi în aer sub formă de pulberi în

•
suspensie provin din:
• procesul de manevrare a agregatelor pe suprafața stației
• procesul de sortare
• procesul de concasare
• de la circulaţia autovehiculelor/utilajelor pe drumuri neasfaltate.
Cantităţile de praf eliberate nu se pot cuantifica, ele depinzând de o serie de factori,
cum sunt:
• umiditatea căii de transport
• umiditatea atmosferică
• gradul de acoperire cu piatră a drumului
• viteza de deplasare a autovehiculelor
• numărul mijloacelor de transport care rulează pe drum.
Pentru diminuarea impactului activităţii asupra factorului de mediu „aer” se

impune stropirea drumurilor de acces din incinta obiectivului în perioadele secetoase ale
anului şi rularea cu viteze reduse.
D.3. Solul
Sectorul analizat interfluviului Trotuş – Siret, are aspectul unei câmpii joase, uşor
ondulate, acoperită de depozite aluviale recente. Pe aceste depozite au extindere maximă
solurile aluviale, cu conţinut carbonatic diferit, pe alocuri cu gleizare profundă sau
Pagina 64
AGREGATE MINERALE

salinizare. În imediata apropiere a râurilor se pot întâlni si aluviuni recente cu procese
incipiente de solificare iar sub pădure sunt soluri brune podzolite, insa acestea ocupa
areale insulare, totalizând suprafeţe reduse.
Compozitia granulometrica a solurilor aluvionale este reprezentată prin:
- bolovanis 10 -15%;
- pietris 35 -40%;
- nisip 40-50%.
Cernoziomurile argiloiluviale pseudorendzinice (1404) cu profil Am-Bt-Cpr sunt
formate pe depozite loessoide si marne si ocupa arealele cele mai extinse in albia majora
a râurilor Siret şi Trotuş.
Profil de sol in perimetrul de realizare a investiţiei. Se poate observa stratul superficial

de sol( 2-3 cm) si succesiunea depozitelor de pietrişuri si nisipuri
 Prognozarea impactului
D.3.1. Pentru modernizarea și extinderea stației de spălare – concasare

- Sursele posibile de poluare a solului şi a subsolului:
Sursele posibile de poluare a solului sunt scurgerile accidentale de carburant sau
lubrifianţi în timpul alimentării utilajelor din dotare şi deşeurile de orice fel depozitate
direct pe sol, inclusiv materia primă sau sorturile de agregate obţinute care depăşesc
capacitatea de depozitare ori sunt descărcate în locuri neamenajate.
Pentru diminuarea impactului activităţii asupra factorului de mediu „sol”, se
recomandă:
Pagina 65
AGREGATE MINERALE

 Nu se va face schimbul de ulei sau alimentarea cu carburant a
utilajelor din dotare în incinta stației;
 Se recomandă achiziţionarea unui absorbant de produs petrolier
biodegradabil, cu eficienta de reţinere a produsului petrolier atât pe
sol, cat si in apa, la începerea executării lucrărilor;
 Deşeurile vor fi colectate selectiv şi numai în recipiente speciale;
 Deşeurile menajere se vor colecta în pubele cu capac, amplasate în
apropierea locurilor de producere a acestora. Numărul, capacitatea
şi locaţiile acestora se vor stabili funcţie de necesităţi.
D.4. Geologia subsolului

Încadrat în partea de sud-est a bazinului hidrografic al râului Siret, structural,
perimetrul analizat face parte din Platforma Valahă. Peste soclul cristalin urmează o
cuvertură sedimentară, care se încheie catre suprafata cu depozite cuaternare alcătuite din
nisipuri, pietrisuri, argile, nisipuri argiloase, loessuri si depozite loessoide, ale căror
grosimi depăsesc câteva sute de metri, ca urmare a intensitătii deosebite a miscărilor de
lăsare din cuaternar. Grosimea depozitelor loessoide creste cu inaintarea catre sud est.
Forajele executate de catre Sistemul de Gospodarire al Apelor Focsani, releva in
regiune a rezultat o succesiune formată din următoarele elemente:
• nisip fin, argile nisipoase, prafuri loessoide,intr-un strat cu grosime de până
la 2,10 m;
• nisipuri, pietris, bolovănis, stocate in strate cu grosimi cuprinse între 13,5 -
22,5 m;
• la baza depozitului există un pat de argilă nisipoasă.
Unitatile de Vorland, respectiv Platforma Moldoveneasca (sectorul sud vestic al
Platformei Est- europene) si Platforma Valaha (parte a platformei Moesice) intre care se
interpune Orogenul Nord Dobrogean, reprezinta unitatile geostructurale majore care au
conditionat evolutia ulterioara a spatiului de la exteriorul Curburii Carpatilor.
Campia Siretului Inferior are in fundament formatiuni ce apartin atat Soclului
baikalian cat si Orogenului nord – dobrogean, structuri fragmentate de faliile Galati – Sf.
Gheorghe si Peceneaga - Camena. Soclul compartimentat de falii profunde in blocuri ce
s-au deplasat independent pe verticala, a dus la sedimentari mai active si implicit la
diferente mari ale cuverturii de la un sector la altul.
Pagina 66
AGREGATE MINERALE

← Fragment din harta geologica a Romaniei,
cuprinzand zona Ariei de protectie speciala avifaunistica
Lunca Siretului Inferior
Soclul este alcatuit din formatiunea sisturilor verzi, prelungire a aceleiasi

formatiuni care apare la zi in Masivul Central Dobrogean, slab consolidata si
metamorfozata in faza baikaliana.
Ulterior consolidarii fundamentului au avut loc miscari de basculare, ce au
determinat transgresiuni si regresiuni marine, astfel incat in succesiunea depozitelor
acumulate s-au putut separa patru cicluri de sedimentare: Cambrian –Westphalian,
Permian final-Triasic, Dogger – Cretacic si Badenian –Pleistocen. Fazele de exondare au
fost considerate ca reprezentand ecoul paroxismelor tectogenetice ale fazelor finale ale
orogenezei hercinice (faza paleokimerica si laramica).
Din punct de vedere geologic, regiunea, ca parte a Campiei Siretului Inferior,
reprezinta un sector al Depresiunii Predobrogene in care mantaua este alcatuita din
formatiuni loessoide, pietrisuri si nisipuri, din depuneri torentiale situate peste o
succesiune groasa de strate de argile si nisipuri. Fundamentul ce sustine cuvertura
sedimentara este reprezentat prin calcare de varsta cretacica, jurasica si triasica.
Tectonica
Intreaga regiune,,ca parte a Campiei Siretului Inferior, este implicit, si in prezent
afectata de un proces de scufudare lenta si continua.
Caracteristica tectonica a estului Campiei Romane si implicit a Campiei de
subsidenta a Siretului inferior este prezenta sistemului de falii de varste diferite, unele
reactivate ulterior, dispuse in sistem rectangular si orientate nord-sud si est-vest, separa
intreaga platforma in horsturi si grabene ingropate sub o cuvertura sedimentara de
grosimi diferite. Unele dintre aceste falii sunt falii crustale care separa sectoare de socluri
cu constitutii, origini si varste diferite, altele au amploare mai redusa, sunt mai recente si
Pagina 67
AGREGATE MINERALE

marcheaza compartimente mai ridicate separate de zone depresionare. La nivelul
suprafetei topografice, diferentele de pozitie a blocurilor din fundament sunt puternic
estompate de grosimea depozitelor cuverturii sedimentare.
Relieful
Aria de protectie speciala avifaunistica Lunca Siretului Inferior se suprapune in
totalitate subunitatii Campiei Romane reprezentata de Lunca Siretului. Extinsa catre nord
pana la pintenul Culmii Pietricica, ce patrunde catre sud est, dinspre Subcarpatii
Moldovei si defineste interfluviul Trotus – Siret, si inspre sud pana in zona localitatii
Sendreni, situata in sudul extrem al Campiei Covurluiului unitatea in studiu, se
caracterizeaza prin descresterea continua a altitudinii catre sud sud-est. Subunitatile de
relief situate la vest -reprezenate de Platforma Zabrauti si Piemontul Extern de la rasarit
de Magura Odobesti – realizeaza racordul cu Subcarpatii, in timp ce catre est, se impun in
peisaj prin altitudine, fruntile Dealurilor Tutovei (pana la confluenta cu Barladul) si
Campiei Covurluiului, aval de aceasta. Caracteristicile reliefului in lcadrul intregii unitati
a Luncii Siretului inregistreaza particularitati locale, in special determinate de aportul de
material sedimentar cu care ajung in Siret afluentii Trotus, Putna, Ramnicu Sarat si
Buzaul – pe dreapta- respectiv Barladul si Gerul - pe stanga.
Arealul in care este cuprins obiectivul,se inscrie in tipul campiei aluviale joase
caracterizat de divagari si subsidenta activa.
Subunitatile individualizate la nivelul regiunii, marcate de diferente majore, sunt:
• Sectorul inferior al Culoarului Siretului,
Care include si albia bratului secundar al Siretului,situata la sud de actuala albie si
numita local Barladel
• Interfluviul Putna – Siret,
• paleo-albiile puternic meandrate, transformate in balti ,belciuge si suprafete
inmlastinite situatemajoritaea pe dreapta cursului actual .
Sectorul inferior al Culoarului Siretului, cuprinde albia minora, ocupata de cursul
principal al Siretului, si bratele secundare, garlele, meandrate din albia majora. Siretelul,
Barladelul si sunt brate secundare ale Siretului, dezvoltate pe o albie mai veche a raului,
si toate deopotriva reprezinta elemente insemnate in peisajul regiunii dar mai cu seama
in echilibrul ecologic al acesteia. Toponime si hidronime ca Potcoava, Bratul Mort, Cotul
Mare sustin evolutia continua a albiei Siretului.
Altitudinea absoluta a reliefului, dominat de suprafete cvasiorizontale scade usor
catre sud si est Altitudinea maxima este in nord-vest si masoara 108,1 m. pe Trotus si 95
m. pe Siret, in timp ce in extremitatea sud-estica, la Sendreni ajunge la 7m. Arealul
nordic inregistreaza un ecart mai mare de 100 de metri, in timp ce diferentele dintre
Pagina 68
AGREGATE MINERALE

altitudinea maxima si cea minima din arealul sudic sunt de doar 15m. Altitudinea la
Calieni este 17,4 m iar la sud de Liesti este 22m.. Altitudinea terenului destinat
obiectivului este de7,4m. In cadrul arealului sudic diferentele intre cele doua trepte -
regiunile joase si cele inalte ale campiei- sunt de maxim 1,7m. Exceptând malurile
cursurilor de apa, pantele sunt in jurul valorii de 5º.
Relieful minor include deasemeni crovuri, unele ocupate de vegetatie de lunca si
estompate in peisaj, popine si martori ale paleoalbiilor, microdepresiuni de albie,
maluri de albie.
D.5. Biodiversitatea
Conform OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, ariile naturale protejate de interes
comunitar (siturile Natura 2000) sunt reprezentate prin ariile de protecţie specială
avifaunistică, siturile de importanţă comunitară şi ariile speciale de conservare.
Natura 2000 este o reţea de arii naturale protejate creată la nivelul Uniunii
Europene în vederea implementării Directivelor Habitate (Directiva CE 92/43 privind
conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice) şi Păsări (Directiva CE
79/409 privind conservarea păsărilor sălbatice). Astfel, această reţea protejează habitatele
naturale şi speciile de plante şi animale sălbatice periclitate la nivel european.
Ariile de protecţie specială avifaunistică au drept scop conservarea, menţinerea şi,
acolo unde este cazul, readucea într-o stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări
şi a habitatelor specifice, desemnate pentru protecţia speciilor de păsări migratoare
sălbatice de interes comunitar, conform Directivei Păsări. Desemnarea acestora în
România s-a realizat prin H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie
specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în
România.
D.5.1. Caracteristici generale ale sitului . Descrierea sitului

Cod % CLC Clase de habitate
N04 2 331 Plaje de nisip

N06 3 511, 512 Râuri, lacuri
N06 12 511, 512 Râuri, lacuri
N07 5 411,412 Mlaştini, turbării
N09 4 321 Pajişti naturale, stepe
N12 37 211 – 213 Culturi (teren arabil)
N14 8 231 Păşuni
N16 21 311 Păduri de foioase
N26 8 324 Habitate de păduri (păduri în
tranziţie)
Pagina 69
AGREGATE MINERALE

Alte caracteristici ale sitului
Este o zonă de subsidenţă cu altitudini reduse (aprox. 5m). Se întâlnesc păduri de
luncă. Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociatii vegetale
specifice din genurile Pragmites, Typha, Nimphoides, Scirpus si altele. Este o zona aflată
în calea migratiei numeroaselor specii de pasari acvatice: ardeide (Ardeola ralloides,
Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea); treskiornitide (Plegadis falcinellus,
Platalea leucorodia); anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas
clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca); ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra);
charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus,
Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus); laride (Larus ridibundus); sternide
(Sterna hirundo, Chlidonias hybridus); hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica);
sylviide (Acrocephalus sp.) s.a.
ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior

Judeţul Brăila: Măxineni (4%), Siliştea (4%), Vădeni (5%)
Judeţul Vrancea: Adjud (31%), Bilieşti (35%), Garoafa (18%), Homocea (18%),
Mărăşeşti (16%), Năneşti (10%),
Ploscuţeni (30%), Pufeşti (17%), Rugineşti (4%), Suraia (21%), Vânători (12%),
Vulturu (6%)
Judeţul Galaţi: Brăniştea (58%), Cosmeşti (28%), Fundeni (79%), Independenţa
(46%), Iveşti (4%), Lieşti (5%),
Movileni (30%), Nămoloasa (40%), Nicoreşti (15%), Piscu (33%), Poiana (39%),
Schela (2%), Slobozia Conachi (<1%), Şendreni (3%), Tudor Vladimirescu (59%),
Umbrăreşti (15%)
Pagina 70
AGREGATE MINERALE
Pagina 71
AGREGATE MINERALE
Pagina 72
AGREGATE MINERALE
Pagina 73
AGREGATE MINERALE
D.5.2. Impactul Proiectelor Propuse asupra habitatelor si speciilor din cadrul sitului
de importanta comunitara
D.5.2.1. Descrierea sitului
Specii de pasari enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE care
sunt declarate in Formularul Standard al SPA Lunca Siretului Inferior(HG 1284/2007
privind declararea Ariilor Speciale de Protectie Avifaunistica ca parte integranta a retelei
ecologice Natura 2000):
Cod Specie Rezidenta Cuibarit Iernat Pasaj
A229 Alcedo atthis 15-25 p

A029 Ardea purpurea 5-12 p
A024 Ardeola ralloides 5-10 p
A060 Aythya nyroca 20-25 p 100-150 i
A196 Chlidonias hybridus 80-100 p 380-450 i
A031 Ciconia ciconia 300-500 i
A081 Circus aeruginosus 6-12 p
A038 Cygnus cygnus 4-10 i
A027 Egretta alba 15-30 p 50-160 i
A026 Egretta garzetta 20-45 p 80-180 i
A189 Gelochelidon nilotica 5-10 i
A135 Glareola pratincola 10-14 i
A022 Ixobrychus minutus 10-15 p
A338 Lanius collurio 15-25 p
A339 Lanius minor 20-35 p
A177 Larus minutus 20-35 i
A023 Nycticorax nycticorax 20-30 p
A019 Pelecanus onocrotalus 60-75 i
A034 Platalea leucorodia 5-20 p
A132 Recurvirostra avosetta 5-12 p 25-30 i
A193 Sterna hirundo 3-5 p 30-50 i
Pagina 74
AGREGATE MINERALE
Importanţa sitului pentru populaţiile cuibăritoare

Situl este important pentru populaţiile cuibăritoare ale speciilor următoare:
Aythya nyroca (raţa roşie). Oaspete de vară. Rar iarna. Cuibăreşte în sudul şi
centrul Europei pe lacuri cu stufăriş. Specia nu a fost întâlnită la cuibărit pe
amplasamentul studiat.
Importanţa sitului în perioada de migraţie pentru speciile de păsări

Egretta alba (egreta mare). Specie semnalată în zone umede cu întinderi mari de
stufărişuri în special în Delta Dunării. Toamna migrează spre ţinuturile de iernare din
jurul Mării Mediterane. Exemplare izolate observate în timpul migraţiei în zona
amplasamentului.
Platalea leucorodia (lopatar). Observat pe lângă ape puţin adânci, bălţi întinse şi
lacuri cu stufăriş. În migraţie au fost observate exemplare/grupuri de păsări.
Alte specii de pasari salbatice care cuibaresc, au teritorii de hranire sau pot fi
intalnite accidental in timpul pasajelor in zona analizata.
TOATE SPECIILE DE PĂSĂRI ȘI ANIMALE ÎNTÂLNITE ÎN ACEASTĂ

ZONĂ PRECUM ȘI MODUL CUM ACESTEA VOR FI SAU NU VOR FI
INFLUENȚATE DE ACTIVITATEA CARE URMEAZĂ SĂ SE DESFĂȘOARE
ÎN CADRUL STAȚIAI DE SORTARE – SPĂLARE - CONCASARE AU FOST
PREZENTATE ȘI ANALIZATE ÎN STUDIUL DE EVALUARE ADECVATĂ
ELABORAT ANTERIOR. TOATE CONCLUZIILE ȘI RECOMANDĂRILE
ACESTUIA AU FOST ÎNSUȘITE DE BENEFICIAR ȘI PRELUATE ÎN
PREZENTUL STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI.
D.5.2.2. Descrierea habitatelor

Habitatele prioritare prezente în sit încadrate conform codurilor Natura 2000
sunt:
3160 - Lacuri distrofice şi iazuri;
6430 - Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor,
până la cel montan şi alpin;
3130 - Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea
uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea;
Pagina 75
AGREGATE MINERALE

3270 - Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi
Bidention;
92A0 - Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba;
91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior
sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris);
3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau
Hydrocharition;
6510 - Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis);
În zona de studiu habitatele caracteristice sunt cele de luncǎ iar in vecinatate

cele formate în zonele agricole şi locuite.
1. Habitate cu vegetaţie ruderalǎ
Comunităţi cu Centaurea calcitrapa

Impactul uman focalizat pe substrat se reflectă masiv în structura vegetaţiei printr-
o inversare a tipurilor de vegetaţie la comunităţi cu Centaurea calcitrapa: Artemisia
annua, Capsella bursa pastoris, Malva sylvestris, Ballota nigra, Geum urbanum, Cirsium
lanceolatum, C. arvense, Conium maculatum, Leonurus cardiaca, Chelidonium majus.
Aceste plante de 30-40 cm înălţime realizează o acoperire de 75—80% împiedicând
instalarea plantelor mai scunde cum sunt: Poa annua, Lepidium ruderale, Polygonum
aviculare, Atriplex tatrica, Amaranthus crispus, Geranium pusillum.
Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Malva sylvestris, Artemisia annua, Ballota
nigra, Arctium lappa, Conium maculatum. Specii caracteristice: Malva sylvestris, Ballota
nigra, Artemisia annua, Arctium lappa. Alte specii: Descurainia sophia, Datura
stramonium, Solanum nigrum, Chenopodium album, Solidago canadensis, Amaranthus
retroflexus, Agropyron repens, Leonurus cardiaca, Verbena officinalis.
2. Habitate specifice zonelor agricole ( in vecinatatea perimetrului – zone

agricole si islaz)
Comunităţi cu Festuca valesiaca şi Medicago minima

Acest tip de vegetaţie este realizat de speciile: Festuca valesiaca, Agropyron
cristatum, Stipa capillata, Botriochloa ischaemum, Koeleria macrantha, Melica ciliata,
Phleum phleoides, Medi-cago falcata, Astragalus onobrychis, A. ponticus, Coronilla
varia, Achillea setacea, Seseli tortuosum, Asperula cynanchica, Artemisia austriaca, Poa
angustifolia. Toate aceste specii, precum şi altele, mai puţin reprezentate, formează etajul
Pagina 76
AGREGATE MINERALE

superior înalt de 40 – 45 cm. Speciile scunde cum sunt: Alyssum desertorum, A.
alyssoides, Potentilla arenaria, Medicago minima, Trifolium arvense, Arenaria
serpyllifolia, Scleranthus annuus, Taraxacum serotinum, constituie etajul inferior al
acestor pajişti.
Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Festuca valesiaca, Medicago minima,

Poa angustifolia. Speciile caracteristice: Festuca valesiaca, Medicago minima.
Alte specii importante: Stipa capillata, Botriochloa ischaemum, Teucrium polium,
Bombycilaena erecta, Phlomis pungens, Centaurea arenaria, C. rutifolia ssp. juri-
neifolia, Inula ensifolia, Achillea setacea, Taraxacum serotinum.
3. Habitate cu vegetaţie mezofitǎ şi hidrofitǎ specificǎ zonei de luncǎ ( pe

suprafata perimetrului)
Fitocenozele se diferenţiază ca insule de 100-200 mp în perimetrul vegetaţiei

ierboase, de-a lungul drumului tehnologic de exploatare, până la marginea apei. Speciile
componente sunt higrofite-mezohigrofite, mezoterme şi moderat acidofile.
Stratul arbuştilor este edificat de Salix cinerea, alături de care se pot dezvolta
Prunus spinosa, Crataegus monogyna, Crataegus rhipidophylla, Cornus sanguinea.
Compoziţia stratului ierburilor este foarte diversă, după loc, cu înălţime mare a
stratului superior 0,8 – 1,5 (3 – 4 m). Prezenţa şi abundenţa mare au Rubus caesius,
Filipendula ulmaria, Angelica sylvestris şi în unele zone Phragmites australis, Berula
erecta, Carex riparia, Carex acutiformis, Carex contigua, Galium mollugo.
Comunităţi cu Typha angustifolia şi T. latifolia

Se dezvoltă pe depozite aluviale. Soluri: aluviosoluri argiloase uneori bogate în
săruri (uşor salinizate) şi cu reacţie neutră, uşor alcalină.
Structura: Fitocenozele sunt edificate de Typha angustifolia, T. latifolia,
Schoenoplectus lacustris, Glyceria maxima, Oenanthe aquatica, Sparganium erectum,
Iris pseudacorus, Butomus umbellatus, Alisma plantago-aquatica. Dintre speciile
hidrofile natante sau submerse, pătrund în păpurişuri următoarele: Lemna minor,
Spirodela pofyrhiza, Marsilea quadrifolia, Myriophyllum spicatum, Ceratophyllum
demersum, Vallisneria spiralis, Najas marina.Compoziţie floristică: Specii edificatoare:
Typha angustifolia, T. latifolia, Schoeno – plectus lacustris, Glyceria maxima.
Specii caracteristice: Typha angustifolia, T. latifolia.
Alte specii importante: Phragmites australis, Lythrum salicaria, Carex
acutiformis, C. riparia, Bolboschoenus maritimus, Lysimachia vulgaris, Symphytum
Pagina 77
AGREGATE MINERALE

officinale, Myosotis scorpioides, Solanum dulcamara, Polygonum hydropiper, Epilobium
hirsutum, Galium palustre, Lycopus europaeus, Alisma plantago-aquatica, Mentha
aquatica, Stachys palustris, Rumex hydrolapathum, Ranunculus lingua.
Comunităţi cu Salix cinerea

Speciile componente sunt higrofite-mezohigrofite, mezoterme şi moderat acidofile.
Stratul arbuştilor este edificat de Salix cinerea, alături de care se pot dezvolta
Prunus spinosa, Crataegus monogyna, Crataegus rhipidophylla, Cornus sanguinea.
Compoziţia stratului ierburilor este foarte diversă, după loc, cu înălţime mare a
stratului superior 0,8 – 1,5 (3 – 4 m). Prezenţă şi abundenţă mare au Rubus caesius,
Filipendula ulmaria, Angelica sylvestris şi în unele zone Phragmites australis, Berula
erecta, Carex riparia, Carex acutiformis, Carex contigua, Galium mollugo.
Se dezvoltă pe roci sedimentare, loessuri acoperite de nisipuri şi argile. Soluri:
protosoluri aluviale, soluri aluviale cu apa freatică, frecvent până la suprafaţă.
D.5..3. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar

afectate si a relatiilor acestora si a relatiilor acestora cu ariile naturale protejate de
interes comunitar invecinate si distributia acestora
Amplasamentul proiectului studiat nu poate oferi conditii de refugiu, hranire sau

cuibarire pentru speciile de interes comunitar evidentiate in Formularul Standard de
declarare ca SPA. Toate aceste specii sunt dependente de existenta unor ecosisteme
acvatice sau limnicole, unde isi pot gasi hrana sau conditii pentru cuibarit. Este putin
probabil ca specii acvatice de pasari sa foloseasca un teren arabil ca zona de hranire
(exceptie facand Gasca de semnatura, sau Gasca cu gat rosu care se hranesc pe culturile
de grau).
D.6. Peisajul
O privire speciala asupra peisajului regiunii releva cel putin doua aspecte distinte,
impuse de caracterul diferit al trupurilor nordic si sudic, de la care trebuie pornita
analiza. Mai departe, fiecare dintre aceste doua areale are particularitati in cadrul sau,
determinate in principal de gradul de naturalitate si respectiv de antropizare. Zonele de
padure de lunca, in cea mai mare parte artificializate, alterneaza cu zone amenajate
pentru piscicultura, sau chiar cu terenuri agricole. Impactul vizual major in peisaj este cel
al padurilor extinse indeosebi in zonele Padurea Merisor si Hanul Conachi. Pe directie
nord-est si est in peisaj se impun fruntile Dealurilor Tutovei.
Pagina 78
AGREGATE MINERALE

Exista zone ce se caracterizeaza prin existenta unui peisaj dominat de trasaturi
antropice, unele cu impact vizual total inestetic. Obiectivul, situat la limita spatiului
construit al localitatii Movileni, in vecinatatea unui drum destul de intens circulat,
peisajul zonei suporta depozite de deseuri si materiale abandonate, dar si foste exploatari
de agregate minerale executate in mediul terestru.
D.7. Mediul social şi economic

Culoarul Siretului constituie principalul domeniu locuit din estul Romaniei,
exceptand concentrarile urbane individuale. De la nord catre sud in imediata vecinatate,
partial sau total in Aria de protectie Speciala Avifaunistica Lunca Siretului Inferior se
succed asezari apartinand administrative judetelor Vrancea, Galati si Braila. La
extremitatea nordica, a arealului de nord, pe Trotus sunt orasul Adjud, si localitatea
Cocacesti, pe Siret Homocea si Adjudul Vechi iar pe interfluviu, amonte de confluenta,
Burcioaia.
Catre sud in aval, se succed pe malul drept al Trotusului localitatea Domnesti
Sat, iar in aval de confluenta cu Siretul, pe dreapta acestuia, localitatile Pufesti, Ciorani,
Calimanesti, Padureni, Cosmesti Vale, Ciuslea, Biliesti, Suraia, Vadu Rosca, Calienii
Vechi
Pe stanga Siretului in totalitate in Aria de protectie Speciala Avifaunistica Lunca
Siretului Inferior este localitatea Argea, mai la sud urmata de Poiana, Piscu Corbului,
Coasta Lupei, Malureni, Ionasesti, Cosmesti, Baltareti, Furcenii Vechi, Movileni,
Condrea, Salcia.
Localitatile de pe malul drept al sectorului Siretului care desemneaza trupul sudic
sunt Nanesti, Namoloasa, Corbu Vechi, Voinesti, Cotu Lung, Silistea si Cotu Mihalea; pe
stanga insirandu-se catre est Liesti, Lungoci, Fundenii Noi, Hanul Conachi, Tudor
Vladimirescu, Vames, Piscu, Independenta, Vasile Alecsandri, Branistea si Sendreni
Un aspect mai special al contextului economic si social al zonei Movileni este
determinat de existenta santierului implicat in constructioa barajului de pe cursul raului
Siret. Cea mai mare parte din infrastructura de cai de comunicatii, a fost trasata initial fie
pentru actiunile de definire a barajului, fie pentru sustinerea unor activitati silvice
specifice in padurile de lunca..
Terenul pe care se situeaza obiectivul apartine localitatii Movileni, fiind
situat in albia minora a raului Siret.
Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural
Pagina 79
AGREGATE MINERALE

Localitatile din lungul culoarului Siretului si de pe sectorul cursului inferior, in
majoritate nu mai reprezinta, din pacate, in prezent, valori culturale si etnice remarcabile.
E. MONITORIZAREA
Planul de monitorizare a mediului, cu indicarea componentelor de mediu care

urmează a fi monitorizate, periodicitatea, parametrii şi amplasamentul ales pentru
monitorizarea fiecărui factor, se vor stabili prin actele de reglementare în domeniul
protecţiei mediului pe care le va emite autoritatea competentă de mediu (A.P.M. Galați).
Se recomandă monitorizarea calităţii apelor uzate tehnologice evacuate în emisar
(râul Siret) după decantare, conform prevederilor autorizaţiei de gospodărirea care
urmează să fie obținută.
Se va îmbunătăţi procesul de decantare în cazul în care se constată diferenţe între
indicatorii de calitate ai acestor ape şi indicatorii de calitate ai râului amonte de locul de
descărcare a apelor tehnologice uzate.
F. SITUAŢII DE RISC
Se va elabora „PLANUL DE APARARE IMPOTRIVA INUNDATIILOR SI A

FENOMENELOR METEREOLOGICE DEOSEBITE” pentru funcţionarea obiectivului.
La punerea în funcţiune a staţiei de sortare – concasare se va elabora „Planul de
intervenţie în cazul poluărilor accidentale”.
G. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR
Nu au fost întâmpinate dificultăţi tehnice sau practice în timpul efectuării

evaluării impactului asupra mediului.
Posibilele modificări ale proiectului după emiterea avizelor emise de autorităţile
competente în domeniul gospodăririi apelor şi protecţiei mediului, până la începerea
activităţii, vor fi aduse la cunoştinţa autorităţilor emitente, în scris, pentru revizuirea
actelor de reglementare emise.
Pagina 80
AGREGATE MINERALE
H. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

• C4 – buncar 12 mp;
• C14 – tunel 600 mp;
dorește:
Pagina 81
AGREGATE MINERALE

 Sortarea:
 Evacuare:
cum urmeaza:
18.5 KW
18.5 Kw
Kw
 Desecător:
Pagina 82
AGREGATE MINERALE

Concasarea
întregime.

Pagina 83
AGREGATE MINERALE

de concasat.
Pagina 84
AGREGATE MINERALE
Pagina 85
AGREGATE MINERALE
1. Lagăr superior
2. Corp superior
3. Inel concav
4. Manta
5. Ansamblu excentric
6. Arbore principal
Descriere
constructivă
1. Capac lagăr superior

2. Bucşă lagăr superior
3. Piuliţa de capăt
4. Manta
5. Inel concav
6. Arbore principal cu piesă
centrală
Pagina 86
AGREGATE MINERALE

7. Plăcuţă de uzură excentric
8. Bucşă corp inferior
9. Excentric
10. Bucşă excentrică
11. Lagăr axial
12. Piston Hydroset
13. Carcasă arbore cu pinion
14. Arbore cu piston
15. Colier contra prafului
16. Bara de fixare
17. Inel de etanşa re contra prafului
18. Corp inferior
19. Corp superior
20. Inel distanţier

f. Stație de distribuție carburanți
g. Atelier mecanic
h. Post transformare 600 KVA activ
i. Post transformare 630 KVA rezervă
j. Grup electrogen 250 KVA

Pagina 87
AGREGATE MINERALE


totală de 30 mc;
aferent
Pagina 88
AGREGATE MINERALE

antiex;

Pagina 89
AGREGATE MINERALE

Pagina 90
AGREGATE MINERALE

în:
furtunului pompei.
rezervorului.

Pagina 91
AGREGATE MINERALE

Atelierul mecanic
Pagina 92
AGREGATE MINERALE

• Polizor
Pagina 93
AGREGATE MINERALE
Pagina 94
AGREGATE MINERALE


Pagina 95
AGREGATE MINERALE
Grup electrogen
Pagina 96
AGREGATE MINERALE

I. CONCLUZII MAJORE CARE AU REZULTAT DIN EVALUAREA

IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
I.1. Identificarea si evaluarea impactului
I.1.1. Metodologie pentru anticiparea impactului asupra biodiversităţii
Anticiparea impactului asupra biodiversităţii s-a realizat dupa următoarele criterii:

- distribuţia şi frecvenţa speciilor indicator pentru habitatele protejate
desemnate în fişa sitului;
- suprafaţa habitatelor afectate;
- habitate întâlnite în perimetrul exploatarii;
- calitatea ecosistemelor prezente pe amplasamentul centralei şi
imediata vecinatate;
- numărul de specii protejate identificate în arealul studiat, inclusiv cele
care au stat la baza desemnarii ariei de protecţie specială avifaunistică: ROSPA
0071 Lunca Siretului Inferior;
- marimea populatiilor speciilor protejate identificate în perimetrul
exploatarii, raportata la populaţiile inventariate în siturile protejate;
- ecologia speciilor identificate în zona investigate;
- activităţi antropice desfasurate în perimetrul exploatarii şi vecinatatea
acesteia;
- impactul cumulat al acestei investitii faţă de cele existente şi viitoare
(din datele disponibile).
I.1.2. Impact în faza de construire

I.1.2.1. Pentru stația de spălare – sortare – concasare
În această fază de modernizare și extindere nu se prognozează un impact negativ
deoarece activitatea se va desfășura într-o locație unde s-a desfășurat, în trecut, același tip
de activitate.
Pagina 97
AGREGATE MINERALE

I.1.3. În faza de operare (exploatare)
I.1.3.1. Pentru stația de spălare – sortare – concasare
Păsările nu vor fi afectate decât într-o măsură infimă de circulaţia mijloacelor de
transport, majoritatea speciilor fiind deja adaptate unui regim antropofil. Speciile de
păsări protejate care ajung în zona amplasamentului, majoritatea în pasaj, poposesc doar
pentru a se odihni deoarece vecinătăţile perimetrului de exploatare nu oferă condiţii
pentru cuibărire şi hrană;
În această fază nu se pune problema unui impact major asupra biodiversităţii de pe
amplasament, deoarece speciile de animale mobile (insecte, toate vertebratele) se vor
retrage în zonele învecinate obiectivului, iar vegetaţia nu prezintă valoare conservativă.
După încheierea fazei de exploatare fauna locală din zonele învecinate va reintra în ritmul
normal de vieţuire.
Zoocenoza sectoarelor deschise, fără arbuşti şi vegetaţie redusă are un efectiv
numeric şi specific al organismelor de sol mai redus, aici fiind prezente cu precădere
specii de insecte.
Zoocenoza câmpurilor agricole este predominată de specii de lumbricide şi raci
izopozi. În regiunile cultivate sunt prezente specii dăunătoare în sol dintre elateride si
melolonthidae, precum şi omizi de pământ. Zoocenoza plajelor de nisip şi prundiş, unde
va avea loc exploatarea propriu-zisă, are o structură foarte redusă a componenţilor biotici
edafici.
procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut – nesemnificativ
procentul care va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile

de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar
La fel şi în cazul habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi
reproducere ale speciilor de inters comunitar, nu se va pierde din suprafeţele acestora,
deoarece speciile identificate în zona de amplasament (egreta mica - Egretta garzetta,
egreta mare - Egreta alba, barza albă - Ciconia ciconia, lopatarul - Platalea leucorodia,
ciointorsul - Recurvirostra avosetta) s-au aflat în trecere/pasaj, fără a înregistra
staţionarea lor pentru hrană, odihnă sau reproducere.
fragmentarea habitatelor de interes comunitar

Prin activitatea propusă nu se va înregistra fragmentarea habitatelor de interes
comunitar; acestea nu s-au semnalat pe amplasament. Flora identificată în vecinătatea
perimetrului Cosmeşti a fost încadrată în grupa Terenurilor Agricole şi Peisaje Artificiale,
Comunităţi ruderale, tipul de habitat: R 3420 Pajişti vest-pontice de Poa bulbosa,
Pagina 98
AGREGATE MINERALE

Artemisia austriaca, Cynodon dactylon şi Poa angustifolia, ce nu reprezintă un habitat
prioritar, iar speciile de floră nu sunt protejate la nivel national şi comunitar.
durata sau persistenţa fragmentării

Nu se va înregistra o durată sau persistenţă a fragmentrii habitatelor de interes comunitar,
deoarece acestea nu s-au identificat pe amplasament.
durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar

Nu se va înregistra o durată sau persistenţă a speciilor de interes comunitar, deoarece
acestea s-au înregistrat în afara ariei protejate, speciile aflându-se în trecere/pasaj în zona
de amplasament, fără a se înregistra staţionarea lor pentru hrană, odihnă sau reproducere.
schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi suprafaţa)

Se va modifica foarte puţin densitatea speciilor de peşti din zonă, dar nu prin
mortalitate, ci prin deplasarea spre alte zone.
scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea

proiectului
Refacerea stării iniţiale a mediului după încetarea exploatării se va realiza în cca 1
an.
indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de apă

sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor ecologice ale
unei arii naturale protejate de interes comunitar
Nu se vor produce modificari ale funcţiilor ecologice ale ariei naturale protejate de
interes comunitar.
În conformitate cu OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, art. 33, pentru toate speciile
de păsări protejate sunt interzise:
- uciderea sau capturarea intenţionată indiferent de metoda utilizată;
- deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor sau ouălor din
natură;
- culegerea ouălor din natură si păstrarea acestora chiar dacă sunt goale;
- perturbarea intenţionată, în special în perioada de reproducere, de creştere şi
migraţie;
Pagina 99
AGREGATE MINERALE

- deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi
capturarea;
- comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării în stare vie
ori moartă sau a oricăror părţi provenite de la speciile protejate
Impactul asupra factorului de mediu apă

Cauzele care pot determina poluarea apelor in timpul desfășurării activității stației
de sortare – spălare - concasare a agregatelor minerale pot fi legate de:
 accidente în funcţionarea normală a utilajelor folosite la manevrarea materiei
prime (balast) şi la încărcarea utilajelor de transport cu agregate;
Aceste situaţii pot determina poluarea apelor. Pentru a preveni astfel de
evenimente se va asigura la termen verificarea funcţionalităţii motoarelor şi a altor
instalaţii din dotare iar agregatele se vor încărca în basculante, după scurgerea apelor
conţinute de depozitul litologic.
(parcate) exclusiv în zona amenajată în acest scop – platformă betonată;
vor efectua numai în locuri special amenajate în acest sens, respectiv
atelierul mecanic sau service-uri autorizate;
 este interzisă spălarea utilajelor în incintă, iar alimentarea cu motorină şi cu
lubrifianţi se va face cu asigurarea tuturor condiţiilor de evitare a poluării
apei;
Emisii:
Pagina 100
AGREGATE MINERALE


Impactul asupra factorului de mediu aer

În această fază impactul asupra factorului de mediu aer este generat de emisiile
care se generează în aer. Acestea sunt date de:
• sursele mobile , respectiv de utilajele și mijloacele auto care participă la
desfășurarea activității. Utilajele au motoare diesel, astfel încât
principalele gaze poluante evacuate în atmosfera (prin eşapare) sunt:
oxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, poluanţi organici
persistenţi, pulberi.
• Suspensii de particule fine (praf)
Cantităţile de praf eliberate nu se pot cuantifica, ele depinzând de o serie de factori,
cum sunt:
• umiditatea căii de transport
• umiditatea atmosferică
• gradul de acoperire cu piatră a drumului
• viteza de deplasare a autovehiculelor
• numărul mijloacelor de transport care rulează pe drum.

anului şi rularea cu viteze reduse precum și folosirea de mijloace auto și utilaje dotate cu
motoare termice cu nivele de emisii reduse (în conformitate cu normele europene EURO
3, EURO 4)
Impactul asupra factorului de mediu sol

Sursele posibile de poluare a solului sunt scurgerile accidentale de carburant sau
lubrifianţi în timpul alimentării utilajelor din dotare şi deşeurile de orice fel depozitate
direct pe sol, inclusiv materia primă sau sorturile de agregate obţinute care depăşesc
capacitatea de depozitare ori sunt descărcate în locuri neamenajate.
recomandă:
Pagina 101
AGREGATE MINERALE

utilajelor din dotare în incinta stației decăt în locurile special
amenajate și dotate în acest sens (stația de distribuție carburanți);
 Se recomandă achiziţionarea unui absorbant de produs petrolier
 Deşeurile menajere se vor colecta în pubele cu capac, amplasate în
apropierea locurilor de producere a acestora. Numărul, capacitatea
şi locaţiile acestora se vor stabili funcţie de necesităţi.
I.1.4. Analiza impactului cumulativ

I.1.4.1. Aria de analiză a impactului cumulativ
Suprafața studiului efectuat pentru evaluarea impactului proiectelor propuse asupra
ariei de protecţie speciala avifaunistică Lunca Siretului Inferior se suprapune unui sector
de albie majora a râului Siret in care activitatea de exploatare a agregatelor minerale a
debutat cu minim 30 de ani in urma si a persistat permanent pana in prezent, microrelieful
si caracteristicile biocenozelor prezente fiind edificatoare in acest sens.
Suprafața aleasa ca fiind reprezentativa pentru studiul nostru acoperă un poligon cu

• latura de nord = 1845 m
• latura de sud = 2519 m
• suprafața S = 164.723 m2
plecându-se de la limita nordica a perimetrului III si pana la limita sudica a perimetrului
I. De asemenea analiza s-a realizat si pentru o zona tampon egala cu raza vizuala in care
sunt posibile observații asupra avifaunei caracteristice arealului. Precizam ca suprafața
stabilita pentru realizarea analizei a acoperit integral toate cele 3 perimetre de exploatare
precum si arealul stației de sortare a agregatelor minerale.
Având în vedere metodele de cercetare a biodiversității în general și a avifaunei în

special, adoptate pentru realizarea prezentei analize, consideram ca suprafața analizată
este suficientă și reprezentativă pentru identificarea unui potențial impact cumulativ.
I.1.4.2. Scara de timp pentru analiza a impactului cumulativ

În studiul impactului cumulativ al celor trei perimetre de exploatare a agregatelor
minerale, scara temporală la care se poate face referire este aleatorie și este influențată în
Pagina 102
AGREGATE MINERALE

primul rând nu atât de activitatea proprie cât de evoluția hidrogeomorfologica a albiei
minore în contextul fluctuațiilor majore de debit ale râului Siret.
Trebuie sa precizăm că pentru o analiză pertinentă a impactului activității pe
termen mediu și lung asupra biocenozelor existente este necesar ca dinamica factorilor de
mediu sa fie constantă sau măcar predictibilă în concordanta cu datele existente la
momentul “0”. Având în vedere faptul că dinamica parametrilor care caracterizeză
mediului abiotic este puternic influențată de modul de operare/exploatare a lacurilor de
acumulare din amonte este imposibil să generam o predicție asupra evoluției pe termen
lung a biotopului și biocenozelor acestui areal.
Astfel concluzionăm că evoluția în timp a biocenozelor din arealul de implementare al

proiectului (după momentul închiderii perimetrelor – 10 ani) va fi marcată de o
aluvionare constantă cu materiale tarate și levigate care, în contextul unei non-intervenții
de natura antropică, vor fi acoperite cu specii de plante caracteristice biocenozei. Este
puțin probabil ca zona să fie în viitor utilizată de păsări datorită apropierii de vatra satului
și implicit de zone puternic antropizate.
I.2. Evaluarea impactului
I.2.1. SEPARAREA IMPACTULUI DIRECT DE CEL INDIRECT
Impactul produs prin realizarea activității este unul nesemnificativ, cu amprenta

locala asupra suprafețelor perimetrelor de exploatare și a celor tranzitate de mijloacele de
transport.
Impactul direct asupra ariei protejate ROSPA Lunca Siretului Inferior precum și a
celorlalți factori de mediu (apă, aer, sol) este reprezentat în acest caz de:
- crearea unor gropi la nivelul plajelor și albiei minore existente;
- creșterea ușoară a nivelului de zgomot și de pulberi sedimentabile în
imediata vecinătate a perimetrelor și a stației de sortare, fără a se depăși normele în
vigoare și fără a se influența speciile de floră sau faună sălbatică;
- creșterea temporară a turbidității apelor în zonele din avalul perimetrelor de
exploatare (doar pe durata exploatărilor de agregate);
Impactul indirect este de asemenea nesemnificativ și nu afectează integritatea și

funcționalitatea ariei protejate și cu atât mai puțin speciile care fac obiectul conservării .
Acesta este reprezentat de:
Pagina 103
AGREGATE MINERALE
- prezenta activităților umane în areal;

- diminuarea cantităților de aluviuni care pot alimenta formarea unor ostroave sau
sectoare de plaja în aval;
- creșterea traficului auto pe sectoarele de drum utilizate pentru
comercializarea/livrarea materialelor
I.2.2. SEPARAREA IMPACTULUI PE TERMEN SCURT ȘI TERMEN LUNG
In cazul exploatărilor de agregate minerale impactul asupra mediului și în special

asupra speciilor de păsări sălbatice este nesemnificativ și uniform fără a se înregistra
creșteri semnificative pe termen lung sau scurt. Activitatea este constanta iar țin urma
evaluării s-a constatat că nu există un potențial impact semnificativ asupra biodiversității
zonei analizate, fapt datorat în primul rând antropizării excesive prin activitățile
anterioare. Practic vorbim de o zona puternic dezechilibrată din punct de vedere al
echilibrului ecosistemic care trebuie să caracterizeze albia râului Siret.
I.2.3. IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI IN FAZA DE

DEZAFECTARE
În faza de dezafectare a perimetrelor de exploatare și a stației de sortare, păsările

sălbatice de interes comunitar nu vor fi afectate decât într-o măsură infimă de circulaţia
mijloacelor de transport care se vor fi utilizate pentru acoperirea căilor de acces
temporare și pentru evacuarea echipamentelor și utilajelor. Speciile de păsări protejate
care ajung în zona amplasamentului, majoritatea în pasaj, poposesc doar pentru a se
odihni deoarece vecinătăţile perimetrului de exploatare nu oferă condiţii pentru cuibărire
şi hrană;
După încheierea fazei de exploatare fauna locală din zonele învecinate va reintra în
ritmul normal de vieţuire.
Ecosistemele ripariene caracteristice zonei se vor intra într-o evoluție normală sub
influența factorilor de mediu locali.
I.3. Măsuri de reducere a impactului
În zona de amplasament şi în vecinatate s-au identificat specii protejate de păsări

(egreta mică - Egretta garzetta, egreta mare - Egreta alba, barza albă - Ciconia ciconia,
Pagina 104
AGREGATE MINERALE

lopatarul - Platalea leucorodia, ciointorsul - Recurvirostra avosetta), specii incluse în
Anexa I a Directivei Păsări, în timp ce tranzitau zona în căutare de locuri de hrănire,
cuibărit (bălţi, lacuri etc.); păsările nu s-au oprit pe amplasament pentru hrănire sau
pentru înnoptat.
Măsurile propuse pentru protejarea acestor specii sunt grupate astfel:
I.3.1. Măsuri pentru protejarea speciilor de păsări identificate

Măsurile se referă în principal la perioada de construire (deschidere exploatare) şi
constau în:
- Reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe chimice, ape uzate, praf
şi emisii poluante;
- Reducerea perturbării speciilor protejate de păsări prin emisii de zgomot şi
vibraţii ( zgomotul provenit de la utilaje (ex: autovehicule, excavator);
- Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor
de păsări identificate în zona;
- Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare
pentru a nu perturba păsările;
- Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie.
- Reducerea impactului antropic (deranjarea cuiburilor, colectarea ouălor şi/sau a
puilor etc.).
I.3.1.1. Măsuri pentru păsări migratoare

Aceste măsuri sunt aplicate în special în perioada de operare/funcţionare a
obiectivului de investiţie şi se referă la:
- Reducerea perturbării păsărilor prin emisii de zgomot şi vibraţii (lucrări de
excavare).
- Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări de către
personalul obiectivului de investiţie;
de păsări identificate în zona;
- Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare
pentru a nu perturba păsările;
- Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie.
I.3.1.2. Măsuri pentru păsările cuibăritoare din zona învecinată a amplasamentului

Aceste măsuri se referă în special la etapa de execuţie şi constau în:
- Reducerea suprafeţelor de teren afectate temporar şi definitiv;
Pagina 105
AGREGATE MINERALE

- Reducerea perturbării păsărilor prin emisii de zgomot şi vibraţii ( zgomotul
produs de utilaje (ex: autovehicule, excavator);
- Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări de către
personalul de exploatare;
- Menţinerea habitatelor favorabile pentru procurarea hranei (suprafeţe cu vegetaţie
spontană în vecinătate cu culturi agricole);
- Păstrarea locurilor de cuibărit ale speciilor identificate;
- Reducerea impactului antropic (deranjarea cuiburilor, colectarea ouălor şi/sau a
puilor, etc.).
I.3.2. Măsuri pentru protejarea speciilor de fauna terestră

Măsurile propuse se referă în principal la perioada de construire şi constau în:
- Reducerea suprafeţelor de sol perturbate sau ocupate definitiv;
- Reducerea perturbării mediului prin emisii de praf, poluanţi atmosferici, ape
uzate, deşeuri;
- Reducerea perturbării speciilor protejate de reptile prin emisii de zgomot şi
vibraţii (zgomotul provenit de la utilaje (ex: autobasculante, excavatoare);
- Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de reptile de către
personalul de exploatare;
de reptile identificate în zonă;
- Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare;
- Respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create);
- Reparaţia utilajelor în service-uri specializate etc.
I.3.3. Detalierea măsurilor propuse

Măsurile propuse se referă în special la reducerea perturbării mediului în perioada
de construire (deschidere exploatare).Ţinta măsurilor este în principal protejarea speciilor
protejate identificate pe amplasament şi în vecinatate. Măsurile propuse, dacă sunt
implementate corect, vor asigura protejarea tuturor speciilor de faună de pe amplasament
şi din zona învecinată, contribuind astfel la menţinerea stării actuale a funcţiilor ecologice
ale zonei.
Pentru impactul datorat deranjării speciilor datorită zgomotului şi luminii, în

perioada de
deschidere a exploatării şi de operare, se recomandă:
Pagina 106
AGREGATE MINERALE

- Folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot
acceptate
- Evitarea exploatării în perioada de martie-aprilie când speciile de ornitofauna
cuibăresc,
iar speciile de peşti sunt în perioada de reproducere;
- Evitarea muncii în timpul nopţii, iar în cazul în care se utilizează lumina noaptea
se va
evita utilizarea ei în exces.
- Evitarea exploatărilor nocturne pentru a se împiedica atragerea în masă a
insectelor
nocturne şi implicit a liliecilor.
Pentru impactul datorat mortalităţii directe cauzate de omorârea animalelor de

către lucrători, capturarea involuntară a diferite specii în gropi, şanţuri, canale etc,
apariţia de false locuri de reproducere (ex gropi, şanţuri, canale temporar inundate care
sunt secate în scurt timp, determinând mortalitatea ouălor, larvelor etc.), se recomandă
organizarea de şedinţe de conştientizare în care să se explice faptul că aceste animale sunt
strict protejate de lege;
Pentru impactul datorat creşterii nivelului suspensiilor şi a noxelor se va proceda la
umezirea în permanenţă a drumurilor industriale fapt ce va împiedica creşterea gradului
de impurificare a aerului cu pulberi. Pentru impactul datorat noxelor cea mai importantă
măsută de reducere este folosirea de utilaje şi maşini conforme cu standardele euro.
Pentru impactul datorat poluării datorate accidentelor, managementul defectuos al
hidrocarburilor, folosirii unei tehnologii neadegvate şi managementului defectuos al
deşeurilor, impact ce poate apărea în toate fazele proiectului cu efect asupra tuturor
speciilor şi habitatelor se recomandă:
aplicarea unei discipline în circulaţie;
folosirea de tehnologii noi, performante;
realizarea unui management eficient al deşeurilor; asigurarea evacuării deşeurilor
prin
efectuarea unui contract o firmă autorizată de salubrizare;
Pentru diminuarea impactului provocat de mortalitatea directă a speciilor mobile

de faună cauzată de accidentele auto pe drumurile industriale, se recomandă:
limitarea vitezei pe drumurile din perimetrul proiectului.
Pagina 107
AGREGATE MINERALE

curăţarea regulată a drumurilor industriale şi a marginilor acesteia de cadavrele
de animale (ex. câini, păsări, etc.) produse de către accidente pentru a nu atrage eventuale
specii necrofage (corvidele, păsări răpitoare, vulpi etc.)
I.3.3.1. DETALIEREA MASURILOR DE REDUCERE A IMPACTULUI

NESEMNIFICATIV
Impactul asupra biodiversităţii generat de realizarea activității este nesemnificativ,

temporar, fiind generat în special de lucrările de şantier (ocuparea anumitor suprafeţe,
zgomot etc.) pe perioada construcţiei, respectiv indirect prin emisii în aer în fază de
exploatare.
Măsuri de reducere a impactului asupra biodiversității propuse:

• evitarea apariţiei prin excavaţii foarte aproape de mal a unor gropi care pot devenii
capcane pentru speciile de amfibieni sau pești
• respectarea cu stricteţe a ordinii de şantier și respectarea căilor de acces stabilite;
• a nu se face reparaţia utilajelor pe suprafaţa amplasamentului;
• respectarea graficului lucrărilor de construire (deschidere exploatare);
• prevenirea deteriorării suprafeţelor învecinate pentru a evita pierderea şi/sau afectarea
habitatelor şi a speciilor de floră şi faună;
• evitarea depozitarii necontrolate a materialelor rezultate din activităţile de excavare;
• eliminarea periodică a deșeurilor rezultate din lucrările de execuţie a obiectivului în
scopul evitării atragerii speciilor de faună, îmbolnăvirii sau accidentării acestora;
• lucrări de refacere a mediului odată cu reînnoirea anuală a permisului de exploatare;
• utilizarea de utilaje şi mijloace tehnice silențioase pentru a diminua zgomotul datorat
activităţii ce ar putea deranja speciile de faună precum şi echiparea cu sisteme
performante de minimizare şi reținere a poluanților în atmosferă;
• excluderea reparaţiilor la utilaje şi mijloacele de transport în afara incintelor
specializate legale;
• controlul deversării de carburanți sau substanțe volatile pe suprafaţa amplasamentului;
Reducerea impactul asupra factorului de mediu apă

(parcate) exclusiv în zona amenajată în acest scop – platformă betonată;
Pagina 108
AGREGATE MINERALE

vor efectua numai în locuri special amenajate în acest sens, respectiv
atelierul mecanic sau service-uri autorizate;
 este interzisă spălarea utilajelor în incintă, iar alimentarea cu motorină şi cu
lubrifianţi se va face cu asigurarea tuturor condiţiilor de evitare a poluării
apei;
Emisii:
Reducerea impactul asupra factorului de mediu aer

anului şi rularea cu viteze reduse precum și folosirea de mijloace auto și utilaje dotate cu
motoare termice cu nivele de emisii reduse (în conformitate cu normele europene EURO
3, EURO 4)
Reducerea impactul asupra factorului de mediu sol

recomandă:
utilajelor din dotare în incinta stației decăt în locurile special
amenajate și dotate în acest sens (stația de distribuție carburanți);
Pagina 109
AGREGATE MINERALE

Se recomandă achiziţionarea unui absorbant de produs petrolier

Deşeurile menajere se vor colecta în pubele cu capac, amplasate în apropierea locurilor
de producere a acestora. Numărul, capacitatea şi locaţiile acestora se vor stabili funcţie de
necesităţi.
I.3.4. IMPACTUL CUMULATIV FĂRĂ MĂSURI DE REDUCERE
Analiza impactului asupra obiectivului de conservare asumate prin înființarea ariei

protejate a luat în calcul şi efectul cumulat al acesteia prin asimilarea activității propuse
cu celelalte activităţi şi/sau investiţii noi ce sunt sau vor fi în zona amplasamentului, pe
durata existentei investiției.
Activităţile principale identificate zonele învecinate sunt:

- agricultura
- păşunat pe terenurile învecinate;
- agrement si pescuit sportiv
Acest tip de activități nu generează un impact negativ asupra păsărilor sălbatice de
interes comunitar, sunt considerate tradiționale și nu au un efect care, cumulat cu
activitatea propusă, să genereze dezechilibre la nivelul populațiilor faunistice prezente în
aria protejata.
În eventualitatea apariţiei unor noi investiţii, care vor desfăşura activităţi în zonă, cu
impact cumulativ, analiza acestuia va intra în sarcina beneficiarilor respectivelor
I.3.5. CALENDARUL IMPLEMENTĂRII ȘI MONITORIZĂRII MĂSURILOR

DE REDUCERE A IMPACTULUI
Măsura propusă Responsabilitate Control Momentul

implementării
Indepărtarea Beneficiar / Contract de prestari Toata durata
periodică a deseurilor responsabil de servicii, Raport de functionare
menajere de pe mediu monitorizare; a obiectivului
amplasament
Pagina 110
AGREGATE MINERALE

Controlul respectării Beneficiar / Contract de lucrări, In faza de
normelor de colectare responsabil de Raport monitorizare construire
a deşeurilor mediu (deschidere
exploatare) şi
în faza de
operare
Dotarea Beneficiar / Contract furnizare În faza de

echipamentelor şi a responsabil de echipament deschidere si
utilajelor cu mediu exploatare
dispozitive de Raport de
reducere a zgomotului monitorizare
Reducerea
perturbării speciilor
protejate de păsări
prin emisii de zgomot
şi vibraţii (zgomotul
provenit de la utilaje -
ex: autovehicule,
excavator);
Activitatea de Beneficiar / Contract de lucrări, Toata durata

extragere agregate responsabil de Contract furnizare de functionare
minerale se va mediu echipament a obiectivului
desfăşura în condiţiile Raport monitorizare
acceptului dat de
deţinătorul cailor de
accces
Intreţinerea Beneficiar / Raport monitorizare In faza de

drumurilor comunale responsabil de operare
şi de exploatare mediu
utilizate pentru
transportul
agregatelor
Inspectarea periodică Beneficiar / Raport monitorizare Toata durata
a amplasamentului responsabil de de functionare
pentru depistarea mediu a obiectivului
exemplarelor speciilor
de păsări identificate
în zona
Pagina 111
AGREGATE MINERALE

Lucrări de refacere a Beneficiar / Raport monitorizare anual
mediului odată cu responsabil de
reînnoirea anuală a mediu
permisului de
exploatare
I.3.6. IMPACTUL REZIDUAL DUPĂ APLICAREA MĂSURILOR DE

REDUCERE
Analiza realizată a demonstrat că activitatea propusă a fi realizată nu va avea un

impact negativ semnificativ asupra speciilor de flora şi fauna sălbatică şi a habitatelor
naturale care au stat la baza protecției siturilor Natura 2000: sitului de protecţie specială
avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.
Prin prezentul studiu au fost impuse măsuri de diminuare a impactului asupra

biodiversității, care vor fi în grija investitorului şi a celor care vor dezvolta investiția
respectiva. Atâta timp cât beneficiarul va urmări implementarea legislației pentru
protecția mediului cât şi a acestor masuri de diminuare a impactului asupra
biodiversității, consideram ca nu va exista un impact rezidual în urma realizării
obiectivului de investiție “Exploatarea agregatelor minerale din albia minoră a râului
Siret, mal stâng, în perimetrul Movileni, judeţul Galaţi – Perimetrele 1, 2 și 3” și
”Dezvoltare și modernizare stație de sortare, spălare și concasare agregate minerale de
râu”.
I.3.7. EVIDENȚIEREA CUANTUMULUI FINANCIAR
Măsurile de reducere a impactului propuse pentru menținerea stării de conservare a

speciilor de interes comunitar și pentru menținerea integrității ariei protejate nu generează
costuri suplimentare față de planul de refacere a mediului propus. Respectarea condițiilor
legale impuse prin actul de reglementare nu presupune achiziția de utilaje sau
echipamente și nici alocări financiare necesare angajării unui personal de specialitate. În
cazul unor accidente, responsabilul societății își asumă integral prevederile legislației în
vigoare privind răspunderea de mediu.
I.3.8. PRECIZAREA PERSOANEI FIZICE SI JURIDICE RESPONSABILE CU

IMPLEMENTAREA MĂSURILOR DE REDUCERE A IMPACTULUI
Pagina 112
AGREGATE MINERALE

În cadrul S.C. SORAGMIN S.R.L. (în calitate de persoană juridică responsabilă cu
implementarea măsurilor de reducere a impactului) persona nominalizată cu atribuții
pentru aplicarea prevederilor actului de reglementare este Domnul Savin Emil -
Administrator
Pentru realizarea unei monitorizări eficiente a impactului asupra biodiversității

beneficiarul poate încheia un contract de consultanță cu entități specializate în astfel de
servicii.
I.4. Matrice de evaluare a impactului
I. impactul asupra factorilor de mediu

1. Etapa de implementare a proiectului
a) Impactul obiectivului analizat
Obiectiv Factor de mediu Impact
Aer Apă Sol cumulativ
stația de spălare - + ++ +
– sortare –
concasare
Total - + ++ +
b) Impactul cumulativ cu al celorlalte proiecte care urmează să se dezvolte

în zona analizată
Perimetrul 1 - 0 0 0
– sortare –
concasare
Total - 0 + +
2. Etapa de operare a proiectelor

Pagina 113
AGREGATE MINERALE

– sortare –
concasare
Total - + ++ +

în zona analizată
Perimetrul 1 - 0 + 0
– sortare –
concasare
Total - 0 + +
Legendă
- impact negativ nesemnificativ
0 impact neutru
+ impact pozitiv nesemnificativ
++ impact pozitiv semnificativ
II. impactul asupra biodiversității

Obiectiv Etapa de implementare a Etapa de operare a proiectelor Impact

proiectelor cumulativ
Floră Pești Avifaună Restul Floră Pești Avifaună Restul
faunei faunei
stația de 0 0 0 + 0 0 0 + 0
spălare –
sortare –
concasare
Total impact 0
Pagina 114
AGREGATE MINERALE

în zona analizată
Obiectiv Etapa de implementare a Etapa de operare a proiectelor Impact

proiectelor cumulativ
Floră Pești Avifaună Restul Floră Pești Avifaună Restul
faunei faunei
Perimetrul 1 0 - 0 0 0 0 0 0 0
Perimetrul 2 0 - 0 0 0 0 0 0 0
Perimetrul 3 0 - 0 0 0 0 0 0 0
stația de 0 0 0 + 0 0 0 + 0
spălare –
sortare –
concasare
Total impact 0
III. Capacitatea de refacere a biodiversității după încheierea fazei de

exploatare
Obiectiv Elemente de biodiversitate
Floră Pești Avifaună Restul faunei
stația de spălare – sortare – + + + +
concasare

în zona analizată
Obiectiv Elemente de biodiversitate

Floră Pești Avifaună Restul faunei
Perimetrul 1 + + + +
stația de spălare – sortare – + + + +
concasare
Pagina 115
AGREGATE MINERALE

IV. Capacitatea de refacere a habitatelor după încheierea fazei de exploatare
Obiectiv Tip habitat
Acvatic Terestru
stația de spălare – sortare + +

– concasare
Capacitate cumulativă + +

în zona analizată
Obiectiv Tip habitat

Acvatic Terestru
Perimetrul 1 + +
Perimetrul 2 + +
Perimetrul 3 + +
stația de spălare – sortare + +
– concasare
Capacitate cumulativă + +
Legendă
- capacitate de refacere ușor dificilă (minim un ciclu de reparoducție)
0 capacitate de refacere neutră (cca. maxim un ciclu de reproducție)
+ capacitate de refacere pozitivă (mai puțin de un ciclu de reproducție)
Metodele utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile si/sau habitatelor de

interes comunitar afectate
Metode de lucru utilizate în studiul florei şi vegetaţiei zonei:

 inventarierea florei din zona vizată pentru exploatare şi împrejurimi;
 identificarea habitatelor/asociaţiilor vegetale pe baza speciilor caracteristice;
 realizarea de fotografii care sa permită localizarea şi recunoaşterea tipului de
habitat;
 determinarea materialelor colectate, verificarea speciilor identificate în teren,
realizarea listei de plante.
Pagina 116
AGREGATE MINERALE

Metode de cercetare a faunei
Metodele de evaluare a populaţiilor de păsări utilizate în studiu au fost: punctele
fixe şi transecte, evaluarea păsărilor în migraţie, la cuibarit s.a.
Speciile de mamifere s-au identificat in perioada de vara (iunie-august) în staţii
din zona de interes, dar şi în zonele limitrofe. Metodele utilizate în studiul mamiferelor:
 puncte fixe
 transecte.
Studii avifaunistice (păsări)

Observaţiile de teren pentru identificarea speciilor cuibăritoare s-au efectuat în
perioade când acestea sunt mai active, ca de exemplu perioada când deja puii au părăsit
cuibul şi sunt apţi de zbor, moment când este cel mai uşor de stabilit prezenţa sau absenţa
unei specii în zona de interes. Pentru speciile de păsări migratoare s-au implementat şi
utilizat metode diferite de monitorizare care să poată reda toate particularităţile de pasaj
(direcţii de deplasare, culoare de migraţie, comportament etc.).
Principala metodă de lucru utilizată a fost cea a punctelor fixe deoarece această
metodă poate asigura colectarea de date ce permit stabilirea dinamicilor migraţionale. În
acest sens au fost alese puncte cheie care să acopere întreaga zonă de studiu în vederea
identificării direcţiilor şi culoarelor de pasaj preferate de speciile de păsări.
Perioadele de monitorizare au fost astfel selectate încât să surprindă perioadele de

vârf al migraţiei în vederea stabilirii importanţei eventualelor rute de migraţie ce
traversează zona de studiu.
ORGANIZAŢIILE ŞI SPRCIALIŞTII IMPLICAŢI ÎN OBŢINEREA

INFORMAŢIILOR PRIVIND SPECIILE ŞI HABITATELE DE IMPORTANŢĂ
COMUNITARĂ AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI
Informaţiilor (privind speciile şi habitatele de importanţă comunitară afectate de

implementarea proiectului) care au fost folosite la elaborarea prezentei lucrări au fost
obținute de către elaboratorul lucrării S.C. DIVORI PREST S.R.L. prin efectuarea de
cercetare în teren.
Totodată s-au folosit informații puse la dispoziția S.C. DIVORI PREST S.R.L. de
către ASOCIAȚIA PENTRU CONSERVAREA DIVERSITĂȚII BIOLOGICE cu care
aceasta are încheiat un protocol de colaborare din data de 05.01.2009.
Pagina 117
AGREGATE MINERALE

S.C. DIVORI PREST S.R.L. este atestată să efectueze evaluări de mediu din data
de 10.12.2007 și a fost înscrisă în Registrul național al elaboratorilor de studii
pentru protecția mediului (www.mmediu.ro /poz.68) în data de 24.11.2009 fiind
autorizată să efectuaze toate tipurile de studii de mediu, respectiv:
1. RM
2. RIM
3. BM
4. RA
5. RS
6. EA
ASOCIAȚIA PENTRU CONSERVAREA DIVERSITĂȚII BIOLOGICE
(A.C.D.B.) a fost infiintata oficial, la data de 2 iulie 2003, dar activitatile intreprinse in
acest domeniu de catre membrii fondatori au debutat inca din anul 1999, prin participarea
la implementarea unor proiecte si programe la nivel national si international .
In foarte scurt timp de la infiintare, alaturi de fondatorii Asociatiei pentru Conservarea
Diversitatii Biologice, s-au alaturat noi membrii care au adus cu ei un plus de cunostinte
si energie. Astazi, in cadrul asociatiei activeaza peste 50 de membrii a caror experienta in
activitatile de protectie a naturii a contribuit din plin la atingerea obiectivului si spiratiilor
noastre.
Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice (ACDB) sprijina si
promoveaza activitatile de conservare a diversitatii biologice, de educatie ecologica si
protectie a mediului inconjurator. Astfel, Asociatia pentru Conservarea Diversitatii
Biologice deruleaza:
 activitati de cercetare stiintifica a diversitatii biologice
 activitati de educatie ecologica in vederea sensibilizarii si constientizarii populatiei
in legatura cu problemele speciilor protejate si mediului inconjurator
 activitati de protectie si conservare a florei si faunei salbatice
 activitati de conservare a patrimoniului natural
 activitati de promovare a unor activitati legate de conservarea diversitatii biologice
 activitati de administrare a ariilor protejate
Pagina 118
AGREGATE MINERALE
CONCLUZII
Cu toate ca SPA-ul Lunca Siretului Inferior este incontestabil unul dintre

arealele de maxima importanta pentru populatiile de pasari migratoare sau
sedentare, in special pentru cele care folosesc culoarul Siretului in timpul
migratiilor de primavara si/sau toamna (Drumul est-elbic, adică ramura nordică a
acestui drum înconjoară Carpaţii prin valea Tisei, peste Munţii Maramureşului şi
se îndreaptă spre sud-est, pe lângă Carpaţii Orientali, deasupra Văii Siretului şi
Prutului, până în Delta Dunării. Acest drum este frecventat de berze, gâşte, gârliţe,
raţe, păsări răpitoare, prepeliţe, turturele şi cocori), putem afirma, ca datorita
topografiei si antropizarii accentuate, perimetrul in care se va realiza investitia este
lipsit de importanta pentru speciile de pasari evidentiate.
Practic este cert faptul ca acest perimetru nu poate oferi conditii de refugiu,
hranire sau cuibarire pentru speciile de interes comunitar evidentiate in Formularul
Standard de declarare ca SPA. Toate aceste specii sunt dependente de existenta
unor ecosisteme acvatice sau limnicole, unde isi pot gasii hrana sau conditii pentru
cuibarit.
Avandu-se in vedere faptul ca activitatea analizata se desfasoara in interiorul
SPA Lunca Siretului Inferior, arie protejata infiinta prin Hotararea de Guvern nr
1284/2007 precizam urmatoarele aspecte:
1. sectorul in care se va realiza investitia este lipsit de ecosisteme de interes
pentru hranirea, popasul sau adapostul speciilor de pasari mentionate in
Formularul Standard,
2. activitatea proiectata nu va afecta in mod direct sau indirect avifauna
specifica;
3. speciile de pasari pentru existenta carora s-a propus infiintarea ariei
speciale de protectie sunt intalnite mai ales in zonele umede din amonte (lacurile de
acumulare existente pe raul Siret), in lungul albiei majore, in zonele cu stufarisuri
sau in padurile de sleau si doar temporar isi cauta hrana in zonele cultivate din
acest areal;
4. un impact nesemnificativ se va manifesta temporar si local sub forma
unui deranj ce se va suprapune însa pe impactul anterior datorat traficului existent
de-a lungul cailor de acces si activitatilor antropice existente.
5. Comunităţile naturale se afla sub influenţa activităţii antropice de o
lungă perioadă de timp.
6. Din studiile efectuate a rezultat că în zona variantei proiectate
comunităţile conţin în majoritate specii comune, cu multe elemente sinantrope.
7. Aşa cum reiese din analiza efectuată a florei în lungul variantei de drum
propuse sunt comunităţi cu elemente vegetale alohtone invazive.
Pagina 119
AGREGATE MINERALE

8. Desi din punct de vedere geografic condiţiile ecologice arată un
potenţial ridicat pentru dezvoltarea unei vegetaţii de luncă cu toate caracteristicile
ecologice derivate din aceasta, condiţiile reale prezintă o structură simplificată,
antropizată şi complet modificată în decursul mai multor decenii (aşa cum relevă şi
listele taxonilor).
9. Din grupele de nevertebrate multe specii sunt ubicviste fiind prezente în
toate zonele colinare sau de şes.
10. Acest sector de rau nu are condiţii favorabile dezvoltării comunitǎţilor
acvatice submerse şi menţinerii unor efective viabile de peşte care să constituie baza
de hrănire în perioada cuibăritului sau de iernare pentru populaţiile de păsări.
11. Toate speciile de păsări observate prezintă eratism ceea ce duce la o
dinamică ridicată a dispersiei spaţiale. In lipsa unor conditii optime de cuibărit sau
de hrănire zona proiectului nu prezintă importantă din punct de vedere conservativ.
12. Speciile prezente au populaţii numeroase fiind întâlnite pe arii extinse
deci pot fi considerate ca având o viabilitate ridicată.
In acest sens consideram ca proiectele analizate nu vor reprezenta un factor

de stress nou, suplimentar față de factorii de mediu si nu vor conduce spre o
afectare a stării de conservare a acestora
Nota : Această lucrare se supune prevederilor legii dreptului de autor.

Este interzisă folosirea acestei lucrări pentru alte obiective sau pentru alte
scopuri decât cele pentru care a fost elaborată (S.C. SORAGMIN S.R.L. –
PERIMETRELE DE EXPLATARE AGREGATE MINERALE IDENTIFICATE
PRIN COORDONATELOR STEREO 70 ANEXATE ȘI STAȚIE DE SORTARE -
CONCASARE).
Este interzisă difuzarea acestei lucrări altor persoane fizice sau juridice (cu
excepția celor îndreptățite de lege), fără acordul S.C. DIVORI PREST S.R.L.
Elaborat: S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI
ing. jurist drd. Iuliana Fechete
ing. Volodea Fechete
Pagina 120

Studiudeimpact Soragminstatiesortarerefacut

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiudeimpact Soragminstatiesortarerefacut

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

®

TITULAR: S.C. SORAGMIN S.R.L.,

SC Divori Prest SRL Focşani Str. Cărăbuş, Nr. 19

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI

Denumirea lucrării: RAPORT LA STUDIUL DE

Proiect: - MODERNIZARE ȘI EXTINDERE STAȚIE DE SORTARE ȘI

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI

Raportul La Studiul De Evaluare A Impactuluipentru investiţia propusă s-a

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI

A. INFORMAȚII PRIVIND PROIECTUL PROPUS

A.1. Informaţii despre titularul proiectului

 Numele companiei: S.C. SORAGMIN S.R.L.

A.2. Informaţii despre autorul atestat al evaluării adecvate

 Numele şi adresa : S.C. DIVORI PREST S.R.L., str. Cărăbuș, nr.

A.3. Denumirea proiectului

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI

A.4. Descrierea proiectelor şi descrierea etapelor

Lucrarea de față va analiza impactul obiectivului studiat precum și impactul

Stația de sortare existentă urmează să fie modernizată și dezvoltată prin montarea

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI

Descrierea procesul tehnologic

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI

Capacitatea de producție cu cele 4 ciururi este de 200 t/h de agregate sortate.

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI

Scopul acestui echipament Sandvik este de a fi componenta de concasare în cadrul

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI

1 Capac lagăr superior

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI

Stația se spălare – sortare – concasare mai dispune de:

Stația de distribuție carburanți

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI

Această stație de distribuție carburanți este compusă din:

• Cuve metalice de retenție cu capacitate = 1/3 din volumul rezervorului

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI

• pompă de distribuție cu un post de livrare cu debit nominal de 80 l / min ,

• opritor de flăcări pe conducta de aerisire;

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI

Pe mantaua rezervorului sunt montate următoarele racorduri:

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI

Fluxul tehnologic al stației de incintă constă în următoarele faze generale:

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI

Acesta dispune de o serie de utilaje și scule necesare desfășurării unei astfel de

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI

Post de transformare activ – 600 KVA

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI

• Activitățile anexe respectiv clădire administrativă, ateliere, dormitoare, etc.

Post de transformare rezervă – 630 KVA

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI

A.4.2. DESCRIEREA ETAPELOR DE DEMONTARE / DEZAFECTARE /

Stația de spălare – sortare – concasare

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI

Dezmembrare reţele de conducte tehnologice

Dezafectare / dezmembrare agregate

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI

Pentru stația de distribuție carburanți se va avea în vedere:

Pentru posturile de transformare se va avea în vedere:

Este obligatorie păstrarea pe toată perioada de viaţă a clădirilor a următoarelor