Studiu Sch. Climatice - Rev - Nov.2021

Asocierea: PRO TOBY S.R.L. & S.C. ECOAPA DESIGN S.R.L.
CENTRUL DE AFACERI IDEO

Șoseaua Păcurari, nr. 138, et. 2, 700521, Iași
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
BRD-GSG, IBAN: RO76BRDE240SV08115402400
Proiectare | Consultanță |
+40 232 27 24 34 - office@protoby.ro -
Expertizare www.protoby.ro
CUPRINS
PREAMBUL 7
1. CONTEXT ACTUAL SI OBIECTIVE STRATEGICE 7
2. SCHIMBARILE CLIMATICE IN CONTEXT NATIONAL 13
3. EVALUAREA IMPACTULUI DIN PERSPECTIVA SCHIMBARILOR CLIMATICE 26
3.1. CONDITII DE CLIMA IN ARIA DE PROIECT - SITUATIA CURENTA SI SCENARII PRIVIND SCHIMBARILE
CLIMATICE VIITOARE 26
3.2. METODOLOGIA DE EVALUARE IN CONTEXTUL SCHIMBARILOR CLIMATICE37
3.2.1. DESCRIERE SINTETICA A PROIECTULUI 42
3.2.1.1. Modelarea hidraulica a retelelor de apa potabila si de canalizare 62
3.2.2. IMPACTUL ASOCIAT SCHIMBARILOR CLIMATICE IN ZONA PROIECTULUI63
3.2.2.1. Analiza de senzitivitate 64
3.2.2.2. Evaluarea expunerii proiectului 86
3.2.2.3. Analiza vulnerabilitatii 97
3.2.2.4. Evaluarea riscului 103
3.2.2.5. Identificarea si evaluarea optiunilor de adaptare 114
3.3. EMISIILE DE GAZE CU EFECT DE SERA. AMPRENTA DE CARBON A PROIECTULUI 117
3.4. IMPACTUL PROIECTULUI ASUPRA SCHIMBARILOR CLIMATICE 125
4. CONCLUZII 127
5. REFERINTE 134
Lista tabelelor:
Tabel 1 – Matricea de evaluare a senzitivitatii..................................................................................................39

Tabel 2 – Scara de evaluare a expunerii lucrarilor propuse la schimbarile climatice si riscurilor asociate acestora...39
Tabel 3 – Scara de evaluare a severitatii riscului..............................................................................................40
Tabel 4 – Scara de evaluare a probabilitatii de expunere la risc.........................................................................40
Tabel 5 - Indicatori fizici ai proiectului – infrastructura de apa.............................................................................45
Tabel 6 - Indicatori fizici ai proiectului - sectorul de apa uzata............................................................................49
Tabel 7 - Indicatori fizici alimentare cu apa – realizati la nivel de UAT.................................................................52
Tabel 8 - Nivelul serviciilor – alimentare cu apa...............................................................................................54
Tabel 9 - Indicatori fizici apa uzata - realizati la nivel de UAT...........................................................................59
Tabel 10 - Indicatori de conformare cu Directiva 91/271/CEE (art.3,4 si 5) – locuitori echivalenti............................60
Tabel 11- Indicatori de conformare cu Directiva 91/271/CEE (art.3,4 si 5) – locuitori fizici.....................................61
Tabel 12 - Variabile climatice cheie (efecte primare), efecte secundare si riscuri/pericole asociate schimbarilor
climatice......................................................................................................................................................65
Tabel 13 – Caracteristicile macroseismice ale principalelor localităţi din judeţul Neamţ.........................................74
Tabel 14 - Matrice de evaluare a senzitivitatii sistemului de alimentare cu apa la schimbari climatice.....................80
PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ŞI APĂ UZATĂ DIN JUDEŢUL NEAMŢ ÎN PERIOADA 2014-2020
STUDIU PRIVIND IDENTIFICAREA UNOR MASURI PENTRU ATENUAREA INFLUENTELOR NEGATIVE ASUPRA SISTEMULUI DE APA – APA UZATA CA URMARE A
SCHIMBARILOR CLIMATICE pag. 1 / 134
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Tabel 15 - Matrice de evaluare a senzitivitatii sistemului de canalizare la schimbari climatice................................83

Tabel 16 – Inundabilitatea lucrarilor proiectate.................................................................................................88
Tabel 17 - Evaluarea expunerii sistemelor de alimentare cu apa la schimbarile climatice (situatia curenta si viitoare)
.................................................................................................................................................................. 91
Tabel 18 - Evaluarea expunerii sistemelor de canalizare la schimbarile climatice (situatia curenta si viitoare).........94
Tabel 19 - Evaluarea vulnerabilitatii sistemelor de alimentare cu apa la conditiile climatice existente, 2014-2023....97
Tabel 20 - Matricea evaluarii vulnerabilitatii sistemelor de alimentare cu apa la conditiile climatice existente, 2014 –
2023...........................................................................................................................................................98
Tabel 21 - Evaluarea vulnerabilitatii sistemelor de apa uzata la conditiile climatice existente, 2014-2023................99
Tabel 22- Matricea evaluarii vulnerabilitatii sistemelor de apa uzata la conditiile climatice existente, 2014 – 2023....99
Tabel 23 - Evaluarea vulnerabilitatii sistemelor de alimentare cu apa la conditiile climatice viitoare, 2024-2050.....100
Tabel 24 - Matricea evaluarii vulnerabilitatii sistemelor de alimentare cu apa la schimbarile climatice viitoare, 2024 –
2050.........................................................................................................................................................101
Tabel 25 - Evaluarea vulnerabilitatii sistemelor de canalizare la conditiile climatice viitoare, 2024-2050................101
Tabel 26 - Matricea evaluarii vulnerabilitatii sistemelor de apa uzata la schimbarile climatice viitoare, 2024 – 2050.
................................................................................................................................................................ 102
Tabel 27 - Riscuri climatice principale asociate la nivel de proiect – sisteme de alimentare cu apa.......................103
Tabel 28 - Riscuri climatice principale asociate la nivel de proiect – sisteme de canalizare..................................103
Tabel 29 - Evaluarea riscurilor la nivelul sistemelor de alimentare cu apa din proiect..........................................105
Tabel 30 - Evaluarea riscurilor la nivelul sistemelor de canalizare din proiect.....................................................105
Tabel 31 - Evaluarea riscurilor la nivelul sistemelor de alimentare cu apa din proiect - Inundatii...........................106
Tabel 32 - Evaluarea riscurilor la nivelul sistemelor de alimentare cu apa din proiect - Alunecari de teren............107
Tabel 33 - Evaluarea riscurilor la nivelul sistemelor de alimentare cu apa din proiect – Modificari ale cantitatilor de
precipitatii extreme.....................................................................................................................................108
Tabel 34 - Evaluarea riscurilor la nivelul sistemelor de alimentare cu apa din proiect – Cresterea temperaturilor
extreme.....................................................................................................................................................109
Tabel 35 - Evaluarea riscurilor la nivelul sistemelor de alimentare cu apa din proiect – Disponibilitatea resurselor de
apa...........................................................................................................................................................110
Tabel 36 - Evaluarea riscurilor la nivelul sistemelor de canalizare din proiect – Inundatii....................................111
Tabel 37- Evaluarea riscurilor la nivelul sistemelor de canalizare din proiect – Alunecari de teren........................112
Tabel 38- Evaluarea riscurilor la nivelul sistemelor de canalizare din proiect – Modificari ale cantitatilor de precipitatii
extreme.....................................................................................................................................................113
Tabel 39 – Masuri de adaptare/ameliorare la efectele schimbarilor climatice.....................................................115
Tabel 40 – Potentialul de incalzire globala a gazelor.......................................................................................119
Tabel 41 – Metodologia BEI de calcul al emisiilor GES...................................................................................120
Tabel 42 – Factori de emisie 2002 la transport rutier, categoria HDV; actualizare pentru Euro 6..........................122
Tabel 43 - Statii de epurare existente si cantitati de CO2eq [t/an] – scenariul “fara proiect”- eliminare namol la depozit
(an 2020)...................................................................................................................................................122
Tabel 44 - Statii de epurare si cantitati de CO2eq [t/an] – scenariul “cu proiect” - eliminarea namolului in fabrici ciment
................................................................................................................................................................ 123
Tabel 45 - Impactul investitiei asupra emisiilor de CO2...................................................................................124
Tabel 46 - Evaluarea efectelor proiectului asupra schimbarilor climatice...........................................................126
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Lista figurilor:
Figura 1 - Creşterea temperaturii medii multianuale (0C) în intervalul 2001-2030, comparativ cu intervalul de referinţă
1961-1990...................................................................................................................................................17
Figura - 2. Evolutia intensitatii caldurii arzatoare, 1961 - 2010............................................................................17
Figura 3 - Frecventa si durata temperaturilor calde extreme, vara si iarna – 1962 - 2010......................................18
Figura 4 - Extremele termice anuale - 1961 - 2013...........................................................................................19
Figura 5 - Evolutiile temperaturilor si precipitatiilor medii anuale, 1901 - 2016......................................................20
Figura 6 - Cantitatea medie multianuala de precipitatii (mm), perioada 1961-2016..............................................21
Figura 7 - Tendintele precipitatiilor maxime zilnice / anotimpuri, 1961 - 2013.......................................................22
Figura 8 – Diferenţa dintre cantitatea medie multianuală de precipitaţii (în %) în intervalul 2001-2030 şi normala
climatologică standard (1961-1990)................................................................................................................22
Figura 9 – Zonele afectate de secetă de pe teritoriul România...........................................................................24
Figura 10 – Prognoze privind intensitatea fenomenului de secetă pedologică (2010 -2080)...................................25
Figura 11 - Evolutiile in cazul temperaturilor lunii august, mediate pentru teritoriul Romaniei (in 0C), pentru 16 modele
climatice si pentru media ansamblului (cu negru).............................................................................................29
Figura 12 - Ciclul sezonier al temperaturilor corespunzǎtoare intervalelor 1961-1990 (albastru), 2001-2030 (roşu),
2031-2060 (portocaliu) şi 2061-2090 (verde) în cazul mediei pentru teritoriul României (în º C).............................29
Figura 13 - Cresterea medie estimata a temperaturii pentru 2001-2030 (˚C) (interval de referinta – 1961-1990) in
conditiile scenariului A1B...............................................................................................................................30
Figura 14 - Cresterea medie prognozata a temperaturii aerului iarna (in tente de culoare, in °C) in intervalul 2021 –
2050 fata de intervalul 1971-2000..................................................................................................................30
Figura 15- Cresterea medie a temperaturii aerului vara (in tente de culoare, in °C) in intervalul 2070-2099 fata de
intervalul 1971-2000.....................................................................................................................................31
Figura 16 – Modificări privind temperatura medie multianuală a aerului (ºC) în România – judet Neamt..................32
Figura 17 - Tendintele temperaturii medii / anotimpuri, 1961 - 2013....................................................................32
Figura 18 - Diferente in numarul de zile pe an cu temperatura minima mai mare de 20°C (indicele noptilor tropicale)
in intervalul 2021-2050 fata de intervalul 1971-2000.........................................................................................33
Figura 19 - Ciclul sezonier al precipitaţiilor pentru corespunzǎtoare intervalelor 1961-1990 (albastru), 2001-2030
(roşu), 2031-2060 (portocaliu) şi 2061-2090 (verde) în cazul mediei lunare, mediatǎ pentru teritoriul României, a ratei
zilnice a cantitatii de precipitatii (în mm)..........................................................................................................34
Figura 20 - Schimbarea în cantitatea anualǎ de precipitaţii estimatǎ pentru 2001-2030 (în %) (interval de referinta –
1961-1990) în conditiile scenariului A1B..........................................................................................................34
Figura 21 - Schimbarea in cantitatea anuala de precipitatii vara (in %) in perioada 2021-2050 fata de intervalul de
referinta 1971-2000......................................................................................................................................35
Figura 22 – Modificări (%) privind precipitațiile medii multianuale (mm) în România – judet Neamt (2011-2040 vs.
1961-1990)..................................................................................................................................................35
Figura 23 - Schimbarea in numarul mediu de zile pe an cu precipitatii care depasesc 20 l/m2 in intervalul 2021-2050
fata de intervalul 1971-2000...........................................................................................................................36
Figura 24 - Tendinte ale emisiilor GES pe sectoare de activitate........................................................................37
Figura 25 - Harta sistemelor de alimentare cu apa din judetul Neamt.................................................................47
Figura 26 - Harta aglomerarilor de apa uzata cuprinse in proiect........................................................................51
Figura 27 – Zone afectate de inundatii istorice semnificative..............................................................................68
Figura 28 – Zone cu risc potential semnificativ la inundatii.................................................................................69
Figura 29 – Extinderea arealelor inundabile in cele trei scenarii (0,1%, 1%, 10%)................................................70
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Figura 30 – Riscul la inundatii in scenariul mediu.............................................................................................71

Figura 31 – Sursa viiturii/inundației.................................................................................................................72
Figura 32 - Clasificarea viiturilor istorice funcție de cauze și efecte.....................................................................72
Figura 33 – Harta alunecarilor de teren pentru zonele din judetul Neamt.............................................................73
Figura 34 – Zonarea teritoriului României în termeni de valori de vârf ale acceleraţiei terenului pentru proiectare ag
pentru cutremure având intervalul mediu de recurenţă IMR=100 ani...................................................................74
Figura 35 – Harta hidrogeologica - judetul Neamt.............................................................................................77
Figura 36 – Harta precipitatiilor anuale - judetul Neamt.....................................................................................78
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Glosar de termeni
Schimbari Conventia-cadru a ONU privind schimbarile climatice (UNFCCC), adoptata cu ocazia Summit-ului desfasurat
climatice la Rio de Janeiro in 1992 (The Earth Summit), defineste schimbarile climatice ca fiind un proces complex de
modificare pe termen lung a elementelor climatice (temperatura, precipitatii, cresterea frecventei si intensitatii
unor fenomene meteo extreme, etc.), datorate in principal emisiilor de gaze cu efect de sera rezultate din
activitati antropice, directe sau indirecte, care au determinat dezechilibre in atmosfera si au favorizat
declansarea efectului de sera. UNFCCC face o distinctie intre schimbarile climatice determinate de activitatile
umane care au condus in timp la modificarea compozitiei atmosferice si variabilitatea climatica datorata
cauzelor natural.
Hazard Literatura de specialitate defineste hazardul ca fiind posibilitatea aparitiei/producerii unui eveniment potential
devastator, intr-o anumita perioada, pe un anumit areal. Indiferent de domeniu, hazardul reprezenta o
amenintare si nu evenimentul in sine.
In orice ipostaza, hazardul contine un anumit grad de periculozitate implicand, de cele mai multe ori,
evenimente extreme. El mai poate include insa si conditii latente, care pot reprezenta pericole viitoare.
Hazardul natural se poate manifesta sub forma unor evenimente singulare, combinate sau intrepatrunse
secvential in cauze si efecte.
Orice hazard poate fi caracterizat printr-o anumita localizare geografica, intensitate sau magnitudine,
frecventa si probabilitate de manifestare. El are un trend dinamic (este legat de o magnitudine particulara si o
perioada de revenire specifica), asa incat se cuantifica prin relatia magnitudine-frecventa, pe baza arhivelor
istorice sau a modelarilor probabilistice. Orice sistem teritorial se defineste printr-o amprenta a hazardului
continut.
In intelesul prezentei documentatii, hazardul capata valenta de risc numai din perspectiva lezarii potentiale a
lucrarilor prevazute a se realiza prin prezentul proiect, pe teritoriul judetului Neamt- sisteme de alimentare cu
apa si canalizare, expuse si vulnerabile la un anumit eveniment fizic cauzat de schimbarile climatice.
Riscul natural Este o functie a probabilitatii aparitiei unei pagube si a consecintelor probabile, ca urmare a unui anumit
eveniment, fiind inteles ca masura a marimii unei “amenintari” natural (Buwal, 1991). Riscul este in functie de
hazard si vulnerabilitatea elementelor de risc, in conditiile expunerii lor. Elementele de risc in cazul de fata
sunt sistemele de alimentare cu apa (zonele de captare, retelele de distrubutie, etc.) si sistemele de colectare
si evacuare a apelor uzate (conducte de canalizare, SEAU etc.).
Sensibilitatea Reprezinta gradul in care transformari ale parametrilor externi induc schimbari in atributele interne ale unui
sistem fiind, in cazul de fata, expresia rezistentei pe care lucrarile proiectate o opun schimbarii.
Expunere Expunerea este definita ca totalitatea elementelor (oameni, propietati, sisteme de infrastructura) prezente in
regiunile in care actioneaza hazardul analizat care pot suferi consecinte ale acestuia (pierderi).
Vulnerabilitatea Vulnerabilitatea reprezinta masura in care un sistem (natural sau antropic), expus unui anumit tip de hazard,
poate fi afectat. Vulnerabilitatea presupune disfunctionalitati potentiale interne, ca urmare a efortului de
adaptare al sistemului la transformari de mediu. Mai exact, vulnerabilitatea este definita ca un ansamblu de
caracteristici care predispun comunitatile umane si sistemele de infrastructura la efectele daunatoare ale
hazardului analizat.
In cazul de fata, vulnerabilitatea poate fi definita astfel: conditii determinate de efectele implicite ale
schimbarilor climatice care cresc susceptibilitatea lucrarilor proiectate de alimentare cu apa si canalizare, la
impactul unui hazard.
Orice sistem, indiferent de marime sau natura, contine o anumita vulnerabilitate potentiala. Vulnerabilitatea
este in functie de capacitatea sistemului de a reactiona la modificarea conditiilor de mediu extern si intern,
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
fiind conditionata de relatia dintre sensibilitate si adaptare, in conditii de expunere. In lipsa capacitatii de
adaptare, vulnerabilitatea unui sistem depinde in totalitate de sensibilitatea sa la schimbari de mediu.
Vulnerabilitatea poate fi cunatificata ca pondere a pierderilor probabile in cazul producerii unui hazard si
rezulta din relatia magnitudine/intensitate – pagube.
Risc Riscul asociaza probabilitatea de aparitie a evenimentelor sau tendintelor periculoase (hazardul) cu impactul
acestora. Exprimat matematic, riscul este o functie ce depinde atat de probabilitatea de aparitie cat si de
impactul hazardului analizat. Impactul, la randul lui, rezulta din expunere si vulnerabilitate. Expunerea
lucrarilor proiecate la pericolele date schimbarilor climatice si hazardelor associate acestora.
In prezenta documentatie, termenul risc se refera in primul rand la riscul hazardurilor legate de schimbari
climatice.
Dezastrul Reda situatia in care evenimentul de risc s-a produs si efectele sale depasesc capacitatea de adaptare
imediata din partea comunitatii umane (Fritz, 1961, Barkun, 1974). Dezastrul este expresia gradului de
vulnerabilitate al comunitatii afectate de un hazard natural si capacitatea insuficienta a masurilor de adaptare
la risc (Westgate si O’Keefe, 1976, IDNDR, 1992, Alexander, 1993, Tobin si Montz, 1997).
Adaptare Procesul de ajustare a priectului prin prevederi de masuri specific de adaptare la conditiile actuale si viitoare
ale schimbrilor climatice si efectelor acestora. Masurile de adaptare prevazute incearca sa minimizeze sau sa
evite posibille prejudicii provocate de fenomenele externe.
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
PREAMBUL
Prezentul document este elaborat in conformitate cu cerintele Autoritatii Contractante precizate in Caietul de sarcini -
“Asistenţă tehnică pentru pregătirea aplicaţiei de finanţare, revizuirea documentatiei suport si pregatirea
documentaţiilor de atribuire pentru proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată din judeţul
Neamţ în perioada 2014-2020“
Documentul reprezinta actualizarea Studiului privind schimbarile climatice si include date privind identificarea unor
masuri pentru atenuarea influentelor negative asupra sistemului de apa – apa uzata ca urmare a schimbarilor
climatice.
Informatiile din raport vor fi integrate in in RAPORTUL LA STUDIUL DE FEZABILITATE – Volum I Capitolul 12 –
Rezultatele evaluarii impactului asupra mediului si Volum VI -EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
(evaluarea riscurilor legate de schimbarile climatice, consideratii privind adaptarea si reducerea acestora si rezistenta
in caz de dezastru).
1. CONTEXT ACTUAL SI OBIECTIVE STRATEGICE
Schimbările Climatice reprezintă un proces cu caracter global cu care se confruntă omenirea în acest secol din punct
de vedere al protecţiei mediului înconjurător.
Schimbarea climatică se referă la variațiile semnificative din punct de vedere statistic ale stării medii a parametrilor
climatici sau a variabilității lor observată în cursul timpului, fie datorită modificărilor care apar în interiorul sistemului
climatic sau al interacțiunilor dintre cornponentele sale, fie ca rezultat al acțiunii factorilor externi naturali sau rezultați
din activitățile umane.
Schimbările climatice reprezintă deja o componentă reala a vieții planetei noastre, efectele lor negative fiind resimțite
atât in plan economic, cât și social. Constrânși de amploarea acestor fenomene, dar mai ales de pericolele mai mult
sau mai puțin vizibile pe care acestea le ascund, liderii lumii au angajat negocieri la nivel mondial, pentru a stabili
obligațiile fiecărei țări, în vederea reducerii impactului global al schimbărilor climatice.
Convenţia-cadru a ONU privind schimbările climatice (UNFCCC), adoptată cu ocazia Summit-ului desfăşurat la Rio
de Janeiro, în 1992 (The Earth Summit) reprezintă un instrument fundamental pentru gestionarea acestei
problematici. Protocolul de la Kyoto la Convenţia-cadru a ONU privind schimbările climatice constituie, totodată, un
pas important în abordarea internaţională a fenomenului schimbărilor climatice.
Potrivit datelor prezentate de Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice – IPCC, efectele preconizate
ale schimbărilor climatice în acest secol vor avea un impact major pentru economiile şi societăţile Statelor Membre.
In anul 2007 Comisia Europeană a iniţiat stabilirea, la nivelul UE, a unei politici de promovare a unor măsuri de
limitare a efectelor negative ale schimbărilor climatice în diferite sectoare de activitate.
La nivel European, primele inițiative în domeniul adaptării la schimbările climatice sunt reprezentate de „Cartea
Verde privind Adaptarea la efectele schimbărilor climatice în Europa- posibilităţile de acţiune ale Uniunii Europene”
(2007) și respectiv, „Cartea Albă privind „Adaptarea la efectele schimbărilor climatice: către un cadru de acțiune la
nivel European” (2009), ambele documente evidențiind necesitatea acțiunilor de prevenire a impactului SC asupra
mediului și activității socio-economice.
Strategia UE privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice (2013) menţionează faptul că, este crucial să se
consolideze capacitatea de rezistență la schimbările climatice subliniind că, gestionarea necorespunzătoare a
resurselor de apă poate afecta semnificativ ecosistemele naturale și activitățile socio-economice. Cu alte cuvinte,
diferitele sectoare economice sunt din ce în ce mai expuse la riscurile de mediu, ca urmare a fenomenului
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
schimbărilor climatice, iar gestionarea eficientă a riscurilor climatice prezintă o importanță majoră pentru procesul de
dezvoltare durabilă.
„Europa 2020: O strategie europeană pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii” abordează
aspecte privind utilizarea eficientă a resurselor naturale în contextul provocărilor climatice actuale și viitoare.
Strategia propune un cadru integrat de acțiune pentru domeniile schimbări climatice, energie, transport, industrie,
agricultură și pescuit, biodiversitate și dezvoltare regională, iar în acest context abordarea provocărilor climatice
trebuie să răspundă la minimizarea pericolelor care planează asupra mediului și societății umane în scopul susținerii
dezvoltării socio-economice și pentru adaptarea infrastructurilor la schimbările climatice previzibile.
Ca Stat Membru al Uniunii Europene, România s-a implicat în mod responsabil în acest efort internațional.
România s-a aflat printre primele state care au semnat Protocolul de la Kyoto, din 2001 și au ratificat Acordul de la
Paris privind Schimbările Climatice.
Cel de-al Cincilea Raport Global de Evaluare publicat de IPCC, (https://www.ipcc.ch/) prezinta rezultatele cercetarilor
stiintifice si observatiile privind schimbarile climatice la nivel global, precum si previziunile realizate pe baza utilizarii
unor modele climatice. Concluziile principale sunt urmatoarele:
 temperatura la nivelul Europei a crescut cu aproape un grad Celsius, mai mult decat rata globala de
incalzire de 0,74°C;
 in prezent, concentratia gazelor cu efect de sera din atmosfera depaseste valorile inregistrate in ultimii
650,000 de ani, iar previziunile indica o crestere fara precedent;
 pana in anul 2100, temperatura globala va creste cu 1 pana la 6,3 grade Celsius, iar nivelul oceanului
planetar va creste cu 19 cm pana la 58 cm;
 s-a intensificat frecventa aparitiei si intensitatea fenomenelor meteorologice extreme (furtuni, tornade,
uragane), modelele regionale climatice si de precipitatii (valuri de caldura, secete, inundatii) s-au schimbat,
iar tendintele indica o crestere graduala in urmatorii ani;
 scaderea grosimii si a extinderii ghetarilor din zona artica (cu 40% in ultimii 30 de ani) si posibilitatea
disparitiei complete a acestora, panǎ in anul 2100;
 retragerea ghetarilor din zone montane (Muntii Alpi, Himalaya, Anzi) si posibilitatea disparitiei a peste 70%
din ghetarii continentali;
 dezvoltarea unor mutatii la nivelul biosistemelor: inflorirea timpurie a unor specii de plante, disparitia unor
specii de amfibieni etc
 daca nu se intreprind actiuni de reducere, nivelul emisiilor de gaze cu efect de sera in anul 2030 va avea o
valoare cu 25% - 90% mai mare fata de nivelul actual, cele mai importante cresteri provenind din sectorul
transporturi;
 cel putin doua treimi din cresterea emisiilor la nivel global va proveni din tarile in curs de dezvoltare, emisiile
pe cap de locuitor in anul 2030 vor fi semnificativ mai mari in tarile dezvoltate decat in tarile in curs de
dezvoltare;
 pana in anul 2030, scenariile privind reducerea emisiilor pot fi atinse cu un cost care reprezinta doar 3% din
PIB-ul global, costurile fiind mai mari dupa anul 2030;
 cei mai cǎldurosi 15 ani la nivel global au fost inregistrati in ultimele doua decade, anii 1998 si 2005 fiind
reprezentativi.
In prezent, actiunile care se realizeaza la nivel european, avand ca obiectiv reducerea efectelor schimbarilor
climatice, se concentreaza in principal pe actiunile de limitare si reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera,
precum si pe adaptarea la efectele acestor modificari climatice, astfel:
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
 Atenuarea: necesitatea reducerii drastice a emisiilor de gaze cu efect de sera in vederea stabilizarii nivelului
concentratiei acestor gaze in atmosfera care sa impiedice influenta antropica asupra sistemului climatic si a
da posibilitatea ecosistemelor naturale sa se adapteze in mod natural;
 Adaptarea: necesitatea adaptarii la efectele schimbarilor climatice, avand in vedere ca aceste efecte sunt
deja vizibile si inevitabile datorita inertiei sistemului climatic, indiferent de rezultatul actiunilor de reducere a
emisiilor.
Sectoarele afectate de cresterea temperaturii si modificarea regimului de precipitatii, precum si de manifestarea
fenomenelor meteorologice extreme sunt: biodiversitatea, agricultura, resursele de apa, silvicultura, infrastructura,
reprezentata prin cladiri si constructii, turismul, energia, industria, transportul, sanatatea si activitatile recreative. De
asemenea, sunt afectate in mod indirect sectoare economice precum: industria alimentara, prelucrarea lemnului,
industria textila, productia de biomasa si de energie regenerabila.
In pofida tuturor eforturilor globale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera, temperatura medie globala va
continua sa creasca in perioada urmatoare, fiind necesare masuri cat mai urgente de adaptare la efectele
schimbarilor climatice.
Politica nationala de reducere a emisiilor de GES urmareste abordarea europeana, pe de o parte, prin
implementarea schemei EU-ETS, si pe de alta parte, prin adoptarea unor politici si masuri la nivel sectorial, in asa fel
incat la nivel national emisiile de GES aferente acestor sectoare, sa respecte traiectoria liniara a nivelurilor de emisii
anuale alocate in baza prevederilor Deciziei nr. 406/2009/CE.
In ceea ce priveste reducerea impactului schimbarilor climatice, factorul determinant il constituie politicile de
indeplinire a tintei de la orizontul anului 2030 privind reducerea cu 40% a emisiilor de gaze cu efect de sera fata de
nivelul din 1990 si o imbunatatire cu 27% a eficientei energetice, ambele in conformitate cu obligatiile Romaniei fata
de Uniunea Europeana.
Referitor la componenta de adaptare, Romania trebuie sa raspunda impacturilor semnificative ale schimbarilor
climatice pe care deja le resimte si care se vor amplifica in viitor. Conform celor mai recente estimari ale IPCC, clima
se va incalzi in acest secol, iar precipitatiile din regiunea din care face parte Romania se vor modifica, astfel incat
iernile vor deveni mai umede si verile mai uscate.
În 2008 a fost aprobat Ghidul privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice (GASC) prin OM 1170/2008, iar în
2013, Strategia Naţională a României privind Schimbările Climatice (2013-2020) prin HG 529/2013.
Strategia Naţională privind Schimbările Climatice (2013-2020) abordează două componente principale: cea de
reducere a concentraţiei de gaze cu efect de seră şi cea de Adaptare la efectele schimbărilor climatice (ASC).
Elaborarea Agendei Naţionale de Adaptare la Efectele Schimbărilor Climatice şi integrarea ei în politica existentă şi
viitoare reprezintă un obiectiv major în cadrul componentei de adaptare și se va baza în principal pe acțiuni de
prioritizare, termene de aplicare și instrumente specializate privind managementul riscurilor climatice la nivel național
și regional.
Concepută ca punct de pornire în această misiune, Strategia Națională privind Schimbările Climatice oferă suportul,
viziunea și reperele viitoarelor acțiuni concrete.
Strategia naţională privind schimbările climatice 2013-2020 explică şi ilustrează cele două componente cheie ale
efortului climatic: cel de prevenire şi combatere a efectelor schimbărilor climatice (prin acţiuni destinate reducerii
emisiilor de gaze cu efect de seră – emisii GES) şi cel de adaptare adecvată şi cu daune minime în contextul creat
de schimbările climatice deja în curs.
Strategia oferă date şi informaţii esenţiale asupra variaţiilor climatice care au afectat şi vor afecta România, prezintă
date şi informaţii relevante la nivel general privind contribuţia fiecărui sector la emisiile GES şi modul în care
activitatea umană (prin procese productive sau de consum/utilizare), împreună cu procesele naturale conduc la
aceste emisii, propune tipuri de măsuri cheie ce trebuie implementate în fiecare sector pentru reducerea emisiilor
GES şi pentru adaptarea la efectele schimbărilor climatice;
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Documentul strategic oferă un suport orientativ vizând măsurile şi politicile care trebuie adoptate, utilizînd fondurile
europene structurale şi de investiţii din exerciţiul financiar (2014 – 2020), urmand a fi extinsă, astfel încât, până în
2050, să acopere un orizont mai larg, păstrînd însă două referenţiale majore 2020 şi 2030.
În anul 2016, prin HG nr. 739/2016 au fost aprobate Strategia naţională privind schimbările climatice şi creşterea
economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016 - 2020 şi Planul naţional de acţiune pentru
implementarea Strategiei naţionale privind schimbările climatice şi creşterea economică bazată pe emisii reduse de
carbon pentru perioada 2016 – 2020.
Strategia va deveni un reper pentru „creşterea verde” a României, adică a dezvoltării economice bazate pe emisii
reduse de gaze cu efect de seră.
Strategia nationala privind schimbarile climatice 2016-2020 abordeaza cele doua directii de actiune:
- procesul de reducere a emisiilor de GES in vederea atingerii obiectivelor nationale asumate – prin
adoptarea de tinte cuantificabile in conformitate cu aspiratiile UE 2010, de reducere cu 40% a emisiilor GES
totale fata de anul 1990 si
- adaptarea la efectele schimbarilor climatice, prin abordarile indreptate spre protectia cetatenilor si a
activitatilor economice impotriva evenimentelor extreme, ajutandu-i sa se adapteze la schimbari, putand
ajusta in acelasi timp si activitatile economice si sociale respective.
Strategia subliniaza necesitatea adaptarii la schimbarile climatice. Astfel, in strategie au fost identificate o serie de
sectoare unde sunt necesare masuri de adaptare la schimbarile climatice. Evaluarile sectoriale se axeaza pe actiuni
suplimentare, avute in vedere pentru sectoarele indicate in strategie.
Pentru sectorul de apa strategia a prevazut:
- reducerea riscurilor la inundatii utilizand hartile de hazard si risc la inundatii;
- aplicarea masurilor care vor fi prevazute in Planurile de Management al Riscului la Inundatii si a planurilor
de Management Bazinale care vizeaza multe aspecte si domenii de ex. coordonarea strategiilor de
planificare teritoriala cu planurile de management al riscului la inundatii, schimbarea sau adaptarea
practicilor de utilizare a terenurilor in zone urbane/in managementul padurilor/in agricultura, masuri de
planificare si executie infrastructuri de gestionare a inundatiilor, masuri de pregatire pentru a reduce efectele
adverse ale inundatiilor si altele asemenea.;
- cresterea gradului de siguranta a barajelor si a lucrarilor de indiguire;
- utilizarea informatiilor despre impactul schimbarilor climatice asupra resurselor de apa aferente majoritatii
bazinelor hidrografice, in principal bazine hidrografice mari si analizarea in continuare a celorlalte;
- completarea cu informatii relevante a cunostintelor legate de disponibilitatea resursei de apa in conditiile
schimbarilor climatice, bilantul resursa-cerinta realizat in functie de resursele de apa modificate din fiecare
bazin hidrografic si cerintele viitoare de apa.
Conform Strategiei privind Schimbarile Climatice 2013 - 2020, pentru a asigura disponibilul de apa la sursa in
Romania, avand in vedere schimbarile climatice actuale si viitoare, trebuie intreprinse urmatoarele masuri:
Masuri de adaptare pentru asigurarea disponibilelor de apa la sursa:
 realizarea de noi infrastructuri de transformare a resurselor hidrologice in resurse socio-economice: noi
lacuri de acumulare, noi derivatii interbazinale etc;
 modificarea infrastructurilor existente pentru a putea regulariza debitele a caror distributie in timp se
modifica ca urmare a schimbarilor climatice: suprainaltarea unor baraje, reechiparea cu noi utilaje etc;
 proiectarea si implementarea unor solutii pentru colectarea si utilizarea apei din precipitatii;
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
 extinderea solutiilor de reincarcare cu apa a straturilor freatice;

 realizarea de poldere pentru atenuarea viiturilor: acumulari nepermanente laterale cursurilor de apa.
Masuri de adaptare la folosintele de apa (utilizatori):
 utilizare mai eficienta si conservarea apei prin reabilitarea instalatiilor de transport si de distributie a apei si
prin modificari tehnologice: promovarea de tehnologii cu consumuri reduse de apa;
 modificari in stilul de viata al oamenilor: reducerea cerintelor de apa, utilizarea pentru anumite activitati a
apei recirculate si altele asemenea;
 cresterea gradului de recirculare a apei pentru nevoi industriale;
 modificarea tipurilor de culturi agricole prin utilizarea acelora adaptate la cerinte mai reduse de apa;
 elaborarea si implementarea unor sisteme de preturi si tarife pentru apa in functie de folosinta de sezon si
de resursa disponibila;
 utilizarea pentru anumite destinatii/folosinte a apelor de calitate inferioara;
 imbunatatirea legislatiei de mediu.
Masuri care sunt intreprinse la nivelul bazinului hidrografic:
 actualizarea schemelor directoare de amenajare si de management, astfel incat sa se ia in considerare
efectele schimbarilor climatice: scaderea disponibilului la sursa, cresterea cerintei de apa;
 aplicarea principiilor de management integrat al apei pentru cantitate si calitate;
 introducerea chiar de la proiectare in lacurile de acumulare care se vor construi, a unor volume de rezerva
care sa se utilizeze doar in situatii exceptionale sau realizarea unor lacuri de acumulare cu regim special de
exploatare pentru a suplimenta resursele de apa disponibile in situatii critice;
 transferuri inter-bazinale de apa pentru a compensa deficitele de apa in anumite bazine;
 stabilirea unor obiective privind calitatea apei si aplicarea unor criterii de calitate a acesteia in scopul
prevenirii controlarii si reducerii impactului transfrontalier, coordonarea reglementarilor si emiterii avizelor;
 imbunatatirea tratarii apei reziduale si menajere;
 armonizarea reglementarilor privind limitarea emisiilor de substante periculoase in apa;
 identificarea zonelor cu potential de risc la inundatii, deficit de apa/seceta.
Masuri care sunt intreprinse pentru managementul riscului la inundatii:
 alegerea unor lucrari de protectie impotriva inundatilor la nivel local destinate unor localitati si structuri
socio-economice in locul lucrarilor de protectie impotriva inundatiilor ample, de mari dimensiuni;
 alegerea regularizarii cursurilor de apa, incetinirea si diminuarea inundatiilor pe masura ce se produc, in
locul suprainaltarii digurilor existente sau cosntruirii de noi diguri;
 folosirea celor mai noi metode si tehnologii pentru reabilitarea/construirea digurilor si efectuarea lucrarilor de
protective in corelare cu planurile teritoriale de amenajare urbanistica;
 cresterea gradului de constientizare privind riscul de inundatii in randul populatiei expuse, masuri adecvate
inainte si dupa producerea acestora, incheierea de contracte de asigurare si altele asemenea;
Masuri care trebuie intreprinse pentru a combate seceta/deficitul de apa se vor lua in functie de fazele de aparitie a
acesteia/acestuia:
 servicii de monitorizare si avertizare privind scaderea debitelor/seceta la nivel national;
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
 diminuarea pierderilor in retelele de distributie a apei;

 masuri de economisire si folosire eficienta a apei: irigatii, industrie,etc.;
 cooperarea cu alte tari vizand schimbul de experienta in combaterea secetei;
 planuri de aprovizionare prioritara cu apa a populatiei si animalelor/ierarhizarea restrictiilor de folosire a apei
in perioade deficitare;
 stabilirea de metodologii pentru pragurile de seceta si cartografierea secetei;
 marirea capacitatii de inmagazinare a apei;
 reasigurarea calitatii apei pe timp de seceta;
Acestea vor asigura baza pentru gasirea unor solutii de asigurare a apei in zonele/sectiunile identificate ca avand un
deficit de apa in viitor si de asemenea, solutii de adaptare la schimbarile climatice inclusiv din perspectiva exploatarii
lacurilor de acumulare. Multe masuri de adaptare la schimbarile climatice, daca sunt implementate inteligent, ar
putea reprezenta investitii avantajoase pentru toate partile interesate, evitand costurile excesive in cazul
evenimentelor extreme si promovand solutiile inovatoare care sunt justificate in mod intrinsec. Accentul trebuie sa se
puna pe identificarea si crearea unui mediu propice pentru astfel de investitii.
Conform celor stabilite la nivelul UE, fiecare Stat Membru trebuie sa aloce 20% din viitoarele fonduri structurale si de
investitii ale UE (FESI 2014 – 2020) proiectelor si actiunilor cu relevanta climatica, fie ca vorbim de sectorul
industrial, apa, agricol, infrastructura, urban, silvic sau transporturi.
Obiectivele si tintele pentru dezvoltare durabila prevazute in Strategia Nationalã pentru Dezvoltarea Durabilã a
României 2030, referitoare la schimbarile climatice, constau in:
Obiective 2020
- Integrarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice în strategiile și politicile de dezvoltare sectorială și
armonizarea lor intersectorială
- Conștientizarea iminenței schimbărilor climatice atât la nivelul politic al instituțiilor statului, cât și în rândul
tuturor cetățenilor, indiferent de vârstă
Tinte 2030
- Consolidarea rezilienței și capacității de adaptare a României la riscurile legate de climă și dezastre naturale
- Îmbunătățirea capacității de reacție rapidă la fenomene meteorologice extreme intempestive de mare
intensitate
- Îmbunătățirea educației, sensibilizării și capacității umane și instituționale privind atenuarea schimbărilor
climatici-e, adaptarea, reducerea impactului și alerta timpurie
- Intensificarea eforturilor României pentru a realiza tranziția la o economie „verde”, cu emisii reduse de
dioxid de carbon, rezilientă la schimbările climatice și pentru integrarea măsurilor de adaptare la schimbările
climatice în sectoarele vulnerabile economice, sociale şi de mediu, în conformitate cu politicile UE
Pentru a raspunde nevoilor de dezvoltare identificate in Acordul de Parteneriat 2014 – 2020 si in acord cu Cadrul
Strategic Comun si Documentul de Pozitie al serviciilor Comisiei Europene, Romania a elaborat Programul
Operational Infrastructura Mare 2014 – 2020. Strategia acestui POIM este orientata spre obiectivele Strategiei
Europa 2020. La stabilirea obiectivelor POIM s-a tinut cont si de componenta schimbari climatice precum si de
adaptarea la schimbarile climatice. Toate proiectele de infrastructura care se dezvoltata prin POIM trebuie sa
cuprinda masuri de prevenire a riscurilor si de adaptare la schimbarile climatice, dar si investitii pentru protejarea
resurselor naturale (inclusiv cele de infrastructura apa).
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Perioada de programare 2014 – 2020 include pentru prima oara in pregatirea proiectelor aspectele legate de
schimbarile climatice:
- Obiectivele privind actiunile climatice - cel putin 20% din cheltuielile UE
- Atenuarea si adaptarea - parti integrante a dezvoltarii durabile.
Fondurile europene vor sprijini programele de adaptare care sunt esentiale pentru reducerea impactului asupra
schimbarilor climatice din tara in multe sectoare, in special in agricultura si dezvoltare rurala, apa si infrastructura.
Se asteapta ca tranzitia catre o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon si din ce in ce mai rezilienta la
schimbarile climatice sprijinita de aceste fonduri sa aiba efecte pozitive asupra economiei printr-o cerere mai mare
pentru sursele de energie regenerabile, materialele de constructie eficiente energetic, masinile hibrid si electrice,
echipamentele de „retea inteligenta” si producerea de energie electrica cu emisii reduse de dioxid de carbon.
Avand in vedere prevederile urmatoarelor documente:

- Strategia Europa 2020;
- Strategia nationala privind Schimbarile Climatice 2013 – 2020;
- Planul national de actiune 2016 - 2020 privind schimbarile climatice;
- ghidul elaborat de catre Directoratul General pentru Politici Climatice (DG Clima) din cadrul Comisiei
Europene - „Non-paper Guidelines for Project Managers: Making vulnerable investments climate resilient”
proiectul de infrastructura: „PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APA SI APA
UZATA IN JUDETUL NEAMT”, va trebui sa raspunda la masurile de adaptare care se impun pentru sectoarele
prioritare enumerate in strategia nationala si care au incidenta cu prezentul proiect: sanatate publica, resursele
de apa, energia.
In acest context au fost evaluate efectele schimbarilor climatice pentru prezentul proiect de infrastructura de mediu
iar masurile de adaptare la schimbarile climatice identificate au fost integrate in proiectarea solutiilor pentru
implementarea proiectului.
2. SCHIMBARILE CLIMATICE IN CONTEXT NATIONAL

Incalzirea globala este un fenomen unanim acceptat de comunitatea stiintifica internationala, fiind deja evidentiat de
analiza datelor observationale pe perioade lungi de timp. Simularile realizate cu ajutorul modelelor climatice globale
au indicat faptul ca principalii factori care determina acest fenomen sunt atat naturali (variatii in radiatia solara si in
activitatea vulcanica), cat si antropogeni (schimbari in compozitia atmosferei din cauza activitatilor umane). Numai
efectul cumulat al celor 2 factori poate explica schimbarile observate in temperatura medie globala in ultimii 150 de
ani.
La scara mondiala, schimbarile climatice generate de un ritm in crestere fara precedent al emisiilor de gaze cu efect
de sera (GES) fata de perioada preindustriala, sunt in general de incalzire globala (de exemplu, cu cca 0.85°C in
2012 fata de 1850, dar cu rata dubla de crestere in ultimii 40 ani). De asemenea, schimbarile climatice conduc la
modificari importante la nivelul tipurilor de circulatie atmosferica, regimului oceanic, calotei glaciare, regimului de
precipitatii si la nivelul manifestarilor extreme. Sunt afectate astfel toate componentele sistemului terestru, cele mai
sensibile fiind insa subsistemele biotice si cel uman. De notat ca modificarile constatate in zona Europei sunt peste
valorile medii globale. Aceste concluzii reprezinta rezultatele unor cercetari de durata si colaborare la nivel european
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
in cadrul Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC). Concluziile acestor cercetari sunt cuprinse in cel de al
5-lea raport de sinteza publicat in anul 2014 al IPCC. Conform concluziilor acestui raport, exista mijloacele de a limita
incalzirea globala si de a construi un viitor mai prosper si durabil, dar caile de a limita incalzirea la 20C in raport cu
nivelurile pre-industriale ar necesita reduceri substantiale ale emisiilor in urmatoarele cateva decenii.
Cel de al 6-lea raport IPCC este inca in lucru si urmeaza a fi finalizat in prima jumatate a anului 2022. Unul din
Grupurile de lucru a finalizat pana in septembrie 2018 un raport special al IPCC privind impactul incalzirii globale de
1,50 C peste nivelurile pre-industriale si caile globale de reducere a gazelor cu efect de sera in contextul consolidarii
raspunsului la nivel global la amenintarea schimbarilor climatice, precum si a raspunsului global privind dezvoltarea
durabila si eforturile de eradicare a saraciei.
In „Romania’s Sixth National Communication on Climate Change and First Biennial Report” catre Secretariatul United
Nations Framework Convention on Climate Change (UNFCCC) din anul 2013, sunt prezentate evolutiile variabilelor
climatice pe teritoriul Romaniei, pentru perioada 1961-2012, astfel:
 In ultimii 112 de ani, cel mai cald an a fost anul 2007 (cu o temperatura medie de 11,5°C) si cel mai rece,
1940 (cu o temperatura medie de 8°C). Temperatura minima absoluta de -38,5°C a fost inregistrata la Bod
in judetul Brasov, iar temperatura maxima absoluta de +44,5°C s-a inregistrat la Ion Sion in Campia
Baragan.
 In Romania, temperatura medie anuala a aerului a crescut cu 0,6°C in ultimii 100 de ani. Evolutia
temperaturilor medii multianuale in perioada 1961-2010 arata ca temperatura aerului a crescut cu 0,4 ...
0,6°C in intervalul 2001-2010 comparativ cu fiecare deceniu. Tendinta de crestere este evidenta in special
incepand cu 1971.
 Un fenomen mai des intalnit dupa anii ’80 este si acela de calduri arzatoare/toride, cu temperaturi de 32°C
si de peste 32°C in lunile de vara. Evolutia intensitatii caldurilor arzatoare in Romania in perioada 1961 -
2010 arata o crestere in special dupa 1981.
 In ceea ce priveste precipitatiile, analiza datelor inregistrate in intervalul 1901-2012 arata o usoara scadere
a cantitatii anuale de precipitatii (23,6 mm). Cel mai mare volum anual de precipitatii in Romania a fost de
2401,5 mm in 1941, inregistrat la statia meteorologica Omu. Cel mai mare volum lunar de precipitatii, 588,4
mm a fost inregistrat in iunie 2011 la Balea Lac. Cantitatea absoluta de precipitatii in 24 de ore a fost
inregistrata la statia meteorologica Deva, in data de 19 iulie 1934.
 Tot in ceea ce priveste precipitatiile, anul 2005 a inregistrat un record de evenimente meteorologice
neobisnuite pentru Romania: inundatii rapide, grindina, innorari puternice si furtuni severe precum: tornade,
furtuni cu caderi masive de ploaie, trombe de apa si nori tip palnie. Au fost raportate 13 tornade in intreaga
tara, multe dintre acestea fiind inregistrate si documentate. Majoritatea au avut loc in partea de sud-est a
Romaniei.
Alte modificari relevante evidentiate de seriile de date climatologice din perioada 1961-2012 sunt legate de
reducerea stratului de zapada, cresterea temperaturii si duratei de stralucire a soarelui in sezonul de iarna,
primavara, vara, tendinta de scadere pe toate sezoanele pentru viteza vantului, cresteri de precipitatii in sezonul de
toamna.
Schimbările climatice observate au deja un impact considerabil asupra ecosistemelor, economiei și sănătății
oamenilor, precum și asupra bunăstării în Europa (conform raportului „Climate change, impacts and vulnerability în
Europe 2016 – Schimbările climatice, impact și vulnerabilitate în Europa 2016”).
Temperaturile europene și globale ating noi recorduri, regimul de precipitații se află în schimbare, crescând, în
general, numărul de precipitații în regiunile umede și scăzând numărul de precipitații în regiunile aride. În același
timp, fenomenele climatice extreme (furtuni, valuri de căldură, precipitații abundente, perioade de secetă) cresc ca
frecvență și intensitate în multe regiuni ale Europei, inclusiv în România.
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Adaptarea la schimbările climatice este un proces ce vizează creșterea rezistenței infrastructurii de apa/apa uzata și
a operațiunilor conexe la impacturile previzionate ale schimbărilor climatice. Obiectivul final este familiarizarea cu
gama de impacturi ale schimbărilor climatice, de a înțelege efectele acestor impacturi asupra activelor și operațiunilor
specifice sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, de a propune și implementa un set de măsuri (o strategie) de
adaptare la schimbările climatice. Ținând cont de faptul că vulnerabilitatea la schimbările climatice generează costuri
semnificative (economice, de mediu, sociale etc.) și că măsurile de adaptare la schimbările climatice au scopul să
genereze efecte pe termen lung, este strict necesara elaborarea unui cadru de acțiune coerent privind adaptarea la
schimbările climatice.
Schimbarile observate in clima ultimelor decenii au pus problema evaluarii evolutiilor climatice probabile in deceniile
si chiar secolele viitoare; pentru aceasta s-au folosit o serie intreaga de modele matematice complexe. Ceea ce este
de interes pentru proiectul de fata, este faptul ca rezultatelele medii ale modelelor climatice arata ca pe teritoriul
Romaniei va fi o crestere progresiva a temperaturii aerului in secolul 21, pentru toate anotimpurile, dar mai
pronuntata in timpul verii si iarna. Diferentele legate de scenariu sunt relativ mici pentru primele decenii ale secolului
XXI, dar spre sfarsitul secolului XXI sunt asteptate diferente mai mari in ceea ce priveste clima.
Impactul schimbărilor climatice, inclusiv schimbarea tiparelor climei, creșterea nivelului mării și a evenimentelor
meteorologice extreme afectează România de astăzi. Dacă nu se iau în continuare măsuri de adaptare și diminuare
a efectelor acestora, amenințările actuale, cum ar fi siguranța alimentară și deficitul de apă, pot lua amploare.
Schimbările climatice aduc două mari provocări: reducerea drastică a emisiilor de gaze cu efect de seră și adaptarea,
prin dezvoltare durabilă, cu trecerea la o economie decuplată de carbon care să asigure, în acelaşi timp, o calitate
bună a vieții cetățenilor şi o protecție eficientă a vieții şi proprietății lor, în cazul noilor vulnerabilități și riscuri de
dezastre naturale.
si chiar secolele viitoare; pentru aceasta s-au folosit o serie intreaga de modele matematice complexe. Ceea ce este
de interes pentru proiectul de fata, este faptul ca rezultatelele medii ale modelelor climatice arata ca pe teritoriul
Romaniei va fi o crestere progresiva a temperaturii aerului in secolul 21, pentru toate anotimpurile, dar mai
pronuntata in timpul verii si iarna. Diferentele legate de scenariu sunt relativ mici pentru primele decenii ale secolului
XXI, dar spre sfarsitul secolului XXI sunt asteptate diferente mai mari in ceea ce priveste clima.
Politica integrată a UE privind schimbările climatice şi energia are ca țintă globală menținerea creșterii temperaturii
medii globale sub 2°C (preferabil sub 1,5°C) în comparație cu nivelurile perioadei preindustriale.
În cazul depășirii limitei de 2°C (sau chiar a pragului de 1,5°C), riscurile sunt numeroase, periculoase şi imprevizibile,
determinând o creştere exponențială a costurilor adaptării comparativ cu cheltuielile pentru intervenția și încetinirea
acestui fenomen. În România, temperatura medie anuală la nivelul perioadei 1981–2010 a înregistrat o creștere cu
0,5°C față de perioada climatică 1961-1990.
Cel mai cald an înregistrat a fost 2015, iar în perioada 2012-2017, abaterile termice anuale au fost mai mari de 1,5°C
raportat la media multianuală în perioadei 1961-1990. Această tendință de creștere a temperaturii sezoniere este
prezentă pe aproape tot teritoriul României în primăvară și vară. Iarna, se manifestă tendințe crescătoare semnifi
cative ale temperaturii aerului în regiuni din sudul, centrul și nordestul României. Începând din 1961, durata valurilor
de căldură este în creștere semnificativă în sudul și vestul României. Valul de căldură este definit în legislația
României ca intervalul cu cel puțin două zile consecutive în care temperatura este mai mare de 37°C. De asemenea,
din 1901 până în prezent, România a avut în fi ecare deceniu de la unul până la patru ani extremi de secetoși/ploioși,
un număr tot mai mare de secete fi ind identifi cate după anul 1981. Evoluția intensității arșiței din România, în
perioada 1961 – 2010, a arătat o tendință de creștere, mai ales după anul 1981. Sub aspect pluviometric, tendințe de
creștere ale cantităților de precipitații sezoniere sunt prezente în mare parte a țării în anotimpul de toamnă. Iarna,
primăvara și vara au fost identifi cate tendințe semnifi cative de descreștere a cantității de precipitații în unele regiuni
din estul și sud-vestul țării, alternate de episoade cu precipitații zilnice peste 20 litri/mp care generează la nivel local
viituri rapide, care sunt din ce în ce mai frecvente, pe fondul creșterii ratei intensității ploii în intervale scurte de timp.
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Agricultura și dezvoltarea rurală sunt foarte vulnerabile la impactul schimbării climatice, iar riscurile asociate nu sunt
egal distribuite. Există diferențieri regionale atât în probabilitatea de producere a fenomenelor extreme, cum sunt
seceta și episoadele cu precipitații abundente, cât și în vulnerabilitatea, reziliența și capacitatea adaptivă a
comunităților rurale la schimbarea climei. Diferențele sunt accentuate, mai departe, de polarizarea în dimensiunile
fermelor agricole, caracteristică României. Cea mai afectată categorie este și va fi cea a fermierilor care practică
agricultura de subzistență și de semi-subzistență.
Din punct de vedere al rezilienței și capacității de adaptare, orașele au nevoie acută de planificare atentă pentru a
face față impactului schimbărilor climatice, amplificate de insulele de căldură ale orașului și de impermeabilizare a
solului urban.
Impactul schimbării climatice va accentua și dezechilibrul dintre cererea și furnizarea de resursă de apă la nivelul
bazinelor de alimentare, ceea ce va face necesare fie măsuri de reducere a cererii, fie identificarea unor noi surse în
România următoarelor decenii. Adaptarea trebuie să reprezinte un element important al politicii naționale, deoarece
reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră într-un orizont de timp apropiat reprezintă un proces complex, ținând
seama de creșterea evidentă a frecvenței și intensității fenomenelor meteorologice extreme. Capacitatea de adaptare
cuprinde totalitatea instrumentelor, resurselor și structurilor instituționale necesare implementării în mod eficient a
măsurilor de adaptare. Creșterea capacității de adaptare a României la efectele actuale și potențiale ale schimbărilor
climatice, presupune monitorizarea impactului provocat de schimbările climatice, precum și a vulnerabilității
socioeconomice asociate; integrarea măsurilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice în strategiile si politicile
de dezvoltare sectorială și armonizarea lor intersectorială prin dezvoltarea de sinergii; identificarea măsurilor speciale
privind adaptarea sectoarelor critice din punct de vedere al vulnerabilității la schimbările climatice.
În cadrul proiectului ADER- Sistem de indicatori geo-referenţiali la diferite scări spaţiale şi temporale pentru
evaluarea vulnerabilităţii şi măsurile de adaptare ale agroecosistemelor faţă de schimbările globale (2011-2014),
elaborat de Administraţia Naţională de Meteorologie, finanţat prin Planul Sectorial pentru Cercetare-Dezvoltare din
Domeniul Agricol şi de Dezvoltare Rurală pe anii 2011-2014 - ADER 2020, coordonat de Ministerul Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale, s-au realizat scenarii climatice pentru perioadele 2011-2040 şi 2021-2050 şi efectele cuantificabile
asupra temperaturii medii multianuale şi precipitaţiilor medii multianuale în România.
Astfel, în România se aşteaptă o creştere a temperaturii medii anuale faţă de perioada 1980-1990, similară întregului
spaţiu european, existând diferenţe mici între rezultatele modelelor, în ceea ce priveşte primele decenii ale secolului
XXI, şi mai mari în ceea ce priveşte sfârşitul secolului:
 între 0,5°C şi 1,5°C, pentru perioada 2020-2029;
 între 2,0°C şi 5,0°C, pentru 2090-2099, în funcţie de scenariu (exemplu: între 2,0°C şi 2,5°C în cazul
scenariului care prevede cea mai scăzută creştere a temperaturii medii globale şi între 4,0°C şi 5,0°C în cazul
scenariului cu cea mai pronunţată creştere a temperaturii).
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Figura 1 - Creşterea temperaturii medii multianuale (0C) în intervalul 2001-2030, comparativ cu intervalul de referinţă 1961-
1990
În cazul temperaturilor extreme (media maximelor și minimelor) pentru perioada 2070 – 2099 (față de 1961 – 1990)
s-au obținut rezultate cu certitudine mai mare în următoarele cazuri:
 media temperaturii minime de iarnă: creșteri mai mari în regiunea intra-carpatică (4,0°C – 6,0°C) și mai
scăzute în rest (3,0°C – 4,0°C) (Figura 2.15); acest semnal climatic a fost deja identificat în datele de
observație pentru perioada 1961 – 2000: o încălzire de 0,8 – 0,9°C în nord-estul și nord-vestul țării;
 media temperaturii maxime de vară: o creștere mai mare în sudul țării (5,0°C – 6,0°C) fa ță de 4,0°C – 5,0°C
în nordul țării; acest semnal climatic a fost deja identificat în datele de observație: în luna iulie, pe perioada
1961 – 2000, în centrul și sudul Moldovei, s-a identificat o încălzire cuprinsă între 1,6°C și 1,9°C și mult mai
scăzută în restul țării (între 0,4°C și 1,5°C).
TEMPERATURI EXTREME
Evolutia intensitatii caldurii arzatoare in Romania in perioada 1961 – 2010 (sume de temperaturi ale aerului egale
sau mai mari de 32° C inregistrate in lunile de vara) arata o tendinta de crestere, mai ales dupa anul 1981. Se
constata un stres termic semnficativ mai mare in perioada iunie – august: o crestere de la 13 unitati de caldura in
perioada 1961 - 1990 la 28 de unitati in perioada 1981 – 2010.
Figura - 2. Evolutia intensitatii caldurii arzatoare, 1961 - 2010

Sursa: a VII-a Comunicare Nationala privind schimbarile climatice, decembrie 2017
Valurile de caldura din timpul verii indica o tendinta ascendenta semnificativa pe intreaga tara.
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
In figurile de mai jos este prezentata frecventa FRTMAX90 (numarul de zile) si durata DMAXPP0 (nr zile) pentru
perioada 1962 – 2010 cand s-au inregistrat temperaturi extreme.
Figura 3 - Frecventa si durata temperaturilor calde extreme, vara si iarna – 1962 - 2010
Sursa: (http://climhydex.meteoromania.ro) “Changes in climate extremes and associated impact in hydrogeological events in
Romania” - Final Report octomber 2016
Frtmax90 = frecventa zilelor foarte calduroase; Dmaxpp0 = perioade lungi cu zile foarte calduroase
Se remarca diferente semnificative intre regiunile tarii in ceea ce priveste frecventa si durata temperaturilor foarte
ridicate din timpul iernii si a temperaturilor foarte ridicate din timpul verii.
In privinta tendintei inregistrate a extremelor termice, cele mai importante rezultate sunt: o scadere a numarului de
zile de inghet, in special in sudul, estul si sud-estul tarii, dar si in unele zone din nord si in muntii Apuseni; o crestere
a valurilor de caldura in majoritatea zonelor tarii, mai putin in nord.
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Figura 4 - Extremele termice anuale - 1961 - 2013

Sursa: “Schimbarile climatice – de la bazele fizice la riscuri si adaptare”, ANM 2015
Tendintele semnificative de crestere sunt reprezentate cu rosu, iar cele de scadere, cu albastru.
FD = (frost days): numarul de zile de inghet - numarul de zile din an cu temperatura minima sub 0°C;
ID = (icing days): numarul de zile din an cu temperatura maxima sub 0°C;
WSID = (warm spell duration index): numarul de zile din an care fac parte dintr-un val de caldura
CSID = (cold spell duration index): numarul de zile din an care fac parte dintr-un val de frig.
Multe dintre aceste tendinte observate sunt asteptate sa continue in viitorul apropiat iar o parte din ele sa se
amplifice pe termen mediu si lung, deoarece incalzirea globala progreseaza spre sfarsitul acestui secol.
Sub aspectul regimului de precipitaţii, pentru perioada 1901-2010 analizele efectuate indică existenţa, în special
după anul 1961, a unei tendinţe generale descrescătoare a cantităţilor anuale de precipitaţii la nivelul întregii ţări şi în
special o creştere accentuată a deficitului de precipitaţii în zonele situate în sudul şi estul României. Astfel, scenariile
climatice rezultate în cadrul studiului de cercetare realizat de Administraţia Naţională de Meteorologie se referă la
creşteri ale temperaturilor, modificări ale modulelor de precipitaţii, evenimente extreme şi dezastre naturale legate de
vreme.
Din punct de vedere al precipitatiilor la nivelul Romaniei, analiza datelor inregistrate in perioada 1901 – 2016 nu
evidentiaza vreo tendinta semnificativa in valoarea anuala a precipitatiilor. Media anuala a precipitatiilor variaza intre
sub 400 mm/m2/an si peste 1.200 mm/m2/an.
Cea mai mare cantitate anuala de precipitatii a fost inregistrata in 1941, de 2401,5 mm, la statia meteo Varful Omu.
Cea mai mare cantitate lunara de precipitatii a fost inregistrata in iunie 2017 la Balea Lac. Cea mai mare valoare
medie a precipitatiilor a fost inregistrata in anul 1941 (889.5 mm) si ce mai mica in anul 2000 (417 mm).
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Figura 5 - Evolutiile temperaturilor si precipitatiilor medii anuale, 1901 - 2016

CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Figura 6 - Cantitatea medie multianuala de precipitatii (mm), perioada 1961-2016

PRECIPITATII EXTREME
Incepand cu anul 1901, Romania a inregistrat in fiecare deceniu unul pana la patru ani extrem de secetosi / ploiosi,
dar un numar tot mai mare de secete a fost inregistrat dupa anul 1981.
Se remarca tendinte ascendente ale cantitatii sezoniere de precipitatii, toamna, in mare parte pe teritoriul Romaniei.
In perioadele de vara, iarna si primavara se remarca tendintele descendente ale cantitatii sezoniere de precipitatii, in
zonele montane si in partea de sud si est a Romaniei.
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Figura 7 - Tendintele precipitatiilor maxime zilnice / anotimpuri, 1961 - 2013

Nota: Tendintele semnificative de crestere scadere sunt simbolizate prin triunghiuri rosii/albastre.
Se remarca tendinte ascendente ale cantitatii sezoniere de precipitatii, toamna, in mare parte pe teritoriul Romaniei.
In perioadele de vara, iarna si primavara se remarca tendintele descendente ale cantitatii sezoniere de precipitatii.
Figura 8 – Diferenţa dintre cantitatea medie multianuală de precipitaţii (în %) în intervalul 2001-2030 şi normala climatologică
standard (1961-1990)
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Pentru cazul proiecțiilor viitoare ale precipitațiilor extreme sugerează pentru mijlocul secolului (2021-2050),
comparativ cu perioada de referință (1971-2000), o creștere a frecvenței de apariție a episoadelor cu precipitații care
depășesc în 24 de ore cantitatea de 20 l/m2. Creșterea acoperă preconizata acopera majoritatea regiunilor României.
Creșterea numărului de zile cu episoade extreme de precipitații este mai mare în zone de deal și munte și în
apropierea coastei Mării Negre, comparativ cu cele de câmpie.
Vanturile
In ceea ce priveste viteza medie a vantului, scenariile realizate de ANM sugerează modificări de mică magnitudine a
vitezei vântului la 10 m/s pentru perioada 2071-2100 față de perioada de referință 1971-2000. Astfel, rezultatele
modelor climatice regionale sugerează o creștere a vitezei vântului de ordinul a 1 m/s în zonele extracarpatice ale
României precum și în cea mai mare parte a bazinului Mării Negre, însoțită de o ușoară scădere (-0,5m/s) în zona
Munților Carpați și Transilvania, dar și în estul și, izolat, în sudul Mării Negre. Configurațiile observate ale vitezei
medii a vântului pentru intervalul 1961-2013 indică o tendință generală de scădere a vitezei vântului pe teritoriul
României.
Modelarile efectuate in ceea ce priveste evolutia vanturilor extreme sugerează pentru perioada 2071-2100,
comparativ cu perioada de referință 1971-2000, o ușoară creștere a frecvenței de apariție a vânturilor puternice (cu
viteze mai mari de 10 m/s). Deși magnitudinea acestor schimbări este mică (sub 2%), în zonele carpatice și
intracarpatice în special ele indică o probabilitate mai ridicată de apariție a evenimentelor de vreme asociate cu vânt
puternic pe fondul scăderii vitezei medii a vântului; de asemenea, se preconizeaza o creștere a frecvenței de apariție
a vânturilor puternice in zona litorală a României, respectiv sub-bazinul vestic al Mării Negre cu 2-4%.
Seceta. Fenomene de aridizare/deşertificare
Având în vedere problemele relevante la nivel european privind seceta si deficitul de apă, în cadrul Raportului tehnic
al Comisiei Europene privind dezvoltarea, implementarea şi integrarea aspectelor privind seceta, pentru prima
perioadă de planificare (2009-2015), se subliniază că integrarea şi corelarea managementului secetei cu Planurile de
management ale bazinelor/spaţiilor hidrografice rămâne limitată. Principalele probleme constau în punerea în
aplicare a tuturor elementelor cheie legate de indicatori şi praguri de instituire a secetei, cerinţele ecosistemelor în
condiţii de secetă (conform cerinţelor art. 4.6 DCA), evaluarea impactului prelevărilor de apă asupra stării apelor şi
analiza economică a utilizării apelor (conform cerinţelor art. 5 DCA), stabilirea politicilor de preţuri pentru stimularea
utilizării eficiente a apei asociate cu lipsa apei şi seceta (conform cerinţelor art. 9 DCA).
În ceea ce priveşte fenomenul de secetă în condiţii naturale, în prezent zonele expuse la secetă în România sunt
zona de sud a ţării şi zona Dobrogei, cu risc accentuat faţă de fenomenul de secetă, şi o parte din Podişul Central
Moldovenesc (cu risc faţă de fenomenul de secetă). Riscul a fost stabilit pe baza cuantificării caracteristicilor secetei,
frecvenţei, duratei, extinderea şi intensitatea secetelor.
În România, zonele afectate de secetă s-au extins în ultimele decenii iar cele mai afectate zone sunt cele situate în
sudul şi sud-estul României. În ultimii 30 de ani în întreaga ţară, se resimt efectele unor perioade secetoase din ce în
ce mai dese şi mai extinse în timp şi spaţiu. Producerea unor fenomene meteo-hidrologice extreme, cum sunt
secetele, are ca efect pierderi economice semnificative în toate sectoarele de activitate (agricultură, transport,
furnizarea energiei, managementul apei etc.), iar modelele climatice globale indică faptul că frecvenţa şi intensitatea
acestor evenimente vor creşte. In perioada următoare se vor extinde suprafeţele agricole cu deficite de precipitaţii şi
va creşte intensitatea fenomenului de secetă pedologică în sudul, sud-estul si estul ţării. Dată fiind tendinţa crescută
de secetă mai frecventă şi mai intensă, există probabilitatea unei aridităţi tot mai mari a solului, care, combinată cu
vânturi calde, va accentua riscul de eroziune eoliană şi degradare a solului în special în regiunile sudice, sud estice
şi estice ale României. Acest fenomen include riscul de deşertificare, marginalizare şi abandonare a terenurilor
agricole în regiunile unde solurile sunt mai uşoare şi mai vulnerabile la eroziune.
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Figura 9 – Zonele afectate de secetă de pe teritoriul România
Seceta hidrologică poate fi identificată ca fiind perioada cu cele mai mici debite ale râurilor, care se manifestă prin
reducerea precipitaţiilor şi drept urmare scăderea disponibilului de apă faţă de valorile normale. Seceta hidrologică ia
în considerare persistenţa debitelor mici, a volumelor mici de apă din lacurile de acumulare, a nivelurilor scăzute a
apelor subterane din ultimele luni sau ani. Deşi seceta hidrologică este un fenomen natural, ea poate fi accentuată ca
urmare a activităţilor umane. De regulă, seceta hidrologică este în strânsă legătură cu seceta meteorologică între
care există o relaţie directă. Valorile tendinţelor de secetă hidrologică, determinate pe baza indicelui Palmer (IPSS şi
IPSH), pentru intervalul de timp 1961-2012, în România, sugerează existenţa unei tendinţe de secetă de la moderată
la extremă pe areale din vestul extrem, Câmpia Română, Bărăgan şi nordul Dobrogei şi a unei tendinţe spre
excedent (surplus de apă) de la moderat la extrem al resurselor de apă în regiuni din nord-vestul României şi sudul
Dobrogei, mai ales în vestul extrem şi sud-vestul României.
Pe baza scenariilor climatice previzibile pentru perioadele 2011-2040 şi 2021-2050 şi efectele cuantificabile asupra
temperaturii medii multianuale şi precipitaţiilor medii multianuale în România, bazinele hidrografice identificate ca
fiind supuse, în mod frecvent, fenomenului de secetă hidrologică, atât în prezent cât şi în viitor luând în considerare
efectele schimbărilor climatice, sunt cele care se află pe teritoriul Administraţiilor Bazinale de Apă Jiu, Olt, Argeş –
Vedea, Ialomiţa-Buzău, Siret, Prut – Bârlad şi Dobrogea – Litoral.
În România, în cadrul Strategiei naţionale privind reducerea efectelor secetei, prevenirea şi combaterea degradării
terenurilor şi deşertificării, pe termen scurt, mediu şi lung sunt menţionate măsuri care să permită gestionarea
situaţiilor de urgenţă generate de secetă hidrologică. Scopul general al Strategiei este de a indica acţiunile de
întreprins pe termen scurt, mediu şi lung, pentru a reduce vulnerabilitatea comunităţilor locale, ecosistemelor naturale
şi a activităţilor socio-economice şi de a diminua efectele de ordin social, economic şi de mediu ale acestora.
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Figura 10 – Prognoze privind intensitatea fenomenului de secetă pedologică (2010 -2080)
Biodiversitatea
În ceea ce priveşte biodiversitatea, factorii de mediu nu acţionează izolat, ci în strânsă legătură unul cu celălalt şi se
cumulează cu alte presiuni cum sunt degradarea habitatelor şi pierderea de specii autohtone sau introducerea de
specii exotice. Se poate observa că factorii care controlează stabilitatea şi evoluţia biodiversităţii acţionează în
sinergie cu schimbările climatice şi conduc la creşterea presiunii asupra speciilor spontane.
Oscilaţiile faţă de mediile multianuale de temperatură la nivel anual, sezonier şi diurn duc la apariţia stresului pentru
speciile native şi afectează rezistenţa acestora în relaţie cu speciile invazive. Perturbările generate de incendii,
inundaţii, furtuni, valuri de căldură şi secete, ca şi rezultat direct al schimbărilor climatice, favorizează răspândirea
speciilor invazive sau a celor cu valenţe naturale reduse. Creşterea cantităţilor de CO2 eliberate în atmosferă
defavorizează, în acelaşi timp, flora şi fauna spontană dar şi elementele adventive şi invazive. Alte aspecte privind
influenţa schimbărilor climatice asupra speciilor de plante pot fi cele legate de înflorirea şi fructificarea timpurie sau
târzie a unor taxoni ca rezultat al perturbărilor de temperatură şi umiditate, atât la nivelul atmosferei cât şi la nivelul
solului. Aceste pertubări pot afecta, în consecinţă, şi fauna legată trofic de anumite specii vegetale dar şi producţia
agricolă.
În afară de afectarea habitatelor, schimbările climatice produc schimbări în comportamentul speciilor (de exemplu,
perioade de reproducere mai timpurii la unele specii), schimbări în fiziologia speciilor (de exemplu, modificarea
raportului între sexe la pui, datorită temperaturilor mai ridicate din perioada de incubație) sau chiar modificări
genetice (hibridizarea).
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
3. EVALUAREA IMPACTULUI DIN PERSPECTIVA SCHIMBARILOR CLIMATICE
Conform Ghidului emis de Directoratul General pentru Politici Climatice (DG Clima), evaluarea proiectului din
perspectiva schimbarilor climatice are la baza parcurgerea urmatoarelor etape:
1. Analiza senzitivitatii proiectului la factorii climatici;
2. Evaluarea expunerii proiectului la riscurile climatice;
3. Analiza vulnerabilitatii proiectului;
4. Analiza de risc;
5. Identificarea optiunilor de adaptare;
6. Evaluarea optiunilor de adaptare;
7. Integrarea optiunilor de adaptare.
Astfel, in proiectarea infrastructurii de apa si apa uzata s-a avut in vedere cresterea rezilientei la schimbarile
climatice, justificand selectarea surselor de apa si a fluxului tehnologic al statiilor de tratare si epurare. Solutiile
tehnice alese au avut in vedere alegerea unor procese de tratare si epurare performante, cu un consum energetic
redus.
Impactul schimbarilor climatice a fost analizat din doua perspective diferite, respectiv:
 Impactul evolutiei schimbarilor climatice si a fenomenelor extreme actuale si viitoare asupra investitilor
propuse a se realiza prin proiect. Pentru fiecare impact identificat, specific, s-au propus masuri de adaptare
cu scopul preveniri si/sau reducerii impactului;
 Impactul investitiilor propuse a se realiza prin proiect asupra parametrilor climatici, respectiv generarea
gazelor cu efect de sera (GES). Pentru determinarea GES au fost luate in considerare:
 emisiile directe generate de implementarea proiectului si anume emisiile provenite din procesul de
tratare a apei uzate si de la gestionarea namolului in incinta statiilor de epurare a apelor uzate. In
analiza au fost luate in calcule emisiile incrementale, avand in vedere cresterea gradului de
racordare la retelele de canalizare, debitul suplimentar de apa uzata tratata in SEAU si cantitatea
de namol aferenta rezultata de la epurarea apelor uzate
 emisii indirecte, respectiv emisii de CO2 provenite de la transportul si eliminarea/valorificarea
namolului si din consumul de energie electrica.
3.1. CONDITII DE CLIMA IN ARIA DE PROIECT - SITUATIA CURENTA SI SCENARII PRIVIND SCHIMBARILE
CLIMATICE VIITOARE
Clima reprezintă regimul multianual al vremii, determinat de interacţiunea dintre factorii radiativi, circulaţia generală a
atmosferei şi complexul condiţiilor fizico-geografici.
Clima
Teritoriul judetului Neamt apartine in proportii aproximativ egale sectorului cu clima de munte (partea de vest) si celui
cu clima temperat continentala - tinutul climei de dealuri, districtul Subcarpatilor estici si partial Podisului Central
Moldovenesc (jumatatea de est).
Caracteristicile climei sunt determinate de particularitatile circulatiei atmosferice, de altitudine, de formele si
fragmentarea reliefului, dar si de suprafetele lacustre ale amenajarii hidroenergetice a râului Bistrita. Efectul de
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
“baraj” al Carpatilor Orientali se manifesta în tot cursul anului, în conditiile advectiei dinspre vest a maselor de aer
caracteristice latitudinilor medii.
Regimul climatic are un caracter mai continental în estul judetului – aer mai uscat si timp în general mai senin.
Influenta “barajului” muntos al Carpatilor se resimte în special în anumite faze tipice de iarna, când au loc invazii de
aer rece, arctic continental. Muntii deviaza înaintarea spre vest a acestor mase de aer, determinând geruri intense în
conditiile existentei unor depresiuni barice adânci deasupra Marii Negre si Marii Mediterane.
Asemenea situatii dau nastere viscolelor violente – zona estica a judetului. În cazul maselor de aer instabile,
ascensiunea fortata (dinamica) a aerului umed pe versantii estici, prin încalzirea adiabatica, produce efecte de foen
în masivul Ceahlau spre valea Bistritei si în depresiunile subcarpatice Neamt si Cracau-Bistrita.
Regimul precipitatiilor
Datele anuale indică o tendinţă crescătoare a cantităţilor de precipitaţii acestea nefiind însă semnificative. Din punct
de vedere sezonier, vara şi toamna tendinţa cantităţilor de precipitaţii este crescătoare, iar cea mai importantă
scădere a cantităţilor de precipitaţii a avut loc iarna şi primăvara.
Cantităţile extreme de precipitaţii generează, de obicei, evenimente hidrologice extreme precum inundaţiile sau
secetele, fenomene care au un impact profund asupra mediului.
Creşterea frecvenţei, cât şi a intensităţii cantităţilor de precipitaţii căzute în intervale scurte de timp poate fi atribuită
încălzirii globale, care contribuie la creşterea evaporaţiei apei de pe suprafaţa terestră şi la creşterea cantităţilor de
precipitaţii.
Din analiza a cantităţilor anuale de precipitaţii în judeţ, se remarca o creştere de la est la vest, de la 490 mm în zona
Roman la 742 mm la Toaca. Valorile cresc deci pe măsura creşterii altitudinii, gradientul pluviometric vertical fiind
cuprins între 8 şi 22 mm/100 m. Nu lipsesc excepţiile de la regulă: zona Ceahlău sat – Grinţieş – Farcaşa – Borca
are un gradient pluviometric negativ. La fel zona Fântânele faţă de Toaca. Determinată de altitudine, zona de
precipitaţii maxime este cuprinsă între 1300 – 1800 m. De regulă, maximul de precipitaţii se înregistrează în luna
iunie iar minimul în lunile ianuarie – februarie. În zona montană minimul se înregistrează în octombrie.
Cele mai mari cantitati de precipitatii cad vara, între 38 si 46% din totalul anual, iar cele mai mici iarna, între 9 si 18%
din totalul anual. Anual, numarul zilelor de ploaie este cuprins între 90 si 107, exceptând zona montana. În aceasta
zona se mareste numarul zilelor cu precipitatii solide – la Toaca, spre exemplu, se înregistreaza peste 106 zile cu
ninsoare.
Regimul termic
În contextul general al modificărilor climatice, se consideră că unii dintre cei mai sensibili parametri climatici sunt
temperaturile extreme. În ultimii 50 de ani temperatura medie anuală a crescut în regiunea de nord - est a României
cu 0,16 – 0,33°C/deceniu. Creşterea valorilor temperaturii aerului nu a fost egală pe parcursul unui an. Cea mai
mare creştere a temperaturii aerului s-a înregistrat în anotimpul de vară (0,18 – 0,49°C/ deceniu) temperaturile din
lunile de vară au crescut mai mult pe perioada din zi cu iluminare solară decât pe perioada nopţii, de asemenea, o
încălzire accentuată s-a înregistrat şi în anotimpul de iarnă (0,01 – 0,66°C/ deceniu), numărul de nopţi geroase a
înregistrat pante descrescătoare semnificative din punct de vedere statistic numai în nord-estul României, în timp ce
în restul regiunilor extracarpatice acestea au fost nesemnificative sau au avut tendinţă staţionară. Pentru anotimpul
de primăvară a fost înregistrată o încălzire moderată cu valori cuprinse între 0,10 – 0,39°C/ deceniu. Contrar
creşterilor generalizate ale temperaturilor din anotimpurile de vară, iarnă şi primăvară, în anotimpul de toamnă
tendinţele au fost, staţionare sau uşor negative.
O scurtă analiză pune în evidenţă variaţia regimului termic în funcţie de relief şi de circulaţia maselor de aer pe
anotimpuri. Temperatura medie anuală creşte, de la 0,7o C la Ceahlău Toaca, până la 8,8o C la Piatra Neamţ.
Jumatatea estica a judetului are valori termice cuprinse între 8,2 si 8,8° C. Apoi temperatura descreste spre zona
montana, o fâsie relativ îngusta cu valori medii anuale cuprinse între 7 si 8°C, urmata de o zona orientata nord-sud,
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
în vaile Bistritei, Bicazului si Tarcaului, cu valori medii anuale cuprinse între 6 si 7° C si, în sfârsit, zona montana în
care temperaturile medii anuale coboara de la 6° pâna la 0,7° C la Toaca.
Luna cea mai friguroasa este ianuarie (între -3,4° C la Piatra Neamt si -8,7° C la Toaca) iar cea mai calduroasa, iulie
(între 8,9° C la Toaca si 19,3° C la Roman).
Pe anotimpuri temperaturile medii oscileaza astfel:
 primavara între 8,9° C la Roman si -0,5° C la Toaca,
 vara între 19,3° C la Roman si 8,9° C la Toaca,
 toamna între 9,6° C la Piatra Neamt si 2,1° C la Toaca si
 iarna între -3,4°C la Piatra Neamt si -8,7° C la Toaca.
Exceptând zona de munte, anual în judet se înregistreaza cca. 270 zile cu temperaturi medii > 0° C, 220 zile cu
temperaturi >5° C, 170 zile cu temperaturi >10° C, 115 zile cu temperaturi >15° C, 68 zile cu temperaturi >18°C si
23 zile cu temperaturi medii >20° C.
O alta caracteristica a judetului o reprezinta si producerea precipitatiilor sub forma de ploaie în cantitati mari în
intervale scurte de timp (peste 60 l/mp în 30 – 60 minute).
Fenomene meteorologice extreme
La altitudini medii, sistemele atmosferice de joasă presiune sunt responsabile pentru producerea fenomenelor
meteorologice extreme, care însă nu se manifestă cu violenţă deosebită.
Nu s-au inregistrat pe teritoriul judetului Neamt tornade, insa furtuni insotite de intensificari puternice ale vantului sunt
fenomene care se produc in fiecare an, mai ales in lunile iulie si august dupa perioade de temperaturi foarte
ridicate(peste 30oC). Jumatatea estica a judetului reprezinta zona unde se produc frecvent astfel de fenomene.
Rezultatul acestui fenomen îl reprezinta producerea inundatiilor ca urmare a cresetrii bruste a debitelor pe torenti sau
pe principalele cursuri de apa. Localitatile din zona montana aflata în jumatatea vestica a judetului sunt cele mai
expuse acestui fenomen.
În contextul încălzirii globale, modificările regimului climatic din România si respectiv in aria proiectului sunt modulate
de către condițiile regionale.
În contextul general al modificărilor climatice se consideră că unii dintre cei mai sensibili parametri climatici sunt
temperaturile extreme.
si chiar secolele viitoare; pentru aceasta s-au folosit o serie intreaga de modele matematice complexe. Analiza
rezultatelor ansamblurilor experimentelor numerice CMIP3 realizate cu modele climatice globale arată pentru
România o creștere progresivă a temperaturii medii a aerului pe parcursul secolului XXI, în toate anotimpurile, dar
mai pronunțată în sezonul de vară și iarnă. Diferentele legate de scenariu sunt relativ mici pentru primele decenii ale
secolului XXI, dar spre sfarsitul secolului XXI sunt asteptate diferente mai mari in ceea ce priveste clima. In ceea ce
priveste temperatura medie pentru Romania, scenariul moderat arata o crestere de 3°C pana la 4 °C pentru lunile de
vara in intervalul 2061-2090, comparativ cu intervalul 1961-1990. In figura de mai jos se exemplifica aceasta
prognoza cu evolutiile in cazul temperaturii lunii august, pana la finele secolului XXI.
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Figura 11 - Evolutiile in cazul temperaturilor lunii august, mediate pentru teritoriul Romaniei (in 0C), pentru 16 modele climatice si
pentru media ansamblului (cu negru)
A fost reprezentata tendinta in cazul mediei multimodel (cu linie rosie). (scenariul utilizat este A1B. Au fost folosite mediile
ansamblului a 17 modele climatice extrase din baza de date CMIP3 sursa: http://www.meteoromania.ro/anm2/clima/ )
Figura 12 - Ciclul sezonier al temperaturilor corespunzǎtoare intervalelor 1961-1990 (albastru), 2001-2030 (roşu), 2031-2060
(portocaliu) şi 2061-2090 (verde) în cazul mediei pentru teritoriul României (în º C).
Scenariul utilizat este A1B. Au fost folosite mediile ansamblului a 17 modele climatice extrase din baza de date CMIP3
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Figura 13 - Cresterea medie estimata a temperaturii pentru 2001-2030 (˚C)

(interval de referinta – 1961-1990) in conditiile scenariului A1B.
S-au folosit rezultatele unui ansamblu de 11 experimente climatice 11 modele regionale realizate in proiectul FP7 ENSEMBLE.
In contextul general al incalzirii globale, in Romania se asteapta o crestere a temperaturii medii anuale fata de
perioada 1980-1990, similara intregului spatiu european, existand diferente mici intre rezultatele modelelor, in ceea
ce priveste primele decenii ale secolului XXI, si mai mari in ceea ce priveste sfarsitul secolului:
• intre 0,5°C si 1,5°C, pentru perioada 2020-2029;
• intre 2,0°C si 5,0°C, pentru perioada 2090-2099.
Figura 14 - Cresterea medie prognozata a temperaturii aerului iarna (in tente de culoare, in °C) in intervalul 2021 – 2050 fata de
intervalul 1971-2000
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Figura 15- Cresterea medie a temperaturii aerului vara (in tente de culoare, in °C) in intervalul 2070-2099 fata de intervalul 1971-
2000
Toate scenariile analizate releva cresterea temperaturii medii anuale in Romania, in mod particular in partea de sud a
tarii, insa din punct de vedere al sezonalitatii acestei cresteri se observa urmatoarele:
- cea mai mare crestere se preconizeaza vara si, apoi, iarna si semnificativ mai mica in lunile octombrie si
noiembrie;
- iarna, cresterile sunt mai mari in regiunile extracarpatice ce inconjoara pe la est si sud lantul muntos, in timp ce
vara, cele mai mari valori sunt situate in extremitatea sudica a tarii.
Conform studiului ADER, se estimează o creștere a temperaturii medii a aerului în perioada 2011-2040 cu până la
1,3ºC în zonele din estul și sudul țării față de perioada actuală, precum și scăderea cantităților medii de precipitații în
partea de sud și sud-est a României (cu până la 10%).
În intervalul 2061-2090, creșterile temperaturii medii sunt de aproximativ 3…4ºC în lunile de vară comparativ cu
intervalul 1961-1990.
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Figura 16 – Modificări privind temperatura medie multianuală a aerului (ºC) în România – judet Neamt
(2011-2040 vs. 1961-1990)
Modificarile sunt calculate utilizand 9 rulări cu 9 modele climatice regionale. Rezultatele modelelor climatice sunt preluate din
Proiectul FP6 Ensembles
Pentru aria proiectului prognozele indica o crestere insemnata a mediei temperaturilor anuale, respectiv in intervalele
de variabilitate de 1,230C – 1,250C , 1,260C – 1,280C, 1,290C – 1,310C si >1,310C .
Din punct de vedere al distributiei pe anotimpuri, tendintele inregistrate ale temperaturilor mediii sunt prezentate in
figura de mai jos.
Figura 17 - Tendintele temperaturii medii / anotimpuri, 1961 - 2013

Nota: Tendintele semnificative de crestere sunt simbolizate prin triunghiuri rosii.
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Se poate constata ca in judetul Neamt cresterile temperaturilor medii s-au inregistrat in sezoanele iarna - primavara –
vara.
Valurile de caldura din timpul verii indica o tendinta ascendenta semnificativa pe intreaga tara, cu diferente
semnificative intre regiunile tarii in ceea ce priveste frecventa si durata temperaturilor foarte ridicate din timpul iernii si
a temperaturilor foarte ridicate din timpul verii.
In aria de proiect, numarul de zile de inghet din an, cu temperatura maxima sub 0°C si al zilelor care fac parte
dintr-un val de frig se mentin la un nivel relativ constant. Tendinta de crestere se remarca pregnant referitor la
numarul de zile din an care fac parte dintr-un val de caldura.
Tendintele viitoare ale numarului de zile cu temperatura minima mai mare de 20°C (indicele noptilor tropicale),
conform configuratiei spatiale a mediei ansamblului format din 4 modele regionale (CLM, WRF, RACMO si RCA4)
indica o crestere pe tot teritoriul Romaniei.
Figura 18 - Diferente in numarul de zile pe an cu temperatura minima mai mare de 20°C (indicele noptilor tropicale) in intervalul
2021-2050 fata de intervalul 1971-2000
Din figura de mai sus se poate constata o crestere, in aria de proiect, cu 6 - 9 nopti tropicale pe an, fata de intervalul
de referinta –1971-2000
Sub aspectul precipitațiilor, semnalul schimbării climatice evidențiat de datele CMIP3 mediate pe suprafața teritoriului
României indică o reducere de 24% și respectiv, 20% a cantităților de precipitații din sezonul de vară, în intervalul
2061-2090, comparativ cu intervalul de referință 1961- 1990 (Raport intern al Administrației Naționale de
Meteorologie, 2012). Proiecțiile indică, de asemenea faptul că, modificările temperaturilor şi precipitatiilor medii se
produc împreună cu modificări în statistica producerii fenomenelor extreme. Estimările bazate pe proiecțiile analizate
arată că, pe intervale mai îndepărtate (2041-2070 şi 2071-2100), creșterea temperaturii aerului va continua să se
acentueze (de ex. veri mai calde, cu valuri de căldură mai frecvente și mai persistente), iar reducerea cantităților de
precipitații se va extinde în majoritatea regiunilor țării, îndeosebi în sezonul cald. Diminuarea precipitațiilor pare să fie
mai pronunțată în regiunile din sudul și sud-estul României (Raport intern al Administrației Naționale de
Meteorologie, 2012).
In cazul precipitatiilor, numarul mediu anual de zile cu precipitatii abundente (>20mm) creste mai ales in zonele de
munte. Proiectiile analizate indica insa o reducere a cantitatii de precipitatii vara.
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Figura 19 - Ciclul sezonier al precipitaţiilor pentru corespunzǎtoare intervalelor 1961-1990 (albastru), 2001-2030 (roşu), 2031-
2060 (portocaliu) şi 2061-2090 (verde) în cazul mediei lunare, mediatǎ pentru teritoriul României, a ratei zilnice a cantitatii de
precipitatii (în mm).
Scenariul utilizat este A1B. Cu negru s-a reprezentat ciclul sezonier al ratei zilnice de precipitatii pentru teritoriul României,
calculat din datele de observaţie la staţiile meteorologice. Au fost folosite mediile ansamblului a 17 modele climatice extrase din
baza de date CMIP3
Figura 20 - Schimbarea în cantitatea anualǎ de precipitaţii estimatǎ pentru 2001-2030 (în %) (interval de referinta – 1961-1990)
în conditiile scenariului A1B.
S-au folosit rezultatele unui ansamblu de 11 experimente climatice cu modele regionale realizate in proiectul FP6 ENSEMBLE
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Figura 21 - Schimbarea in cantitatea anuala de precipitatii vara (in %) in perioada 2021-2050 fata de intervalul de referinta
1971-2000
Sursa: Administratia Nationala de Meterologie
In aria proiectului, se remarca mentinerea cantitatilor previzionate de precipitatii din timpul verii cu 0% - 10% in
perioada 2021-2050 fata de intervalul de referinta 1971-2000.
Figura 22 – Modificări (%) privind precipitațiile medii multianuale (mm) în România – judet Neamt (2011-2040 vs. 1961-1990)
Modificarile sunt calculate utilizand 9 rulări cu 9 modele climatice regionale. Rezultatele modelelor climatice sunt preluate din
Proiectul FP6 Ensembles
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
La nivelul anilor 2011- 2040, se identifica in aria de proiect o tendinta de scadere a cantitatilor de precipitatii, in
special in zonele vestice, in intervalul -3,9 - - 2%, respectiv -1,9 – 0% in zonele nordice si estice.
Pentru cazul proiectiilor viitoare ale precipitatiilor extreme, analiza rezultatelor a 4 experimente numerice cu modelele
regionale CLM, WRF, RACMO si RCA4 sugereaza pentru mijlocul secolului (2021-2050), comparativ cu perioada de
referinta (1971-2000), o crestere a frecventei de aparitie a episoadelor cu precipitatii care depasesc in 24 de ore
cantitatea de 20 l/m2.
Cresterea numarului de zile cu episoade extreme de precipitatii este mai mare in zone de deal si munte si in
apropierea coastei Marii Negre, comparativ cu cele de campie, in toate cele patru modele analizate.
Figura 23 - Schimbarea in numarul mediu de zile pe an cu precipitatii care depasesc 20 l/m 2 in intervalul 2021-2050 fata de
intervalul 1971-2000
Sursa: Administratia Nationala de Meterologie
La nivelul ariei de proiect, in perioada 2021-2050 se pot inregistra modificari ale numarului de zile cu precipitatii
extreme care sa depasesca 20 l/m2 – cresterea cu 0.9 – 1.5 zile.
Emisii GES
Conform „Romania’s Sixth National Communication on Climate Change and First Biennial Report” din anul 2013
transmis la Secretariatul UNFCCC, emisiile cumulate de GES (exprimate in Gg CO2 eq) pe teritoriul Romaniei au
inregistrat pana in 2011 tendintele sectoriale din figura de mai jos. Dupa cum se vede din figura de mai jos, sectorul
cu cea mai mare pondere este cel energetic cu 69,97%, urmat de agricultura cu 15,35% si procese industriale cu
10,22%.
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Figura 24 - Tendinte ale emisiilor GES pe sectoare de activitate
In ceea ce priveste emisiile de GES, CO2 are o pondere de cca 75%, la care combustibilii fosili si procesele
industriale contribuie cu 78%. Emisiile antropice de CO2 cumulate pana in 2011 au ajuns la 2040 ± 310 Gt, din care
40% (880 ± 35 Gt) sunt retinute in atmosfera, cca 30% de oceanul planetar, iar restul – in zona de uscat, vegetatie si
sol, pe fondul unor procese cumulative si puternic inertiale (sau cvasi-ireversibile) si de acidifiere la scara sistemului
terestru. Astfel, nu mai sunt indoieli in privinta existentei si a cauzalitatii schimbarilor climatice, ca proces ireversibil la
o scara chiar milenara, singura problema fiind pragul asumat. Tinta generala a fost de a-l mentine sub +2°C fata de
perioada preindustriala, prin aplicarea unor politici consecvente de durata pentru o reducere severa a emisiilor,
impreuna cu managementul riscurilor la procese ireversibile si mutatii in sistemul terestru. Limitarea emisiilor poate fi
realizata prin politici financiare de descurajare, tehnologii, surse alternative, dispozitive de captare si stocare CO2,
operatii ‘clean coal’, etc., dar si prin incurajarea practicilor de folosire a terenurilor favorabile retinerii bioxidului de
carbon in cuvertura vegetala si sol (impadurire/extindere acoperire cu padure, parcele naturale sau culturi fara
operatii agricole), masuri care implica toate sectoarele de activitate si care pot fi combinate optim in functie de
particularitatile la scara locala. Contributia Romaniei la emisiile globale este nesemnificativa, numai 0,3% din emisiile
de gaze cu efect de sera ale lumii si mai putin de 3% din emisiile totale ale tarilor UE. Cu toate acestea Romania a
fost prima tara care a ratificat Protocolul de la Kyoto (KP) si si-a redus emisiile de GES cu aproximativ 50% pana la
sfarsitul primei perioade de angajament sub KP, 2008-2012.
3.2. METODOLOGIA DE EVALUARE IN CONTEXTUL SCHIMBARILOR CLIMATICE
Studiul privind identificarea unor masuri pentru atenuarea influentelor negative asupra sistemelor de apa si apa uzata
din aria de operare a OR are la baza ghidul elaborat de catre Directoratul General pentru Politici Climatice (DG
Clima) din cadrul Comisiei Europene - „Guidelines for Project Managers: Making vulnerable investments climate
resilient”, cerintele acestuia fiind aplicate pentru „Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată
din judeţul Neamţ în perioada 2014-2020”, in functie de relevanta si datele disponibile.
Conform ghidului, in cadrul evaluarii proiectului din punct de vedere a schimbarilor climatice, au fost parcurse
urmatoarele etape:
1. Analiza senzitivitatii proiectului la factorii climatici;
2. Evaluarea expunerii proiectului la riscurile climatice;
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
3. Analiza vulnerabilitatii proiectului;

4. Analiza de risc
5. Identificarea optiunilor de adaptare
6. Evaluarea optiunilor de adaptare
7. Integrarea optiunilor de adaptare.
Conform Raportului Global de Evaluare a Schimbărilor Climatice (AR5) pregătit de către IPCC (Intergovernmental
Panel on Climate Change) prezintă în mod cuprinzător ultimele rezultate şi observaţii ştiinţifice cu privire la cauzele
schimbărilor climatice şi la impactul pe termen scurt, mediu şi lung al acestora (http://www.ipcc.ch). Astfel, in pofida
tuturor eforturilor globale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, temperatura medie globală va continua să
crească în perioada următoare, fiind necesare măsuri cât mai urgente de adaptare la efectele schimbărilor climatice.
În ceea ce priveşte impactul schimbărilor climatice asupra sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, au fost
identificate 2 aspecte majore:
 Iernile mai calde şi mai scurte conduc la scăderea volumul de zapadă sezonieră şi la topirea timpurie a
zăpezii şi în ritm crescut;
 Verile cu temperaturi extreme şi secetoase generează reducerea cantitativă şi calitativă a resurselor de apă si
creşterea cererii de apă.
Excesul de apă (inundaţii) are ca efect creşterea rapidă a cantităţii suspensiilor în sursa de apă, cu consecinţe
asupra procesului de tratare; de asemenea, apar probleme datorită lipsei capacităţii de preluare a reţelei de
canalizare, precum şi afectarea procesului de epurare.
Creşterea nivelului de risc asociat schimbărilor climatice conduce la următoarele efecte:
 In sistemele de alimentare cu apă:
- afectarea nivelului de calitate;
- creşterea incidenţei îmbolnăvirilor;
- costuri de operare neprevăzute.
 In sistemele de canalizare/epurare:
- inundarea proprietăţilor;
- creşterea concentraţiilor poluanţilor;
- acumularea gazelor rezultate din fermentare în conducte;
- influenţa ploilor de scurtă durată cu intensitate mare.
1. Analiza de senzitivitate
Senzitivitatea proiectului in studiul de fata a fost determinata pe baza contextului actual si prognozat al schimbarilor
climatice si efectelor primare si secundare (hazarde) ale acestora. Data fiind extinderea proiectului, au fost
identificate variabilele relevante pentru intreg judetul Neamt.
Senzitivitatea optiunilor alese in raport cu schimbarile climatice si efectele adverse ale acestora s-a facut separat, in
functie de temele cheie care cuprind principalele componente ale unui sistem de alimentare cu apa si canalizare,
considerate astfel:
 Intrari: materii prime, materiale, apa, resurse umane, energie;
 Bunuri: facilitati si instalatii de tratare, retele de distributie;
 Procese: reabilitarea si extinderea sistemelor de canalizare, statii de epurare ape uzate;
 Iesiri: calitatea apei epurate, deversate in emisar;
 Interdependente: cresteri economice viitoare, turism.
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Pentru evaluarea senzitivitatii proiectului la schimbarile climatice s-a acordat un scor, conform clasificarii de mai jos,
rezultand astfel matricea de evaluare a senzitivitatii.
Tabel 1 – Matricea de evaluare a senzitivitatii

Risc 0 Nu exista impact asupra componentelor proiectului
Senzitivitate scazuta Schimbarile climatice/Hazardele nu au impact asupra componentelor proiectului (sistemul poate fi
afectat negativ de riscurileclimatice cu impact minim)
Senzitivitate medie Schimbarile climatice/Hazardele pot avea impact usor asupra componentelor proiectului (sistemul va fi
afectat (ex.intreruperi ale alimentarii cu energie electrica), incidente de poluare minore
Senzitivitate ridicata Schimbarile climatice/Hazardele pot avea impact semnificativ asupra componentelor proiectului (sistem
de tratare nefunctional, conducte sparte, inundarea sistemului)
2. Evaluarea expunerii proiectului

Dupa identificarea si evaluarea punctelor sensibile ale componentelor proiectului, pasul urmator este evaluarea
expunerii proiectului la fenomenele date de efectele schimbarilor climatice in zonele in care vor fi amplasate.
Evaluarea expunerii se face conform tabelului de mai jos.
Tabel 2 – Scara de evaluare a expunerii lucrarilor propuse la schimbarile climatice si riscurilor asociate acestora
Expunere ridicata Expunere medie Expunere scazuta Expunere 0
Probabilitatea de aparitie a Probabilitatea de aparitie a Probabilitatea de aparitie a inundatiilor mai Nu exista hazarde
inundatiilor cu frecventa ridicata inundatiilor intre 1 la 75 ani mica de 1 la 100 ani, temperature ridicate in zona de
(mai mult de 1 la75 ani), si 1 la 100 ani, temperature inregistrate mai putin de 5 zile/an, cresterea amplasare a
temperaturi ridicate (mai mari ridicate inregistrate mai mult nivelului marii cu 20 cm, mai putin de 5 proiectului, atat in
de 300C) inregistrate mai mult de 5 zile/an, cresterea furtuni/an present cat nici
de 10 zile/ an, cresterea nivelului marii cu 20 – 50 preconizat (2040)
nivelului marii mai mult de 50 cm, 5 – 10 furtuni/an
cm, peste 10 furtuni/an
Avand in vedere extinderea proiectului si specificul acestuia, s-a tinut cont de faptul ca locații diferite pot fi expuse la
fenomene climatice diferite, precum și la frecvențe și intensități diferite. Prin urmare, au fost evaluate categoriile de
risc specifice proiectelor de alimentare cu apa si canalizare in raport cu expunerea acestora la efectele adverse ale
schimbarilor climatice in diferite zone și modului în care ar putea fi afectate.
In acest sens, au fost colectate date cu privire la conditiile de amplasare, variabilele climatice si pericolele aferente
cu sensibilitate medie spre ridicata. Evaluarea expunerii viitoare se face pentru componentele proiectului clasate ca
avand puncte sensibile sau expunere medie spre ridicata, pentru orizontul de proiectare respectiv 2040.
3. Analiza vulnerabilitatii
Vulnerabilitatea reprezinta rezultatul multiplicarii senzitivitatii proiectului cu probabilitatea de expunere la hazardele
climatice identificate.
Pentru evaluarea vulnerabilitatii pentru orizontul de proiectare 2040, se presupune ca punctele identificate ca fiind
sensibile raman constante in viitor, vulnerabilitatea proiectului calculandu-se pe baza aceleiasi formule redate
anterior. In acest caz, expunerea incorporeaza elementele viitoarelor schimbari climatice si posibilelor efecte adverse
ale acestora.
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
 Severitate
In functie de hazardele identificate in etapele anterioare, pentru aprecierea severitatii de expunere a lucrarilor
proiectate la acetea se utilizeaza scari de la 1 la 5, a caror semnificatii este redata in tabelul de mai jos.
Tabel 3 – Scara de evaluare a severitatii riscului
1 2 3 4 5
Nesemnificativ Minor Moderat Major Catastrofic
Semnificati Impact minim ce poate Eveniment care Eveniment serios Eveniment critic Dezastru ce poate
e fi diminuat prin afecteaza care necesita necesitand actiuni conduce la oprirea
activitati curente operarea normala actiuni deosebite, retelei sau a
a proiectului, suplimentare, rezultand in impact statiilor, producand
rezultand impact rezultand impact semnificativ, pagube
local temporar moderat disipat sau pe semnificative si
termen lung impact extins pe
termen lung.
 Probabilitate de aparitie
Probabilitatea de aparitie reprezinta probabilitatea ca un eveniment sa se produca in zona de amplasare a lucrarilor
propuse. Pentru a aprecia probabilitatea de aparitie a unui hazard identificat in etapa anterioara, se utilizeaza scari
de la 1 la 5, a caror semnificatii este redata in tabelul de mai jos.
Tabel 4 – Scara de evaluare a probabilitatii de expunere la risc

1 2 3 4 5
Rar Putin probabil Posibil Probabil Aproape sigur
Semnificatie Foarte putin Luand in considerare Incidentul a Incidentul este Incidentul este
probabil ca riscul practicile si aparut intr-o probabil sa apara foarte probabil sa
sa apara sau procedurile actuale, localitate similara sau 80%/an apara sau
5% /an acest incident este sau 50%/an probabilitate de 95%/an
probabilitate de putin probabil probabilitate de aparitie probabilitate de
aparitie saapara sau 20%/an aparitie aparitie
probabilitate de
aparitie
Sau
Semnificatie 5% sanse de 20% sanse de 50% sanse de 80% sanse de 95% sanse de
apartitie/an apartitie/an apartitie/an apartitie/an
apartitie/an
4. Evaluarea riscului
Analiza de risc prezentata constituie suport pentru procesul decizional si stabilirea unor masuri concrete, menite sa
duca la limitarea si diminuarea, pe cat posibil, a pericolelor la care pot fi expuse lucararile proiectate.
Conform Ghidului de adaptare la schimbarea climei si evaluarea riscului in macroregiunea Dunarii (SEERISK, 2014),
etapele metodologice ale unei analize de risc sunt:
- stabilirea contextului și identificarea riscului;
- elaborarea scenariilor cu determinarea probabilității de apariție a unui anumit pericol;
- evaluarea impactului acestui pericol specific asupra elementului selectat și supus riscului;
- definirea nivelurilor de risc/clasificarea riscului (cantitativă sau calitativă).
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
RISC
Riscul este evaluat, in cazul de fata, ca functie a probabilitatii de producere a unei pagube si a consecintelor
probabile/severitatea, fiind inteles astfel ca masura a marimii unei amenintari natural.
Pentru evaluarea severitatii si probabilitatii de aparitie a hazardelor in zona de amplasare a proiectului, s-a acordat
un scor conform clasificarii de mai jos, din care va rezulta scorul completat in matricea de evaluare a riscului.
In acest context, Riscul identificat are intelesul prezentat mai jos.
Probabilitate
1 2 3 4 5 Risc neglijabil
Severitate
1
Risc scazut
2
Risc mediu
3
Risc ridicat
4
Risc extrem
5
5. Identificarea si evaluarea optiunilor de adaptare

Conform definitiei date de Comisia Europeana in Cartea verde, măsurile de adaptare se iau pentru a face faţă
schimbărilor climatice, de exemplu, o cantitate mai mare de precipitaţii, temperaturi mai ridicate, resurse de apă mai
reduse sau furtuni mai frecvente, fie în prezent, fie în anticiparea unor astfel de evenimente viitoare. Adaptarea are
obiectivul de a reduce în mod rentabil riscurile şi pagubele provocate de efectele negative prezente sau viitoare sau
de a exploata potenţialele beneficii. Exemple de astfel de măsuri includ utilizarea mai raţională a resurselor limitate
de apă, adaptarea codurilor de construcţie existente pentru a face faţă schimbărilor climatice viitoare şi fenomenelor
meteorologice extreme, construcţia de dispozitive de protecţie împotriva inundaţiilor şi ridicarea nivelului digurilor
împotriva creşterii nivelului mării, dezvoltarea de culturi rezistente la secetă, selecţia speciilor şi practicilor forestiere
mai puţin vulnerabile la furtuni şi incendii, crearea de coridoare terestre destinate sprijinirii migrării speciilor.
Adaptarea poate cuprinde strategii naţionale sau regionale, precum şi măsuri practice luate la nivel de comunitate
sau individual. Măsurile de adaptare pot fi anticipatoare sau reactive. Adaptarea se aplică în egală măsură sistemelor
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
naturale şi umane. Investiţiile a căror durabilitate este asigurată pe întreaga durată de viaţă, ţinând cont în mod
explicit de schimbările climatice, sunt adesea numite „imune la schimbările climatice”.
O acţiune timpurie va aduce beneficii economice certe, datorită anticipării pagubelor potenţiale şi reducerii la
minimum a riscurilor pentru ecosisteme, sănătatea umană, dezvoltarea economică, bunuri şi infrastructuri.
Directiva-cadru apa stabileşte un cadru coerent pentru gestionarea integrată a resurselor de apă. Aceasta nu
abordează însă direct chestiunea schimbărilor climatice. Provocarea va fi aceea de a încorpora măsurile referitoare
la schimbările climatice în cadrul punerii în aplicare a acesteia, începând cu primul ciclu de planificare pentru 2009.
Mai concret, instrumentele economice şi principiul „utilizatorul / poluatorul plăteşte” ar trebui aplicate în toate
sectoarele, inclusiv cel al locuinţelor, al transporturilor, al energiei, al agriculturii şi al turismului. Astfel se vor crea
stimulente puternice pentru reducerea consumului de apă şi eficientizarea utilizării acesteia.
Descrierea Riscului Rating de risc Masuri de adaptare Rating de risc rezidual*
*riscul rezidual este riscul ramas dupa ce toate celelalte masuri sunt implementate
3.2.1. DESCRIERE SINTETICA A PROIECTULUI
Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată din judeţul Neamt, în perioada 2014 – 2020,
propus in cadrul Programului Operational Infrastructura Mare, urmărește dezvoltarea unor investiții majore în sectorul
de apă și apă uzată din județul Neamț, investiții ce vizează extinderea și modernizarea sistemelor de alimentare cu
apă si de canalizare / epurare din aria de proiect.
Aceste investitii au drept scop principal conformarea județului cu angajamentele asumate de Romania prin Tratatul
de Aderare la Uniunea Europeană, privind alinierea sectorului apă – apă uzată la standardele impuse prin Directiva
98/83/CE (referitoare la calitatea apei destinate consumului uman) și Directiva 91/271/CEE (referitoare la epurarea
apelor uzate urbane).
Proiectul contribuie la implementarea Axei Prioritare 3 - “Dezvoltarea infrastructurii de mediu in conditii de
management eficient al resuselor” - Prioritatea investițională 6.ii "Investiții în sectorul apei, pentru a îndeplini cerințele
acquis-ului de mediu al Uniunii Europene și pentru a răspunde unor nevoi de investiții identificate de statele membre
care depășesc aceste cerințe", Obiectivul specific 3.2 „Creșterea nivelului de colectare și epurare a apelor uzate
urbane, precum și a gradului de asigurare a alimentării cu apă potabilă a populației”, din cadrul Programului
Operational Infrastructura Mare.
Proiectul este promovat de catre Operatorul Regional Compania Judeteana Apa Serv SA Neamt.
Investitiile in infrastructura de apa si canalizare pentru localitatile din judetul Neamt incluse in proiect au avut in vedere
imbunatatirea calitatii factorilor de mediu si imbunatatirea conditiilor de viata ale populatiei. Prin investitiile cuprinse in acest
proiect se continua procesul de extindere si reabilitare al infrastructurii de apa si apa uzata realizate in etapa 2007-2013 in
zonele urbane si se propun investitii in extinderea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa din zona rurala si pentru
infiintarea sistemelor de canalizare in zonele rurare.
Investitiile pentru infrastructura de apa propuse la nivelul zonei de proiect au urmarit:
 dezvoltarea unor sisteme de apa care sa asigure conditiile de calitate ai apei conform cu cerintele Directivei
98/83/CE si ale Legii 458/2002 cu modificarile si completarile ulterioare, cu influenta directa asupra sanatatii
populatiei;
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
 asigurarea sigurantei in exploatare;

 asigurarea continuitatii in furnizarea serviciului de alimentare cu apa;
 eliminarea deficientelor actuale;
 functionarea sistemelor cu costuri de exploatarea minime
 asigurarea posibilitatii de extindere a acestor sisteme in viitor.
Prin investitiile propuse s-a urmarit asigurarea cresterii randamentului si a eficientei sistemelor existente de distributie
a apei prin eliminarea pierderilor din sistem, prin reducerea costurilor de productie, a consumurilor specifice de
materii prime, combustibili si energie electrica cat si prin reproiectarea, reutilarea si retehnologizarea sistemelor.
Reabilitarile propuse pentru obiectele sistemului de alimentare cu apa, vor sustine totodata si extinderile retelelor, va
da mai multa flexibilitate retelei existente de alimentare cu apa si va mari capacitatea sistemului de distributie.
In urma analizei sistemelor de alimentare cu apa din punct de vedere a calitatii apei si disponibilitatii sursei, a
functionalitatii retelei existente si a posibilitatii de extindere, a capacitatii de inmagazinare si tratare, investitiile din
cadrul proiectului s-au axat in directia infiintarii unor sisteme de alimentare cu apa care sa dispuna de o sursa de apa
care sa respecte conditiile de calitate cu costuri minime de tratare, care sa permita extinderea in viitor a sistemului
prin conectarea de noi consumatori.
Investitiile din sectorul de apa uzata incluse in cadrul proiectului consta in:
 in aglomerarile urbane extinderea si reabilitarea retelelor de canalizare de pe strazile care nu au facut parte
din finantarea 2007-2013;
 infiintarea de sisteme de canalizare in zona rurala, sisteme care sa asigure posibilitatea de dezvoltare
ulterioara a sistemului de canalizare si sa permita colectarea si epurarea apelor uzate cu costuri minime.
Pentru aglomerarile rurale in care nu exista sistem de colectare al apei uzate s-a propus infiintarea de sisteme de
canalizare, colectoare pe strazile principale din localitate, proiectate astfel incat sa poata fi dezvoltate ulterior pe
masura cresterii cerintei de conectare a populatiei.
Au fost identificate solutiile tehnice optime pentru colectarea si epurarea apelor uzate colectate din cadrul
aglomerarilor rurale in care se infiinteaza retele de canalizare. Aglomerarile au fost grupate in clustere deservite de o
singura statie de epurare avand la baza configuratia terenului natural, distanta intre aglomerari si existenta statiilor de
epurarea si a emisarilor.
Obiectivul general al proiectului este de a oferi o strategie regionala de dezvoltare a sectorului de apa si de apa
uzata astfel incat sa fie in concordanta cu obiectivele generale negociate de Romania in cadrul procesului de aderare
si post-aderare si conformarea legislativa cu angajamentele de tranzitie si obiectivele intermediare convenite intre
Comisia Europeana si Guvernul Romaniei pentru implementarea Directivei 91/271/CEE a CE cu privire la colectarea
si tratarea apelor uzate urbane, si conformarea la Directiva 98/83/CE a CE cu privire la calitatea apei destinate
consumului uman, asa cum a fost transpusa in legislatia romaneasca de Legea nr. 458/2002 si care sa conduca la
imbunatatirea performantelor operationale a infrastructurii de apa a judetului, pentru a se asigura viabilitatea
financiara si operationala.
Principalul obiectiv al proiectului este infintarea unor sisteme centralizate de alimentare cu apa si canalizare in cadrul
judetului Neamt avand ca scop final asigurarea unei ape potabile corespunzatoare din punct de vedere calitativ si
cantitativ, protejarea mediului prin infintarea sistemelor noi de canalizare menajera, cresterea gradului de confort si
de conectare al populatiei.
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Investiţiile propuse pentru sectorul de alimentare cu apă

Principalul obiectiv al strategiei locale pentru dezvoltarea sectorului de apa in judetul Neamt este asigurarea
conformarii cu cerintele legislatiei nationale si europene in cadrul perioadelor de tranzitie agreate de Romania si UE
pentru sectorul de mediu, conformarea cu cerintele Directivei UE 98/83/EC cu privire la calitatea apei destinate
consumului uman transpusa in legislatia nationala prin Legea apei potabile nr. 458/2002, amendata prin Legea
311/2004;
Obiectivele principale ale proiectului pentru infrastructura de apa sunt:
 infiintarea de sisteme noi de alimentare cu apa si reconfigurarea/reabilitarea celor existente cu probleme in
exploatare;
 asigurarea continuitatii, calitatii si sigurantei in furnizarea serviciului de alimentare cu apa prin infiintarea unor
sisteme de apa zonale constand din aductiuni care vor asigura sistemelor actuale cantitate de apa conform
cerintei, calitate si controlul surselor conform normelor in vigoare;
 extinderea retelelor de alimentare cu apa in sistemele de apa existente, precum si reabilitarea retelelor actuale
acolo unde sunt necesare recalibrari in vederea cresterii gradului de conectare al populatiei sau studiile
intreprinse de Consultant au relevat necesitatea acestora;
 reabilitarea rezervoarelor existente in vederea asigurarii sigurantei in exploatarea sistemelor sau suplimentarea
capacitatii de inmagazinare existente, acolo unde nu este asigurata capacitatea de inmagazinare necesara la
orizontul implementarii proiectului;
 construirea de statii de tratare apa, pentru asigurarea calitatii apei potabile conform reglementarilor actuale sau
retehnologizarea celor existente pentru conformarea la cerintele de calitate a apei potabile;
 integrarea in sistem SCADA central a retelelor existente/noi in vederea monitorizarii si centralizarii rezultatelor
achizitionate, pentru o operare mai facila.
Analizand informatiile privind situatia actuala a localitatilor din punct de vedere al alimentarii cu apa si analizand din
punct de vedere tehnico-economic posibilitatile de remediere a deficientelor identificate, pentru orizontul proiectului
POIM s-au identificat urmatoarele sisteme de alimentare cu apa:
1. Sistem zonal de alimentare cu apa Piatra Neamt, deserveste UAT Piatra Neamt, UAT Alexandru cel Bun,
UAT Garcina, UAT Girov, UAT Dumbrava Rosie, UAT Dobreni, UAT Savinesti, UAT Roznov, UAT Zanesti,
UAT Piatra Soimului, UAT Podoleni, UAT Romani, UAT Rediu, Localitatea Frunzeni din UAT Costisa, UAT
Margineni, UAT Dochia, UAT Stefan cel Mare;
2. Sistem zonal de alimentare cu apa Preutesti-Ruginoasa, deserveste UAT Urecheni, UAT Pastraveni, UAT
Razboieni, UAT Tupilati, UAT Birgauani, UAT Dragomiresti, UAT Ruginoasa;
3. Sistem zonal de alimentare cu apa Roman, deserveste UAT Roman, UAT Cordun, UAT Sabaoani, UAT
Tamaseni, UAT Horia;
4. Sistem zonal de alimentare cu apa Tirgu Neamt, deserveste UAT Tirgu Neamt, UAT Raucesti, UAT Brusturi,
UAT Agapia, UAT Grumazesti, UAT Baltatesti;
5. Sistem zonal de alimentare cu apa Bicaz, deserveste UAT Bicaz, UAT Tasca, UAT Tarcau;
6. Sistem local de alimentare cu apa Costisa, deserveste localitatile Costisa, Manoaia si Dornesti din UAT
Costisa;
7. Sistem local de alimentare cu apa Bodesti, deserveste UAT Bodesti;
8. Sistem local de alimenatre cu apa Bira, deserveste UAT Bira;
9. Sistem local de alimentare de apa Pipirig, deserveste localitatea Pipirig si Boboiesti;
10. Sistem local de alimentare cu apa Leghin, deserveste localitatile Leghin, Stanca, Pluton, Patalageni,
Dolhesti din UAT Pipirig;
11. Sistem local de alimentare cu apa Pangaracior, deserveste localitatea Pangaracior din UAT Pingarati;
12. Sistem local de alimentare cu apa Stejaru, deserveste localitatea Stejaru din UAT Pingarati;
13. Sistem local de alimentare cu apa Tibucani, deserveste UAT Tibucani;
14. Sistem local de alimentare cu apa Traian, deserveste localitatea Traian din UAT Zanesti
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Sistemele de alimentare cu apa pentru care au fost propuse investitii prin prezentul proiect deservesc localitati din zona
urbana si rurala a judetului, din 44 unitati administrativ teritoriale. Investitiile pentru sectorul de apa la nivelul judetului
Neamt, pentru sistemele de alimentare cu apa din zona proiectului, sunt centralizate in tabelul urmator:
Tabel 5 - Indicatori fizici ai proiectului – infrastructura de apa

Indicatori UM Cantitatea totala
Surse de apa noi/reabilitate buc 6
Conducte de aductiune noi/reabilitate m 302.593
Statii de tratare/clorinare noi/reabilitate buc 38
Rezervoare de inmagazinare noi/reabilitate buc 44
Statii de pompare noi/reabilitare buc 73
Extindere retea de distributie m 470.940
Bransamente pe reteaua de distributie buc 18.961
Prin prezentul proiect se urmareste finantarea lucrarilor de investitie care sa asigure urmatoarele obiective:
 cresterea gradului de acoperire cu servicii de apa in zona urbana la 100%;
 imbunatatirea infrastructurii retelelor de apa potabila;
 asigurarea accesului la apa potabila de calitate a populatiei din zona rurala;
 servicii de calitate si conforme cu reglementarile europene in vigoare prin asigurarea sigurantei in exploatare si
continuitatea furnizarii serviciului de alimentare cu apa;
 cresterea gradului de conectare la serviciile de alimentare cu apa in zona rurala.
 reducerea pierderilor de apa in sistemele de alimentare cu apa de la 53.98 % in anul 2020 la un grad de 34.36
% in anul 2025.
Investitiile in infrastructura de apa din cadrul proiectului s-au axat in directia infiintarii unor sisteme de alimentare cu apa
care sa dispuna de o sursa de apa care respecta conditiile de calitate cu costuri minime de tratare si care sa permita
extinderea in viitor a sistemului prin conectarea de noi consumatori.
Astfel, investitiile pentru infrastructura de apa propuse la nivelul zonei de proiect au urmarit dezvoltarea unor sisteme de
alimentare cu apa care sa asigure conditiile de calitate ai apei conform cu cerintele Directivei 98/83/CE si ale Legii
458/2002 modificata si completata de Legea 311/2004, cu influenta directa asupra sanatatii populatiei, asigurarea
sigurantei in exploatare, a continuitatii in furnizarea serviciului de alimentare cu apa, eliminarea deficientelor actuale,
functionarea sistemelor cu costuri de exploatarea minime si posibilitatea extinderii acestora in viitor.
Dupa implementarea proiectului, locuitorii suplimentari care vor beneficia de o mai buna alimentare cu apa sunt estimati
in jurul valorii de 260.162 locuitori, adica cca. 90.98 % din totalul de 285.966 locuitori aflati in aria proiectului, prin
investitiile realizate in statiile de tratare/clorinare noi/reabilitate, precum si masurile de reabilitare a conductelor de
aductiune, ce asigura continuitatea serviciului 24 h din 24 h.
Totodata au fost prevazute investitii in sursele de apa pentru asigurarea necesarului de apa si evitarea intreruperii
furnizarii apei catre populatie, investitii de reabilitare a aductiunilor de apa vechi, cu pierderi importante de apa bruta si
unde accesul pentru intretinere si reparatii este dificil, aductiuni noi pentru transportul apei brute preluata din sursele noi
la gospodariile de apa, investitii de reabilitare/extindere a capacitatilor actuale de inmagazinare pentru asigurarea
cerintei de apa prognozate, pentru asigurarea sigurantei in exploatare.
In ceea ce priveste retelele de distributie, pentru asigurarea procentului de conectare de 90.98%, pe langa lucrarile
prevazute prin alte surse de finantare, in cadrul prezentului proiect se propune realizarea a 470.940 m de retea de
distributie noua pentru deservirea consumatorilor noi conectati si formarea sistemelor zonale de alimentare cu apa.
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
La elaborarea strategiei generale si a programelor de investitii pe termen lung aferente au fost luate in considerare
urmatoarele componente:
Apa de suprafata:
 Capacitatea sursei in conditii de vreme nefavorabila;
 Surse de poluare potentiale de la comunitatile din amonte: menajera, animaliera sau industriala;
 Tipuri de captari, nivel de intretinere si reabilitari necesare;
 Capacitate pentru cererea viitoare posibila;
 Starea drenurilor de mal;
 Masuri de marire a drenurilor de mal;
 Activitati care se desfasoara in amonte: in mod special exploatarea forestiera, minerit sau alte activitati care
nu sunt controlate.
Apa subterana:
 Starea infrastructurii existente;
 Datele cand puturile au fost reabilitate ultima oara;
 Adancimea puturilor;
 Poluarea industriala a panzei freatice de mica adancime;
 Impactul lucrarilor hidrotehnice asupra bazinelor raurilor sau panzei freatice;
 Contaminare cunoscuta asupra apei subterane (nitrati, mangan, pesticide);
 Puturi putin adanci expuse la contaminare directa din cauza apelor uzate menajere sau provenite de la
cresterea animalelor;
 Lipsa dezinfectiei si a analizei apei.
Rezervoare de inmagazinare:
 Capacitatea sursei;
 Factori de poluare cunoscuti si potentiali ai sursei;
 Impactul produs de dezvoltarea necontrolata a localitatii;
 Utilizatorii existenti ai sursei, inclusiv unitatile industriale.
Tratarea apei:
 Capacitatea proiectata privind cererea curenta si previzionata;
 Reabilitare sau inlocuire avand in vedere necesitatea de a mentine continua distributia de apa;
 Conformitatea statiilor de tratare cu legislatia in vigoare;
 Relocare pentru a economisi energie sau imbunatati calitatea captarii;
 Chestiuni privind sanatatea si siguranta (Clor)
 Folosirea tehnicilor avansate de tratare;
 Capacitate alternativa de tratare.
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Figura 25 - Harta sistemelor de alimentare cu apa din judetul Neamt
STUDIU PRIVIND IDENTIFICAREA UNOR MASURI PENTRU ATENUAREA INFLUENTELOR NEGATIVE ASUPRA SISTEMULUI DE APA – APA UZATA CA URMARE A SCHIMBARILOR CLIMATICE pag. 47 / 134
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Investiţiile propuse pentru sectorul de apă uzată

Principalul obiectiv al strategiei locale pentru dezvoltarea sectorului de apa uzata in judetul Neamt este asigurarea
conformarii cu cerintele legislatiei nationale si europene in cadrul perioadelor de tranzitie agreate de Romania si UE
pentru sectorul de mediu, implementarea Directivei UE 91/271/CEE transpusa in legislatia nationala prin HG
nr.188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate, modificata
de HG nr. 352/2005 si celelalte acte legislative conexe.
Obiectivele principale ale proiectului pentru infrastructura de apa uzata sunt:
 cresterea gradului de conectare la sistemele de canalizare prin extinderea retelelor de canalizare existente;
 infiintarea de sisteme de canalizare in aglomerarile cu peste 2.000 l.e. constand in realizarea de colectoare
principale, statii pompare si conducte de refulare care permit dezvoltarea ulterioara a sistemului pe masura
cresterii gradului de conectare.
 asigurarea capacitatilor de epurare necesare prin reabilitarea/extinderea statiilor de epurare existente si
realizarea de noi statii de epurare.
Strategia de investitii in sectorul de apa uzata a urmarit in principal infiintarea de sisteme de canalizare in aglomerarile
cu peste 2.000 l.e. care sa asigure conditiile de dezvoltare ulterioara si sa permita colectarea si epurarea apelor uzate cu
costuri minime.
Pentru aglomerarile urbane/rurale in care nu exista in prezent sisteme de colectare a apei uzate s-a propus infiintarea de
colectoare de canalizare pe strazile principale din localitate, unde densitatea consumatorilor este suficient de mare astfel
incat acestia sa fie grupati intr-o aglomerare. Sistemele de canalizare au fost proiectate astfel incat sa poata fi dezvoltate
ulterior pe masura cresterii cerintei de conectare a populatiei.
Solutia generala pentru sistemele de colectare a apei uzate a rezultat in urma analizei tehnico-economice avand la baza
situatia existenta si analiza optiunilor.
Aria proiectului cuprinde 6 aglomerari din care 4 reprezinta aglomerari urbane.
1. Aglomerarea Piatra Neamt cuprinde localitati componente ale UAT Piatra Neant (Piatra Neamt, Valeni si
Ciritei), UAT Alexandru cel Bun (Bistrita si Viisoara), UAT Garcina (Garcina), UAT Dumbrava Rosie
(Dumbrava Rosie si Cut), UAT Savinesti (Savinesti), UAT Roznov (Roznov si Slobozia), UAT Zanesti
(Zanesti), UAT Podoleni (Podoleni) apele uzate colectate din aglomerare vor fi transportate si epurate in
statia de epurare existenta Piatra Neamt si Podoleni;
2. Aglomerarea Piatra Soimului - Borlesti cuprinde localitatile componente ale UAT Piatra Soimului (Piatra
Soimului si Luminis), UAT Roznov (Chintinici), UAT Borlesti (Borlesti si Ruseni), apele uzate din aglomerare
vor fi transportate si epurate in statia de epurare existent Podoleni.
3. Aglomerarea Roman cuprinde localitati componente ale UAT Roman (Roman), UAT Cordun (Cordun),
apele uzate colectate din aglomerare vor fi transportate si epurate in statia de epurare existenta Roman;
4. Aglomerarea Tirgu Neamt cuprinde localitati componente ale UAT Tirgu Neamt (Tirgu Neamt si Humulesti),
UAT Vanatorii Neamt (Vanatorii Neamt), UAT Grumazesti (Topolita), apele uzate colectate din aglomerare
vor fi transportate si epurate in statia de epurare existenta Tirgu Neamt;
5. Aglomerarea Bicaz cuprinde localitati componente ale UAT Bicaz (Bicaz, Capsa si Dodeni), apele uzate
colectate din aglomerare vor fi transportate si epurate in statia de epurare existenta Bicaz;
6. Aglomerarea Baltatesti cuprinde localitati componente ale UAT Baltatesti (Baltatesti si Valea Seaca), apele
uzate colectate din aglomerare vor fi transportate si epurate in statia de epurare noua Baltatesti.
Investitiile pentru sectorul de apa uzata pentru aglomerarile din judetul Neamt din zona proiectului sunt centralizate in
tabelul urmator:
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Tabel 6 - Indicatori fizici ai proiectului - sectorul de apa uzata

Indicator UM Cantitate totala
Reabilitare retea de canalizare km -
Extindere retea de canalizare km 122.969
Statii de pompare apa uzata noi unitati 33
Statii de pompare apa uzata reabilitate unitati 4
Conducte de refulare apa uzata menajera – noi km 11.248
Conducte de refulare reabilitare km 1.963
Statii de epurare noi buc 1
Statii de epurare retehnologizate si extinse buc 1
Conducta evacuare apa epurata noua/reabilitata m 95
Aglomerarile pentru care au fost propuse investitii prin prezentul proiect deservesc localitati din zona urbana si rurala a
judetului, din 17 unitati administrativ teritoriale (UAT).
Pentru localitatile Garcina, Cut, Chintinici, Borlesti, Ruseni, Cordun Topolita, Vanatori Neamt cuprinse in aria de
operare nu au fost prevazute investitii in cadrul prezentului proiect.
Prin prezentul proiect se urmareste finantarea unor lucrari de investitie care sa asigure urmatoarele obiective:
 cresterea gradului de acoperire cu servicii de apa uzata la 100% in aglomerarile urbane si rurale prin cresterea
gradului de acoperire cu servicii de apa uzata la 100% in aglomerarile urbane si rurale prin extinderea retelelor
de canalizare menajera si asigurarea racordurilor pentru populatie;
 asigurarea continuitatii serviciilor de canalizare prin reabilitarea colectoarelor care inregistreaza avarii frecvente
datorita colmatarii si deteriorarii acestora;
 constructia de statii noi de epurare in aglomerarile rurale care nu detin facilitate de epurare;
 reabilitarea si extinderea statiilor de epurare existente;
 asigurarea unor servicii de calitate si conforme cu reglementarile europene in vigoare.
Realizarea acestor obiective conduce la:
 cresterea procentului de conectare la sistemele centralizate de colectare si epurare a apei uzate;
 reducerea infiltratiilor in colectoarele de canalizare si implicit a costurilor de operare;
 continuitatea serviciilor de colectare, transport si epurare ape uzate;
 infiintarea de sisteme de canalizare ce pot fi dezvoltate prin alte finantari pentru asigurarea colectarii si epurarii
apelor uzate din intreaga arie de operare;
 protejarea mediului prin deversari controlate care sa respecte parametrii reglementati la evacuare in receptori
naturali;
 asigurarea unor servicii de calitate si conforme cu reglementarile europene in vigoare in aria de operare.
 cresterea nivelului de racordare a incarcarii organice biodegradabile de la 33.05% inainte de implementarea
proiectului la un grad de 67.30% dupa implementarea proiectului (anul 2025) pentru aglomerarile cuprinse
intre 2.000 l.e si 10.000 l.e; si cresterea nivelului de racordare a incarcarii organice biodegradabile de la
85.96% inainte de implementarea proiectului la un grad de 90.17% dupa implementarea proiectului (anul 2025)
pentru aglomerarile cuprinse mai mari de 10.000 l.e .
Dupa implementarea proiectului vor fi asigurate servicii de canalizare pentru 167.477 l.e., ceea ce reprezinta confomare
de 85.57% cu articolele 3,4 si 5 din Directiva 91/271/CEE.
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Prin realizarea masurilor proiectului se va asigura conformarea la art. 3 din Directiva 91/271/CEE (conectare la retele de
canalizare menajera) pentru 13.443 l.e suplimentari ceea ce reprezinta 6.86% din totalul ariei de proiect (195.837 l.e.).
Pentru retelele de canalizare, in vederea asigurarii procentului de conectare de 100% sunt prevazute masuri de
extindere a retelelor existente de canalizare gravitationale care se vor realiza prin alte surse de finantare.
Pentru aglomerarile din aria proiectului sunt propuse masuri pentru realizarea a 1 statie de epurare noua (pentru
aglomerari sub 10.000 l.e.) si reabilitarea – extinderea si modernizarea a 1 statie de epurare existenta (pentru
aglomerari mai mari de 10.000 l.e.). Totodata la statia de epurare Piatra Neamt sunt propuse facilitati pentru uscarea
namolului colectat din aria proiectului.
Investitiile propuse pentru sistemele de canalizare menajera vor asigura accesul la servicii de canalizare pentru 167.477
l.e., ceea ce reprezinta 85.57% din aria proiectului.
Starea retelei de canalizare si a facilitatilor de epurare aferente este fie in general buna, fie necesita completare cu
procese suplimentare astfel incat apa epurata deversata in emisar sa se incadreze in normele in vigoare. Totusi, in aria
de operare exista si localitati, grupate in aglomerari cu populatie > 2.000 L.E. unde nu exista sistem de colectare si
epurare a apelor uzate.
Tinand cont si de natura reliefului (de deal si munte), cu distributie in teritoriu indepartata a centrelor populate, optiunile
analizate au luat in calcul urmatoarele:
 Extinderea si imbunatatirea unei facilitati existente pentru a oferi o solutie regionala;
 Epurarea locala in comparatie cu o solutie regionala;
 Disponibilitatea unor cursuri de apa adecvate pentru deversarea efluentului de canalizare;
 Proiecte de transfer regional gravitational sau sub presiune;
 Relieful zonei si impactul acestuia asupra costului retelei de canalizare.
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Figura 26 - Harta aglomerarilor de apa uzata cuprinse in proiect
Investitiile pentru sectorul de apa / apa uzata la nivelul judetului Neamt sunt centralizate in tabelele urmatoare:
Tabel 7 - Indicatori fizici alimentare cu apa – realizati la nivel de UAT
Conducte de aductiune/ Statii de pompare Statii de

Sistem de Sursa Statii de clorinare Rezervoare Statii de pompare retea de distributie
Nr.Crt. UAT Transport pe aductiuni tratare Retele de distributie (m) Bransamente
alimentare cu apa (buc) (buc) (buc) (buc)
(m) (buc) (buc) (buc)
noi reabilitata noi reabilitate noi reabilitate noi reabilitate noi reabilitate noi reabiliate noi reabilitate noi reabilitate
Piatra Neamt - 1 2073 31956 1 1 - 1 2 1 4 - 1 4 6969.5 - 205
Alexandru cel Bun - - - - - - - - - - - - - - 5243 - 116
Garcina - - 8905 1 1 - 2 - 3 - 9620 - 377
Girov - - 4909 - 1 - - - - - - - 1 - 10472 - 310
Dumbrava Rosie - - 3709 - - - - - 1 - 1 - 1 - 11009 - 486
Dobreni - - 5328 - - - - - 1 - 1 - - - 2476 - 75
Savinesti - - 2369 - 1 - - - - - - - - - 7143 - 286
Roznov - - - - - - - - - - - - - - 6674 - 373
S1-Sistem zonal de alimentare Zanesti - - - - - - - - - - - - - - 6061 - 195
1 Piatra Soimului - - 1707 - - - - - 1 - 2 - 6 - 31064 - 1152
cu apa Piatra Neamt
Podoleni - - 9276 - 2 - - - 2 - 3 - 2 - 42076 - 1897
Romani - - 9424 - 1 - - - 1 - 2 - 1 - 26365 - 1466
Rediu - - 11865 - 1 - - - 1 - - - 4 - 38194 - 1056
Localitatea Frunzeni
- - - - - - - - - - - - - - 4761 - 174
din UAT Costisa
Margineni - - 17047 - 2 - - - 1 1 1 - 1 - 26170 - 931
Dochia - - 2199 - - - - - 1 - 1 - 1 - 1697 - 52
Stefan cel Mare - - 6315 - 1 - - - 1 - - - 1 - 1488 - 33
Total sistem 0 1 85126 31956 11 1 0 1 13 2 17 0 22 4 237482.5 0 9184
Timisesti - - 10782 - - 1 - - - - - - - - - - -
Urecheni - - 4114 - 1 - - - - 1 1 - - - 5200 - 189
Pastraveni - - 10469 - - - - - - 1 - - - - 8865 - 319
Razboieni - - 5106 - - - - - 1 - 1 - 2 - 22198 - 808
S2-Sistem zonal Tupilati - - 10671 - - - - - 1 - 1 - - - 9859 - 577
2
Preutesti Ruginoasa Bargaoani - - 25663 - 1 - - - 1 - 1 - - - 18328 - 702
Dragomiresti - - 4853 - 1 - - - 1 - 1 - - - 9319 - 289
Ruginoasa - - 6882 - 1 - - - 1 - 1 - - - 5227 - 252
Faurei* - - 2252 - - - - - - - - - - - - - -
Tibucani* - - 6768 - - - - - - - - - - - - - -
Total sistem 0 0 87560 0 4 1 0 0 5 2 6 0 2 0 78996 0 3136
Roman - 1 - 14083 - - - - 1 2 1 2 - - - - -
S3 - Sistem zonal Sabaoani - - - - - - - - - 2 2 - 1 - 6770 - 243
3
de alimentare cu apa Roman Tamaseni - - - - 1 - - - - - - - - - - - -
Horia - - 2134 - - - - - 1 - 1 - - - 23171 - 1737
Total sistem 0 1 2134 14083 1 0 0 0 2 4 4 3 1 0 29941 0 1980
Tirgu Neamt - 2 8992 17544 1 3 - - 1 1 - 2 - - - - -
Raucesti - - - - - - - - - - - - - - 1392 - 70
S4 - Sistem zonal de
4 Brusturi - - 7450 - 1 - - 1 - 1 1 - 11235 - 381
alimentare cu apa Tirgu Neamt
Agapia - - 7499 5238 2 1 - - 2 - 4 2 4 - 5071 - 206
Grumazesti - - - - - 1 - - - - - - - - 1321 - 39
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Balatatesti - - 3393 2956 1 - - - 2 - 1 2 - - 1983 - 58

Total sistem 0 2 27334 25738 5 5 0 0 6 1 6 6 5 0 21002 0 754
Bicaz - - - 10777 - - - - - - - 1 1 - 7748 - 199
S5 - Sistem zonal de
5 Tasca - - - - - - - - - - - - 3 - 5432 - 157
alimentare cu apa Bicaz
Tarcau - - - - - - - - - - - - - 8447 - 321
Total sistem 0 0 0 10777 0 0 0 0 0 0 0 1 4 0 21627 0 677
Sistem local de
6 Costisa - - - - - - - - - - - - - - 14134 - 501
alimentare cu apa Costisa
Total sistem 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 14134 0 501
Sistem local de
7 Bodesti - - - - - - - - - - - - 4 `` 9283 - 464
alimentare cu apa Bodesti
Total sistem 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 4 0 9283 0 464
Sistem local de
8 Bira - - 3047 - - - - - 1 - 1 - 0 - 4906 - 155
alimentare cu apa Bira
Total sistem 0 0 3047 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 4906 0 155
Sistem local de
9 Pipirig - 1 - - - - - - - - - - - - - - -
alimentare cu apa Pipirig
Total sistem 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Sistem local de
10 Pipirig 1 - 14838 - 1 - - - 1 - 1 - 2 - 35184 - 1133
alimentare cu apa Leghin
Total sistem 1 0 14838 0 1 0 0 0 1 0 1 0 2 0 35184 0 1133
Sistem local de
11 Pangarati - - - - - - - - - - - - - - 2470 - 68
alimentare cu apa Pangaracior
Total sistem 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2470 0 68

Sistem local de
12 Pangarati - - - - - - - - - - - - - - 631 - 38
alimentare cu apa Stejaru
Total sistem 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 631 0 38
Sistem local de
13 Tibucani - - - - - - - - - - - - - - 14500 - 849
alimentare cu apa Tibucani
Total sistem 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 14500 0 849
Sistem local de Zanesti
14 - - - - - - - - - - - - - - 783 - 22
alimentare cu apa Traian (localitatea Traian)
Total sistem 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 783 0 22
TOTAL PROIECT 1 5 220039 82554 22 7 0 1 28 9 35 9 40 4 470939.5 0 18961
Tabel 8 - Nivelul serviciilor – alimentare cu apa
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
din care
Populatie conectata
Grad de Grad de conectare Grad de conectare la servicii de Populatie conectata
Populatie Grad de conectare conforma prin proiecte in Populatie conforma
conectare an conform INAINTE DE alimentare cu apa conforme din alte surse an
2025 conform an 2020 implementare conectata prin proiect
SISTEM UAT Localitate 2020 PROIECT DUPA PROIECT 2025 2025
an 2023 (CO18)
8=7/1
1 2 3 4 5=3+4 6=5+8 7=1*8 9=100%-6
8=6-5
nr.loc % % % % % nr.loc % %
PIATRA NEAMT 71,800 99.85% 99.85% 0% 99.85% 100.00% 111 0.15% 0.00%
PIATRA NEAMT CIRITEI 674 91.97% 91.97% 0% 91.97% 100.00% 54 8.03% 0.00%
DOAMNA 148 0.00% 0.00% 0% 0.00% 0.00% 0 0.00% 100.00%
VALENI 1,517 60.15% 60.15% 0% 60.15% 100.00% 605 39.85% 0.00%
VIISOARA 554 70.23% 70.23% 0% 70.23% 70.23% 0 0.00% 29.77%
AGARCIA 242 100.00% 100.00% 0% 100.00% 100.00% 0 0.00% 0.00%
BISERICANI 85 100.00% 100.00% 0% 100.00% 100.00% 0 0.00% 0.00%
ALEXANDRU CEL
BISTRITA 1,675 83.00% 83.00% 0% 83.00% 93.55% 177 10.55% 6.45%
BUN
SCARICICA 148 0.00% 0.00% 0% 0.00% 66.18% 98 66.18% 33.82%
VADURELE 966 81.50% 81.50% 0% 81.50% 92.65% 108 11.15% 7.35%
VADURI 672 59.52% 59.52% 0% 59.52% 98.96% 265 39.44% 1.04%
GARCINA 2,275 48.14% 48.14% 0% 48.14% 54.72% 150 6.57% 45.28%
GARCINA ALMAS 560 100.00% 100.00% 0% 100.00% 100.00% 0 0.00% 0.00%
CUEJDIU 1,027 16.64% 16.64% 0% 16.64% 100.00% 856 83.36% 0.00%
GIROV 1,300 78.83% 78.83% 0% 78.83% 78.83% 0 0.00% 21.17%
BOTESTI 441 78.71% 78.71% 0% 78.71% 78.71% 0 0.00% 21.29%
SZAA Piatra Neamt CACIULESTI 526 0.00% 0.00% 0% 0.00% 100.00% 526 100.00% 0.00%
DANESTI 250 77.65% 77.65% 0% 77.65% 77.65% 0 0.00% 22.35%
GIROV DOINA 256 78.81% 78.81% 0% 78.81% 78.81% 0 0.00% 21.19%
GURA VAII 475 79.00% 79.00% 0% 79.00% 100.00% 100 21.00% 0.00%
POPESTI 163 0.00% 0.00% 0% 0.00% 70.55% 115 70.55% 29.45%
TURTURESTI 444 78.42% 78.42% 0% 78.42% 78.42% 0 0.00% 21.58%
VERSESTI 281 78.45% 78.45% 0% 78.45% 78.45% 0 0.00% 21.55%
DUMBRAVA ROSIE 2,634 96.92% 96.92% 0% 96.92% 96.92% 0 0.00% 3.08%
BRASAUTI 573 69.59% 69.59% 0% 69.59% 100.00% 174 30.41% 0.00%
DUMBRAVA ROSIE
CUT 1,972 98.65% 98.65% 0% 98.65% 98.65% 0 0.00% 1.35%
IZVOARE 842 0.00% 0.00% 0% 0.00% 100.00% 842 100.00% 0.00%
DOBRENI 1,259 51.69% 51.69% 0% 51.69% 70.38% 235 18.69% 29.62%
DOBRENI CASARIA 220 53.88% 53.88% 0% 53.88% 53.88% 0 0.00% 46.12%
SARATA 161 54.12% 54.12% 0% 54.12% 54.12% 0 0.00% 45.88%
SAVINESTI 5,273 91.41% 91.41% 0% 91.41% 100.00% 453 8.59% 0.00%
SAVINESTI
DUMBRAVA DEAL 367 0.00% 0.00% 0% 0.00% 100.00% 367 100.00% 0.00%
ROZNOV 4,117 70.53% 70.53% 0% 70.53% 87.85% 713 17.32% 12.15%
ROZNOV CHINTINICI 832 70.98% 70.98% 0% 70.98% 70.98% 0 0.00% 29.02%
SLOBOZIA 2,542 70.75% 70.75% 0% 70.75% 100.00% 743 29.25% 0.00%
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
ZANESTI ZANESTI 3,577 77.86% 77.86% 0% 77.86% 95.05% 615 17.19% 4.95%
PIATRA SOIMULUI 1,970 0.00% 0.00% 0% 0.00% 92.13% 1,815 92.13% 7.87%
LUMINIS 1,486 0.00% 0.00% 0% 0.00% 100.00% 1,486 100.00% 0.00%
PIATRA SOIMULUI
NEGULESTI 423 0.00% 0.00% 0% 0.00% 100.00% 423 100.00% 0.00%
POIENI 1,096 0.00% 0.00% 0% 0.00% 34.69% 380 34.69% 65.31%
PODOLENI 3,458 0.00% 0.00% 0% 0.00% 100.00% 3,458 100.00% 0.00%
PODOLENI
NEGRITESTI 279 0.00% 0.00% 0% 0.00% 96.77% 270 96.77% 3.23%
ROMANI 806 0.00% 0.00% 16% 16.00% 100.00% 677 84.00% 0.00%
ROMANI GOSMANI 855 0.00% 0.00% 12% 12.00% 100.00% 752 88.00% 0.00%
SILISTEA 1,847 0.00% 0.00% 22% 22.00% 59.29% 689 37.29% 40.71%
REDIU 1,708 12.33% 0.00% 0% 0.00% 100.00% 1,708 100.00% 0.00%
BETESTI 565 12.27% 0.00% 0% 0.00% 89.55% 506 89.55% 10.45%
REDIU
POLOBOC 1,030 27.00% 0.00% 0% 0.00% 100.00% 1,030 100.00% 0.00%
SOCEA 480 0.00% 0.00% 0% 0.00% 97.92% 470 97.92% 2.08%
COSTISA FRUNZENI 453 0.00% 0.00% 0% 0.00% 100.00% 453 100.00% 0.00%
MARGINENI 1,601 0.00% 0.00% 0% 0.00% 75.27% 1,205 75.27% 24.73%
HARTESTI 221 0.00% 0.00% 0% 0.00% 100.00% 221 100.00% 0.00%
MARGINENI
HOISESTI 812 0.00% 0.00% 0% 0.00% 100.00% 812 100.00% 0.00%
ITRINESTI 263 0.00% 0.00% 0% 0.00% 53.95% 142 53.95% 46.05%
DOCHIA 1,819 72.16% 72.16% 0% 72.16% 72.89% 13 0.73% 27.11%
DOCHIA
BALUSESTI 129 0.00% 0.00% 0% 0.00% 85.29% 110 85.29% 14.71%
STEFAN CEL MARE 1,424 67.22% 67.22% 0% 67.22% 69.67% 35 2.44% 30.33%
BORDEA 143 50.33% 50.33% 0% 50.33% 50.33% 0 0.00% 49.67%
CARLIGI 336 49.72% 49.72% 0% 49.72% 49.72% 0 0.00% 50.28%
STEFAN CEL MARE DELENI 13 0.00% 0.00% 0% 0.00% 0.00% 0 0.00% 100.00%
DUSESTI 119 48.41% 48.41% 0% 48.41% 48.41% 0 0.00% 51.59%
GHICOIESTI 537 0.00% 0.00% 0% 0.00% 0.00% 0 0.00% 100.00%
SOCI 121 17.19% 17.19% 0% 17.19% 100.00% 100 82.81% 0.00%
Bodesti Corni 150 37.42% 37.42% 0% 37.42% 37.42% 0 0.00% 62.58%
TOTAL 134,993 76.23% 74.89% 0% 75.36% 93.18% 24,063 17.83% 6.82%
URECHENI 2277 81.04% 81.04% 0% 81.04% 95.35% 326 14.30% 4.65%
URECHENI
INGARESTI 699 32.98% 32.98% 0% 32.98% 100.00% 469 67.02% 0.00%
PASTRAVENI 1,527 30.15% 30.15% 0% 30.15% 100.00% 1,066 69.85% 0.00%
PASTRAVENI LUNCA MOLDOVEI 275 0.00% 0.00% 0% 0.00% 93.46% 257 93.46% 6.54%
RADENI 1,398 0.00% 0.00% 0% 0.00% 0.00% 0 0.00% 100%
RAZBOIENII DE JOS 587 0.00% 0.00% 0% 0.00% 100.00% 587 100.00% 0.00%
SZAA Preutesti-Ruginoasa BORSENI 331 0.00% 0.00% 0% 0.00% 100.00% 331 100.00% 0.00%
RAZBOIENI RAZBOIENI 605 0.00% 0.00% 0% 0.00% 100.00% 605 100.00% 0.00%
VALEA ALBA 392 0.00% 0.00% 0% 0.00% 100.00% 392 100.00% 0.00%
VALEA MARE 109 0.00% 0.00% 0% 0.00% 0.00% 0 0.00% 100.00%
TUPILATI 1607 0.00% 0.00% 0% 0.00% 93.22% 1,498 93.22% 6.78%
TUPILATI ARAMOAIA 118 0.00% 0.00% 0% 0.00% 0.00% 0 0.00% 100.00%
HANUL ANCUTEI 22 0.00% 0.00% 0% 0.00% 0.00% 0 0.00% 100.00%
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
TOTOIESTI 202 0.00% 0.00% 0% 0.00% 0.00% 0 0.00% 100.00%

BARGAUANI 899 36.01% 0.00% 0% 0.00% 62.61% 563 62.61% 37.39%
BAHNA MARE 18 0.00% 0.00% 0% 0.00% 0.00% 0 0.00% 100.00%
BALANESTI 431 0.00% 0.00% 0% 0.00% 95.82% 413 95.82% 4.18%
BARATCA 45 0.00% 0.00% 0% 0.00% 0.00% 0 0.00% 100.00%
BREAZA 179 57.25% 0.00% 0% 0.00% 56.99% 102 56.99% 43.01%
CERTIENI 128 72.51% 0.00% 0% 0.00% 72.71% 93 72.71% 27.29%
BARGAUANI CHILIA 233 49.61% 0.00% 0% 0.00% 85.00% 198 85.00% 15.00%
DARLOAIA 169 0.00% 0.00% 0% 0.00% 100.00% 169 100.00% 0.00%
GHELAIESTI 126 0.00% 0.00% 0% 0.00% 92.88% 117 92.88% 7.12%
HARTOP 205 0.00% 0.00% 0% 0.00% 97.07% 199 97.07% 2.93%
HOMICENI 71 77.24% 0.00% 0% 0.00% 77.54% 55 77.54% 22.46%
TALPA 307 83.74% 0.00% 0% 0.00% 94.79% 291 94.79% 5.21%
VLADICENI 327 0.00% 0.00% 0% 0.00% 85.62% 280 85.62% 14.38%
DRAGOMIRESTI 142 35.96% 35.96% 0% 35.96% 100.00% 91 64.04% 0.00%
BORNIS 118 0.00% 0.00% 0% 0.00% 93.25% 110 93.25% 6.75%
HLAPESTI 757 10.28% 10.28% 0% 10.28% 69.75% 450 59.47% 30.25%
DRAGOMIRESTI
MASTACAN 173 0.00% 0.00% 0% 0.00% 100.00% 173 100.00% 0.00%
UNGHI 123 0.00% 0.00% 0% 0.00% 100.00% 123 100.00% 0.00%
VAD 673 17.19% 17.19% 0% 17.19% 17.19% 0 0.00% 82.81%
RUGINOASA 1258 11.31% 11.31% 0% 11.31% 48.83% 472 37.52% 51.17%
RUGINOASA
BOZIENII DE SUS 329 8.37% 8.37% 0% 8.37% 95.13% 285 86.76% 4.87%
TOTAL 16,862 23.07% 17.52% 0% 17.52% 75.14% 9,716 57.62% 24.86%
ROMAN ROMAN 44,203 99.94% 99.94% 0% 99.94% 99.94% 0 0.00% 0.06%
SABAOANI 7,768 77.57% 77.57% 0% 77.57% 84.13% 510 6.56% 15.87%
SABAOANI
TRAIAN 1,050 52.96% 52.96% 0% 52.96% 100.00% 494 47.04% 0.00%
TAMASENI 2,729 79.28% 79.28% 0% 79.28% 79.28% 0 0.00% 20.72%
SZAA Roman TAMASENI
ADJUDENI 3,054 76.12% 76.12% 0% 76.12% 76.12% 0 0.00% 23.88%
HORIA 2,919 17.13% 17.13% 0% 17.13% 57.75% 1,185 40.62% 42.25%
HORIA
COTU VAMES 2,270 15.05% 15.05% 0% 15.05% 75.11% 1,364 60.06% 24.89%
TOTAL 63,992 87.65% 87.65% 0% 87.65% 93.20% 3,553 5.55% 6.80%
TARGU NEAMT 11,973 98.64% 98.64% 0% 98.64% 98.64% 0 0.00% 1.36%
BLEBEA 691 100.00% 100.00% 0% 100.00% 100.00% 0 0.00% 0.00%
TARGU NEAMT
HUMULESTI 3,212 100.00% 100.00% 0% 100.00% 100.00% 0 0.00% 0.00%
HUMULESTII NOI 419 100.00% 100.00% 0% 100.00% 100.00% 0 0.00% 0.00%
RAUCESTI 2,574 27.20% 27.20% 0% 27.20% 35.35% 210 8.15% 64.65%
OGLINZI 3,476 27.03% 27.03% 0% 27.03% 27.03% 0 0.00% 72.97%
SZAA Tirgu Neamt RAUCESTI
SAVESTI 384 28.15% 28.15% 0% 28.15% 28.15% 0 0.00% 71.85%
UNGHENI 496 26.96% 26.96% 0% 26.96% 26.96% 0 0.00% 73.04%
BRUSTURI 1,605 30.16% 30.16% 0% 30.16% 100.00% 1,121 69.84% 0.00%
GROSI 476 0.00% 0.00% 0% 0.00% 0.00% 0 0.00% 100.09%
BRUSTURI
POIANA 720 18.07% 18.07% 0% 18.07% 100.00% 590 81.93% 0.00%
TARZIA 631 0.00% 0.00% 0% 0.00% 0.00% 0 0.00% 100.07%
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
AGAPIA 1,420 87.03% 87.03% 0% 87.03% 100.00% 184 12.97% 0.00%

FILIOARA 813 97.08% 0.00% 0% 0.00% 100.00% 813 100.00% 0.00%
AGAPIA
SACALUSESTI 516 98.16% 98.16% 0% 98.16% 100.00% 9 1.84% 0.00%
VARATEC 719 65.13% 65.13% 0% 65.13% 100.00% 251 34.87% 0.00%
GRUMAZESTI 2,288 93.24% 93.24% 0% 93.24% 93.24% 0 0.00% 6.76%
CURECHISTEA 709 93.31% 93.31% 0% 93.31% 93.31% 0 0.00% 6.69%
GRUMAZESTI
NETEZI 206 95.85% 95.85% 0% 95.85% 95.85% 0 0.00% 4.15%
TOPOLITA 1,413 91.07% 91.07% 0% 91.07% 98.16% 100 7.09% 1.84%
BALTATESTI 1,842 81.14% 81.14% 0% 81.14% 84.80% 67 3.65% 15.20%
BALTATESTI VALEA ARINI 560 81.36% 81.36% 0% 81.36% 81.36% 0 0.00% 18.64%
VALEA SEACA 1,251 87.11% 87.11% 0% 87.11% 100.00% 161 12.89% 0.00%
TOTAL 38,391 75.40% 73.34% 0% 73.34% 82.47% 3,506 9.13% 17.53%
BICAZ 2,952 74.86% 74.86% 0% 74.86% 100.00% 742 25.14% 0.00%
CAPSA 561 93.92% 93.92% 0% 93.92% 100.00% 34 6.08% 0.00%
DODENI 1,442 94.14% 94.14% 0% 94.14% 100.00% 84 5.86% 0.00%
BICAZ IZVORU MUNTELUI 348 0.00% 0.00% 0% 0.00% 0.00% 0 0.00% 100.00%
IZVORUL ALB 134 0.00% 0.00% 0% 0.00% 0.00% 0 0.00% 100.00%
POTOCI 186 0.00% 0.00% 0% 0.00% 0.00% 0 0.00% 100.00%
SECU 80 0.00% 0.00% 0% 0.00% 0.00% 0 0.00% 100.00%
TASCA 987 40.10% 40.10% 0% 40.10% 100.00% 591 59.90% 0.00%
HAMZOAIA 274 61.94% 61.94% 0% 61.94% 78.49% 45 16.55% 21.51%
SZAA Bicaz TASCA
NEAGRA 419 48.07% 48.07% 0% 48.07% 51.74% 15 3.67% 48.26%
TICOS-FLOAREA 311 43.90% 43.90% 0% 43.90% 60.11% 50 16.20% 39.89%
TARCAU 1,484 38.04% 38.04% 0% 38.04% 100.00% 919 61.96% 0.00%
ARDELUTA 30 0.00% 0.00% 0% 0.00% 0.00% 0 0.00% 100.00%
BRATES 239 100.00% 100.00% 0% 100.00% 100.00% 0 0.00% 0.00%
TARCAU
CAZACI 415 0.00% 0.00% 0% 0.00% 0.00% 0 0.00% 100.00%
SCHITU TARCAU 20 0.00% 0.00% 0% 0.00% 0.00% 0 0.00% 100.00%
STRAJA 539 50.00% 50.00% 0% 50.00% 100.00% 269 50.00% 0.00%
TOTAL 10,421 58.25% 58.25% 0% 58.25% 84.65% 2,752 26.41% 15.35%
COSTISA 1,216 0.00% 0.00% 22% 22.00% 69.89% 582 47.89% 30.11%
COSTISA DORNESTI 221 0.00% 0.00% 12% 12.00% 46.17% 76 34.17% 53.83%
SAA COSTISA
MANOAIA 723 0.00% 0.00% 0% 0.00% 100.00% 723 100.00% 0.00%
TOTAL 2,160 0.00% 0.00% 21.30% 21.30% 85.24% 1,381 63.94% 14.76%
BODESTI 1,687 48.38% 48.38% 0% 48.38% 100.00% 871 51.62% 0.00%
BODESTI BODESTII DE JOS 1,291 48.35% 48.35% 0% 48.35% 100.00% 667 51.65% 0.00%
SAA Bodesti
OSLOBENI 855 48.39% 48.39% 0% 48.39% 100.00% 441 51.61% 0.00%
TOTAL 3,833 48.37% 48.37% 0% 48.37% 100.00% 1,979 51.63% 0.00%
BIRA 566 35.01% 35.01% 0% 35.01% 62.40% 155 27.38% 37.60%
BIRA NEGRESTI 151 0.00% 0.00% 0% 0.00% 100.00% 151 100.00% 0.00%
SAA Bira
REDIU 779 56.01% 56.01% 0% 56.01% 100.00% 343 43.99% 0.00%
TOTAL 1,496 42.43% 42.43% 0% 42.43% 85.76% 648 43.34% 14.24%
SAA Pipirig PIPIRG PIPIRIG 1,304 95.48% 77.29% 0% 77.29% 100.00% 296 22.71% 0.00%
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
BOBOIESTI 1,348 100.00% 85.92% 0% 85.92% 100.00% 190 14.08% 0.00%

TOTAL 2,651 97.78% 81.67% 0% 81.67% 100.00% 486 18.33% 0.00%
DOLHESTI 1,264 0.00% 0.00% 0% 0.00% 94.14% 1,190 94.14% 5.86%
LEGHIN 601 0.00% 0.00% 0% 0.00% 86.53% 520 86.53% 13.47%
Pipirig PATALAGENI 716 0.00% 0.00% 0% 0.00% 100.00% 716 100.00% 0.00%
SAA Leghin
PLUTON 865 0.00% 0.00% 0% 0.00% 72.83% 630 72.83% 27.17%
STANCA 1,359 0.00% 0.00% 0% 0.00% 63.28% 860 63.28% 36.72%
TOTAL 4,805 0.00% 0.00% 0% 0.00% 81.50% 3,916 81.50% 18.50%
PANGARATI PANGARACIOR 1,242 77.91% 77.91% 0% 77.91% 100.00% 274 22.09% 0.00%
SAA Pangaracior
TOTAL 1,242 77.91% 0.00% 0% 0.00% 22.09% 274 22.09% 77.91%
PANGARATI STEJARU 870 88.88% 88.88% 0% 88.88% 100.00% 97 11.12% 0.00%
SAA Stejaru
TOTAL 870 88.88% 88.88% 0% 88.88% 100.00% 97 11.12% 0.00%
TIBUCANI 2,297 40.28% 40.28% 0% 40.28% 100.00% 1,372 59.72% 0.00%
TIBUCANI DAVIDENI 796 25.27% 25.62% 0% 25.62% 100.00% 592 74.38% 0.00%
SAA Tibucani
TIBUCANII DE JOS 368 22.19% 22.19% 0% 22.19% 100.00% 286 77.81% 0.00%
TOTAL 3,461 34.90% 34.98% 0% 34.98% 100.00% 2,250 65.02% 0.00%
ZANESTI TRAIAN 789 81.41% 81.41% 0% 81.41% 96.58% 120 15.17% 3.42%
SAA Traian
TOTAL 789 81.41% 81.41% 0% 81.41% 96.58% 120 15.17% 3.42%
TOTAL JUDET 285,966 72.79% 71.36% 0.47% 71.83% 90.98% 54,741 19.14% 9.0%
Tabel 9 - Indicatori fizici apa uzata - realizati la nivel de UAT

Aglomerari peste 10000 l.e.
Nr. crt. Aglomerare UAT Reta de canalizare Statii de pompare Conducte de refulare Statii de epurare ape Statii de epurare Platforme pentru Facilitati pentru Colector
(m) apa uzata (m) uzate care deservesc (buc) stocarea uscarea conducta
(buc) aglomerari cu peste temporara a namolului (buc) evacuare apa
10.000 l.e. namolului (buc) epurata
noua reabilitata noi reabilitate noi reabilitate noi reabilitare
(m)
si extindendere
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Piatra Neamt 1814 - 0 - 0 - - - - 1 1 -

Alexandru cel Bun 12913 - 5 - 1846 - - - - - - -
Garcina - - - - - - - - - - - -
Dumbrava Rosie - - - - - - - - - - - -
1 Piatra Neamt
Savinesti 1217 - 1 - 590 - - - - - - -
Roznov 956 - 1 - 370 - - - - - - -
Zanesti 29976 - 9 - 2232 - - - - - - -
Podoleni 29168 - 5 - 2385 - - - - - - -
TOTAL AGLOMERARE 76044 0 21 0 7423 0 0 0 0 1 1 0
Roman - - - 3 - 680.47 1 - 1 - - 75
2 Roman
Cordun - - - - - - - - - - - -
TOTAL AGLOMERARE 0 0 0 3 0 680.47 1 0 1 0 0 75
Tirgu Neamt 5953 - - 1 - 1282 - - - - - -
3 Tirgu Neamt
Grumazesti - - - - - - - - - - - -
Vanatorii Neamt - - - - - - - - - - - -
Aglomerari cuprinse intre 2000-10000 l.e.
Statii de pompare Colector
Reta de canalizare Conducte de refulare Statii de epurare ape Statii de epurare Platforme pentru
apa uzata Facilitati pentru conducta
(m) (m) uzate care deservesc (buc) stocarea
Nr. crt. Aglomerare UAT (buc) uscarea evacuare apa
aglomerari sub 10.000 temporara a
reabilitare namolului (buc) epurata
noua reabilitata noi reabilitate noi reabilitate l.e. noi namolului (buc)
si extindendere (m)
Piatra Soimului 22201 - 4 - 1819 - - - - - - -
4 Piatra Soimului-Borlesti Borlesti - - - - - - - - - - - -
Roznov - - - - - - - - - - - -
5 Bicaz Bicaz 3426 - 3 - 862 - - - - - - -
6 Baltatesti Baltatesti 15345 - 5 - 1144 - 1 1 - - - 20
TOTAL PROIECT 122969 0 33 4 11248 1962.47 - 1 1 1 1 95
Prin realizarea indicatorilor fizici prezentati in tabelul anterior se obtin indicatorii de conformare, cuantificati in rata de conectare la serviciile de canalizare menajera (articolul 3 din Directiva 91/271/CEE) si nivelul de epurare al apelor uzate (articolele 4 si 65 din Directiva
91/271/CEE).
Tabel 10 - Indicatori de conformare cu Directiva 91/271/CEE (art.3,4 si 5) – locuitori echivalenti
Din care Nivel de

Din care
Populatie conectata la Servicii Populatie conectata Grad de Populatie conformare Nivel de conformare cu Populatie
Localitati Populatie conectata la Servicii
Populatie de canalizare conforme cu prin proiecte in conectare Populatie conectata prin cu art.3 din art.4 si 5 din Directiva conectata din
Aglomerare UAT componente in de canalizare conforme cu
an 2020 art.4 si 5 din Directiva implementare an conform inainte an 2025 proiect Directiva 91/271/CEE alte surse
aglomerare art.3 din Directiva 91/271/CEE
91/271/CEE 2023 de proiect an 2025 91/271/CEE an 2025 an 2025
an 2020
an 2020 an 2025
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
l.e. l.e % l.e % % % l.e l.e. % l.e % l.e % l.e %

Piatra Neamt 79047 77995 98.67% 77995 98.67% 0.00% 98.67% 75180 358 0.48% 74537 99.15% 74537 99.15% 643 0.85%
Piatra Neamt Valeni 1612 1360 84.37% 1360 84.37% 0.00% 84.37% 1530 0 0.00% 1291 84.37% 1291 84.37% 239 15.63%
Ciritei 723 723 100.00% 723 100.00% 0.00% 100.00% 687 0 0.00% 687 100.00% 687 100.00% 0 0.00%
Bistrita 1798 150 8.34% 150 8.34% 0.00% 8.34% 1708 890 52.11% 1032 60.45% 1032 60.45% 676 39.55%
Alexandru cel Bun
Viisoara 597 80 13.40% 80 13.40% 0.00% 13.40% 567 360 63.49% 436 76.89% 436 76.89% 131 23.11%
Garcina Garcina 2414 0 0.00% 0 0.00% 0.00% 0.00% 2292 0 0.00% 0 0.00% 0 0.00% 2,292 100.00%
Piatra Neamt Dumbrava Rosie 2798 1448 51.75% 1448 51.75% 0.00% 51.75% 2657 0 0.00% 1375 51.75% 1375 51.75% 1,282 48.25%
Dumbrava Rosie
Cut 2273 1689 74.31% 1689 74.31% 0.00% 74.31% 2167 0 0.00% 1610 74.31% 1610 74.31% 557 25.69%
Savinesti Savinesti 5570 3324 59.67% 3324 59.67% 0.00% 59.67% 5286 198 3.75% 3352 63.42% 3352 63.42% 1,934 36.58%
Roznov 4416 2035 46.08% 2035 46.08% 0.00% 46.08% 4195 193 4.60% 2126 50.68% 2126 50.68% 2,069 49.32%
Roznov
Slobozia 2692 352 13.08% 352 13.08% 0.00% 13.08% 2555 0 0.00% 334 13.08% 334 13.08% 2,221 86.92%
Zanesti Zanesti 3834 10 0.26% 10 0.26% 0.00% 0.26% 3642 2,411 66.20% 2420 66.46% 2420 66.46% 1,222 33.54%
Podoleni Podoleni 3743 0 0.00% 0 0.00% 0.00% 0.00% 3556 2,350 66.09% 2350 66.09% 2350 66.09% 1,206 33.91%
TOTAL 111517 89166 79.96% 89166 79.96% 0.00% 79.96% 106022 6760 6.38% 91552 86.33% 91552 86.33% 14470 13.67%
Piatra Soimului 2096 0 0.00% 0 0.00% 0.00% 0.00% 1990 1,775 89.20% 1775 89.20% 1775 89.20% 215 10.80%
Piatra Soimului
Piatra Luminis 1574 0 0.00% 0 0.00% 0.00% 0.00% 1493 1,475 98.79% 1475 98.79% 1475 98.79% 18 1.21%
Soimului- Roznov Chintinici 883 0 0.00% 0 0.00% 0.00% 0.00% 839 0 0.00% 0 0.00% 0 0.00% 839 100.00%
Borlesti Borlesti 4543 0 0.00% 0 0.00% 0.00% 0.00% 4508 0 0.00% 0 0.00% 0 0.00% 4,508 100.00%
Borlesti
Ruseni 263 0 0.00% 0 0.00% 0.00% 0.00% 247 0 0.00% 0 0.00% 0 0.00% 247 100.00%
TOTAL 9359 0 0.00% 0 0.00% 0.00% 0.00% 9077 3250 35.80% 3250 35.80% 3250 35.80% 5827 64.20%
Roman Roman 51422 46337 90.11% 46337 90.11% 0.00% 90.11% 49042 0 0.00% 44192 90.11% 44192 90.11% 4,850 9.89%
Roman
Cordun Cordun 2177 0 0.00% 0 0.00% 75.06% 75.06% 2069 0 0.00% 1553 75.06% 1553 75.06% 516 24.94%
TOTAL 53599 46337 86.45% 46337 86.45% 3.05% 89.50% 51111 0 0.00% 45745 89.50% 45745 89.50% 5366 10.50%
Tirgu Neamt 13137 12336 93.90% 12336 93.90% 0.00% 93.90% 12493 762 6.10% 12493 100.00% 12493 100.00% 0 0.00%
Tirgu Neamt
Humulesti 3444 3427 99.51% 3427 99.51% 0.00% 99.51% 3271 0 0.00% 3255 99.51% 3255 99.51% 16 0.49%
Tirgu Neamt
Grumazesti Topolita 1509 0 0.00% 0 0.00% 0.00% 0.00% 1433 0 0.00% 0 0.00% 0 0.00% 1,433 100.00%
Vanatorii Neamt Vanatorii Neamt 4446 4316 97.08% 4316 97.08% 0.00% 97.08% 4219 0 0.00% 4096 97.08% 4096 97.08% 123 2.92%
TOTAL 22536 20079 89.10% 20079 89.10% 0.00% 89.10% 21416 762 3.56% 19844 92.66% 19844 92.66% 1572 7.34%
Bicaz 3202 2267 70.80% 2267 70.80% 0.00% 70.80% 3043 473 15.54% 2627 86.34% 2627 86.34% 416 13.66%
Bicaz Bicaz Capsa 605 580 95.87% 580 95.87% 0.00% 95.87% 574 24 4.18% 574 100.05% 574 100.05% 0 -0.05%
Dodeni 1532 1508 98.41% 1508 98.41% 0.00% 98.41% 1455 0 0.00% 1432 98.41% 1432 98.41% 23 1.59%
TOTAL 5339 4355 81.56% 4355 81.56% 0.00% 81.56% 5072 497 9.80% 4634 91.36% 4634 91.36% 438 8.64%
Baltatesti 1974 0 0.00% 0 0.00% 14.84% 14.84% 1875 974 51.95% 1252 66.79% 1252 66.79% 623 33.21%
Baltatesti
Valea Seaca 1332 0 0.00% 0 0.00% 0.00% 0.00% 1264 1,200 94.94% 1200 94.94% 1200 94.94% 64 5.06%
TOTAL 3306 0 0.00% 0 0.00% 8.86% 8.86% 3139 2174 69.26% 2452 78.12% 2452 78.12% 687 21.88%
Aglomerari cuprinse intre 2.000 si 10.000 l.e 18004 4355 24.19% 4355 24.19% 8.86% 33.05% 17288 5921 34.25% 10336 67.30% 10336 67.30% 6952 32.70%
Aglomerari peste 10.000 l.e 187652 155582 82.91% 155582 82.91% 3.05% 85.96% 178549 7522 4.21% 157141 90.17% 157141 90.17% 21408 9.83%
TOTAL PROIECT 205656 159937 77.77% 159937 77.77% 0.94% 78.71% 195837 13443 6.86% 167477 85.57% 167477 85.57% 28360 14.43%
Tabel 11- Indicatori de conformare cu Directiva 91/271/CEE (art.3,4 si 5) – locuitori fizici
Din care Din care

Grad de Nivel de conformare
Populatie conectata la Populatie conectata la Populatie conectata Nivel de conformare cu Populatie
Localitati conectare Populatie conectata cu art.3 din
Populatie Servicii de canalizare Servicii de canalizare prin proiecte in Populatie art.4 si 5 din Directiva conectata din
glomerare UAT componente in conform prin proiect Directiva
an 2020 conforme cu art.3 din conforme cu art.4 si 5 din implementare an an 2025 91/271/CEE alte surse
aglomerare inainte de an 2025 91/271/CEE
Directiva 91/271/CEE Directiva 91/271/CEE 2023 an 2025 an 2025
proiect an 2025
an 2020 an 2020
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
locuitori locuitori locuitori locuitori locuitori locuitori

locuitori fizici % locuitori fizici % % % % % % %
fizici fizici fizici fizici fizici fizici
Piatra Neamt 75667 74660 98.67% 74660 98.67% 0.00% 98.67% 71800 342 0.48% 71186 99.15% 71186 99.15% 614 0.85%
Piatra Neamt Valeni 1599 1349 84.35% 1349 84.35% 0.00% 84.35% 1517 0 0.00% 1280 84.35% 1280 84.35% 237 15.65%
Ciritei 710 710 99.99% 710 99.99% 0.00% 99.99% 674 0 0.00% 674 99.99% 674 99.99% 0 0.01%
Bistrita 1765 147 8.33% 147 8.33% 0.00% 8.33% 1675 873 52.11% 1012 60.43% 1012 60.43% 663 39.57%
Alexandru cel Bun
Viisoara 584 78 13.36% 78 13.36% 0.00% 13.36% 554 352 63.49% 426 76.85% 426 76.85% 128 23.15%
Garcina Garcina 2397 0 0.00% 0 0.00% 0.00% 0.00% 2275 0 0.00% 0 0.00% 0 0.00% 2,275 100.00%
Piatra Neamt Dumbrava Rosie 2775 1436 51.74% 1436 51.74% 0.00% 51.74% 2634 0 0.00% 1363 51.74% 1363 51.74% 1,271 48.26%
Dumbrava Rosie
Cut 2078 1544 74.30% 1544 74.30% 0.00% 74.30% 1972 0 0.00% 1465 74.30% 1465 74.30% 507 25.70%
Savinesti Savinesti 5557 3316 59.67% 3316 59.67% 0.00% 59.67% 5273 198 3.75% 3344 63.41% 3344 63.41% 1,929 36.59%
Roznov 4338 1999 46.08% 1999 46.08% 0.00% 46.08% 4117 189 4.60% 2086 50.68% 2086 50.68% 2,030 49.32%
Roznov
Slobozia 2679 350 13.07% 350 13.07% 0.00% 13.07% 2542 0 0.00% 332 13.07% 332 13.07% 2,210 86.93%
Zanesti Zanesti 3769 10 0.27% 10 0.27% 0.00% 0.27% 3577 2,368 66.20% 2377 66.47% 2377 66.47% 1,199 33.53%
Podoleni Podoleni 3645 0 0.00% 0 0.00% 0.00% 0.00% 3458 2,285 66.09% 2285 66.09% 2285 66.09% 1,173 33.91%
TOTAL 107564 85599 79.58% 85599 79.58% 0.00% 79.58% 102067 6607 6.47% 87831 86.05% 87831 86.05% 14236 13.95%
Piatra Soimului 2076 0 0.00% 0 0.00% 0.00% 0.00% 1970 1,757 89.20% 1757 89.20% 1757 89.20% 213 10.80%
Piatra Soimului
Piatra Luminis 1567 0 0.00% 0 0.00% 0.00% 0.00% 1486 1,469 98.79% 1469 98.79% 1469 98.79% 18 1.21%
Soimului- Roznov Chintinici 876 0 0.00% 0 0.00% 0.00% 0.00% 832 0 0.00% 0 0.00% 0 0.00% 832 100.00%
Borlesti Borlesti 4520 0 0.00% 0 0.00% 0.00% 0.00% 4485 0 0.00% 0 0.00% 0 0.00% 4,485 100.00%
Borlesti
Ruseni 256 0 0.00% 0 0.00% 0.00% 0.00% 240 0 0.00% 0 0.00% 0 0.00% 240 100.00%
TOTAL 9295 0 0.00% 0 0.00% 0.00% 0.00% 9013 3226 35.79% 3226 35.79% 3226 35.79% 5787 64.21%
Roman Roman 46583 41977 90.11% 41977 90.11% 0.00% 90.11% 44203 0 0.00% 39832 90.11% 39832 90.11% 4,371 9.89%
Roman
Cordun Cordun 2112 0 0.00% 0 0.00% 75.06% 75.06% 2004 0 0.00% 1504 75.06% 1504 75.06% 500 24.94%
TOTAL 48695 41977 86.20% 41977 86.20% 3.26% 89.46% 46206 0 0.00% 41336 89.46% 41336 89.46% 4871 10.54%
Tirgu Neamt 12617 11848 93.90% 11848 93.90% 0.00% 93.90% 11973 730 6.10% 11973 100.00% 11973 100.00% 0 0.00%
Tirgu Neamt
Humulesti 3385 3368 99.50% 3368 99.50% 0.00% 99.50% 3212 0 0.00% 3196 99.50% 3196 99.50% 16 0.50%
Tirgu Neamt
Grumazesti Topolita 1489 0 0.00% 0 0.00% 0.00% 0.00% 1413 0 0.00% 0 0.00% 0 0.00% 1,413 100.00%
Vanatorii Neamt Vanatorii Neamt 4436 4306 97.07% 4306 97.07% 0.00% 97.07% 4209 0 0.00% 4086 97.07% 4086 97.07% 123 2.93%
TOTAL 21927 19522 89.03% 19522 89.03% 0.00% 89.03% 20806 730 3.51% 19255 92.54% 19255 92.54% 1552 7.46%
Bicaz 3111 2203 70.81% 2203 70.81% 0.00% 70.81% 2952 459 15.54% 2549 86.35% 2549 86.35% 403 13.65%
Bicaz Bicaz Capsa 592 567 95.85% 567 95.85% 0.00% 95.85% 561 23 4.18% 561 100.03% 561 100.03% 0 -0.03%
Dodeni 1519 1495 98.40% 1495 98.40% 0.00% 98.40% 1442 0 0.00% 1419 98.40% 1419 98.40% 23 1.60%
TOTAL 5222 4265 81.67% 4265 81.67% 0.00% 81.67% 4955 482 9.73% 4529 91.41% 4529 91.41% 426 8.59%
Baltatesti 1941 0 0.00% 0 0.00% 14.84% 14.84% 1842 957 51.95% 1230 66.79% 1230 66.79% 612 33.21%
Baltatesti
Valea Seaca 1319 0 0.00% 0 0.00% 0.00% 0.00% 1251 1,188 94.94% 1188 94.94% 1188 94.94% 63 5.06%
TOTAL 3260 0 0.00% 0 0.00% 8.84% 8.84% 3093 2145 69.34% 2418 78.17% 2418 78.17% 675 21.83%
Aglomerari cuprinse intre 2.000 si 10.000 l.e 17777 4265 23.99% 4265 23.99% 8.86% 32.85% 17061 5853 34.30% 10173 67.16% 10173 67.16% 6888 32.84%
Aglomerari peste 10.000 l.e 178186 147098 82.55% 147098 82.55% 3.05% 85.60% 169080 7337 4.34% 148421 89.94% 148421 89.94% 20658 10.06%
TOTAL PROIECT 195963 151363 77.24% 151363 77.24% 0.95% 78.20% 186141 13190 7.09% 158594 85.28% 158594 85.28% 27546 14.72%
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
3.2.1.1. Modelarea hidraulica a retelelor de apa potabila si de canalizare
Consultantul a realizat modelarea hidraulica a reţelei de apa potabila si canalizare din aria de proiect, in vederea
pregătirii unor scenarii viabile de soluţii inginereşti, astfel incat prin implementarea soluţiilor propuse sa se
diminueze /elimine efectul secetei/inundaţiilor.
La proiectarea sistemelor de alimentare cu apă pentru zonele de alimentare, s-au avut in vedere prevederile P.U.G.,
P.U.Z şi informaţiile primite din partea Beneficiarului.
Modelarea reţelei s-a efectuat pe o configuraţie care cuprinde:
- Rețeaua aflată în funcțiune (realizată din material PEID, OL și PVC);
- Extinderile de capacitate proiectate, realizate din PEID.
In baza prevederilor STAS 4163/2-96, criterile de dimensionare a reţelei de distribuţie sunt următoarele:
o Reţeaua de distribuţie a fost dimensionată la debitul maxim orar, astfel incit să se asigure presiunea de
serviciu, considerându-se regimul de inălţime al clădirilor din zonă (min 12 mH2O, max 60 mH2O). Reteaua
de distribuție s-a dimensionat la un debit:
Q II C = Kp x Qor max + Kp nj x Qii
Verificarea retelei de distributie, la functionarea hidrantilor exteriori s-a făcut astfel ca in orice pozitie normată apare
incendiul să se asigure in retea minimum 7 mH2O pentru retele de joasă presiune conform SR 1343-1/2006,
prezentare ce se regăseşte în Anexa 2. Debitul de verificare este: QII (V) = a Kp Qo max + 3.6 n Kp
Verificarea la incendiu s-a făcut în toate nodurile rețelei fiind alese cu precădere nodurile considerate defavorabile cu
2 incendii simultane de 10 l/s, la orase, ales conform SR 1343-1/2006.
Pentru zonele limitrofe în acord cu standardele de proiectare au fost simulate incendii de 5 l/s având în vedere
distanța considerabilă pe care nu sunt amplasate construcții, între limita localității și zonele în cauză.
Au fost simulate incendii pentru toate tronsoanele pentru care au fost necesare stații de pompare tip booster, pentru
aducerea presiunii la cerința impusă de regimul de înălțime al construcțiilor, dar și pentru satisfacerea necesarului de
debit și presiune impuse de simularea unui incendiu de 5 l/s.
La configurarea rețelei de distributie aferentă zonelor de calcul s-a avut în vedere că alimentarea cu apă se va face
dintr-un singur punct si anume gospodaria de apa aferenta fiecarui sistem de distributie de unde apa este distributia
gravitational sau pompat avandu-se in vedere asigurarea presiunilor optime.
Din punct de vedere al extinderii rețelelor de distribuție s-au luat în considerare gradul de acoperiere și deservire a
populației pentru perspectiva 2020, precum și rațiuni tehnice legate de calculul hidraulic. Astfel, a rezultat o
configurație a rețelei de distribuţie mixtă (preponderent ramnificată), prevazută din tuburi PEID, PN10, asigurând
cerințele de debit așa cum au fost ele estimate în breviarul de calcul. S-a incercat pe cât posibil să se asigure o
configuraţie inelară a reţelei de distribuţie, urmărindu-se desfăşurarea tramei stradale existente, deoarece aceasta
oferă avantajul unei siguranţe maxime in continuitatea alimentării cu apă.
Pentru determinarea pierderilor de sarcină pe conductele reţelei de distribuţie s-a utilizat formula lui Darcy:
Coeficientul de rezistență , este în domeniul conductelor parțial rugoase dependent atât de k/d – rugozitatea
relativă, cât și de numărul Re. În scopul determinării cât mai aproape de realitate a regimului de presiune maximă
pentru funcționarea reţelei de distribuţie, rugozitatea conductei va fi considerată k = 0,05mm.
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Pierderile de sarcină care vor fi suplinite folosind această valoare, sunt pierderile locale ce apar în căminele de vane,
în coturi, dar și pierderi ce apar datorită îmbinărilor, nefuncționării corespunzătoare a vanelor sau a eventualelor
avarii nesesizate, acestea din urmă fiind pierderi care nu pot fi modelate hidraulic.
Dimensionarea hidraulică a reţelelor de distribuţie s-a efectuat în sistem computerizat, cu ajutorul programului de
calcul specializat Urbano Hydra care dă posibilitatea imbunătățirii pas cu pas a soluției.
Debitele de dimensionare ale sistemului de canalizare menajera pentru localitatile ce fac obiectul proiectului au fost
calculate in conformitate cu prevederile standardului SR-1343-1/2006, STAS 1478-90, STAS 1795-87, SR 1846-
1/2006 si NP 133-2013.
Dimensionarea si verificarea hidraulica a retelelor de canalizare s-a efectuat in sistem computerizat, cu ajutorul
programului de calcul specializat Urbano Canalis.
Ipoteza de calcul: s-a considerat ca gospodariile vor fi dotate cu instalatii de apa rece, calda si canalizare menajera,
cu preparare individuala a apei calde.
Restitutia la canalizare s-a considerat 100% din consumul de apa potabila.
La dimensionarea reţelei de canalizare s-au avut în vedere următoarele criterii:
- Viteza minimă a apei uzate prin colectoarele de canalizare (viteza minima de autocuratire) Vmin = 0,70 m/s
- Viteza maximă recomandată a apei uzate prin colectoarele de canalizare Vmax = 5,0 m/s.
Gradul de umplere va fi:
- a≤ 0,60 pentru colectoarele de canalizare ape uzate din procedeul separativ pentru tuburi cu diametrul pana
la 300 mm;
- a≤0,80 pentru colectoarele de canalizare ape uzate din procedeul separativ pentru tuburi cu diametrul mai
mare de 300 mm.
Panta minimă constructivă a colectoarelor de canalizare – s-a adoptat 4 ‰ si 1:DN.
Panta maxima constructiva a colectoarelor de canalizare – s-a adoptat 8 %.
3.2.2. IMPACTUL ASOCIAT SCHIMBARILOR CLIMATICE IN ZONA PROIECTULUI
Conform metodologiei descrise in capitolul anterior, etapele de lucru pentru stabilirea necesitatii de adaptare la
schimbari climatice a proiectelor de alimentare cu apa si canalizare constau in:
 Identificarea sensibilitatii proiectului la efectele schimbarilor climatice
 Evaluarea expunerii Proiectului la schimbari climatice (situatia curenta si viitoare)
 Evaluarea vulnerabilitatii proiectului (la conditiile climatice existente si viitoare)
 Evaluarea riscurilor asupra Proiectului
Dupa parcurgerea acestor etape de lucru se trece la:
 Identificarea optiunilor de adaptare
 Evaluarea optiunilor de adaptare
 Integrarea in proiect a masurilor de adaptare si ameliorare.
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
3.2.2.1. Analiza de senzitivitate
Evaluarea senzitivitatii proiectului se refera la evaluarea masurii in care componentele / activitatile proiectului sunt
sensibile la riscurile climatice relevante, fara a lua in considerare localizarea componentelor / activitatilor sau
probabilitatea aparitiei unor riscuri climatice.
Senzitivitatea proiectului la schimbarile climatice si dezastre naturale a fost determinata in raport cu o serie de
variabile climatice si efecte secundare / riscuri asociate care pot interveni de-a lungul timpului si afecta lucrarile
propuse in aria de proiect.
In context global, schimbarile climatice pot avea atat efecte directe cat si indirecte, dintre care cele mai importante
sunt:
 Consecinte primare:
- Schimbarea temperaturii medii
- Temperaturi extreme
- Schimbarea precipitatiilor medii
- Precipitatii extreme
- Viteza medie a vantului
- Umiditate
 Efecte secundare/Hazarde asociate:
- Eroziunea costiera
- Seceta/Disponibilitatea resurselor de apa
- Inundatii
- Alunecari de teren
- Cutremure
- Eroziunea solului
- Fenomene extreme/Dezastre climatice
- Cresterea temperaturii
- Incendii
In cadrul unui proiect de apa/apa uzata, factorii care pot fi luati in considerare sunt redati in tabelul urmator.
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Tabel 12 - Variabile climatice cheie (efecte primare), efecte secundare si riscuri/pericole asociate schimbarilor climatice
Efecte secundare si riscuri/pericole asociate schimbarilor climatice
Principalele variabile climatice
Efecte secundare:
- reducerea cantitatii de precipitatii / zapada;
- aparitia efectului de sera, respectiv topirea mai rapida a zapezii;
- cresterea extremelor privind nivelurile bazinelor hodrografice (trecere mai
rapida de la regimul de ape mari la regimul de ape mici)
- reducerea cantitatii de precipitatii, scaderea rezervelor de apa de suprafata si
Cresterea temperaturii medie subterane; reducerea debitelor minime de vara;
anuala / sezoniera Riscuri:
- frecventa inundatiilor in sezonul de primavara, cu viituri extreme din ploi / topire
a zapezii => conditii mai dificile de gestionare a resurselor de apa atat in regim
de ape mari, cat si de ape mici, inclusiv probleme legate de turbiditate;
- cresterea temperaturii apei => modificarea calitatii apei brute, impact asupra
procesului de tratare a apei potabile;
- tendinta generala de diminuare a debitelor de apa utilizabile din surse de
suprafata si subteran => impact asupra capacitatii surselor de apa si a
conditiilor de deversare in emisar a apelor efluente din SEAU.
Efecte secundare:
- perioade de seceta (meteorologice, hidrologice) ;
- afectarea calitatii ecologice a apelor, procese biologice mai intense, conditii de
mediu mai restrictive la exploatarea resurselor de apa;
- Inghet prelungit - diminuarea cantitatii de apa la sursa de alimentare
Temperaturi extreme ale aerului: Riscuri:
valuri de temperaturi ridicate vara, - insuficienta resurselor de apa, sub aspect cantitativ si calitativ => impact
ierni foarte friguroase asupra capacitatii surselor de apa si a procesului de tratare a apei potabile;
- scaderea temperaturii influentului in SEAU sub limita admisibila / posibila
crestere a concentratiei de poluanti din influent => scaderea eficientei epurarii
apelor uzate;
- posibila afectare a sistemului de alimentare cu energie electrica => impact
asupra functionalitatii infrastructurii.
Efecte secundare:
- scaderea cantitatilor medii lunare de precipitatii (in special iarna) si cresterea in
perioada de toamna;
- cresterea activitatii erozionale in albia raurilor;
Riscuri:
Regimul mediu de precipitatii
(anual, lunar) - frecventa inundatiilor, instabilitatea malurilor/terenului => impact asupra
solutiilor constructive ale infrastructurii, cresterea dilutiei apelor uzate la intrare
in statia de epurare, episoade cu turbiditate (scaderea calitatii apei brute),
deversari necontrolate (by-pass), scaderea randamentului din SEAU.
- deficit de apa in perioada de vara => impact asupra capacitatii surselor de apa,
cresterea concentratiilor poluantilor in sol, apa subterana si in canalizare.
Precipitatii extreme (frecventa si Efecte secundare:
amploare) - cresterea cantitatilor de precipitatii de durate mari, viituri cu volume mai mari;
activitate erozionala in albia raului/malurilor;
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Efecte secundare si riscuri/pericole asociate schimbarilor climatice

Principalele variabile climatice
- intensificarea ploilor de scurta durata dar abundente, viituri rapide cu activitate
erozionala intense.
Riscuri:
- frecventa inundatiilor, cu viituri extreme din ploi, instabilitatea malurilor si
terenurilor => conditii mai dificile de gestionare a resurselor de apa atat in
regim de ape mari, cat si de ape mici, inclusiv probleme legate de turbiditate;
impact asupra solutiilor constructive ale infrastructurii; cresterea dilutiei apelor
uzate la intrare in statia de epurare; risc de deteriorare a conductelor la
alunecarile de teren; limitari in folosirea namolurilor in agricultura.
- inundabilitate urbana, inundatii locale => deversari necontrolate de ape uzate
prin refularea retelei de canalizare ca urmare a imposibilitatii preluarii unei
cantitati mari de apa pluviala in reteaua de canalizare intr-un timp scurt,
scaderea randamentului din SEAU.
Efecte secundare: efect redus asupra eroziunii eoliene si degradarii solurilor.
Viteza medie a vantului Riscuri: desertificare in zonele unde solurile sunt mai usoare si vulnerabile la
eroziune.
Efecte secundare: efect redus asupra eroziunii eoliene si degradarii solurilor.
Viteza maxima a vantului Riscuri: desertificare in zonele unde solurile sunt mai usoare si vulnerabile la
eroziune, posibila afectare a infrastructurii de alimentare cu energie electrica.
Efecte secundare: cresterea umiditatii solului
Riscuri:
- instabilitatea malurilor/terenului => impact asupra solutiilor constructive ale
Umiditatea
infrastructurii;
- afectarea duratei de viata a conductelor in zonele cu soluri sensibile la
umiditate
Efecte secundare: Calitatea aerului
Radiatia solara
Riscuri: efecte asupra sanatatii umane, modificari de comportament ale speciilor.
Efecte secundare: Calitatea aerului,
Radiatia solara/temperaturi Riscuri: posible incendii spontane de vegetatie si raspandirea lor (in zona montana
maxime extreme/viteza vantului si de deal impadurita, posible efecte asupra infrastructurii de suprafata (cladiri),
afectarea biodiversitatii
În categoria hazardurilor care pot provoca în România pagube importante sau chiar dezastre naturale intră
producerea de fenomene ca: ploi abundente/inundații, alunecări de teren, grindină, descărcări electrice, polei,
avalanșe, furtuni, viscole, secete, valuri de căldură, valuri de frig. Astfel, în cazul României, expunerea cea mai mare
la dezastrele naturale este cea asociată cutremurelor, inundațiilor și alunecărilor de teren. În condițiile schimbărilor
climatice, nu se aștepta ca tipuri noi de hazard să își facă apariția pe teritoriul României (de exemplu, uraganele), în
schimb, cele deja existente își vor schimba caracteristicile date de frecvența și intensitatea fenomenelor de vreme și
climă.
Romania, prin amplasarea geografica, caracteristici climatice, geomorfologice, geologice si hidrografice, este
predispusa manifestarii a 3 tipuri de hazarde:
- geomorfologic;
- hidrologic;
- climatic.
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Cele trei tipuri de hazard se pot manifesta atât individual cât şi prin suprapunere, astfel încât efectele generate pot
varia într-un domeniu foarte larg, de la pagube minore până la dezastre. Hazardul geomorfologic, poate produce pe
terenuri în pantă:
- eroziunea solului;
- alunecări de teren;
- inundaţii locale, cu caracter de torenţialitate.
Hazardul hidrologic, prin neuniformitatea regimului de curgere poate produce:
- inundarea terenurilor plane;
- exces de umiditate în sol;
- eroziune de mal.
Hazardul climatic - cu regimul cel mai variabil în timp- poate produce prin repartiţia neuniformă a temperaturilor şi
precipitaţiilor:
- secete atmosferice şi pedologice;
- exces de umiditate în sol;
- inundaţii;
- eroziune eoliană.
Dintre cele enumerate, la nivelul judetului Neamt se manifesta doar o parte, asa cum se prezinta mai jos:
Inundatii:
Reţeaua hidrografică a judeţului Neamţ este colectată, în cea mai mare parte, de râul Siret, cu afluenţii săi de ordinul
I, Moldova şi Bistriţa şi în mică măsură de afluentul sau de ordinul II Tazlău din bazinul râului Trotuş. Densitatea
reţelei hidrografice variază de la 0,3 ‰ la 1,1‰, valorile extreme înregistrându-se pe zone restrâse din regiunea
înaltă a bazinului râului Bistricioara (0,9 - 1.1 ‰) şi din zonele joase. depresionare (0,3 - 0,5 ‰). In restul teritoriului
predomină densitatea medie ( 0,5 - 0,7 ‰).
Scurgerea medie multianuală specifică de apă variază între 10 l/s/km2 în zona înaltă a munţilor Hăşmaş şi Tarcău şi
cca. 2 l/s/km2 într-o zonă restrânsă din podişul Bârladului. Majoritatea teritoriului se încadrează în limitele de 2 - 5
l/s/km2. În cursul anului volumul maxim scurs se produce în lunile aprilie şi mai iar cel minim în luna ianuarie.
Caracteristica judeţului Neamţ, în special în zona de munte, este producerea de precipitaţii abundente în intervale de
timp scurte care au un timp mic de concentrare din cauza pantei mari a versanţilor dar şi a tăierilor masive din fondul
forestier.
Datorită climatului specific, teritoriul judeţului este afectat frecvent de inundaţii iar ca o particularitate se evidenţiază
fenomenul de zăpor de pe râul Bistriţa, pe tronsonul lac Izvoru Muntelui - limită judeţ (cu Suceava). Numai în ultimii
30 de ani s-au produs inundaţii catastrofale în anii 1970, 1975, 1991 (1995 şi 2003 datorită fenomenului de zăpor),
2008 si 2010 şi o serie de inundaţii de amploare mai mică, restrânse ca arie, dar care au produs pagube importante.
Zonele cele mai expuse inundaţiilor, în ordinea frecvenţei producerii acestora, sunt: comuna Piatra Şoimului, pe
pâraiele Calu şi lapa, comuna Girov şi oraşul Roznov pe r. Cracău, comuna Borleşti pe pr. Nechit, comuna Hangu pe
pr. Hangu şi Audia, comuna Bicazu Ardelean pe pârâul Jidan şi Bistra, Bicaz Chei pe pârâul Ivăneş, comuna Grinţieş
şi comunele Borca, Farcaşa şi Poiana Teiului pe râul Bistriţa, datorită fenomenului de zăpor.
Riscurile de producere a inundatiilor in zona de realizare a proiectului sunt sintetizate la nivel de bazin hidrografic in
Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Siret dupa cum urmeaza:
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Figura 27 – Zone afectate de inundatii istorice semnificative
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Figura 28 – Zone cu risc potential semnificativ la inundatii
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Figura 29 – Extinderea arealelor inundabile in cele trei scenarii (0,1%, 1%, 10%)
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Figura 30 – Riscul la inundatii in scenariul mediu
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Raportul privind starea mediului in judetul Neamt – 2019 precizeaza ca la nivelul județului Neamț au fost inventariate
45 de puncte critice la inundațiile pe cursurile de apă, cauzate de colmatarea albiilor și eroziuni ale malurilor și pentru
care sunt propuse lucrări noi de apărare sau refacere a celor deja existente, acolo unde sunt afectate.
Figura 31 – Sursa viiturii/inundației

Sursa: “Planul pentru prevenirea, protecția și diminuarea inunda țiilor în bazinul hidrografic Siret”
Figura 32 - Clasificarea viiturilor istorice funcție de cauze și efecte
Sursa: “Planul pt. prevenirea, protecția și diminuarea inundațiilor în bazinul hidrografic Siret”
Viiturile au avut în general drept cauze ploi abundente pe arii extinse, dacă se are în vedere că 58% din evenimente
au fost caracterizate de niveluri ridicate remarcabile, la acest efect contribuind foarte mult volumul mare al
hidrografului de viitură, care se poate forma ori prin compunerea hidrografelor de pe afluenți, așa cum se întâmplă în
general pe râul Siret, ori prin intensitate constantă a precipitațiilor pe același areal într-o durată mai lungă de timp.
Caracteristic pentru bazinul hidrografic Siret este faptul că debitele maxime istorice depaşesc de trei ori debitul
maxim al viiturilor din lunile de primavară. Debitele maxime istorice se datorează pătrunderii unor cicloni puternici, în
timp ce debitele maxime obişnuite sunt generate de ploi torenţiale cu caracter local. Planul de Management al
Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Siret.
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
În generarea inundaţiilor în acest bazin, sunt frecvente viiturile rapide, cu caracter puternic torenţial, în zonele de deal
şi de munte în special în bazinele râurilor Suceava, Bistriţa, Trotuş, cu revărsări importante în albia majoră şi cu zone
mari de extindere.
Alunecari de teren
Judeţul Neamţ este acoperit de o varietate de tipuri de soluri, mare parte dintre acestea fiind susceptibile la alunecări
de teren:
- argilele roşii şi verzi - 18 m2;
- şisturi negre - 134 km2;
- straturi de Hangu - 399 km2;
- straturi de Bisericani - 352 km2;
Pantele cele mai favorabile alunecărilor pe aceste roci sunt cuprinse între 20 -30%. Construcţiile dezvoltate pe
aceste terenuri pot fi afectate în proporţie de 70%. La nivelul judeţului Neamţ au fost inventariate un număr de 957
alunecări, din care 160 afectează direct gospodării sau locuinţe.
Figura 33 – Harta alunecarilor de teren pentru zonele din judetul Neamt
Zonele cu potenţial ridicat de producere a alunecărilor de teren se găsesc pe teritoriul următoarelor localităţi: Piatra
Neamţ, Bicaz (Izvorul Alb, Potoci), Bicazu Ardelean, Bîra, Borleşti, Boteşti, Dobreni, Dulceşti (Corhana), Făurei,
Icuşeşti, Moldoveni, Păstrăveni, Răuceşti, Războieni, Români, Sagna, Ştefan Cel Mare, Tupilaţi şi Urecheni.
Zonele cu potenţial mediu de producere a alunecărilor de teren se găsesc pe teritoriul următoarelor localităţi: Agapia,
Băltăteşti, Borca, Ceahlău, Farcaşa, Gîrcina (Cuejdel), Hangu, Ion Creangă, Piatra Şoimului, Pipirig (Dolheşti,
Pluton), Poiana Teiului (Petru Vodă) şi Taşca (Taşca Deal şi Hamzoaia).
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Cutremure
Teritoriul judeţului Neamţ poate fi afectat de către mişcările seismice din zona Vrancea, în apropierea comunei
Vrâncioaia, situată la cca. 150 km depărtare. Deşi au fost înregistrate mişcări seismice cu epicentrul în zona Tazlău,
probabilitatea de apariţie a unor astfel de mişcări cu epicentrul în cadrul judeţului Neamţ este redusă.
Conform Legii nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional -
Secţiunea a V-a - Zone de risc natural, unităţile administrativ-teritoriale urbane din judeţul Neamţ amplasate în zone
pentru care intensitatea seismică, echivalată pe baza parametrilor de calcul privind zonarea seismică a teritoriului
României, este minimum VII (exprimată în grade MSK), sunt:
Tabel 13 – Caracteristicile macroseismice ale principalelor localităţi din judeţul Neamţ

Nr. Intensitatea seismică exprimată
Unitatea administrativ teritorială
crt. în grade MSK
1. Municipiul Piatra-Neamţ VII
2. Municipiul Roman VII
3. Oraşul Bicaz VII
4. Oraşul Tîrgu Neamţ VII
Localitate TC (sec) ag pentru IMR=100ani

Piatra Neamţ 0,7 0,20g
Roman 0,7 0.24g
Bicaz 0,7 0.20g
Roznov 0,7 0.24g
Tîrgu Neamţ 0,7 0.20g
Figura 34 – Zonarea teritoriului României în termeni de valori de vârf ale acceleraţiei terenului pentru proiectare ag pentru
cutremure având intervalul mediu de recurenţă IMR=100 ani
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Conform normativului de proiectare antiseismică P 100 /1992, judeţul Neamţ se încadrează în următoarele zone
seismice:
- jumătatea de SE ce include si municipiul Roman, este încadrată in clasa D cu grad seismic 7,5;
- jumătatea de NV ce include municipiul Piatra Neamţ, se încadrează in clasa E cu grad de
seismicitate 7.
Ca urmare a condiţiilor geografice, geologice şi meteorologice în cadrul judeţului Neamţ, referitor la cutremure de
pământ, se evidenţiază următoarele concluzii:
- Probabilitatea redusă de apariţie a unor mişcări seismice cu epicentrul în cadrul judeţului Neamţ
(deşi au fost înregistrate astfel de mişcări cu epicentrul în zona Tazlău);
- Teritoriul judeţului Neamţ poate fi afectat de către mişcările seismice din zona Vrancea, în
apropierea comunei Vrâncioaia situată la cca. 150 km. Depărtare;
- Apariţia unor mişcări seismice în alte zone ale României (Făgăraş, Banat, Moldova Nouă, Carei)
sau în zone învecinate sub limita a 200-300 km din Moldova şi Ucraina este posibilă (deci există
sub aspectul hazardului) dar nu prezintă importanţă ca risc (probabilitate şi intensitate foarte
reduse).
Codul P100-1/2013 prevede zonarea seismică a teritoriului României în termeni de valori de vârf ale acceleraţiei
terenului pentru proiectare, ag, cu interval mediu de recurență de 225 ani adică 20% probabilitate de depăşire în 50
de ani. Judetul Neamt se incadreaza pe harta de zonare seismica la ag = 0.25.
Seceta/disponibilitatea resurselor de apa

În prezent, pentru a putea vorbi despre o estimare a resurselor de apă pe bazine hidrografice este necesar a lua în
considerare efectul schimbărilor climatice asupra resurselor de apă.
Estimarea impactului schimbărilor şi variabilităţilor climatice asupra regimului hidrologic dintr-un bazin hidrografic se
bazează pe simulările de lungă durată realizate cu ajutorul unui model hidrologic, utilizând ca date de intrare seriile
de precipitaţii şi temperaturi rezultate din simulările de evoluţie climatică realizate cu ajutorul unui model meteorologic
regional.
Pentru estimarea impactului schimbărilor climatice asupra regimului scurgerii pe râurile din România, în ceea ce
priveşte debitele medii anuale, s-au prelucrat şi s-au completat, acolo unde a fost cazul, rezultatele obţinute în cadrul
studiilor complexe elaborate la nivel naţional (teme şi proiecte) sau internaţional (proiecte) în cadrul Institutului
Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor. Calculele s-au efectuat pentru 12 râuri din cele 11 bazine/spaţii
hidrografice din România, şi anume: Vişeu, Iza, Tur, Someş, Crasna, Mureş, Jiu, Olt, Vedea, Argeş, Ialomiţa, şi Siret,
urmând ca în viitor să se definitiveze calculele şi pentru celelate râuri.
Ca urmare a tendinţelor de variaţie a parametrilor meteorologici, în urma analizei simulărilor evoluţiei debitelor pe
perioada viitoare (de ex. 2021-2050) faţă de perioada de referinţă (de ex. 1971-2000), se observă următoarele
modificări ale regimului debitelor medii multianuale, pentru râurile studiate:
Vişeu: scădere de cca. – 0,1 %; Iza: scădere de cca. -1,9 %; Tur: scădere de cca. – 2.5 %; Someş: creştere de cca.
6,2 %; Crasna: scădere de cca.-9,4 % ; Mureş: scădere de cca.-9,9 %; Jiu: scădere de cca. -11,0 %; Olt: scădere de
cca. -9,5 %; Vedea: scădere de cca.-24,6 %; Argeş: scădere de cca. -8,6 % ; Ialomiţa: scădere de cca. -5,8 % ;
Siret: scădere de cca. -9,6 %.
Nota: Datele şi informatiile prezentate mai sus sunt extrase din Studiul “Identificarea principalelor zone potenţial
deficitare din punct de vedere al resursei de apă, la nivel naţional, în regim actual şi în perspectiva schimbărilor
climatice”, elaborat de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, la solicitarea AN ”Apele Române” în
anul 2015 – Sursa: Raport privind starea mediului in judetul Neamt- 2019.
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Resursa de apă este mai redusă în lunile aprilie și septembrie și în acest caz eforturile de gestionare a acesteia
trebuie orientate către asigurarea disponibilului de apă la sursă. O problemă actuală o reprezintă precipitațiile scurte
de mare intensitate care conduc la creșterea numărului de hazarde de inundații de tip viituri rapide (flash flood).
România este caracterizată printr-o distribuție neuniformă în spațiu a resurselor de apă ale râurilor, cele mai bogate
fiind bazinele hidrografice cu suprafeșe relativ mici, dar cu altitudini mari, iar cele mai sărace în resursele de apă sunt
bazinele afluenților direcți ai fluviului Dunărea și ai Litoralului. În ceea ce privește distribuția ăn timp resursele de apă
ale râurilor au mari variații sezoniere.
În ceea ce privește resursa de apă subterană acviferele capabile să asigure debite importante pentru alimentarea cu
apă a populației sunt cele acumulate în formațiunile cuaternare din luncile inundabile, terasele și conurile aluviale ale
râurilor.
Având în vedere caracterul limitat al resursei de apă subterană, direct dependentă de precipitații și de volumele
exploatate, în general, apa freatică este utilizată pentru irigații și industrie iar pentru alimentarea populației sunt
utilizate izvoare și apa subterană din acviferul de adâncime. Există zone unde acviferul freatic este folosit pentru
alimentarea populației, dar în procent scăzut. În situația în care resursa disponibilă este depășită de debitul anual
captat pe termen lung, nivelul apelor subterane este supus modificărilor antropogenice care ar putea conduce la
supraexploatare.
Caracterul limitat al resurselor de apă precum și indispensabilitatea resurselor de apă subliniază necesitatea
valorificării și protecției acestora împotriva epuizării și degradării.
Schimbările climatice reprezintă unul din principalii factori cu impact major asupra resursei de apă atât din punct de
vedere cantitativ cât și calitativ.
Secetă hidrologică: Caracterizată prin micşorarea accentuată a debitelor pe cursurile de apă, din care unele sunt
afectate intermitent sau prelungit de fenomenul de secare. Lipsa debitelor pe cursurile de apă afectează
consumatorii de apă care au staţii de captare în bazinele unor astfel de cursuri de apă. În judeţul Neamţ zona
afectată de seceta hidrologică se află în bazinul hidrografic al r. Moldova cu afluenţii de dreapta cei mai importanţi,
respectiv r. Neamţ (Ozana) şi pr. Topoliţa.
Ploi cu caracter de aversă - mai frecvente în zonele Piatra Neamţ, Tîrgu Neamţ, Poiana Teiului, Pipirig şi Moldoveni.
Grindină - în zona de sud a judeţului, de-a lungul comunicaţiilor Piatra Neamţ-Costişa şi Români - Secuieni, în zona
de nord pe direcţia Tîrgu Neamţ - Păstrăveni, iar în zona de est localităţile Săbăoani, Gherăeşti, Tămăşeni, Doljesti,
Stăniţa, Icuseti, Valea Ursului, Oniceni;
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Figura 35 – Harta hidrogeologica - judetul Neamt

Precipitatii extreme/Umiditate
Teritoriul judeţului Neamţ aparţine în proporţii aproximativ egale sectorului cu climă de munte (partea de vest) şi celui
cu climă continentală - ţinutul climei de dealuri, districtul Subcarpaţilor estici şi parţial Podişului Central Moldovenesc
(jumătatea de est). Cantităţile medii anuale de precipitaţii cresc gradat de la est către vest, de la 550 mm în est, la
peste 1000 mm în vest. Zona montană şi subcarpatică cu altitudini mai mari, primesc anual între 800 şi 1050 mm,
sectorul de podiş între 600 şi 800 mm (Piatra Neamţ - 649 mm, Târgu Neamţ - 672 mm) iar pe văile largi ale Bistriţei,
Moldovei şi Siretului între 550 şi 600 mm (Roman - 529 mm). Cantităţile medii în luna iulie variază pe mai mult de
jumătate din suprafaţa judeţului între 90 şi 140 mm, iar în valea râului Siret scad până la 70 mm. Seceta este un
fenomen deseori întâlnit în timpul verii. Cantităţile medii ale lunii ianuarie se încadrează între 30 şi 70 mm, iar în
zona montană 80 mm.
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Figura 36 – Harta precipitatiilor anuale - judetul Neamt
Precipitaţiile atmosferice abundente înregistrate în ultima perioadă au drept cauze imediate instabilitatea atmosferică
accentuată determinată de succesiunea unor frecvente furtuni atmosferice. În ultimii ani circulaţia aerului s-a
modificat treptat, poziţia curenţilor determinanţi deplasându-se spre sud astfel încât Europa centrală şi România a
putut fi afectată de precipitaţii importante care au depăşit de 3-4 ori valorile obişnuite, în majoritatea zonelor
României.
Frecvenţa de producere a inundaţiilor şi amploarea acestora au crescut, datorită în principal schimbărilor climatice şi
reducerii capacităţii de transport a albiilor prin dezvoltarea în general a localităţilor în albia majoră a cursurilor de
apă. Instabilitatea atmosferică instalată în partea a doua a anului şi caracterul torenţial al ploilor s-au manifestat prin
cantităţi mari de ploaie concentrate în 24 de ore, care în anumite zone au depăşit 100,0 l/mp. Aceste precipitaţii au
condus la creşteri importante de nivel al al apelor pe unele sectoare izolate de râu, ariile cele mai afectate fiind
situate în zona de formare a scurgerii din bazinele râurilor Bistriţa, Bicaz, Cuejdiu, Bistricioara, Cracău, Hangu,
Tarcău, Dămuc şi Oanţu.
Avand in vedere rezultatele analizei efectelor secundare si riscurilor asociate schimbarilor climatice, in vederea
realizarii analizei privind vulnerabilitatea proiectului la schimbarile climatice si analiza de risc au fost selectate
urmatoarele componente investitionale:
 surse de apa / statii de tratare apa,
 retele de alimentare cu apa si statii de pompare apa,
 retele de canalizare si statii de pompare apa uzata;
 statii de epurare.
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Pentru sistemul de alimentare cu apa, schimbarile climatice / variabilele climatice pot avea influenta semnificativa la
nivelul surselor de apa, al statiilor de tratare, al parametrilor de calitate a apei potabile si al sistemului de distributie
apa (retele si statii de pompare), iar pentru un sistem de canalizare acestea pot avea influenta pe retele de colectare
ce pot fi afectate de apele pluviale, cu impact in statia de epurare si apoi in emisar, iar efectele depasirii capacitatii de
preluare a retelei de canalizare pot fi de la deversari necontrolate, pana la inundabilitate urbana.
Analiza de senzitivitate trebuie realizata pe baza urmatoarelro componente:
a) Senzitivitatea activelor (statii de tratare/epurare)
b) Senzitivitatea “materiilor prime” = intrari: apa, energie, reactivi de potabilizare sau reactivi utilizati in
epurarea apelor uzate
c) Senzitivitatea produselor obtinute = iesiri: apa potabila si apa uzata epurata (in cazul proiectului)
d) Senzitivitatea retelelor de transport
Pentru definirea relatiei proiect - schimbari climatice in corelare cu efecte secundare/ riscuri, analiza de senzitivitate
trebuie abordata separat pentru sistemele de apa, respectiv pentru sistemele de apa uzata. Fiecare analiza va fi
detaliata pe componentele intrare, active-procese interne, iesire si transfer/distributie, asa cum se prezinta in tabelele
urmatoare, folosind un mod de clasificare pe patru niveluri de senzitivitate.
Limitele privind clasificarea senzitivitatii componentelor proiectului la schimbarile climatice sunt redate matricial astfel:
Nivelul de senzitivitate (S):
Fara (scor 0) - Riscul climatic nu are niciun impact asupra componentelor proiectului
Redus (scor 1) - Riscul climatic are un impact redus asupra componentelor proiectului (SEAU / STA
se opreste maxim 24 de ore, sistemul de colectare este afectat de poluari minore, impact minor
asupra calitatii apei si a sistemului de distribitie)
Mediu (scor 2) - Riscul climatic are un impact mediu asupra componentelor proiectului (SEAU / STA
se opreste pentru 1 – 2 zile, episoadele de poluare afecteaza proprietatile non-rezidentiale, impact
mediu asupra calitatii apei si a sistemului de distribitie)
Ridicat (scor 3) - Riscul climatic are un impact semnificativ asupra componentelor proiectului
(SEAU / STA se opreste pentru mai mult de 2 zile, episoadele de poluare majora si inundatii ce
afecteaza proprietatile rezidentiale, impact major asupra calitatii apei si a sistemului de distribitie)
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Tabel 14 - Matrice de evaluare a senzitivitatii sistemului de alimentare cu apa la schimbari climatice.

Sisteme de alimentare cu apa
Sensibilitate Intrari* Active/ procese Iesiri** Transfer / Scor
interne Distributie global
Efecte primare
Cresterea 1 1 1 0 1
temperaturii Posibile scaderi ale Conditii ingreunate de Posibil impact asupra Fara impact
medii capacitatii surselor de gestionare a calitatii apei potabile
apa si degradari ale proceselor de tratare (posibile inregistrari
calitatii apei brute (posibile dificultati in de analize
(turbiditati medii) gestionarea neconforme)
proceselor de
decantare)
Cresterea 3 3 2 1 3
temperaturilor Conditii dificile de Conditii dificile de Impact mediu asupra Posibil impact
extreme gestionare a gestionare a calitatii apei potabile asupra sistemului
resurselor de apa proceselor de tratare (indeplinirea partiala de distributie
(degradarea calitatii a apei (dificultati in a cerintelor din (cresterea
apei brute, crestere gestionarea avize/autorizatii) moderata a
moderata cantitate de proceselor de gradului de
reactivi) decantare si filtrare) colmatare a
conductelor)
Modificari ale 1 2 1 1 2
cantitatilor Conditii ingreunate de Conditii ingreunate de Posibil impact asupra Posibil impact
medii de gestionare a gestionare a calitatii apei potabile asupra sistemului
precipitatii resurselor de apa proceselor de tratare ( posibile inregistrari de distributie
(turbiditati ridicate, a apei (dificultati in de analize (cresterea
posibila crestere a gestionarea neconforme) moderata a
cantitatii de reactivi) proceselor de gradului de
decantare si filtrare) colmatare a
conductelor)
cantitatilor de Conditii foarte dificile / Conditii dificile de Impact semnificativ Impact mediu
precipitatii imposibile de gestionare a asupra calitatii apei asupra sistemului
extreme gestionare a proceselor de tratare potabile de distributie
resurselor de apa a apei (neindeplinirea (alunecari teren,
(eroziune/prabusire cerintelor din cresterea gradului
maluri, schimbari de avize/autorizatii) de colmatare a
cursuri de ape, conductelor)
turbiditate, scaderea
calitatii apei brute,
crestere semnificativa
cantitate de reactivi)
Viteza medie 1 1 0 0 1
a vantului Conditii ingreunate de Conditii ingreunate de Fara impact Fara impact
gestionare a gestionare a
resurselor de apa proceselor de tratare
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
posibile intreruperi (posibile intreruperi

alimentare cu energie alimentare cu energie
electrica) electrica)
vitezei Conditii dificile de Conditii dificile de Posibil impact asupra Fara impact
maxime a gestionare a gestionare a calitatii apei potabile
vantului resurselor de apa proceselor de tratare (posibile inregistrari
(intreruperi alimentare (posibila deteriorare a de analize
cu energie electrica si structurii) neconforme)
afectari ale
structurilor)
Umiditate 1 1 1 1 1
Conditii ingreunate de Conditii ingreunate de Posibil impact mediu Posibil impact
gestionare a gestionare a asupra calitatii apei asupra sistemului
resurselor de apa procesului de tratare potabile de distributie
(scaderea calitatii apei (indeplinirea partiala (alunecari de teren,
brute, crestere a cerintelor din crestere moderata
moderata cantitati de avize/autorizatii) a gradului de
reactivi) colmatare a
conductelor)
Radiatie 1 1 1 0 1
solara Posibile scaderi ale Conditii ingreunate de Posibil impact asupra Fara impact
capacitatii surselor de gestionare a calitatii apei potabile
apa si degradari ale proceselor de tratare ( posibile inregistrari
calitatii apei brute de analize
neconforme)
Efecte secundare/riscuri naturale
Alunecari de 2 3 2 2 3
teren Conditii dificile de Impact semnificativ Impact asupra calitatii Impact mediu
gestionare a asupra integritatii apei potabile asupra sistemului
resurselor de apa intregii infrastructuri (neindeplinirea a de distributie
(eroziune/prabusire cerintelor din (afectarea gradului
maluri, schimbari de avize/autorizatii si de siguranta a
cursuri de ape) intreruperi in conductelor)
furnizarea apei)
Cresterea 2 2 2 0 2
numarului de Conditi+i dificile de Conditii dificile de Conditii dificilede Fara impact
perioade asigurare a cerintei de gestionare a asigurare a
secetoase apa, posibile scaderi proceselor de tratare necesarului de apa
ale calitatii apei brute (neasigurarea (restrictii in furnizarea
debitelor de apei potabile)
dimensionare).
Disponibilitate 3 2 2 0 3
a resurselor Conditii dificile de Conditii dificile de Conditii dificile de Fara impact
de apa asigurare a cerintei de gestionare a asigurare a
apa, posibile proceselor de tratare necesarului de apa
degradari ale calitatii (regim de functionare (restrictii in furnizarea
apei brute fara asigurarea apei potabile)
debitelor de
dimensionare).
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Furtuni 2 2 2 0 2
Conditii dificile de Conditii dificile de Impact mediu asupra Fara impact
gestionare a gestionare a calitatii apei potabile
resurselor de apa in proceselor de tratare (indeplinirea partiala
zonele afectate (episoade cu a cerintelor din
(eroziune/prabusire turbiditate ridicata). avize/autorizatii)
maluri, crestere
moderata cantitate de
reactivi).
Inundatii 2 3 2 2 3
Conditii dificile de Conditii Impact mediu asupra Impact mediu
gestionare a dificile/imposibile de calitatii apei potabile asupra sistemului
resurselor de apa gestionare a (indeplinirea partiala de distributie
(eroziune/prabusire proceselor de tratare a cerintelor din (alunecari teren,
maluri, afectare (afectare structuri) avize/autorizatii) cresterea gradului
structuri/crestere de colmatare a
cantitate reactivi) conductelor)
Incendii 3 3 2 0 3
Conditii Conditii Impact mediu asupra Fara impact
dificile/imposibile de dificile/imposibile de calitatii apei potabile
asigurare a cerintei de gestionare a (indeplinirea partiala
apa, posibile proceselor de tratare a cerintelor din
degradari ale (afectare structuri) avize/autorizatii,
infrastructurii posibile restrictii in
furnizarea apei)
Conform matricei de mai sus, gradul de senzitivitate a infrastructurii de apa la schimbarile prognozate pentru
variabilele climatice este ridicat pentru: cresterea temperaturilor extreme, modificari ale cantitatilor de precipitatii
extreme, alunecari de teren, disponibilitate a resurselor de apa, inundatii si incendii de vegetatie.
Tabel 15 - Matrice de evaluare a senzitivitatii sistemului de canalizare la schimbari climatice

Sisteme de apa uzata
Sensibilitate Intrari* Active/ procese interne Iesiri** Transfer/ Scor
Distributie global
Efecte primare
Cresterea 1 1 2 1 2
temperaturii Posibila crestere a Conditii ingreunate de Impact mediu Posibil impact
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
medii concentratiei gestionare a proceselor asupra calitatii asupra sistemului

poluantilor pe influent de epurare efluentului de distributie
cu efect asupra (indeplinirea (crestere moderata
procesului de epurare partiala a a gradului de
cerintelor din colmatare a
avize/autorizatii) conductelor)
Cresterea 2 2 2 2 2
temperaturilor Cresterea Conditii dificile de Impact mediu Impact mediu
extreme concentratiei gestionare a procesului asupra calitatii asupra sistemului
poluantilor din influent de epurare (treapta efluentului de colectare a
cu efect asupra biologica) (indeplinirea apleor uzate
procesului de epurare partiala a (crestere moderata
(crestere cantitate de cerintelor din a gradului de
reactivi) avize/autorizatii) colmatare a
conductelor,
acumulare gaze
rezultate din
fermentare)
cantitatilor medii Posibila dilutie a Conditii ingreunate de Impact mediu Posibil impact
de precipitatii concentratiei gestionare a proceselor asupra calitatii asupra sistemului
poluantilor pe influent de epurare (treapta efluentului de distributie
cu efect asupra mecanica/biologica) (indeplinirea (posibilitatea
procesului de epurare partiala a depasirii capacitatii
cerintelor din hidraulice de
avize/autorizatii) transport)
cantitatilor de Impact mediu asupra Scade randamentul Impact mediu Depasirea
precipitatii sistemului de procesului de epurare asupra capacitatii de
extreme canalizare (depasirea (dilutie influent), by- parametrilor de transport a retelei,
capacitatii bazinelor pass, deversari calitate a inundabilitate
de retentie, necontrolate efluentului urbana, deversari
deversoarelor, (indeplinirea necontrolate, by-
cresterea cantitatilor partiala a pass
de reactivi) cerintelor din
avize/autorizatii)
Viteza medie a 1 1 0 0 1
vantului Conditii ingreunate de Conditii ingreunate de Fara impact Fara impact
gestionare a gestionare a proceselor
sistemului de de epurare (posibile
colectare ape uzate intreruperi alimentare
(posibile intreruperi cu energie electrica)
alimentare cu energie
electrica)
vitezei maxime a Conditii dificile de Conditii dificile de Posibil impact Fara impact
vantului gestionare a gestionare a proceselor asupra calitatii
sistemului de de epurare (posibila efluentului
colectare ape uzate deteriorare a structurii) (posibile
(intreruperi alimentare inregistrari de
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
cu energie electrica si analize

afectari ale neconforme)
structurilor)
Umiditate 1 1 1 2 2
Conditii ingreunate de Conditii ingreunate de Posibil impact Impact mediu
gestionare a gestionare a SEAU asupra calitatii asupra sistemului
sistemului de (afectarea duratei de efluentului de colectare apa
colectare ape uzate viata a structurilor (posibile uzata (alunecari de
(afectarea duratei de amplasate in zonele cu inregistrari de teren, afectarea
viata a structurilor soluri sensibile la analize duratei de viata a
amplasate in zonele umiditate) neconforme) conductelor in
cu soluri sensibile la zonele cu soluri
umiditate) sensibile la
umiditate)
Radiatie solara 1 2 2 2 2
Conditii ingreunate de Posibila crestere a Impact mediu Impact mediu
exploatare datorita concentratiei poluantilor asupra asupra sistemului
debitelor scazute, din influent cu efect parametrilor de de colectare a
acumulare de gaze asupra procesului de calitate a apleor uzate
rezultate din epurare (treapta efluentului (crestere moderata
fermentare biologica) (indeplinirea a gradului de
partiala a colmatare a
cerintelor din conductelor,
avize/autorizatii) acumulare gaze
rezultate din
fermentare)
Alunecari de 2 3 2 2 3
teren Conditii dificile Impact semnificativ Posibil Impact Impact mediu
gestionare a asupra integritatii asupra calitatii asupra sistemului
infrastructurii intregii infrastructuri efluentului de colectare si
(eroziune/prabusire (neindeplinirea a transport ape uzate
maluri, schimbari de cerintelor din (afectarea gradului
cursuri de ape) avize/autorizatii ) de siguranta a
conductelor)
Cresterea 1 2 2 2 2
numarului de Conditii ingreunate de Conditii dificile de Impact mediu Impact mediu
perioade exploatare datorita gestionare a proceselor asupra asupra sistemului
secetoase debitelor scazute, de epurare parametrilor de de colectare a
acumulare de gaze (neasigurarea calitate a apleor uzate
rezultate din debitelor/incarcarilor de efluentului (crestere moderata
fermentare dimensionare). (indeplinirea a gradului de
rezultate din
fermentare)
Disponibilitatea 1 2 2 2 2
resurselor de apa Conditii ingreunate de Conditii dificile de Impact mediu Impact mediu
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
exploatare datorita gestionare a proceselor asupra asupra sistemului

debitelor scazute de epurare parametrilor de de colectare a
(neasigurarea calitate a apleor uzate
debitelor/incarcarilor de efluentului (crestere moderata
dimensionare). (indeplinirea a gradului de
rezultate din
fermentare)
Furtuni 1 1 2 1 2
Conditii ingreunate de Conditii ingreunate de Impact mediu Posibil impact
exploatare datorita gestionare a proceselor asupra calitatii asupra sistemului
posibilitatii de de epurare (treapta efluentului de distributie
crestere a debitelor, mecanica) (indeplinirea (posibilitatea
degradare a partiala a depasirii capacitatii
structurilor si cerintelor din hidraulice de
intreruperi alimentare avize/autorizatii) transport)
cu energie electrica
Inundatii 2 3 2 2 3
Impact mediu asupra Scade randamentul Impact mediu Depasirea
sistemului de procesului de epurare asupra capacitatii de
canalizare (depasirea (dilutie influent), by- parametrilor de transport a retelei,
capacitatii bazinelor pass, deversari calitate a inundabilitate
de retentie, necontrolate efluentului urbana, deversari
deversoarelor, (indeplinirea necontrolate, by-
cresterea cantitatilor partiala a pass
de reactivi) cerintelor din
avize/autorizatii)
Incendii 1 3 2 2 3
Conditii ingreunate de Conditii Impact mediu Conditii dificile de
exploatare datorita dificile/imposibile de asupra gestionare a
posibilitatii de gestionare a proceselor parametrilor de sistemului (afectare
deterioare a de epurare (afectare calitate a structuri si pericol
infrastructurii structuri) efluentului de explozie)
(indeplinirea
partiala a
cerintelor din
avize/autorizatii)
Dupa cum se poate observa din matricea de mai sus, gradul de senzitivitate a infrastructurii de apa uzata la
schimbarile prognozate pentru variabilele climatice este ridicat pentru modificari ale cantitatilor de precipitatii
extreme, alunecari de teren, inundatii si incendii de vegetatie.
Senzitivitatea proiectului din punct de vedere climatic a fost analizata in raport cu un set de variabile climatice cheie,
selectate pe baza cerintelor specifice proiectelor de alimentare cu apa si canalizare, precum si pe baza specificului
zonei de analiza - judetul Neamt.
Pentru infrastructura si activitatile specifice infrastructurii de apa si apa uzata au fost luate in considerare toate
componentele aferente:
- surse de apa (de suprafata si de adancime);
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
- statii de tratare apa;

- facilitati de transport, inmagazinare si pompare apa (aductiuni, rezervoare, statii de pompare si ridicare a presiunii,
retele de distributie si bransamente);
- conducte de canalizare, statii de pompare apa uzata, conducte de refulare si racorduri;
- statii de epurare, incluzand si managementul namolului.
Identificarea si estimarea nivelului sensibilitate la efectele primare si secundare ale schimbarilor climatice luate in
considerare s-a facut pentru cele 4 componente (intrare, active/procese interne, iesire si transfer/distributie),
indiferent de locatia si particularitatile proiectului.
Asa cum se poate observa din matricea prezentata in tabelul 13, componentele sistemului de alimentare cu apa care
prezinta un nivel semnificativ de sensibilitate sunt in principal captarile si statiile de tratare, in urma intensificarii
manifestarilor extreme (de cresteri ale temperaturilor extreme urmate de incendii de vegetatie, a cantitatilor de
precipitatii extreme care determina producerea de viituri puternice urmate de cresteri semnificative ale turbiditatii si
de alunecari de teren).
Din matricea de evaluare prezentata in tabelul 14 reiese un nivel semnificativ de sensibilitate (mediu si ridicat) pentru
aproape toate componentele sistemului de apa uzata - statiile de epurare si conductele de colectare a apelor uzate –
mai ales in perioadele cu precipitatii extreme sau cauzate de topirea zapezii (ca factor favorizant sau declansator al
alunecarilor de teren). Temperaturile sezoniere si, in special temperaturile extreme (maxime si minime), influenteaza
in mod semnificativ procesele de epurare ale apelor uzate.
3.2.2.2. Evaluarea expunerii proiectului
Urmatoarea etapa, dupa evaluarea senzitivitatii proiectului la factorii climatici, o constituie evaluarea expunerii
proiectului la schimbari climatice (situatia curenta si viitoare), respectiv analizarea probabilitatii de aparitie a unor
riscuri climatice specifice in zona de implementare a proiectului.
Detaliile privind riscurile si variabilele climatice la nivelul judetului Neamt au fost prezentate anterior.
Ca si etapa precedenta, evaluarea expunerii se face atat la nivelul sistemelor de alimentare cu apa, cat si pentru
sistemele de canalizare din cadrul proiectului.
Evaluarea expunerii s-a realizat pentru doua momente de timp:
 Pentru starea actuala- situatia curenta sau de referinta
 Pentru perioada viitoare, cand variabilele considerate includ efectele prognozate ale schimbarilor
climatice.
Pentru aceasta evaluare comparativa, a fost luat in considerare un interval de timp acoperitor (2014 - 2050) care a
fost impartit in doua sub-intervale, respectiv:
 2014 – 2023 pentru perioada curenta/de referinta, necesara implementarii proiectului – lucrari de
constructii si reabilitare.
 2024 – 2050 pentru perioada viitoare, de exploatare a sistemelor de apa si canalizare dupa
implementarea proiectului, cu masurile adoptate pentru adaptare la efectele schimbarilor climatice si
rezilienta la cresterea factorilor de risc natural.
Intervalul de timp pentru evaluarea expunerii pentru perioada viitoare 2024 – 2050 a fost ales tinand cont de
recomandarile „Non-paper Guidelines for Project Managers: Making vulnerable investments climate resilient”,
European Commission, Directorate - General Climate Action. Aceasta perioada este totodata acoperitoare fata de
durata de viata prognozata a proiectului.
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Avand in vedere extinderea proiectului si specificul acestuia, s-a tinut cont de faptul ca locații diferite pot fi expuse la
fenomene climatice diferite, precum și la frecvențe și intensități diferite. Prin urmare, au fost evaluate categoriile de
risc specifice proiectelor de alimentare cu apa si canalizare in raport cu expunerea acestora la efectele adverse ale
schimbarilor climatice in diferite zone și modului în care ar putea fi afectate. Evaluarea expunerii viitoare s-a facut
pentru componentele proiectului clasate ca avand puncte sensibile sau expunere medie spre ridicata, pentru
orizontul de proiectare respectiv 2040.
La evaluarea expunerii proiectului pentru situatia curenta, pe langa factorii de risc aferenti manifestarilor extreme, se
tine seama si de starea actuala a sistemelor de apa si canalizare (de ex. surse de apa, nivelul de pierderi de apa din
conducte, de infiltratii, nivelul de tratare etc).
La evaluarea expunerii pentru situatia viitoare (dupa proiect), se iau in calcul efectele modificarilor prognozate si ale
masurilor de interventie - adaptare si de gestionare a riscurilor aferente schimbarilor climatice.
Inundatii
Pentru obiectivele aflate în apropierea cursurilor de apă au fost realizate studii de inundabilitate in care se prezintă
zonele expuse la inundaţii la debitele de calcul cu diverse probabilităţi de depăşire, in vederea evitării amplasării de
construcţii si obiective ce pot fi afectate in aceste zone.
De asemenea, pentru obiectivele amplasate in zona inundabila a albiei majore sau in zonele de protectie prevazute
la art. 40 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, s-au elaborat documentatii pentru
obtinerea avizelor de amplasament.
Componentele proiectului care au nivelul cel mai ridicat de risc in ceea ce priveste pericolul de inundatii sunt sursele
de apa/statiile de tratare si de epurare.
Atat in aceste documentatii cat si in cele elaborate pentru obtinerea avizului de gospodarire a apelor, s-au prevazut
masuri de aparare impotriva inundatiilor.
Tabel 16 – Inundabilitatea lucrarilor proiectate

Localitate SZA/Aglomerare Inundabilitatea lucrarilor proiectate (surse de alimentare cu apa
si statii epurare)
Da/ Nu Observatii
Sat Preutesti, com. Targu Neamt Front captare Preutesti – In secţiunea in care s-a
Timisesti reabilitare - Nu întocmit profilul este
prezentat nivelul maxim cu
diverse probabilităţi de
depăşire si se observa ca in
acesta secţiune nivelul
maxim nu inunda captarea
existenta Preutesti.
Stabilirea nivelurilor
carecteristice pe cursul de
apa studiat, raul Ozana, cu
diverse probabilitati de
depasire (10%, 5%, 2%,
1%) si stabilirea debitelor
maxime s-a facut conform
Studiului hidrologic nr.
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
15236 din 09.08.2017

intocmit de A.N. APELE
ROMANE, Administratia
Bazinala de Apa Siret –
Serviciul Prognoze
Bazinale, Hidrologie,
Hidrogeologie
Sat. Lunca, com. Targu Neamt Reabilitare foraje existente si In secţiunile in care s-au
Vanatori extindere front de captare Lunca întocmit profile sunt
- Da prezentate nivelele maxime
cu diverse probabilităţi de
depăşire, si se observa ca in
aceste secţiuni nivelurile
maxime inunda terenul
propus pentru extinderea
captarii si sunt necesare
lucrari impotriva inundaţiilor
conform legislatiei in
vigoare.
Pentru protectia impotriva
inundatiilor a noului foraj se
propune extinderea digului
de protectie existent pe o
lungime de cca. 258 m.
carecteristice pe cursurile
de apa studiate, raul Ozana
si raul Nemtisor, cu diverse
probabilitati de depasire
(10%, 5%, 2%, 1%) si
stabilirea debitelor maxime
s-a facut conform Studiului
hidrologic nr. 12875 din
12.07.2017 intocmit de A.N.
APELE ROMANE,
Administratia Bazinala de
Apa Siret – Serviciul
Prognoze Bazinale,
Hidrologie, Hidrogeologie.
Extinderea digului se va
realiza respectand
caracteristicile digului
existent. Noile lucrari se vor
realiza la aceleasi cote,
respectandu-se sistemul
constructiv existent. Cota
coronamentului digului va
respecta cota nivelului cu
asigurarea de 1% si
legislatia in vigoare.
Sat Pildesti, sat Roman Reabilitarea frontului de captare Nu se afla in zona

Simionesti – com. Pildesti si Simionesti inundabila
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Cordun
Sat. Leghin, com. Pipirig Pipirig Front de captare nou, dren, In secţiunea in care s-a
Leghin - Da întocmit profilul este
prezentat nivelul maxim cu
diverse probabilităţi de
depăşire, si se observa ca in
maxim inunda terenul
propus pentru realizarea
frontului de captare si sunt
necesare lucrari impotriva
inundaţiilor conform
legislatiei in vigoare.
caracteristice pe cursul de
apa studiat, raul Ozana, cu
depasire (10%, 5%, 2%,
14718 din 04.08.2017
Serviciul Prognoze
Hidrogeologie.
Sat Baltatesti, com. Baltatesti-Valea SEAU Baltatesti - emisar Pârâul In secţiunea in care s-a
Baltatesti Seaca Sărat, afluent al râului Netezi, întocmit profilul este
care, la rândul său se varsă în prezentat nivelul maxim cu
râul Topoliţa din bazinul diverse probabilităţi de
hidrografic Moldova - Da depăşire, si se observa ca in
maxim inunda terenul
propus pentru realizarea
investititiei propuse si sunt
necesare lucrari impotriva
inundaţiilor conform
legislatiei in vigoare.
caracteristice pe cursul de
apa studiat, paraul Sarat, cu
depasire (10%, 5%, 2%,
15416 din 11.08.2017
Serviciul Prognoze
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Hidrogeologie.
Sat Razboienii de Jos, Preutesti- Roman Gospodarie de apa, amplasata Conform Studiului hidrologic
com. Razboieni pe malul stang al raului Vadutu nr. 4751/12.03.2019
Cornea - Da intocmit de ABA Siret,
terenul propus pentru
amplasarea Gospodariei de
apa este situat intr-o zona
inundabila, nivelul apei
crescand la o cota de Nmax
1% = 305,40 fata de cota
medie a terenului natural
CTN = 304,40m. Pentru
amplasarea obiectelor din
GA se va amenaja o
platforma suprainaltata cu
cca 1,3m fata deCTN,
rezultand cota terenului
amenajat CTA = 305,70m.
La data realizarii prezentului studiu, se afla in derulare procedura de obtinere a Avizului de Gospodarire a Apelor,
raportul urmand a fi actualizat si completat cu informatii preluate din documentatia elaborata conform Ord.981/2019.
Trebuie avut in vedere ca scoaterea de sub efectul inundatiilor a statiilor de tratare/epurare este justificata pe baza
urmatoarelor argumente:
 Statiile de epurare trebuie sa fie situate intr-un amplasament supus acestor riscuri prezumtive, si anume in
imediata apropiere a celui mai favorizant emisar (lunca sau albie majora);
 Statiile de tratare/epurare sunt proiectate astfel incat sa asigure siguranta in exploatare, inclusiv integritatea
fizica pe ansamblu, dar si pe componente functionale la care se adauga cele mecanice si sursele
energetice, cuantificata in estimari si evaluari ale gradelor de poluare peste pragurile de atentie sau de risc
acceptate sau asumate in legislatia in vigoare
Pe baza datelor prezentate in capitolul precedent privind schimbarile climatice din aria de proiect a fost realizata
matricea evaluarii expunerii proiectului la schimbarile climatice folosind urmatoarea scala de evaluare:
Nivelul de expunere (E):

Scor Expunere curenta Expunere viitoare
Fara
Riscul climatic nu a avut loc in zona proiectului Riscul climatic nu va avea loc in zona proiectului
(scor 0)
Riscul climatic este putin probabil sa apara mai
Redus Riscul climatic a avut loc odata in ultimii 25 de
frecvent in viitor ca rezultat al schimbarilor
(scor 1) ani in zona proiectului
climatice
Mediu
Riscul climatic a avut loc de doua ori in ultimii Riscul climatic poate sa apara mai frecvent in
(scor 2)
10 de ani in zona proiectului viitor ca rezultat al schimbarilor climatice
Ridicat Riscul climatic are loc cel putin odata pe an in Riscul climatic este sigur sa apara mai frecvent in
(scor 3) ultimii cinci ani in zona proiectului viitor ca rezultat al schimbarilor climatice
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Scor Expunere curenta Expunere viitoare
In aceasta etapa, evaluarea ia in considerare riscul ca locatia proiectului sa fie afectata de impactul variabilelor
climatice, tinand cont doar de masurile de adaptare existente/in curs de implementare, nu si de masurile propuse in
cadrul proiectului. De exemplu, la inundatii au fost luate in considerare masurile legate de apararea impotriva
inundatiilor deja existente sau in curs de implementare de catre autoritatile locale, fara a lua in considerare masurile
propuse la faza de proiectare pentru obiectivele proiectului.
Deoarece componentele proiectului sunt situate in zone geografice apropiate, analiza de expunere s-a facut la nivelul
intregului proiect.
Evaluarea expunerii sisitemelor de alimentare cu apa din cadrul proiectului la schimbarile climatice (situatia curenta
si viitoare) este prezentata in matricea de mai jos:
Tabel 17 - Evaluarea expunerii sistemelor de alimentare cu apa la schimbarile climatice (situatia curenta si viitoare)
Expunere curenta 2014-2023 Expunere viitoare 2024-2050
Efecte primare ale schimbarilor climatice
Cresterea 1 2
temperaturii In perioada 1906-2005, in Romania s-a In zona jud. Neamt se estimeaza o crestere a
medii inregistrat o crestere a temperaturii medii a temperaturii medii anuale a aerului cu 1,31 –
aerului de 0,5 °C. In judetul Neamt, datele 3,7°C
arata o crestere cu cca 0,8 0C
Cresterea 1 2
temperaturilor Reducerea frecventei temperaturilor foarte Cresterea temperaturii aerului vara, cu valori
extreme scazute, scaderea numarului de zile de inghet cuprinse intre 4 si 6°C.
din an, mentinerea relativ constanta a Cresterea temperaturii minime iarna, cu valori
numarului de zile din an cu temperatura cuprinse intre 1.6 si 2,2°C.
maxima sub 0°C si a zilelor care fac parte Numarul de zile de inghet din an cu temperatura
dintr-un val de frig. maxima sub 0°C si al zilelor care fac parte
dintr-un val de frig se mentin la un nivel relativ
constant.
Cresterea duratei si frecventei valurilor de
caldura. Numarul mediu anual de zile cu
episoade de valuri de caldura in intervalul 2021-
2050 fata de intervalul 1971-2000 va fi mai mare
cu 1,8 – 2,7 zile.
Cresterea numarului de nopti tropicale cu 6 – 9
nopti/an in intervalul 2021-2050 fata de intervalul
de referinta 1971-2000.
Modificari ale 1 2
cantitatilor medii Tendinta generala de scadere a cantitatilor Cantităţile medii în luna iulie variază pe mai mult
de precipitatii anuale de precipitatii la nivelul Romaniei in de jumătate din suprafaţa judeţului între 90 şi
perioada 1901-2000. 140 mm, iar în valea râului Siret scad până la 70
mm. Cantităţile medii ale lunii ianuarie se
încadrează între 30 şi 70 mm, iar în zona
montană 80 mm.
Se identifica in aria de proiect o tendinta de
scadere a cantitatilor de precipitatii, in special in
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
zonele vestice, in intervalul -3,9 - - 2%, respectiv

-1,9 – 0% in zonele nordice si estice.
In aria proiectului, se remarca tendinta situarii
cantitatilor previzionate de precipitatii din timpul
verii in intervalul 0% - 10% in perioada 2021-
2050
Modificari ale 2 2
cantitatilor de Se remarca tendinte de crestere in maximele Cresterea moderata ( 0,9 – 1,5 zile) a frecventei
precipitatii precipitatiilor zilnice pe anotimp, atat iarna de aparitie a episoadelor cu precipitatii care
extreme (datorate probabil schimbarii raportului ploaie / depasesc in 24 de ore cantitatea de 20 l/m2.
zapada), cat si vara.
Viteza medie a 0 0
vantului Tendinte de scadere in viteza medie anuala a Scaderea vitezei medii anuale a vantului, cu
vantului; din punct de vedere eolian (actiunea posibile influente asupra cresterii perioadelor de
vantului) mentinere a valurilor de caldura.
Conform CR1-1-4/2012 judetul Neamt se
regaseste in zona cu o presiune dinamica a
vantului qb = 0,6 kPa ( pentru localitati cu
altitudine <1000m)
Modificari ale 1 1
vitezei maxime a Intensificari puternice ale vantului sunt Usoara crestere a frecventei de aparitie a
vantului fenomene care se produc in fiecare an, mai vanturilor puternice (cu viteze mai mari de 10
ales in lunile iulie si august dupa perioade de m/s) – maxim 2% fata de situatia actuala.
temperaturi foarte ridicate(peste 30o C).
Jumatatea estica a judetului reprezinta zona
unde se produc frecvent astfel de fenomene.
Umiditate 2 2
La nivelul judetului Neamt, in perioada 1961 – Reduceri semnificative ale valorilor medii
2010 s-au inregistrat tendinte semnificative de multianuale ale grosimii stratului de zapada in
scadere a grosimii medii a stratului de zapada intervalul 2021 – 2050 fata de situatia actuala
si a numarului de zile cu strat de zapada.
Conform CR-1-1-3/2012, judetul Neamt
prezinta o valoare a incarcarii date de zapada
sk = 2,0 kN/mp;
Radiatie solara 1 1
Pe teritoriul judetului Neamt durata de Cresterea duratei de stralucire a soarelui
stralucire a soarelui a inregistrat tendinte influenteaza cresterea temperaturilor.
semnificative de crestere in intervalul 1961 –
2013 in perioadele de primavara si vara.
Alunecari de 2 2
teren Judeţul Neamţ este acoperit de o varietate de In partea de deal si de munte poate aparea o
tipuri de soluri, mare parte dintre acestea fiind intensificare a fenomenului, asociat cu
susceptibile la alunecări de teren. Pantele cele intensificarea precipitatiilor extreme.
mai favorabile alunecărilor pe aceste roci sunt
cuprinse între 20 -30%.
Cresterea 2 2
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
numarului de Seceta este un fenomen deseori întâlnit în Secetele vor fi din ce in ce mai intense in
perioade timpul verii. conditiile cresterii temperaturii si scaderii
secetoase cantitatilor anuale de precipitatii.
Disponibilitatea 1 1
resurselor de apa Conform ABA Siret, bazinele hidrografice pe Estimarile ABA indica faptul ca nici in viitor
care se afla amplasat proiectul nu sunt supuse bazinele hidrografice din aceasta zona nu vor fi
in mod frecvent fenomenului de seceta supuse in mod frecvent fenomenului de seceta
hidrologica. În judeţul Neamţ zona afectată de hidrologica.
seceta hidrologică se află în bazinul hidrografic Cu toate acestea, intensificarea fenomenelor
al r. Moldova cu afluenţii de dreapta cei mai extreme (temperaturi extreme, valuri de caldura,
importanţi, respectiv r. Neamţ (Ozana) şi pr. precipitatii extreme, perioade de seceta) poate
Topoliţa. conduce la scaderea resurselor de apa si la
cresterea presiunii asupra acestora
Furtuni 1 1
La nivelul judetului Neamt nu au fost raportate Nu se prognozeaza hazarduri de tipul producerii
evenimente extreme de tipul tornadelor, insa furtunilor tropicale sau uraganelor. In schimb,
furtuni insotite de intensificari puternice ale trecerea si dezvoltarea furtunilor de tipul
vantului sunt fenomene care se produc in ciclonilor mediteraneeni sau a celor convective
fiecare an, mai ales in lunile iulie si august pot provoca episoade cu precipitatii abundente,
dupa perioade de temperaturi foarte rezultand inundatii si alunecari de teren.
ridicate(peste 30o C).
Inundatii 2 3
Existenta unor zone cu risc ridicat de inundatii. Posibila crestere a intensitatii si frecventei
inundatiilor.
Ciclul apei modificat de schimbarea climei va
determina cresterea frecventei episoadelor cu
precipitatii din ce in ce mai abundente, pe areale
limitate si pe durate scurte, ceea ce va provoca
inundatii rapide din ce in ce mai numeroase.
Incendii 0 0
In judetul Neamt au fost inregistrate incendii de Nu este de asteptat o crestere a frecventei
vegetatie, insa acestea nu au avut o cauza incendiilor spontane de vegetatie pe fondul
spontana, fiind declansate de actiuni omenesti cresterii temeraturilor extreme si a perioadelor
- focul în spaţii deschise secetoase
Tabel 18 - Evaluarea expunerii sistemelor de canalizare la schimbarile climatice (situatia curenta si viitoare)
Expunere curenta 2014-2023 Expunere viitoare 2024-2050
Efecte primare
Cresterea 1 2
temperaturii In perioada 1906-2005, in Romania s-a In zona jud. Neamt se estimeaza o crestere a
medii inregistrat o crestere a temperaturii medii a temperaturii medii anuale a aerului cu 1,31 –
aerului de 0,5 °C. 3,7°C
Cresterea 1 2
temperaturilor Reducerea frecventei temperaturilor foarte Cresterea temperaturii aerului vara, cu valori
extreme scazute, scaderea numarului de zile de inghet cuprinse intre 4 si 6°C.
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
din an, mentinerea relativ constanta a Cresterea temperaturii minime iarna, cu valori
numarului de zile din an cu temperatura cuprinse intre 1.6 si 2,2°C.
maxima sub 0°C si a zilelor care fac parte Numarul de zile de inghet din an cu temperatura
dintr-un val de frig. maxima sub 0°C si al zilelor care fac parte
dintr-un val de frig se mentin la un nivel relativ
constant.
Cresterea duratei si frecventei valurilor de
caldura. Numarul mediu anual de zile cu
episoade de valuri de caldura in intervalul 2021-
2050 fata de intervalul 1971-2000 va fi mai mare
cu 1,8 – 2,7 zile.
Cresterea numarului de nopti tropicale cu 6 – 9
nopti/an in intervalul 2021-2050 fata de intervalul
de referinta 1971-2000.
Modificari ale 1 2
cantitatilor medii Tendinta generala de scadere a cantitatilor Cantităţile medii în luna iulie variază pe mai mult
de precipitatii anuale de precipitatii la nivelul Romaniei in de jumătate din suprafaţa judeţului între 90 şi
perioada 1901-2000. 140 mm, iar în valea râului Siret scad până la 70
mm. Cantităţile medii ale lunii ianuarie se
încadrează între 30 şi 70 mm, iar în zona
montană 80 mm.
Se identifica in aria de proiect o tendinta de
scadere a cantitatilor de precipitatii, in special in
zonele vestice, in intervalul -3,9 - - 2%, respectiv
-1,9 – 0% in zonele nordice si estice.
In aria proiectului, se remarca tendinta situarii
cantitatilor previzionate de precipitatii din timpul
verii in intervalul 0% - 10% in perioada 2021-
2050
Modificari ale 2 2
cantitatilor de Se remarca tendinte de crestere in maximele Cresterea moderata ( 0,9 – 1,5 zile) a frecventei
precipitatii precipitatiilor zilnice pe anotimp, atat iarna de aparitie a episoadelor cu precipitatii care
extreme (datorate probabil schimbarii raportului ploaie / depasesc in 24 de ore cantitatea de 20 l/m2.
zapada), cat si vara.
Viteza medie a 0 0
vantului Tendinte de scadere in viteza medie anuala a Scaderea vitezei medii anuale a vantului, cu
vantului; din punct de vedere eolian (actiunea posibile influente asupra cresterii perioadelor de
vantului) mentinere a valurilor de caldura.
Conform CR1-1-4/2012 judetul Neamt se
regaseste in zona cu o presiune dinamica a
vantului qb = 0,6 kPa ( pentru localitati cu
altitudine <1000m)
Modificari ale 1 1
vitezei maxime a Intensificari puternice ale vantului sunt Usoara crestere a frecventei de aparitie a
vantului fenomene care se produc in fiecare an, mai vanturilor puternice (cu viteze mai mari de 10
ales in lunile iulie si august dupa perioade de m/s) – maxim 2% fata de situatia actuala.
temperaturi foarte ridicate(peste 30o C).
Jumatatea estica a judetului reprezinta zona
unde se produc frecvent astfel de fenomene.
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Umiditate 2 2
La nivelul judetului Neamt, in perioada 1961 – Reduceri semnificative ale valorilor medii
2010 s-au inregistrat tendinte semnificative de multianuale ale grosimii stratului de zapada in
scadere a grosimii medii a stratului de zapada intervalul 2021 – 2050 fata de situatia actuala
si a numarului de zile cu strat de zapada.
Conform CR-1-1-3/2012, judetul Neamt
prezinta o valoare a incarcarii date de zapada
sk = 2,0 kN/mp;
Radiatie solara 1 1
Pe teritoriul judetului Neamt durata de Cresterea duratei de stralucire a soarelui
stralucire a soarelui a inregistrat tendinte influenteaza cresterea temperaturilor.
semnificative de crestere in intervalul 1961 –
2013 in perioadele de primavara si vara.
Alunecari de 2 2
teren Judeţul Neamţ este acoperit de o varietate de In partea de deal si de munte poate aparea o
tipuri de soluri, mare parte dintre acestea fiind intensificare a fenomenului, asociat cu
susceptibile la alunecări de teren. Pantele cele intensificarea precipitatiilor extreme.
mai favorabile alunecărilor pe aceste roci sunt
cuprinse între 20 -30%. Localitatile din judetul
Neamt se incadreaza in zone cu potential de
producere a alunecarilor de teren mediu,
mediu – ridicat si ridicat.
Cresterea 2 2
numarului de Seceta este un fenomen deseori întâlnit în Secetele vor fi din ce in ce mai intense in
perioade timpul verii. conditiile cresterii temperaturii si scaderii
secetoase cantitatilor anuale de precipitatii.
Disponibilitatea 1 1
resurselor de apa Conform ABA Siret, bazinele hidrografice pe Estimarile ABA indica faptul ca nici in viitor
care se afla amplasat proiectul nu sunt supuse bazinele hidrografice din aceasta zona nu vor fi
in mod frecvent fenomenului de seceta supuse in mod frecvent fenomenului de seceta
hidrologica. În judeţul Neamţ zona afectată de hidrologica.
seceta hidrologică se află în bazinul hidrografic Cu toate acestea, intensificarea fenomenelor
al r. Moldova cu afluenţii de dreapta cei mai extreme (temperaturi extreme, valuri de caldura,
importanţi, respectiv r. Neamţ (Ozana) şi pr. precipitatii extreme, perioade de seceta) poate
Topoliţa. conduce la scaderea resurselor de apa si la
cresterea presiunii asupra acestora
Furtuni 1 1
La nivelul judetului Neamt nu au fost raportate Nu se prognozeaza hazarduri de tipul producerii
evenimente extreme de tipul tornadelor, insa furtunilor tropicale sau uraganelor. In schimb,
furtuni insotite de intensificari puternice ale trecerea si dezvoltarea furtunilor de tipul
vantului sunt fenomene care se produc in ciclonilor mediteraneeni sau a celor convective
fiecare an, mai ales in lunile iulie si august pot provoca episoade cu precipitatii abundente,
dupa perioade de temperaturi foarte rezultand inundatii si alunecari de teren.
ridicate(peste 30o C).
Inundatii 2 3
Existenta unor zone cu risc ridicat de inundatii. Posibila crestere a intensitatii si frecventei
inundatiilor.
Ciclul apei modificat de schimbarea climei va
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
determina cresterea frecventei episoadelor cu

precipitatii din ce in ce mai abundente, pe areale
limitate si pe durate scurte, ceea ce va provoca
inundatii rapide din ce in ce mai numeroase.
Incendii 0 0
In judetul Neamt au fost inregistrate incendii de Nu este de asteptat o crestere a frecventei
vegetatie, insa acestea nu au avut o cauza incendiilor spontane de vegetatie pe fondul
spontana, fiind declansate de actiuni omenesti cresterii temeraturilor extreme si a perioadelor
- focul în spaţii deschise secetoase
Din analiza comparativa a expunerii proiectului la conditiile climatice locale au rezultat urmatoarele concluzii
principale:
oIn sistemele de alimentare cu apa, expunerea la pericolul generat de inundatii este la un nivel mediu in
prezent, dar in viitor datorita intensificarii fenomenelor climatice extreme, expunerea ar putea fi ridicata.
Efectele asociate precipitatiilor extreme sunt cele la nivelul calitatii apei in ceea ce priveste surselele de
suprafata, manifestandu-se prin turbiditate crescuta. Ca efect asociat precipitatiilor extreme (ca durata si
intensitate) si inundatiilor, teritoriul judetului Neamt este predispus la frecvente fenomene de alunecari de
teren si eroziune a solului; in acest sens, se estimeaza ca, in viitor acest pericol va fi la un nivel ridicat.
oin cazul sistemelor de canalizare, expunerea la pericolul viituriilor rapide si de durata, generatoare de
inundatii si la fenomene de alunecare a terenului, se mentine la un nivel mediu pentru situatia actuala si
poate fi de nivel ridicat in viitor datorita cresterii frecventei de aparitie a episoadelor cu precipitatii extreme
(ca durata si intensitate).
3.2.2.3. Analiza vulnerabilitatii
Evaluarea vulnerabilitatii proiectului la schimbarile climatice existente si viitoare combina rezultatele evaluarii
senzitivitatii cu cele ale evaluarii expunerii. Asadar, vulnerabilitatea reprezinta rezultatul multiplicarii senzitivitatii
proiectului cu probabilitatea de expunere la hazardele climatice identificate.
V=SxE
V = vulnerabilitatea
S - gradul de senzitivitate activa
E - expunerea la conditiile de clima
Evaluarea se face atat pentru situatia prezenta, cat si pentru cea viitoare, pentru a oferi o evaluare privind
vulnerabilitatea componentelor proiectului/proiectului la schimbarile climatice existente si cele viitoare.
Rezultatele analizei vulnerabilitatii proiectului la schimbarile climatice, atat la conditiile actuale, cat si la cele viitoare,
sunt prezentate in tabelele de mai jos.
Au fost utilizate urmatoarele niveluri de vulnerabilitate, ca urmare a produsului S x E, din schema de combinare de
mai sus:
Fara (scor 0) – fara vulnerabilitate
Vulnerabilitate Redusa (scor 1 - 2)
Vulnerabilitate Medie (scor 3 - 5)
Vulnerabilitate Ridicata (scor 6 - 9)
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Evaluarea vulnerabilitatii proiectului la conditiile climatice curente

Rezultatele obtinute pentru evaluarea vulnerabilitatii sistemelor de alimentare cu apa, prin combinarea rezultatelor de
senzitivitate (scor global) cu cele de expunere din coloana: Situatia curenta 2014 – 2023, sunt redate in tabelul
urmator.
Tabel 19 - Evaluarea vulnerabilitatii sistemelor de alimentare cu apa la conditiile climatice existente,
2014-2023.
Vulnerabilitate
Sensibilitate proiect
Expunere curenta existenta 2014-
(scor global)
2023
Cresterea temperaturii medii 1 1 1
Cresterea temperaturilor extreme 3 1 3
Modificari ale cantitatilor medii de precipitatii 2 1 2
Modificari ale cantitatilor de precipitatii extreme 3 2 6
Viteza medie a vantului 1 0 0
Modificari ale vitezei maxime a vantului 2 1 2
Umiditate 1 2 2
Radiatie solara 1 1 1
Alunecari de teren 3 2 6
Cresterea numarului de perioade secetoase 2 2 4
Disponibilitatea resurselor de apa 3 1 3
Furtuni 2 1 2
Inundatii 3 2 6
Incendii 3 0 0
Tabel 20 - Matricea evaluarii vulnerabilitatii sistemelor de alimentare cu apa la conditiile climatice existente, 2014 –
2023.
Expunere
Fara Redus Mediu Ridicat
Sensibilita
0 1 2 3
te
Fara
0
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Expunere
0 1 2 3
0 2
1
Redus
Viteza Umiditate
Cresterea temperaturii medii;
1
medie a
Radiatie solara
vantului;
Sensibilitate
2 4
Modificari ale cantitatilor medii de Cresterea numarului de perioade
Mediu
2
precipitatii; Modificari ale vitezei secetoase;

maxime a vantului; Furtuni;
6
3
Ridicat
0 Modificari ale cantitatilor de

Cresterea temperaturilor extreme;
3
Incendii precipitatii extreme; Inundatii;

Disponibilitatea resurselor de apa;
Alunecari de teren
In mod similar, rezultatele obtinute pentru evaluarea vulnerabilitatii pentru sistemele de apa uzata sunt redate in
tabelul urmator, prin combinarea rezultatelor de senzitivitate (scor global) cu cele de expunere din coloana: Situatia
curenta 2014 – 2023.
Tabel 21 - Evaluarea vulnerabilitatii sistemelor de apa uzata la conditiile climatice existente, 2014-2023
Sisteme de apa uzata
Vulnerabilitate
Sensibilitate proiect
Expunere curenta existenta 2014-
(scor global)
2023
Umiditate 2 2 4
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994

Furtuni 2 1 2
Inundatii 3 2 6
Incendii 3 0 0
Tabel 22- Matricea evaluarii vulnerabilitatii sistemelor de apa uzata la conditiile climatice existente, 2014 – 2023
Expunere
0 1 2 3
Fara
0
0
Redus
Viteza
1
medie a
vantului;
Sensibilitate
2 4
Cresterea temperaturii medii; Umiditate;
Cresterea temperaturilor extreme Cresterea numarului de perioade
Modificari ale cantitatilor medii de secetoase;
Mediu
2
precipitatii; Modificari ale vitezei

maxime a vantului; Radiatie
solara; Furtuni; Disponibilitatea
resurselor de apa;
6
3
Ridicat
0 Modificari ale cantitatilor de

Cresterea temperaturilor extreme
3
Incendii precipitatii extreme; Inundatii;

Alunecari de teren
Evaluarea vulnerabilitatii proiectului la conditiile climatice viitoare

Evaluarea vulnerabilitatii proiectului la conditiile climatice viitoare se face similar cu evaluarea vulnerabilitatii
proiectului la conditiile climatice existente, fiind produsul dintre sensibilitate (scorul global) si expunerea viitoare.
Evaluarea vulnerabilitatii proiectului pentru conditiile climatice viitoare pentru sistemele de alimentare cu apa se face
prin combinarea rezultatelor de senzitivitate din coloana “ Scor global” cu cele de expunere din coloana: Situatia
viitoare 2024 – 2050.
Tabel 23 - Evaluarea vulnerabilitatii sistemelor de alimentare cu apa la conditiile climatice viitoare, 2024-
2050
Sensibilitate proiect Expunere viitoare Vulnerabilitate
(scor global) viitoare 2024-2050
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Efecte primare

Umiditate 1 2 2
Furtuni 2 1 2
Inundatii 3 3 9
Incendii 3 0 0
Tabel 24 - Matricea evaluarii vulnerabilitatii sistemelor de alimentare cu apa la schimbarile climatice

viitoare, 2024 – 2050.
Expunere
0 1 2 3
Fara
0
2
Redus
1 Cresterea temperaturii
1
Radiatie solara medii; Umiditate

Sensibilitate
4
2 Modificari ale cantitatilor
Mediu
Modificari ale vitezei maxime a medii de precipitatii;

2
vantului; Furtuni; Cresterea numarului de

perioade secetoase;
6
Cresterea temperaturilor
3
Ridicat
0 extreme; Modificari ale 9

Disponibilitatea resurselor de
3
Incendii cantitatilor de precipitatii Inundatii;

apa
extreme; ; Alunecari de
teren;
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Similar, rezultatele pentru evaluarea vulnerabilitatii pentru sistemele de canalizare sunt obtinute prin combinarea
rezultatelor de senzitivitate din coloana “Scor global” cu cele de expunere din coloana “ Situatia viitoare 2024 –
2050”din tabelele aferente sistemelor de apa uzata.
Tabel 25 - Evaluarea vulnerabilitatii sistemelor de canalizare la conditiile climatice viitoare, 2024-2050.

Sensibilitate proiect Expunere viitoare Vulnerabilitate
(scor global) viitoare 2024-2050
Efecte primare
Umiditate 2 2 4
Furtuni 2 1 2
Inundatii 3 3 9
Incendii 3 0 0
Tabel 26 - Matricea evaluarii vulnerabilitatii sistemelor de apa uzata la schimbarile climatice viitoare,
2024 – 2050.
Expunere
0 1 2 3
Sensibilitate
Fara
0
0
Redus
Viteza medie a
1
vantului
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Expunere
0 1 2 3
4
Cresterea temperaturii medii
2 Cresterea temperaturilor
Modificari ale vitezei maxime a extreme
Sensibilitate
Mediu
vantului; Radiatie solara, Modificari ale cantitatilor

2
Disponibilitatea resurselor de medii de precipitatii;

apa; Furtuni; Umiditate; Cresterea
numarului de perioade
secetoase;
6
Ridicat
0 Modificari ale cantitatilor de 9

3
Incendii precipitatii extreme; Inundatii

Alunecari de teren;
3.2.2.4. Evaluarea riscului
In cadrul acestei etape va fi analizat fiecare risc cheie identificat in analiza de vulnerabilitate atat pentru perioada
curenta, cat si pentru perioada viitoare, conform celor prezentate in descrierea metodologiei de evaluare.
Nivelul de risc este obtinut prin determinarea produsului intre probabilitatea de aparitie a riscului si severitatea
acestuia.
In vederea acestei evaluari, vor fi supuse analizei principalele riscuri climatice care au obtinut scor mediu/ridicat in
etapa analizei de vulnerabilitate, atat pentru sistemele de alimentare cu apa cat si pentru sistemele de apa uzata.
Tabel 27 - Riscuri climatice principale asociate la nivel de proiect – sisteme de alimentare cu apa
Risc climatic curent (2014 -2023) Risc climatic viitor (2024-2050)

Inundatii Inundatii
Alunecari de teren Alunecari de teren
Modificari ale cantitatilor de precipitatii extreme Modificari ale cantitatilor de precipitatii extreme
Cresterea temperaturilor extreme Cresterea temperaturilor extreme
Disponibilitatea resurselor de apa Disponibilitatea resurselor de apa
Cresterea numarului de perioade secetoase; Cresterea numarului de perioade secetoase
Modificari ale cantitatilor medii de precipitatii
Tabel 28 - Riscuri climatice principale asociate la nivel de proiect – sisteme de canalizare
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Risc climatic curent (2014 -2023) Risc climatic viitor (2024-2050)
Inundatii; Inundatii;
Alunecari de teren; Alunecari de teren;
Modificari ale cantitatilor de precipitatii extreme; Modificari ale cantitatilor de precipitatii extreme;
Cresterea temperaturilor extreme;
Cresterea temperaturii medii
Umiditate Umiditate
Cresterea numarului de perioade secetoase; Cresterea numarului de perioade secetoase
Modificari ale cantitatilor medii de precipitatii
Praguri de probabilitate de aparitie a riscului (aplicabile in raport cu locatia proiectului):

- 1 = putin probabil sa apara: nu a avut loc in trecut, potential sa apara in viitor, dar nu inainte de anul 2080;
- 2 = probabil sa apara: e posibil sa fi aparut in trecut cu impact minor sau putin probabil sa apara pana in
anul 2050;
- 3 = aproape sigur: a avut loc in trecut cu impact major si se va produce aproape sigur pana in anul 2050.
Consecintele (severitatea) riscului:

- 1 = impact minim economic, de mediu si/sau social si care poate fi rezolvat prin masuri normale de
mentenanta sau modificarea obisnuita a operatiunilor;
- 2 = impact economic, de mediu si/sau social si care necesita investitii pentru rezolvarea daunelor
operationale – pot necesita masuri de adaptare;
- 3 = catastrofale – inchiderea statiilor de tratare / epurare sau impact economic, de mediu si/sau social major
– necesita masuri de adaptare.
Evaluarea riscului = Probabilitate x Consecinte
Niveluri de risc:
- 1 – 3 = risc scazut
- 4 – 6 = risc mediu
- 7 – 9 = risc mare
CONSECINTE
Scor 1 2 3
PROBABIL
1 1 2 3
2 2 4 6
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
T 3 3 6 9
I
Trecerea de la vulnerabilitate la impact a fost realizata printr-o interpretare mai detaliata a relatiilor proiectului cu
conditiile locale din amplasament pentru fiecare factor de hazard relevant care a fost identificat, respectiv prin
desfasurare spatiala pe sisteme de apa/canalizare si folosind cele trei praguri de probabilitate a aparitiei impactului
(aplicabile in raport cu locatia proiectului) - putin probabil, probabil si aproape sigur - si cele trei clase privind
consecintele (severitatea) – impact minim, impact mediu si catastrofale.
Date suport in aceasta analiza au fost obtinute din hartile de hazard la inundatii, informatiile referitoare la seceta,
completate cu elementele specifice proiectului, zonarea riscului la instabilitatea terenului, elementele de zonare a
riscului seismic, precum si informatii specifice privind efectul generat de proiect prin investitiile propuse, prezentate in
Capitolul 9, Volumul I SF, in raport cu situatia existenta descrisa in Capitolul 4 din Volumul I SF.
Pe aceasta schema de analiza au fost obtinute rezultatele privind probabilitatea de aparitie a hazardului si
consecintele (severitatea) aferente, atat pentru sistemele de alimentare cu apa, cat si pentru sistemele de canalizare,
iar rezultatele obtinute sunt redate in tabelele urmatoare.
Tabel 29 - Evaluarea riscurilor la nivelul sistemelor de alimentare cu apa din proiect

Consecinta
Scor 0 1 2 3
0 0 0 0 0
2
1 0 1 3
Disponibilitatea resurselor de apa
Probabilitate
4
Cresterea numarului de perioade secetoase
2 0 2 6
Modificari ale cantitatilor de precipitatii extreme
6
3 0 3 Alunecari de teren 9
Inundatii
Tabel 30 - Evaluarea riscurilor la nivelul sistemelor de canalizare din proiect

Consecinta
Scor 0 1 2 3
0 0 0 0 0
Probabilitate
1 0 1 2 3
2 0 2 4 6
Cresterea temperaturilor extreme; Radiatie solara;
Cresterea numarului de perioade secetoase
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
6
3 0 3 Modificari ale cantitatilor de precipitatii extreme; 9
Alunecari de teren; Inundatii
Evaluarea si descrierea riscurilor la nivelul sistemelor de alimentare cu apa
In tabelele urmatoare sunt prezentate informatii referitoare la evaluarea principalelor riscuri asociate proiectului la
nivelul sistemelor de alimentare cu apa pe cele 4 componente evaluate (intrari, active /procese interne, iesiri,
transfer/distributie).
Tabel 31 - Evaluarea riscurilor la nivelul sistemelor de alimentare cu apa din proiect -

Inundatii
Risc climatic Inundatii
Active/ procese
Componente Intrari Iesiri Transfer/Distributie
interne
Rezultatul
Curent: 6
analizei de
Viitor: 9
vulnerabilitate
Conditii mai dificile de Conditii Indeplinirea partiala a Ploile intense pot
gestionare a resurselor dificile/imposibile de cerintelor din conduce la eroziunea
de apa gestionare a avizele/autorizatiile terenului cu posibil
(eroziune/prabusire proceselor de tratare de functionare in impact asupra retelelor
maluri, schimbari de din cauza afectarii ceea ce priveste – nu exista asemenea
Descrierea
cursuri de ape, structurilor. parametri de calitate situatie in aria de
riscului
turbiditate, scaderea a apei potabile. proiect; proiectarea s-a
calitatii apei brute) – Aparitia unor posibile facut in conformitate
sursele de apa de restrictii in furnizarea cu stiudiile geotehnice
suprafata. apei.
Modificarea frecventei si intensitatii perioadelor cu ploi intense ce conduc la inundatii / viituri si la

posibile eroziuni hidrice.
Exista o tendinta de crestere in maximele precipitatiilor zilnice pe anotimp, atat iarna (datorate
Clima – praguri probabil schimbarii raportului ploaie / zapada), cat si vara.
critice si impact Se remarca cresterea moderata a frecventei de aparitie a episoadelor cu precipitatii care depasesc
in 24 de ore cantitatea de 20 l/mp.
Pe acest fond de intensificare a precipitatiilor extreme, poate aparea o intensificare a fenomenului
de eroziune hidrica a solului.
Interactiuni Impact financiar: posibila crestere a costului tratarii apei din cauza cresterii cantitatii de reactivi
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994

Active/ procese
interne
Impact de mediu si asupra sanatatii populatiei (indeplinirea partiala a cerintelor de calitate a apei)
Impact asupra costului initial al investitiei.
Probabilitate 3- aproape sigur: a avut loc in trecut cu impact major si se va produce aproape sigur pana in anul
(1-3) 2050
- 2 = impact economic, de mediu si/sau social si care necesita investitii pentru rezolvarea
daunelor operationale – pot necesita masuri de adaptare;
(Sursele de apa subterane sunt amplasate in afara zonelor inundabile / proiectate deasupra cotelor
de inundabilitate, nu sunt afectate de inundatii.
Consecinte (1-3)
Proiectarea retelelor de apa s-a facut in conformitate cu studiile hidro-geotehnice si de
inundabilitate.
In costurile investitiei sunt luate in considerare toate recomandarile din studiile de inundabilitate,
astfel incat sa se evite consecintele generate de aparitia acestui risc).
Risc cumulat 6 – risc mediu
Mentinerea in stare optima de functionare a sistemelor de alimentare cu apa.
Diminuarea infiltratiilor de apa pe retele de distributie prin prevederea masurilor de reabilitare – o
Posibile masuri
parte din reducerea infiltratiilor se realizeaza prin POIM; activitatea de reducere a infiltratiilor intra in
de adaptare
activitatile prioritare intreprinse anual de operator si care fac parte din planurile de actiune pe
termen mediu si lung.
Evaluarea riscurilor la nivelul sistemelor de alimentare cu apa din proiect -

Tabel 32 -
Alunecari de teren
Risc climatic Alunecari de teren
Active/ procese
interne
Rezultatul
Curent: 6
analizei de
Viitor: 6
vulnerabilitate
Conditii dificile / Conditii Neindeplinirea Afectarea functionalitatii
imposibile de dificile/imposibile de cerintelor din sistemului de distributie
gestionare a resurselor gestionare a avizele/autorizatiile prin diminuarea gradului de
de apa din cauza proceselor de tratare de functionare in siguranta a conductelor.
Descrierea producerii unor din cauza afectarii ceea ce priveste
riscului fenomene de eroziune, structurilor. parametri de calitate
prabusire a maluri, a apei potabile.
schimbari ale cursurior Aparitia unor posibile
de ape etc. restrictii in furnizarea
apei.
Clima – praguri Modificarea frecventei si intensitatii perioadelor cu ploi intense ce conduc la alunecari de teren si
critice si impact eroziunea solului.
La nivelul judeţului Neamţ s-au identificat o serie de procese de degradare naturală şi antropică care au
avut ca efect următoarele forme de degradare ale solului: eroziune, alunecări de teren, inundabilitate,
acidifiere, compactare, deficit de elemente nutritive, exces de umiditate etc.
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994

Active/ procese
interne
Exista o tendinta de crestere in maximele precipitatiilor zilnice pe anotimp, atat iarna (datorate probabil
schimbarii raportului ploaie / zapada), cat si vara.
Pe acest fond de intensificare a precipitatiilor extreme, poate aparea o intensificare a fenomenului de
alunecare a terenului.
Impact financiar: posibila crestere a costului de exploatare din cauza necesitatii realizarii lucrarilor de
interventie asupra infrastructurii afectate
Interactiuni
Impact de mediu si asupra sanatatii populatiei (indeplinirea partiala a cerintelor de calitate a apei)
Probabilitate 3- aproape sigur: a avut loc in trecut cu impact major si se va produce aproape sigur pana in anul 2050
(1-3)
2 = impact minim economic, de mediu si/sau social si care poate fi rezolvat prin masuri normale de
mentenanta sau modificarea obisnuita a operatiunilor;
Proiectarea structurilor si retelelor de apa s-a facut in conformitate cu recomandarile si cerintele studiilor
Consecinte (1-3)
geotehnice.
In costurile investitiei sunt luate in considerare toate recomandarile din studiile geotehnice si expertizele
tehnice realizate, astfel incat sa se evite consecintele generate de aparitia acestui risc).
Mentinerea in stare optima de functionare a sistemelor de alimentare cu apa.
Utilizarea de materiale specifice de pozare a conductelor, cu respectarea normativelor in vigoare si
specificului zonei.
Posibile masuri
Diminuarea pierderilor de apa pe retele distributie (prin reabilitari retele/aductiuni) – o parte din
de adaptare
reducerea pierderilor de apa se realizeaza prin POIM; activitatea de reducere a pierderilor de apa intra
in activitatile prioritare intreprinse anual de operator si care fac parte din planurile de actiune pe termen
mediu si lung.
Tabel 33 - Evaluarea riscurilor la nivelul sistemelor de alimentare cu apa din proiect – Modificari ale cantitatilor de precipitatii
extreme
Risc climatic Modificari ale cantitatilor de precipitatii extreme
Active/ procese
interne
Rezultatul
Curent: 6
analizei de
Viitor: 6
vulnerabilitate
Conditii foarte dificile / Conditii dificile de Neindeplinirea Afectarea
imposibile de gestionare a gestionare a cerintelor din functionalitatii
resurselor de apa proceselor de avizele/autorizatiile sistemului de distributie
(eroziune/prabusire maluri, tratare a apei de functionare in prin diminuarea
schimbari de cursuri de ceea ce priveste gradului de siguranta a
Descrierea ape, turbiditate, scaderea parametri de conductelor din cauza
riscului calitatii apei brute, crestere calitate a apei alunecarilor de teren si
semnificativa cantitate de potabile. Aparitia cresterea gradului de
reactivi) unor posibile colmatare a
restrictii in conductelor
furnizarea apei.
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994

Active/ procese
interne
posibile eroziuni.
Pe acest fond de intensificare a precipitatiilor extreme, poate aparea o intensificare a fenomenului
de eroziune hidrica a solului.
Impact financiar: posibila crestere a costului tratarii apei din cauza cresterii cantitatii de reactivi;
Impac de mediu si asupra sanatatii populatiei (neasigurarea parametrilor de calitate a apei in
Interactiuni
conformitate cu cerintele legale in vigoare)
Probabilitate 2 = probabil sa apara: e posibil sa fi aparut in trecut cu impact minor sau putin probabil sa apara
(1-3) pana in anul 2050;
2 = impact economic, de mediu si/sau social si care necesita investitii pentru rezolvarea daunelor
(Sursele de apa subterane nu sunt afectate de schimbarile extreme de precipitatii; acestea sunt
amplasate fie in afara zonelor inundabile fie sunt proiectate la o cota superioara cotelor de inundatii).
Consecinte (1-3)
Proiectarea statiilor de tratare si retelelor de apa s-a facut in conformitate cu studiile hidro-
geotehnice si de inundabilitate comandate de Consultant.
Mentinerea in stare optima de functionare a infrastructurii.
Diminuarea pierderilor de apa pe retele distributie (prin reabilitari aductiuni/retele) – o parte din
Posibile masuri
reducerea pierderilor de apa se realizeaza prin POIM; activitatea de reducere a pierderilor de apa
de adaptare
intra in activitatile prioritare intreprinse anual de operator si care fac parte din planurile de actiune pe
Tabel 34 - Evaluarea riscurilor la nivelul sistemelor de alimentare cu apa din proiect – Cresterea temperaturilor extreme
Risc climatic Cresterea temperaturilor extreme
Active/ procese
interne
Rezultatul
Curent: 3
analizei de
Viitor: 6
vulnerabilitate
Descrierea Conditii foarte dificile / Conditii dificile de Neindeplinirea Afectarea
riscului imposibile de gestionare a gestionare a cerintelor din functionalitatii
resurselor de apa proceselor de avizele/autorizatiile sistemului de distributie
(eroziune/prabusire maluri, tratare a apei de functionare in prin diminuarea
schimbari de cursuri de ceea ce priveste gradului de siguranta a
ape, turbiditate, scaderea parametri de conductelor din cauza
calitatii apei brute, crestere calitate a apei alunecarilor de teren si
semnificativa cantitate de potabile. Aparitia cresterea gradului de
reactivi) unor posibile colmatare a
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Risc climatic Cresterea temperaturilor extreme

Active/ procese
interne
restrictii in conductelor
furnizarea apei.
În afară de zonalitatea verticală a climei, o mare influență asupra regimului hidrologic o are
zonalitatea climatică orizontală, în special regimul precipitațiilor și temperaturii aerului.
În contextul general al modificărilor climatice se consideră că unii dintre cei mai sensibili parametri
climatici sunt temperaturile extreme. În ultimii 50 de ani temperatura medie anuală a crescut în
regiunea de nord - est a României cu 0,16 – 0,33°C/deceniu.
Creşterea valorilor temperaturii aerului nu a fost egală pe parcursul unui an. Cea mai mare creştere
a temperaturii aerului s-a înregistrat în anotimpul de vară (0,18 – 0,49°C/ deceniu) temperaturile din
lunile de vară au crescut mai mult pe perioada din zi cu iluminare solară decât pe perioada nopţii, de
asemenea, o încălzire accentuată s-a înregistrat şi în anotimpul de iarnă (0,01 – 0,66°C/ deceniu),
Clima – praguri
numărul de nopţi geroase a înregistrat pante descrescătoare semnificative din punct de vedere
critice si impact
statistic numai în nord-estul României, în timp ce în restul regiunilor extracarpatice acestea au fost
nesemnificative sau au avut tendinţă staţionară. Pentru anotimpul de primăvară a fost înregistrată o
încălzire moderată cu valori cuprinse între 0,10 – 0,39°C/ deceniu. Contrar creşterilor generalizate
ale temperaturilor din anotimpurile de vară, iarnă şi primăvară, în anotimpul de toamnă tendinţele au
fost, staţionare sau uşor negative. Pentru orizontul temporar 2021-2050 se estimează o creştere a
temperaturii medii anuale a aerului cu valoarea cea mai probabilă de 1,4oC (+ 0,4oC) faţă de
perioada 1961–1990
Acest risc are influenta indirecta in utilizarea și gestionarea eficientă a resurselor de apa, prin
impactul asupra resurselor de apa etc.
Impact financiar: posibila crestere a costului apei ca urmare a scaderii resurselor si cresterii
costurilor de tratare
Interactiuni Impact de mediu si asupra sanatatii populatiei (deteriorarea calitatii apeli brute, neasigurarea
parametrilor de calitate a apei in conformitate cu cerintele legale in vigoare)
Probabilitate 2 = probabil sa apara: e posibil sa fi aparut in trecut cu impact minor sau putin probabil sa apara
(1-3) pana in anul 2050;
Consecinte (1-3) (Sursele de apa subterane nu sunt afectate de cresterea temperaturilor extreme).
Proiectarea statiilor de tratare si retelelor de apa s-a facut in conformitate cu studiile hidro-
geotehnice si de inundabilitate comandate de Consultant.
Diminuarea pierderilor de apa pe retele distributie (prin reabilitari aductiuni/retele) – o parte din
Posibile masuri
reducerea pierderilor de apa se realizeaza prin POIM; activitatea de reducere a pierderilor de apa
de adaptare
intra in activitatile prioritare intreprinse anual de operator si care fac parte din planurile de actiune pe
Tabel 35 - Evaluarea riscurilor la nivelul sistemelor de alimentare cu apa din proiect – Disponibilitatea resurselor de
apa
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Risc climatic Disponibilitatea apei

Active/ procese
interne
Rezultatul
Curent: 3
analizei de
Viitor: 3
vulnerabilitate
Conditii dificile de Conditii dificile de Conditii dificile Nu afecteaza
asigurare a cerintei de gestionare a de asigurare a functionalitatea sistemului
apa, posibile degradari proceselor de necesarului de de distributie apa.
Descrierea ale calitatii apei brute tratare (regim de apa (restrictii in
riscului functionare fara furnizarea apei
asigurarea potabile).
debitelor de
dimensionare).
Clima – praguri Reducerea capacitatii surselor de apa - Bazinul hidrografic din zona de proiect nu este supus
critice si impact in mod frecvent fenomenului de seceta hidrologica.
Restrictii in alimentarea cu apa (posibila lipsa in continuitatea furnizarii serviciului)
Interactiuni Impact financiar (reducerea veniturilor).
Posibil impact asupra sanatatii oamenilor.
Probabilitate 1 - putin probabil sa apara: nu a avut loc in trecut, potential sa apara in viitor, dar nu inainte de
(1-3) anul 2080
2 = impact economic, de mediu si/sau social si care necesita investitii pentru rezolvarea
Consecinte (1-3) (Pentru surse de apa noi sau reabilitate propuse prin Studiul de Fezabilitate s-au intocmit
Studii Hidrogeologice expertizate de INHGA, astfel incat sa se evite deficientele in captarea
debitului de apa necesar populatiei in perioade de seceta).
Risc cumulat 2 – risc scazut
Monitorizarea regulata a calitatii / cantitatii apei brute – masuri care se intreprind in mod curent
de catre operator. Mentinerea in stare optima de functionare a facilitatilor de captare.
Diminuarea pierderilor de apa pe retele (fie prin reabilitari retele/aductiuni fie prin optimizare
hidraulica) – o parte din reducerea pierderilor se realizeaza prin POIM; activitatea de reducere
a pierderilor intra in activitatile prioritare intreprinse anual de operator si care fac parte din
Posibile masuri
planurile de actiune pe termen mediu si lung.
de adaptare
Folosirea de surse alternative pentru consumul – noncasnic de apa ne-potabila (ex. Foraje de
mica/medie adancime).
Introducerea de restrictii de utilizare a apei in alt scop decat cel potabil in perioadele cu debite
reduse ale surselor de alimentare cu apa.
Campanii educationale privind economisirea apei la consumatorul final.
Evaluarea si descrierea riscurilor la nivelul sistemelor de canalizare

In tabelele urmatoare sunt prezentate informatii referitoare la evaluarea principalelor riscuri asociate proiectului la
nivelul sistemelor de canalizare:
Tabel 36 - Evaluarea riscurilor la nivelul sistemelor de canalizare din proiect – Inundatii
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994

Active/ procese
interne
Rezultatul
Curent: 6
analizei de
Viitor: 9
vulnerabilitate
Depasirea capacitatii Scaderea Impact mediu asupra Depasirea capacitatii
hidraulice de transport randamentului parametrilor de hidraulice a retelei,
(bazine de retentie, procesului de epurare calitate a efluentului inundabilitate urbana,
deversoare, colectoare) datorita dilutiei apelor (indeplinirea partiala deversari necontrolate,
si cresterea cantitatilor influente, necesitatea a cerintelor din by-pass (proiectarea
Descrierea
de reactivi necesari utilizarii traseelor de avize/autorizatii) retelelor de s-a facut in
riscului
pentru epurarea apelor by-pass a SEAU si conformitate cu studiile
uzate inregistrarea de hidrogeotehnice si de.
deversari
necontrolate
(penalitati)
posibile eroziuni hidrice.
eroziune hidrica a solului.
Impact financiar: posibila crestere a costului epurarii apelor uzate; plata penalitati pentru ape
menajere insuficient epurate.
Interactiuni
Impact de mediu si asupra sanatatii populatiei (deversari de ape insuficient epurate)
(1-3) 2050
(Proiectarea infrastructurii de apa uzata s-a facut in conformitate cu studiile hidro-geotehnice si de
inundabilitate. Proiectarea SEAU s-a facut peste cotele de inundabilitate in conformitate cu cerintele
Consecinte (1-3) si recomandarile cuprinse in cadrul studiilor de inundabilitate elaborate la nivelul proiectului
(amplasamentele statiilor de epurare nu sunt situate in zone inundabile la producerea unui debit
maxim cu probabilitatea de depasire de 5%).
Mentinerea in stare optima de functionare a sistemelor de canalizare.
Amplasarea obiectivelor de investitie in zone neinundabile.
Retele de canalizare sunt proiectate in sistem unitar fara preluare de ape meteorice (minimizand
Posibile masuri astfel impactul preluarii apelor pluviale), s-au prevazut reabilitari ale retelelor de canalizare astfel
de adaptare incat sa se reduca infiltratiile.
In cazul SEAU, in zona gurilor de varsare, pentru protectia si asigurarea stabilitatii malului, se vor
executa lucrarile de sprijin necesare. Gurile de varsare nu vor constitui un obstacol pentru albia
raului/canalului de descarcare si nu vor produce modificari asupra regimului de curgere.
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Tabel 37- Evaluarea riscurilor la nivelul sistemelor de canalizare din proiect – Alunecari de
teren
Active/ procese
interne
Rezultatul
Curent: 6
analizei de
Viitor: 6
vulnerabilitate
Conditii dificile Conditii Neindeplinirea Afectarea functionalitatii
gestionare a dificile/imposibile de cerintelor din sistemului de canalizare
infrastructurii gestionare a avizele/autorizatiile prin diminuarea gradului
Descrierea
(eroziune/prabusire proceselor de de functionare in de siguranta a
riscului
maluri, schimbari de epurare din cauza ceea ce priveste conductelor.
cursuri de ape) afectarii structurilor. parametri de calitate
a efluentului.
Modificarea frecventei si intensitatii perioadelor cu ploi intense ce conduc la alunecari de teren si
eroziunea solului.
Clima – praguri Exista o tendinta de crestere in maximele precipitatiilor zilnice pe anotimp, atat iarna (datorate
critice si impact probabil schimbarii raportului ploaie / zapada), cat si vara.
alunecare a terenului.
Impact financiar: posibila crestere a costului de exploatare din cauza necesitatii realizarii lucrarilor de
interventie asupra infrastructurii afectate
Interactiuni Impac de mediu si asupra sanatatii populatiei (indeplinirea partiala a cerintelor de calitate a
efluentului)
3- aproape sigur: a avut loc in trecut cu impact major si se va produce aproape sigur pana in anul
Probabilitate
2050
(1-3)
- 2 = impact economic, de mediu si/sau social si care necesita investitii pentru rezolvarea
Proiectarea structurilor si retelelor de canalizare s-a facut in conformitate cu recomandarile si
Consecinte (1-3)
cerintele studiilor geotehnice.
In costurile investitiei sunt luate in considerare toate recomandarile din studiile geotehnice si
expertizele realizate, astfel incat sa se evite consecintele generate de aparitia acestui risc).
Mentinerea in stare optima de functionare a sistemelor de canalizare.
Utilizarea de materiale specifice de pozare a conductelor, cu respectarea normativelor in vigoare si
specificului zonei.
Posibile masuri
Diminuarea infiltratiilor de apa pe retele de canalizare (prin reabilitari retele/colectoare) – o parte din
de adaptare
reducerea infiltratiilor se realizeaza prin POIM; activitatea de reducere a infiltratiilor intra in activitatile
prioritare intreprinse anual de operator si care fac parte din planurile de actiune pe termen mediu si
lung.
Tabel 38- Evaluarea riscurilor la nivelul sistemelor de canalizare din proiect – Modificari ale cantitatilor de precipitatii
extreme
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994

Active/ procese
interne
Rezultatul
Curent: 6
analizei de
Viitor: 6
vulnerabilitate
Depasirea capacitatii Scade randamentul Indeplinirea partiala Depasirea capacitatii
hidraulice de transport procesului de a cerintelor din hidraulice a retelei,
(bazine de retentie, epurare (dilutie avizele/autorizatiile inundabilitate urbana,
deversoare, colectoare) si influent), by-pass, de functionare in deversari necontrolate,
cresterea cantitatilor de deversari ceea ce priveste by-pass.
Descrierea
reactivi necesari pentru necontrolate. parametri de
riscului
epurarea apelor uzate calitate a
efluentului;
posibiltate de
inregistrare
penalitati;
posibile eroziuni.
eroziune hidrica a solului.
Impact financiar: posibila crestere a costului epurarii apelor uzate; plata penalitati pentru ape
menajere insuficient epurate.
Interactiuni
Impact de mediu si asupra sanatatii populatiei (deversari de ape insuficient epurate)
(1-3) 2050
(Proiectarea retelelor de canalizare si a SEAU s-a facut in conformitate cu studiile hidrogeotehnice
si de inundabilitate. Retele de canalizare sunt proiectate in sistem unitar fara preluare de ape
Consecinte (1-3)
meteorice (minimizand astfel impactul preluarii apelor pluviale), s-au prevazut reabilitari ale retelelor
de canalizare astfel incat sa se reduca infiltratiile.
Diminuarea infiltratiilor de apa pe retele de canalizare (prin reabilitari retele/colectoare) – o parte din
Posibile masuri
reducerea infiltratiilor se realizeaza prin POIM; activitatea de reducere a infiltratiilor intra in activitatile
de adaptare
prioritare intreprinse anual de operator si care fac parte din planurile de actiune pe termen mediu si
lung.
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
La nivelul sistemelor de alimentare cu apa si canalizare din cadrul proiectului, principalele riscuri identificate sunt:
inundatiile, alunecarile de teren, modificari ale cantitatilor de precipitatii extreme. Pentru aceste riscuri au fost
identificate si detaliate masuri de adaptare la efectele schimbarilor climatice si rezilienta in fata dezastrelor.
3.2.2.5. Identificarea si evaluarea optiunilor de adaptare
Adaptarea este capacitatea sistemelor naturale şi antropogenice de a reacţiona la efectele schimbărilor climatice
(actuale sau aşteptate), inclusiv variabilitatea climei şi evenimentele meteorologice extreme, cu scopul de a reduce
pagubele potenţiale, de a beneficia de oportunităţi şi de a reacţiona adecvat la consecinţele schimbărilor climatice,
având în vedere faptul că societatea resimte efectul individual şi cumulat al tuturor acestor componente.
In acest context, există mai multe tipuri de adaptare:
 anticipativă şi reactivă,
 privată şi publică,
 autonomă şi programată.
Adaptarea este un proces complex, datorită faptului că gravitatea efectelor variază de la o regiune la alta, de la o
componenta la alta, în funcţie de expunerea, vulnerabilitatea fizică, grad de dezvoltare socio-economică, capacitatea
naturală şi umană de adaptare şi mecanismelor de monitorizare a dezastrelor.
Provocarea pentru adaptare constă în creşterea rezistenţei sistemelor economice şi ecologice şi reducerea
vulnerabilităţii lor la efectele schimbărilor climatice.
In acest sens, pentru riscurile identificate s-au prevazut inca din faza de proiectare masuri specifice de adaptare si
ameliorare a efectelor pe care le au sau le pot avea shimbarile climatice si hazardele asociate acestora asupra
lucrarilor, in scopul de a minimiza, pe cat posibil, efectele adverse provocate de acestea asupra lucrarilor proiectate.
In cadrul Strategiei nationale privind schimbarile climatice 2013 – 2020, componenta de adaptare la efectele
schimbarilor climatice asigura directii strategice de actiune la nivel national, care sa fie preluate apoi la nivel regional
si local in planuri de actiune specifice. In sectorul de apa - apa uzata, acestea se refera la surse alternative pentru
cazuri extreme, capacitati de inmagazinare care sa asigure debite de compensare pentru o perioada mai mare de
timp – 1÷2 zile, folosirea rationala a resurselor de apa si constientizarea utilizatorilor, reducerea pierderilor din retele,
reutilizare, precum si sectorizare, tehnologii, monitorizare, informatizare - automatizare, management, planificare,
instrumente economice, etc.
In cadrul prezentului Studiu de Fezabilitate (capitol 8 “Analiza Optiunilor”) au fost avute in vedere toate riscurile
generate de variabilele climatice care pot interveni in aria de proiect (conform analizei de vulnerabilitate a
proiectului), iar in cadrul ACB au fost incluse costurile aferente (in conformitate cu devizul general al investitiei).
In acest proiect, masurile de adaptare la efectele schimbarilor climatice sunt integrate in investitiile propuse pentru
reabilitarea si extinderea sistemelor de apa si de apa uzata, prin redimensionare - reconfigurare in functie niveluri de
risc, prin conectare la surse de apa mai fiabile, reducerea pierderilor prin inlocuirea conductelor cu durata de viata
depasita, reconsiderarea capacitatilor de inmagazinare si/ sau tratare, analizarea gradului de acoperire,
implementarea sistemelor automate de masura si control, etc. impreuna cu tehnologii de modernizare pentru
conformare cu directivele apei potabile si a apelor uzate municipale.
Pentru riscurile asociate schimbarilor climatice specifice sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, identificate in
etapa anterioara, au fost identificate o serie de masuri de adaptare aferente, prezentate in tabelul de mai jos:
Tabel 39 – Masuri de adaptare/ameliorare la efectele schimbarilor climatice
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Risc climatic Nivel Actiune Risc Cost

identificat risc rezidual
Realizarea Studiilor geotehnice si Inclus in costurile alocate
hidrogeologice necesare pentru proiectarea investigatiilor de teren si
investitiilor si respectarea normativelor de concluziile implementate
proiectare in Studiul de Fezabilitate
Monitorizarea permanenta a calitatii / cantitatii Inclus in costurile de
apei brute operare
Asigurarea necesarului de apa potabila si a Inclus in costurile

parametrilor de calitate prin masurile investitiilor aferente
investitionale propuse in vederea asigurarii proiectului
cantitatii apei necesare la surse, in
conformitate cu concluziile studiilor
hidrogeologice preliminare elaborate pentru
fiecare sistem de alimentare cu apa in parte.
Intocmire raport hidrogeologic dupa executia
fiecarui foraj
Asigurarea necesarului de apa potabila prin Inclus in costurile
masuri investitionale propuse pentru investitiilor aferente
asigurarea capacitatii de inmagazinare proiectului
necesare: - Asigurarea rezervei de apa bruta
si/sau apa potabila
Inundatii / 4÷6 1
Alunecari de teren risc Diminuarea pierderilor de apa pe conductele Inclus in costurile
Modificari ale mediu de aductiune (reabilitari aductiuni si/sau investitiilor aferente
cantitatilor de optimizare hidraulica) prin proiectului, pentru o parte
precipitatii extreme/ masuri investitionale propuse in vederea din localitati.
Cresterea asigurarii transportului apei captate la Inclus in costurile de
numarului de gospodariile de apa operare – mentenanta
perioade (Analiza Cost Beneficiu)
secetoase/ Adaptarea lucrarilor propuse la particularitatile Inclus in costurile de
Cresterea geotehnice si hidrogeologice locale, proiectare
temperaturilor determinate prin studiile de teren efectuate.
maxime/ Solutiile de fundare si de pozare a conductelor
Disponibilitatea sunt adaptate categoriei geotehnice identificate
resurselor de apa in cadrul studiilor specifice elaborate
- ex. utilizarea de fundatii izolate pentru utilaje;
pentru zidarie portanta sau statii de
tratare/epurare se vor utiliza fundatii continue
armate sau radier – fundatie tip cuva; ridicarea
cotei amenajarii, prin realizarea de umpluturi
compacte pe traseu, pentru prevenirea
concentrarii de ape de suprafata si
indepartarea acestora de amplasamentul
SEAU; amplasarea retelelor sub adancimea de
inghet, respectarea recomandarilor din studiile
de teren.
Amplasarea obiectivelor in zone neinundabile,
conform concluziilor studiilor de inundabilitate
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
elaborate pentru fiecare sistem de alimentare

cu apa in parte
Solutiile de fundare si de pozare a conductelor
sunt adaptate categoriei geotehnice identificate
in cadrul studiilor specifice elaborate pentru
fiecare sistem de alimentare cu apa in parte
Diminuarea infiltratiilor de apa pe retele de O parte din reducerea
distributie si canalizare (prin reabilitari infiltratiilor se realizeaza
retele/colectoare, extinderi de retele noi din prin POIM; activitatea de
materiale adecvate) reducere a infiltratiilor
intra in activitatile
prioritare intreprinse
anual de operator si care
fac parte din planurile de
actiune pe termen mediu
si lung – costuri de
operare (Analiza Cost
Beneficiu)
Realizarea de sisteme adecvate de Inclus in proiect
colectare a apelor pluviale de pe
amplasamentele investitiilor
Echiparea retelelor de distributie cu hidranti de Inclus in proiect
incendiu
Operatorul va elabora si implementa plan de
prevenire si stingere a incendiilor
Mentinerea in stare optima de functionare a Inclus in costurile de
retelelor de distributie si canalizare operare – mentenanta
Introducerea de restrictii de utilizare a apei in Inclus in costurile de
alt scop decat cel potabil in perioadele cu operare
debite reduse ale surselor de alimentare cu
apa.
Campanii educationale privind economisirea
apei la consumatorul final.
3.3. EMISIILE DE GAZE CU EFECT DE SERA. AMPRENTA DE CARBON A PROIECTULUI
Termenul de amprenta de carbon este folosit frecvent pentru a indica contributia activitatilor umane si a celor
industriale in termeni de emisii de carbon. Emisiile de gaze cu efect de seră contribuie la fenomenul global al
schimbărilor climatice.
Un gaz cu efect de seră este un gaz care absoarbe și emite energie radiantă în gama cu infraroșu termic. Creșterea
emisiilor de gaze cu efect cauzează un efect de seră.
Cele mai abundente gaze cu efect de seră din atmosfera pământului sunt:
 vaporii de apă (H2O);
 dioxidul de carbon (CO2);
 metanul (CH4);
 oxidul de azot (N2O);
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
 ozonul (O3);
 clorofluorocarburile (freonii);
 hidrofluorocarburile.
Gazele cu efect de sera care contribuie la amprenta de carbon, conform protocolului de la Kyoto, sunt reprezentate
de: dioxid de carbon (CO2), Metan (CH4), protoxid de azot (N2O), hidrofluorocarburi (HCF).
Concentrațiile atmosferice sunt determinate de echilibrul dintre surse (emisiile de gaze rezultate din activitățile
umane și sistemele naturale) și disipările (îndepărtarea gazului din atmosferă prin conversia la un compus
chimicdiferit sau prin absorbția corpurilor din apă).
Impactul asupra climei este cuantificat prin “amprenta de carbon”, termen utilizat pentru a defini contributia
activitatilor umane si a celor industriale in termeni de emisii de carbon. Emisiile de carbon sunt un rezultat al
aproximativ tuturor activitatilor umane si naturale, amprenta de carbon masurand emisiile de GES (gaze cu efect de
sera). Pentru simplificarea raportarilor, acesta este exprimat in termeni de cantitate de dioxid de carbon (CO2) plus
echivalentul acesteia in alte GES (CO2- eq) emise. O definiție sugerata recent pentru „amprenta de carbon este
„intreaga cantitate de emisii de gaze cu efect de sera (GES) cauzate de o organizație, un eveniment sau un produs”.
Emisiile de gaze cu efect de sera, GES, pot fi:
- emisii directe de GES cauzate de construcția, operarea și dezafectarea posibilă a proiectului propus
- emisii indirecte de GES datorită creșterii cererii de energie
- emisii indirecte de GES cauzate de orice activitate suplimentară de sprijin sau de infrastructură care este
direct legată de implementarea proiectului propus (statii epurare, transport namol, instalatie uscare namol).
Trebuie mentionat ca schimbarile climatice reprezinta o problema globala, astfel ca impactul emisiilor nu este
dependent de locul generarii acestora.
GES-urile, în special dioxidul de carbon (CO2), dar și protoxidul de azot (N2O) și metanul (CH4) au o via ță lungă în
atmosferă, astfel încât emisiile actuale contribuie la impacturi în viitorul îndepărtat. Impacturile pe termen lung ale
emisiilor continue de gaze cu efect de seră sunt greu de prevăzut, dar potențial catastrofale.
Pentru simplificarea raportarii amprentei de carbon, acesta este exprimat in termeni de cantitate de dioxid de carbon
(CO2) plus echivalentul acesteia in alte Gase cu Efect de Sera (GES) – CO2 – echivalent (CO2-eq) emise. O alta
definitie a amprentei de carbon este: întreaga cantitate de emisii de gaze cu efect de seră (GES) cauzate de o
organizație, un eveniment sau un produs. Astfel, se poate spune ca amprenta de carbon este o evaluare a ciclului de
viață limitată la indicatorul referitor la emisiile de carbon.
Abordarea folosita pentru integrarea externalitatilor date de schimbarile climatice, cum este amprenta de carbon, se
bazeaza pe Metodologia Amprentei de Carbon a Bancii Europene de Investitii, care a fost elaborata in concordanta
cu propunerile Uninunii Europene privind reducerea Carbonului pana in anul 2050. Pasii recomandati presupun:
 Cuantificarea volumului emisiilor suplimentar emise in atmosfera datorate componentelor proiectului; emisiile
sunt cuantificate pe baza factorilor de emisie specifici proiectului si se exprima in tone/an;
 Calcularea CO2-eq total se face folosind Potentialul de Incalzire Globala al gazelor cu efect de sera (GES)
emise; GES emise, altele decat CO, sunt transformate in CO2 – eq prin inmultirea valorii emisiilor de GES cu
un factor de incalzire globala aferent.
Gazele cu efect de seră precum dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4), protoxidul de azot (N2O) și
hidrofluorocarburile au un potențial diferit de încălzire globală. De exemplu, o tonă de metan este echivalentă cu 25
tone CO2 iar o tonă de protoxid de azot, este egala cu 298 tone CO2. Pentru a ține cont de acest aspect, cantitatea
de emisii pentru fiecare gaz cu efect de seră este transformată în dioxid de carbon echivalent (CO2e), astfel încât
impactul total al surselor să poată fi agregat într-o singură cifră.
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Calculul amprentei de carbon pentru proiect s-a realizat in conformitate cu metodologia BEI ―”Methodologies for the
Assessment of Project GHG Emissions and Emission Variations, version 11.”
Metodologia are in vedere estimarea emisiilor GES generate de proiect:
 Emisii absolute de GES
 Variatia emisiilor proiectului, respectiv emisiile relative ale proiectului care se calculeaza ca diferenta
intre emisiile in cazul scenariilor “cu proiect” si “fara proiect”. Emisiile relative pot fi negative sau
pozitive, functie de cresterea sau descresterea emisiilor.
Principii
La estimarea emisiilor GES, au fost luate in considerare urmatoarele principii:
 Completitudine – sunt incluse si cuantificate toate informatiile relevante cu privire la emisiile de gaze de
sera rezultate din proiect
 Consecventa (permanenta metodelor)- cuantificarea emisiilor este realizata intr-un mod credibil,
metodele si procedurile de cuantificare sunt aplicate in totdeauna in acelasi mod pentru proiect si
componentele acestuia, sunt utilizate aceleasi criterii de evaluare
 Conservatism – se utilizeaza presupuneri conservatoare prin care se supra estimeaza emisiile absolute
si de subestimeaza scaderile de emisii.
 Echilibru – atat datele pozitive cat si cele negative sunt reflectate pentru a se face o evaluare globala
 Acuratetea datelor.
Potentialul de incalzire globala (gradul de daunare a atmosferei) a gazelor mentionate conform Metodologiei este
prezentat in tabelul urmator:
Tabel 40 – Potentialul de incalzire globala a gazelor
Gaz Formula chimica Potentialul de incalzire globala
Dioxid de carbon CO2 1
Metan CH4 28
Oxid de azot N2O 265
Urmatoarele procese si activitati sunt identificate in proiect ca fiind surse de emisii GES:
• emisii directe CO2, N2O, CH4 de la arderea stationara a combustibililor fosili (instalatia de uscare namol)
• emisii CH4 de la descompunerea materiei organice in procesele de epurarea apei in conditii anaerobe
• emisii CO2 de la consumul de energie in procesul de epurare si pentru operarea investitiei
• emisii N2O : produs intermediar rezultat de la descompunerea compusilor azotului din apa uzata
• emisii N2O din combustia mobila
Conform metodologiei EIB, pentru proiecte de retele de alimentare cu apa si canalizare si proiectele de statii de
epurare de scara mica, in general, nu se solicita evaluarea emisiilor de gaze de sera.
Conform ghidului BEI, pentru prezentul proiect au fost luate in considerare urmatoarele emisii de GES aferente
perioadei operationale a proiectului:
- Emisiile directe de GES : Emisiile directe de GES care apar din surse care sunt operate de proiect, in cadrul ariei
de proiect (arderea combustibililor, procese tehnologice, emisiile fugitive: statii de epurare, instalatie uscare namol,
eliminare namol, transport namol,)
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
- Emisiile indirecte de GES : emisiile de GES rezultate din generarea de electricitate care este consumata de proiect.
Emisiile indirecte sunt generate in afara ariei de proiect dar se aloca proiectului intrucat obiectivele acestuia sunt
consumatoare de energie electrica. Sunt incluse aici si emisiile GES din activitati asociate proiectului, care nu ar fi
existat inaintea inceperii proiectului cum ar fi emisiile GES proveite de la vehicule care utilizeaza infrastructura de
transport.
Metodologia BEI privind calculul amprentei de carbon pune la dispozitie o serie de factori de emisie pe baza carora
pot fi calculate emisiile de gaze cu efect de sera.
Emisiile absolute de carbon (emisiile in scenariul “cu proiect”) – reprezinta emisiile totale generate la nivelul ariei de
operare a CJAS, pe toata perioada operationala a proiectului, incluzand atat emisiile curente generate de
functionarea infrastructurii existente cat si cele generate dupa implementarea prezentului proiect.
Emisiile de carbon in scenariul “fara proiect” – emisii de baza – reprezinta baza de la care se pleaca in evaluarea
emisiilor generate de realizarea proiectului, respectiv emisiile generate ca urmare a mentinerii functionalitatii curente
a obiectivelor operate de CJAS, fara investitii majore.
In general scenariul de baza se bazeaza pe o combinatie cele mai bune tehnologii disponibile (BAT) si principiul
costului cele mai redus. Scenariul de bază trebuie să propună o alternativa probabilă pentru proiectul propus care:
• în termenii tehnici poate satisface rezultatele necesare (satisfacerea cerintei)
• este credibil în termeni economici și de reglementare
• este cea mai competitiva si viabila alternativa de investitii cu care proiectul se poate compara
Emisiile de baza sunt definite ca fiind emisiile de GES care provin din scenariul alternativ probabil si care este
reprezentat de surse de GES care ar aparea in absenta proiectului.
Emisiile de carbon relative – reprezinta diferenta dintre emisiile absolute si emisiile de baza, reprezentand strict
aportul implementarii prezentului proiect, in termeni de emisii de gaze cu efect de sera.
Emisii relative = Emisiile “cu proiect” - Emisiile “fara proiect” (de baza)
Toate categoriile de proiecte cu emisii de carbon absolute asteptate sub 100 ktCO2e sau emisii relative asteptate (in
valoare absoluta) sub 20 ktCO2e sunt excluse din calculul amprentei de carbon.
Lucrarile propuse a se realiza prin prezentul proiect nu sunt mari generatoare de CO2 . In etapa de executie emisiile
de CO2 sunt generate de traficul in santier si functionarea utilajelor.
Realizarea lucrarilor in etapa de executie nu prezintă risc ridicat de producere a gazelor cu efecte de seră sau de
contribuţie la producerea unor dezastre şi nu modifică datele climatice actuale.
Determinarea emisiilor de carbon, de baza – scenariul “fara proiect”

In scenariul “fara proiect”, amprenta de carbon a fost calculate pentru urmatoarele surse:
- Statii epurare existente
- Transport namol la depozite
- Consum energetic existent
In cazul statiilor de epurare (inclusive facilitati existente tratare namol), rezulta emisii de CO2, CH4, in functie de
tehnologia de epurare a apelor uzate.
Emisii de CH4 semnificative apar din fermentarea anaeroba. Eliminarea nămolurilor (de exemplu, depozitul de
deșeuri, utilizarea în agricultură, incinerarea) poate fi de asemenea responsabila pentru emisii de CH4.
Conform Ghidului BEI au fost alocati diferiti factori de emisie in functie de facilitatile de epurare si tratare a
namolurilor din cadrul fiecarei SEAU din aria de proiect: Ei au fost calculati de BEI pe baza IPCC 2006 Ghid de bune
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
practice si permit determinarea cu precizie a emisiilor din CO2e (t / an) produse în tratarea apelor uzate (CH4, N2O
și CO2) și emisiile în CO2e (t / an) produse prin eliminarea finală a nămolului (CH4).
Metodologia de cuantificare a amprentei de carbon
Pentru cuantificarea amprentei de carbon pentru proiect si a emisiilor relative asociate se vor realiza urmatorii pasi:
1. determinarea domeniilor incluse in calcul
2. cuantificarea emisiilor absolute ale proiectului, in conformitate cu Anexa 1 la Metodologia BEI
3. identificarea si cuantificarea emisiilor de baza
4. calcularea emisiilor relative
In cazul in care emisiile absolute ale proiectului sau variatia emisiilor relative fata de emisiile de baza ating sau sunt
mai mari de pragul de 20,000 tone CO2e/an (pozitiv sau negativ), acestea sunt incluse in amprenta de carbon.
Metodologia de calcul al emisiilor
In conformitate cu Anexa 1 la Metodologia BEI, metodologia de calcul a emisiilor GES pentru domeniile aplicabile
proiectului este urmatoarea:
Tabel 41 – Metodologia BEI de calcul al emisiilor GES
Sector&GES Date de intrare Metoda de calcul
1 Instalatii de ardere Consumul anula de combustibil CO2e (t)=
combustibili fosili (volum sau masa) Combustibil utilizat x Factorul de emisie
Factorul de emisie*
2 Energie furnizata Energie furnizata pentru uzul CO2 (t) =
activitatilor din proiect Energia utilizata x Factorul de emisie specific
Factorul de emisie specific Romaniei pentru Consumul de Electricitate
Romaniei pentru consumul de
energie**
3 Epurarea apelor Partea anaeroba a procesului 1. Tratarea apei uzate in conditii anaerobe
uzate si tratarea de tratare apa si uzata si CO2e (t/y) = Pop. echivalenta *0.21
namolurilor tratare namol–emisii 2. Tratarea apei uzate in conditii aerobe fara
semnificative de CH4 fermentarea anaeroba a namolului; eliminarea
Incarcarea apelor uzate (P.e) namolului la depozit
Factorul de emisie CO2e (t/y) = Pop. echivalenta*0.10
3. Tratarea apei uzate in conditii aerobe cu
fermentarea anaeroba a namolului; eliminarea
namolului la depozit
CO2e (t/y) = Pop. echivalenta *0.06
namolului la incinerare
namolului la pentru uz industrial (fabrica de ciment)
4 Transport rutier Calcul distanta parcursa CO2e= Numar km x Factorul de emisie (g

(transport namol) CO2eq/km)
Capacitatea autovehicului de
transport
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Combustibil utilizat
Factorul de emisie specific
tipului de combustibil si
capacitatii utilajului***
ANNEX 1: DEFAULT EMISSIONS CALCULATION METHODOLOGIES” 1D – ii,
* Factorul de emisie se regaseste in Metodologia BEI Tablul A1.1- Factori de emisie pentru combustibili gazosi
** Factorul mediu de emisie al retelei electrice din Romania pentru consumul de electricitate pentru retele de medie
tensiune este de 409 g CO2 / kWh. si este prezentat in Tabelul A.1.3 din Metodologia BEI
S-au urmat si indicatiile Protocol “Allocation of Emissions from a Combined Heat and Power (CHP) Plant”
http://www.ghgprotocol.org/calculation-tools/alltools Work potential method: Emisiile de GES sunt alocate pe baza
energiei electrice si termice (caldura) produse, reprezentand 100% GES din energie electrica produsa (producerea
de caldura se considera fara emisii)
***Pentru calculul emisiilor ECO2e generate de transportul namolului s-a folosit relatia:
ECO2e = FE CO2e x FC, unde:
FE CO2e – factorul de emisie echivalent;
FC – consumul de carburant.
Dintre poluantii monitorizati in gazele de ardere de la mijloacele de transport, gaze cu efect de sera sunt NO 2, CH4 si
CO2, relatii de echivalare CO2 fiind: 1 t CH4 = 21 t CO2; 1 t NO2 = 310 t CO2). In ‘Emission Inventory Guidebook Road
transport – B710’, Aug 2007, http://www.eea.europa.eu/publications/EMEPCORINAIR5/page016.html, se prezinta o
serie de tabele cu valori globale ale factorilor de emisie pentru poluantii din transport rutier la nivel de state membre
sau grupe de tari in atentia UE, unde tabelul 4-23 se refera la valorile estimate pentru anul 2002 in tarile BC, NIS si
CC4 (unde a fost inclusa Romania) pe categorii de vehicule.
La actualizarea valorilor pentru categoria HDV de la Euro 2 – Euro 3 la standardele Euro 6 s-a tinut seama de
prevederile Directivei 1999/96/EC (reducere pana in 2004 cu 30% la toti poluantii la motoare Euro 2, reducere pana
in 2009 la Euro 5 fata de Euro 1-2 cu cel putin 70% la NOx si 85% la PM) si lista reducerilor succesive la NOx de la
Euro 1 pana la Euro 6 din Tabelul 2 – AirClim:
Factsheet:http://www.airclim.org/sites/default/files/documents/Factsheet-emission-standards.pdf
Tabel 42 – Factori de emisie 2002 la transport rutier, categoria HDV; actualizare pentru Euro 6
Categorie vehicul CO, g/kg NOx, g/kg NMVOC, g/kg CH4, g/kg PM, g/kg CO2, g/kg
Diesel HDV Euro 2-3 11.54 38.34 6.05 0.34 2.64 3.09
Factor de actualizare 70% 10% 70% 70% 15% 100%
Diesel HDV Euro 6 8.08 3.83 4.24 0.24 040 3.09
Valorile NOx sunt in date in echivalent NO2.
Tinand seama de factorii de conversie NO2 si CH4 in echivalent CO2, rezulta: FE CO2e = 4.28 [kg CO2e /kg motorina]
Determinarea emisiilor - scenariul “fara proiect”
Emisii CO2 din statiile de epurare existente
Tabel 43 - Statii de epurare existente si cantitati de CO2eq [t/an] – scenariul “fara proiect”- eliminare namol la depozit
(an 2020)
Stație de epurare Populatie echivalenta Coeficient calcul CO2e Amprenta de
carbon
(t/an CO2e)
Piatra Neamt 91262 0,06 5475,72
Roman 53599 0.06 3216
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Targu Neamt 22536 0,1 2253,6

Bicaz 5339 0,1 534
Podoleni 29614 0,1 2961,4
Total 14440,72
Emisii CO2e din transportul namolului –

Emisiile de CO2 (t/an) rezultate ca urmare a transportarii namolului de la SEAU la punctul final de
depozitare/eliminare au fost determinate pe baza urmatoarelor asumari:
Cantitati namol – 5960 t/an
Greutate specifica namol:1.05 t/mc
Vehicul de transport: autospeciala de 10 m3, Diesel Euro 6; consum mediu 45l/100km
1 l motorina=0,845 kg conf OUG 80/2018
Numar de curse necesare pentru eliminare/an: 568
Distanta medie transport (dus-intors) – 70 km
FC Consum anual de carburant, t/an – 17,9
CO2e = FE CO2e x FC, unde
FE CO2e – factorul de emisie echivalent [kg CO2e /kg motorina] - 4.28
FC – consumul de carburant
Total CO2 e din transport namol = 76,6 t/an
Emisii CO2e din consumul energetic actual pentru furnizare apa, tratare apa uzata
CO2e t/an = (14.593.001 + 6.254.796)kWh/an*409/1.000.000 = 8,526.75
Total emisii de baza = 23044 t/an CO2e
Determinarea emisiilor absolute de carbon - scenariul “cu proiect”)
Emisii directe CO2e din statii de epurare existente si noi
Tabel 44 - Statii de epurare si cantitati de CO2eq [t/an] – scenariul “cu proiect” - eliminarea namolului in fabrici ciment
Stație de epurare Populatie Coeficient calcul CO2e Amprenta de
echivalenta carbon
(t/an CO2e)
Piatra Neamt 86788 0,02 1735.76
Roman 51111 0,02 1022.22
Targu Neamt 21416 0,02 428.32
Bicaz 5072 0,02 101.44
Podoleni 28311 0,02 566.22
Baltatesti – SEAU 3139 0,02 62.78
noua
Total 3916.74
Emisii CO2e din transportul namolului –

Emisiile de CO2 (t/an) rezultate ca urmare a transportarii namolului la instalatia de uscare din SEAU Piatra Neamt –
dupa uscare produsul este transportat la fabrica de ciment Bicaz – Tasca. Produsul rezultat dupa uscare (4002 t/an)
este inert, nu s-au luat in considerare emisii care sa contribuie la amprenta de carbon.
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Cantitati namol transportate la instalatia de tratare– 5837 t/an

Greutate specifica namol:1.05 t/mc
Vehicul de transport: autospeciala de 10 m3, Diesel Euro 6; consum mediu 45l/100km
1 l motorina=0,845 kg conf OUG 80/2018
Numar de curse necesare pentru eliminare: 556/an
Distanta medie transport (dus-intors) – 70 km
FC Consum anual de carburant, t/an –17,5
CO2e = FE CO2e x FC, unde
FE CO2e – factorul de emisie echivalent [kg CO2e /kg motorina] - 4.28
FC – consumul de carburant
Total CO2 e din transport namol = 74.9 t/an
Total CO2e din intalatia de tratare termica namol (uscare)

Emisii din CO2e din instalatie (t/an) = 1209
Emisii din consum energetic uscator
Consum anual energie electrica - 448500 kwh/an
CO2e t/an = 409 g/kWh x 448500 kWh/an = 183
Consum anual energie termica – 6037500 kW = 21.7 TJ
CO2e t/an = 56155 X 21.7/1000 = 1218,6 t
CO2 e t/an generat de uscator namol = 2610,6
Emisii CO2e din consumul energetic pentru furnizare apa, tratare apa uzata, dupa proiect
CO2e t/an = (18,608,359.61 + 1,925,667.00) kWh/an*409/1.000.000= 8.398,42
CO2e (t/an) din instalatia de cogenerare propusa

Cogenerarea reprezinta una dintre cele mai economice tehnologii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera,
alaturi de utilizarea energiilor regenerabile.
O centrală de cogenerare poate economisi 50% energie primară sau mai mult în comparație cu o soluție
convențională de încălzire fără generare de energie electrică. Acest lucru reduce, de asemenea, emisiile de CO2.
Descrierea instalatiei si a functionarii acesteia se regasesc in capitolul 9 din Raportul la Studiul de Fezabilitate.
Fluxul tehnologic al obţinerii energiei electrice din biogaz este compus din următoarele faze tehnologice:
• Preluarea namolului
• Fermentarea
• Depozitarea gazului brut
• Epurarea biogazului
• Cogenerarea de energie electrică şi termică prin utilizarea biogazului
Cantitatea anuala de energie electrica generata = 1.000.000 kWh/an
CO2e (t/an) – din cogenerare (se va considera cu “-“) = 409g/kWh *1.000.000 kWh/an = 409
Total emisii absolute = 14591.66 t/an CO2e
Tabel 45 - Impactul investitiei asupra emisiilor de CO2
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Emisii CO2 (+ sau -)

Impactul investitiei pe emisiile de CO2 (pozitiv pentru primul an de
u.m.
sau negativ) operare dupa
implementare
Impact componenta 1 - SEAU existente-
tone CO2/an "-" 10587
/eliminare namol ciment
Impact componenta 2 - SEAU epurare noua "+ " 62.78
tone CO2/an
Baltatesti
Impact componenta 1 (ex. transport namol si "-"1.7
tone CO2/an
valorificare namol)
Impact componenta 3- instalatie uscare namol tone CO2/an "+" 2610.6
Impact componenta 4 - Instalatie co-generare tone CO2/an "-"409
Impact componenta 5 - Cantitati energie " -" 128.33

tone CO2/an
electrica dupa POIM (kwh/an)- apa, apa uzata
Impact net total tone CO2/an "-" 8452.65
Emisiile suplimentare sunt trecute cu "+" iar reducerea de emisii fata de situatia actuala cu "-“
Emisiile de carbon relative: CO2e(t/an) = “-“ 8452.65 t/an
Emisiile de carbon absolute asteptate sunt mult sub limita de 100 ktCO2e, iar emisiile relative asteptate (in valoare
absoluta) sunt semnificativ sub limita de 20 ktCO2e, astfel incat se poate considera ca proiectul este exclus din
calculul amprentei de carbon.
Proiectul are un impact favorabil asupra amprentei de carbon, prin implementarea investitiilor noi si reabilitate
emisiile de GES fiind reduse – in special datorita reabilitarii sistemelor de apa si apa uzata dar si ca urmare a
modificarii conceptului strategic de prelucrare si valorificare a namolului.
3.4. IMPACTUL PROIECTULUI ASUPRA SCHIMBARILOR CLIMATICE
Importanta evaluarii acestui impact rezida in faptul ca toate proiectele, mai ales in cazul finantarilor din fonduri UE,
trebuie sa fie pe linia strategica Europa 2020, de reducere a emisiilor GES. Evaluarea impactului este exprimata in
termeni de externalitati GES si costuri externe, care pot fi pozitive sau negative ca valori absolute, dar interventiile
prin proiect trebuie sa aiba efect pozitiv.
Proiectul va avea o contributie semnificativa pe linia reducerii emisiilor GES pentru urmatoarele componente:
 Procesul de epurare a apelor uzate, cresterea gradului de colectare si managementul namolului:
externalitate pozitiva;
 Eficientizarea energetica a instalatiilor in statiile de tratare, statiile de pompare, gospodariile de apa si
cladiri, dar, mai ales, prin reducerea pierderilor de apa: externalitate pozitiva;
 Retineri de bioxid de carbon pe suprafetele inierbate dupa finalizarea lucrarilor de executie:
externalitate pozitiva.
 Transportul namolului, materiilor prime si materialelor: externalitate negativa;
 Consum suplimentar de energie electrica in cazul extinderilor in sistemul de apa-apa uzata:
externalitate negativa.
Costurile legate de externalitati sunt incluse in analiza cost-beneficiu.
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
- In perioada de implementare:
Pentru o perioada scurta de timp, folosirea de utilaje mecanizate (de santier, de transport etc.) in perioada de
executie a lucrarilor va genera GES. Pentru aceasta perioada costul extern al emisiilor este inclus in taxele de
inregistrare a vehiculelor si utilajelor. Desi nu au fost identificate alternative pe surse regenerabile, echipamentele
folosite sau nou achizitionate se vor conforma standardelor UE.
Avand in vedere specificul activitatilor care se vor realiza pentru implementarea proiectului, perioada de timp limitata
pentru executia lucrarilor si folosirea de utilaje moderne, dotate cu motoare ale caror emisii vor respecta legislatia in
vigoare, se estimeaza ca in perioada de executie a lucrarilor nu se va produce un impact semnificativ sub aspectul
producerii gazelor cu efect de sera, asupra schimbarilor climatice.
- Dupa implementarea proiectului:
Captarea, producerea, distributia de apa potabila si furnizarea serviciilor de canalizare-epurare a apelor uzate sunt
activitati care necesita consumuri de energie. Lucrarile de reabilitare propuse prin proiect vizeaza inclusiv
optimizarea/ reducerea consumurilor energetice spre exemplu la statiile de pompare si de tratare, cu impact pozitiv
in reducerea emisiilor de GES.
In tabelul urmator sunt prezentate efectele pozitive si/ sau negative ale proiectului asupra schimbarilor climatice.
Tabel 46 - Evaluarea efectelor proiectului asupra schimbarilor climatice

Nr. Activitati Efecte pozitive Efecte negative
crt din cadrul proiectului asupra asupra
schimbarilor climatice schimbarilor climatice
1 Folosirea de utilaje mecanizate in perioada de Emisiile generate de motoarele
executie a lucrarilor de modernizare a sistemului utilajelor conduc la producerea
de alimentare cu apa si canalizare. gazelor cu efect de sera (impact
negativ nesemnificativ).
2 Folosirea de autocamioane pentru aprovizionarea Emisiile din gazele de
cu materiale diverse, pentru transportul esapament conduc la
deseurilor, a namolului, mentenanta etc. producerea gazelor cu efect de
sera (impact negativ
nesemnificativ).
3 Reabilitarea/extinderea sistemelor de alimentare Optimizarea si reducerea
cu apa potabila (captari, aductiuni, statii de consumurilor energetice si de
tratare, statii de pompare, retelele de distributie apa.
apa potabila, rezervoare).
4 Realizarea SEAU noua Baltatesti Reducerea emisiilor GES si
cresterea calitatii emisarilor prin
deversarea apei epurate la
parametri solicitati prin Avizul
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
Nr. Activitati Efecte pozitive Efecte negative

crt din cadrul proiectului asupra asupra
schimbarilor climatice schimbarilor climatice
de Gopodarire a Apelor
5 Extinderea si reabilitarea sistemelor zonale de Cresterea gradului de colectare
canalizare (retele, statii de pompare). si de epurare a apelor uzate,
cresterea calitatii emisarilor prin
deversarea apei epurate la
parametri solicitati prin Avizul
de Gopodarire a Apelor
Reducerea emisiilor GES.
6. Eliminarea namolului prin transportul intregii
cantitati de namol generata la nivelul judetului
Reducerea emisiilor de GES
Neamt la SEAU P. Neamt unde se va usca Emisii de GES, nesemnificative
(exclusiv transportul)
avansat pana la 90% s.u. in vederea utilizarii
prodului in fabrica de ciment Tasca - Bicaz
4. CONCLUZII
Proiectul include masuri investitionale care conduc la indeplinirea obiectivelor din Planul național de acțiune pentru
implementarea Strategiei naționale privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de
carbon pentru perioada 2016-2020 – Anexa 2.
Obiective și măsuri de reducere a gazelor cu efect de sera integrate în proiect
 Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul alimentării cu apă şi al epurării apelor uzate
- Implementarea gestionării eficiente a nămolului rezultat din procesul de epurare a apelor
uzate.
- Continuarea finanțării modernizării sistemelor eficiente de epurare a apelor uzate din
orașe/regiuni pentru a se asigura conformitatea cu cerințele UE relevante privind calitatea
apei și acoperirea serviciilor și reducerea emisiilor de GES.
Proiectul include măsuri pentru implementarea unor sisteme eficiente de epurare a apelor uzate și utilizarea eficientă
a resurselor, în contextul schimbărilor climatice:
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
- stațiile de pompare, stațiile de tratare, rezervoarele și stațiile de epurare vor fi prevăzute cu echipamentele
SCADA pentru monitorizarea, supervizarea și conducerea proceselor tehnologice din sistemele de
alimentare cu apă și canalizare din aria de operare;
- optimizarea numărului de pompe propuse prin proiect contribuie la reducerea consumului de resurse pentru
producerea energiei;
- la procurarea utilajelor se are in vedere consumul de energie si emisiile de CO2 pe durata ciclului de viață;
se vor achiziționa utilaje echipate cu motoare conventionale dar cu consum redus de energie si emisii
reduse de gaze cu efect de seră;
- identificarea si alegerea surselor de apa ce nu necesita tratare intensivă și cu consum mare de energie și
implicit cu emisii reduse de GES;
- reabilitarea conductelor de aducțiune și a rețelelor de distribuție și verificarea cu echipamente de detectare
a pierderilor implică reducerea consumului de energie pentru captare si tratarea apei si indirect se reduc
emisiile de gaze cu efect de sera;
- reducerea infiltrațiilor si exfiltrațiilor în și din rețelele de canalizare, reduce riscul de inundabilitate urbană și a
dilutiei ridicate a apelor uzate la intrare in SEAU;
- reabilitarea prin proiect a retelelor de canalizare, conduce la evitarea infiltrațiilor in rețele și diluarii apei
uzate, respectiv reducerea consumului de resurse si a costurilor de epurare si indirect reducerea GES;
- prevenirea producerii exfiltratiilor din retelele de canalizare prin verificarea periodica cu echipamente de
detectare a pierderilor, conduce la evitarea contaminarii apei freatice si compromiterii calitatii apelor
subterane, implicit și la reducerea costurilor privind tratarea in vederea potabilizarii;
- montarea aparatelor de măsura a debitelor de apă furnizate si descarcate in retelele de canalizare
încurajeaza reducerea consumului de apă, respectiv utilizarea eficientă a resurselor de apă în contextual
schimbărilor climatice și reducerea emisiilor indirecte de GES;
- implementarea principiului recuperării costurilor de operare a serviciilor de canalizare, având în vedere că
respectarea principiului poluatorul plătește are rolul de a include utilizarea eficientă a resurselor de apă.
 Măsuri de conservare a biodiversității și a serviciilor ecosistemice
Prin realizarea de investiții pentru colectarea și epurarea biologică a apelor uzate se elimină o sursa importantă de
poluare a solului, subsolului și apelor de suprafață și subterane, asigurând conservarea și mentinerea de ecosisteme
sanatoase, evitarea pierderii biodiversitatii si mentinerii rolului ecosistemelor terestre si acvatice de a absorbi si stoca
carbonul.
În vederea protejarii biodiversitatii si serviciilor ecosistemice s-au avut in vedere, următoarele măsuri:
- soluțiile de asigurare a alimentarii cu apa au avut in vedere resursele de apa disponibile si cerinta de a nu
produce modificari in habitate si modificari ale modului de viață, având in vedere influenta previzionata a
schimbarilor climatice asupra debitelelor;
- la alegerea soluțiilor tehnice propuse prin proiect s-au avut în vedere, prevenirea reducerii diversității
biologice, evitarea afectării integrității siturilor și parametrilor cantitativi și calitativi ai speciilor ținta din siturile
Natura 2000;
- conservarea obiectivelor ariilor protejate, ca urmare a investițiilor promovate pentru facilitățile de epurare,
obținându-se o calitate corespunzatoare a efluenților stațiilor de epurare;
- reducerea presiunilor suplimentare asupra biodiversității prin epurarea biologică a apelor uzate descăracate
în emisari naturali a căror stare ecologică și chimică nu este bună;
- la finalizarea lucrărilor, terenurile ocupate temporar de lucrari vor fi aduse la starea initială;
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
- colectarea apelor uzate din zona proiectului va diminua impactul asupra apei freatice.
 Creşterea eficienţei energetice a pompelor la sistemele mari de alimentare cu apă
- Achizitionarea pompelor de mare eficiență*, pentru a reduce emisiile de GES din investițiile în
domeniul alimentării cu apă și a epurării apelor reziduale
 Reducerea riscului de deficit de apă
- Sprijinirea investițiilor în utilități cu scopul reducerii pierderilor din sistemele rețelelor de
distribuție a apei
- Evaluarea impactului schimbărilor climatice în sectorul resurselor de apă pe baza actualizării
periodice a scenarilor de evoluție a climei în România
 Adaptare la efectele schimbărilor climatice și măsuri de ameliorare
Masurile investitionale propuse in cadrul proiectului includ masurile de adaptare la riscurile asociate schimbărilor
climatice.
La analiza optiunilor si stabilirea investitiilor propuse prin proiect s-au avut in vedere protectia sanatatii umane si
conservarea, protectia si imbunatatirea calitatii mediului, in conditiile utilizarii durabile a resurselor de apa, luand in
considerare principiile precautiei, prevenirii, evitarii daunelor la sursa si principiul poluatorul plateste.
Principiul precautiei
La realizarea proiectului s-a asigurat respectarea principiului precautiei in scopul de a asigura un nivel ridicat de
protectie a mediului si a sanatatii oamenilor, animalelor si plantelor atunci cand datele stiintifice disponibile nu permit
o evaluare completa a riscurilor.
Astfel, principiului precautiei a fost aplicat in contextul adaptarii la schimbarile climatice si prevenirii poluarii prin
identificarea riscurilor si a potentialelor efecte negative ale acestora generate de proiect asupra mediului,
biodiversitatii, apelor si sanatatii umane, identificandu-se urmatoarele masuri de precautie:
 proiectul propus corespunde cerintelor de finantare stabilite prin POIM, Axa Prioritara AP3 „Dezvoltarea
infrastructurii de mediu in conditii de management eficient al resurselor”, Obiectivul Specific 3.2 “Cresterea
nivelului de colectare si epurare a apelor uzate urbane, precum si a gradului de asigurare a alimentarii cu
apa potabila a populatiei”; investitiile propuse contribuie la indeplinirea cerintelor acquis-ului comunitar in
domeniul alimentarii cu apa potabila, al colectarii si epurarii apelor uzate urbane ce raspund Directivei nr.
98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman si Directivei nr. 91/271/CEE privind colectarea si
epurarea apelor uzate;
 la stabilirea investitiilor s-au avut in vedere masurile de reducere a impactului asupra mediului stabilite in
urma derularii procedurii SEA pentru POIM, referitoare la evitarea/limitarea amplasarii investitiilor in situri
Natura 2000, in zone in care poate aparea un impact prin cumularea cu alte activitati socio-economice si
evaluarea impactului asupra mediului pentru proiect
 proiectul a fost dezvoltat avand in vedere contributia la atingerea obiectivelor de reducere a poluarii,
atingerii starii bune a cursurilor de apa si nedeteriorarea starii apelor de suprafata si subterane stabilite prin
Planul de Management al Spatiului Hidrografic Siret - actualizat;
 proiectul integreaza masurile necesare pentru atingerea obiectivelor Planului de Management aferent
portiunii nationale a Bazinului Hidrografic International al Fluviului Dunarea 2016-2020, prevazute in Decizia
de incadrare negativa nr. 13657/SON/01.06.2016 emisa in urma derularii procedurii de evaluare de mediu
SEA;
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
 proiectul a fost dezvoltat avand in vedere prevederile Master Planului actualizat privind alimentarea cu apa
si canalizarea in judetul Neamt. Master Planul a fost realizat luand in considerare obiectivele nationale
privind apa si apa reziduala, masurile pentru implementarea directivelor europene relevante (Directiva
91/271/CEE privind epurarea apelor uzate si Directiva nr. 98/83/CE privind calitatea apei destinate
consumului uman), prevederile PMBSH Siret 2016-2021, precum si politicile, obiectivele si strategiile
definite in Tratatul de aderare si Programul Operational Infrastructura Mare (POIM); Master Planul nu a
facut obiectul unei evaluari strategice de mediu, in conformitate cu Directiva SEA
 proiectul propus face obiectul evaluarii impactului asupra mediului (EIM – in derulare) si evaluarii
conformarii cu Directiva Cadru Apa; masurile investitionale au fost analizate, prin prisma principiului
precautiei, avand in vedere evaluarea impactului si a celor mai reduse riscuri asociate asupra mediului,
apelor, habitatelor si speciilor; avand in vedere masurile de reducere a impactului luate prin proiect, s-a
constatat ca proiectul nu are un impact semnificativ si ireversibil asupra mediului, habitatelor, speciilor si
starii apelor;
 in cadrul analizei de optiuni s-a realizat evaluarea impactului si a riscurilor pentru proiect legate de
incertitudinile si efectele schimbarilor climatice pe termen lung si conditiile meteorologice extreme, prin
analiza magnitudinii, duratei si reversibilitatii efectelor potentiale;
 la stabilirea solutiilor tehnice propuse prin proiect s-au avut in vedere solutii care sa anticipeze, previna si sa
minimizeze cauzele schimbarilor climatice si masuri de reducere a efectelor adverse ale schimbarilor
climatice, luand in considerare rezultatele analizei riscurilor, referitoare la disponibilitatea resurselor,
conservarea biodiversitatii si a serviciilor ecosistemice, reducerea gazelor cu efect de sera si masuri de
adaptare la schimbarile climatice;
 prin proiect se propun solutii tehnice, tehnologii si procese de productie curate, ca masura de implementare
a principiului precautiei;
 in conformitate cu Strategia privind descarcarea apelor uzate industriale s-au avut in vedere urmatoare
masuri preventive necesare pentru a asigura protejarea sanatatii umane, mediului, respectiv siguranta in
operare a sistemului de canalizare si a statiilor de epurare in cazul identificarii unor riscuri:
o la racordarea utilizatorilor la retelele de canalizare se vor analiza tehnologiile/procesele de
productie si eficienta statiilor de pre-epurare ale agentilor economici, dupa caz, in scopul
identificarii substantelor pentru care exista riscul de a genera efecte negative;
o in cazul in care apele uzate industriale descarcate in retele contin substante pentru care exista
riscul potential ca acestea sa aduca prejudicii, se va solicita agentilor economici industriali, dupa
caz, imbunatatirea etapei de pre-epurare, inlocuirea materiilor prime, adoptarea de tehnologii si
procese de productie mai curate, care sa elimine generarea unor astfel de substante.
De asemenea, in conformitate cu principiul precautiei, pentru obtinerea autorizatiei de construire au fost obtinute sau
sunt in curs de obtinere avizele solicitate prin certificatele de urbanism sau alte avize solicitate in cadrul proceduriii de
evaluare a impactului asupra mediului.
Principiul actiunii preventive
Proiectul este realizat in deplina conformitate cu principiul actiunii preventive, prin reabilitarea si modernizarea
infrastructurii de apa si canalizare, cu scopul de a diminua riscul de poluare a apei, ca o consecinta a reducerii
pierderilor din sistemele de canalizare si asigurarii unei epurari adecvate a apelor uzate.
Mai mult, proiectul va contribui la:
 Imbunatatirea situatiei ecologice din regiune si reducerea riscului pentru sanatatea populatiei in zonele de
reabilitare/extindere a retelelor de canalizare si a statiilor de epurare a apelor uzate;
 Imbunatatirea calitatii apei din corpurile receptoare prin epurarea corespunzatoare a apelor uzate;
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
 Controlul presiunii prin achizitia de echipamente pentru integrarea statiilor de pompare in sistemul SCADA
existent.
In conformitate cu principiul actiunii preventive, prin proiect s-au prevazut urmatoarele masuri de prevenire,
minimizare a cauzelor schimbarilor climatice si reducere a efectelor adverse ale acestora:
 masuri de adaptare la schimbarile climatice cu privire la alegerea amplasamentelor investitiilor si surselor de
apa, alegerea unor solutii tehnice care sa diminueze riscurile climatice asupra asigurarii cantitatii si calitatii
apei livrate si calitatea apei epurate descarcate in emisari naturali;
 asigurarea utilizarii eficiente a resurselor: reducerea pierderilor din aductiuni si retele de distributie,
reducerea exfiltratiilor din retelele de canalizare si detectarea pierderilor in scopul evitarii contaminarii apei
freatice, precum si epurarea apelor uzate;
 reducerea presiunilor suplimentare asupra biodiversitatii prin colectarea si epurarea biologica a apelor
uzate;
 reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera: identificarea surselor de apa ce nu necesita tratare intensiva
si cu consum mare de energie; reducerea si controlul pierderilor in retele;
 achizitionarea prin proiect a unor echipamente cu eficienta energetica mare.
Principiul remedierii cu prioritate la sursa a daunelor aduse mediului
In conformitate cu principiul remedierii cu prioritate la sursa a daunelor aduse mediului prin proiect se pravad o serie
de masuri menite sa asigure implementarea principiului, respectiv:
Masuri investitionale integrate in proiect
 prin investitiile propuse prin proiect se asigura colectarea apelor uzate urbane si epurarea acestora;
 epurarea apelor uzate se realizeaza in statii de epurare dotate cu trepta de epurare mecanica si biologica,
cu mijloace de masurare a debitelor si facilitati de prelevare si determinare automata a calitatii apelor
descarcate;
Masuri prevazute in Strategia privind managementul apelor uzate industriale (capitolul 5 din Studiul de
Fezabilitate)
 descarcarea apelor uzate in retelele de canalizare se va realiza cu respectarea prevederilor NTPA 002;
agentii economici industriali vor realiza monitorizarea apelor uzate descarcate in retelele de canalizare,
conform frecventei prevazuta in contract; OR va asigura monitorizarea de control a apelor uzate industriale
descarcare in retelele de canalizare;
 utilizatorii de apa au obligatia pre-epurarii si monitorizarii apelor uzate descarcate in retele astfel incat in
punctul de control sa fie asigurata respectarea conditiilor calitative si cantitative prevazute in contract si in
autorizatia de gospodarire a apelor;
 OR si agentii economici vor intocmi planuri de prevenire si combatere a poluarii accidentale si vor asigura
dotarea cu mijloace si materiale pentru interventie in caz de poluare accidentala.
Masuri prevazute in Strategia privind managementul namolului (capitolul 6 din Studiul de Fezabilitate)
 pentru gestionarea namolului se vor aplica scenarii care sa conduca la limitarea emisiilor GES, minimizarea
cantitatilor depuse pe depozite si eliminarea agentilor patogeni, evitarea punerii in pericol a sanatatii
populatiei sau a mediului inconjurator
 strategia de management a namolurilor propusa va avea in vedere:
 minimizarea cantitatilor de namol generat
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
 maximizarea cantitatii de namol valorificata (valorificare energetica, agricultura, reimpadurire, terenuri

degradate)
 minimizarea cantitatilor de namol depozitat
 optimizarea costurilor de gestionare
 coerenta cu strategia implementata prin POS Mediu 2017 -2023
Masuri aplicate de autoritatile de mediu
 autoritatile competente pentru protectia mediului vor realiza monitorizarea apelor uzate descarcate in
retele/emisari;
 autorizatiile de mediu contin conditiile de descarcare a apelor uzate in retelele de canalizare, referitoare la
calitatea si cantitatea apei uzate descarcate in retele, frecventa monitorizarii.
Principiul poluatorul plateste
Mecanismul economic in domeniul gospodaririi apelor, stabilit prin Art. 9 din Directiva Cadru Apa nr. 2000/60/CE,
este transpus in legislatia nationala prin art 80-82 din Legea Apelor nr. 107/1996 cu modificarile si completarile
ulterioare, prin care se instituie recuperarea costurilor serviciilor de utilizare a apei si prin HG nr. 1202/2010, privind
actualizarea cuantumului contributiilor specifice de gospodarire a resurselor de apa (anexa 6 la OUG nr. 107/2002
privind infiintarea Administratiei Nationale "Apele Romane").
Astfel, in vederea atingerii obiectivelor politicii economice si financiare in domeniul apei, sistemul tarifar propus prin
proiect pentru furnizarea/prestarea de servicii de alimentare cu apa si canalizare are la baza aplicarea principiului
recuperarii costurilor serviciilor de apa, inclusiv costurile de mediu si de resurse, pe baza analizei economice si cu
respectarea principiului poluatorul plateste.
In conformitate cu art. 9 al Directivei Cadru Apa si cu prevederile Legii Apelor, in scopul implementarii principiului
poluatorul plateste in relatie cu utilizatorii, se au in vedere urmatoarele:
 recuperarea costurilor de mediu;
 aplicarea de penalitati pentru nerespectarea conditiilor cantitative si calitative de descarcare a apelor uzate
in retelele de canalizare prevazute in acordul de descarcare si contract;
 principiul recuperarii tuturor costurilor este respectat prin faptul ca tariful este fixat astfel incat la finalul
orizontului de analiza de 30 de ani de operare acesta acopera atat costurile de operare si mentenanta,
incluzand costurile de reinvestitie, cat si amortizarea constructiilor si utilajelor din intreaga arie de proiect.
Tariful include costurile resurselor (apa extrasa), acesta fiind direct legat de disponibilitatea resursei si mentinerea
sustenabila a corpurilor acvifere potabile.
Tariful include costurile de mediu (epurare, tratare namol, monitorizare ape uzate descarcate in retele si ape epurate
descarcate in receptori).
Politica de stabilire a pretului apei constituie o motivatie adecvata pentru ca utilizatorii sa utilizeze resursele de apa in
mod eficient, contribuind astfel la realizarea obiectivelor de mediu incluse in directiva 2000/60/EC.
Tarifele sunt impartite in functie de destinatia finala a apei (sector industrial/ gospodarii). Nivelul tarifar este acelasi si
pentru consumatorii casnici si pentru clientii comerciali, insa pentru clientii comerciali se pot aplica tarife suplimentare
si penalitati in functie de gradul de risc si gradul de incarcare al apelor uzate.
Constrangerea operatorilor economici sa respecte conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate asa cum
sunt prevazute in legea 188/2002 cu modificarile si completarile ulterioare si anexele sale.
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
CJAS aplica un plan de monitorizare a agentilor industriali, care sunt verificati, in functie de specificul activitatii si
rezultatele istorice, prin efectuarea de analize periodice.
Prin incheierea contractului de bransare, pentru agentii economici industriali se stabilesc si conditiile de
evacuare/preluare a apelor uzate, nivelul concentratiilor maxim admise ale poluantilor din apele uzate evacuate,
tarifele pentru primire ape uzate puternic impurificate.
Agentii economici au obligatia de a respecta conditiile impuse prin Contractul de bransare, actele de reglementare,
inclusiv Planurile de conformare atasate la Autorizatiile de Mediu, care, in majoritatea cazurilor, includ masuri de
imbunatatire a calitatii evacuarilor de ape uzate in reteaua de canalizare sau in receptorii naturali.
Pentru agentii economici care nu sunt racordati la reteaua de canalizare, motivat de faptul ca in zona respectiva nu
exista posibilitatea de racordare la canalizare, se incheie un Acord de vidanjare, care prevede faptul ca CJAS
efectueaza vidanjarea numai in cazul in care apele reziduale necesar a fi vidanjate sunt menajere, cu interdictie
pentru apele reziduale care contin grasimi, uleiuri, reziduuri petroliere sau alte substante periculoase.
Aplicarea penalitatilor in conformitate cu principiul poluatorul plateste
În cazul depășirii conditiilor calitative si cantitative de evacuare in retelele de canalizare municipale, stabilite prin
contractele de servicii, se aplica penalitati care sa acopere cheltuielile suplimentare cu epurarea, in conformitate cu
principiul „poluatorul plateste”, cu instructiunile de calcul si cuantumul penalitatilor prevazute de actele normative in
vigoare.
Detaliile cu privire la aplicarea principiului “poluatorul plateste” sunt prezentate in Capitolul 5 al SF.
Pe baza datelor obtinute in urma documentarii necesare intocmirii prezentului studiu, se pot extrage urmatoarele
concluzii:
- Lucrarile din proiect au in vedere extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata din sistemele si
aglomerarile studiate si nu vor constitui surse de impact major asupra aerului, apelor de suprafata si
subterane, vegetatiei si faunei, solului si subsolului si nici asupra asezarilor umane sau a altor obiective din
zona
- Proiectul propune marirea gradului de deservire a populatiei din aria de operare a CJ APASERV Neamt
- Prin implementarea proiectului se va realiza aun pas important spre alinierea la legislatia din domeniul
protectiei mediului a Uniunii Europene, inclusiv prin adoptarea unor tehnologii performante de tratare a
namolului, cu eficienta ridicata si impact redus asupra factorilor de mediu
Pentru atenuarea problemelor generate de schimbarile climatice, proiectul include masuri constand in:
a) realizarea de investitii in instalatii si echipamente care sa conduca la economie de energie. Toate
echipamentele propuse sunt echipamente cu consum mic de energie in scopul obtinerii unei economii
de energie, au ca rezultat reducerea consumului final de energie si implicit la scaderea emisiilor de
GES.
b) proiectare ecologica - toate cladirile care sunt propuse in proiect sunt prevazute cu izolatii si vor fi
performante energetic;
c) tratarea termica a namolului prin uscare, in vederea eliminarii agentilor patogeni si valorificarii in
fabrica de ciment, minimizand astfel cantitatile de namol eliminate prin depozitare
d) transportul va fi asigurat cu masini care sa tina cont de corelatia cu consumul de energie/combustibil si
emisiile de gaze cu efect de sera. Conform Ordinului nr. 462/1993 referitor la traficul rutier, emisiile
poluante ale autovehiculelor rutiere se limiteaza cu caracter preventiv prin conditiile tehnice prevazute
la omologarea autovehicolului. Pentru aceasta se vor utiliza doar masini si autovehicule care sunt
verificate periodic la inspectiile tehnice in Romania;
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
e) reducerea consumului de apa – prin proiectul propus s-a incercat o eficientizare a regimului hidraulic al
apei si apei uzate. Astfel, apa este distribuita din uzinele de apa unde exista disponibil de apa si este
dirijata in mare parte gravitational spre consumator. De asemenea, prin inlocuirea conductelor se vor
minimiza pierderile de apa si implicit necesarul de energie electrica necesar pentru pomparea
acesteia;
f) gestiunea deseurilor - In conformitate cu HG 856/16 august 2002 orice agent economic care prin
activitatea lui genereaza deseuri este obligat sa tina o evidenta a gestiunii acestora, dupa codurile de
referinta. Datele se centralizeaza lunar/anual si se transmit Agentiei pentru Protectia Mediului Neamt.
In baza Legii 211/2011 privind regimul deseurilor, cu modificarile ulterioare, deseurile sunt clasificate in
functie de activitatea care le genereaza.
5. REFERINTE
 Strategia națională privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon
pentru perioada 2016-2020;
http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/A1_Strategia%20na%C8%9Bional%C4%83%20privind
%20schimb%C4%83rile%20climatice%20%C8%99i%20cre%C8%99terea%20economic%C4%83%20bazat
%C4%83%20pe%20emisii%20reduse.pdf
 Planul național de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale privind schimbările climatice și
creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016- 2020
 http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/A2_Planul%20na%C8%9Bional%20de%20ac
%C8%9Biune%20pentru%20implementarea%20Strategiei%20na%C8%9Bionale%20privind%20schimb
%C4%83rile%20climatice%20%C8%99i%20cre%C8%99terea%20economic%C4%83%20bazat
%C4%83%20pe%20emisii%20reduse%20de%20carbon.pdf
 Scenarii de schimbare a regimului climatic in romania in perioada 2001-2030 - Administratia Nationala de
Meteorologie (http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/04/2012-04-
23_schimbari_climatice_schimbareregimclimatic2001_2030.pdf)
 Ghid privind adaptarea la efectele schimbarilor climatice
http://www.meteoromania.ro/anm/images/clima/SSCGhidASC.pdf
 Planul national de actiune 2016-2020 privind schimbarile climatice
CUI: RO-5185767, Reg Com.: J22/156/1994
http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2015-07-14_Plan_actiune_schimbari_climatice_2016-
2020.pdf
 5th National Communication of Romania https://unfccc.int/resource/docs/natc/rou_nc5_resbmit.pdf
 Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a României Orizonturi 2013-2020-2030
http://www.insse.ro/cms/files/IDDT2012/StategiaDD.pdf
 Planul de amenajare a teritoriului – zone de risc natural (conform Legii nr. 575/2001 privind aprobarea
Planului de Amenajare a Teritoriului National) – Sectiunea a V-a – „Zone de risc natural”
 Planul de Management actualizat al Spatiului Hidrografic Siret
 Planul de management al riscului la inundatii - Administratia Bazinala de Apa Siret -
http://www.inhga.ro/documents/10184/121027/9+PMRI+Siret.pdf/c4fc27dc-aa01-4460-9327-adaea2848bca;
http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2016-02-15_PMRI_Siret.pdf
 Strategia nationala a Romaniei privind schimbarile climatice 2013 – 2020,
http://mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/Strategia-Nationala-pe-Schimbari-Climatice-2013-2020.pdf
 Raportul privind starea mediului in judetul Neamt - http://apmnt.anpm.ro/-/rapoarte-anuale-privind-starea-
calitatii-mediului;
 http://www.meteoromania.ro/clima/

Studiu Sch. Climatice - Rev - Nov.2021

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu Sch. Climatice - Rev - Nov.2021

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Asocierea: PRO TOBY S.R.L. & S.C. ECOAPA DESIGN S.R.L.

CENTRUL DE AFACERI IDEO

Tabel 1 – Matricea de evaluare a senzitivitatii..................................................................................................39

Tabel 15 - Matrice de evaluare a senzitivitatii sistemului de canalizare la schimbari climatice................................83

Figura 30 – Riscul la inundatii in scenariul mediu.............................................................................................71

1. CONTEXT ACTUAL SI OBIECTIVE STRATEGICE

 extinderea solutiilor de reincarcare cu apa a straturilor freatice;

 diminuarea pierderilor in retelele de distributie a apei;

Avand in vedere prevederile urmatoarelor documente:

2. SCHIMBARILE CLIMATICE IN CONTEXT NATIONAL

Figura - 2. Evolutia intensitatii caldurii arzatoare, 1961 - 2010

Figura 4 - Extremele termice anuale - 1961 - 2013

Figura 5 - Evolutiile temperaturilor si precipitatiilor medii anuale, 1901 - 2016

Figura 6 - Cantitatea medie multianuala de precipitatii (mm), perioada 1961-2016

Figura 7 - Tendintele precipitatiilor maxime zilnice / anotimpuri, 1961 - 2013

Figura 9 – Zonele afectate de secetă de pe teritoriul România

Figura 10 – Prognoze privind intensitatea fenomenului de secetă pedologică (2010 -2080)

3. EVALUAREA IMPACTULUI DIN PERSPECTIVA SCHIMBARILOR CLIMATICE

Figura 13 - Cresterea medie estimata a temperaturii pentru 2001-2030 (˚C)

Figura 17 - Tendintele temperaturii medii / anotimpuri, 1961 - 2013

Figura 24 - Tendinte ale emisiilor GES pe sectoare de activitate

3.2. METODOLOGIA DE EVALUARE IN CONTEXTUL SCHIMBARILOR CLIMATICE

3. Analiza vulnerabilitatii proiectului;

Tabel 1 – Matricea de evaluare a senzitivitatii

2. Evaluarea expunerii proiectului

Tabel 4 – Scara de evaluare a probabilitatii de expunere la risc

5. Identificarea si evaluarea optiunilor de adaptare

Descrierea Riscului Rating de risc Masuri de adaptare Rating de risc rezidual*

3.2.1. DESCRIERE SINTETICA A PROIECTULUI

 asigurarea sigurantei in exploatare;

Investiţiile propuse pentru sectorul de alimentare cu apă

Tabel 5 - Indicatori fizici ai proiectului – infrastructura de apa

Figura 25 - Harta sistemelor de alimentare cu apa din judetul Neamt

Investiţiile propuse pentru sectorul de apă uzată

Tabel 6 - Indicatori fizici ai proiectului - sectorul de apa uzata

Figura 26 - Harta aglomerarilor de apa uzata cuprinse in proiect

Tabel 7 - Indicatori fizici alimentare cu apa – realizati la nivel de UAT

Conducte de aductiune/ Statii de pompare Statii de

Balatatesti - - 3393 2956 1 - - - 2 - 1 2 - - 1983 - 58

Total sistem 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2470 0 68

Tabel 8 - Nivelul serviciilor – alimentare cu apa

TOTOIESTI 202 0.00% 0.00% 0% 0.00% 0.00% 0 0.00% 100.00%

AGAPIA 1,420 87.03% 87.03% 0% 87.03% 100.00% 184 12.97% 0.00%

BOBOIESTI 1,348 100.00% 85.92% 0% 85.92% 100.00% 190 14.08% 0.00%

Tabel 9 - Indicatori fizici apa uzata - realizati la nivel de UAT

Piatra Neamt 1814 - 0 - 0 - - - - 1 1 -

Tabel 10 - Indicatori de conformare cu Directiva 91/271/CEE (art.3,4 si 5) – locuitori echivalenti

Din care Nivel de

l.e. l.e % l.e % % % l.e l.e. % l.e % l.e % l.e %

Tabel 11- Indicatori de conformare cu Directiva 91/271/CEE (art.3,4 si 5) – locuitori fizici

Din care Din care

locuitori locuitori locuitori locuitori locuitori locuitori

3.2.1.1. Modelarea hidraulica a retelelor de apa potabila si de canalizare

Q II C = Kp x Qor max + Kp nj x Qii

3.2.2. IMPACTUL ASOCIAT SCHIMBARILOR CLIMATICE IN ZONA PROIECTULUI

3.2.2.1. Analiza de senzitivitate

Efecte secundare si riscuri/pericole asociate schimbarilor climatice

Figura 27 – Zone afectate de inundatii istorice semnificative

Figura 28 – Zone cu risc potential semnificativ la inundatii

Figura 30 – Riscul la inundatii in scenariul mediu

Figura 31 – Sursa viiturii/inundației

Figura 32 - Clasificarea viiturilor istorice funcție de cauze și efecte

Figura 33 – Harta alunecarilor de teren pentru zonele din judetul Neamt