RIM Nucet FINAL

RAPORT
PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

pentru
CONSTRUIRE LUCRARI DE FORAJE SI EXCAVARI PENTRU
EFECTUAREA STUDIILOR SI PROSPECTIUNILOR GEOLOGICE A
MINEREULUI POLIMETALIC SI A MINEREULUI DE MOLIBDEN
PERIMETRUL NUCET EST JUDETUL BIHOR
Beneficiarul proiectului :
S.C. REMAT GROUP MANAGEMENT S.R.L.
Elaborator:
CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN
2014
PROPRIETATE INTELECTUALA:
Acest material nu poate fi reprodus sau utilizat fara acordul scris al autorului
Construire lucrari de foraje si excavari pentru efectuarea studiilor si prospectiunilor geologice a minereului
polimetalic si a minereului de molibden Perimetrul Nucet Est judetul Bihor
- RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI -
CUPRINS
1. SCOPUL LUCRARII .......................................................................................................................................................... 6

2. INFORMATII GENERALE ......................................................................................................................................... .....8
2.1. Date despre titularul proiectului ................................................................................................................... 8
2.2. Autorul lucrarii............................................................................................................................................... 8
2.3. Denumirea proiectului ................................................................................................................................. 20
2.4.Amplasamentul obiectivului ......................................................................................................................... 20
2.4.1. Localizarea activitatii ................................................................................................................................ 20
2.4.2. Accesul public pe amplasament................................................................................................................ 21
2.4.3. Cai de acces in zona ................................................................................................................................... 21
2.4.4. Vecinatati /zone locuite ............................................................................................................................. 22
2.4.5. Infrastructuri publice existente in zona (sub 5 km distanta fata de amplasament ) ............................ 25
2.4.6. Regimul juridic al terenului...................................................................................................................... 26
2.4.7. Folosinta actuala a terenului din imprejurimi ........................................................................................ 27
2.4.8. Tipuri de habitate in zona si semne de afectare ale acestora ................................................................. 27
2.5. Descrierea proiectului .................................................................................................................................. 28
2.5.1. Date specifice investitiei. Descrierea proceselor pentru realizarea investitiei ...................................... 28
2.5.2. Durata etapei de executie si exploatare ................................................................................................... 34
2.5.3. Numarul de personal angajat ................................................................................................................... 37
2.5.4. Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite ..................................................... 37
2.5.5. Informatii despre materii prime, substante sau preparate chimice ...................................................... 38
2.5.6. Informatii despre poluantii fizici si biologici, care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa38
2.5.6.1. Zgomotul si vibratiile ............................................................................................................................. 38
2.5.6.2. Alte tipuri de poluare fizica sau biologica Conform OM al MAPM nr. 863/2002, poluarea biologica
poate fi generata de microorganisme si/sau virusuri. ....................................................................................... 45
2.6. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea alegerii uneia din ele46
2.7. Informatii despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura existenta, valori naturale, istorice,
culturale, arheologice, arii naturale/zone protejate, zone de protectie sanitara. ........................................... 48
2.8. Informatii despre documentele/reglementarile existente .......................................................................... 50
privind planificarea/amenajarea teritoriala in zona amplasamentului .......................................................... 50
2.9. Informatii despre modalitatile propuse pentru conectarea la infrastructura existenta ......................... 51
3.PROCESE TEHNOLOGICE.............................................................................................................................................. 52
3.1. Procese tehnologice de productie ................................................................................................................ 52
3.1.1. Cartare geologica ....................................................................................................................................... 52
3.1.2.Probarea geochimica .................................................................................................................................. 53
3.1.3.Masuratori geofizice ................................................................................................................................... 53
3.2. Activitati de dezafectare............................................................................................................................... 65
4. DESEURI ............................................................................................................................................................................. 67
5. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI
SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA ..................................................................................................................... 72
5.1. Apa ................................................................................................................................................................. 72
5.1.1. Consideratii hidrogeologice ale amplasamentului .................................................................................. 83
5.1.2. Alimentarea cu apa.................................................................................................................................... 87
5.1.3.Managementul apelor uzate ...................................................................................................................... 88
_________________________________________________________________________________________________________________

Constanta, str. Decebal nr. 75
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Web: www.expert-mediu.ro E-mail: traian_orimex@yahoo.com petrescutraian@expert-mediu.ro
2
5.1.4. Prognozarea impactului ............................................................................................................................ 91

5.1.5.Masuri de diminuare a impactului ............................................................................................................ 95
5.1.6.Harti si desene la capitolul “ APA” ........................................................................................................... 99
5.2. Aerul .............................................................................................................................................................. 99
5.2.1. Date generale.............................................................................................................................................. 99
5.2.2. Surse de poluare stationare si mobile existente in zona, surse de poluare dirijate si nedirijate;
informatii privind nivelul de poluare a aerului ambiental din zona amplasamentului obiectivului .......... 105
5.2.3. Surse si poluanti generati ........................................................................................................................ 123
5.2.4. Prognozarea impactului asupra factorului de mediu aer .................................................................... 127
5.2.5. Masuri de diminuare a impactului ......................................................................................................... 128
5.2.6. Harti si desene la capitolul”AER” ......................................................................................................... 130
5.3. Solul ............................................................................................................................................................. 131
5.3.1. Caracteristicile zonelor dominante (tipul, compozitia, granulometria, permeabilitatea, densitatea)131
5.3.2. Conditii chimice din sol ........................................................................................................................... 140
5.3.3. Vulnerabilitatea substratului.................................................................................................................. 143
5.3.4. Tipuri de culturi pe sol in zona respectiva ............................................................................................ 147
5.3.5. Poluarea existenta; tipuri de poluanti si concentratii ........................................................................... 147
5.3.6. Surse de poluare a solului: surse de poluare fixe sau mobile ale activitatii economice propuse, tipuri
si cantitati / concentratii estimate de poluanti................................................................................................. 147
5.3.7. Prognoza impactului ............................................................................................................................... 150
5.3.9. Harti la capitolul „SOL” ......................................................................................................................... 154
5.4. Geologia subsolului ..................................................................................................................................... 154
5.4.1. Caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus; compozitie, origini, conditii de formare ...... 154
5.4.2. Structura tectonica, activitatea neotectonica, activitatea seismologica............................................... 163
5.4.3. Protectia subsolului si a resurselor de apa subterane........................................................................... 165
5.4.4. Poluarea subsolului, inclusiv a rocilor ................................................................................................... 165
5.4.5. Calitatea subsolului ................................................................................................................................. 165
5.4.6. Resursele subsolului – prospectate preliminar si comprehensiv, preconizate, detectate .................. 167
5.4.7. Conditii de extragere a resurselor naturale .......................................................................................... 168
5.4.8. Relatia dintre resursele subsolului si zonele protejate, zonele de recreere sau peisaj ....................... 168
5.4.9 Conditii pentru realizarea lucrarilor de inginerie tehnologica ............................................................. 168
5.4.10. Impactul prognozat ............................................................................................................................... 168
5.4.11. Masuri de diminuare a impactului ....................................................................................................... 169
5.4.12. Harti si desene la capitolul “ SUBSOL” .............................................................................................. 170
5.4.13. Localizarea resurselor subterane ......................................................................................................... 170
5.4.14. Vulnerabilitatea subsolului ................................................................................................................... 170
5.4.15. Localizarea obiectivelor geologice protejate, a proceselor geologice sau a altor zone problematice170
5.5.Biodiversitatea ............................................................................................................................................. 171
5.5.1. Caracterizare generala ............................................................................................................................ 171
5.5.2. Impactul prognozat ................................................................................................................................. 203
5.5.4. Harti si desene la capitolul “BIODIVERSITATE” .............................................................................. 214
5.6.1. Informatii generale. Informatii despre peisaj, incadrarea in regiune, diversitatea acestuia ............ 215
5.6.2. Caracteristicile si geomorfologia reliefului pe amplasament ............................................................... 217
5.6.3. Caracetristicile retelei hidrologice ......................................................................................................... 218
5.6.4. Zone impadurite in arealul amplasamentului ....................................................................................... 218
5.6.5. Impactul prognozat ................................................................................................................................. 219
5.6.5.3. Relatia dintre proiect si zonele protejate (rezervatii, parcuri naturale, zone tampon, etc.); impactul
prognozat asupra acestor zone, stadiul de protectie si stadiul folosirii lor ................................................... 220
5.6.6. Harti si desene la capitolul “ PEISAJ ” ................................................................................................. 236
5.7. Mediul social si economic ........................................................................................................................... 236
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
3
5.7.1. Impactul potential al activitatii propuse asupra caracteristicilor demografice, populatiei locale ... 250
5.7.2. Masuri de diminuare a impactului proiectului asupra mediului social si economic ......................... 254
5.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural .................................................................................... 254
5.8.1. Impactul potential al proiectului asupra conditiilor etnice si culturale .............................................. 254
5.8.2. Impactul potential al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic, sau asupra
monumentelor istorice....................................................................................................................................... 254
6. ANALIZA ALTERNATIVELOR.................................................................................................................................... 255
7. MONITORIZAREA ......................................................................................................................................................... 256
8. SITUATII DE RISC.......................................................................................................................................................... 258
8.1.Riscuri naturale (cutremur, inundatii, seceta, alunecari de teren, etc.) ................................................. 258
8.2. Accidente potentiale (analiza de risc) ....................................................................................................... 259
8.3. Factori de risc identificati .......................................................................................................................... 260
8.3. Analiza posibilitatilor aparitiei unor accidente industriale cu impact semnificativ asupra mediului,
inclusiv cu impact negativ semnificativ dincolo de granitele tarii ................................................................. 262
8.4. Planuri pentru situatii de risc .................................................................................................................... 262
9. DESCRIEREA DIFICULTATILOR............................................................................................................................... 263
10. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC .................................................................................................................. 263
10.1. Descrierea activitatii ................................................................................................................................. 263
10.2. Metodologiile utilizate in evaluarea impactului si daca exista incertitudini semnificative despre
proiect si efectele sale asupra mediului ............................................................................................................ 267
10.3. Identificarea si descrierea zonei in care se resimte impactul ................................................................ 272
10.4. Impactul prognozat .................................................................................................................................. 272
10.5. Masuri de diminuare a impactului pe componente de mediu ............................................................... 279
10.6. Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului ................................... 290
10.7. Prognoza asupra calitatii vietii, standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile
afectate de impact .............................................................................................................................................. 291
10.8. Enumerarea, dupa caz, a altor avize, acorduri, sau documente obtinute (anexate) ........................... 292
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
4
PREZENTA LUCRARE A FOST REALIZATA NUMAI PE BAZA

DOCUMENTELOR PUSE LA DISPOZITIE DE CATRE BENEFICIAR
SI PRIN OBSERVATII DIRECTE LA FATA LOCULUI DE CATRE
ELABORATORII LUCRARII.
INTREAGA RESPONSABILITATE PENTRU CORECTITUDINEA
DATELOR PUSE LA DISPOZITIA ELABORATORULUI REVINE
BENEFICIARULUI.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
5
1. SCOPUL LUCRARII
Minereurile reprezinta o mica parte din productia si comertul la nivel
mondial. Cu toate acestea, furnizarea lor este esentiala pentru dezvoltarea
durabila a unei economii moderne.
Ele reprezinta materii prime de baza, esentiale si strategice pentru
producerea unei game largi de bunuri industriale si de consum, echipamente
militare, infrastructura, amelioratori ai productivitatii solurilor, precum si pentru
transporturi, energie, comunicatii si nenumarate alte servicii (Highley et al.,
2004). Piata mondiala a minereurilor este caracterizata de o concentrare
geografica neuniforma a resurselor, productiei si consumului.
Tendintele recente arata ca cererea pentru materii prime va fi determinata
de dezvoltarea economiilor emergente si de difuzarea rapida a tehnologiilor
generice cheie. Europa trebuie sa asigure o gestionare durabila si o
aprovizionare durabila cu materii prime din interiorul si in afara granitelor sale
pentru toate sectoarele care depind de accesul la materiile prime.
Extractia de resurse minerale este dominata indeosebi de investitii de
dimensiuni ridicate, cu capitaluri numeroase, desi mineritul artizanal si de
dimensiuni reduse poate fi important in unele tari si pentru anumite minereuri .
Unele proiecte sunt provocatoare din punct de vedere tehnologic, iar investitiile
in acestea sunt caracterizate printr-un grad ridicat de incertitudine si perioade
indelungate de stagnare.
Bogatiile minerale pot fi o sursa de venituri si prosperitate si o sansa
pentru dezvoltarea economica. Cu toate acestea, abundenta resurselor nu
inseamna neaparat prosperitate economica, iar exploatarea resurselor
neregenerabile pune probleme grave perspectivelor de dezvoltare durabila pe
termen lung. Conform Comisei Mondiale pentru Mediu si Dezvoltare a
Natiunilor Unite, dezvoltarea durabila inseamna „dezvoltarea ce satisface
necesitatile prezentului fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
6
le satisface cerintele” (Natiunile Unite, 1987). Dezvoltarea economica si sociala

si protectia mediului sunt considerate cei trei „piloni independenti, care se
consolideaza reciproc” ai dezvoltarii durabile (Natiunile Unite, 2005a).
Interesul reinnoit pentru industriile extractive reflecta partial modificarea
structurala produsa in importanta relativa a diferitelor piete in economia
mondiala. Cererea crescanda pentru resurse minerale provenita din pietele cu
crestere rapida din Asia s-a adaugat nivelurilor constant ridicate de cerere din
tarile dezvoltate, provocand o sporire a preturilor minereului
Cresterea recenta a preturilor minereurilor a produs o crestere a
investitiilor la nivel mondial, alimentata in parte de cresterea profiturilor.
In acelasi context, obiectivele programului de cercetare geologica in
perimetrul NUCET EST, judetul BIHOR sunt de identificare a unor zone cu
potential minier in vederea conturarii unui zacamant de minereu polimetalic si
minereu de molibden.
In situatia in care se va contura un zacamant care va putea fi
exploatat din punct de vedere economic, resursele de minereu polimetalic si de
minereu de molibden vor fi valorificate catre industria de inalta tehnologie
(aeronautica, electronica, etc).
Proiectul analizat in prezentul Raport se inscrie in aceste tendinte, oferind
continuu noi sanse economice si perspective de dezvoltare.
Prezentul Raport privind impactul asupra mediului a fost intocmit
conform metodologiei prezentate in Anexa nr. 2 a Ordinului Ministrului Apelor
si Protectiei Mediului nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice
aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului si
prezinta informatiile necesare pentru proiectul „CONSTRUIRE LUCRARI DE
FORAJE SI EXCAVARI PENTRU EFECTUAREA STUDIILOR SI
PROSPECTIUNILOR GEOLOGICE A MINEREULUI POLIMETALIC SI A
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
7
MINEREULUI DE MOLIBDEN PERIMETRUL NUCET EST JUDETUL

BIHOR”, in vederea emiterii Acordului de Mediu.
2. INFORMATII GENERALE
2.1. Date despre titularul proiectului
Titularul proiectului: S.C. REMAT GROUP MANAGEMENT S.R.L.
Adresa: Romania, Bucuresti, Sector 1, B-dul. Mircea Eliade, nr. 14
Forma de proprietate: privata
C.U.I.: RO 12564453
Nr. Ord. in Reg. Com.: J40/10618/1999
E-mail: cristina.turea@rematgroup.ro
2.2. Autorul lucrarii

Elaborator– CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN
inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia
Mediului, Certificat de inregistrare pentru elaborare de RM, RIM, BM, RA –
conform Ordinului Ministerului Mediului si Padurilor nr. 1026/2009.
Colaboratori: elaboratori inregistrati in Registrul National al Elaboratorilor de

Studii pentru Protectia Mediului conform Ordinului Ministerului Mediului si
Padurilor nr. 1026/2009, alti colaboratori
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
8
Elaborator pentru urmatoarele

Nr. Numele
tipuri de studii pentru protectia
Crt. Persoanei Juridice/ Fizice
mediului:
1 S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. RM, RIM, BM, RA, RS, EA
2 S. C. HOUSE CONSTRUCT RM, RIM, BM, RA, RS, EA

INVEST ENVIRONMENT S.R.L
3 Ing. Petrescu Traian – Razvan RM, RIM
4 Ing. Postolache Georgeta RIM, BM
5 Ing. Blinda Antonia – Irina RM, RIM
6 Biolog Pahon – Anca Mariana RM,EA
7 Dr. ing. Postolache Danut BM
8 Ing. Blinda Raluca
9 Biolog Dr. Tudor Marian
10 Biolog Dr. Skolka Marius
11 Biolog Drd. Jianu Loreley
12 Inginer Daniyar Memedemin
13 Ecolog Cugut Artur
14 Biolog Iordache Daniela
15 Biolog Drd. Buhaciuc Elena
16 Ecolog Drd. Vasile Daniela
17 Inginer Balasoiu Dragos
18 Inginer Nicola Andreea
19 Ecolog Matei Ioana
20 S.C. ECOMED CONSULTING NEW SRL
Adresa: Constanta, Str. Decebal, Nr. 75, Etaj 1

Persoana de contact: Petrescu Traian
Telefon: 0721 283 395
Fax: 0241/586.505
E-mail: traian_orimex@yahoo.com; petrescutraian@expert-mediu.ro
www.expert-mediu.ro; www.asverde.ro
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
9
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
10
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
11
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
12
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
13
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
14
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
15
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
16
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
17
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
18
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
19
2.3. Denumirea proiectului

Proiectul analizat este denumit: „Construire lucrari de foraje si excavari
pentru efectuarea studiilor si prospectiunilor geologice a minereului polimetalic
si a minereului de molibden perimetru Nucet Est judetul Bihor.”
2.4.Amplasamentul obiectivului
2.4.1. Localizarea activitatii
Imagine cu incadrarea in zona a amaplasamentului
Perimetrul de explorare geologica al Nucet Est apartine, din punct de

vedere administrativ, de orasul Nucet Est (localitatile Baita si Baita Plai).
Perimetrul propriu-zis, a carui suprafata este de 4.133 km², se extinde in
versantul stang al Vaii Crisul Baita, avand o forma alungita dupa directia NE -
SV.
Perimetrul de explorare este delimitat prin coordonatele in sistem
STEREO 70 prezentate in tabelul de mai jos (Anexa – Fisa perimetru de
explorare).
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
20
7. 556642 317542
Coordonate STEREO´70 8. 556423 317535
Nr.Pct 9. 555420 317197
X Y
10. 555087 316190
1. 556866 317078 11. 554493 315674
2. 557308 317288 12. 555007 315140
3. 557593 318722 13. 555855 315385
4. 557355 319038 14. 556233 316125
5. 556495 318118 15. 556649 316481
6. 556706 317718
2.4.2. Accesul public pe amplasament

Accesul in perimetrul de explorare Nucet Est se face din drumul DN75
Lunca Turda.
Accesul in perimetrul de explorare – DN 75
2.4.3. Cai de acces in zona

In interiorul perimetrului, accesul este asigurat de o retea de drumuri
comunale si forestiere ce apartin localitatilor Baita si Baita Plai.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
21
Cele mai importante astfel de cai de acces sunt in interiorul perimetrului,

de la SV la NE dezvoltate pe vaile Sopoteasa, Tiganului si Plaiului, apoi de
drumul de coasta de pe Dl.Pietris si Creasta Pregna, la care se adauga si drumul
industrial Baita Plai care faciliteaza alimentarea bunkerelor de la uzina de
preparare Baita SA.
2.4.4. Vecinatati /zone locuite

Din punct de vedere administrativ, perimetrul Nucet Est se afla pe
teritoriul adiministrativ al orasului Nucet (localitatile Baita si Baita Plai), fiind
inconjurat de urmatoarele localitati:
- localitatea Baita Plai amplasata in interiorul perimetrului intre punctele 1
si 7 ale perimetrului de explorare;
- localitatea Baita amplasata la cca.530 m NV fata de perimetrul de
explorare.
Limitarea perimetrului de explorare

Cea mai apropiata comunitate locala si implicit cea asupra carora se vor
resimti efectele pozitive cat si negative ale activitatii ce urmeaza a se derula in
perimetrul Nucet Est va fi cea din orasul Nucet (localitatile Baita si Baita Plai).
Lucrarile de explorare nu vor derula in intravilanul localitatiilor Baita Plai
sau Baita ci in extravilanul acestora.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
22
Orasul Nucet este situat la poalele Muntilor Bihor, pe Valea Baitei pe DN

75 care face legatura spre est cu judetul Alba, iar spre vest cu DN 76, respectiv
Oradea-Deva.
Orasul Nucet este situat la 12 km fata de orasul Stei, la 92 km fata de
Oradea si la 63 km fata de Campeni (judetul Alba)
Din punct de vedere administrativ, orasul Nucet are urmatoarele limite:
- la nord: comuna Pietroasa;
- la nord-vest : comuna Campani;
- la est: cu judetul Alba;
- la sud –vest: cu teritoriul administrativ al orasului Vascau;
- la sud: comuna Cristiorul de Jos.
Amplasarea perimetrului de explorare
Cea mai apropiata localitate fata de locatia celui mai apropiat foraj este
localitatea Baita Plai, la circa 1 km.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
23
Imagini cu localitatile invecinate
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
24
2.4.5. Infrastructuri publice existente in zona (sub 5 km distanta fata

de amplasament )
Zona amplasamentului dispune de retele electrice apartinand Sistemului
Energetic National.
Retele electrice din zona
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
25
2.4.6. Regimul juridic al terenului

Suprafata terenului de explorare ested e 4.133 km2.
Imobil in extravilanul si intravilanul localitatilor Baita, Plai, Baita.
Imobilul este situat in judetul Bihor, oras Nucet, Cristioru de Jos, conform
plan de incadrare in zona U.A.T. Nucet si Cristioru de Jos extras din trapez L
34-58 Ca si L 34-58 Cb sc.1:25000 vizat OCPI Bihor pentru conformitate din
12.06.2014, plan de incadrare in zona-Baita extras din trapezele: L-34-58-A-c si
L-34-58-A-d sc.1:30000, plan de situatie cu nr. topo ce sunt cuprinse in
perimetrul de explorare ,,NUCET EST-BIHOR" aprobat prin licenta de
explorare nr.17060/2014, sc.1:8500.
Dreptul de proprietate : proprietate privata a persoanelor fizice si juridice,
domeniul public al UAT Nucet si UAT Cristioru de Jos, domeniu public al
statului in administrarea RNP „Romsilva”, AN „Apele Romane”, „Electrica”
S.A., in conformitate cu Certificatul de Urbanism nr. 283 din 04.08.2014
eliberat de Consiliul Judetean Bihor (Anexa).
In urma concursului public de oferte de concesionare de activitati miniere
de explorare organizat de Agentia Nationala pentru Resurse Minerale, Runda nr.
84/2013, S.C. REMAT GROUP MANAGEMENT S.R.L. a fost declarat
castigator si a devenit titulara Licentei nr. 17060/2014 de concesionare a
activitatii de explorare pentru minereu polimetalic si mereu de molibden din
perimetrul Nucet Est, judetul Bihor.
Perioada de concesionare prevazuta in Licenta nr. 17060/2014 este de trei
ani.
Conform deciziei de evaluare initiala nr. 10504/SAAA/11.08.2014 emisa
de catre APM Bihor proiectul intra sub incidenta Hotararii Guvernului nr.
445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private
asupra mediului fiind incadrat in anexa nr. 2 pct.2 industria extractiva – foraje
de adancime .
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
26
2.4.7. Folosinta actuala a terenului din imprejurimi

In conformitate cu Certificatul de urbanism nr. 283/04.08.2014 eliberat de
Consiliul Judetean Bihor :
- folosirea actuala a terenului
: in intravilanul localitatilor conform PUG Baita si Baita Plai :
- zona cu functiuni complexe de interes public;
- zona de locuinte;
- functiuni complementare si terenuri agricole;
- zona unitati industriale /depozite ;
-zona de gospodarire comunala;
- zona constructii tehnico-edilitare ;
- cai de comunicatie rutiera- drum comunal, strazi, ulite, ape de
suprafata;
: in extravilan:
-cai de comunicatie rutiera - drum comunal, drum agricol, drum
forestier;
- agricola-fanete, pasuni si forestiera-paduri;
- ape de suprafata.
- Destinatia propusa : aceeasi
2.4.8. Tipuri de habitate in zona si semne de afectare ale acestora

Dintre habitatele de interes comunitar, listate in Formularul Standard al
SCI Muntii Bihor, la nivelul punctelor de lucru si a cailor de acces au fost
identificate urmatoarele tipuri de habitate (conform clasificarii Natura 2000):
• 9110 Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum
• 9130 Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
27
• 9410 Paduri acidofile de Picea abies din regiunea montana

(Vaccinio-Piceetea)
Presiunile antropice la momentul de fata sunt exercitate de activitatile :

pasunat, exploatarea lemnului, circulatia pe drumurile forestiere.
2.5. Descrierea proiectului

2.5.1. Date specifice investitiei. Descrierea proceselor pentru
realizarea investitiei
In cadrul prezentului proiect de explorare geologica, dezvoltat in cadrul
perimetrului NUCET EST, sunt proiectate a fi utilizate urmatoarele tipuri si
categorii de lucrǎri geologice complexe de cercetare:
-cartare geologica, scara 1:5000;
-probare litogeochimica;
-masuratori geofizice
-lucrari miniere usoare de suprafata;
-foraje,
-geofizica de sonda;
-analize chimice si determinari de laborator pentru 61 elemente;
-ridicari topografice in coordonate STEREO 70;
-prelucrare si interpretare date;
-studii geologice;
-redactarea rapoartelor anuale si a raportului final.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
28
Masuratori geofizice amplasarea dispozitivelor de masurare
Ridicari topografice
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
29
Lucrari miniere usoare (santuri/dezveliri)
Instalatie foraj si executie foraje

Lucrarile de cercetare geologica de suprafata vor fi reprezentate prin
lucrari de cartarea geologica de detaliu, scara 1:5000, cu extindere pe intreaga
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
30
suprafata a perimetrului de explorare (cca. 4 km2) si vor deschide seria lucrarilor

de cercetare geologica din cadrul programului de explorare. Desimea punctelor
de observatie geologica va fi de minim 125 puncte/km2.
Lucrarile de probare litogeochimica vor fi asociate cu lucrarile de cartare
geologica, analizandu-se minim 600 de puncte in scopul detalierii informatiilor
de natura geochimica obtinute in urma cartarii geologice.
Masuratorile geofizice presupun folosirea a 3 tipuri de metode:

• Metode Geoelectrice:
• Metoda potentialului natural : min. 1920 puncte
• Metoda rezistivimetrica a Sondajului Electric Vertical: adancimea de
investigare intre 250 si 500 m, 15 locatii
• Metoda Multi-Electrod: adancimea de investigare cca. 100 m
• Metoda Magnetometrica - trei panouri de masuratori magnetometrice,
de cate 1 km2 fiecare
• Metoda Radiometrica – minim 2500 puncte.
Executie studii geologice
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
31
Lucrarile miniere usoare vor fi executate evitand taierea arborilor si vor

consta din lucrari de tipul derocari, santuri si dezveliri. Saparea se va executa
manual, fara exploziv, pe intervalul de adancime 0 – 1,5 m. Volumul lucrarii
este de 150 m3. Probele recoltate in timpul cartarii geologice si/sau din lucrarile
miniere usoare vor avea in jur de 2 kg.
Forajele reprezinta lucrarile de cercetare geologica cu ponderea cea mai
mare in cadrul programului si sunt proiectate a se executa pe o durata de 3 ani de
zile astfel: Anul I – 3 foraje, Anul II – 5 foraje si Anul 3 – 3 foraje. Forajele se
vor executa intre 0 - 200 m(4 locatii), intre 0 - 650 m(4 locatii) si intre 0 - 1000
m (3 locatii).
Din cele 10 metode folosite in Geofizica de sonda se vor folosi in cadrul
proiectului doar 5, respectiv: carotajul electric standard, carotaj radioactiv
gamma natural, termometrie, potential indus si carotaj magnetic.
Probele geologice prelevate din lucrarile de foraj, lucrari miniere de
suprafata sau din aflorimente, vor fi analizate din punct de vedere mineralogic si
petrografic, insumand unui numar total de 3857 de analize pentru 60 elemente si
1176 analize pentru Au.
De asemenea, va fi necesara si realizarea unei ridicari topografice cu o
densitate de 125 - 150 puncte / ha, rezultand un plan de situatie detaliat care sa
permita calculul cu precizie al rezervelor geologice.
Prelucrare si interpretare datelor presupune pe langa injumatatirea
carotelor rezultate in urma forajelor, probarea, impachetarea, etichetarea si
pregatirea acestora pentru a fi trimise la laboratorul de analize, in urma
analizelor notandu-se toate informatiile in documentatia geologica.
Studiile geologice, mineralogice, geofizice de teren, se vor efectua pe
baza observatiilor geologice desfasurate pe marsruturi neorientate (vai – creste),
etapa de detaliu, utilizand reteaua hidrografica sau pe suprafetele unde au fost
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
32
identificate iviri de mineralizatie, campuri cu alteratii asociate mineralizatiilor

de sulfuri polimetalice.
Documentarea complexa a structurilor mineralizate geologica, geofizica,
foraje, etc. va conduce la precizari privind parametrii geologici, participarea
componentelor K ± U, Ra si Th si natura radiatiei gamma, contribuind la
selectarea secventelor intens mineralizate / alterate, distributia spatiala si
geotectonica a acestora.
Pe baza rapoartelor anuale intocmite se va realiza la sfarsitul licentei,
raportul final de explorare, ce va cuprinde rezultatele obtinute de-a lungul
derularii licentei, precum si prevederile finale ale acestei activitati.
In situatia in care se va contura un zacamant care va putea fi
exploatat din punct de vedere economic, resursele de minereu polimetalic si
de minereu de molibden vor fi valorificate de catre industria de inalta
tehnologie (aeronautica, electronica, etc).
Organizarea de santier si conditiile de executie

Nu va fi realizata organizare de santier pentru executia cartarii geologice,
probarii litogeochimice, masuratorilor geofizice, ridicarilor topografice si
lucrarilor miniere usoare.
Pentru executia forajelor va fi realizata o organizare de santier temporara
in zona locatiei acestora.
Pentru executia forajelor organizarea de santier va consta in:
- platforma foraje -100 m2;
- doua rezervoare/tancuri pentru circulatia si stocarea fluidul de foraj.
Pentru organizarea de santier si pentru functionare in vederea executiei
lucrarilor de cercetare geologica nu vor fi folosite resurse naturale
Dupa incheierea lucrarilor, executantul va lua masuri de desfiintare a
organizarii de santier astfel:
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
33
- dezafectarea amenajarilor de santier,

- curatarea locurilor din ampriza lucrarilor.
2.5.2. Durata etapei de executie si exploatare

Durata etapei de executie si explorare a obiectivului este de 3 ani. Pentru
realizarea lucrarilor de explorare programate se vor respecta urmatoarele etape:
AN I EXPLORARE
Cercetarea la o scara de detaliu adecvata a suprafetelor unde au fost semnalate
iviri de mineralizatie si/sau fenomene de alteratie asociate.
Se vor utiliza urmatoarele metode:
-cartarea geologica de detaliu;
-studii geologice, geofizice, mineralogice de teren;
-litogeochimie;
-masuratori spectrometrice gamma 4 canale in retea 40 x 20 m, faza teren
si birou;
-masuratori geoelectrice;
-masuratori electrometrice;
-probare geologica pe aflorimente de interes geologic;
-foraje treapta 0-200 m, 0-650 m si 0-1000 m;
-carotaj geofizic de sonda, documentarea geologica a carotelor,
injumatatirea si probarea carotelor;
-ridicari topografice;
-analize de laborator aferente etapei;
-prelucrare si sinteze date;
-prelucrarea si interpretarea de etapa a datelor primare acumulate in
activitatea de teren si a deteminarilor de laborator, elaborare notificari
semestriale si documentatie geologica anuala.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
34
AN II EXPLORARE
Cercetarea la o scara de mare detaliu a suprafetelor unde au fost conturate
campuri anomale pentru diferiti parametrii si continuarea lucrarilor din anul I
contractual, pe alte suprafete din perimetrul de explorare.
-studii geologice, geofizice mineralogice de teren, prin observatii si
masuratori geologice directe, in vederea stabilirii aliniamentelor ce
urmeaza a fi deschise cu lucrari miniere de suprafata si pozitionare foraje;
-executare lucrari miniere usoare;
-masuratori spectrometrice gamma 4 canale in retea 20 x 5m, faza teren si
birou;
-foraje treapta 0-200 m, 0-650 m si 0-1000 m;
-geofizica de sonda, documentarea geologica a carotelor, injumatatirea si
probarea carotelor;
semestriale si documentatie geologica anuala.
AN III EXPLORARE.
Continuarea executiei lucrarilor miniere usoare de suprafata, pe
aliniamentele anomale conturate, finalizarea programului de foraje si
continuarea celorlalte lucrari nefinalizate in anii contractuali I si II pe alte
suprafete din perimetru.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
35

-studii geologice, geofizice mineralogice de teren, prin observatii si
masuratori geologice directe, in vederea stabilirii aliniamentelor ce
urmeaza a fi deschise cu lucrari miniere de suprafata si pozitionare foraje;
-executare lucrari miniere usoare;
-foraje treapta 0-200 m si 0-650 m;
-masuratori spectrometrice gamma in lucrarile miniere de suprafata, faza
teren si birou;
-masuratori electrometrice – metoda rezistivitǎtilor in curent continuu
- varianta SEV, determinarea anizotropiei geoelectrice;
-geofizica de sonda, documentarea geologica a carotelor, injumatatirea si
probarea carotelor;
-reabilitarea din punct de vedere a mediului a lucrarilor miniere usoare
executate, a platformelor de foraj si a cailor de acces;
-studii geologice, geofizice mineralogice de birou;
semestriale si documentatie geologica finala.
Perioada necesara de executie a forajelor pe tipuri este urmatoarea:
- foraje adancime 200 ml - 10 zile/1foraj (nr foraje pe perioada licentei: 4);

- foraje adancime 650 ml - 30 zile/1 foraj (nr foraje pe perioada licentei: 4);
- foraje adancime 1000 ml - 60 zile/1foraj (nr foraje pe perioada licentei: 2);
- foraje adancime 1050 ml - 80 zile/1 foraj (nr foraje pe perioada licentei: 1).
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
36
2.5.3. Numarul de personal angajat

Personalul angrenat pe perioada desfasurarii activitatii va fi in numar
corespunzator in vederea asigurarii activitatii de explorare.
Formatia de lucru este alcatuita din 7 persoane, iar structura personalului
se prezinta astfel:
- 2 sondori;
- 3 muncitori;
- 1 geolog;
- 1 probator.
2.5.4. Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite

Activitatea desfasurata in cadrul complexului este una specifica unei
activitati de prospectare.
Pentru perioada de concesionare (3 ani) materiile prime , energia si
combustibili utilizati vor fi urmatoarele:
Productia Resurse folosite in scopul asigurarii productiei
Cantitate
Denumirea Denumirea Cantitate Furnizor
(m3)
183 m3 motorina 4500 l Petrom
Sol si roca
ulei 450 l
Din lucrarile miniere usoare va fi obtinut un volum de 150 m3 din care sol
75 m3 si 75 m3 roca.
Din foraje va fi obtinut un volum de roca de 33 m3.
Pentru realizarea proiectului nu vor fi folosite resurse naturale.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
37
2.5.5. Informatii despre materii prime, substante sau preparate

chimice
Pentru derularea activitatii de cercetare geologica in cadrul perimetrului
de explorare Nucet Est nu vor fi utilizate si nu vor rezulta substante toxice si
periculoase, exceptia o constituie utilizarea combustibilului folosit pentru
instalatiile senilate de forare insa alimentarea acestora se va face in afara
perimetrului de explorare pe un covor de P.V.C. Pentru alimentarea instalatiilor
senilate de foraj combustibilul va fi adus cu o cisterna ori de cate ori va fi
necesar.
2.5.6. Informatii despre poluantii fizici si biologici, care afecteaza

mediul, generati de activitatea propusa
Poluantii fizici si biologici care pot afecta mediul sunt: zgomotele,
radiatia electromagnetica, radiatia ionizanta, poluarea biologica
(microorganisme, virusi).
In cazul obiectivului propus de prezenta lucrare singurii poluanti fizici
importanti sunt numai zgomotul, vibratiile si pulberile.
2.5.6.1. Zgomotul si vibratiile

Generalitati
Sunetul poate fi definit ca o variatie a presiunii detectata de urechea
umana. In functie de mediile de propagare, sunetul are diferite viteze de
deplasare, in aer acesta are viteza de propagare de aproximativ de 340 m/s, in
medii lichide si solide, viteza de propagare este mult mai mare.
Comparand presiunea statica a aerului de 105 Pa, cu aria audibila, de la
cea mai mica valoare de 20 Pa pana la cea mai mare de 100 Pa, rezulta o plaja
destul de mica in raport cu spectrul extrem de variat de presiuni aeriene
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
38
provocate de alte fenomene, dar pentru sistemul auditiv uman, aceste diferente
pot provoca o serie intreaga de afectiuni ale sanatatii umane.
Frecventa in domeniul audibil este cuprinsa, aproximativ, intre 20 Hz si
20 kHz. In general dupa o expunere prelungita la sunete puternice produce o
prima afectare a organului auditiv la frecventele cuprinse intre 2000 Hz si 4000
Hz.
In literatura de specialitate se accepta o diferentiere a sunetelor. Sunetele
placute sunt cotate ca neagresive, iar cele neplacute se numesc zgomot.
Zgomotul profesional este un complex de sunete, cu intensitati si inaltimi
diferite, cu caractere diferite (zgomot obisnuit, impulsiv), ritmice sau aritmice,
produse continuu sau discontinuu de masini, instrumente, aparate, mijloace de
transport, voce omeneasca etc., in timpul activitatii profesionale.
Marimi specifice zgomotului

Daca intr–un punct al unui mediu plasat in aer apare o perturbare de
presiune provocata de o actiune mecanica, aceasta perturbare se propaga in
mediu. Propagarea are un caracter ondulatoriu si este caracterizata de cateva
marimi specifice:
• Frecventa v, definita prin numarul variatiilor de presiune produse in
unitatea de timp. In SI unitatea de frecventa este Hertz– ul (Hz) = 1/s.
• Lungimea de unda A, definita prin raportul dintre viteza luminii si
frecventa. Unitatea de masura in SI este (m).
Daca spectrul perturbarii de presiune acopera un interval determinat de
frecventa si daca intensitatea perturbarii apartine unui interval determinat,
urechea percepe perturbarea sub forma de sunet. Variatiile poarta denumirea de
presiune acustica si ea determina intensitatea sunetului, in timp ce frecventa
acestuia reprezinta inaltimea sunetului.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
39
Presiunea acustica minima necesara pentru ca urechea umana sa o

perceapa, pentru un tanar otologic normal, este de 0,0002 Pa deci de
aproximativ 5 miliarde de ori mai redusa decat presiunea atmosferica normala.
Pentru un raport dintre doua presiuni acustice de 10:1 nivelul presiunii
acustice este de 20 dB. Mai explicit aceasta conduce la ideea ca o crestere de 10
ori a presiunii acustice corespunde unei deplasari cu 20 dB inspre valorile
superioare ale unei scale gradate in dB.
Nivelurile de zgomot sunt de multe ori mai mari acolo unde cladirile si
transportul sunt concentrate. Totusi, zonele linistite, protejate de traficul rutier si
feroviar pot fi gasite in zone cu densitate mare de populatie, in timp ce
dezvoltarea suburbiilor, mai “aerisita” poate conduce la o raspandire mai mare a
zgomotului, erodand linistea aparenta.
Zgomotul datorat traficului rutier este cel determinat de
- zgomotul continuu al traficului aglomerat , sau zgomotul de fundal;
- zgomotele determinate de traficul congestionat , pornirile si opririle
succesive, accelerarile repetate ca si zgomotele izolate produse de trecerea
vehiculelor peste denivelari.
Autocamioanele au devenit mai silentioase si pot deveni chiar mai
silentioase, prin implementarea noilor tehnologii.
Camioanele mai vechi se numara, inca, printre cele mai zgomotoase
vehicule in circulatie. Zgomotul emis de ele poate fi mai intens cand sunt
complet incarcate sau conduse in stil agresiv.
Surse de zgomot in perioada de realizare a proiectului

Sursele de zgomot prezente pe amplasamentul proiectului propus sunt
reprezentate de fondul natural si de activitatile specifice realizarii lucrarilor de
explorare, respectiv zgomotul produs de utilajele folosite in cadrul explorarii: 2
instalatii de foraj senilate si 1 autobasculanta.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
40
Sursele de vibratii identificate in cadrul perimetrului de exploare Nucet

Est sunt cele corespunzatoare surselor de zgomot.
Zgomotul datorat lucrarilor de constructie

Utilajele de santier produc zgomot. Nivelul de zgomot este variabil, in
jurul valorii de pana la 90 db(A), valorile mai mari fiind la excavatoare,
buldozere, finisoare, vole si autogredere. Pentru utilajele folosite in constructii
puterile acustice asociate sunt: buldozer – cca. 80- 115dB(A); incarcatoare
Wolla – cca. 80-112dB(A); excavatoare – cca. 80-117dB(A); compactoare –
cca.105dB(A); basculante – cca. 80- 107dB(A).
Nivelul echivalent de zgomot la transport este determinat de volumul
traficului pe santier, structura fluxului de vehicule, conditiile meteorologice, etc.
Autobasculantele care deservesc santierul si strabat localitatea pot genera
niveluri echivalente de zgomot pentru perioada de referinta de 24 ore, de cca. 50
dB(A).
STAS-ul nr. 10009- 88 (Acustica urbana) - tabelul nr. 3 - admite un nivel
de zgomot intre 60 db(A) - pt. strazi de categoria IV- si de 75- 85 db(A) - pentru
strazi de categoria I.
Institutul de Sanatate Bucuresti a desfasurat o actiune de monitorizare
care a evidentiat o dinamica ascendenta a nivelurilor de zgomot de la valorile
medii de 50 db(A) la inceputul anilor ’80, pana la aproximativ 70 db(A) in anul
2000 (extras din lucrarea „Gestiunea deseurilor urbane”, autori dr. ing. Alexei
Atudorei si prof. dr. ing. Ioan Paunescu).
Atat pentru muncitori, localnici cat si pentru turistii din zona zgomotul
produs de aceste utilaje ar putea fi deranjant.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
41
Poluare calculata produsa de activitate si masuri de

eliminare/reducere
Nr. surse poluare
Poluare maxima
Poluare de fond
Pe zone de Pe zone rezidentiale, de
Tipul poluarii
Sursa poluare
protectie/ recreere sau alte zone Masuri de
Pe zona obiectivului
Restrictie aferente protejate cu luarea in eliminare/reducere
obiectivului, considerare a poluarii de
conform legislatiei fond
in vigoare Fara masuri Cu masuri
Motoarele utilajelor de constructii, mijloace de transport autovehicule
Autoutilitarele de transport
materiale rezultate din
excavatii, vor fi indrumate
pe sectoarele unde nu exista
locuinte sau constructii
87 dB(A)cf. STAS10009 /88
destinate cazarilor colective;

Utilajele stationare trebuie
70dB(A)
85dB(A)
Multiple
edilitare
Zgomot
sa indeplineasca normele de
poluare cu zgomot impuse
de normativele in vigoare;
Utilajele specifice pentru
decopertare vor fi actionate,
cu prudenta pentru a reduce,
la minimum aparitia
varfurilor de nivele de
zgomot.
Zgomotul datorat intensificarii traficului

Impactul dat de realizarea acestui obiectiv, din punct de vedere al
conditiilor de viata se poate lua in considerare doar ca urmare a zgomotului
produs de intensificarea activitatii in zona, in localitatile Baita, Baita Plai si
Nucet.
Pe baza experientei altor proiecte situatia preconizata in cazul realizarii
obiectivului nu se va modifica semnificativ.
Toate instalatiile si utilajele folosite vor fi omologate conform normelor
in vigoare si produc un nivel acustic de maxim 35–40dB, iar zgomotul provenit
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
42
de la motoarele autovehiculelor se incadreaza in limite normale asigurand in

acest fel incadrarea in normele europene privind zgomotul si calitatea aerului.
Zgomotul datorat activitatii de forare

Pe langa zgomotele analizate mai sus, specificice activitatii de constructie
si care se regasesc si in perioada de explorare, o sursa suplimentara de zgomot o
constiuie instalatiile de forare.
Nivelul de zgomot si vibratii

Estimarea nivelului de zgomot produs de activitatea de explorare in
perimetrul Nucet Est a fost realizata in functie de urmatorii factori:
- receptorul cel mai apropiat si implicit potential a fi afectat (localitatea
Baita Plai amplasata la cca. 1 km fata de locatia celui mai apropiat foraj);
- sursele generatoare de zgomot vor functiona maxim 10 ore/zi;
- au fost utilizate datele din cartile tehnice ale utilajelor, cat si informatiile
provenite de la masuratorile sonometrice efectuate pentru utilajele aflate in
conditii similare in functiune la alte obiective.
Nivelul de zgomot echivalent al fiecarei surse de zgomot generat de
activitatea de explorare din Nucet Est la nivelul receptorului (localitatea
Baita Plai) va fi urmatorul:
Distanta pana la Nivel de zgomot
Nivel de zgomot
cel mai apropiat echivalent la
Sursa de zgomot la sursa
receptor receptor
[dB(A)]
[m] [dB(A)]
Autobasculanta 80 1000 15,04
Instalatia de foraj 90 1000 25,04
Din calculul de mai sus se poate observa ca nivelul maxim admisibil

de zgomot la cel mai apropiat receptor (65 dB(A) conform STAS 10009 din
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
43
1988) nu poate fi depasit.

Avand in vedere ca in calculul atenuarii zgomotului nu s-a luat in
considerare decat distanta pana la cel mai apropiat receptor si tinand cont de
functionarea intermitenta si nesimultana a acestor surse si de ceilalti factori care
vor contribui la atenuarea zgomotului (vegetatie, relief, vant etc), se poate
estima ca nivelul de zgomot maxim la receptori va fi sub limitele admise.
Nivelul de vibratii
Autobasculanta este dotata cu pneuri si este utilizata pe o perioada
limitata de timp.
Utilajul senilat (instalatiile de foraj) datorita vitezelor mici de deplasare si
a terenului relativ afanat pe care se deplaseaza, nu genereaza vibratii
semnificative.
Se poate considera ca utilajele care functioneaza in perimetrul de
explorare nu reprezinta surse semnificative de vibratii.
Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomotelor si vibratiilor

Reducerea riscurilor generate de expunerea la zgomot trebuie sa se bazeze
pe principiile generale de prevenire prevazute de legislatia nationala care
transpune Directiva 89/391/CEE, luand in considerare mai ales urmatoarele:
- alegerea unor echipamente de munca adecvate, care sa emita tinand seama
de natura activitatii desfasurate, cel mai mic nivel de zgomot posibil;
- instalatia de foraj este amplasata pe un sasiu metalic;
- proiectarea si amplasarea locurilor de munca si a posturilor de lucru;
- informarea si instruirea personalului privind utilizarea corecta a
echipamentelor de lucru in scopul reducerii expunerii minime la zgomot
- mijloace tehnice pentru reducerea zgomotului aerian, cum ar fi ecrane,
carcase, captuseli fonoabsorbante, precum si reducerea zgomotului structural
prin amortizare sau prin izolare;
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
44
- organizarea muncii astfel incat sa se reduca zgomotul prin limitarea

duratei si intensitatii expunerii prin stabilirea unor pauze suficiente de odihna in
timpul programului de lucru;
- utilajele vor trebui sa fie dotate cu amortizoare de zgomot, captatoare de
zgomot, difuzoare si amortizoare pentru ventilatoare;
- lucrarile de constructii se vor desfasura dupa un program agreat de
administratia locala, astfel incat sa se asigure orele de odihna ale locatarilor din
zonele cele mai apropiate.
2.5.6.2. Alte tipuri de poluare fizica sau biologica Conform OM al

MAPM nr. 863/2002, poluarea biologica poate fi generata de
microorganisme si/sau virusuri.
Activitatea de explorare a minereurilor polimetalice si minereului de
molibden ce se va derula in cadrul perimetrului de explorare Nucet Est, judetul
Bihor nu presupune:
- utilizarea surselor de radiatii;
- eliminarea elementelor radioactive ca produsi secundari ai procesului de
explorare;
- cresterea fluxului de elemente radioactive;
- generarea materialelor corozive si inflamabile;
- generarea reziduurilor ce contin izotopi radioactivi.
Ca urmare, activitatea ce se desfasoara in cadrul perimetrului nu va
modifica in nici un fel valoarea fondului natural de radiatii si nici nu va duce la
inregistrarea fenomenelor de iradiere la nivelul componentelor biotice si abiotice
a mediului inconjurator.
Activitatea ce se va desfasura in zona nu va modifica in nici un fel
valoarea fondului natural de radiatii si nu va produce nici un fel de poluare
biologica.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
45
2.6. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului

si indicarea alegerii uneia din ele
Analiza alternativelor s-a analizat din punctul de vedere al situatiei
neimplementarii proiectului, al localizarii amplasamentului si al tipului de
solutie tehnica aleasa.
Alternativa „0”
Prin neimplementarea poiectului s-ar pastra zona nealterata, pe termen
scurt nu s-ar produce modificari, dar pe termen lung, prin eliminarea posibilitatii
de cunoastere si utilizare a anumitor bogatii ale subsolului s-ar pierde
posibilitatea utilizarii unor resurse necesare in dezvoltarea economica, crearea
de locuri noi de munca, primariile locale ar fi private de surse suplimetare de
venit la bugetul local.
Analiza alternativelor din punctul de vedere al localizarii forajelor
Nu au existat alternative privind alegerea locatiilor in care se vor realiza
forajele.
La alegerea amplasamentului perimetrului de explorare Nucet Est s-a tinut
cont de informatiile provenite din cercetarile geologice si de activitatile miniere
derulate anterior in zona. Districtul metalogenetic Baita Bihor in care este inscris
perimetrul de explorare Nucet Est este localizat in nord-vestul Muntilor Bihor si
cuprinde orasul Nucet si localitatile Baita, Finate, Cimpanii de Sus, Varzari de
Sus, Poiana si Sighisel, in judetul Bihor.
Studii au avut ca rezultat caracterizarea tectonica, litologica precum si
descoperirea si punerea in exploatare a importantelor zacaminte de substante
minerale utile.
Alternativa din punctul de vedere al solutiei tehnice utilizate

Forajele se pot clasifica dupa:
- tipul energiei utilizate pentru actionarea lor in :
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
46
- foraj manual
- foraj mecanic – actionarea se face cu motoare cu abur, cu
combustie interna, electrice, hidraulice, sau pneumatice.
- dupa energia utilizata la dislocarea rocii:
- foraj cu dislocare mecanica
- foraj cu dislocare hidromecanica
- foraj cu dislocare termica
- dupa modul de actionare asupra rocii forajul mecanic este:
- foraj percutant – dislocarea rocii in talpa sondei se face prin lovire
repetata cu o sapa speciala, de forma unei dalti (trepan). Are doua
variante: percutant-uscat (cu tije sau cablu) si percutant-hidraulic.
In primul caz sapa este antrenata cu ajutorul unui cablu sau a unei
tije (metal, lemn). Detritusul este evacuat prin introducerea unei
cantitati mici de apa si extragerea periodica a noroiului format, cu o
lingura cilindrica. In forajul percutant-hidraulic sapa este antrenata
cu ajutorul prajinilor (tevi de otel), prin care se pompeaza continuu
fluid pentru spalarea talpii de detritus.
- foraj rotativ – cel mai utilizat este forajul rotativ-hidraulic, cu
evacuarea materialului dislocat prin circulatie de fluid. Are doua
variante: cu rotatie de la suprafata (cu masa rotativa, sau cap rotativ
la sondeze) si cu motoare submersibile. Procesul de forare este
continuu, cu evacuarea permanenta a detritusului cu ajutorul
fluidului de foraj. Dislocarea rocii se realizeaza cu diferite tipuri de
sape, care executa o miscare de rotatie si patrundere in teren.
Metoda rotativ-hidraulica se numeste si rotary. Sapa este rotita de
motoarele instalatiei prin intermediul masei rotative si a prajinilor de foraj.
Pentru patrunderea sapei in roci apasarea este asigurata de garnitura de foraj.
Fluidul de foraj este pompat in talpa prin interiorul prajinilor.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
47
- foraj rotativ –percutant

La executia forajelor geologice trebuie tinut seama de :
- natura terenului in care sa va fora ( sedimentar / carbune, roca compacta
si / sau fisurata, etc)
-adancimea maxima a unui foraj
- accesul la punctele de foraj
- apa – de multe ori transportul de apa poate costa mai mult de 50 % din
pretul forajului)
- locul si momentul predarii laditelor cu carote ( transport, paza, etc)
- costul unor instrumentati in cazul in care apar
Ca solutie de forare a fost ales sistemul de carotaj electric standard, si

anume „carotajul continuu”. Acesta se preteaza cel mai bine atat in cazul
forajelor pentru explorarea de resurse minerale, dar mai ales in cazul forajelor de
investigatie geotehnica, prelevarea probelor reprezentand scopul acestora, iar o
prelevare corespunzatoare mai ales a probelor netulburate este esentiala.
2.7. Informatii despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura

existenta, valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii
naturale/zone protejate, zone de protectie sanitara.
Amplasamentul ales face parte in districtul metalogenetic Baita Bihor in
care este inscris perimetrul de explorare Nucet Est .
Lucrarile de explorare vor fii executate pe terenuri amplasate in
extravilanul localitatilor Baita si Baita Plai folosinta acestora fiind predominant
forestiera, terenurile din cadrul perimetrului fiind in proportie de 90%
impadurite, avand ca administrator Directia Silvica Oradea Ocolul Silvic
Sudrigiu, judetul Bihor.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
48
Padurea din zona amplasamentului

In cadrul perimetrului de explorare Nucet Est nu au fost identificate
elemente care sa apartina patrimoniului cultural, arhitectonic si arheologic,
conform Listei monumentelor istorice 2010 aprobate prin Ordinul nr.
2.361/2010 pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului culturii si
cultelor nr. 2.314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice,
actualizata, si a Listei monumentelor istorice disparute.
Perimetrul de explorare analizat se suprapune partial cu ROSCI0324

Muntii Bihor, iar distantele minime, masurate in linie dreapta, fata de cele mai
apropiate arii naturale protejate sunt:
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
49
- cca. 45 m de la limita perimetrului analizat pana la Parcul Natural Apuseni;

- cca. 54 m de la limita perimetrului analizat pana la ROSCI0002 Apuseni;
- cca. 66 m de la limita perimetrului analizat pana la ROSPA0081 Muntii
Apuseni-Vladeasa.
Pozitionarea perimetrului de explorare fata de Ariile Naturale Protejate de Interes National

si Comunitar
2.8. Informatii despre documentele/reglementarile existente

privind planificarea/amenajarea teritoriala in zona amplasamentului
Pentru zona analizata exista Certificatul de Urbanism nr. 283 din
04.08.2014 eliberat de Consiliul Judetean Bihor.
Amplasamentul se incadreaza in Documentatia de urbanism nr.
60/02.2000; 89/2000 si 21997/1997 faza PUG/PUZ//PUD aprobata prin
hotararea Consiliului Judetean/Local Nucet; Cristioru de Jos nr. 92/02.09.2005;
50/30.10.2001.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
50
2.9. Informatii despre modalitatile propuse pentru conectarea la

infrastructura existenta
Alimentarea cu apa
Nu exista retea de apa potabila in zona amplasamentului. Singura retea de
apa potabila invecinata este cea din localitatile Nucet si Baita, care capteaza apa
de suprafata.
Pentru activitatea propusa va fi utilizata apa potabila, pentru uzul
personalului si apa tehnologica – fluid de foraj.
Apa potabila ce va fi folosita de catre personal va fi apa imbuteliata si va
fi adusa cu mijloace proprii.
Fluidul de foraj, reprezentat de apa este utilizat pentru executia forajelor.
In apropierea platformei instalatiei de foraj vor fi amplasate doua
rezervoare/tancuri pentru circulatia si stocarea fluidul de foraj.
Apa va fi adusa cu cisterna, iar la finalizarea forajelor, va fi preluata si
transportata in afara perimetrului de explorare.
Ape uzate
Activitatea propusa presupune urmatoarele ape uzate:
- apele pluviale ce se vor scurge gravitational de pe platformele de
foraje si posibil a fi contaminate;
- ape menajere rezultate de la grupurile sanitare;
- apele pluviale posibil a fi contaminate cu produse petroliere, deseuri,
particule praf.
Alimentarea cu energie
In perimetrul de explorare se va lucra doar pe timpul zilei, nefiind
necesare lucrari de bransare la Sistemului Energetic National.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
51
3.PROCESE TEHNOLOGICE
3.1. Procese tehnologice de productie

Activitatile ce se vor desfasura in cadrul proiectului analizat sunt activitati
de prospectare.
perimetrului NUCET EST, vor fi utilizate urmatoarele tipuri si categorii de
lucrǎri geologice complexe de cercetare:
3.1.1. Cartare geologica

Cartarea se va efectua pe profile geologice alterne, pe vai si interfluvii,
prin urmarirea limitelor litologice (dupa caz - geologice) si a constitutiei
formatiunilor intalnite prin observare directa in deschiderile naturale si/sau
artificiale.
Lucrarile de cartarea geologica de detaliu vor viza descifrarea geologiei
perimetrului, cu privire asupra litologiei formatiunilor intalnite si a cadrului
structural in care se gasesc, precum si evidentierea sectoarelor de alteratii
asociate mineralizatiilor de sulfuri polimetalice purtatoare de elemente utile.
In final va fi intocmita o harta geologica, pe o baza topografica adecvata,
pe care vor fi materializate datele de natura petrografica, stratigrafica, tectonica,
alteratii specifice, indici de mineralizare vizibile macroscopic si microscopic,
date structurale, etc., elemente care, in corelare si cu datele rezultate din
interpretarea masuratorilor geofizice, vor definii arealele de interes pentru
amplasarea forajelor si lucrarilor miniere de explorare.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
52
3.1.2.Probarea geochimica
Lucrarile de probare litogeochimica s-au impus avand in vedere numarul
mare de aflorimente dispuse in lungul vailor, crestelor cat si in taluzul
drumurilor forestiere, in vederea completarii informatiilor provenite din cartarea
geologica precum si pentru confirmarea si detalierea
informatiilor de natura geochimica anterioare.
Pentru executia acestei metode de cercetare consideram extrem de
eficienta utilizarea masuratorilor analitice directe pe aflorimente, efectuate cu un
analizor XRF portabil, calibrat corespunzator, volumul proiectat de puncte
analizate fiind de minim 600 bucati.
Metoda va fi asociata, in etapa de teren, in tandem cu lucarile de cartare
geologica.
3.1.3.Masuratori geofizice
A. METODE GEOELECTRICE
Din categoria metodelor geoelectrice, ce urmeaza a fi utilizate in cadrul
prezentului program de cercetare, au fost alese trei metode:
1. Metoda potentialului natural (PN/PS), se propune a fi aplicata pentru
conturarea zonelor fisurate.
In jurul acestor zone se pot genera potentiale naturale mǎsurabile, cauzate
de circulatia apelor pe fisuri si care pot conduce la polarizarea diferentiatǎ a
peretilor acestora.
Importanta cunoasterii acestor zone este mare deoarece roca friabila din
aceste sectoare, poate reprezenta zone faliate care au servit la circulatia solutiilor
mineralizatoare ascendente sau descendente exogene cu care se pot asocia
zonele de alte rare si mineralizate.
Punctele fizice de mǎsurǎtoare executate cu procedeul potential, vor fi
amplasate pe profile orientate transversal pe structura geologicǎ la 10 m intre
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
53
puncte pe profil si 40 m intre profile (retea de 40x10m), in panouri restranse

distribuite pe suprafata prospectata in functie de rezultatele cartarii geologice
premergatoare. Numarul de puncte de masuratori geoelectrice prin metoda PN a
fost dimensionat la un gabarit de minim 1920 puncte.
In functie de gradul de detaliu dorit, determinat de complexitatea
sectorului cercetat, reteaua se va putea indesita, in asa fel incat informatia finala
sa fie cat mai detaliata.
2. Metoda rezistivimetrica a Sondajului Electric Vertical (SEV) in curent
continuu (DC), se propune a fi aplicatǎ avand la baza contrastele de rezistivitate
aparenta (ρa) prezente intre orizonturile litologice/petrografice contrastante cu
rezistivitati specifice diferite, precum contrastul intre corpurile de curgeri
riolitice si diferite formatiuni sedimentare sau intercalatii argilitice.
Deasemenea aplicarea metodei poate conduce si la identificarea zonelor,
(sectoarelor) fisurate/faliate circulate de ape de infiltratie, posibil purtatoare de
mineralizatii.
Adancimea de investigare propusa in functie de AB/2 = 500 – 1000m ales
va fi cuprinsa intre: 250 si 500m.
Dispozitivul de mǎsurare va fi de tip Schlumberger coliniar AMNB.
Metoda va fi aplicata prin utilizarea concomitenta cu metoda potentialului
indus (IP).
In principiu SEV-le vor fi amplasate pe 4 profile orientate NV – SE, cu o
distanta de 300m intre ele si 200m intre SEV-uri pe profil.
Profilelele proiectate vor fi executate si adaptate la conditiile specifice din
teren.
Numarul de locatii in care se vor executa masuratori geoelectrice prin
metoda rezistivitatilor in curent continuu (S.E.V.) este de 15 locatii.
Cel putin o locatie SEV va fi executata in apropierea unui foraj de
adancime mare in care s-a efectuat carotaj geoelectric standard.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
54
Prin corelarea datelor (carotaj - SEV), SEV-urile vor fi parametrice si

implicit interpretabile cantitativ.
De asemenea, in anumite compartimente tectonice vor fi executate, in
functie de necesitati, determinari de anizotropie prin utilizarea unor dispozitive
de tip Squar sau Null Array.
Acest tip special de masuratori vor fi foarte utile pentru determinarea
directiilor majore de tectonizare pe suprafete inaccesibile observatiei directe.
3. Metoda Multi-Electrod – sau Tomografie electrica- ERT (sau
ERIElectrical Resistivity Imaging).
Metoda va fi aplicata in varianta combinata, rezistivitate si potential indus
(IP), realizate simultan cu o singura punere la sol a dispozitivului de masurare.
Se vor utiliza mai multe tipuri de dispozitive Schlumberger, Wenner si
Dipol-Dipol, etc.
Adancimea de investigare preconizata va fi de cca. 100m.
Sunt prevazute 7 profile de lungimi variabile cuprinse intre 500 - 1000m,
sau 5 Km liniari in total, cu un pas de 5m intre electrozi.
Profilele sunt orientate perpendicular pe structura geologica, similar
celorlalte metode geofizice utilizate.
Rezultatele masuratorilor vor fi reprezentate prin sectiuni/pseudosectiuni
geoelectrice verticale de rezistivitate aparenta si IP, dispuse pe layere (niveluri),
care se vor interpreta in termeni litologici si geostructurali.
Aceasta metoda se aplica cu succes la identificarea fractiilor metalice,
care pot impregna un anume mediu petrografic, sau care poate constituii un
nivel mineralizat distinct.
B. METODA MAGNETOMETRICA.
Masuratorile magnetometrice vor fi sensibil influentate de contrastele de
susceptibilitate magnetica existente intre produsele vulcanismului subsecvent
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
55
hercinic si/sau produsele intrusive si rocile apartinand depozitelor sedimentare

permiene metamorfozate.
Tot acest ansamblu petrografic, mai ales in partea superioara a suitei
permiene, este intens transformat fiind metamorfozat termic si impregnat cu
oxizi de fier de culoare neagra (Seria neagra), in adancime structura fiind
strapunsa atat de dyke-uri bazice si acide, puse in loc in faza hercinica si
laramica.
Intensitatea, forma anomaliilor, precum si valoarea gradientului magnetic
ce se va contura in urma masuratorilor executate, vor oferi informatii referitoare
la zonele cu potential mineralizant, precum si la conturarea spatiala a corpurilor
purtatoare de minerale utile si insotitoare precum si informatii asupra sistemelor
de falii si fracturi dezvoltate in adancime.
In perimetrul de explorare au fost proiectate a fi executate trei panouri de
masuratori magnetometrice, de cate 1 km2 fiecare , distribuite conform retelei de
explorare astfel: in partea de SV a perimetrului (V.Sopoteasa, V.Teiului), partea
centrala (V.Tiganului, V.Plaiului) si partea NE (Dl.Pietris, V.Albiorii si
V.Fantanele).
Reteaua de masuratori utilizata va fi de 50x 25m (50m intre profile si 25m
intre statiile de pe profil), acoperindu-se o suprafata de minim 3 Km2.
Pozitionarea pe teren a retelei de masuratori geomagnetice va fi realizat
cu ajutorul GPS–ului, astfel incat fiecarui punct de statie i se va atribui
coordonate STEREO ’70.
C. METODA RADIOMETRICA–SPECTROMETRIA GAMMA.

Din categoria metodelor radiometrice gamma proiectate a fi executate in
cadrul proiectului de cercetare in perimetrul Nucet Est s-a optat pentru aplicarea
metodei spectrometrice gamma 4 canale (U, Ra, Th, K) de teren.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
56
Prin aplicarea acestei metode, in situatia de fatǎ cunoscandu-se faptul ca

rocile purtǎtoare de mineralizatie au suferit alterari de tip hidrotermal si
hidrometasomatic cu aport de K ± U, Ra, Th, aceste mǎsurǎtori vor permite in
urma prelucrarii datelor, conturarea zonelor alterate sau mineralizate care contin
subsecvent K ± U, Ra, Th.
Masuratorile vor fi efectuate in panouri amplasate in corelatie cu celelalte
metode (complementar) utilizate, electrometrie, magnetometrie si cartare
geologica.
In cadrul panourilor se va respecta reteaua de semidetaliu 40 x 20 m,
respectiv de detaliu de 20 x 5 m.
Numarul de puncte proiectate a fi masurate prin aceasta metoda este de
minim 2500 bucati.
3.1.4. Lucrari miniere usoare de suprafata

Lucrarile miniere usoare vor deschide punctele sau zonele anomale
semnificative evidentiate litogeochimic sau in urma desfasurarii lucrarilor de
cartare geologica de suprafata cu indici de mineralizare sau a sectoarelor cu
alteratii specifice, in vederea stabilirii parametrilor geologici si probarea corecta
a acestora.
consta din lucrari de tipul derocari, santuri si dezveliri. Amplasarea acestora se
va desfasura de catre geologul coordonator, lucrarile fiind amplasate pe cat
posibil fara afectarea severa a mediului inconjurator.
Saparea se va executa manual, fara exploziv, pe intervalul de adancime 0
– 1,5 m si va consta in indepartarea solului acoperitor si a secventelor de roci
intens alterate supergen, in vederea probarii corecte a
rocilor/mineralizatiei/alteratiilor descopertate si documentarii din punct de
vedere geologic a lucrarii.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
57
Se vor lua masuri de evitare a imprastierii, pe panta, a materialului

excavat.
Pentru lucrarile miniere usoare care vor avea o adancime finala de peste 1
m se vor lua masuri de ingradire care sa previna accidentele prin cadere in gol.
Volumul proiectat si alocat acestui tip de lucrare de cercetare este de
150m3.
Un volum suplimentar de lucrari miniere usoare, considerat imperios
necesar a fi executat se va face doar cu instiintarea si avizul A.N.R.M.
Lucrarile miniere usoare vor fi probate prin probe brazda, cu o lungime
medie de cca. 2 m, sau mai scurte in cazul in care neomogenitatea mineralogica
sau petrografica o impune.
Probele recoltate in timpul cartarii geologice si/sau din lucrarile miniere
usoare (probe brazda) vor avea in jur de 2 kg.
Dupa ce probele brute vor fi injumatatite, o parte va fi depozitata ca proba
martor iar restul vor fi puse in saculeti de panza sigilati, etichetati si trimise la
laboratorul de analiza.
3.1.5. Foraje
mare in cadrul programului ce se propune spre executie pentru stabilirea
potentialului economic din perimetrul de explorare.
Forajele de suprafata, proiectate a fi executate in cei trei ani contractuali
sunt grupate pe trei treptele de adancime, si anume:
• 0 –200 m - reprezentand foraje de mica adancime (4 locatii);
• 0 – 650 m - reprezentand foraje de adancime medie (4 locatii);
• 0 – 1000 / 1050 m - reprezentand foraje de mare adancime (3 locatii).
In tabelul de mai jos sunt prezentate date despre numarul de foraje, treapta
de adancime si metrajul proiectat a fi executat in fiecare an contractual si in
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
58
total, pe intreaga durata a programului de explorare dezvoltat in cadrul

perimetrului NUCET EST, Jud. BIHOR.
Numar Treapta de Total metri
An contractual
foraje adancime executati/an
1 0-1000
AN I 1 0-650 1850
1 0-200
2 0-1050
AN II 2 0-650 3600
1 0-200
1 0-650
AN III 1050
2 0-200
Total lungime proiectata a fi executata (metri) 6500
3.1.6. Geofizica de sonda

In vederea exploatarii la maxim a informatiilor geologice oferite de
executia forajelor de explorare pentru minereuri, in special a celor de mare
adancime, treapta 0 – 1000 m, executarea carotajului geofizic se impune ca o
cerinta obligatorie.
Astfel, din numarul total de zece metode geofizice, utilizate in general in
geofizica de sonda, au fost selectate cinci metode care sunt proiectate si bugetate
pentru investigarea sondelor de adancime din perimetrul Nucet Est.
Aceste metode sunt:
• carotajul electric standard (M03A2B, B03A2M si PS);
• carotaj radioactiv gamma natural;
• termometrie;
• potential indus (IP);
• carotaj magnetic.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
59
Acestor metode li se asociaza o serie de operatii obligatorii, care se vor

finaliza odata cu interpretarea diagrafiilor geofizice inregistrate.
Deasemenea carotajul geofizic va fi executat si in forajele de medie si
mica adancime.
In mod special se va executa carotajul gamma natural in sondele de mica
adancime, treapta 0 – 200 m.
Aplicarea acestei metode este necesara deoarece formatiunile geologice
strabatute de foraje pot fi, posibil purtatoare de anomalii radioactive, aceasta
datorita faptului ca in general formatiunile permiene prezinta un fond radioactiv
ridicat (corespund unor epoci metalogenetice uranifere).
Rezultatele carotajului geofizic, vor fi corelate cu celelalte metode
geofizice de suprafata, contribuind astfel esential, la justa interpretare a structurii
geologice favorabile in localizarea de minereuri polimetalice si eventual alte
metale rare si disperse.
In tabelul de mai jos sunt evidentiate volumele de carotaj de sonda si
tipurile de foraje pentru care se vor executa:
METRII LINIARI
TIP CAROTAJ DE SONDA
CAROTAJ
Carotaj electric standard - Foraje treapta 0 - 1000 m si 0 - 650 m 5700
Carotaj radioactiv - Foraje treapta 0 - 1000 m si 0 - 650 m 5700
gamma natural - Foraje treapta 0 - 200 m 800
Termometrie- Foraje treapta 0 -1000 m si 0 - 650 m 3000
Potential indus -Foraje treapta 0 - 1000 m si 0 - 650 m 5700
Carotaj magnetic -Foraje treapta 0 - 1000 m si 0 - 650 m 5700
3.1.7. Analize chimice si determinari de laborator

suprafata sau din aflorimente, vor fi analizate pentru stabilirea cantitativa a
concentratiei elementelor principale si a elementelor insotitoare.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
60
De asemenea, analiza mineralogica si petrografica (sectiuni subtiri si

sectiuni lustruite) a esantioanelor prin metodele oferite de microscopia optica
vor aduce precizari esentiale asupra paragenezelor minerale care intra in
compozitia mineralizatiei.
Probele vor fi trimise la laboratorul ALS Chemex (Gura Rosiei, Romania)
unde vor fi analizate pentru 61 elemente si anume: Ag, Al, As, Ba, Be, Bi, Ca,
Cd, Ce, Co, Cr, Cs, Cu, Fe, Ga, Ge, Hf, In, K, La, Li, Mg, Mn, Mo, Na, Nb, Ni,
P, Pb, Rb, Re, S, Sb, Sc, Se, Sn, Sr, Ta, Te, Th, Ti, Tl, U, V, W, Y, Zn, Zr, Au,
Dy, Er, Eu, Gd, Ho, Lu, Nd, Pr, Sm, Tb, Tm, Yb si Au.
Se preconizeaza executarea unui numar total de 3857 de analize pentru 60
elemente si 1176 analize pentru Au, in care sunt incluse si analizele standard,
duplicatele si probele blank.
3.1.8. Ridicari topografice

Ridicarile topografice se vor efectua in sistem de proiectie STEREO ‘70,
cu echipamente moderne, de precizie, respectiv statii totale, iar datele vor fi in
format digital.
Acestea vor viza in mod special aliniamentele masuratorilor geofizice,
fiecare statie de masura fiind ridicata din punct de vedere al coordonatelor X, Y
si Z. Masuratorile topo vor viza de asemenea locatiile forajelor si pozitiile
Volumul initial al suprafetelor ridicate topografic cu o densitate de 125 -
150 puncte / ha echivalent in cadrul programului de explorare este de 5 ha.
In situatia in care se va contura un sau o serie de sectoare in care
mineralizatiile intrunesc conditiile cantitative pentru dezvoltarea unei exploatari,
pe acesta se vor proiecta si executa, ulterior masuratori topografice pentru
realizarea unui plan de situatie detaliat, la scara 1:1 000, care sa permita calculul
cu precizie al rezervelor geologice.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
61
3.1.9. Prelucrare si interpretare date (Documentarea sondelor si probarea

carotelor)
Dupa finalizarea unui foraj, lazile cu carote vor fi transportate intr-un
spatiu (incinta)pazita, unde vor fi depozitate in spatii special amenajate si
asigurate. Aceste spatii pot fi hale industriale reamenajate sau baraci, iluminate
corespunzator si cu apa curenta.
Intr-un spatiu din cladire va fi montata masina cu disc diamantat pentru
injumatatirea carotelor, probarea, impachetarea, etichetarea si pregatirea
acestora pentru a fi trimise la laboratorul de analize.
In acest stadiu, inainte de probarea propriu-zisa se va face documentarea
carotelor, care va consta in descrierea amanuntita a litologiei (stabilirea limitelor
litostratigrafice), petrografiei si mai ales a mineralizatiei cu toate transformarile
primare si/sau secundare asociate etc.
Cu ocazia acestei operatii, carotele vor fi masurate la intervale stabilite,
(la intervale cca. 20 cm), sau mai des pe secventele purtatoare de mineralizatie
cu un analizor XRF-portabil, rezultatele acestora putand fi stocate si notate in
documentarea geologica initiala.
Aceste date, inregistrate, in etapa imediat urmatoare, vor fi utilizate cu
maxima eficienta la probarea in detaliu a intervalelor mineralizate identificate,
precum si in interpretarea si analizarea stucturilor interceptate.
Probarea carotelor pentru analizele fizico-chimice va fi initiata prin
sectionarea (injumatatirea pe lungime), cu ajutorul masinii de taiat, a fiecarui
mars de carota.
Carotele injumatatite vor fi depozitate in lazile initiale, constituindu-se in
probe martor, la baza din teren a companiei, in depozitul special amenajat.
Cealalta jumatate va fi pusa intr-un saculet de panza (sau plastic), sigilat,
etichetat si trimis pentru analize geochimice la ALS Chemex (Gura Rosiei,
Romania).
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
62
In general, fiecare proba va reprezenta 2 metri de foraj sau 2 metri de

proba brazda, in cazul santurilor de explorare sau derocarilor.
Acestei activitati, care este in general extrem de laborioase i-au fost
alocate 1020 ore/specialist pentru sectionarea si injumatatirea a 6500 m carota,
prelevarea, pregatirea probelor pentru analizele de laborator, descrierea si
masuratori XRF.
3.1.10. Studii geologice

etapa de detaliu, utilizand reteaua hidrografica principala si secundara in faza
preliminara, sau pe suprafetele unde au fost identificate iviri de mineralizatie,
campuri cu alteratii asociate mineralizatiilor de sulfuri polimetalice.
Studiile geologice vor fi initiate prin lucrarile de cartare geologica de
detaliu, scara 1:5000, cu extindere pe intreaga suprafata a perimetrului de
explorare, fiind deasemenea verificate din punct de vedere geologic informatiile
provenite din lucrarile litogeochimice, geofizice precum si verificarea
informatiilor provenite din documentatiile anterioare, consultate.
Programul tematic al forajelor, interpretate in cadrul studiilor geologice,
mineralogice, geofizice referitoare la acest obiectiv, reprezinta o problematica
complexa, care va aduce precizari privind:
• informatii privitoare la formatiuni geologice susceptibile a cantona
mineralizatii metalice si separarea celor ce constituie sursa sau sunt propice
acumularilor de mineralizatii de cupru si a elementelor asociate;
• informatii privitoare la extinderea campurilor evidentiate prin
spectrometrie gamma, anomalii de K ± U, Ra, Th si importanta acestora
in conturarea zonelor de alteratie care argumenteaza prezenta factorilor
favorabili pentru prezenta diferitelor mineralizatii potentiale;
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
63
• decelarea extinderii in adancime a structurilor interpretate ca favorabile

pentru cantonarea mineralizatiilor pe baza masuratorilor geoelectrice;
• definirea structurilor geologice susceptibile a cantona diversele
mineralizatii din perimetrul Nucet Est;
• forma de „zacamant” si parametrii geometrici ai acestuia;
• relatiile mineralizatiilor cu entitatile geologice adiacente;
• rolul de control al elementelor tectonice rupturale in acumularea sau
fragmentarea mineralizatiilor;
• decelarea si interpretarea unor fenomene si procese de remobilizare a
metalelor de baza si a elementelor asociate, redepunerea, dispersia sau
concentrarea acestora in cadrul acestor procese;
• estimarea dimensiunilor, formei si continuitatea corpurilor mineralizate
interceptate, in vederea determinarii unor potentiali parametrii de
exploatabilitate;
• estimarea directiei si inclinarii corpurilor mineralizate, in vederea
proiectarii corecte a lucrarilor de explorare ulterioare;
• stabilirea participarii elementelor minore si disperse precum si a relatiilor
paragenetice cu mineralizatiile de sulfuri polimetalice si Molibden de
baza;
• estimarea potentialului economic a mineralizatiilor interceptate si a
importantei potentiale a acestora pe piata materiilor prime, in vederea
stabilirii continuarii sau nu a unui program ulterior de explorare de
detaliu.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
64
3.1.11. Redactarea rapoartelor anuale si a raportului final

Pe parcursul derularii activitatii de explorare se vor intocmi rapoarte
semestriale, anuale si un raport final de explorare, documentatii care se vor fi
inaintate la A.N.R.M. si C.I.T.R.M. Oradea. Aceste documentatii vor fi
executate in conformitate cu Legea minelor nr. 85/2003 si normele privitoare la
aplicarea acesteia, continand rezultatele obtinute la finele fiecarei etape de
explorare derulate.
Pe baza rapoartelor anuale intocmite se va realiza la sfarsitul
licentei, raportul final de explorare, ce va cuprinde rezultatele obtinute de-a
lungul derularii licentei, precum si prevederile finale ale acestei activitati.
3.2. Activitati de dezafectare

Activitatea de dezafectare care se va efectua in anul I al licentei de
explorare va consta in:
- retragere echipamente, instalatii si utilaje ce au asigurat executia
forajelor;
- nivelarea mecanizata a suprafetelor carora vor fi realizate cai de accces
proiectate la locatia forajelor (S = 500 m2).
Activitatea de dezafectare care se va efectua in anul II al licentei de
- retragere echipamente ce au asigurat executia lucrarilor miniere usoare;
-retragere echipamente, instalatii si utilaje ce au asigurat executia
forajelor;
proiectate la locatia forajelor (S = 1000 m2);
Activitatea de dezafectare care se va efectua in anul III al licentei de
- retragere echipamente ce au asigurat executia lucrarilor miniere usoare;
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
65
-retragere echipamente, instalatii si utilaje ce au asigurat executia

forajelor.
proiectate la locatia forajelor (S = 500 m2).
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
66
4. DESEURI
Sistemul de gestionare a deseurilor face parte din sistemul de management

de mediu si se refera la totalitatea procedurilor de colectare, depozitare
intermediara, transport si neutralizare finala a acestora.
Deseuri rezultate in perioada de realizare a lucrarilor

In cursul anilor cantitatile si compozitia deseurilor de constructii au
crescut mult, fenomen datorat mai ales cresterii demografice, exigentelor
crescute pentru constructii si tehnicizarii muncii. Diversitatea materialelor
folosite complica adesea recuperarea deseurilor. In consecinta, ar trebui pe cat
posibil, ca inainte de a se considera eliminarea deseurilor sa se aiba in vedere
posibilitatea separarii acestora.
Principalele tipuri si categorii de deseuri ce pot rezulta in timpul
desfasurarii lucrarilor vor fi reprezentate de:
- deseuri metalice (17 04 07);
- uleiuri uzate (13.02*);
- materiale izolatoare (17 06 00)
- deseuri de piatra si sparturi de piatra (17 04 08)
- deseuri menajere (20 03 01), generate din activitatea personalului
angajat;
- deseuri reutilizabile/reciclabile: deseuri de hartie si carton (20 01 01
deseuri de ambalaje de plastic (15 01 02), pentru care se recomanda
colectarea si depozitarea separata, in recipiente adecvate, special
destinate, urmand a fi predate catre societati autorizate, in vederea
valorificarii;
- deseuri si noroaie de foraj pe baza de apa dulce (01 05 04) ;
- deseuri de la excavarea minereurilor metalifere (01 01 01);
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
67
- deseuri de pietris si sparturi de piatra, altele decat cele specificate la 01

04 07 (01 04 08).
Printre masurile cu caracter general ce trebuie adoptate in vederea
asigurarii unui management corect al deseurilor produse in perioada executarii
lucrarilor de amenajare, se numara urmatoarele:
- inca de la faza de proiectare trebuie sa se adopte acele solutii si
tehnologii care sa reduca la minim posibil producerea deseurilor;
- evacuarea ritmica a deseurilor din zona de generare in vederea evitarii
formarii de stocuri si amestecarii diferitelor tipuri de deseuri intre ele;
- alegerea variantelor de reutilizare si reciclare a deseurilor rezultate, ca
prima optiune de gestionare si nu eliminarea acestora la un depozit de
deseuri;
- transportul tuturor deseurilor se va face cu mijloace de transport
corespunzatoare, etanse si acoperite astfel incat sa se evite scurgerea
sau imprastierea acestor deseuri pe drumurile publice, de catre firme
autorizate;
- se vor respecta prevederile si procedurile H.G. 1061/2008 privind
transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul
Romaniei;
- se interzice abandonarea deseurilor pe traseu si/sau depozitarea in
locuri neautorizate;
- se va institui evidenta gestiunii deseurilor in conformitate cu H.G.
856/2002, evidentiindu-se atat cantitatile de deseuri rezultate cat si
modul de gestionare a acestora.
Pentru a evita aparitia unor situatii neplacute si producerea unor poluari
datorita gestionarii neadecvate a deseurilor, in perioada derularii lucrarilor de
amenajare trebuie respectate cateva reguli de baza, care trebuie aduse la
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
68
cunostinta tuturor celor ce desfasoara activitati pe amplasament si au

responsabilitati in ceea ce priveste gestionarea acestor deseuri:
- deseurile produse se vor colecta separat, pe categorii astfel incat sa
poata fi preluate si transportate in vederea depozitarii in depozitele
care le accepta la depozitare conform criteriilor prevazute in Ordinul
MMGA nr. 95/2005 sau in vederea unei eventuale valorificari; se va
incheia contract cu o societate specializata in vederea preluarii
deseurilor de pe amplasament;
- este interzisa cu desavarsire arderea deseurilor pe amplasament;
- este interzisa depozitarea temporara a deseurilor, imediat dupa
producere direct pe sol sau in alte locuri decat cele special amenajate
pentru depozitarea acestora. Toti lucratorii vor fi instruiti in acest sens
iar responsabilul de mediu al societatii va efectua inspectii pe
amplasament in vederea verificarii modului de colectare si depozitare a
deseurilor;
- se va urmari transferul cat mai rapid al deseurilor din zona de generare
catre zonele de depozitare, evitandu-se stocarea acestora un timp mai
indelungat in zona de producere si aparitia astfel a unor depozite
neorganizate si necontrolate de deseuri.
In timpul desfasurariii lucrarilor de explorare substantele toxice si
periculoase pot fi: carburanti, lubrefianti si acidul sulfuric (pentru baterii)
necesar functionarii utilajelor folosite.
Utilajele si mijloacele de transport vor fi aduse pe santier in stare normala
de functionare avand efectuate reviziile tehnice si schimburile de ulei in ateliere
specializate.
Managementul deseurilor
Managementul deseurilor constituie o problema de mare actualitate
datorita faptului ca volumul lor creste proportional cu cresterea numarului de
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
69
locuitori si a nivelului lor de trai. Datorita faptului ca deseurile au o mare

varietate in ceea ce priveste substantele organice si anorganice existente in
continutul lor, iar procesul lor de degradare este dificil de urmarit, unele dintre
ele fiind nebiodegradabile (peturi), ele pot declansa un proces de poluare a
aerului, apei si solului ducand uneori la infectii si afectand sanatatea publica.
Deseurile municipale sunt, ca exemplu:
- deseuri menajere (20 03 01);
- deseuri de ambalaje (hartie si carton- 15 01 01, plastic-15 01 02);
- deseuri de ambalaje din PE (15 01 10);
- doze de aluminiu, deseuri de PET, sticla.
Deseurile periculoase sunt cele definite in anexa nr.17A din (Ordonanta
de Urgenta a Guvernului nr.78/2000), aprobata cu modificari prin (Legea
426/2001). Aceste deseuri necesita o supraveghere speciala. Consistenta lor
poate fi solida, pastoasa sau lichida.
Deseurile sunt, in mod uzual, amestecuri ale caror proprietati fizice si
chimice pot varia in domenii foarte largi.
Indicatorii de generare pentru deseurile menajere in mediul urban se
considera de 0,9 kg/locuitor*zi . Compozitia procentuala a deseurilor menajere,
conform Planului regional de gestionare a deseurilor, este urmatoarea:
Material Ponderea in procente
Mediul urban Mediul rural
Hartie, carton 4 2
Sticla 3 2
Metale 3 3
Materiale plastice 20 5
Lemn 1 10
Biodegradabile organice 61 63
Textile 7 5
Altele 1 1
Sursa – Planul Regional de Gestionare a Deseurilor
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
70
Deseurile reciclabile (hartie/ carton, plastic, etc.) vor fi colectate separat,

in vederea valorificarii prin agenti economici autorizati.
Deseurile vor fi ridicate periodic, de catre firme specializate in
transportul deseurilor si duse in locurile indicate de municiplitate..
Tabel – Managementul deseurilor

Denumire Starea Cod
Mod de gestionare
deseu fizica deseu
Preluate si apoi predate catre
Deseuri un operator autorizat pentru
solida 20.03.01
menajere preluarea si transportul
deseurilor menajere
Se vor colecta separat, in
baza dotarilor pentru
Deseuri de
solida 15.01.01 colectare selectiva a
hartie si carton
deseurilor, si se vor preda in
vederea valorificarii
Deseuri de Se vor preda pentru
solida 15.01.02
mase plastice valorificare
Se vor preda pentru
Deseuri PET solida 16.01.19
valorificare
Doze de Se vor preda pentru
solida 02.01.10
aluminiu valorificare
Se vor preda pentru
Deseuri de
valorificare sau se vor returna
ambalaje de solida 20.01.02
la furnizor, conform
sticla
conditiilor contractuale
Depozitare
Roci alterate solida 01 04 08 Utilizare la refacerea
amplasamentului
Apa de foraj rezultata in urma desfasurarii operatiunilor de forare va fi

preluata si transportata in afara perimetrului de explorare la un depozit autorizat.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
71
5. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA,

ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE
A ACESTORA
5.1. Apa
Informatii de baza despre corpurile de apa de suprafata, apa subterana

Ape de suprafata - Raurile
Amplasamentul obiectivului este situat in bazinului hidrografic al Crisurilor,
raurile din cuprinsul judetului apartinanad acestui bazin.
Suprafata totala a bazinului Crisurilor este de 25537 km2, din care 14860 km2 pe
teritoriul Romaniei.
Repartitia, orientarea si regimul acestor rauri sunt dictate de conditiile
fizico-geografice ale unitatilor naturale pe care ele le strabat. Dintre acestea, un
rol deosebit il joaca relieful care, fie direct, fie indirect, prin unele modificari
aduse climatului si vegetatiei - datorita etajarii lui pe verticala, impune anumite
particularitati retelei hidrografice.
Din bazinul hidrografic al Crisurilor, teritoriul judetului este strabatut de
raurile Ier, Barcau (68 km pe teritoriul judetului), Crisul Repede (101 km pe
teritoriul judetului), Crisul Negru (136 km pe teritoriul judetului) si afluentii
acestora.
Din a doua jumatate a secolului al XIX-lea a inceput amenajarea retelei
hidrografice, pentru a limita amploarea inundatiilor si pentru a deseca zonele
joase cu exces de umiditate, prin crearea a numeroase canale printre care si
Canalul Colector ce leaga Crisul Repede de Crisul Negru.
Barcaul si Ierul dreneaza partea de Sud – Vest a Depresiunii Simleului.
In cursul sau superior, Barcaul prezinta o asimetrie, avand afluenti indeosebi pe
partea stanga de pe culmea nordica a Plopisului si piemontul sau teritoriul
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
72
Republicii Ungare. In apropiere de granita primeste si apele Ierului. Barcaul isi

are obarsia in platoul calcaros de varsta triasica, de sub Ponor (977 m) din
apropierea satului Tusa, din care colecteaza apele unor izvoare carstice cu debite
nesemnificative pentru B.H. Barcau.
Afluentii din sectorul superior si din depresiunea Nusfalau se insira pe
partea stanga a raului. Ei nu au dimensiuni mari, in schimb pantele lor
longitudinale sunt accentuate. Dintre cei mai importanti amintim: Toplita, Valea
Mare, Iaz, Drighiu, Groapa si Valea Cerasei. In aval de defileul de la Marca
primeste pe Borumlaca, Saldabagiu, apoi cel mai mare afluent al sau Bistra de
sub varful Varatecului, Almasului, Valea Viteilor, Faneata Mare. In amonte de
granita, in Barcau se mai varsa paraul de campie Comolciu transformat in canal
de drenaj.
Afluentii de pe partea dreapta pe sectorul piemontan interior, desi sunt
mult mai mici, merita sa-i amintim: Ipul, Curatura, Dijirul, Inot, care se varsa in
Barcau la Marghita, Egherul, Fancica, Sannicolau si Canalul de desecare Vaida
– Rosiori, cu functie de desecare in sectorul inferior de Campie. Conform
pantelor generale, Barcaul ca un curs subsecvent impins si de aluviunile depuse
de afluentii lui din stanga s-a deplasat treptat spre dreapta spre nord, formand
Depresiunea erozionala de la Nusfalau.Ultimul afluent din dreapta, Ierul,
dreneaza depresiunea cu acelasi nume din directia Careiului spre sud – est. Ierul
are bazinul hidrografic relativ mare. Afluentii principali sunt : Chechetul,
Santaul, Zimoiasul, Ratul.
Crisul Repede dreneaza versantii nordici ai masivelor Gilau Vladeasa si
Padurea Craiului. Izvoraste de la altitudinea de 710 m, in apropiere de localitatea
Izvorul Crisului, dintr-o zona deluroasa de pe marginea nordica a Depresiunii
Huedinului. Dupa primirea Calatei si Secuieului, primii sai afluenti, debitul
Crisului Repede creste mult, mai ales spre sectorul defileului eruptiv de la
Poieni, unde si pantele raului cresc de la 0,6 pana la 0,7 %. In Depresiunea
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
73
Ciucea-Negreni, raul are caracter montan accentuat, dimensiunea bolovanilor

transportabili ating 30 – 40 cm. In aceasta depresiune primeste afluentul cel mai
important,. Acesta isi culege apele de pe versantul vestic al Vladesei in
conditiile unei umiditati deosebit de bogate (800 – 1200 l/m2).
Crisul Repede paraseste Depresiunea Ciucea – Negreni la Bucea, unde
raul patrunde in defileul format intre masivul Plopisului pe dreapta si Culmea
Scomset – Dealul Mare din stanga.
Imediat in aval de defileul format intre masivul Plopisului si Culmea
Scomset – Dealul Mare, Crisul Repede primeste cel de-al doilea afluent
important Iadul, cu o lungime de 46 km. In Depresiunea Bratca, Crisul Repede
primeste de pe partea stanga pe Bratcuta (L = 14 km), Valea Misirului si Valea
Izbandisului.
In aval de Suncuius, Crisul Repede patrunde in defileul carstic de la Vad,
unde in valea raului apar o serie de izvoare carstice, iar in Pestera Vadului se
iveste un adevarat parau care formeaza cascada de la Vadu Crisului. In aval de
Defileul Vadu Crisului, din albia Crisului Repede se desprinde spre stanga o
derivatie de 9 km, care deserveste hidrocentrala de la Astileu. Fostul parau al
Astileului a fost transformat in canal de fuga al Hidrocentralei. In acest canal
patrund si apele Pesterii “Igrita”, aflat in vestul comunei Astileu. In aval de
Vadu Crisului, raul primeste pe cel mai mare afluent al sau de dreapta, Borodul
(17 km).
Intre Alesd si Oradea primeste o serie de afluenti mai mici, cum sunt :
Gropanda, Nedesul, Tasadul, iar in aval de Oradea la Santandrei, raul Peta. Intre
anii 1896 – 1904 a fost construit Canalul Colector, lung de 61 km, cu directia
Nord – Sud, care face legatura intre Crisul Repede si Crisul Negru. El aduna
apele dinspre dealurile piemontane ce invadau Campia, avand o capacitate de
transport de cca. 6 m3/s in apropierea prizei de la Tarian, aceasta marindu-se
pana la 60 m3/s la varsarea Colectorului in Crisul Negru la Mocear.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
74
Crisul Negru se formeaza in Muntii Apuseni la confluenta a doua brate:

Crisul Poienii si Crisul Baitei in dreptul localitatii Stei. Raul are o lungime de
144 km pe teritoriul Romaniei, strabate depresiunea Beius, Dealurile de Vest,
Campia de Vest, curgand prin localitatile Nucet, Stei, Beius varsandu-se in
Ungaria in Crisul Alb dupa care in Tisa. Pe o portiune de 5,3 km raul marcheaza
frontiera romano-ungara.
Crisul Negru are suprafata bazinului colector de 4237 km², panta medie
de 8 ‰, iar coeficientul de sinuozitate de 1,50. Crisul Negru are 16 afluenti de
dreapta si tot 16 de stanga, dintre cei mai insemnati fiind: Crisul Baita, Crisul
Pietros, Nimaiesti, Valea Rosia, Holod, Valea Noua - afluenti de dreapta, si
respectiv afluentii de stanga - Cristior, Briheni, Tarcaita, Finis, Ratasel, Beliu,
Teuz.
Crisul Negru mai primeste apele unor canale, cum sunt: Canalul Colector,
Canalul Copoia de la Zerind, canalul de derivatie Cermei-Taut, care colecteaza
la poalele dealurilor o seama de paraie din sistemul Teuzului pentru a evita
inundatiile din aval. Din stanga se varsa in Crisul Negru cel mai mare afluent al
sau, Teuzul (87 km).
Unul din afluentii Crisului Negru este paraul Crisul Baita a carui vale
traverseaza localitatea Nucet, fiind in situata in partea de Nord-Vest a
perimetrului obiectivului.
Crisul Alb izvoraste de pe versantul Vestic al Muntilor Bihorului de la
altitudinea de 900 m de sub varful Cartezul (1184 m). In cursul superior, prin
malurile lui are un profil longitudinal neechilibrat cu pante medii in jur de 0,9 –
2,5%. Primul afluent mai de seama, V. Satului este colectat de Crisul Alb, avand
o lungime de 18 km. Restul afluentilor de stanga primiti dinspre Muntii
Metaliferi si Zarandului sunt: Bucuresci, Luncoi, Chisindia, cel mai mare afluent
din stanga este Cigherul (56 km). Majoritatea apelor colectate de Crisul Alb
sosesc din partea dreapta. Pe langa cateva paraie cu debite mici: Artan, Brad,
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
75
sunt si rauri mai importante: Ribita, Baldovinul, Halmagiul, Sebis, etc. Crisul
Alb este indiguit in sectorul de campie, iar la Buteni s-a construit la stanga
Canalul Morilor, cu o lungime de 83,5 km. Canalul Morilor isi descarca apele in
Canalul Ciohos si se reintoarce astfel in Crisul Alb in amonte cu granita Ungara.
Canalul Matca face legatura intre Mures si Crisul Alb. Captarea apei se face din
raul Mures prin priza de apa de la Paulis.
Scurgerea. Din cercetarile efectuate s-a constatat ca cea mai mare
scurgere medie multianuala specifica se intilneste in zona montana a judetului,
mai ales in bazinul Crisului Negru, unde poate atinge 30—35 l/s/km2. Acest fapt
se datoreaza precipitatiilor bogate care cad in bazinele colectoare (1 400 mm
media anuala), pantelor accentuate de scurgere si substratului petrografic
impermeabil, in buna parte. Cea mai redusa scurgere se intilneste in zona joasa a
Campiei Tisei (3 l/s/km2), unde precipitatiile sunt putine, in jur de 600 mm
media anuala, pantele de scurgere foarte putin accentuate, iar substratul
petrografic permeabil.
Scurgerea de aluviuni. Procesele de denudatie din bazinele hidrografice,
precum si actiunea de eroziune a raurilor in cadrul albiilor determina formarea
unei scurgeri solide de-a lungul arterelor fluviatile. Ea se poate manifesta prin
aluviuni in suspensie si aluviuni tirite pe fund. In apele ce strabat judetul au fost
cercetate numai aluviunile in suspensie.
Scurgerea medie multianuala specifica de aluviuni in suspensie, din
cercetarile efectuate s-a ajuns la concluzia ca ea este sub 0,50 t/ha/an, in
regiunile de campie, intre 0,50 si 1,00 t/ha/an in regiunile de dealuri si muntii
josi, pentru a scade din nou in cele mai inalte regiuni ale Muntilor Bihorului sub
0,50 t/ha/an. Valoarea mai ridicata a scurgerii din zona de dealuri poate fi
explicata prin prezenta.
Chimismul apei. Caracteristicile chimice ale apelor din judetul Bihor sunt
determinate de factorii naturali (alcatuirea geochimica a terenurilor, regimul de
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
76
scurgere etc.) si de activitatea social-economica desfasurata in bazinele

hidrografice, in raport cu resursele solului si subsolului (agricultura, industrie,
urbanism). Drept urmare, apele din judet apartin clasei apelor bicarbonate
calcice, cu continut scazut de cloruri si sulfati. Apele au saturatia in oxigen
cuprinsa intre 85 si 99%, mineralizare mica (reziduu fix 40—260 mg/l), materii
in suspensie putine si pH intre 6,4 si 7,5.
Regimul termic al apei raurilor depinde, in cea mai mare masura, de
temperatura aerului. Drept urmare, variatia temperaturii apei, atit in timpul unei
zile, cit si in timpul anului, este asemanatoare cu cea a temperaturii aerului. In
ceea ce priveste temperatura medie multianuala, s-a constatat ca ea are valori din
ce in ce mai ridicate cu cit altitudinea reliefului scade. Astfel, intalnim o, zona
cu valoarea medie multianuala mai mica de 8°C, care cuprinde cursurile
superioare ale raurilor ce strabat zona cea mai inalta a judetului, o zona cu valori
cuprinse intre 8 si 10°C, care caracterizeaza raurile situate in regiunile de
dealuri, o zona cu valoarea multianuala mai mare de 10°C, care cuprinde
sectoarele inferioare ale raurilor situate in Cimpia Tisei.
Regimul fenomenelor de inghet. Aparitia si disparitia fenomenelor de
inghet este dictata de tipul maselor de aer care se instaleaza deasupra teritoriului.
Astfel, daca la sfarsitul toamnei parvin mase de aer de origine arctica, aparitia
fenomenelor de inghet poate avea loc in prima decada a lunii noiembrie, in zona
muntoasa a, bazinului, si in a doua sau a treia decada a lunii noiembrie, in zona
de dealuri si campie. In conditiile actiunii maselor de aer de origine atlantica,
mai calde si umede, aparitia fenomenelor de inghet este intirziata sau acestea pot
sa nici nu apara.
Racirea continua a temperaturii aerului determina formarea podurilor de
gheata, fie prin unirea ghetii la mal, fie prin unirea sloiurilor de gheata, care
cresc in dimensiune. Cele mai tarzii disparitii ale fenomenelor de inghet au loc
in prima decada a lunii martie, pentru regiunile de dealuri si campie, si in decada
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
77
a doua sau a treia a aceleasi luni, pentru raurile situate in regiunea montana a
judetului.
Ape de suprafata - Lacurile

Lacurile sunt cantonate in zona de campie si munte a judetului. Din punct
de vedere genetic ele sunt naturale si artificiale. In trecut, lacurile naturale erau
cu mult mai numeroase. Lucrarile de drenare, care au fost efectuate pentru
scoaterea zonelor joase de sub excesul de umiditate, au dus la disparitia unui
insemnat numar de lacuri si la zvintarea cuvetelor lacustre. Dintre ele, au mai
ramas pina in zilele noastre doar citeva mai insemnate, cum ar fi Lacul Serpilor
si Lacul cu Stuf din vecinatatea Salontei.
Lacul Serpilor are o suprafata de peste 10 ha si o adancime maxima de
aproximativ 3 m. Eegimul apei este instabil, deoarece in verile secetoase apele
se retrag, mentinindu-se doar in citeva ochiuri, unde adancimea lacului este
maxima. Lacul cu Stuf are o suprafata aproximativa de 12 ha si adancimea
maxima in jur de 3 m.
Mult mai importante, insa, sunt lacurile artificiale. Dintre lacurile
antropice se remarca: cele de baraj (Lacul Lesu, de pe valea Iadei, cel mai
insemnat) si helesteele din zona de campie. Cele mai mari helestee sunt cele
amenajate in scop piscicol: Cefa (598 ha), Tamasda (200 ha), Homorog (95 ha),
Inand (30 ha). Astfel, in vecinatatea localitatii Cefa s-a amenajat un complex
lacustru piscicol, format din 14 helesteie si doua bazine de iernat, care ocupa o
suprafata de 670 ha (fig. 12). Lacurile sunt alimentate din cursuri de apa si
prezinta oscilatii mari de niveluri, de la an la an, o data cu umplerea lor
primavara, cind cuprind volumul maxim de apa, si toamna, cind volumul este
zero, datorita evacuarii apei din helesteie. Alimentarea cu apa a helesteielor se
face din Crisul Repede, prin intermediul Canalului Colector, si din Crisul Negru,
prin Canalul Culiser.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
78
In cadrul campiei inalte mai poate fi semnalat lacul Sauaieu, amplasat in

spatele unui baraj pe Valea Nesecata. Suprafata totala a lacului este de 43 ha si
este utilizat pentru scopuri economice locale. Datorita interesului stiintific
determinat de prezenta in lac a unei faune si flore de apa calda (Melanopsis
parreyssi, Nymphea lotus var. termalis), trebuie amintit lacul Peta din
vecinatatea Oradiei (fig. 13). In faza actuala, apele lacului, care ocupa o
suprafata de 4 188,4 m2, sunt mentinute datorita unor stavilare ridicate pe cursul
riului Petea. Adancimea medie a lacului este de 0,40 m, iar cea maxima 4,5 m.
Datorita unei surse termale ascendente, temperatura apei variaza intre 26 si
30°C.
Tot datorita interesului stiintific mai poate fi amintit si Taul Mare din
Masivul Biharea, ale carui ape s-au adunat intr-o excavatie nivala.
Atat in perimetrul analizat cat si in vecinatatea acestuia nu sunt prezente
lacuri.
Apele subterane
Apele subterane de pe teritoriul judetului prezinta o mare varietate, in
functie de conditiile litologice, structurale, climatice, precum si de
particularitatile drenarii si dinamicii lor. In acest sens, pot fi deosebite ape cu
caracter freatic fara presiune hidrostatica, situate in apropierea suprafetei
terestre, intr-o zona activa din punct de vedere al bilantului hidrologic, si ape de
adancime, care apar in orizonturile acvifere cu presiune hidrostatica, din care
motiv apa are in foraje un caracter ascensional sau in unele cazuri chiar artezian.
Apele suprafreatice sunt raspandite pe intreaga suprafata a teritoriului,
fiind legate de prezenta paturii de sol sau depozitelor deluviale in care se
acumuleaza.
Apele freatice propriu-zise au un regim ce depind in mare masura de
conditiile climatice, iar zona de alimentare coincide cu aria lor de raspandire.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
79
Apele de adancime sunt situate in orizonturi acvifere cu presiune

hidrostatica, ceea ce conditioneaza caracterul lor ascensional sau uneori artezian
(in foraje). In general, au o mineralizare redusa, ceea ce creeaza posibilitatea
utilizarii in alimentarea cu apa potabila a unor localitati (de ex. Salonta, Diosig,
Beius etc). Un caz particular il reprezinta apele legate de sistemele de falii ce
afecteaza subasmentul din vestul Muntilor Apuseni. In acest caz, la suprafata
ajung ape intens mineralizate, cum este cazul celor carbogazoase de la Tinca sau
sunt ape termale (Oradea, Baile Felix-1 Mai, Rabagani).
Identificarea si delimitarea corpurilor de apa subterana s-a realizat pe baza
urmatoarelor criterii: geologic, hidrodinamic si starea corpului de apa
(calitativa si cantitativa).
Delimitarea corpurilor de ape subterane s-a facut numai pentru zonele in
care exista acvifere semnificative ca importanta pentru alimentari cu apa si
anume debite exploatabile mai mari de 10 m3/zi. In restul arealului, chiar daca
exista conditii locale de acumulare a apelor in subteran, acestea nu se constituie
in corpuri de apa, conform prevederilor Directivei Cadru 2000/60/EC.
Criteriul geologic, intervine nu numai prin varsta depozitelor purtatoare
de apa, ci si prin caracteristicile petrografice, structurale, sau capacitatea si
proprietatile lor de a inmagazina apa. Astfel, au fost delimitate si caracterizate
corpuri de apa de tip poros si de tip carstic-fisural.
Criteriul hidrodinamic actioneaza in special in legatura cu extinderea
corpurilor de apa. Astfel, corpurile de ape freatice au extindere numai pana la
limita bazinului hidrografic, care corespunde liniei de cumpana a acestora, in
timp ce corpurile de adancime se pot extinde si in afara bazinului.
Starea corpului de apa, atat cea cantitativa cat si cea calitativa, a
constituit
obiectivul central in procesul de delimitare, evaluare si caracterizare a unui corp
de apa subterana.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
80
Corpurile de ape subterane care se dezvolta in zona de granita si se

continua pe teritoriul unor tari vecine sunt definite ca transfrontaliere.
In spatiul hidrografic Crisuri au fost identificate, delimitate si descrise un
numar de 9 corpuri de ape subterane.
Din corpurile de ape subterane identificate, 5 apartin tipului poros, fiind
acumulate in depozite de varsta cuaternara si panoniana, iar patru corpuri apartin
tipului carstic-fisural, dezvoltate in depozite de varsta triasica si triasic-cretacica.
Corpurile de apa subterana din judetul Bihor :

ROCR01 Oradea
ROCR02 Zece Hotare, Muntii Padurea Craiului
ROCR03 Dumbravita de Codru – Moneasa, Muntii Codru - Moma
ROCR04 Claptescu, Muntii Codru – Moma
ROCR05 Vascau, Muntii Codru-Moma
ROCR06 Valea lui Mihai
ROCR07 Crisuri
ROCR08 Arad-Oradea-Satu Mare
ROCR09 Depresiunea Beius
ROSO04 Muntii Bihor-Vladeasa
Este de subliniat faptul ca ROSO04 (Muntii Bihor – Vladeasa), dezvoltat
atat in bazinul hidrografic al raului Somes cat si in cele ale Crisurilor si
Muresului, a fost atribuit pentru administrare DA Somes – Tisa, datorita
dezvoltarii sale predominante in spatiul hidrografic Somes –Tisa.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
81
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
82
Harta cu delimitarea corpurilor de apa subterana atribuite Directiei Apelor Somes-Tisa
5.1.1. Consideratii hidrogeologice ale amplasamentului

Reteaua hidrografica a regiunii in care este amplasat perimetrul este
reprezentata, in principal, de raul Crisul Baita, care flancheaza limita nord
vestica a perimetrului. In cadrul perimetrului de explorare, reteaua hidrografica
este reprezentata de afluentii de stanga ai acestui rau, dintre care cei mai
importanti sunt: Valea Fantanele, Valea Plaiului, Valea Tiganului, Valea Teiului
si Valea Sopoteasa.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
83
Reteaua hidrografica a zonei studiate
Ape subterane
Pe amplasamentul studiat, nu exista o panza freatica propriu-zisa. Acest
lucru se datoreaza structurii calcaroase a rocii, care cauzeaza un relief
endocarstic si coborarea apei de infiltratie pana la adancimi foarte mari,
adancimi la care se realizeaza echilibrul hidrostatic. Aceaste adancimi nu se
cunosc cu precizie, insa se estimeaza ca ele depasesc 1000 de metri.
In nordul amplasamentului se afla corpul de apa subterana ROSO04
Muntii Bihor-Vladeasa, atribuit pentru administrare DA Somes – Tisa.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
84
Corpul de apa subterana ROSO04 Muntii Bihor-Vladeasa

In spatiul hidrografic Somes - Tisa au fost identificate, delimitate si
descrise un numar de 15 corpuri de ape subterane, dintre care 3 corpuri sunt
transfrontaliere.
Din cele 15 corpuri de ape subterane identificate, 12 apartin tipului poros,
acumulate in depozite de varsta cuaternara si pannoniana, iar trei corpuri apartin
tipului fisural sau mixt, carstic-fisural sau fisural – poros, dezvoltate in depozite
de varsta triasic – cretacica, paleogen-miocen medie si paleogen – cuaternara.
Doua corpuri de apa subterana si anume ROSO04 (Muntii Bihor –
Vladeasa) si ROSO15(Muntii Rodnei) se dezvolta in zone montane si sunt de
tipul fisural - carstic, fiind dezvoltate in roci dure, calcaroase sau metamorfice.
Caracterizarea geologica/ Stare
Grad de
Hidrogeologica Utilizarea Transfron-
Suprafata Poluatori protectie Calita- Cantita-
Sub Strate apei talier / Tara
Tip globala tiva tiva
presiune acoperitoare
PU,
469 K+F Nu variabila PO, P *** NU NU
PVU
Caracteristica corpului de apa subterana ROSO04 Muntii Bihor-Vladeasa

_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
85
Legenda:
Suprafata : are la numarator suprafata (Kmp) din Romania; pentru corpurile
transfrontaliere la numitor este suprafata totala a corpului.
Tip predominant: P - poros; K - karstic; F - fisural.
Sub presiune: Da/Nu/Mixt.
Strate acoperitoare: grosimea in metri a pachetului acoperitor.
Utilizarea apei: PO - alimentari cu apa populatie; IR - irigatii; I - indrustrie; P -
piscicultura; Z - zootehnie.
Poluatori: I - industriali; A - agricoli; M - menajeri; Z - zootehnici
Gradul de protectie globala: PVG - foarte buna; PG - buna; PM - medie; PU -
nesatisfacatoare; PVU - puternic nesatisfacatoare
Risc calitativ si cantitativ: Da/Nu.
Transfrontalier: Da/Nu.
Acest corp de apa subterana, de tip carstic-fisural, este situat in Muntii

Bihor-Vladeasa. Fragmentarea intensa a depozitelor carbonatice triasic-
cretacice (calcare si dolomite) a condus, din punct de vedere hidrogeologic, la
crearea unui numar mare de sisteme carstice majore, avand resurse importante
de ape subterane, care inglobeaza in constitutia lor sisteme carstice de
dimensiuni mai mici. Local, depozitele carbonatice triasic-cretacice sunt
acoperite de depozite permina-mezozoice (gresii si conglomerate cu intercalatii
de sisturi argiloase) cu permeabilitati diferite.
Infiltratia eficace a depozitelor carbonatice este cuprinsa intre 220.5-315
mm/an. Gradul de protectie este nesatisfactor sau puternic nesatisfacator.
Izvoarele carstice au debite cu valori cuprinse intee 0.04 si 550 l/s.
Apele sistemelor carstice au pH-ul usor bazic (7.15-7.86) si mineralizatia totala
osciland intre 125 si 529.7 mg/l. Din punct de vedere hidrochimic, aceste ape
sunt de tip bicarbonatate calcice si/sau magneziene.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
86
5.1.2. Alimentarea cu apa

In procesul de pregatire a lucrarilor este necesara apa pentru consumul
personalului angrenat in lucrari.
Nu este necesara apa in procesul de relizare a lucrarilor pregatitoare, decat
pentru stropirea frontului de lucru in vederea reducerii prafului.
Apa potabila si menajera ce va fi folosita pentru personal va fi apa
imbuteliata adusa cu mijloace proprii .
In perioada de realizare a explorarii se utilizeaza fluid de foraj,
reprezentat de apa. In apropierea platformei instalatiei de foraj vor fi amplasate
doua rezervoare/tancuri pentru circulatia si stocarea fluidul de foraj. Apa va fi
adusa cu cisterna, iar la finalizarea forajelor, va fi preluata si transportata in
afara perimetrului de explorare.
Apa imbuteliata va fi asigurata din comert, iar cea tehnologica din surse
autorizate.
Se vor asigura, de asemenea, rezervoare cu apa destinata rezervei
intangibile pentru stingerea incendiilor.
5.1.2.2. Caracteristici ale sursei de apa

Apa utilizata provine din surse autorizate care indeplinesc cerintele de
calitate.
Apa potabila va indeplini conditiile de calitate pentru apa potabila cerute
de STAS 1342-91.
5.1.2.3. Motivarea metodei propuse de alimentare cu apa

S-a ales aceasta solutie de alimentare cu apa a obiectivului fiind singura
solutie posibila in zona.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
87
5.1.2.4. Masuri de imbunatatire a alimentarii cu apa

Nu este cazul.
5.1.2.5. Motivarea folosirii apei potabile subterane in scopuri de

productie, daca este cazul
Nu este cazul.
5.1.2.6. Alti utilizatori de apa curenti sau prognozati in zona de

impact a activitatii propuse
Pe amplasamentul studiat nu se preconizeaza aparitia unor noi utilizatori
de apa in perioadele de timp viitoare.
5.1.3.Managementul apelor uzate

5.1.3.1.Descrierea surselor de generare a apelor uzate
Principalele posibile surse de ape uzate generate in perioada de
constructie sunt :
- scurgeri accidentale de produse petroliere de la vehiculele care transporta
materiale;
- depozitari necontrolate ale deseurilor ;
- deseuri menajere si ape uzate provenite de la personal;
Principalele surse de ape uzate generate in perioada de explorare sunt :
- apele uzate rezultate de la grupurile sanitare si igenizari ;
- depozitare necontrolata deseuri;
- apele uzate meteorice colectate de pe platformele de foraj;
- apele uzate tehnologic – lichidul de foraj scurs si posibil contaminat cu
substante poluatoare;
- apele uzate menajere, rezultate de la grupurile sanitare si din igienizari-
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
88
WC-urile ecologice (Personalul va dispune de toalete ecologice care vor fi

periodic evacuate de firme specializate).
5.1.3.2. Cantitati si caracteristici fizico – chimice ale apelor uzate

evacuate (menajere, industriale, pluviale, etc.)
Calculul cantitatii maxime de ape pluviale care cade se calculeaza
conform STAS 1846-2/2007- Determinarea debitelor de apa meteorice si
anume:
Q max pl = m x S x ф x i (l/s)
unde:
m = coeficient adimensional de reducere a debitului de calcul, care tine
seama de capacitatea de inmagazinare, in timp, a canalelor si de durata ploii
de calcul ;
ф = coeficient de scurgere aferent ariei S;
S = aria bazinului de canalizare aferent sectiunii de calcul, in hectare;
i = 130 -- > intensitatea ploii de calcul, in functie de frecventa 1/1, si de
durata ploii de calcul, t, conform STAS 9470-73, in litri pe secunda - hectar.
S = 100 mp = 0,010 ha
Calculul debitelor pluviale:
Q max pl = m x S x ф x i =0,8x0,01x0,95x130=0,988 l/s
Daca se tine cont de intensitatea maxima constanta pentru ploaie pentru un
interval de timp de o ora, rezulta un debit maxim de 3,557mc/h; rezulta ca
este necesara asigurarea preluarii eventualelor ape pluviale contaminate
pentru aceasta valoare care asigura preluarea apei in conditii de ploaie de
intensitate maxima calculata.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
89
5.1.3.3. Alte masuri pentru micsorarea cantitatii de ape uzate si de

poluanti, etc.
Nu exista masuri suplimentare de micsorare a cantitatii de ape uzate.
5.1.3.4. Sistemul de colectare a apelor uzate

Apa de foraj va fi stocata in doua rezervoare amplasate in apropierea
platformei instalatiei de foraj , fiind recirculata .
Cantitatea de lichid de forare posibil a fi contaminat in mod normal este
redusa.
Apa pluviala de pe platforma de foraj poate fi contaminata cu produse
petroliere; este necesara amenajarea unui sistem de preluare a sa (membrana
impermeabila).
Apa uzata menajera provenita din activitatea personalului, apa de foraj
care nu poate fi reutilizata si apele pluvuiale contaminate vor fi preluate de firme
spacializate si predate unor statii de epurare.
5.1.3.5. Locul de descarcare a apelor neepurate/epurate: in

canalizarea oraseneasca, in statia de epurare sau direct in receptori
naturali
Nu este cazul
5.1.3.6. Conditii tehnice pentru evacuarea apelor uzate in reteaua de

canalizare a altor obiective economice
Nu este cazul.
5.1.3.7. Indicatori ai apelor uzate, concentratii de poluanti

Nu este cazul.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
90
5.1.4. Prognozarea impactului

In conformitate cu datele obtinute in zona, nu exista panza freatica
propriu-zisa in zona. Acest lucru se datoreaza structurii calcaroase a rocii,
care cauzeaza un relief endocarstic si coborarea apei de infiltratie pana la
adancimi foarte mari, adancimi la care se realizeaza echilibrul hidrostatic.
Aceaste adancimi nu se cunosc cu precizie, insa se estimeaza ca ele depasesc
1000 de metri.
Exista o captare de apa din puturi subterane si o captare de suprafata,
din emisar;de aici, pleaca conducte care alimenteaza cu apa potabila
localitatile Nucet si Baita.
Tot ce inseamna apa in zona este preluata din captarea amintita mai
sus sau direct din emisar.
Singura zona care prezinta gresii de alteratie (si nu calcare dolomitice)
este cea a zacamantului de uraniu, zacamant care a avut parte de un alt tip de
geneza (zacamantul numit Panza Arieseni). De aceea se va trata numai
impactul asupra apelor de suprafata.
In timpul perioadei de constructie

Este necesar sa luam in calcul sursele potentiale de poluare din perioada
de constructie, care pot fi clasificate in surse punctiforme si difuze.
In prima categorie se pot include evacuarile de ape uzate menajere
provenite de la personalul angajat. .
Sursele difuze de poluare pot fi considerate depozitele intermediare de
materiale in vrac, care pot fi spalate de apele pluviale, ducand la o posibila
poluare a solulului, subsolulului si apelor subterane. De aceea ele trebuiesc
depozitate in spatii inchise sau acoperite.
Considerand sursele de poluare prezentate anterior s-a procedat la o
analiza a impactului asupra factorului de mediu apa.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
91
Impactul se poate manifesta ca urmare a posibilelor scurgeri accidentale

de lubrefianti sau carburanti care ar putea rezulta din functionarea utilajelor de
constructie si a celorlalte mijloace de transport folosite pe santierul de lucru.
Eventualele poluari pot fi favorizate de actiunea fenomenelor
meteorologice. Ca urmare a actiunii fenomenelor meteorologice sezoniere (ploi,
vanturi puternice), materialele rezultate in urma lucrarilor de constructii
(sapaturi, nivelari, umpluturi etc.) pot influenta calitatea apelor de suprafata, prin
materiile in suspensie ce sunt dislocate si transportate catre acestea.
Se apreciaza ca emisiile de substante poluante (provenite de la traficul
rutier specific santierului, de la manipularea si punerea in opera a materialelor)
care ajung direct sau indirect in apele de suprafata nu sunt in cantitati importante
si nu modifica incadrarea in categorii de calitate a apei.
Un management corespunzator a organizarii lucrarilor de amenajare in
sine va anula orice posibilitate de generare a unor efecte negative asupra calitatii
apelor de suprafata din vecinatatea amplasamentului.
In timpul lucrarilor de explorare

Impactul asupra resurselor de apelor de suprafata se poate manifesta
datorita unor posibile poluari accidentale, asociate urmatoarelor aspecte:
- posibilitatea deversarii accidentale de produse petroliere provenite ca
urmare a producerii unor defectiuni la utilajele care vor stationa in zona
analizata;
- disfunctionalitati ale rezervoarelor de lichid de foraj care ar duce la
scurgerea lichidului de foraj pe amplasament si antrenarea de substante
poluante;
- apele pluviale de pe platformele de foraj pot fi contaminate cu deseuri
menajere sau produse petroliere in conditiile in care nu se respecta
managementul deseurilor sau apar defectiuni ale instalatiilor si utilajelor
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
92
utilizate;
- scurgeri sau deversari accidentale/intentionate ale apei menajere
uzate rezultate in timpul desfasurarii activitatii;
In conditiile respectarii datelor de proiect nu vor fi decat poluari
accidentale ale apelor de suprafata, iar poluarile accidentale vor fi neutralizate
prin luarea unor masuri locale de inlaturare a lor: material absorbant care va fi
utilizat in cazul deversarilor accidentale.
Avand in vedere precizarile facute anterior, se considera ca impactul
activitatii obiectivului asupra factorului de mediu apa, se va situa in limite
normale.
5.1.4.1. Impactul produs de prelevarea apei asupra conditiilor

hidrologice si hidrogeologice ale amplasamentului proiectului
Nu este cazul.
5.1.4.2. Impactul secundar asupra componentelor de mediu, cauzat

de schimbari previzibile ale conditiilor hidrologice si hidrogeologice ale
amplasamentului
Prin lucrarile ce se executa, nu sunt afectate conditiile hidrologice si
hidrogeologice ale amplasamentului.
5.1.4.3. Calitatea apei receptorului dupa descarcarea apelor

uzate, comparativ cu conditiile prevazute de legislatia de mediu in vigoare
Nu este cazul.
5.1.4.4. Impactul previzibil asupra ecosistemelor corpurilor de apa si

asupra zonelor de coasta, provocat de apele uzate generate si evacuate
Nu este cazul.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
93
5.1.4.5. Folosinte de ape (zone de recreere, prize de apa, zone

protejate, alti utilizatori) in zona de impact potential provocat de evacuarea
apelor uzate
Nu este cazul.
5.1.4.6. Posibile descarcari accidentale de substante poluante in

corpurile de apa (descrierea pagubelor potentiale)

O posibila sursa de poluare care poate afecta factorul de mediu apa pot fi
considerate depozitele intermediare de materiale rezultate in timpul amenajarii
amplasamentului de forare, care pot fi spalate de apele pluviale, existand
posibilitatea de afectarea a apelor de suprafata din apropiere.
De asemenea pot surveni scurgeri accidentale de lubrefianti sau carburanti
datorita functionarii defectuase a utilajelor si mijloacelor de transport folosite pe
santierul de lucru.

Exista posibilitatea deversarii accidentale de produse petroliere provenite
ca urmare a producerii unor defectiuni la utilajele care vor stationa/lucra in zona
obiectivului, deversarea de lichid de foraj posibil a fi contaminat.
5.1.4.7.Impactul transfrontier
Nu este cazul.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
94
5.1.5.Masuri de diminuare a impactului

Este interzisa deversarea apelor uzate rezultate pe perioada pregatirii
lucrarilor in spatiile naturale existente in zona.
Se vor folosi WC-uri ecologice pe perioada pregatirii lucrarilor .
Deseurile generate vor fi colectate selectiv in containere speciale si
preluate de serviciile specializate in vederea eliminarii sau valorificarii, evitand
astfel depozitarea necontrolata si migrarea poluantilor sub actiunea apelor
pluviale.
Pentru a evita posibilele scurgeri accidentale de lubrefianti sau carburanti
datorita functionarii utilajelor de constructie si celorlalte mijloace de transport
folosite pe santierul de lucru se recomanda utilizarea unui pat de nisip, dispus in
zonele cele mai vulnerabile, care ulterior va fi colectat intr-un recipient metalic
acoperit si transportat la depozite specializate, astfel incat sa nu se polueze nici
solul si nici eventual apele.
Operatiile de schimbare a uleiului pentru mijloacele de transport si utilaje
se vor executa doar in locuri special amenajate, de catre personal calificat, prin
recuperarea integrala a uleiului uzat, care va fi predat operatorilor economici
autorizati sa desfasoare activitati de colectare, valorificare si/sau de eliminare a
uleiurilor uzate, in conformitate cu Directiva 75/439/CEE privind eliminarea
uleiurilor reziduale, modificata si completata prin Directiva 87/101/CEE, care a
fost transpusa in legislatia nationala prin H.G. 235/2007 (privind gestionarea
uleiurilor uzate).
Spalarea utilajelor si a mijloacelor de transport ale santierului trebuie
facuta in cadrul unor statii special amenajate pentru astfel de operatiuni si nu in
cadrul organizarii de santier.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
95
Alimentarea cu carburanti, repararea si intretinerea mijloacelor de

transport si a utilajelor folosite pe santier se vor face numai la societati
specializate si autorizate.
Se vor evita pierderile de carburanti sau lubrifianti la stationarea utilajelor,
astfel, toate utilajele folosite vor fi atent verificate.
Constructorul va trebui sa respecte conditiile de mediu si de executie a
lucrarilor impuse in caietul de sarcini pentru realizarea lucrarilor;
- depozitarea materialelor trebuie sa asigure securitatea depozitelor,
manipularea adecvata si eficienta, toate acestea in scopul de a evita pierderile si
poluarea accidentala.
Suplimentar:
- programul de lucru trebuie sa preintampine supraincarcarea
santierului cu materiale, precum si depozitarea prea indelungata a
stocurilor de materiale pe santier;
- pentru a evita orice inconvenient, activitatile care produc mult praf
vor fi reduse in perioadele cu vant puternic;
- constructorul va mentine caile de acces libere, curate si care sa
impiedice producerea unor accidente.
- constructorul va respecta pe durata executiei lucrarii legislatia
privind protectia mediului si va asigura evacuarea deseurilor, pe baza
unui contract cu o firma autorizata.

Masurile propuse pentru protectia factorului de mediu apa, se refera in
primul rand la recomandarile facute privitor la evacuarea apelor uzate rezultate
in timpul lucrarilor de explorare. Astfel:
- se va asigura integritatea utilajelor folosite, a rezervoarelor de stocare ale
fluidului de foraj ;
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
96
- beneficiarul va fi obligat sa asigure colectarea si descarcarea

controlata a apelor de precipitatii de pe platformele din incinta, astfel incat apele
incarcate cu compusi solizi, lichizi sau substantele dizolvate contaminante sa fie
descarcate in afara zonei, in locuri special amenajate, statii de epurare;
- sa asigure wc-uri ecologice;
- sa asigure colectarea apelor uzate menajere rezultate din activitatea
personalului;
- colectarea selectiva a deseurilor si eliminarea lor de pe amplasament in
unitati specializate in eliminarea lor;
- se vor evita pierderile de carburanti sau lubrifianti la stationarea utilajelor,
5.1.5.1.Masuri pentru reducerea impactului asupra caracteristicilor

cantitative ale corpurilor de apa
Nu vor avea modificari cantitative ale corpului de apa.
5.1.5.2. Alte masuri de diminuare a impactului asupra corpurilor de

apa si a zonelor de mal ale acestora
Nu se impun masuri suplimentare de diminuarea a impactului in afara
celor descrise anterior.
5.1.5.3. Masuri de prevenire a poluarilor accidentale

Spalarea utilajelor si a mijloacelor de transport ale santierului va fi
efectuata in cadrul unor statii special amenajate pentru astfel de operatiuni si nu
in cadrul organizarii de santier.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
97

acoperit si valorificat la statia de obtinere a mixturilor astfaltice, astfel incat sa
nu se polueze nici solul si eventual nici apele.

Evitarea poluarilor accidentale cu hidrocarburi, deseuri prin asigurarea
bunei functionari a utilajelor, mijloacelor de transport, a integritatii sistemelor de
stocare ape menajere.
5.1.5.4. Zone de protectie sanitara si perimetre de protectie

hidrologica in jurul surselor de apa, lucrarilor de captare, al constructiilor
si instalatiilor de alimentare cu apa potabila, zacamintelor de ape minerale
utilizate pentru cura interna, al lacurilor si namolurilor terapeutice,
conform Hotararii de Guvern nr.101 / 1997 pentru aprobarea Normelor
speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara
Nu este cazul.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
98
5.1.6.Harti si desene la capitolul “ APA”
Situatie ape curgatoare in zona amplasamentului
5.2. Aerul
5.2.1. Date generale
5.2.1.1. Conditii climatice si meteorologice pe zona
Trasaturile de ansamblu ale climei sunt conditionate de circulatia maselor
de aer, de pozitia geografica a judetului si de modificarile pe care le impun
particularitatile reliefului.
Astfel, teritoriul judetului Bihor se caracterizeaza printr-un climat
temperat continental moderat aflandu-se sub influenta maselor de aer vestice,
mai umede si mai racoroase. Temperatura medie anuala variaza intre 6° si
10,5°C, iar cantitatile precipitatiilor cazute cresc de la vest spre est, fiind
cuprinse intre 500 si 1.200 mm.
Etajarea reliefului si particularitatile locale (expozitia versantilor,
diferenta de calibru a vailor, orientarea culmilor montane, gradul de acoperire cu
paduri, albedoul diferit al scoartei terestre) determina o nuantare climatica, pusa
in evidenta de existenta topoclimatelor.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
99
In cadrul procesului de interactiune dintre factorii meteorologici

(radiactivi si dinamici) cu factorii geografici locali, un rol deosebit il joaca
pentru clima judetului ascensiunea fortata a maselor de aer vestice pe
povarnisurile Muntilor Apuseni, fapt ce provoaca insemnate nuantari in valoarea
si regimul temperaturii aerului, umezelii atmosferice, precipitatiilor, presiunii
aerului.
Repartitia si regimul diferitelor elemente climatice evidentiaza trei regiuni
in judetul Bihor cu particularitati climatice distincte:
- Clima Campiei Crisurilor este conditionata de faptul ca frecvent campia
este acoperita cu aer temperat maritim. Prin prezenta spatiului carpatic, in est, ea
este ferita de invaziile aerului rece continental .In timpul verii, potentialul termic
este relativ ridicat, fata de alte cimpii din tara noastra, deoarece masele de aer
vestic sint mai racoroase. In timpul iernii, partea mai inalta a cimpiei are
temperatura aerului ceva mai ridicata decit partea sa joasa.
Clima acestei regiuni este una favorabila culturilor agricole deoarece nu
prezinta pe timpul verii perioade de seceta excesiva, iar pe timpul iernii nu se
evidentiaza geruri intense si persistente.
- Clima dealurilor piemontane este conditionata de frecventele ascensiuni
ale aerului umed din vest si de intensificarea dezvoltarii norilor. Toate acestea
duc la un regim al variatiei temperaturii aerului mai moderat decat in cazul
campiei.
Datorita fragmentarii reliefului, iarna au loc pe vai si in depresiuni unele
acumulari de aer rece, in timp ce celelalte parti ale reliefului sunt acoperite de
aer mai cald. Clima dealurilor este favorabila dezvoltarii padurilor de foioase.
- Clima muntilor este conditionata de faptul ca tot timpul anului muntii
sunt expusi circulatiei dominante a ciclonilor vestici si advectiei maselor de aer
temperat maritim. Perturbatiile termodinamice pe care le provoaca masele de aer
determina o diferentiere a climei pe diferite etaje.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
100
In general, clima muntilor se caracterizeaza printr-un regim mai moderat

al oscilatiilor temperaturii aerului. Temperatura medie anuala, cu exceptia celor
mai inalte culmi, se mentine pozitiva, ceea ce permite dezvoltarea vegetatiei fo-
restiere.
Iarna, gradientii termici verticali au valori medii reduse, in schimb, vara,
din cauza dezvoltarii curentilor ascendenti si a racirii adiabatice corespunzatoare
a aerului, ei au valori mari.
Masivele muntoase fiind expuse frontogenezei si advectiei maselor umede
din vest sunt frecvent acoperite cu nori, din care cad ploi intermitente, de lunga
durata, ceea ce conditioneaza o medie anuala ridicata.
Harta climatica a Romaniei

In judetul Bihor isi desfasoara activitatea 7 statii meteorologice: Oradea
(statie meteorologica judeteana cu altitudinea de 136 m), Sacueni ( la
altitudinea de 113 m), Borod (la altitudinea de 333 m), Holod (la altitudinea de
164 m), Stei (la altitudinea de 279 m), Dumbravita de Codru ( la altitudinea de
587 m), Stana de Vale (la o altitudine de 1 116 m).
Repartitia statiilor meteo in functie de relief este urmatoarea :
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
101
• in zona de campie Oradea,Sacueni si Holod

• in zona de de deal Stei, Borod si Dumbravita de Codru
• in zona montana se afla Stana de Vale numita si polul precipitatiilor .
Temperatura aerului se caracterizeaza prin variatii mari ale valorilor

medii si extreme.
Variatiile temperaturii aerului sunt determinate, in cea mai mare parte, de
procesele de racire adiabatica, care au loc pe povarnisurile vestice ale Muntilor
Apuseni, datorita rolului de baraj natural pe care-l joaca ansamblul muntos in
calea advectiei maselor de aer vestice. Drept urmare, apar modificari insemnate,
de la vest la est, a valorii temperaturii aerului.
Astfel, in Campia Crisurilor, temperatura medie anuala este cuprinsa intre
10-11ºC, iar pe masura ce relieful creste in altitudine, valoarea temperaturii
scade, pentru a fi intre 8 si 10°C pe dealurile Marghitei, ale Dumbravitei, ale
Dernei, ale Oradiei, precum si pe dealurile situate la periferia muntilor Padurea
Craiului, Bihorului si Codru-Moma.
Desfasurarea izotermelor lunii ianuarie releva o particularitate deosebit de
insemnata a regimului temperaturii aerului. Cauza acestui aspect este prezenta
unei inversiuni de temperatura in Depresiunea Panonica, care influenteaza si
regimul temperaturii din Campia Crisurilor.
Izotermele lunii ianuarie, luna caracteristica pentru anotimpul de iarna,
releva faptul ca diferenta de temperatura dintre campie si munti este destul de
redusa. Acest aspect, care subliniaza caracterul moderat al climatului temperat-
continental din cuprinsul judetului, este subliniat si mai mult de desfasurarea
izotermelor lunii iulie, luna caracteristica pentru anotimpul de vara. Astfel,
prezenta maselor de aer vestice, mai racoroase, nu permit dezvoltarea unor
temperaturi ridicate in cadrul cimpiei, ceea ce face ca diferenta de temperatura
dintre aceasta unitate si regiunile muntoase inalte sa nu fie prea mare.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
102
De remarcat este faptul ca vremea cea mai rece de pe cuprinsul judetului

este conditionata de invazia maselor de aer arctic, iar vremea foarte calduroasa
din timpul verii de prezenta maselor de aer tropical venit din Africa de Nord.
La statiile meteorologice din judetul Bihor temperatura medie multianuala
are valori cuprinse intre : 4.0°C la Stana de Vale, 8.5°C la Dumbravita de
Codru, 9.7°C la Borod, 9.9°C la Stei, 10.4°C la Oradea si Holod si 10.5°C la
Sacueni.
Numarul zilelor cu inghet (valori de temperatura sub 0°C) in zona de
campie se situeaza in medie intre 85-95 zile /an la Oradea si Sacueni iar in zona
de deal de pana la 115 zile/an.
Precipitatiile
Sunt strans legate de regimul umezelii aerului si al nebulozitatii si
prezinta o crestere cantitativa pe masura cresterii altitudinale. Astfel, in sectorul
de campie, precipitatiile medii multianuale sunt cuprinse intre 500- 700 mm, in
arealul de dealuri intre 700-1000 mm, in muntii josi intre 1000-1200 mm, pentru
ca in regiunea inalta a Bihorului sa depaseasca 1400 mm.
In repartitia sezoniera a cantitatilor de precipitatii se evidentieaza valori
mai mari in sezonul cald cand se inregistreaza aproximativ 60% din totalul anual
de precipitatii. Maximul pluviometric principal se produce in luna iunie si un
maxim secundar in luna decembrie, ca urmare a activitatii ciclonice din bazinul
Marii Mediterane.
Astfel, in luna cea mai ploioasa, iunie, valorile inregistrate sunt de 82 mm
la Oradea, 100 mm la Beius si 140 mm la Stana de Vale.
Urmarirea acestor valori ne demonstreaza ca teritoriul judetului, datorita
influentelor vestice, primeste o cantitate suficienta de precipitatii necesare
dezvoltarii vegetatiei.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
103
Regimul eolian
Regimul vantului este determinat de caracterul, succesiunea si frecventa
sistemelor barice. La nivelul judetului, frecventa cea mai ridicata o prezinta
vanturile ce bat din sector sudic (cca. 28% in decembrie si 17% in august).
Dominatia vantului din sectorul sudic in timpul iernii este conditionata de
activitatea ciclonilor din: bazinul Adriatic, care traverseaza Depresiunea
Panonica spre nordul Europei.
Vanturile de nord sunt conditionate de formarea anticiclonului nord-
european sau a braului de mare presiune ce se stabileste intre anticiclonul ruso-
siberian si cel azoric. In aceste situatii, este favorizata patrunderea pana in judet
a aerului de origine polara sau arctica, aproape tot timpul anului.
In regiunile de campie vantul prezinta viteze relativ reduse, mediile
anuale fiind cuprinse intre 1.9 m/s la Sacueni si 2.8 m/s la Oradea pentru zona
de campie, in zona de deal intre 1.4 m/s la Borod si 1.8 m/s la Dumbravita de
Codru si Stei.
In zona de munte, Stana de Vale se caracterizeaza printr-un calm
accentuat datorita pozitiei geografice a statiei amplasate in ,, caldare”.
Directiile predominante sunt S si SV la majoritatea statiilor meteo,
exceptie facand la Holod unde directia predominanta este N, NV.
Fenomene de risc climatic

In aceasta categorie sunt incluse : grindina, vijelia, vantul tare, ceata,
chiciura, poleiul si viscolul. Din analiza datelor si observatiilor asupra
fenomenelor de risc rezulta:
• frecventa grindinei este de 1-2 cazuri/an
• vijelie 2-3 cazuri/an
• vant tare 4-5 cazuri/an
• chiciura 2-13 cazuri/an
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
104
• polei 2-4 cazuri /an

• viscol 1-2 cazuri/an.
5.2.1.2. Informatii despre temperatura, precipitatii, vant dominant,

radiatie solara, conditii de transport si difuzie a poluantilor
Amplasamentul proiectului este caracterizat printr-o clima continental-
moderata si se afla sub influenta maselor de aer vestice, mai umede si mai
racoroase. Temperatura medie anuala variaza intre 6° si 10,5°C, iar cantitatile
precipitatiilor cazute anual sunt cuprinse intre 500 si 1.200 mm.
Aerajul zonei investitiei este asigurat din surse naturale, respectiv prin
intermediul miscarilor maselor de aer (vanturi locale) si a precipitatiilor
atmosferice.
5.2.2. Surse de poluare stationare si mobile existente in zona, surse de poluare

dirijate si nedirijate; informatii privind nivelul de poluare a aerului ambiental
din zona amplasamentului obiectivului
Emisii de gaze cu efect acidifiant

Emisiile de dioxid de sulf, oxizi de azot si amoniac sunt considerati
poluanti cu efect acidifiant. Sursele principale de poluare cu acesti poluanti sunt
arderea combustibililor pentru industrie si populatie (SOX, NOX), traficul rutier
(NOX), agricultura (NH3).
In tabelele si reprezentarile grafice urmatoare sunt prezentate date
rezultate din inventarele de emisii:
Incepand cu anul de raportare 2012 a fost implementata baza de date SIM
(Sistemul Integrat de Mediu) – baza de date locala.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
105
Poluanti SO2 (to/an) NOx (to/an) NH3 (to/an)

acidifianti
Anul 2013 9540,256 96011,085 1352,154
Emisii de poluanti acidifianti SO2, NOx, NH3 – date din Inventarul de emisii-anul 2013
Poluanti acidifianti - anul 2013
Amoniac (NH3)
Pentru poluantul NH3 se observa o variatiei a cantitatilor de emisii pentru
perioada analizata cu maxima in anul 2008.
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

NH3 610,75 0,147 2967,2 280,57 6,864 308,5 590,20 1352,15
(to/an) 8 34 9 3 4
Emisii anuale de NH3 in judetul Bihor
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
106
Emisii anuale de NH3 – in perioada 2006 – 2013

Dioxidul de Sulf (SO2)
Incepand cu anul de raportare 2012 a fost implementata baza de date SIM
(Sistemul Integrat de Mediu) – baza de date locala. Valorile mari inregistrate in
ultimii ani se datoreaza in principal contributiei instalatiei mari de ardere
(IMA2) cu functionare pe combustibil solid (lignit).
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
SO2 15377, 18281, 21057, 429,33 440,25 22818, 1262,9 9540,25
(to/an) 1 5 21 81 57 6
Emisii anuale de SO2 in judetul Bihor
Emisii anuale de SO2 – in perioada 2006 – 2013
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
107
Emisii de compusi organici volatili nemetalici

Emisiile de compusii organici nemetalici sunt specifici unor activitati
diverse, cum ar fi arderi in industrii de transformare, transportul rutier, cresterea
animalelor, dar o cantitate semnificativa intalnim si la distributia benzinei.
Pentru poluantul COV se observa o variatiei a cantitatilor de emisii pentru
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

COV 378,83 614,34 5467,1 2331,0 12070, 2138,5 38437, 22942,6
(to/an) 2 6 69 8 03 2
Emisii anuale de COV in judetul Bihor
Emisii anuale de COV – in perioada 2006 – 2013
Oxizi de Azot (NOx)

Pentru poluantul NOx se observa o variatiei a cantitatilor de emisii pentru
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
NOx 2069,5 4934,1 5598,6 210,93 12718, 3014,1 18025, 96011,0
(to/an) 3 3 4 67 6 05 8
Emisii anuale de NOx in judetul Bihor
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
108
Emisii anuale de NOx – in perioada 2006 – 2013
Emisii de metale grele

Principalele surse de emisii de metale grele sunt arderile in energetica si
industrii de transformare – centrale termice si industria de prelucrare, unde intra
activitati ca productia cimentului si productia de caramizi si tigle. Emisiile de
metale grele sunt legate de cantitatile de pulberi avand in vedere ca metalele
grele sunt retinute in pulberile in suspensie.
Calitatea aerului
Monitorizarea calitatii aerului in judetul Bihor este realizeaza prin reteaua
de monitorizare formata din:
• statiile automate de monitorizare a calitatii aerului;
• puncte de prelevare pulberi sedimentale;
• puncte de prelevare precipitatii.
Masurarea si evaluarea calitatii aerului inconjurator in Sistemul national
de evaluare si gestionare a calitatii aerului are la baza Legea nr. 104/2011
privind calitatea aerului inconjurator.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
109
Reteaua automata de monitorizare a calitatii aerului in judetul Bihor,

cuprinde patru statii fixe din care trei sunt amplasate in municipiul Oradea si una
in localitatea Tetchea:
Statia BH1 (statie urbana –FU) – amplasata in curtea interioara APM
Bihor, ce monitorizeaza urmatorii poluanti: CO, SO2, NO, NO2, NOX, O3, PM10
(pulberi), BTX (benzen, toluen, xilen), parametrii meteo;
Statia BH2 (statie industriala-SI) – amplasata in curtea Scolii Generale din
Episcopia Bihor, cu urmatorii parametrii monitorizati: CO, SO2, NO, NO2, NOX,
O3, PM10 (pulberi), parametrii meteo
Statia BH3 (statie de trafic-ST) – amplasata in cartierul Nufarul, ce
monitorizeaza urmatorii poluanti: CO, SO2, NO, NO2, NOX, O3, PM10 (pulberi),
BTX (benzen, toluen, xilen), parametrii meteo;
Statia BH4 (statie industriala –SI) – amplasatata in localitatea Tetchea-
monitorizeaza urmatorii poluanti: CO, SO2, NO, NO2, NOX, O3, PM10 (pulberi),
parametrii meteo.
Evolutia concentratiilor de poluanti monitorizati si validati de catre

APM Bihor
In continuare sunt prezente date si informatii sintetice privind rezultatele
monitorizarii calitatii aerului in anul 2013, care ilustreaza calitatea aerului in
raport cu valorile limita, valorile tinta, praguri de alerta sau de informare
stabilite de legislatia specifica pentru fiecare poluant.
Dioxidul de sulf (SO2)

In atmosfera dioxidul de sulf contribuie la acidifierea precipitatiilor, cu
efecte toxice asupra vegetatiei si solului. Cresterea concentratiei de dioxid de
sulf accelereaza coroziunea metalelor, din cauza formarii acizilor. Oxizii de sulf
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
110
pot eroda: piatra, zidaria, vopselurile, fibrele, hartia, pielea si componentele

electrice.
Surse naturale: eruptiile vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentatia
bacteriana in zonele mlastinoase, oxidarea gazului cu continut de sulf rezultat
din descompunerea biomasei.
Surse antropice (datorate activitatilor umane): sistemele de incalzire a
populatiei care nu utilizeaza gaz metan, centralele termoelectrice, procesele
industriale (siderurgie, rafinarie, producerea acidului sulfuric), industria
celulozei si hartiei si, in masura mai mica, emisiile provenite de la motoarele
diesel.
Concentratiile de SO2 din aerul inconjurator se evalueaza folosind
valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane (350 μg/m3), care nu
trebuie depasita de mai mult de 24 ori/an, si valoarea limita zilnica pentru
protectia sanatatii umane (125 μg/m3), care nu trebuie depasita de mai mult de 3
ori/an.
Compararea concentratiilor obtinute pentru SO2 la statiile automate
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
111
Dioxidul de azot (NO2) si oxizii de azot (NOx):

Principalii oxizi de azot sunt:
- monoxidul de azot (NO), care este un gaz incolor si inodor;
- dioxidul de azot (NO2), care este un gaz de culoare brun-roscat cu un miros
puternic, inecacios.
In prezenta luminii solare, oxizii de azot pot reactiona si cu hidrocarburile
formand oxidanti fotochimici. Oxizii de azot sunt responsabili pentru ploile
acide care afecteaza atat suprafata terestra, cat si ecosistemul acvatic.
Oxizii de azot se formeaza in procesul de combustie, atunci cand
combustibilii sunt arsi la temperaturi inalte, dar cel mai adesea ei sunt rezultatul
traficului rutier, activitatilor industriale, producerii energiei electrice. Oxizii de
azot sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea
calitatii apei, efectului de sera, reducerea vizibilitatii in zonele urbane.
Concentratiile de NO2 din aerul inconjurator se evalueaza folosind
valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane (200 μg/m3), care nu
trebuie depasita de mai mult de 18 ori/an si valoarea limita anuala pentru
protectia sanatatii umane (40 μg/m3).
Compararea concentratiilor obtinute pentru NO2, la statiile automate
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
112
Ozonul este un puternic oxidant si de aceea este toxic pentru organismele

vii. In atmosfera il gasim atat in stare naturala formandu-se in urma
descarcarilor electrice si sub actiunea razelor solare, dar si artificial in urma
proceselor chimice.
In straturile superioare ale atmosferei, ozonul protejeaza viata prin absorbtia
radiatiei ultraviolete. Ozonul este o componenta de baza in poluari puternice ale
mediului cum sunt ploile acide si smogul si face parte din grupa gazelor de sera
(cele care absorb radiatia termica la suprafata solului).
Precursorii ozonului provin atat din surse antropice (arderea
combustibililor, traficul rutier, diferite activitati industriale), cat si din surse
naturale (COV biogeni emisi de plante si sol, in principal izoprenul emis de
paduri. O alta sursa naturala de ozon in atmosfera joasa este reprezentata de mici
cantitati de O3 din stratosfera care migreaza ocazional, in anumite conditii
meteorologice, catre suprafata Pamantului.
Concentratiile de ozon din aerul inconjurator se evalueaza folosind pragul
de alerta (240 μg/m3 masurat timp de 3 ore consecutiv) calculat ca medie a
concentratiilor orare, pragul de informare (180 μg/m3) calculat ca medie a
concentratiilor orare si valoarea tinta pentru protectia sanatatii umane (120
μg/m3) calculata ca valoare maxima zilnica a mediilor pe 8 ore (medie mobila),
care nu trebuie depasita de mai mult 25 ori/an.
Compararea concentratiilor obtinute pentru O3, la statiile automate
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
113
Monoxidul de carbon (CO)

Monoxidul de carbon se formeaza in principal prin arderea incompleta a
combustibililor fosili. Monoxidul de carbon se poate acumula la un nivel
periculos, in special, in perioada de calm atmosferic din timpul iernii si
primaverii (acesta fiind mult mai stabil din punct de vedere chimic la
temperaturi scazute), cand arderea combustibililor fosili atinge un maxim.
Monoxidul de carbon produs din surse naturale este foarte repede
dispersat pe o suprafata intinsa, nepunand in pericol sanatatea umana.
Surse naturale: arderea padurilor, emisiile vulcanice si descarcarile
electrice.
Surse antropice: se formeaza in principal prin arderea incompleta a
combustibililor fosili. Alte surse antropice: producerea otelului si a fontei,
rafinarea petrolului, traficul rutier, aerian si feroviar.
Concentratiile de CO din aerul inconjurator se evalueaza folosind
valoarea limita pentru protectia sanatatii umane (10mg/m3), calculata ca valoare
maxima zilnica a mediilor pe 8 ore.
Compararea concentratiilor obtinute pentru CO, la statiile automate

Din analiza datelor semnificative statistic obtinute din monitorizarea CO,
in anul 2013, se constata ca valorile maxime zilnice ale mediilor concentratiilor
pe 8 ore, s -au situat mult sub valoarea maxima zilnica pentru protectia sanatatii
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
114
umane (10mg/m3) inregistrandu-se valori intre 0,29 mg/m3 la statia BH1 si 1,32
mg/m3 la statia BH4.
Benzenul (C6H6):
Benzenul este un compus aromatic foarte usor, volatil si solubil in apa.
90% din cantitatea de benzen in aerul ambiental provine din traficul rutier, restul
de 10% provine din evaporarea combustibilului la stocarea si distributia
acestuia.
Efecte asupra sanatatii:
Substanta cancerigena, incadrata in clasa A1 de toxicitate, cunoscuta drept
cancerigena pentru om. Produce efecte daunatoare asupra sistemului nervos
central.
Concentratiile de benzen din aerul inconjurator se evalueaza folosind
valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane (5 μg /m3).
Compararea concentratiilor obtinute pentru benzen, la statiile automate
Valoarea medie anuala inregistrata la statia BH1 (statie tip urban) este de
0,17 μg /m3 nefiind depasita valoarea limita pentru protectia sanatatii umane.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
115
Particule in suspensie PM10 si PM2.5:

Pulberile in suspensie reprezinta un amestec complex de particule foarte
mici si picaturi de lichid.
Surse naturale: eruptii vulcanice, eroziunea rocilor, furtuni de nisip si
dispersia polenului.
Surse antropice: activitatea industriala, sistemul de incalzire a populatiei,
centralele termoelectrice. Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi
produsa de pneurile masinilor, atat la oprirea acestora, cat si datorita arderilor
incomplete.
Efecte asupra sanatatii populatiei
Dimensiunea particulelor este direct legata de potentialul de a cauza
efecte. O problema importanta o reprezinta particulele cu diametrul aerodinamic
mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas si gat si patrund in alveolele
pulmonare provocand inflamatii si intoxicari.
Natura acestor particule este foarte diversa. Astfel, ele pot contine
particule de carbon(funingine), metale grele (plumb, cadmiu, crom, mangan
etc.), oxizi de fier, sulfati, dar si alte noxe toxice, unele dintre acestea avand
efecte cancerigene (cum este cazul poluantilor organici persistenti PAH-uri si
bifenili policlorurati PCB adsorbiti pe suprafata particulelor de aerosoli solizi).
Valorile concentratiilor de pulberi in suspensie - PM10 - monitorizate prin
masurari automate (metoda nefelometrica) in statiile de monitorizare sunt valori
orientative. Metoda de masurare, de referinta, in conformitate cu Legea privind
calitatea aerului inconjurator nr. 104/2011, pentru acest indicator este metoda
gravimetrica, care se bazeaza pe colectarea pe filtre a fractiunilor PM10,
respectiv PM2,5 a pulberilor in suspensie in aer si determinarea masei acestora
prin metoda cantaririi in laborator.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
116
Compararea concentratiilor medii zilnice a poluantului PM10, metoda gravimetrica
In anul 2013 s-au efectuat determinari de PM10, in sistem automat

(nefelometric si gravimetric), la statiile BH1, BH2, BH4.
Valorile medii anuale pentru PM10 rezultate din masurarile prin metoda
nefelometrica sau situat intre 28,27 μg/m3 la statia BH2 si 34,44 μg/m3 la statia
BH1. La determinarile de PM10, prin metoda gravimetrica, valorile medii
anuale s-au situat intre 18,88 μg/m3 la statia BH4 si 23,99 μg/m3 la statia BH1.
In cursul anului 2013 s-au inregistrat depasiri ale concentratiilor medii
zilnice in statiile BH1 (PM10nef. – 4; PM10grv. – 9), la statia BH2 (PM10nef. –
2; PM10grv. – 9) si la statia BH4 (PM10nef. – 2; PM10grv. – 4).
Sursele care au contribuit la depasirile inregistrate sunt sursele punctuale
(incalzire rezidentiala – influenta BH1, BH2, BH3), precum si influenta
instalatiilor mari de ardere – influenta BH2, depasirile fiind inregistrate
preponderent in sezonul rece.
Particule in suspensie PM2,5

Monitorizarea particulelor in suspensie cu dimensiuni sub 2,5 microni
(PM2,5) se realizeaza la statia de fond urban (BH1) amplasata la sediul APM
Bihor.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
117
Pentru determinarea concentratiilor pentru particulele in suspensie cu

diametrul sub 10 microni se foloseste metoda de referinta gravimetrica.
Monitorizarea concentratiilor de particule PM2,5 este necesara pentru
conformarea la cerintele Directivei 2008/50/CE privind calitatea aerului si un
aer curat pentru Europa.
Compararea concentratiilor medii zilnice a poluantului Pulberi in suspensie

PM2,5, metoda gravimetrica
Valoarea medie anuala pentru concentratia de PM2,5, rezultata din

masurarile prin metoda gravimetrica a fost de 25,82 μg/m3 cu o captura de date
de 35,6%.
Plumbul (Pb)
Metalele toxice, cum este si plumbul provin din combustia carbunilor,
carburantilor, deseurilor menajere, etc. si din anumite procedee industriale.
Metalele se pot depune pe sol sau in apele de suprafata, acumulandu-se
astfel in sol sau sedimente. Metalele grele sunt toxice si pot afecta numeroase
functii ale organismului. Pot avea efecte pe termen lung prin capacitatea lor de
acumulare in tesuturi.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
118
Concluzii: Valorile medii anuale inregistrate si validate pentru poluantul

Pb la cele trei statii de monitorizare a calitatii aerului se situeaza intre 0,00310
μg/m3 la BH4 (statie tip industrial) - 0,00420 μg/m3 la statia BH2 (statie tip
industrial) si 0,00540 μg/m3 la BH1 (statie tip urban).
Din compararea concentratiilor obtinute din masurari cu normele stabilite
prin legea calitatii aerului rezulta ca nu s-au inregistrat depasiri.
In prezent RNMCA efectueaza masuratori continue de dioxid de sulf

(SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), particule in
suspensie (PM10 si PM2.5), benzen (C6H6), plumb (Pb). Calitatea aerului in
fiecare statie este reprezentata prin indici de calitate sugestivi, stabiliti pe baza
valorilor concentratiilor principalilor poluanti atmosferici masurati.
Domeniu de concentratii Indice

pentru dioxid de sulf (ug/m3) specific
Indicele specific corespunzator 0-49,(9) 1
dioxidului de sulf se stabileste prin 50-74,(9) 2
incadrarea valorii medii orare a 75-124,(9) 3
concentratiilor in unul dintre domeniile
125-349,(9) 4
de concentratii inscrise in tabelul
350-499,(9) 5
urmator:
>500 6
Indicele specific corespunzator

dioxidului de azot se stabileste prin
pentru ozon (ug/m3) specific
incadrarea valorii medii orare a
0-49,(9) 1
50-99,(9) 2
100-139,(9) 3
urmator:
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
119
140-199,(9) 4
200-399,(9) 5
>400 6

pentru ozon (ug/m3) specific
Indicele specific 0-39,(9) 1
corespunzator ozonului se stabileste 40-79,(9) 2
prin incadrarea valorii medii orare a 80-119,(9) 3
120-179,(9) 4
180-239,(9) 5
urmator:
>240 6
Domeniu de concentratii
Indice
pentru monoxid de carbon
specific
Indicele specific (mg/m3)
corespunzator monoxidului de 0-2,(9) 1
carbon se stabileste prin incadrarea 3-4,(9) 2
mediei aritmetice a valorilor orare, 5-6,(9) 3
inregistrate in ultimele 8 de ore, in unul
7-9,(9) 4
dintre domeniile de concentratii
10-14,(9) 5
inscrise in tabelul urmator:
>15 6
Indicele specific
Domeniu de concentratii
corespunzator pulberilor in Indice
pentru pulberi in suspensie
suspensie se stabileste prin incadrarea specific
(ug/m3)
mediei aritmetice a valorilor orare,
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
120
inregistrate in ultimele 24 de ore, in 0-9,(9) 1

unul dintre domeniile de concentratii 10-19,(9) 2
inscrise in tabelul urmator: 20-29,(9) 3
30-49,(9) 4
50-99,(9) 5
>100 6
In zona studiata nu sunt amplasate statii de monitorizare a calitatii aerului

apartinand Retelei Nationale de Monitorizare a Calitatii Aerului (RNMCA).
Reteaua automata de monitorizare a calitatii aerului in judetul Bihor
cuprinde patru statii fixe din care trei sunt amplasate in municipiul Oradea si una
in localitatea Tetchea:
Statia BH1 (statie urbana-FU) - amplasata in curtea interioara APM Bihor ce
monitorizeaza on-line urmatorii poluanti: CO, SO2, NO, NO2, NOx, O3, PM10
(pulberi), BTX (benzen, toluen, xilen), parametrii meteo;
Statia BH2 (statie industriala-SI) – amplasata in curtea Scolii Generale din
Episcopia Bihor cu urmatorii parametrii monitorizati: CO, SO2, NO, NO2, NOx,
O3, PM10 (pulberi), parametrii meteo;
Statia BH3 (statie de trafic-ST) – amplasata in cartierul Nufarul ce
monitorizeaza on-line urmatorii poluanti: CO, SO2, NO, NO2, NOx, O3, PM10
(pulberi), BTX (benzen, toluen, xilen), parametrii meteo.
Statia BH4 (statie industriala - SI) – amplasata in localitatea Tetchea –
monitorizeaza on-line urmatorii poluanti CO, SO2, NO, NO2, NOx, PM10
(pulberi), parametrii meteo.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
121
Reteaua Nationala de Monitorizare a Calitatii Aerului (RNMCA)
Calitatea aerului din orasul Nucet, conform Ordinului nr. 1.265 din 14
octombrie 2008 pentru aprobarea incadrarii localitatilor din cadrul Regiunii 6 in
liste, potrivit prevederilor O. M. nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerarilor si
clasificarea aglomerarilor si zonelor pentru evaluarea calitatii aerului in
Romania se regasesc in liste astfel:
Orasul Nucet se regaseste in Lista 3 pentru anumiti poluanti dupa cum
urmeaza:
• SUBLISTA 3.1 - Zonele unde nivelurile concentratiilor unuia sau mai
multor poluanti sunt mai mici decat valoarea-limita, dar se situeaza intre
aceasta si pragul superior de evaluare; 3.1.2. Pentru pulberi in suspensie
(PM10);
• SUBLISTA 3.3 - Zonele unde nivelurile concentratiilor unuia sau mai
multor poluanti sunt mai mici decat valoarea-limita, dar nu depasesc
pragul inferior de evaluare; 3.3.1. Pentru dioxid de sulf (SO2), 3.3.2.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
122
Pentru dioxid de azot (NO2), 3.3.3. Pentru plumb (Pb), 3.3.4. Pentru
monoxid de carbon (CO), 3.3.5. Pentru benzen (C6H6).
5.2.3. Surse si poluanti generati

Sursele de emisie a poluantilor atmosferici specifice proiectului studiat
sunt surse la sol, deschise (cele care implica manevrarea materialelor rezultate
din prelucrarea solului) si mobile (trafic utilaje si autocamioane – emisii de
poluanti si zgomot). Toate aceste categorii de surse sunt nedirijate, fiind
considerate surse de suprafata.
O proportie insemnata a acestor lucrari include operatii care se constituie
in surse de emisie a prafului.
Acestea operatii sunt:
- sapaturi in vederea realizarii platformelor de foraj:
- infrastructura - lucrari suplimentare.
Degajarile de praf in atmosfera variaza adesea substantial de la o zi la
alta, depinzand de nivelul activitatii, de specificul operatiilor si de conditiile
meteorologice.
O sursa de praf suplimentara este reprezentata de eroziunea vantului,
fenomen care insoteste lucrarile de constructie. Fenomenul apare datorita
existentei, pentru un anumit interval de timp, a suprafetelor de teren neacoperite
de vegetatie, expuse actiunii vantului.
Alaturi de aceste surse de impurificare a atmosferei, in aria de desfasurare
a lucrarilor se mai constituie in surse posibil generatoare de poluare utilajele si
echipamentele implicate : autobasculanta, autoturism transport persoane, utilaj
senilat de forare .
Utilajele, indiferent de tipul lor, functioneaza cu motoare Diesel, gazele
de esapament evacuate in atmosfera continand intregul complex de poluanti
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
123
specific arderii interne a motorinei: oxizi de azot (NOx), compusi organici

volatili nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2),
amoniac (NH3), particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi
aromatice policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2).
In vederea analizarii emisiilor de poluanti in atmosfera din aria pe care se
vor desfasura lucrarile si a cantitatii acestora, se iau in considerare urmatoarele
elemente:
- categoriile de lucrari ce urmeaza a fi executate;
- cantitatile de materiale (pamant, piatra, sol vegetal) manevrate pe
categorii de lucrari;
- intensitatea lucrarilor;
- numarul de kilometri parcursi si viteza autovehiculelor;
- durata lucrarilor/perioada de functionare a sursei;
- tehnologia de fabricatie a motorului;
- puterea motorului;
- consumul de carburant pe unitatea de putere;
- capacitatea utilajului;
- varsta motorului/ utilajului.
Particulele rezultate din gazele de esapament de la utilaje se incadreaza, in
marea lor majoritate, in categoria particulelor respirabile.
Particulele cu diametre  15 m s
suspensie. Cele cu diametre mai mari se depun rapid pe sol.
Emisiile de poluanti datorate circulatiei auto
Tip Emisiile corespunzatoare traficului auto la V=50 km/h
carburant NOx CO VOC CH4 Pulberi N2O NH3 Pb SO2
Benzina 11.22 137.65 11.62 0.37 0 0.029 0.012 0.154 0.409
Motorina 23.33 27.07 8.35 0.25 2.304 0.043 0.004 0 3.053
Total 34.55 164.72 19.97 0.62 2.304 0.072 0.016 0.154 3.462
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
124
Natura temporara a lucrarilor de constructie, specificul diferitelor faze de

executie, modificarea continua a fronturilor de lucru diferentiaza net emisiile
specifice acestor lucrari de alte surse nedirijate de praf, atat in ceea ce priveste
estimarea, cat si controlul emisiilor.

Sursele de impurificare a atmosferei aferente obiectivului de investitii
studiat in perioada de explorare vor fi :
- sapaturile, decopertarile efectuate;
- activitatea de forare
- noxele degajate de arderea combustibililor fosili.
Noxe rezultate din arderea combustibilior fosili
Noxele degajate de arderea combustibililor fosili provin de la urmatoarele
utilaje:
- camion/autobasculanta;
- instalatii de forare;
- autoturism de teren.
Analiza gazelor de ardere rezultate in urma unei exploatari normale a
utilajelor releva prezenta urmatoarelor noxe si concentratii (raportate la
cantitatea de combustibil utilizata):
CO 2,10 %
NOx 2,70 %
SOx 0,78 %
Hidrocarburi nearse 1,30 %
Aldehide 0,08 %
Concentratii si debite masice de poluanti rezultati din procesele
tehnologice si de combustie
Sursele mobile sunt reprezentate de catre autoturismul de teren si
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
125
camionul ce transporta utilajele senilate de foraj.

Realizandu-se corelatia cu necesitatile de transport pentru aprovizionarea
instalatiei de foraj si deplasarea personalului precum si distantele ce urmeaza a fi
parcurse si categoria de drum pe care urmeaza a se deplasa se poate estima ca
timpul de functionare va fi de 5 ore pe zi, iar mijloacele vor parcurge o distanta
insumata de 150 km/zi.
Tinand cont de acesti factori putem estima urmatoarele debite pe unitatea
de timp:
CO 1,26 kg/zi = 0,252 kg/ora
HC 0,90 kg/zi = 0,18 kg/ora
NOx 1,35 kg/zi = 0,27 kg/ora
Particule 0,45 kg/zi =0,09 kg/ora
SOx 1,17 kg/zi =0,234 kg/ora
Aldehide 0,072 kg/zi = 0,14 kg/ora
Acizi organici 0,126 kg/zi = 0,025 kg/ora
Deci debitul maxim de noxe emis de sursele mobile va fi de 5,328 kg/zi
sau de 1,66 kg/ora.
Comparand acest debit cu debitul admis de ordinul MAPPM nr.
462/1993, se constatam ca nivelul noxelor emis in atmosfera de sursele mobile
este inferior nivelului admisibil.
Sursele stationare nu au un timp de functionare mai mare de 8 ore /zi.
In cadrul activitatii de foraj distantele pe care se deplaseaza utilajele sunt
mici, instalatile de foraj deplasandu-se doar intre locatiile forajelor.
Tinand cont de consumurile de motorina si de factoriii de emisie (conform
AP 42) s-au obtinut urmatoarele debite masice de poluanti:
Particule 21,35 g/ora
SOx 143 g/ora
HC ( nearse) 10,59 g/ora
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
126
NOx 25,84 g/ora

Aldehide 4,44 g/ora
Rezulta un debit masic de 0,212 kg/ora.
Aplicand formula:
mg = (CO2)f + (H2O)f + (N2)f + (O2)f = 11/3 c + 9h + (X – 0,23) Lmin
[kg gaze/kgc]
Efectuand calculele si transformarile necesare se obtine:
Vgaze = 24,44 m3/kg C
Vgaze = 440 m3/ora
Concentratiile poluantilor se incadreaza in limite admise prin ordinul
MAAPM nr. 462/1993.
Datorita timpilor mici de functionare ai motoarelor utilajelor (maxim de 8
ore/zi), a dotarilor utilajelor pentru limitarea emisiilor si existentei unei bune
circulatii a aerului in perimetrul de explorare Nucet Est , se va realiza o dispersie
accentuata a noxelor in aer.
5.2.4. Prognozarea impactului asupra factorului de mediu aer

In perioada de executie a lucrarilor proiectate, activitatile din santier au
impact asupra calitatii atmosferei din zonele de lucru si din zonele adiacente
acestora.
In timpul desfasurarii lucrarilor de constructie factorul de mediu “aer” va
fi influentat de traficul utilajelor si mijloacelor de transport de pe santier, care
functioneaza cu motorina. Acestea vor emite in timpul functionarii SOx, CO,
NOx, particule si hidrocarburi.
Dispunerea geografica, administrativa, topografica, precum si directia
dominanta a vanturilor au o contributie favorabila la atenuarea impactului
emisiilor de gaze de combustie asupra zonelor afectate.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
127
Zonele de poluare a aerului cu pulberi/praf sunt relativ limitate ca

extindere, in vecinatatea punctelor de lucru si a cailor de transport.
Stropirea zonelor afectate de excavatii sau a depozitelor temporare de
deseuri rezultate din constructii reduce cantitatile de praf din aer.
In timpul activitatii de explorare

In perioada de explorare sursele de poluare asupra aerului sunt utilajele de
transport personal si materiale ca si senilatele pentru transport instalatia de
forare, dotate cu motoare cu ardere interna.
Modul de afectare a factorului de mediu aer este similar perioadei de
pregatire.
5.2.5. Masuri de diminuare a impactului

Masurile pentru diminuarea emisiilor de particule sunt masuri de tip
operational, specifice acestui tip de sursa.
Se vor lua masuri de reducere a nivelului de praf pe durata constructiilor.
Realizarea lucrarilor se va executa cu mijloace mecanice si manuale,
depozitarea materialului efectuandu-se in zone special amenajate.
In perioada de executie a lucrarilor de constructii, pentru evitarea
dispersiei particulelor de praf in atmosfera, materialele rezultate vor fi
depozitate in locuri special amenajate si ferite de actiunea vantului.
Pentru a se limita poluarea atmosferei cu praf, materialul se va transporta
in conditii care sa asigure acest lucru prin stropirea materialului, acoperirea
acestuia, etc.
Pe timpul depozitarii se vor stropi depozitele de sol pentru a impiedica
poluarea factorului de mediu aer cu pulberi sedimentabile.
Drumurile vor fi permanent intretinute prin stropire cu apa pentru a se
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
128
reduce praful.
Se vor efectua verificari periodice, conform legislatiei in domeniu, pentru
utilajele si mijloacele de transport implicate in lucrarile de constructie, astfel
incat acestea sa fie in stare tehnica buna si sa nu emane noxe peste limitele
admise. Se recomanda folosirea de utilaje si echipamente moderne, tinand cont
de tendinta mondiala de fabricare a unor motoare cu consum redus de carburant
pe unitatea de putere si control restrictiv al emisiilor.
Utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea ce
priveste nivelul de monoxid de carbon si concentratiile de emisii in gazele de
esapament si vor fi puse in functiune numai dupa remedierea eventualelor
defectiuni.
Alimentarea cu carburanti a mijloacelor de transport se va face in statii de
alimentare carburanti. Se vor evita activitatile de incarcare/descarcare a
mijloacelor de transport, generatoare de praf in perioadele cu vant cu viteze mai
mari de 3 m/s.

Din punct de vedere al protectiei calitatii aerului in zona de influenta a
obiectivului, proiectul prevede o serie de masuri dupa cum urmeaza:
- functionarea in parametrii a utilajelor;
- alimentarea cu carburant a utilajelor sa se realizeze doar in zone
special amenajate, in vederea reducerii la minimum a pericolului de
poluare;
- minimizarea emisiilor de praf si pulberi in suspensie rezultate din
lucrarile de manipulare (sapare, compactare, strangerea in gramezi,
incarcarea-descarcarea) a pamanturilor prin aplicarea de tehnologii
care sa conduca la repectarea prevederilor STAS 12574-87 privind
protectia atmosferei;
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
129
- stropirea frontului de lucru in perioadele secetoase;

- se vor evita activitatile de incarcare/descarcare a mijloacelor de
transport, generatoare de praf in perioadele cu vant cu viteze mai mari
de 3 m/s.
5.2.6. Harti si desene la capitolul”AER”
Harta temperaturilor medii anuale in Romania
Harta precipitatiilor medii anuale in Romania

_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
130
5.3. Solul
5.3.1. Caracteristicile zonelor dominante (tipul, compozitia, granulometria,
permeabilitatea, densitatea)
Zonalitatea conditiilor fizico-geografice a impus ca teritoriul judetului,
desi relativ redus ca suprafata, sa aiba un invelis de sol foarte variat si complex.
Din cadrul conditiilor fizico-geografice, clima si vegetatia sunt
raspunzatoare, in cea mai mare parte, de existenta diferitelor tipuri genetice de
sol, precum si de succesiunea lor, atat pe orizontala, in cadrul reliefului de
campie, cat si pe verticala, in regiunile de dealuri sau in cele montane. Totodata,
anumite particularitati locale ale reliefului, ale alcatuirii petrografice, actiunea
apelor freatice, compozitia chimica a terenurilor, de varsta etc. pot modifica
substantial conditiile zonale de clima si vegetatie si, prin acestea, modul de
desfasurare a proceselor de solificare , conditionand aparitia solurilor
intrazonale.
In acest sens, tinand seama de factorii pedogenetici, pe teritoriul judetului
intalnim ca soluri zonale: solurile etajului de pajiste subalpina, solurile
domeniului forestier, solurile silvostepei, precum si o gama variata de soluri
azonale.
Solurile zonale.
Solurile de pajisti subalpine apar in partile cele mai inalte ale Muntilor
Bihorului, respectiv in Masivul Bihariei si partial pe Masivul Carligati.
Clima arealului in care ele se dezvolta se caracterizeaza prin
predominarea neta a precipitatiilor fata de evapotranspiratie in tot timpul anului,
ceea ce face ca regimul hidric sa fie intens transpercolativ. Datorita climatului
rece si a timpului indelungat de acoperire a terenurilor cu zapada, procesele
pedo-genetice se desfasoara in timp relativ limitat.
Roca parentala este reprezentata prin produsele de dezagregare a sisturilor
cristaline si partial a rocilor eruptive de pe interfluviile larg ondulate.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
131
In general, profilul solurilor este subtire, nediferentiat cu un continut

ridicat de materie humica, formata din acizi fulvici si humici, ceea ce le confera
un grad destul de ridicat, de aciditate.
Solurile domeniului forestier se dezvolta din partile cele mai joase ale
judetului pana in zona subalpina, acolo unde padurea intruneste conditii de
existenta. Etajarea climatului si a vegetatiei forestiere, precum si actiunea altor
factori pedogenetici conditioneaza si o etajare a solurilor din cadrul acestui
domeniu.
Solul montan brun acid este raspandit in zona montana inalta sub paduri
de molid, in conditiile unui climat umed si racoros tot timpul anului.
Precipitatiile au media anuala peste 1 000 mm, iar temperatura medie anuala in
jur de 3°C. Toate acestea conditioneaza un regim hidric intens transpercolativ.
Totodata, prezenta povarnisurilor cu inclinari accentuate provoaca un drenaj
natural excesiv.
Aceste soluri se formeaza predominant pe rocile acide, cum ar fi rocile
vulcanice din masivele Carligati si Vladeasa, sisturile cristaline din Masivul
Biharia sau gresiile si conglomeratele dispuse insular in restul Muntilor
Bihorului.
Datorita acestor conditii, procesele pedogenetice care au dus la formarea
acestui tip de sol se caracterizeaza prin acumularea humusului acid si destructia
inaintata a silicatilor primari si secundari. Desi profilul solului este subtire, el
este diferentiat in orizonturi.
Prezenta povarnisurilor mai putin inclinate, precum si a suprafetelor cu
drenaj deficitar conditioneaza aparitia in cadrul acestui sol a proceselor de
podzolire, care duc la aparitia solului montan brun acid podzolic
Solurile montane brune de padure apar in zonele ocupate de paduri de
fag, paduri de amestec fag-rasinoase, molidisuri, fag-gorun si paduri pure de
gorun.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
132
Conditiile climatice sunt exprimate prin precipitatii ce oscileaza intre 600

si 1 000 mm, iar temperatura medie anuala intre 7 si 8°C, ceea ce conditioneaza
in sol un regim hidric.
Substratul petrografic este reprezentat din roci variate calcaroase si
bazice, care, prin continutul ridicat in cationi bazici, limiteaza dezvoltarea
proceselor de podzolire.
In aceste conditii pedogenetice se contureaza principalele insusiri ale
solului, cum ar fi acumularea de humus forestier de tip mull, levigarea sarurilor
solubile, lipsa diferentierii texturale, gradul de saturatie in baze ridicat, grosimea
redusa a profitului si prezenta scheletului.
Pe versantii slab inclinati, pe interfluviile largi sau pe platouri apar situatii
de drenaj deficitar, care provoaca un exces de apa temporar si procese de
podzolire. Ca urmare, apar soluri montane brune podzolite.
Solurile brune de padure ocupa suprafete insemnate din teritoriul
judetului, acolo unde apar padurile amestecate de fag cu gorun, padurile de
gorun si padurile de cer si garnita, respectiv de la altitudini de 150 m, pina la
circa 700 m.
Conditiile climatice care dicteaza procesele pedogenetice, sunt cele
subatlantice, caracterizate prin precipitatii medii anuale, ce oscileaza intre 600 si
1 000 mm, si temperaturi medii anuale intre 7 si 10°C. Valorile mediilor anuale
ale precipitatiilor fiind mai mari sau cel putin egale cu cele ale
evapotranspiratiei potentiale, apare in sol un regim hidric transpercolativ. Acest
fapt, alaturi de temperaturile ridicate din sol, favorizeaza spalarea sarurilor din
profil, precum si un anumit grad de debazificare a solului, deplasarea argilei pe
profil si o alterare mai intensa a substratului mineral.
Substratul petrografic pe care se dezvolta aceste soluri este foarte variat.
Astfel, materialul parental este alcatuit din depozite loessoide, nisipuri daciene,
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
133
argile si marne pontiene, gresii miocene, depozite de terase cuaternare etc., care
au un continut bogat in componente bazice.
In functie de particularitatile drenajului, solurile brune de padure pot sa
fie tipice sau podzolite. Astfel, pe terenurile inclinate, care au un drenaj bun,
cum este cazul povarnisurile piemontane, se formeaza solurile brune de padure.
In conditiii unui drenaj deficitar, cum este cazul, in cea mai mare parte la
interfluviile dealurilor piemontane si la podurile teraselor apar procese de
podzolire, care duc la formarea solului bruin de padure podzolit.
Existenta in aceste soluri (foarte mult raspindite in judet) a unui orizont B
argiloiluvial slab permeabil favorizeaza un drenaj deficitar de-a lungul
profilului, ceea ce face ca solurile sa prezinte fenomene de pseudogleizare.
Solurile silvostepei. Dupa cum am mai vazut, conditiile de silostepa apar

pe suprafetele mai inalte, ferite de exces de umiditate, din Campia joasa a
Crisurilor, unde, in secolul trecut, aceasta zona de vegetatie se desfasura inca in
plinatatea ei. Caracteristic conditiilor pedogenetice din silvostepa este
cernoziomul levigat.
Conditiile climatice in care apar aceste soluri se caracterizeaza prin
precipitatii medii anuale sub 600 mm, temperaturi medii anuale ce oscileaza
intre 8 si 11°C, ierni scurte si blande. Din cadrul conditiilor climatice, un rol
deosebit in geneza solului il joaca regimul precipitatiilor, care se caracterizeaza
prin scaderea duratei intervalului de seceta din timpul verii. Desi
evaporabilitatea depaseste media precipitatiilor timp de 7-8 luni pe an, iarna si
primavara precipitatiile depasesc cu mult evaporabilitatea, ceea ce
conditioneaza prezenta periodica a unui regim hidric transpercolativ.
Substratul parental pe care se formeaza cernoziomurile levigate este
reprezentat prin depozite loessoide, proluvii sau aluviuni vechi etc.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
134
Precipitatiile mai bogate decat in stepa, precum si prezenta vegetatiei

lemnoase determina ca procesul de formare a solurilor sa se caracterizeze printr-
o spalare mai profunda a sarurilor solubile, ceea ce face ca aceste soluri sa aiba
un profil mai puternic dezvoltat decit cernoziomurile si, in plus, un orizont
intermediar B, lipsit de carbonati.
In aceleasi conditii de clima, pe relieful slab drenat al campiei de divagare
din jurul Salontei si cu apa freatica aproape de suprafata apar cernoziomurile
levigate freatic-umede. Specificul conditiilor pedogenetice este determinat de
regimul hidric periodic freatic transpercolativ. Ele prezinta un profil gros,
gleizare evidenta inca din baza orizontului B si fac trecerea spre lacovisti sau
soloneturi.
Solurile intrazonale
Pe alocuri, influenta predominanta unuia sau a mai multor factori
pedogenetici locali, cum ar fi roca parentala, apa freatica etc., a dus la formarea
de soluri intrazonale, care sunt raspandite, in general, sub forma de petice in
interiorul unei zone de sol. In acest sens, semnalam prezenta pe teritoriul
judetului a rendzinelor, a lacovistelor, a solurilor halomorfe si a
psamoregosolurilor.
Rendzinele ocupa suprafete destul de extinse in muntii Padurea Craiului si
Codru-Moma, fiind conditionate de prezenta calcarelor mezozoice. Aparitia lor
mai este legata de conditiile de clima umeda a zonei forestiere si de existenta
padurilor de gorun, fag si fag in amestec cu conifere. Relieful constituie un
factor esential in raspindirea lor. Astfel, ele se intilnesc numai in conditii de
relief accidentat, ocupand zonele de interfluvii si mai putin povarnisurile
accentuate.
Lacovistile apar in Campia Nirului si in Campia Salontei. Procesele
pedogenetice specifice sunt determinate de apa freatica situata la mica adincime,
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
135
care urca in perioadele umede ale anului pana la suprafata. Frecvent, in timpul
primaverii, excesul de apa determina inmlastinarea acestor soluri.
Conditiile climatice, caracterizate prin precipitatii intre 500 si 600 mm si
media anuala peste 10°C, determina un regim hidric alterno-exudativ.
Solurile halomorfe apar mai ales in Campia Salontei, in sectoarele cu
drenaj deficient, avand stratul freatic situat la mica adincime si cu apa apreciabil
mineralizata. Din grupa solurilor halomorfe, in aceasta regiune intilnim, mai
ales, soloneturile. Ele au un continut mai redus de saruri in orizont un superior
si mai ridicat in orizontul intermediar B.
Psamoregosolurile se formeaza in Campia Nirulu datorita prezentei
dunelor de nisip continentale, fixate mai ales prin paduri de salcam. Ele au un
orizont superior de 10- 35 cm grosime, brun-galbui, nestructurat si friabil
datorita texturii nisipoase, si un orizont inferior, format din nisip necoeziv.
Solurile de lunca cuprind aluviunile si solurile aluviale, care s-au format
in conditiile specifice pedogenetice ale luncilor mai insemnate din bazinele
Barcaului, Crisului Bepede si Crisului Negru. In functie de dezvoltarea
morfoge- netica a profilului de sol — de la nediferentiat pana la slab diferentiat
— deosebim pe luncile raurilor, in afara celor descrise pana acum, trei trepte de
evolutie: aluviuni, soluri aluviale propriu-zise si soluri aluviale in tranzitie spre
un tip genetic de sol.
Aluviunile sunt depozite aluviale depuse foarte recent de-a lungul raurilor
sau depozitele proluvio-aluviale din conurile de dejectie ale torentilor, in care
procesul de solificare inca nu a inceput sa se manifeste. Textura lor este in
general grosiera.
Solurile aluviale corespund stadiului incipient de solificare a aluviunilor
din luncile rar inundate. Ele se caracterizeaza printr-un orizont superior, de 20—
35 cm grosime, de culoare brun-galbui inchis, si unul inferior, prin care se face
trecerea la depozitul de aluviuni. Ele prezinta o oarecare stratificatie.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
136
Solurile aluviale de tranzitie spre diferite tipuri genetice reprezinta un

stadiu inaintat de evolutie a solurilor de lunca. Deoarece arealul ocupat de
aceste soluri este foarte rar inundat, se contureaza clar un proces de solificare,
ce are drept rezultat diferentierea orizonturilor de sol.
Proprietatile lor sunt foarte variate, fiind conditionate de tipul de sol spre
care ele tind sa se dezvolte.
Pe teritoriul judetului Bihor, predomina solurile luvice si luvisolurile,
reprezentand 105.602 ha, adica o suprafata de 29,07%, urmand in ordine
descrescanda de brune eumezobazice, soluri aluviale, brune argiloiluviale,
cernoziomuri, etc.
Conform Hartii de distributie a tipurilor de sol la nivelul Romaniei,
solurile caracteristice zonei ce include perimetrul de explorare Nucet Est
fac parte din clasa molisolurilor (rendzine, soluri brune eu-mezobazice si brune
luvice), argiluvisolurilor (soluri brune luvice/podzolite, luvisoluri albice,
planosoluri), cambisolurilor (soluri brune eu+mezobazice, soluri brune acide).
Solurile din clasa argiluvisolurilor sunt soluri relativ vechi, adesea cu
evolutie poligenetica, dezvoltate in conditii de drenaj natural in general bun sau
moderat.
Conditiile climatie relativ umede determina spalarea sarurilor din profil,
chiar si a celor greu solubile, si o debazificare destul de accentuata a
materialului mineral, in genere, supuse unei intense alterari.
Temperatura si umiditatea prielnice favorizeaza activitatea biologica, care
determina o humificare rapida a resturilor vegetale, incorporate anual indeosebi
in partea superioara a solului, desi circuitul biologic este relativ activ,
bioacumularea in sol este slaba si localizata in orizontul superior A, iar
substantele humice rezultate sunt relativ acide, favorizand formarea de minerale
secundare noi si migrarea acestora in adancime, acumulandu-se in orizontul B.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
137
Solurile din clasa molisolurilor, datorita conditiilor bioclimatice ce

determina o transformare relativ slaba a substratului mineral in orizontul
superior al solului are loc o acumulare usoara de argila.Sarurile usor solubile
sunt indepartate din profil, in schimb sarurile greu solubile, carbonatii, sunt
spalate numai in partea superioara a solului partial sau total si acumulate de
regula intr-un orizont Cca sub forma de eflorescente sau concretiuni.
In conditiile climatice mai umede sau in soluri mai vechi, in urma spalarii
complete a carbonatilor din partea superioara ia nastere un orizont Bv (cambic)
in prima faza apoi chiar un orizont B+ (argiloiluvial) cu slaba acumulare de
argila.
Cantitatile importante de resturi organice incorporate anual in sol sunt
relativ repede transformate si humificate acumulandu-se materie organica acu
atat mai mult cu cat masa de resturi vegetale este mai bogata.
Solurile din clasa cambisolurilor sunt soluri de culoare deschisa, cu
profil nediferentiat textural si adesea nici cromatic.
Cambisolurile se caracterizeaza prin insusiri fizice relativ bune si insusiri
chimice si biochimice bune pana la medii.
In functie de conditiile de relief si aciditate, solurile din clasa
cambisolurilor sunt utilizate pentru cultivarea cerealelor, plantelor industriale,
plantelor de nutret, pomilor fructiferi, vitei de vie, speciilor caracteristice
ecosistemelor de pajiste, etc.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
138
Structura solului in zona studiata
Analizand tipurile de sol, din judetul Bihor, din punct de vedere al

categoriilor de folosinte, rezulta ca din suprafata totala de teren agricol de
496193 ha, 311397 ha este reprezentata de teren arabil. Din situatia tabelara
prezentata mai jos (sursa Oficiul de Studii Pedologice si Agrochimice) se poate
observa situatia actuala al solurilor din punct de vedere al claselor de calitate la
nivelul judetului Bihor. Clasa III a si Clasa a IV a de calitate al solurilor
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
139
reprezintand cca 70 % din totalul suprafetelor agricole de folosinta, 132978 ha

de pasuni , 45124 ha fanete, 2311 ha vii si 4383 ha de livezi.
Folosinta Clasa I Clasa a II-a Clasa a III-a Clasa a IV-a Clasa a V-a
ha % ha % ha % ha % ha %
Arabil 18250 5.8 86921 28.1 94796 30.4 83900 26.9 27530 8.8
Pajsiti 181 0.1 6509 3.6 56499 31.7 90684 51.0 24229 13.6
Vii 2 0.1 220 9.5 845 36.6 866 37.4 378 16.4
Livezi 28 0.6 268 6.1 2094 47.8 1508 34.4 485 11.1
Total 18461 3.7 93918 18.9 154234 31.1 176958 35.7 52622 10.6
Repartitia solurilor pe clase de folosinta
Terenurile agricole ale judetului Bihor sunt acoperite cu o varietate mare
de tipuri de sol. Predomina solurile luvice si luvisolurile, reprezentand 105602
ha, adica o suprafata de 29,07%, urmand in ordine descrescanda de brune
eumezobazice, soluri aluviale, brune argiloiluviale, cernoziomuri , etc.
Cele mai mici suprafete sunt reprezentate de planosoluri, reprezentand
390 ha , solurile brun roscate 320 ha si brun roscate luvice 279 ha.
5.3.2. Conditii chimice din sol

Calitatea solurilor
Calitatea terenurilor din judetul Bihor este prezentata pe clase de bonitare
si pe moduri de folosinta in tabelul prezentat mai jos:
Nr. Specif. Clase de bonitare ale solurilor
crt. folosinta I II III IV V Total
ha NB ha NB ha NB ha NB ha NB (ha)
1 Arabil 17941 86 87540 72 95105 53 83590 33 27221 16 311397
2 Pajisti 542 81 6872 63 56138 51 90321 33 24229 18 178102
3 Vii 2 90 220 72 758 52 860 34 471 15 2311
4 Livezi 28 94 273 72 2065 51 1438 33 579 16 4383
Total 18513 - 94905 - 154066 - 176209 - 52500 - 496193
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
140
Presiuni ale unor factori asupra starii de calitate a solurilor din judet
a) Poluarea solurilor in urma activitatii din sectorul industrial (minier,

siderurgic, energetic, etc)
Parametrii statistici ai continutului de metale grele: Depozit de produse
petroliere Suplac
Pb Cu Ni Cd
0-10 10-20 0-10 10-20 0-10 10-20 0-10 10-20
Parametru
cm cm cm cm cm cm cm cm
statistic
- - 23.9 20.6 - 23.6 - -
Poluarea solului (ha), in judetul Bihor, anul 2013

energiei electrice
metalurgica
Alte ramuri
Agricultura
Gospodaria
economica/
Total judet
alimentara
extractiva
comunala
si termice
substanta
feroasa si
Industria
Industria
Industria
Industria
Industria
poluanta
Ramura
chimica
Total din care

Cenusa 0.033 0.033
Deseuri 57.02 57.02
menajere
Namoluri
Dejectii 15.86 15.8
6
Slamuri 121.78 43.4 78.38
petroliere 0
Slamuri rosii
Namoluri de 6 2 4
la statii de
epurare
Noroaie
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
141
miniere
Steril
Zgura 141.1328 141 0.132
8
Cenusa de 0.2224 0.222
pirita 4
b) Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe carbune

Unul dintre cele mai importante gaze care dau efectul de sera este
dioxidul de carbon.Cresterea constanta a concentratiei lui din atmosfera se
datoreaza in principal arderii combustibililor fosili. O atmosfera mai bogata in
dioxid de carbon duce, pe de alta parte, la o dezvoltare mai accentuata a
plantelor, care retin o cantitate mai mare de carbon. Cu toate acestea, cresterea
cantitatii de carbon din biomasa nu compenseaza pierderea carbonului din sol.
Expunerea la metale grele cauzeaza o serie de boli organismelor umane
precum si pagube ecologice. Cele mai periculoase metale grele sunt Pb, Cd, As,
Hg, Ni, Zn, Cu, Sb, Cr si Mn.De aceea este vital ca aceste emisii sa fie strict
limitate si controlate. Odata intrate in atmosfera, substantele poluante parcurg
distante mari de la sursa de unde provin, contaminand suprafete largi.
Efectele emisiilor asupra mediului sunt prezente prin: acidificarea lacurilor si a
apelor curgatoare, datorata ploilor acide, disparitia speciilor de plante si animale
din apele cu aciditate crescuta, acidificarea solului, fapt ce produce cresterea
concentratiei de aluminiu si a altor metale toxice, insotita de disparitia
nutrientilor, a potasiului, calciu, magneziu. Duce de asemenea la scaderea
productiei agricole,imbolnavirea si disparitia padurilor.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
142
5.3.3. Vulnerabilitatea substratului

Grupe de terenuri afectate de procese de degradare
Suprafata
Grupe de terenuri afectate de procese de degradare
afectata (ha)
Terenuri cu eroziune de suprafata 43043
Terenuri cu eroziune in adancime (ogase, ravene, torente) 191
Terenuri afectate de alunecari active (prabusiri, surpari) 942
Terenuri nisipoase expuse erodarii de catre apa si vant 6197
Terenuri cu aglomerari de pietris, bolovanis,grohotis, stancarii 8743
Terenuri cu exces permanent de umiditate si mlastini 5677
Terenuri saturate si acide 143351
Terenuri poluate cu substante chimice petroliere si/sau noxe 105
Terenuri ocupate de halde miniere, deseuri industriale, si/sau
351
menajere
Terenuri neproductive 4204
Terenuri cu biocenoze afectate sau distruse 2500
TOTAL 215304
1. Poluare prin:
- Exploatare miniera - 5 ha
- Balastiera - 21 ha
- Cariera – 4 ha
- Halde si depozite – 355 ha
- Rezidii petroliere – 105 ha
- Halde steril – 119.52 ha
2. Eroziune:
- Slab 1258 ha
- Moderat 515 ha
- Puternic 228 ha
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
143
Acest fenomen ocupa o suprafata de 2001 ha, reprezentand cca. 0,6% din
terenurile agricole cartate.Din studiile efectuate de Oficiul Judetean de Studii
Pedologice si Agrochimice Bihor reiese ca ponderea cea mai mare o detin
siroirile si rigolele ( 1258Ha -0,3 %) din totalul de 2001 Ha. Prin recurgerea la
practici agricole neadecvate se manifesta tendinta de extindere si agravare a
acestui fenomen, cu precadere in zona de deal.
3. Alunecari de teren:
- Slab 1661 ha
- Moderat 289 ha
- Puternic 164 ha
- Foarte puternic 89 ha
- Excesiv 60 ha
Acest fenomen de degradare a terenurilor agricole se manifesta pe o
suprafata de 2263 Ha,( reprezentand 0,6 % din suprafata cartata), cu intensitate
mai mica mai mare sau mai mica, cele mai frecvente sunt alunecarile in brazde (
73%). Fenomenul de alunecare se manifesta mai ales in zona de deal pe
terenurile ocupate de pasuni si pe cele defrisate ( Rabagani, Sambata, Popesti,
Derna, Lazareni, etc. ) Acest fenomen se regasesc sub forma de prabusiri in
zonele limitrofe a exploatatiilor miniere de suprafata.
4. Saraturate:
- Slab 38341 ha
- Moderat 900 ha
- Puternic 400 ha
5. Acidifiere:
- Slab 129298 ha
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
144
- Moderat 118716 ha
- Puternic 22868 ha
Din studiile efectuate rezulta ca 74,51% din terenurile cartate o reprezinta
acidifierea si 10,90% o reprezinta terenurile saraturate. Solurile puternic acide,
acide si slab acide ocupa o suprafata de 270882 ha, adica 81% din suprafata
cartata agrochimic de 334605 Ha. Restul suprafetelor fiind neutre (24082
ha,reprezentand 7,7 %), slab alcaline, alkaline si puternic alcaline. Pentru
combaterea acestui fenomen se impun masuri ferme de corectare a starii de
reactie a solurilor prin aplicarea de amendamente, in special carbonat de calciu.
Dintre localitatile judetului Bihor pe teritoriul carora s-au identificat soluri
acidefiate: Sambata, Ceica, Cabesti, Hidiselul de Sus, Oradea, Cociuba Mare,
Marghita, Sanmartin, Dragesti, Tinca, iar cele cu soluri saraturate : Cefa,
Madaras, Salonta, Ciumeghiu.
6. Soluri cu exces de apa

- Slab 95 ha
- Moderat 4698 ha
- Puternic 884 ha
Soluri cu exces de apa au fost identificate de catre Oficiul Judetean de
Studii Pedologice si Agrochimice Bihor pe o suprafata de 5677 ha in zone ca :
Cefa, Avram Iancu, Hidiselul de Sus, Calacea, Tarcea, etc.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
145
Eroziunea solurilor in judetul Bihor

(Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie, 1976)
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
146
5.3.4. Tipuri de culturi pe sol in zona respectiva

NU E CAZUL
5.3.5. Poluarea existenta; tipuri de poluanti si concentratii

Potrivit Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare
(CNCAN), la Baita functioneaza singurul depozit definitiv de deseuri
radioactive din Romania. Aici sunt depuse deseuri radioactive de joasa si medie
activitate, de viata scurta, produse in activitati de aplicatii industriale, medicale
si de cercetare.
Depozitului National de Deseuri Radioactive (DNDR) Baita este singura
unitate de profil abilitata prin lege sa depoziteze definitiv, la nivel national, toate
deseurile radioactive din afara ciclului combustibilului nuclear. Prin intrarea in
exploatare a DNDR a fost astfel asigurata si etapa finala de gestionare a
deseurilor radioactive, prin depozitarea definitiva intr-un depozit autorizat
Depozitul National de Deseuri Radioactive este amplasat intr-o regiune in
care exploatarea minereurilor de uraniu reprezinta activitatea de baza. DNDR
este situat intr-o galerie din care s-a extras uraniu precum si situarea acestei
galerii intr-o cariera de uraniu, conduce la identificarea unor emitatori
radioactivi naturali in special din familiile radioactive naturale 238U si 235U.
Tot in zona se gaseste o halda de steril care prin continutul de minereu
activ, spalat ocazional de apa ce se varsa in emisar constiuie o posibila sursa de
poluare si o exploatare de dolomita.
5.3.6. Surse de poluare a solului: surse de poluare fixe sau mobile ale
activitatii economice propuse, tipuri si cantitati / concentratii estimate de
poluanti
In timpul pregatirii lucrarilor
Sursele de poluare a solului in faza de constructie sunt reprezentate de:
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
147
- tehnologiile de constructie propriu-zise;

- lucrarile necesare in amplasarea platformelor de foraj;
- utilaje, autocamioane;
- activitatea umana.
Tehnologiile de constructie propriu-zise

Executia lucrarilor de realizare a obiectivului, constituie principalele
tipuri de activitati cu impact direct asupra solului si subsolului.
O executie neingrijita a lucrarilor poate antrena pierderi de materiale si
poluanti (ex: pierderi de carburanti si produse petroliere de la utilajele de
constructii si transport) care pot migra in sol.
Lucrarile prevazute au in vedere excavarea si depozitarea unor cantitati
importante de sol vegetal si steril. Aceste depozite pot fi antrenate de apa
meteorica si vant. Ca urmare a precipitatiilor, scurgerile de suprafata spala si
antreneaza fractiuni de material sau mase de pamant.
Manipularea si punerea in opera a materialelor determina emisii specifice
fiecarui tip de material si fiecarei operatii de constructie, emisii care se pot
depune pe sol si pot fi antrenate de apele meteorice.
Utilajele
Modul de lucru, vechimea utilajelor si starea lor tehnica sunt elemente
care pot provoca in timpul constructiei poluari ale solului si subsolului.
Principalii poluanti sunt motorina si uleiurile arse.
Acestea pot ajunge sa afecteze calitatea solului si subsolului prin:
- pierderi accidentale de materiale, combustibili, uleiuri din masinile;
- repararea utilajelor, efectuarea schimburilor de ulei in spatii neamenajate;
- stocarea motorinei sau a uleiurilor arse in depozite sau recipiente
improprii.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
148
Traficul greu, specific perioadei de constructie, determina diverse emisii

de substante poluante in atmosfera (NOx, CO, SOx - caracteristice motorinei -
particule in suspensie etc.). De asemenea, vor fi si particule rezultate prin frecare
si uzura (din calea de rulare, din pneuri). Atmosfera este si ea spalata de ploi
astfel incat poluantii din aer pot fi transferati catre ceilalti factori de mediu (apa
de suprafata, sol, etc.).
Activitatea umana
Activitatea salariatilor ce desfasoara lucrarile de constructie este la randul
ei generatoare de poluanti cu impact asupra solului, deoarece:
- produce deseuri menajere care, depozitate in locuri necorespunzatoare pot
fi antrenate de ape si pot sa afecteze solul si subsolul;
- evacuarile fecaloid-menajere aferente, pot si ele sa afecteze calitatea
solului, daca grupurile sanitare sunt improvizate;
- manevrarea defectuoasa a autovehiculelor care transporta materialele
necesare sau a utilajelor poate conduce la producerea unor deversari
accidentale de poluanti in acestea.
Intensitatea impactului prafului asupra solului depinde de mai multi
factori printre care: apropierea de sursele majore producatoare de praf, directia
vanturilor dominante.
Poluarea cu praf nu are efect negativ de durata asupra solului. Impactul pe
care il poate avea activitatea de constructie a obiectivului asupra solului si
subsolului va avea o perioada limitata in timp.

Sursele de poluare pentru sol in perioada de explorare sunt reprezentate
de:
- depozitarea necontrolata a materialelor rezultate in urma lucrarilor
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
149
miniere usoare;
- apele uzate menajere, daca vor fi evacuate in locuri nepermise;
- pierderi de lichid de foraj;
- actiunea poluantilor atmosferici, prezenti in aer, care pot fi antrenati de
apele pluviale sau care se pot depune prin sedimentare gravitationala pe
sol;
- actiunea deseurilor menajere, daca sunt depozitate necorespunzator;
- scurgeri accidentale de produse petroliere, in urma unor defectiuni ale
autovehiculelor care vor tranzita si vor aproviziona obiectivul.
5.3.7. Prognoza impactului

5.3.7.1. Suprafata, grosimea si volumul stratului de sol fertil care
este decopertat in timpul diferitelor etape ale implementarii proiectului;
locul depozitarii temporare a acestui strat, perioada de depozitare, impactul
prognozat al acestei decopertari asupra elementelor mediului
Cand se realizeaza decopertarea stratului fertil si depozitarea lui partiala,
se scoate din circuitul natural, o cantitate de elemente nutritive. Insa, cea mai
mare parte a acestora va fi reintegrata acestui circuit, pe masura ce stratul
vegetal de sol depozitat va fi utilizat la refacerea ecologica a teritoriului, inclusiv
a invelisului de sol.
5.3.7.2. Impactul prognozat cauzat de poluare, luandu-se in

considerare tipurile dominante de sol; acumulari si migrari de poluanti de
sol
In timpul constructiei obiectivului
Suprafata de teren va fi decopertata de vegetatie (fara vegetatie
forestiera). Acest fapt poate avea drept consecinta, o degradare a microbiontei
din sol.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
150
Intre radacinile plantelor si microoganisme existente in sol, se realizeaza o

relatie de simbioza, care are un rol important in circuitul materiei in natura si
pastrarea echilibrului ecositemelor.
In urma realizarii platformelor de forare va rezulta pamant de excavatii,
care poate fi refolosit la umpluturi.
Pot aparea poluari datorate scurgerilor accidentale de produse carburanti
si lubrefianti utilizati.
In cazul respectarii tehnologiilor de executie a lucrarilor, factorul ‘sol’ nu
va fi afectat de poluare ; daca totusi au loc poluari accidentale acestea sunt de
scurta durata.

Solul este factorul de mediu care integreaza toate consecintele poluarii
fiindu-i perturbate astfel, procesele de regenerare si modificare compozitiei,
ceea ce duce la efecte negative asupra factorilor lor biotici (plante, animale, om).
Formele de impact asupra solului ce pot fi identificate in perioada de
explorare sunt:
- modificari structurale ale profilului de sol ca urmare a sapaturilor
prevazute a se executa: excavare, nivelare, compactare;
- modificari calitative ale solului sub influenta poluantilor prezenti in aer,
modificari calitative si cantitative ale circuitelor geochimice locale;
- poluari accidentale prin deversarea unor produse direct pe sol,
depozitarea deseurilor sau a diverselor materiale.
De asemenea, poluantii atmosferici pot avea impact asupra solului prin
sedimentarea gravitationala a acestora pe sol sau antrenarea de catre apele
pluviale.
In cazul in care vor exista scurgeri accidentale de produse petroliere de la
autovehiculele ce vor tranzita amplasamentul sau vor aproviziona obiectivul,
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
151
acestea pot polua solul daca nu sunt curatate, prin antrenarea acestora de catre
apele pluviale.
In cadrul acestui obiectiv, probabilitatea poluarii solului in timpul
explorarii este extrem de redusa, iar sursele de poluare sunt nesemnificative.
5.3.7.3. Impactul fizic (mecanic) asupra solului, provocat de

activitatea propusa (proiect)
Impactul fizic asupra solului consta in sapaturi pentru realizarea
platformelor si a lucrarilor miniere usoare si activitatea de forare si obtinere a
carotelor.
5.3.7.4. Modificarea factorilor care favorizeaza aparitia eroziunilor

Eroziunea se produce datorita actiunii vanturilor. Acest fenomen
insoteste, in mod inerent, lucrarile de constructie. Fenomenul este de intensitate
mica si apare datorita existentei, pentru un anumit interval de timp, a
suprafetelor de teren neacoperite expuse actiunii vantului. Praful generat de
eroziunea vantului este, in principal, de origine naturala (particule de sol, praf
mineral) si nu are un impact semnificativ asupra solului.
5.3.7.5. Compactarea solurilor, tasarea solurilor, amestecarea

straturilor de sol, schimbarea densitatii solurilor
Efectul de tasare se resimte asupra solului pe suprafetele corespunzatoare
lucrarilor, dar si in cadrul zonei de actiune a utilajelor de constructie si de
transport.
Acesta va fi pe portiuni restranse si pe o perioada limitata de timp.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
152
5.3.7.6. Modificari in activitatea biologica a solurilor, a calitatii,

vulnerabilitatii si rezistentei
Nu este cazul .
5.3.7.7. Impactul transfrontier

Nu este cazul.

In timpul constructiei obiectivului :
- este interzisa amplasarea unor depozite temporare de carburanti si
lubrefianti, de unde se pot produce pierderi pe sol;
- este interzisa efectuarea in zona a unor reparatii de utilaje sau
mijloace de transport, care de obicei se soldeaza cu scapari de carburanti si
lubrefianti pe sol;
- scurgerile de carburanti sau lubrefianti, datorate unor cauze
accidentale, vor fi diminuate prin utilizarea unui pat de nisip, dispus in zonele
cele mai vulnerabile, care ulterior este colectat intr-un recipient metalic acoperit
si valorificat de unitati specializate. In cazul producerii de scurgeri de produse
petroliere pe sol se recomanda colaborarea cu firme de depoluare, specializate in
astfel de interventii;
- constructorii sunt obligati sa foloseasca pentru evacuarea de pe
santier a materialelor si a deseurilor doar mijloace de transport care sa fie
prevazute cu protectie impotriva imprastierii lor pe traseele de circulatie;
- evitarea degradarii zonelor invecinate amplasamentului si a
vegetatiei existente, din perimetrul adiacent zonei de lucru, prin stationarea
utilajelor, efectuarea de reparatii, depozitarea de materiale etc;
- asigurarea unei supravegheri continue a lucrarilor;
- respectarea datelor de proiect;
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
153
- respectarea datelor de revizie a utilajelor.

- respectarea masurilor de diminuare a impactului asupra factorului
de mediu apa, care sunt valabile si in acest caz.

- asigurarea functionarii in parametrii proiectati a tuturor utilajelor;
- amenajarea de locuri adecvate pentru depozitarea recipientilor de
colectare a deseurilor;
- preluarea ritmica a deseurilor rezultate de pe amplasament, evitarea
depozitarii necontrolate a acestora;
- interventia prompta cu material absorbant in cazul scurgerilor de
produse petroliere pe sol;
- interzicerea spalarii, efectuarii de reparatii la mijloacele de
transport in incinta obiectivului;
- evitarea pierderilor de lichid de forare;
- depozitarea materialului dislocat in zone bine determinate,
protejate, impiedicarea raspandirii lor.
5.3.9. Harti la capitolul „SOL”

Nu este cazul.
5.4. Geologia subsolului

5.4.1. Caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus; compozitie,
origini, conditii de formare
Framantarile geologice petrecute de-a lungul timpului au conditionat ca in
alcatuirea teritoriului ocupat de judetul Bihor sa participe trei unitati structurale
distincte: Muntii Apuseni de nord, bazinele externe neogene ale Muntilor
Apuseni si Depresiunea Panonica.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
154
Muntii Apuseni de nord. In componenta acestei unitati intra serii

metamorfice, serii sedimentare si magmatite. Diferentele de facies a seriilor
sedimentare, precum si evolutia paleogeografica determina posibilitatea
separarii a doua unitati distincte: autohtonul de Bihor-Padurea Craiului si grupul
panzelor de Codru.
Autohtonul de Bihor-Padurea Craiului este alcatuit dintr-un fundament de
cristalin, o cuvertura sedimentara si pe alocuri, din magmatite.
Fundamentul cristalin cuprinde doua serii metamorfice, care s-au format
in doua cicluri tectono-magmatice: ciclul anteproterozoic superior si ciclul
proterozoic superior- paleozoic.
Ciclul anteproterozoic superior se caracterizeaza prin metamorfismul
rocilor in conditiile faciesului amfibolitelor, fiind constituit din paragnaise cu
muscovit si biotit, intre care se intercaleaza micasisturi, sisturi cuartitice micacee
cu granati, calcare cristaline si roci cuarto-feldspatice. Rocile acestui ciclu le
intalnim in alcatuirea Muntilor Plopisului si al interfluviului care separa bazinele
inferioare ale vailor Iada si Draganului.
Ciclul proterozoic superior-paleozoic, prezent mai ales in Masivul
Biharea, se caracterizeaza printr-o serie epimetamorfica metamorfozata in
orogeneza baicaliana. Ea este alcatuita din sisturi sericitoase-cloritoase, sisturi
cuartitice cu sericit si clorit, precum si din sisturi cuartito-albitice.
Cuvertura sedimentara este reprezentata prin formatiuni paleozoice si
mezozoice, in cadrul carora predomina o tectonica rupturala cu panze de
forfecare initiala. Drept urmare apar compartimente aproape necutate,
monoclinale, incalecate unele peste altele. Formatiunile paleozoice au o
dezvoltare foarte redusa, fiind reprezentate doar prin depozite permiene alcatuite
din conglomerate si brecii cu elemente de sisturi cristaline, prinse intr-o masa
grezo-argiloasa rosie, intalnite in Padurea Craiului.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
155
Formatiunile mezozoice au o dezvoltare mult mai mare si sunt przente in Muntii

Padurea Craiului si in regiunea Padisului.
constituie o succesiune groasa de formatiuni ce reprezinta trei cicluri de
sedimentare: triasic, pana la ladinian inclusiv jurasic, neocomian-cenomanian,
intrerupre de fazele de diastrofism paleocimeriana si neocimeriana.
Ciclul triasic si jurasic este reprezentat mai ales prin faciesuri calcaroase,
iar cel cretacic, alternativ, din faciesuri calcaroase si de flis. In muntii Bihorului,
formatiunile mezozoice sunt dispuse monoclinal.
Deoarece depozitele mezozoice sunt in general calcaroase, ele au suferit un
proces de carstificare, ceea ce a dat nastere la un releif exo si endocarstic,
deosebit de pitoresc.
Magmatitele legate de desfasurarea autohtonului, le gasim prezente in
masivele Carligate si Muncelu, fiind reprezentate prin andezite. Ele se datoresc
magmatismului subhercinic, care s-a manifestat in cretacic.
Grupul panzelor de Codru, apare in Muntii Codrului, pe care-i alcatuieste in
intregime si in sudul autohtonului de Bihor. Raportul tectonic al panzelor de
Cordu si autohtonul de Bihor s-a perfectat in timpul cutarilor neocretacice, cand
autohtonul a fost incalecat, sub forma unor panze, de formatiunile domeniului de
Codru.
In cadrul acestui grup distingem mai mult panze, alcauite fiecare din ele,
dintr-un fundament al granitoidelor de Codru, o serie permo-carbonifera si una
mezozoica, ce se desfasoara pana in jurasicul superior.
Astfel, unitatea cea mai profunda, cunoscuta sub numele de unitatea de
Finis, se caracterizeaza prin prezenta formatiunilor metamorfice alcatuite din
granitoidele de Codru, peste care urmeaza o serie permiana formata din porfire
cuartifere, urmata de o suita mezozoica, in care intalnim roci detritice hercinice
si flis neocomian. Aceasta unitate mai poate fi intalnita si in regiunea Baita din
Muntii Bihorului.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
156
A doua unitate din grupa panzelor de Codru poarta numele de unitatea de

varful Dievii si incaleca, de la est spre vest, unitatea precedenta. Ea se
caracterizeaza prin prezenta permianului, alcatuit din diabaze, situat intre doua
serii de porfire cuartifere. Pe langa aceste formatiuni, apare triasicul, reprezentat
prin conglomerate si gresii cuartitice, calcare negre si dolomite.
La formarea partii estice a Muntilor Codrul-Moma, contribuie cea de a
treia unitate, Tarcaita-Moma, formata din depozite permiene (conglomerate) si
mai ales triaseice, in care un rol deosebit il au dolonmitele si calcarele pe care s-
au dezvoltat interesante fenomene carstice (Platoul Vascaului).
Dupa diastrofismul mediteranean, cand are loc sariajul panzei de Codru
pe autohtonul de Bihor-Padure Craiului, primele depozite ce se dispun apartin
senonianului inferior. Alcatuite din conglomerate, gresii si marne, ele sunt
localizate in Depresiunea Vadului, Depresiunea Rosia si in grabenul Remeti.
Bazinele externe neogene. Dupa diastrofismul laramic, Muntii Apuseni

sunt exondati. De abia in tortonian, sedimentarea este reluata intr-o serie de
bazine, care au aparut datorita unor fragmentari disjunctive in masa muntoasa.
In cadrul judetului intalnim numai bazinele Beiusului, Vadului si partea vestica
a Bazinului Salajului. Sedimentele care s-au depus in aceste bazine sunt de
varsta tortoniana, volhinian-bessarabian inferior, pliocene si cuaternare.
Tortonianul este reprezentat in baza printr-un orizont conglomeratic, uneori
calcaros, peste care se dezvolta un facies marnos.
Volhinian-bessarabian inferior are in baza conglomerate ori gresii, care
suporta o succesiune marnoasa-grezoasa. Uneori, cum este cazul Depresiunii
Beiusului, apar calcare oolitice, peste care sunt dispuse marne. Dupa depunerea
acestor formatiuni, in bazinele neogene a avut loc o regresiune, care a durat pana
in pontian, cand apele marine revin, pentru a se retrage, din nou, definitiv, la
finele dacianului. Formatiunile pontiene sunt reprezentate prin argile si marne
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
157
iar cele daciene prin nisipuri. Insular, formatiunile amintite sunt acoperite de
pietrisuri piemontane, rezultate din actiunea retelei hidrografice ce urmarea
retragerea treptata inspre vest a lacului Panonic.
Pe terasele raurilor ce brazdeaza relieful deluros intalnim pietrusiri de teresa, de
varsta cuaternara.
Depresiunea Panonica. Aceasta unitate structurala este situata in vestul

Muntilor Apuseni si a bazinelor neogene. Fundamentul este alcatuit din sisturi
cristaline (micasisturi precambriene) care suporta formatiuni mezozoice si
neozoice. In primul caz intalnim depozite triasice (sisturi argiloase grezoase,
dolomite cenusii, calcare negre) si cretacice (calcare, marno-calcare), iar in al
doilea caz depozite tortoniene (marne calcaroase si calcare grezoase), volhinian-
bessarabiene (marne si marno-calcare) si pliocene (argile, argile nisipoase,
nisipurim marne nisipoase), care incheie suita formatiunilor sedimentare marine
si apoi lacustre din Depresiunea Panonica.
In partea estica s-au format in timpul pleistocenului superior numeroase
conuri de dejectie, constituite din nisipuri, pietrisuri si argile nisipoase, care
unindu-se intre ele, au conditionat aparitia unei campii piemontane. Peste aceste
formatiuni, in ultima parte a pleistocenului superior, s-au depus argile roscate si
depozite loessoide.
Pe raurile principale care strabat relieful campiei apar aluviuni de varta
holocena, reprezentate prin pietrisuri si mai ales prin nisipuri. In legatura cu
structura geologica a Depresiunii Panonice se remarca prezenta apelor termale si
minerale ce apar pe aliniamntul Tamaseu-Oradea-Tinca.
Din punct de vedere fizico-geografic perimetrul de explorare Nucet Est

este situat in Muntii Bihor, la sud de cursul raului Crisul Negru.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
158
Masivul muntos Bihor apartine Muntilor Apuseni de Nord, ca unitate geologica

structurala a Muntilor Apuseni, alaturi de masivele Gilau, Vladeasa, Padurea
Craiului, Biharia, Codru Moma si Zarand.
Harta principalelor unitati de relief Judetul Bihor

In cadrul perimetrului altitudinea variaza intre cotele +500 si +1000 de
metri, caracteristice fiind culmile prelungi cu versanti abrupti.
Muntii Bihorului reprezinta spatiul muntos cel mai inalt, cu altitudini intre
1200 si 1800 m, culminand in varful Cucurbata Mare (1848 m).
In urma unei evolutii indelungate, care a durat tot timpul neozoicului, a
rezultat o asociere de suprafete de nivelare, caracteristica importanta a peisajului
geografic. Acestea se inscriu in relief prin interfluvii largi, plate, cu liniile de
culme, prezentand mici diferente de nivel, legate in cele mai multe cazuri, de
variatii litologice locale.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
159
Formatiunile cristaline mezozonale si epizonale, situate intre vaile

inferioare ale Draganului si Iada sau din Masivul Biharea, au imprimat reliefului
un aspect greoi si masiv. Inclinarea diferita a pachetelor de cristalin a
conditionat aparitia unui relief structural, care a impus culmilor muntoase un
aspect vadit asimetric. Acolo unde pachetele cristaline au fost retezate de vai
apar abrupturi, in timp ce flancul opus al culmii muntoase este domol si prelung,
conform inclinarii stratelor.
Magmatitele, avand o extensiune mai redus in judet (Masivul Carligati) se
inscriu in relief prin forme greoaie si massive, cu interfluvii largi, plate si
povarnisuri domoale in jumatatea lor superioara.
Rocile sedimentare care participa la alcatuirea reliefului se manifesta
diferentiat in functie de particularitatile lor petrografice. Astfel, deosebim o
grupa de roci formata din conglomerate, gresii, marne si argile, care participa
impreuna si alternativ, ca substrat la formarea reliefului. A doua grupa de roci o
reprezinta calcarele si dolomitele, care dau cunoscutul relief carstic de pe
cuprinsul plaiurilor bihorene.
Acolo unde structura nu se manifesta in trasaturile reliefului, prima grupa
de roci se inscrie prin suprafete netede, larg bombate, pe alocuri cu proeminente
conditionate de unele variatii litologice locale. In cele mai numeroase cazuri
asistam la prezenta unui relief structural, caracterizat prin povarnisuri inclinate,
de tip cuesta si domoale, de tipul suprafetelor structural. Astfel de cazuri apar in
cursul superior al Vaii Iada, care este strajuita pe partea stanga de cuesta culmii
muntoase Ponor-Fata Movilelor, precum si in culmea asimetrica a Magurii
Vinete.
Rocile carstificabile, datorita propietatilor lor specific, au conditionat
aparitia celei mai accentuate dependente a reliefului de alcatuirea sa litologica.In
functie de relieful primar, asupra caruia a actionat procesul de carstificare,
putem surprinde doua aspecte tipice. Un prim aspect il reprezinta relieful carstic
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
160
sculptat pe suprafetele largi de nivelare, cum este cazul in regiunea Padisului.

Aici datorita absentei unor retele hidrografice de suprafata, relieful prezinta mici
diferente de nivel si o topografie confuza, fiind reprezentat prin doline, uvale,
polii, avene si vai oarbe, marginite de povarnisuri domoale, adesea cu roca
dezgropata.
Interesant este rolul pe care-l joaca, in aceasta regiune alternanta rocilor
necarstificabile cu cele carstificabile. Astfel, pe primele s-a dezvoltat o retea
hidrografica de suprafata, care ajungand in zona calcarelor, se pierde prin
sorburi in subteran, iesind din nou la suprafata, prin intermediul unir izbucuri
puternice. Al doilea aspect este legat de prezenta unor vai adanci, care
marginesc suprafetele de nivelare carstificate, cum este cazul vaii Galbena. Aici
domina liniile vertical, suprinse mai ales in cadrul peretilor abrupti, ce
marginesc cheile adanci si salbatice ale vailor.
In timpul pleistocenului si in foarte mica masura in etapa actuala, zonele
inalte ale Muntilor Bihorului au fost afectate de procese crio-nivale. Drept
urmare, mai ales in masivele Biharea si Carligati, s-a format un relief crio-nival
reprezentat prin circuri glacio-nivale, microdepresiuni nivale de versant si
culme, relief rezidual, lacuri nivale, abrupturi ruiniforme, grohotisuri eluviale si
de versant, terasete de solifluxiune.
Confrom Hartii geologice a Romaniei, pe amplasamentul proiectului se
intalnesc formatiuni cristolofiliene paleozoice (seria Paiuseni) dar si
conglomerate, gresii, sisturi argiloase de varsta Permiana.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
161
Perimetru explorare
Geologia zonei studiate
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
162
5.4.2. Structura tectonica, activitatea neotectonica, activitatea seismologica

Seismicitatea Romaniei este repartizata pe mai multe zone epicentrale:
Vrancea, Fagaras - Campulung, Banat, Crisana, Maramures si Dobrogea. La
acestea se adauga zone epicentrale cu importanta locala in regiunea Jibou si
Tarnavelor in Transilvania, nordul si vestul Olteniei, nordul Moldovei si Campia
Romana.
Contactul dintre Depresiunea Panonica si Orogenul carpatic se intinde

de-a lungul partii vestice a granitei Romaniei. Chiar daca nu se remarca diferente tectonice si
geostructurale majore, pe baza distributiei seismicitatii, se pot defini doua arii active relativ
distincte: zona Banat la S, si aria Crisana - Maramures, la N. Zona studiata apartine zonei
seismice Crisana- Maramures.
Din punct de vedere al macrozonarii seismice, judetul Bihor se situeaza
intr-o zona cu potential seismic mediu si redus fata de zonele adiacente
epicentrului Vrancea.
Din punct de vedere al macrozonarii sesimice judetul Bihor se imparte in
3 subzone, de la nord la sud, cu riscul seismic descrescator.
Caracteristicile celor 3 zone in confromitate cu normativul P100-1/2004 –

Cod de proiectare sesimica – aprobat cu Ordinul MTCT nr. 489/2005
(ag=acceleratia terenului la cutremur; g=acceleratia gravitationala; Tc=perioada
de colt al oscilatiei).
Zona de sud intre limita de judet si linia Alesd- Tetchea-Nojorid:
ag=0.08 g si Tc=0.7 s
Zona mediana intre linia Alesd-Nojorid si linia Tauteu-Salard:
ag=0.12 g si Tc=0.7s
Zona de nord intre linia Tauteu-Salard si limita de judet:
ag=0.20 g si Tc=0.7 s (Planul de analiza si acoperire a riscurilor din judetul
Bihor)
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
163
Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei

terenului pentru proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR =
100 ani
Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), Tc

aspectrului de raspuns
Conform normativului P100 amplasamentul se incadreaza in zona

seismica caracterizata de ag=0.08g si perioada de colt Tc=0,70s.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
164
5.4.3. Protectia subsolului si a resurselor de apa subterane

Masurile de protectie a subsolului sunt aceleasi ca cele de protectie a
solului.
5.4.4. Poluarea subsolului, inclusiv a rocilor

La fel ca la capitolul care trateaza factorul de mediu sol, sursa de poluare
care va fi activa pe toata perioada de amenajare, o reprezinta posibilele scurgeri
accidentale de produse petroliere de la functionarea sau alimentarea utilajelor de
constructie sau a mijloacelor de transport.
Daca se respecta tehnologia de constructie subsolul nu va fi afectat de
poluanti.
5.4.5. Calitatea subsolului

Intrucat obiectivul proiectului consta in cercetarea geologica in perimetrul
NUCET EST, judetul BIHOR cu identificarea unor zone cu potential minier in
vederea conturarii unui zacamant de minereu polimetalic si minereu de
molibden, nu se poate face deocamdata o caracterizare a subsolului in zona
studiata.
-studii geologice.
In final va fi intocmita o harta geologica, pe o baza topografica adecvata,
pe care vor fi materializate datele de natura petrografica,stratigrafica, tectonica,
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
165
alteratii specifice, indici de mineralizare vizibile macroscopic si microscopic,

date structurale, etc., elemente care,in corelare si cu datele rezultate din
interpretarea masuratorilor geofizice, vor definii arealele de interes pentru
amplasarea forajelor si lucrarilor miniere de explorare.
suprafata sau din aflorimente, vor fi analizate pentru stabilirea cantitativa a
concentratiei elementelor principale si a elementelor insotitoare. De asemenea,
analiza mineralogica si petrografica (sectiuni subtiri si sectiuni lustruite) a
esantioanelor prin metodele oferite de microscopia optica vor aduce precizari
esentiale asupra paragenezelor minerale care intra in compozitia mineralizatiei.
Probele vor fi trimise la laboratorul ALS Chemex (Gura Rosiei, Romania ) unde
vor fi analizate pentru 61 elemente si anume: Ag, Al, As, Ba, Be, Bi, Ca, Cd,
Ce, Co, Cr, Cs, Cu, Fe, Ga, Ge, Hf, In, K, La, Li, Mg, Mn, Mo, Na, Nb, Ni, P,
Pb, Rb, Re, S, Sb, Sc, Se, Sn, Sr, Ta, Te, Th, Ti, Tl, U, V, W, Y, Zn, Zr, Au, Dy,
Er, Eu, Gd, Ho, Lu, Nd, Pr, Sm, Tb, Tm, Ybsi Au. Se preconizeaza executarea
unui numar total de 3857 de analize pentru 60 elemente si 1176 analize pentru
Au, in care sunt incluse si analizele standard, duplicatele si probele blank.

etapa de detaliu, utilizand reteaua hidrografica principala si secundara in faza
preliminara, sau pe suprafetele unde au fost identificate iviri de mineralizatie,
campuri cu alteratii asociate mineralizatiilor de sulfuri polimetalice.
Studiile geologice vor fi initiate prin lucrarile de cartare geologica de
detaliu, scara 1:5000, cu extindere pe intreaga suprafata a perimetrului de
explorare, fiind deasemenea verificate din punct de vedere geologic informatiile
provenite din lucrarile litogeochimice, geofizice precum si verificarea
informatiilor provenite din documentatiile anterioare, consultate.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
166

foraje, etc.va conduce la precizari privind parametrii geologici, participarea
componentelor K± U, Ra si Th si natura radiatiei gamma, contribuind la
selectarea secventelor intens mineralizate/alterate, distributia spatiala si
5.4.6. Resursele subsolului – prospectate preliminar si comprehensiv,

preconizate, detectate
Nivelul actual de cunoastere al acestei zone este rezultatul a mai mult de
150 de ani de explorare geologica, activitate miniera si cercetare stiintifica.
Varietatea mare a formatiunilor geologice, caracteristicile structurale deosebit de
interesante, cat si bogatiile minerale ale subsolului Muntilor Bihor au atras inca
din secolul trecut atentia cercetatorilor.
Cele mai vechi cercetari se datoreaza lui K. Peters (1861), studii care au
un pronuntat caracter mineralo-petrografic, si lui F. Pošepny (1874), care au
vizat mineralizatiile metalifere si mineritul in regiune.
Atat cercetarile geologice cat si activitatea miniera au continuat cu scurte
intreruperi pana in zilele noastre, implicand cercetatori apartinand Ministerului
Minelor, cadre didactice si cercetatori de la mai multe institutede invatamant
superior, de la principalele institute de cercetare, precum si de la unele
intreprinderi cu profil geologic si minier. In prima jumatate a anilor ’70,
cercetarile geologice au fost completate de primele studii geofizice din zona, de
natura gravimetrica, magnetica si geoelectrica (S.D. Stoici).
Toate aceste studii au avut ca rezultat caracterizarea tectonica, litologica
precum si descoperirea si punerea in exploatare a importantelor zacaminte de
substante minerale utile.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
167
5.4.7. Conditii de extragere a resurselor naturale

Prin proiectul analizat se va realiza doar explorarea resurselor naturale din
zona.
5.4.8. Relatia dintre resursele subsolului si zonele protejate, zonele de recreere

sau peisaj
Nu este cazul.
5.4.9 Conditii pentru realizarea lucrarilor de inginerie tehnologica

Nu este cazul
5.4.10. Impactul prognozat
5.4.10.1. Impactul direct asupra componentelor subterane –

geologice
In timpul perioadei constructie
Impactul asupra subsolului in faza de constructie a obiectivului, poate fi
determinat de:
- scurgeri accidentale de produse petroliere, ca urmare a unor defectiuni la
motoarele sau cutiile de viteze ale autovehiculelor, cu care sunt
transportate materialele si materiile prime folosite;
- impurificarea subsolului cu ape uzate menajere daca acestea nu sunt
colectate si predate;
In cazul respectarii tehnologiilor de executie a lucrarilor, a racordarii la
sistemul de canalizare menajera al zonei, a organizarii de santier si a punctelor
de lucru, factorul ‘subsol’ nu va fi afectat de poluare.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
168

Singurul impact ar putea fi generat in cazul unor scurgeri accidentale de
produse petroliere, in urma unor defectiuni ale autovehiculelor ce tranziteaza sau
stationeaza pe amplasament acestea putand fi antrenate de catre apele pluviale.
In cadrul acestui obiectiv, probabilitatea poluarii subsolului este extrem de
redusa, avand in vedere ca specificul activitatii nu impune utilizarea de substante
poluatoare, iar prin respectarea conditiilor normale de forare, impactul asupra
subsolului este unul minor, limitat in timp si spatiu.
5.4.10.2. Impactul direct asupra componentelor subterane –

geologice
Este unul redus, prin respectarea conditiilor normale de forare .
5.4.10.3. Impactul schimbarilor in mediu geologic asupra

elementelor de mediu – conditii hidro, reteaua hidrologica, zone umede,
biotipuri, etc. produse de proiectul propus
Nu este cazul.
5.4.10.4.Impactul transfrontier
Nu este cazul.

In perioada de pregatiere a lucrarilor:
lubrefianti;
- este interzisa efectuarea in zona a unor reparatii de utilaje sau mijloace
de transport, care de obicei se soldeaza cu scapari de carburanti si
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
169
lubrefianti;
- este necesara mentinerea in buna stare de functionare a utilajelor;
- se impune utilizarea toaletelor ecologice ;
- vor fi evacuate apele uzate menajere cu respectarea legislatiei in
vigoare.
Se recomanda:
- colectarea apelor pluviale contaminate de pe platformele de forare;
- interventia prompta cu material absorbant in cazul scurgerilor de produse
petroliere.;
- evitarea amplasarii materialelor de constructie direct pe sol;
- luarea masurilor pentru evitarea aparitiei poluarilor accidentale;
- suprevegherea bunei functionari a instalatiilor de forare;
- asigurarea unui management al deseurilor corespunzator.
5.4.12. Harti si desene la capitolul “ SUBSOL”

Vezi harta „Geologia zonei studiate”, punctul 5.4.1.
5.4.13. Localizarea resurselor subterane

Proiectul analizat va fi cel care va determina existenta si localizarea
resurselor subterane.
5.4.14. Vulnerabilitatea subsolului

Nu este cazul.
5.4.15. Localizarea obiectivelor geologice protejate, a proceselor geologice sau

a altor zone problematice
Nu este cazul.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
170
5.5.Biodiversitatea
5.5.1. Caracterizare generala
Sensibila la cele mai mici variatii climatice, vegetatia din cuprinsul
judetului se grupeaza in asociatii, tinand seama mai ales de acest factor fizico-
geografic. Ca urmare, in functie de climat, fondul dominant al ei este central-
european.
Etajarea climatului in functie de desfasurarea relieful, impune o zonalitate
verticala deosebit de evidenta in repartizarea vegetatiei.
Pe langa acesti factori principali, o serie de factori secundari ca de
exemplu orientarea si expunerea culmilor, particularitatile microclimatice,
structura petrografica, particularitatii chimice ale unor soluri, pozitia in
apropierea suprafetei terenurilor a apelor freatice, existenta locala a unor
acumulari de ape, au dus la conturarea unor aspecte particulare in cadrul zonelor
de vegetatie. La toate acestea, trebuie adaugat si actiunea omului, care a
intervenit ca un factor deosebit de activ in modificarile permanente ale
vegetatiei naturale.
In functie de etajarea conditiilor fizico-geografice existente si de
intrepatrunderea acestora, in cadrul judetului se desfasoara, de pe cele mai inalte
culmi muntoase ale Bihorului pana in Campia Tisei, o vegetatie subalpina, o
vegetatie a domeniului forestier si o vegetatie de silvostepa.
Vegetatia subalpina este prezenta pe cele mai inalte culmi, dintre care
Cucurbata — Piatra Graitoare, ce se desfasoara intre 1 700—1 848 m, reprezinta
teritoriul cel mai caracteristic. Ea se dezvolta in conditii ecologice defavorabile,
caracterizate prin temperaturi medii anuale coborate, in jur de —2°C, prezenta
unei paturi de zapada care dureaza 6 luni, vanturi permanente si intense,
perioada scurta de vegetatie (in jur de 3 luni), soluri acide si sarace in substante
nutritive. In functie de conditiile ecologice aratate, vegetatia este reprezentata
prin pajisti si tufarisuri subalpine.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
171
Vegetatia domeniului forestier are extensiunea cea mai mare, fiind

localizata in regiuni foarte variate din punct de vedere geomorfologic, climatic si
pedologic.
Vegetatia domeniului forestier o gasim preponderent pe terasele vailor si
interfluviile dealurilor, pana in pajistile alpine, in conditii climatice ce sunt
exprimate prin temperaturi medii anuale cuprinse intre 1 si 8°C, prin precipitatii
medii anuale cuprinse intre 600 si 1 400 mm.
In functie de desfasurarea pe verticala a factorilor ecologici, in cadrul
domeniului forestier al judetului putem sa individualizam etajul coniferelor,
etajul fagului si etajul stejarului.
Etajul coniferelor este prezent in regiunile muntoase cele mai inalte,
avand altitudinea cuprinsa, in general, intre 1 000 si 1 700 m. Clima acestui etaj
se caracterizeaza printr-o vara destul de scurta, racoroasa si umeda si iarna rece,
cu zapezi abundente.
Anumite exigente climatice conditioneaza compartimentarea acestui etaj
pe anumite esente. Astfel, in partea cea mai inalta a etajului, cum ar fi
povarnisurile vestice ale masivelor Cucurbata — Piatra Graitoare, Magura
Vanata, zona Padisului, povarnisul vestic al Masivului Carligati, precum si pe
vaile mai umbrite apar padurile de molid, adesea fara amestec cu alte specii
lemnoase, ceea ce le confera o infatisare destul de monotona si uniforma din
punctul de vedere al participarii speciilor lemnoase, dar de un farmec deosebit
pentru peisajul montan. Cu toate acestea, pe alocuri, mai pot sa apara, ca specii
lemnoase, paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), bradul (Abies alba) etc., iar
in cadrul parterului, slab reprezentat datorita caracterului sumbru si intunecos al
padurii, muschi verzi, afinul,merisorul etc.
In contrast cu solul umbrit, pajistile care se formeaza in poieni naturale
sau antropice, pe locul padurilor de molid, sunt pline de lumina si etaleaza o
vegetatie ierboasa mezofila abundenta.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
172
La altitudini mai joase si in locurile mai insorite ale culmilor Piatra

Aradului, Chicera, Ciripa, Piatra Calului, Stana de Eunc, Ponorel etc., din
Muntii Bihorului, apar padurile amestecate de fag cu rasinoase. Climatul in care
se dezvolta aceste paduri este mai putin aspru decat in cazul precedent. Datorita
influentelor climatice vestice, verile sunt umede si racoroase, iar iernile destul
reci, cu zapezi abundente.
Pe vaile umbrite care coboara spre Crisul Negru sau spre Crisul Repede
putem sa gasim aceste paduri la altitudini mai mici decat fagetele pure. Speciile
lemnoase caracteristice care formeaza arborete amestecate sunt fagul (Fagus
silvatica), molidul (Picea excelsa) si bradul (Abies alba). Ca si in cazul
precedent, stratul arbustiv este slab dezvoltat. Pe alocuri, poate fi intalnit alunul
(Coryllus avellana), paducelul (Crataegus monogyna) si altele.
Pajistile secundare, care se formeaza pe locul acestor paduri, sunt bogate
in graminee si diverse dicotiledonate.
Etajul fagului. Aria de raspandire a fagului se suprapune culmilor
muntoase din Muntii Bihorului, care strajuiesc Depresiunea Beiusului, precum
si zonelor mai inalte din muntii Codru-Moma, Padurea Craiului si Plopisului,
cuprinse in general intre 600 si 1 000 m. Nu rare sunt cazurile cand aceste limite
— mai ales cea superioara — sunt depasite daca conditiile ecologice ale etajului
sunt realizate.
Caracteristic pentru acest etaj este predominarea padurilor pure de fag
(Fagus silvatica). Pe langa fag apar in cantitate mica, in partea superioara a
etajului, molidul si bradul, iar in partea inferioara, gorunul (Quercus petraea),
carpenul (Carpinus betulus), ulm (Ulmus campestris), frasinul (Fraxinus
excelsior) si altele.
Stratul de arbusti este de obicei slab dezvoltat in fagete. Pe alocuri, mai
ales la limita inferioara, poate fi intilnit alunul (Coryllus avellana), cornul
(Cornus mas) si altele.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
173
Pajistile de pe locul padurilor de fag sau din poieni constituie cele mai
pretioase fanete si pasuni din domeniul forestier. In compozitia acestora
predomina: graminee, leguminoase, indeosebi specii de trifoi, si altele. Cele mai
extinse suprafete din aceste pajisti le intalnim pe rama vestica a Muntilor
Bihorului, pe zonele cele mai inalte ale dealurilor piemontane care strajuiesc
Depresiunea Beiusului, in Padurea Craiului si Muntii Plopisului, unde prezenta
lor este legata de dezvoltarea asezarilor.
Inspre partea inferioara a etajului, scaderea precipitatiilor a conditionat
prezenta alternantei de paduri de fag cu paduri de gorun sau a padurilor
amestecate de fag cu gorun.
In primul caz, padurile de fag cresc pe povarnisurile nordice si estice sau
pe vaile umbroase, in timp ce gorunul ocupa povarnisurile sudice si vestice,
care sunt mai luminate si in general mai uscate.
In cel de al doilea caz, speciile dominante sunt in amestec, carora li se
mai poate asocia carpenul, frasinul si altele. Ambele aspecte ocupa zonele cu
altitudine mijlocie din muntii Codru - Moma, Padurea Craiului si Plopisului,
precum si partile mai inalte ale dealurilor piemontane.
Etajul stejarului. Existenta acestui etaj de la o altitudine de 70 m pana la
500 m este legata de prezenta unui climat mai bland, caracterizat prin veri calde,
cu umiditate suficienta (500—600 mm media anuala), ierni mai putin frigu-
roase, fara prea multa zapada si cu amplitudini termice moderate. Astfel,
reliefurile mai inalte din cadrul acestui etaj, cum sunt Dealurile piemontane ale
Codrului spre Depresiunea Beiusului, portiunile mai inalte din Dealurile
piemontane ale Padurii Craiului, dealurile din partea nordica a Depresiunii
Vadului, Dealurile Oradei, precum si partea inalta a Dealurilor Dernei si ale
Bistrei, sunt ocupate de paduri de gorun. Caracteristica este prezenta dominanta
a gorunului (Quercus petraea), cu un strat arbustiv destul de slab reprezentat,
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
174
din care se intalnesc paducelul (Crataegus monogyna), sangerul (Cornus

sanguinea), cornul (Cornus mas) si altele.
Pajistile sunt fie mezo-xerofile, fie xerofile, alcatuite din paiusuri stepice,
in asociatie - cu alte ierburi stepice. Zone mai extinse din aceste pajisti pot fi
intilnite pe terasele si dealurile piemontane din jurul depresiunii Beiusului, in
partile mai joase ale dealurilor piemontane din nordul Depresiunii Holodului, in
dealurile Oradiei, Dernei si Bistrei.
In partea inalta a campiei, cum este Campia Calacei, a Miersigului, a
Sarasigului, a Marghitei, in bazinul inferior al vaii Rosia, pe dealurile
piemontane ale Dragotenilor si Beiusele, din Depresiunea Crisului Negru,
precum si sub forma de insule in Campia Nirului apar puternic faramitate paduri
de stejar pedunculat (Quercus robur). Pe langa stejarul pedunculat, care este
dominant, mai apar carpenul, ulmul, frasinul si alte specii lemnoase. Stratul
arbustiv este alcatuit din alun, paducel si altele, iar cel ierbaceu, foarte bogat.
In campia inalta si mai ales in partile mai joase ale dealurilor piemontane
apar paduri de cer (Quercus cerris), garnita (Q. frainetto) sau paduri de cer si
garnita. Stratul arbustiv este similar cu cel din padurile de stejar pedunculat, iar
cel ierbaceu bogat reprezentat prin graminee ca Poa pratensis, Festuca pulchra
si altele.
Vegetatia de silvostepa. Silvostepa avea odinioara o larga raspandire in
Campia joasa a Crisurilor. Activitatea de destelenire a omului, in vederea crearii
si largirii bazei agricole si furajere, a dus la indepartarea vegetatiei naturale si
chiar la modificari esentiale in ceea ce priveste componenta floristica.
Fauna
Pozitia geografica a judetului conditioneaza prezenta elementelor
faunistice terestre central-europene in regiunea deluroasa sau muntoasa si a
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
175
elementelor panonice in Campia Crisurilor. Ele constituie zone si etaje

faunistice ce corespund, aproximativ, cu zonele si etajele de vegetatie.
Fauna alpina. Datorita dezvoltarii reduse a golurilor alpine primare nu
putem vorbi de prezenta unei faune caracteristice conditiilor bioclimatice din
aceasta zona. Drept urmare, ca fauna tipic alpina amintim: rozatoare; reptile —
vipera comuna (Vipera berus), soparla de munte (Zootoca vivipara).
Fauna padurilor. Mamifere ca cerbul (Cervus elaphus), ursul (Ursus
arctos), rasul (Lynx lynx) in muntii judetului Bihor sunt destul de rar intalnite.
In regiunile calcaroase mai apare jderul de piatra (Martes foina), iar in padurile
de foioase veverita (Sciurus vulgaris), lupul (Canis lupus), jderul de padure
(Martes martes), mistretul (Sus scrofa), caprioara (Capreolus capreolus),
iepurele (Lepus europaeus) etc.
Padurile adapostesc insa o bogata fauna de pasari. Astfel, semnalam
cocosul de munte (Tetrao urogallus), ierunca (Bonasa bonasia), buha (Bubo
bubo), corbul (Corvus corax), mierla (Turdus merula), fazanul (Phasianus
colchicus) etc.
Fauna din Campia Crisurilor este mai putin bogata si variata ca cea a
padurilor. Mamiferele caracteristice sunt rozatoarele, ca harciogul (Cricetus
cricetus), orbetele (Spalax leucodon), iepurele (Lepus europaeus), bizamul
(Ondatra zibethica) etc.
Dintre pasari, mai raspandite sunt prepelita (Coturnix coturnix), graurul
(Sturnus vulgaris) etc., la care trebuie sa adaugam prezenta diferitelor reptile,
insecte etc.
In cadrul faunei acvatice, o insemnatate deosebita o au pestii. Astfel, in
paraiele mici de munte intalnim pastravul indigen (Salmo trutta fario),
zglavoaca (Cottus gobio), etc, in raurile mari de munte apare lipanul
(Thymallus thymallus), mreana de munte (Barbus meridionalis) s.a.; in raurile
care strabat Dealurile piemontane Crisene caracteristic este cleanul (Leuciscus
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
176
cephalus), mreana (Barbus barbus) etc.; in raurile din campie, mai este intalnit
crapul (Cyprinus carpio), stiuca (Esox lucius) bibanul soare (Lepomis gibbosus)
s.a.
5.5.1.1. Informatii despre biotopurile de pe amplasament: paduri,

mlastini, zone umede, corpuri de apa de suprafata - lacuri, rauri, helesteie - si
nisipuri
Conform Certificatului de Urbanism Nr. 283 din 04.08.2014 eliberat de
Consiliul Judetean Bihor : folosirea actuala a terenului : in intravilanul
localitatilor conform PUG Baita si Baita Plai : zona cu functiuni complexe de
interes public, zona de locuinte, functiuni complementare si terenuri agricole,
zona unitati industriale /depozite, zona de gospodarire comunala, zona
constructii tehnico-edilitare, cai de comunicatie rutiera- drum comunal, strazi,
ulite, ape de suprafata; in extravilan: cai de comunicatie rutiera- drum agricol,
drum forestier, agricola-fanete, pasuni si forestiera-paduri, ape de suprafata.
Lucrarile de explorare vor fi executate pe terenuri amplasate in
extravilanul localitatilor Baita si Baita Plai folosinta acestora fiind predominant
forestiera.
Terenurile din cadrul perimetrului sunt in proportie de 90% impadurite,
avand ca proprietar Directia Silvica Oradea Ocolul Silvic Sudrigiu, judetul
Bihor.
Suprafata terenului este acoperita de padure de amestesc, alcatuita din
specii de foioase (fag, carpen, mesteacan, paltin) si specii de conifere, respectiv
molid, pin si larice.
Mentionam ca amplasarea lucrarilor miniere usoare si a forajelor se va
realiza pe suprafete lipsite de vegetatie forestiera.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
177

si Valea Sopoteasa.
5.5.1.2. Informatii despre flora locala: varsta si tipul padurii, compozitia

pe specii
Vegetatia
In urma observatiilor efectuate in teren, la nivelul punctelor de lucru si a
cailor de acces, au fost identificate urmatoarele asociatii vegetale:
• Festuco drymejae – Fagetum Morariu et al. 1968
• Fragario-Rubetum (Pfeiffer 1936) Sissingh 1946
• Hieracio rotundati – Piceetum oxalidosum Pawl. et Br.-Bl. 1939
• Carpino-Fagetum Pauca 1941
Festuco drymejae-Fagetum Morariu et al. 1968

Grad de acoperire 76 - 100%
Asociatia este raspandita in Carpatii romanesti, fiind descrisa pentru
prima data de la Magura Codlei (jud. Brasov) si apoi mentionata in cateva
localitati din Carpatii de Curbura (Persani, Baraolt, Siriu) si Carpatii Meridionali
(Muntii Bodoc).
Speciile dominante/edificatoare: Fagus sylvatica si Carpinus betulus
Specii insotitoare: Arbori- Sambucus nigra, Alnus glutinosa;
Arbusti/subarbusti: Rubus hirta; Sinuzia ierboasa - Galium odoratum,
Lisimachia nummularia, Sphagnum sp., Urtica dioica, Petasytes hybridus,
Tusilago farfara, Mycelis muralis, Stellaria holostea, Myosothys sylvatica,
Asarum europaeum, Campanula abietina, Salvia glutinosa, Luzula luzuloides,
Euphorbia amygdaloides.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
178
Fragario – Rubetum (Pfeiffer 1936) Sissingh 1946

Grad de acoperire arbori 10 – 25 %
Grad de acoperire vegetatie 76 – 100%
Fitocenozele se intalnesc frecvent pe terenurile recent defrisate si insorite
din etajul montan. Ele vegeteaza pe soluri brune brun‐luvice si brun‐acide,
umede, bogate in substante nutritive.
Speciile dominante/edificatoare: Rubus idaeus
Specii insotitoare: Arbori- Carpinus betulus, Sorbus aucuparia, Acer
platanoides, Betula pendula; Arbusti/subarbusti: Prunus spinosa, Sambucus
racemosa, Vaccinium vitis-idea; Sinuzia ierboasa - Fragaria vesca, Poa
nemoralis, Pteridium aquilinium, Thymus glabrescens, Centaurea nigrescens,
Ranunculus reptans, Erigeron annuus, Gentiana asclepiadea, Hypericum
perforatum, Mentha longifolia, Leucanthemum waldsteinii, Juncus effusus,
Origanum vulgare, Campanula abietina, Polygonum lapathyfolium, Trifolium
reptans, Trifolium pratense, Stellaria holostea, Bidens tripartita, Mycelis
muralis, Plantago lanceolata, Achillea millefolium, Chrysosplenium alternifolia,
Deschampsia caespitosa, Isopyrum thalictroides, Deschampsia flexuosa,
Dianthus carthusianorum.
Hieracio rotundati-Piceetum oxalidosum Pawl. et Br.-Bl. 1939

Grad de acoperire arbori 51 – 75 %
Fitocenozele edificate de Picea abies si Hieracium transsilvanicum,
prezinta o larga raspandire pe toti versantii etajului montan superior din Carpatii
romanesti, unde realizeaza o subzona a molidisurilor in cadrul zonei forestiere.
Ele vegeteaza pe soluri brune acide si brune podzolice, bogate in humus de tip
moder, sarace in substante nutritive.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
179
Speciile dominante/edificatoare: Picea abies si Hieracium

transsilvanicum
Specii insotitoare: Arbori- Carpinus betulus, Fraxinus ornus, Ulmus
glabra; Arbusti/subarbusti- Coryllus avellana; Sinuzia ierboasa -Dryopterix
filix-mas, Salvia glutinosa, Festuca drymeia, Galium odoratum, Fragaria vesca,
Oxalis acetosella, Urtica dioica, Luzula luzuloides, Pteridium aquilinium,
Pulmonaria rubra, Lamium galeobdolon, Campanula abietina.
Carpino-Fagetum Pauca 1941;

Padurile de fag cu carpen prezinta o larga raspandire in Carpatii
romanesti, ele intalnindu‐se de obicei la baza versantilor din etajul
montan inferior, unde realizeaza o vegetatie extrazonala. Solurile pe
care se dezvolta sunt brune sau rendzine, cu troficitate medie sau
pronuntata in orizonturile de suprafata.
Speciile dominante/edificatoare: Fagus sylvatica si Carpinus betulus
Specii insotitoare: Arbori- Picea abies, Arbusti/subarbusti- Rubus hirta;
Sinuzia ierboasa – Pulmonaria rubra, Juncus effusus, Dentaria glandulosa,
Origanum vulgare, Luzula luzuloides, Prunella vulgaris, Erigeron annuus,
Fragaria viridis, Oxalis acetosella, Lisimachia nummularia, Asarum
europaeum, Hypericum perforatum, Dryopterix filix-mas, Plantago lanceolata,
Trifolium pratense, Urtica dioica, Lamium galeobdolon, Campanula abietina,
Mycelis muralis, Festuca drymeia, Rumex acetosa, Chrysosplenium
alternifolium, Epilobium montanum, Anemone nemorosa, Pteridium aquilinum,
Tusilago farfara, Brachypodium sylvaticum, Carex pilosa.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
180
Asociatiile vegetale descrise mai sus se incadreaza in habitatele dupa cum

urmeaza:
Clasificare Habitate din
Asociatii vegetale Clasificare Natura 2000
Romania
R4110 Paduri sud-est
Festuco drymejae-Fagetum Habitatul 9110 Paduri de fag
carpatice de fag (Fagus
Morariu et al. 1968 de tip Luzulo- Fagetum
sylvatica) cu Festuca drymeia
Fragario – Rubetum (Pfeiffer R3114 Taieturi de padure cu
-
1936) Sissingh 1946 zmeur (Rubus idaeus)
Habitatul 9410 Paduri
Hieracio rotundati – Piceetum R4205 Paduri sud-est
acidofile de Picea abies din
oxalidosum Pawl. et Br.-Bl. carpatice de molid (Picea
regiunea montana(Vaccinio-
1939 abies) cu Oxalis acetosella
Picetea)
R4118 Paduri dacice de fag
(Fagus sylvatica) si carpen
(Carpinus betulus) cu
Dentaria bulbifera Habitat 9130 Padure de fag
Carpino-Fagetum Pauca 1941
R4119 Paduri dacice de fag de tip Asperulo- Fagetum
(Fagus sylvatica) si carpen
(Carpinus betulus) cu Carex
pilosa
Cele 3 habitate Natura 2000 identificate pe amplasament nu vor fi afectate

de activitatile prevazute prin proiect. Nu vor fi taiati arbori in perimetrul
analizat, iar infrastructura va fi realizata in afara zonelor cu vegetatie lemnoasa.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
181
5.5.1.3. Informatii despre fauna locala; habitate ale speciilor de

animale; specii de pasari, mamifere, pesti, amfibieni, reptile, nevertebrate,
vanat, specii rare de pesti
Prezentam in continuare speciile de vertebrate protejate si neprotejate

identificate pe amplasament si in vecinatate :
CLASA PISCES
Directiva
consiliului Categorie
Nr. crt Denumire stiintifica OUG 57/2007
92/43/EEC IUCN
Ordinul CYPRINIFORMES
Familia CYPRINIDAE
1. Leuciscus (Squalius) cephalus - - LC
2. Phoxinus phoxinus - - LC
Familia BALITORIDAE
3. Barbatula barbatula - - LC
CLASA AMPHIBIA
Directiva
92/43/EEC IUCN
Ordinul CAUDATA
Familia SALAMANDRIDAE
Lissotriton (Triturus) vulgaris

1. Anexa II, IV Anexa 3, 4A LC
ampelensis
2. Mesotriton (Triturus) alpestris - Anexa 4B LC
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
182
3. Salamandra salamandra - Anexa 4B LC
Ordinul ANURA
Familia BOMBINATORIDAE
4. Bombina variegata Anexa II,IV Anexa 3, 4A LC
Familia RANIDAE
5. Rana temporaria Anexa V Anexa 4B LC
Familia BUFONIDAE
6. Bufo bufo - Anexa 4B LC
CLASA REPTILIA
Directiva
92/43/EEC IUCN
Ordinul SERPENTES
Familia COLUBRIDAE
1. Coronella austriaca Anexa IV Anexa 4A -
2. Natrix natrix - - LC
Familia VIPERIDAE
3. Vipera berus - Anexa 4B -
ORDINUL SAURIA
Familia LACERTIDAE
4. Lacerta agilis Anexa IV Anexa 4A LC
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
183
5. Podarcis muralis Anexa IV Anexa 4A LC
6. Zootoca vivipara Anexa IV Anexa 4A LC
Familia ANGUIDAE
7. Anguis fragilis - Anexa 4B -
Directiva
2009/147/EC IUCN
CLASA AVES
Ordinul PASSERIFORMES
Familia ALAUDIDAE
1. Lullula arborea Anexa I Anexa 3 LC
Familia LANIIDAE
2. Lanius collurio Anexa I Anexa 3 LC
Familia MUSCICAPIDAE
3. Ficedula albicollis Anexa I Anexa 3 LC
4. Ficedula parva Anexa I Anexa 3 LC
5. Phoenicurus ochruros - Anexa 4B LC
6. Saxicola rubetra - - LC
7. Saxicola torquata - - LC
Familia FRINGILLIDAE
8. Coccothraustes coccothraustes - Anexa 4B LC
9 Loxia curvirostra - - LC
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
184
10. Pyrrhula pyrrhula - - LC
11. Serinus serinus - Anexa 4B LC
Familia MOTACILLIDAE
12. Anthus trivialis - - LC
13. Motacilla alba - Anexa 4B LC
14. Motacilla cinerea - Anexa 4B LC
Familia EMBERIZIDAE
15. Emberiza cia - Anexa 4B LC
Familia SYLVIIDAE
16. Phylloscopus collybita - Anexa 4B LC
17. Phylloscopus sibilatrix - Anexa 4B LC
18. Sylvia atricapilla - - LC
19. Sylvia communis - - LC
20. Sylvia curruca - - LC
Familia TURDIDAE
21. Turdus merula Anexa II B - LC
22. Turdus philomelos Anexa II B Anexa 5 C LC
23. Turdus pilaris Anexa II B Anexa 5 C LC
Familia CINCLIDAE
24. Cinclus cinclus - Anexa 4B LC
Familia REGULIIDAE
25. Regulus ignicapillus - Anexa 4B LC

_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
185
26. Regulus regulus - Anexa 4B LC
Familia PARIDAE
27. Parus caeruleus - - LC
28. Parus montanus - - LC
29. Parus lugubris - - LC
Familia AEGITHALIDAE
30. Aegithalos caudatus - Anexa 4B LC
Familia CERTHIIDAE
31. Certhia familiaris - - LC
Familia HIRUNDINIDAE
32. Delichon urbica - - LC
Familia STURNIDAE
33. Sturnus vulgaris Anexa II B Anexa 5C LC
Familia CORVIDAE
34. Nucifraga caryocatactes - Anexa 4B LC
35. Corvus corax - Anexa 4B LC
36. Corvus frugilegus Anexa II B Anexa 5C LC
Ordinul CAPRIMULGIFORMES
Familia CAPRIMULGIDAE
37. Caprimulgus europaeus Anexa I Anexa 3 LC
Ordinul GALLIFORMES
Familia PHASIANIDAE
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
186
38. Tetrao urogallus Anexa I, II B Anexa 3, 5C, 5E LC
Ordinul FALCONIFORMES
Familia ACCIPITRIDAE
39. Accipiter nisus - - LC
40. Circaetus gallicus Anexa I Anexa 3 LC
41. Aquila chrysaetos Anexa I Anexa 3 LC
42. Aquila pomarina Anexa I Anexa 3 LC
43. Pernis apivorus Anexa I Anexa 3 LC
44. Buteo buteo - - LC
45. Buteo lagopus - - LC
Familia FALCONIDAE
46. Falco peregrinus Anexa I Anexa 3 LC
Ordinul PICIFORMES
Familia PICIDAE
47. Dendrocopos leucotos Anexa I Anexa 3 LC
48. Dendrocopos medius Anexa I Anexa 3 LC
49. Dryocopus martius Anexa I Anexa 3 LC
50. Picus canus Anexa I Anexa 3 LC
51. Picus viridis - Anexa 4B LC
52. Picoides tridactylus Anexa I Anexa 3 LC
Ordinul CUCULIFORMES
Familia CUCULIDAE
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
187
53. Cuculus canorus - - LC
Ordinul STRIGIFORMES
Familia STRIGIDAE
54. Strix uralensis Anexa I - LC
55. Strix aluco - - LC
56. Aegolius funereus Anexa I Anexa 3 LC
57. Bubo bubo Anexa I Anexa 3 LC
58. Glaucidium passerinum Anexa I Anexa 3 LC
59. Asio otus - - LC
CLASA MAMMALIA
Directiva
92/43/EEC IUCN
Ordinul CARNIVORA
Familia URSIDAE
1. Ursus arctos Anexa II, IV Anexa 3, 4A LC
Familia CANIDAE
2. Canis lupus Anexa II, IV, V Anexa 3, 4A LC
3. Vulpes vulpes - Anexa 5B LC
Familia FELIDAE
4. Lynx lynx Anexa II, IV, V Anexa 3, 4A LC
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
188
5. Felis silvestris Anexa IV Anexa 4A LC
Familia MUSTELIDAE
6. Lutra lutra Anexa II, IV Anexa 3, 4A NT
7. Mustela erminea - Anexa 5B LC
8. Martes martes Anexa V Anexa 5A LC
Ordinul CETARTIODACTYLA
Familia CERVIDAE
9. Capreolus capreolus - Anexa 5B LC
10. Cervus elaphus - Anexa 5B LC
Familia SUIDAE
11. Sus scrofa - Anexa 5B LC
Ordinul RODENTIA
Familia MURIDAE
12. Apodemus sylvaticus - - LC
Familia SCIURIDAE
13. Sciurus vulgaris - Anexa 5B LC
Familia GLIRIDAE
14. Glis glis - - LC
15. Muscardinus avellanarius Anexa IV Anexa 4A LC
Ordinul EULIPOTYPHLA
Familia TALPIDAE
16. Talpa europaea - - LC

_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
189
Familia ERINACEIDAE
17. Erinaceus concolor - - LC
Ordinul CHIROPTERA
Familia VESPERTILIONIDAE
18. Myotis myotis Anexa II, IV Anexa 3, 4A LC
19. Myotis daubentonii Anexa IV Anexa 4A LC
20. Plecotus auritus Anexa IV Anexa 4A LC
21. Miniopterus schreibersii Anexa II,IV Anexa 3, 4A NT
22. Pipistrellus pipistrellus Anexa IV Anexa 4A LC
23. Barbastella barbastellus Anexa II, IV Anexa 3, 4A NT
Pe suprafata amplasamentului si in vecinatatea acestuia au fost

identificate 98 de specii de vertebrate, ce apartin la 5 clase, dintre care cea mai
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
190
bine reprezentata este Clasa Aves, cu un procent de 60,2%, urmata de clasa

Mammalia cu un procent de 23,47%.
Dintre speciile de mamifere prezente pe amplasament, unele sunt de
interes vanatoresc si anume: vulpea, pisica salbatica, jderul de copac, capriorul,
cerbul carpatin, mistretul.
Cotele de vanatoare sunt stabilite anual, si sunt vizate de catre Comisia de
specialitate, din cadrul Academiei Romane, in vederea mentinerii unui nivel
populational corespunzator si a evitarii supraexploatarii resurselor cinegetice.
Dintre speciile de pasari, majoritatea apartin Ordinului Passerifomes

(61.02%), cele mai multe hranindu-se cu nevertebrate mici sau seminte, regimul
trofic al acestora fiind de tip insectivor, granivor si/sau omnivor. Urmatorul
ordin, ca numar de specii este Ordinul Falconiformes (13.56%), urmat de
Ordinele Piciformes si Strigiformes, fiecare cu cate un procent de 10.17%.
Dinamica sezoniera a populatiilor de pasari observate in zona studiata
reprezinta o consecinta a cerintelor legate de biologia speciei, a categoriilor
avifenologice la care acestea apartin si a disponibilitatii resurselor trofice si de
habitat de aici.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
191
Prezentam in cele ce urmeaza informatii cu privire la perioada de

reproducere si categoriile avifenologice ale speciilor de pasari observate.
Migratie (de
Reproducere primavara si de Categoria avifenologica
Nr. Denumire stiintifica (perioada de toamna)
crt (denumire populara) cuibarire)
MP MT Cuibaritoare Necuibaritoare
1. Accipiter nisus Mar-Iun - - S OI
2. Aegithalos caudatus Apr-Iun - - S -
3. Aegolius funereus Mai-Iun - - S -
4. Anthus trivialis Apr-Iun Mar Oct OV -
5. Aquila chrysaetos Feb-Iun - - S -
6. Aquila pomarina Apr-Mai Mar Noi OV -
7. Asio otus Mar-Iun - - S -
8. Bubo bubo Apr-Mai - - S -
9. Buteo buteo Mar-Iun - - PM -
10. Buteo lagopus Mar-Iun - - - OI
11. Caprimulgus europaeus Mai-Iul Apr-Mai Sept-Oct OV -
12. Certhia familiaris Apr-Iun - - S -
13. Cinclus cinclus Apr-Iulie - - S -
14. Circaetus gallicus Apr Iun Mar Oct OV -
Coccothraustes
15. Apr-Mai - - S -
coccothraustes
16. Corvus corax Febr-Mai - - S -
17. Corvus frugilegus Mar-Iun - - S -
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
192
18. Cuculus canorus Apr-Mai Mar Oct - OI
19. Delichon urbica Apr-Feb - - OV -
20. Dendrocopos leucotos - - - S -
21. Dendrocopos medius Mai-Iun - - S -
22. Dryocopus martius Apr-Iun - - S -
23. Emberiza cia Apr-Iun - - S -
24. Falco peregrinus Mar-Iun Apr Oct S OI
25. Ficedula albicollis Mai-Iun Apr Sept OV -
26. Ficedula parva Mai-Iun Mai Sept OV -
27. Glaucidium passerinum - - - S -
28. Lanius collurio Mai-Iun Apr Oct OV -
29. Loxia curvirostra Ian-Mar - - S -
30. Lullula arborea Apr-Iun Mar Noi OV -
31. Motacilla alba Apr-Aug Mar Noi OV -
32. Motacilla cinerea Apr-Aug Mar Noi OV RI
33. Nucifraga caryocatactes Mai-Iul - - S -
34. Parus caeruleus Apr-Mai - - S -
35. Parus lugubris - - - S -
36. Parus montanus Apr-Iul - - S -
37. Pernis apivorus Apri-Iun Apr Sept OV -
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
193
38. Phoenicurus ochruros Mai-Iul Mar Oct P -
39. Phylloscopus collybita Apr-Iun Mar Noi OV P
40. Phylloscopus sibilatrix Mai-Iun Apr Sept OV
41. Picoides tridactylus Mai-Iun - - S -
42. Picus canus Apr - - S -
43. Picus viridis Mai-Iul - - S -
44. Pyrrhula pyrrhula Apr-Iun - - S -
45. Regulus ignicapillus Apr-Iul - - S, PM -
46. Regulus regulus Apr-Iul - - S, PM R. OI
47. Saxicola rubetra Mai-Iul - - OV -
48. Saxicola torquata Mai-Iul - - OV -
Mar-
49. Serinus serinus Mai-Iul Sept-Noi OV -
Mai
50. Strix aluco Apr-Iun - - S -
51. Strix uralensis - - - S -
52. Sturnus vulgaris Apr-Iul - - PM -
53. Sylvia atricapilla Apr-Iul - - OV -
54. Sylvia communis Apr-Iul - - OV -
55. Sylvia curruca Mai-Iun - - OV -
56. Tetrao urogallus Mar-Iul - - S -
57. Turdus merula Mar-Aug - Noi-Oct PM -
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
194
58. Turdus philomelos Mar-Iul Mar Noi OV -
59. Turdus pilaris Mai-Iun Mar Oct S OI
LEGENDA
Migratie
MP – migratia de primavara
MT – migratia de toamna
Categoria avifenologica
OV – oaspete de vara (sosesc pe teritoriul tarii noastre pentru reproducere)
OI – oaspete de iarna (sosesc pe teritoriul tarii noastre pentru iernat)
PM – partial migrator
Ac – accidental (specii ce pot fi observate in mod exceptional, majoritatea avand arealul
raspandirii foarte indepartat, iar aparitia lor este mai mult intamplatoare)
P – pasaj (specii ce pot fi observate numai in timpul migratiei lor spre siturile de cuibarit –
primavara, sau spre teritoriile de iernat – toamna, fara a avea reprezentanti cuibaritori)
S – sedentar (specii a caror prezenta este semnalata in toate lunile anului)
Activitatile de explorare vor prezenta o intensitate scazuta pe toata

perioada de executie (trei ani) prin numarul redus de utilaje si personal implicate
in lucrarile prevazute prin proiect.
Locatiile forajelor si a lucrarilor miniere usoare au fost pozitionate in
afara zonelor cu habitate forestiere si in afara zonelor umede astfel incat sa nu
fie afectate speciile de flora si fauna si habitate de interes comunitar.
Consideram ca prin implementarea proiectului nu vor fi afectate
populatiile speciilor de flora si fauna intalnite in perimetrul de explorare si
cele din vecinatatea acestuia, apreciindu-se mentinerea structurii si
dinamicii acestor populatii.
5.5.1.5. Rute de migrare; adaposturi de animale pentru crestere, hrana,

odihna, iernat.
Migratia animalelor face parte din comportamentul acestora. Ele migreaza
sau calatoresc de la un habitat la altul, pentru a beneficia de resurse diferite sau
superioare, cum ar fi hrana mai multa sau locuri mai putin ostile si mai sigure
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
195
pentru reproducere. Cu toate ca migratiile sunt necesare, acestea consuma foarte

mult din energia si timpul animalului, expunandu-l la pericole, cum ar fi
pradatorii sau epuizarea.
Primavara, pasarile zboara din zonele cu ierni mai calde si cu cantitati
mari de hrana inspre zonele mai reci unde isi depun ouale si-si cresc puii. Aceste
regiuni mai reci au hrana indestulatoare numai primavara si vara. Unele specii
migreaza oricum in zone cu mai putina hrana, dar care ofera mai multa protectie
in perioada reproducerii si cresterii puilor. Pasarile se intorc in fiecare an in
aceste locuri de reproducere. Cea mai lunga distanta este parcursa de chira
polara. Ea zboara din locul in care depune ouale, din zona arctica pina in
Antartica si inapoi, in fiecare an o calatorie dus intors de aproximativ 36000 km.
Pentru ca majoritatea speciilor de pasari isi repereaza hrana folosindu-si
vazul, durata scurta a zilei limiteaza perioada in care se pot hrani, iar aceasta
poate fi o problema foarte mare in special pentru parintii care incearca sa adune
hrana pentru puii lor. Deplasandu-se catre nord sau catre sud, inspre zone cu
clima mai calda, pasarile migratoare se asigura ca pot gasi hrana pe tot parcursul
anului, profitand in acelasi timp de zilele mai lungi din zonele mai apropiate de
poli.
Mecanismele care declanseaza migratia pasarilor nu sunt inca pe deplin
intelese de oamenii de stiinta, desi durata zilei, directia vantului si modificarile
hormonale par sa fie elemente determinante esentiale.
Romania se afla pe un mare culoar de migratie. Culoarul principal urmat
de pasarile migratoare este cel care urmeaza Prutul si Siretul spre Delta Dunarii,
de unde pasarile pleaca catre stramtorile Bosfor si Dardanele. Un alt culoar este
cel Vestic, care atinge tangential tara noastra, in zona Oradea-Arad, si merge
catre Campia Panonica, in Ungaria. Exista insa mai multe culoare care
traverseaza central Romania, prin Transilvania. Stolurile pot traversa tara de la
Nord fie pe Valea Oltului, fie pe traseul Zalau-Cluj-Mures - partial Harghita-
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
196
Sibiu-Brasov, pasarile facand popas pe baltile Iernut, Cipau, Dumbravita,

Rotbav si pe lacurile de acumulare de pe Olt din zona Fagarasului.
Din Depresiunea Barsei, pasarile salbatice fie traverseaza direct Carpatii
si se indreapta catre sudul Romaniei catre zona Mediteranei, fie urmeaza vaile
Rucar din Depresiunea Barsei, pasarile salbatice fie traverseaza direct Carpatii si
se indreapta catre sudul Romaniei catre zona Mediteranei, fie urmeaza vaile
Rucar, Bran, Buzaului sau Valea Prahovei, iar de aici spre lacurile din Bucuresti
si apoi se indreapta catre Dunare.
Pasarile migratoare din tara noastra pleaca toamna, in general, in sudul
Africii, parcurgand astfel intre 7000 si 10.000 de kilometri. Berzele au nevoie de
trei luni pentru a parcurge distanta dintre locul de cuibarit si cel de iernat,
randunelele - de doua. Partea cea mai grea a calatoriei o reprezinta traversarea
Marii Mediterane. Berzele, de exemplu, prefera sa o ocoleasca prin Asia Mica si
Gibraltar, pentru ca ele nu se pot odihni pe suprafata apei.
Plecarile si sosirile pasarilor sunt in continuare in stransa legatura cu
temperatura, cu dezvoltarea vegetatiei si posibilitatile de hranire. Majoritatea
pasarilor migreaza toamna, iar zilele calde si existenta hranei le poate intarzia
plecarea.
Regiunea care include si zona de studiu este strabatuta de drumul de
migratie avifaunistic centro – european – bulgar (traseele Jiu-Strei, Oltului,
Oltului si Prahovei) urmat de codobaturi, fase, pitulici, silvii, muscari,
privighetori, sturzi, lacari, mierle, fugaci prundasi, rate salbatice, gaste salbatice,
lisite, berze, starci si de drumul de migratie avifaunistic ruso – adriatic urmat
de gaste salbatice, garlite, grauri, ciori, stancute, prepelite, botgrosi, sturzi.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
197
Harta cu rutele de migratie a pasarilor pe teritoriul Romaniei:

I Ruta Panono-Adriatica; II Ruta Panono-Bulgara; III, IV, V Ruta Centro-Europeana-
Bulgara; VI Ruta Carpatica; VII Ruta estelbica; VIII Ruta Pontica; IX Ruta Sarmatica; X
Ruta Ruso-Adriatica
Obiectivul studiat se afla in zona de intersectie a doua rute principale de

migratie, respetiv ruta de migratie Centro – Europeana – Bulgara si cea Ruso-
Adriatica, fara a interveni prin modificarea respectivelor rute.
5.5.1.6. Informatii despre speciile locale de ciuperci; cele mai valoroase

specii care se recolteaza in mod obisnuit, resursele acestora
Zona muntilor Bihor este utilizata de catre culegatorii de ciuperci in
vederea colectarii unor specii valoroase precum: Armillaria mellea,
Chantarellus cibarius, Boletus edulis, Pleurotus ostreatus, Lactarius deliciosus
si Amanita caesarea.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
198
Resursele acestora se evalueaza anual in studii de evaluare a starii

resurselor biologice, care sunt avizate de catre Academia Romana, in vederea
protejarii acestor resurse naturale impotriva supraexploatarii.
Activitatea prevazuta prin proiect, nu va afecta aceste resurse naturale, dat
fiind suprafetele mici afectate temporar.
5.5.1.7. Metode de lucru folosite pentru culegerea informatiilor privind

flora si fauna
Metode de lucru folosite pentru culegerea informatiilor privind flora:
1) Inventarierea speciilor de plante din zona vizata s-a realizat pe
transecte itinerante alese functie de habitatele prezente si astfel incat sa fie
acoperita o suprafata cat mai mare. Datele colectate din teren au fost completate
cu date bibliografice. Pentru taxonii greu identificabili in teren, acestia au fost
fie fotografiati, fie s-a recurs la colectarea a 1-2 indivizi in vederea identificarii
lor ulterioare uzand de cheile de identificare consacrate.
Nomenclatura speciilor inventariate este in concordanta cu Flora
Ilustrata a Romaniei si Flora Europaea.
Pentru derularea corespunzatoare a studiului in teren s-au folosit:
- Fisa de observatii
- aparat G.P.S.
- Pungi de plastic pentru esantionare, etichete
- Presa plante
- Lupa 3X – 20X
- Aparate foto de tip DSLR si tip compact.
2) Identificarea habitatelor / comunitatilor vegetale s-a facut pe baza
speciilor caracteristice (de recunoastere). Pentru descrierea habitatelor au fost
folosite datele obtinute in teren, sursele bibliografice precum si imagini
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
199
satelitare. Au fost efectuate fotografii sugestive care sa permita localizarea, dar

si recunoasterea tipului de habitat.
Metode de lucru folosite pentru culegerea informatiilor privind fauna:

Observatiile s-au desfasurat astfel incat sa fie obtinute date concludente
referitore la toate categoriile de animale posibil a fi prezente in zona de studiu si
anume: nevertebrate, pesti, amfibieni, reptile, pasari cuibaritoare sau oaspeti de
vara, pasari sedentare, si pasari migratoare (specii de pasaj), care pot migra pe
deasupra amplasamentului, lilieci, mamifere (altele decat chiropterele).
Membrii colectivului elaborator au urmarit cu precadere speciile de fauna
pentru care au fost declarate ariile protejate.
Perioadele in care s-au facut monitorizarile faunei
Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.
Nevertebrate
Amfibieni
Reptile
Pasari
cuibaritoare
Pasari
sedentare
Pasari de pasaj
Pasari care
ierneaza
Lilieci
Mamifere
(altele decat
liliecii)
Perioada favorabila
Perioada nefavorabila
Perioada de hibernare in
adaposturi
Monitorizarea speciilor de nevertebrate s-a facut atat calitativ cat si cantitativ

prin cautare activa in habitatele specifice.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
200
Monitorizarea speciilor de pesti sa realizat prin tehnici active cu utilizarea

minciogului, frecvent utilizat in pescuitul in apele curgatoare de mici adancimi.
Monitorizarea herpetofaunei
In vederea monitorizarii amfibienilor s-au realizat transecte vizuale si
transecte auditive (pentru masculii de broaste), de-a lungul zonelor umede.
Pentru evitarea traumatismelor legate de amputarea unei falange (metoda
general utilizata pentru marcare) a fost utilizata metoda fotografierii desenului
ventral sau dorsal pentru recunoasterea individuala ulterioara.
In cazul populatiilor de reptile monitorizarea s-a realizat de-a lungul unor
transecte reprezentate de fasii paralele cu axa longitudinala a habitatului, iar in
unele cazuri paralele cu o cale de acces.
De-a lungul traseului urmat au fost analizate periodic suprafete de control
a cate 250 m2 situate la intervale regulate (aproximativ o suprafata de control la
30 minute in tipurile de habitate ierboase).
Investigarea unei suprafete de control are o durata medie de 5 minute
necesare pentru a inregistra eventuala prezenta a exemplarelor de reptile,
numarul de exemplare active, fiind luate in considerare si informatiile
complementare privind tipul de habitat, gradul de acoperire al suprafetei cu
vegetatie, speciile de plante existente in releveu, nebulozitate, specificul
substratului, prezenta eventualilor pradatori etc.
Determinarea taxonilor nu necesita imobilizarea exemplarelor.
De asemenea, in cazul reptilelor s-a procedat la fotografierea macro a
pileusului pentru recunoasterea individuala ulterioara si s-au inregistrat
eventualele semne particulare ale indivizilor.
Monitorizarea speciilor de pasari s-a realizat prin metoda transectului
combinata cu metoda punctului fix.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
201
Dupa fiecare deplasare au fost intocmite fise de monitorizare ce au stat la

baza centralizatoarelor de date - indispensabile pentru analiza statistica a datelor
obtinute.
Monitorizarea speciilor de mamifere s-a efectuat prin metoda transectelor
liniare, a cautarii active si a statiilor de urme. Evaluarea prezentei s-a realizat
atat pe baza urmelor lasate de animale (excremente, urme pe pamant, ramasite,
galerii etc.) cat si a observarii directe. Parcurgerea transectelor s-a realizat
pentru a maximiza detectabilitatea speciilor.
Inventarierea speciilor de chiroptere a fost realizata cu ajutorul
detectoarelor de ultrasunete BATBOX Duet si Pettersson Ultrasound Detector
D1000X, inregistrarea ultrasunetelor fiind efectuata atat din puncte fixe cat si pe
itinerar. Pentru analiza ulterioara a inregistrarilor au fost utilizate programele
BatScan 9.8 si BatSound 4.2.
Echipele de monitorizare au fost formate din biologi, ecologi si
ingineri, iar autoturismele folosite pentru deplasare sunt: Dacia Sandero
Stepway, Hyundai IX-30 si DACIA Duster 4x4.
In cadrul vizitelor de studiu pe teren s-au folosit si urmatoarele
echipamente: binocluri BAIGISH; NIKON; BUSHNELL; GPS GARMIN
60CSx; GPS GARMIN 62S; luneta CELESTRON Ultima 80 ; statii meteo
portabile: SKYWATCH ATMOS si SILVA ADC SUMMIT, aparate foto
Fujifilm F50, Fujifilm A800, Olympus SP-600UZ; GE X5; NIKON D3000
obiectiv 70-300 mm; NIKON D7000 obiectiv 70-300mm; CANON Easy Share
SX-30; CANON EOS 550 D obiectiv 18-270 mm; NIKON D80, NIKON D5200
obiectiv 70-300 mm.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
202

Impactul direct este generat prin desfasurarea activitatilor prevazute in
proiect in special a lucrarilor de forare care reprezinta lucrarile de cercetare
geologica cu ponderea cea mai mare in cadrul programului. Dintre acestea doar
lucrarile de amenajare a infrastructurii aferente proiectului minier vor avea
capacitatea sa genereze un impact asupra factorilor de mediu, mai ales asupra
solului si vegetatiei herbacee.
Luand in considerare faptul ca lucrarile de nivelare pentru imbunatatirea
accesului la locatiile forajelor vor fi executate, pe cat este posibil in zona
drumurilor forestiere deja existente, lipsite de vegetatie importanta din punct de
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
203
vedere conservativ consideram ca nu va exista un impact asupra habitatelor

forestiere din cadrul SCI Muntii Bihor. In acelasi sens procentul mic (0,0017%)
al suprafetelor afectate din suprafata totala a SCI Muntii Bihor prin lucrarile de
cercetare geologica prevazute in cadrul proiectului evidentiaza faptul ca prin
implementarea proiectului nu va fi afectata integritatea sitului de importanta
comunitara.
Prin realizarea obiectivului de investitie nu se vor modifica habitatele de
hranire, odihna sau cuibarit ale speciilor de fauna protejate. Punctele de foraj au
fost alese astfel incat sa fie evitata indepartarea vegetatiei forestiere.
Zgomotul ca rezultat al traficului realizat de utilaje si autovehicole si a
functionarii echipamentelor de forare poate determina un impact direct asupra
faunei locale care se poate manifesta in cazul de fata prin reorientarea speciilor
de pasari de pe amplasament in vederea obtinerii hranei spre zonele din imediata
vecinatate. Activitatile aferente prospectarii geologice vor fi concentrate in zona
locatiilor de forare astfel incat sursele de poluare vor fi punctiforme si dispersate
la nivelul perimetrului de explorare (11 locatii, S=4,133km2). De asemenea
aceste activitati vor fi realizate etapizat, pe durata a 3 ani de zile, astfel incat
influenta lor asupra biodiversitatii va fi redusa.
Impactul indirect asupra biodiversitatii se poate manifesta prin afectarea
calitatii apelor, a solului si a subsolului din cadrul ariei naturale protejate SCI
Muntii Bihorului. Dar luand in considerare caracteristicile lucrarilor de
explorare si anume: durata, numarul relativ mic de utilaje, metode care nu
implica utilizarea unor substante periculoase nu va exista un impact indirect
asupra florei si faunei.
Impactul direct si indirect al implementarii proiectului poate fi considerat
unul nesemnificativ atat pentru habitatele naturale cat si pentru speciile de flora
si fauna din cadrul celor doua situri Natura 2000 SCI Muntii Bihorului si SPA
Muntii Apuseni-Vladeasa, datorita numarului redus de utilaje implicate in
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
204
activitatile de prospectiune (2 unitati senilate, o autobasculanta si un autovehicol

de teren pentru transportul personalului), personalului minim folosit in cadrul
acestor lucrari (10 persoane) si a executiei etapizate a lucrarilor.
Efectul imediat (pe termen scurt) se manifesta in timpul lucrarilor de
implementare a proiectului, prin disturbarea punctiforma a habitatului in cadrul
organizarii de santier ce implica decopertari si recopertari. Acest efect va inceta
odata cu terminarea lucrarilor de prospectiune si de refacere a mediului in zonele
afectate atat de foraje cat si de lucrarile miniere usoare.
Intrucat activitatile propuse prin proiect sunt strict delimitate in timp (3
ani), iar dupa finalizarea lucrarilor de explorare, suprafetele afectate vor fi
readuse la forma lor initiala nu se pune problema manifestarii unui impact pe
termen lung.
Lucrarile de refacere a mediului se vor realiza de asemenea etapizat (pe
parcursul celor 3 ani de derulare a proiectului) in functie de degrevarea de
sarcini tehnologice a suprafetelor din cadrul perimetrul de explorare
focalizandu-se asupra zonelor la nivelul carora se vor executa forajele si
lucrarile miniere usoare.
Cartarea geologica, probarea litogeochimica, masuratorile geofizice,
geofizica de sonda si ridicarile topografice nu vor genera un impact asupra
componentelor cadrului natural.
Categoriile si cantitatile de lucrari de refacere a mediului ce vor fi
executate in perimetrul Nucet Est vor fi urmatoarele:
- Imprastierea cu lopata pamantului dislocat in straturi uniforme pentru
suprafetele la nivelul carora vor fi executate lucrari miniere usoare.
- Nivelarea manuala a terenurilor pentru suprafetele la nivelul carora vor fi
realizate forajele si lucrarile miniere usoare.
- Nivelarea mecanizata a suprafetelor pentru suprafetele la nivelul carora vor
fi realizate caile de acces la amplasamentul forajelor.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
205
Dupa finalizarea lucrarilor de explorare geologica si a celor de refacere a

mediului nu va exista un impact rezidual asupra biodiversitatii.
Este putin probabila aparitia unui impact cumulativ cu alte planuri si

programe existente, in curs de obtinere a actelor de reglementare sau a celor deja
avizate, deoarece activitatile prevazute in proiect au o amploare scazuta cu
implicarea unor resurse umane si tehnice minime. Mai mult de atat activitatile
miniere se afla in prezent din motive economice la un nivel foarte scazut zona
per total fiind considerata o zona miniera (Stei-Nucet) defavorizata.
5.5.2.1. Modificari ale suprafetelor de paduri, mlastini, zone umede,

corpuri de apa (lacuri, rauri, etc.) si plaje, produse de proiectul propus
NU ESTE CAZUL. Amplasarea lucrarilor miniere usoare si a forajelor se
va realiza pe suprafete lipsite de vegetatie forestiera.
5.5.2.2. Modificarea suprafetei zonelor impadurite (%ha) produsa din

cauza proiectului propus; schimbari asupra varstei, compozitiei pe specii si a
tipurilor de padure, impactul acestor schimbari asupra mediului
Terenurile din cadrul perimetrului sunt in proportie de 90% impadurite,
avand ca proprietar Directia Silvica Oradea Ocolul Silvic Sudrigiu, judetul
Bihor.
Amplasarea lucrarilor miniere usoare si a forajelor se va realiza pe
suprafete lipsite de vegetatie forestiera, astfel nu vor fi modificate suprafetele
zonelor impadurite, nu vor exista schimbari asupra varstei, compozitiei pe varste
si a tipului de padure.
5.5.2.3. Distrugerea sau alterarea habitatelor speciilor de plante incluse

in Cartea Rosie
Luand in considerare faptul ca lucrarile de nivelare pentru imbunatatirea
accesului la locatiile forajelor vor fi executate, pe cat este posibil in zona
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
206
drumurilor forestiere deja existente, lipsite de vegetatie importanta din punct de

vedere conservativ consideram ca nu va exista un impact asupra habitatelor
forestiere din cadrul SCI Muntii Bihor. In acelasi sens procentul mic (0,0017%)
al suprafetelor afectate din suprafata totala a SCI Muntii Bihor prin lucrarile de
cercetare geologica prevazute in cadrul proiectului evidentiaza faptul ca prin
implementarea proiectului nu va fi afectata integritatea sitului de importanta
comunitara.
5.5.2.4. Modificarea/ distrugerea populatiilor de plante

Avand in vedere cele mentionate la punctul anterior 5.5.2.3, subliniem
faptul ca punctele de foraj au fost alese astfel incat sa fie evitata indepartarea
vegetatiei forestiere. In acelasi context, lucrarile de explorare nu vor conduce la
modificarea structurii si compozitiei vegetatiei din zona obiectivului.
In ceea ce priveste suprafetele acoperite de vegetatie vor fi afectate
suprafete minime de teren (3550 m2), fiind evitate zonele cu vegetatie forestiera.
5.5.2.5. Modificarea compozitiei pe specii; specii locale sau aclimatizate,

raspandirea speciilor invadatoare
Avand in vedere particularitatile activitatii de explorare geologica, si
anume caracter temporar si localizat in zonele unde se vor desfasura lucrarile,
posibilitatea raspdandirii speciiilor alohtone invasive este extreme de mica.
5.5.2.6. Modificari ale resurselor speciilor de plante cu importanta

economica
NU ESTE CAZUL.
5.5.2.7. Degradarea florei din cauza factorilor fizici (lipsa luminii,

compactarea solului, modificarea conditiilor hidrologice, etc.) si impactul
potential asupra mediului
NU ESTE CAZUL.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
207
5.5.2.8. Distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de animale

incluse in Cartea Rosie
NU ESTE CAZUL.
5.5.2.9. Alterarea speciilor si populatiilor de pasari, mamifere, pesti,

amfibii, reptile, nevertebrate
Pe perioada lucrarilor de prospectiune geologica, se apreciaza o
indepartare temporara a faunei din punctele de lucru, urmand ca in timp sa fie in
mod natural repopulate dupa incetarea lucrarilor si finalizarea lucrarilor de
refacere a mediului.
5.5.2.10. Dinamica resurselor de specii de vanat si a speciilor rare de

pesti; dinamica resurselor animale
NU ESTE CAZUL.
5.5.2.11. Modificarea / distrugerea rutelor de migrare

Implementarea obiectivului analizat nu va afecta rutele de migratie.
5.5.2.12. Modificarea /reducerea spatiilor pentru adaposturi, de odihna,

hrana, crestere, contra frigului
NU ESTE CAZUL.
5.5.2.13. Alterarea sau modificarea speciilor de ciuperci / fungi;

modificarea celor mai valoroase specii de ciuperci
NU ESTE CAZUL.
5.5.2.14. Pericolul distrugerii mediului natural in caz de accident

Pentru flora si fauna locala riscul de explozie si de incendiu constituie
singurul risc potential determinat de activitatile prevazute in cadrul proiectului.
Efectele imediate a unui asemenea eveniment sunt de scurta durata, dar efectele
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
208
pe termen lung pot fi reprezentate prin modificari cantitative si calitative la

nivelul habitatelor si populatiilor speciilor de flora si fauna.
Masurile de preventie si eliminare a unor astfel de riscuri sunt tratate la
Cap. 8.3. Factori de risc identificati.
5.5.2.15. Impactul transfrontiera

NU ESTE CAZUL deoarece distanta masurata in linie dreapta de la
proiectul analizat pana la granita cea mai apropiata, cu Ungaria este de cca. 86
km.

5.5.3.1. Masuri pentru diminuarea impactului provocat de schimbari ale
suprafetelor impadurite, mlastinilor, zonelor umede – deltei, corpurilor de apa
(lacuri, rauri, etc.) si plajelor
In vederea diminuarii potentialului impact asupra suprafetelor impadurite,
din zona analizata, se va avea in vedere ca desfasurarea activitatilor din cadrul
perimetrului sa se realizeze pe suprafetele strict necesare, fara a se ocupa
suprafete de teren suplimentare.
Astfel, prin realizarea obiectivului de investitie nu se vor modifica
suprafetele impadurite, precum si cele de zone umede, din cadrul perimetrului
de explorare.
5.5.3.2. Protectia si reconstructia resurselor biologice

NU ESTE CAZUL.
5.5.3.3. Protectia si reconstructia speciilor incluse in Cartea Rosie

NU ESTE CAZUL.
5.5.3.4. Masuri de protectie si restaurare a rutelor de migrare

NU ESTE CAZUL unor masuri de restaurare a rutelor de migratie
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
209
5.5.3.5. Masuri de protectie si reducerea degradarii florei si faunei

Pentru a reduce/elimina pe cat posibil impactul generat asupra vegetatiei, se
va avea in vedere ca prin activitatile specifice sa nu se raspandeasca speciile
alohtone invazive, fiind considerate factori negativi care afecteaza structura
habitatelor naturale din vecinatatea amplasamentului;
Pentru speciile de plante si animale salbatice terestre, acvatice si subterane,
cu exceptia speciilor de pasari, inclusiv cele prevazute in anexele 4A (specii de
interes comunitar) si 4B (specii de interes national) la O.U.G. 57/2007 cu
modificarile si completarile ulterioare, precum si speciile incluse in listele rosii
nationale prezente in ariile naturale protejate, cat si in afara perimetrului
acestora, sunt interzise urmatoarele:
o Orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau
vatamare a exemplarelor aflate in mediul natural, in oricare din
stadiile ciclului lor biologic;
o Perturbarea intentionata in cursul perioadei de reproducere, de
crestere, de hibernare si de migratie;
o Deteriorarea, distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor
si/sau oualor din natura;
o Deteriorarea si/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de
odihna;
- Utilizarea utilajelor si tehnicilor performante, mai silentioase si cat mai
nepoluante posibil;
- Evitarea oricaror scurgeri pe sol a carburantilor lichizi. In cazul poluarilor
accidentale acestea vor fi eliminate prin aplicarea materialelor absorbante
si inlaturate de pe amplasament prin contractarea unor societati
specializate in gestionarea acestor tipuri de deseuri periculoase.
- Interzicerea depozitarilor necontrolate de deseuri menajere sau rezultate
din alte tipuri de activitati pe suprafete ocupate cu habitate naturale de
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
210
interes comunitar sau cu habitate specifice din punct de vedere ecologic si

etologic speciilor de interes comunitar.
- Colectarea selectiva a deseurilor si eliminarea de pe amplasament de
catre beneficiar si depozitarea in spatiile special amenajate indicate de
primarie.
- Nu se va permite deversarea de materiale, deseuri in apele de suprafata
din cadrul perimetrului de explorare;
- Antreprenorul are obligatia sa asigure mentinerea curata a drumurilor
utilizate pe perioada executiei;
- Utilajele de constructie si mijloacele de transport vor tranzita zona
prevazuta prin proiect, fara afectarea solului si a zonelor cu vegetatie
naturala.
- Utilajele vor fi periodic verificate din punct de vedere tehnic in vederea
evitarii eventualelor defectiuni tehnice cu repercusiuni asupra factorilor
de mediu;
- Refacerea zonelor afectate de lucrari in functie de degrevarea de sarcini
tehnologice a suprafetelor din cadrul perimetrului de explorare;
- Deseurile rezultate din activitatea zilnica sunt colectate in pubele tipizate
amplasate in locuri special destinate acestui scop.
Masuri de reducere a impactului pentru specii de vertebrate altele decat pasari:

- interzicerea capturarii, izgonirii si distrugerii speciilor de reptile de catre
personalul implicat in proiect;
- inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor
speciilor de amfibieni, reptile si mamifere posibil a fi prezente in zona;
- desfasurarea activitatilor din cadrul perimetrului pe suprafetele strict
necesare fara ocuparea de terenuri suplimentare;
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
211
- interzicerea depozitarii alimentelor precum si a resturilor alimentare in

perimetrul de explorare pentru a se evita atragerea ursilor in zonele de
lucru.
In mod particular, pentru speciile de pasari se impun urmatoarele interdictii:
- Uciderea sau capturarea intentionata, indiferent de metoda utilizata;
- Deteriorarea, distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor si/sau
oualor din natura de catre personalul implicat in desfasurarea lucrarilor de
prospectiune geologica;
- Lucrarile se vor executa conform planificarii prevazute in proiect, fara
depasiri ale termenelor, pentru a nu supune la un stres suplimentar
avifauna din zona studiata;
- Detinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vanarea si
capturarea;
5.5.3.6. Masuri de protectie sau reconstructie a adaposturilor pentru

animale
NU ESTE CAZUL.
5.5.3.7. Replantarea arborilor sau a ierbii

NU ESTE CAZUL.
5.5.3.8. Masuri de protejare a faunei acvatice in timpul prelevarii apei

NU ESTE CAZUL.
5.5.3.9. Alte masuri pentru reducerea impactului asupra biodiversitatii

Masuri de reducere a impactului cu caracter general:
- Respectarea prevederilor OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei
salbatice, aprobata prin Legea 49/2011, precum si prevederile OUG
195/2005 cu modificarile ulterioare.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
212
- Titularii de planuri/proiecte sau de activitati care pot afecta siturile de

interes comunitar au obligativitatea de a solicita si de a respecta
prevederile avizului administratorului/custodelui ariei naturale protejate si
a autoritatii locale pentru protectia mediului. Astfel, se vor respecta, in
acord cu prevederile legale in vigoare, conditiile impuse de
admnistratorii/custozii ariilor naturale protejate.
- In cazul in care aria naturala protejata detine un plan de management
si/sau un regulament avizat si aprobat de catre autoritatea centrala pentru
protectia mediului este obligatorie respectarea acestora de catre
persoanele fizice si juridice care detin sau administreaza terenuri si alte
bunuri si care desfasoara activitati in perimetrul si in vecinatatea ariilor
naturale protejate.
- Se va evita afectarea de catre infrastructura temporara a habitatelor din
cadrul sau din vecinatatea SCI si SPA.
- Se vor interzice cu desavarsire depozitarile neconforme de deseuri si se
impune colectarea acestora in cazul in care se constata astfel de
depozitari.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
213
5.5.4. Harti si desene la capitolul “BIODIVERSITATE”

5.5.4.1. Harta retelei Natura 2000 in judetul Bihor
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
214
5.6. Peisajul
5.6.1. Informatii generale. Informatii despre peisaj, incadrarea in regiune,
diversitatea acestuia
Peisajul geografic este un concept global interdisciplinar, integrand
naturalul cu socialul si prin care omul a modificat si inlocuit ecosistemele
initiale, in functie de nevoile sale, de gradul de organizare si de dezvoltare al
colectivitatii din care face parte. El se poate defini ca o rezultanta a interrelatiilor
dintre componentele fizico-geografice si activitatea umana, fiind supus continuu
modelarilor naturale si socio-economice.
Peisajul este dependent de notiunea de mediu, acesta devenind partea
materiala a mediului ce manifesta si un caracter functional imprimat de factorii
energetici, mecanici, trofici, aceasta componenta functionala fiind numita
ecosistem. Astfel, din punct de vedere ecologic, peisajul va fi reprezentat de o
diversitate de ecosisteme ce interactioneaza.
Este important faptul ca peisajul se afla intr-o permanenta evolutie datorata
internalitatilor si externalitatilor de mediu, ce asigura un schimb continuu de
energie si informatie in cadrul peisajelor.
Prin urmare, se poate vorbi de o mobilitate atat in spatiu, cat si in timp.
Peisajul in zona amplasamentului este unul montan, iar vegetatia
predominanta este de padure (etajul fagului si al coniferelor).
In zona amplasamentului isi face prezenta si peisajul antropizat:
localitatea Baita Plai , cladiri dezafectate de pe drumul Nucet – Baita Plai,
cariera de dolomita, mina dezafectata, halda steril.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
215
Baita Plai
Drum Baita – Baita Plai
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
216
Mina dezafectata – Baita Plai
5.6.2. Caracteristicile si geomorfologia reliefului pe amplasament

In cadrul perimetrului altitudinea variaza intre cotele +500 si +1000 de
metri, caracteristice fiind culmile prelungi cu versanti abrupti.
Peisaj montan
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
217
5.6.3. Caracetristicile retelei hidrologice

si Valea Sopoteasa.
5.6.4. Zone impadurite in arealul amplasamentului

Terenurile din cadrul perimetrului sunt in proportie de 90%
impadurite, avand ca proprietar Directia Silvica Oradea Ocolul Silvic
Sudrigiu, judetul Bihor.
Suprafata terenului este acoperita de padure de amestesc, alcatuita din
specii de foioase (fag, carpen, mesteacan, paltin) si specii de conifere,
respectiv molid si larice.
Zona forestiera a amplasamentului studiat
Amplasarea lucrarilor miniere usoare si a forajelor se va realiza pe

suprafete lipsite de vegetatie forestiera.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
218

In timpul constructiei obiectivului impactul asupra peisajului se poate
datora depozitarii materialelor si datorita crearii unor zone cu deseuri.
In aceasta perioada, ar putea exista un impact vizual neplacut cauzat de
aspectul muncitorilor si a utilajelor de pe santier.
De asemenea caile de comunicatie pe care circula utilajele si mijloacele
de transport ale constructorilor pot fi poluate cu deseuri de materiale sau
reziduuri de pe santier.
Tinand cont ca zona este una izolata, avand vizibilitate redusa, impactul
va fi unul nesemnificativ.

Pe perioada lucrarilor de explorare va exista un impact vizual datorat
prezentei utilajului de forare, a platformelor de forare, rezervoare , muncitori.
Si in perioada de explorare , tinand cont ca zona este una izolata,
avand vizibilitate redusa, impactul va fi unul nesemnificativ.
5.6.5.1. Raportul dintre teritoriul natural sau cel putin antropizat si

cel din zonele urbanizate (drumuri, suprafete construite), schimbari ale
acestui raport
Nu este cazul.
5.6.5.2. Impactul proiectului asupra cadrului natural, fragmentarii

biotipului, valoarea estetica a peisajului, inclusiv cel de transfrontiera
Impactul asupra cadrului natural este unul nesemnificativ, care se
manifesta numai temporarar, cu caracter punctual reversibil datorita amplorii
reduse a lucrarilor, utilizarii drumurilor forestiere deja existente si amplasarea
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
219
punctelor de foraj in zone in care lipseste vegetatia lemnoasa.

Date fiind cele de mai sus nu va avea loc o fragmentare a biotipului.
5.6.5.3. Relatia dintre proiect si zonele protejate (rezervatii, parcuri

naturale, zone tampon, etc.); impactul prognozat asupra acestor zone,
stadiul de protectie si stadiul folosirii lor
Perimetrul de explorare analizat se suprapune partial cu ROSCI0324

Muntii Bihor, iar distantele minime, masurate in linie dreapta, fata de cele mai
apropiate arii naturale protejate sunt:
- cca. 45 m de la limita perimetrului analizat pana la Parcul Natural Apuseni;
- cca. 54 m de la limita perimetrului analizat pana la ROSCI0002 Apuseni;
- cca. 66 m de la limita perimetrului analizat pana la ROSPA0081 Muntii
Apuseni-Vladeasa.
Pozitionarea perimetrului de explorare fata de Ariile Naturale Protejate de Interes National

si Comunitar
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
220
Prezentam in continuare caracteristicile generale ale celor trei situri

Natura 2000 mai sus mentionate, conform Formularelor Standard din anexa
H.G. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca
parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania,
modificat si completat de H.G. nr. 971 din 5 octombrie 2011 si a Formularelor
Standard din anexele la Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr.
1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de
importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura
2000 in Romania modificat prin Ordinul Ministrului Mediului si Padurilor nr.
2387/2011.
ROSCI 0324 Muntii Bihor
2.2. Suprafata sitului (ha)
20.885
3.1. Tipuri de habitate prezente in sit si evaluarea sitului in ceea ce le priveste

Supra Conser Glo
Cod Denumire habitat % Reprez.
rel. vare bal
9170 Paduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum 1,4 B C B B
9130 Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum 14,1 A C A B
91V0 Paduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 39,3 B C A B
9110 Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 13,8 A C A B
Paduri acidofile de Picea abies din regiunea montana
9410 17,4 A C A B
(Vaccinio-Piceetea)
4070 * Tufarisuri cu Pinus mugo si Rhododendron myrtifolium 1,2 B C B B
Legenda
Reprezentativitatea Suprafata relativa Stadiul de conservare Evaluare globara
A - reprezentativitate excelenta A - 100 ≥ p > 15 % A - conservare excelenta A - valoare excelenta
B - reprezentativitate buna B - 15 ≥ p > 2 % B - conservare buna B - valoare buna
C - reprezentativitate semnificativa C-2≥p>0% C - conservare medie sau redusa C - valoare considerabila
D - prezenta nesemnificativa
3.2.c. Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Pop. Sit. Conser Izola Glo
Cod Specie Reprod. Iernat Pasaj
Rezid. Pop vare re bal
1354 Ursus arctos >13i C B B B
1352 Canis lupus 10-20i C B C B
1361 Lynx lynx >10i C B C B
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
221
3.2.d. Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consilului 92/43/CEE

Pop. Sit. Conser Izola Glob
Rezid. Pop vare re al
1193 Bombina variegata P C B C B
4008 Triturus vulgaris ampelensis P C B C B
3.2.g. Specii de nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei Consilului 92/43/CEE

4014 Carabus variolosus P C B C B
1087 Rosalia alpina P C B C B
Legenda
Statut IUCN Populatie Izolare Conservare Global
F - frecvent EN - Endangered A - 100 p > A - populatie (aproape) A - conservare A - valoare
15% izolata excelenta excelenta
NT - Near B - populatie neizolata, dar B - conservare B - valoare
R - rar B - 15 p > 2%
Threatened la limita ariei de distributie buna buna
C - populatie ne-izolata cu C - conservare C - valoare
RC - relativ comun VU - Vulnerable C - 2 p > 0%
o arie de raspandire extinsa medie sau redusa considerabila
D - populatie
P - prezenta specie LC - Least concern
nesemnificativa
C - comuna
A - abundent
i - indivizi
p - perechi
Populatie - marimea si densitatea populatiei speciei prezente din sit in raport cu populatiile prezente pe teritoriul national. Acest
criteriu are scopul evaluarii marimii relative sau densitatii relative a populatiei in sit cu cea la nivel national
Conservare - gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective: A - conservare
excelenta = elemente in stare excelenta (i I), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere; B - conservare buna = elemente
bine conservate b (i II), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere = elemente in stare medie sau partial degradata (i III) si
usor de refacut (ii I); C - conservare medie sau redusa = toate celelalte combinatii
Izolare - gradul de izolare a populatiei prezente in sit fata de aria de raspandire normala a speciei
Global - evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei respective
4. Descrierea sitului
4.1. Caracteristici generale al sitului
Cod % CLC Clase de habitate
N08 3 322 Tufiauri, tufarisuri
N09 2 321 Pajisti naturale, stepe
N14 3 231 Pasuni
N15 2 242, 243 Alte terenuri arabile
N16 61 311 Paduri de foioase
N17 15 312 Paduri de conifere
N19 14 313 Paduri de amestec
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
222
Alte caracteristici ale sitului:

Situl este o zona centrala pentru speciile de carnivore mari (lup, urs si ras). Tipurile
principale de padure sunt fagetele, intalnindu-se insa si gorunete sau tufarisuri de jneapan si
smardar. Situri conserva paduri virgine sau cvasivirgine in zonele Lespedioara, Chicera
Ciungilor, culmea Tomnatecului. Cursurile de apa importante sunt Crisul Negru, Ariesul Mic,
Valea Leucii si Valea Gainii. Situl are o suprafata de 21,100 hectare si este situat in raza
administrativa a judetelor Arad, Alba, Bihor si Hunedoara.
4.2. Calitate si importanta:

Sit important pentru carnivorele mari (lup, urs si ras), conserva habitate favorabile
pentru toate cele trei specii. Zona de concentrare pentru urs in subpopulatia din Apuseni.
Contribuie la eficienta si coerenta retelei Natura 2000, facand parte din reteaua de situri care
conecteaza Muntii Apuseni cu Carpasti Meridionali. Prin conexiunea cu situl Natura 2000
Platoul Vascau, va permite extinderea naturala a ursului in Muntii Apuseni - spre vest in
Codru Moma si spre sud, prin SCI Defileul Crisului Alb, spre Muntii Zarandului si Metaliferi.
4.3. Vulnerabilitate:
Cresterea accesibilitatii, dezvoltarile antropice care pot duce la fragmentarea
habitatelor, dezvoltarea necontrolata a infrastructurii turistice pot avea influente negative
asupra dispersiei carnivorelor mari, in special a ursului. Braconajul este un factor negativ
major care poate diminua efectivele locale si uciderea indivizilor in dispersie.
6. Activitatile antropice si efectele lor in sit si in vecinatate

6.1. Activitati antropice, consecintele lor generale si suporafata din sit afectata
Activitati si consecinte in interiorul sitului
Cod Activitate Inten. % Infl.
160 Managementul forestier general B 50 -
243 Braconaj, otravire, capcane B 50 -
502 Drumuri, drumuri auto B 10 -
622 Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate C 15 -
967 Antagonism cu animalele domestice B 25 -
230 Vanatoare B 50 -
501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism C 10 -
530 Imbunatatirea accesului la zona B 40 -
623 Vehicule motorizate B 40 -
6.2 Managamentul sitului:

Organismul responsabil pentru managementul sitului:
Nu exista structura de administrare.
Planuri de managament ale sitului: Nu exista plan de management.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
223
ROSCI0002 Apuseni
2.2 Suprafata sit (ha)

75.943
3.1. Tipuri de habitate prezente in sit si evaluarea sitului in ceea ce le priveste

Supra Conser Glo
Cod Denumire habitat % Reprez.
rel. vare bal
4060 Tufarisuri alpine si boreale 3 B B B B
Comunitati rupicole calcifile sau pajisti bazifite din Alysso-Sedion
6110 * 0,002 A B A A
albi
6150 Pajisti boreale si alpine pe substrat silicios 0,1 B C B B
6170 Pajisti calcifile alpine si subalpine 0,1 B C B B
6190 Pajisti panonice de stancarii (Stipo-Festucetalia pallentis) 0,1 B C B B
6230 * Pajisti montane de Nardus bogate in specii pe substraturi silicioase 0,01 B B B B
Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase
6410 0,1 B B B B
(Molinion caeruleae)
Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul
6430 1 B C B B
campiilor, pana la cel montan si alpin
6520 Fanete montane 20 B B B B
Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis, Sanguisorba
6510 1 B C B B
officinalis)
7110 * Turbsrii active 0,1 A C B B
8310 Pesteri in care accesul publicului este interzis 25 A A A A
8210 Versansi stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci calcaroase 0,1 A C A B
8220 Versansi stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci silicioase 0,01 B C B B
9110 Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 2,2 A C A A
9130 Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum 1 B C B B
9150 Paduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion 2 A B A A
91D0 * Turbarii cu vegetatie forestiera 0,05 A B A A
91V0 Paduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 5,5 A C B A
91Y0 Paduri dacice de stejar si carpen 0,1 A C A A
Paduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-
9410 20 A B A A
Piceetea)
Pajisti uscate seminaturale si faciesuri cu tufarisuri pe substrat
6210 * 0,1 B C B B
calcaros (Festuco - Brometalia)
7120 Turbarii degradate capabile de regenerare naturala 0,01 C B B B
7150 Comuntati depresionare din Rhynchosporion pe substraturi turboase 0,1 A A B B
Grohotisuri silicioase din etajul montan pana in cel alpin
8110 0,01 C C B B
(Androsacetalia alpinae si Galeopsietalia ladani)
Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-
91E0 * 0,5 B B B B
Padion, Alnion incanae, Salicion albae)
9420 Paduri de Larix decidua si/sau Pinus cembra din regiunea montana 0,5 B B B B
4030 Tufarisuri uscate europene 1 A A A A
91Q0 Paduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros 0,2 A A A A
3220 Vegetatie herbacee de pe malurile raurilor montane 1 B B B B
3240 Vegetatie lemnoasa cu Salix eleagnos de-a lungul raurilor montane 1 B C B B
Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu
3260 1 B C B B
vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion
9180 * Paduri din Tilio-Acerion pe versansi abrupsi, grohotisuri si ravene 1 B B B B
Grohotisuri calcaroase si de sisturi calcaroase din etajul montan pana
8120 1 B B B B
in cel alpin (Thlaspietea rotundifolii)
Vegetatie lemnoasa cu Myricaria germanica de-a lungul raurilor
3230 0,01 C C B B
montane
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
224
8160 * Grohotisuri medio-europene calcaroase ale etajelor colinar si montan 0,001 B C B B

9170 Paduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum 0,5 C C B C
Mlastini turboase de tranzitie si turbarii oscilante (nefixate de
7140 0,5 B C B B
substrat)
7220 * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion) 0,03 C C B C
Legenda
Reprezentativitatea Suprafata relativa Stadiul de conservare Evaluare globara
A - reprezentativitate excelenta A - 100 ≥ p > 15 % A - conservare excelenta A - valoare excelenta
B - reprezentativitate buna B - 15 ≥ p > 2 % B - conservare buna B - valoare buna
C - reprezentativitate semnificativa C-2≥p>0% C - conservare medie sau redusa C - valoare considerabila
D - prezenta nesemnificativa
3.2.c. Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consilului 92/43/CEE

1304 Rhinolophus ferrumequinum P B B C B
1303 Rhinolophus hipposideros P B B C B
1306 Rhinolophus blasii V B B B B
1324 Myotis myotis P RC B B C B
1307 Myotis blythii P RC B B C B
1310 Miniopterus schreibersi RC B B C B
1352 Canis lupus RC C B C B
1361 Lynx lynx V C B C B
1355 Lutra lutra R C B C B
1321 Myotis emarginatus P C B C B
1308 Barbastella barbastellus P A B C B
1323 Myotis bechsteini P C A C B
3.2.d. Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consilului 92/43/CEE

1188 Bombina bombina C C B C B
1166 Triturus cristatus V C B C B
4008 Triturus vulgaris ampelensis P A B A B
3.2.e. Specii de pesti enumerate in anexa II a Directivei Consilului 92/43/CEE

1138 Barbus meridionalis P B B C B
1163 Cottus gobio C B B C B
4123 Eudontomyzon danfordi P B B C B
1122 Gobio uranoscopus RC C C C C
3.2.f. Specii de nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei Consilului 92/43/CEE

4030 Colias myrmidone P C B C B
1093 Austropotamobius R B B B B
torrentium
4014 Carabus variolosus P A B C B
4057 Chilostoma banaticum RC B B A B
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
225
1078 Callimorpha P B B C B
quadripunctaria
1074 Eriogaster catax RC B B C B
4050 Isophya stysi R B B C B
1065 Euphydryas aurinia P B B C B
1052 Euphydryas maturna RC B B C B
1060 Lycaena dispar RC B B C B
1087 Rosalia alpina P B B C B
3.2.g. Specii de plante enumerate in anexa II a Directivei Consilului 92/43/CEE

4070 Campanula serrata C B B C B
2186 Syringa josikaea V A A A A
1902 Cypripedium calceolus R D
1903 Liparis loeselii R B B C B
4116 Tozzia carpathica V B B C B
4097 Iris aphylla ssp. hungarica R C B C B
Legenda
Statut IUCN Populatie Izolare Conservare Global
A - populatie (aproape) A - conservare A - valoare
F - frecvent EN - Endangered A - 100 p > 15%
izolata excelenta excelenta
B - populatie neizolata, dar la B - conservare B - valoare
R - rar NT - Near Threatened B - 15 p > 2%
limita ariei de distributie buna buna
RC - relativ C - populatie ne-izolata cu o C - conservare C - valoare
VU - Vulnerable C - 2 p > 0%
comun arie de raspandire extinsa medie sau redusa considerabila
P - prezenta LC - Least concern D - populatie
specie nesemnificativa
C - comuna
A-
abundent
i - indivizi
p - perechi
Populatie - marimea si densitatea populatiei speciei prezente din sit in raport cu populatiile prezente pe teritoriul national. Acest
criteriu are scopul evaluarii marimii relative sau densitatii relative a populatiei in sit cu cea la nivel national
excelenta = elemente in stare excelenta (i I), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere; B - conservare buna = elemente
bine conservate b (i II), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere = elemente in stare medie sau partial degradata (i III) si
usor de refacut (ii I); C - conservare medie sau redusa = toate celelalte combinatii
3.3 Alte specii importante de flora si fauna

Cat. Specie Pop. Motiv Cat. Specie Pop. Motiv
A Bufo bufo P C A Bufo viridis P C
A Rana temporaria P A A Salamandra salamandra P C
A Triturus alpestris P C A Triturus vulgaris P A
F Barbatula barbatula C A F Barbus barbus C A
F Chondrostoma nasus C A F Leuciscus cephalus C A
F Oncorhynchus mykiss C A F Phoxinus phoxinus C A
F Rutilus rutilus C A F Salmo trutta fario C A
F Salvelinus fontinalis C A F Thymallus thymallus C A
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
226
I Argynnis laodice P A I Cupido osiris P A

I Duvalius cognatus R B I Duvalius cognatus ghardanus R B
I Erebia melas P A I Hyponephele lycaon P A
I Maculinea alcon P A I Maculinea arion P C
I Neobisium leruthi R B I Neptis sappho P A
I Parnassius apollo V C I Parnassius mnemosyne P C
I Pericallia matronula P A I Pholeuon knirschi cetatense R B
Pholeuon proserpinae
I Pholeuon knirschi dieneri R B I R B
brachynotos
I Pholeuon proserpinae glaciale R B I Pyrocleptria cora P C
I Schistostege decussata P C I Zerynthia polyxena P C
M Apodemus agrarius P A M Apodemus flavicollis P A
Barbastella barbastellus
M Apodemus sylvaticus P A M P A
guanchae
M Capreolus capreolus P C M Clethrionomys glareolus P A
M Crocidura leucodon P A M Erinaceus concolor P A
M Microtus agrestis P A M Microtus arvalis P A
M Mus musculus P A M Mustela erminea P A
M Myotis brandtii P A M Myotis daubentonii P A
M Myotis mystacinus P A M Myoxus glis P A
M Neomys anomalus P C M Pipistrellus pipistrellus P A
M Plecotus auritus P A M Plecotus austriacus P A
Rhinolophus ferrumequinum
M P A M Sciurus vulgaris P A
rrumequinu
M Sorex alpinus P A M Talpa europaea P A
P Aconitum moldavicum R D P Allium victorialis R D
P Andromeda polifolia C A P Angelica archangelica R D
Aquilegia nigricans ssp.
P R B P Arctostaphylos uva-ursi V D
subscaposa
P Arnica montana R C P Astragalus roemeri R D
P Avenastrum decorum R D P Bromus riparius ssp. barcensis V D
P Calluna vulgaris C D P Campanula patula ssp. abietina C C
P Carex curta C D P Carex echinata C D
P Carex limosa R A P Carex nigra C D
P Carex pauciflora C D P Carex rostrata C D
P Centaurea kotschyana R D P Centaurea pinnatifida R B
P Cephalanthera longifolia R D P Cephalaria radiata R D
P Cirsium furiens R D P Cirsium helenioides R D
P Coeloglossum viride R D P Corallorhiza trifida V D
P Crocus banaticus R D P Dactylorhiza cordigera R D
P Dactylorhiza incarnata R D P Dactylorhiza maculata R D
P Dactylorhiza majalis R D P Dianthus spiculifolius R D
P Dianthus tenuifolius R D P Drepanocladus sp. C D
Edraianthus graminifolius ssp.
P R D P Empetrum nigrum C D
taibelii
P Epipactis atrorubens R D P Epipactis helleborine R D
P Epipactis palustris R D P Eriophorum vaginatum C D
P Fritillaria montana R C P Galanthus nivalis R C
P Gentiana clusii R D P Gentiana phlogifolia R D
P Gentiana punctata V D P Gymnadenia conopsea C D
P Gymnadenia odoratissima R D P Heracleum palmatum R B
P Hesperis moniliformis R D P Juniperus sabina R D
P Larix decidua ssp. carpatica R D P Leucorchis albida V D
P Lilium carniolicum ssp. jankae V C P Listera cordata R D
P Lycopodium annotinum R C P Lycopodium clavatum R C
P Lycopodium selago R C P Menyanthes trifoliata V D
P Molinia caerulea P D P Orchis mascula ssp. signifera V D
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
227
P Orchis militaris R D P Orchis morio R D

P Parnassia palustris P D P Pedicularis comosa R D
P Phyteuma tetramerum R D P Ranunculus breyninus V D
P Ranunculus platanifolius R D P Rhodiola rosea R D
P Rhynchospora alba R A P Ruscus aculeatus R C
P Saponaria bellidifolia V D P Saxifraga marginata R D
P Scheuchzeria palustris R A P Seseli rigidum R D
P Sorbus graeca R D P Sphagnum cuspidatum C D
P Sphagnum sp. C D P Swertia punctata R D
P Taxus baccata R D P Thymus comosus R B
P Traunsteinera globosa R D P Vaccinium microcarpum C D
P Vaccinium myrtillus C D P Vaccinium vitis-idaea C D
P Viola jooi R D R Anguis fragilis P A
P Coronella austriaca P C R Elaphe longissima P C
R Lacerta agilis P C R Podarcis P C
R Vipera berus P A R Zootoca vivipara P A
Legenda
Categorie Populatie Motiv
A - amfibieni A- abundent A - lista rosie de date nationale
B - pasari C- comun B - endemic
C - conventii internatianle (inclusiv cele de la Berna, Bonn si cea privind
F - peste F- frecvent
biodiversitatea)
I - nevertebrate P- prezent D - alte motive
M - mamifere R - rar
P - plante RC - relativ comun
R - reptile V - foarte rar
N14 9 231 Pasuni
N26 6 324 Habitate de paduri (paduri in tranzitie)

Muntii Apuseni constituie o mare atractie turistica a judetului Bihor si a tarii, drept
pentru care au fost clasificati ca facand parte din grupa muntilor de o foarte mare complexitate
turistica, alaturi de mult mai mediatizatii sai frati, muntii din Carpatii Orientali si Meridionali.
Resursele turistice naturale sunt cele care, de-a lungul anilor s-au pastrat intr-o forma sau alta,
neatinse de activitasile umane. Prin specificul, continutul si valoarea lor, resursele turistice
naturale reprezinta pe de o parte, atractii turistice, pretabile pentru vizitare, iar pe de alta parte
ele pot fi valorificate direct in activitatea de turism ca „materie prima”.
Muntii Apuseni ofera resurse turistice naturale prin componentele sale legate de:
relief, conditii climatice, rauri, lacuri, ape subterane, vegetatie si fauna endemica mentionata
la alte specii importante, etc. Teritoriul acestor munti dispune de un fond bogat si foarte variat
de resurse naturale, componente ale peisajului sau geografic cu importante atribute definite de
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
228
numar si densitate relativ mare si de valente estetice, stiintifice, recreative si educative

superioare. Aceste valente au facut ca zestrea naturala a teritoriului, valorile sale originare, sa
reprezinte si principalele elemente de atragere si retinere a turistilor. Principalul element
atractiv il constituie relieful, valoarea sa turistica fiind amplificata si de particularitatile
celorlalti factori geografici, clima, retea hidrografica, vegetatie, fauna.
Vegetatia este etajata pe verticala, prezentand etajele: pasuni montane, paduri de
molid, paduri de fag, paduri de amestec de fag cu stejar. Datorita conditiilor locale de subsol,
clima si topografie, cadrul general schitat prezinta modificari, perturbatii si inversiuni.
Pasunile montane apar incepand de la 1600 m, ocupand culmile, varfurile si platourile
de altitudine. Datorita faptului ca inaltimea maxima nu depaseste 1785 m, vegetatia este mai
putin tipica, lipsind aglomerarile de plante pitice. Ca element caracteristic partii inferioare a
pasunilor montane, jneapanul apare destul de rar, mai des intalnit fiind ienuparul pitic.
Padurile montane sunt bine dezvoltatei bazinele superioare ale vailor, intre altitudinile
de 1200 si 1600 m. In acest etaj de vegetatie predomina molidul alaturi de care se intalneste
bradul, laricele si tisa. In unele locuri etajul rasinoaselor dispare cu totul, fagetul venind direct
in contact cu pasunile montane. Limita dintre padurile de fag si cele de molid este situata intre
altitudinea de 600 m si cea de 1300 m, in functie de relief, substrat si microclima, ajungand
pana la inversiuni de vegetatie.
In padurile de fag, alaturi de specia dominanta, apare paltinul si uneori mesteacanul.
Asociat apare un mare numar de specii de arbori, arbusti si subarbusti, diseminati uneori in
masa fagetului, dar predominand la marginea acestuia. Padurile de amestec de fag cu stejar
apar pe versantii vestici. In amestecul de fag cu stejar mai apare gorunul, teiul, frasinul,
ulmul, scorusul, alunul.

Parcul Natural Apuseni cu S = 75784 ha. pe raza judetelor Bihor, Alba si Cluj.
Siturile CORINE din jud. Bihor situate in Parcul Natural Apuseni: Pietroasa cu S = 10791 ha.,
Pietrele Boghii cu S = 475 ha., Bohodei cu S = 311 ha. Parcul Natural Apuseni se intinde pe
raza judetelor Alba, Bihor si Cluj, suprafata totala fiind estimata la S = 75.784,00 ha. Arii
naturale protejate de interes national situate in Parcul Natural Apuseni in judetul Bihor:
Platoul Carstic Padis, Saritoarea Bohodeiului, Pietrele Boghii, Cetatile Ponorului, Cetatea
Radesei,Valea Galbenei, Piatra Galbenei, Piatra Bulzului, Ghetarul Focul Viu, Avenul
Bortigului, Platoul Carstic Lumea Pierduta, Groapa Ruginoasa, Groapa de la Barsa, Valea
Sighistelului, Molhasurile din Valea Izbucelor, Faneata Izvoarelor Crisul Pietros, Poiana
Florilor, Depresiunea Balileasa,Varful Biserica Motului,Varful Carligati, Pestera Ursilor,
Pestera lui Micula, Pestera Piatra Altarului, Pestera Smeilor de la Onceasa, Complexul Carstic
din Valea Ponorului, Sistemul Carstic Pestera Cerbului - Avenul cu Vaca.
In judetul Cluj: Pestera Mare (de pe Valea Firei) PN-F Comuna Margau.
In judetul Alba: Pestera Ghetarul de la Virtop, Huta lui Papara, Hoanca apei, Avenul
din Hoanca urzicarului, Pestera ghetarul Scarisoara, Cheile Ordancusei, Cheile
Gardisoarei,Cheile Albacului, Coiba mica, Coiba mare, Huda orbului pn - f comuna Arieseni,
Hodobana, Avenul cu doua intrari, Izbucul Tauzului, Avenul de la Tau, Pojarul politei.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
229
Zonele calcaroase se constituie intr-un peisaj aparte, distingandu-se platourile si

stancariile. Platourile calcaroase Batrana, Padis, Ocoale, Marsoaia si Ursoaia sunt lipsite de
vegetatie lemnoasa din cauza absentei apei, fapt pentru care ele apar ca pasuni montane
nejustificate prin altitudine. Din cauza inversiunii de temperatura din depresiunile inchise, la
baza lor creste molidul, in timp ce pe culmile inconjuratoare foioasele, un exemplu tipic fiind
bazinul Padis.
Datorita unor conditii microclimatice speciale, in unele locuri apare o vegetatie
nordica la o latitudine neobisnuit de sudica alaturi de care se intalnesc specii alpine care
traiesc aici la o altitudine extrem de joasa. Un facies aparte al vegetatiei il reprezinta locurile
umede din lungul raurilor. Tot legat de abundenta de apa sunt prezente si turbariile din zona
inalta, in general a padurii de molid. Aceste turbarii se dezvolta fie pe un substrat silicios in
zone aproape orizontale (valea Izbucelor), fie in zone carstice unde fundul dolinelor este
impermeabilizat cu argila (Padis, Barsa, Onceasa). Aici este intalnita planta carnivora roua
cerului (Drosera rotundifolia), planta ocrotita.
Natura subsolului este bine pusa in evidenta de vegetatie. Astfel, pe rocile cuartoase se
dezvolta afinisuri, tufe de merisor, ferigi si muschi, care creeaza un covor vegetal compact, in
timp ce pe dolomite se dezvolta mai ales pajistile de graminee si flori montane. De substratul
acid este legat un alt peisaj tipic, acela al musuroaielor constituite din vaccinete la care se
adauga diverse plante saxicole.
Ca numar de specii identificate pana in prezent, aici se gasesc peste 1.000 de specii de
plante. Ca urmare a conditiilor specifice a diverselor tipuri de ecosisteme existente in
perimetrul Parcului Natural Apuseni, a fost identificat un mare numar de specii endemite
dintre care amintim: liliacul transilvanean (Syringa josikaea), omag (Aconitum calibrotryon
ssp. skarisorensis), garofita (Dianthus julii wolfii), vioreaua (Viola joói), mai multe forme de
vulturica (Hieracium bifidum ssp biharicum, H. sparsum ssp. porphiriticum, H. kotschyanum
etc.), Edraianthus kitaibelii, miaza-noapte (Melamphyrum biharense). Interesul maxim il
reprezinta fauna cavernicola, care cuprinde numeroase specii de nevertebrate cu raspandire
strict localizata. Mai numeroase sunt insectele, indeosebi coleopterele (gandacii, de exemplu
Pholeuon proserpinae glaciale, Duvalius cognatus etc.). In afara acestora au mai fost
identificate specii de crustacee.
Accesul necontrolat in pesteri si lipsa supravegherii acestora.
Taieri ilegale de arbori in fond forestier.
Pasunat neadecvat in perimetrul Rezervatiei.
Campari neautorizate.
Colectare de plante medicinale si ocrotite.
Colectare de material speologic.
Fenomene de eroziune.
Torenti.
Gestionarea deseurilor
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
230
4.4. Desemnarea sitului (vezi observatiile privind datele cantitative mai jos):
Prin LEGEA Nr.5/06.03.2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
national - Sectiunea a III -a zone protejate, in Anexa nr.1, sectiunea I, ZONE NATURALE
PROTEJATE DE INTERES NATIONAL SI MONUMENTE ALE NATURII, punctul 1.0. -
Rezervatii ale biosferei, parcuri nationale sau naturale, la punctul F figureaza MUNTII
APUSENI, pe raza judetelor Alba, Bihor si Cluj, suprafata totala fiind estimata la S =
75.784,00 ha.
H.G. Nr.230/04.03.2003 - M.O. Nr.190/26.03.2003 - Hotarare privind delimitarea
rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale di parcurilor naturale si constituirea
administratiilor acestora, Art.1 , litera f) Parcul Natural Apuseni.
- Incredintarea administrarii Parcului Natural Apuseni RNP-MAPAM Contract
Nr.733/MMGA/22.05.2004
4.5. Tip de proprietate:

Pe teritoriul judetului Cluj Parcul Natural Apuseni ocupa: 1. Proprietate publica
apartinand statului - 67,82% (din care paduri si alte terenuri forestiere 42%). Proprietate
privata - 32,08%; Molhasul Mare de la Izbuc este proprietate de stat si inclus in reteaua de
rezervatii a judetului Bihor.
6. Activitatile antropice si efectele lor in sit si in vecinatate

6.1. Activitati antropice, consecintele lor generale si suporafata din sit afectata
Activitati si consecinte in interiorul sitului
160 160 Managementul forestier general B 2 0
400 400 Zone urbanizate, habitare umana C 3 -
102 102 Cosire/Taiere B 15 0
250 250 Luare/Indepartare de flora A 15 -
100 100 Cultivare A +
290 290 Vanatoare, pescuit sau activitati de colectarela B 2 0
care nu se refera mai sus
167 167 Exploatare fara replantare A 7 -
230 230 Vanatoare B 20 -
401 401 Urbanizare continua A 5 -
Activitati si consecinte in jurul sitului
160 Managementul forestier general C 3 -
424 Alte tipuri de depozitari C 2 -
6.2. Managementul sitului:

Organismul responsabil pentru managementul sitului:
Incredintarea administrarii Parcului Natural Apuseni RNP-MAPAM Contract
Nr.733/MMGA/22.05.2004
Administratia Parcului Natural Apuseni: Regia Nationala a Padurilor Romsilva,
Directia Silvica Oradea.Sediu Oradea: 0259/414206 - Administra.
Nu exista plan de management.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
231
ROSPA 0081 Muntii Apuseni -Vladeasa

2.2. Suprafata sit (ha)
93.082
3.2.a. Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

Pop. Sit Conser Izo Glo
Cod Specie Cuib. Iernat Pasaj
Rezid. Pop vare lare bal
A239 Dendrocopos leucotos 170-210 p C B C B
A238 Dendrocopos medius 10-30 p D
A236 Dryocopus martius 140-160 p C B C B
A103 Falco peregrinus 2-3 p B B C B
A234 Picus canus 140-160 p C B C B
A220 Strix uralensis 70-100 p C B C B
A246 Lullula arborea 150-200 p C B C C
A338 Lanius collurio 200-300 p D
A223 Aegolius funereus 150-210 p B B C B
A091 Aquila chrysaetos 2-3 p B B C B
A104 Bonasa bonasia 350-420 p B B C B
A215 Bubo bubo 3-5 p C B C B
A224 Caprimulgus europaeus 20-30 p C B C B
A080 Circaetus gallicus 1-3 p C B C B
A122 Crex crex 10-30 p C B C B
11000-
A321 Ficedula albicollis B B C B
16000 p
1500-2100
A320 Ficedula parva C B C B
p
A217 Glaucidium passerinum 50-60 p C B C B
A072 Pernis apivorus 30-40 p C B C B
A241 Picoides tridactylus 160-200 p C B C B
3.2.b. Specii de pasari cu migratie regulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului

2009/147/EC
Pop. Sit. Conser Izo Glo
Cod Specie Cuib. Iernat Pasaj
Rezid. Pop vare lare bal
A086 Accipiter nisus RC D
A256 Anthus trivialis RC D
A228 Apus melba RC D
A221 Asio otus R D
A087 Buteo buteo RC D
A088 Buteo lagopus R D
Coccothraustes
A373 RC D
coccothraustes
A207 Columba oenas R D
A208 Columba palumbus RC D
A212 Cuculus canorus C D
A253 Delichon urbica RC D
A378 Emberiza cia C D
A099 Falco subbuteo RC D
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
232
A369 Loxia curvirostra C D

A262 Motacilla alba C D
A261 Motacilla cinerea RC D
A273 Phoenicurus ochruros C D
A315 Phylloscopus collybita A D
A314 Phylloscopus sibilatrix C D
A372 Pyrrhula pyrrhula RC D
A318 Regulus ignicapillus RC D
A317 Regulus regulus C D
A275 Saxicola rubetra RC D
A276 Saxicola torquata R D
A361 Serinus serinus RC D
A351 Sturnus vulgaris C D
A311 Sylvia atricapilla C D
A310 Sylvia borin S D
A309 Sylvia communis R D
A308 Sylvia curruca RC D
A283 Turdus merula C D
A285 Turdus philomelos C D
A284 Turdus pilaris RC D
A282 Turdus torquatus RC D
A287 Turdus viscivorus C D
Lgenda
Statut Populatie Izolare Conservare Global
i - indivizi A - 100 p > 15% A - populatie (aproape) izolata A - conservare excelenta A - valoare excelenta
p - perechi B - 15 p > 2% B - populatie neizolata, dar la B - conservare buna B - valoare buna
limita ariei de distributie
C - 2 p > 0% C - populatie ne-izolata cu o C - conservare medie sau C - valoare
arie de raspandire extinsa redusa considerabila
D - populatie
nesemnificativa
Statut- Cuibaritor/Iernat/Pasaj
Populatie - marimea si densitatea populatiei speciei prezente din sit in raport cu populatiile prezente pe teritoriul national.
Acest criteriu are scopul evaluarii marimii relative sau densitatii relative a populatiei in sit cu cea la nivel national
excelenta = elemente in stare excelenta (i I), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere; B - conservare buna =
elemente bine conservate b (i II), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere = elemente in stare medie sau partial
degradata (i III) si usor de refacut (ii I); C - conservare medie sau redusa = toate celelalte combinatii
N14 8 231 Pasuni
N26 5 324 Habitate de paduri (paduri in tranzitie)
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
233

Zona montana cu fenomene carstice, grohotisuri, goluri alpine si paduri de conifere
intinse. Zona este cuprinsa de PN Apuseni, fiind una dintre cele mai salbatice si bine
conservata din Muntii Apuseni. Muntii Apuseni constituie o mare atractie turistica a judetului
Bihor si a tarii, drept pentru care au fost clasificati ca facand parte din grupa muntilor de o
foarte mare complexitate turistica, alaturi de mult mai mediatizatii sai frati, muntii din
Carpatii Orientali si Meridionali. Resursele turistice naturale sunt cele care, de-a lungul anilor
s-au pastrat intr-o forma sau alta, neatinse de activitatile umane.

Padis - Muntele Vladeasa
C1 - specii de interes conservativ global - 1 specie cristelul de camp (Crex crex)
C6 - populatii importante din specii amenintate la nivelul Uniunii Europene - 12 specii
acvila de munte (Aquila chrisaetos), soim calator (Falco peregrinus), ierunca (Bonasa
bonasia), huhurez mare (Strix uralensis), minunita (Aegolius funereus), buha (Bubo bubo),
ciuvica (Glaucidium passerinum), ciocanitoarea neagra (Dryocopus martius), ciocanitoare de
munte (Picoides tridactylus), muscar gulerat (Ficedula albicollis), muscar mic (Ficedula
parva).
Zona propusa consta din Parcul National Apuseni largit cu Muntele Vladeasa, pentru a
include padurile intinse de conifere si alte habitate importante.
Cele mai importante habitate ale sitului din punct de vedere ornitologic sunt padurile
intinse de molid, amestec molid - fag si fag, respectiv zonele stancoase unde isi gasesc loc de
cuibarit cateva specii de rapitoare. Astfel in molidisurile cuibaresc cel putin patru specii cu
efective importante pentru Romania, iar in padurile de amestec si cele de fag alte cinci specii.
In zonele stancoase gasim doua specii de rapitoare de zi si buha, toate trei fiind rare pe plan
national. Pajistile dintre paduri ofera loc de vanatoare pentru speciile de rapitoare, respectiv
aici cuibareste cristelul de camp.
1. turismul necontrolat
2. turismul in masa
3. schimbarea habitatului semi-natural (fanete, pasuni) datorita incetarii activitatilor agricole
ca cositul sau pasunatul
4. lucrari indelungate in vecinatatea cuibului in perioada de reproducere
5. vanatoarea in timpul cuibaritului prin deranjul si zgomotul cauzat de catre gonaci
6. vanatoarea in zona locurilor de cuibarire a speciilor periclitate
7. practicarea sporturilor extreme: alpinism, zborul cu parapanta, enduro, motor de cross,
masini de teren
8. amenajari forestiere si taieri in timpul cuibaritului a speciilor periclitate
9. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor
10. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci
11. deranjarea pasarilor in timpul cuibaritului
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
234
12. prinderea pasarilor cu capcane

13. scoaterea puilor pentru comert ilegal
14. braconaj
15. defriarrile, taierile ras si lucrarile silvice care au ca rezultat taierea arborilor pe suprafete
mari
16. taierile selective a arborilor in varsta sau a unor specii
17. arderea vegetatiei (a miristii si a parloagelor)
6. Activitati antropice si efectele lor in sit si in vecinatate

6.1 Activitati antropice, consecintele lor generale si suprafata din sit afectata
Activitati economice in interiorul sitului
140 Pasunatul A 15 -
167 Exploatare fara replantare B 2 -
243 Braconaj, otravire, capcane A 5 -
160 Managementul forestier general B 15 0
230 Vanatoare A 15 -
624 Drumetii montane, alpinism, speologie. B 20 0
Activitati si consecinte in jurul sitului
160 Managementul forestier general C 30 0
424 Alte tipuri de depozitari B 10 -
230 Vanatoare B 25 -
Organismul responsabil pentru managementul sitului: Ministerul Mediului

- Incredintarea administrarii Parcului Natural Apuseni RNP-MAPAM Contract
Nr.733/MMGA/22.05.2004 Administratia Parcului Natural Apuseni:
Regia Nationala a Padurilor Romsilva, Directia Silvica Oradea. Sediu Oradea: 0259/414206 –
Administrati
6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:
1.Amenajamente silvice, Directia Silvica Cluj , Ocolul Silvic Huedin, 2004
2.Amenajamente silvice paduri private.
3.Plan de Urbanism, Comuna Rachitele.
4.Regulament general pentru executarea de constructii si desfasurarea unor activitati in zonele
naturale protejate de interes judetean, Judetul Cluj-emitent Consiliul Judetean Cluj, 1995.
5.Amenajament psune impadurita(8%).
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
235
5.6.5.4. Masuri de diminuare a impactului

- Nu este permisa depozitarea materialelor in gramezi si nici crearea
de zone cu deseuri;
- Prevenirea unui impact vizual neplacut, se realizeaza prin obligarea
muncitorilor de pe santier de a purta echipamente de protectie corespunzatoare,
unitare ca si concept si de a se ingriji de aspectul utilajelor de pe santier si al
mijloacelor de transport ;
- Luarea mijloacelor corespunzatoare pentru a nu fi posibila poluarea
cu materiale de constructie sau reziduuri de pe santier a cailor de comunicatie
pe care circula utilajele si mijloacele de transport ale constructorilor;
- Asigurarea delimitarii santierului.
In timpul functionarii obiectivului

- Pentru a evita poluarea fondului peisagistic, deseurile trebuie colectate
selectiv si depozitate in spatii special amenajate, urmand ca la un interval
prestabilit sa fie ridicate de firme specializate.
- Pastrarea curateniei in zonele de parcare.
5.6.6. Harti si desene la capitolul “ PEISAJ ”

Nu este cazul.
5.7. Mediul social si economic

Prin prezentul proiect se propune executia lucrarilor de explorare
geologica a minereului polimetalic si a minereului de molibden - perimetrul
Nucet Est, pe teritoriul administrativ al orasului Nucet si al comunei Cristioru de
Jos, judetul Bihor.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
236
Perimetrul de explorare Nucet Est situat in judetul Bihor, apartine din

punct de vedere administrativ de orasul Nucet (localitatile Baita si Baita Plai).
Orasul Nucet
Localizare
Orasul Nucet este situat pe cursul superior al Vaii
Baitei, pe un platou ce face parte din Depresiunea Baita, la
450 m altitudine avand urmatoarele coordonatele
geografice: 46º29’3” latitudine nordica si
22º33’41’’longitudine estica, fiind dominat de
inaltimile impadurite ale masivului Bihor.
Orasul Nucet este amplasat in zona sud-
est a judetului Bihor si se invecineaza cu:
- la nord: comuna Pietroasa;
- la nord-vest : comuna Campani;
- la est: cu judetul Alba;
- la sud –vest: cu teritoriul administrativ al orasului Vascau;
- la sud: comuna Cristiorul de Jos.
Suprafata administrativa a orasului Nucet este de 4111 ha din care
intravilan este de 200,31 ha. In partea de NE , orasul este strabatut de DN 75,
care face legatura intre orasele Stei si Campeni.
Istoric
Orasul Nucet are o istorie recenta, prima atestare documentara oficiala
avand loc in 2 februarie 1956. Chiar daca orasul este relativ nou, istoria Vaii
Baita este mult mai veche. Inca din anul 1270, in acesta zona principala ocupatie
a fost mineritul, bazele exploatarilor miniere fiind puse de catre sovietici.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
237
Aparitia pe harta tarii se datoreaza existentei bogatiilor mineraliere (uraniu,

molibden, bismut, fier, argint, cupru, aur) din zona localitatii Baita, sat care are
o traditie miniera de citeva secole si care actualmente e componenta a Nucetului.
Transport/ Cai de acces

Orasele Nucet si Baita sunt amplasate pe drumul national DN 76.
In oras nu exista cale ferata, cea mai apropiata gara fiind in orasul
Stei.
Conform evidentelor primariei, retelele de drumuri sunt impartite pe
urmatoarele categorii:
• Orasenesti avand o lungime de: 1,2 km – nemodernizate si 6 km -
modernizate fiind intr-o stare buna de functionare;
• Comunale avand o lungime de: 2,7 km – nemodernizate, fiind intr-
o stare degradata de functionare;
• Satesti avand o lungime de 10 km – nemodernizate si 0,5 km –
modernizate, fiind intr-o stare degradata de functionare.
Accesul pe amplasamentul studiat se face doar rutier, orasul dispunand
doar de retele de drum orasenesti, comunale si satesti, lipsind drumurile
intercomunale. Drumul comunal DC 286 face legatura intre localitatile
Baita(DN76) si Baita Plai. Caile de acces la drumurile europene, nationale si
judetene sunt urmatoarele: DN 75 de la Oradea - 93 km, DN 75 de la Beius – 30
km, DN 75 de la Padis – 40 km.
Strazile orasenesti, drumurile comunale si satesti sunt administrate de
Consiliul Local Nucet.
Alimentarea cu apa
Conform evidentelor primariei si a furnizorilor de utilitati, orasul este
alimentat cu apa, are canalizare ape menajere cu o lungime de 10,43 km fiind
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
238
intr-o stare de functionare buna, are canalizare ape pluviale avand o lungime
de 3 km fiind intr-o stare de functionare satisfacatoare, reteaua electrica are o
lungime de 16,5 km fiind in stare buna de functionare.
Orasul nu este racordat la gaze si la termoficare.
Agricultura
Datorita profilului sau minier, precum si a conditiilor naturale putin
favorabile, orasul Nucet are o agricultura slab dezvoltata. Aceasta este
reprezentata de catre cresterea animalelor (bovine, porcine, ovine) activitate de
traditie a locuitorilor din zona.
Orasul Nucet se intinde pe o suprafata de 4, 111 ha dintre care:
• Arabil: 51 ha;
• Fanete: 228 ha;
• Vii: 15 ha;
• Paduri: 2 960 ha;
• Suprafete alocate altor locuinte: 834 ha;
• Terenuri neproductive: 23 ha.
Demografie
La nivelul anului 2011, conform rezultatelor definitive ale
Recensamantului Populatiei si Locuintelor, orasul Nucet are o populatie de
2.165 locuitori. In ceea ce priveste structura pe sexe, populatia este majoritar de
sex feminin, cu un procent de 51,22%.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
239
Populatia stabila a orasului Nucet, pe sexe
In ceea ce priveste structura populatiei pe grupe de varsta si sexe, aceasta

s-a reprezentat cu ajutorul piramidei varstelor. Piramida varstelor orasului
Nucet, este o piramida in forma de urna (sau amfora) ce caracterizeaza o
populatie in curs de imbatranire demografica, ca urmare a natalitatii scazute. Se
observa o ingustare a bazei piramidei si o crestere a populatiei adulte. Ingustarea
bazei semnaleaza o populatie in declin, o ’’crestere negativa’’.
Populatia stabila pe sexe si grupe de varsta

_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
240
In reprezentarea grafica de mai jos este evidentiata structura etnica a

populatiei orasului. Aceasta este alcatuita majoritar din populatie de nationalitate
romana (88,70%), celelalte etnii, prezente intr-un procent scazut, fiind de origine
maghiara (3,43%), germana (0,23%) si rroma (3,70%).
Populatia stabila dupa etnie a orasului Nucet
In ceea ce priveste structura populatiei orasului Nucet dupa religie, se

observa ca aceasta este predominant de religie ortodoxa (81,46%), urmata de
celelalte religii cu valori mai scazute: penticostala (5,22%), greco-catolica
(2,96%), romano-catolica (2,27%), reformata (1,11%), baptista (0,14%).
Populatia stabila dupa religie a orasului Nucet
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
241
Conform graficului de mai jos privind structura populatiei stabile de 10

ani si peste pe sexe, dupa nivelul de educatie se constata ca populatia majoritara
a orasului Nucet este absolventa de invatamant secundar ( liceal, profesional si
de ucenici, inferior), fiind urmata de populatia fara scoala absolvita, apoi de cea
cu nivel de educatie primar, de cea cu invatamant superior apoi de cea cu studii
post-liceale. Populatia de sex masculin este predominanta in cazul
invatamantului secundar.
Populatia stabila de 10 ani si peste pe sexe, dupa nivelul de educatie
Mediul economic
Principalul sector economic reprezentativ pe plan local este exploatarea
lemnului, care a cunoscut o dezvoltare in ultimii cinci ani. Activitatea miniera s-
a redus an de an , astfel incat din cei 3000 de angajati care activau in anul 1989
in acest sector, fapt ce a creat dezechilibre mai ales din punct de vedere social,
economic si ecologic.
Reducerea activitatii miniere a avut ca efect scaderea veniturilor la
bugetul local si implicit cresterea ratei somajului.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
242
Industria
In judetul Bihor, activitatile economice specifice localitatilor aferente sunt
reprezentate de: minerit, prelucrarea lemnului, comert si industria materialelor
de constructii.
Din totalul suprafetei teritoriului administrativ al orasului Nucet de 4111
ha, fondul forestier reprezinta mai mult de 2/3 din suprafata si anume 2960 ha,
ceea ce denota faptul ca lemnul reprezinta o resursa regenerabila importanta a
orasului Nucet, avand ca rezultat dezvoltarea prelucrarii lemnului prin aparitia
mai multor gatere.
Resursele subsolului din aceasta regiune sunt legate de prezenta
minereurilor complexe si radioactive de la Baita. In prezent se exploateaza
minereuri complexe (cupru, bismut, molibden, etc) si minereuri radioactive
(uraniu) la Baita-Plai.
Dintre ramurile industriale, cea a mineritului reprezinta activitatea de baza
a locuitorilor chiar daca s-a ajuns la un numar foarte mic de angajati in domeniu.
Astfel pe teritoriul administrativ al orasului Nucet functioneaza 3 intreprinderi
miniere: SC BAITA SA, SC BAITA BIHOR SA c si SC Compania Nationala a
Uraniului (CNU) cu 130 salariati.
Turismul
Prezenta unor obiective turistice importante, precum si existenta unor
monumente istorice sau de arta populara au contribuit la dezvoltarea turismului
si pe aceste meleaguri.
Una dintre perspectivele pentru zona in care se afla perimetrul de
explorare este dezvoltarea turismului. Zona Muntilor Apuseni are un real
potential turistic printre obiectivele situate in imediata apropiere a orasului
Nucet: pesterile de pe Valea Sighistelului si Valea Bulzului, Portile
Bihorului, Groapa Ruginoasa, Pesterile de la Fanete si Satul de vacanta
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
243
Vartop ce se afla amplasat la cca 4 km in partea de NE a perimetrului de

explorare.
In zona se gasesc locuri de cazare pentru practicarea turismului montan
dupa cum urmeaza: un motel, 8 pensiuni, 35 de case de vacanta in satul
de vacanta Virtop, precum si o partie de schi cu o lungime de 2 km la Vartop.
Sanatatea
In orasul Nucet se gasesc 2 spitale cu 406 locuri si 1 dispensar, acesta
neavand policlinici.
Starea de sanatate a populatiei din orasul Nucet este in general buna, cele
mai frecvente boli fiind cele ale aparatului circulator (boli cerebro- vasculare,
boli ale aparatului digestiv), boli ale aparatului respirator, boli reumatice, iar
cu un procent mai scazut tuberculoza si bolile infectioase.
Comuna Cristioru de Jos

Localizare
Comuna Cristioru de Jos, este situata in sudul judetului
Bihor, fiind invecinata cu:
• la N si N-V cu comuna Carpinet judetul Bihor;
• la E cu orasul Nucet, judet Bihor;
• la S-E cu comuna Avram - Iancu, judet Alba;
• la S cu comuna Varfurile, judet Arad.
Cristioru de Jos. are in componenta 5 sate:
Cristioru de Jos (resedinta), Balc, Cristioru de Sus, Poiana si Saliste de
Vascau.
Demografie
La nivelul anului 2011, conform rezultatelor definitive ale
Recensamantului Populatiei si Locuintelor, comuna Cristioru de Jos are o
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
244
populatie de 1354 locuitori. In ceea ce priveste structura pe sexe, populatia este

majoritar de sex feminin, cu un procent de 51.62%.
Populatia stabila a comunei Cristioru de Jos, pe sexe
In ceea ce priveste structura populatiei pe grupe de varsta si sexe, aceasta

s-a reprezentat cu ajutorul piramidei varstelor. Piramida varstelor comunei
Cristioru de Jos, este o piramida in forma de urna (sau amfora) ce caracterizeaza
o populatie in curs de imbatranire demografica, ca urmare a natalitatii scazute.
Se observa o ingustare a bazei piramidei si o crestere a populatiei adulte, in
grupa de varsta 55-59 ani si 60-64 ani. Ingustarea bazei semnaleaza o populatie
in declin, o ’’crestere negativa’’.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
245
Populatia stabila a comunei Cristioru de Jos pe sexe si grupe de varsta

(piramida varstelor)
Structura etnica este alcatuita majoritar din populatie de nationalitate
romana (96.53%), celelalte etnii, prezente intr-un procent scazut fiind de origine
roma (2.14%) si maghiara (0.22%). Dupa cum se poate observa in graficul de
mai jos, pentru un procent al populatiei de 1.11%, informatia este indisponibila.
Populatia stabila comunei Cristioru de Jos dupa etnie

_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
246
In ceea ce priveste structura populatiei comunei Cristioru de Jos dupa

religie, se observa ca aceasta este predominant de religie ortodoxa (95.13%),
urmata de cea penticostala (3.40%) si baptista (0.30%).
Populatia stabila a comunei Cristioru de Jos dupa religie
Educatie
In comuna Cristioru de Jos exista organizat invatamant prescolar si
gimnazial, astfel:
• Gradinite - 3 in localitatile: Crisitoru de Jos; Saliste de Vascau, Poiana.
• Scoli: Scoala cu clasele I - IV Cristioru de Jos; Scoala cu Clasele I - IV
Poiana; Scoala cu Clasele I - VIII Saliste de Vascau.
Prezentam mai jos, populatia stabila a comunei, pe nivele de educatie:
NIVELUL INSTITUTIEI DE INVATAMANT ABSOLVITE

POPULATIA
STABILA Fara scoala
Superior Secundar
DE 10 ANI Post- absolvita
SI PESTE liceal
din care: si de Superior din care:
Inferior Primar
TOTAL maistri Total
Total (gimnazial) Total
Universitar Liceal Profesional Persoane
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
247
de si de analfabet
licenta ucenici e
5
605 56 17 455 168 154 133 64 13 8
Masculin 1
4
650 52 17 402 162 37 203 151 28 21
Feminin 5
Populatia stabila de 10 ani si peste pe sexe, dupa nivelul de educatie
Populatia stabila de 10 ani si pest, pe sexe, dupa nivelul de educatie
La poala dealului pe care este situat satul Balc, exista o tabara de sezon
(vara) pentru copii, in special pentru cei cu dizabilitati sau venituri reduse,
finantata de fundatia "Buna Vestire" din Judetul Arad.
Alimentarea cu apa – exista in localitatile Poiana, Saliste de Vascau si

Cristioru de Jos, iar in satele Balc si Cristioru de Sus alimentarea cu apa se
face de la izvoare sau fantani.
Infrastructura de transport
Localitatea - centrul de comuna, Cristioru de Jos este situata in
proximitatea soselei DN 76, respectiv E 79.
Transportul - exista mai multe mijloace de transport in comun care
apartin Grupului de firme Transilvania G.I.E, care asigura transportul atat a
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
248
angajatilor lor din comuna cat si a celorlalte persoane navetiste, de la satele din
comuna Cristioru de Jos - la orasele invecinate: Vascau, Stei, Beius.
Poiana si Saliste de Vascau, de o parte si alta a Crisului Negru (care de
altfel izvoraste de la Poiana). Legatura intre sate si centrul comunei se realizeaza
prin mijloace de transport in comun, sau proprietate personala pe DC 261, drum
asfaltat, si DC 144 - DN 76.
Satul Balc, actualmente mai are cca 17 locuitori, situat pe un varf de deal,
unde se poate ajunge pe drum auto, prin judetul Arad, fiind la o distanta de 24
km de centrul comunei. De cele mai multe ori, putinii locuitori, aleg potecile de
munte pentru a ajunge in centrul comunei
Agricultura
O activitate a locuitorilor comunei este cresterea animalelor si agricultura
- cea mai importanta cultura, data fiind zona montana, este cultura cartofului. In
ceea ce priveste pomicultura, sunt intalniti pomi fructiferi precum: meri, peri,
nuci, pruni.
De retinut ca se obtin in gospodariile individuale ale locuitorilor, produse
strict ecologice.
Comuna se intinde pe o suprafata de 10.171 ha, din care:
• 416 ha teren arabil;
• 2550 ha pasune;
• 1723 ha fanete;
• 7 ha livezi;
• paduri 4627 ha (din care 2009 ha padure de stat);
• ape 64 ha;
• drumuri 110 ha;
• curti si constructii 88 ha;
• teren neproductiv 577 ha.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
249
Obiective turistice:
Fiind o zona de munte, situata la poalele Varfului Bihorul, cel mai
important obiectiv turistic il constituie: muntele. Astfel exista mai multe locuri
deosebite, dintre care amintim:
• Taul Negru;
• Piatra Graitoare (la limita cu jud. Alba);
• Cascadele Tisei;
• Casele Lotrilor;
• Vegetatia alpina, si tinuturi deosebite prin simplitatea, salbaticia si
naturaletea lor.
• Exista 2 cabane turistice construite de Ocolul Silvic Vascau, modern
amenajate, la care se poate ajunge cu mijloace auto de teren.
• Stana de oi de la Poiana, unde sunt pastorite aproxim. 300 oi, pastrandu-
se, si azi vechea traditie in prelucrarea laptelui.
• Troita "La Izvorul lui Horea".
• Monumente istorice: Monumentul Eroilor din I si al II - lea Razboi
Mondial.
5.7.1. Impactul potential al activitatii propuse asupra caracteristicilor

demografice, populatiei locale
Din punct de vedere demografic nu vor avea loc schimbari in structura
populatiei stabile din zona.
Nu vor exista locuitori permanenti, ci numai salariati.
5.7.1.1. Numarul de locuitori in zona de impact, schimbari de

populatie
Nu este cazul.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
250
5.7.1.2. Locuitori permanenti si vizitatori; tendinte de migrare a

locuitorilor
Implementarea proiectului nu presupune miscari de populatie in zona,
(locuitori permanenti), ci implica numai prezenta temporara in vederea realizarii
lucrarilor a angajatilor.
5.7.1.3. Impactul potential al proiectului asupra conditiilor economice

locale, piata de munca, dinamica somerilor
Proiectul de explorare in perimetrul Nucet Est, va duce la inglobarea
resursei umane (in prezent in somaj) si la suplimentarea veniturilor la nivelul
bgetului local al orasului Nucet.
5.7.1.4. Investitii locale si dinamica acestora

La finele perioadei de concesionare prevazuta in licenta de explorare (trei
ani), in cazul in care se confirma existenta resurselor de minereu polimetalic si
minereu de molibden ce pot fii exploatate din punct de vedere economic, SC
REMAT GROUP MANAGEMENT SRL va initia demersurile pentru obtinerea
licentei de exploatare.
In zona perimetrului de explorare Nucet Est pana in anul 1989 activitatea
miniera avea o pondere importanta in economia locala prin prisma fortei de
munca asimilate precum si asupra veniturilor aduse bugetului local.Dupa anul
1989 sectorul minier a cunoscut un regres, aportul la economia zonei in prezent
fiind redus.
Datorita implementarii proiectului de explorare se pot genera alte
activitati economice in zona analizata. Astfel, se considera ca aceasta activitate
are un caracter multiplicator asupra mai multor activitati, respectiv comertul,
antrenand cresteri sensibile ale cererii de produse (de uz curent, dar si de
folosinta indelungata), activitate de minerit.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
251
5.7.1.5. Pretul terenului in zona aflata in discutie si dinamica

acestuia
Nu este cazul.
5.7.1.6. Impactul potential asupra activitatilor economice (agricultura,

silvicultura, piscicultura, recreere, turism, transport, minerit, constructia de
locuinte cu unul sau mai multe etaje, comert en gross si en detail)
Principalele activitati economice care se desfasoara in zona sunt :
industria prelucrarii lemnului, industria usoara, comert si turism montan precum
si industria miniera.
Turismul durabil a fost definit ca „toate formele de dezvoltari turistice,
management si activitati turistice care mentin integritatea ecologica, sociala si
economica si bunastarea resurselor naturale si culturale, construite in mod
perpetuu”.
Consideram ca implementarea proiectului va avea numai un impact
nesemnificativ asupra activitatii turistice, zona nefiind una inclusa in traseele
turistice; impactul va avea un caracter temporar, pe un areal limitat si cu efecte
reversibile.
In ceea ce priveste restul activitatilor economice, respectiv industria
prelucrarii lemnului aceasta nu va fi afectata prin implementarea proiectului
deoarece prin implementarea proiectului vegetatia forestiera nu va fi afectata.
Activitatea miniera va putea fi afectata in mod pozitiv prin gasirea
resurselor minerale care ar crea premisele unei exploatari viitoare.
5.7.1.7. Impact potential asupra conditiilor de viata din zona

Proiectul de explorare va duce la suplimentarea veniturilor la nivelul
bgetului local al orasului Nucet, deci implicit la cresterea bunastarii locuitorilor .
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
252
Datorita implementarii proiectului de explorare vor aparea si alte activitati

economice din zona, aceasta activitate are un caracter multiplicator asupra mai
multor activitati, respectiv comertul, mineritul.
5.7.1.8. Public posibil nemultumit de existenta proiectului

Nu se preconizeaza a fi un posibil public nemultumit de aparitia
proiectului.
5.7.1.9. Informatii despre rata imbolnavirilor la nivelul locuitorilor

Nu este cazul.
5.7.1.10. Impact potential al proiectului asupra conditiilor de viata

ale locuitorilor (schimbari asupra calitatii mediului, zgomot, scaderea
calitatii hranei)
In timpul executiei lucrarilor de constructii
Impactul este cauzat in special de:
- zgomotul utilajelor de pe santier;
- pulberile sedimentabile;
- eventualele restrictii de circulatie;
- traficul marit

Obiectivul nu are impact asupra sanatatii oamenilor deoarece activitatile
de desfasurate nu prezinta pericole pentru populatie.
Impactul este cauzat in special de:
- zgomotul utilajelor de pe santier;
- prezenta instalatiilor de foraj;
- restrictii circulatie;
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
253
- trafic suplimetar in zona;

- posibil impact asupra solului si aerului .
5.7.2. Masuri de diminuare a impactului proiectului asupra mediului social si

economic
Se vor respecta recomandarile anterioare pentru reducerea impactului
asupra factorilor de mediu aer, apa, sol subsol si biodiversitate
De asemenea se recomanda informarea comunitatilor locale interesate de
implementarea proiectului, localizarea sa , perioada de desfasurare,semnalizarea
corespunzatoare a zonelor de desfasurare a proiectului atat pe perioada de
constructie cat si pe perioada de explorare in vederea reducerii pericolelor
aparitiei unor accidente.
5.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural

5.8.1. Impactul potential al proiectului asupra conditiilor etnice si culturale
Zona de desfasurare a proiectul nu implica un impact potential asupra
conditiilor etnice si culturale.
5.8.2. Impactul potential al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu

cultural, arheologic, sau asupra monumentelor istorice
Nu este cazul.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
254
6. ANALIZA ALTERNATIVELOR
Districtul metalogenetic Baita Bihor in care este inscris perimetrul de

explorare Nucet Est este localizat in nord-vestul Muntilor Bihor si cuprinde
orasul Nucet si localitatile Baita, Finate, Cimpanii de Sus, Varzari de Sus,
Poiana si Sighisel, in judetul Bihor . Data fiind existenta resurselor miniere de
interes pentru proiect in acest perimetru, perimetrele concesionate si informatiile
provenite din cercetarile geologice si de activitatile miniere derulate anterior in
zona nu s-a pus problema unor alternative din punctul de vedere al
amplasamentului.
Prin neimplementarea poiectului s-ar pastra zona nealterata, pe termen
scurt nu s-ar produce modificari, dar pe termen lung, prin eliminarea posibilitatii
de cunoastere si utilizare a anumitor bogatii ale subsolului s-ar pierde
posibilitatea utilizarii unor resurse necesare in dezvoltarea economica, crearea
de locuri noi de munca, primariile locale ar fi private de surse suplimetare de
venit la bugetul local.
Ca solutie de forare a fost ales sistemul de carotaj electric standard, si
anume „carotajul continuu”. Acesta se preteaza cel mai bine atat in cazul
forajelor pentru explorarea de resurse minerale, dar mai ales in cazul forajelor de
investigatie geotehnica, prelevarea probelor reprezentand scopul acestora, iar o
prelevare corespunzatoare mai ales a probelor netulburate este esentiala.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
255
7. MONITORIZAREA
Pentru evitarea oricaror accidente se impune o atentie deosebita in
desfasurarea lucrarilor din punctul de vedere al protectiei mediului: luarea de
masuri corespunzatoare si alegerea metodelor celor mai adecvate in legatura cu
executarea acestor lucrari, acordarea de asistenta tehnica din partea autoritatilor
competente.
In timpul executiei lucrarilor de constructii se impune:
- monitorizarea calitatii aerului;
- monitorizarea apelor de suprafata;
- monitorizarea calitatii solului ;
- monitoriarea nivelului de zgomot in zonele adiacente zonei de lucru;
- monitorizarea gestionarii deseurilor;
- monitorizarea tehnologica a echipamentelor si instalatiilor utilizate;
- verificarea respectarii conditiilor de mediu impuse prin reglementarile de
mediu;
In perioada activitatii de explorare se recomanda:

- monitorizarea calitatii aerului;
- monitorizarea apelor de suprafata;
- monitorizarea calitatii solului ;
- monitoriarea nivelului de zgomot in zonele adiacente zonei de lucru;
- monitorizarea gestionarii deseurilor;
- monitorizarea tehnologica a echipamentelor si instalatiilor utilizate;
- verificarea respectarii conditiilor de mediu impuse prin reglementarile de
mediu.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
256
Biodiversitate:
Programul de monitorizare trebuie sa se desfasoare astfel incat sa poata
releva date referitore la toate speciile si habitatele posibil a fi prezente pe
amplasamentul obiectivului.
Planul de monitorizare al faunei va contine mai multe particularitati
functie de gruparea taxonomica, fiecare obiectiv stabilit fiind masurabil prin
intermediul indicatorilor specifici.
Toate datele rezultate din activitatea de inventariere si cartare vor fi
integrate intr-o baza de date ce va contine si fotografii edificatoare.
Planul de monitorizare a speciilor tinta va fi elaborat astfel incat sa asigure
evaluarea periodica a statutului de conservare, sa permita initierea proactiva a
unor masuri de conservare, sa permita corectarea rapida a masurilor de
management si sa poata fi aplicat cu costuri rezonabile de catre beneficiar. P
lanul de monitorizare cuprinde parametri vizati (populationali si de
habitat), metoda de inregistrare a parametrilor, metode de stocare si interpretare
a parametrilor, frecventa etc.
Datele colectate in cadrul programului de monitorizare se vor analiza si se
vor raporta catre autoritatile competente.
Concluzionand, planul de monitorizare al biodiversitatii are scopul de a
evalua eficacitatea implementarii masurilor de protectie si totodata de a furniza
o baza pentru evaluarea pe timp indelungat a statutului biodiversitatii in zona si
din vecinatate.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
257
8. SITUATII DE RISC
Riscul este estimarea matematica a probabilitatii producerii de pierderi

umane si pagube materiale pe o perioada de referinta si intr-o zona data, pentru
un anumit tip de dezastru. Riscul este definit ca produs intre probabilitatea de
producere a fenomenului generator de pierderi umane/pagube materiale si
valoarea pagubelor produse.
Riscurile pot fi clasificate:
- naturale
- tehnologice
- biologice
Un risc de tip special, prin frecventa si consecinte, il reprezinta cel de
incendiu.
Din punct de vedere al ariei de manifestare riscurile pot fi transfrontaliere,
nationale, regionale, judetene si locale.
In functie de frecventa si de consecintele situatiilor de urgenta generate de
tipurile de riscuri specifice, riscurile pot fi principale sau secundare. Elementele
caracteristice ale principalelor tipuri de riscuri sunt prezentate in continuare
8.1.Riscuri naturale (cutremur, inundatii, seceta, alunecari de teren, etc.)

Riscurile naturale se refera la evenimente in cadrul carora parametrii de
stare se pot manifesta in limite variabile de la normal catre pericol, cauzate de
fenomene meteo periculoase, in cauza ploi si ninsori abundente, variatii de
temperatura - inghet, seceta, canicula - furtuni si fenomene distructive de origine
geologica, respectiv cutremure, alunecari si prabusiri de teren.
In ultima perioada s-a constatat o crestere ingrijoratoare, atat in lume, cat
si in Romania, a manifestarii riscurilor naturale si in special a inundatiilor,
alunecarilor si prabusirilor de teren, fapt ce a condus la pierderi de vieti
omenesti, precum si pagube materiale importante.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
258
Desi aparitia celor mai multe riscuri naturale nu poate fi impiedicata,

efectele acestora pot fi reduse printr-o gestionare corecta a situatiei la nivel
local, regional, central.
Riscurile naturale sunt formate din urmatoarele fenomene:
- inghetul;
- fenomene meteorologice extreme: furtuni, tornade;
- fenomene electrice atmosferice: fulger, trasnet;
- alunecari de teren;
- inundatii;
- fenomene naturale: cutremure.
Un risc natural care nu este foarte des intalnit dar care poate avea
consecinte nedorite este cutremurul.
Cutremurele de magnitudini variabile sunt destul de frecvente in lume.
Cele mai multe sunt de intensitati mici, neperceptibile fara instrumentar special.
Cutremurele mari, pot prezenta un risc semnificativ asupra structurii si lucrarilor
de constructii. Timpul mediu intre cutremurele mari este adesea masurat in zeci
sau sute de ani.
Este important sa se inteleaga toate caracteristicile riscului seismic pentru
a fi luate toate masurile necesare pentru inlaturarea, diminuarea acestor riscuri.
Pe plan international exista ghiduri care impun masuri ce trebuie
respectate de catre producatori in privinta riscului seismic.
In contextul actual al schimbarilor climatice in zona amplasamentului pot
avea loc fenomene meteorologice extreme ca furtuni puternice, fulgere, trasnete
care pot afecta activitatea desfasurata sau pot duce la aparitia unor accidente:
incendii, alunecari de teren, accidentari personal, distrugere utilaje.
8.2. Accidente potentiale (analiza de risc)

Riscurile tehnologice cuprind totalitatea evenimentelor negative care au
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
259
drept cauza depasirea masurilor de siguranta impuse de reglementari, ca urmare

a unor actiuni umane voluntare sau involuntare, defectiuni ale componentelor
sistemelor tehnice, esecul sistemelor de protectie.
Riscurile tehnologice sunt asociate activitatilor industriale.
Riscul tehnologic, spre deosebire de cel natural, poate fi controlat si redus
pe mai multe cai, necesitand insa un management mult mai elaborat si
personalizat pe fiecare categorie in parte.
Dintre evenimentele generatoare de accidente in perioada de executie a
obiectivului sunt:
a) incendii;
b) accidente de transport;
c) accidente de munca;
d) prabusirea instalatii sau amenajari;
f) caderi de obiecte din atmosfera sau din cosmos;
g) periclitare intentionata.
8.3. Factori de risc identificati

A. Cutremure
Potrivit codului seismic P100-1/2006, zona este caracterizata printr-un
varf de accelerare al solului (PGA) pentru proiectarea constructilor (ag = 0.08g),
bazat pe o perioada de recurenta de 100 de ani.
Spectrul de raspuns pentru perioada de colt este Tc = 0.7 s.
B. Riscuri tehnologice
Ca risc tehnologic se poate considera faptul ca beneficiarul sa nu fi ales
tehnologia corespunzatoare conditiilor concrete ale amplasamentului si
activitatii desfasurate in cadrul proiectului.
Acest risc se va monitoriza si se va diminua prin alegerea corespunzatoare
a echipamenteleor si instalatiilor, prin asumarea responsabilitatii de catre
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
260
furnizorii de echipamente si de catre constructori, ca instalatia sa functioneze in

parametrii optimi.
Un alt tip de risc este cel determinat de functionarea necorespunzatoare a
instalatiilor prin opererea lor necorespunzatoare, datorata slabei pregatiri a
personalului operator sau a unor neglijente in operare.
Ca riscuri potentiale se pot enumera:

1. Riscul de explozie si de incendiu : amploarea unui asemenea accident
poate fi evaluata numai prin analiza concreta a situatiei probabile, iar ca durata
in timp, efectele imediate sunt de scurta durata, dar efectele socio-economice pot
fi de durata mai mare in functie de amploarea evenimentului.
Ca masuri de prevenire si diminuare a efectelor :
- rezervoarele pentru transportul substantelor periculoase sunt construite
corespunzator, din materiale rezistente care sa corespunda cerintelor instalatiei;
- personalul va fi instruit corespunzator privind pericolele;
- se va elabora un regulament intern cu privire la masurile de prevenire a
incendiilor si exploziilor;
- elaborarea unui plan de urgenta;
- asigurarea in perfecta stare de functionare a instalatiei de stins incendiu;
- instalatia va fi prevazuta cu paratrasnete;
- respectarea planurilor de mentenanta si control a starii tehnice a
instalatiilor si echipamentelor de pe amplasament.
2. Riscuri de accidente de munca : factorul uman
Ca masuri de prevenire si diminuare a efectelor :
- Toate lucrarile si operatiile se vor executa sub conducerea directa a
responsabilului de lucrare;
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
261
- Se vor afisa in locuri vizibile marcaje care sa indice sarcinile

maxime admisibile pe platforme si scari, schele si se va urmari
nedepasirea lor de catre personal;
- se vor respecta normele de protectia muncii la locul de munca ;
- inhalarea de praf;
- caderi de la inaltime sau in excavatii;
- striviri de elemente in cadere;
- accidente auto;
8.3. Analiza posibilitatilor aparitiei unor accidente industriale cu impact

semnificativ asupra mediului, inclusiv cu impact negativ semnificativ dincolo
de granitele tarii
Nu este cazul
8.4. Planuri pentru situatii de risc

Se va intocmi PLANUL DE INTERVENTIE PENTRU SITUATII DE
URGENTA, intocmindu-se programe de actiune in cazul producerii unor
accidente sau avarii majore.
Este necesara intocmirea de:
- Plan de interventie si evacuare in caz de incendiu, in conformitate
cu legislatia in vigoare;
- Plan de prevenire a poluarilor accidentale;
- Plan de Management de Mediu, Sanatate si Securitate.
Se recomanda implementarea unui sistem de comunicatii de urgenta care
sa functioneze permanent si sa poata alarma in mod eficient organele abilitate in
cazul accidentelor si avariilor.
Se va asigurara un instructaj de specialitate pentru personalul din
explorare.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
262
9. DESCRIEREA DIFICULTATILOR
Colectivul elaborator nu a intampinat dificultati in realizarea lucrarii;
s-au efectuat vizite pe amplasament si in vecinatatea acestuia si s-au corelat
datele rezultate in urma observatiilor directe cu cele din legislatia in vigoare,
cu cele din bibliografia de specialitate, precum si cu datele colectate in
perioada realizarii studiului.
10. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

10.1. Descrierea activitatii
Proiectul analizat consta in „Construire lucrari de foraje si excavari pentru
efectuarea studiilor si prospectiunilor geologice a minereului polimetalic si a
minereului de molibden perimetru Nucet Est judetul Bihor.”
Perimetrul de explorare geologica al Nucet Est apartine, din punct de
vedere administrativ, de orasul Nucet Est (localitatile Baita si Baita Plai).
Perimetrul propriu-zis, a carui suprafata este de 4.133 km², se extinde in
versantul stang al Vaii Crisul Baita, avand o forma alungita dupa directia NE -
SV.
In interiorul perimetrului, accesul este asigurat de o retea de drumuri
comunale si forestiere ce apartin localitatilor Baita si Baita Plai.
Cele mai importante astfel de cai de acces sunt in interiorul perimetrului,
de la SV la NE dezvoltate pe vaile Sopoteasa, Tiganului si Plaiului, apoi de
drumul de coasta de pe Dl.Pietris si Creasta Pregna, la care se adauga si drumul
industrial Baita Plai care faciliteaza alimentarea bunkerelor de la uzina de
preparare Baita SA.
Cea mai apropiata localitate fata de locatia celui mai apropiat foraj este
localitatea Baita Plai, la circa 1 km.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
263

-lucrari miniere usoare de suprafata;
-foraje,
-geofizica de sonda;
-ridicari topografice in coordonate STEREO 70;
-prelucrare si interpretare date;
-studii geologice;
-redactarea rapoartelor anuale si a raportului final.
Realizarea lucrarilor de explorare sunt programate a se desfasura pe
parcursul a trei ani.
Perioada necesara de executie a forajelor pe tipuri este urmatoarea:
- foraje adancime 200 ml - 10 zile/1foraj (nr foraje pe perioada licentei:
- foraje adancime 650 ml - 30 zile/1 foraj (nr foraje pe perioada licentei: ;
- foraje adancime 1000 ml - 60 zile/1foraj (nr foraje pe perioada licentei: ;
- foraje adancime 1050 ml - 80 zile/1 foraj (nr foraje pe perioada licentei.
Activitatea desfasurata in cadrul complexului este una specifica unei
activitati de prospectare.
Pentru perioada de concesionare (3 ani) se vor obtine 183 m3 de sol si
roca.
Din lucrarile miniere usoare va fi obtinut un volum de 150 m3 din care
sol 75 m3 si 75 m3 roca. Din foraje va fii obtinut un volum de roca de 33 m3.
Pentru realizarea proiectului nu vor fi folosite resurse naturale.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
264

Lucrarile de probare litogeochimica vor fi asociate cu lucrarile de cartare

geologica, analizandu-se minim 600 de puncte in scopul detalierii informatiilor
de natura geochimica obtinute in urma cartarii geologice.
Masuratorile geofizice presupun folosirea a 3 tipuri de metode:

• Metode Geoelectrice:
• Metoda potentialului natural : min. 1920 puncte
• Metoda rezistivimetrica a Sondajului Electric Vertical: adancimea de
investigare intre 250 si 500 m, 15 locatii
• Metoda Multi-Electrod: adancimea de investigare cca. 100 m
• Metoda Magnetometrica - trei panouri de masuratori magnetometrice,
de cate 1 km2 fiecare
• Metoda Radiometrica – minim 2500 puncte
consta din lucrari de tipul derocari, santuri si dezveliri. Saparea se va executa
manual, fara exploziv, pe intervalul de adancime 0 – 1,5 m. Volumul lucrarii
este de 150 m3. Probele recoltate in timpul cartarii geologice si/sau din lucrarile
miniere usoare vor avea in jur de 2 kg.

mare in cadrul programului si sunt proiectate a se executa pe o durata de 3 ani de
zile astfel: Anul I – 3 foraje, Anul II – 5 foraje si Anul 3 – 3 foraje. Forajele se
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
265
vor executa intre 0 - 200 m(4 locatii), intre 0 - 650 m(4 locatii) si intre 0 - 1000
m (3 locatii).
Din cele 10 metode folosite in Geofizica de sonda se vor folosi in cadrul
proiectului doar 5, respectiv: carotajul electric standard, carotaj radioactiv
gamma natural, termometrie, potential indus si carotaj magnetic.
suprafata sau din aflorimente, vor fi analizate din punct de vedere mineralogic si
petrografic, insumand unui numar total de 3857 de analize pentru 60 elemente si
1176 analize pentru Au.
De asemenea, va fi necesara si realizarea unei ridicari topografice cu o
densitate de 125 - 150 puncte / ha, rezultand un plan de situatie detaliat care sa
permita calculul cu precizie al rezervelor geologice.
Prelucrare si interpretare datelor presupune pe langa injumatatirea

carotelor rezultate in urma forajelor, probarea, impachetarea, etichetarea si
pregatirea acestora pentru a fi trimise la laboratorul de analize, in urma
analizelor notandu-se toate informatiile in documentatia geologica.

etapa de detaliu, utilizand reteaua hidrografica sau pe suprafetele unde au fost
identificate iviri de mineralizatie, campuri cu alteratii asociate mineralizatiilor
de sulfuri polimetalice.

_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
266

Pe baza rapoartelor anuale intocmite se va realiza la sfarsitul licentei,
raportul final de explorare, ce va cuprinde rezultatele obtinute de-a lungul
derularii licentei, precum si prevederile finale ale acestei activitati.
Nu va fi realizata organizare de santier pentru executia cartarii geologice,
probarii litogeochimice, masuratorilor geofizice, ridicarilor topografice si
Pentru executia forajelor va fi realizata o organizare de santier temporara
in zona locatiei acestora.
Pentru executia forajelor organizarea de santier va consta in:
- platforma foraje -100 m2;
- doua rezervoare/tancuri pentru circulatia si stocarea fluidul de foraj.
Pentru organizarea de santier si pentru functionare in vederea executiei
lucrarilor de cercetare geologica nu vor fi folosite resurse naturale
Dupa incheierea lucrarilor, executantul va lua masuri de desfiintare a
organizarii de santier astfel:
- dezafectarea amenajarilor de santier,
- curatarea locurilor din ampriza lucrarilor.
10.2. Metodologiile utilizate in evaluarea impactului si daca exista

incertitudini semnificative despre proiect si efectele sale asupra mediului
Pentru evaluarea impactului global asupra mediului inconjurator, s-a
utilizat metoda propusa de V. Rojanschi.
Impactul produs asupra factorilor de mediu s-a apreciat pe baza indicelui
de impact Ip din scara de bonitate, calculat cu relatia:
CE
IP =
CMA
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
267
In care:
- CE este valoarea caracteristica efectiva a factorului care influenteaza
mediul inconjurator, sau in unele cazuri concentratia maxima calculata(Cmax).
- CMA este valoarea caracteristica maxima admisibila a aceluiasi factor
stabilita prin acte normative atunci cand acestea exista, sau prin asimilare cu
valori recomandate in literatura de specialitate, cand lipsesc normativele.
SCARA DE BONITATE
Pentru evaluarea impactului global asupra mediului inconjurator privind
amplasarea obiectivului in zona studiata, s-a utilizat metoda propusa de V.
Rojanschi.
S-au luat in considerare urmatorii factori de mediu:
- apa;
- aer;
- sol-subsol;
- biodiversitatea;
- asezari umane.
Impactul asupra fiecaruia dintre ei s-a evaluat printr-o nota in intervalul
1...10. Nota 1 corespunde unei poluari maxime a factorului de mediu respectiv,
iar nota 10 unui mediu nepoluat. Notele acordate fiecarui factor de mediu din cei
cinci considerati s-au stabilit din “Scara de bonitate”, pe baza indicelui de
poluare Ip.
SCARA DE BONITATE
Luand in considerare starea naturala neafectata de activitatea umana si
situatia ireversibila de deteriorare a unui factor de mediu se obtine o scara de
bonitate, care pune in evidenta efectul poluantilor asupra mediului inconjurator.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
268
Nota de Valoarea Ip Efectele asupra omului si mediului

bonitate Ip=Cmax/C.M.A. inconjurator
– calitatea factorilor de mediu naturala, de echilibru
10 Ip=0
– starea de sanatate pentru om naturala
9 Ip=0,0 – 0,25 – fara efecte
– fara efecte decelabile cazuistic
8 Ip =0,25 – 0,50
– mediul este afectat in limite admise – nivel 1
– mediul este afectat in limite admise – nivel 2
7 Ip = 0,50 – 1,0
– efectele nu sunt nocive
– mediul e afectat peste limita admisa–nivel 1
6 Ip = 1,0 – 2,0
– efectele sunt accentuate
– mediul este afectat peste limitele admise – nivel
5 Ip = 2,0 – 4,0 2
– efectele sunt nocive
– mediul este afectat peste limitele adm. – nivel 3
4 Ip = 4,0 – 8,0
– efectele nocive sunt accentuate
– mediul degradat – nivel 1
3 Ip = 8,0 – 12,0
– efectele sunt letale la durate medii de expunere
– mediul degradat – nivel 2
2 Ip =12,0 – 20,0
– efectele sunt letale la durate scurte de expunere
1 Ip =peste 20,0 – mediul este impropriu formelor de viata
Notele de bonitate obtinute pentru fiecare factor de mediu in zona

analizata servesc la realizarea grafica a unei diagrame, ca o metoda de simulare
a efectului sinergic. Avand in vedere ca in cazul de fata au fost analizati cinci
factori de mediu, figura geometrica va fi un pentagon. Starea ideala este
reprezentata printr-un pentagon regulat inscris intr-un cerc ale carui raze
corespund valorii 10 a notei de bonitate. Prin amplasarea pe aceste raze a
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
269
valorilor exprimand starea reala, se obtine o figura geometrica neregulata, cu o

suprafata mai mica, inscrisa in figura geometrica ce corespunde starii ideale.
Indicele starii de poluare globala – IPG – reprezinta raportul dintre
suprafata reprezentand starea ideala Si si suprafata reprezentand starea reala SR,
IPG = Si/SR
Cand nu exista modificari ale calitatii factorilor de mediu, deci cand nu
exista poluare, acest indice este egal cu 1. Cand exista modificari, indicele IPG
va capata valori supraunitare din ce in ce mai mari pe masura reducerii
suprafetei figurii ce reprezinta starea reala. Pentru evaluarea impactului s-a
intocmit o scara de la 1 la 6 pentru indicele poluarii globale a mediului, astfel:
SCARA DE CALITATE
IPG = 1 - mediul natural este neafectat de activitatea umana
IPG = 1…2 - mediul este supus activitatii umane in limite admisibile
- mediul este supus activitatii umane, provocand stare de
IPG = 2…3
disconfort formelor de viata
- mediul este afectat de activitatea umana, provocand tulburari
IPG = 3…4
formelor de viata
- mediul afectat grav de activitatea umana, periculos pentru
IPG = 4…6
formele de viata
IPG = >6 - mediul este degradat, impropriu formelor de viata
Valorile Ip calculate sunt:

- pentru factorul de mediu apa:
• Ip = 0, 2 nota 9,00
- pentru factorul de mediu aer:
• Ip = 0,1 nota 9,50
- pentru factorul de mediu sol-subsol:
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
270
• Ip = 0,25 nota 9,00

- pentru factorul de mediu biodiversitate:
• Ip = 0,20 nota 9,50
- pentru factorul de mediu asezari umane:
• Ip = 0,0 nota 10,00
suprafata ce corespunde starii ideale a mediului Si = 237,764

suprafata ce corespunde starii reale a mediului Sr= 209,946
IPG = Si/Sr => IPG = 1,133
Calculul pentru stabilirea „Indicelui de poluare globala” - IPG a condus la

urmatoarea valoare: IPG = 1,133
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
271
In conformitate cu “Scara de calitate” pentru IPG = 1,133 rezulta ca

prin realizarea proiectului, mediul este supus activitatii umane in limite
admisibile.
10.3. Identificarea si descrierea zonei in care se resimte impactul

Zona in care se resimte impactul este reprezentata de amplasament si de
vecinatatea amplasamentului, iar modul in care se va resimti impactul asupra
acestor zone a fost descris in capitolele anterioare.
10.4. Impactul prognozat
Factorul de mediu apa

materiale de constructii in vrac, care pot fi spalate de apele pluviale, ducand la o
posibila poluare a solulului, subsolulului si apelor subterane. De aceea ele
trebuiesc depozitate in spatii inchise sau acoperite.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
272

analizata;

poluante;

utilizate;
- scurgeri sau deversari accidentale/intentionate ale apei menajere

uzate rezultate in timpul desfasurarii activitatii;
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
273
utilizat in cazul deversarilor accidentale. Avand in vedere precizarile facute
anterior, se considera ca impactul activitatii obiectivului asupra factorului de
mediu apa, se va situa in limite normale.
Factorul de mediu aer

materiale in vrac, care pot fi spalate de apele pluviale, ducand la o posibila
poluare a solulului, subsolulului si apelor subterane. De aceea ele trebuiesc
depozitate in spatii inchise sau acoperite.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
274

analizata;

poluante;

utilizate;
- scurgeri sau deversari accidentale/intentionate ale apei menajere uzate

rezultate in timpul desfasurarii activitatii;
utilizat in cazul deversarilor accidentale.
Avand in vedere precizarile facute anterior, se considera ca impactul
activitatii obiectivului asupra factorului de mediu apa, se va situa in limite
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
275
normale.
Factorul de mediu sol

Suprafata de teren va fi decopertata de vegetatie (fara vegetatie
forestiera). Acest fapt poate avea drept consecinta, o degradare a microbiontei
din sol.
Intre radacinile plantelor si microoganisme existente in sol, se realizeaza o
relatie de simbioza, care are un rol important in circuitul materiei in natura si
pastrarea echilibrului ecositemelor.
In urma realizarii platformelor de forare va rezulta pamant de excavatii,
care poate fi refolosit la umpluturi.
Pot aparea poluari datorate scurgerilor accidentale de produse carburanti
si lubrefianti utilizati.
In cazul respectarii tehnologiilor de executie a lucrarilor, factorul ‘sol’ nu
va fi afectat de poluare ; daca totusi au loc poluari accidentale acestea sunt de
scurta durata.

Solul este factorul de mediu care integreaza toate consecintele poluarii
fiindu-i perturbate astfel, procesele de regenerare si modificare compozitiei,
ceea ce duce la efecte negative asupra factorilor lor biotici (plante, animale, om).
Formele de impact asupra solului ce pot fi identificate in perioada de
explorare sunt:
- modificari structurale ale profilului de sol ca urmare a sapaturilor
prevazute a se executa: excavare, nivelare, compactare;
- modificari calitative ale solului sub influenta poluantilor prezenti in aer,
modificari calitative si cantitative ale circuitelor geochimice locale;
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
276
- poluari accidentale prin deversarea unor produse direct pe sol,

depozitarea deseurilor sau a diverselor materiale.
De asemenea, poluantii atmosferici pot avea impact asupra solului prin
sedimentarea gravitationala a acestora pe sol sau antrenarea de catre apele
pluviale.
In cazul in care vor exista scurgeri accidentale de produse petroliere de la
autovehiculele ce vor tranzita amplasamentul sau vor aproviziona obiectivul,
acestea pot polua solul daca nu sunt curatate, prin antrenarea acestora de catre
apele pluviale.
In cadrul acestui obiectiv, probabilitatea poluarii solului in timpul
explorarii este extrem de redusa, iar sursele de poluare sunt nesemnificative.
Factorul de mediu subsol

Impactul asupra subsolului in faza de constructie a obiectivului, poate fi
determinat de:
- scurgeri accidentale de produse petroliere, ca urmare a unor defectiuni la
motoarele sau cutiile de viteze ale autovehiculelor, cu care sunt
transportate materialele si materiile prime folosite;
- impurificarea subsolului cu ape uzate menajere daca acestea nu sunt

colectate si predate;
In cazul respectarii tehnologiilor de executie a lucrarilor, a racordarii la

sistemul de canalizare menajera al zonei, a organizarii de santier si a punctelor
de lucru, factorul ‘subsol’ nu va fi afectat de poluare.

Singurul impact ar putea fi generat in cazul unor scurgeri accidentale de
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
277
produse petroliere, in urma unor defectiuni ale autovehiculelor ce tranziteaza sau

stationeaza pe amplasament acestea putand fi antrenate de catre apele pluviale.
In cadrul acestui obiectiv, probabilitatea poluarii subsolului este extrem de
redusa, avand in vedere ca specificul activitatii nu impune utilizarea de substante
poluatoare, iar prin respectarea conditiilor normale de forare, impactul asupra
subsolului este unul minor, limitat in timp si spatiu.
Peisaj
In timpul constructiei obiectivului impactul asupra peisajului se poate
datora depozitarii materialelor si datorita crearii unor zone cu deseuri.
In aceasta perioada, ar putea exista un impact vizual neplacut cauzat de
aspectul muncitorilor si a utilajelor de pe santier.
De asemenea caile de comunicatie pe care circula utilajele si mijloacele
de transport ale constructorilor pot fi poluate cu materiale de constructie sau
reziduuri de pe santier.
Tinand cont ca zona este una izolata, avand vizibilitate redusa, impactul
va fi unul nesemnificativ.
Pe perioada lucrarilor de explorare va exista un impact vizual datorat
prezentei utilajului de forare, a platformelor de forare, rezervoare , muncitori.
Si in perioada de explorare , tinand cont ca zona este una izolata,
avand vizibilitate redusa, impactul va fi unul nesemnificativ.
Mediul social si economic
Proiectul de explorare in perimetrul Nucet Est, va duce la inglobarea
resursei umane (in prezent in somaj) si la suplimentarea veniturilor la nivelul
bgetului local al orasului Nucet.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
278
10.5. Masuri de diminuare a impactului pe componente de mediu

Dupa cum bine se cunoaste, orice activitate umana aduce modificari
asupra factorilor de mediu. Modificarile pot fi vizibile sau mai putin vizibile, pot
avea o influenta negativa sau pozitiva.
Desi dupa ce s-a constientizat ca influenta negativa asupra factorilor de
mediu o are activitatea umana se fac eforturi si exista impuneri pentru ca
modificarile negative sa fie cat mai reduse sau sa nu existe astfel incat efectele
asupra mediului sa aiba consecinte minime.
Privitor la obiectivul pe care il analizam vom face urmatoarele
recomandari.
Masuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu apa

In timpul constructiei
Este interzisa deversarea apelor uzate rezultate pe perioada pregatirii
lucrarilor in spatiile naturale existente in zona.
Se vor folosi WC-uri ecologice pe perioada pregatirii lucrarilor .
Deseurile generate vor fi colectate selectiv in containere speciale si
preluate de serviciile specializate in vederea eliminarii sau valorificarii, evitand
astfel depozitarea necontrolata si migrarea poluantilor sub actiunea apelor
pluviale.
acoperit si transportat la depozite specializate, astfel incat sa nu se polueze nici
solul si nici eventual apele.
Operatiile de schimbare a uleiului pentru mijloacele de transport si utilaje
se vor executa doar in locuri special amenajate, de catre personal calificat, prin
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
279
recuperarea integrala a uleiului uzat, care va fi predat operatorilor economici

autorizati sa desfasoare activitati de colectare, valorificare si/sau de eliminare a
uleiurilor uzate, in conformitate cu Directiva 75/439/CEE privind eliminarea
uleiurilor reziduale, modificata si completata prin Directiva 87/101/CEE, care a
fost transpusa in legislatia nationala prin H.G. 235/2007 (privind gestionarea
uleiurilor uzate).
Spalarea utilajelor si a mijloacelor de transport ale santierului trebuie
facuta in cadrul unor statii special amenajate pentru astfel de operatiuni si nu in
cadrul organizarii de santier.
Alimentarea cu carburanti, repararea si intretinerea mijloacelor de
transport si a utilajelor folosite pe santier se vor face numai la societati
specializate si autorizate.
Se vor evita pierderile de carburanti sau lubrifianti la stationarea utilajelor,
Constructorul va trebui sa respecte conditiile de mediu si de executie a
lucrarilor impuse in caietul de sarcini pentru realizarea lucrarilor;
- depozitarea materialelor trebuie sa asigure securitatea depozitelor,
manipularea adecvata si eficienta, toate acestea in scopul de a evita pierderile si
poluarea accidentala.
Suplimentar:
- programul de lucru trebuie sa preintampine supraincarcarea
santierului cu materiale, precum si depozitarea prea indelungata a
stocurilor de materiale pe santier;
- pentru a evita orice inconvenient, activitatile care produc mult praf
vor fi reduse in perioadele cu vant puternic;
- constructorul va mentine caile de acces libere, curate si care sa
impiedice producerea unor accidente.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
280
- constructorul va respecta pe durata executiei lucrarii legislatia

privind protectia mediului si va asigura evacuarea deseurilor, pe
baza unui contract cu o firma autorizata.

Masurile propuse pentru protectia factorului de mediu apa, se refera in
primul rand la recomandarile facute privitor la evacuarea apelor uzate rezultate
in timpul lucrarilor de explorare. Astfel:
- se va asigura integritatea utilajelor folosite, a rezervoarelor de
stocare ale fluidului de foraj ;
- beneficiarul va fi obligat sa asigure colectarea si descarcarea
controlata a apelor de precipitatii de pe platformele din incinta, astfel incat apele
incarcate cu compusi solizi, lichizi sau substantele dizolvate contaminante sa fie
descarcate in afara zonei, in locuri special amenajate, statii de epurare;
- sa asigure wc-uri ecologice;
- sa asigure colectarea apelor uzate menajere rezultate din activitatea
personalului;
- colectarea selectiva a deseurilor si eliminarea lor de pe amplasament in
unitati specializate in eliminarea lor;
- se vor evita pierderile de carburanti sau lubrifianti la stationarea utilajelor,
Masuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu aer

Masurile pentru diminuarea emisiilor de particule sunt masuri de tip
operational, specifice acestui tip de sursa.
Se vor lua masuri de reducere a nivelului de praf pe durata constructiilor.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
281
Realizarea lucrarilor se va executa cu mijloace mecanice si manuale,

depozitarea materialului efectuandu-se in zone special amenajate.
In perioada de executie a lucrarilor de constructii, pentru evitarea
dispersiei particulelor de praf in atmosfera, materialele rezultate vor fi
depozitate in locuri special amenajate si ferite de actiunea vantului.
Pentru a se limita poluarea atmosferei cu praf, materialul se va transporta
in conditii care sa asigure acest lucru prin stropirea materialului, acoperirea
acestuia, etc.
Pe timpul depozitarii se vor stropi depozitele de sol pentru a impiedica
poluarea factorului de mediu aer cu pulberi sedimentabile.
Drumurile vor fi permanent intretinute prin stropire cu apa pentru a se
reduce praful.
Se vor efectua verificari periodice, conform legislatiei in domeniu, pentru
utilajele si mijloacele de transport implicate in lucrarile de constructie, astfel
incat acestea sa fie in stare tehnica buna si sa nu emane noxe peste limitele
admise. Se recomanda folosirea de utilaje si echipamente moderne, tinand cont
de tendinta mondiala de fabricare a unor motoare cu consum redus de carburant
pe unitatea de putere si control restrictiv al emisiilor.
Utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea ce
priveste nivelul de monoxid de carbon si concentratiile de emisii in gazele de
esapament si vor fi puse in functiune numai dupa remedierea eventualelor
defectiuni.
Alimentarea cu carburanti a mijloacelor de transport se va face in statii de
alimentare carburanti. Se vor evita activitatile de incarcare/descarcare a
mijloacelor de transport, generatoare de praf in perioadele cu vant cu viteze mai
mari de 3 m/s.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
282

Din punct de vedere al protectiei calitatii aerului in zona de influenta a
obiectivului, proiectul prevede o serie de masuri dupa cum urmeaza:
- functionarea in parametrii a utilajelor;
- alimentarea cu carburant a utilajelor sa se realizeze doar in zone
special amenajate, in vederea reducerii la minimum a pericolului de
poluare;
- minimizarea emisiilor de praf si pulberi in suspensie rezultate din
lucrarile de manipulare (sapare, compactare, strangerea in gramezi,
incarcarea-descarcarea) a pamanturilor prin aplicarea de tehnologii
care sa conduca la repectarea prevederilor STAS 12574-87 privind
protectia atmosferei;
- stropirea frontului de lucru in perioadele secetoase;
- se vor evita activitatile de incarcare/descarcare a mijloacelor de
transport, generatoare de praf in perioadele cu vant cu viteze mai mari
de 3 m/s.
Masuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu sol

In timpul perioadei de constructie:
lubrefianti, de unde se pot produce pierderi pe sol;
- este interzisa efectuarea in zona a unor reparatii de utilaje sau
mijloace de transport, care de obicei se soldeaza cu scapari de carburanti si
lubrefianti pe sol;
- scurgerile de carburanti sau lubrefianti, datorate unor cauze
accidentale, vor fi diminuate prin utilizarea unui pat de nisip, dispus in zonele
cele mai vulnerabile, care ulterior este colectat intr-un recipient metalic acoperit
si valorificat de unitati specializate. In cazul producerii de scurgeri de produse
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
283
petroliere pe sol se recomanda colaborarea cu firme de depoluare, specializate in

astfel de interventii;
- constructorii sunt obligati sa foloseasca pentru evacuarea de pe
santier a materialelor si a deseurilor doar mijloace de transport care sa fie
prevazute cu protectie impotriva imprastierii lor pe traseele de circulatie;
- evitarea degradarii zonelor invecinate amplasamentului si a
vegetatiei existente, din perimetrul adiacent zonei de lucru, prin stationarea
utilajelor, efectuarea de reparatii, depozitarea de materiale etc;
- asigurarea unei supravegheri continue a lucrarilor;
- respectarea datelor de proiect;
- respectarea datelor de revizie a utilajelor.
- respectarea masurilor de diminuare a impactului asupra factorului
de mediu apa, care sunt valabile si in acest caz.

- asigurarea functionarii in parametrii proiectati a tuturor utilajelor;
- amenajarea de locuri adecvate pentru depozitarea recipientilor de
colectare a deseurilor;
- preluarea ritmica a deseurilor rezultate de pe amplasament, evitarea
depozitarii necontrolate a acestora;
produse petroliere pe sol;
- interzicerea spalarii, efectuarii de reparatii la mijloacele de
transport in incinta obiectivului;
- evitarea pierderilor de lichid de forare;
- depozitarea materialului dislocat in zone bine determinate,
protejate, impiedicarea raspandirii lor.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
284
Masuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu subsol

In perioada de pregatiere a lucrarilor:
lubrefianti;
- este interzisa efectuarea in zona a unor reparatii de utilaje sau mijloace
de transport, care de obicei se soldeaza cu scapari de carburanti si
lubrefianti;
- este necesara mentinerea in buna stare de functionare a utilajelor;
- se impune utilizarea toaletelor ecologice ;
- vor fi evacuate apele uzate menajere cu respectarea legislatiei in
vigoare.

Se recomanda:
- colectarea apelor pluviale contaminate de pe platformele de forare;
produse petroliere.;
- evitarea amplasarii materialelor de constructie direct pe sol;
- luarea masurilor pentru evitarea aparitiei poluarilor accidentale;
- suprevegherea bunei functionari a instalatiilor de forare;
- asigurarea unui management al deseurilor corespunzator.
Factorul de mediu biodiversitate

Masuri de reducere a impactului cu caracter general:
- Respectarea prevederilor OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
285
salbatice, aprobata prin Legea 49/2011, precum si prevederile OUG

195/2005 cu modificarile ulterioare.
- Titularii de planuri/proiecte sau de activitati care pot afecta siturile de
interes comunitar au obligativitatea de a solicita si de a respecta
prevederile avizului administratorului/custodelui ariei naturale protejate si
a autoritatii locale pentru protectia mediului. Astfel, se vor respecta, in
acord cu prevederile legale in vigoare, conditiile impuse de
admnistratorii/custozii ariilor naturale protejate.
- In cazul in care aria naturala protejata detine un plan de management
si/sau un regulament avizat si aprobat de catre autoritatea centrala pentru
protectia mediului este obligatorie respectarea acestora de catre
persoanele fizice si juridice care detin sau administreaza terenuri si alte
bunuri si care desfasoara activitati in perimetrul si in vecinatatea ariilor
naturale protejate.
- Se va evita afectarea de catre infrastructura temporara a habitatelor din
cadrul sau din vecinatatea SCI si SPA.
- Se vor interzice cu desavarsire depozitarile neconforme de deseuri si se
impune colectarea acestora in cazul in care se constata astfel de
depozitari.
Masuri de reducere a impactului cu caracter specific pentru

conservarea/protectia habitatelor si speciilor de interes comunitar pentru care au
fost desemnate siturile Natura 2000 din vecinatatea obiectivului de investitie:
Pentru a reduce/elimina pe cat posibil impactul generat asupra vegetatiei, se
va avea in vedere ca prin activitatile specifice sa nu se raspandeasca speciile
alohtone invazive, fiind considerate factori negativi care afecteaza structura
habitatelor naturale din vecinatatea amplasamentului;
Pentru speciile de plante si animale salbatice terestre, acvatice si subterane,
cu exceptia speciilor de pasari, inclusiv cele prevazute in anexele 4A (specii de
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
286
interes comunitar) si 4B (specii de interes national) la O.U.G. 57/2007 cu

modificarile si completarile ulterioare, precum si speciile incluse in listele rosii
nationale prezente in ariile naturale protejate, cat si in afara perimetrului
acestora, sunt interzise urmatoarele:
o Orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau
vatamare a exemplarelor aflate in mediul natural, in oricare din
stadiile ciclului lor biologic;
o Perturbarea intentionata in cursul perioadei de reproducere, de
crestere, de hibernare si de migratie;
o Deteriorarea, distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor
si/sau oualor din natura;
o Deteriorarea si/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de
odihna;
- Utilizarea utilajelor si tehnicilor performante, mai silentioase si cat mai

nepoluante posibil;
- Evitarea oricaror scurgeri pe sol a carburantilor lichizi. In cazul poluarilor
accidentale acestea vor fi eliminate prin aplicarea materialelor absorbante
si inlaturate de pe amplasament prin contractarea unor societati
specializate in gestionarea acestor tipuri de deseuri periculoase.
- Interzicerea depozitarilor necontrolate de deseuri menajere sau rezultate
din alte tipuri de activitati pe suprafete ocupate cu habitate naturale de
interes comunitar sau cu habitate specifice din punct de vedere ecologic si
etologic speciilor de interes comunitar.
- Colectarea selectiva a deseurilor si eliminarea de pe amplasament de
catre beneficiar si depozitarea in spatiile special amenajate indicate de
primarie.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
287
- Nu se va permite deversarea de materiale, deseuri in apele de suprafata

din cadrul perimetrului de explorare;
- Antreprenorul are obligatia sa asigure mentinerea curata a drumurilor
utilizate pe perioada executiei;
- Utilajele de constructie si mijloacele de transport vor tranzita zona
prevazuta prin proiect, fara afectarea solului si a zonelor cu vegetatie
naturala.
- Utilajele vor fi periodic verificate din punct de vedere tehnic in vederea
evitarii eventualelor defectiuni tehnice cu repercusiuni asupra factorilor
de mediu;
- Refacerea zonelor afectate de lucrari in functie de degrevarea de sarcini
tehnologice a suprafetelor din cadrul perimetrului de explorare;
- Deseurile rezultate din activitatea zilnica sunt colectate in pubele tipizate
amplasate in locuri special destinate acestui scop.
Masuri de reducere a impactului pentru specii de vertebrate altele decat pasari:

- interzicerea capturarii, izgonirii si distrugerii speciilor de reptile de catre
personalul implicat in proiect;
- inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor
speciilor de amfibieni, reptile si mamifere posibil a fi prezente in zona;
- desfasurarea activitatilor din cadrul perimetrului pe suprafetele strict
necesare fara ocuparea de terenuri suplimentare;
- interzicerea depozitarii alimentelor precum si a resturilor alimentare in
perimetrul de explorare pentru a se evita atragerea ursilor in zonele de
lucru.
In mod particular, pentru speciile de pasari se impun urmatoarele interdictii:

- Uciderea sau capturarea intentionata, indiferent de metoda utilizata;
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
288
- Deteriorarea, distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor si/sau

oualor din natura de catre personalul implicat in desfasurarea lucrarilor de
prospectiune geologica;
- Lucrarile se vor executa conform planificarii prevazute in proiect, fara
depasiri ale termenelor, pentru a nu supune la un stres suplimentar
avifauna din zona studiata;
- Detinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vanarea si
capturarea;
Masuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu peisaj

- Nu este permisa depozitarea materialelor in gramezi si nici crearea
de zone cu deseuri;
- Prevenirea unui impact vizual neplacut, se realizeaza prin obligarea
muncitorilor de pe santier de a purta echipamente de protectie corespunzatoare,
unitare ca si concept si de a se ingriji de aspectul utilajelor de pe santier si al
mijloacelor de transport ;
- Luarea mijloacelor corespunzatoare pentru a nu fi posibila poluarea
cu materiale de constructie sau reziduuri de pe santier a cailor de comunicatie
pe care circula utilajele si mijloacele de transport ale constructorilor;
- Asigurarea delimitarii santierului.

- Pentru a evita poluarea fondului peisagistic, deseurile trebuie colectate
selectiv si depozitate in spatii special amenajate, urmand ca la un interval
prestabilit sa fie ridicate de firme specializate.
- Pastrarea curateniei in zonele de parcare.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
289
Masuri de diminuare a impactului proiectului asupra mediului

social si economic
Se vor respecta recomandarile anterioare pentru reducerea impactului
asupra factorilor de mediu aer, apa, sol subsol si biodiversitate
De asemenea se recomanda informarea comunitatilor locale interesate de
implementarea proiectului, localizarea sa , perioada de desfasurare,semnalizarea
corespunzatoare a zonelor de desfasurare a proiectului atat pe perioada de
constructie cat si pe perioada de explorare in vederea reducerii pericolelor
aparitiei unor accidente.
10.6. Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra

mediului
Raportul Privind Impactul asupra Mediului pentru Construire lucrari de
foraje si excavari pentru efectuarea studiilor si prospectiunilor geologice a
minereului polimetalic si a minereului de molibden Perimetrul Nucet Est
judetul Bihor , a fost elaborat pe baza metodologiei Ordinului MAPPM nr.
863/26 din sept. 2002, investigandu-se impactul asupra factorilor de mediu apa,
aer, sol-subsol, biodiversitate si asezari umane produs de activitatea proiectului
analizat.
Apreciem ca investitia va avea un impact pozitiv asupra calitatii vietii
locuitorilor din orasul Nucet, prin virarea la bugetul local de taxe si impozite
aferente desfasurarii activitatii analizate.
La finele perioadei de concesionare prevazuta in licenta de explorare (trei
ani), in cazul in care se confirma existenta resurse de minereu polimetalic si
minereu de molibden ce pot fii exploatate din punct de vedere economic, SC
REMAT GROUP MANAGEMENT SRL va initia demersurile pentru obtinerea
licentei de exploatare.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
290
In perioada desfasurarii activitatii in cadrul proiectului analizat, va exista

un impact pozitiv, reprezentat de crearea unor noi locuri de munca, pe santierul
de constructie, dar si la unele activitati conexe ce se vor efectua in afara
santierului.
Impactul dat de functionarea acestui obiectiv, din punct de vedere al
conditiilor de viata se poate lua in considerare doar ca urmare a zgomotului
produs de intensificarea activitatii in zona.
In urma evaluarii impactului asupra mediului pentru proiectul analizat se
poate trage concluzia ca mediul este supus activitatii umane in limite admisibile
datorita cu un indice de poluare globala IPG = 1,133.
Impactul estimat al proiectului analizat asupra factorilor de mediu va fi in
limite admisibile numai daca vor fi respectate in mod riguros tehnologiile, si se
va realiza o monitorizare continua pe intreaga perioada de desfasurare a
lucrarilor prevazute in cadrul proiectului.
10.7. Prognoza asupra calitatii vietii, standardului de viata si asupra

conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact
Apreciem ca investitia va avea un impact pozitiv asupra calitatii vietii
locuitorilor din orasul Nucet, prin virarea la bugetul local de taxe si impozite
aferente desfasurarii activitatii analizate.
In timpul lucrarilor de constructii se apreciaza se apreciaza un efect
negativ nesemnificativ asupra conditiilor de viata ale locuitorilor cauzat de
zgomotul utilajelor de pe santier si a pulberilor sedimentabile.
In aceasta perioada exista si un impact pozitiv, reprezentat de crearea unor
noi locuri de munca, pe santierul de constructie, dar si la unele activitati conexe
ce se vor efectua in afara santierului.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
291
10.8. Enumerarea, dupa caz, a altor avize, acorduri, sau documente obtinute
(anexate)
1. Certificat de urbanism nr.283/ 04.08.2014 – eliberat de Consiliul Judetean
Bihor
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
292
In urma concluziilor rezultate din cadrul prezentului studiu, se

propune eliberarea Acordului de Mediu pentru obiectivul: „Construire
lucrari de foraje si excavari pentru efectuarea studiilor si prospectiunilor
geologice a minereului polimetalic si a minereului de molibden Perimetrul
Nucet Est judetul Bihor”, deoarece impactul asupra mediului datorat
constructiei si functionarii obiectivului se incadreaza in limite admisibile.
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
293
11. BIBLIOGRAFIE–BAZE LEGALE

1. Arnold E.N., Burton J.A./ 1979 : Pareys Reptilien und Amphibienführer
Europas, Hamburg/Berlin.
2. Atudorei A., Paunescu I ., 2002: Gestiunea deseurilor urbane;
3. Banarescu P./ 1964: Fauna RPR, Vol. XIII: Pisces-Osteichtyes.
4. Bavaru A., Godeanu S./2007: Biodiversitatea si Ocrotirea Naturii
5. Berindei I.O., Pop Gr.P., 1972. Judetele Patriei- Judetul Bihor
6. Bertel B., Hakan D., Svensson L., 2009: Determinator ilustrat Pasarile
din Romania si Europa.
7. Bica loan/ 2000: Elemente de impact asupra mediului;
8. Bleahu M./ 2004 – Arca lui Noe in secolul XXI. Ariile protejate si
protectia naturii;
9. Boscaiu N., Coldea GH., Horeanu CL./ 1994: Lista rosie a plantelor
vasculare disparute, periclitate, vulnerabile si rare din flora Romaniei,
10. Botnariuc, N., Tatole V. (Editori) /2005: Cartea rosie a vertebratelor din
Romania.
11. Bruun B., Delin H., Svensson L./ 2009: Hamlyn Guide Pasarile din
Romania si Europa - Determinator ilustrat, S.O.R. versiune romaneasca:
Munteanu Dan
12. Chinery M., Jung I., Jung D./ 2002: Pareys Buch der Insekten. Ein
Feldfuhrer der Europaischen Insekten;
13. Ciocarlan V./ 2004: Flora segetala a Romaniei;
14. Ciocarlan V./ 2009 – Flora Ilustrata a Romaniei. Pteridophyta et
Spermatophyta,
15. Ciochia V./1984: Dinamica si migratia pasarilor;
16. Cogalniceanu D., Aioanei F., Matei B., 2000 - Amfibienii din Romania.
Determinator.
17. Cogalniceanu D./2007: Ecologie si Protectia mediului
18. Cotet P./ 1971 - Geomorfologie cu elemente de geologie,
19. Cuzic M., Murariu D./ 2008: Ghidul ilustrat al mamiferelor salbatice din
Romania
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
294
20. Decu V., Morariu D., Gheorghiu V., 2003: „Chiroptere din Romania”.
Bucuresti
21. Dihoru GH., Dihoru Alexandrina, 1994 - Plante rare, periclitate si
endemice in flora Romaniei – lista rosie
22. Dihoru G./2004: Plante invazive in flora Romaniei;
23. Dijkstra Klaas-Douwe B. (editor)/2006: Field Guide to the Dragonflies
of Britain and Europe;
24. Donita N., Popescu A., Pauca-Comanescu M., Mihailescu S., Biris
A.I./ 2005 – Habitatele din Romania ;
25. Donita N., Popescu A., Pauca-Comanescu M., Mihailescu S., Biris
A.I./ 2005 – Habitatele din Romania (Modificari conform
amendamentelor propuse de Romania si Bulgaria la Directica Habitate
(92/43/EEC) 2006;
26. Fuhn E.I./ 1960 : Amphibia. Fauna Republicii Populare Romane;
27. Fuhn, I., Vancea, S./ 1961 : Reptilia. Fauna R.P. Romane;
28. Gafta D., Mountford J.O. (coord.)/ 2008 – Manual de interpretare a
habitatelor Natura 2000 din Romania, Elaborat si tiparit in cadrul
proiectului PHARE EuropeAid/121260/D/SV/RO “Implementarea retelei
Natura 2000 in Romania”;
29. Gasc J.P. et al /1997 - Atlas of Amphibians and Reptiles in Europe;
30. Gastescu, P./1965: Lacurile din Romania- limnologie generala;
31. Godeanu S./ 1997: Elemente de monitoring ecologic/integrat;
32. Godeanu S./ 2004: Ecotehnie;
33. Gomoiu, M., T., Skolka, M. /2001. Ecologie – Metodologii pentru studii
ecologice;
34. Ionescu A./1982: Ecologie si protectia ecosistemelor;
35. Johnson O., More D., 2006: The most complete field guide to the trees of
Britain and Europe, Collins Tree Guide.
36. Lafranchis T./2004: Butterflies of Europe ;
37. Mohan GH., Ardelean A./ 2006 – Parcuri si Rezervatii Naturale din
Romania;
38. Moldovan I, Pazmany D., Szabo A., Chirca E., Leon C./ 1984 - List of
rare, endemic and threatened plants in Romania (I);
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
295
39. Moldovan I, Pazmany D., Dragos L./ 1989 - List of rare, endemic and
threatened plants in Romania (II);
40. Moldoveanu A. M./2005: Poluarea aerului cu particule;
41. Munteanu, D., Toniuc, N., Weber, P., Szabo, J., Marinov.’/ 1989 -
Evaluarea efectivelor pasarilor acvatice in cartierele lor de iernare din
Romania;
42. Mutihac V., 1990. Structura geologica a teritoriului Romaniei. Editura
Tehnica, Bucuresti.
43. Petrovici M, Pacioglu O., 2010. Heavy metals concentrations in two
species of fish from Crisul Negru River, Romania, AACL BIOFLUX,
volume 3, issue 1
44. Popescu A., Sanda V./ 1998 – Conspectul florei cormofitelor spontane
din Romania.
45. Popescu Maria, Popescu Miron/ 2005: Ecologie aplicata;
46. Pumnea O./ 1994: Protectia mediului ambiant;
47. Rojanschi V., Bran F., 2002. Politici si strategii de mediu. Editura
Economica, Bucuresti.
48. Rojanschi V., Bran F., DiaconU G., 2002. Protectia si ingineria
mediului. Editura Economica, Bucuresti.
49. Rosu A., 1980. Geografia fizica a Romaniei. Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti.
50. Rudescu L. /1958: Migratia Pasarilor;
51. Sanda V., Popescu A., Stancu I.D., 2001 - Structura cenotica si
caracterizarea ecologica a fitocenozelor din Romania, 359 pp.
52. Sanda V., Öllerer K. & Burescu P./2008: Fitocenozele din Romania.
Sintaxonomie, structura, dinamica si evolutie;
53. Sarbu Anca (ed.) & Coldea Gh., Sarbu I., Negrean G./ 2001: Ghid
pentru identificarea si inventarierea pajistilor seminaturale din Romania;
54. Sarbu ANCA (coord.), Coldea GH., Cristea V., Negrean G.,
Cristurean I., Sarbu I., Oprea A., Popescu GH., 2007 – Arii speciale
pentru protectia si conservarea plantelor in Romania;
55. Svensson, L. et. al, 2010: Collins Bird guide, 2nd edition
56. Tutin, T.G. et al (eds., assist. by J.R. AKEROYD & M.E. NEWTON;
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
296
appendices ed. By R.R. MILL)/ 1993 – Flora Europaea. 2nd ed.

57. *** IUCN Red List of Threatened Species 2008 -
http://www.iucnredlist.org
58. *** 1983 - List of rare, threatened and endemic plants in Europe (1982
edition), by the Threatened Plants Unit (IUCN Conservation Monitoring
Centre), European Committee for the conservation of nature and natural
resources, Strasbourg.
59. *** Globally threatened plants in Europe, 1997– subset from the 1997
IUCN Red List of Threatened Plants, World Conservation Monitoring
Centre.
60. *** Societatea Ornitologica Romana - Arii de importanta avifaunistica in
Romania - http://iba.sor.ro/dobrogea.htm
61. ***Catalogul habitatelor speciilor si siturilor/2013, Natura 2000, Romania
Bibliografie electronica
www.anpm.ro
www.mmediu.ro
www.avibirds.com
www.birdlife.org
www.natura2000.ro
www.lefo.ro
www.faunaeur.org
www.reocities.com
www.taxonomicon.taxonomy.nl
www.rowater.ro
www.parcapuseni.ro
www.turismbihor.info
BAZE LEGALE
La elaborarea lucrarii s-au avut in vedere reglementarile specifice din
domeniul protectiei mediului, dintre care enumeram:
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
297
Legi
 Legea Protectiei Mediului nr. 265 din 29.06.2006; publicata in M.O.
586 din 06.07.2006 pentru aprobarea OUG 195/2005 privind
protectia mediului, cu modificarile si completarile ulterioare;
 Legea nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului inconjurator;
publicata in M.O. nr. 452 din 28 iunie 2011
 Legea Apelor nr. 107/ 1996; publicata in M.O. Partea I nr.
244/08.10.1996, cu modificarile si competarile ulterioare
 Legea nr. 211 din 15 noiembrie 2011 privind regimul deseurilor;
publicata in M.O. nr. 837 din 25 noiembrie 2011
 Legea nr. 360/02.09.2003 privind regimul substantelor si preparatelor
chimice periculoase, publicat in M.O., Partea I nr. 635 din
05/09/2003, cu modificarile si completarile ulterioare
 Legea 85/2003 legea minelor
Hotarari de guvern
HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice
si private asupra mediului in M.O. nr. 481 din 13.07.2009, modificata si
completata de HG nr. 17/2012
HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de
descarcare in mediul acvatic al apelor uzate, publicat in M.O., Partea I
nr. 187/20.03.2002, cu modificarile si completarile ulterioare
HG nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si
marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica , publicat in
M.O., Partea I nr. 800/02.09.2005
HG nr. 856/16.08.2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea
listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase; publicat in
M.O. nr. 659/5.09.2002
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
298
HG nr. 1143 din 18.09.2007 privind instituirea de noi arii naturale
protejate; publicata in M.O. nr. 691 din 11 octombrie 2007
HG nr. 1284 din 24.10.2007 privind declararea ariilor de protectie
speciala avifaunistica, ca parte integranta a retelei ecologice europene
Natura 2000 in Romania; modificata si completata de HG 971/5.10.2011
publicata in M.O. nr. 715 din 11 octombrie 2011
 HG 1208/14.10.2003 - privind aprobarea Normelor pentru aplicarea
Legii minelor nr. 85/2003
Ordonante de Urgenta
 OUG nr. 152 din 10.11.2005 privind prevenirea, reducerea si
controlul integrat al poluarii, publicat in M. Of. nr. 1078 din
30.11.2005 aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 84 din
5 aprilie 2006, publicata in: M.O. nr. 327 din 11 aprilie 2006
 OUG nr. 195 din 22.12.2005 privind protectia mediului , publicat in
M.Of. nr. 1196 din 30.12.2005 cu modificarile si completarile
ulterioare
 OUG nr. 57 din 20.06.2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, cu
modificarile si completarile ulterioare
Ordine
 Ordinul MAPM nr. 863/26 septembrie 2002, privind privind
aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-
cadru de evaluare a impactului asupra mediului; publicat in: M.O. nr.
52 din 30 ianuarie 2003
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
299
 Ordinul MAPPM nr. 756/1997 - Reglementari privind evaluarea

poluarii mediului; publicat in: MONITORUL OFICIAL nr. 303 bis
din 6 noiembrie 1997; cu modificarile si completarile ulterioare
 Ordinul MS nr. 536/1997 pentru aprobarea normelor de igiena si a
recomandarilor privind mediul de viata al populatiei; publicat in:
MONITORUL OFICIAL nr. 140 din 3 iulie 1997; cu modificarile si
completarile ulterioare
 ORDIN nr. 1.964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului
de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca
parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania;
publicat in: M.O. nr. 98 din 7 februarie 2008 modificat de Ord.
2387/29.09.2011 publicat in M.O. nr. 846 din 29 noiembrie 2011
Standarde romanesti
STAS 12574/1988 - Aer din zonele protejate - Conditii de calitate
STAS 10009/1988 - Acustica urbana
SR EN ISO 5667-13/2000 -Calitatea apei – Prelevare
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
300
12. ANEXE
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
301
CERTIFICAT DE URBANISM
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
302
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
303
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
304
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
305
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
306
FISA LOCALIZARE PERIMETRU DE EXPLORARE
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
307
_________________________________________________________________________________________________________________

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
308

RIM Nucet FINAL

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RIM Nucet FINAL

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPORT

PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

1. SCOPUL LUCRARII .......................................................................................................................................................... 6

CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

5.1.4. Prognozarea impactului ............................................................................................................................ 91

CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

PREZENTA LUCRARE A FOST REALIZATA NUMAI PE BAZA

CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

le satisface cerintele” (Natiunile Unite, 1987). Dezvoltarea economica si sociala

CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

MINEREULUI DE MOLIBDEN PERIMETRUL NUCET EST JUDETUL

2.2. Autorul lucrarii

Colaboratori: elaboratori inregistrati in Registrul National al Elaboratorilor de

CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

Elaborator pentru urmatoarele

2 S. C. HOUSE CONSTRUCT RM, RIM, BM, RA, RS, EA

Adresa: Constanta, Str. Decebal, Nr. 75, Etaj 1

CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

2.3. Denumirea proiectului

Imagine cu incadrarea in zona a amaplasamentului

Perimetrul de explorare geologica al Nucet Est apartine, din punct de

CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

2.4.2. Accesul public pe amplasament

Accesul in perimetrul de explorare – DN 75

2.4.3. Cai de acces in zona

CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

Cele mai importante astfel de cai de acces sunt in interiorul perimetrului,

2.4.4. Vecinatati /zone locuite

Limitarea perimetrului de explorare

CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

Orasul Nucet este situat la poalele Muntilor Bihor, pe Valea Baitei pe DN

Amplasarea perimetrului de explorare

CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

Imagini cu localitatile invecinate

CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

2.4.5. Infrastructuri publice existente in zona (sub 5 km distanta fata

Retele electrice din zona

CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

2.4.6. Regimul juridic al terenului

CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

2.4.7. Folosinta actuala a terenului din imprejurimi

- Destinatia propusa : aceeasi

2.4.8. Tipuri de habitate in zona si semne de afectare ale acestora

• 9110 Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum

• 9130 Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum

CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

• 9410 Paduri acidofile de Picea abies din regiunea montana

Presiunile antropice la momentul de fata sunt exercitate de activitatile :

2.5. Descrierea proiectului

CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

Masuratori geofizice amplasarea dispozitivelor de masurare