NE 012-1-2007 Cod de Practica Executarea

MINISTERUL DEZVOLT RII, LUCR RILOR PUBLICE ŞI
LOCUIN ELOR
COD DE PRACTIC PENTRU EXECUTAREA LUCR RILOR DIN

BETON, BETON ARMAT ŞI BETON PRECOMPRIMAT
PARTEA 1: PRODUCEREA BETONULUI
Indicativ NE 012-1: 2007
Elaborat de:
INSTITUTUL NA IONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE ÎN CONSTRUC II ŞI
ECONOMIA CONSTRUC IILOR
Director General prof.dr.ing. Dan Constantinescu
Responsabil contract: conf.dr.ing. Dan Georgescu
Colectiv de elaborare: conf.dr.ing. Dan Georgescu

fiz. Adelina Apostu
Avizat de:
DIREC IA DE REGLEMENTARE ÎN CONSTRUC II – M.D.L.P.L.
Director: ing. Cristian Paul Stamatiade
Responsabil tem ing. Mihai Crainic

NE 012-1:2007
Cuprins
Pagina
1 OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE………………………..…………………………………………....5
1.1 Obiect………………………………………………………………………………………………………..5
1.2 Domeniu de aplicare……………………………………………………………………………………….5
2 REFERIN E NORMATIVE………………………………………………………………………………..6
3 DEFINI II, SIMBOLURI ŞI PRESCURT RI ................................................................................. 8
3.1 Termeni şi defini ii......................................................................................................................... 8
3.2 Simboluri şi prescurt ri ............................................................................................................... 12
4 CLASIFICARE ........................................................................................................................... 13
4.1 Clase de expunere în func ie de ac iunile datorate mediului înconjur tor ................................... 13
4.1.1 Semnifica ia claselor de expunere .......................................................................................... 13
4.2 Beton proasp t ........................................................................................................................... 17
4.2.1 Clase de consisten ................................................................................................................17
4.2.2 Clase în func ie de dimensiunea maxim a agregatelor ...........................................................18
4.3 Beton înt rit ................................................................................................................................ 18
4.3.1 Clase de rezisten la compresiune .........................................................................................18
4.3.2 Clasele de mas volumic pentru beton uşor...........................................................................19
5 CERIN E PENTRU BETON ŞI METODE DE VERIFICARE ...................................................... 19
5.1 Cerin e de baz pentru materiale componente ............................................................................ 19
5.1.1 Generalit i...............................................................................................................................19
5.1.2 Ciment......................................................................................................................................20
5.1.3 Agregate ..................................................................................................................................20
5.1.4 Apa de amestec .......................................................................................................................20
5.1.5 Aditivi .......................................................................................................................................20
5.1.6 Adaosurile (inclusiv filerele minerale şi pigmen ii) ....................................................................20
5.2 Cerin e de baz pentru compozi ia betonului .............................................................................. 20
5.2.1 Generalit i...............................................................................................................................20
5.2.2 Alegerea cimentului..................................................................................................................21
5.2.3.1 Generalit i .............................................................................................................................21
5.2.3.2 Balast......................................................................................................................................21
5.2.3.3 Agregate recuperate ...............................................................................................................21
5.2.3.4 Rezisten a la reac ia alcalii-silice.............................................................................................22
5.2.4 Utilizarea apelor reciclate .........................................................................................................22
5.2.5 Utilizarea adaosurilor ...............................................................................................................22
5.2.5.1 Generalit i .............................................................................................................................22
5.2.5.2 Conceptul referitor la coeficientul k .........................................................................................22
5.2.5.2.1 Generalit i ..........................................................................................................................22
5.2.5.2.2 Conceptul referitor la coeficientul k pentru cenuşi volante conform SR EN 450……….….2223
5.2.5.2.3 Conceptul referitor la coeficientul k pentru silicea ullltrafin conform SR EN 13263……..2223
5.2.5.3 Conceptul de performan echivalent a betonului .................................................................22
5.2.6 Utilizarea aditivilor ....................................................................................................................24
5.2.7 Con inut de cloruri ....................................................................................................................25
2
NE 012-1:2007
5.2.8 Temperatura betonului .............................................................................................................25

5.3 Cerin e referitoare la clasele de expunere .................................................................................. 26
5.3.1 Generalit i...............................................................................................................................26
5.3.2 Valori limit pentru compozi ia betonului ..................................................................................26
5.3.3 Metode de concep ie bazate pe performan e ...........................................................................27
5.3.4 Cerin e pentru betonul turnat sub ap ......................................................................................27
5.4 Cerin e pentru betonul proasp t ................................................................................................. 27
5.4.1 Consisten a ..............................................................................................................................27
5.4.2 Con inut de ciment şi raport ap /ciment ...................................................................................28
5.4.3 Con inut de aer ........................................................................................................................28
5.4.4 Dimensiunea maxim a agregatelor.........................................................................................29
5.5 Cerin e pentru betonul înt rit ...................................................................................................... 29
5.5.1 Rezisten a ................................................................................................................................29
5.5.1.1 Generalit i .............................................................................................................................29
5.5.1.2 Rezisten a la compresiune......................................................................................................29
5.5.1.3 Rezisten a la trac iune prin despicare .....................................................................................30
5.5.2 Masa volumic .........................................................................................................................30
5.5.3 Rezisten a la penetrarea apei ..................................................................................................30
5.5.4 Reac ia la foc ...........................................................................................................................30
5.5.5 Rezisten a la uzur ..................................................................................................................30
6 SPECIFICA IA BETONULUI ..................................................................................................... 31
6.1 Generalit i ................................................................................................................................. 31
6.2 Specifica ia betonului proiectat (cu propriet i specificate).......................................................... 31
6.2.1 Generalit i...............................................................................................................................31
6.2.2 Date de baz ............................................................................................................................32
6.2.3 Cerin e suplimentare ................................................................................................................32
6.3 Specifica ia betoanelor de compozi ie prescris ......................................................................... 32
6.3.1 Generalit i...............................................................................................................................32
6.3.2 Cerin e de baz ........................................................................................................................32
6.3.3 Cerin e suplimentare ................................................................................................................33
6.4 Specifica ia betoanelor de compozi ie prescris printr-un standard ............................................ 33
7 LIVRAREA BETONULUI PROASP T....................................................................................... 34
7.1 Informa ii de la utilizatorul betonului pentru produc tor ............................................................... 34
7.2 Informa ii de la produc torul de beton pentru utilizator1) ............................................................. 34
7.3 Bon de livrare pentru betonul gata de utilizare ............................................................................ 35
7.4 Informa ii la livrare pentru betonul de şantier .............................................................................. 35
7.5 Consisten a la livrare .................................................................................................................. 35
8 CONTROLUL CONFORMIT II ŞI CRITERII DE CONFORMITATE ........................................ 36
8.1 Generalit i ................................................................................................................................. 36
8.2 Control de conformitate al betonului cu propriet i specificate .................................................... 36
8.2.1 Control de conformitate al rezisten ei la compresiune ..............................................................36
8.2.1.1 Generalit i .............................................................................................................................36
8.2.1.2 Plan de eşantionare şi de încerc ri .........................................................................................37
8.2.1.3 Criterii de conformitate pentru rezisten a la compresiune………………………………………3638
8.2.2 Control de conformitate al rezisten ei la trac iune prin despicare .............................................39
3
NE 012-1:2007
8.2.2.1 Generalit i .............................................................................................................................39

8.2.2.3 Criterii de conformitate pentru rezisten a la trac iune prin despicare .......................................39
8.2.3 Control de conformitate pentru alte propriet i decât rezisten a ...............................................39
8.2.3.2 Criterii de conformitate pentru alte propriet i decat rezisten a ...............................................39
8.3 Controlul conformit ii betonului de compozi ie prescris , inclusiv a betoanelor de compozi ie
prescris printr-un standard ............................................................................................................... 41
8.4 Ac iuni întreprinse în caz de neconformitate a produsului........................................................... 42
9 CONTROLUL PRODUC IEI ...................................................................................................... 43
9.1 Generalit i ................................................................................................................................. 43
9.2 Sisteme de control al produc iei.................................................................................................. 43
9.3 Datele înregistrate şi alte documente.......................................................................................... 43
9.4 Încerc ri...................................................................................................................................... 44
9.5 Compozi ia betonului şi încerc rile ini iale .................................................................................. 44
9.6 Personal, echipamente şi instala ii.............................................................................................. 45
9.6.1 Personal...................................................................................................................................45
9.6.2 Echipamente şi instala ii...........................................................................................................45
9.6.2.1 Depozitarea materialelor .........................................................................................................45
9.6.2.2 Echipamente de dozare ..........................................................................................................45
9.6.2.3 Malaxoare ...............................................................................................................................45
9.6.2.4 Echipamente de încercare ......................................................................................................45
9.7 Dozarea materialelor componente .............................................................................................. 46
9.8 Amestecarea betonului ............................................................................................................... 46
9.9 Proceduri de control al produc iei ............................................................................................... 46
10 EVALUARE A CONFORMIT II ............................................................................................... 51
10.1 Generalit i.............................................................................................................................. 51
10.2 Evaluare, supraveghere şi certificare a controlului de produc ie.............................................. 52
11 PROIECTAREA BETONULUI CU PROPRIET I SPECIFICATE.............................................. 52
Anexa A Încerc ri ini iale ............................................................................................................... 53
Anexa B Încerc ri de identificare pentru rezisten a la compresiune.......................................... 55
Anexa C Dispozi ii pentru evaluarea, supravegherea şi certificarea controlului produc iei..... 57
Anexa D Bibliografie....................................................................................................................... 60
Anexa E Indica ii de aplicare a conceptului de performan echivalent a propriet ilor
betonului .......................................................................................................................................... 61
Anexa F Recomand ri pentru limitele compozi iilor betonului ................................................... 62
Anexa G Prevederi suplimentare referitoare la betoanele de înalt rezisten ........................... 71
Anexa H Metode de formulare bazate pe performan ele pentru durabilitate .............................. 74
Anexa I Clasificarea mediilor agresive asupra elementelor din beton armat şi beton
precomprimat supraterane…………………………………..…………………………………….…….7477
Anexa J Familiile de beton ......................................................................................................... 7980
Anexa K Compozi ia granulometric a agregatelor utilizate la prepararea betonului………...8182
Anexa L Recomand ri generale pentru alegerea cimentului……………………………………..8687
Anexa M Tratarea betonului func ie de evolu ia rezistentei betonului ........................................ 88
Anexa N Cerin e minime privind calificarea, experien a profesional şi atestarea
responsabilului pentru controlul produc iei .................................................................................. 89
4
NE 012-1:2007
1 OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE

1.1 Obiect
„Codul de practic pentru executarea lucr rilor din beton, beton armat şi beton precomprimat”,
indicativ NE 012, revizuit, este structurat astfel:
Partea 1 : Producerea betonului
Partea 2 : Executarea lucr rilor din beton, beton armat si beton precomprimat
Partea 3 : Instruc iuni de aplicare.
Acest document reprezint prima parte a „Codului de practic pentru executarea lucr rilor din beton,
beton armat şi beton precomprimat”, indicativ NE 012-1:2007 şi se refer la producerea betonului.
Aceasta edi ie a primei p r i a Codului de practic completeaz regulile şi informa iile cuprinse în
SR EN 206-1: 2002. Complet rile textului standardului SR EN 206-1 din acest document se aplic
numai pe teritoriul României. Aceste complet ri cuprind exigentele normative complementare ale
standardului SR EN 206-1, în conformitate cu SR 13510: 2006 „Document na ional de aplicare a
SR EN 206-1”, care trebuie implementate la nivel na ional, precum si exigentele stabilite în func ie de
experien a româneasc în ceea ce priveşte aspectele ce nu sunt tratate în SR EN 206-1.
1.2 Domeniu de aplicare
Partea 1 a Normativului se aplic betonului destinat structurilor turnate in-situ, structurilor prefabricate,
elementelor structurale prefabricate pentru cl diri şi construc ii inginereşti.
Acest normativ se aplic de asemenea betoanelor autocompactante şi betoanelor cu agregate din
beton reciclat, cu condi ia ca aptitudinea de utilizare a acestor agregate sa fie verificat şi controlat
având în vedere criteriile aplicate agregatelor naturale.
Betonul poate fi beton fabricat (preparat) pe şantier, beton gata de utilizare sau beton fabricat într-o
unitate de produc ie a elementelor prefabricate.
Prezentul document specific cerin ele pentru:
- materialele componente ale betonului;
- propriet ile betonului proasp t şi înt rit şi verific rile lor;
- limit rile impuse compozi iei betonului;
- specifica iile betonului;
- livrarea betonului proasp t;
- procedurile de control al produc iei;
- criteriile de conformitate şi evaluarea conformit ii.
Prezentul normativ se aplic betoanelor compactate de o asemenea manier încât cantitatea de aer
oclus, alta decât aerul antrenat, este neglijabil . Prezentul document se aplic betonului de mas
volumic normal , betonului greu şi betonului uşor.
Alte documente referitoare la produsele specifice, de exemplu la produsele prefabricate, unde
procedeele intr în domeniul de aplicare al prezentului document, pot necesita derog ri în raport cu
prezentul document.
Cerin e complementare sau diferite pot s fie date în alte reglementari / standarde europene specifice,
de exemplu:
- beton destinat drumurilor şi altor suprafe e de circula ie;
- beton utilizând si alte materiale (de exemplu: fibre) sau materiale componente;
- beton cu dimensiunea maxim a agregatului mai mic sau egal cu 4 mm (mortar);
- tehnologii speciale (de exemplu: beton torcretat);
- beton pentru stocarea deşeurilor lichide şi gazoase;
- beton pentru rezervoare de stocare de substan e poluante;
- beton pentru structuri masive (de exemplu: baraje);
- beton pre-amestecat uscat.
5
NE 012-1:2007
Acest document nu se aplic pentru:

- beton aerat;
- beton spumat;
- beton cu structur deschis (beton cavernos-poros);
- beton uşor cu mas volumic mai mic de 800 kg/m3;
- beton refractar.
2 REFERIN E NORMATIVE
Documentele prezentate în continuare sunt indispensabile pentru aplicarea acestui normativ.
SR EN 196-2 :2006 Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 2: Analiza chimică a cimenturilor
SR EN 196-3:2006 Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 3: Determinarea timpului de priză
şi a stabilităţii
SR EN 196-6: 1994 Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 6: Determinarea fineţii
SR EN 197-1: 2002 Ciment – Partea 1: Compoziţie, specificaţii şi criterii de conformitate ale
cimenturilor uzuale
SR EN 450: 2006 Cenuşă zburătoare pentru beton. Definiţii, condiţii şi criterii de conformitate
SR EN 933-1 :2002 Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor.
Partea 1: Determinarea granulozităţii. Analiza granulometrică prin cernere
SR EN 934-2:2003 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 2: Aditivi pentru beton. Definiţii,
condiţii, conformitate, marcare şi etichetare
SR EN 1008: 2003 Apa de preparare pentru beton – Specificaţii pentru prelevare, încercare şi
evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusiv a apelor recuperate din
procese ale industriei de beton, ca apă de preparare pentru beton
SR EN 1097-1: 1998 Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale
agregatelor. Partea 1: Determinarea rezistenţei la uzură (micro-Deval)
agregatelor. Partea 2: Metode pentru determinarea rezistenţei la sfărâmare
agregatelor. Partea 3: Metode pentru determinare masei volumice în vrac şi a
porozităţii intergranulare
agregatelor. Partea 6: Determinarea masei reale şi a coeficientului de
absorbţie a apei
SR EN 1992: 2006 Proiectarea structurilor de beton
SR EN 12350-1: 2003 Încercare pe beton proaspăt. Partea 1: Eşantionare
SR EN 12350-2: 2003 Încercare pe beton proaspăt. Partea 2: Încercare de tasare
SR EN 12350-3: 2003 Încercare pe beton proaspăt. Partea 3: Încercare Vebe
SR EN 12350-4: 2002 Încercare pe beton proaspăt. Partea 4: Grad de compactare
SR EN 12350-5 :2002 Încercare pe beton proaspăt. Partea 5: Încercare cu masa de răspândire
SR EN 12350-6: 2002 Încercare pe beton proaspăt. Partea 6: Densitate
SR EN 12350-7: 2003 Încercare pe beton proaspăt. Partea 7: Conţinut de aer. Metode prin presiune
SR EN 12390-1:2002 Încercare pe beton întărit. Partea 1: Formă, dimensiuni şi alte condiţii pentru
epruvete şi tipare
SR EN 12390-2:2002 Încercare pe beton întărit. Partea 2: Pregătirea şi conservarea epruvetelor
pentru încercări de rezistenţă
SR EN 12390-3: 2003 Încercare pe beton întărit. Partea 3: Rezistenţa la compresiune a epruvetelor
SR EN 12504-1:2002 Încercări pe beton în structuri. Partea 1: Carote. Prelevare, examinare şi
încercări la compresiune
SR EN 12504-2:2002 Încercări pe beton în structuri. Partea 2: Încercări nedistructive. Determinarea
indicelui de recul
SR EN 12504-3:2006 Încercări pe beton în structuri. Partea 3: Determinarea forţei de smulgere
SR EN 12620:2003 Agregate pentru beton
SR EN 12878 :2005 Pigmenţi pentru colorarea materialelor de construcţie pe bază de ciment
şi/sau var. Specificaţii şi metode de încercare
SR EN 13055-1:2003 Agregate uşoare. Partea 1: Agregate uşoare pentru betoane, mortare şi paste
de ciment
SR EN 13242: 2003 Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utilizare în
ingineria civilă şi în construcţii de drumuri
SR EN 13263-1:2005 Silice ultrafină pentru beton – Partea 1: Definiţii, condiţii şi criterii de
6
NE 012-1:2007
conformitate
SR EN 13263-2:2005 Silice ultrafină pentru beton – Partea 2: Evaluarea conformităţii
EN 13577:1999 Calitatea apei. Determinarea conţinutului de dioxid de carbon agresiv
SR ENV 13670-1:2006 Execuţia structurilor de beton – Partea 1: Condiţii comune
pr EN 13791: 2006 Evaluarea in-situ a rezistentei la compresiune a structurilor si elementelor
prefabricate
SR ISO 2859: 1998 Proceduri de eşantionare pentru inspecţia prin atribute
SR ISO 3310: 2000 Site pentru cernere. Condiţii tehnice şi verificări
SR ISO 3951: 1998 Proceduri şi tabele de eşantionare pentru inspecţia prin măsurare pentru
procent de neconformităţi
SR ISO 7150-1:2001 Calitatea apei Determinarea conţinutului de amoniu. Partea 1: Metoda
spectrometrică manuală
SR ISO 7150-2: 2001 Calitatea apei Determinarea conţinutului de amoniu. Partea 2: Metoda
spectrometrică automată
SR ISO 7980 : 2002 Calitatea apei. Determinarea conţinutului de calciu şi magneziu. Metoda prin
spectrometrie de absorbţie atomică
SR 3011: 1996 Cimenturi cu căldura de hidratare limitată şi cu rezistenţă la agresivitatea
apelor cu conţinut de sulfaţi
SR 7055:1996 Ciment Portland alb
STAS 10092-78:1996 Ciment pentru drumuri si piste de aeroporturi
DIN 4030-2 Evaluarea lichidelor, solurilor si gazelor nocive pentru beton – Partea 2:
Prelevarea si analiza eşantioanelor de apa si soluri
ASTM C173 Metode de încercare pentru determinarea conţinutului de aer al betonului
proaspăt, prin metoda volumetrică
ISO 4316: 1977 Agenţi activi de suprafaţă. Determinarea pH-ului soluţiilor apoase. Metoda
potenţiometrică
7
NE 012-1:2007
3 DEFINI II, SIMBOLURI ŞI PRESCURT RI
3.1 Termeni şi defini ii

Pentru cerin ele prezentului normativ, se aplic termenii şi defini iile urm toare:
3.1.1
beton
material format prin amestecarea cimentului, nisipului, pietrişului şi apei cu sau f r aditivi şi adaosuri
şi ale c rui propriet i se dezvolt prin hidratarea cimentului
3.1.2
beton proasp t
beton complet amestecat şi aflat înc , într-un stadiu care îi permite compactarea prin metoda aleas
3.1.3
beton înt rit
beton în stare solid şi care a ob inut o rezisten semnificativ
3.1.4
beton de şantier
beton produs la locul construc iei de utilizatorul de beton pentru propria sa utilizare
3.1.5
beton gata de utilizare
beton livrat în stare proasp t utilizatorului, de c tre o persoan fizic sau o societate de profil, altele
decât utilizatorul. În sensul acestui normativ betonul gata de utilizare este de asemenea:
- beton produs de utilizator în afara şantierului;
- beton produs pe şantier, dar nu de utilizator
3.1.6
produs prefabricat de beton
produs din beton a c rui turnare şi a c rui tratare sunt efectuate într-un loc diferit de cel în care este utilizat
3.1.7
beton cu mas volumic normal
3
beton a c rui mas volumic dup uscare în etuv este mai mare de 2000 kg/m , dar inferioar sau
3
egal cu 2600 kg/m
3.1.8
beton uşor
beton a c rui mas volumic dup uscare în etuv este mai mare sau egal cu 800 kg/m3, dar mai
3
mic sau egal cu 2000 kg/m , el este produs integral sau par ial cu agregate uşoare
3.1.9
beton greu
beton a c rui mas volumic dup uscarea în etuv este mai mare de 2600 kg/m3
3.1.10
beton de înalt rezisten
beton ce apar ine unei clase de rezisten la compresiune superioar clasei C50/60, în cazul betonului
de mas volumic normal sau al betonului greu şi superioar clasei LC50/55 în cazul betonului uşor
3.1.11
beton cu propriet i specificate
beton pentru care propriet ile cerute şi caracteristicile suplimentare sunt specificate produc torului
care este responsabil de furnizarea unui beton care satisface propriet ile cerute şi caracteristicile
suplimentare
8
NE 012-1:2007
3.1.12
beton cu compozi ie specificat
beton pentru care compozi ia betonului şi materialele componente de utilizat sunt specificate
produc torului care este responsabil de furnizarea unui beton respectând compozi ia specificat
3.1.13
beton de compozi ie specificat printr-un standard
beton de compozi ia specificat , având compozi ia definit într-un standard aplicabil la locul unde
betonul este utilizat
3.1.14
familie de betoane
grup de compozi ii de beton pentru care exist o rela ie fiabil între propriet ile principale. Aceast
rela ie este demonstrat prin încerc ri; demonstra ia este consemnat în scris şi p strat
3.1.15
metru cub de beton
cantitate de beton proasp t care ocup un volum de un metru cub, dup compactare conform
SR EN 12350-6
3.1.16
camion malaxor
unitate de amestecare a betonului montat de obicei pe un şasiu autopropulsat, capabil s amestece
şi s livreze un beton omogen
3.1.17
cuv agitatoare
echipament montat de obicei pe un şasiu autopropulsat şi capabil s conserve un beton proasp t,
omogen în timpul transportului
3.1.18
cuv neagitatoare
echipament utilizat pentru transportul betonului f r agitare, în sensul definit în 3.1.17, de exemplu,
camion cu ben basculant sau bunc r de transport
3.1.19
amestec
cantitate de beton proasp t produs într-un singur ciclu de amestecare discontinu , sau cantitate
desc rcat în timp de 1 minut, de un malaxor cu func ionare continu
3.1.20
şarje
cantitatea de beton con inând unul sau mai multe amestecuri transportat de un vehicul
3.1.21
livrare
ac iune de livrare de beton proasp t de c tre produc tor
3.1.22
aditiv
produs ad ugat în beton în timpul procesului de amestecare, în cantit i mici raportate la masa
cimentului, pentru modificarea propriet ilor betonului proasp t sau înt rit
3.1.23
adaos
material mineral fin utilizat în beton pentru îmbun t irea unor propriet i sau pentru a-i conferi
propriet i speciale. Acest normativ trateaz dou tipuri de adaosuri minerale:
- adaosuri considerate practic inerte (tip I);
- adaosuri puzzolanice sau hidraulic latente (tip II)
9
NE 012-1:2007
3.1.24
agregat
material mineral granular apt de a fi utilizat în beton. Agregatele pot fi naturale, artificiale sau reciclate
plecând de la materialele utilizate anterior în construc ii
3.1.25
agregat având dup uscare în etuv , o mas volumic > 2000 kg/m3 şi < 3000 kg/m3 determinat
agregat curent
conform SR EN 1097-6
3.1.26
agregat de origine mineral având dup uscare în etuv , o mas volumic ≤ 2000 kg/m3, determinat
agregat uşor
conform SR EN 1097-6, sau o mas volumic în vrac ≤ 1200 kg/m3, determinat conform
SR EN 1097-3
3.1.27
≥ 3000 kg/m3, determinat

agregat greu
agregat având dup uscarea în etuv , o mas volumic conform
SR EN 1097-6
3.1.28
ciment (liant hidraulic)
material mineral fin m cinat care, dup ce a fost amestecat cu apa, formeaz o past care face priz
şi se înt reşte prin efectul reac iilor şi proceselor de hidratare, şi care dup înt rire, îşi p streaz
rezisten a şi stabilitatea chiar şi sub ap
3.1.29
con inutul total în ap
apa ad ugat , plus apa con inut în şi la suprafa a agregatelor, plus apa din aditivi şi adaosuri utilizate
sub form de suspensii şi apa rezultat din ad ugare de ghea sau din înc lzire cu vapori
3.1.30
con inut de ap eficace
diferen între cantitatea total de ap con inut în betonul proasp t şi cantitatea de ap ce poate fi
absorbit de agregat.
3.1.31
raport ap /ciment
raport dintre cantitatea total de ap şi con inutul de ciment din betonul proasp t.
3.1.32
rezisten caracteristic
valoarea rezisten ei sub care se pot situa 5% din popula ia tuturor rezultatelor determin rilor de
rezisten posibile ale volumului de beton considerat.
3.1.33
aer antrenat
bule de aer microscopice încorporate inten ionat în beton, când se face amestecarea, de obicei prin
utilizarea agen ilor tensioactivi: bulele sunt practic sferice şi diametrul lor este în general cuprins între
10 µm şi 300 µm
3.1.34
aer oclus
goluri de aer în beton care nu sunt produse inten ionat
3.1.35
şantier
amplasamentul unde este realizat lucrarea de construc ie
10
NE 012-1:2007
3.1.36
specifica ie
sintez final de cerin e tehnice documentate transmise la produc tor în termeni de performan sau
de compozi ie
3.1.37
elaborator de specifica ie
persoan fizic sau organism care stabileşte specifica ia betonului proasp t şi înt rit
3.1.38
produc tor
persoan fizic sau unitate produc toare de beton proasp t
3.1.39
utilizator
persoan fizic sau unitate utilizatoare de beton proasp t pentru execu ia unei construc ii sau a unui
element
3.1.40
durata de via
perioada de timp în care comportarea betonului în structur r mâne la un nivel compatibil cu cerin ele
de performan ale structurii, dac aceasta este corect între inut
3.1.41
încerc ri ini iale
încercare sau încerc ri de verificare, înainte de începerea produc iei, atunci când un beton nou sau o
familie nou de beton trebuie s fie formulat , pentru a satisface toate cerin ele specificate, în stare
proasp t ca şi în stare înt rit
3.1.42
încerc ri de identificare
încerc ri pentru a determina dac amestecurile sau şarjele selec ionate apar in unei popula ii
conforme
3.1.43
încerc ri de conformitate
încerc ri efectuate de produc tor pentru a evalua conformitatea betonului
3.1.44
evaluarea conformit ii
examinarea sistematic a gradului de satisfacere de c tre un produs a cerin elor specificate
3.1.45
ac iuni datorate mediului înconjur tor
ac iuni fizice şi chimice la care este expus betonul, care produc efecte asupra betonului, arm turilor
sau pieselor metalice înglobate şi care nu sunt considerate ca sarcini la proiectarea structurii
3.1.46
verificare
confirmare prin examinare de dovezi obiective a satisfacerii cerin elor specificate
3.1.47
beton autocompactant
beton a c rei consisten a a fost modificat prin utilizarea de aditivi speciali, la valori mari ale fluidit ii
f r a prezenta segregare şi care poate fi pus în oper f r a fi vibrat
3.1.48
con inut de p r i fine
cantitate total de p r i fine exprimat în kg/m3, calculat ca sum a cantit ii totale de ciment şi
cantit ii de particule cu dimensiuni mai mici de 0,125 mm provenind de la agregate şi adaosuri
11
NE 012-1:2007
3.1.49
clas de expunere
clasificare a condi iilor de mediu, fizice, chimice şi mecanice la care poate fi expus betonul şi care pot
influen a în timp suprafa a betonului, structura sa sau/şi arm turile. Aceste tipuri de ac iuni nu
constituie ipoteze de înc rcare în proiectarea structural
3.1.50
ap rezidual /reciclat
ap rezultat în urma producerii betonului şi care poate fi refolosit la prepararea acestuia.
3.2 Simboluri şi prescurt ri

X0 Clas de expunere în cazul absen ei riscului de coroziune sau de atac
XC… Clasa de expunere pentru riscul de coroziune prin carbonatare

XD… Clasa de expunere pentru riscul de coroziune prin cloruri altele decât cele din apa
de mare
XS… Clasa de expunere pentru riscul de coroziune de cloruri din apa de mare
XF… Clasa de expunere pentru atacul prin înghe -dezghe
XA… Clasa de expunere pentru atacul de origine chimic
XM… Clasa de expunere pentru “atac mecanic” (abraziune)
de la S1 pân la S5 Clase de consisten dup tasare
de la V0 pân la V4 Clase de consisten dup încercarea Vebe
de la C0 pân la C3 Clase de consisten dup indicele de compactare
de la F1 pân la F6 Clase de consisten dup diametrul corespunz tor încerc rilor de r spândire
C…/… Clase de rezisten la compresiune în cazul betonului normal şi greu
LC…/… Clase de rezisten la compresiune în cazul betonului uşor
fck.cyl Rezisten a caracteristic la compresiune a betonului determinat prin încercarea
epruvetelor cilindrice
fc.cil Rezisten a la compresiune a betonului determinat prin încerc ri pe epruvete
cilindrice
fck.cub Rezisten a caracteristic la compresiune determinat prin încerc ri de epruvete
cubice
fc.cub Rezisten a la compresiune a betonului determinat prin încerc ri pe epruvete cubice
fcm Rezisten a medie la compresiune a betonului
fcmz Rezisten a medie la compresiune a betonului la (z) zile
fci Rezultat individual al încerc rii de rezisten la compresiune a betonului
ftk Rezisten a caracteristic la trac iune prin despicare a betonului
ftm Rezisten a medie la trac iune prin despicare a betonului
fti Rezultat individual al încerc rii de rezisten la trac iune prin despicare a betonului
D… Clase de densitate pentru betonul uşor
Dmax Dimensiunea nominal maxim a agregatului grosier
CEM… Tip de ciment conform seriei SR EN 197
σ Estimarea abaterii standard a unei popula ii
Sn Abaterea standard a n rezultate de încerc ri consecutive
AQL Nivel de calitate acceptabil (a se vedea ISO 2859-1)
A/C Raport ap /ciment
k Factor care ine seama de activitatea unui adaos de tip II
12
NE 012-1:2007
e Diviziunea sc rii de verificare a echipamentului de cânt rire

m Sarcina exercitat asupra echipamentului de cânt rire
n Num r.
4 CLASIFICARE
4.1 Clase de expunere în func ie de ac iunile datorate mediului înconjur tor

Ac iunile datorate mediului înconjur tor sunt clasificate în clase de expunere şi sunt prezentate în
tabelul 1. Exemplele sunt indicate cu titlul informativ.
4.1.1 Semnifica ia claselor de expunere
Standardul SR EN 206-1 defineşte diferite clase de expunere în func ie de mecanismele de degradare
ale betonului. Nota ia utilizat pentru identificarea acestor clase este format din dou litere şi o cifr .
Prima liter este X (de la eXposure în limba englez ) urmat de o alta care se refer la mecanismul
de degradare considerat, astfel :
C de la Carbonation (Carbonatare)
D de la Deicing Salt (Sare pentru dezghe )
S de la Seawater (Ap de mare)
F de la Frost (Înghe )
A de la Aggressive environment (Mediu agresiv chimic)
M de la Mechanical abrasion (Atac mecanic prin abraziune)
A doua liter este urmat de o cifr care se refer la nivelul de umiditate (XC, XD, XS, XF) sau nivelul
de agresivitate (XA, XM).
Pentru o component structural dat , suprafe e diferite ale betonului pot fi supuse unor diferite
ac iuni ale mediului.
NOT – Alegerea claselor de expunere depinde de cerin ele în vigoare la locul unde betonul este utilizat. Aceast
clasificare de expuneri nu exclude luarea în considera ie a condi iilor particulare existente la locul unde betonul
este utilizat, sau aplicarea de m suri de protec ie precum utilizarea de o el inoxidabil sau alt metal rezistent la
coroziune, şi utilizarea de acoperiri protectoare pentru beton sau arm turi.
Betonul poate fi supus la mai multe din ac iunile descrise în tabelul 1, în acest caz, condi iile de mediu
înconjur tor la care el este supus, trebuie s fie exprimate sub form de combina ii de clase de
expunere.
Tabelul 1 – Clase de expunere
Denumirea Descrierea Exemple informative ilustrând

clasei mediului înconjur tor alegerea claselor de expunere
1 Nici un risc de coroziune sau atac
Beton simplu şi f r piese metalice
înglobate. Toate expunerile, cu excep ia
X0 Beton de umplutur / egalizare
cazurilor de înghe -dezghe , de
abraziune şi de atac chimic
2 Coroziunea datorat carbonat rii
Când betonul care con ine arm turi sau piese metalice înglobate, este expus la aer şi umiditate,
expunerea trebuie clasificat în modul urm tor:
NOT – Condi iile de umiditate luate in considerare sunt cele din betonul ce acoper arm turile sau piesele
metalice înglobate, dar în numeroase cazuri, aceast umiditate poate fi considerat c reflect umiditatea
ambiant . În acest caz, o clasificare fondat pe diferite medii ambiante poate fi acceptabil . Situa ia nu poate fi
aceeaşi dac exist o barier între beton şi mediul s u înconjur tor (acoperirea betonului cu un material de
protec ie).
Beton în interiorul cl dirilor unde gradul de
umiditate a mediului ambiant este redus
XC1 Uscat sau permanent umed (inclusiv buc t riile, b ile şi sp l toriile
cl dirilor de locuit)
Beton imersat permanent în ap
13
NE 012-1:2007
Tabelul 1 (continuare)

Suprafe e de beton în contact cu apa pe
termen lung (de exemplu elemente ale
XC2 Umed, rareori uscat
rezervoarelor de ap )
Un mare num r de funda ii
Beton în interiorul cl dirilor unde
umiditatea mediului ambiant este medie
sau ridicat (buc t rii, b i, sp l torii
profesionale altele decât cele ale cl dirilor
XC3 Umiditate moderat de locuit)
Beton la exterior, îns la ad post de
intemperii (elemente la care aerul din
exterior are acces constant sau des, de
exemplu : hale deschise)
Suprafe e supuse contactului cu apa, dar
XC4 Alternan umiditate - uscare care nu intr în clasa de expunere XC2
(elemente exterioare expuse intemperiilor)
3 Coroziunea datorat clorurilor având alt origine decât cea marin
Când betonul care con ine arm turi sau piese metalice înglobate, este în contact cu apa având alt
origine decât cea marin , con inând cloruri, inclusiv din s rurile pentru dezghe are, clasele de
expunere sunt dup cum urmeaz :
NOT - În ce priveşte condi iile de umiditate, a se vedea de asemenea sec iunea 2 din acest tabel.
Suprafe e de beton expuse la cloruri
transportate de curen i de aer (de exemplu
suprafe ele expuse agen ilor de
XD1 Umiditate moderat
dezghe are de pe suprafa a carosabil ,
pulveriza i şi transporta i de curen ii de
aer, la garaje, etc.)
Piscine, rezervoare
XD2 Umed, rar uscat Beton expus apelor industriale con inând
cloruri
Elemente ale podurilor, ziduri de sprijin,
expuse stropirii apei con inând cloruri
XD3 Alternan umiditate - uscare
Şosele, dalele parcajelor de sta ionare a
vehiculelor
4 Coroziunea datorat clorurilor din apa de mare
Când betonul care con ine arm turi sau piese metalice înglobate, este pus în contact cu cloruri din
apa de mare, sau ac iunii aerului ce vehiculeaz s ruri marine, clasele de expunere sunt urm toarele:
Structuri pe sau în apropierea litoralului
Expunere la aerul ce vehiculeaz s ruri (agresivitatea atmosferica marina
XS1 marine, îns nu sunt în contact direct cu ac ioneaz asupra construc iilor din beton,
apa de mare beton armat pe o distanta de circa 5 km de
rm)
XS2 Imersate în permanen Elemente de structuri marine
Zone de amaraj, zone supuse stropirii
XS3 Elemente de structuri marine
sau ce ei
5 Atac din înghe -dezghe cu sau f r agen i de dezghe are
Când betonul este supus la un atac semnificativ datorat ciclurilor de înghe -dezghe , atunci când este
umed, clasele de expunere sunt urm toarele:
Satura ie moderat cu ap f r agen i Suprafe e verticale ale betonului expuse la
XF1
de dezghe are ploaie şi la înghe
Suprafe e verticale ale betonului din lucr ri
Satura ie moderat cu ap , cu agen i de
XF2 rutiere expuse la înghe şi curen ilor de aer
dezghe are
ce vehiculeaz agen i de dezghe are
14
NE 012-1:2007

Satura ie puternic cu ap , f r agen i Suprafe e orizontale ale betonului expuse
XF3
de dezghe are la ploaie şi la înghe
Şosele şi tabliere de pod expuse la agen i
de dezghe are
Suprafe ele verticale ale betonului expuse
Satura ie puternic cu ap , cu agen i de
XF4 la înghe şi supuse direct stropirii cu agen i
dezghe are sau ap de mare
de dezghe are
Zonele structurilor marine expuse la înghe
şi supuse stropirii cu agen i de dezghe are
6 Atac chimic
Când betonul este expus la atac chimic, care survine din soluri naturale, ape de suprafa şi ape
subterane, clasificarea se face dup cum se indic în tabelul 2. Clasificarea apelor de mare depinde
de localizarea geografic , în consecin se aplic clasificarea valabil pe locul de utilizare a betonului
NOT - Un studiu special, poate fi necesar pentru determinarea clasei de expunere adecvate în medii
înconjur toare, în situa iile urm toare:
- nu se încadreaz în limitele din tabelul 2;
- con ine alte substan e chimice agresive;
- sol sau ap poluat chimic;
- prezint o vitez ridicat a apei de scurgere, în combina ie cu anumite substan e chimice din tabelul 2.
Mediu înconjur tor cu agresivitate
XA1
chimic slab , conform tabelului 2
XA2
chimic moderat , conform tabelului 2
XA3
chimic intens , conform tabelului 2
7 Solicitarea mecanic a betonului prin uzur
Dac betonul este supus unor solicit ri mecanice care produc uzura acestuia, atunci acest tip de
expunere poate fi clasificat dup cum urmeaz :
Elemente din incinte industriale supuse la
XM1 Solicitare moderat de uzur
circula ia vehiculelor echipate cu anvelope
XM2 Solicitare intens de uzur circula ia stivuitoarelor echipate cu
anvelope sau bandaje de cauciuc
circula ia stivuitoarelor echipate cu
XM3 Solicitare foarte intens de uzur
bandaje de elastomeri / metalice sau
maşini cu şenile
NOTA 1 - Pentru caracterizarea expunerii betonului este necesar în general combinarea mai multor clase de
expunere. In tabelul 1a se prezint exemple de astfel de combina ii.
NOTA 2 - Când betonul este expus la atac chimic care provine din atmosfera cu agen i agresivi în stare gazoas
şi solid , clasificarea se face dup cum se indic în anexa I. In acest caz, cerin ele privind materialele
componente şi betonul sunt prev zute în Normativul privind protec ia anticoroziv a elementelor din beton armat
şi beton precomprimat situate în medii agresive.
Tabelul 1a - Combina ii de clase de expunere
Expunere Combina ii de clase de expunere

Descriere Exemple BNA (1) BA (2) / BP (3)
Interiorul cl dirilor cu destina ie de locuit
La interior X0 XC1
sau birouri
La exterior
F r înghe Funda ii sub nivelul de înghe X0 XC2
Cu înghe dar f r
Garaje deschise acoperite, pasaje, etc XF1 XC3 + XF1
contact cu ploaia
Înghe şi contact cu
Elemente exterioare expuse la ploaie XF1 XC4+ XF1
ploaia
15
NE 012-1:2007
Tabelul 1a (continuare)
Expunere Combina ii de clase de expunere

Descriere Exemple BNA (1) BA (2) / BP (3)
Elemente ale infrastructurii rutiere XM2+ XD3+
Înghe -dezghe cu XM2+XF4
orizontale XF4+(XC4)
agen i de dezghe are
Verticale (în zona de stropire) XF4 XF4+ XD3+ XC4
Mediu marin
Fără contact cu apa de mare (aerul marin până la 5 km de coastă)
Elemente exterioare ale construc iilor
Cu înghe XF2 XC4+ XS1+ XF2
expuse ploii în zonele litorale
În contact cu apa de mare
XC1+ XS2+ XA1
Imersate Elemente structurale sub ap XA1 (XA2)
(XA2)
Elemente supuse XF4+XA2 XC4+ XS3+ XF4+
Pere ii cheiurilor
stropirii (XA1) XA2 (XA1)
1)
Beton nearmat
2)
Beton armat
3)
Beton precomprimat
Tabelul 2 – Valorile limit pentru clasele de expunere corespunz toare la atacul chimic al
solurilor naturale şi apelor subterane
Mediile înconjur toare chimic agresive, clasificate mai jos, sunt bazate pe soluri şi ape subterane
naturale la o temperatur a apei/solului cuprins între 5 0C şi 25 0C şi în cazurile în care viteza de
scurgere a apei este suficient de mic pentru a fi considerat în condi ii statice.
Alegerea claselor se face în raport de caracteristicile chimice ce conduc la agresiunea cea mai intens .
Când cel pu in dou caracteristici agresive conduc la aceeaşi clas , mediul înconjur tor trebuie
clasificat în clasa imediat superioar , dac un studiu specific nu a demonstrat c acesta nu este
necesar.
Metode de
Caracteristici
încerc ri de XA1 XA2 XA3
chimice
referin
Ape de suprafa şi subterane
SO42-, mg/l SR EN 196-2 ≥ 200 şi ≤ 600 > 600 şi ≤ 3000 > 3000 şi ≤ 6000
pH ISO 4316 ≤ 6,5 şi ≥ 5,5 < 5,5 şi ≥ 4,5 < 4,5 şi ≥ 4,0
CO2 agresiv, mg/l EN 13577 ≥ 15 şi ≤ 40 > 40 şi ≤ 100 > 100 pân la
SR ISO 7150-1 sau ≥ 15 şi ≤ 30 > 30 şi ≤ 60 > 60 şi ≤ 100

satura ie
NH4+, mg/l
≥ 300 şi ≤ 1000 > 1000 şi ≤ 3000 > 3000 pân la

SR ISO 7150-2
Mg2+, mg/l SR ISO 7980
satura ie
Sol
SO42-, mg/kga SR EN 196-2b ≥ 2000 şi ≤ 3000 >3000c şi ≤ 12000 >12000 şi
total ≤24000
Aciditate, ml/kg DIN 4030-2 > 200 Nu sunt întâlnite în practic
Baumann Gully
a
Solurile argiloase a c ror permeabilitate este inferioar la 10-5 m/s, pot s fie clasate într-o clas
inferioar .
b
Metoda de încercare prevede extrac ia SO42- cu acid clorhidric; ca alternativ este posibil de a proceda
la aceast extrac ie cu ap , dac aceasta este admis pe locul de utilizare a betonului.
c
Limita trebuie s r mân de la 3000 mg/kg pân la 2000 mg/kg în caz de risc de acumulare de ioni de
sulfat în beton datorit alternan ei perioadelor uscate şi perioadelor umede, sau prin ascensiunea
capilar .
NOT - Valorile limit pentru clasele de expunere corespunz toare atacului chimic a p mânturilor naturale şi
apelor subterane indicate în tabelul 2 se aplic şi apelor supraterane în contact cu suprafa a betonului.
16
NE 012-1:2007
4.2 Beton proasp t
4.2.1 Clase de consisten

Tabelele 3, 4, 5, şi 6 sunt aplicabile în cazurile în care consisten a betonului este clasificat .
NOT - Nu exist rela ii directe între clasele de consisten indicate în tabelele de la 3 la 6. În anumite cazuri
particulare, consisten a poate de asemenea s fie specificat ca medie a valorilor prev zute. Pentru betoanele de
consisten a ”p mânt umed”, aceasta înseamn c un beton are un con inut redus de ap , studiat pentru a fi
compactat printr-un procedeu special si nu are consisten a clasificat .
Tabelul 3 – Clase de tasare
Clasa Tasarea, în mm
S1 de la 10 pân la 40
S51) ≥ 220
Tabelul 4 – Clase Vebe
Clasa Vebe, în s
V01) ≥ 31
V1 de la 30 pân la 21
V41) de la 5 pân la 3
Tabelul 5 – Clase de compactare
Clasa Indice de compactare

C01) ≥ 1,46
C1 de la 1,45 pân la 1,26
C4a < 1,04
a
C4 se aplic numai betonului uşor
Tabelul 6 – Clase de r spândire
Clasa Diametru r spândirii,

în mm
≤ 340
1)
F1
F2 de la 350 pân la 410
F61) ≥ 630
1) a se vedea nota 5.4.1
17
NE 012-1:2007
4.2.2 Clase în func ie de dimensiunea maxim a agregatelor

Când betonul este clasificat dup dimensiunea maxim a agregatelor, clasificarea trebuie s se fac
plecând de la dimensiunea nominal maxim a agregatului grosier prezent în beton (Dmax), conform
SR EN 12620.
NOT - D este dimensiunea maxim a sitelor prin care este determinat granulozitatea agregatului conform
SR EN 12620.
4.3 Beton înt rit
4.3.1 Clase de rezisten la compresiune

Când betonul este clasificat dup rezisten a la compresiune se aplic tabelul 7, pentru betoanele de
mas volumic normal şi betoanele grele, sau tabelul 8, pentru betoanele uşoare. Valoarea fck,cil este
rezisten a caracteristic cerut la 28 zile, m surat pe cilindri de 150 mm diametru şi 300 mm
în l ime, şi valoarea fck,cub este rezisten a caracteristic cerut la 28 zile, m surat pe cuburi de 150
mm latura.
NOT - În anumite cazuri particulare, este posibil de a utiliza nivele de rezisten intermediare în raport cu valorile
indicate în tabelele 7 şi 8, dac acesta este permis prin normele de calcul corespunz toare.
Tabelul 7 – Clasele de rezisten la compresiune

pentru betoane de mas volumic normal şi betoane grele
Rezisten a caracteristic Rezisten a caracteristic

Clase de rezisten minim pe cilindri minim pe cuburi
la compresiune fck,cil fck,cub
N/mm2 N/mm2
C8/10 8 10
C12/15 12 15
C16/20 16 20
C20/25 20 25
C25/30 25 30
C30/37 30 37
C35/45 35 45
C40/50 40 50
C45/55 45 55
C50/60 50 60
C55/67 55 67
C60/75 60 75
C70/85 70 85
C80/95 80 95
C90/105 90 105
C100/115 100 115
Tabelul 8 – Clase de rezisten pentru betoane uşoare

Clase de rezisten minim pe cilindri minim pe cuburia)
N/mm2 N/mm2
LC8/9 8 9
LC12/13 12 13
LC16/18 16 18
LC20/22 20 22
18
NE 012-1:2007

Clase de rezisten minim pe cilindri minim pe cuburia)
2 2
N/mm N/mm
LC25/28 25 28
LC30/33 30 33
LC35/38 35 38
LC40/44 40 44
LC45/50 45 50
LC50/55 50 55
LC55/60 55 60
LC60/66 60 66
LC70/77 70 77
LC80/88 80 88
a)
Alte valori pot fi utilizate dac este stabilit şi documentat cu o precizie
suficient o rela ie cu valorile de referin pe cilindri
4.3.2 Clasele de mas volumic pentru beton uşor
Când betonul este clasificat dup masa volumic , se aplic tabelul 9.
Tabelul 9 – Clasificarea masei volumice a betonului uşor
Clasele de mas D1,0 D1,2 D1,4 D1,6 D1,8 D2,0
≥ 800 şi >1000 şi >1200 şi >1400 şi >1600 şi >1800 şi

volumic
≤1000 ≤1200 ≤1400 ≤1600 ≤1800 ≤2000

Interval de mas
volumic , în kg/m3
Masa volumic a betonului poate fi caracterizat printr-o valoare specificat .
5 CERIN E PENTRU BETON ŞI METODE DE VERIFICARE
5.1 Cerin e de baz pentru materiale componente
5.1.1 Generalit i
Materialele componente nu trebuie s con in substan e nocive în cantit i care pot avea un efect
d un tor asupra durabilit ii betonului sau provoac coroziunea arm turilor, ele trebuie s fie apte
pentru utilizarea preconizat a betonului.
Când se stabileşte aptitudinea general de utilizare a unui material component, aceasta nu indic o
aptitudine în orice situa ie şi pentru orice compozi ie de beton.
În betonul conform cu SR EN 206-1 trebuie s se utilizeze numai materiale componente cu aptitudinea
de utilizare stabilit pentru cerin ele specificate.
NOT – Pentru produsele speciale utilizate drept componente în betonul conform SR EN 206-1, care nu sunt
acoperite de standarde europene, sau când un standard european existent nu trateaz aceste produse speciale,
sau când un anume component difer semnificativ de standardul european, aptitudinea de utilizare poate fi
stabilit prin:
- agrement tehnic european care se refer în special la utilizarea materialului component în beton în conformitate
cu SR EN 206-1;
- prevederi în vigoare la locul unde betonul este utilizat (standarde / agremente na ionale corespondente),
referitoare la utilizarea materialului component în beton în conformitate cu SR EN 206-1.
19
NE 012-1:2007
5.1.2 Ciment
Aptitudinea general de utilizare este stabilit pentru cimenturi în conformitate cu SR EN 197-1.
NOTA - Pentru alte cimenturi care nu sunt cuprinse în SR EN 197-1 aptitudinea general de utilizare trebuie s
se fac pe baza prevederilor altor standarde europene de cimenturi în vigoare, a standardelor na ionale SR 3011,
SR 7055, STAS 10092, elaborate având in vedere principii şi proceduri recunoscute care sunt în conformitate cu
standardul SR EN 206-1. Pentru toate cimenturile pentru care nu exist experien de utilizare în betoane în ar ,
folosirea acestora se va face numai pe baza unor rezultate ale cercet rilor experimentale prin care s se
demonstreze comportarea betoanelor la diferite tipuri de solicit ri fizico-mecanice si de mediu.
5.1.3 Agregate
Aptitudinea general de utilizare este stabilit pentru:
- agregate de mas volumic normal şi agregate grele în conformitate cu SR EN 12620;
- agregate uşoare în conformitate cu SR EN 13055-1.
NOT - Utilizarea agregatelor din beton reciclat se face în conformitate cu SR EN 13242.
5.1.4 Apa de amestec

Aptitudinea general de utilizare este stabilit pentru apa de amestec şi apele de sp lare recuperate
de la produc ia betonului, conform SR EN 1008.
5.1.5 Aditivi
Aptitudinea general este stabilit pentru aditivi conform SR EN 934-2.
NOT - Compatibilitatea aditivilor cu cimenturile utilizate trebuie verificat prin încerc ri preliminare.
5.1.6 Adaosurile (inclusiv filerele minerale şi pigmen ii)
Aptitudinea general de utilizare ca adaos de tip I (a se vedea 3.1.23) este stabilit pentru:
- filere conform SR EN 12620;
- pigmen i conform SR EN 12878.
Aptitudinea general de utilizare ca adaosuri de tip II (a se vedea 3.1.28) este stabilit pentru:
- cenuşi volante conform SR EN 450;
- silicea ultrafin conform SR EN 13263.
5.2 Cerin e de baz pentru compozi ia betonului
5.2.1 Generalit i
Compozi ia betonului şi materialele componente cu propriet i specificate sau cu compozi ia prescris
trebuie s fie alese (a se vedea 6.1) astfel încât s satisfac cerin ele specificate pentru betonul
proasp t şi înt rit, inclusiv consisten a, masa volumic , rezisten a, durabilitatea protec ia contra
coroziunii a pieselor din o el înglobate, inând seama de procedeele de produc ie şi metoda prin care
se inten ioneaz s se execute lucr rile de beton.
Când acestea nu sunt precizate în specifica ie, produc torul trebuie s selec ioneze tipurile şi clasele
de materiale componente dintre cele a c ror aptitudine de utilizare este stabilit pentru condi iile de
mediu specifice.
NOTA 1 - Dac nu exist prescrip ii contrare, compozi ia betonului trebuie stabilit astfel încât s se reduc la
minimum fenomenele de segregare şi se separare a apei din betonul proasp t.
NOTA 2 - În general propriet ile betonului, cerute pentru utilizarea sa într-o structur , nu vor fi atinse decât
respectând procedurile de execu ie privind betonul proasp t si locul de utilizare. De asemenea, suplimentar fa
de condi iile prev zute în acest normativ este necesar ca, înainte de a elabora specifica ia betonului trebuie luate
în considera ie cerin ele referitoare la transport, la punerea în oper , la compactare, la tratamentul ini ial şi ulterior
(a se vedea SR ENV 13670-1 sau alte standarde pertinente). Aceste cerin e sunt adesea independente. Dac
toate aceste cerin e sunt satisf cute, diferen ele dintre calitatea betonului din structur şi cea a epruvetelor
standardizate de încercat, sunt luate în considera ie prin coeficientul de siguran par ial al materialului (a se
vedea SR EN 1992-1-1).
20
NE 012-1:2007
Pentru betonul de compozi ie specificat într-un standard, specificarea compozi iei este limitat la:
- agregatele naturale de mas volumic normal ;
- adaosurile în pulbere cu condi ia ca acestea s nu fie luate în considera ie la calculul dozajului în
ciment şi al raportului ap /ciment;
- dozajul minim de ciment, în conformitate cu tabelele F.1.1 şi F.1.2 (anexa F);
- tipul cimentului, în conformitate cu tabelele F.2.1, F.2.2, F.2.3 şi F.2.4 (anexa F);
- aditivi, cu excep ia aditivilor antrenori de aer;
- compozi iile ce îndeplinesc criteriile pentru efectuarea încerc rilor ini iale descrise la A.5 din
anexa A.
NOTA 3 - Tipurile şi clasele de materiale componente se stabilesc având în vedere condi iile locale de mediu.
5.2.2 Alegerea cimentului
Cimentul trebuie ales dintre cele a c ror aptitudine de utilizare este stabilit , luând în considerare:
- tehnologia de executare a lucr rii;
- utilizarea final a betonului;
- condi iile de tratare (de exemplu tratament termic);
- dimensiunile structurii (dezvoltarea c ldurii de hidratare);
- agresiunile mediului înconjur tor la care este expus structura (a se vedea 4.1);
- reactivitatea poten ial a agregatelor fa de alcaliile din materiale componente.
NOT - Anexa L (informativ ) prezint recomand ri generale pentru alegerea unui anumit tip de ciment.
5.2.3 Utilizarea agregatelor
Curbele granulometrice recomandate pentru prepararea betonului sunt prezentate în figurile K.1, K.2,
K.3, K.4, K.5 din anexa K pentru diferite dimensiuni nominale maxime ale agregatelor 0/8, 0/16, 0/22,
0/32 şi 0/64 mm.
5.2.3.1 Generalit i
Tipul, dimensiunile şi categoriile de agregate privind de exemplu, aplatizarea, rezisten a la înghe -
dezghe , abraziunea, rezisten a, con inutul de fin, etc. trebuie s fie selec ionate inând seama de:
- execu ia lucr rii;
- utilizarea final a betonului;
- cerin ele de mediu înconjur tor la care va fi supus betonul;
- toate cerin ele pentru agregatele aparente sau agregatele pentru betonul decorativ.
Dimensiunea maxim nominal superioar a agregatului (Dmax) trebuie selec ionat inând seama de
grosimea acoperirii cu beton a arm turilor şi dimensiunea minim a sec iunii elementelor.
5.2.3.2 Balast
compresiune ≤ C12/15.
Balastul conform SR EN 12620 nu trebuie utilizat decât în betoane având clasa de rezisten la
5.2.3.3 Agregate recuperate

Agregatele recuperate din apa de sp lare sau din betonul proasp t pot s fie utilizate ca agregate
pentru beton.
Propor ia de agregate recuperate nesortate, ad ugate nu trebuie s fie mai mare de 5% din cantitatea
total de agregate. Când sunt folosite cantit i mai mari de 5%, acestea trebuie s fie de acelaşi tip cu
agregatele primare utilizate în beton şi trebuie sortate, separând pietrişul şi nisipul, pentru a satisface
cerin ele din SR EN 12620.
21
NE 012-1:2007
5.2.3.4 Rezisten a la reac ia alcalii-silice

Când agregatele con in variet i de silice susceptibile la atacul alcaliilor (Na2O şi K2O prezente în
ciment sau având alte surse) şi când betonul este expus la umiditate, trebuie întreprinse ac iuni pentru
a preveni o reac ie d un toare alcalii-silice, utilizând proceduri cu eficacitate stabilit .
5.2.4 Utilizarea apelor reciclate

Apele reciclate provenite din produc ia de beton trebuie utilizate în conformitate cu anexa A din
SR EN 1008.
5.2.5 Utilizarea adaosurilor
5.2.5.1 Generalit i
Cantit ile de adaosuri tip I şi tip II, pentru a putea fi utilizate în beton, trebuie s fac obiectul
încerc rilor ini iale (a se vedea anexa A).
NOTA 1 - Este necesar s fie luat în considerare influen a cantit ilor ridicate de adaosuri asupra altor propriet i
decât rezisten a (de exemplu durabilitatea).
Adaosurile de tipul II, pot fi luate în considera ie în compozi ia betonului, cu respectarea con inutului
de ciment şi a raportului ap /ciment, şi trebuie utilizate dac aptitudinea lor de utilizare a fost stabilit .
Aptitudinea de utilizare a conceptului referitor la coeficientul k este stabilit pentru cenuşile volante şi
silicea ultrafin (a se vedea 5.2.5.2). Dac alte concepte, aşa cum este conceptul de performan
echivalent (a se vedea 5.2.5.3) sau alte modific ri ale regulilor conceptului referitor la coeficientul k
(valori mai mari pentru k aşa cum este definit în 5.2.5.2.2 şi 5.2.5.2.3) sau utilizarea altor adaosuri
inclusiv de tipul I, sau de combina ii de adaosuri, trebuie s fie utilizate, atunci trebuie s fie stabilit
aptitudinea lor de utilizare.
NOTA 2 - Stabilirea aptitudinii de utilizare se poate face pe una din urm toarele c i:
- pe baza unui agrement tehnic european care se refer la utilizarea adaosurilor în beton conform SR EN 206-1;
- pe baza unui standard na ional corespondent sau de prescrip ii în vigoare la locul unde este utilizat betonul, care
se refer în special la utilizarea adaosurilor în beton conform SR EN 206-1.
Utilizarea cenuşilor ca adaosuri în betoane trebuie sa se fac pe baza avizelor sanitare eliberate de
organismele abilitate ale autorit ii de reglementare din domeniul s n t ii şi numai pe baza
rezultatelor unor cercet ri experimentale prin care s se demonstreze comportarea betonului expus în
anumite medii specifice în ceea ce priveşte caracteristicile de rezisten şi durabilitate în conformitate
cu cerin ele SR EN 206-1, în condi iile formulate în anexa E. De asemenea, betonul care con ine
cenuş trebuie s fie evaluat continuu datorit varia iilor adaosurilor, pe centre de colectare (CET-uri)
de adaosuri.
5.2.5.2 Conceptul referitor la coeficientul k

5.2.5.2.1 Generalit i
Conceptul referitor la coeficientul k permite luarea în considerare a adaosurilor de tip II prin:
- înlocuirea termenului " raport ap /ciment " (definit în 3.1.31), cu " raport ap /(ciment + k x adaos);
- pentru cerin a referitoare la dozajul minim de ciment (a se vedea 5.3.2).
Valoarea real a lui k depinde de adaosul specific.
Aplicarea conceptului referitor la coeficientul k la cenuşi volante conform SR EN 450 şi la silicea

ultrafin conform SR EN 13263-1, utilizate împreun cu un ciment de tip CEM I conform SR EN 197-1,
este definit în paragrafele urm toare. Conceptul referitor la coeficientul k poate s fie aplicat la
cenuşile volante şi la silicea ultrafin utilizate cu alte tipuri de ciment, precum şi alte adaosuri, în
m sura în care aptitudinea de utilizare este stabilit .
22
NE 012-1:2007
5.2.5.2.2 Conceptul referitor la coeficientul k pentru cenuşi volante conform SR EN 450
Cantitatea maxim de cenuş volant de luat în considerare pentru conceptul referitor la coeficientul
cenuşa volant /ciment ≤ 0,33 (în mas ).

k, trebuie s respecte cerin a:
Dac se utilizeaz o cantitate mai mare de cenuş volant , excedentul nu poate fi luat în considera ie,
pentru calculul raportului ap /(ciment + k x cenuş volant ), şi nici pentru stabilirea dozajului minim de
ciment.
Urm toarele valori ale lui k sunt permise pentru un beton care con ine ciment tip CEM I conform
SR EN 197-1:
CEM I 32,5 k = 0,2
CEM I 42,5 şi clasele superioare k = 0,4
Con inutul minim de ciment, necesar pentru clasa de expunere corespunz toare (a se vedea 5.3.2),
poate s fie diminuat cu o cantitate maxim de k x (con inutul minim de ciment – 200) kg/m3. În plus,
cantitatea de ciment + cenuş volant nu poate s fie mai mic decât con inutul minim în ciment,
conform 5.3.2.
NOT - Aplicarea conceptului referitor la coeficientul k nu este recomandat în cazul betoanelor con inând o
combina ie de cenuş volant şi de ciment CEM I, rezistent la sulfa i, pentru clasele de expunere XA2 şi XA3,
unde substan a agresiv este sulfatul.
5.2.5.2.3 Conceptul referitor la coeficientul k pentru silicea ultrafin conform SR EN 13263

Cantitatea maxim de silice ultrafin , ce poate fi luat în considera ie, pentru calculul raportului
ap /ciment şi pentru con inutul minim în ciment, trebuie s respecte cerin a:
silice ultrafin /ciment ≤ 0,11 (în mas )

Dac se utilizeaz o cantitate mai mare de silice ultrafin , excesul nu trebuie luat în considera ie în
conceptul referitor la coeficientul k.
Valorile urm toare ale lui k sunt permise, pentru un beton preparat cu ciment de tip CEM I, conform
EN 197-1:
- pentru un raport ap /ciment specificat ≤ 0,45; k = 2,0

- pentru un raport ap /ciment specificat > 0,45; k = 2,0, cu excep ia claselor de expunere XC
şi XF, unde k = 1,0
Cantitatea de (ciment + k x praf de silice), nu trebuie s fie inferioar cerin ei privind dozajul minim de
ciment, pentru clasa de expunere corespunz toare (a se vedea 5.3.2). Con inutul minim de ciment nu
trebuie diminuat cu mai mult de 30 kg/m3, în betoanele destinate a fi utilizate în clase de expunere
pentru care dozajul minim de ciment este ≤ 300 kg/m3.
5.2.5.3 Conceptul de performan echivalent a betonului

Conceptul de performan echivalent a betonului permite modific ri ale cerin elor enun ate în acest
normativ, în ceea ce priveşte con inutul minim de ciment şi raportul maxim ap /ciment în cazurile în
care un adaos specific este utilizat cu un ciment specific având clar definite şi documentate,
caracteristicile pentru fiecare surs de fabrica ie.
Conform cerin elor de la 5.2.5.1, trebuie demonstrat c betonul are performan e echivalente cu cele
ale betonului de referin , în special în ce priveşte comportamentul acestuia la agresiunile mediului
înconjur tor şi durabilitatea sa, conform cerin elor pentru clase de expunere la care se refer (a se
vedea 5.3.2).
23
NE 012-1:2007
Anexa E prezint principiile de evaluare a conceptului de performan echivalent a betonului. Când

betonul este confec ionat dup aceste proceduri, el trebuie supus unei evalu ri continue, inând
seama de varia iile cimentului şi adaosului.
Valabilitatea conceptului de performan echivalent a betonului este stabilit dac cerin ele
men ionate mai sus sunt respectate (a se vedea nota 2 la 5.2.5.1).
5.2.6 Utilizarea aditivilor
Cantitatea total de aditivi utiliza i nu trebuie s dep şeasc dozajul maxim recomandat, de
produc torul de aditivi şi nu trebuie s fie mai mare de 50 g aditiv (în stare de livrare) pe kg de ciment,
în afar de cazul când s-a stabilit influen a unui dozaj mai ridicat asupra performan elor şi durabilit ii
betonului.
Aditivii utiliza i în cantitate inferioar valorii de 2 g/kg ciment nu sunt admişi decât dispersa i într-o
parte din apa de amestec.
Dac cantitatea total de aditiv lichid (în solu ie), este superioar valorii de 3 l/m3 de beton, con inutul
s u de ap trebuie luat în considera ie la calculul raportului ap /ciment.
Când sunt utiliza i mai mul i aditivi, compatibilitatea lor trebuie verificat atunci când se efectueaz
încerc rile ini iale.
NOT - Betoanele de consisten ≥ S4; V4; C3 sau ≥ F4 trebuie fabricate cu aditivi puternic reduc tori de ap
sau cu superplastifian i.
Betoanele trebuie sa fie preparate cu aditivi. Condi iile de utilizare a aditivilor sunt prezentate în
tabelul 2a.
Tabelul 2a – Condi ii de utilizare a aditivilor
Nr. Tip beton, tehnologie si condi ii de

Aditiv recomandat Observa ii
crt. turnare
Betoane de rezisten având clasa
Dup caz :
1 cuprins intre C 8 / 10 şi C 30 / 37 Plastifiant
Superplastifiant
inclusiv
Betoane supuse la înghe – dezghe
2 Antrenor de aer
repetat
Dup caz :
Reduc tor de ap / - intens reduc tor de
3 Betoane cu permeabilitate redus
plastifiant ap /superplastifiant
- impermeabilizator
Dup caz :
- intens reduc tor de
Betoane expuse in condi ii de Reduc tor de ap /
4 ap /superplastifiant
agresivitate intens şi foarte intens plastifiant
- inhibitor de
coroziune
≥ C 35 / 45
Betoane executate monolit având clasa Superplastifiant / intens
5
reduc tor de ap
6 Betoane fluide superplastifiant
Betoane masive (Plastifiant)
7 Betoane turnate prin tehnologii speciale superplastifiant +
(autocompactante) întârzietor de priz
Intârzietor de priz +
8 Betoane turnate pe timp c lduros superplastifiant
(Plastifiant)
Anti-înghe + accelerator
9 Betoane turnate pe timp friguros
de priz
Betoane cu rezisten e mari la termene Acceleratori de înt rire
10
scurte f r cloruri
24
NE 012-1:2007
5.2.7 Con inut de cloruri
Pentru con inutul maxim de cloruri al agregatelor se consider urm toarele limite:
- maximum 0,15 % pentru beton f r arm tur sau alte piese metalice înglobate
- maximum 0,04 % pentru beton armat şi cu piese metalice înglobate
- maximum 0,02 % pentru beton precomprimat.
Pentru cimentul CEM III con inutul de clor trebuie s fie de maximum 0,10 % pentru toate tipurile de
betoane.
Con inutul de cloruri al unui beton, exprimat ca procent de mas al ionilor de clor fa de masa
cimentului, nu trebuie s dep şeasc pentru clasa selec ionat valorile date în tabelul 10.
Tabelul 10 – Con inutul maxim de cloruri din beton
Con inutul maxim

Clasa de cloruria -
Utilizarea betonului de Cl raportat la
con inute
masa cimentuluib
Beton care nu con ine arm turi de o el, sau alte piese Cl 1,0 1,0%
metalice înglobate (cu excep ia pieselor de ridicare
rezistente la coroziune)
Beton con inând arm turi de o el sau piese metalice Cl 0,20 0,20%
înglobate
Cl 0,40 0,40%
Beton con inând arm turi de precomprimare de o el Cl 0,10 0,10%
Cl 0,20 0,20%
a
Pentru o utilizare specific a betonului, clasa de utilizare este în func ie de prevederile valabile pe
locul de utilizare a betonului
b
Când sunt utilizate adaosuri de tip II şi sunt luate în calculul con inutului de ciment, atunci con inutul
de cloruri este exprimat ca procent din masa ionilor clor fa de masa de ciment plus masa total a
adaosurilor care sunt luate în considera ie
Clorura de calciu şi aditivii pe baz de cloruri nu trebuie utiliza i în betonul ce con ine o arm tur de
o el, o arm tur de precomprimare de o el sau piese metalice înglobate.
Pentru a determina con inutul de cloruri din beton trebuie calculat suma contribu iilor materialelor
componente, cu ajutorul uneia dintre metodele urm toare sau prin combinarea lor;
- calculul bazat pe con inutul maxim în cloruri al componen ilor dac este stabilit prin standardul de
component sau cel declarat de c tre produc tor pentru fiecare dintre materialele componente;
- calculul bazat pe con inutul de cloruri al materialelor componente, calculat lunar din suma mediilor
ultimelor 25 determin ri a con inutului de cloruri, majorat de 1,64 ori abaterea standard pentru fiecare
constituent.
NOT - Aceast ultim metod se aplic în special agregatelor extrase din mare, pentru cazurile în care valoarea
maxim nu este standardizat sau declarat .
5.2.8 Temperatura betonului

Temperatura betonului proasp t nu trebuie s fie mai mic de 5 0C în momentul livr rii.
În general temperatura betonului proasp t nu trebuie s dep şeasc 30 0C în cazul în care nu au fost
luate m suri speciale pentru a se asigura c dep şirea temperaturii peste 30 0C nu va avea
25
NE 012-1:2007
consecin e negative asupra calit ii betonului înt rit (de exemplu încerc ri prealabile prin utilizarea
unui aditiv întârzietor).
În cazul în care temperatura aerului este situat între + 5 0C şi – 3 0C, temperatura betonului nu
trebuie s fie mai mica de + 5 0C. În cazul în care dozajul de ciment este mai mic de 240 kg/m3 sau
dac se foloseşte ciment cu c ldur de hidratare redus (de exemplu de clas 32,5 N) temperatura
betonului trebuie s fie mai mare de + 10 0C la locul de punere în oper .
La temperaturi ale aerului mai mici de – 3 0C, temperatura betonului trebuie s fie mai mare de
+ 10 0C. Trebuie luate m suri corespunz toare de turnare pe timp friguros care constau in protejarea
betonului împotriva înghe ului. Este recomandat utilizarea cimenturilor cu degajare mare de c ldur
şi /sau aditivi acceleratori de înt rire şi anti-înghe .
Nu se recomand punerea în oper a betonului la temperaturi ale aerului situate sub – 10 0C.
În cazul în care este necesar o alt cerin referitor la temperatura maxim sau minim pentru
betonul proasp t, aceasta trebuie s fie specificat dând de asemenea şi toleran ele. Toate cerin ele
de r cire sau de înc lzire artificial a betonului trebuie stabilite de comun acord între produc tor şi
utilizator.
5.3 Cerin e referitoare la clasele de expunere
5.3.1 Generalit i
Cerin ele pentru ca betonul s reziste la agresiunile mediului înconjur tor sunt date adesea în termeni
de valori limit , pentru compozi ia betonului şi propriet ile stabilite ale betonului (a se vedea 5.3.2);
alternativ exigen ele pot rezulta din metode de concep ie de performan (a se vedea 5.3.3). Cerin ele
trebuie s in seama de durata de via a prev zut pentru structur .
5.3.2 Valori limit pentru compozi ia betonului

În absen a standardelor europene pentru încerc ri directe de performan a betonului, din ra iuni de
experien e diferite pe termen lung, metodele specificate ale rezisten ei la agresiunile mediului
înconjur tor sunt date în prezentul normativ în termenii de propriet i stabilite pentru beton şi de valori
limit de compozi ie.
Cerin ele pentru fiecare clas de expunere trebuie specificate în termeni de:
- tipuri şi clase de materiale componente permise;
- raport maxim ap /ciment;
- con inut minim de ciment;
- clase minime de rezisten la compresiune a betonului
şi dac este cazul:
- con inut minim de aer din beton.
NOTA 1 - În prevederile valabile pe locul de utilizare a betonului, s-a stabilit ca raportul ap /ciment maxim s fie
indicat prin creştere de 0,05 şi con inutul minim de ciment prin creştere de 20 kg/m3. Cât priveşte rezisten a la
compresiune, este recomandat s fie indicat în clase, conform tabelului 7, pentru betonul greu şi conform
tabelului 8, pentru betonul uşor.
NOTA 2 - Tabelele F.1.1, F.1.2, F.2.1, F.2.2, F.2.3, F.2.4 (anexa F) prezint condi iile compozi ionale, propriet ile
betonului şi utilizarea cimenturilor. Con inutul maxim de p r i fine din beton este prezentat în tabelele F.3.1 şi
F.3.2 din anexa F.
NOTA 3 - Este necesar ca prevederile valabile pe locul de utilizare a betonului s includ cerin e pe baza unei
durate de via prezumate de minim 50 ani în condi iile de între inere stabilite prin proiect. Pentru durata de via
inferioar sau superioar , pot fi necesare valori limit specificate mai severe sau mai pu in severe. În acest caz
sau pentru compozi iile specificate de beton, sau în condi ii speciale în materie de protec ie contra coroziunii,
referitor la grosimea betonului ce acoper arm turile (de exemplu când grosimea este inferioar specifica iilor /
prevederilor din SR EN 1992-1-1 relativ la protec ia contra coroziunii), trebuie efectuate studii speciale sau se pot
face referiri in prescrip ii specifice.
Dac betonul este conform cu valorile limit specificate, betonul din structur trebuie s fie prezumat
capabil de a satisface cerin ele de durabilitate în raport cu utilizarea avut în vedere în condi iile de
mediu înconjur tor specifice, cu condi ia ca:
- betonul este corect pus în oper , compactat şi supus la un tratament, de exemplu conform SR ENV
13670-1 sau alt standard adecvat;
26
NE 012-1:2007
- betonul ce acoper arm tura s aib grosimea minim a cerin elor standardelor de proiectare
adecvate, pentru condi iile de mediu înconjur tor specifice, de exemplu conform SR EN 1992-1;
- clasele de mediu înconjur tor sunt corect selectate;
- între inerea preventiv este realizat .
5.3.3 Metode de concep ie bazate pe performan e

Cerin ele referitor la clasele de expunere pot fi stabilite utilizând metode de concep ie bazate pe
performan pentru durabilitate şi ele pot fi stabilite în termeni de parametri de performan , de
exemplu a m sura exfolierea într-o încercare de înghe -dezghe . Anexa H (informativ ) la prezentul
normativ prezint indica ii referitoare la utilizarea unor metode alternative de concep ie func ie de
performan ele pentru durabilitate.
5.3.4 Cerin e pentru betonul turnat sub ap

În cazul betonului turnat sub ap pentru execu ia unor elemente portante, raportul A/C nu trebuie s
dep şeasc 0,60. În cazul unor expuneri suplimentare agresive, de exemplu de tip XA, dozajul minim
de ciment trebuie s fie de cel pu in 350 kg/m3 la o dimensiune maxim a granulei de 32 mm.
5.4 Cerin e pentru betonul proasp t
5.4.1 Consisten a
Consisten a betonului trebuie determinat prin încerc ri prin una din metodele urm toare:
- încercarea de tasare, conform SR EN 12350-2;
- încercarea Vebe, conform SR EN 12350-3;
- determinarea gradului de compactare, conform SR EN 12350-4;
- încercarea cu masa de r spândire, conform SR EN 12350-5;
- metode de încerc ri specifice care au f cut obiectul unui acord între elaboratorul de specifica ie şi
produc tor, pentru betonul destinat unor aplica ii speciale (de exemplu: beton având consisten a
p mântului umed).
Metodele de încercare recomandabile pentru m surarea consisten ei sunt metoda r spândirii

(conform SR EN 12350-5) pentru betoanele fluide şi metoda tas rii (conform SR EN 12350-2) pentru
betoanele vârtoase.
NOT - Din ra iuni de lips de sensibilitate a metodelor de încerc ri, de la anumite valori, se recomand de a
utiliza încerc rile indicate mai sus numai pentru:
- în l ime a tas rii ≥ 10 mm şi ≤ 210 mm;
- timp de încercare Vebe ≤ 30 s şi > 5 s;
- grad de compactare ≥ 1,04 şi < 1,46;
- diametru de r spândire > 340 mm ≤ 620 mm.

Când trebuie determinat consisten a betonului, aceast cerin se aplic în momentul utiliz rii
betonului sau în cazul betonului gata de utilizare şi în momentul livr rii.
Dac betonul este livrat într-un camion malaxor sau cuv agitatoare, este posibil de a m sura
consisten a pe o prob prelevat la prima desc rcare. Proba trebuie prelevat dup o desc rcare de
aproximativ 0,3 m3, conform SR EN 12350-1.
Consisten a poate fi specificat , prin referin la o clas de consisten , conform 4.2.1, sau în cazuri
particulare, printr-o valoare specificat . În acest caz, toleran ele sunt date în tabelul 11.
27
NE 012-1:2007
Tabelul 11 – Toleran ele ale valorilor specificate pentru consisten
Tasare
Interval de valori specificate, ≤ 40 de la 50 pân la ≥ 100
în mm 90
Toleran e, în mm ± 10 ± 20 ± 30
Timp Vebe
Interval de valori specificate, ≥ 11 de la 10 pân la 6 ≤5
în s
Toleran e, în s ±3 ±2 ±1
Grad de compactare
Interval de valori specificate ≥ 1,26 de la 1,25 pân ≤ 1,10
la 1,11
Toleran e ± 0,10 ± 0,08 ± 0,05
R spândire (întindere)
Interval de valori specificate, toate valorile

în mm
Toleran e, în mm ± 30
5.4.2 Con inut de ciment şi raport ap /ciment

Pentru determinarea con inutului de ciment, de ap , sau de adaosuri, cantitatea de ciment, cantitatea
de adaosuri şi cantitatea de ap ad ugat trebuie înregistrate pe imprimanta înregistratorului de
amestecuri, sau când nu este utilizat înregistratorul, plecând de la registrul de produc ie coroborat cu
instruc iunile de cânt rire.
Determinarea raportului ap /ciment din beton se face prin calcul pe baza con inutului de ciment
determinat şi a con inutului de ap (pentru aditivii lichizi, a se vedea 5.2.6).
Când con inutul minim de ciment este înlocuit prin con inutul minim (ciment + adaosuri), sau când în
locul raportului ap /ciment se utilizeaz raportul ap /(ciment +k x adaosuri) sau raportul ap /(ciment +
adaosuri) (a se vedea 5.2.5), metoda trebuie modificat în consecin .
Nici o valoare individual a raportului ap /ciment nu trebuie s dep şeasc cu mai mult de 0,02
valoarea limit specificat .
Când este necesar determinarea con inutului de ciment, a con inutului în adaosuri sau a raportului
ap /ciment din betonul proasp t, metodele de încerc ri şi toleran ele aplicate, trebuie s fac obiectul
unui acord între elaboratorul de specifica ie şi produc tor.
NOTA 2 – A se vedea Raportul Tehnic CEN CR 13902 " Metoda de încerc ri pentru determinarea raportului
ap /ciment din betonul proasp t ".
5.4.3 Con inut de aer

Con inutul de aer al betonului trebuie determinat, prin m surare conform SR EN 12350-7, pentru
beton de mas volumic normal şi beton greu şi conform cu ASTM C 173, pentru beton uşor.
Con inutul de aer antrenat este prescris printr-o valoare minim . Limita superioar pentru con inutul de
aer este valoarea minim specific plus 4% în valoare absolut .
Valorile minime ale aerului antrenat1) sunt prezentate în tabelul 3a în func ie de dimensiunea maxim
a agregatelor.
______
În conformitate cu anexa F, tabelele F.1.1 şi F.1.2.
1)
28
NE 012-1:2007
Tabelul 3a - Valori minime ale aerului antrenat func ie de dimensiunea maxim a agregatelor
Dimensiunea maxim a Aer antrenat (% volum) Aer antrenat (% volum)

agregatelor (mm) valori medii valori individuale
≥ 6,0 ≥ 5,5
≥ 5,5 ≥ 5,0
8
≥ 5,0 ≥ 4,5
16
≥ 4,5 ≥ 4,0
22
≥ 4,0 ≥ 3,5
32
63
5.4.4 Dimensiunea maxim a agregatelor

Dimensiunea nominal maxim a agregatelor se determin pe beton proasp t, aceasta trebuie m surat
conform SR EN 933-1.
Dimensiunea maxim a agregatului cum este definit în SR EN 12620 nu trebuie s fie superioar celei
specificate.
5.5 Cerin e pentru betonul înt rit
5.5.1 Rezisten a
5.5.1.1 Generalit i
Rezisten a se determin , pe baza încerc rilor efectuate pe cuburi de 150 mm sau pe cilindri de
150 mm / 300 mm conform SR EN 12390-1, confec ionate şi conservate conform SR EN 12390-2, din
probele prelevate conform SR EN 12350-1.
Pentru evaluarea rezisten ei pot fi utilizate, alte dimensiuni de epruvete şi alte moduri de conservare, cu
condi ia ca rela iile stabilite cu valorile de referin s aib o precizie suficient şi s fie documentate şi
înregistrate.
În cazul determin rii rezisten ei betonului pe probe prelevate la locul de punere în oper din care se
confec ioneaz epruvete care sunt conservate în alte condi ii de temperatur şi umiditate decât cele descrise
în SR EN 12390-2, rezultatele pot servi numai la determinarea controlului înt ririi betonului şi nu la controlul
calit ii, în sensul atribuirii unei clase de beton.
5.5.1.2 Rezisten a la compresiune

Rezisten a la compresiune trebuie determinat , şi este simbolizat fc,cub, când este determinat pe epruvete
cubice şi este simbolizat fc,cil când este determinat pe epruvete cilindrice conform SR EN 12390-3.
Se pot utiliza şi epruvete de alte dimensiuni, rezisten ele la compresiune pot fi echivalate cu rezisten a
ob inut pe cuburi de 150 mm pe baza unor rela ii de echivalen adecvate, f r ca rezultatele sa fie utilizate
pentru determinarea clasei betonului.
Alegerea încerc rilor pe cub sau pe cilindri pentru evaluarea rezisten ei, trebuie declarat la timp de
produc tor, înainte de livrare. Dac trebuie utilizat o metod diferit , aceasta trebuie stabilit de comun
acord între elaboratorul specifica iei şi produc tor.
Dac nu exist prevederi contrarii, rezisten a la compresiune se determinat pe epruvete încercate la 28
zile. Pentru anumite utiliz ri poate fi necesar de a specifica rezisten a la compresiune la termene mai scurte
sau mai lungi de 28 zile (de exemplu elemente structurale masive), sau dup conservare în condi ii speciale
(de exemplu, tratamentul termic).
Rezisten a caracteristic a betonului trebuie s fie egal sau superioar rezisten ei la compresiune
caracteristice minime, pentru clasa de rezisten specificat (a se vedea tabelele 7 şi 8).
Când este probabil ca încerc rile de rezisten la compresiune s dea valori nereprezentative, de exemplu
betonul având clasa de consisten a CO, mai vârtos decât S1, sau betonul vacuumat, atunci metoda de
29
NE 012-1:2007
încercare trebuie modificat sau rezisten a la compresiune poate fi evaluat în structura existent sau în
elemente de structur .
NOT - Este indicat ca evaluarea rezisten ei în structuri sau în elemente de structur s se bazeze pe
prEN 13791.
1)
5.5.1.3 Rezisten a la trac iune prin despicare
Rezisten a la trac iune prin despicare a betonului se determin prin încerc ri conform SR EN 12390-6. Dac
nu exist prevederi contrare, rezisten a la trac iune se determin pe epruvete la 28 zile.
Rezisten a caracteristic la trac iune prin despicare a betonului, trebuie s fie egal sau superioar
rezisten ei caracteristice la trac iune prin despicare specificate.
5.5.2 Masa volumic

Dup masa volumic uscat , betonul este definit ca normal, uşor sau greu (a se vedea defini iile din 3.1).
Masa volumic a betonului dup uscare în etuv este determinat conform SR EN 12390-7.
Pentru betonul normal, masa volumic dup uscare în etuv trebuie s fie mai mare de 2000 kg/m3 şi mai
mic de 2600 kg/m3. Pentru betonul uşor masa volumic dup uscare în etuv trebuie s fie cuprins între
limitele claselor de densitate prescrise (a se vedea tabelul 9). Pentru betonul greu, masa volumic dup
uscare în etuv trebuie s fie mai mare de 2600 kg/m3. În cazuri particulare, când masa volumic este
specificat se aplic o toleran de ± 100 kg/m3.
5.5.3 Rezisten a la penetrarea apei

In cazul in care trebuie specificat rezisten a la penetrarea apei, metoda şi criteriile de conformitate trebuie
s fac obiectul unui acord între beneficiar şi produc tor.
5.5.4 Reac ia la foc

Betonul compus din agregate naturale conform 5.1.3, ciment conform 5.1.2, aditivi conform 5.1.5, adaosuri
conform 5.1.6 şi alte materiale minerale conform 5.1.1 sunt clasificate ca EURO clasa A şi nu necesit
încerc ri 2).
5.5.5 Rezisten a la uzur
În cazul în care betonul trebuie s prezinte rezisten la uzur , cerin ele referitoare la clasa de rezisten
minim , dozajul de ciment, raportul A/C maxim trebuie s fie cele corespunz toare claselor XM1, XM2 şi
XM3 în conformitate cu punctul 5.3.2.
Trebuie s se utilizeze agregate rezistente la uzur , verific rile fiind efectuate conform SR EN 1097-1 şi
SR EN 1097-2.
1 ) Daca trebuie sa se determine rezistenta la încovoiere, se poate utiliza acelaşi mod de lucru. In acest caz standardul
adecvat de încercare este SR EN 12390-5.
2 ) Decizia Comisiei din 9 septembrie 1994 (94/611 CE) publicat în Jurnalul Oficial al Comunit ii Europene nr. L 241/25
din 9 septembrie 1994.
30
NE 012-1:2007
6 SPECIFICA IA BETONULUI
6.1 Generalit i
Elaboratorul specifica iei betonului, trebuie s se asigure c toate cerin ele, pentru ob inerea propriet ilor
necesare ale betonului, sunt incluse în specifica ia dat produc torului. Elaboratorul trebuie de asemenea s
prevad toate cerin ele asupra propriet ilor betonului, care sunt necesare la transportul dup livrare, la
punerea în oper , la compactare, la tratamentul ini ial şi toate tratamentele ulterioare. Specifica ia trebuie s
includ , dac este necesar, toate cerin ele speciale (de exemplu pentru ob inerea unui aspect arhitectonic).
Elaboratorul trebuie s ia în considerare:

- utilizarea betonului proasp t şi înt rit;
- condi iile de tratare;
- dimensiunile structurii (dezvoltarea c ldurii de hidratare);
- agresiunile mediului înconjur tor la care va fi expus structura;
- toate cerin ele pentru agregatele aparente sau la finisarea suprafe elor;
- toate cerin ele referitoare la grosimea de acoperire cu beton a arm turilor sau la grosimea minim a
sec iunilor, de exemplu dimensiunea maxim nominal a agregatelor;
- toate restric iile de utilizare a materialelor componente cu aptitudine de utilizare stabilit , de exemplu
pentru clasele de expunere.
NOTA 1 - Prevederile valabile pe locul de utilizare a betonului pot con ine cerin e pentru câteva din considera iile de mai
sus.
Betonul trebuie specificat fie ca beton cu propriet i specificate şi se refer în general la clasificarea dat la
capitolul 4 şi la cerin ele enun ate la subcapitolele 5.3 şi 5.5 (a se vedea 6.2), fie ca beton cu compozi ie
prescris specificând compozi ia (a se vedea 6.3). Specificarea propriet ilor betonului sau a compozi iei
trebuie s se fac pe baza rezultatelor încerc rilor ini iale (a se vedea anexa A) sau a informa iilor ob inute
dintr-o lung experien acumulat cu un beton comparabil, luând în considerare condi iile de baz asupra
materialelor componente (a se vedea 5.1) şi compozi ia betonului (a se vedea 5.2 şi 5.3.2).
Pentru betonul cu compozi ia prescris este în responsabilitatea elaboratorului de specifica ie de a se
asigura c prescrip iile sunt conforme cu cerin ele generale ale SR EN 206-1 şi compozi ia prescris este
capabil s ating performan ele aşteptate pentru beton atât în stare proasp t cât şi înt rit. Elaboratorul
trebuie s in şi s aduc la zi documenta ia referitoare la prescrip ii, pentru ob inerea performan elor
aşteptate (a se vedea 9.5). În cazul betonului având compozi ia prescris într-un standard, aceast sarcin
este responsabilitatea organismului na ional de standardizare.
NOTA 2 - Pentru betonul având compozi ia prescris , evaluarea conformit ii este bazat numai pe conformitatea
compozi iei prescrise şi nu pe performan ele aşteptate de elaboratorul specifica iei.
In cazuri particulare (de exemplu betonul aparent, beton de înalt rezisten la uzur , beton turnat sub ap
etc.) produc torul, utilizatorul şi beneficiarul trebuie s se pun de acord cu cerin ele particulare privind
compozi ia betonului şi specifica iile de aplicare a materialelor în beton.
6.2 Specifica ia betonului proiectat (cu propriet i specificate)
6.2.1 Generalit i
Specifica ia betonului proiectat (cu propriet i specificate) trebuie elaborat având în vedere cerin ele de
baz de la 6.2.2, care trebuie indicate în toate cazurile şi al condi iilor suplimentare de la 6.2.3 care trebuie
indicate atunci când sunt cerute.
In capitolul 11 se prezint prescurt rile ce se vor utiliza în specifica ii.
31
NE 012-1:2007
6.2.2 Date de baz

Specifica ia trebuie s cuprind :
a) cerin e de conformitate cu NE 012-1:2007 / SR EN 206-1;
b) clasa de rezisten la compresiune;
c) clasele de expunere (a se vedea capitolul 11 pentru specifica iile prescurtate);
d) dimensiunea nominal maxim a agregatelor;
e) clasa de cloruri con inute func ie de tipul utiliz rii betonului (beton nearmat, armat, precomprimat) conform
tabelului 10;
În plus pentru betonul uşor:

f) clasa de mas volumic sau masa volumic specificat ;
pentru betonul greu:
g) masa volumic specificat ;
În plus pentru betonul gata de utilizare şi betonul de şantier:
h) clasa de consisten , sau în cazuri speciale valoarea specificat a consisten ei.
6.2.3 Cerin e suplimentare
Punctele urm toare pot fi specificate prin cerin e de performan şi prin metodele de încerc ri dac sunt
adecvate:
- tip sau clase speciale de ciment (de exemplu ciment cu c ldur de hidratare redus );
- tip sau clase speciale de agregat.
NOTA 1 - În acest caz, compozi ia betonului, pentru a reduce la minimum efectele d un toare ale reac iei alcalii-silice
este în responsabilitatea elaboratorului specifica iei (a se vedea 5.2.3.4).
- caracteristicile cerute pentru rezisten a la înghe -dezghe , de exemplu: con inutul de aer (a se vedea 5.4.3);
NOTA 2 - Când con inutul de aer este specificat la livrare, trebuie ca elaboratorul specifica iei s in seama de pierderile
eventuale de aer la opera iile de pompare, punere în oper , compactare, etc. ulterior livr rii.
- cerin ele pentru temperatura betonului proasp t când ele difer de cele de la 5.2.8;
- evolu ia rezisten ei (a se vedea tabelul 12);
- degajarea c ldurii în perioada hidrat rii;
- priza întârziat ;
- rezisten a la penetrarea apei;
- rezisten a la abraziune;
- rezisten a la trac iune prin despicare (a se vedea 5.5.1.3);
- alte cerin e tehnice (de exemplu, cerin ele legate de realizarea aspectului final sau de metode speciale de
punere în oper ).
6.3 Specifica ia betoanelor de compozi ie prescris
6.3.1 Generalit i
Betonul trebuie specificat pe baza cerin elor de la 6.3.2, care trebuie indicate în toate cazurile şi cu ajutorul
cerin elor complementare de la 6.3.3, care trebuie indicate la cerere.
6.3.2 Cerin e de baz
Specifica ia trebuie s cuprind :

a) cerin ele de conformitate cu NE 012-1:2007 / SR EN 206-1;
b) dozajul de ciment;
c) tipul de ciment şi clasa de rezisten ;
32
NE 012-1:2007
d) fie raportul ap /ciment, fie consisten a, în termeni de clas sau, în unele cazuri speciale ca valori
specificate.
NOT - Valoarea specificat a raportului ap /ciment trebuie s fie mai mic cu 0,02 pentru toate valorile cerute.
e) tip, categorie şi con inutul maxim în cloruri ale agregatelor, masa volumic maxim sau minim a
agregatelor dup caz, în cazul betonului uşor sau al betonului greu;
f) dimensiunea nominal maxim a agregatelor şi limitele granulometrice;
g) tip şi cantitate de aditivi sau adaosuri, dac este cazul;
h) în caz de utilizare de aditivi sau adaosuri, indica ii privind originea acestor componen i şi a caracteristicilor
cimentului care nu se pot defini prin alte moduri.
6.3.3 Cerin e suplimentare
Specifica ia poate con ine:

- indica ii privind originea unora sau a tuturor componentelor betonului ce substituie definirea caracteristicilor,
in cazul acelora care nu pot fi definite altfel;
- cerin e suplimentare pentru agregate;
- cerin e privind temperatura betonului proasp t la livrare când ea este diferit de cea de la 5.2.8;
- alte cerin e tehnice.
6.4 Specifica ia betoanelor de compozi ie prescris printr-un standard

Pentru betoanele având compozi ia prescris într-un standard trebuie specificate:
- standardul valabil pe locul de utilizare a betonului care d cerin ele corespunz toare;
- notarea betonului dup acest standard.
Betonul având compozi ia prescris într-un standard trebuie utilizat numai pentru:
- beton de mas volumic normal pentru structuri armate sau nearmate;
- clase de rezisten la compresiune pentru calcul ≤ C16/20;

- clasele de expunere X0 şi XC1.
Pentru restric iile asupra compozi iei prescrise a betoanelor standardizate a se vedea 5.2.1.
33
NE 012-1:2007
7 LIVRAREA BETONULUI PROASP T
7.1 Informa ii de la utilizatorul betonului pentru produc tor1)
Utilizatorul trebuie s se pun de acord cu produc torul asupra:

- datei, orei şi ritmului livr rii;
şi dac este necesar, s informeze produc torul asupra:
- distan elor de transport;
- gabaritului, accesului, transporturilor speciale pe şantier;
- metodelor speciale (utilizate) de punere în oper (inclusiv prin pompare);
- volumului betonierelor pentru a se putea respecta programul de punere in opera a betonului;
- limit rilor asupra tipului de vehicule de livrare; exemplu de tip: echipament cu sau f r agitare, dimensiuni,
în l ime sau greutate total .
7.2 Informa ii de la produc torul de beton pentru utilizator1)

Utilizatorul poate s cear , când emite comanda, informa ii privind compozi ia betonului, ca s poat pune în
oper corect betonul proasp t, s -i aplice metoda de tratare adecvat şi s evalueze evolu ia rezisten ei.
Astfel de informa ii trebuie furnizate, la cerere, de produc tor înaintea livr rii. Informa iile urm toare trebuie
furnizate pentru betoanele cu performan e specificate la cerere:
a) tipul şi clasa de rezisten a cimentului şi tipul de agregate;
b) tipul de aditivi, tipul şi con inutul aproximativ de adaosuri, dac este cazul;
c) raport ap /ciment specificat;
d) rezultatele încerc rilor efectuate recent, pentru acest beton, de exemplu: cele de control, al produc iei sau
încerc ri ini iale;
e) evolu ia rezisten ei;
f) sursa materialelor componente.
g) pentru betonul în care se adaug aditiv pe şantier: clasa de consisten sau consisten a prev zut înainte
şi dup ad ugarea aditivului.
În cazul betonului gata de utilizare, informa iile pot de asemenea s fie furnizate, când ele sunt cerute, prin
referin la, catalogul de compozi ii de beton al produc torului unde se g sesc informa ii detaliate referitor la
clasele de rezisten , clasele de consisten , greutatea amestecurilor şi alte date utile.
Pentru determinarea duratei de tratare, informa iile referitoare la evolu ia rezisten ei betonului pot s fie
prezentate sub forma unor date conform tabelului 12, sau sub forma unei curbe de evolu ie a rezisten ei la
20 0C între 2 zile şi 28 zile.
Date informative sunt prezentate în anexa M.
Tabelul 12 – Evolu ia rezisten ei betonului la 20 0C
Evolu ia rezisten ei Estimarea raportului rezisten elor

fcm2/fcm28
Rapid ≥ 0,5
Medie ≥ 0,3 şi < 0,5
Lent ≥ 0,15 şi < 0,3
Foarte lent < 0,15
Raportul rezisten elor indic evolutia rezisten ei, corespunz toare raportului între rezisten a medie la
compresiune la 2 zile (fcm2) şi rezisten a medie la compresiune la 28 zile (fcm28), determinate prin încerc rile
ini iale sau pe baza performan elor cunoscute ale unui beton având compozi ie comparabil . Pentru aceste
încerc ri ini iale, epruvetele destinate determin rii rezisten ei trebuie prelevate, confec ionate, conservate şi
încercate conform SR EN 12350-1 şi SR EN 12390-1; SR EN 12390-2 şi SR EN 12390-3.
1) Informa iile nu vor fi furnizate sub o form special , pentru c aceasta depinde de rela iile dintre produc tor şi
utilizator; de exemplu, în cazul betonului de şantier sau de produse prefabricate, produc torul de beton poate fi şi
utilizator.
34
NE 012-1:2007
Produc torul trebuie s informeze utilizatorul despre riscurile de s n tate la care se expune manipulând
betonul proasp t, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
7.3 Bon de livrare pentru betonul gata de utilizare

La livrarea betonului, produc torul trebuie s emit utilizatorului un bon de livrare pentru fiecare şarj de
beton pe care sunt imprimate, ştampilate sau înscrise cel pu in informa iile urm toare:
- numele centralei de fabricare a betonului gata de utilizare;
- num rul de serie a betonului;
- data şi ora de înc rcare, aceasta înseamn momentul primului contact între ciment şi ap ;
- num rul autovehiculului sau identificarea vehiculului;
- numele cump r torului;
- numele şi localizarea şantierului;
- detalii sau referin e referitor la specifica ii, de exemplu num rul de cod, num rul de comand ;
- cantitatea de beton în metri cubi;
- declara ia de conformitate cu referin e la specifica ii şi la SR EN 206-1;
- numele sau marca organismului de certificare dac este cazul;
- ora de sosire a betonului pe şantier;
- ora de începere a desc rc rii;
- ora de terminare a desc rc rii.
În plus, bonul de livrare trebuie s furnizeze detaliile urm toare:

a) pentru betonul cu propriet i specificate:
- clasa de rezisten ;
- clasele de expunere (clasele de expunere sau categoriile de beton în conformitate cu tabelul 1 şi anexa
F cu indicarea combina iilor de clase de expunere);
- clasa de con inut de cloruri;
- clasa de consisten sau valoarea specificata;
- valorile limit de compozi ie a betonului, când sunt specificate (inclusiv con inutul de apa al agregatelor);
- tipul şi clasa de rezisten a cimentului, când sunt specificate;
- tipul aditivilor şi adaosurilor, dac sunt specificate;
- propriet ile speciale, dac au fost cerute;
- dimensiunea nominal maxim a agregatelor;
- pentru betonul uşor sau betonul greu, clasa de mas volumic sau masa volumic specificat ;
b) pentru betonul având compozi ia prescris :

- detalii referitoare la compozi ie, de exemplu dozajul de ciment şi dac este cerut, tipul de aditivi;
- fie raportul ap /ciment, fie consisten a în termen de clasa sau de valoarea specificat în func ie de cerin e;
- dimensiunea nominal maxim a agregatului.
In cazul în care se adaug aditiv pe şantier, ora exact la care s-a ad ugat, cantitatea care s-a ad ugat,
volumul de beton din malaxor si timpul de amestecare trebuie specificate în copiile bonului de livrare.
7.4 Informa ii la livrare pentru betonul de şantier

Este de asemenea important de a utiliza informa iile corespunz toare, precum cele cerute în 7.3 pentru
bonul de livrare în cazul betonului fabricat pe şantier, pentru şantiere mari când sunt utilizate mai multe tipuri
de beton, sau când produc torul de beton nu este cel responsabil de punerea sa în oper .
7.5 Consisten a la livrare

Adaosul de ap este interzis la livrare. În cazuri speciale, aditivii pot fi ad uga i, aceast ac iune fiind în
responsabilitatea produc torului, în vederea aducerii consisten ei la valoarea specificat , sub rezerva c
valorile limit permise prin specifica ie nu sunt dep şite şi c aceast ad ugare de aditiv este prev zut prin
proiectarea compozi iei betonului. Toat cantitatea suplimentar de aditivi din camionul malaxor trebuie
înregistrat în bonul de livrare, în toate cazurile. Pentru re-amestecare, a se vedea 9.8.
NOT - Dac cantitatea de aditiv ad ugat pe şantier în camionul malaxor conduce la dep şirea cantit ii admise prin
specifica ie, trebuie ca şarja de beton s fie înregistrat ca " neconform ", pe bonul de livrare. Partea care solicit acest
adaos este responsabil de consecin e şi este de acord ca s fie înregistrat pe bonul de livrare.
35
NE 012-1:2007
8 CONTROLUL CONFORMIT II ŞI CRITERII DE CONFORMITATE
8.1 Generalit i
Controlul de conformitate cuprinde o combina ie de ac iuni şi de decizii ce trebuie luate conform regulilor de
conformitate adoptate în prealabil, pentru verificarea conformit ii betonului cu specifica iile. Controlul de
conformitate face parte integral din controlul produc iei (a se vedea capitolul 9).
NOT - Caracteristicile betonului utilizat pentru controlul de conformitate sunt determinate prin încerc ri adecvate
utilizând proceduri standardizate. Valorile reale ale caracteristicilor betonului în structur pot diferi de cele determinate
prin încerc ri, ele depind, de exemplu de dimensiunile structurii, punerea în oper , compactarea, tratarea şi condi iile
climatice.
Planul de eşantionare, planul de încerc ri şi criteriile de conformitate trebuie s fie conforme cu procedurile
date în 8.2 şi 8.3. Acestea se aplic de asemenea betonului pentru elemente prefabricate, în afara situa iilor
în care prevederile specifice de produs con in un ansamblu de cerin e echivalente. Dac sunt cerute
frecven e de eşantionare superioare de elaboratorul de specifica ii ale betonului, acestea trebuie s fac
obiectul unui acord prealabil. Pentru propriet ile neacoperite în acest articol, planul de eşantionare sau de
încerc ri, metodele de încerc ri şi criteriile de conformitate trebuie s fac obiectul unui acord între
produc tor şi elaboratorul de specifica ii ale betonului.
Locul de eşantionare pentru încerc rile de conformitate trebuie ales astfel încât caracteristicile cerute şi
compozi ia betonului s nu sufere modific ri semnificative între locul de eşantionare şi locul pus la dispozi ie
pentru încerc ri. În cazul betonului uşor fabricat cu agregate nesaturate, eşantioanele trebuie prelevate de la
locul de livrare.
Când încerc rile pentru controlul produc iei sunt aceleaşi cu încerc rile cerute pentru controlul conformit ii,
este permis de a le lua în considera ie pentru evaluarea conformit ii.
Conformitatea sau neconformitatea este judecat în raport de criteriile de conformitate. Neconformitatea
poate conduce la ac iuni suplimentare la locul de produc ie şi pe şantier (a se vedea 8.4).
8.2 Control de conformitate al betonului cu propriet i specificate
8.2.1 Control de conformitate al rezisten ei la compresiune
8.2.1.1 Generalit i
Pentru betonul de mas volumic normal sau betonul greu apar inând claselor de rezisten cuprinse între
C8/10 şi C55/67, sau pentru betoanele uşoare de clasele LC8/9 la LC55/60, eşantionarea şi încerc rile de
conformitate trebuie s fie efectuate fie pe fiecare compozi ie de beton luat individual, fie pe familii de beton
a c ror coresponden este stabilit (a se vedea 3.1.14), determinate de c tre produc tor, dac nu exist un
acord contrar. Conceptul de familie de beton nu se aplic betoanelor de rezisten ridicat . Betonul uşor nu
trebuie amestecat cu familiile con inând beton de mas volumic normal ; betoane uşoare realizate cu
agregate pentru care se poate demonstra similaritatea, pot fi regrupate în propriile lor familii.
NOT - Pentru recomand rile privind selec ia familiilor de beton, informa ii mai detaliate pentru aplicarea conceptului de
familii de beton sunt date în raportul CEN (13901), a se vedea la anexa J.
Pentru familiile de beton produc torul trebuie s efectueze controlul pe ansamblul membrilor familiei şi
eşantionarea trebuie efectuat pe ansamblul gamei de betoane produse în cadrul familiei.
Când încerc rile de conformitate se aplic unei familii de beton, un beton de referin este selec ionat fie din
mijlocul gamei de beton din familie, fie cel mai comun produs. Sunt stabilite rela ii între fiecare compozi ie de
beton din familie şi betonul de referin astfel încât s se poat transpune rezultatele încerc rilor de
rezisten la compresiune ale fiec ruia dintre betoanele din familie, la betonul de referin . Aceste rela ii
trebuie s fie verificate, pe baza rezultatelor încerc rilor de rezisten la compresiune ob inute în perioada
ini ial şi în fiecare perioad de evaluare şi în cazul unor schimb ri semnificative ale condi iilor de produc ie.
În plus, când se evalueaz conformitatea unei familii, trebuie confirmat c fiecare beton individual apar ine
familiei (a se vedea 8.2.1.3).
Trebuie f cut o distinc ie între produc ia ini ial şi produc ia continu în planul de eşantionare şi de încerc ri
şi criteriile de conformitate aplicabile fiec rei compozi ii de beton sau familiilor de betoane.
Produc ia ini ial acoper perioada de produc ie pân la ob inerea a minimum 35 rezultate de încerc ri.
36
NE 012-1:2007
Produc ia continu este atins când minimum 35 rezultate de încerc ri se ob in pe o perioad ce nu
dep şeşte 12 luni.
Dac produc ia unei compozi ii individuale sau a unei familii de beton a fost întrerupt pe timp de minimum
12 luni, produc torul trebuie s utilizeze din nou planul de eşantionare şi de încerc ri şi criteriile ca pentru
produc ia ini ial .
Dac rezisten a este specificat la termene diferite, conformitatea se evalueaz pe epruvete încercate la
termenele specificate.
Când trebuie efectuat evaluarea unui volum definit de beton apar inând unei popula ii verificate conform
cerin elor privind caracteristicile de rezisten , de exemplu exist dubii asupra calit ii unei şarje sau a unui
amestec, sau când într-un caz special, specifica ia o cere, se va aplica Anexa B.
8.2.1.2 Plan de eşantionare şi de încerc ri
Probele de beton trebuie selec ionate şi prelevate conform SR EN 12350-1. Eşantionarea trebuie efectuat
pentru fiecare familie de beton (a se vedea 3.1.14) produs în condi ii dovedite ca fiind uniforme. Frecven a
minim de eşantionare şi de încercare a betonului trebuie s fie, în conformitate cu tabelul 13, alegând
frecven a care d cel mai mare num r de probe, pentru produc iile ini ial sau continu dup caz.
Pentru betoane având caracteristici speciale, frecven a prelev rii probelor şi încerc rilor de conformitate se
vor stabili de comun acord între produc torul de beton şi organismul de control.
Deşi exigen ele prev zute în 8.1 se aplic eşantion rii, probele trebuie prelevate sub responsabilitatea
produc torului dup toate ad ugirile de aditivi în beton. Prelev rile de probe înainte de ad ugarea aditivilor
plastifian i sau superplastifian i, pentru ajustarea consisten ei (a se vedea 7.5) sunt permise sub rezerva ca
prin încerc rile ini iale s-a demonstrat c aditivul plastifiant sau superplastifiant în doza utilizat , nu are
efecte negative asupra rezisten ei betonului.
Rezultatul determin rii este acela care se ob ine prin încercarea unei epruvete sau media rezultatelor in
cazul încerc rii a cel pu in dou epruvete provenind din acelaşi eşantion supuse încerc rii la aceeaşi vârsta.
Când împr ştierea rezultatelor încerc rilor, ob inute pe cel pu in dou epruvete confec ionate din aceeaşi
prob , este mai mare de 15% fa de medie, aceste rezultate nu trebuie luate în considera ie, afar de cazul
in care o investigare foarte aprofundat , permite s se g seasc o explica ie valabil , pentru a nu ine
seama de una din valorile încerc rilor.
Tabelul 13 – Frecven a minim de eşantionare pentru evaluarea conformit ii
Frecven a minim de eşantionare
Produc ia De la primii 50 m3 de produc iea

Primii 50 m3
din produc ie Beton cu certificare de Beton f r certificare de
control a produc iei control a produc iei
Ini ial (pân ce au fost 1 eşantion la fiecare

ob inute minimum 3 eşantioane 200 m3 sau 2 eşantioane
35 rezultate) pe s pt mâna de produc ie 1 eşantion la fiecare
150 m3 sau
1 eşantion la fiecare 1 eşantion pe zi de
Continu b (odat ce au fost
400 m3 sau produc ie
ob inute minimum
1 eşantion pe s pt mâna
35 rezultate)
de produc ie
a
Eşantionarea trebuie repartizat pe ansamblul produc iei şi normal nu trebuie s comporte mai mult de
un eşantion la 25 m3.
b
1,37 σ, frecven a de eşantionare trebuie s fie readus la frecven a cerut pentru produc ia ini ial pân
Când abaterea standard calculat , pentru ultimele 15 rezultate ale încerc rilor este superioar valorii de
la ob inerea urm toarelor 35 rezultate de încerc ri.
8.2.1.3 Criterii de conformitate pentru rezisten a la compresiune

Evaluarea conformit ii trebuie s se fac pornind de la rezultatele încerc rilor ob inute în cursul unei
perioade de evaluare care nu trebuie s dep şeasc ultimele dou sprezece luni.
37
NE 012-1:2007
Conformitatea rezisten ei la compresiune a betonului este evaluat pe epruvete încercate la 28 zile1) în
acord cu 5.5.1.2 pentru:
- grupe de " n " rezultate de încerc ri consecutiv cu sau f r suprapunere fcm (criteriul 1);
- fiecare rezultat individual de încerc ri fci (criteriul 2);
NOT - Criteriile de conformitate sunt dezvoltate pe baz de rezultate care nu se suprapun. Aplicarea criteriilor la
rezultate de încerc ri care se suprapun creşte riscul de respingere.
Conformitatea este confirmat dac cele dou criterii date în tabelul 14 pentru produc ia ini ial sau continu
sunt satisf cute.
Când conformitatea este evaluat pentru o familie de beton, criteriul 1 trebuie aplicat betonului de referin ,
inând cont de toate rezultatele încerc rilor transpuse în familie: criteriul 2 trebuie aplicat la rezultatele
încerc rilor de origine.
Pentru a confirma c fiecare expresie apar ine familiei, media tuturor rezultatelor încerc rilor fcm pentru o
expresie unic va fi evaluat pe baza criteriului 3 indicat în tabelul 15. Toate betoanele ce nu satisfac acest
criteriu trebuie îndep rtate din familie şi conformitatea este evaluat individual.
Tabelul 14 – Criterii de conformitate pentru încerc rile de rezisten la compresiune
Produc ia Num rul " n " de Criteriul 1 Criteriul 2

rezultate de încerc ri
de rezisten la Media a " n " rezultate Fiecare rezultat
compresiune (fcm) individual al încerc rilor
N/mm2 (fci) N/mm2
Ini ial 3 ≥ fck + 4 ≥ fck - 4
Continu ≥ 15 ≥ fck + 1,48 σ ≥ fck - 4
Tabelul 15 – Criterii de confirmare pentru membrii unei familii
Num rul " n " de rezultate de Criteriul 3

încerc ri pentru rezisten la
compresiune a unui singur Media a " n " rezultate (fcm), pentru un
singur membru al familiei
≥ fck - 1,0
beton
2
3 ≥ fck + 1,0
4 ≥ fck + 2,0
5 ≥ fck + 2,5
6 ≥ fck + 3,0
Ini ial abaterea standard trebuie calculat pentru minimum 35 de rezultate consecutive de încerc ri ob inute
pe o perioad mai mare de trei luni şi care este imediat precedent perioadei de produc ie pentru care
σ a popula iei. Valabilitatea valorilor re inute trebuie verificat pe durata produc iei. Dou metode pentru
trebuie verificat conformitatea. Aceast valoare trebuie luat în considera ie ca estimare a abaterii standard
facilitarea estim rii valorii σ sunt permise, alegerea metodei trebuie f cut în prealabil:
- Metoda 1
Valoarea ini ial a abaterii standard poate fi aplicat pe durata perioadei ulterioare pentru care conformitatea
trebuie verificat dac abaterea standard a ultimelor 15 rezultate (S15) nu se abate semnificativ de la
valoarea adoptat pentru abaterea standard. Aceasta este considerat ca valabil cu condi ia ca :
0,63 σ ≤ S15 ≤ 1,37 σ
1) Dac rezisten a este specificat pentru un termen (vârst ) diferit, conformitatea este evaluat pe epruvete încercate la
vârsta specificat .
38
valoare pentru σ
NE 012-1:2007
Când valoarea lui S15 se situeaz în afara acestor limite, trebuie determinat o nou
folosind ultimele 35 rezultate ob inute la încerc ri.
- Metoda 2
Noua valoare a lui σ poate fi estimat plecând de la un sistem continuu şi aceast valoare este adoptat .
Sensibilitatea sistemului trebuie s fie mai mare sau egal celei de la metoda 1.
Noua valoare estimat a σ trebuie aplicat pentru perioada urm toare de evaluare.
3)
8.2.2 Control de conformitate al rezisten ei la trac iune prin despicare
8.2.2.1 Generalit i
Se aplic 8.2.1.1, dar nu se aplic conceptul de familie de beton. Fiecare compozi ie de beton trebuie
evaluat separat.
Se aplic 8.2.1.2.
8.2.2.3 Criterii de conformitate pentru rezisten a la trac iune prin despicare
Când rezisten a la trac iune prin despicare a betonului este specificat , evaluarea conformit ii trebuie s se
fac luând rezultatele încerc rilor pe durata unei perioade de evaluare care nu trebuie s dep şeasc
ultimele dou sprezece luni.
Evaluarea conformit ii rezisten ei la trac iune prin despicare a betonului se face pe epruvete încercate la 28
zile, exceptând situa iile când este specificat o vârst diferit conform 5.5.1.3, pentru:
- grupe de " n " rezultate de încerc ri consecutive care nu se suprapun sau se suprapun ftm (criteriul 1);
- fiecare rezultat individual al încerc rilor fti(criteriul 2).
Conformitatea rezisten ei la trac iune prin despicare (ftk) este confirmat dac rezultatele încerc rilor satisfac
ambele criterii prezentate în tabelul 16 pentru produc ia ini ial sau continu , dup caz.
Tabelul 16 – Criteriile de conformitate pentru rezisten a la trac iune prin despicare
Produc ie Num rul " n " de Criteriul 1 Criteriul 2

rezultate în grup
Media a " n " Fiecare rezultat
rezultate (ftm) individual al
N/mm2 încerc rilor (fti) N/mm2
Ini ial 3 ≥ ftk + 0,5 ≥ ftk - 0,5
Continu ≥ 15 ≥ ftk + 1,48 σ ≥ ftk - 0,5
Prevederile referitoare la abaterea standard din 8.2.1.3 trebuie aplicate în mod similar.
8.2.3 Control de conformitate pentru alte propriet i decât rezisten a

Probele de beton trebuie selec ionate aleatoriu şi prelevate conform SR EN 12350-1.
Eşantionarea trebuie efectuat pe fiecare familie de beton produs în condi ii presupuse a fi uniforme.
Num rul minim de probe şi metodele de încercare trebuie s fie in conformitate cu tabelele 17 şi 18.
3)
Daca rezistenta la încovoiere este specificat , se poate utiliza acelaşi mod de lucru .
39
NE 012-1:2007
8.2.3.2 Criterii de conformitate pentru alte propriet i decât rezisten a
Când sunt specificate alte propriet i ale betonului decât rezisten a, evaluarea conformit ii trebuie efectuat
pe durata produc iei, perioada de evaluare nu trebuie s dep şeasc 12 luni.
Conformitatea betonului este evaluat pe baza conformit ii rezultatelor încerc rilor consecutive, a limitelor
claselor sau valorilor specificate, inând seama de tolerantele şi de abaterilor maxime admise in raport cu
valorile specificate .
Conformitatea cu caracteristicile cerute este confirmat dac :
- num rul rezultatelor încerc rilor (asemenea celor din tabelele 17 şi 18) care se situeaz în afara valorilor
limit specificate, a limitelor claselor sau toleran elor valorilor specificate, nu este mai mare decât num rul
din tabelul 19a sau 19b.
- toate rezultatele individuale ale încerc rilor se situeaz în abaterea maxim admisibil dat în tabelele 17
şi 18.
Tabelul 17 – Criterii de conformitate pentru alte propriet i decât rezisten a
Abaterea maxim admis a

rezultatelor încerc rii
Metoda de individuale în raport cu limitele
Num rul minim
încercare sau Num rul de clasei specificate sau in raport
Propriet i de probe sau de
metoda de acceptare cu toleran ele valorii specificate
determin ri
determinare
Valoare Valoare
inferioar superioar
conform tabelului
Densitatea SR EN 13, pentru a se vedea
- 30 kg/m3 f r limit a
betonului greu 12390-7 rezisten a la tabelul 19a
compresiune
conform tabelului
Densitatea SR EN 13, pentru a se vedea
- 30 kg/m3 + 30 kg/m3
betonului uşor 12390-7 rezisten a la tabelul 19a
compresiune
a se vedea o determinare a se vedea a
Raportul ap /ciment f r limit + 0,02
5.4.2 pe zi tabelul 19a
a se vedea o determinare a se vedea
Dozajul de ciment - 10 kg/m3 f r limit a
5.4.2 pe zi tabelul 19a
SR EN
12350-7
pentru
betonul de o prob pe
Con inutul de aer - 0,5% în + 1% în
densitate produc ia unei a se vedea
antrenat în betonul valoare valoare
normal şi zile dup tabelul 19a
proasp t absolut absolut
betoane grele stabilizare
ASTM C 173
pentru
betonul uşor
determinarea
trebuie s se
efectueze, pentru
fiecare nu este
Con inutul de cloruri a se vedea compozi ie de a admis
0 f r limit
din beton 5.2.7 beton şi trebuie nici o valoare
repetat în cazul superioar
creşterii
con inutului de
cloruri
a
în afara cazurilor în care limitele sunt specificate
40
NE 012-1:2007
Tabelul 18 – Criterii de conformitate pentru consisten
Abaterea maxim
admis a a rezultatelor
încerc rii individuale în
raport cu limitele clasei
Num rul minim de probe Num r de specificate sau in raport
Metoda de încercare
sau determin ri acceptare cu toleran ele valorii
specificate
Valoare Valoare
inferioar superioar
Compararea
aspectului cu un
Examinare fiecare amestec, pentru
aspect normal de - - -
vizual livrare în autovehicule
beton de consisten
specificat
a se vedea - 10 mm + 20 mm
Tasare SR EN 12350-2 i) frecven a in conformitate tabelul 19b - 20 mmb + 30 mmb
cu tabelul 13, pentru
rezisten a la compresiune a se vedea - 2 sec. + 4 sec.
Vebe SR EN 12350-3
tabelul 19b - 4 secb + 6 secb
ii) în cazul determin rii
Gradul de con inutului de aer a se vedea - 0,03 + 0,05
SR EN 12350-4
compactare tabelul 19b - 0,05b + 0,07b
iii) în caz de dubiu la
examinarea vizual a se vedea - 20 mm + 30 mm
R spândirea SR EN 12350-5
tabelul 19b - 30 mmb + 40 mmb
a
În absen a limitei superioare sau inferioare în clasele de consisten la care se refer , aceste abateri nu
se aplic .
b
Se aplic numai pentru încerc rile de consisten efectuate asupra desc rc rii ini iale din camionul
malaxor (a se vedea 5.4.1).
8.3 Controlul conformit ii betonului de compozi ie prescris , inclusiv a betoanelor de

compozi ie prescris printr-un standard
Fiecare amestec de beton de compozi ie prescris trebuie s fac obiectul unei evalu ri a conformit ii, în
ceea ce priveşte dozajul de ciment, dimensiunea nominal maxim a agregatelor şi propor iile acestora,
dac sunt specificate şi în caz contrar, raportul ap /ciment, precum şi cantitatea de aditivi sau adaosuri.
Cantit ile de ciment, de agregate (fiecare de dimensiunile, sorturile specificate), de aditivi şi adaosuri, care
sunt consemnate în registrul de produc ie sau imprimate de înregistratorul de cânt riri, trebuie s
corespund cu toleran ele date în tabelul 21 şi raportul ap /ciment trebuie s corespund la o abatere
de ± 0,04 a valorii specificate. În cazul betoanelor având prescrise printr-un standard toleran ele echivalente
pot fi date standardele corespondente.
Când conformitatea compozi iei betonului trebuie evaluat prin analiza betonului proasp t, metodele de
încercare şi limitele pentru conformitate trebuie s fac obiectul unui acord prealabil între utilizator şi
produc tor inând seama de limitele men ionate mai sus şi exactitatea metodelor de încerc ri.
Când este evaluat conformitatea consisten ei, se aplic paragrafele corespunz toare de la 8.2.3 şi
tabelul 18.
Conformitatea pentru:
- tipul de ciment şi clasa de rezisten ;
- tipul de agregate;
- tipul de aditiv sau de adaos, dac este cazul;
- provenien a componen ilor din beton dac este specificat
41
NE 012-1:2007
trebuie s fie evaluat prin compara ie între înregistr rile din registrul de produc ie şi documentele de livrare
a componentelor, cu cerin ele specificate.
Tabelul 19a şi 19b – Num rul de acceptare pentru criteriile de conformitate aplicabile altor
caracteristici decât rezisten a
Tabelul 19a Tabelul 19b

AQL = 4% AQL = 15%
Num r de rezultate Num r de Num r de rezultate Num r de
de încerc ri acceptare de încerc ri acceptare
de la 1 pân la 12 0 de la 1 pân la 2 0
de la 95 pân la 8 de la 80 pân la 100 21

100
> 100, numerele de acceptare

Pentru un num r de rezultate de încerc ri
corespunz toare pot fi preluate din tabelul

2A al ISO 2859-1
8.4 Ac iuni întreprinse în caz de neconformitate a produsului
Trebuie luate urm toarele m suri de c tre produc tor în caz de neconformitate:
- se verific rezultatele încerc rilor neconforme şi dac acestea sunt valabile, trebuie luate m suri pentru
eliminarea erorilor;
- dac neconformitatea este confirmat , de exemplu prin repetarea încerc rilor, trebuie întreprinse ac iuni
corective, precum revizuirea de c tre conducere a procedurilor de control al produc iei;
- când se confirm neconformitatea cu specifica ia betonului care nu a fost eviden iat în momentul livr rii,
trebuie avertiza i elaboratorul şi utilizatorul pentru a se evita pagubele;
- se consemneaz ac iunile privitoare la punctele precedente.
Dac neconformitatea betonului rezult dintr-un adaos de aditiv pe şantier (a se vedea 7.5) produc torul nu
este obligat s ia m suri dac lui i s-a cerut acest adaos.
NOTA 1 - Dac produc torul a avertizat o neconformitate a betonului sau dac rezultatele încerc rilor de conformitate nu
sunt conforme cu cerin ele, trebuie efectuate încerc ri suplimentare conform SR EN 12504-1, pe carote prelevate din
structur sau trebuie efectuat o combina ie de încerc ri pe carote şi încerc ri nedistructive pe structur sau elemente,
de exemplu conform SR EN 12504-2 sau SR EN 12504-3. Recomand ri pentru evaluarea rezisten ei betonului în
structur sau elemente componente ale structurii sunt date în prEN 13791.
NOTA 2 - Se vor avea în vedere şi prevederile reglement rilor romaneşti privind încerc rile nedistructive şi
seminedistructive în conformitate cu standardele europene.
42
NE 012-1:2007
9 CONTROLUL PRODUC IEI
9.1 Generalit i
Toate betoanele trebuie supuse controlului de produc ie sub responsabilitatea produc torului. Controlul
produc iei cuprinde toate m surile necesare pentru men inerea caracteristicilor betonului în conformitate cu
condi iile specificate. Ele includ:
- selectarea materialelor;
- proiectarea betonului;
- produc ia betonului;
- inspec iile şi încerc rile;
- utilizarea rezultatelor încerc rilor pe materiale componente, pe betonul proasp t şi înt rit şi asupra
echipamentelor;
- dac este cazul, inspec ia echipamentului de transport a betonului proasp t;
- controlul de conformitate pentru care prevederile sunt indicate la capitolul 8.
Cerin ele pentru alte aspecte ale controlului produc iei sunt date în prezentul capitol. Aceste cerin e trebuie
s fie considerate inând seama, de modul şi volumul produc iei, de lucrare, de echipamentele speciale, de
procedurile şi regulile în vigoare pe locul de produc ie şi de utilizare a betonului. Cerin e suplimentare pot s
fie necesare în func ie de situa ia special pe locul de produc ie sau pentru cerin ele specificate ale
structurilor sau elementelor speciale de structur .
NOT - Capitolul 9 ine seama de principiile standardului SR EN ISO 9001.
9.2 Sisteme de control al produc iei

Responsabilitatea, autoritatea şi rela iile între persoanele îns rcinate cu conducerea, execu ia şi verificarea
lucr rilor ce influen eaz calitatea betonului trebuie definite şi documentate într-un sistem de control al
produc iei (manual de control al produc iei). În particular, aceasta înseamn c întreg personalul are nevoie
de o anumit libertate de organizare şi de anumit putere de decizie pentru reducerea riscului de beton
neconform şi pentru a identifica şi consemna toate problemele de calitate.
Sistemul de control al produc iei trebuie revizuit cel pu in odat la doi ani de c tre conducerea produc torului
pentru a se asigura de aptitudinea sa de utilizare şi de eficacitatea sa. Documentele acestor revizuiri trebuie
p strate cel pu in trei ani, dac nu exist obliga ii legale care s impun o perioad mai lung .
Sistemul de control al produc iei, trebuie s con in proceduri şi instruc iuni atent documentate. Aceste
prevederi şi instruc iuni trebuie, dac este cazul s fie stabilite în raport cu prescrip iile de control prev zute
în tabelele 22, 23 şi 24. Frecven a încerc rilor şi inspec iilor prev zute de c tre produc tori trebuie s fie
documentat . Rezultatele încerc rilor şi inspec iilor trebuie s fie înregistrate.
9.3 Datele înregistrate şi alte documente

Toate datele referitoare la controlul produc iei trebuie s fie înregistrate, a se vedea tabelul 20. Datele
referitoare la control în produc ie trebuie p strate timp de minimum trei ani, dac nu exist obliga ii care s
impun o perioad mai lung .
Tabelul 20 – Datele înregistrate şi alte documente dac este cazul
Obiect Datele înregistrate şi alte documente
Cerin e specificate Caiet de sarcini la contract sau rezumatul cerin elor
Ciment, agregate, aditivi, adaosuri Numele furnizorilor şi sursele
Încerc ri asupra apei de amestec (nu se cer pentru Data şi locul prelev rii
apa potabil ) Rezultatul încerc rilor
43
NE 012-1:2007
Obiect Datele înregistrate şi alte documente
Încerc ri asupra materialelor componente Data şi rezultatele încerc rilor
Compozi ia betonului Descrierea betonului

Înregistrarea maselor componen ilor pentru un
amestec sau pentru o şarj (de exemplu dozajul
de ciment)
Raportul ap /ciment
Con inutul de cloruri
Codul de membru al familiei
Încerc ri pe betonul proasp t Data şi locul prelev rii probei

Destina ia în lucrare, dac este cunoscut
Consisten a (metoda utilizat şi rezultatele)
Densitatea, când este specificat
Temperatura betonului, când este specificat
Con inutul de aer, când este specificat
Volumul de beton din amestecul sau din
şarja testat
Num rul şi codul epruvetelor pentru încerc ri
Raportul ap /ciment, când este specificat
Încerc ri pe betonul înt rit Data încerc rii

Codul şi vârsta epruvetelor
Rezultatul încerc rilor de densitate şi de rezisten
Observa ii speciale (de exemplu profilul de rupere
neobişnuit al epruvetelor)
Evaluarea conformit ii Conformitate/neconformitate cu specifica iile
Suplimentar pentru betonul gata de utilizare Numele cump r torului

Identificarea şantierului, de exemplu locul de
construc ie
Num rul şi data bonului de livrare, corespunz tor
încerc rilor
Bonul de livrare
Suplimentar pentru elementele prefabricate Date suplimentare sau diferite, pot s fie cerute de
standardul specific de produs
9.4 Încerc ri
Încerc rile trebuie efectuate conform cu metodele de încercare date în prezenta reglementare (metode de
încercare de referin ). Alte metode de încercare pot de asemenea s fie utilizate în m sura în care a putut
s fie stabilit o corela ie sau o rela ie fiabil între rezultatele ob inute cu aceste metode de încerc ri şi cele
corespunz toare metodelor de referin . Valabilitatea acestei rela ii fiabile sau a acestei corela ii trebuie s
fie verificat la intervale adecvate.
Aceast verificare trebuie s fie efectuat pentru fiecare loc de produc ie în care se lucreaz în condi ii
diferite exceptând situa iile în care corela ia a fost stabilit prin standarde na ionale sau prin prevederi în
vigoare la locul unde este utilizat betonul.
9.5 Compozi ia betonului şi încerc rile ini iale

Când se utilizeaz o compozi ie de beton nou , trebuie efectuate încerc ri ini iale, care s permit
verificarea conformit ii betonului cu propriet ile specificate şi a performan ei prev zute cu o marj de
siguran suficient (a se vedea anexa A). Dac se dispune de o experien îndelungat cu un beton sau o
familie de betoane similare, nu este necesar s se efectueze încerc ri ini iale. În cazul unor schimb ri
semnificative ale materialelor componente, proiectarea betonului şi regulile de alc tuire a re etelor trebuie
44
NE 012-1:2007
redefinite. În cazul betonului cu compozi ia prescris sau având compozi ia prescris printr-un standard, nu
este necesar ca produc torul s procedeze la încerc ri ini iale.
Compozi iile noi ale betoanelor ob inute prin interpolarea compozi iilor de beton cunoscute sau când
extrapolarea rezisten ei la compresiune nu dep şeşte 5 N/mm2 sunt considerate c satisfac cerin ele pentru
încerc rile ini iale.
Compozi iile de beton trebuie s fie revizuite periodic, pentru a se asigura c toate re etele de beton sunt
conforme cu prescrip iile în vigoare, inând seama de schimb rile propriet ilor materialelor componente şi
de rezultatele încerc rilor de conformitate pe compozi iile de beton.
9.6 Personal, echipamente şi instala ii
9.6.1 Personal
Cunoştin ele, instruirea şi experien a personalului implicat în produc ia şi controlul produc iei trebuie s fie
adaptat la tipul de beton, de exemplu beton de înalt rezisten , beton uşor.
Înregistr rile corespunz toare referitoare la instruirea şi la experien a personalului implicat în produc ie şi
controlul produc iei trebuie inute la zi.
NOT - Pentru fiecare sta ie de betoane, produc torul de beton trebuie s numeasc un responsabil calificat pentru
controlul produc iei. Aceast persoan trebuie s aib cunoştin e suficiente în domeniul betonului şi al reglement rilor
specifice şi s poat proba acest lucru. Cerin ele privind calificarea, experien a profesional şi atestarea responsabilului
pentru controlul produc iei sunt prezentate în Anexa N. Personalul angajat în controlul produc iei trebuie s fie angrenat
într-un program de formare continu în domeniile fabric rii, controlului şi încerc rii betonului (instruirea trebuie s se fac
cel mult la trei ani sau ori de câte ori se consider c este necesar).
9.6.2 Echipamente şi instala ii
9.6.2.1 Depozitarea materialelor

Materialele componente trebuie s fie depozitate şi manipulate astfel încât caracteristicile lor s nu se
schimbe în mod semnificativ, de exemplu din condi ii climatice, prin amestecul lor, sau prin contaminare,
astfel încât s fie men inut conformitatea acestora cu standardele respective.
Compartimentele de depozitare trebuie s fie clar identificate, pentru a se evita erorile asupra utiliz rii
materialelor componente.
Trebuie luate în considera ie instruc iunile speciale ale furnizorilor de materiale componente.
Trebuie s existe mijloacele necesare prelev rii de probe reprezentative din depozite, silozuri sau bunc re.
9.6.2.2 Echipamente de dozare

Performan ele echipamentului de dozare trebuie s fie astfel încât în condi ii practice de func ionare s poat
fi men inute toleran ele indicate în 9.7.
Exactitatea echipamentului de m surare trebuie s respecte condi iile de exactitate în vigoare, la locul de
producere a betonului.
9.6.2.3 Malaxoare
Malaxoarele trebuie s fie capabile s asigure un amestec omogen al materialelor componente şi o
consisten uniform a betonului pentru un timp şi o capacitate de amestecare date.
Camioanele malaxoare şi cuvele agitatoare trebuie s fie echipate astfel încât s poat livra betonul perfect
omogen. În plus, camioanele malaxoare trebuie s fie dotate cu echipament de m surare şi de distribuire,
potrivite, în cazurile în care aditivii, sub responsabilitatea produc torului, trebuie s fie ad uga i pe şantier.
9.6.2.4 Echipamente de încercare

Toate mijloacele, echipamentele şi instruc iunile necesare unei utiliz ri corecte trebuie s fie disponibile
controalelor şi încerc rilor efectuate asupra echipamentelor, materialelor componente şi betonului.
45
NE 012-1:2007
Echipamentele de încercare trebuie s fie etalonat corect în momentul efectu rii încerc rii, iar produc torul
trebuie s întocmeasc un program de etalonare.
9.7 Dozarea materialelor componente

La locul de dozare a betonului, trebuie s fie disponibil o procedur documentat de dozare, care s dea
instruc iuni detaliate despre tipul şi cantitatea materialelor componente.
Toleran ele de dozare a materialelor componente nu trebuie s dep şeasc limitele date în tabelul 21 pentru
toate cantit ile de beton de 1 m3 sau mai mari. Când mai multe amestecuri sunt re-amestecate
într-un camion malaxor, toleran ele din tabelul 21 se aplic la şarj .
Tabelul 21 –Toleran e pentru dozarea materialelor componente
Materiale componente Toleran e

Ciment ± 3% din cantitatea cerut
Ap
Adaosuri utilizate în cantitate > 5% din masa cimentului

Toate agregatele
Aditivi şi adaosuri utilizate în cantitate ≤ 5% din masa ± 5% din cantitatea cerut

cimentului
NOT - Toleran a este diferen a dintre valoarea specificat şi valoarea m surat
Cimentul, agregatele şi adaosurile sub form de pulbere trebuie dozate ca mas ; sunt admise alte metode
dac pot fi respectate toleran ele la dozare cerute, şi dac aceste metode sunt documentate.
Apa de amestec, agregatele uşoare, aditivii şi adaosurile lichide pot fi dozate ca mas sau ca volum.
9.8 Amestecarea betonului

Amestecarea materialelor componente trebuie efectuat în malaxoare conform 9.6.2.3 şi continuat pân la
ob inerea unui amestec de beton cu aspect uniform.
Malaxoarele nu trebuie înc rcate peste capacitatea lor nominal de amestecare.
În cazul în care se utilizeaz aditivi, aceştia trebuie ad uga i în timpul procesului principal de amestecare,
exceptând aditivii mari reduc tori de ap sau aditivii reduc tori de ap care pot s fie ad uga i, dup
amestecarea principal . În ultimul caz, betonul trebuie amestecat din nou pân la dispersarea complet a
aditivului în amestec şi pân ce el a ac ionat complet.
Intr-un malaxor, durata de re-amestecare dup ad ugarea aditivilor trebuie sa se stabileasc în func ie de
3
tipul utilajului de amestecare, dar nu trebuie s fie mai mic de 1 min/m sau de 5 min pentru o cantitate mai
3
mic de 5 m .
Pentru betonul uşor preparat cu agregate nesaturate cu ap , perioada între amestecarea ini ial şi sfârşitul
amestec rii finale (de exemplu amestecarea într-un camion malaxor) trebuie prelungit pân ce absorb ia de
ap de c tre agregat şi evacuarea cvasicomplet a aerului inclus în agregatele uşoare nu mai are nici o
ac iune cu impact negativ asupra propriet ilor betonului înt rit.
Compozi ia betonului proasp t nu trebuie s fie modificat dup desc rcarea din malaxor.
9.9 Proceduri de control al produc iei

Materialele componente, echipamentele, procedurile de produc ie a betonului trebuie s fie controlate în
ceea ce priveşte conformitatea cu specifica iile şi cerin ele din prezentul normativ. Controlul trebuie s
permit detectarea schimb rilor semnificative susceptibile de a influen a caracteristicile betonului, în vederea
întreprinderii unei ac iuni corective adecvate.
Tipul şi frecven a inspec iilor şi încerc rilor asupra materialelor componente sunt cele date în tabelul 22.
46
NE 012-1:2007
NOT - La întocmirea acestui tabel s-a presupus, c produc torii de materiale componente efectueaz un control corect
al produc iei adaptat pe locul unde sunt produse şi c materialele constituente sunt livrate cu o declara ie sau un
certificat de conformitate cu specifica iile corespunz toare. În caz contrar, trebuie ca produc torul de beton s verifice
conformitatea materialelor cu standardele corespondente.
Controlul echipamentelor trebuie s asigure buna func ionare a dispozitivelor de stocare, a echipamentelor
de dozare în masa şi în volum, a aparatelor de amestecare şi de comand (permi ând de exemplu
m surarea con inutului în ap al agregatelor). Ele sunt în condi ii bune de func ionare şi de asemenea sunt
conforme cu cerin ele din prezentul document. Frecven a inspec iilor şi a încerc rilor pentru echipamente în
perioadele de utilizare este dat în tabelul 23.
Centralele, echipamentul şi mijloacele de transport trebuie s fie supuse unui sistem de între inere
planificat şi trebuie s fie men inute în condi ii de func ionare eficient , astfel încât s nu afecteze
caracteristicile şi cantitatea de beton.
Caracteristicile betonului cu propriet i specificate trebuie s fie verificate în raport cu cerin ele specificate în
tabelul 24.
Compozi ia betonului, precum şi consisten a şi temperatura sa, dac sunt specificate, trebuie s fie
controlate în raport cu cerin ele din tabelul 24 (rândurile de la 2 la 4, 6, 7 şi de la 9 pân la 14).
Controlul trebuie s includ produc ia, transportul, pân la locul de desc rcare şi livrare.
Pentru anumite betoane, pot fi necesare condi ii suplimentare pentru controlul produc iei.
Pentru produc ia de beton de înalt rezisten se cer cunoştin e şi experien speciale. Acestea nu sunt
definite în acest normativ. Anexa G prezint câteva recomand ri. Dac contractul între produc tor şi
beneficiar defineşte cerin e speciale pentru beton, controlul produc iei trebuie s includ ac iuni
corespunz toare suplimentare fa de cele men ionate în tabelele de la 22 pân la 24.
Ac iunile prev zute în tabelele de la 22 pân la 24 pot s fie adaptate la condi iile specifice pe locul de
produc ie, şi s fie înlocuite prin altele care asigur un nivel echivalent de control al produc iei.
Tabelul 22 – Controlul materialelor componente
Materialul
Inspec ia/Încercarea Scop Frecven a minim
component
Asigurarea dac
Inspec ia bonului expedi ia este
1 Cimentula de livrared înainte conform cu La fiecare livrare
de desc rcare comanda şi sursa
este corect
Asigurarea dac
2 de livrareb,d înainte conform cu La fiecare livrare
este corect
Comparare a
Inspec ia La fiecare livrare, când livrarea este
granulometriei, a
granulozit ii pe band transportoare, cu
3 formei şi impurit ilor
înainte de periodicitate în func ie de condi iile
cu aspectul normal
desc rcare locale sau de livrare
La prima livrare provenind dintr-o
Evaluare a
Agregate nou surs , când informa iile
Încercare prin conformit ii cu
furnizorului nu sunt disponibile.
cernere în granulometria
4 În caz de dubiu dup examenul
conformitate cu standardizat sau cu
vizual
SR EN 933-1 alt granulometrie
Periodic în func ie de condi iile locale
convenit
sau de livraree
nou surs , când informa iile de la
Încercare pentru Evaluare a prezen ei furnizor nu sunt disponibile.
5 controlul şi a cantit ii de În caz de dubiu dup examenul
impurit ilor impurit i vizual.
Cu periodicitate în func ie de
condi iile locale sau de livraree
47
NE 012-1:2007
Materialul
component
Încercare de Evaluare a
nou surs , când informa iile de la
absorb ie a apei în con inutului de ap
6 Agregate furnizor nu sunt disponibile.
conformitate cu eficace din beton, a
În caz de dubiu dup examenul
SR EN 1097-6 se vedea 5.4.2
vizual
Controlul nou surs , când informa iile de la
suplimentar al Încercare în furnizor nu sunt disponibile.
M surare a masei
7 agregatelor conformitate cu În caz de dubiu dup examenul
volumice în vrac
uşoare sau SR EN 1097-3 vizual.
grele Cu periodicitate în func ie de
condi iile locale sau de livraree
Inspec ia bonului Asigurarea dac
de livrare şi a expedi ia este
8 etichetei aplicate pe conform cu La fiecare livrare
ambalajd înainte de comanda şi marcarea
desc rcare este original
Aditivic Încerc ri de
identificare în
9
conformitate cu Pentru compara ie cu
SR EN 934-2, de informa iile furnizate În caz de dubiu
exemplu de produc tor
densitatea,
infraroşu, etc.
Asigurarea dac
10 de livrared înainte conform cu La fiecare livrare
este corect
Adaosuric
pulverulente Pentru identificarea
în gr mad schimb rilor
Încercare de
con inutului de La fiecare livrare pentru betonul cu
pierdere la
11 carbon care poate aer antrenat, când aceast informa ie
calcinare a cenuşii
afecta propriet ile nu este disponibil de la furnizor
volante
betonului cu aer
antrenat
Asigurarea dac
La fiecare livrare
12 de livrared înainte conform cu
Adaosuri în de desc rcare comanda şi sursa
suspensiec este corect
Încercare pentru
Asigurarea La fiecare livrare şi periodic în timpul
13 determinarea
conformit ii produc iei de beton
densit ii
Încercare în Asigurarea c apa nu La prima utilizare a unei ape
14 Apa conformitate cu con ine constituen i nepotabile de la o surs nou
SR EN 1008 nocivi În caz de dubiu
a
Pentru efectuarea de încerc ri în caz de dubiu, etc. este recomandabil de a preleva o prob pe
s pt mân , pentru fiecare tip de ciment, şi a o p stra.
b
Bonul de livrare sau fişa tehnic a produsului trebuie s con in de asemenea informa ii asupra
con inutului maxim de cloruri şi este indicat analiza datelor privitoare la reac ia alcalii-silice conform
dispozi iilor valabile pe locul de utilizare.
c
Se recomand prelevarea de probe la fiecare livrare şi conservarea acestora.
d
Bonul de livrare trebuie s con in sau s fie înso it de o declara ie sau de un certificat de conformitate,
conform cerin elor din standardul sau specifica ia corespunz toare.
e
Aceasta nu este necesar când controlul produc iei de agregate este certificat.
48
NE 012-1:2007
Tabelul 23 – Controlul echipamentului
Echipament Inspec ia/Încercarea Scop Frecven a minim

Asigurare a conformit ii
Depozite la sol,
1 Inspec ie vizual cu cerin ele O dat pe s pt mân
bunc re, etc.
Asigurarea func ion rii în
condi ii de cur enie şi a
Inspec ia bunei
2 func ion rii corecte a Zilnic
func ion ri
echipamentului de
Echipamentul cânt rire
de cânt rire La instalare
Inspec ia exactit ii Periodica în func ie de
Asigurarea exactit ii în
3 echipamentului de reglement rile na ionale in
conformitate cu 9.6.2.2
cânt rire vigoare
În caz de dubiu
Asigurarea func ionarea
Dozatoarele Inspec ie vizual a în condi ii de cur enie şi Pentru fiecare aditiv la primul
4
de aditivi func ion rii a func ion rii corecte a amestec al zilei
(inclusiv cele dozatorului
montate pe La instalare
camioane Încercarea Evitarea erorilor de Periodica dup instalare
5
malaxoare) exactit ii dozare În caz de dubiu
Compararea
La instalare
Contorul de cantit ii reale cu Asigurarea exactit ii în a
6 Periodic dup instalare
ap valorile afişate pe conformitate cu 9.6.2.2
În caz de dubiu
contor
Echipamentul
de m surare Compararea
La instalare
continu a cantit ii reale cu
7 Asigurarea exactit ii Periodica dup instalare
con inutului valorile înregistrate
În caz de dubiu
de ap a pe umidometru
nisipului
Asigurarea c
8 Inspec ie vizual echipamentul Zilnic
func ioneaz corect
Compararea masei
reale m surate a
componen ilor
prezen i în amestec
Sistemul de cu masa prev zut ,
dozare şi în caz de Asigurarea c exactitatea La instalare
9 înregistrare automat doz rii este în Periodica dup instalare
a înregistr rilor conformitate cu tabelul 21 În caz de dubiu
imprimate cu valorile
programate (prin
metode adecvate,
conform sistemului
de dozare utilizat)
Etalonare sau
Periodica
calibrare conform
Aparatura de Pentru aparatele de încercare a
10 normelor na ionale Verificarea conformit ii
încerc ri rezisten ei, minimum o dat pe
sau europene
an
corespunz toare
Malaxoare
(inclusiv Verificarea gradului de a
11 Examen vizual Periodic
camioanele uzur
malaxoare)
a
Frecven a este în func ie de tipul materialului, de sensibilitatea sa în func ionare şi de condi iile de
produc ie a centralei.
49
NE 012-1:2007
NOT – Starea de func ionare şi verificare a echipamentelor şi instala iilor de produc ie, a aparaturilor de încercare se
asigur de câtre produc tor şi sunt confirmate de câtre organismele de inspec ie a controlului produc iei (prin rapoarte de
inspec ie) pe baza documentelor/ înregistr rilor elaborate de produc tor în cadrul controlului echipamentelor (tabelul 23),
inclusiv în ceea ce priveşte întocmirea şi aducerea la îndeplinire a programelor de între inere, verificare si etalonare.
Tabelul 24 – Controlul procedurilor de produc ie şi al propriet ilor betonului
Tip de
încercare
Pentru a demonstra
Propriet ile c propriet ile
betonului cu Încerc ri ini iale (a specificate sunt Înainte de a utiliza o nou
1
propriet i se vedea anexa A) ob inute prin re eta compozi ie de beton
specificate propus cu o marj
adecvat
Zilnic pentru o verificare discontinu
Sistem de
Determinarea masei Frecven a cerut pentru încerc ri
Umiditatea m surare continu ,
2 agregatelor şi cantit ii poate s fie în func ie de condi iile
nisipului încerc ri de uscare
de ap de ad ugat locale şi atmosferice
sau echivalente
Determinarea cantit ii
Umiditatea Încerc ri de uscare În func ie de condi iile locale şi
3 de agregate şi apei
pietrişului sau echivalente atmosferice
ce trebuie ad ugat
Con inutul de Verificarea cantit ii
Ob inerea de date
ap al de ap de amestec
4 pentru raportul Fiecare amestec
betonului ad ugat
ap /ciment
proasp t
Con inutul de Asigurarea c nu este La efectuarea încerc rilor ini iale
Determinare ini ial
5 cloruri al dep şit con inutul În cazul creşterii con inutului de
prin calcul
betonului maxim de cloruri cloruri al materialelor componente
Comparare cu un
6 Examen vizual beton cu aspect Fiecare amestec
normal
Încerc ri de
consisten în
Când consisten a este specificat ,
conformitate cu : Evaluare a ob inerii
Consisten a conform tabelului 13, pentru
SR EN 12350-2 valorilor consisten ei
rezisten a la compresiune
sau specificate şi
7 La încerc rile privind con inutul de
SR EN 12350-3 detectarea
aer
sau eventualelor varia ii
În caz de dubiu dup examenul
SR EN 12350-4 ale con inutului de ap
vizual
sau
SR EN 12350-5
8 Pentru betonul uşor
Determinarea
Densitatea sau greu, pentru
densit ii în
betonului supervizarea Zilnic
conformitate cu
proasp t amestecurilor şi
SR EN 12350-6
controlul densit ii
Verificarea
Con inutul de
con inutului de ciment
ciment al Notarea cantit ii
9 şi ob inerea de date Fiecare amestec
betonului de ciment utilizata
privind raportul
proasp t
ap /ciment
Verificarea
Con inutul de con inutului de
Notarea cantit ii
adaosuri în adaosuri şi ob inerea
10 de adaosuri Fiecare amestec
betonul de date pentru
ad ugatea
proasp t raportul ap /ciment
(a se vedea 5.4.2)
50
NE 012-1:2007
Tip de
încercare
Con inutul de
Verificarea masei
aditivi în Verificarea con inutului
11 sau a volumului de Fiecare amestec
betonul de aditiv
aditiv ad ugata
proasp t
Raportul Prin calcul sau
Evaluarea ob inerii
ap /ciment în printr-o metod de
12 raportului ap /ciment Zilnic dac este specificat
betonul încercare
specificat
proasp t (a se vedea 5.4.2.)
Încercare în
Con inutul de conformitate cu
aer al SR EN 12350-7, Pentru betoanele con inând aer
Evaluare a ob inerii
betonului pentru betonul de antrenat: primele amestecuri sau
13 con inutului specificat
proasp t densitate normal şarje din fiecare produc ie zilnic ,
de aer antrenat
dac este şi betonul greu şi pân la stabilizarea valorilor
specificat ASTM C 173 pentru
betonul uşor
În caz de dubiu:
Evaluarea ob inerii
Temperatura Când temperatura este specificat :
M surarea temperaturii minime de
14 betonului - periodic dup caz
temperaturii 5 0C sau a valorii
proasp t - fiecare amestec sau şarj când
specificate
temperatura este aproape de limit
Densitatea
Încercare în Pentru evaluarea Când densitatea este specificat ,
betonului
15 conformitate cu ob inerii densit ii cu aceeaşi frecven ca pentru
înt rit uşor
SR EN 12390-7b specificate rezisten a la compresiune
sau greu
Încerc ri de
Când rezisten a la compresiune a
rezisten la
Încercare în Pentru evaluarea betonului este specificat , cu
compresiune
16 conformitate cu ob inerii rezisten ei aceeaşi frecven ca şi pentru
pe epruvete b
SR EN 12390-7 specificate controlul de conformitate a se
confec ionate
vedea 8.1 şi 8.2.1
în tipare
Când nu este utilizat echipamentul de înregistrare şi când toleran ele de cânt rire pentru amestecuri sau
a
şarje sunt dep şite, cantit ile cânt rite se înregistreaz în registrul de produc ie.
b
Pot de asemenea s fie încercate în condi ii de saturare, dac este stabilit o rela ie sigur cu densitatea
dup uscare în etuv .
10 EVALUARE A CONFORMIT II
10.1 Generalit i
Inspec ia controlului produc iei şi controalele conformit ii betonului la prezenta reglementare trebuie
efectuate de c tre organisme de inspec ie şi certificare aprobate sau recunoscute, apte pentru a certifica
conformitatea cu prezentul document.
NOT - Organismele de inspec ie şi de certificare sunt organisme implicate în atestarea conformit ii în acord cu HG 622
din 2004.
Produc torul este responsabil de evaluarea conformit ii cu propriet ile specificate ale betonului. Pentru
aceasta produc torul trebuie s efectueze opera iile urm toare:
a) încerc ri ini iale, când sunt cerute (a se vedea 9.5 şi anexa A);
b) controlul produc iei (a se vedea capitolul 9), inclusiv controlul de conformitate (a se vedea capitolul 8).
Controlul produc iei şi certificarea sa de conformitate depind de nivelul de cerin e de performan , de modul
de produc ie şi de marja de siguran rezultat din compozi ie.
51
NE 012-1:2007
Inspec ia şi certificarea controlului de produc ie nu sunt considerate ca necesare pentru betonul având
compozi ia prescris într-un standard cu o foarte mare marj de siguran în compozi ie (a se vedea
capitolul 5), pentru un domeniu de utilizare restrâns şi o clas de rezisten redus (a se vedea 6.4).
Pentru produsele prefabricate din beton, cerin ele şi prevederile referitoare la evaluarea conformit ii sunt
date în specifica ii tehnice adecvate (standarde de produs şi agremente tehnice).
10.2 Evaluare, supraveghere şi certificare a controlului de produc ie

Controlul de produc ie al produc torului va fi evaluat şi supravegheat printr-un organism de inspec ie aprobat
şi apoi certificat de c tre un organism de certificare aprobat, in conformitate cu prevederile pentru evaluare,
supraveghere şi certificare prezentate în anexa C.
11 PROIECTAREA BETONULUI CU PROPRIET I SPECIFICATE
Dac caracteristicile esen iale ale betonului proiectat trebuie furnizate într-o forma prescurtat , trebuie
utilizate urm toarele:
- referin la normativul NE 012-1:2007 / standardul SR EN 206-1;
- clasa de rezisten la compresiune: clasa de rezisten aşa cum este definit în tabelele 7 şi 8, de exemplu
C25/30;
- pentru valorile limit , în func ie de clasa de expunere: clasa simbolizat conform tabelului 1, urmat de
prescurtarea RO de la numele rii care a dat prevederile pentru valorile limit , compozi ia betonului şi
caracteristicile sale sau seturi de condi ii, de exemplu XD2 (RO) când se aplic prevederile valabile in
România. Valorile limit ale compozi iei betonului se dau inând seama de încadrarea într-un anumit mediu
de expunere (combinare de clase de expunere) conform tabelului 2 din acest normativ;
- con inutul maxim de cloruri: clasa definit în tabelul 10, de exemplu Cl 0,20;
- dimensiunea maxim nominal a agregatului; valoarea Dmax aşa cum este definit în 4.2.2; de exemplu
Dmax 22;
- densitatea: specificarea clasei simbolizate în tabelul 9 sau valoarea specificat , de exemplu D 1,8 din
SR EN 206-1;
- consisten a: prin clase aşa cum este definit în 4.2.1 din SR EN 206-1 sau valoarea specificat .
52
NE 012-1:2007
Anexa A
(normativ )
Încerc ri ini iale
A.1 Generalit i
Aceast anex con ine detaliile încerc rilor ini iale aşa cum sunt indicate în 5.2.1, 5.2.5.1, 6.1 şi 9.5.
Încerc rile ini iale trebuie s stabileasc c un beton satisface toate cerin ele specificate pentru betonul
proasp t şi înt rit. Dac produc torul sau elaboratorul specifica iei betonului pot demonstra c o re et este
corespunz toare plecând de la datele rezultate pe baza încerc rilor precedente sau pe baza unei experien e
dobândite pe o durat lung , aceasta poate constitui o alternativ la încerc rile ini iale.
A.2 Partea responsabil de încerc rile ini iale
Încerc rile ini iale trebuie s fie în responsabilitatea produc torului, pentru betonul cu propriet i specificate,
responsabilitatea elaboratorului specifica iei betonului, pentru betonul de compozi ie prescris şi cea a
organismelor de standardizare pentru betonul cu compozi ie prescris într-un standard.
A.3 Frecven a încerc rilor ini iale
Încerc rile ini iale trebuie efectuate înainte de a utiliza un nou beton sau o nou familie de betoane.
Încerc rile ini iale trebuie repetate dac a avut loc o schimbare semnificativ fie a componentelor betonului
sau a cerin elor specificate, pe care s-au bazat încerc rile precedente.
A.4 Condi ii de încercare
Ca regul general , încerc rile ini iale trebuie efectuate pe un beton în stare proasp t a c rui temperatur
este cuprins între 15 0C şi 22 0C.
NOT - Dac betonarea este efectuat pe amplasamentul şantierului într-o mare varietate de condi ii de temperatur
sau dac este aplicat un tratament termic, este necesar ca produc torul s fie informat despre acestea pentru ca el s
poat lua în considera ie efectele asupra propriet ilor betonului şi necesarul de încerc ri suplimentare.
Pentru fiecare încercare ini ial a unui beton trebuie realizate minimum trei amestecuri şi din fiecare amestec
trebuie confec ionate şi supuse la încerc ri minim trei epruvete. Dac o încercare ini ial se efectueaz
pentru o familie de betoane, num rul de betoane de eşantionat trebuie s acopere gama de compozi ii a
familiei.
Rezisten a unui amestec sau a unei şarje este media rezultatelor încerc rilor. Rezultatul încerc rii ini iale pe
beton este rezisten a medie a amestecurilor sau şarjelor.
Intervalul de timp între amestecare şi încerc rile de consisten precum şi rezultatele încerc rilor trebuie s
fie înregistrate.
Pentru determinarea compozi iei unui beton de compozi ie prescris , a c rui utilizare este prev zut la scar
na ional printr-un standard astfel încât s se in seama de toate materialele componente autorizate, este
necesar un num r de încerc ri semnificativ mai ridicat. Rezultatele încerc rilor ini iale trebuie documentate
de c tre organismul de standardizare responsabil.
A.5 Criterii de acceptare a încerc rilor ini iale

Pentru evaluarea propriet ilor betoanelor, în special cele ale betonului proasp t, trebuie luate în
considera ie diferen ele între tipul de amestecare şi condi iile de amestecare utilizate pentru încerc rile
ini iale şi cele utilizate pentru produc ia curent .
53
NE 012-1:2007
Rezisten a la compresiune a betonului având compozi ia aleas pentru cazul real trebuie s fie superioar
valorilor fck din tabelul 7 sau din tabelul 8, cu o anumit marj . Aceast marj trebuie s corespund
minimului necesar pentru satisfacerea criteriilor de conformitate stipulate în 8.2.1. Trebuie ca marja s fie în
jur de dublul abaterii standard aşteptate, fie de cel pu in de la 6 N/mm2 pân la 12 N/mm2, în func ie de
instala iile de produc ie, materialele componente şi de informa iile disponibile referitoare la varia iile posibile.
Criteriul de acceptare a încerc rilor ini iale ale betonului având compozi ia prescris printr-un standard este
urm torul:
fcm ≥ fck + 12
Consisten a betonului trebuie s se situeze în limitele claselor de consisten , în momentul în care betonul
este susceptibil de a fi pus în oper , precum şi înainte de livrare, în cazul betonului gata de utilizare.
Pentru alte propriet i specificate, betonul trebuie s satisfac valorile specificate având o marj
corespunz toare.
54
NE 012-1:2007
Anexa B
(normativ )
Încerc ri de identificare pentru rezisten a la compresiune
B.1 Generalit i
Aceasta anex indic detaliile pentru încerc rile de identificare cum sunt cele indicate în 8.2.1.1.
O încercare de identificare arat dac un anumit volum de beton apar ine aceleiaşi popula ii şi se
conformeaz clasei de rezisten pentru care se face evaluarea conformit ii de c tre produc tor.
B.2 Plan de eşantionare şi de încerc ri
Când se procedeaz la încerc ri de identificare, volumul particular de beton trebuie definit, de exemplu:
- un singur amestec sau şarj în caz de dubiu asupra calit ii lor;
- betonul furnizat pentru fiecare etaj al unei cl diri sau a unui ansamblu de grinzi/ pl ci sau de stâlpi/ pere i ai
unui etaj, a unei cl diri sau p r i comparabile ale altor structuri;
- betonul livrat pe un şantier în timpul unei s pt mâni, îns nu mai mult de 400 m3.
Num rul de probe de prelevat dintr-un volum particular de beton trebuie definit.
Probele trebuie prelevate din diferite amestecuri sau şarje conform SR EN 12350-1.
Epruvetele trebuie s fie realizate şi conservate conform SR EN 12390-2. Rezisten a la compresiune a
epruvetelor trebuie determinat conform cu SR EN 12390-3. Rezultatele încerc rilor trebuie s provin din
media a dou sau mai multe epruvete realizate pornind de la aceeaşi prob pentru a fi încercate la aceeaşi
vârst . Când dou sau mai multe epruvete sunt realizate pornind de la acelaşi eşantion şi când împr ştierea
rezultatelor este mai mare 15% din valoarea medie, rezultatele trebuie eliminate exceptând situa iile în care
o investiga ie permite identificarea unui motiv care s justifice eliminarea unui rezultat individual.
B.3 Criterii de identificare pentru rezisten a la compresiune
B.3.1 Beton supus unui control de certificare a produc iei

Identificarea betonului este evaluat pentru fiecare rezultat de rezisten individual şi pentru media de " n "
rezultate care nu se suprapun dup cum se indic în tabelul B.1.
Betonul este considerat ca provenit dintr-o popula ie conform , dac cele dou criterii din tabelul B.1 sunt
satisf cute pentru " n " rezultate derivate din rezultatele rezisten elor probelor prelevate din volumul definit de
beton.
Tabelul B.1 – Criterii de identificare pentru rezisten a la compresiune
Criteriul 1 Criteriul 2
Num rul " n " al rezultatelor de
Media a " n " rezultate Toate rezultatele individuale ale
rezisten la compresiune pentru
încerc rilor
volumul definit de beton fcm fci
N/mm2 N/mm2
1 Neaplicabil ≥ fck - 4
2-4 ≥fck + 1 ≥ fck - 4
5-6 ≥ fck + 2 ≥ fck - 4

NOT - Criteriile de identificare din tabelul B.1, dau o probabilitate de 1% de eliminare a unui volum de beton conform.
55
NE 012-1:2007
B.3.2 Beton nesupus unui control de certificare a produc iei
In cazul volumului definit de beton, pentru încerc ri trebuie s fie prelevate minimum trei probe.
Betonul este prezumat ca provenind dintr-o popula ie conform dac criteriile de conformitate indicate în
8.2.1.3 şi în tabelul 14 pentru o produc ie ini ial sunt satisf cute.
56
NE 012-1:2007
Anexa C
(normativ )
Dispozi ii pentru evaluarea, supravegherea şi certificarea controlului produc iei
C.1 Generalit i
In aceast anex sunt prezentate prevederile pentru evaluarea, supravegherea şi certificarea controlului
produc iei de c tre organisme aprobate (a se vedea capitolul 9).
C.2 Sarcinile organismului de inspec ie
C.2.1 Evaluarea ini ial a controlului produc iei
O inspec ie ini ial a sta iei de beton şi a controlului de produc ie trebuie efectuat de organismul de
inspec ie. Inspec ia ini ial are ca scop s determine dac condi iile esen iale, în ceea ce priveşte personalul
şi echipamentele pentru o produc ie corect şi pentru controlul corespunz tor al produc iei sunt asigurate.
Organismul de inspec ie trebuie, între altele, s examineze şi s verifice:
- manualul de control al produc iei de la produc tor şi s evalueze prevederile pe care aceasta le con ine.
În special el trebuie s verifice dac aceste prevederi sunt conforme cu cerin ele pentru controlul produc iei
de la capitolul 9 şi dac el ine seama de cerin ele acestei reglement ri;
- disponibilitatea la locurile prev zute şi la persoanele implicate a documentelor elaborate, necesare, pentru
inspec ia echipamentelor şi care sunt la dispozi ia personalului centralei;
- dac toate mijloacele şi echipamentele necesare sunt disponibile pentru efectuarea inspec iilor şi
încerc rilor necesare asupra echipamentelor, materialelor componente şi betonului;
- cunoştin ele, preg tirea şi experien a personalului de produc ie şi de control a produc iei;
- dac o încercare ini ial a fost bine efectuat în conformitate cu anexa A a acestei reglement ri şi dac ea
a fost raportat de o manier adecvat .
Dac se efectueaz încerc ri indirecte, sau, dac conformitatea pentru rezisten a fost stabilit pe baz de
rezultate transpuse din conceptul de familie, produc torul trebuie s demonstreze organismului de inspec ie
de o manier satisf c toare, corelarea sau rela ia fiabil între încerc rile directe şi indirecte.
Pentru a da încredere în rezultatele controlului produc iei, organismul de inspec ie trebuie s efectueze
încerc ri punctuale în paralel cu cele ale produc torului. Astfel de încerc ri pot fi înlocuite printr-o
supraveghere aprofundat a datelor produc torului şi a sistemului de control când laboratorul de încerc ri al
produc torului este acreditat şi este sub supravegherea unui organism de certificare.
Toate aspectele semnificative ale inspec iei ini iale, în special în ceea ce priveşte echipamentul pe locul de
produc ie, sistemul de control al produc iei şi evaluarea acestui sistem trebuie consemnate într-un raport de
evaluare.
Când unitatea de produc ie a trecut de inspec ia ini ial în condi ii satisf c toare, organismul de inspec ie
trebuie s elibereze un raport de evaluare din care s rezulte conformitatea controlului produc iei cu
prevederile capitolului 9 din prezenta reglementare. Acest raport va fi transmis produc torului şi organismului
de certificare aprobat.
NOT - Pe baza acestui raport, organismul de certificare aprobat, va decide certificarea controlului de produc ie (a se
vedea C.3.1).
57
NE 012-1:2007
C.2.2 Supravegherea continu a controlului produc iei
C.2.2.1 Inspec iile periodice

Inspec iile periodice efectuate de organismul de inspec ie au ca obiective principale verificarea men inerii
condi iilor ini iale pentru produc ie şi pentru controlul produc iei. Raportul de evaluare a inspec iei ini iale este
utilizat ca o declara ie pentru controlul de produc ie.
Produc torul este responsabil de men inerea sistemului de control al produc iei. Dac au fost aduse
schimb ri semnificative la locul de produc ie, sistemului de control al produc iei sau manualului de control al
produc iei, produc torul trebuie s notifice aceste schimb ri organismului de inspec ie care poate s cear
repetarea inspec iei.
În cursul inspec iilor periodice, organismul de inspec ie trebuie s evalueze cel pu in:
- procedurile de produc ie, de eşantionare şi de încerc ri;
- datele înregistrate ;
- rezultatele ob inute la încerc rile de control al produc iei în timpul perioadei de inspec ie;
- c încerc rile cerute au fost efectuate prin procedurile şi cu frecven a adecvate;
- c echipamentele de produc ie au fost verificate şi între inute conform prevederilor;
- c aparatura de încercare a fost între inut şi etalonat conform program rii;
- ac iunile întreprinse în cazul neconformit ii produselor;
- trebuie de asemenea verificate bonurile de livrare şi declara iile de conformitate ale produselor.
Pentru a da încredere în eşantionarea şi încerc rile ce se efectueaz în cadrul controlului produc iei
efectuate de c tre produc tor, organismul de inspec ie trebuie s preleveze, în timpul inspec iei periodice,
eşantioane din produc ia curent în vederea încerc rii acestora.
Prelevarea eşantioanelor în acest caz nu trebuie anun at în prealabil. Organismul de inspec ie trebuie s
stabileasc frecven a corespunz toare pentru fiecare unitate de produc ie, pentru care este indicat s
conduc aceste încerc ri inând seama de condi iile speciale. Astfel de încerc ri, în condi ii adecvate, pot s
fie înlocuite printr-o supraveghere a datelor produc torului şi a sistemului de control când laboratorul de
încerc ri al produc torului este acreditat şi este sub supravegherea unui organism de certificare.
Betoanele cu performan e specificate trebuie încercate pentru propriet ile specificate, de exemplu:
rezisten a, consisten a. Pentru betoanele având compozi ia prescris , încerc rile trebuie s acopere numai
consisten a şi compozi ia.
Rezultatele încerc rilor curente ale produc torului trebuie s fie comparate cu cele ale organismului de
inspec ie.
Organismul de inspec ie trebuie s examineze periodic rela iile fiabile între încerc rile directe şi indirecte ca
şi rela iile între membrii familiilor de beton.
Rezultatele inspec iilor periodice trebuie consemnate într-un raport care este transmis produc torului şi
organismului de certificare.
Inspec iile periodice trebuie efectuate cel pu in de dou ori pe an, exceptând situa iile în care procedurile de
verificare sau regulile de certificare definesc scheme pentru reducerea sau sporirea frecven ei acestora.
C.2.2.2 Inspec ii excep ionale
O inspec ie excep ional este necesar :

- dac au fost detectate deficien e importante la controlul periodic (reinspectare) sau ca urmare a sesiz rilor
intervenite în cadrul controalelor efectuate de Inspectoratul de Stat în Construc ii;
- dac produc ia a fost întrerupt în timpul unei perioade superioare de 6 luni;
- dac este cerut de produc tor, de exemplu datorit schimb rii condi iilor de produc ie;
58
NE 012-1:2007
- dac este cerut de organismul de certificare sau a fost sesizat de Inspectoratul de Stat în Construc ii şi
este justificat cu documente.
Con inutul, tipul şi perioada inspec iei excep ionale depind de specificul situa iei.
C.3 Sarcinile organismului de certificare
C.3.1 Certificarea controlului de produc ie
Organismul de certificare trebuie s certifice controlul produc iei pe baza raportului organismului de
inspec ie, care a stabilit c unitatea de produc ie a trecut de evaluarea ini ial a controlului de produc ie.
Organismul de certificare trebuie s decid asupra valabilit ii certificatului pe baz de rapoarte de
supraveghere continu a controlului produc iei.
C.3.2 M suri în caz de neconformitate
Dac organismul agreat identific neconformit i ale betonului cu specifica ia sau dac au fost constatate
deficien e ale procesului de produc ie sau ale controlului produc iei şi produc torul nu a reac ionat corect în
momentul constat rii (a se vedea 8.4), organismul agreat trebuie s cear produc torului remedierea
deficien elor într-un timp suficient de scurt. Ac iunile produc torului trebuie verificate de organismul de
inspec ie. Trebuie procedat la inspec ia excep ional şi la încerc ri suplimentare în caz de neconformitate, în
ceea ce priveşte:
- rezisten a;
- raportul ap /ciment;
- limit rile de baz impuse compozi iei;
- densitatea în cazul când este specificat la proiectarea betonului uşor şi greu;
- re eta specificat în cazul betoanelor cu compozi ia prescris .
Dac rezultatele inspec iei excep ionale nu sunt satisf c toare sau dac încerc rile suplimentare nu au
satisf cut criteriile, organismul de certificare trebuie s suspende sau s retrag certificatul de conformitate a
controlului produc iei.
NOTA 1 - În acest caz produc torul este obligat sa anun e Inspectoratul de Stat în Construc ii pentru a decide dac se
va proceda la oprirea sta iei.
NOTA 2 - Dup suspendarea sau retragerea certificatului de conformitate a controlului produc iei, produc torul nu
trebuie s mai fac referin la certificatul de conformitate.
NOTA 3 - Recertificarea controlului produc iei se va putea face numai dup corectarea neconformit tilor, constatat cu
ocazia efectu rii inspec iei de reevaluare a sta iei de câtre organismul de inspec ie, la cererea produc torului.
Organismul de inspec ie va întocmi un raport de evaluare pe care-l va transmite produc torului şi organismului de
certificare care va putea decide asupra recertific rii controlului produc iei. În cazul în care func ionarea sta iei a fost
oprit , produc torul va anun a Inspectoratul de Stat în Construc ii pentru a decide, pe baza raportului de evaluare,
reluarea activit ii.
În cazul unor erori minore, organismul de certificare poate considera c nu este cazul de a proceda la o
inspec ie excep ional şi poate accepta dovezi documentate care atest c erorile au fost corectate. Aceste
dovezi trebuie confirmate în timpul inspec iei periodice urm toare.
59
NE 012-1:2007
Anexa D
(informativ )
Bibliografie
SR EN 206-1: 2002
Beton. Partea 1: Specificaţie, performantă, producţie şi conformitate
SR 13510: 2006
Beton. Partea 1: Specificaţie, performantă, producţie şi conformitate. Document naţional de aplicare
a SR EN 206-1
SR EN 1992-1-1
Eurocod 2: Calculul structurilor din beton. Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru construcţii
SR EN 12390-4: 2002
Încercari pe beton întărit. Partea 4: Rezistenţa la compresiune. Caracteristicile echipamentelor de
încercare
SR EN 12390-5: 2002
Încercari pe beton întărit. Partea 5: Rezistenta la întindere prin încovoiere a epruvetelor
SR EN 12390-8: 2002
Încercari pe beton întărit. Partea 8: Adâncimea de pătrundere a apei sub presiune
SR EN 12504-1:2002
Încercări pe beton întărit în structuri. Partea 1: Carote. Prelevare, examinare si încercări la compresiune
SR EN 12504-2: 2002
Încercări pe beton întărit în structuri. Partea 2: Încercări nedistructive. Determinarea indicelui de recul
SR EN 12504-3: 2006
Încercări pe beton întărit în structuri. Partea 3: Determinarea fortei de smulgere
SR EN 12504-4:2004
Încercări pe beton întărit în structuri. Partea 4: Incercări nedistructive. Determinarea vitezei de
propagare a ultrasunetelor
SR ENV 13670-1: 2006

Execuţia structurilor din beton. Partea 1: Condiţii comune
pr. EN 13791: 2006

Evaluarea in-situ a rezistenţei la compresiune a structurilor si elementelor prefabricate
SR EN ISO 9001: 2001

Sisteme de management al calităţii. Cerinţe
CR 901
Specificaţii locale pentru prevenirea efectelor distructive ale reacţiei alcalii-silice in betoane
CR 13901
Utilizarea conceptului de familie de betoane pentru controlul producţiei şi conformitatea betonului
CR 13902
Metode de încercare pentru determinarea raportului apă / ciment.
Bulletin d'information CEB 197 – FIP, Beton de înaltă rezistenţă – Rapport sur l'état de l'art; SR 90/1-1990.
60
NE 012-1:2007
Anexa E
(informativ )
Indica ii de aplicare a conceptului de performan echivalent a propriet ilor

betonului
Aceast anex d indica ii detaliate referitor la conceptul de performan echivalent a betonului conform
celor prezentate la 5.2.5 şi 5.2.3.
Încerc rile trebuie s arate c performan a betonului care con ine adaosuri este cel pu in echivalent cu cea
a betonului de referin evaluat ca medie a încerc rilor.
Betonul de referin trebuie:
- s con in un ciment conform cu SR EN 197-1, ca tip şi s con in constituen i corespunz tori combina iei
cimentului şi adaosului;
- s fie conform cu cerin ele de la 5.3.2 pentru clasa de expunere corespunz toare.
Când nu exist un ciment corespondent disponibil, este indicat s se utilizeze un ciment CEM I.
Programul de încerc ri trebuie s cuprind toate încerc rile care permit s se demonstreze c betonul
con inând adaosuri este echivalent cu betonul de referin , în ceea ce priveşte ac iunile specifice ale
mediului înconjur tor rezultate din clasele specifice de expunere.
Este necesar ca încerc rile s fie efectuate în acelaşi timp şi în acelaşi laborator acreditat care posed
experien a necesar pentru încerc ri similare. Este necesar ca modul operator pentru efectuarea încerc rilor
s asigure un grad de încredere corespunz tor în performan ele betonului conform cu cerin ele de la 5.3.2
pentru clasa de expunere corespunz toare şi con inând ciment conform SR EN 197-1.
Este necesar ca gama de compozi ii pentru care se aplic aceast metod , s fie limitat la condi iile
urm toare:
- cantitatea total de adaosuri, inclusiv cea deja con inut ca şi constituent al cimentului, trebuie s respecte
valorile limit date în SR EN 197-1, pentru un tip de ciment corespondent;
- suma cimentului şi adaosului trebuie s fie cel pu in egal cu cerin a privind con inutul în ciment, prev zut
în 5.3.2, pentru clasa de expunere corespunz toare;
- raportul ap /(ciment + adaos) trebuie s fie în limitele prescrise în 5.3.2 pentru raportul ap /ciment maxim,
pentru clasa de expunere corespunz toare.
61
NE 012-1:2007
Anexa F
(normativ )
Recomand ri pentru limitele compozi iilor betonului
Aceast anex furnizeaz recomand ri pentru alegerea valorilor limit ale compozi iei şi propriet ilor
betonului în func ie de clasa de expunere conform 5.3.2.
Tabelele F.1.1 şi F.1.2 prezint valorile limit ale compozi iei si propriet ilor betonului în func ie de clasa de
expunere bazate pe ipoteza unei durate de via şi între inere a structurii prev zute de 50 ani. Valorile din
tabelele F.1.1 şi F.1.2 corespund diferitelor tipuri de cimenturi şi agregatelor ale c ror dimensiuni maxime
sunt cuprinse între 20 si 32 mm.
În tabelele F.2.1, F.2.2, F.2.3 şi F.2.4 se prezint domenii şi exemple de utilizare a unor tipuri de cimenturi
fabricate conform SR EN 197-1 şi standardelor na ionale pentru diferite clase (combina ii de clase) de
expunere.
Tabelele F.3.1 si F.3.2 furnizeaz con inutul maxim admis de p r i fine în betonul preparat cu diferite
dimensiuni ale granulelor agregatelor.
Clasele de rezisten minime au fost determinate plecând de la rela iile existente între raportul ap /ciment şi
clasa de rezisten a betonului fabricat cu ciment apar inând clasei de rezisten 32,5.
62
NE 012-1:2007
Tabelul F.1.1 – Valorile limit recomandate pentru compozi ia şi propriet ile betonului pentru clasele de expunere X0, XC, XD si XS
Clasele de expunere
Nici un Coroziune datorata clorurilor
risc de
coroziune Coroziune indus prin carbonatare Cloruri din alte surse decât apa de
Cloruri din apa de mare
sau atac mare
chimic
X0a) XC1 XC2 XC3 XC4 XD1 XD2 XD3 XS1 XS2 XS3
Raport
maxim - 0,65 0,60 0,60 0,50 0,55 0,50 0,45 0,55 0,50 0,45
ap /ciment
Clasa
minim de C8/10 C16/20 C16/20 C20/25 C25/30 C30/37 C35/45 C35/45 C30/37 C35/45 C35/45
rezisten
Dozaj
minim de b b b b
- 260 260 280 300 300 320 320 300 320 320
ciment
(kg/m3)
Con inut
minim de
aer - - - - - - - - - - -
antrenat
(%)
Alte
- - - - - - - - - - -
condi ii
a)
Pentru beton f r arm tur sau piese metalice înglobate.
b)
La turnarea elementelor masive se recomand cimenturile cu c ldur redus de hidratare. Pentru elemente masive (grosimea elementelor mai mare de 80 cm)
trebuie s se adopte un dozaj de ciment de 300 kg/m3.
63
NE 012-1:2007
Tabelul F.1.2 - Valorile limit recomandate pentru compozi ia şi propriet ile betonului pentru clasele de expunere XF, XA si XM
Clasele de expunere
Atac înghe -dezghe Atac chimic Atac mecanic
c c
XF1 XF2 XF3 XF4 XA1 XA2 XA3 XM1 XM2 XM3
Raport
maxim 0,50 0,55a 0,50 0,55a 0,50 0,50a 0,55 0,50 0,45 0,55 0,55 0,45 0,45
ap /ciment
Clasa
minim de C25/30 C25/30 C35/45 C25/30 C35/45 C30/37 C25/30 C35/45 C35/45 C30/37 C30/37 C35/45 C35/45
rezisten
Dozaj minim
de ciment 300 300 320 300 320 340 300 320 360 300 300 320 320
(kg/m3)
Con inut
minim de
- a - a - a - - - - - - -
aer antrenat
(%)
Tratarea
Agregate rezistente la înghe -dezghe conform Ciment rezistent la
Alte condi ii d suprafe ei
SR EN 12620 sulfa i
betonului b
a)
Con inutul de aer antrenat se stabileşte în func ie de dimensiunea maxim a granulei în conformitate cu 5.4.3. Dac betonul nu con ine aer antrenat cu inten ie, atunci performan a
betonului trebuie s fie m surat conform unei metode de încerc ri adecvate, în compara ie cu un beton pentru care a fost stabilit rezisten a la înghe -dezghe pentru clasa de
expunere corespunz toare.
b)
De exemplu tratare prin vacuumare.
c)
Când prezen a de SO42- conduce la o clas de expunere XA2 şi XA3 este esen ial s fie utilizat un ciment rezistent la sulfa i. Dac cimentul este clasificat dup rezisten a la sulfa i,
trebuie utilizate cimenturi cu o rezisten moderata sau ridicat la sulfa i pentru clasa de expunere XA2 (şi clasa de expunere XA1 este aplicabil ) şi trebuie utilizat un ciment având o
rezisten ridicat la sulfa i pentru clasa de expunere XA3.
d)
In cazul expunerii in zonele marine se vor utiliza cimenturi rezistente la ac iunea apei de mare.
64
NE 012-1:2007
Tabelul F.2.1 - Domenii de utilizare pentru cimenturi conform standardelor SR EN 197-1, SR 3011, STAS 10092, SR 7055 şi SR EN 206-1
Clasele de expunere
Nici un risc de Coroziune datorat clorurilor
Tip ciment coroziune sau Coroziune indus prin carbonatare Cloruri din alte surse decât Cloruri din apa de
atac chimic apa de mare mare
XO XC1 XC2 XC3 XC4 XD1 XD2 XD3 XS1 XS2 XS3
CEM I X X X X X X X X X X X
SR I X X X X X X X X X X X
CD 40 X X X X X X X X X X X
I A 52,5c X X X X X X X X X X X
A /B S X X X X X X X X X X X
H II A S X X X X X X X X X X X
A /B V X X X X X X X X X X X
A X X X X X X X X X X X
LL
CEM II B X X X O O O O O O O O
A X X X X X X X X X X X
L
B X X X O O O O O O O O
A Se utilizeaz în conformitate cu prevederile tabelelor F.2.2 şi F.2.4
M
B Se utilizeaz în conformitate cu prevederile tabelelor F.2.2 şi F.2.4
CEM III A X X X X X X X X X X X
65
NE 012-1:2007
Tabelul F.2.1 (continuare)
Clasele de expunere
Tip ciment Atac înghe -dezghe Atac chimic Atac mecanic
c c
XF1 XF2 XF3 XF4 XA1 XA2 XA3 XM1 XM2 XM3
CEM I X X X X X X X X X X
SR I X X X X X X X X X X
CD 40 X X X X X X X X X X
I A 52,5c* X X X X X X X X X X
A /B S X X X X X X X X X X
H II A S X X X X X X X X X X
A X O X O X X X X X X
V
B X O O O X X X X X X
A X X X X X X X X X X
CEM II LL
B O O O O O O O O O O
A O O O O X X X X X X
L
B O O O O O O O O O O
A Se utilizeaz în conformitate cu prevederile tabelelor F.2.2 şi F.2.4
M
B Se utilizeaz în conformitate cu prevederile tabelelor F.2.2 şi F.2.4
CEM III A X X X Xb X X X X X X
X Se poate aplica.
0 Nu se aplic .
*)
Ciment alb
a)
Prezentul tabel prezint domeniile de utilizare a unor cimenturi fabricate în conformitate cu SR EN 197-1 şi standardele na ionale. Condi iile de utilizare a
cimenturilor sunt formulate la 5.1.2.
Se utilizeaz CEM III având clasa de rezistenta ≥ 42,5 sau ≥ 32,5 cu zgur în cantitate ≤ 50 % din mas , in cazul demonstr rii comport rii corespunz toare la
b)
ac iunile de înghe -dezghe şi agen i de dezghe are sau apa de mare.

c)
Când prezen a de SO42- conduce la o clas de expunere XA2 şi XA3 este esen ial s fie utilizat un ciment rezistent la sulfa i. Dac cimentul este clasificat dup
rezisten a la sulfa i, trebuie utilizate cimenturi cu o rezisten moderat sau ridicat la sulfa i pentru clasa de expunere XA2 (şi clasa de expunere XA1 este aplicabil )
şi trebuie utilizat un ciment având o rezisten ridicat la sulfa i pentru clasa de expunere XA3.
66
NE 012-1:2007
Tabelul F.2.2 - Domenii de utilizare pentru cimentul de tip II M conform standardelor cu SR EN 197 – 1 şi SR EN 206-1
Clasele de expunere
Nici un risc de Coroziune datorat clorurilor
Tip ciment coroziune sau Coroziune indus prin carbonatare Cloruri din alte surse Cloruri din apa de
atac chimic decât apa de mare mare
XO XC1 XC2 XC3 XC4 XD1 XD2 XD3 XS1 XS2 XS3
S-D ; S-T
S-LL : D-T X X X X X X X X X X X
D-LL ; T-LL
A
S-P ; S-V ;D-P ;
D-V ; P-V ;P-T ; X X X X X X X X X X X
P-LL ; V-T; V-LL
CEM II M S-D; S-T; D-T X X X X X X X X X X X
S-P; D-P; P-T X X X X X X X X X X X
S-V; D-V; P-V ;
B X X X X X X X X X X X
V-T
S-LL; D-LL;
P-LL ; V-LL; X X X O O O O O O O O
T-LL
Clasele de expunere
Atac înghe -dezghe Atac chimic Atac mecanic
Tip ciment
XF1 XF2 XF3 XF4 XA1 XA2a XA3a XM1 XM2 XM3
S-D ; S-T
S-LL: D-T X X X X X X X X X X
D-LL; T-LL
A
S-P; S-V ;D-P;
D-V; P-V ;P-T; X O X O X X X X X X
P-LL; V-T; V-LL
CEM II M S-D ; S-T ; D-T X X X X X X X X X X
S-P ; D-P ; P-T X O X O X X X X X X
S-V; D-V; P-V;
B X O O O X X X X X X
V-T
S-LL; D-LL;
P-LL; V-LL; O O O O O O O O O O
T-LL
X Se poate aplica.
0 Nu se aplic .
a)
Când prezen a de SO4 conduce la o clas de expunere XA2 şi XA3 este esen ial s fie utilizat un ciment rezistent la sulfa i. Dac cimentul este clasificat dup
2-
rezisten a la sulfa i, trebuie utilizate cimenturi cu o rezisten moderat sau ridicat la sulfa i pentru clasa de expunere XA2 (şi clasa de expunere XA1 este aplicabil )
şi trebuie utilizat un ciment având o rezisten ridicat la sulfa i pentru clasa de expunere XA3.
67
NE 012-1:2007
Tabelul F.2.3 - Exemple de utilizare a unor tipuri de cimenturi pentru diferite combina ii de clase de expunere
CEM II CEM III

Clase de expunere S
Component /
relevante pentru CEM I SR I CD 40 I A 52,5c T V
2
Construc ie B-LL A-M
proiectare D A-L3 A
B-L B-M
A-LL P/Q
H II A S
Beton simplu (nearmat) X0 X X X X X X X X
Se utilizeaz în conformitate cu prevederile

Elemente protejate împotriva
XC1, XC2, XC3, XC4 X X X X X X X5 X
înghe ului (în interior sau în ap )
Elemente exterioare XC, XF1 X X X X X X O X
tabelului F.2.4
Construc ii hidrotehnice XC, XF3 X X X X X X O X
Elemente exterioare supuse la

înghe -dezghe şi agen i de XC, XD, XF2, XF4 X X X X X O O X1
dezghe are
Structuri marine XC, XS, XF2, XF4 X X X X X O O X1
Atac chimic4 XA X X X X X X O X
Zone cu trafic XF4, XM X X X X X O O X1
Abraziune f r înghe -dezghe XM X X X X X X O X
1)
apa de mare, numai CEM III/ A cu clasa de rezisten ≥ 42,5 sau ≥ 32,5 R cu zgur în cantitate ≤ 50 % din mas .
Pentru expunere în clasa XF4: se va utiliza, in cazul demonstr rii comport rii corespunz toare a betonului aflat supus ac iunilor de înghe -dezghe si agen i de dezghe are sau
2)
CEM II/B-V nu se va utiliza pentru clasa de expunere XF3.
3)
Nu se utilizeaz pentru clasele de expunere XF1 şi XF3.
4)
În caz de atac chimic sulfatic peste clasa de expunere XA1 este obligatorie utilizarea cimenturilor rezistente la sulfa i.
5)
Nu se utilizeaz pentru clasele de expunere XC3 si XC4.
68
NE 012-1:2007
Tabelul F.2.4 - Exemple privind utilizarea cimenturilor de tip CEM II-M (func ie de componen a principalilor constituen i), fabricate în conformitate
cu standardul SR EN 197-1
CEM II-M
S-P
S-D S-V
S-T D-P
S-LL D-V
S-LL
A D-T A P-V S-V
Component / Construc ie Clase de expunere D-LL
D-LL P-T D-V
relevante pentru B B P-LL
T-LL P-LL P-V
proiectare V-LL
V-T V-T
T-LL
V-LL
S-D S-P
B S-T B D-P
D-T P-T
Beton simplu (nearmat) X0 X X X X
Elemente protejate împotriva XC1, XC2, XC3,
X X X X3)
înghe ului (în interior sau în ap ) XC4
Elemente exterioare XC, XF1 X X X 0
Construc ii hidrotehnice XC, XF3 X X 0 0

Elemente exterioare supuse la
înghe -dezghe şi agen i de XC, XD, XF2, XF4 X 0 0 0
dezghe are
Structuri marine XC, XS, XF2, XF4 X X 0 0
1)
Atac chimic XA X X X 0
2)
Zone cu trafic XF4, XM X 0 0 0
Abraziune f r înghe XM X X X 0
X Se poate aplica.
0 Nu se aplic .
1)
În caz de atac chimic sulfatic, peste clasa de expunere XA1 se va utilizeaz ciment rezistent la sulfa i.
2)
Nu este permis utilizarea pentru beton de drumuri.
3)
Nu se utilizeaz pentru clasele de expunere XC3 si XC4.
69
NE 012-1:2007
dimensiunea granulelor cuprins de la 16 mm pana la 63 mm pentru betoane de clas ≤C50/60 şi

Tabelul F.3.1 - Con inutul maxim admis de p r i fine în betonul preparat cu agregate având
LC ≤50/55
Con inut maxim în p r i fine (kg/m3)

Dozaj ciment (kg/m3)
< 0,125 mm
≤ 300 400
300 ···400 Dozaj de ciment + 100
.≥ 400 500
Tabelul F.3.2 - Con inutul maxim admis de par i fine în betonul preparat cu agregate având
dimensiunea granulelor cuprins de la 16 mm pana la 63 mm pentru betoane de clas >C50/60 şi
LC>50/55
Con inut maxim în p r i fine (kg/m3)

Dozaj ciment (kg/m3)
< 0,125 mm
≤400 500
400···450 Dozaj de ciment + 100
450··· 500 550
≥ 500 600
70
NE 012-1:2007
Anexa G
(informativ )
Prevederi suplimentare referitoare la betoanele de înalt rezisten
Prezenta anex formuleaz câteva recomand ri aplicabile prevederilor relativ la controlul de conformitate,
care se adaug celor date în tabelele 22, 23 şi 24 pentru produc ia de beton de înalt rezisten .
NOT - Numerele atribuite liniilor din tabelele G.1, G.2 şi G3 corespund respectiv liniilor din tabelele 22, 23 şi 24 în care
ele reamplaseaz sau modific prescrip iile echivalente .
Tabelul G.1 – Controlul materialelor componente
Materialul Inspec ie/Încercare Scop Frecven a minim

component
Apa de consisten
normal SR EN 196-3
Fine e de m cinare Respectarea
SR EN 196-6 cerin elor stabilite
1 Ciment Con inutul de sulfa i La fiecare livrare
SR EN 196-6
P strare pân la
Probe martor termenele de
încercare
La fiecare livrare,
Încerc ri prin cernere dac agregatele nu
Verificarea
conform SR EN 933-1 fac obiectul unor
conformit ii cu
4 Agregate sau conform informa iilor toleran e restrânse şi
granulozitatea
furnizorului privind nu beneficiaz de o
convenit
agregatele certificare a
controlului produc iei
Respectarea
Densitate
cerin elor
8 Aditivi P strare pân la La fiecare livrare
Probe martor termenele de
încercare
Prima livrare,
in afar de cazul
Pentru compararea
a Determinarea când rezultatele
9a Aditivi cu valoarea declarat
substan ei uscate încerc rilor sunt date
prin fişa tehnic
de c tre furnizor
În caz de dubiu
Compararea cu
9b M surarea densit ii La fiecare livrare
densitatea nominal
Pentru identificarea
La fiecare livrare, în
schimb rilor
afar de cazurile
M surarea pierderii la con inutului în carbon
11 Adaosuri în vrac când rezultatele
foc cu efect asupra
încerc rilor sunt date
propriet ilor
de furnizor
betonului proasp t
a
Este recomandat de a preleva şi de a conserva eşantioane de la fiecare livrare.
NOT - Informa ii complementare asupra controlului produc iei pentru betoanele de înalt rezisten pot fi ob inute din
literatura pertinent , de exemplu: Buletinul de informare CEB 197; Beton de înalt rezisten ; SR 90/1-1990.
Pentru betonul înt rit trebuie întocmit împreun cu beneficiarul un plan pentru asigurarea calit ii. În acest
plan trebuie sa se stabileasc în detaliu toate determin rile necesare asigur rii şi controlului calit ii
betonului. Totodat trebuie sa se stabileasc m surile ce se întreprind în cazul sesiz rii unor abateri de la
valorile prescrise precum şi persoanele responsabile de aducerea la îndeplinire a acestor m suri.
71
NE 012-1:2007
Tabelul G.2 – Controlul echipamentului
Echipament Inspec ie /Încercare Scop Frecven a minim

Asigurarea
Depozite la sol,
1 Examen vizual conformit ii cu Zilnic
bunc re, etc.
cerin ele
Echipament de
Asigurarea În fiecare zi înainte
cânt rire pentru Verificarea exactit ii de
3a exactit ii conform de prepararea
ciment, cânt rire
9.6.2.2 betonului
granulometrie
Ob inerea În fiecare zi înainte
Dozatoarele de
5 Verificarea exactit ii cantit ilor exacte de prepararea
aditivi
de aditivi betonului
Compararea între
Asigurarea În fiecare zi înainte
cantitatea real cu
6a Contor de ap exactit ii conform de prepararea
valorile afişate de
9.6.2.2 betonului
contor
În momentul
Echipamentul de
Compararea instal rii
m surare continu a Verificarea
7 con inutului real cu S pt mânal dup
con inutului de ap exactit ii
valoarea afişat instalare
din agregate
În caz de dubiu
Compararea printr-o
metod adecvat a
conformit ii sistemului În momentul primei
de dozare utilizat cu instal ri
Verificarea
valorilor m surate ale În caz de dubiu la
toleran elor de
9 Sistemul de dozare componentelor din instal rile
dozaj conform
amestec sau cu valorile urm toare
tabelului 21
specificate şi în cazul În fiecare lun
doz rii automate, de dup instalare
asemenea cu valorile
înregistrate
Aparatura de În fiecare zi înainte
Verificarea
10 încercare de Controlul func ion rii de prepararea
conformit ii
laborator betonului
În fiecare zi înainte
Dispozitivele de
11a de prepararea
amestecare
betonului
F r ap de Înaintea fiec rei
11 b Autobetoniere Verificare vizual
sp lare în interior înc rc ri
72
NE 012-1:2007
Tabelul G.3 – Controlul procedurilor de produc ie şi al propriet ilor betonului
Tip de încercare Inspec ia/Încercarea Scop Frecven a minim

Stabilirea masei
Zilnic înaintea
Con inutul de ap al Verificarea continu agregatelor şi a
2 prepar rii
nisipului a umidit ii nisipului cantit ii de ap
betonului
ad ugate
Zilnic
Încerc ri mai mult
Pentru determinarea
sau mai pu in
Con inutul de ap al Încerc ri de uscare masei agregatelor şi a
3 frecvente pot fi
pietrişului sau echivalente cantit ii de ap
cerute în func ie
ad ugate
de condi iile locale
şi atmosferice
La fiecare
confec ionare a
Con inutul de ap al Verificarea cantit ii Respectarea valorilor corpurilor de prob
4a
betonului proasp t de ap a ad ugate maxime stabilite pentru verificarea
rezisten ei dar cel
mult de 3 ori pe zi.
Evaluarea ob inerii
valorilor consisten ei
Consisten a betonului Verificare conform specificate şi
7 La fiecare şarj
proasp t SR EN 12350-5 detectarea
eventualelor varia ii
ale con inutului apei
Verificarea dozajului
Înregistrarea de ciment şi pentru
Dozajul de ciment al
9 cantit ii de cimenta ob inerea datelor Fiecare amestec
betonului proasp t
ad ugate necesare calculului
raportului ap /ciment
Înregistrarea Verificarea
Con inutul de adaosuri
10 cantit ii de adaosuri con inutului de Fiecare amestec
al betonului proasp t
ad ugate adaosuri
Din diferite
Încercarea de
Verificare conform Evaluarea ob inerii autobetoniere, dar
16 rezisten la
SR EN 12390-3 rezisten ei specificate
cel pu in 3 probe
compresiune 3
la 50 m
Caracteristicile de Respectarea Înaintea fiec rei
18 Verificare vizual
malaxare parametrilor amestec ri
a
Pentru betonul de înalt rezisten este recomandat o înregistrare automat a cânt ririlor.
73
NE 012-1:2007
Anexa H
(informativ )
Metode de formulare bazate pe performan ele pentru durabilitate
H.1 Introducere
Aceast anex prezint pe scurt conceptul şi principiile aplicabile pentru o metod de performan cu privire
la durabilitate la care s-a f cut referin în 5.3.3.
H.2 Defini ii
Aceast variant consider cantitativ fiecare din mecanismele de deteriorare, durata de via a elementelor
sau a structurii şi criteriile care definesc sfârşitul acestei durate de via .
Aceast metod poate s se bazeze pe o experien satisf c toare (în concordan ) cu practicile locale în
mediile înconjur toare locale, pe date strânse pornind de la o metod de încerc ri de performan stabilit
pentru mecanismul studiat, sau pe utilizarea de modele predictive verificate.
H.3 Aplica ii şi recomand ri generale
a) anumite ac iuni agresive sunt mai bine tratate printr-o abordare de performan , de exemplu: reac ia
alcalii-silice, atacul sulfa ilor sau abraziunea;
b) alte metode se aplic în particular rezisten ei la coroziune şi în anumite cazuri deopotriv rezisten ei la
înghe -dezghe . Aceast abordare se poate dovedi corespunz toare în cazurile în care:
- se cere o durat de via în afara perioadei de 50 ani;
- structura este calificat ca "special " aceasta implicând o probabilitate de distrugere mai redus ;
- modalit ile de ac iune a mediului înconjur tor sunt particular agresive, sau sunt bine definite;
- a fost prev zut o calitate a execu iei de înalt nivel;
- se introduce o strategie de conducere şi de mentenan , cu un eventual calendar de între inere;
- trebuie s fie construite p r i semnificative ale structurii sau de elemente similare;
- trebuie s fie utilizate materiale noi sau diferite;
- a fost utilizat metoda conform 5.3.2 pentru concep ie, dar a fost observat un defect de conformitate;
c) în practic , nivelul de durabilitate ob inut depinde de combinarea concep iei, a materialelor şi a execu iei;
d) sensibilitatea conceptului teoretic, a sistemului structural, forma elementelor şi detaliile structurale şi
arhitecturale sunt al i parametri de calcul semnificativi;
e) compatibilitatea materialelor, metodelor de construc ie, calitatea execu iei şi nivelul de control şi de
asigurare a calit ii, sunt parametrii de construc ie semnificativi;
f) performan ele cerute referitoare la durabilitate depind de durata de via cerut , de utilizarea posibil în
viitor a structurii, de m surile de protec ie specifice, de mentenan a prev zut în serviciu şi de consecin ele
de distrugere, în mediul înconjur tor local;
g) pentru toate nivelele de performan cerute, este posibil s rezulte din diferitele combina ii de calcul, de
materiale şi de execu ie solu ii alternative echivalente;
h) nivelul de cunoaştere al ambientului microclimatului local este important la determinarea fiabilit ii
metodelor de concep ie legate de performan e.
74
NE 012-1:2007
H.4 Metode de performan pentru durabilitate
La aplicarea variantelor enumerate mai sus, este necesar s se defineasc în prealabil cel pu in
urm toarele:
- tipul şi forma structurii;
- condi iile locale de mediu înconjur tor;
- nivelul de execu ie;
- durata de via cerut .
Pentru a aduce metoda aleas la un nivel pragmatic şi practic sunt în general necesare câteva ipoteze şi
evalu ri.
Metodele care pot fi utilizate sunt urm toarele:
a) adaptarea metodei conform 5.3.2 bazat pe o experien practic pe termen lung şi a materialelor locale
şi pe o cunoaştere detailat a mediului înconjur tor local;
b) metode bazate pe încerc ri aprobate şi verificate, care sunt reprezentative pentru condi iile reale şi
criteriile de performan aprobate;
c) metode bazate pe modele analitice etalonate în raport cu rezultatele încerc rilor reprezentative ale
condi iilor reale întâlnite în practic .
Este indicat ca s fie foarte exact definite compozi ia betonului şi materialele componente, pentru a permite
men inerea nivelului de performan .
75
NE 012-1:2007
ANEXA I
(normativ )
Clasificarea mediilor agresive asupra elementelor din beton armat şi beton

precomprimat supraterane
Mediile agresive atmosferice luate în considerare în prezentul normativ se clasific în patru clase de
agresivitate asupra elementelor din beton armat şi beton precomprimat:
XA 1b - medii cu agresivitate foarte slab ;

XA 2b - medii cu agresivitate slab ;
XA 3b - medii cu agresivitate medie;
XA 4b - medii cu agresivitate puternic
Clasa de agresivitate se stabileşte în func ie de starea fizic şi natura factorilor agresivi.

Stabilirea clasei de agresivitate în func ie de starea fizic şi natura agen ilor agresivi.
Agen ii agresivi pot fi sub stare:
- gazoas (gaze agresive de diferite feluri, cea provenit din condensul vaporilor ce apar în urma
varia iei umidit ii sau datorit caracteristicilor de exploatare a instala iilor tehnologice);
- solid (s ruri, cenuşi, praf, p mânt etc.)
Clasa de agresivitate a mediilor cu agen i agresivi în stare gazoas se stabileşte în func ie de umiditatea
relativ a aerului, de temperatura mediului şi de caracteristica gazelor agresive, conform tabelului I.1.
Tabelul I.1 – Determinarea clasei de agresivitate a mediilor cu agen i agresivi in stare gazoasa func ie
de umiditatea relativ a aerului, de temperatura mediului şi de caracteristica gazelor agresive
Clasa de
Umiditatea relativ Temperatura mediului, Caracteristica gazelor agresive (tabelul
agresivitate 0
a aerului, % C I.2)
a mediului
a) 61 …75 max.50 f r gaze agresive
XA 1b
b) ≤ 60 max.50 gaze agresive din grupa A
a) > 75 max.50 f r gaze agresive
XA 2b b) 61 … 75 max.50 gaze agresive din grupa A
c) ≤ 60 max.50 gaze agresive din grupa B
a) > 75 max.50 gaze agresive din grupa A
XA 3b b) 61 … 75 max.50 gaze agresive din grupa B
c) ≤ 60 max.50 gaze agresive din grupa C
a) > 75 max.50 gaze agresive din grupa B
XA 4b
b) 61 … 75 max.50 gaze agresive din grupa C
La stabilirea clasei de agresivitate a mediului în stare gazoas se vor avea în vedere urm toarele:
a) La temperaturi ale mediului cuprinse între 50 C şi 80 C, clasa de agresivitate din tabelul I.1 se m reşte
0 0
cu o clas .
b) În cazul în care pe suprafa a elementelor de construc ii este posibil formarea condensului, agresivitatea
se m reşte cu o clas , dac mediul con ine gaze agresive.
c) În cazul în care concentra iile de gaze agresive sunt mai mari decât la gazele din grupa C şi umiditatea
relativ a aerului este mai mic decât 60%, mediile respective se consider în clasa XA 4b.
d) În cazul în care gazele agresive sunt din grupa C şi umiditatea relativ a aerului este mai mare de 75%,
în cazurile în care dup aplicarea corec iilor precizate la punctele a), b) şi c) rezult o clas de agresivitate
mai mare de XA 4b, precum şi în cazul în care concentra iile de gaze agresive sunt mai mari decât la gazele
din grupa C şi umiditatea relativ a aerului este mai mare de 60%, mediile respective se consider cazuri
speciale şi se analizeaz fiecare în parte.
e) În cazul prezen ei mai multor gaze agresive din grupe diferite, clasa de agresivitate se stabileşte pentru
gazul cel mai agresiv.
76
NE 012-1:2007
Încadrarea gazelor agresive în grupele A, B şi C specificate în tabelul I.1 se face conform tabelului I.2.
Tabelul I.2 - Încadrarea gazelor agresive
Grupa de concentra ie Denumirea Formula chimic Concentra ia gazelor agresive,

a gazelor agresive gazului agresiv mg/m3 aer
Bioxid de sulf SO2 < 0,10
Hidrogen sulfurat H2S < 0,01
Acid fluorhidric HF < 0,02
Grupa A Clor Cl2 < 0,05
Acid clorhidric HCl < 0,05
Oxizi de azot NO, NO2 < 0,05
Amoniac NH3 < 0,10
Bioxid de sulf SO2 0,1 … 5,0
Hidrogen sulfurat H2S 0,01 … 0,5
Acid fluorhidric HF 0,02 … 0,5
Grupa B Clor Cl2 0,05 … 0,5
Acid clorhidric HCl 0,05 … 1,0
Oxizi de azot NO, NO2 0,05 … 1,0
Amoniac NH3 0,1 … 5,0
Bioxid de sulf SO2 5,1 … 50,0
Hidrogen sulfurat H2S 0,51 … 5,0
Acid fluorhidric HF 0,51 … 5,0
Grupa C Clor Cl2 0,51 … 2,0
Acid clorhidric HCl 1,1 … 10,0
Oxizi de azot NO, NO2 1,1 … 10,0
Amoniac NH3 5,1 … 50,0
Observa ie : Determinarea concentra iei se face pentru :

- bioxid de sulf, conform SR ISO 4221;
- hidrogen sulfurat, conform STAS 10814;
- acid fluorhidric, conform reglement rilor tehnice specifice;
- clor gazos, conform STAS 10946;
- acid clorhidric, conform STAS 10943;
- oxizi de azot, conform STAS 10329;
- amoniac, conform STAS 10812
Clasa de agresivitate a mediilor cu agen i agresivi în stare solid se stabileşte în func ie de umiditatea
relativ a aerului şi caracteristica solidului, conform tabelului I.3, în interiorul construc iilor şi tabelul I.4 în aer
liber.
Caracteristica solidului se ia conform tabelului I.5.
Tabelul I.3 - Determinarea clasei de agresivitate a mediilor cu agen i agresivi in stare solid func ie
de umiditatea relativ a aerului şi de caracteristica solidului, în interiorul construc iilor
Clasa de agresivitate Umiditatea relativ (1)

Caracteristica solidului
a mediului a aerului, %
61 … 75 slab solubil
XA 1b
≤ 60 uşor solubil - pu in higroscopic
> 75 slab solubil
XA 2b 61 … 75 uşor solubil - pu in higroscopic
≤ 60 uşor solubil - higroscopic
> 75 uşor solubil - pu in higroscopic
XA 3b
61 … 75 uşor solubil - higroscopic
XA 4b > 75 uşor solubil - higroscopic
(1)
Mediile cu solide cu agresivitate ridicat , notate cu asterisc în tabelul I.5, confer mediului clasa de agresivitate XA 4b,
indiferent de caracteristica solidului respectiv şi de umiditatea relativ a aerului.
77
NE 012-1:2007
Tabelul I.4 - Determinarea clasei de agresivitate a mediilor cu agen i agresivi in stare solid func ie
de umiditatea relativ a aerului şi de caracteristica solidului, în aer liber
Clasa de agresivitate Umiditatea relativ

Caracteristica solidului (1)
a mediului a aerului, %
XA 1b ≤ 60 slab solubil
61 … 75 slab solubil
XA 2b
≤ 60 uşor solubil - pu in higroscopic
> 75 slab solubil
XA 3b 61 … 75 uşor solubil - pu in higroscopic
≤ 60 uşor solubil - higroscopic
> 75 uşor solubil - higroscopic
XA 4b
61 … 75 uşor solubil - higroscopic
(1)
Mediile cu solide cu agresivitate ridicat , notate cu asterisc în tabelul I.5, confer mediului clasa de agresivitate XA 4b,
indiferent de caracteristica solidului respectiv şi de umiditatea relativ a aerului.
Tabelul I.5 – Caracteristica solidului

(1)
Denumirea agentului agresiv în stare solid Caracteristica solidului
Praf de siliciu
Carbonat de calciu
Carbonat de bariu
Carbonat de plumb
slab solubil
Oxid de fier
Hidroxid de fier
Oxid de aluminiu
Hidroxid de aluminiu
Clorur de sodiu
Clorur de potasiu
Clorur de amoniu*)
*)
Sulfat de sodiu
Sulfat de potasiu*)
Sulfat de amoniu*)
*)
Sulfat de calciu
Azotat de sodiu*)
Azotat de potasiu*)
Azotat de bariu
uşor solubil - pu in higroscopic
Azotat de plumb
Azotat de magneziu
*)
Cromat/bicromat de sodiu
Cromat/bicromat de potasiu*)
Cromat/bicromat de amoniu*)
Carbonat de sodiu
Carbonat de potasiu
Hidroxid de calciu
Hidroxid de magneziu
Hidroxid de bariu
Fluorur de calciu
Clorur de calciu
Fluorur de magneziu
Fluorur de aluminiu
Fluorur de zinc
Fluorur de fier
Sulfat de magneziu*)
Sulfat de mangan uşor solubil - higroscopic
Sulfat de zinc
Sulfat de fier*)
Azotat de amoniu*)
Fosfa i primari
Fosfat secundar de sodiu
Hidroxid de sodiu*)
*)
Hidroxid de potasiu
(1)
Solidele notate cu asterisc sunt cu agresivitate ridicat fa de beton
78
NE 012-1:2007
Anexa J
(informativ )
Familiile de beton
J.1 Generalit i
Prezenta anex furnizeaz detalii asupra utiliz rii familiilor de beton dup cum se indic în 8.2.1.1.
J.2 Selec ia familiei de beton
În cazul select rii unei familii pentru controlul produc iei şi al conformit ii, produc torul trebuie s realizeze
controlul asupra tuturor membrilor familiei. În cazul în care experien a de utilizare a conceptului de familie de
beton este limitat, sunt recomandate urm toarele caracteristici pentru o familie:
- ciment de un singur tip, o singur clas de rezisten şi o singur surs ;
- agregate similare de o manier demonstrabil şi adaosuri de tip I;
- beton cu sau f r aditivi reduc tori de ap /plastifian i;
- toat gama claselor de consisten ;
- betoane având un domeniu limitat al claselor de rezisten .
Este indicat ca betoanele ce con in adaosuri de tip II, de exemplu adaosuri puzzolanice sau cu activitate
hidraulic latent s fie clasate într-o familie diferit .
Este indicat ca betoanele care con in aditivi ce pot s aib un impact asupra rezisten ei la compresiune: de
exemplu aditivii înalt reduc tori de ap , superplastifian i, acceleratori, întârzietori sau antrenori de aer, s fie
tratate izolat sau în familii separate.
Pentru a demonstra c agregatele sunt similare, este indicat ca ele s fie de aceeaşi origine geologic , de
acelaşi tip, de exemplu: concasate şi c ele au performan e similare în beton.
Înainte de a utiliza conceptul de familie sau a extinde familiile date mai sus, este necesar ca rela iile s fie
testate pe date din produc ia anterioar , pentru a proba c ele dau un control de produc ie şi de conformitate
adecvat şi eficace.
79
NE 012-1:2007
J.3 - Schema pentru evaluarea unui membru şi a conformit ii unei familii de beton
La 28 zile, fiecare rezultat individual al

Nu
încerc rilor este egal sau mai mare Se declar amestecul sau şarja ca neconform
(fck-4) (Tabelul 14, criteriul 2)
Da
Pentru fiecare membru al familiei supus la
încerc ri, verificat la fiecare perioad de Nu Se elimin acest membru din familie şi se
evaluare dac membru apar ine familiei dup evalueaz ca un beton individual
criteriul de confirmare (Tabelul 15, criteriul 3)
Da
La fiecare perioad de evaluare, rezisten a

medie a tuturor rezultatelor transpuse este mai
mare sau egal cu rezisten a caracteristic a Nu Se declar familia ca neconform
betonului de referin plus 1,48 x abaterea pe întreaga perioad de evaluare
standard a familiei (Tabelul 14, criteriul 1)
Da
Se declar familia conform pe întreaga
perioad de evaluare
80
NE 012-1:2007
Anexa K
(normativ )
Compozi ia granulometric a agregatelor utilizate la prepararea betonului
Compozi ia granulometric a agregatelor care se utilizeaz la prepararea betoanelor este descris prin
procentul de volum al agregatului trecut prin sitele cu ochiuri p trate cu dimensiuni de 0,125 mm, 0,25 mm,
0,5 mm, 1 mm, 2 mm, 4 mm, 8 mm, 16 mm, 22 mm respectiv 32 mm şi 63 mm.
Compozi iile granulometrice ale agregatelor individuale sau compuse sunt determinate având în vedere SR
EN 933-1 pe site conform SR ISO 3310.
Figurile de la K.1 pân la K.5 prezint zonele de granulozitate func ie de dimensiunea maxim a agregatelor.
Treceri (vol %)
Site cu ochiuri p trate (mm)
Legend
defavorabil
utilizabil
favorabil
favorabil pentru compozi ie granulometric discontinu
defavorabil
Figura K.1 – Zone de granulozitate pentru dimensiunea maxim a agregatelor de 8 mm
81
NE 012-1:2007
Treceri (vol %)
Legend
defavorabil
utilizabil
favorabil

defavorabil
82
NE 012-1:2007
Treceri (vol %)
Legend
defavorabil
utilizabil
favorabil
defavorabil
83
NE 012-1:2007
Treceri (vol %)
Legend :
defavorabil
utilizabil
favorabil
defavorabil
84
NE 012-1:2007
Treceri (vol %)

Legend
defavorabil
utilizabil
favorabil
defavorabil
85
NE 012-1:2007
Anexa L
(informativ )
Recomand ri generale pentru alegerea cimentului

Aceast anex prezint recomand ri privind alegerea tipurilor de cimenturi func ie de temperatura la
punerea în oper a betonului. Alegerea cimenturilor func ie de o anumit aplica ie şi mediu de expunere se
face având în vedere recomand rile prezentate în anexa F (normativ ).
Aceast anex completeaz articolul 5.2.2 al acestui normativ în ceea ce priveşte alegerea tipului de ciment
luând în considera ie execu ia lucr rii şi dimensiunile elementelor.
Cimentul se alege având în vedere condi iile de execu ie (lucr ri executate în condi ii normale, lucr ri
executate pe timp friguros, c lduros, turn ri în elemente masive).
Tabelul L.1 prezint anumite caracteristici ale unor cimenturi fabricate în România, în conformitate cu SR EN
197-1 şi standardele na ionale, cu indicarea unor aptitudini de utilizare şi a unor domenii în care utilizarea
este contraindicat .
Tabelul L.1 – Caracteristici ale unor tipuri de cimenturi din România
Sensibilitatea Degajare Utilizare* Observa ii

Tip ciment Contraindica ii
la frig de c ldur Preferen ial particulare
Elemente Destinat în
monolite si Betoane special
CEM I 52,5R Insensibil Ridicat prefabricate masive**, elementelor
Betonare pe mortare, şape prefabricate;
timp friguros
Elemente Pe timp
monolite si Betoane c lduros
CEM I 42,5 R Insensibil Ridicat prefabricate masive**, trebuie luate
Betonare pe mortare, şape masuri
timp friguros speciale
Destinat în
Elemente Betoane special
I A 52,5c Insensibil Ridicat
prefabricate masive** elementelor
prefabricate;
Betoane
SR I Insensibil Redus rezistente la
sulfa i
Betoane de
CD 40 Insensibil Redus
drumuri
CEM II A–S
Beton, beton
32,5 N sau R Pu in sensibil Redus
armat
CEM II A–S Beton, beton
Pu in sensibil Medie
42,5 N sau R armat
Betoane
H II A S Pu in sensibil Redus
masive
Necesit o
CEM II B Beton, beton
Sensibil Redus tratare
32,5 N sau R armat
prelungit
CEM II B Necesit o
Beton, beton
42,5 Sensibil Redus tratare
armat
N sau R prelungit
Beton, beton
Necesit o
CEM III A armat Betonare pe
Foarte sensibil Redus tratare
32,5R Betonare pe timp friguros
prelungit
timp c lduros.
* In conformitate cu tabelele F.1.1, F.1.2, F.2.1, F.2.2, F.2.3, F.2.4.
** La turnarea elementelor masive (având grosimea egal sau mai mare cu 80 cm) se recomand utilizarea
cimenturilor cu degajare redus de c ldur .
86
NE 012-1:2007
Tabelele L.1.1, L.2.1 şi L.2.2 prezint în completare recomand ri generale privind alegerea tipului de ciment
func ie de condi iile climatice la punerea în oper .
L.1 Condi ii normale
Când temperatura la punerea în oper , înainte de decofrare şi/sau la punerea în serviciu se încadreaz în
intervalul de la 5 0C pân la 25 0C, betonul nu este destinat s fie în contact cu agen i agresivi (sulfa i, s ruri
de dezghe are etc.) şi elementele din beton au dimensiuni normale, cimenturile se pot utiliza conform
tabelului L.1.1, în func ie de atingerea rezisten ei la 28 zile.
Tabelul L.1.1 - Indicarea tipului de ciment func ie de atingerea rezistentei la 28 zile
Clasa de CEM I CEM II A CEM II B CEM III A

rezisten
Viteza medie de Viteza medie de Viteza medie de
atingere a atingere a atingere a
rezisten ei la rezisten ei la rezisten ei la
32,5 N sau R
28 zile (beton de 28 zile (beton de 28 zile (beton de
clas pân la clas pân la clas pân la
C25/30) C25/30) C25/30)
Vitez mare de Vitez mare de Vitez mare de
atingere a atingere a atingere a
rezisten ei la rezisten ei la rezisten ei la
42,5 N sau R
28 zile (beton de 28 zile (beton de 28 zile (beton de
clas de peste clas de peste clas de peste
C25/30) C 25/30) C 25/30)
Vitez foarte
mare de atingere
52,5 N sau R
a rezisten ei la
28 zile
L.2 Condi ii speciale
L.2.1 Turnare pe timp friguros (< + 5 0C)
Tabelul L.2.1 - Recomand ri de utilizare a cimenturilor pentru turnarea betonului pe timp friguros

rezisten
Pu in Pu in
32,5 N sau R Recomandabil
recomandabil recomandabil
Foarte
42,5 N sau R Recomandabil Recomandabil
recomandabil 1)
Foarte
52,5 N sau R
recomandabil 1)
1)
A se vedea art. 8.5 “Tratare şi protec ie” şi anexa E 8.5 a SR ENV 13670-1 „Execu ia structurilor de beton -
Partea I: Generalit i”.
L.2.1 Turnare pe timp c lduros (>+ 25 0C)
Tabelul L.2.2 - Recomand ri de utilizare a cimenturilor pentru turnarea betonului pe timp c lduros

rezisten
Foarte Foarte
32,5 N sau R Recomandabil
recomandabil 1) recomandabil 1)
Pu in
42,5 N sau R Recomandabil Recomandabil
recomandabil
Pu in
52,5 N sau R
recomandabil
1)
A se vedea art. 8.5 “Tratare şi protec ie” şi anexa E 8.5 a SR ENV 13670-1 „Execu ia structurilor de beton -
Partea I: Generalit i”.
87
NE 012-1:2007
Anexa M
(informativ )
Tratarea betonului func ie de evolu ia rezistentei betonului
Evolu ia rezisten ei descrie raportul între valoarea rezisten ei medii la 2 zile şi respectiv 28 zile (determinat
în conformitate cu încerc rile ini iale sau cu betoane de compozi ie comparabil ).
Aceast anex nu se refer la tratamente speciale care se aplic elementelor prefabricate.
Durata trat rii betonului func ie de tipul de ciment utilizat la prepararea acestuia este specificat în
reglement ri specifice de execu ie.
Tabelul M.1 - Durata minim de tratare a betonului pentru toate clasele de expunere
cu excep ia claselor X0 şi XC1
Foarte
Evolu ia rezisten ei betonului Rapid Medie Lent
lent
r ≥ 0,50 0,30 ≤ r < 0,50 0,15 ≤ r < 0,30 r < 0,15
(1)
r = fcm2/fcm28
Temperatura suprafe ei betonului t (2)
Durata minim de tratare în zile
în oC
T ≥ 25
25 > t ≥ 15
1 2 2 3
1 2 4 5
15 > t ≥ 10 2 4 7 10
10 > t ≥ 5 (3)
3 6 10 15
1)
Este permis interpolarea liniar a valorilor lui r.
2)
Se va extinde cu o durat echivalent în cazul în care lucrabilitatea este men inut mai mult de 5 h.
3)
În cazul în care temperatura este sub 5 0C tratarea trebuie prelungit cu durata în care temperatura indic
o
mai pu in de 5 C.
88
NE 012-1:2007
Anexa N
(normativ )
Cerin e minime privind calificarea, experien a profesional şi atestarea

responsabilului pentru controlul produc iei
1. Responsabilul pentru controlul produc iei va avea cunoştin ele necesare în domeniul producerii
betonului şi al standardelor specifice materialelor componente şi betonului pentru a putea asigura
controlul produc iei în ceea ce priveşte:
a) materialele componente, inclusiv selectarea acestora;
recep ionarea, depozitarea şi gospod rirea materialelor componente: agregate, ciment,
aditivi, ap (când nu se utilizeaz o surs de ap potabil ), în vederea asigur rii
caracteristicilor calitative impuse ;
aplicarea, dup caz, a m surilor ce se impun pentru preg tirea agregatelor: sortare, sp lare,
înc lzirea sau r cirea componen ilor betonului;
b) proiectarea şi producerea betonului;
respectarea caracteristicilor sortimentului de beton comandat.
c) inspec iile, încerc rile şi utilizarea rezultatelor acestora pentru materialele componente, pentru
betonul proasp t şi înt rit şi pentru echipamente;
d) inspec ia echipamentului de transport a betonului proasp t;
efectuarea, în condi ii corespunz toare, a transportului betonului;
e) procedurile privind evaluarea conformit ii.
2. Responsabilul pentru controlul produc iei trebuie s aib o preg tire profesional de inginer/ inginer
1)
colegiu (subinginer) constructor . In cazul sta iilor de betoane de capacitate sub 35 mc/or se poate
accepta şi o preg tire profesional de maistru/ tehnician constructor. Experien a profesional in
producerea betonului va fi de minimum 3 ani pentru maistru/ tehnician si de minimum 2 ani pentru
inginer/ inginer colegiu (subinginer) .
3. Responsabilul pentru controlul produc iei va fi atestat de Inspectoratul de Stat în Construc ii prin
inspectoratele teritoriale. Perioada de valabilitate a atest rii va fi de 2 ani.
1)
Pot fi accepta i specialişti de alte profile ale studiilor superioare tehnice care permit îndeplinirea cerin elor
postului în conformitate cu prezenta reglementare tehnic
89
NE 012-1:2007
STUDIU DE IMPACT
privind reglementarea
„Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat. Partea 1: Producerea
betonului”. Indicativ NE 012-1:2007.
1.a In prezent, în România se elaborează un sistem de reglementări tehnice în construcţii având la bază standardele
europene. Unul din domeniile prioritare ale ramurii îl constituie construcţiile din beton armat. Reglementările din
acest domeniu trebuie să aibă la bază standardele europene şi să realizeze o corelare între cerinţele privind betonul,
în toate etapele realizării acestuia: concepţie, proiectare, execuţie, mentenanţă etc. În acest cadru general s-a
elaborat „Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat. Partea 1:
Producerea betonului” Indicativ NE 012-1:2007.”
Actualul normativ în vigoare a fost elaborat având la baza standarde vechi nearmonizate, unele în contradicţie cu
actualele standarde europene. Este deci necesar să se adopte, cât mai curând, aceasta nouă reglementare, la
nivelul cerinţelor şi abordărilor comune europene.
Reglementarea face legătura între metodele de încercare şi cerinţele pentru materialele componente betonului
(ciment, agregate, aditivi, etc.) şi pentru beton. Deosebit de importantă, această reglementare pune bazele regulilor
privind producerea betonului astfel încât să fie îndeplinite ipotezele avute în vedere la proiectarea după
Eurocodurile structurale. Totodată investitorii vor avea la îndemână o reglementare care respectă reguli şi cerinţe
comune europene, fiind astfel îmbunătăţite condiţiile privind o piaţă liberă şi cu adevărat concurenţială în domeniul
construcţiilor.
1.b. Normativul se aplică betonului destinat structurilor turnate in–situ, structurilor prefabricate, elementelor
structurale prefabricate pentru clădiri şi construcţii inginereşti. Betonul poate fi produs pe şantier, beton gata de
utilizare sau beton prefabricat intr-o unitate de producţie pentru elemente prefabricate.
Reglementarea cuprinde, faţă de ediţia anterioară, numeroase prevederi cu caracter de noutate în ceea ce priveşte:
Metodele de încercare ale materialelor;
Curbele granulometrice ale agregatelor;
Clasele de expunere a betonului;
Domeniile de utilizare ale cimentului;
Condiţii de menţinere a probelor;
Criteriile de conformitate pentru diferite caracteristici ale betonului;
Evaluarea conformităţii.
Toate aceste prevederi influenţează, în mod evident, caracteristicile şi calitatea betonului şi sunt direct corelate cu
cerinţele privind proiectarea şi execuţia lucrărilor din beton armat şi beton precomprimat.
1.c. Această reglementare se adresează în primul rând producătorilor de betoane, proiectanţilor, executanţilor şi
beneficiarilor construcţiilor având structura din beton armat.
90
NE 012-1:2007
Este necesara crearea unei reguli unitare, acceptate şi respecate la nivel naţional, privind producerea betonului,
avînd în vedere exigenţele referitoare la realizarea construcţiilor din beton armat în condiţiile specifice de
seismicitate ale României.
1.d. Reglementarea va avea un impact pozitiv asupra factorilor de mediu, asupra sănătăţii oamenilor, având in
vedere extinderea utilizării adaosurilor la prepararea cimenturilor. De asemenea, în reglementare se fac precizări
privind posibilitatea de utilizare a agregatelor reciclate.
Aceste aspecte de mediu sunt deosebit de importante pentru mediul înconjurător, având in vedere că prin
prevederea adaosurilor in cimenturi, se reduc emisiile de CO2 care se produc la fabricarea cimentului Portland.
Se reduce consumul de energie şi de asemenea se valorifică parţial deşeurile reciclabile provenite din industrii, cum
ar fi zgura sau cenuşa. De asemenea, prin valorificare materialelor provenite din demolări (in special agregate
reciclate) se realizează o reducere a cantităţilor de agregate de balastieră a căror exploatare necontrolată poate duce
la fenomene nedorite, cum ar fi inundaţiile.
1.e. Intrarea în vigoare a reglementării creează condiţiile necesare trecerii la proiectarea structurilor din beton armat
în conformitate cu Eurocodurile, respectând ipotezele avute în vedere de acestea.
Se poate, de asemenea, trece la elaborarea şi aplicarea reglementărilor specifice de execuţie aflate în relaţie directă
şi condiţionate de elaborarea reglementării de producere a betonului.
Elaborarea reglementării naţionale „Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton
precomprimat. Partea 1: Producerea betonului” - indicativ NE 012-1:2007 deschide seria elaborării şi aplicării
unor norme naţionale bazate pe reguli comune europene, privind realizarea unor construcţii de beton sigure şi
durabile în România.
2. Lista autorităţilor administraţiei publice centrale şi/sau autorităţile responsabile pentru elaborarea şi promovarea
proiectului de reglementare tehnica care au avizat favorabil textul sunt următoarele:
Comitetul Tehnic de Coordonare Generală (procesul-verbal de avizare nr. 18/20.12.2006),
Asociaţia de Standardizare din România (avizul nr. 10188/18.01.2007),
Inspectoratul de Stat în Construcţii (avizul nr. 3257/05.06.2006).
91
NE 012-1:2007
92
NE 012-1:2007
93
NE 012-1:2007
94

NE 012-1-2007 Cod de Practica Executarea

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NE 012-1-2007 Cod de Practica Executarea

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL DEZVOLT RII, LUCR RILOR PUBLICE ŞI

COD DE PRACTIC PENTRU EXECUTAREA LUCR RILOR DIN

PARTEA 1: PRODUCEREA BETONULUI

Indicativ NE 012-1: 2007

Director General prof.dr.ing. Dan Constantinescu

Responsabil contract: conf.dr.ing. Dan Georgescu

Colectiv de elaborare: conf.dr.ing. Dan Georgescu

Director: ing. Cristian Paul Stamatiade

Responsabil tem ing. Mihai Crainic

5.2.8 Temperatura betonului .............................................................................................................25

8.2.2.1 Generalit i .............................................................................................................................39

1 OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE

1.2 Domeniu de aplicare

Acest document nu se aplic pentru:

Documentele prezentate în continuare sunt indispensabile pentru aplicarea acestui normativ.

3 DEFINI II, SIMBOLURI ŞI PRESCURT RI

3.1 Termeni şi defini ii

≥ 3000 kg/m3, determinat

3.2 Simboluri şi prescurt ri

XC… Clasa de expunere pentru riscul de coroziune prin carbonatare

e Diviziunea sc rii de verificare a echipamentului de cânt rire

4.1 Clase de expunere în func ie de ac iunile datorate mediului înconjur tor

Tabelul 1 – Clase de expunere

Denumirea Descrierea Exemple informative ilustrând

Denumirea Descrierea Exemple informative ilustrând

Denumirea Descrierea Exemple informative ilustrând

Tabelul 1a - Combina ii de clase de expunere

Expunere Combina ii de clase de expunere

Expunere Combina ii de clase de expunere

SR ISO 7150-1 sau ≥ 15 şi ≤ 30 > 30 şi ≤ 60 > 60 şi ≤ 100

≥ 300 şi ≤ 1000 > 1000 şi ≤ 3000 > 3000 pân la

4.2 Beton proasp t

4.2.1 Clase de consisten

Tabelul 3 – Clase de tasare

Tabelul 4 – Clase Vebe

Tabelul 5 – Clase de compactare

Clasa Indice de compactare

Tabelul 6 – Clase de r spândire

Clasa Diametru r spândirii,

1) a se vedea nota 5.4.1

4.2.2 Clase în func ie de dimensiunea maxim a agregatelor

4.3 Beton înt rit

4.3.1 Clase de rezisten la compresiune

Tabelul 7 – Clasele de rezisten la compresiune

Rezisten a caracteristic Rezisten a caracteristic

Tabelul 8 – Clase de rezisten pentru betoane uşoare

Rezisten a caracteristic Rezisten a caracteristic

Rezisten a caracteristic Rezisten a caracteristic

4.3.2 Clasele de mas volumic pentru beton uşor

Când betonul este clasificat dup masa volumic , se aplic tabelul 9.

Tabelul 9 – Clasificarea masei volumice a betonului uşor

Clasele de mas D1,0 D1,2 D1,4 D1,6 D1,8 D2,0

≥ 800 şi >1000 şi >1200 şi >1400 şi >1600 şi >1800 şi

≤1000 ≤1200 ≤1400 ≤1600 ≤1800 ≤2000

Masa volumic a betonului poate fi caracterizat printr-o valoare specificat .

5 CERIN E PENTRU BETON ŞI METODE DE VERIFICARE

5.1 Cerin e de baz pentru materiale componente

5.1.4 Apa de amestec

5.1.6 Adaosurile (inclusiv filerele minerale şi pigmen ii)

5.2 Cerin e de baz pentru compozi ia betonului

5.2.2 Alegerea cimentului

5.2.3 Utilizarea agregatelor

5.2.3.3 Agregate recuperate

5.2.3.4 Rezisten a la reac ia alcalii-silice