Normativ Privind Proiectarea Lucrarilor

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
DEPARTAMENTUL DE CERCETARE SI PROIECTARE IN CONSTRUCTII

Bd. Lacul Tei 124 * Sect. 2 * RO-020396 * Bucuresti - ROMANIA
Tel.: + 40-21-242.12.08, Tel./Fax: + 40-21-242.07.81, www.utcb.ro
Functionare conform HG nr. 223/2005, cod fiscal R13726642
NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA

LUCRĂRILOR DE SUSŢINERE
REDACTAREA I
BENEFICIAR: MDLPL
Contract 332/2008, AA1/2008
RECTOR UTCB,
Prof. dr. ing. Johan NEUNER
Responsabil contract,
Prof. dr. ing. Loretta BATALI
- Decembrie 2008 -
Normativ privind proiectarea lucr rilor de sus inere – Redactarea I
CUPRINS
I OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE ................................................................ 3

II TERMINOLOGIE I SIMBOLURI ........................................................................ 5
II.1 Terminologie................................................................................................. 5
II.2 Simboluri....................................................................................................... 5
III GENERALITATI. TIPURI DE LUCRARI DE SUSTINERE ................................. 10
III.1 Ziduri de sprijin ........................................................................................... 10
III.2 Sprijiniri simple ........................................................................................... 16
III.2.1 Sprijiniri cu dulapi orizontali ................................................................. 16
III.2.2 Sprijiniri cu dulapi verticali ................................................................... 20
III.2.3 Sprijiniri simple din elemente metalice de inventar.............................. 24
III.3 Sprijiniri de tip mixt ..................................................................................... 25
III.4 Sprijiniri cu palplan e.................................................................................. 25
III.4.1 Palplan ele metalice............................................................................ 26
III.4.2 Palplan ele din beton armat sau beton precomprimat......................... 27
III.4.3 Palplan ele din lemn ........................................................................... 28
III.5 Pere i îngropa i ........................................................................................... 29
III.5.1 Pere i îngropa i din panouri ................................................................. 29
III.5.2 Pere i îngropa i din pilo i fora i ............................................................. 31
III.6 Pere i de sus inere a excava iilor – sisteme de sprijin ................................ 32
III.6.1 Pere i de sus inere în consol ............................................................. 32
III.6.2 Pere i de sus inere rezema i................................................................ 33
III.6.3 Sisteme de rezemare a pere ilor de sus inere ..................................... 34
III.7 Pere i de sus inere realiza i prin tehnologia „jet-grouting”........................... 39
IV PRESCRIP II GENERALE DE PROIECTARE.................................................. 41
IV.1 Prescrip ii privind elaborarea proiectului ..................................................... 41
IV.2 St ri limit ................................................................................................... 42
IV.3 Ac iuni i situa ii de proiectare .................................................................... 44
IV.4 Metode de proiectare i modele de calcul .................................................. 45
V EVALUAREA PRESIUNII MASIVELOR DE PAMANT ASUPRA LUCRARILOR
DE SUSTINERE ....................................................................................................... 47
V.1 Generalit i ................................................................................................. 47
V.2 Presiunea p mântului în stare de repaus ................................................... 48
V.3 Valori limit ale presiunii p mântului .......................................................... 49
V.4 Valori intermediare ale presiunii p mântului ............................................... 50
V.5 Evaluarea presiunii p mântului în condi ii seismice.................................... 50
V.6 Evaluarea presiunii p mântului în cazul zidurilor de sprijin......................... 50
V.7 Evaluarea presiunii p mântului pe lucr rile de sus inere a excava iilor...... 51
VI ZIDURI DE SPRIJIN .......................................................................................... 52
VI.1 Predimensionarea zidurilor de sprijin.......................................................... 52
VI.2 Calculul la starea limit ultim .................................................................... 52
VI.3 Proiectarea structural a zidurilor de sprijin................................................ 58
VI.4 Calculul la starea limit de exploatare ........................................................ 58
VII PERE I DE SUS INERE A EXCAVA IILOR ................................................ 60
1
VII.1 Prevederi comune................................................................................... 60

VII.2 Ac iuni asupra pere ilor de sus inere a excava iilor ................................. 61
VII.2.1 Înc rc ri laterale .................................................................................. 62
VII.2.2 Înc rc ri verticale ................................................................................ 63
VII.3 Calculul la starea limit ultim a pere ilor de sus inere a excava iilor ..... 64
VII.3.1 Cedarea în teren a pere ilor de sus inere ............................................ 65
VII.3.2 Cedarea structural a pere ilor de sus inere........................................ 68
VII.3.3 Ruperea hidraulic a terenului............................................................. 69
VII.4 Calculul la starea limit de exploatare..................................................... 72
VII.5 Prevederi specifice pentru sprijinirile simple i mixte .............................. 73
VII.5.1 Sprijinirile simple.................................................................................. 73
VII.5.2 Sprijinirile de tip mixt............................................................................ 73
VII.6 Prevederi specifice pentru pere ii din palplan e...................................... 74
VII.6.1 Standarde aplicabile ............................................................................ 74
VII.6.2 Elemente constructive ......................................................................... 74
VII.7 Prevederi specifice pentru pere ii îngropa i ............................................. 76
VII.7.1 Standarde aplicabile ............................................................................ 76
VII.7.2 Dimensiuni uzuale ale pere ilor îngropa i............................................. 76
VII.7.3 Elemente constructive specifice pere ilor mula i din beton armat ........ 77
VII.7.3.1. Materiale............................................................................................. 77
VII.7.3.2. Elemente de proiectare ...................................................................... 77
VII.7.4 Elemente constructive specifice pere ilor din elemente prefabricate
lansate în noroi autoînt ritor .............................................................................. 80
VII.7.4.1. Materiale............................................................................................. 81
VII.7.5 Elemente constructive specifice pere ilor din pilo i fora i ..................... 81
VII.7.5.1. Materiale............................................................................................. 82
Anexa A: Evaluarea presiunii p mântului asupra lucr rilor de sus inere ............. 86
Anexa B: Pere i de sus inere................................................................................125
2
I OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
I.1. Prezentul normativ stabile te prescrip iile generale de proiectare a

lucr rilor de sus inere a p mântului de tipul zidurilor de sprijin, sprijinirilor simple,
palplan elor i pere ilor îngropa i.
I.2. Prevederile prezentului normativ sunt corelate cu sistemul de norme

europene pentru construc ii – EUROCODURI i sunt în concordan cu principiile
expuse în Sec iunea 7 din SR EN 1997-1/2006 ,,EUROCOD 7: Proiectarea
geotehnic Partea 1: Reguli generale” i SR EN 1997-1/NB/2007 „Anexa na ional ”.
I.3. Prevederile prezentului normativ nu se aplic lucr rilor de sprijin din

p mânt armat cu materiale geosintetice i metalice. Pentru aceste lucr ri se vor
aplica prevederile NP 075/2002 i GP 093-06.
I.4. De asemenea, nu sunt incluse în acest normativ lucr rile de consolidare a

pantelor cum ar fi pilo ii sau baretele pentru consolidarea pantelor instabile, lucr ri cu
iruri multiple de ancoraje sau inte etc.
I.5. Prezentul normativ nu se aplic nici lucr rilor de ancoraje pentru care se
vor avea în vedere prevederile NP 114-04.
I.6. Aplicarea prezentului normativ se face în corelare cu prevederile

reglement rilor tehnice na ionale conexe:
- NP 074/2007 Normativ privind întocmirea i verificarea documenta iilor
geotehnice pentru construc ii.
- NP 114/2004 Normativ privind proiectarea i execu ia ancorajelor
- NP 122 Normativ privind determinarea valorilor caracteristice i de calcul
ale parametrilor geotehnici
- SR EN 10248-1:1996 „Palplan e laminate la cald din o eluri nealiate.
Partea 1: Condi ii tehnice de livrare”.
Partea 2:Toleran e de form i la dimensiuni”.
- SR EN 10249-1:1996 „Palplan e formate la rece din o eluri nealiate. Partea
1: Condi ii tehnice de livrare”.
2: Toleran e de form i la dimensiuni”.
- SR EN 12063:2003 „Execu ia lucr rilor geotehnice speciale. Pere i din
palplan e”.
- SR EN 12716:2002 Execu ia lucr rilor geotehnice speciale. Injectarea cu
presiune înalt a terenurilor
3
- SR EN 13331-1:2004 Sisteme pentru sprijinirea an urilor. Partea 1:

Specifica ii de produs
- SR EN 13331-2:2004 Sisteme pentru sprijinirea an urilor. Partea 2:
Evaluare prin calcul sau încercare
- SR EN 14653-1:2005 Sisteme hidraulice ac ionate manual pentru
sprijinirea an urilor. Partea 1: Specifica ii de produs
- SR EN 14653-2:2005 Sisteme hidraulice ac ionate manual pentru
sprijinirea an urilor. Partea 2: Evaluare prin calcul sau încercare
- SR EN 1536:2004 Execu ia lucr rilor geotehnice speciale. Pilo i fora i.
- SR EN 1990:2004 Eurcod. Bazele proiect rii structurilor
- SR EN 1993-5:2007 Eurocod 3: „Proiectarea structurilor de o el. Partea 5:
Pilo i i palplan e”.
- SR EN 1994-1-1:2004 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de
otel si beton. Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru cl diri.
- SR EN 1997-1/NB/2007 Anexa na ional la SR EN 1997-1/2006
- SR EN 1997-1:2006 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic . Partea 1: Reguli
generale
- SR EN 1997-2:2008 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic . Partea 2:
Investigarea terenului i încerc ri
- SR EN 1998-5:2006 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezisten a la
cutremur. Sec iunea 5: Funda ii, structuri de sus inere i aspecte
geotehnice
- SR EN ISO 14688-1:2004 Cercet ri i încerc ri geotehnice. Identificarea i
clasificarea p mânturilor. Partea 1: Identificare i descriere
- SR EN ISO 14688-2:2004 Cercet ri i încerc ri geotehnice. Identificarea i
clasificarea p mânturilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare
- SR EN 1538:2002 Execu ia lucr rilor geotehnice speciale. Pere i mula i.
4
II TERMINOLOGIE I SIMBOLURI
II.1 Terminologie
În cuprinsul prezentului normativ se utilizeaz urm torii termeni, cu defini iile

aferente:
1. ziduri de sprijin - ziduri de piatr , beton simplu sau beton armat, având o
talp de fundare, cu sau f r c lcâi, um r sau contrafor i.
2. pere i îngropa i – pere i relativ sub iri din o el, beton armat sau lemn,
sus inu i de ancoraje, prai uri i/sau de rezisten a pasiv a p mântului.
3. lucr ri de sus inere compozite – pere i alc tui i din elemente luate de la
celelalte dou categorii (de exemplu: batardouri cu pere i dubli de
palplan e, lucr ri de p mânt ranforsate prin ancoraje, geotextile sau injec ii
etc.).
4. perete mulat - perete realizat din beton sau beton armat într-o tran ee
excavat în teren. Betonul este introdus in tran ee cu ajutorul unui tub de
betonare. Betonarea poate avea loc în prezen a fluidului de foraj, care are
rolul de a sus ine pere ii tran eei (în care situa ie betonul înlocuie te fluidul
din tran ee) sau uneori are loc în uscat.
5. perete din elemente prefabricate - perete realizat din elemente
prefabricate din beton armat care sunt lansate în tran eea umplut cu un
fluid de foraj autoîntaritor
6. pilot forat – pilot format prin excavarea unei g uri, cu sau f r tubaj
protector, i umplerea acesteia cu beton simplu sau beton armat
7. perete îngropat din pilo i fora i – perete format prin al turarea de pilo i
fora i dispu i la distan e inter-ax mai mari decât diametrul (pilo i cu
interspa ii), egale cu diametrul (pilo i joantivi) sau mai mici decât diametrul
(pilo i secan i).
II.2 Simboluri
Litere latine
A' suprafa a efectiv a bazei (t lpii) funda iei
Ab suprafa a bazei unui pilot
Ac suprafa a total a bazei supus la compresiune
ad valoarea de calcul a datelor geometrice
anom valoarea nominal a datelor geometrice
5
∆a modificare adus valorii nominale a datelor geometrice pentru anumite

cerin e particulare ale proiect rii
b l imea unei funda ii
b' l imea efectiv a unei funda ii
Cd valoare de calcul limit a efectului unei ac iuni
c coeziunea
c' coeziunea efectiv
cu coeziunea nedrenat
cu;d valoare de calcul a coeziunii nedrenate
Ed valoarea de calcul a efectului ac iunilor
Estb;d valoarea de calcul a efectului ac iunilor stabilizatoare
Edst;d valoarea de calcul a efectului ac iunilor destabilizatoare
Fd valoare de calcul a unei ac iuni
Fk valoare caracteristic a unei ac iuni
Frep valoare reprezentativ a unei ac iuni
H înc rcare orizontal sau componenta orizontal a unei ac iuni totale

aplicat paralel cu baza funda iei
Hd valoarea de calcul a lui H
h în l imea unui zid
K0 coeficient al presiunii în stare de repaus a p mântului
K0;β coeficient al presiunii în stare de repaus într-un masiv de p mânt a c rui

suprafa este înclinat cu unghiul β fa de orizontal
k raportul δd /ϕcv;d
l lungimea funda iei
6
l lungimea efectiv a funda iei
qb;k valoare caracteristic a presiunii pe baz
Rd valoarea de calcul a rezisten ei fat de o ac iune
Rp;d valoarea de calcul a for ei datorat presiunii p mântului asupra fe ei unei

funda ii
u presiunea apei din pori

V înc rcare vertical sau component normal a rezultantei ac iunilor
aplicate asupra bazei funda iei
Vd valoarea de calcul a lui V
V'd valoarea de calcul a ac iunii verticale efective sau componenta normal

a rezultantei ac iunilor efective aplicate asupra bazei funda iei
Vdst;d valoarea de calcul a ac iunii verticale destabilizatoare aplicat asupra

unei structuri
Vdst;k valoarea caracteristic a ac iunii verticale destabilizatoare aplicat

asupra unei structuri
Xd valoarea de calcul a propriet ii unui material
Xk valoarea caracteristic a propriet ii unui material
z distan a vertical
Litere grece ti
α înclinarea fa de orizontal a bazei unei funda ii
β unghiul pantei terenului în spatele unui zid (se consider pozitiv când
este în sus)
δ unghi de frecare la interfa a structur -teren
δd valoarea de calcul a lui δ
γ greutatea volumic
γ' greutatea volumic submersat
γc' coeficient par ial pentru coeziunea efectiv
7
γcu coeficient par ial pentru coeziunea nedrenat
γE coeficient par ial pentru efectul unei ac iuni
γf coeficient par ial pentru ac iuni, care in cont de posibilitatea unor devieri
nefavorabile ale valorilor ac iunilor prin raport cu valorile lor reprezentative
γF coeficient par ial pentru o ac iune
γG coeficient par ial pentru o ac iune permanent
γG;dst coeficient par ial pentru o ac iune permanent destabilizatoare

γG;stb factor permanent pentru o ac iune permanent destabilizatoare
γm coeficient par ial pentru un parametru al p mântului (o proprietate a

materialului)
γm;i coeficient par ial pentru un parametrul al p mântului în stratul i
γM coeficient par ial pentru un parametru al p mântului (o proprietate a

materialului), inând cont de asemenea de incertitudinile asupra modelului
γQ coeficient par ial pentru o ac iune variabil
γqu coeficient par ial pentru rezisten a la compresiune monoaxial
γR coeficient par ial pentru o rezisten
γR;d coeficient par ial pentru o incertitudine într-un model de rezisten
γR;e coeficient par ial pentru rezisten a p mântului
γR;h coeficient par ial pentru rezisten a la lunecare
γR;v coeficient par ial pentru capacitate portant
γw greutatea volumic a apei
γϕ’ coeficient par ial pentru unghiul de frecare intern (tg ϕ’)
γγ coeficient par ial pentru greutatea volumic
θ unghiul de înclinare a lui H
8
σ stb;d valoarea de calcul pentru efortul total vertical stabilizator
σ'h;0 componenta orizontal a presiunii efective a p mântului în stare de

repaus
σ(z) efortul normal asupra unei lucr ri de sus inere la adâncimea z
τ(z) efort tangen ial în lungul unei lucr ri de sus inere la adâncimea z
ϕ' unghiul de frecare intern în termeni de eforturi efective
ϕcv unghiul de frecare intern la starea critic
ϕcv;d valoarea de calcul a lui ϕcv
ϕd valoarea de calcul a lui ϕ'
9
III GENERALITATI. TIPURI DE LUCRARI DE

SUSTINERE
Lucr rile de sus inere sunt lucr ri care au ca scop re inerea terenului (p mânt,
roci, umpluturi) i a apei. În aceast categorie sunt incluse toate tipurile de lucr ri i
sisteme de sprijin în care elementele structurale sunt supuse for elor generate de
materialul re inut (teren, ap ).
Conform SR EN 1997-1/2006 se disting urm toarele trei tipuri de structuri de
sus inere, ale c ror defini ii au fost prezentate în capitolul 2:
- ziduri de sprijin;
- pere i îngropa i;
- lucr ri de sus inere compozite.
În prezentul normativ sunt tratate urm toarele categorii de lucr ri de sus inere:
- ziduri de sprijin de greutate din piatr sau beton simplu, inclusiv
gabioane
- ziduri de sprijin tip cornier din beton armat,
- ziduri de sprijin din c soaie,
- sprijiniri simple din lemn i din elemente metalice de inventar pentru
sus inerea excava iilor
- pere i din palplan e
- pere i îngropa i din beton armat
- pere i îngropa i de tip mixt
- pere i de sus inere realiza i prin tehnologia „jet-grouting”
III.1 Ziduri de sprijin
Zidurile de sprijin sunt lucr ri de sus inere, în general definitive, utilizate pentru
a asigura trecerea între dou cote, atunci când spa iul nu este suficient pentru o
s p tur taluzat .
Zidurile de sprijin sunt lucr ri de sus inere cu caracter continuu, la care
împingerea p mântului se transmite integral, pe toat suprafa a de contact dintre
lucrare i teren.
Zidurile de sprijin sunt realizate din zid rie de piatr , beton, beton armat,
elemente prefabricate (tip c soaie sau gabioane).
Zidurile de greutate sunt lucr ri de sus inere masive care rezist împingerii
p mântului prin propria lor greutate.
În Figura III.1 sunt prezentate câteva tipuri constructive de ziduri de sprijin de
greutate din beton.
10
Figura III.1. Tipuri de ziduri de greutate
Zidurile de greutate din beton sunt indicate pentru în l imi de pân la 3 m,

peste aceast valoare alte tipuri de ziduri fiind mai economice. Pentru a se face
economie de material se adopt sec iuni în trepte sau înclinate (Figura III.1 c, e, f).
Sec iunea simpl din Figura III.1 d) este indicat pentru în l imi mici, de pân la
1.5 m.
Zidurile de greutate din zid rie de piatr nearmat sunt indicate pentru în l imi
mici. Pentru în l imi mai mici de 1.5 m se poate adopta o sec iune simpl , ca cea din
Figura III.1 d), iar pentru în l imi mai mari sec iuni în trepte sau cu contrafor i (Figura
III.2).
11
Figura III.2. Ziduri de greutate din zid rie de piatr nearmat
Pentru îmbun t irea stabilit ii zidurilor de greutate se poate adopta o talp

înclinat (Figura III.3 a) sau un pinten (Figura III.3 b).
Figura III.3. Îmbun t irea stabilit ii zidurilor de greutate
Tot în categoria zidurilor de greutate intr i cele realizate din gabioane (cutii
din plas de sârm umplute cu piatr ) - Figura III.4. Ele se pot realiza cu trepte spre
amonte sau spre aval.
Figura III.4. Ziduri de sprijin din gabioane
12
Zidurile de greutate pot fi realizate i din elemente prefabricate de tip c soaie.

C soaiele sunt construc ii alc tuite din dulapi sau grinzi de lemn asamblate prin
stivuire, delimitând incinte p trate sau rectangulare care se umplu cu piatr spart
sau p mânt necoeziv (Figura III.5). Prin înlocuirea elementelor de lemn cu elemente
prefabricate din beton armat (Figura III.6) se pot realiza ziduri de în l imi mari, de
peste 10 m (Figura III.7). Tipul de c soaie utilizat pentru zidul din Figura III.7 b) este
indicat pentru situa ii în care nu exist suprasarcini.
Figura III.5. Zid de sprijin din c soaie de lemn
13
Figura III.6. C soaie din beton
a) b)
Figura III.7. Ziduri de sprijin din c soaie de beton
Zidurile cornier sunt lucr ri de sprijin realizate din beton armat, cu structur
mai svelt , care utilizeaz p mântul aflat deasupra consolei amonte pentru preluarea
împingerii, reducând astfel greutatea proprie a zidului.
În Figura III.8 sunt prezentate câteva tipuri de sec iuni de zid cornier.
Pentru mic orarea consumului de arm tur , la în l imi de peste 6 m se
recomand utilizarea de contrafor i (Figura III.8 c, d). Pentru aceast situa ie este mai
economic adoptarea unei solu ii de p mânt armat cu geosintetice sau, eventual,
arm turi metalice.
Stabilitatea zidurilor de sprijin poate fi îmbun t it prin prevederea de console
de desc rcare (Figura III.9).
14
Figura III.8. Ziduri de sprijin cornier
Figura III.9. Ziduri de sprijin tip cornier cu consol de desc rcare
15
III.2 Sprijiniri simple
Sprijinirile simple sunt lucr ri de sus inere cu caracter temporar, utilizate

pentru sprijinirea excava iilor, atunci când:
- adâncimea s p turii este mai mare decât în l imea la care p mântul s-ar
men ine la vertical nesprijinit,
- realizarea unei s p turi taluzate ar fi imposibil (din ra iuni de spa iu
disponibil) sau neeconomic .
Au forma unor pere i verticali neetan i.
Elementul principal al unei sprijiniri simple este constituit de dulapi, care sunt
cei care vin în contact direct cu p mântul. Ei pot fi orizontali sau verticali. În primul
caz, dulapii orizontali sunt monta i dup ce a fost realizat excava ia (pe tronsoane).
Ei sunt utiliza i atunci când p mântul se poate men ine la vertical nesprijinit pe
adâncimea unui tronson de excavare (p mânturi cu coeziune suficient ). Dulapii
verticali sunt introdu i în teren înaintea realiz rii s p turii, fiind utiliza i în cazul
p mânturilor necoezive.
Elementele sprijinirilor simple sunt realizate de regul din lemn i/sau metal.
Avantajul acestor sprijiniri este dat de simplitatea execu iei i de costul relativ
redus. Datorit faptului ca nu sunt etan e nu pot fi folosite sub nivelul apelor
subterane.
III.2.1 Sprijiniri cu dulapi orizontali
Sprijinirea cu dulapi orizontali este alc tuit din urm toarele elemente (Figura
III.10):
dulapi orizontali, dispu i joantiv, în cazul p mânturilor cu coeziune redus
sau cu interspa ii, dac p mântul are o coeziune mai mare;
filate, elemente verticale de solidarizare a dulapilor, dispuse discontinuu pe
în l ime;
prai uri, elemente de sprijinire a filatelor, dispuse orizontal sau înclinat,
fixate prin împ nare.
16
Figura III.10. Sprijinire cu dulapi orizontali
Dulapii i filatele sunt realizate din grinzi de lemn, iar prai urile din lemn
rotund (bile) sau elemente metalice.
În cazul unei s p turi de l ime mare, peste 6 m, prai urile orizontale trebuie
contravântuite prin grinzi i contrafi e în plan orizontal i sprijinite pe vertical în
dreptul nodurilor (cu elemente numite popi) pentru a evita cedarea prin flambaj sau
încovoiere sub greutate proprie (Figura III.11).
Figura III.11. Sprijinire cu dulapi orizontali cu şpraiţuri contravântuite
Tot pentru s p turile de l ime mare se pot utiliza prai uri înclinate (Figura
III.12).
17
Figura III.12. Sprijinire cu dulapi orizontali cu şpraiţuri înclinate

Un alt sistem de sprijinire a excava iilor de dimensiuni mari este prezentat în
Figura III.13.
Figura III.13. Sistem de susţinere cu profile metalice şi dulapi orizontali cu

contrafişe înclinate şi tălpi
18
Dezavantajul acestui sistem este obstruarea suprafe ei de lucru de c tre

contrafi e. Pentru a împiedica alunecarea pe grinzile orizontale, precum i ridicarea
acestora, contrafi ele trebuie s aib o înclinare redus fa de orizontal .
În unele situa ii este necesar ca spa iul ocupat de sprijiniri (în special de
prai uri) s fie cât mai redus. În acest caz se folosesc pentru sprijinire grinzi metalice
care se bat în teren la distan e de 1.5 – 2.0 m, pe care se sprijin dulapii orizontali,
fixa i cu pene sau cu dispozitive metalice (Figura III.14).
Figura III.14. Sprijinire cu dulapi orizontali – sprijinire pe grinzi metalice
În cazul s p turilor adânci, grinzile metalice se ancoreaz la partea

superioar . pentru adâncimi de excava ie de maximum 3 – 4 m, grinzile metalice pot
fi înlocuite cu pilo i din lemn ancora i la partea superioar (Figura III.15).
19
Figura III.15. Sprijinire cu dulapi orizontali fără şpraiţuri, cu piloţi din lemn
III.2.2 Sprijiniri cu dulapi verticali
Sprijinirea cu dulapi verticali este alc tuit din urm toarele elemente (Figura
III.16):
dulapi verticali, dispu i joantiv;
filate, elemente orizontale e solidarizare a dulapilor, dispuse discontinuu
pe în l ime;
prai uri, elemente de sprijinire a filatelor, dispuse orizontal, fixate prin
împ nare.
Figura III.16. Sprijinire cu dulapi verticali
20
Dulapii verticali sunt introdu i în teren prin batere, treptat, pe m sura avans rii
s p turii, devansând-o pe aceasta. Vârful dulapilor trebuie întotdeauna s se
g seasc la cel pu in 0.30 m sub nivelul fundului s p turii.
Sistemul de sus inere din Figura III.16 se utilizeaz în cazul unor s p turi
continue, în spa ii înguste, a c ror adâncime nu dep e te lungimea dulapilor. Pentru
spa ii largi, filatele i prai urile se înlocuiesc cu cadre orizontale din bile sau grinzi
ecarisate legate pe vertical prin popi (Figura III.17). Dac dimensiunile cadrelor sunt
mari, ele se contravântuiesc în plan orizontal (Figura III.18).
cadre orizontale
dulapi verticali
Figura III.17. Sprijinire cu dulapi verticali cu cadre orizontale
21
scoabe
pene
dulapi verticali cadru orizontal

cu contravantuiri
Figura III.18. Sprijinire cu dulapi verticali şi cadre contravântuite
Pentru excava ii de adâncimi mari se utilizeaz „metoda telescopic ” –

sec iunea s p turii se reduce treptat pentru a se asigura spa iul de batere pentru
rândurile succesive de dulapi (Figura III.19). Dac p mântul se evacueaz manual,
se amenajeaz platforme pentru depozitarea p mântului.
22
Figura III.19. Sprijinire cu dulapi verticali – metoda telescopică
Metoda telescopic duce la consum mare de material lemnos i la volume de

excava ie mai mari decât necesar. Pentru a evita acest dezavantaj se pot utiliza
dulapi înclina i – „metoda marciavanti” (Figura III.20).
23
pene
cadru orizontal
dulapi
popi
pene de ghidaj
Figura III.20. Sprijinire cu dulapi verticali – metoda marciavanti
III.2.3 Sprijiniri simple din elemente metalice de inventar
Sprijinirile din elemente metalice de inventar se trateaz din punct de vedere

al alc tuirii i al calculului precum sprijinirile simple din lemn.
Toate cele trei elemente ale unei sprijiniri simple (dulapi, filate i prai uri) se
reg sesc sub form metalic , cu dimensiuni în general modulate. prai urile sunt
telescopice, permi ând adaptarea lor la diferite dimensiuni.
În Figura III.21 este prezentat , cu titlu de exemplu, o astfel de sprijinire.
Figura III.21. Sprijiniri cu elemente metalice de inventar
24
III.3 Sprijiniri de tip mixt
Sprijinirile de tip mixt formeaz pere i temporari de sus inere a unor excava ii
care utilizeaz combina iile între diferite materiale pentru alc tuirea structurii de
sus inere: metal cu lemn, metal cu beton, beton cu metal i lemn.
Dintre aceste tipuri de sprijiniri, cel mai r spândit este a a numitul „sistem
berlinez”. Sistemul berlinez combin metalul cu lemnul, elementele de rezisten
verticale fiind alc tuite din profile metalice laminate (dublu T) amplasate la diferite
distan e (circa 1 ... 3 m) pe conturul viitorului perete de sus inere, între care, pe
m sura avans rii lucr rilor de excavare, se introduc dulapi orizontali care vor forma
peretele propriu-zis de sprijinire. În Figura III.22 este prezentat o sec iune orizontal
printr-un astfel de perete de sprijin.
(3) Dat fiind tehnologia de execu ie a unei astfel de sprijiniri, aceasta nu
poate fi utilizat decât în terenuri care au o suficient coeziune pentru a se men ine
nesprijinite pe o anumit în l ime pân la montarea dulapilor i deasupra apei
subterane.
Profile metalice
Dulapi de lemn
Figura III.22. Sistem berlinez
(4) În func ie de adâncimea excava iei profilele metalice pot fi introduse prin
batere sau vibrare, sau pot fi introduse în g uri forate i încastrate prin betonare sub
cota final de excavare.
(5) Totodat , în func ie de adâncimea de excavare, peretele poate fi realizat

autoportant sau sprijinit prin prai uri, respectiv, ancoraje (capitolul III.6.).
III.4 Sprijiniri cu palplan e
Palplan ele sunt elemente prefabricate din metal, beton armat sau lemn,
introduse în p mânt prin batere, vibrare sau presare astfel încât s formeze pere i
continui cu rol de sus inere i etan are.
Palplan ele sunt prev zute cu îmbin ri care asigur continuitatea peretelui din
punct de vedere al etan rii.
25
Palplan ele pot fi utilizate pentru lucr ri definitive sau temporare.
III.4.1 Palplan ele metalice
Palplan ele metalice au sec iunea în form de Z, S sau U (Figura III.23).

Acestea pot fi combinate rezultând sec iuni compuse în func ie de condi iile de
stabilitate i rezisten pe care trebuie s le îndeplineasc (Figura III.24).
Palplan ele laminate la cald de tip Larssen sunt utilizate în cele mai multe
cazuri, fiind foarte versatile. Gra ie formei lor simetrice se pot reutiliza cu u urint i
permit o fixare facil a tiran ilor, chiar i sub nivelul apei.
Palplan ele de tip Z sunt adaptate solicit rilor hidraulice severe, gra ie unui
modul de iner ie mare, iar raportul rezisten /greutate le face i economice.
Palplan ele profilate la rece au grosimi limitate, dar l imi mari. Forma
specific este dat prin pliere. Aceast gam de produse ofer solu ii foarte
economice pentru lucr ri de mic anvergur .
Palplan ele combinate de tip HZ/AZ sunt indicate lucr rilor mari, care necesit
moduli de iner ie i de rezisten mari (cheuri maritime, excava ii de dimensiuni foarte
mari).
Tip U Tip Z Tip S
Îmbin ri
Îmbin ri
Tipuri de îmbin ri
Figura III.23. Exemple de palplan e metalice i de tipuri de îmbin ri
26
a – tuburi + palplan e „U”

b – chesoane din profile „U” + palplan e „U”
c – chesoane din profile „Z” + palplan e „Z”
d – grinzi oare i palplan e „Z”
Figura III.24. Exemple de pere i de palplan e mixte
Introducerea în teren a palplan elor metalice se realizeaz prin batere, vibrare

sau presare. Presarea este indicat în zone în care vibra iile i zgomotele produse
prin batere sau vibrare pot aduce prejudicii vecin t ilor.
Utilizarea palplan elor metalice în medii foarte corozive (ex: în contact cu

substan e chimice agresive) nu este indicat .
În cazul utiliz rii palplan elor metalice pentru lucr ri definitive sunt necesare
m suri de protec ie anticoroziv în func ie de agresivitatea mediului.
III.4.2 Palplan ele din beton armat sau beton precomprimat
Palplan ele din beton armat sau beton precomprimat sunt utilizate, de regul ,
pentru lucr ri definitive. Utilizarea lor pentru lucr ri temporare nu este indicat din
cauza recuper rii dificile datorate greut ii proprii mari.
Transportul, manipularea i introducerea în teren ale palplan elor din beton

armat sau precomprimat presupun ma ini i utilaje grele. Introducerea în teren se
realizeaz prin batere sau vibrare.
27
Palplan ele din beton armat sau precomprimat au sec iuni dreptunghiulare i
sunt prev zute cu îmbin ri pentru asigurarea etan eit ii (Figura III.25).
Figura III.25. Exemple de palplan e din beton armat sau precomprimat i de tipuri de
îmbin ri
III.4.3 Palplan ele din lemn
Palplan ele din lemn sunt confec ionate din dulapi sau grinzi ecarisate din
esen e r inoase sau din esen e tari.
Palplan ele din lemn sunt introduse în teren prin batere. Pentru a nu se
deteriora la introducerea în teren palplan ele din lemn sunt protejate la capete cu
platbande metalice.
Utilizarea palplan elor de lemn este limitat la lucr ri temporare (ex: sprijinirea
pere ilor gropilor de fundare). În func ie de gradul de etan are necesar se pot adopta
diferite tipuri de îmbin ri între palplan e (Figura III.26).
Dulapi joantivi
Dulapi suprapu i
Îmbinare în jum tatea lemnului
Îmbinare în coad de rândunic
Îmbinare cu lamb i uluc
Figura III.26. Exemple de palplan e din lemn i de tipuri de îmbin ri
28
III.5 Pere i îngropa i
(1) Dup criteriul alc tuirii constructive, pere ii îngropa i examina i în

cuprinsul prezentului normativ se clasific în: pere i din panouri i pere i din pilo i
fora i.
(2) Dup criteriul func iilor îndeplinite de peretele îngropat în lungul

aceleia i verticale, pere ii îngropa i se clasific în: pere i omogeni i pere i compu i.
Pere ii omogeni sunt acei pere i la care atât materialul cât i func ia pe care o
îndeplinesc (de sus inere, de portan sau de etan are) sunt identice în lungul
aceleia i verticale.
Pere ii compu i sunt acei pere i la care func iile de rezisten , portan i de
etan are se separ pe vertical .
III.5.1 Pere i îngropa i din panouri
III.5.1.1 Pere i mula i
Pere ii mula i sunt realiza i prin turnarea în teren a betonului dup ce în

prealabil a fost realizat prin forare, sub protec ia noroiului bentonitic, o tran ee de
dimensiuni stabilite prin proiectare. În Figura III.27 este prezentat o sec iune printr-
un astfel de perete.
Panourile sunt armate cu carcase de arm tur iar leg tura dintre panouri
trebuie tratat astfel încât s asigure continuitatea peretelui din punct de vedere al
rezisten ei i etan rii.
Lungimea panoului
Rosturi între Grosimea

panouri peretelui
Figura III.27. Perete din panouri
III.5.1.2 Pere i din elemente prefabricate
Pere ii îngropa i din panouri prefabricate sunt realiza i prin lansarea în

tran eea excavat a unor elemente prefabricate prev zute cu margini profilate care
s asigure îmbinarea între acestea. În Figura III.28 sunt prezentate dou exemple de
realizare a pere ilor din elemente prefabricate.
29
Figura III.28. Pereţi din panouri prefabricate
Leg tura ferm între perete i teren, precum i etan area peretelui sunt
asigurate prin înt rirea noroiului de foraj autoînt ritor care este utilizat în astfel de
cazuri (noroi bentonitic în care se introduce i o cantitate de ciment i un aditiv
întârzietor de priz ).
Re eta noroiului autoînt ritor se determin prin încerc ri i trebuie s
corespund cerin elor specifice ale lucr rii, printre care:
densitatea, vâscozitatea i celelalte caracteristici ale noroiului se aleg astfel
încât s permit excavarea panoului în timpul prev zut pentru aceast
opera ie (o alternativ o reprezint excavarea cu noroi obi nuit, urmat de
substituirea acestuia cu noroi autoînt ritor);
aditivul trebuie s asigure declan area prizei dup introducerea
prefabricatelor în tran ee;
cre terea rezisten ei în timp trebuie s fie suficient de rapid astfel încât, la
realizarea excava iei protejat de perete, mortarul s asigure leg tura dintre
prefabricate i teren.
30
III.5.2 Pere i îngropa i din pilo i fora i
În func ie de condi iile de rezisten i etan are pe care trebuie s le

îndeplineasc peretele; pilo ii pot fi dispu i cu distan e între ei, joantivi sau secan i.
Pere ii realiza i din pilo i se impun, de regul , atunci când stabilitatea

tran eelor necesare pentru panouri nu este asigurat (de exemplu când în
vecin tatea peretelui se g sesc funda iile unor construc ii cu înc rc ri mari) sau dac
în cuprinsul stratifica iei se întâlnesc mâluri sau nisipuri antrenate de curentul de
ap . În astfel de situa ii se recurge la pilo i fora i cu tubaj recuperabil.
În Figura III.29 sunt prezentate câteva tipuri de pere i îngropa i din pilo i,
diferen iate dup modul de dispunere, materialul din care sunt alc tui i i de armarea
pilo ilor.
În cazul pere ilor din pilo i secan i se poate recurge la armarea tuturor pilo ilor,
dac peretele este supus la înc rc ri mari care impun o rezisten ridicat a acestuia,
sau la armarea numai a pilo ilor secundari, dac este important îndeplinirea condi iei
de etan are i peretele nu este supus la solicit ri importante.
În func ie de condi iile pe care trebuie s le îndeplineasc peretele, pilo ii
nearma i (primari) pot fi realiza i din material cu slabe rezisten e care asigur numai
condi ia de etan are (amestec de noroi bentonitic cu ciment la care se poate ad uga
i nisip, cu rezisten e la compresiune între 1 i 2 N/mm2) sau din beton simplu care
are o rezisten mai ridicat .
31
Figura III.29. Pereţi din piloţi foraţi
În Anexa B sunt prezentate avantaje i limit ri pentru principalele tipuri de

pere i îngropa i.
III.6 Pere i de sus inere a excava iilor – sisteme de sprijin
Dup criteriul modului de preluare a solicit rilor la care sunt supu i,

pere ii de sus inere pentru excava ii se clasific în: pere i de sus inere în consol i
pere i de sus inere rezema i.
III.6.1 Pere i de sus inere în consol
Stabilitatea unui perete de sus inere în consol pe parcursul lucr rilor de

excavare este asigurat prin încastrarea acestuia în teren.
În Figura III.30 sunt ilustrate etapele de execu ie a unui perete de sus inere în
consol .
32
Figura III.30. Etapele de execu ie a unui perete de sus inere în consol
III.6.2 Pere i de sus inere rezema i
Rezemarea peretelui de sus inere pe m sura realiz rii excava iei reprezint o
alternativ care permite reducerea adâncimii de încastrare a peretelui, precum i
limitarea deplas rilor orizontale ale peretelui, comparativ cu solu ia peretelui în
consol .
Sistemele de rezemare de tip prai uri sau ancoraje sunt descrise în
paragraful III.6.3.
Pe m sura avans rii lucr rilor de excavare sunt amplasate sistemele de
rezemare la cotele i intervalele rezultate în urma calculelor de proiectare.
În Figura III.31 sunt ilustrate etapele de execu ie a unei astfel de lucr ri.
Figura III.31. Etapele de execu ie a unui perete de sus inere rezemat
O variant de rezemare a pere ilor de sus inere prin îns i structura îngropat
realizat sub protec ia acestora o reprezint procedeul de „sus în jos” sau „top –
33
down”, cunoscut i sub numele de „metoda milanez ”. Structura subteran este

realizat de sus în jos, pe m sura avans rii lucr rilor de excavare, iar plan eele
acesteia devin pe rând rezem ri ale peretelui de sus inere. Înc rc rile verticale sunt
preluate de stâlpi i transmise unor barete sau pilo i executa i în prealabil. Procedeul
permite realizarea, simultan cu subsolurile, a unui num r de niveluri din
suprastructura construc iei. Execu ia lucr rilor este îns mai complex i mai
anevoioas ; spa iile de lucru sunt reduse - s parea terenului are loc sub fiecare
plan eu pe o în l ime egal cu cea a viitorului nivel; trebuie asigurate goluri pentru
evacuarea p mântului s pat; sunt necesare utilaje cu gabarit redus etc.
În Figura III.32 sunt ilustrate etapele de execu ie în procedeul de sus în jos.
Figura III.32. Etapele de execuţie în procedeul de sus în jos (top-down)
III.6.3 Sisteme de rezemare a pere ilor de sus inere
III.6.3.1 Solu ia cu prai uri
prai urile sunt în general elemente metalice (profile H, sec iuni rectangulare
sau tuburi) având rolul de a prelua eforturile din împingerea p mântului asupra
peretelui. Func ia acestui sistem de rezemare, de regul provizoriu, este de a asigura
stabilitatea pere ilor de sus inere pân în momentul în care este construit structura
definitiv . Dup ce întreaga excava ie a fost realizat , începe de jos în sus
construirea structurii, prai urile fiind îndep rtate pe m sur ce structura avanseaz .
Dezavantajul major al acestui sistem de rezemare a sus inerilor îl reprezint
„aglomerarea” excava iei, ceea ce complic atât lucr rile de excavare, care trebuie
realizate printre i pe sub prai uri, cât i lucr rile ulterioare de construire a structurii
subterane.
În cazul unor deschideri mari ale excava iei, prai urile pot fi transformate în
contrafi e care asigur rezemarea peretelui prin sprijinirea de fundul excava iei.
34
prai urile pot fi folosite mai ales în cazul în care alte sisteme de rezemare (de
tipul ancorajelor) nu sunt indicate (terenuri slabe, prezen a unor construc ii în
vecin tate etc).
III.6.3.2 Solu ia cu ancoraje
Solu ia cu ancoraje are avantajul c las liber incinta excavat . Aceast

solu ie poate fi utilizat complementar cu alte solu ii ( prai uri sau contrabanchete de
p mânt).
Ancorajele nu sunt indicate în cazul unor terenuri slabe sau atunci când exist
construc ii în vecin tate care ar putea fi afectate de execu ia ancorajelor.
Sistemul de rezemare cu ancoraje poate fi realizat în dou solu ii:
cu tiran i pasivi care transmit solicitarea din reazem la o plac de ancoraj

(Figura III.33) sau la un bloc din beton (blocul de beton poate fi fixat printr-o
capr de pilo i în cazul unor solicit ri mari) (Figura III.34) ;
cu tiran i fora i, injecta i i pretensiona i.
Figura III.33. Tirant pasiv care transmite înc rcarea unei pl ci de ancoraj
35
Figura III.34. Tirant pasiv care transmite înc rcarea unui bloc de beton
Tiran ii fora i, injecta i i pretensiona i (Figura III.35) sunt indica i atunci când
nivelul apei subterane este deasupra nivelului de ancorare i când terenul din spatele
peretelui este abrupt. Nu este recomandat folosirea acestora în cazul în care nivelul
hidrostatic se afl deasupra punctului de pornire a forajului, dac acest nivel nu poate
fi coborât sau dac nu se dispune de o tehnologie adecvat care s previn curgerea
apei.
În cazurile în care nivelul de ancorare necesar este apropiat de suprafa a
terenului, varianta tiran ilor pasivi poate fi mai economic , cu condi ia s existe
suficient spa iu liber în spatele peretelui.
Tiran ii fora i, injecta i i pretensiona i au avantajul c pot fi instala i pe mai
multe niveluri.
Figura III.35. Tirant forat, injectat i pretensionat
36
La proiectarea tiran ilor fora i, injecta i i pretensiona i se vor respecta

prevederile normativului NP 114-04 „Normativ privind proiectarea i execu ia
ancorajelor”.
În Tabelul III-1 sunt prezentate câteva din avantajele i limit rile tiran ilor fora i,
injecta i i pretensiona i.
Tabelul III-1. Avantaje i limit ri ale tiran ilor fora i, injecta i i pretensiona i
Avantaje Limit ri
dup execu ie, incinta excavat timpul necesar instal rii i
este liber permi ând accesul pretension rii ancorajelor duce la
pentru lucr rile de construc ie m rirea duratei de execu ie a lucr rii
ancorajele pretensionate pot reduce de sus inere
deplas rile peretelui i tas rile ancorajele se extind de multe ori pe o
terenului în spatele peretelui, în lungime considerabil în afara incintei
func ie de valoarea for ei de protejate de pere ii de sus inere
pretensionare uneori este necesar înl turarea
tensiunii din ancoraje sau chiar a
ancorajului la sfâr itul lucr rilor de
construire
execu ia ancorajelor poate conduce la
sl birea terenului str b tut
III.6.3.3 Solu ia cu contrabanchete
Contrabanchetele din p mânt pot fi utilizate pentru a ajuta stabilitatea unui

perete de sus inere i pentru reducerea deplas rilor acestuia.
Utilizarea contrabanchetelor adiacente peretelui de sus inere are avantajul c

excava ia poate atinge adâncimi mai mari (chiar cota final ) în partea central , f r a
fi împiedicate lucr rile de prai uire.
În combina ie cu contrabanchetele poate fi utilizat solu ia cu contrafi e. În

Figura III.36 sunt prezentate schematic etapele de execu ie a unei astfel de lucr ri de
sus inere.
Se interzice înl turarea prematur a contrabanchetei sau mic orarea acesteia,
întrucât pot conduce la cedarea peretelui de sus inere.
Contrabanchetele pot fi utilizate i în combina ie cu rezemarea peretelui de

sus inere direct prin structura realizat în incinta excavat . În Figura III.37 este
prezentat schematic aceast posibilitate. Contrabancheta este îndep rtat numai în
momentul în care structura poate prelua solicit rile date de peretele de sus inere.
37
Figura III.36. Utilizarea contrabanchetelor din p mânt în combina ie cu sistemul de

rezemare prin contrafi e
Figura III.37. Utilizarea contrabanchetelor din p mânt în combina ie cu rezemarea

peretelui de infrastructura construit în incinta excavat
În Figura III.38 sunt prezentate elementele geometrice ale unei

contrabanchete.
38
Figura III.38. Elementele geometrice ale contrabanchetei de pământ
În condi ii de teren date, gradul de asigurare a stabilit ii oferit de

contrabanchet depinde de în l imea H, de l imea B i de panta 1:m (Figura III.38).
Panta 1:m este guvernat de parametrii geotehnici ai terenului, în timp ce H i B sunt
limitate de considera ii legate de spa iul i accesul din excava ie.
Dac , pentru a se instala reazemul permanent al peretelui, contrabancheta

este îndep rtat pe o anumit lungime, poate fi necesar o analiz tridimensional
pentru estimarea stabilit ii i deplas rilor peretelui. Dificultatea analizei determin , în
general, utilizarea contrabanchetelor de p mânt împreun cu metodele
observa ionale.
(8) În anexa B sunt prezentate câteva posibilit i de modelare a

contrabanchetelor de p mânt utilizate pentru asigurarea stabilit ii pere ilor îngropa i.
III.7 Pere i de sus inere realiza i prin tehnologia „jet-grouting”
O posibilitate de realizare a unor pere i de sus inere a excava iilor o reprezint

injectarea unui mortar de ciment în teren prin tehnologia ”jet-grouting”. Mortarul de
ciment este injectat în teren cu o presiune foarte mare care determin restructurarea
p mântului i amestecul acestuia cu cimentul. Injectarea are loc radial, printr-o tij
special , în jurul unui foraj, care constituie axa unei coloane de p mânt amestecat cu
mortar de ciment.
Dispunerea secant sau tangent a acestor coloane permite realizarea unor
ecrane de sus inere (Figura III.39). Utilizarea acestei tehnici r mâne totu i relativ
restrâns (cost foarte ridicat), fiind folosit mai ales în cazuri unor lucr ri speciale
(realizarea unor lucr ri de subzidire, de exemplu).
39
Figura III.39. Principiul de realizare a unor pereţi prin tehnica „jet-grouting”
40
IV PRESCRIP II GENERALE DE PROIECTARE
IV.1 Prescrip ii privind elaborarea proiectului
IV.1.1. Categoria geotehnic
(1) Încadrarea lucr rilor de sus inere în categoriile geotehnice este

urm toarea:
Categoria geotehnic 1: structuri mici sau relativ simple, care pot fi proiectate
folosind experien a acumulat i date i analize calitative. În aceast categorie intr
lucr rile de sus inere cu în l ime mai mic de 1.5 m, la care cedarea ar duce la
distrugeri minime i la blocarea accesului.
Categoria geotehnic 2: structuri conven ionale f r riscuri deosebite, f r

condi ii de înc rcare sau de teren speciale, care pot fi proiectate utilizând date i
analize cantitative obi nuite. În aceast categorie intr lucr rile de sus inere a c ror
cedare poate provoca pagube moderate.
Categoria geotehnic 3: structuri care implic riscuri datorate condi iilor

deosebite de teren, înc rc rilor i vecin t ilor, care trebuie proiectate utilizând
metode speciale.
(2) Încadrarea preliminar a unei lucr ri de sus inere într-una din categoriile
geotehnice trebuie s se fac , în mod normal, înainte de cercetarea geotehnic
terenului. Încadrarea poate fi ulterior schimbat în cursul procesului de proiectare i
execu ie.
IV.1.2. Investigarea geotehnic a amplasamentului
(1) Investigarea geotehnic se realizeaz cu ajutorul forajelor i sondajelor, ca

i a încerc rilor in situ. Se vor respecta prevederile NP 074/2007.
(2) Investiga iile geotehnice trebuie realizate în func ie de încadrarea pe

categorii geotehnice, conform indica iilor din NP 074/2007.
Pentru categoria geotehnic 1 nu sunt necesare investiga ii geotehnice
specifice. În timpul lucr rilor de execu ie trebuie s se verifice ipotezele avute în
vedere la proiectare.
Categoria geotehnic 2 presupune studii de arhiv i realizarea de investiga ii
geotehnice specifice, conform NP 074/2007.
(3) O etap important este determinarea informa iilor privind regimul apei
subterane. Trebuie realizate urm toarele:
41
- observarea nivelului apei în foraje i piezometre, precum i a

fluctua ilor acestuia, preferabil în timpul iernii i a prim verii;
- estimarea hidrogeologiei amplasamentului, incluzând mi c rile apei
subterane i varia iile presiunilor;
- determinarea nivelurilor extreme ale apei libere (provenit din diferite
cauze) care pot influen a presiunea apei subterane.
(4) Categoria geotehnic 3 presupune investiga ii adi ionale fa de cele

impuse la categoria geotehnic 2, cum ar fi de exemplu: încerc ri geotehnice
complexe pentru determinarea unor parametri caracteristici utiliza i într-un calcul de
interac iune teren – structur prin metode numerice. Acestea se pot referi la
determinarea coeficientului de împingere în stare de repaus, Ko, prin încerc ri de
teren, determinarea rela iei efort – deforma ie ale terenului cu luarea în considerare a
fenomenului de ecruisaj, încerc ri dinamice etc.
(5)În cazul în care sunt suspectate contamin ri chimice, trebuie realizat o

investigare pentru determinarea compu ilor chimici i a modului în care ar putea
afecta structura de sprijin.
IV.2 St ri limit
IV.2.1. În metoda st rilor limit sunt analizate: starea limit ultim i starea
limit de exploatare. Acest tip de metod de calcul are ca obiectiv aplicarea unor
coeficien i de siguran potrivi i, acolo unde ei sunt necesari - de exemplu, cei mai
mari factori de siguran trebuie aplica i acolo unde incertitudinile sunt i ele mari.
Aplicarea factorilor par iali de siguran are avantajul de a putea distribui diferit marja
de siguran pentru diferi ii parametri.
IV.2.2. Starea limit ultim se define te ca fiind acea stare limit care se
refer la siguran a oamenilor i a structurii.
Starea limit ultim se refer la pierderea echilibrului static sau la ruperea unui
component critic al structurii sau al întregii structuri. Cu alte cuvinte, se definesc
criterii astfel încât s nu survin o cedare a construc iei.
Starea limit ultim este atins când for ele perturbatoare devin egale sau dep esc
for ele rezistente. Marja de siguran fa de atingerea SLU este ob inut prin
aplicarea de factori par iali ai înc rc rilor i ai materialelor.
For ele perturbatoare sunt m rite prin multiplicarea cu factorii înc rc rilor,
ob inând astfel valori de proiectare ale acestor for e. For ele rezistente sunt diminuate
prin împ r irea la factorii par iali de material, ob inând rezisten ele de proiectare.
Dac rezisten a de proiectare este egal sau mai mare decât solicitarea de
proiectare, se estimeaz c exist o marj suficient de siguran fa de cedarea la
starea limit ultim .
IV.2.3. În conformitate cu SR EN 1997-1:2006, trebuie luate în considerare

urm toarele situa ii:
42
pierderea echilibrului structurii sau terenului, considerate ca un corp rigid,

în care rezisten a materialelor structurale si a terenului este
nesemnificativ în asigurarea rezisten ei (EQU);
cedare intern sau deforma ii excesive ale structurii sau elementelor
structurale, în care rezisten a materialelor structurale este semnificativ în
asigurarea rezisten ei (STR);
cedarea sau deforma ii excesive ale terenului, în care rezisten a terenului
este semnificativ în asigurarea rezisten ei (GEO);
pierderea echilibrului structurii sau terenului datorit ridic rii de c tre
presiunile intersti iale (UPL);
antrenare hidrodinamic , eroziune intern a terenului datorat gradien ilor
hidraulici (HYD).
IV.2.4. Starea limit de exploatare se refer la condi iile care duc la

pierderea utilit ii func ionale a unui component sau a întregii structuri. Aceasta poate
fi provocat de deforma iile terenului sau ale structurii.
Starea limit de exploatare este atins atunci când deforma iile ap rute în
timpul duratei de via a construc iei dep esc limitele prev zute sau dac
exploatarea normal a structurii este afectat .
IV.2.5. Pentru calculul la st ri limit a lucr rilor de sus inere trebuie avute în
vedere st rile limit precizate în SR EN 1997-1/2006, paragraful 9.2, respectiv:
- pierderea stabilit ii generale,
- cedarea unui element structural sau cedarea leg turii dintre
elemente,
- cedarea combinat în teren i în elementul structural,
- ruperea prin ridicare hidraulic i eroziune regresiv ,
- mi c ri ale lucr rii de sus inere care pot produce pr bu irea sau pot
afecta aspectul sau utilizarea eficient a lucr rii propriu-zise sau a
celor învecinate,
- pierderi inacceptabile de ap prin sau pe sub perete,
- transport inacceptabil de particule de p mânt prin sau pe sub perete,
- modific ri inacceptabile ale regimului apei subterane.
IV.2.6. Pentru lucr rile de sus inere de tip gravita ional i pentru lucr rile
compozite trebuie luate în considerare i urm toarele st ri limit :
- pierderea capacit ii portante a p mântului sub talp ,
- cedarea prin alunecare pe talpa zidului,
- cedarea prin r sturnarea zidului.
IV.2.7. Pentru toate tipurile de lucr ri de sus inere trebuie analizate i

combina ii între st rile limit men ionate.
43
IV.3 Ac iuni i situa ii de proiectare
IV.3.1. Ac iunile i situa iile de proiectare pentru calculul la st ri limit al

lucr rilor de sus inere sunt cele precizate în SR EN 1997-1:2006, paragraful 9.3.
IV.3.2. Ac iunile vor fi considerate în conformitate cu prevederile paragrafului

2.4.2 (4) din SR EN 1997-1:2006, respectiv se vor include ca ac iuni de baz
urm toarele:
- greut ile p mântului, rocilor, apei
- eforturile din teren
- presiunea p mântului i presiunile apei subterane
- presiunea apei libere, inclusiv valurile
- presiunea apei din pori
- for e hidrodinamice
- înc rc ri permanente i înc rc ri transmise de construc ii
- suprasarcini
- for e de amarare
- desc rcarea sau excavarea terenului
- înc rc rile din trafic
- mi c ri cauzate de exploat ri miniere, tuneluri, cavit i subterane,
- umflarea i contrac ia produse de vegeta ie, clim sau varia ii de
umiditate,
- mi c ri datorate curgerii sau alunec rii, precum i tas rii masivelor
de p mânt,
- mi c ri datorate degrad rii, dispersiei, auto-compact rii i dizolv rii
- mi c ri datorate cutremurelor, exploziilor, vibra iilor i înc rc rilor
dinamice,
- efectele produse de temperatur , inclusiv înghe
- înc rcarea din ghea ,
- eforturi de precomprimare în ancoraje sau prai uri
- frecarea negativ .
IV.3.3. Ac iunile sunt definite în conformitate cu SR EN 1990:2004. Când se

justific , valorile ac iunilor trebuie luate conform SR EN 1991.
IV.3.4. La stabilirea valorilor ac iunilor se vor avea în vedere prescrip iile i

recomand rile cuprinse în SR EN 1997-1:2006, paragrafele de la 9.3.1.2 la 9.3.1.8.
IV.3.5. Orice interac iune teren – structur trebuie luat în considerare atunci
când se determin ac iunile de proiectare.
IV.3.6. Calculul lucr rilor de sus inere se face, dup caz, în func ie de una sau
mai multe combina ii posibile de ac iuni i/ sau situa ii de proiectare.
44
IV.3.7. Valorile de calcul ale datelor geometrice vor fi stabilite pe baza

prevederilor cuprinse în paragraful 9.3.2. al SR EN 1997-1:2006, inându-se seama
de posibilele varia ii în teren.
IV.3.8. Nivelele de ap considerate pentru proiectare se vor baza pe datele

locale din amplasament, inând cont de efectul varia iilor acestora.
IV.3.9. Situa iile de proiectare ce trebuie luate în considerare pentru lucr rile
de sus inere sunt:
- varia ia în spa iu a propriet ilor p mânturilor, nivelelor apei i
presiunilor apei din pori,
- varia iile anticipate în timp ale propriet ilor p mânturilor, nivelelor
apei i ale presiunilor apei din pori,
- varia iile ac iunilor i ale modului în care acestea se combin ,
- excava ia, afuierea sau erodarea p mântului în fa a lucr rii de
sus inere
- efectele compact rii materialului umpluturii din spatele lucr rii de
sus inere
- efectele viitoarelor lucr ri i ale unor înc rc ri i desc rc ri prev zute
asupra materialului re inut sau în apropierea lui
- mi c rile anticipate ale terenului datorate, de exemplu, subsiden ei
sau ac iunii înghe ului.
IV.4 Metode de proiectare i modele de calcul
IV.4.1. Metodele prin care se verific st rile limit sunt cele prev zute la
paragraful 2.1 (4) din SR EN 1997-1:2006, respectiv:
- prin calcul
- pe baz de m suri prescriptive
- pe baz de modele experimentale
- metode observa ionale.
IV.4.2. Rezultatele calculelor se vor compara ori de câte ori este posibil cu
experien a comparabil .
IV.4.3. La proiectare, pentru verificarea st rilor limit se vor aplica procedeele

descrise in SR EN 1997-1:2006, paragrafele 2.4.7 (pentru starea limit ultim ) i
2.4.8 (pentru starea limit a exploat rii normale).
IV.4.4. La proiectare se vor avea în vedere prevederile i recomand rile

paragrafului 9.4 din SR EN 1997-1:2006.
IV.4.5. Valorile coeficien ilor par iali pentru ac iuni, efectele ac iunilor i
rezisten e sunt cei din Anexa A a SR EN 1997-1:2006.
45
IV.4.6. Este indicat ca valorile coeficien ilor par iali pentru ac iuni i efectele
ac iunilor în situa iile accidentale s fie luate egale cu 1.0.
IV.4.7. Este indicat ca valorile coeficien ilor par iali pentru rezisten e s fie
stabilite inând seama de condi iile particulare ale situa iei accidentale.
IV.4.8. Determinarea valorilor de proiectare a parametrilor geotehnici se face

în conformitate cu prevederile Normativului NP 122 privind determinarea valorilor
caracteristice i de calcul ale parametrilor geotehnici.
IV.4.9. La proiectarea prin calcul se vor respecta exigen ele fundamentale ale
SR EN 1990:2004, precum i prevederile paragrafului 2.4 al SR EN 1997-1:2006.
IV.4.10. Modelul de calcul utilizat trebuie s descrie comportarea prezumat a

terenului, pentru starea limit considerat .
IV.4.11. Dac pentru o stare limit nu exist modele de calcul fiabile, calculul
trebuie realizat pentru o alt stare limit folosind coeficien i care s asigure c
dep irea st rii limite considerate este suficient de improbabil . În astfel de cazuri,
proiectarea se poate face i pe baz de m suri prescriptive, modele, încerc ri de
prob sau metode observa ionale.
IV.4.12. Modelul de calcul considerat poate fi: analitic, semi-empiric sau

numeric.
46
V EVALUAREA PRESIUNII MASIVELOR DE PAMANT

ASUPRA LUCRARILOR DE SUSTINERE
V.1 Generalit i
V.1.1. La determinarea valorilor de calcul ale presiunilor p mântului se vor lua

în considerare moduri i amplitudini acceptabile ale deplas rilor i deforma iilor
lucr rii de sus inere, care sunt posibil a se produce pentru starea limit considerat .
V.1.2. La evaluarea presiunilor p mântului asupra lucr rilor de sus inere

trebuie s se in cont de urm torii factori:
- existen a unei suprasarcini la suprafa a terenului, dac este cazul,
- panta suprafe ei terenului,
- unghiul pe care îl face peretele de sus inere cu verticala,
- nivelele de ap i for ele hidrodinamice în teren,
- m rimea, direc ia i sensul deplas rii lucr rii de sus inere în raport cu
masivul de p mânt sprijinit,
- caracteristicile geotehnice ale masivului de p mânt sprijinit, respectiv
greutatea volumic i parametrii rezisten ei la forfecare,
- rigiditatea peretelui de sus inere i a sistemului de sprijin,
- rugozitatea suprafe ei lucr rii de sprijin aflat în contact cu terenul,
- în cazul lucr rilor care sus in masive de roc se va lua în considerare i
efectul discontinuit ilor, respectiv orientarea, deschiderea i rugozitatea acestora,
precum i caracteristicile mecanice ale materialului care eventual umple
discontinuit ile.
V.1.3. La evaluarea parametrilor de frecare la interfa a lucrare de sprijin/masiv

de p mânt, respectiv a frec rii i adeziunii mobilizate se va ine seama de:
- parametrii de rezisten ai terenului,
- propriet ile de frecare la interfa a lucrare – teren,
- direc ia i amplitudinea deplas rii lucr rii de sprijin fa de masivul de
p mânt,
- capacitatea lucr rii de sus inere de a prelua for ele verticale ce rezult din
frecarea i adeziunea la contactul dintre aceasta i teren.
Se presupune c frecarea maxim pe peretele de sprijin nu poate apare
simultan cu rezisten a maxim la forfecare de-a lungul suprafe ei de rupere.
În Anexa A sunt prezentate, cu caracter orientativ, valori ale unghiului de
frecare perete/teren, δ.
La evaluarea acestor parametri se vor avea în vedere recomand rile i
prescrip iile cuprinse în SR EN 1997-1:2006, paragraful 9.5.
47
V.1.4. Valoarea presiunii p mântului pentru calculul la starea limit ultim este
în general diferit de valoarea acesteia la starea limit de exploatare normal , ea
neavând o singur valoare caracteristic .
V.1.5. La evaluarea presiunii p mântului se va ine seama de eventualul

poten ial de umflare a p mântului, precum i de efectul compact rii umpluturii din
spatele lucr rii de sprijin.
V.2 Presiunea p mântului în stare de repaus
V.2.1. Atunci când lucrarea de sprijin este foarte rigid , nu se deplaseaz i nu

se rote te, presiunea p mântului este calculat pe baza eforturilor în stare de repaus.
Pentru un p mânt normal consolidat se consider a fi îndeplinite condi iile de
repaus atunci când deplasarea lucr rii de sus inere este mai mic de 5 x 10-4 x h,
unde h este în l imea structurii de sprijin.
V.2.2. Presiunea în stare de repaus, σ0’ se calculeaz ca fiind:
σ '0 = K 0 γz , unde: (Ec. V-1)
K0 – coeficientul presiunii în stare de repaus,

γ - greutatea volumic a p mântului sus inut,
z – adâncimea punctului de calcul.
V.2.2. Pentru o suprafa orizontal a terenului din spatele lucr rii de sprijin,
coeficientul presiunii în stare de repaus, K0 se calculeaz cu:
K 0 = (1 − sin ϕ') × OCR , unde: (Ec. V-2)
ϕ’ – unghiul de frecare intern în termeni de eforturi efective pentru p mântul

sus inut
OCR – raportul de supraconsolidare pentru p mântul sus inut.
Aceast formul nu este indicat a fi utilizat pentru un raport de consolidare,

OCR foarte mare.
V.2.3. Pentru o suprafa înclinat a terenului cu un unghi β fa de orizontal ,

deasupra acesteia, dac β ≤ ϕ’:
σh' ;0 = K 0;β γz , unde: (Ec. V-3)
48
σ’h;0 – componenta orizontal a presiunii efective a p mântului
K 0;β = K 0 (1 + sin β ) . (Ec. V-4)
Direc ia for ei de împingere a p mântului este paralel cu suprafa a terenului.
V.3 Valori limit ale presiunii p mântului
V.3.1. Valorile limit ale presiunii p mântului trebuie determinate în func ie de

deplasarea relativ a p mântului i a lucr rii de sus inere, precum i de forma
suprafe ei de cedare.
În Anexa C a SR EN 1997-1:2006 sunt date valori ale deplas rilor relative care
duc la valorile limit ale presiunilor p mântului.
V.3.2. La evaluarea valorilor limit ale presiunilor p mântului se vor avea în

vedere recomand rile i prescrip iile SR EN 1997-1:2006.
V.3.3. În cazul unui perete vertical, valorile limit ale presiunii unui p mânt
coeziv sub ac iunea unei suprasarcini, q se calculeaz astfel:
- stare limit activ , corespunz toare trecerii masivului în stare activ datorit
deplas rii peretelui de sus inere prin îndep rtarea de masiv:
σ a (z ) = K a (γz + q ) − 2 c K a - presiunea activ a p mântului normal pe perete,

unde: (Ec. V-5)
- z – adâncimea punctului de calcul,
- Ka – coeficientul presiunii active orizontale,
- c – coeziunea p mântului sus inut.
- stare limit pasiv , corespunz toare trecerii masivului în stare pasiv

datorit deplas rii peretelui de sus inere înspre masiv:
σ p (z ) = K p (γz + q ) + 2 c K p - presiunea pasiv a p mântului normal pe perete,

unde: (Ec. V-6)
- Kp – coeficientul presiunii pasive orizontale.
În Anexa A sunt date recomand ri pentru determinarea coeficien ilor Ka i Kp

în diferite cazuri.
49
V.4 Valori intermediare ale presiunii p mântului
V.4.1. Atunci când deplas rile masivului sunt insuficiente pentru a mobiliza
valorile limit , presiunea p mântului este cuprins între presiunea în stare de repaus
i valorile limit activ i, respectiv, pasiv .
V.4.2. Determinarea valorii intermediare a presiunii p mântului trebuie s se

fac pe baza m rimii i direc iei deplas rii lucr rii de sprijin fa de teren.
V.4.3. În Anexa C din SR EN 1997-1:2006 sunt date unele recomand ri

privitoare la modul de determinare a valorilor intermediare ale presiunii p mântului.
V.5 Evaluarea presiunii p mântului în condi ii seismice
V.5.1. In condi ii seismice, la evaluarea presiunii p mântului se va ine seama

de apari ia unei presiuni suplimentare datorat solicit rii seismice fa de presiunea
p mântului în condi ii statice.
V.5.2. Elementul de sus inere va fi supus for elor iner iale, la a c ror evaluare
se va ine seama de coeficientul seismic, ks în conformitate cu P100-1:2006.
V.5.3. Pentru lucr rile de sus inere, coeficientul seismic în direc ie orizontal ,
kh poate fi luat egal cu:
k h = 0.5k s , (Ec. V-7)

unde ks este coeficientul seismic.
V.5.4. Coeficientul seismic în direc ie vertical , kv poate avea valori pozitive

sau negative. În cazul structurilor de sprijin poate fi luat, acoperitor, egal cu zero sau
cu valoare negativ . În cazul în care nu se cunoa te valoarea sa, se poate lua egal
cu 0.5kh,
V.5.5. În Anexa A sunt date recomand ri privind modul de determinare a

presiunii p mântului în condi ii de solicitare seismic .
V.6 Evaluarea presiunii p mântului în cazul zidurilor de sprijin
In cazul zidurilor de sprijin la evaluarea presiunii p mântului se va ine seama

i de urm toarele aspecte:
- forma geometric a paramentul amonte al zidului (linie frânt de exemplu),
- lungimea consolei amonte a t lpii zidurilor cornier
50
- existen a elementelor de îmbun t ire a stabilit ii, cum ar fi console de

desc rcare sau c lcâie,
- posibilitatea de apari ie a efectului de siloz în cazul umpluturilor cu l ime
mic în spatele zidurilor de sprijin.
În Anexa A sunt prezentate unele recomand ri de calcul în aceste cazuri

specifice.
V.7 Evaluarea presiunii p mântului pe lucr rile de sus inere a

excava iilor
In cazul pere ilor de sus inere a excava iilor, la evaluarea presiunii p mântului
se va ine seama i de urm toarele aspecte:
- posibilit ile de deplasare / deformare ale peretelui pe m sura realiz rii

excava iilor, ceea ce depinde de urm toarele aspecte:
- rigiditatea peretelui de sus inere,
- existen a sprijinirilor suplimentare a peretelui i tipul acestora
( prai uri, ancoraje pretensionate sau pasive etc.).
- num rul sprijinirilor suplimentare i rigiditatea acestora,
- existen a unor construc ii (funda ii) învecinate,
- prezen a apei subterane i necesarul unor eventuale lucr ri de
epuismente.
În Anexa A sunt prezentate unele recomand ri de calcul în aceste cazuri

specifice.
51
VI ZIDURI DE SPRIJIN
VI.1 Predimensionarea zidurilor de sprijin
Pentru tipurile clasice de ziduri de sprijin, respectiv de greutate i cornier, în

Figura VI.1 sunt date dimensiuni orientative pentru faza de predimensionare.
Figura VI.1. Predimensionarea zidurilor de sprijin
VI.2 Calculul la starea limit ultim
VI.3.1. Zidul de sprijin predimensionat trebuie verificat la starea limit ultim

pentru situa ii de proiectare corespunz toare acestei st ri, în conformitate cu cele
specificate la IV.2.
VI.3.2. St rile limit ultime în cazul zidurilor de sprijin sunt (SR EN 1997-
1:2006):
- cedarea terenului de fundare (Figura VI.2): cedarea prin lunecarea pe
talp , prin r sturnare sau prin dep irea capacit ii portante a terenului de
fundare.
52
- pierderea stabilit ii generale (Figura VI.3),
Figura VI.2. Exemple de stări limită ultime prin cedarea terenului de

fundare pentru ziduri de sprijin
Figura VI.3. Exemple de stări limită ultime prin pierderea stabilităţii

generale
VI.3.3. Verificarea la cedarea prin lunecare pe talp presupune verificarea

urm toarei rela ii, conform 6.5.3 din SR EN 1997-1:2006:
H d ≤ R d + R p ,d , unde: (Ec. VI-1)
Hd – Valoarea de calcul a lui H

H – înc rcarea orizontal sau componenta orizontal a unei ac iuni totale
aplicate paralel cu baza zidului, în acest caz presiunea p mântului,
53
Rd – valoarea de calcul a rezisten ei fa de o ac iune, în cazul acesta for a de

frecare pe baza funda iei zidului, calculat în conformitate cu paragraful 2.4 al SR EN
1997-1:2006.
Rp,d – valoarea de calcul a for ei datorate presiunii pasive.
Pentru zidurile de sprijin se recomand neglijarea presiunii pasive pe fa a

funda iei zidului.
Rezisten a de calcul la lunecare, Rd în condi ii drenate se calculeaz aplicând

coeficien i par iali fie asupra propriet ilor p mântului, fie asupra rezisten elor
terenului, dup cum urmeaz :
R d = V ' d tan δ d (Ec. VI-2)
sau:
R d = (V ' d tan δ k ) / γ R ; h , (Ec. VI-3)
unde:
V’d – valoarea de calcul a ac iunii verticale efective sau componenta normal a

rezultantei ac iunilor efective aplciate asupra bazei funda iei zidului
δ - unghiul de frecare la interfa a baza zidului – teren de fundare
δk – valoarea caracteristic a lui δ
δd – valoarea de calcul a lui δ
γR;h – coeficient par ial pentru rezisten a la lunecare (conform Anexa A SR EN
1997-1:2006)
Unghiul de frecare de calcul, δd poate fi admis egal cu valoarea de calcul a

unghiului efectiv de frecare intern la starea critic , ϕ’cv;d la funda iile de beton turnate
pe loc i egal cu 2/3ϕ’cv;d la funda ii prefabricate netede. Este indicat s se neglijeze
coeziunea efectiv , c’.
Rezisten a de calcul la lunecare în condi ii nedrenate, Rd trebuie calculat fie

aplicând coeficien ii par iali asupra propriet ilor p mântului, fie aplicându-i asupra
rezisten elor p mântului, dup cum urmeaz :
R d = Ac c u ;d (Ec. VI-4)
sau:
R d = (Ac c u ; k ) / γ R ; h (Ec. VI-5)
54
unde:
Ac – suprafa a total a bazei supus la compresiune

cu;k – valoarea caracteristic a coeziunii nedrenate
cu;d – valoarea de calcul a coeziunii nedrenate
γR;h – coeficient par ial pentru rezisten a la lunecare (conform Anexa A SR EN
1997-1:2006)
Dac este posibil ca apa sau aerul s p trund la interfa a dintre funda ia
zidului i un teren argilos nedrenat trebuie verificat i rela ia urm toare:
R d ≤ 0 ,4Vd . (Ec. VI-6)
VI.3.4. Verificarea la r sturnare a zidului de sprijin presupune verificarea

urm toarei rela ii (stare limit EQU):
E dst ; d ≤ E stb; d , unde: (Ec. VI-7)
- Edst;d – valoarea de calcul a efectului ac iunilor destabilizatoare, respectiv a

momentului for elor destabilizatoare
- Estb;d - valoarea de calcul a efectului ac iunilor stabilizatoare, respectiv a
momentului for elor stabilizatoare
{
E dst;d = E γ FFrep ; Xk γ M ; a d
dst
} (Ec. VI-8)
E stb;d = E{γ FFrep ; Xk γ M; a d } (Ec. VI-9)

stb
unde:
E – efectul unei ac iuni,
γF – coeficient par ial pentru ac iuni,
Frep – valoarea reprezentativ a unei ac iuni,
Xk – valoarea caracteristic a propriet ii unui material,
γM – coeficient par ial pentru un parametru al p mântului,
ad – valoarea de calcul a datelor geometrice.
Coeficien ii par iali ai înc rc rilor (Anexa A a SR EN 1997-1:2006) se pot

aplica fie asupra ac iunilor, fie asupra efectelor ac iunilor.
De notat faptul c pentru ziduri de sprijin realizate pe terenuri de fundare
alc tuite din roci moi, r sturnarea ca stare limita ultim nu este luat în considerare,
având în vedere c starea limit ultim de cedare prin dep irea capacit ii portante
va ap rea înaintea acesteia.
55
VI.3.5. Verificarea capacit ii portante a terenului de fundare presupune

satisfacerea urm toarei rela ii:
Vd ≤ R d , unde: (Ec. VI-10)
Vd – valoarea de calcul a lui V

V – înc rcare vertical sau component normal a rezultantei ac iunilor
aplicate asupra bazei funda iei zidului
Rd - valoarea de calcul a rezisten ei fa de o ac iune, calculat conform
paragrafului 2.4 din SR EN 1997-1:2006.
{ }
R d = R γ FFrep ; Xk γ M ; a d - dac coeficien ii par iali sunt aplica i propriet ilor
terenului (X) (Ec. VI-11)
sau:
{ }
R d = R γ FFrep ; X k ; a d / γ R - dac coeficien ii par iali se aplic rezisten elor (R)
(Ec. VI-12)
sau:
{ }
R d = R γ FFrep ; Xk γ M; a d / γ R - dac coeficien ii par iali se aplic simultan i
propriet ilor terenului i rezisten elor (Ec. VI-13)
În acest caz, Rd este valoarea de calcul a capacit ii portante.

Vd trebuie s includ greutatea proprie a zidului, greutatea oric rui material de
umplutur i toate presiunile p mântului, favorabile sau nefavorabile, precum i
presiunea apei.
O metod analitic de calcul a capacit ii portante a terenului de fundare este
prezentat în Anexa D a SR EN 1997-1:2006.
Se vor avea în vedere prevederile paragrafului 6.5.2 al SR EN 1997-1:2006.
Pentru excentricit i mari ale înc rc rilor, dep ind 1/3 din l imea funda iei
dreptunghiulare a zidului se vor verifica valorile de calcul ale ac iunilor în conformitate
cu paragraful 6.5.4 din SR EN 1997-1:2006.
VI.3.6. Verificarea stabilit ii generale a zidului de sprijin se face în

conformitate cu prevederile din capitolul 11 al SR EN 1997-1:2006. Pe baza acestor
principii se va demonstra c nu se produce o pierdere de stabilitate general i c
deforma iile corespunz toare sunt suficient de mici.
Stabilitatea general a taluzelor incluzând construc ii existente sau proiectate
se verific la st rile limit ultime de tip GEO i STR, folosind valorile de calcul ale
ac iunilor, rezisten elor i parametrilor geotehnici, precum i coeficien ii par iali defini i
în Anexa A a SR EN 1997-1:2006.
Se va ine cont de riscurile de cedare progresiv i de lichefiere.
Pentru st rile limit ultime de tip GEO i STR trebuie verificat îndeplinirea
condi iei:
56
E d ≤ R d , unde: (Ec. VI-14)
Ed este valoarea de calcul a efectelor ac iunilor:
{ }
E d = E γ FFrep; Xk γ M ; a d - dac coeficien ii par iali se aplic asupra ac iunilor
(Frep) (Ec. VI-15)
sau:
{ }
E d = γ EE Frep ; Xk γ M ; a d - dac coeficien ii par iali se aplic asupra efectelor
ac iunilor (E) (Ec. VI-16)
în care:
ad – valoarea de calcul a datelor geometrice,
γE – coeficient par ial pentru efectul unei ac iuni,
iar Rd este valoarea de calcul a rezisten ei fa de o ac iune:
{ }
terenului (X) (Ec. VI-17)
sau:
{ }
(Ec. VI-18)
sau:
{ }
propriet ilor terenului i rezisten elor (Ec. VI-19)
În alegerea coeficien ilor par iali pentru fiecare caz în parte se vor respecta
prevederile Anexei A i paragrafului 2.4.7.3 al SR EN 1997-1:2004, în func ie de
abordarea de calcul utilizat .
VI.3.7. Zidurile de sprijin realizate din elemente structurale precum gabioanele

sau c soaiele vor fi verificate la st rile limit ultime descrise mai sus considerându-le
ca un tot unitar (verificarea stabilit ii externe).
VI.3.8. Pentru st rile limit de tip STR i GEO se vor utiliza abord rile de
calcul prezentate în paragraful 2.4.7.3.4 al SR EN 1997-1:2006.
57
VI.3 Proiectarea structural a zidurilor de sprijin
VI.4.1. Lucr rile de sus inere, inclusiv elementele lor structurale de sprijin
trebuie verificate fa de cedarea structural în conformitate cu articolul 2.4 din SR
EN 1997-1:2006, ca i cu standardele Eurocoduri referitoare la materialele din care
sunt alc tuite respectivele lucr ri i elemente structurale.
VI.4.2. Ca un minim este indicat s se ia în considerare modurile limit de

cedare structural figurate în Figura VI.4.
Figura VI.4. Exemple de moduri de cedare structurală a zidurilor de sprijin
VI.4.3. În cazul zidurilor de sprijin alc tuite din elemente structurale precum
gabioane sau c soaie, se va verifica posibilitatea de cedare intern prin verificarea la
lunecare la fiecare nivel (între dou gabioane sau dou c soaie).
Pentru evaluarea rezisten ei la lunecare la nivelul diferitelor interfe e ale unui
zid din gabioane, se va considera unghiul de frecare intern a umpluturii de piatr din
gabioane, f r a se conta în nici un fel pe sârma (sau polimerii) din care este
realizat cutia.
În cazul zidurilor de sprijin din c soaie se va considera rezisten a la forfecare a
îmbin rii dintre dou c soaie.
VI.4.4. Pentru fiecare stare limit ultim trebuie demonstrat c pot fi mobilizate
rezisten ele necesare, deoarece deforma iile din teren i cele din structur sunt
compatibile.
VI.4 Calculul la starea limit de exploatare
VI.5.1. Verificarea la starea limit de exploatare a lucr rilor de sus inere se

face în conformitate cu prevederile paragrafelor 2.4.8. i 9.8. din SR EN 1997-1:2006.
VI.5.2. Verificarea la starea limit a exploat rii normale trebuie realizat pentru
situa iile de proiectare definite la IV.3.
58
VI.5.3. Coeficien ii par iali aferen i st rii limit de exploatare sunt egali cu 1,0.
VI.5.4. Valorile de calcul ale presiunilor p mântului pentru verificarea la starea

limit a exploat rii normale trebuie stabilite luându-se în considerare deplas rile
admisibile ale structurii în aceast stare limit . Aceste valori nu sunt neap rat valori
limit (activ sau pasiv ).
VI.5.5. Verificarea la starea limit de exploatare presupune satisfacerea

urm toarei condi ii:
E d ≤ Cd , unde: (Ec. VI-20)
- Ed – valoarea de calcul a efectului ac iunilor

- Cd – valoarea de calcul limit a efectului unei ac iuni
VI.5.6. Valorile caracteristice ale parametrilor p mântului trebuie modificate

adecvat în func ie de modific rile a teptate pe durata de via a structurii.
VI.5.7. Pentru valorile limit ale deplas rilor se va ine cont de prevederile
articolului 2.4.9 al SR EN 1997-1:2006.
VI.5.8. Valorile coeficien ilor par iali pentru starea limit a exploat rii normale
sunt lua i egali cu 1.0.
59
VII PERE I DE SUS INERE A EXCAVA IILOR

VII.1. Pere ii de sus inere a excava iilor pot fi realiza i în func ie de importan a
lucr rii i de durata acesteia în una din urm toarele variante: sprijiniri simple sau
mixte, sprijiniri cu palplan e, pere i îngropa i, pere i executa i prin jet-grouting.
VII.2. La realizarea unei lucr ri de sus inere se pot combina diferite solu ii de
pere i dintre cele prezentate la punctul anterior.
VII.1 Prevederi comune
VII.1.1. Metoda de construire a peretelui de sus inere trebuie luat în

considerare cu aten ie în etapa de proiectare. Diferite metode de construire pot
implica diferite metode de calcul.
O excava ie presupune întotdeauna deplas ri ale terenului. Alegerea tipului de
perete de sus inere i a metodei de construire trebuie s asigure c deplas rile i
efectele acestora r mân în limite prestabilite (a se vedea paragraful VII.4).
VII.1.2. Proiectarea unei sus ineri cu pere i implic parcurgerea a dou etape:
1. exprimarea condi iilor de echilibru, prin care s se determine dimensiunile

i geometria peretelui de sus inere necesare pentru a asigura stabilitatea
acestuia sub ac iunea presiunilor p mântului i a altor eventuale înc rc ri
asupra peretelui;
2. dimensionarea structural , prin care s se determine caracteristicile
sec ionale de rezisten necesare pentru ca peretele s poat prelua în
condi ii de siguran eforturile la care este supus (momente
încovoietoare, for e t ietoare).
Ambele etape de calcul trebuie parcurse pentru situa ii specifice de proiectare,

în concordan cu principiile st rilor limit . Situa iile de proiectare trebuie s fie
suficient de severe i diverse astfel încât s acopere toate condi iile rezonabile de
solicitare la care poate fi expus peretele îngropat pe durata construirii i exploat rii.
VII.1.3. În Tabelul VII-1 este prezentat o list a principalelor cerin e care

trebuie avute în vedere la proiectarea unui perete de sus inere a unei excava ii.
60
Tabelul VII-1. Cerin e de proiectare a pere ilor de sus inere
Cerin e specifice amplasamentului Cerin e specifice peretelui de sus inere
• localizarea peretelui: • durata de utilizare a peretelui:

- existen a unor cl diri în apropiere, drumuri, - cerin e de durabilitate;
c i ferate, tuneluri, re ele edilitare etc;
- limite impuse pentru tasarea terenului i • rolul peretelui în construc ia final ;
deplasarea peretelui inând seama de
vecin t i; • cerin e de etan are a peretelui;
- posibilit i de acces al materialelor pe
amplasament. • tehnologia de execu ie;
• geometria amplasamentului: • sprijiniri orizontale sau verticale ale

- form i dimensiuni; peretelui:
- topografia amplasamentului; - temporare;
- spa iul necesar pentru utilaje; - permanente.
- limite ale în l imii spa iului de lucru.
• se va introduce în calcul rigiditatea
elementelor din beton armat dup fisurare
(caracteristic stadiului II);
• geologia i hidrogeologia amplasamentului:
- stratifica ia terenului;
- caracteristicile fizice i mecanice ale
p mânturilor;
- agresivitatea apei subterane;
- necesitatea dren rii apei;
- necesitatea controlului temporar sau
permanent al nivelului apei subterane;
- varia ii ale nivelului apei subterane.
• seismicitatea amplasamentului.
Cerin ele de proiectare precizate în Tabelul VII-1 pot fi completate în anumite

cazuri cu alte cerin e specifice situa iei (de exemplu, limite impuse de fisurarea
betonului în cazul pere ilor de sus inere din beton armat).
VII.2 Ac iuni asupra pere ilor de sus inere a excava iilor
Ac iunile de baz în cazul lucr rilor de sus inere sunt cele prezentate în
paragraful IV.3, respectiv cele din SR EN 1997-1:2006, paragraful 9.3.
În plus, se vor avea în vedere urm toarele:
61
VII.2.1 Înc rc ri laterale
(1) Peretele trebuie proiectat astfel încât s fie permis aplicarea de înc rc ri
în spatele lui:
- înc rc ri provenite din construc ii învecinate (cl diri, drumuri etc.);
- înc rc ri datorate activit ilor de construire;
- înc rc ri datorate varia iilor nivelului suprafe ei terenului.
(2) Înc rc rile laterale pot fi reprezentate de:

- presiuni ale terenului, cu luarea în considerare a înc rc rilor verticale
aplicate în vecin tatea peretelui, presiuni ale apei subterane; i / sau
- for e aplicate direct pe perete: for e de impact, for e de iner ie în caz de
seism (suprapresiuni).
(3) Pentru determinarea presiunii p mântului a se vedea Capitolul V paragraful

V.7, precum i Anexa A.
(4) Pentru suprafe e orizontale ale terenului i în l imi ale excava iei mai mari
de 3 m, este recomandat considerarea unei supraînc rc ri minime de 10 kPa
aplicat la suprafa a terenului sus inut de peretele îngropat.
Pentru în l imi de excavare mai mici de 3 m aceast supraînc rcare poate fi
redus dac proiectantul este sigur c o suprasarcin mai mare nu va apare
niciodat pe durata de via a structurii de sus inere.
(5) Procesul de execu ie a peretelui îngropat în teren determin perturb ri în

starea ini ial de eforturi;
la pere ii realiza i în foraje sau tran ei a c ror stabilitate este asigurat cu
noroi bentonitic are loc o reducere a presiunii orizontale fa de cea ini ial .
La pere ii la care procedeul de execu ie determin o îndesare a terenului
are loc o cre tere a presiunii orizontale;
în timpul procesului de execu ie a peretelui îngropat, terenul din jurul
acestuia poate fi supus la diferite varia ii de eforturi care presupun cre teri
sau mic or ri ale presiunii laterale. Acest lucru poate determina modific ri
în timpul excava iei i implicit modific ri în r spunsul terenului, (de
exemplu prin modificarea rigidit ii terenului din fa a peretelui).
În cazul unei analize de interac iune teren – structur este important s se ia

în considerare efectul execu iei peretelui asupra st rii ini iale de eforturi din teren.
(6) Stabilirea presiunii apei se va face în func ie de stratifica ia terenului, de

permeabilitate i inând seama de distribu ia presiunii apei din pori rezultat din
m sur tori în teren. În plus, proiectantul trebuie s ia în considerare urm toarele:
existen a unei surse de ap în apropierea peretelui i posibilitatea activ rii
acestei surse pe durata de via a acestuia;
efectul construc iei peretelui îngropat asupra condi iilor hidrogeologice
locale;
62
efectul coborârii nivelului apei subterane (epuismentelor) în timpul

execu iei i pe durata de via a peretelui;
modific ri ale presiunii apei din pori datorate plant rii sau îndep rt rii
vegeta iei;
modific ri ale presiunii apei datorate varia iilor climatice.
Pe baza acestor considera ii proiectantul trebuie s determine:

(a) presiunea apei i for ele de curgere, cu cele mai nefavorabile valori care
pot apare în circumstan e extreme sau accidentale pentru fiecare etap de
execu ie cât i pe perioada de via a construc ie. O asemenea
circumstan poate fi reprezentat de avaria unei conducte principale de
ap în apropierea peretelui;
(b) presiunea apei i for ele de curgere, cu cele mai nefavorabile valori care
pot apare în circumstan e normale pentru fiecare etap de execu ie cât i
pe perioada de via a construc iei. Evenimentele extreme (de felul celor
men ionate la a) pot fi de asemenea incluse, dac proiectantul consider
c pot apare în circumstan e normale).
Valorile corespunz toare cazului (a) sunt utilizate pentru verific rile la st ri
limit ultime, în timp ce valorile corespunz toare cazului (b) sunt utilizate pentru
verific rile la st ri limit de exploatare.
Proiectantul trebuie s evalueze presiunea apei în jurul peretelui pentru

diferitele etape de execu ie i pe durata de via a structurii.
Stabilirea valorilor parametrilor geotehnici utiliza i în calcule (eforturi efective
sau totale) se realizeaz în func ie de condi iile de drenare ale apei date de natura
terenului i de tipul peretelui. În Anexa B sunt prezentate diagrame posibile ale
presiunii apei asupra peretelui îngropat.
VII.2.2 Înc rc ri verticale
(1) Înc rc rile verticale depind de specificul proiectului i de etapele de

execu ie a lucr rii de sus inere. De exemplu, în metoda de sus în jos (top-down),
înc rc rile verticale pe perete vor fi maxime pentru nivelul maxim al excava iei.
Pentru un perete încastrat în argile tari, peretele trebuie s preia for ele ascensionale
datorate umfl rii terenului, pentru a asigura stabilitatea general pe vertical . Se vor
analiza efectele înc rc rilor verticale asupra peretelui în vederea alegerilor
parametrilor potrivi i pentru frecarea sau aderen a terenului pe perete.
(2) Înc rc ri accidentale în timpul execu iei – excava ii neplanificate

Excava iile planificate sunt cele prev zute a fi realizate prin proiect (eventuale
tran ee de serviciu sau drenaj în fa a peretelui, lucr ri de dragare în fa a unor
structuri portuare etc.).
Excava iile neplanificate apar ca urmare a unor evenimente neprev zute.
63
La stabilirea adâncimii excava iilor planificate, în proiectare se va lua în

considerare abaterea probabil a nivelului excava iei. Proiectantul trebuie s se
asigure c verificarea la st ri limit ultime (SLU) este îndeplinit i în condi iile unor
excava ii neplanificate realizate în fa a peretelui.
Pentru aceasta, se va considera pentru verific rile la SLU un nivel al terenului
coborât cu o valoare ∆a, aleas astfel:
pentru un perete încastrat liber la partea superioar (perete în consol ), ∆a
se ia egal cu 10% din în l imea peretelui deasupra nivelului de excavare,
dar nu mai mult de 0.5 m;
pentru un perete îngropat sprijinit la partea superioar , ∆a se ia egal cu
10% din distan a dintre cel mai coborât element de sprijin i nivelul de
excavare, dar nu mai mult de 0.5 m.
Dac nivelul suprafe ei terenului este nesigur, se pot considera valori mai
mari ale lui ∆a .
VII.3 Calculul la starea limit ultim a pere ilor de sus inere a

excava iilor
VII.2.1. Peretele de sus inere trebuie verificat la starea limit ultim pentru
situa ii de proiectare corespunz toare acestei st ri, în conformitate cu cele
specificate la IV.2.
VII.2.2. Cauzele cele mai probabile pentru atingerea unei st ri limit ultime în
realizarea unui perete de sus inere sunt:
- o recunoa tere insuficient de aprofundat a condi iilor geologice i
hidrogeologice;
- o proiectare sumar a peretelui sau/ i mân de lucru necalificat în
execu ie (în special la realizarea reazemelor peretelui);
- etape de construire care duc la dezvoltarea unor presiuni ale p mântului
asupra peretelui diferite de cele avute în vedere la proiectare;
- control inadecvat al opera iilor de execu ie (excav ri mai adânci decât
cele proiectate, supraînc rc ri neprev zute prin depozitarea unor
materiale sau echipamente etc.)
VII.2.3. Calculele la SLU trebuie realizate pe baza metodelor de echilibru limit

sau a analizei de interac iune teren – structur (prezentate în Anexa B). Principalul
scop este determinarea adâncimii de încastrare i a capacit ii portante a peretelui,
pentru asigurarea stabilit ii.
VII.2.4. St rile limit pot apare atât în teren, cât i în structur sau prin cedare
combinat în structur i teren. Orice interac iune dintre structur i teren trebuie
luat în considerare la determinarea ac iunilor de proiectare.
64
VII.3.1 Cedarea în teren a pere ilor de sus inere
În Figura VII.1 sunt ilustrate tipuri de ced ri la SLU pentru un perete de

sus inere: pierderea stabilit ii generale (a1), cedare rota ional (a2), cedare vertical
(a3).
La verificarea stabilit ii generale trebuie respectate principiile din SR EN

1997-1:2006 Proiectarea geotehnic Partea 1: Reguli generale – sec iunea 11:
Stabilitatea general .
Stabilitatea general a taluzelor incluzând construc ii existente sau proiectate
se verific la st rile limite ultime de tip GEO i STR, folosind valorile de calcul ale
ac iunilor, rezisten elor i parametrilor geotehnici, precum i coeficien ii par iali defini i
în Anexa A a SR EN 1997-1:2006.
La verificarea ced rii de tip rota ional (stare limit tip GEO) a pere ilor de
sus inere trebuie demonstrat prin calcule c pere ii încastra i au o fi suficient
pentru a fi pu i la ad post de o astfel de cedare. Intensitatea i direc ia de calcul ale
efortului tangen ial dintre p mânt i perete trebuie s fie compatibile cu deplasarea
vertical relativ care s-ar produce în situa ia de proiectare considerat .
65
Figura VII.1. Exemple de st ri limit ultime pentru un perete de sus inere –

cedare în teren
La verificarea ced rii verticale a pere ilor de sus inere (stare limit tip GEO)
trebuie demonstrat c se poate ob ine echilibrul pe vertical folosind valorile de calcul
ale rezisten elor sau propriet ilor de rezisten ale p mântului i for ele verticale de
calcul care se exercit asupra peretelui. Se vor respecta prevederile paragrafului
9.7.5 al SR EN 1997-1:2006.
La verificarea ced rii pe vertical a pere ilor de sus inere care ac ioneaz ca
funda ie pentru structur trebuie respectate principiile din SR EN 1997-1:2006 -
sec iunea 6.
În Figura VII.2 sunt ilustrate tipuri de ced ri la SLU pentru un perete de

sus inere prin cedarea ancorajelor (stare limit tip GEO).
66
Figura VII.2. Exemple de st ri limit ultime pentru un perete de susţinere –

cedarea ancorajelor
Pentru st rile limit de tip GEO sau STR trebuie verificat îndeplinirea
condi iei:
E d ≤ R d , unde: (Ec. VII-1)
Ed este valoarea de calcul a efectelor ac iunilor:
{ }
E d = E γ FFrep; Xk γ M ; a d - dac coeficien ii par iali se aplic asupra ac iunilor
(Frep) (Ec. VII-2)
sau:
{ }
E d = γ EE Frep ; Xk γ M ; a d - dac coeficien ii par iali se aplic asupra efectelor
ac iunilor (E) (Ec. VII-3)
în care:
ad – valoarea de calcul a datelor geometrice,
γE – coeficient par ial pentru efectul unei ac iuni,
iar Rd este valoarea de calcul a rezisten ei fa de o ac iune:
{ }
terenului (X) (Ec. VII-4)
sau:
{ }
(Ec. VII-5)
sau:
{ }
propriet ilor terenului i rezisten elor (Ec. VII-6)
67
În alegerea coeficien ilor par iali pentru fiecare caz în parte se vor respecta
prevederile Anexei A i ale paragrafului 2.4.7.3 al SR EN 1997-1:2004, în func ie de
abordarea de calcul utilizat .
Pentru st rile limit de tip STR i GEO se vor utiliza abord rile de calcul
prezentate în paragraful 2.4.7.3.4 al SR EN 1997-1:2006 i SR EN 1997-1/NB/2007
Anexa na ional la SR EN 1997-1/2006.
VII.3.2 Cedarea structural a pere ilor de sus inere
În Figura VII.3 sunt ilustrate tipuri de ced ri structurale ale pere ilor de
sus inere a excava iilor.
Elementele structurale ale unei lucr ri de sus inere (perete, sisteme de

rezemare de tip prai uri sau ancoraje) trebuie verificate la cedarea de tip structural
(STR).
În verific rile la cedarea structural a pere ilor de sus inere din palplan e se
vor respecta prevederile SR EN 1992, SR EN 1993, SR EN 1995 i SR EN 1997.
Pentru fiecare stare limit ultim , trebuie demonstrat c rezisten ele necesare
pot fi mobilizate, cu deforma ii compatibile în teren i în lucrarea de sus inere.
In elementele structurale este indicat s se ia în considerare reducerea

rezisten ei în func ie de deforma ii, ca urmare a unor efecte precum fisurarea
sec iunilor nearmate, rotirile mari la articula iile plastice sau flambajul local al
sec iunilor metalice, în conformitate cu standardele SR EN aferente materialelor
respective.
68
Figura VII.3. Exemple de st ri limit ultime pentru un perete de sus inere –

cedare structural
VII.3.3 Ruperea hidraulic a terenului
În cazul în care peretele de sus inere este etan i este supus la presiuni
diferen iale ale apei trebuie verificat securitatea fa de ruperea prin ridicare
hidraulic i prin eroziune intern sau regresiv .
În acest caz se aplic prevederile capitolului 10 al SR EN 1997-1:2006.
(1) Ruperea prin ridicare hidraulic se produce atunci când for ele curentului,
dirijate în sus, se opun greut ii p mântului, reducând la zero efortul efectiv vertical.
Ca urmare, particulele de p mânt sunt ridicate de curentul de ap , iar ruperea se
face prin antrenare hidraulic . Acest mecanism de rupere este numit în SR EN 1997-
1:2006 rupere hidraulic datorit anul rii eforturilor efective verticale.
69
1 nivel de excava ie (stânga); nivelul apei (dreapta)

2 ap
3 nisip
Figura VII.4. Exemplu de rupere prin ridicare hidraulic în cazul unei perete
de sus inere
Stabilitatea fa de acest mod de cedare, de tip HYD, se verific cu una din

rela iile urm toare, în conformitate cu paragraful 2.4.7.5 al SR EN 1997-1:2006:
u dst;d ≤ σ stb;d - condi ia de stabilitate în termeni de eforturi totale i presiuni

ale apei din pori (Ec. VII-7)
sau:
S dst;d ≤ G' stb;d - condi ia de stabilitate în termeni de greut i submersate i
for e ale curentului (Ec. VII-8)
unde:
udst;d este valoarea de calcul a presiunii totale destabilizatoare a apei din pori
la baza coloanei de p mânt
σstb;d este tensiunea total vertical stabilizatoare la baza coloanei
Sdst;d este valoarea de calcul a for ei curentului în coloana de p mânt
G’stb;d este valoarea de calcul a ac iunilor verticale permanente stabilizatoare
(greutatea în stare submersat a coloanei de p mânt.
În aceste ecua ii de verificare trebuie utiliza i coeficien ii par iali pentru udst;d,
σstb;d, Sdst;d i G’stb;d pentru situa iile permanente i tranzitorii definite în A.5 (1)P din
Anexa A a SR EN 1997-1:2006.
La determinarea valorii caracteristice a presiunii apei din pori trebuie luate în

considerare toate condi iile defavorabile, de exemplu straturi de p mânt sub iri cu
permeabilitate redus sau efecte spa iale datorate unor excava ii înguste, în
conformitate cu cele precizate la paragraful 10.3 al SR EN 1997-1:2006.
70
Stabilitatea fa de modul de rupere prin anularea eforturilor efective verticale

nu asigur în mod necesar i stabilitatea fa de eroziunea intern , care trebuie
verificat separat, dac este cazul, în conformitate cu articolul (3) al acestui paragraf.
În cazul în care nu se asigur condi iile cerute de siguran fa de ruperea

prin anularea eforturilor efective verticale se pot lua m suri care s vizeze fie
mic orarea presiunii apei, fie cre terea greut ii coloanei de p mânt care se opune
ruperii.
(2) Atunci când p mântul are coeziune mare, modul de rupere se modific ,
trecând de la rupere prin anularea eforturilor efective verticale la o rupere hidraulic
global , datorit presiunii arhimedice. Ridicarea sub efectul presiunii arhimedice se
produce atunci când presiunea apei sub un strat de p mânt de permeabilitate redus
devin superioar efortului vertical mediu.
Stabilitatea unui strat de p mânt cu permeabilitate sc zut fa de acest mod
de cedare (stare limit de tip UPL) se verific prin compararea ac iunilor permanente
stabilizatoare cu ac iunile destabilizatoare permanente i variabile datorit apei ( i
eventual altor surse):
Vdst,d ≤ G stb;d + R d (Ec. VII-9)
unde:
Vdst,d este valoarea de calcul a combina iei dintre ac iunile verticale
permanente i variabile destabilizatoare, egal cu:
Vdst,d = G dst;d + Q dst;d (Ec. VII-10)

în care:
Gdst;d – valoarea de calcul a ac iunilor permanente destabilizatoare
Qdst;d – valoarea de calcul a ac iunilor verticale destabilizatoare
iar:
Gstb;d – valoarea de calcul a ac iunilor verticale permanente stabilizatoare
Rd – valoarea de calcul a rezisten ei fa de o ac iune
În rela iile de mai sus trebuie utiliza i coeficien ii par iali pentru Gdst;d, Qdst;d,
Gstb;d i Rd pentru situa ii permanente sau tranzitorii defini i în A.4, Anexa A, SR EN
1997-1:2006.
În cazul pere ilor de sprijin în cazul c rora nu s-ar îndeplini condi ia de

verificare pentru acest mod de cedare, se vor lua m suri care vizeaz reducerea
presiunii apei.
(3) Ruperea hidraulic prin eroziune intern se produce prin transportul

particulelor de p mânt în interiorul unui strat, la interfa a a dou strate sau la interfa a
dintre teren i o structur . Acest tip de eroziune poate evolua în eroziune regresiv .
Pentru controlul eroziunii interne sau eroziunii regresive se pun condi ii asupra
gradientului hidraulic.
Valoarea gradientului hidraulic pentru eroziunea intern trebuie stabilit inând
seama de cel pu in urm toarele aspecte:
71
- direc ia curgerii,
- curba granulometric a materialului i forma particulelor
- stratifica ia terenului.
VII.4 Calculul la starea limit de exploatare
VII.3.1. Verific rile la starea limit de exploatare trebuie realizate în cazul în

care:
deforma iile peretelui i deplas rile asociate ale terenului sunt importante;
peretele trebuie s satisfac criterii care impun verific ri la starea limit de
exploatare (de exemplu verificarea la fisurare a pere ilor din beton armat).
VII.3.2. Pentru verificarea la starea limit de exploatare în teren sau în

sec iunile structurale se aplic urm toarea formul :
Ed ≤ Cd, (Ec. VII-11)

unde:
Ed este valoarea de proiectare a efectelor tuturor ac iunilor,
Cd este valoarea limit de proiectare a efectului unei ac iuni.
VII.3.3. Valorile coeficien ilor par iali pentru verificarea la starea limit de
exploatare sunt luate, în mod normal, egale cu 1.0.
VII.3.4. Pentru calculul pere ilor de sus inere la starea limit de exploatare se
aplic prevederile capitolului 9.8. al SR EN 1997-1:2006.
VII.3.5. Pentru presiunea apei se iau în considerare cele mai nefavorabile

valori care pot apare în circumstan e normale pentru fiecare etap de execu ie, cât i
pe perioada de via a construc iei. Evenimentele extreme (de exemplu avaria unei
conducte principale de ap în apropierea peretelui) pot fi de asemenea incluse, dac
proiectantul consider c pot apare în circumstan e normale.
VII.3.6. Calculele trebuie realizate pentru grup rile de înc rc ri
corespunz toare fazei de execu ie i de exploatare. Trebuie adoptat gruparea de
înc rc ri pe care proiectantul o consider posibil în circumstan e normale.
Evenimentele extreme sau accidentale trebuie excluse.
VII.3.7. Valorile limit ale deplas rilor admisibile pentru pere i i pentru terenul
adiacent acestora se stabilesc conform 2.4.8 din SR EN 1997-1:2006, luându-se în
considerare toleran a fa de deplas ri a structurilor i re elelor pe care le suport
lucrarea de sus inere.
VII.3.8. Este indicat a se realiza un calcul de deforma ii atunci când:
72
- peretele sus ine mai mult de 6 m de p mânt coeziv cu plasticitate

redus ,
- peretele sus ine mai mult de 3 m de p mânt coeziv cu plasticitate
ridicat ,
- peretele este suportat de o argil moale pe în l imea sa sau sub baza
sa.
VII.5 Prevederi specifice pentru sprijinirile simple i mixte
VII.5.1 Sprijinirile simple
Pentru excava ii cu adâncimi reduse de pân la maximum 3 m adâncime f r

vecin t i construite la calcan, sprijinirile simple din lemn pot fi dimensionate
constructiv, astfel:
- dulapii cu grosimea minim de 4 cm;
- filatele cu sec iunea minim de 5x14 cm, amplasate la distan e de 1...2 m;
- prai urile cu diametrul minim de 14 cm, amplasate la distan e de 1...2 m.
Pentru adâncimi mai mari de excavare sau atunci când pe terenul din spatele
peretelui exist suprasarcini, dimensionarea prin calcul este obligatorie. Pentru
evaluarea presiunilor p mântului asupra peretelui se vor respecta prevederile
capitolului V.7 i indica iile anexei A.
Dulapii i filatelor vor fi considerate din punct de vedere static ca grinzi simplu
rezemate supuse la încovoiere, în timp ce prai urile vor fi verificate la compresiune
cu flambaj. De asemenea, este necesar verificarea la strivire a filatei la contactul cu
prai urile.
VII.5.2 Sprijinirile de tip mixt
În proiectarea sprijinirilor de tip mixt se va ine seama de prevederile

standardelor referitoare la elementele care alc tuiesc sprijinirea: lemn, profile
metalice i, eventual, pilo i fora i.
Dac încastrarea profilelor metalice este realizat în pilo i fora i din beton se
vor respecta prevederile SR EN 1536:2004 Execu ia lucr rilor geotehnice speciale.
Pilo i fora i.
Pentru evaluarea presiunilor p mântului asupra peretelui se va ine seama de
sistemul de rezemare al sprijinirii ( prai uri sau ancoraje pe unul sau mai multe
niveluri) i se vor respecta prevederile capitolului V.7 i indica iile anexei A.
73
VII.6 Prevederi specifice pentru pere ii din palplan e
VII.6.1 Standarde aplicabile
În proiectarea pere ilor de sus inere din palplan e se vor respecta prevederile
standardelor:
- SR EN 12063:2003 „Execu ia lucr rilor geotehnice speciale. Pere i din
palplan e”.
Partea 1: Condi ii tehnice de livrare”.
Partea 2:Toleran e de form i la dimensiuni”.
1: Condi ii tehnice de livrare”.
2: Toleran e de form i la dimensiuni”.
VII.6.2 Elemente constructive
VII.6.2.1. Materiale i produse
Materialele din care sunt confec ionate palplan ele trebuie s respecte
prevederile sec iunii 6 a SR EN 12063:2003.
Protec ia palplan elor metalice contra coroziunii, respectiv metodele de

conservare a palplan elor din lemn trebuie s respecte prevederile din paragraful 6.4
al SR EN 12063:2003.
Materialele de etan are utilizate în zona îmbin rilor dintre palplan e trebuie s
respecte prevederile paragrafului 6.5 al SR EN 12063:2003.
Alegerea tipului de palplan e, a profilelor i a calit ii lor, ca i a dimensiunilor

elementelor principale ale elementelor unui profil mixt trebuie s respecte cel pu in
specifica iile generale de proiectare.
Pentru palplan ele metalice se va considera clasa profilului în conformitate cu

SR EN 1993. Alegerea f cut trebuie s garanteze capacitatea necesar de
introducere în teren.
La alegerea tipului de palplan e se vor avea în vedere prevederile paragrafului
7.2 al SR EN 12063:2003.
Alegerea celorlalte elemente structurale (tiran i, prai uri etc.) se va face

respectând prevederile paragrafului 7.3 al SR EN 12063:2003.
74
VII.6.2.2. Capacitatea de introducere în teren a palplan elor
La analiza capacit ii unui anumit tip de palplan e de a fi introdus într-un

anumit teren trebuie s se in seama de toate restric iile definite în proiectare în
ceea ce prive te metodele de introducere în teren.
VII.6.2.3. Elemente constructive ce trebuie luate în considerare la proiectare
La proiectarea pere ilor de palplan e se va ine cont de urm toarele elemente

(acolo unde este aplicabil):
- metoda de blocare a îmbin rilor;
- metoda de fixare a racordurilor pe elementele principale ale unui profil
mixt; se va ine cont de prevederile din Tabelul 15 al SR EN 10248-2;
- calitatea sudurilor;
- procedeul de decupare a elementelor din o el;
- metoda de facilitare a introducerii în teren, ca i adâncimea pân la
care aceasta poate fi utilizat ;
- forma sabotului de protec ie a vârfului palplan ei,
- metoda prev zut pentru evitarea p trunderii argilei în spa iului dintre
baza palplan ei i roca de baz , în cazul în care pe roca de baz exist
un strat de argil moale;
- calitatea umpluturii sau metoda de punere în oper a acesteia;
- pretensionarea prai urilor sau ancorajelor pentru limitarea deforma iilor
terenului din spatele peretelui;
- constrângerile de durat de timp pentru fazele critice de execu ie;
- metodele de epuisment i nivelul final al apei subterane;
- tipul de protec ie a elementelor metalice sau de conservare a
elementelor din lemn;
- compatibilitatea dintre materialele utilizate pentru etan area îmbin rilor
i stratul de acoperire al palplan elor;
- prevederile specifice legate de permeabilitatea peretelui de palplan e;
- influen a extragerii palplan elor asupra cl dirilor i re elelor utilitare
învecinate, asupra tas rii suprafe ei terenului i asupra comunic rii
hidraulice posibile între acvifere;
- m surile necesare de monitorizare a tas rilor, deplas rilor i vibra iilor.
Pere ii din palplan e fiind pere i flexibili, se va acorda o aten ie deosebit în

cazul în care în spetele pere ilor se afl construc ii existente ce ar putea fi afectate de
deforma iile peretelui. În acest caz este recomandat rigidizarea peretelui printr-un
sistem de sprijinire prins prai uri sau ancoraje.
În cazul utiliz rii palplan elor introduse prin batere sau vibrare se va ine
seama de efectele pe care aceste metode le-ar putea avea asupra construc iilor
învecinate.
75
VII.7 Prevederi specifice pentru pere ii îngropa i
VII.7.1 Standarde aplicabile
În proiectarea pere ilor îngropa i se vor respecta prevederile standardelor:

- SR EN 1538:2002 Execu ia lucr rilor geotehnice speciale. Pere i mula i,
- SR EN 1536:2004 Execu ia lucr rilor geotehnice speciale. Pilo i fora i
referitoare la urm toarele elemente:
- panotare;
- stabilitatea tran eei / forajului în timpul excav rii;
- caracteristicile fluidului de foraj;
- încastrarea în roca de baz ;
- carcase de arm tur (armare vertical i longitudinal );
- panouri cu mai multe carcase i rosturi;
- goluri i perfor ri;
- acoperire cu beton;
- cerin ele caracteristicile materialelor utilizate: beton i o el.
VII.7.2 Dimensiuni uzuale ale pere ilor îngropa i
În Tabelul VII-2 sunt prezentate dimensiunile uzuale întâlnite la utilizarea

diferitelor tipuri de pere i îngropa i.
Tabelul VII-2. Dimensiuni uzuale în func ie de tipul de perete îngropat
(1)
Tipul peretelui Adâncimea uzual , m Controlul apei subterane Verticalitate
(2) (3)
în consol rezemat temporar permanent uzual optim
din pilo i cu <5 4 - 20 nu nu 1:75 1:125
interdistan e
din pilo i secan i: <5 4 - 20 da nu 1:75 1:125
beton armat / noroi
autoînt ritor
din pilo i secan i: <6 4 - 18 da da 1:75 1:125
beton armat / beton
simplu
din pilo i secan i: <6 4 - 25 da da 1:75 1:200
beton armat /beton
armat
din panouri <8 5 - 30 da da 1:75 1:125
Not :
(1)
Se refer la adâncimea excava iei.
(2)
Verticalitatea uzual este asigurat în condi ii normale f r a impune m suri speciale.
(3)
Verticalitatea optim presupune m sur tori suplimentare de control.
76
VII.7.3 Elemente constructive specifice pere ilor mula i din beton armat
Pere ii mula i sunt realiza i prin turnarea în teren a betonului, dup ce în

prealabil a fost realizat prin forare, sub protec ia fluidului de foraj, o tran ee de
dimensiuni stabilite prin proiect.
VII.7.3.1. Materiale
(1) Fluidul de foraj reprezint , în mod obi nuit o suspensie de bentonit

activat în ap care îndepline te condi iile tehnice prev zute în documentul de
referin STAS 9305-81 „Bentonit activat pentru fluide de foraj”. La punerea în
oper a suspensiei de bentonit activat se efectueaz în laboratorul de antier
determin ri de laborator având ca referin STAS 9305-81 pentru a stabili dac
suspensia îndepline te condi iile de calitate privind vâscozitatea aparent ,
densitatea, stabilitatea, filtratul i capacitatea optim de colmatare, con inutul de nisip
liber i valoarea pH.
Pentru caracteristicile pe care trebuie s le îndeplineasc fluidul de foraj se va
face referire la SR EN 1538:2002 „Execu ia lucr rilor geotehnice speciale. PERE I
MULA I”.
(2) Beton: Clasa de rezisten minim a betonului este C12/15. Tipul i marca
de ciment se stabilesc func ie de clasa betonului i agresivitatea mediului.
În stabilirea tipului de agregat, a cimentului, a raportului ap /ciment i a adaosurilor
se va face referire la SR EN 1538:2002.
(3) O el: Arm turile din carcasele de armare ale pere ilor mula i se vor realiza
din OB 37, PC 52 sau S500, având ca referin STAS 438/1-89 i SR EN 1538:2002.
Dac nu sunt luate m suri speciale de precau ie, se interzice folosirea altor elemente
metalice de tipul evi, pl ci, conectori etc. din o el galvanizat sau din alte metale care
pot produce efecte electrostatice, conducând la îngro area turtei de bentonit sau la
corodarea electrochimic a arm turilor.
Armarea unui panou poate s con in una sau mai multe carcase pe lungimea
panoului.
Carcasa de arm tur trebuie s con in :
- arm tur vertical , în mod obi nuit dispus în unul sau dou rânduri pe
fiecare fa a peretelui;
- arm tur orizontal : cadre, etrieri sau alte profile;
- bare pentru suspendare i ridicare.
VII.7.3.2. Elemente de proiectare
În proiectarea pere ilor îngropa i se vor respecta prevederile documentului de

referin SR EN 1538:2002 „Execu ia lucr rilor geotehnice speciale. Pere i mula i”,
referitoare la urm toarele elemente:
- panotare;
- stabilitatea tran eei în timpul excav rii;
- încastrarea în roca de baz ;
77
- carcase de arm tur (armare vertical i longitudinal );

- panouri cu mai multe carcase i rosturi;
- goluri i perfor ri;
- acoperire cu beton.
VII.7.3.3. Realizarea rosturilor între panouri
Realizarea rosturilor între panouri este diferen iat , în func ie de procedeul

folosit pentru excavare i de gradul de impermeabilitate impus peretelui.
În mod normal rosturile sunt realizate fie cu ajutorul unor cofraje de o el sau beton, fie
prin decupare în beton sau în materialul înt rit al panoului adiacent turnat anterior.
De asemenea, în unele cazuri pot fi introduse în rosturi tole de etan are.
VII.7.3.4. Panotarea
La stabilirea panot rii se va ine seama de tehnologia de execu ie i de modul

de tratare a rosturilor, precum i de specifica iile SR EN 1538:2002.
Modul de dispunere a panourilor sau panotarea, dimensiunile în plan ale
acestora, succesiunea execu iei se stabilesc prin proiect, în func ie de particularit ile
lucr rii, de instala iile de excavare folosite etc. În cazul excav rii panourilor cu cup
graif r ac ionat hidraulic sau cu forez rotativ sau percutant cu circula ie de noroi,
panourile se pot executa unul dup cel lalt sau pe s rite. Se deosebesc din acest
punct de vedere, trei tipuri de panouri: primar, secundar i mixt. În cazul excav rii
panoului cu instala ii cu cup tip lingur dreapt , panourile se execut unul dup
cel lalt. Panourile se clasific din acest punct de vedere în panouri primare i panouri
de tip mixt.
În Figura VII.5 sunt ar tate etapele de execu ie ale unui perete mulat, alc tuit
din panouri primare i panouri secundare:
I – excavarea panourilor primare i plasarea la extremit ile acestora a
tuburilor de rost;
II – lansarea carcasei de arm tur în panourile primare;
III – betonarea panourilor primare;
IV – extragerea tuburilor de rost;
V – s parea panourilor secundare;
VI – lansarea carcasei de arm tur în panourile secundare;
VII – betonarea panourilor secundare.
78
1 2 2 1
3 3
II
4 4
III
IV
VI
VII
Legenda: 1 - panou primar sapat 4 - panou primar betonat

2 - tub de rost 5 - panou secundar sapat
3 - carcasa de armatura 6 - panou secundar betonat
Figura VII.5. Etapele de execuţie ale unui perete mulat alcătuit din panouri
primare şi panouri secundare
În Figura VII.6 sunt ar tate etapele de execu ie ale unui perete mulat, alc tuit
din panouri primare i panouri de tip mixt:
I – excavarea panoului primar i plasarea la extremit ile acestuia a tuburilor

de rost;
II – lansarea carcasei de arm tur în panoul primar;
III – betonarea panoului primar i extragerea tuburilor de rost; s parea
panoului de tip mixt i plasarea unui tub de rost la extremitatea acestuia;
IV – lansarea carcasei de arm tur în panoul de tip mixt;
V – betonarea panoului de tip mixt i extragerea tubului de rost; s parea
urm torului panou de tip mixt;
79
1 2
II
4 5
III
IV
Legenda: 1 - panou primar sapat 4 - panou primar betonat

2 - tub de rost 5 - panou de tip mixt sapat
3 - carcasa de armatura 6 - panou de tip mixt betonat
Figura VII.6. Etapele de execuţie ale unui perete mulat alcătuit din panouri
primare şi panouri de tip mixt
La stabilirea dimensiunii panourilor se va ine seama de stabilitatea tran eii. În

func ie de dimensiunea acestora pot fi armate cu una sau mai multe carcase de
arm tur . Dimensiunea panoului depinde, de asemenea, de utilajul care realizeaz
forajul.
VII.7.3.5. Stabilitatea tran eei
Se va verifica stabilitatea tran eei excavat sub protec ia noroiului bentonitic.

Aceasta depinde de natura terenului, de condi iile hidrogeologice, de adâncimea
tran eei i de caracteristicile noroiului bentonitic.
În Anexa B sunt prezentate metode de verificare, cu caracter informativ.
VII.7.4 Elemente constructive specifice pere ilor din elemente

prefabricate lansate în noroi autoînt ritor
Pere ii îngropa i din elemente prefabricate sunt realiza i prin lansarea în

tran eea umplut cu noroi de foraj autoînt ritor a unor elemente prefabricate
prev zute cu margini profilate care s asigure îmbinarea între acestea.
80
(1) Fluid de foraj: În cazul în care s parea tran eii se efectueaz sub protec ia
unei suspensii de bentonit activat în ap sau a unei solu ii cu polimeri, se va face
referire la SR EN 1538:2002 „Execu ia lucr rilor geotehnice speciale. Pere i mula i”.
(2) Noroiul de foraj autoînt ritor reprezint o suspensie de bentonit în care se

introduce ciment. Sunt folosi i de asemenea aditivi pentru a îmbun t i lucrabilitatea
în faza de excavare i de lansare a elementelor prefabricate precum i pentru a regla
timpul de priz . În proiect se vor specifica propriet ile materialului înt rit (de ex.
permeabilitate, rezisten , deformabilitate) precum i metodele de încercare, astfel
încât s fie îndeplinite cerin ele func ionale ale peretelui.
Noroiul de foraj autoînt ritor poate fi folosit i în faza de excavare a tran eii,
dac prin re et se poate asigura pomparea noroiului în tran ee i întârzierea prizei
pân dup introducerea elementelor prefabricate i dac nu exist riscul unor
întreruperi accidentale. În caz contrar, s parea se face sub protec ia noroiului
obi nuit care apoi va fi înlocuit cu noroi autoînt ritor, utilizând aceia i tehnologie ca în
cazul turn rii betonului.
(3) Beton, o el: Se vor respecta prevederile documentului de referin SR EN

1538:2002.
La proiectarea pere ilor din elemente prefabricate se vor respecta toate

recomand rile privind calculul de stabilitate i de rezisten al pere ilor îngropa i.
(1) Noroiul autoînt ritor nu trebuie s dezvolte rezisten e ridicate dup
înt rire; este suficient o rezisten superioar terenului în care este introdus peretele
îngropat.
(2) Elementele prefabricate pot fi realizate din beton armat sau beton
precomprimat.
(3) Diferen ele care apar între tipurile de elemente prefabricate sunt date,
în special, de tipul îmbin rilor. În func ie de condi iile de rezisten i/sau etan eitate
pe care peretele trebuie s le îndeplineasc , se aleg tipurile de elemente
prefabricate.
VII.7.5 Elemente constructive specifice pere ilor din pilo i fora i
Pere ii îngropa i din pilo i fora i sunt pere i care se realizeaz , în func ie de
condi iile de rezisten i etan eitate pe care trebuie s le îndeplineasc , în una din
urm toarele variante:
- pilo i din beton armat amplasa i cu interdistan e;
- pilo i secan i:
• pilo i din beton armat alterna i cu pilo i nearma i din material cu
rezisten sc zut (noroi autoînt ritor);
• pilo i din beton armat alterna i cu pilo i din beton simplu;
• pilo i din beton armat.
81
(1) Beton: Clasa de rezisten minim a betonului este C12/15. Tipul i marca
de ciment se stabilesc func ie de clasa betonului i agresivitatea mediului.
În stabilirea tipului de agregat, a cimentului, a raportului ap /ciment i a
adaosurilor se va face referire la SR EN 1536:2004 „Execu ia lucr rilor geotehnice
speciale. Pilo i fora i”.
(2) O el: Arm turile din carcasele de armare ale pilo ilor fora i pentru pere i
îngropa i se vor realiza din OB 37, PC 52 sau S500, având ca referin STAS 438/1-
89 i SR EN 1536:2004.
Armarea pilo ilor se face cu carcase de arm tur formate din bare
longitudinale, etrieri sau fret , inele de rigidizare i distan ieri.
În cazul utiliz rii unor arm turi rigide (de tipul profilelor laminate) se va utiliza
ca referin SR EN 1994-1-1:2004 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de
otel si beton. Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru cl diri.
(1) În cazul pere ilor din pilo i din beton armat amplasa i cu interdistan e se
pot utiliza diametrele i distan ele prev zute în Tabelul VII-3.
Tabelul VII-3. Pere i din pilo i arma i amplasa i cu interdistan e – diametre i

distan e uzuale
Diametru, Distan a Diametru, Distan a Diametru, Distan a
mm interax, mm mm interax, mm mm interax, mm
300 400 900 1000 1800 1900
450 550 1050 1150 2100 2200
600 700 1200 1300 2400 2500
750 850 1500 1600
În cazul pere ilor din pilo i secan i de tip „pilo i din beton armat alterna i cu pilo i
nearma i din material cu rezisten sc zut (noroi bentonitic autoînt ritor)” se pot
utiliza diametrele i distan ele prev zute în Tabelul VII-4.
Tabelul VII-4. Pere i din pilo i secan i de tip „pilo i din beton armat alterna i cu
pilo i nearma i din material cu rezisten sc zut (noroi bentonitic autoînt ritor)” -
diametre i distan e uzuale
Diametru, mm Interax**, Diametru, mm Interax**, mm
secund* primar mm secund* primar
450 450 600 900 600 1100
600 600 800 1200 600 1400
750 750 1000 1200 750 1450
* pilo i arma i
82
** distan a (lumina) dintre pilo ii arma i nu trebuie s dep easc 40% din diametrul pilo ilor
din noroi autoînt ritor
În cazul pere ilor din pilo i secan i de tip „pilo i din beton armat alterna i cu pilo i
din beton simplu” se pot utiliza diametrele i distan ele prev zute în Tabelul VII-5.
Tabelul VII-5. Pere i din pilo i secan i de tip „pilo i din beton armat alterna i
cu pilo i din beton simplu” - diametre i distan e uzuale
Diametru, mm Interax, mm
secund* primar
600 600 900
750 750 1150
* pilo i arma i
În cazul „pere ilor din pilo i arma i secan i” se pot utiliza diametrele i distan ele
prev zute în Tabelul VII-6.
Tabelul VII-6. Pere i din pilo i arma i secan i - diametre i distan e uzuale
Diametru, mm Interax, mm
secund* primar*
750 750 650
880 880 760
1180 1180 1025
* pilo i arma i
(2) Pere ii din pilo i cu interdistan e nu sunt indica i a fi utiliza i în cazul

unor excava ii sub nivelul apei subterane. Ei formeaz , de regul , structuri cu
caracter temporar. Un perete permanent poate fi realizat prin „umplerea” golurilor
dintre pilo i (elemente din beton armat fixate de pilo i, beton torcretat).
În ceea ce prive te dimensiunile uzuale ale unui perete de sus inere din pilo i
arma i cu interdistan e, acestea sunt indicate în Tabelul VII-2.
(3) Pere ii din pilo i secan i de tip „pilo i din beton armat alterna i cu pilo i
nearma i din material cu rezisten sc zut (noroi bentonitic autoînt ritor)” nu sunt
indica i ca solu ie permanent pentru re inerea apei datorit caracteristicilor de
contrac ie i fisurare a materialului din care sunt alc tui i pilo ii nearma i.
În cazul în care peretele are un caracter permanent, alegerea materialului din
care sunt alc tui i pilo ii nearma i trebuie f cut cu aten ie, iar condi iile
hidrogeologice trebuie s fie de natur s asigure faptul c pilo ii vor fi satura i pe
toat durata de via a construc iei. Alternativ, se pot aplica pe fa a peretelui
elemente structurale care s asigure ranforsarea pilo ilor nearma i.
În ceea ce prive te dimensiunile uzuale ale unui perete de sus inere de acest
tip, acestea sunt indicate în Tabelul VII-2.
83
(4) În cazul pere ilor din pilo i secan i de tip „pilo i din beton armat alterna i
cu pilo i din beton simplu”, materialul din pilo ii nearma i (primari) nu trebuie s
dep easc o rezisten la compresiune de 10-20 N/mm2 pentru a se putea ulterior
fora pilo ii arma i (secundari).
În ceea ce prive te dimensiunile uzuale ale unui perete de sus inere de acest
tip, acestea sunt indicate în Tabelul VII-2.
(5) Pere ii din pilo i secan i arma i sunt utiliza i în cazurile în care este
necesar o capacitate portant ridicat i trebuie îndeplinite condi ii de etan are.
Este indicat utilizarea lor pentru realizarea unor pere i îngropa i de-a lungul unui
traseu circular.
Carcasa de arm tur a pilo ilor secundari are, de regul , sec iunea
rectangular .
În ceea ce prive te dimensiunile uzuale ale unui perete din pilo i arma i,
acestea sunt indicate în Tabelul VII-2.
84
ANEXE
85
ANEXA A
EVALUAREA PRESIUNII PAMANTULUI ASUPRA

LUCRARILOR DE SUSTINERE
A.1 Teoria Rankine
A.1.1 Presiunea activ
În teoria Rankine, se face ipoteza c împingerea exercitat de un masiv

delimitat de o suprafa plan , orizontal sau înclinat , asupra unui perete vertical
este paralel cu suprafa a terenului. Acest fapt revine la a considera drept nul
frecarea dintre perete i teren (perete neted).
Se consider condi ia de cedare plastic în masivul de p mânt. Pentru un
p mânt necoeziv se ob ine situa ia din Figura A - 1. Efortul vertical r mâne constant,
egal cu γz, iar, pe m sur ce peretele se deplaseaz , efortul orizontal, ini ial egal cu
presiunea în stare de repaus, p0, scade pân la valoarea pa.
Figura A - 1.Teoria Rankine pentru presiunea activ . P mânt necoeziv
Scriind condi ia de rupere, respectiv condi ia de tangen a cercului eforturilor

la dreapta intrinsec , rezult :
pa = γzk a , (Ec. A - 1)
86
unde ka este coeficientul presiunii active, egal cu:
φ
k a = tg 2 45 − . (Ec. A - 2)
2
For a rezultant pe unitatea de lungime a peretelui este:
1
Pa = γH 2 k a . (Ec. A - 3)
2
În cazul unui p mânt coeziv, cercul eforturilor este cel din Figura A - 2.
Figura A - 2. Teoria Rankine pentru presiunea activ . P mânt coeziv
Rezult :
pa = γzk a − 2 c k a , (Ec. A - 4)
1
Pa = γH 2 k a − 2 cH k a . (Ec. A - 5)
2
Adâncimea la care presiunea activ se anuleaz se determin punând

condi ia pa = 0:
87
2c
z0 = , (Ec. A - 6)
γ ka
iar în l imea teoretic pe care p mântul s-ar men ine nesprijinit la vertical se ob ine
punând condi ia Pa = 0:
4c
H cr = . (Ec. A - 7)
γ ka
Teoria Rankine poate fi aplicat i pentru o suprafa a terenului înclinat cu

un unghi β fa de orizontal . În acest caz, presiunea activ , paralel cu suprafa a
terenului, pentru un p mânt necoeziv, este egal cu (Figura A - 3):
Figura A - 3. Teoria Rankine pentru presiune activ . P mânt necoeziv, teren

înclinat fa de orizontal
pa = γzk a cos β , (Ec. A - 8)
cu:
cos β − cos 2 β − cos 2 φ

ka = . (Ec. A - 9)
2 2
cos β + cos β − cos φ
Se obi nuie te ca s se includ în expresia lui ka pe cosβ, astfel c :
pa = γzk a , (Ec. A - 10)

cu:

k a = cos β . (Ec. A - 11)
cos β + cos 2 β − cos 2 φ
Pentru p mântul coeziv se aplic acelea i formule ca mai sus.
88
A.1.2 Presiunea pasiv
În Figura A - 4 este figurat schematic situa ia unui element de sus inere

vertical, neted, care se deplaseaz spre masivul necoeziv. Efortul orizontal care
ac ioneaz asupra unui element de p mânt cre te, în timp ce efortul vertical r mâne
constant. La un moment dat, cercul eforturilor devine tangent la dreapta intrinsec ,
presiunea lateral atingând în acest moment rezisten a pasiv .
Figura A - 4. Teoria Rankine pentru rezisten a pasiv . P mânt necoeziv
Rezisten a pasiv , pp la cota z este egal cu:
p p = γzk p , (Ec. A - 12)
unde kp este coeficientul rezisten ei pasive, egal cu:
φ
k p = tg 2 45 + . (Ec. A - 13)
2
For a rezultant pe unitatea de lungime a peretelui este:
1
Pp = γH 2 k p . (Ec. A - 14)
2
89
În cazul unui p mânt coeziv, cercul eforturilor este cel din Figura A - 5.
Figura A - 5. Teoria Rankine pentru rezisten a pasiv . P mânt coeziv
Rezult :
p p = γzk p + 2 c k p , (Ec. A - 15)
1
Pp = γH 2 k p + 2 cH k p . (Ec. A - 16)
2
În cazul suprafe ei înclinate a terenului cu un unghi β i teren necoeziv

(presiuni paralele cu suprafa a terenului, Figura A - 6):
Figura A - 6. Teoria Rankine pentru rezisten a pasiv . Teren necoeziv, teren înclinat
fa de orizontal
90
p p = γzk p , (Ec. A - 17)

cu:
cos β + cos 2 β − cos 2 φ

k p = cos β . (Ec. A - 18)
A.2 Teoria Coulomb
Teoria Coulomb consider echilibrul prismului de cedare ce apare în spatele

elementului de sprijin, atunci când deplasarea acestuia este suficient de mare pentru
a produce starea limit activ sau pasiv .
Se fac urm toarele ipoteze:

- p mânt izotrop i omogen,
- suprafa de cedare plan ,
- suprafa a terenului plan (orizontal sau înclinat ),
- prismul de cedare este considerat un corp rigid,
- exist frecare între perete i p mânt, exprimat cu ajutorul unghiul de
frecare, δ.
A.2.1 Presiunea activ
În Figura A - 7 sunt prezentate for ele implicate în echilibrul prismului de

cedare ABC, delimitat de suprafa a terenului (AC), înclinat cu unghiul β, de
suprafa a de cedare (BC), înclinat cu unghiul α fa de orizontal i de suprafa a
elementului de sus inere (AB), înclinat cu unghiul θ fa de orizontal .
Legend : G – greutatea prismului ABC, P – presiunea p mântului, R – reac iunea terenului

Figura A - 7. Teoria Coulomb. Presiune activ .
91
Scriind condi ia de echilibru i de maxim pentru împingerea p mântului, P,

rezult :
γH 2 sin 2 (θ + φ)
Pa = ⋅ 2
. (Ec. A - 19)
2 sin (φ + δ )sin (φ − β)
sin 2 θ sin (θ − δ ) 1 +
sin (θ − δ )sin (θ + β)
sau:
1
Pa = γH 2 k a (Ec. A - 20)
2
cu:
sin 2 (θ + φ)
ka = 2
. (Ec. A - 21)
sin (φ + δ ) sin (φ − β)
sin 2 θ sin (θ − δ) 1 +
sin (θ − δ) sin (θ + β)
Pentru cazul particular β = δ = 0 i θ = 90° (perete vertical neted, suprafa

orizontal a terenului), se ob ine aceea i expresie a presiunii active ca în teoria
Rankine, respectiv:
1 φ
Pa = γH 2 tan 2 45 − . (Ec. A - 22)
2 2
În acest caz, unghiul α0 pentru care împingerea p mântului este maxim este
egal cu:
φ
α 0 = 45 + . (Ec. A - 23)
2
Calculul împingerii active dup Coulomb conduce doar la determinarea valorii

împingerii totale. Direc ia împingerii depinde de valoarea adoptat pentru frecarea
dintre perete i p mânt, δ.
Dac se admite c împingerea variaz liniar cu adâncimea, rezult c , în
cazul absen ei unei suprasarcini, diagrama de presiuni este triunghiular (Figura A -
8).
La o adâncime z, presiunea activ , paz este egal cu:
sin θ
paz = γzk a . (Ec. A - 24)
cos δ
92
Figura A - 8. Teoria Coulomb. Diagrama de presiuni active.
Atunci când p mântul este coeziv, în echilibrul prismului de p mânt ABC

intervine i for a de coeziune, C = c ⋅ BC (Figura A - 9).
Figura A - 9. Teoria Coulomb. Presiune activ , p mânt coeziv
A.2.2 Presiunea pasiv
Schema de for e în acest caz este prezentat în Figura A - 10.
93
Figura A - 10. Teoria Coulomb. Rezisten a pasiv
În mod analog cu presiunea activ , rezult :
γH 2 sin 2 (θ + φ)
Pp = ⋅ 2
(Ec. A - 25)
2 sin (φ + δ) sin (φ − β )
sin 2 θ sin (θ − δ ) 1 −
sin (θ − δ )sin (θ + β )
sau:
1
Pp = γH 2 k p (Ec. A - 26)
2
cu:
sin 2 (θ + φ)
kp = 2
. (Ec. A - 27)
sin (φ + δ ) sin(φ − β )
sin 2 θ sin (θ − δ ) 1 −
sin (θ − δ )sin (θ + β )
Pentru cazul particular β = δ = 0 i θ = 90° (perete vertical neted, suprafa

orizontal a terenului), se ob ine aceea i expresie a rezisten ei pasive ca în teoria
Rankine, respectiv:
1 φ
Pp = γH 2 tan 2 45 + . (Ec. A - 28)
2 2
În acest caz, unghiul α0 pentru care presiunea p mântului este maxim este
egal cu:
94
φ
α 0 = 45 − . (Ec. A - 29)
2
Considerând o distribu ie triunghiular pe adâncime, la o adâncime z,

rezisten a pasiv , ppz este egal cu:
sin θ
p pz = γzk p . (Ec. A - 30)
cos δ
Pentru p mânt coeziv se procedeaz ca la presiunea activ , prin introducerea

for ei de coeziune, C.
A.3 Probleme practice de calcul
A.3.1 Efectul unei suprasarcini uniform distribuite
Se consider valabil teoria Rankine, elementul de sus inere este vertical,

neted, iar suprafa a terenului orizontal . Pentru alte situa ii se extinde ceea ce
urmeaz conform teoriilor acceptate pentru calcul.
Dac pe întreaga suprafa a terenului se aplic o înc rcare uniform
distribuit , de intensitate q pe unitatea de suprafa i se consider situa ia de regim,
în care întreaga înc rcare este preluat de scheletul solid al p mântului, efortul
efectiv vertical este sporit, la orice adâncime z, cu q.
Ca urmare, presiunea activ este majorat cu kaq, iar rezisten a pasiv cu kpq.
Diagramele de distribu ie ale presiunilor laterale din împingere activ i
rezisten pasiv datorate existen ei suprasarcinii q sunt constante pe adâncime (în
Figura A - 11 este dat exemplul presiunii active în cazul unui masiv necoeziv) i au
drept for e rezultante:
Paq = k a qH
(Ec. A - 31)
Ppq = k p qH
Aceste presiuni se adaug presiunii active sau rezisten ei pasive calculate

conform celor prezentate în paragrafele anterioare.
95
Figura A - 11. Presiunea activ a masivelor de p mânt necoezive datorat

existen ei unei suprasarcini
Rezult c , în cazul general, cu suprasarcin i pentru un masiv coeziv,

presiunea activ i rezisten a pasiv la o adâncime z sunt egale cu:
pa = γzk a + qk a − 2 c k a
. (Ec. A - 32)
p p = γzk p + qk p + 2 c k p
În cazul p mântului coeziv i a împingerii active, suprasarcina are drept efect

reducerea adâncimii zonei de întinderi din diagrama de presiuni, care este acum
egal cu:
2c k a − k a q
z0 = . (Ec. A - 33)
ka γ
Dac k a q < 2 c k a , diagrama prezint o zon de întinderi (Figura A - 12 –

cazul a), iar for a rezultant este dat numai aria diagramei presiunilor pozitive:
1
Pa = γ (H − z0 )2 k a . (Ec. A - 34)
2
Dac k a q > 2 c k a , diagrama prezint numai valori pozitive (Figura A - 12 –

cazul b), iar for a rezultant este egal cu:
1 1 1
Pa = γ (H − z0 )2 k a − γz02 k a = γ (H − 2 z0 )Hk a (Ec. A - 35)
2 2 2
96
Figura A - 12. Presiunea activ a masivelor de p mânt coezive în cazul

existen ei unei suprasarcini
A.3.2 Efectul prezen ei apei subterane
Sub nivelul apei subterane se lucreaz în eforturi efective.

Se consider situa ia din Figura A - 13.
Figura A - 13. Considerarea efectului apei subterane
Sub nivelul apei subterane:
σ'v = σv − u = γ (z − zw ) + γ sat zw − γ w zw = γ (z − zw ) + (γ sat − γ w )zw =

= γ (z − zw ) + γ' zw
(Ec. A - 36)
iar efortul orizontal este egal cu:
97
σ'h = k a σ'v + pw = γk a (z − zw ) + γ' k a zw + γ w zw (Ec. A - 37)
unde pw este presiunea hidrostatic a apei la adâncimea zw sub nivelul hidrostatic

(NH).
A.3.3 Calculul presiunii în masive stratificate
Când terenul este constituit din mai multe straturi, diagramele de presiuni
active sau pasive nu mai sunt continuu cresc toare cu adâncimea, prezentând salturi
în dreptul suprafe elor de separa ie, iar pantele sunt diferite func ie de caracteristicile
straturilor.
În Figura A - 14 este prezentat cazul presiunii active a unui masiv stratificat
compus din straturi necoezive, deasupra nivelului hidrostatic, f r suprasarcin .
φ1
pa1 = γ1H1 tan 2 45 − (Ec. A - 38)
2
Pentru calculul saltului ∆pa1, greutatea stratului 1, egal cu γ1H1, este

considerat ca o suprasarcin . Rezult :
φ2
pa1 − 2 = γ1H1 tan 2 45 − (Ec. A - 39)
2
i
pa1 − 2 = pa1 + ∆pa1 − 2 . (Ec. A - 40)
De notat c , în func ie de valoarea unghiurilor φ1 i φ2, saltul poate fi pozitiv

sau negativ.
φ2
pa2 = pa1 − 2 + γ 2 H 2 tan 2 45 − (Ec. A - 41)
2
98
Figura A - 14. Calculul presiunii active în cazul unui masiv stratificat alc tuit
din straturi necoezive
În mod similar:
φ3
pa2 − 3 = (γ1H1 + γ 2 H 2 )tan 2 45 − (Ec. A - 42)
2
pa2 − 3 = pa2 + ∆pa2 − 3 (Ec. A - 43)
Dac pa2-3 rezult mai mic decât pa2 se ob ine situa ia din Figura A - 14, în caz
contrar saltul va fi pozitiv.
φ3
pa3 = pa2 − 3 + γ 3 H 3 tan 2 45 − (Ec. A - 44)
2
În cazul straturilor coezive, în func ie de valorile parametrilor geotehnici, pot

ap rea zone de întindere în diagrama de presiuni.
A.3.4 Efectul solicit rilor seismice
În timpul cutremurului, masivul de p mânt din spatele elementului de sprijin

exercit o presiune, Ps în plus fa de presiunea activ în condi ii statice, Pa, totalul
împingerii ob inut în condi ii seismice fiind notat Pas.
În plus, elementul de sus inere este supus unei for e de iner ie în direc ie
orizontal :
Fi = khG, (Ec. A - 45)
99
unde: G este greutatea structurii de sprijin, iar kh este coeficientul seismic în

direc ie orizontal .
În cazul lucr rilor de sprijin, coeficientul kh poate fi luat egal cu:
k h = 0 .5 k s , (Ec. A - 46)
unde ks este coeficientul seismic.
Coeficientul total al împingerii p mântului în condi ii dinamice este calculat cu

metoda Mononobe – Okabe, bazat pe teoria lui Coulomb:
(1 − kv )cos 2 (φ − ξ − 90 + θ)
k as = ×
cos ξ cos 2 (90 − θ)cos (δ + 90 − θ + ξ )
1
× 2
(Ec. A - 47)
sin (φ + δ )sin (φ − ξ − β )
1+
cos (90 − θ − β) cos (δ + 90 − θ + ξ )
kh
ξ = arctg
1 − kv
unde:
kv este coeficientul seismic în direc ie vertical . El poate avea valori pozitive
sau negative. În cazul structurilor de sprijin poate fi luat, acoperitor, egal cu zero sau
cu valoarea sa negativ (de unde semnul negativ din fa a lui kv în formulele de mai
sus). În cazul în care nu se cunoa te valoarea sa, se poate lua egal cu 0.5kh,
θ este unghiul f cut de suprafa a de contact dintre elementul de sprijin i
masivul din spate cu orizontala,
β este unghiul f cut de suprafa a terenului cu orizontala,
δ este unghiul de frecare pe planul de contact dintre elementul de sus inere i
terenul din spate.
Rezultanta împingerii active seismice va fi în cazul p mântului necoeziv i al

suprafe ei orizontale a terenului:
1
Pas = γH 2 k as (Ec. A - 48)
2
sau, în cazul p mântului coeziv:
1
Pas = γH 2 k as − 2 cH k as . (Ec. A - 49)
2
Pentru alte cazuri se adapteaz formulele prezentate pentru cazul solicit rilor
statice.
100
În cazul existen ei unei suprasarcini uniform distribuite, q se adaug o

împingere suplimentar , Pas,q, care, în cazul general, este egal cu:
qH cos( 90 − θ )
Pas ,q = k as (Ec. A - 50)
cos (90 − θ − β )
Punctul de aplica ie al for ei Pas se determin astfel:

- componenta împingerii în regim static, Pa are punctul de aplica ie la o
treime din în l ime fa de baz ;
- componenta seismic , Ps = Pas – Pa are punctul de aplicare la jum tate din
în l ime fa de baz .
Punctul de aplica ie al for ei Pas,q se determin în felul urm tor:

- componenta static , Paq are punctul de aplica ie la jum tate din în l ime
fa de baz ;
- componenta seismic , Ps,q = Pas,q – Paq are punctul de aplica ie la 0.66 din
în l ime fa de baz .
În Figura A - 15 este prezentat cazul presiunii active a unui p mânt necoeziv,

cu suprafa a terenului orizontal , element de sprijin vertical i cu o suprasarcin q (β
= 0, θ = 90°, δ = 0).
Figura A - 15. Efectul seismului asupra presiunii p mântului
Pentru calculul rezisten ei pasive se procedeaz similar, expresia

coeficientului rezisten ei pasive în condi ii dinamice de solicitare fiind:
101
(1 − k v ) cos 2 (φ − ξ + 90 − θ)
k ps = ×
cos ξ cos 2 (90 − θ) cos (δ − 90 + θ + ξ )
1 (Ec. A - 51)
× 2
sin(φ + δ ) sin(φ − ξ + β)
1+
cos (90 − θ − β ) cos (δ − 90 + θ + ξ )
A.4 Parametri utiliza i în calculul presiunii p mântului
Pentru calculul presiunii p mântului se utilizeaz eforturile efective.

- pentru nisipuri se consider valoarea φ’;
- pentru p mânturi coezive normale sau u or supraconsolidate se
utilizeaz valoarea coeziunii nedrenate, cu;
- pentru p mânturi coezive supraconsolidate se poate utiliza:
• parametrii efectivi, φ’, c’
• rezisten a la forfecare nedrenat ,
• un unghi de frecare intern efectiv, φ’ cuprins între valoarea de
vârf i cea rezidual (considerând mobilizarea sa cu deplasarea).
Prezen a apei în spatele structurii de sprijin este de nedorit deoarece cre te

greutatea volumic i presiunea lateral . În general, se prev d sisteme de drenaj în
spatele structurilor de sprijin. Dac totu i exist un nivel hidrostatic, φ tinde spre
zero, deci ka = kp = 1.
Un alt efect nedorit al prezen ei apei este înghe ul.
Unghiul de frecare dintre elementul de sprijin i teren, δ depinde atât de

propriet ile terenului, cât i de m rimea i direc ia deplas rii structurii.
Se presupune c frecarea maxim pe peretele de sprijin nu poate apare
simultan cu rezisten a maxim la forfecare de-a lungul suprafe ei de rupere.
În Tabelul A-1 sunt date valori orientative ale unghiului de frecare δ.
Teoria Rankine consider δ = o, ceea ce duce la valori mai mari ale presiunii
decât teoria Coulomb. În cazul unor pere i de sus inere de în l ime mare, flexibili, cu
deforma ii mari, teoria lui Coulomb este mai realist , ceea ce implic estimarea
valorii unghiului δ.
În Tabelul A-2 sunt date câteva indica ii pentru valoarea unghiului δ dup
Bowles (1988).
Adeziunea de-a lungul peretelui se dezvolt în cazul p mânturilor coezive.

Valoarea acesteia este luat între 0.5 i 0.7cu, cu o valoare maxim de 50 kPa.
102
Tabelul A-1. Valori orientative ale unghiului de frecare perete/teren, δ

(Bowles, 1988)
Materiale în contact δ (°)

Beton masiv sau zid rie de piatr în contact cu:
Roci 35
Pietri , nisip cu pietri , nisip mare 29 - 31
Nisip fin – mijlociu, pr fos, pietri cu parte fin (praf sau argil ) 24 - 29
Nisip fin, nisip pr fos sau argilos 19 - 24
Praf nisipos, praf 17 -19
Argil tare 22 - 26
Argil sau argila pr foas plastic consistent - vârtoas 17 -19
Palplan e metalice în contact cu:
Pietri , pietri cu nisip, piatr spart neuniform 22
Nisip, pietri cu nisip pr fos, piatr spart uniform 17
Nisip pr fos, pietri sau nisip cu parte fin (praf sau argil ) 14
Praf fin nisipos, praf 11
Beton sau palplan e de beton în contact cu:
Pietri , pietri cu nisip, piatr spart neuniform 22 - 26
Nisip, pietri cu nisip pr fos, piatr spart uniform 17 - 22
Nisip pr fos, pietri sau nisip cu parte fin (praf sau argil ) 17
Praf fin nisipos, praf 14
Lemn în contact cu p mânt 14 -16
Tabelul A-2. Valori orientative ale unghiului de frecare perete/teren, δ

(Brandl, 1987)
Suprafa a structurii în contact cu p mântul Suprafa a de cedare
Plan Curb
Suprafa neted δ=0
Suprafa pu in rugoas (beton sclivisit de δ = 1/3φ δ = 1/2φ
exemplu)
Suprafa rugoas (de exemplu beton netratat, δ = 2/3φ 27.5° ≥ δ ≤
torcretat, o el sau lemn) ≤ φ - 2.5°
Suprafa neregulat , în zig-zag (de exemplu δ = 2/3φ δ≤φ
perete din pilo i)
Ziduri din c soaie umplute cu p mânt δ ≥ 2/3φ
A.5 Grafice pentru determinarea coeficien ilor presiunii

p mântului
Pentru determinarea coeficien ilor presiunii p mântului asupra pere ilor de

sus inere se poate utiliza Anexa C a SR EN 1997-1:2006 Eurocod 7: Proiectarea
geotehnic . Partea 1: Reguli generale.
103
A.6 Cazuri particulare de evaluare a presiunii p mântului

asupra zidurilor de sprijin
A.6.1 Cazul paramentului amonte frânt
În cazul unui zid de sprijin cu paramentul amonte frânt, împingerea p mântului

se calculeaz separat pentru fiecare latur a acestuia (Figura A - 16).
Figura A - 16. Diagrame de presiuni pe parament frânt
A.6.2 Cazul suprafe ei înclinate sau frânte a terenului
Suprafa a terenului din spatele zidului de sprijin poate fi înclinat cu un unghi

β, pozitiv sau negativ (Figura A - 17).
Se disting trei situa ii pe Figura A - 17, în func ie de geometria ansamblului
structur de sprijin – umplutur . În situa iile b) i c) se introduce în calcul greutatea
umpluturii care se afl deasupra bazei zidului.
În general, fie c se utilizeaz teoria lui Rankine sau cea a lui Coulomb, nici o
parte a zidului nu trebuie s interfereze cu prismul de cedare.
În cazul zidului cornier (cazul b) se vor considera dou situa ii:

- cu H = AB pentru calculul momentului i a for ei t ietoare pe inima zidului;
- cu H = A’C pentru verificarea stabilit ii globale i la r sturnare.
104
Legend : a) zidul i baza nu interfereaz cu prismul de cedare; b) baza interfereaz cu

formarea prismului de cedare, cu excep ia situa iei prezentate în figur ; c) umplutura i baza
interfereaz cu formarea prismului de cedare, cu excep ia situa iei prezentate în figur .
Figura A - 17. Cazul suprafe ei înclinate a terenului (Bowles, 1988)
În cazul suprafe ei frânte se poate utiliza schema din Figura A - 18.
Figura A - 18. Cazul suprafe ei frânte a terenului (Brandl, 1987)
105
pa1 = γh1 k a1 , k a1 = f (β1 ) (Ec. A - 52)

pa 2 = γh2 k a2 , k a2 = f (β 2 ) . (Ec. A - 53)
A.6.3 Cazul zidului cornier cu talp cu consol lung
Presupunând c deplas rile datorate împingerii p mântului sunt mici, se

poate utiliza teoria lui Rankine.
În Figura A - 19 a) este prezentat prismul de cedare care se formeaz în acest
caz, în figura b) for ele care ac ioneaz , iar în figura c) un caz simplificat,
considerând un plan fictiv de ac iune a presiunii p mântului. În acest ultim caz,
presiunea activ Pa1 este înlocuit de Pa2 care ac ioneaz paralel cu suprafa a
terenului. Rezultanta este în ambele cazuri (b i c) aceea i dac consola este
suficient de lung i dac prismul presupus de cedare se dezvolt complet în teren.
Figura A - 19. Împingerea p mântului pe un zid cornier cu consol lung

(Brandl, 1987)
A.6.4 Cazul zidului cornier cu talp cu consol scurt
În cazul zidului cornier cu consol scurt , planurile teoretice de cedare

intersecteaz sec iunea central (inima) a zidului. Pe zona A’B se dezvolt presiunea
în stare de repaos, iar pe AA’ presiunea activ (Figura A - 20). Dac planurile de
106
cedare nu intersecteaz inima zidului, presiunea în stare de repaos, P0 ac ioneaz

pe întreaga în l ime.
Figura A - 20. Împingerea p mântului pe un zid cornier cu consola scurt

(Brandl, 1987)
A.6.5 Cazul zidului cornier cu consol de desc rcare
În acest caz presiunea p mântului poate fi evaluat folosind schema din

Figura A - 21.
Figura A - 21. Împingerea p mântului pe un zid cu consol de desc rcare
107
A.6.6 Cazul umpluturii înguste
Dac spa iul din spatele zidului, în care se realizeaz umplutura, este foarte
îngust, prismul teoretic de cedare nu are loc s se dezvolte, ceea ce duce la o
reducere a împingerii, în mod similar cu efectul de siloz (Figura A - 22).
Figura A - 22. Împingerea p mântului pe un zid cu umplutur îngust

(Brandl, 1987)
Conform teoriei silozului, efortul vertical la o adâncime z este:
(
σ z = pvz = γz0 1 − e −z z0 , ) (Ec. A - 54)
unde, cu nota iile din Figura A - 22:
ab
z0 = (Ec. A - 55)
2 (a + b )k tan δ
este adâncimea la care presiunea geologic este egal cu valoarea maxim a

presiunii din siloz, adic :
pvz ,max = γz0 . (Ec. A - 56)
Pentru un zid lung ( a → ∞ ):
108
γb −2 k tan δ z
b .
pvz = 1−e (Ec. A - 57)
2 k tan δ
Presiunea orizontal în siloz va fi:
phz = kpvz , (Ec. A - 58)

unde:
γ - greutatea volumic a umpluturii,
k – coeficientul presiunii (cel mai adesea în stare de repaos, k0),
δ - unghiul de frecare zid/umplutur (care ac ioneaz în „siloz”).
Dac se adaug o suprasarcin , q, presiunea suplimentar vertical care

apare este:
∆pvz = p0 e [2 (a + b ) / ab ]k tan δz . (Ec. A - 59)
Împingerea total va fi egal cu:
P = phz + ∆p hz . (Ec. A - 60)
A.6.7 Efectul compact rii
Atunci când se pune în oper umplutura prin compactare, împingerea

p mântului poate cre te considerabil, dep ind chiar valoarea în stare de repaus
(Figura A - 23).
Figura A - 23. Modificarea coeficientului presiunii p mântului în timpul

compact rii
Conform schemei din Figura A - 23, coeficientul presiunii nu scade pân la

valoarea ka înainte ca o anumit densitate s fie atins . Dac se continu
compactarea, coeficientul presiunii cre te. Calculul împingerii p mântului nu se
poate face cu valoarea ka.
109
În practic au existat situa ii de cedare a structurii de sprijin datorit

compact rii excesive în spa ii înguste.
A.7 Evaluarea presiunii p mântului pe lucr ri de sus inere

a excava iilor
A.7.1 Calculul pere ilor autoportan i
Un perete de sprijin poate fi autoportant la sfâr itul execu iei excava iei, sau
poate trece prin faza de perete autoportant pân la montarea primului rând de
prai uri sau ancoraje.
Metodele clasice de calcul admit c peretele autoportant se rote te în teren în
jurul unui punct, C, sub ac iunea împingerii p mântului, iar împingerea activ i
rezisten a pasiv sunt mobilizate integral (Figura A-24 Error! Reference source not
found.a,b).
A. Cazul materialelor necoezive . În acest caz este admis urm toarea schem
simplificat de calcul (Figura A-25 c):
presiunile de deasupra punctului de rota ie, C, sunt împingerea activ în
spatele peretelui i rezisten a pasiv în fa a peretelui;
centrul de rota ie, C, se afl la cca 0.2 D f o de baza peretelui;
presiunile ce se dezvolt sub centrul de rota ie sunt înlocuite cu o rezultant ,
R, care ac ioneaz în centrul de rota ie.
Adâncimea la care se realizeaz egalarea împingerii active cu rezisten a pasiv este:

γDK a Ka
a= =D (Ec. A - 61)
(
γ Kp − Ka )Kp − Ka
iar fi a necesar D f o rezult din echilibrul de momente fa de punctul C:
D 3f
(
Ra D + a + Dfo − h − ) 6
o
(K p − K a ) = 0 (Ec. A - 62)
Fi a total rezult :
D f = D f o + a + 0.2D f o (Ec. A - 63)
Momentul maxim apare în sec iunea de anulare a for ei t ietoare i are valoarea:
z3
Mmax = R a (D + a + z − h) −
6
(
Kp − Ka γ ) (Ec. A - 64)
2R a
unde z = .
(
γ Kp − Ka )
110
h
D
Ra
γKa
a
γKp O z
Df Rp Dfo
C
C γKp R 0.2Dfo
γKa C
B
a) b) c)
Figura A - 24. Starea de echilibrul limit pentru teren necoeziv
B. Cazul materialelor pur coezive. Pentru a evita distribu ia negativ a

presiunilor la partea superioar a excava iei, pentru împingerea activ se consider o
distribu ie corespunz toare unui material cu frecare redus (φ = 20o) care s in
seama de eventualele efecte secundare care pot duce la cre terea împingerii (de
exemplu, umplerea fisurilor cu ap ).
Din echilibrul momentelor în jurul punctului C (Figura A - 25) rezult :
D 2f (4c u − q) − 2R aD f o − R a (D − h) = 0 (Ec. A - 65)

o
din care rezult fi a necesar :
D f = 1.2D f o (Ec. A - 66)
Momentul maxim apare în sec iunea z de anulare a for ei t ietoare:

Ra
z= (Ec. A - 67)
4c u − q
-2c A
h
D
Ra
q = γD
O
Rp Dfo
Df
C R 0.2Dfo
B
4cu - q
Figura A - 25. Starea de echilibrul limit pentru teren pur coeziv
111
A.7.2 Calculul pere ilor ancora i
Calculul pere ilor ancora i cu considerarea st rii limit de eforturi în teren se

face, în general, cu dou grupuri de metode, depinzând de lungimea fi ei peretelui i
de rigiditatea terenului de sub cota excava iei.
Dac lungimea fi ei peretelui este mic sau terenul de sub cota excava iei
este deformabil (nisipuri afânate, argile moi) atunci peretele se deformeaz ca în
Figura A - 26a i se admite c el este „liber” s se roteasc i s se deplaseze în
teren, sub cota excava iei, terenul oferindu-i o rezemare simpl .
Dac lungimea fi ei este mare, sau terenul de sub cota excava iei este rigid
(nisip îndesat, argile tari) atunci peretele poate fi considerat „fixat” în teren i în zona
de sub excava ie apar dou reac iuni de semn contrar care asigur încastrarea
(Figura A - 26b).
a b
Figura A - 26. Deplas ri ale peretelui de sus inere ancorat în func ie de modul
de rezemare în teren
A. Cazul peretelui simplu rezemat
În Figura A - 27 sunt prezentate diagramele de presiuni, momente i deplas ri

în cazul peretelui liber.
Fa Fa
D h3 y
y`
Mmax
Ra Ra q = γD
a Rp
Df x Rp γKaD γKaD
M δ
γ(Kp-Ka)x 4c-q
Figura A - 27. Diagramele de presiuni, momente i deplas ri pentru cazul

peretelui simplu rezemat
112
Distan a a poate fi calculat ca adâncimea la care presiunea net se anuleaz :
pa
a= (Ec. A - 68)
γ(K p − K a )
Ecua ia de moment fa de punctul de ancorare este:
y`R p = yR a (Ec. A - 69)
x2 2
Înlocuind rezisten a pasiv cu R p = γ(K p − K a ) i y`= h 3 + a + x se ob ine:
2 3
x2 2
(
yR a = γ K p − K a
2
)
h3 + a + x
3
(Ec. A -
70)
Rezolvarea ecua iei anterioare conduce la aflarea distan ei x i deci a fi ei peretelui:
Df = a + x (Ec. A - 71)
For a din ancoraj poate fi dedus din ecua ia de echilibru de for e orizontale:
Fa = R a − R p (Ec. A - 72)
În cazul în care terenul este pur coeziv, iar diagrama de împingeri este ajustat la o
diagram standard cu φ = 20o, c = 0 sau în cazul în care exist o succesiune de
straturi: nisip pân la cota excava iei i argil pur coeziv sub cota excava iei,
rezisten a pasiv a terenului este dat numai de coeziune i ecua ia 3.15 devine:
R a y − D f (4c u − q)(h 3 + D f / 2) = 0 (Ec. A - 73)
de unde se poate ob ine direct valoarea fi ei peretelui, Df.
Din expresia rezisten ei pasive se poate constata c , în cazul terenurilor pur coezive,
peretele devine instabil dac :
4c u − q = 0 (Ec. A - 74)
sau
c
≤ 0.25 (Ec. A - 75)
γD
Corec ii pentru fenomenul de bolt
Pentru nisipuri de îndesare medie, Rowe (1952), propune reducerea
momentului maxim în perete datorit fenomenului de bolt (Figura A - 28).
Ca rezultat al deform rii peretelui, distribu ia de presiuni se modific fa de
cea teoretic , astfel: cre te deasupra ancorajului, scade sub acesta i cre te în fa a
peretelui sub cota de excava ie i în spatele acestuia la baz . Cre terile de sub
excava ie provoac un cuplu orar care reduce momentul din perete. Cre terea de
sus provoac un moment antiorar care iar i scade momentul din perete. În fine,
descre terea dintre reazeme provoac o reducere de moment i efectul este denumit
efect de bolt .
113
crestere ∆MA (flexiune deasupra ancorajului)

∆MB
(descarcare datorita
fenomenului de bolta) descrestere
crestere ∆MC (flexiune sub excavatie)

crestere
Figura A - 28. Efectul de bolt
M rimea efectului de bolt poate fi exprimat calitativ prin:

δ
∆p = α E (Ec. A - 76)
L
în care:
∆p – reducerea de presiune;
δ/L – deformarea relativ ; δ - deplasarea lateral maxim a peretelui, L –
lungimea total a peretelui;
E – modulul de elasticitate al terenului;
α - coeficient egal cu 0.3 ÷ 1.0, în func ie de dimensiunile masei de p mânt
de sub excava ie i de coeficientul lui Poisson.
B. Cazul peretelui încastrat în teren
Rezisten a pasiv a terenului sub adâncimea y este înlocuit cu o for

concentrat Rb (Figura A - 29) care ac ioneaz la distan a 0.2y de la baza peretelui.
Metoda const în alegerea unei distan e y, calcularea lui Rb din echilibrul
static i apoi trasarea diagrama de momente. Distan a y trebuie s coincid cu
punctul de anulare a momentului la partea de jos a peretelui. Dac aceast condi ie
nu este îndeplinit se alege o nou valoare y i calculul se reia.
Fa
Ra
a x
Df y Rp
0.2y Rb
M δ
Figura A - 29. Diagramele de presiuni, momente i deplas ri pentru cazul

peretelui încastrat în teren
O variant simplificat a acestei metode este metoda grinzii echivalente

(Figura A - 30).
114
Aceast metod face uz de faptul c distan a x de la cota excava iei pân la punctul
de anulare al momentului (O, Figura A - 30) este func ie de unghiul de frecare intern
al terenului (Blum, 1931). În Figura A - 31 este prezentat varia ia distan ei x cu
unghiul φ al terenului de sub cota excava iei.
Fa Fa
Ra
a x R`b
Df y Rp R`b y-x
0.2y Rb
Rb
M
γ(Kp-Ka)(y-a)
Figura A - 30. Metoda grinzii echivalente
40
30
o
20
f,
10
0
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5
x/D
Figura A - 31. Varia ia distan ei x cu unghiul de frecare interioar al terenului
Rela ia din Figura A - 31 a fost stabilit admi ând c Kp = 2/Ka. Odat stabilit
distan a x, rezolvarea grinzii superioare conduce la aflarea reac iunii R`b. Pentru
grinda echivalent inferioar se scrie ecua ia de momente fa de punctul de
aplica ie al lui Rb i se ob ine distan a necunoscut y, apoi valoarea lui Rb rezult din
ecua ia de proiec ie.
Valoarea fi ei peretelui este:
D f = (1.20 ÷ 1.25)y (Ec. A - 77)
A.7.3 Calculul pere ilor rezema i cu prai uri
Realizarea excava iei cu pere i sprijini i cu prai uri presupune montarea

prai urilor dup excavarea unui nivel de rezemare, astfel încât, în cazul în care nu
se introduc for e de pretensionare a prai urilor, deplas rile pere ilor cumulate de la
115
fiecare nivel de excavare s fie suficiente pentru a mobiliza în întregime rezisten a la

forfecare a p mântului din spatele peretelui.
Astfel, metodele clasice de calcul consider c peretele este supus pe toat
lungimea la împingerea activ a p mântului din spatele s u i la rezisten a pasiv a
terenului din fa a sa, sub nivelul excava iei.
În mod acoperitor, pentru determinarea eforturilor sec ionale maxime în
perete, se consider c peretele este simplu rezemat între dou nivele de rezemare
pe prai uri i c acestea preiau reac iunile ce revin reazemelor simple.
M sur torile i observa iile efectuate pe diverse lucr ri subterane au ar tat
îns c for ele din prai uri difer substan ial de cele calculate cu metoda descris
anterior. Valorile m surate ale for elor din prai urile situate la partea superioar sunt
mai mari decât cele rezultate dintr-o distribu ie triunghiular a împingerii active din
spatele peretelui, în timp ce cele din prai urile de la baza peretelui sunt mai mici. Pe
baza m sur torilor efectuate au fost propuse diverse diagrame de distribu ie a
împingerii active a terenului, în func ie de natura acestuia. În Figura A - 32 sunt
propuse trei astfel de diagrame.
0.25D 0.25D
D 0.75D 0.50D
0.25D
Df 0.65γDKa γD-4c 0.2γD ... 0.4γD
teren teren cu teren cu
necoeziv coeziune mica coeziune ridicata
Figura A - 32. Diagrame de distribu ie a împingerii active a p mântului pe

pere i rezema i cu prai uri
În Figura A - 33 este prezentat schema de calcul a unui perete rezemat cu

prai uri.
RA
A
R`B
B
RB
D RC
C
R`C
E
Df RE
Figura A - 33. Schema de calcul a unui perete rezemat cu prai uri
Considerarea fenomenului de bolt
Acela i fenomen care se întâlne te în cazul pere ilor ancora i este reg sit i în
cazul pere ilor sprijini i cu prai uri.
116
M sur torile deplas rilor pere ilor prai ui i au ar tat c adâncimea ,Do, pân
la care masa de p mânt de sub excava ie particip la deformare se extinde sub
limita inferioar a peretelui (Figura A - 34a).
În cazurile în care la adâncimi nu prea mari exist un strat de p mânt rigid,
pozi ia acestuia determin adâncimea de influen , Do. Dac terenul este îns
uniform, adâncimea Do depinde de deformabilitatea i de rezisten a terenului precum
i de dimensiunile excava iei. Admi ând deplasarea terenului ca o transla ie general
i o rota ie în jurul punctului de la cota Do i c deplas rile laterale sunt suficiente
pentru mobilizarea integral a rezisten ei la forfecare, presiunile exercitate din
spatele peretelui reprezint împingerea activ pe în l imea Do. Faptul c peretele nu
se deplaseaz i se rote te ca un rigid, existând fenomenele de flexiune ale
acestuia, face ca distribu ia presiunilor de contact s nu fie liniar , prin apari ia
fenomenului de bolt . Astfel, o secven de excava ie între dou nivele de prai uri
provoac dou modific ri importante ale înc rc rii peretelui:
a. îndep rtarea terenului de lâng perete care duce la dispari ia suportului lateral
pe adâncimea excavat (Figura A - 34b);
b. îndep rtarea terenului de pe baza excava iei care provoac o reducere a
presiunii laterale în teren, sub excava ie (Figura A - 34c).
Do
Df
a b c
Figura A - 34. Punerea în eviden a efectului de bolt

Reducerea presiunilor laterale din fa a peretelui provoac un dezechilibru de
for e care are ca rezultat încovoierea local a sus inerii. La rândul ei, încovoierea
local provoac redistribuirea presiunilor de contact în spatele sus inerii care se
manifest prin reducerea presiunilor în zona cu deforma ii laterale mari i cre terea
presiunilor în zonele învecinate (în zona superioar , sprijinit cu prai uri i în zona
inferioar , în teren).
Efectul cumulat al redistribuirilor care apar la fiecare treapt de excavare este
acela c o parte din ce în ce mai important din înc rcare este distribuit p r ii
superioare a sus inerii, la care deformarea lateral este împiedicat de prai uri. Cu
cât adâncimea Do este mai mare în raport cu cota excava iei, cu atât transferul de
sarcin la prai uri va fi mai mare. Diferen a dintre suma for elor m surate în prai uri
i împingerea activ pe adâncimea excavat D este cu atât mai mare cu cât raportul
D/Do este mai mic (se reduce la zero pentru D/Do = 1).
Graficele din Figura A - 35 pot fi utilizate pentru corec ia for elor din prai uri
calculate cu metodele clasice de stare limit , pentru a ine seama de fenomenul de
bolt .
117
Pspr - Pa / Pspr
0.8
0.6
0.4
0.2
-0.2
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1
D / Do
nisipuri îndesate, argile tari nisipuri afânate, argile moi
Figura A - 35. Corec ia for elor din prai uri pentru a ine seama de fenomenul
de bolt
A.7.4 Efectul suprasarcinilor aplicate la suprafa a terenului

asupra presiunilor de contact perete – teren
A.7.4.1 Suprasarcin liniar distribuit , paralel cu peretele
În Figura A - 36 a) este prezentat cazul unei suprasarcini liniare verticale care

ac ioneaz la suprafa a terenului.
b Qs Qs b b Qs
z z
σz 2σz
2σh
σh 2σh
a b
Figura A - 36. Suprasarcin distribuit vertical
În ipoteza c terenul este un semispa iu elastic, Teoria Elasticit ii furnizeaz

expresiile presiunilor orizontale i verticale în teren datorate suprasarcinii distribuite
pe metru liniar, Qs.
Prezen a peretelui cu rigiditate diferit de cea a terenului face ca eforturile
care ac ioneaz la limita peretelui s fie diferite de cele date de Teoria Elasticit ii i
s depind de modul de deformare al peretelui.
În mod acoperitor, se poate considera c peretele este infinit rigid, situa ie
care este echivalent cu cea în care semispa iul este ac ionat de dou for e a ezate
118
simetric, de o parte i de alta a sec iunii verticale în care se calculeaz eforturile

(Figura A - 36 b).
În acest caz:
4Q s zb 2
σh =
π
(z 2 + b 2 )2 (Ec. A - 78)
4Q s z3
σz =
π
(z 2 + b 2 )2
Se constat c eforturile orizontale au un maxim la cota z = b / 3 , valoarea
maxim fiind:
3 3 Qs
σ h,max = (Ec. A - 79)
4π b
În Figura A - 37 este prezentat varia ia eforturilor orizontale, σh.
s h / s max
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1
0
7
z/b
8
1/2
3
10
Figura A - 37. Varia ia eforturilor orizontale, σh
În figurile A-26 i A-27 sunt prezentate modalit i aproximative de calcul al

presiunilor orizontale de contact datorate suprasarcinii liniare.
În cazul p mânturilor necoezive, în mod aproximativ se consider c
rezultanta eforturilor orizontale datorate suprasarcinii este:
P = Qs K a (Ec. A - 80)
Rezultanta P se aplic pe o por iune de perete între cotele z1 = btgφ i

z2 = b K a (Figura A - 38a). Se presupune c reparti ia este triunghiular (Figura A -
38b) cu valoarea maxim :
Qs K a
σ max = 2 (Ec. A - 81)
z 2 − z1
119
O alt variant este de a admite o distribu ie uniform (Figura A - 38c) cu

valoarea medie:
Qs K a
σ max = (Ec. A - 82)
z 2 − z1
O variant care aproximeaz mai bine diagrama teoretic este prezentat în
Figura A - 38d).
În cazul p mânturilor pur coezive, diagrama aproximativ de presiuni laterale
datorate suprasarcinii liniare este dat în Figura A - 39a).
b Qs b Qs
0.5b
z1 1.17b
φ b
z2 P
P P
2b
π/4 + φ/2
3b σmax = 0.2Qs/b
a b c d
Figura A - 38. Diagrame aproximative ale eforturilor orizontale induse de o

suprasarcin liniar distribuit , paralel cu peretele
b Qs b e qs
4b/3 θ1 θ2
b
z
P = Qs
2b σz
σh
3b σmax = 2Qs/3b
a b
Figura A - 39. Efectul unor suprasarcini liniar distribuite
A.7.4.2 Suprasarcin liniar distribuit , perpendicular pe perete
Pentru a ob ine solu ia teoretic se utilizeaz aceea i ipotez a peretelui

indeformabil (Figura A - 39b).
120
2q s
σh = (θ 2 − θ1 − sin θ 2 cos θ 2 + sin θ1 cos θ1 )
π
(Ec. A -
2q
σ z = s (θ 2 − θ1 + sin θ 2 cos θ 2 − sin θ1 cos θ1 )
π
83)
Distribu iile aproximative ale eforturilor orizontale pe perete sunt prezentate în
Figura A - 40.
b e qs b e qs b e qs
(4b+2e)/3
45o 45o
z1 b b
φ z 3b + 2e
z2 P a P = eqs
P P
π/4 + φ/2
σmax = 2qse / (3b+2e)
a b c d e f

suprasarcin liniar distribuit , perpendicular pe perete
În toate variantele rezultanta presiunilor orizontale este:

P = eq s K a (Ec. A - 84)
Se admite c presiunile se repartizeaz între cotele:
z1 = btgφ
(Ec. A - 85)
z 2 = (b + e ) K a
Dac se admite reparti ia triunghiular (Figura A - 40b), presiunea maxim

este:
2P
σ max = (Ec. A - 86)
z 2 − z1
Pentru reparti ia uniform (Figura A - 40c):
P
σ= (Ec. A - 87)
z 2 − z1
Iar pentru reparti ia trapezoidal (Figura A - 40d):
σ max = q sK a (Ec. A - 88)
distan a a rezultând din condi ia de echilibru:
2P
a= − (z 2 − z1 ) (Ec. A - 89)
σ max
121
În Figura A - 40 e i f sunt prezentate dou distribu ii aproximative de eforturi

orizontale ce ac ioneaz asupra peretelui în cazul p mânturilor pur coezive.
A.7.4.3 Suprasarcin uniform distribuit local
O metod aproximativ pentru determinarea presiunilor orizontale pe un

perete datorate unei suprasarcini distribuit local este prezentat în Figura A - 41.
b e
d b e qs
qs
b e z1
φ
φ
z2
d+b P
d
qs
/2
π/4 + φ/2
−φ
π/4

suprasarcin distribuit local (p mânt necoeziv)
În cazul materialelor necoezive rezultanta presiunilor orizontale distribuite pe

perete este:
P = q s ed K a (Ec. A - 90)
iar presiunea maxim :
4P
σ max = (Ec. A - 91)
(2d + b)(z 2 − z1 )
În cazul materialelor pur coezive, rezultanta presiunilor este:
P = q s ed (Ec. A - 92)
iar presiunea net rezult (Figura A - 42):
qs e d
σ max = (Ec. A - 93)
3b / 2 + e d + b + e
122
b e qs
45o
b e
d+b d
π/4 - φ/2
qs

suprasarcin distribuit local (p mânt pur coeziv)
A.7.4.4 Suprasarcin concentrat
Un caz particular al situa iei anterioare este cel al unei suprasarcini

concentrate (Figura A - 43).
Pentru materiale necoezive (Figura A - 43 a):

P = Qs K a
2Q s (Ec. A - 94)
σ max =
b(z 2 − z1 )
b Qs b Qs
45o
z1 b
φ
z2 b
P
b
π/4 + φ/2
b b
b b
a b

suprasarcin concentrat
123
Pentru materiale pur coezive (Figura A - 43 b):

P = Qs
Qs (Ec. A - 95)
σ max =
b2
A.7.4.5 Suprasarcin uniform distribuit
Presiunea orizontal ce se exercit pe perete datorit unei suprasarcini

a ezate lâng perete poate fi calculat , pentru terenuri necoezive, aproximativ, cu
rela ia (Figura A - 44):
e d
σ = qs K a (Ec. A - 96)
1 d+z
e+ z
2
cu valoarea maxim la cota z = 0:
σ max = q s K a (Ec. A - 97)
Reparti iile din Figura A - 44 i ecua iile anterioare r mân valabile i pentru
terenuri pur coezive cu men iunea c , datorit lipsei frec rii interne, K a = 1 .
e qs d
qs
z σmax
27o 27o
d+z
σ

suprasarcin a ezat lâng perete
124
ANEXA B
PERE I DE SUSTINERE
B.1 Avantaje i limit ri ale diferitelor tipuri de pere i de

sus inere
În Tabelul B-1 sunt sintetizate tipurile de pere i de sus inere cu eviden ierea
unor avantaje i limit ri ale fiec rui tip.
Tabelul B-1 Tipuri de pere i de sus inerei

Tipul peretelui Avantaje Limit ri
Sprijiniri simple i • rapiditate i u urin în execu ie • numai pentru lucr ri temporare
de tip mixt • solu ie economic pentru un • nu sigur condi ii de etan are
perete de sus inere • în anumite solu ii poate fi aplicate
doar în p mânturi coezive (ex:
sistemul berlinez)
Pere i din
palplan e
palplan e • rapiditate i u urin în execu ie • formeaz pere i flexibili care pot

metalice • stabilitate i rezisten e ridicate suferii deforma ii importante
• asigur condi ii de etan are
• pot atinge adâncimi ridicate
• utilizate în toate tipurile de
teren, chiar dure
• fa a peretelui poate r mâne
aparent
• pot fi introduse i prin presare
pentru a se evita efectele
nepl cute cauzate de batere
sau vibrare
palplan e din • stabilitate i rezisten e ridicate • lungimi limitate datorit greut ii
beton armat • asigur condi ii de etan are (circa 20 m)
• fa a peretelui poate r mâne • manipulare i punere în oper
aparent dificile
palplan e din • rapiditate i u urin în execu ie • numai pentru lucr ri temporare
lemn • solu ie economic • nu pot fi utilizate în p mânturi tari
• asigur condi ii de etan are
limitate
Pere i din panouri • stabilitate i rezisten e ridicate • continuitatea orizontal între
• asigur condi ii de etan are panouri este dificil de asigurat
• pot atinge adâncimi ridicate • utilajele i instala iile tehnologice,
• utiliza i în toate tipurile de teren bazinele de noroi bentonitic i
• mai pu ine îmbin ri decât la carcasele de arm tur necesit
pere ii din pilo i spa ii largi
• în anumite circumstan e fa a • nu poate urm ri trasee complicate
peretelui poate r mâne
aparent dac se cur i se
îndep rteaz eventualele
protuberan e
Pere i din pilo i
cu • reprezint cea mai economic • nu asigur condi ii de etan are
125
interdistan e solu ie de pere i din pilo i • utilizare doar în p mânturi coezive

• rapiditate în execu ie • datorit distan elor între pilo i nu
reprezint o solu ie permanent în
nici un tip de teren decât dac
între pilo i se dispun elemente
structurale
tangen i • stabilitate i rezisten ridicate • nu asigur condi ii de etan are

• utilizare în toate tipurile de
p mânt
secan i: • pere i etan i cu caracter • nu ofer o solu ie permanent de

pilo i arma i / pilo i temporar etan are
din noroi • forarea pilo ilor secundari adâncimi limitate de toleran a pe
autoînt ritor (arma i) este mai u oar vertical (pentru asigurarea zonei de
intersec ie a pilo ilor secan i)
secan i: • pere i etan i cu caracter • adâncimi limitate de toleran a pe

pilo i arma i / pilo i permanent vertical (pentru asigurarea zonei
din beton simplu • stabilitate i rezisten bune de intersec ie a pilo ilor secan i)
secan i: • pere i etan i cu caracter • forarea pilo ilor secundari necesit

pilo i arma i / pilo i permanent instala ii puternice
arma i • stabilitate i rezisten ridicate • adâncimi limitate de toleran a pe
vertical (de asigurare a zonei de
intersec ie a pilo ilor secan i)
Pere i în consol • nu presupune sisteme de • poate deveni neeconomic pentru

rezemare temporare ale excava ii adânci
peretelui ( prai uri, ancoraje) • deplas rile peretelui datorate
• spa iu de lucru liber în incinta lucr rilor de excavare pot fi
excavat , f r restric ii impuse inacceptabile
de lucr ri de rezemare ale • adâncimea de înfigere a peretelui
peretelui (fi a) i caracteristicile sec ionale
(grosime, material, armare) pot
deveni considerabile pentru a
asigura stabilitatea
Pere i rezema i cu • deplas rile peretelui îngropat • comparativ cu pere ii în consol
prai uri sau sunt controlate prin amplasarea sunt mai scumpi i presupun o
ancoraje reazemelor temporare tehnologie mai complex
• rigiditatea acestora, adâncimea (realizarea reazemelor temporare)
de înfigere i rezisten a pot fi • în cazul utiliz rii prai urilor,
diminuate comparativ cu pere ii spa iul de lucru în incinta excavat
în consol se aglomereaz i apar dificult i
• în cazul utiliz rii ancorajelor se la continuarea excav rii i
asigur un spa iu de lucru liber realiz rii structurii îngropate
în incinta excavat
Pere i rezema i în • partea suprateran a • lucr rile de excavare i de
cazul utiliz rii construc iei poate fi realizat realizare a structurii subterane
procedeului de sus concomitent cu structura sunt dificile i mai scumpe datorit
in jos subteran spa iului redus de lucru
• reazemele temporare sunt • trebuie l sate goluri în plan ee
înlocuite cu plan eele structurii pentru accesul oamenilor i
subterane utilajelor în vederea excav rii i
• asigur o rezemare rigid a execu iei structurii subterane
peretelui cu o minimizare a • la deschideri mari este necesar
deplas rilor acestuia asigurarea rezem rii verticale a
plan eelor infrastructurii
126
B.2 Metode de calcul utilizate în proiectarea pere ilor de

sus inere
B.2.1 Metode care consider echilibrul limit
Metodele de echilibru limit sunt bazate pe condi iile corespunz toare

momentului ced rii, când întreaga rezisten de forfecare a p mântului este
mobilizat uniform în jurul peretelui îngropat. Calculele la starea de echilibru limit
sunt bazate pe considerarea unei distribu ii simple, liniare, a eforturilor laterale.
Metoda este utilizat pe scar mai larg i ofer rezultate acceptabile i poate fi
utilizat pentru anumite forme structurale (de exemplu, pere ii în consol ), dar este
mai pu in indicat pentru alte forme structurale, de exemplu pere i rezema i pe mai
multe niveluri.
Datorit faptului c metodele la starea de echilibru limit sunt bazate pe
rezisten a la forfecare a terenului, acestea nu ofer indica ii în cea ce prive te
deplas rile peretelui. De asemenea, aplicarea de coeficien i de siguran la valorile
presiunilor terenului, poate conduce la supradimensionarea structurii. La proiectarea
pere ilor îngropa i se va da prioritate unor metode care pot lua în considerare
interac iunea dintre perete i teren.
B.2.2 Metode care iau în considerare interac iunea teren –

structur
B.2.2.1 Ipoteza comport rii elastice a terenului. Mediul elastic discret i

mediul continuu
Într-o analiz simpl de interac iune teren – structur , peretele îngropat este
modelat printr-o grind iar terenul printr-un mediu elastic discret, alc tuit dintr-o serie
de resorturi orizontale (metoda coeficientului de reac iune), sau printr-un mediu
elastic continuu. Rigiditatea terenului este caracterizat prin rigidit ile resorturilor
(coeficien i de reac iune) sau prin rigiditatea mediului elastic continuu. Rigidit ii
resorturilor i se poate asocia o lege de cre tere cu adâncimea sau se pot impune
limit ri inferioare sau superioare are for elor în resorturi care s corespund atingerii
valorilor de împingere activ sau rezisten pasiv ale terenului.
Metodele bazate pe ambele modele (mediul elastic discret sau mediul
continuu) pot fi utilizate pentru calculul deplas rilor peretelui, al momentelor
încovoietoare în perete i al for elor în reazemele peretelui (ancoraje sau prai uri),
dar nu pot furniza deplas rile terenului în jurul peretelui.
prai urile i ancorajele sunt modelate, în general, prin resorturi sau for e,
ap rând dificult i în estimarea condi iilor reale de rezemare.
B.2.2.2 Metoda elementelor finite i a diferen elor finite
Calcule mult mai complexe de interac iune teren – structur sunt cele care
permit modelarea peretelui, a terenului, precum i a etapelor de execu ie prin metoda
127
elementelor finite (MEF) sau metoda diferen elor finite (MDF). Prin aceste metode
este posibil modelarea unor factori precum:
• comportamentul complex al terenului;
• etapele de execu ie a lucr rii de sus inere;
• detaliile de rezemare a peretelui;
• efectele date de consolidarea terenului;
• efectele date de prezen a apei subterane etc.
Se pot face estim ri privind deplas rile terenului i ale peretelui, m rimea
eforturilor în perete i for elor în reazemele peretelui. Pentru a ob ine, îns , rezultate
apropiate de realitate este necesar în prealabil o „calibrare” a modelului utilizat prin
compararea rezultatelor calculului cu m sur tori realizate pe structuri de sus inere
asem n toare.
Metoda elementelor finite (MEF) i metoda diferen elor finite (MDF) sunt
considerate c ofer solu ii „teoretic complete”. Aplicarea acestor metode impune ca
proiectantul s aib experien atât în utilizarea unui anumit program de calcul care
se bazeaz pe una din aceste metode cât i în modelarea unor astfel de lucr ri.
B.2.2.3 Alegerea metodei de calcul
Metoda de calcul aleas pentru a fi utilizat depinde de complexitatea

structurii, de procesul de construire, de informa iile necesare a se ob ine prin calcule,
de datele de intrare avute la dispozi ie i de beneficiul din punct de vedere economic
care rezult în urma rafin rii calculelor. De exemplu, dac peretele îngropat trebuie
s satisfac doar condi ii de impermeabilitate, calculele prea complexe ofer
beneficii reduse. De asemenea, nu sunt indicate calcule complexe pentru cazuri în
care interac iunea teren – structur este pu in relevant (de exemplu la pere ii în
consol ).
În Tabelul B-2 sunt sintetizate avantajele i limit rile principalelor metode de
calcul al pere ilor îngropa i. Unele dintre acestea ofer o cantitate larg de informa ii,
dar acurate ea rezultatelor depinde de calitatea datelor introduse în calcule. Tehnicile
numerice avansate (MEF sau MDF) necesit timp pentru calarea modelelor i date
de intrare complexe, precum i un operator cunosc tor al programului de calcul i cu
experien în domeniu. Aceste metode nu sunt, deci, de indicat în proiectarea unor
structuri simple, când sunt de preferat metode de calcul mai pu in complexe.
În principiu, este mai bine s fie utilizat o metod de calcul simpl , cu
parametri ai terenului corect estima i, decât o metod de calcul mult mai complex ,
dar cu valori nesigure ale parametrilor terenului.
128
Tabelul B-2. Avantaje i limit ri ale metodelor de calcul a pere ilor îngropa i
Metoda de Avantaje Limit ri

calcul
Echilibru necesit numai parametrii de nu modeleaz interac iunea teren –
limit forfecare ai terenului structur , rigiditatea peretelui i
simpl i clar etapele de construire
nu permite calculul deforma iilor
nu se aplic unor sisteme static
nedeterminate (pere i rezema i
pe mai multe nivele)
poate modela numai condi ii
drenate (eforturi efective) sau
nedrenate (eforturi totale)
numai probleme bidimensionale
nu ia în considerare efectul st rii
ini iale de eforturi în teren
Coeficient de posibil modelarea interac iunii modelare simplist a terenului
reac iune teren – structur , a etapelor de estimare dificil a coeficien ilor
execu ie etc. de reac iune
modelarea terenului prin numai probleme bidimensionale
resorturi elastice anumite conect ri structurale
deplasarea peretelui poate fi sunt dificil de modelat
estimat deplas rile terenului în jurul peretelui
utilizare relativ simpl nu pot fi calculate
se poate ine cont de starea
ini ial de eforturi
Model elastic posibil modelarea interac iunii comportare elastic a terenului, cu
continuu teren – structur , a etapelor de limite corespunz toare atingerii st rii
execu ie etc. active sau pasive
modelarea terenului printr-un modelare simplist a influen ei
mediu elastic continuu apei din pori
(matricea de rigiditate poate fi numai probleme bidimensionale
determinat cu un program de anumite conect ri structurale
elemente finite) sunt dificil de modelat
deplasarea peretelui poate fi deplas rile terenului în jurul
estimat peretelui nu sunt calculate
utilizare relativ simpl
ini ial de eforturi
MEF / MDF posibil modelarea interac iunii pot necesita un timp relativ mare de
teren – structur , a etapelor de calcul
execu ie etc. dificil modelarea anumitor aspecte
modele complexe pentru teren (de exemplu, execu ia peretelui)
care pot lua în considerare necesit date de calcul complexe
varia ia rigidit ii cu starea de modele simple pentru teren (elastic
eforturi sau anizotropia liniare) pot conduce la deplas ri
modelarea unor structuri eronate ale terenului
complexe cu includerea unor necesit experien în utilizare
detalii structurale i de necesit programe de calcul
rezemare verificate printr-o practic
deplasarea peretelui poate fi îndelungat
estimat
bun reprezentare a efectului
apei din pori
modelarea consolid rii
terenului i a trecerii de la
129
condi ii nedrenate la condi ii

drenate
probleme bi i tridimensionale
ini ial de eforturi
deplasarea terenului în jurul
peretelui poate fi estimat
B.2.3 Parametrii geotehnici necesari diferitelor metode de calcul
În Tabelul B-3 sunt prezenta i, spre exemplificare, parametrii geotehnici

necesari în calculele de proiectare, în func ie de câteva din metodele utilizate.
Tabelul B-3 Parametrii geotehnici necesari în proiectarea unui perete

îngropat
Parametrii terenului
Metoda de calcul coeficientul rezisten a la forfecare a terenului
utilizat în greutatea presiunii în rigiditatea
proiectarea volumic , stare de eforturi totale, eforturi efective, terenului
peretelui îngropat γ repaus, su c’, φ’
Ko
Metode care * - * * -
consider echilibrul
limit
Metoda * * * * *
coeficientului de
reac iune
Metoda elementelor
finite i a
diferen elor finite
• cu utilizarea * * * * *
criteriului elasto-
plastic, Mohr -
Coulomb
• cu utilizarea unor * * (1) (1) (1)
modele neliniare
(1) parametri specifici în func ie de modelul utilizat.
B.3 Metode de modelare a contrabanchetei de p mânt
În calculul pere ilor îngropa i folosind metoda echilibrului limit sau metodele
care iau în considerare interac iunea teren – structur modelând un r spuns elastic
al terenului (mediu elastic continuu sau discret) este necesar asumarea unor
ipoteze privind eforturile laterale introduse de contrabancheta de p mânt adiacent
peretelui.
În continuare sunt prezentate trei posibilit i de modelare a contrabanchetelor
de p mânt în calculul pere ilor îngropa i.
130
B.3.1 Modelarea contrabanchetei printr-o suprasarcin echivalent
În Figura B-1 este prezentat modelarea unei contrabanchete de p mânt

printr-o suprasarcin echivalent .
Figura B-1.Modelarea contrabanchetei printr-o suprasarcin echivalent

Reprezentarea contrabanchetei printr-o suprasarcin echivalent presupune
calculul greut ii contrabanchetei i echivalarea acesteia cu suprasarcina q*.
Aceast suprasarcin se extinde pân la intersec ia planului înclinat cu unghiul (45-
φ`/2) care porne te din piciorul peretelui cu fundul excava iei (Figura B-1). Presiunea
lateral exercitat de contrabanchet este neglijat .
Aceast metod de modelare a contrabanchetei este foarte acoperitoare, mai
ales dac adâncimea de înfigere a peretelui este mare.
B.3.2 Modelarea prin ridicarea nivelului excava iei
În Figura B-2 este prezentat modelarea efectului unei contrabanchete prin

ridicarea nivelului excava iei. Aceast modelare presupune c nivelul excava iei este
ridicat prin prezen a contrabanchetei de p mânt. Profilul original al contrabanchetei
este redus la un profil de proiectare cu o pant de 1:3, dar baza (l imea) este
considerat neschimbat , b. În l imea contrabanchetei proiectate devine b/3 iar
ridicarea nivelului excava iei este considerat egal cu jum tate din în l imea
contrabanchetei proiectate, adic b/6. Por iunea ha urat a contrabanchetei din
Figura B-2 va fi modelat printr-o suprasarcin aplicat nivelului ridicat al excava iei
conform metodei prezentat anterior (A).
131
Figura B-2. Modelarea contrabanchetei prin ridicarea nivelului excava iei
Aceast modelare ia în considerare o parte din presiunea lateral exercitat

de contrabanchet i este o metod acoperitoare.
B.3.3 Metoda penelor de p mânt de tip Coulomb
Aceast metod este aplicabil numai pentru terenuri argiloase în condi ii

nedrenate. Etapele care trebuie urmate într-o astfel de modelare sunt (Figura B-3):
(1) divizarea peretelui în tronsoane de aproximativ 1 m (considerarea de noduri

în fiecare cap t de tronson). Se presupune un punct de rotire la adâncimea
h+zp fa de suprafa a terenului (97.5% din în l imea total a peretelui h+d
sub nivelul terenului poate reprezenta un punct ini ial);
(2) analiza echilibrului penelor de p mânt de tip Coulomb care se formeaz din
fiecare nod. În i deasupra punctului de rotire se determin suprafe ele de
cedare din fiecare nod corespunz toare st rii pasive a terenului. În i sub
punctului de rotire se determin suprafe ele de cedare din fiecare nod
corespunz toare st rii active a terenului;
(3) Calculul unei presiuni a terenului asupra peretelui (în fa a acestuia)
echivalent pe baza analizei echilibrului penelor de p mânt.
În spatele peretelui se consider diagramele de presiune ale p mântului

standard, conform metodei de echilibru limit (stare activ deasupra punctului de
rotire i pasiv sub punctul de rotire).
Pentru o geometrie a contrabanchetei de p mânt dat , în l ime a excava iei h
i o adâncime de înfigere a peretelui d cunoscute, necunoscutele problemei sunt
rezisten a la forfecare în condi ii nedrenate mobilizat su mob i adâncimea zp.
Acestea pot fi deduse prin exprimarea condi iilor de echilibru în ceea ce prive te
for ele orizontale i momentele încovoietoare din perete.
132
Figura B-3. Metoda penelor de p mânt de tip Coulomb
În principiu o astfel de analiz poate fi realizat i pentru terenuri în condi ii

drenate (eforturi efective). Totu i, acest lucru nu este înc validat i metoda poate fi
neacoperitoare datorit faptului c suprafe ele de alunecare nu sunt plane.
B.3.4 Modelarea în element finit
În element finit contrabancheta de p mânt poate fi modelat direct, f r

asumarea unor ipoteze simplificatoare a efectului acestuia, dup cum s-a ar tat în
metodele anterioare. O aten ie deosebit trebuie, îns , acordat stabilit ii interne a
contrabanchetei. De exemplu, într-o analiz în eforturi efective în care panta
contrabanchetei este mai mare decât unghiul de frecare intern al terenului poate fi
necesar a se specifica i men ine presiunea negativ a apei din pori în interiorul
contrabanchetei pe durata analizei. Dac stabilitatea contrabanchetei depinde de
133
men inerea acestor presiuni negative, în practic , se poate recurge la acoperirea

contrabanchetei cu beton sau cu o membran impermeabil .
B.4 Analiza stabilit ii tran eei excavate sub protec ie de

noroi bentonitic
B.4.1 Metoda suprafe ei cilindrice de alunecare
Pentru determinarea stabilit ii unui masiv de p mânt limitat de o suprafa

vertical , se presupune c alunecarea se produce dup o suprafa cilindric . Pentru
volumul de p mânt situat deasupra acestei suprafe e coeficientul de stabilitate este
definit prin raportul:
Ms
Fs = (Ec. B-1)
Mr
unde Ms este momentul de stabilitate, iar Mr este momentul de r sturnare, calculate

fa de centrul cercului director al suprafe ei de alunecare. De fapt este vorba de
raportul între eforturile efective mobilizate în lungul suprafe ei de alunecare i
eforturile necesare pentru asigurarea stabilit ii.
Momentul de stabilitate este generat de eforturile tangen iale de contact
mobilizate în lungul suprafe ei de alunecare:
τ = c + σtgφ (Ec B-2)
iar coeficientul de stabilitate Fs devine în consecin :
c ef + σtgφ ef
Fs = (Ec. B-3)
c nec + σtgφ nec
Evident c exist o multitudine de valori care rezolv starea de echilibru limit .

Dac co este coeziunea corespunz toare lui φ = 0, iar φo este unghiul de frecare
intern corespunz tor lui c = 0, σm este presiunea normal pentru care rezisten ele la
forfecare în cele dou cazuri extreme sunt egale:
c o = σ m tgφ o (Ec. B-4)
Raportând într-un sistem de axe perechile de valori necesare pentru ca Fs =

1, curba rezultat (locul geometric al punctelor pentru echilibru limit ) delimiteaz
semispa iul valorilor de stabilitate, orice punct situat în afara curbei reprezentând un
punct de stabilitate (Figura B-4a):
Fs = OM`/ OM (Ec. B-5)
Aplicarea concret la verificarea stabilit ii taluzului vertical al unei tran ei

umplute cu noroi bentonitic presupune rezolvarea problemei prezentat în Figura B-
4b.
134
În acest caz, Ms este dat de presiunea hidrostatic a noroiului (cu rezultanta

P) i de rezisten a la forfecare a terenului dezvoltat în lungul suprafe ei de
alunecare, iar Mr este dat de greutatea p r ii din masivul de p mânt care alunec , G,
la care se adaug eventualele suprasarcini aplicate la suprafa a terenului.
nH
mH
co G
H τ
M`(ci, tgφi) P σ
M
O tgφο tgφ
a b
Figura B-4. Calculul stabilit ii în ipoteza suprafe ei de alunecare cilindrice
În practic , determinarea adâncimii critice a tran eei se realizeaz prin

utilizarea unor abace de calcul în func ie de trei variabile:
nH – diferen a între cota superioar a tran eei i nivelul noroiului bentonitic;

mH - diferen a între cota superioar a tran eei i nivelul apei freatice;
ρn – densitatea noroiului bentonitic.
În Figura B-5 sunt prezentate astfel de abace care corespund unui nivel al
noroiului în tran ee egal cu cota superioar a acesteia (n = 0).
Pe baza acestor abace se pot determina nivelul i densitatea noroiului din
tran ee necesare pentru evitarea adâncimii critice care duce la pierderea stabilit ii.
135
0.15
r n = 1.05 g/cm3
c / gH
n=0
0.10
m=0
0.05
m = 0.2
m = 0.5
0.00
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7
tg f
0.15
r n = 1.10 g/cm3
c / gH
n=0
0.10
m=0
0.05
m = 0.5 m = 0.2
0.00
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7
tg f
0.15
r n = 1.15 g/cm3
c / gH
n=0
0.10
m=0
0.05
m = 0.2
m = 0.5
0.00
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7
tg f
136
0.15
r n = 1.20 g/cm3
c / gH
n=0
0.10
m=0
0.05
m = 0.2
m = 0.5
0.00
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7
tg f
Figura B-5. Abace de calcul al stabilit ii tran eei în ipoteza suprafe elor de
cedare cilindrice
Not : Problema de stabilitate general a taluzului vertical al unei tran ee umplute cu

noroi se poate rezolva în mod asem n tor i în ipoteza unei suprafe e plane
de alunecare (ipoteza Coulomb).
B.4.2 Stabilitatea tran eei cu lungime infinit
În semispa iul infinit, eforturile normale sunt eforturi principale, determinarea

lor fiind posibil prin cunoa terea greut ii volumice a materialului, γ:
σz = Kγz (Ec. B-6)
unde K este coeficientul de împingere al terenului, iar z este adâncimea punctului de

calcul. Coeficientul K este ia valori între Ko (coeficientul de împingere a p mântului în
stare de repaus) i Ka (coeficientul de împingere activ a p mântului).
În cazul excav rii unei tran ei în care se introduce noroi bentonitic, stabilitatea
peretelui tran eii este asigurat prin presiunea dat de noroi, pn, care echilibreaz
presiunile terenului. Starea de echilibru depinde astfel de greutatea volumic a
noroiului bentonitic introdus în tran ee, γn (Figura B-6a).
Deoarece teoretic aceast metod de calcul este suficient de exact , ea se
utilizeaz frecvent la verificarea stabilit ii pere ilor tran eii. Distribu ia eforturilor
orizontale pe suprafa a de contact este prezentat în Figura B-6b.
137
O X 0
hn
pn < kaσz
Z
1 ha
zγn Kzγ
2
pn - pw > kaσ`z
K a ≤ Κ ≤ Κο
z
3
a
pn - pw < kaσ`z
4
b
Figura B-6. Stabilitatea tran eei cu lungime infinit
În zonele 0 – 1 i 3 – 4, presiunea noroiului este mai mic decât valoarea

necesar pentru atingerea st rii limit a terenului, în timp ce în zonele 1 – 2 i 2 – 3
presiunea este mai mare. Deoarece pe în l imea 0 – 1 presiunea orizontal a
terenului este preluat de grinzile de ghidaj, calculul stabilit ii se face conform
teoriei clasice a împingerii p mântului pe un perete rigid. Punctele 1 i 3 reprezint
limite ale zonelor plastice în timp ce punctul 2 corespunde unei st ri de rezisten
pasiv . Por iunea 3 – 4 este o zon plastic .
Pentru asigurarea stabilit ii într-un punct pe verticala s p turii trebuie
asigurat un coeficient de siguran supraunitar:
p − pw
Fs = n (Ec. B-7)
K aσz
Verificarea stabilit ii prin aceast metod conduce la greut i volumice ale

noroiului mai mari decât în cazul unei singure suprafe e de alunecare.
B.4.3 Calculul stabilit ii pe baza echilibrului volumelor de p mânt
Aceast metod se bazeaz pe exprimarea echilibrului unui prism de p mânt

delimitat la partea superioar de suprafa a terenului, lateral de planul s p turii i la
partea inferioar de planul de cedare. Tran eea se consider de lungime infinit iar
p mântul omogen i lipsit de coeziune pe întreaga adâncime a acesteia. Înc rc rile
care ac ioneaz asupra prismului sunt: greutatea proprie G, rezultanta presiunii
noroiului bentonitic P, rezultanta presiunii hidrostatice datorate pânzei freatice U,
reac iunea pe planul de cedare Q, (Figura B-7a). Din echilibrul poligonului for elor
rezult :
h2 (h − h w )2 (h − h w )2 (h − h w )2
P= ctgα − ctgα γ + ctgαγ ` tg(α − φ) + γw =
2 2 2 2
(Ec. B-8)
=
2
[
1 2
] 1
h γ + (h − h w )2 (γ`− γ ) ctgαtg(α − φ) + (h − h w )2 γ w
2
138
1
Pe de alt parte: P = (h − hn )2 γ n (Ec. B-9)
2
atunci:
γn =
[h γ + (h − h
2
w ]
)2 (γ`−γ ) ctgαtg(α − φ) + (h − h w )2 γ w (Ec. B-10)
(h − hn )2
h ctgα
hn
γ
α c=0
hw G γn
γw
A
h
P φ A`
Q
U O tgφ
(h-hw)γw
a b
Figura B-7. Calculul stabilit ii pe baza echilibrului volumelor de p mânt
Din condi ia de minim dP/dα = 0 se determin unghiul limit pentru pierderea

stabilit ii. Pentru acest unghi se determin apoi greutatea volumic necesar pentru
noroiul bentonitic, γn.
Valoarea greut ii volumice se recalculeaz pentru diferite unghiuri de frecare
intern φ. Graficul care delimiteaz starea de echilibru limit al peretelui tran eii, în
coordonate (γni, tgφi) este prezentat în Figura B-7b. Cunoscând unghiul de frecare
intern al terenului i greutatea volumic a noroiului bentonitic, se pot determina
coordonatele punctului A, iar la intersec ia dreptei AO cu graficul se ob ine punctul
A`. Coeficientul de siguran al stabilit ii peretelui tran eii va fi:
OA
Fs = (Ec. B-11)
OA `
Dezavantajul metodei const în alegerea suprafe ei plane de alunecare,

practica demonstrând c forma real a acestei suprafe e este întotdeauna curb .
B.4.4 Calculul stabilit ii tran eelor de lungime finit
Teoriile de calcul care in seama de efectul de siloz presupun c în zona

corespunz toare tran eii, volumul de p mânt se deplaseaz vertical; în acest fel
suprafa a de alunecare va fi determinat de apari ia unui efect de bolt vertical,
deschiderea bol ii respective fiind egal cu lungimea panoului excavat.
139
În urma efectului de bolt eforturile verticale scad, adic se va constata o

dependen neliniar de adâncime. Deoarece nu se ia în considerare efectul de bolt
orizontal, se consider o distribu ie uniform a eforturilor i de aceea problema se
consider ca problem plan .
Eforturile orizontale se determin pe baza teoriei lui Rankine. Acestea fiind
cunoscute, studiul stabilit ii se reduce la determinarea ei în zonele plastice. Teoria
lui Caquot-Kerissel (1968), asupra efectului de siloz ia în considerare efectul de bolt
la terenuri necoezive.
L
-x +x y
O
q`
σ1 ≡ σz
σ2
α dz σ3 ≡ σx
q σx
dx φ≠0 pn - pw ≥ σx p - p
φ c=0 n w
Figura B-8. Calculul stabilit ii tran eelor de lungime finit
Condi iile sunt exemplificate în Figura B-8. Schneebeli (1964, 1971) arat c
valoarea eforturilor verticale în teren la fa a tran eii se determin cu rela ia:
z
γL − sin 2φ
σz = L−e L (Ec. B-12)
sin 2φ
i presupune c eforturile orizontale sunt cele corespunz toare st rii plastice:
π φ
σ x = tg 2 − σz (Ec. B-13)
4 2
Conform teoriei lui Schneebeli, orice punct de la suprafa a peretelui tran eii se
g se te în echilibru dac presiunea noroiului bentonitic este mai mare decât
reac iunea interioar a p mântului (în cazul apari iei eforturilor orizontale datorit
unei mobiliz ri complete). Schneebeli consider valabil aceast metod i la
p mânturile coezive. În acest caz:
π φ π φ
σ x = tg 2 − σ z − 2ctg − (Ec. B-14)
4 2 4 2
În volumul de p mânt care limiteaz tran eea apar i ni te eforturi verticale

date de efectul de siloz care se formeaz .
140
În acest caz fâ iile studiate sunt paralele (Figura B-8), iar pe pere ii verticali
unde apar eforturi de forfecare se reduc eforturile verticale. Fenomenul este datorat
redistribuirii eforturilor i nu unui efect de bolt real.
Pentru efectul de siloz de tip Terzaghi în cazul când c = 0, q = 0, la adâncimea
z i lungimea L a panoului se determin o valoare a efortului vertical egal cu:
z
Lγ − 2Ktg φ
σz = L−e L (Ec. B-15)
2Ktgφ
B.5 Presiunea apei asupra pere ilor de sus inere
În calculele de proiectare ale unui perete îngropat presiunea apei poate avea
un efect considerabil asupra rezultatelor de calcul.
În estimarea nivelului de proiectare al apei subterane trebuie s se in seama
de varia iile naturale ale acestuia, existen a i dispozi ia eventualelor drenaje,
precum i a straturilor drenante din teren. Influen a apelor provenite din precipita ii
asupra regimului apei subterane trebuie luat în considerare mai ales în cazul unor
p mânturi pr foase sau nisipoase.
În p mânturi argiloase nivelul apei subterane poate fi determinat numai în
urma citirilor piezometrice realizate într-un interval suficient de timp. Presiunea apei
datorat umplerii temporare cu ap a fisurilor în p mânturile argiloase trebuie luat
în considerare pentru o analiz în eforturi totale. Presiunea apei pentru o analiz în
eforturi efective trebuie calculat conform regimului apei subterane din apropierea
peretelui. În roci moi este necesar m surarea presiunii apei pe suprafe ele
discontinuit ilor.
În Figura B-9 sunt prezentate schematic situa iile posibile care pot apare în
regimul apei subterane în jurul unui perete îngropat.
Figura B-9. Situa ii posibile ale regimului apei subterane în cazul unor pere i
îngropa i
În func ie de tipul terenului (stratifica ie, permeabilitate) i de tipul peretelui

îngropat (impermeabil, cu baza într-un strat impermeabil sau nu) efectul apei
subterane i condi iile de calcul de o parte i de alta a peretelui îngropat (condi ii
drenate sau nedrenate) pot s difere.
141
În Figura B-10 sunt prezentate câteva scenarii posibile care scot în eviden
efectul anizotropiei asupra presiunilor apei. În stabilirea efectului regimului
hidrodinamic asupra peretelui îngropat este indicat o analiz pe baza metodelor
numerice.
Figura B-10. Diferite diagrame ale presiunii apei pentru un perete impermeabil
în func ie de natura terenului
142

Normativ Privind Proiectarea Lucrarilor

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Normativ Privind Proiectarea Lucrarilor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

DEPARTAMENTUL DE CERCETARE SI PROIECTARE IN CONSTRUCTII

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA

Contract 332/2008, AA1/2008

I OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE ................................................................ 3

VII.1 Prevederi comune................................................................................... 60

Anexa B: Pere i de sus inere................................................................................125

I OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

I.1. Prezentul normativ stabile te prescrip iile generale de proiectare a

I.2. Prevederile prezentului normativ sunt corelate cu sistemul de norme

I.3. Prevederile prezentului normativ nu se aplic lucr rilor de sprijin din

I.4. De asemenea, nu sunt incluse în acest normativ lucr rile de consolidare a

I.6. Aplicarea prezentului normativ se face în corelare cu prevederile

- SR EN 13331-1:2004 Sisteme pentru sprijinirea an urilor. Partea 1:

În cuprinsul prezentului normativ se utilizeaz urm torii termeni, cu defini iile

A' suprafa a efectiv a bazei (t lpii) funda iei

Ab suprafa a bazei unui pilot

Ac suprafa a total a bazei supus la compresiune

ad valoarea de calcul a datelor geometrice

anom valoarea nominal a datelor geometrice

∆a modificare adus valorii nominale a datelor geometrice pentru anumite

b l imea unei funda ii

b' l imea efectiv a unei funda ii

Cd valoare de calcul limit a efectului unei ac iuni

c' coeziunea efectiv

cu;d valoare de calcul a coeziunii nedrenate

Ed valoarea de calcul a efectului ac iunilor

Estb;d valoarea de calcul a efectului ac iunilor stabilizatoare

Edst;d valoarea de calcul a efectului ac iunilor destabilizatoare

Fd valoare de calcul a unei ac iuni

Fk valoare caracteristic a unei ac iuni

Frep valoare reprezentativ a unei ac iuni

H înc rcare orizontal sau componenta orizontal a unei ac iuni totale

Hd valoarea de calcul a lui H

h în l imea unui zid

K0 coeficient al presiunii în stare de repaus a p mântului

K0;β coeficient al presiunii în stare de repaus într-un masiv de p mânt a c rui

l lungimea funda iei

l lungimea efectiv a funda iei

qb;k valoare caracteristic a presiunii pe baz

Rd valoarea de calcul a rezisten ei fat de o ac iune

Rp;d valoarea de calcul a for ei datorat presiunii p mântului asupra fe ei unei

u presiunea apei din pori

Vd valoarea de calcul a lui V

V'd valoarea de calcul a ac iunii verticale efective sau componenta normal

Vdst;d valoarea de calcul a ac iunii verticale destabilizatoare aplicat asupra

Vdst;k valoarea caracteristic a ac iunii verticale destabilizatoare aplicat

Xd valoarea de calcul a propriet ii unui material

Xk valoarea caracteristic a propriet ii unui material

α înclinarea fa de orizontal a bazei unei funda ii

δ unghi de frecare la interfa a structur -teren

δd valoarea de calcul a lui δ

γ' greutatea volumic submersat

γc' coeficient par ial pentru coeziunea efectiv

γcu coeficient par ial pentru coeziunea nedrenat

γE coeficient par ial pentru efectul unei ac iuni

γF coeficient par ial pentru o ac iune

γG coeficient par ial pentru o ac iune permanent

γG;dst coeficient par ial pentru o ac iune permanent destabilizatoare

γm coeficient par ial pentru un parametru al p mântului (o proprietate a

γm;i coeficient par ial pentru un parametrul al p mântului în stratul i

γM coeficient par ial pentru un parametru al p mântului (o proprietate a

γQ coeficient par ial pentru o ac iune variabil

γqu coeficient par ial pentru rezisten a la compresiune monoaxial