Studiu Geo Bosch Blaj - Draft

S . C . Inf ra S oi lT e st S . R . L.
“CONSTRUIRE DEPOZIT DESEURI SI ORGANIZARE DE SANTIER

AFERENTA”
STUDIU GEOTEHNIC
Beneficiar:
ROBERT BOSCH S.R.L
Bucuresti, sector 1, str. Horia Macelariu, nr.30-34
Nr. Proiect : SG34/2021

August 2021
S .C . Inf raS o ilT e st S .R . L.
Proiect: Nr. Pr.: SG34/2021 Data: 08.2021
„Construire depozit de deseuri si organizare de santier aferenta“
STUDIU GEOTEHNIC Intocmit: Drd. Ing. Andor- Pagina: SG34/01/SG/W/003
Csongor Nagy 1
CUPRINS
DOCUMENTE DE REFERINȚĂ .......................................................................................................... 2
1 INTRODUCERE....................................................................................................................... 4
1.1 Scopul studiului geotehnic .................................................................................................... 4
1.2 Denumirea Obiectivului de Investiții ....................................................................................... 4
1.3 Ordonator principal de credite/investitor ................................................................................ 4
1.4 Ordonator de credite (secundar/tertiar) .................................................................................. 4
1.5 Beneficiarul Investiției ........................................................................................................... 4
Observatii
1.6 Elaboratorul studiului geotehnic ............................................................................................ 4

1.7 Încadrarea preliminară în categoria geotehnică ..................................................................... 5
2 DATE DE INTERES GENERAL ............................................................................................... 5
2.1 Geomorfologia şi geologia regiunii ........................................................................................ 5
Data
2.2 Repere climatice şi hidrologice .............................................................................................. 7

2.3 Adâncimea de îngheţ ............................................................................................................ 7
2.4 Zonalitate seismică ............................................................................................................... 7
Intocmit
2.5 Istoricul antecedentelor terenului ........................................................................................... 9

2.6 Vecinătăţi ............................................................................................................................. 9
Rev
2.7 Încadrarea obiectivului în zone de risc ................................................................................... 9

3 REZULTATELE CERCETĂRII GEOTEHNICE DE TEREN ......................................................11
3.1 Metodologia de lucru ...........................................................................................................11
3.2 Intervalele de timp în care s-a desfăşurat activitatea .............................................................11
3.3 Analiză preliminară ..............................................................................................................12
3.4 Prospecţiune geotehnică prin foraje și penetrări....................................................................12
3.5 Nivelul apei subterane .........................................................................................................19
3.6 Analiza și interpretarea datelor de teren și de laborator .........................................................20
4 EVALUARE GEOTEHNICĂ ....................................................................................................22
4.1 Observații asupra forajelor ...................................................................................................22
4.2 Încadrarea în categoria geotehnică ......................................................................................22
4.3 Evaluarea presiunii convenţionale și a parametrilor fizici .......................................................23
4.4 Stabilitatea generală și locală ...............................................................................................23
4.1 Valori de calcul ale modulului de elasticitate dinamic pentru terenul de fundare .....................23
4.2 Valori de calcul ale coeficientului lui Poisson pentru terenul de fundare .................................24
4.3 Regim hidrologic ..................................................................................................................24
4.4 Tip climatic ..........................................................................................................................24
4.5 Materiale pentru terasamente ..............................................................................................24
4.6 Sensibilitate la îngheț și adâncime de îngheț ........................................................................24
5 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI .............................................................................................25
5.1 Concluzii .............................................................................................................................25
5.2 Recomandări .......................................................................................................................26
5.3 Limitări ale studiului .............................................................................................................28
Csongor Nagy 2
DOCUMENTE DE REFERINȚĂ
Reglementări tehnice:
1. Normativ privind documentele geotehnice pentru construcții, indicativ NP 074-2014
Observatii
2. Normativ privind fundarea construcțiilor pe pământuri sensibile la umezire, indicativ NP 125-

2010
3. Normativ privind fundarea construcțiilor pe pământuri cu umflări și contracții mari, indicativ
Data
NP 126-2010
4. Cod de proiectare seismică-Partea I-Prevederi de proiectare pentru clădiri, indicativ P 100/1-
2013
Intocmit
5. Ghid privind controlul lucrărilor de compactare a pământurilor necoezive, indicativ GT 067 -

2014
Rev
6. Normativ privind determinarea valorilor caracteristice și de calcul ale parametrilor geotehnici,

indicativ NP 122:2010
Standarde:
1. SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7: Proiectarea geotehnică Partea 1: Reguli generale
2. SR EN 1997-1:2004/NB:2007 Eurocod 7: Proiectarea geotehnică Partea 1: Reguli generale.
Anexa națională
3. SR EN 1997-2:2007 Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 2: Investigarea și încercarea
terenului
4. SR EN 1997-2:2007/NB 2009 Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 2: Investigarea și
încercarea terenului. Anexa națională
5. SR EN 1997-2:2007/AC:2010 Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 2: Investigarea și
încercarea terenului
6. SR EN ISO 22475-1:2007 Investigații și încercări geotehnice. Metode de prelevare și
măsurări a apei subterane. Partea 1: Principii tehnice pentru execuție
7. SR CEN ISO/TS 22475-2:2009 Investigații și încercări geotehnice. Metode de prelevare și
măsurări a apei subterane. Partea 2: Criterii de calificare pentru firme și personal
Csongor Nagy 3
8. SR CEN ISO/TS 22475-2:2009 Investigații și încercări geotehnice. Metode de prelevare și

măsurări a apei subterane. Partea 3: Evaluarea conformității firmelor și personalului de către
o terță parte
9. SR EN ISO 14688-1:2004 Cercetări și încercări geotehnice. Identificarea și clasificarea
pământurilor. Parte 1: Identificare și descriere
10. SR EN ISO 14688-2:2005 Cercetări și încercări geotehnice. Identificarea și clasificarea
pământurilor. Parte 2: Principii pentru o clasificare
Observatii
11. SR EN ISO 14688-2:2005/C91:2007 Cercetări și încercări geotehnice. Identificarea și

clasificarea pământurilor. Parte 2: Principii pentru o clasificare
12. SR EN ISO 22476-2:2006 Cercetări și încercări geotehnice. Încercări pe teren. Partea 2:
Data
Încercarea de penetrare dinamică

13. SR EN ISO 22476-2:2006/A1:2012 Cercetări și încercări geotehnice. Încercări pe teren.
Partea 2: Încercarea de penetrare dinamică
Intocmit
14. SR EN ISO 22476-3:2006 Cercetări și încercări geotehnice. Încercări pe teren. Partea 3:

Rev
Încercarea de penetrare standard

15. SR EN ISO 22476-3:2006/A1:2012 Cercetări și încercări geotehnice. Încercări pe teren.
Partea 3: Încercarea de penetrare standard
16. STAS 1243/3-87 Teren de fundare. Cercetare prin sondaje deschise
17. STAS 1242/4-85 Teren de fundare. Cercetări geotehnice prin foraje executate în pământuri
18. C 159-89 Instrucțiuni tehnice pentru cercetarea terenului de fundare prin metoda penetrării
cu con
19. AND 530-2012 Instrucțiunile privind controlul calității terasamentelor
Bibliografie:
1. Engineering geology. Second edition./F.G. Bell - Elsevier, 2007
2. Geotechnical properties of evaporite soils of the Dead Sea area/Frydman S., Charrach J.,
Goretsky I. - Elsevier, 2008
Csongor Nagy 4
1 INTRODUCERE
1.1 Scopul studiului geotehnic

Observatii
Prezentul studiu se întocmeşte, la cererea proiectantului. În acest sens vor fi

evaluate condiţiile geotehnice pentru calculul terenului de fundare şi dimensionarea
fundaţiilor. Studiul geotehnic se execută pentru proiect în fază unică, conform planului de
situaţie pus la dispoziţie de proiectant.
Data
1.2 Denumirea Obiectivului de Investiții

Intocmit
„Construire depozit de deșeuri și organizare de șantier aferentă”

Rev
1.3 Ordonator principal de credite/investitor
ROBERT BOSCH S.R.L

1.4 Ordonator de credite (secundar/tertiar)
1.5 Beneficiarul Investiției
ROBERT BOSCH S.R.L

1.6 Elaboratorul studiului geotehnic
S.C. INFRA SOIL TEST S.R.L.

| Romania – Floresti, str. Valea Gîrboului, nr. 41, sc3, ap. 60, jud. Cluj|
| e-mail: infrasoiltest@gmail.com |
Csongor Nagy 5
1.7 Încadrarea preliminară în categoria geotehnică
Obiectivul vizat este construirea unui depozit de deșeuri și organizarea de șantier aferentă,
în incinta fabricii Bosch, din municipiul Blaj, județul Alba. Acestea se încadrează în clasa a treia de
importanţă conform Codului de proiectare CRO-2012, respectiv Codului P100-1/2013.
În vederea definirii preliminare a categoriei geotehnice s-a plecat de la următoarele condiţii
de teren:
Observatii
Factorii de avut în vedere Descriere Punctaj

Condiţii de teren Terenuri bune 2
Apa subterană Epuizmente normale 2
Clasificarea construcţiei după
Normală 3
Data
categoria de importanţă
Vecinătăţi Fără riscuri 1
Seism ag = 0.15 g 2
Intocmit
Riscul geotehnic Moderat 10

Categoria geotehnică 2
Rev
2 DATE DE INTERES GENERAL
2.1 Geomorfologia şi geologia regiunii
Din punct de vedere geomorfologic amplasamentul este situat în Depresiunea

Transilvaniei, în subunitatea Podișul Târnavelor, mai precis în Culoarul Târnavei Mari.
Din punct de vedere geologic zona este alcătuită dintr-un subasment format din roci
cristaline împreună cu învelișul sedimentar (Permian-Cretacic superior).
Peste subasment urmează sedimentarul depresiunii alcătuit din depozite paleogene,
miocene și cuaternare.
În împrejurimile amplasamentului sau în foraje apar depozite miocen medii (badeniene,
sarmațiene) și cuaternare (pleistocene și holocene):
Badenian (Tortonian) (to). În această arie este reprezentat de depozite lagunare cu
sare (Formațiunea de Ocna Dejului), urmate de alternațe de gresii și marne, marne argiloase,
argile. La partea superioară sunt întâlnite tufuri dacitice (Tuful de Borșa-Apahida≈Tuful de
Hădăreni).
Buglovian(bg). (Buglovianul împreună cu Volhinian și Bessarabian formează
Sarmațianul). Depozitele Buglovianului sunt cuprinse între Tuful de Hădăreni în bază și Tuful de
Csongor Nagy 6
Ghiriș la partea superioară. Buglovianul este alcătuit dintr-o succesiune monotonă de marne
nisipoase și nisipuri (gresii dacă sunt cimentate).
Volhinian-Bessarabian(vh-bs). Este reprezentat în zonă de gresii friabile, marne cenușii
albăstrui și argile gălbui.
Panonianul (pn) este reprezentat printr-o stivă de nisipuri și foarte rar nisipuri marnoase,
argile negricioase sau pietrișuri.
Pleistocen (qp 3). Pleistocenul superior cuprinde depozitele terasei superioare formate
Observatii
din pietrișuri și nisipuri cu o grosime de 10-30 m și conuri de dejecție.

Holocenului inferior (qh1) îi sunt atribuite depozitele terasei joase formate din pietrișuri
si nisipuri.
Data
Holocenul superior (qh2) este reprezentat de depozitele recente ale luncilor formate
preponderent din nisipuri și pietrișuri.
Intocmit
Rev
Figura 1: Harta geologică a României, Foaia Turda

Csongor Nagy 7
2.2 Repere climatice şi hidrologice
Clima. Municipiul Blaj se încadrează în sectorul cu climă temperat-continentală.

Următoarele aspecte de ordin climatic trebuie cunoscute atunci când se proiectează o construcţie:
 Ploi maxime: conform STAS/940-73 Ploi maxime se încadrează în „zona 17”;
 Încărcări date de zăpadă: în conformitate cu „Cod de proiectare – Evaluarea acţiunii
zăpezii asupra construcţiilor”, CR 1-1-3/2012, amplasamentul se încadrează în „zona
Observatii
1.5” a valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol sk (interval de recurenţă IMR =
50 ani);
 Încărcări date de vânt: valoarea de referinţă a presiunii dinamice a vântului pentru zona
de studiu, qb în kPa, având IMR = 50 de ani, este de 0.4, conform „Codului de
Data
proiectare, Evaluarea acţiunii vântului asupra construcţiilor”, indicativ CR-1-1-

4/2012;
Intocmit
 Temperatura medie anuală:~8.6°C;

 Precipitaţii:~700mm/m2/an;
Rev
2.3 Adâncimea de îngheţ
Conform STAS 6054/77 aceasta este de 80-90 cm.
2.4 Zonalitate seismică
Valoarea de vârf a acceleraţiei terenului, pentru proiectare este ag= 0.15 g (Fig. 2) şi
valoarea perioadei de colţ, T c = 0.7 sec (cod P100/1-2013) (Fig. 3), unde ag reprezintă acceleraţia
terenului pentru proiectare pentru evenimente seismice având intervalul mediu de recurenţă IMR =
225 de ani şi 20% probabilitatea de depăşire în 50 de ani în zona studiată iar Tc reprezintă graniţa
dintre zona (palierul) de valori maxime în spectrul de acceleraţii absolute şi zona (palierul) de valori
maxime în spectrul de viteze relative şi se exprimă în secunde.
Csongor Nagy 8
Observatii
Data
Intocmit
Rev
Figura 2: Zonarea valorilor de vârf ale acceleraţiei terenului pentru proiectare ag cu IMR = 225 ani şi 20%
probabilitate de depăşire în 50 de ani
Figura 3: Zonarea teritoriului României în termeni de perioada de control (colţ), Tc a spectrului de răspuns
Csongor Nagy 9
Observatii
Data
Figura 4: Spectrele normalizate de răspuns elastic ale acceleraţiei absolute pentru fracţiunea din
amortizarea critică ξ = 5% în condiţiile seismice şi de teren din România
Intocmit
2.5 Istoricul antecedentelor terenului
Nu se cunosc. În prezent amplasamentul nu prezintă fenomene geodinamice. În ultimul

Rev
secol terenul studiat a avut destinație agricolă.
2.6 Vecinătăţi
În prezent amplasamentul este liber de construcții și este situat în intravilanul municipiului

Blaj, în afara zonei de protecție a valorilor urbanistice și de arhitectură. În vecinătatea
amplasamentului sunt construcţii civile cu maxim două nivele care nu vor fi afectate de
executarea lucrărilor pentru prezenta construcție.
2.7 Încadrarea obiectivului în zone de risc
Conform prevederilor legii 575/2001 (Lege privind aprobarea Planului de amenajare a

teritoriului național – Secţiunea a V-a, zone de risc natural, publicată în M.O. nr 726/2001) pentru
amplasamentul situat în municipiul Blaj, se ştiu următoarele:
 Cutremurele de pământ - în conformitate cu anexa nr. 1, municipiul Blaj, se
încadrează în zona cu intensitatea seismică pe scara MSK 71, cu o perioadă de
revenire de cca. 50 ani (conf. SR 11100/1-92) (Fig. 5).
Csongor Nagy 10
Observatii
Data
Intocmit
Rev
Figura 5: Planul de amenajare a teritoriului naţional secțiunea a V-a – Zone de risc natural: Cutremure de
pământ
 Inundaţii - în conformitate cu anexa nr. 4a, municipiul Blaj, se încadrează în

zona cu risc de inundaţii datorate revărsării unui curs de apă.(Fig. 6).
Figura 6: Planul de amenajare a teritoriului naţional secţiunea a V-a – Inundaţii

Csongor Nagy 11
 Alunecări de teren - în conformitate cu anexa nr. 6, municipiul Blaj se

încadrează în zona cu potenţial scăzut-mediu de alunecare (Fig. 7).
Observatii
Data
Intocmit
Rev
Figura 7: Planul de amenajare a teritoriului naţional secţiunea a V-a – Alunecări de teren, anexa 6
3 REZULTATELE CERCETĂRII GEOTEHNICE DE

TEREN
3.1 Metodologia de lucru
Prezenta lucrare a fost realizată în mai multe etape după cum urmează: documentare asupra
amplasamentului; investigaţie preliminară; realizarea forajelor; stabilirea nivelului hidrostatic;
interpretarea rezultatelor și elaborarea studiului geotehnic după normele în vigoare.
3.2 Intervalele de timp în care s-a desfăşurat activitatea
Au fost executate 6 foraje și 6 penetrări dinamice super grele (DPSH) în intervalul 19.07. -
22.07.2021. Studiul geotehnic a fost elaborat în 18.08.2021.
Csongor Nagy 12
3.3 Analiză preliminară
Analiza preliminară a presupus identificarea şi studiul în teren a succesiunii geologice din

arealul amplasamentului urmată de localizarea punctelor de foraj. Amplasamentul cercetat este
situat în municipiul Blaj, județul Alba. (Fig 8, Anexe).
Observatii
Data
Intocmit
Rev
Figura 8: Localizarea amplasamentului şi planul de situaţie
3.4 Prospecţiune geotehnică prin foraje și penetrări
La cererea proiectantului, lucrările de cercetare geotehnică ale terenurilor din

amplasament au constat în executarea a 6 foraje (F1 – F6) până la adâncimea maximă de 10.00
m, și 6 penetrarări dinamice super-grele (P1 – P6) până la adâncimea maximă de 7.80 m.
Csongor Nagy 13
Lucrările de foraj au fost executate cu o instalaţie de foraj Beretta T44, foraj mecanizat rotativ în
uscat netubat, diametru foraj 200mm-150mm (Fig. 9.a). Penetrările dinamice s-au efectuat cu
utilajul Hydra Geo Easy din fig. 9.b.
Observatii
Data
Intocmit
Figura 9.a: Utilaj de forat Beretta T44 Figura 9.b: Penetrometru Hydra Geo Easy
Rev
Încercările PDSG s-au executat în conformitate cu C 159-89, “Instrucțiuni tehnice pentru

cercetarea terenului de fundare prin metoda penetrării cu con”. Pe baza testelor PDSG efectuate au fost
calculate, cu relația de mai jos, valorile rezistenței dinamice la penetrare Rd, iar acestea împreună cu
valorile N20 (numărul de lovituri necesare unei avansări de 20 cm) au fost folosite la diferențierea și
delimitarea in situ a stratelor întâlnite, coroborate cu rezultatele litologice din foraje și cu rezultatele
încercărilor de laborator.
1 G12  h
Rd   [MPa] unde:
e A  (G1  G2 )
e = pătrundere pe lovitură [cm]
G1 = greutate berbec [kg]
G2= greutate nicovală + greutate tijă ghidaj + greutate con [kg]
h = înălțime de cădere [kg]
A = aria suprafeței conului [cm2]

Csongor Nagy 14
Stratificaţia terenului întâlnită în lucrările de foraj:
Forajul F1:
 0.00 (faţă de cota terenului natural) - 0.50 m  Nisip argilos (sol vegetal) mediu
îndesat (1) F1P1
 0.50 - 1.50 m  Nisip argilos, mediu îndesat (2)
 1.50 - 3.90 m  Nisip gălbui, afânat (3) F1P2
Observatii
 3.90 - 4.50 m  Nisip cu pietriș, mediu îndesat (4) F1P3

 4.50 - 5.00 m  Nisip cafeniu, afânat (5)
 5.00 - 7.80 m  Pietriș cu nisip, cenușiu, umed de la -6.00 m, mediu îndesat spre afânat
Data
(6) F1P4
 7.80 - 10.00 m  Halit (sare) (7)
Intocmit
Rev
Figura 10: Stratificația întâlnită în forajul F1
Forajul F2:
 0.00 (faţă de cota terenului natural) - 1.20 m  Sol vegetal (1)
 1.20 - 2.00 m  Argilă prăfoasă, cenușie, cărămizie, umedă (2) F2P1
 4.40 - 7.20 m  Nisip cu pietriș, foarte umed, mediu îndesat spre afânat (4) F2P3, F2P4
 7.20 - 7.80 m  Praf argilos, cenușiu, umed, afânat (5) F2P5
 7.80 - 10.00 m  Halit (sare) (6)
Csongor Nagy 15
Observatii
Data
Figura 11.a: Stratificația întâlnită în forajul F2

Intocmit
Rev
Figura 11.b: Stratificația întâlnită în forajul F2
Forajul F3:
 0.00 (faţă de cota terenului natural) - 1.00 m  Argilă nisipoasă (sol vegetal) (1)
 1.00 - 2.00 m  Nisip argilos, mediu îndesat (2) F3P1
 4.50 - 7.10 m  Nisip cu pietriș, mediu îndesat spre afânat (4) F3P3
 7.10 - 10.00 m  Halit (sare) (5)
Csongor Nagy 16
Observatii
Data

Intocmit
Rev
Forajul F4:
 0.00 (faţă de cota terenului natural) - 0.80 m  Nisip cu pietriș și argilă, mediu îndesat
(1)
 0.80 - 2.00 m  Nisip argilos cenușiu, mediu îndesat (2) F4P1
 4.60 - 7.00 m  Pietriș cu nisip, mediu îndesat spre afânat (4) F4P3
 7.00 - 7.50 m  Argilă prăfoasă nisipoasă cenușie, consistentă (5) F4P4
 7.50 - 10.00 m  Halit (sare) (6)
Csongor Nagy 17
Observatii
Data

Intocmit
Rev
Forajul F5:
 0.00 (faţă de cota terenului natural) - 2.00 m  Nisip argilos cafeniu, mediu îndesat (1)
F5P1
 2.00 - 4.00 m  Nisip gălbui, fin, afânat (2) F5P2
 4.00 - 7.80 m  Nisip cu pietriș, mediu îndesat spre afânat (3), (4) F5P3, F5P4
 7.80 - 10.00 m  Halit (sare) (5)
Csongor Nagy 18
Observatii
Data

Intocmit
Rev
Forajul F6:
 0.00 (faţă de cota terenului natural) - 0.80 m  Nisip argilos, mediu îndesat (1)
 0.80 - 3.00 m  Nisip argilos gălbui, afânat (2) F6P1
 3.00 - 7.10 m  Nisip cu pietriș umed spre saturat, mediu îndesat spre afânat (3) F6P2,
F6P3
 7.10 - 10.00 m  Halit (sare) (4)
Csongor Nagy 19
Observatii
Data

Intocmit
Rev
3.5 Nivelul apei subterane
În cadrul lucrărilor de foraj apa subterană a fost interceptată în toate forajele între cotele
-6.00 ÷ - 6.50 m. În forajul F4 apa subterană are o agresivitate slabă (XA1) din punct de vedere al
conținutului de sulfați (SO42-). Apa interceptată în celelalte foraje nu prezintă agresivitate.
Csongor Nagy 20
3.6 Analiza și interpretarea datelor de teren și de laborator
Pentru pământurile interceptate sub nivelul de strat vegetal, pe baza încercărilor PDSG
(valori derivate), urmând recomandările NP 122/10, s-au calculat următorii parametrii
caracteristici (superiori Xksup, inferiori Xkinf și medii Xkmed) ai greutății volumice în stare naturală
γ, greutății volumice în stare saturată γsat, unghiului de frecare internă φ’, a coeziunii în stare
nedrenată cu, și modulului de deformație lineară E:
Observatii
Complex Parametru Xksup Xkinf Xkmed

cu (kPa) 100.21 84.88 92.55
argilă nisipoasă - sol E (MPa) 9.76 7.77 8.77
Data
vegetal γ (kN/m3) 19.51 18.54 19.03

γsat (kN/m3) 21.50 20.37 20.94
φ’ (◦) 30.13 29.31 29.72
nisip argilos mediu E (MPa) 11.17 8.27 9.72
Intocmit
indesat γ (kN/m3) 14.62 14.21 14.42

γsat (kN/m3) 18.91 18.66 18.78
Rev
cu (kPa) 67.72 58.89 63.31

argilă prafoasă cenușie
E (MPa) 7.08 5.45 6.27
vârtoasă - lentilă zona
γ (kN/m3) 18.14 18.14 18.14
forajului F2
γsat (kN/m3) 18.63 18.63 18.63
φ’ (◦) 23.51 21.85 22.68
E (MPa) 5.37 4.33 4.85
nisip gălbui afanat
γ (kN/m3) 14.09 13.72 13.90
γsat (kN/m3) 18.57 18.35 18.46
nisip cu pietriș/pietriș cu φ’ (◦) 31.39 30.89 31.14
nisip - zona mediu E (MPa) 14.07 12.17 13.12
îndesată (deasupra γ (kN/m3) 15.01 14.72 14.87
nivelului apei subterane) γsat (kN/m3) 19.15 18.97 19.06
φ’ (◦) 24.94 23.37 24.16
nisip cu pietriș/pietriș cu
E (MPa) 6.36 4.41 5.39
nisip - zona afânată (sub
γ (kN/m3) 14.25 13.93 14.09
nivelul apei subterane)
γsat (kN/m3) 18.68 18.48 18.58
φ’ (◦) 26.35 22.11 24.23
nisip cafeniu afânat - E (MPa) 6.71 4.50 5.61
lentilă foraj F1 γ (kN/m3) 14.02 14.02 14.02
γsat (kN/m3) 18.54 18.54 18.54
cu (kPa) 36.99 27.43 32.21
argilă prăfoasă
E (MPa) 5.69 3.54 4.62
nisipoasă cenușie
γ (kN/m3) 18.62 17.18 17.90
consistentă
γsat (kN/m3) 18.62 18.25 18.44
φ’ (◦) 22.88 21.44 22.16
E (MPa) 3.06 2.35 2.71
praf argilos afânat
γ (kN/m3) 13.70 13.59 13.65
γsat (kN/m3) 18.35 18.26 18.31
Csongor Nagy 21
*menționăm că valorile din tabelul de mai sus sunt determinate în mod indirect, în urma prelucrării
rezultatelor obținute din penetrarea dinamică prezentate în anexa A.
Valorile drenate ale unghiului de frecare internă (φ’) și coeziune (c‘) pe straturile de
pământ coezive întâlnite pe toate forajele din amplasament:
φ’ c‘
Complex Probe
◦ kPa
Observatii
argilă nisipoasă - sol

F2/P1 15.09 30.22
vegetal
argilă prafoasă cenușie
vârtoasă - lentilă zona F2/P5 20.98 20.87
forajului F2
Data
argilă prăfoasă
nisipoasă cenușie F4/P4 29.56 18.75
consistentă
*datorită numărului redus de probe de acest tip întâlnite în amplasament s-au putut efectua doar
Intocmit
câte o determinare de forfecare directă, de tip consolidată - drenată (C-D), se recomandă

Rev
aplicarea coeficienților de siguranță aferente situațiilor și cazurilor de proiectare.
Rezistența la compresiune uniaxială a sării (halit) este redusă (9-15 MPa). Modulul lui
Young este în jur de 2-6.5 GPa. Sarea este afectată de fenomenul de creep (≈curgere lentă).
Sarea este solubilă în apă și poate colapsa. În general acest colaps este puțin probabil în zonele
în care nu au fost afectate de exploatarea acesteia (minerit) (Bell, F.G.(2007)-Engineering
geology, Second edition, Elsevier. (pagina 273). Densitatea specifică a halitului e de 2.2 g/cm3.
Greutatea volumică în stare naturală variază între 14-18 kN/m3. Unghiul de frecare înternă e 55°
și coeziunea aprox 1.8 MPa (1800 kPa) (Frydman S, Charrach J., Goretsky I. (2008),
Geotechnical properties of evaporite soils of the Dead Sea area, Elsevier).
φ c ρs γ E
Complex
◦ kPa g/cm3 kN/m3 GPa
Halit (sare) 55 1800 2.2 14-18 2-6.5
Csongor Nagy 22
4 EVALUARE GEOTEHNICĂ
4.1 Observații asupra forajelor

Observatii
În foraje au fost interceptate depozite aluviale cuaternare formate din nisipuri sau nisip cu
pietriș. Acestea sunt sedimentate peste paleorelieful format de sarea badeniană, care se ridică în
această arie sub formă de diapir.
Data
Intocmit
4.2 Încadrarea în categoria geotehnică

Rev
Pentru obiectivul Construire depozit de deșeuri și organizare de șantier aferentă

terenul de fundare, poate fi reprezentat de stratul de nisip argilos, mediu îndesat sau stratul de
nisip gălbui, afânat. Deoarece starea de îndesare e nesatisfăcătoare pe ambele straturi, pentru
evitarea tasărilor se recomandă realizarea unei perne de balast pe stratul de fundare ales.
Ambele straturi potențiale de fundare au fost încadrate la un teren dificil de fundare (Tabel A1.3-
NP 074:2014) cu punctaj specific egal cu 6 (Tabel A1.4-NP 074:2014).
Apa subterană a fost interceptată în toate forajele între cotele -6.00 ÷ - 6.50 m. Punctajul
specific va fi aferent lucrărilor cu epuizmente normale, 2.
Importanţa construcţiei este încadrată în clasa III, fiind normală şi având un punctaj
specific 3.
Vecinătăţile construcţiei nu prezintă nici un risc prin execuţia noii construcţii, deci
punctajul specific va fi 1.
Acceleraţia terenului este ag=0.15 g şi în consecinţă punctajul specific va fi 2.
Punctajul final privind încadrarea lucrării într-o categorie geotehnică, respectiv risc
geotehnic este 9, deci rezultă categoria geotehnică 1 şi un risc geotehnic redus, excepție
situația în care digul va fi fundat pe stratul de argilă caz în care lucrarea se va încadra în
categoria geotehnică 2 şi un risc geotehnic moderat.
Csongor Nagy 23
Factorii de avut în vedere Descriere Punctaj

Condiţii de teren Terenuri dificile 6
Apa subterană Epuizmente normale 2
Clasificarea construcţiei după categoria de importanţă Normală 3
Vecinătăţi Fără riscuri 1
Seism ag =0.15 g 2
Riscul geotehnic Moderat 14
Observatii
Categoria geotehnică 2
Încadrarea s-a făcut conform Normativului privind documentaţiile geotehnice pentru

Data
construcţii, indicativ NP 074 – 2014.
4.3 Evaluarea presiunii convenţionale și a parametrilor fizici

Intocmit
 Pentru obiectivele vizate, în cazul straturilor de nisip argilos, mediu îndesat presiunea
Rev
convenţională de bază poate fi considerată 250 kPa, respectiv în cazul straturilor de nisip
gălbui, afânat presiunea convenţională de bază poate fi considerată 150 kPa (conform, NP
112:2014 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă, Anexa D, Tabel D.3).
Pentru corecţiile presiunii în funcţie de lăţimea fundaţiei (CB>1,0 m), respectiv corecţia de
adâncime (CD, pentru Df≤2,0 m) se poate utiliza prevederile din NP 112:2014, punctul D2.
Adâncimea minimă de fundare pentru amplasament este: Dfmin = 1.10.
4.4 Stabilitatea generală și locală
Nu au fost observate fenomene dinamice active pe amplasament. Terenul este orizontal,

având construcții învecinate, care la rândul lor nu prezintă semne că ar fi afectate de fenomene
dinamice.
4.1 Valori de calcul ale modulului de elasticitate dinamic pentru

terenul de fundare
Ep =90 MPa - pentru tipul de pământ P2 - nisip cu pietriș/pietriș cu nisip (conform PD

177-2001)
Ep =65 MPa - pentru tipul de pământ P3 - nisip argilos (conform PD 177-2001)
Ep =70 MPa - pentru tipul de pământ P5 - argilă prăfoasă/argilă nisipoasă (conform PD
177-2001)
Csongor Nagy 24
4.2 Valori de calcul ale coeficientului lui Poisson pentru terenul de

fundare
µ =0,30 MPa - pentru tipul de pământ P2 - nisip cu pietriș/pietriș cu nisip (conform PD

177-2001)
µ =0,30 MPa - pentru tipul de pământ P3 - nisip argilos (conform PD 177-2001)
µ =0,42 MPa - pentru tipul de pământ P5 - argilă prăfoasă/argilă nisipoasă (conform PD
Observatii
177-2001)
4.3 Regim hidrologic
Regimul hidrologic al amplasamentului este 2b (conform PD 177-2001).

Data
4.4 Tip climatic

Intocmit
Tipul climatic al amplasamentului este I (conform PD 177-2001).

Rev
4.5 Materiale pentru terasamente
Din punct de vedere al calității ca materiale pentru terasamente (în conformitate cu AND
530-2012 și STAS 2914-84) stratele interceptate la suprafață (până la adâncimea maximă de
7.00 m) în sondaje se încadrează la:
Calitate ca material
Strat Simbol
de terasament
nisip cu pietriș/pietriș cu nisip, îndesare medie 1a - 1b Foarte bună
nisip cu pietriș, îndesare medie 2a - 2b Foarte bună - Bună
nisip argilos 4a - 4b Mediocră
argilă nisipoasă/prăfoasă, consistentă/vârtoasă 4d - 4f Rea - Foarte rea
4.6 Sensibilitate la îngheț și adâncime de îngheț
Sensibilitatea la îngheț
Pământurile interceptate la suprafață (până la adâncimea maximă de 10.00 m) în sondaje se

încadrează, pe baza criteriului granulometric, conform STAS 1709/2-90 și AND NP 550-99, astfel:
Csongor Nagy 25
Tip Ep Sensibilitate la
Strat
pământ (MPa) îngheț
nisip cu pietriș/pietriș cu nisip,
P2 90 Sensibile
îndesare medie
nisip argilos P3 65 Foarte sensibile
argilă nisipoasă/prăfoasă,
P5 70 Foarte sensibile
consistentă/vârtoasă
Observatii
Adâncimea de îngheț
Adâncimea de îngheț în complexul rutier Z cr se consideră egală cu adâncimea de îngheț în

pământul de fundație Z, în condiții de porozitate și umiditate specifice acestuia, la care se adaugă un spor
Data
al adâncimii de îngheț DZ și se calculează cu relația: Z cr = Z + DZ (cm).
Adâncimea de îngheț în pământul de fundație (Z), calculată conform STAS 1709/1-90, pentru o
Intocmit
zonă încadrată la tipul climatic “I” cu indicele de umiditate Thorntwaite (Im =0...20), cu condiții hidrologice
favorabile, cu un indice de îngheț Imed3/30 cuprins între 600 - 650 (oC  zile), în cazul unui sistem rutier
Rev
mixt este redată în tabelul următor:
Tip Adâncime de
Strat
pământ îngheț
nisip cu pietriș/pietriș cu nisip, îndesare medie P2 117.5
nisip argilos P3 97.5
argilă nisipoasă/prăfoasă, consistentă/vârtoasă P5 87.5
Sporul de adâncime DZ va fi calculat de către proiectant în funcţie de dimensiunile sistemului rutier

proiectat.
5 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
5.1 Concluzii
 Obiectivul vizat este construirea unui depozit de deșeuri și organizarea de șantier aferentă, în
incinta fabricii Bosch, din municipiul Blaj, județul Alba.
 În scopul determinării naturii şi parametrilor geotehnici ai terenului necesari calculului de fundare,
precum şi a prezenţei apei subterane, s-au executat 6 foraje geotehnice (F1 – F6) până la
adâncimea maximă de 10.00 m, și 6 penetrarări dinamice super-grele (P1 – P6) până la
adâncimea maximă de 7.80 m.
Csongor Nagy 26
 Pământurile interceptate sunt reprezentate de straturi de nisip cu pietriș, pietriș cu nisip, nisip
argilos în stări de îndesare de la mediu îndesat la afânat, argilă nisipoasă, argilă prăfoasă, praf
argilos, în stări de consistență de la moale la vârtoasă.
 În cadrul lucrărilor de foraj apa subterană a fost interceptată în toate forajele între cotele -6.00 ÷
- 6.50 m.
 În forajul F4 apa subterană are o agresivitate slabă (XA1) din punct de vedere al conținutului de
sulfați (SO42-).
Observatii
 Presiunea convenţională a straturilor de straturilor de nisip argilos, mediu îndesat este de

250 kPa.
 Presiunea convenţională a straturilor de straturilor de nisip gălbui, afânat este de 150 kPa.
Data
5.2 Recomandări
Intocmit
Pentru obiectivul Construire depozit de deșeuri:

Rev
 Fundaţiile construite se vor încastra în stratele de nisip argilos, mediu îndesat sau nisip
gălbui, afânat, iar adâncimea minimă de fundare pentru amplasament este: Dfmin>1.10 m.
 Pentru pentru evitarea tasărilor se recomandă realizarea unei perne de balast pe stratul de
fundare ales.
 Fundațiile trebuie să fie capabile să preia tasările terenului de fundare (terenul poate suferi
tasări din greutatea construcției dar și în urma rearanjării particulelor provocate de vibrații).
 Se recomandă executarea de trotuare etanșe în jurul clădirii sub care se va pune pământ
stabilizat; anexele clădirilor (scări, terase etc.) se fundează de regulă la aceeași adâncime
cu construcția pentru a se evita degradarea lor datorită tasărilor diferite de la un punct la
altul; conductele ce ies din clădire vor fi prevăzute cu racorduri elastice și etanșe la
traversarea zidurilor sau fundațiilor; arborii ornamentali, pomi fructiferi se plantează la
distanță de 3.00-5.00 m față de construcție (conform NP 126:2010).
 Se recomandă folosirea sprijinirii săpăturii cu elemente calculate atunci când sunt necesare
excavaţii adânci sau când condiţiile din vecinătatea excavaţiei nu permit desfăşurarea
taluzului. Terenul din jurul excavaţiei nu trebuie să fie afectat de încărcări sau vibraţii.
Materialul excavat trebuie depozitat la minim 5,0 m de limita excavaţiei. Proiectarea
excavaţiilor trebuie să fie conform specificaţiilor tehnice prevăzute în normativul de
proiectare indicativ NP 120/2006.
Csongor Nagy 27
 Se va ţine cont de deformaţiile pe care le poate comporta terenul. Acestea nu trebuie să

depăşească limita admisibilă pentru tipul de construcţie.
 La executarea săpăturilor se va ţine cont de nivelul hidrostatic. Dacă este cazul se vor avea
în vedere lucrări de epuizmente pentru a asigura pe cât posibil executarea pe uscat a
săpăturilor şi turnarea betoanelor.
 Executarea săpăturilor pentru realizarea fundațiilor se va face cu respectarea măsurilor din
Normativul pentru executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundațiilor
Observatii
construcțiilor civile și industriale C169-88.

 Se recomandă direcționarea apei care stagnează pe amplasament spre circuitul de
canalizare prin construirea unor rigole sau unor şanţuri.
Data
 Fundaţia trebuie să fie alcătuită astfel încât să aibă capacitatea de a transmite şi repartiza
uniform şi în deplină siguranță efortul la care este supusă de către partea de suprastructură
(construcţia superioară).
Intocmit
Pentru obiectivul organizare de șantier:

Rev
 Fundaţiile construite se vor încastra în stratele de nisip argilos, mediu îndesat, iar
adâncimea minimă de fundare pentru amplasament este: Dfmin>1.10 m.
 Fundațiile trebuie să fie capabile să preia tasările terenului de fundare (terenul poate suferi tasări
din greutatea construcției dar și în urma rearanjării particulelor provocate de vibrații).
 Pentru stratele de pat se impune compactarea în conformitate cu prevederile normativelor în
vigoare, respectiv atingerea unui grad de compactare D>95%, indicat de proiectant.
 Dimensionarea structurii (strat de formă, îmbrăcăminte bituminoasă, etc) va fi stabilită de catre
proiectant în conformitate cu PD 177/2001 și AND NP 550-99.
 Se vor lua măsuri pentru creșterea eficacității de colectare și evacuare a apelor pluviale și
curgătoare, astfel încât să se împiedice infiltrarea acestora în patul structurii.
Csongor Nagy 28
5.3 Limitări ale studiului
Concluziile şi recomandările nu reflectă variaţii ale condiţiilor subterane care ar putea să

existe în zonele intermediare dintre locaţiile forajelor sau în zonele neexplorate ale
amplasamentului. Nu ne asumăm responsabilitatea condițiilor nefavorabile de teren apărute ca
urmare a modificării planului de situație prezentat la preluarea prezentei lucrări.
Observatii
Notă: Conform normativului privind disciplina în timpul executării săpăturilor pentru

fundații, inginerul geolog va fi solicitat în șantier pentru recepționarea terenului de fundare.
Nerecepționarea terenului de fundare degrevează inginerul geolog de orice răspundere.
Data
Data Întocmit,
Intocmit
08.2021 Drd. Ing. Andor-Csongor Nagy

Rev
Ing. geolog Kinga András

Studiu Geo Bosch Blaj - Draft

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu Geo Bosch Blaj - Draft

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S . C . Inf ra S oi lT e st S . R . L.

“CONSTRUIRE DEPOZIT DESEURI SI ORGANIZARE DE SANTIER

Nr. Proiect : SG34/2021

1.6 Elaboratorul studiului geotehnic ............................................................................................ 4

2.2 Repere climatice şi hidrologice .............................................................................................. 7

2.5 Istoricul antecedentelor terenului ........................................................................................... 9

2.7 Încadrarea obiectivului în zone de risc ................................................................................... 9

2. Normativ privind fundarea construcțiilor pe pământuri sensibile la umezire, indicativ NP 125-

5. Ghid privind controlul lucrărilor de compactare a pământurilor necoezive, indicativ GT 067 -

6. Normativ privind determinarea valorilor caracteristice și de calcul ale parametrilor geotehnici,

8. SR CEN ISO/TS 22475-2:2009 Investigații și încercări geotehnice. Metode de prelevare și

11. SR EN ISO 14688-2:2005/C91:2007 Cercetări și încercări geotehnice. Identificarea și

Încercarea de penetrare dinamică

14. SR EN ISO 22476-3:2006 Cercetări și încercări geotehnice. Încercări pe teren. Partea 3:

Încercarea de penetrare standard

1.1 Scopul studiului geotehnic

Prezentul studiu se întocmeşte, la cererea proiectantului. În acest sens vor fi

1.2 Denumirea Obiectivului de Investiții

„Construire depozit de deșeuri și organizare de șantier aferentă”

1.3 Ordonator principal de credite/investitor

ROBERT BOSCH S.R.L

1.4 Ordonator de credite (secundar/tertiar)

1.5 Beneficiarul Investiției

ROBERT BOSCH S.R.L

1.6 Elaboratorul studiului geotehnic

S.C. INFRA SOIL TEST S.R.L.

1.7 Încadrarea preliminară în categoria geotehnică

Factorii de avut în vedere Descriere Punctaj

Riscul geotehnic Moderat 10

2 DATE DE INTERES GENERAL

2.1 Geomorfologia şi geologia regiunii

Din punct de vedere geomorfologic amplasamentul este situat în Depresiunea

din pietrișuri și nisipuri cu o grosime de 10-30 m și conuri de dejecție.

Figura 1: Harta geologică a României, Foaia Turda

2.2 Repere climatice şi hidrologice

Clima. Municipiul Blaj se încadrează în sectorul cu climă temperat-continentală.

proiectare, Evaluarea acţiunii vântului asupra construcţiilor”, indicativ CR-1-1-

 Temperatura medie anuală:~8.6°C;

2.3 Adâncimea de îngheţ

Conform STAS 6054/77 aceasta este de 80-90 cm.

2.4 Zonalitate seismică

2.5 Istoricul antecedentelor terenului

Nu se cunosc. În prezent amplasamentul nu prezintă fenomene geodinamice. În ultimul

secol terenul studiat a avut destinație agricolă.

În prezent amplasamentul este liber de construcții și este situat în intravilanul municipiului

2.7 Încadrarea obiectivului în zone de risc

Conform prevederilor legii 575/2001 (Lege privind aprobarea Planului de amenajare a

 Inundaţii - în conformitate cu anexa nr. 4a, municipiul Blaj, se încadrează în

Figura 6: Planul de amenajare a teritoriului naţional secţiunea a V-a – Inundaţii

 Alunecări de teren - în conformitate cu anexa nr. 6, municipiul Blaj se

3 REZULTATELE CERCETĂRII GEOTEHNICE DE

3.1 Metodologia de lucru

3.2 Intervalele de timp în care s-a desfăşurat activitatea

3.3 Analiză preliminară

Analiza preliminară a presupus identificarea şi studiul în teren a succesiunii geologice din

Figura 8: Localizarea amplasamentului şi planul de situaţie

3.4 Prospecţiune geotehnică prin foraje și penetrări

La cererea proiectantului, lucrările de cercetare geotehnică ale terenurilor din

Încercările PDSG s-au executat în conformitate cu C 159-89, “Instrucțiuni tehnice pentru

e = pătrundere pe lovitură [cm]

G1 = greutate berbec [kg]

G2= greutate nicovală + greutate tijă ghidaj + greutate con [kg]

h = înălțime de cădere [kg]