03 CSB

S.C.
Amenajare parculet
NEO Pagina Nr. Proiect. Calea Eroilor-Str. Gheorghe Tatarescu, mun. Targu-Jiu, jud. Gorj
STRUCTURAL
ENGINEERING 1 / 37 88/2020 Cod proiect Specialitate Tipul Doc. Nr. Doc Rev. Data
S.R.L. STR SBU A P T S T R M T H 0 1 00 09.2021
CAIET DE SARCINI
Exigente de baza pentru executia lucrarilor de BETON ARMAT
00 09.2021 Prima editie Ing. Stefan Burciu

REV. DATA MODIFICĂRI SEMNĂTURA
EMITENTULUI
S.C. Amenajare parculet
STRUCTURAL
CUPRINS
1 Date generale .................................................................................................... 4
1.1 Obiect de invetitii ......................................................................................... 4
1.2 Structura de rezistenta ................................................................................. 4
1.3 Materiale..................................................................................................... 4
2 Cofraje pentru beton si beton armat ..................................................................... 5
2.1 Generalitati ................................................................................................. 5
2.1.1 Obiectul specificatiei ................................................................................ 5
2.1.2 Concepte de baza .................................................................................... 5
2.1.3 Elemente de proiectare ............................................................................ 5
2.1.4 Standarde de referinta si normative de executie .......................................... 5
2.1.5 Normative de executie ............................................................................. 5
2.1.6 Categorii de lucrari .................................................................................. 6
2.2 Materiale..................................................................................................... 6
2.2.1 Materiale principale.................................................................................. 6
2.2.2 Accesorii ................................................................................................ 6
2.2.3 Transport, manipulare si depozitare ........................................................... 7
2.3 Executie...................................................................................................... 7
2.3.1 Generalitati ............................................................................................. 7
2.3.2 Montarea cofrajelor.................................................................................. 7
2.3.3 Cofrarea stalpilor, peretilor structurali ai planseelor si grinzililor .................... 7
2.3.4 Decofrarea.............................................................................................. 8
2.3.5 Observatii ............................................................................................... 9
2.3.6 Protectia lucrarilor ..................................................................................10
2.3.7 Conditii de protectie a muncii ...................................................................10
2.3.8 Receptia lucrarilor ..................................................................................10
2.3.9 Remedieri ..............................................................................................11
3 Armaturi pentru betonul armat ...........................................................................12
3.1 Generalitati ................................................................................................12
3.1.1 Obiectul specificatiei ...............................................................................12
3.1.2 Concepte de baza ...................................................................................12
3.1.3 Elemente de proiectare ...........................................................................12
3.1.4 Standarde de referinta ............................................................................12
3.1.5 Normative de executie ............................................................................12
3.1.6 Categorii de lucrari .................................................................................13
3.2 Materiale....................................................................................................13
3.2.1 Materiale principale.................................................................................13
3.2.2 Accesorii ...............................................................................................13
3.2.3 Transport, manipulare si depozitare ..........................................................13
3.3 Executie.....................................................................................................13
3.3.1 Generalitati ............................................................................................13
3.3.2 Operatiuni pregatitoare ...........................................................................13
3.3.3 Fasonarea armaturilor .............................................................................14
3.3.4 Montarea armaturilor ..............................................................................14
3.3.5 Innadirea si sudarea armaturilor...............................................................17
3.3.6 Conditii de protectia muncii .....................................................................17
3.3.8 Remedieri ..............................................................................................20
4 Turnarea betonului ............................................................................................21
4.1 Generalitati ................................................................................................21
4.1.1 Obiectul specificatiei ...............................................................................21
4.1.2 Concepte de baza ...................................................................................21
4.1.3 Elemente de proiectare ...........................................................................21
STRUCTURAL
4.1.4 Standarde de referinta ............................................................................23

4.1.5 Normative de executie ............................................................................23
4.1.6 Categorii de lucrari .................................................................................24
4.1.7 Pregatirea turnarii betonului ....................................................................24
4.2 Materiale....................................................................................................26
4.2.1 Materiale principale.................................................................................26
4.2.2 Transport, manipulare si depozitare ..........................................................27
4.3 Executie.....................................................................................................27
4.3.1 Prepararea betoanelor .............................................................................27
4.3.2 Operatiuni pregatitoare turnarii betoanelor ................................................27
4.3.3 Turnarea betoanelor ...............................................................................28
4.3.4 Compactarea betoanelor .........................................................................30
4.3.5 Decofrarea betoanelor .............................................................................31
4.3.6 Tratarea betonului dupa turnare ...............................................................32
4.3.7 Conditii de protectia muncii .....................................................................34
4.3.9 Remedieri ..............................................................................................36
STRUCTURAL
1 DATE GENERALE
1.1 Obiect de invetitii

Denumirea obiectivului de investiţii:
„Amenajare parculet”,
Faza de proiectare:
Proiect Tehnic (P.T.)
Amplasamentul (orasul, sectorul, strada, numărul):
Calea Eroilor-Str. Gheorghe Tartarescu, mun. Targu-Jiu, jud. Gorj
Beneficiar:Elaboratorul documentaţiei tehnice:
Proiectant structura: S.C. NEO STRUCTURAL ENGINEERING S.R.L.
1.2 Structura de rezistenta
GARD DIN BETON ARMAT

Gardul va fi din beton armat, clasa C20/25, si este compus dintr-o talpa cu dimensiunea de
25x50cm si un perete cu latimea de 15cm si inaltimea de 200cm. Sub talpa zidului de sprijin se
va turna un strat de beton de egalizare, clasa C8/10, avand grosimea de 25cm.
BOLARZI METALICI
Bolarzii propuși pe toată lungimea trotuarelor adiacente au rolul de a împiedica parcarea
clandestină pe spațiul public și accesul auto pe teren.
Fundatia bolarzilor va fi din beton armat, clasa C16/20, si va avea dimensiunea de
35x35x40cm.. Sub fundatie se va turna un strat de beton de egalizare, clasa C/10, avand
grosimea de 10cm.
TOTEM PLACA OMAGIALA
Pentru totemul de la intrarea in parc, pe care este expus o placa omagiala, s-a optat
pentru o fundatie izolata din beton armat cu dimensiunea de 80x80x80cm sub care se va turna
un strat de beton de egalizare, clasa C8/10, avand grosimea de 10cm.
BANCI DIN BETON ARMAT
Se propune o serie de cinci bănci din beton armat arhitectural aparent, aditivat pentru inghet-
dezghet si rezistenta la apa, de dimensiuni bxh 50x50cm si lungimi variate.
De asemenea mai exista si banci din beton armat arhitectural aparent cu forma circulara.
Fundatia bancii de beton armat este tipul grinzi continuue alcatuite dintr-un bloc de beton
armat cu dimensiunea de 50x45cm.. Banca va fi din beton armat, clasa C20/25
1.3 Materiale
Otel beton:
BST500S-C.
Beton:
C20/25 -beton armat;
C16/20-beton simplu;
C8/10 – beton egalizare;
STRUCTURAL
2 COFRAJE PENTRU BETON SI BETON ARMAT
2.1 Generalitati
2.1.1 Obiectul specificatiei
Prezentul capitol cuprinde specificaţii tehnice pentru confecţionarea, montarea şi

demontarea cofrajelor pentru lucrările executate din beton şi beton armat. Acest capitol se referă
atât la tiparele care îmbracă forma elementului de beton cât şi la elementele de susţinere a
cofrajelor (eşafodaje, grinzi extensibile, popi, etc.).
2.1.2 Concepte de baza
Prin cofraje se înţeleg elemente temporare de construcţie în general recuperabile,

necesare realizării lucrărilor de beton şi beton armat având rolul de a modela forma şi a asigura
capacitatea de autosusţinere a elementelor executate din beton în perioada în care betonul nu are
capacitatea portantă necesară.
Cofrajele utilizate vor trebui să satisfacă următoarele cerinţe:
- Rezistenţa şi rigiditatea necesară la greutăţile ce le revin din greutatea şi împingerea
betonului şi din circulaţie şi depozitări în timpul execuţiei;
- Exactitate în privinţa redării corecte a geometriei elementelor din beton şi beton armat,
conform cu proiectul, în limita abaterilor admisibile în funcţie de caracteristicile şi importanţa
elementelor respective;
- Siguranţa din punct de vedere al respectării normelor de protecţia muncii;
- Etanşeitate pentru a nu permite scurgerea laptelui de ciment pe la rosturi;
- Simplitate pentru realizarea uşoară a operaţiunilor de transport, montare şi demontare.
2.1.3 Elemente de proiectare
Se vor respecta notele şi comentariile din planşele proiectului.

Pentru fiecare fază tehnologică executantul va întocmi proiecte şi fişe tehnologice, ce vor
stabili soluţiile de cofrare, susţinere, materialele folosite, timpii de montare şi de demontare, cu
susţinerea prin calcul a dimensiunilor şi tipurilor de elemente de cofraj ales pentru fiecare element
în parte.
Executantul va supune aprobării proiectantului proiectele tehnologice şi fişele tehnologice
pentru elementele de cofrare a elementelor de beton şi beton armat.
Fişele tehnologice vor cuprinde precizări de detaliu privind:
- Lucrările pregătitoare;
- Fazele de execuţie;
- Programul de control al calitătii de execuţie al cofrajelor;
- Resurse necesare (echipamente, susţineri, utilaje, scule, forţă de muncă);
- Organizarea raţională a locului de muncă.
2.1.4 Standarde de referinta si normative de executie
STAS 7004 – 79 Placaj pentru cofraj.

STAS 7009 – 79 Toleranţe în construcţii.
STAS 8600 – 79 Toleranţe în construcţii.
STAS 10265- 75 Toleranţe în construcţii. Calitatea suprafeţelor finisate.
STAS 10265-2-90 Calitatea suprafeţelor finisate.
STAS 10265/1-84 Toleranţe în construcţii. Suprafaţa betonului aparent.
2.1.5 Normative de executie
NE 012-2007 Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat.
STRUCTURAL
C 56 – 2002 Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţii

aferente.
C162-73 Normativ pentru alcătuirea, executarea şi folosirea cofrajelor metalice plane,
pentru pereţi din beton monolit la clădiri.
C11 - 74 Instrucţiuni tehnice privind alcătuirea şi folosirea în construcţii a panourilor
din placaj pentru cofraj.
C 123 -79. Normativ privind durata pentru un ciclu de utilizare a echipamentului
tehnologic SECOM.
Normele republicane de protecţia muncii, aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul
Sănătăţii cu Ordinele 34/1975 şi 60/1975 şi completate cu Ordinele 110/1997 şi 39/1977.
Normele generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea
construcţiilor şi instalaţiilor aprobate cu Decretul Consiliului de Stat nr.290/1977.
Norme provizorii privind proiectarea şi realizarea elementelor de construcţii NP 22 - 1977.

Normele de protecţia muncii în activitatea de construcţii-montaj aprobate cu Ordinul
MCInd 1233 /D/1980.
Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii aprobat de MLPAT cu Ordinul
9/N/15.03.1993 (Cap.28).
2.1.6 Categorii de lucrari
Cofrare stâlpi
Cofrare grinzi fundare
Cofrare placi
Cofrare grinzi
Cofrare scari.
2.2 Materiale
2.2.1 Materiale principale
Placaj de 8 sau 15 mm grosime pentru confecţionarea feţei cofrajului;

Scânduri de 28 mm din lemn pentru executarea podinei de lucru;
Scânduri de 38 mm din lemn pentru executarea coastelor la cofrajele cu feţe din placaj;
Dulapi de 38 mm din lemn pentru executarea podinei de lucru şi pentru confecţionarea
popilor pentru eşafodaj;
Dulapi de 48 mm din lemn pentru confecţionarea popilor pentru eşafodaj;
Dulapi de 58 mmm din lemn pentru executarea coastelor la cofrajele cu feţele din placaj;
Oţel beton  6 - 10 mm pentru ancorarea elementelor de susţinere;
Ţeavă  48,3 x 2,9 mm pentru contravântuirea elementelor de cofraj şi susţinere;
Cofraje metalice de inventar pentru stâlpi timp CMS, CsKI sau altele similare;
Cofraje metalice de inventar pentru cofrarea planşeelor şi pereţilor, tip CMU, CMG sau
altele similare;
Popi metalici extensibili, PE 3100, PE 5100R sau similare;
Schele metalice tip S 200 E, S 200 CM sau similare;
Eşafodaje tip E 75 sau similare;
Decofrol tip TS1 şi 473, sau produse similare, pentru ungerea panourilor în vederea
uşurării decofrarii şi obtinerea unei feţe de bună calitate a betonului.
2.2.2 Accesorii
Coliere cu şurub pentru fixarea ţevilor;

Distanţieri (tuburi PVC  20 x 1,6 mm;  25 x 2 mm ;  30 x 2 mm);
Conuri din polietilenă pentru sprijinirea distanţierilor.
STRUCTURAL
2.2.3 Transport, manipulare si depozitare
Transportul, manipularea şi depozitarea cofrajelor se va face astfel încât să se evite

deformarea şi degradarea lor (umezire, murdărire, putrezire, ruginirea, etc.).
Este interzisă depozitarea cofrajelor direct pe pământ sau depozitarea altor materiale pe
stivele de panouri de cofraj.
2.3 Executie
2.3.1 Generalitati
În baza analizării proiectului şi a condiţiilor specifice de execuţie, executantul va stabili

tipul de cofraj ce se va adopta şi va elabora proceduri necesare realizării lucrărilor de cofraje.
2.3.2 Montarea cofrajelor
Înainte de începerea lucrărilor de cofrare se vor curăţi şi pregăti suprafeţele care vor veni
în contact cu betonul ce urmează a se turna şi se va verifica şi corecta poziţia armăturilor.
Montarea cofrajelor va cuprinde următoarele operaţii :
- Trasarea poziţiei cofrajelor;
- Asamblarea şi susţinerea provizorie a panourilor;
- Verificarea şi corectarea poziţiei panourilor;
- Încheierea, legarea şi sprijinirea definitivă a cofrajelor.
Elementele de cofraj se vor preasambla înainte de a fi montate la poziţie.

Înainte de turnarea betonului se va face verificarea integritătii, stabilităţii rezemării pe
teren, etanşeităţii şi stării de curătire a cofrajelor.
Înainte de turnarea betonului se va verifica dacă s-a făcut ungerea cofrajelor pentru
uşurarea operaţiunii de decofrare.
Ungerea se execută cu agenţi de decofrare pe feţele cofrajului care vin în contact cu
betonul.
Agenţii de decofrare trebuie să nu păteze betonul, să nu corodeze betonul şi cofrajul, să se
aplice uşor şi să-şi păstreze proprietăţile neschimbate în condiţiile climatice de execuţie a
lucrărilor.
2.3.3 Cofrarea stalpilor, peretilor structurali ai planseelor si grinzililor
Lucrările de cofrare cuprind următoarele operaţiuni generale care trebuiesc executate şi

verificate conform proiectelor şi fişelor tehnologice întocmite de executant:
Trasarea poziţiei cofrajelor;

- Montarea cofrajelor:
- transportul şi aşezarea panourilor de cofraj la poziţie;
- ansamblarea şi susţinerea provizorie a panourilor;
- verificarea şi corectarea poziţiei panourilor;
- încheierea, legarea şi sprijinirea definitivă a cofrajelor (inclusiv asigurări la
acţiunea vântului), cu ajutorul unor elemente speciale: caloţi, juguri, tiranţi, zăvoare,
contravântuiri, distanţieri, etc.;
- Controlul şi recepţia lucrărilor de cofrare;
- Demontarea cofrajului după turnarea şi întărirea betonului;
- Pregătirea cofrajelor pentru un nou ciclu.
Cofrarea elementelor din beton şi beton armat se poate executa cu:
- cofraje fixe confecţionate şi montate la locul de turnare a betonului şi folosite de obicei la
o singură turnare;
STRUCTURAL
- cofraje demonatabile staţionare, realizate din elemente sau subsansambluri de cofraj

refolosibile la un anumit număr de turnări;
- cofraje demontabile mobile care se deplasează şi iau poziţii succesive pe măsura turnării
betoanelor.
Lucrările de cofrare se recomandă a fi executate cu echipamente tehnologice şi dispozitive
omologate pentru lucrări din beton monolit specifice pentru fiecare tip de element din beton sau
beton armat.
a. Cofraje pentru stâlpi

- Cofraj metalic tip CMS
- Cofraj pentru stâlpi cu caloţi CsKI
- Cofraj mixt uşor CMU
b. Cofraje pentru planşee:

- Cofraj mixt greu CMG pentru planşee
- Cofraj metalic suspendat autoportant (6 x 6 m)
- Platformă suspendată pentru cofrat planşee (6 x 6 m)
- Mese de turnare planşee
- TABLA CUTATA (COFRAJ PIERDUT)
c. Cofraje pentru grinzi:

- Cofraj mixt uşor CMU pentru grinzi
- Dispozitiv tip TS 21 pentru grinzi
- Echipament EFG
2.3.4 Decofrarea
Elementele de construcţii pot fi decofrate atunci când betonul a atins o anumită rezistenţă.
Trebuie avute în vedere condiţiile speciale ale decofrării elementelor din beton care au fost supuse
îngheţului în faza întăririi (pentru betonul neprotejat).
Elementele pot fi decofrate în momentul în care betonul are o rezistenţă suficientă pentru
a putea prelua integral sau parţial, după caz sarcinile pentru care au fost proiectate.
Trebuie acordată o atenţie deosebită elementelor de construcţie, care după decofrare
suportă aproape întreaga sarcină prevăzută în calcul.
Părţile laterale ale cofrajelor se pot îndepărta după ce betonul a atins o rezistenţă de
minimum 2,5 N/mm2, astfel încât feţele şi muchiile elementelor să nu fie deteriorate.
Cofrajele feţelor interioare la plăci şi grinzi se vor îndepărta menţinând sau remontând
popi de siguranţă, atunci când rezistenţa betonului a atins faţă de clasă, următoarele procente :
- 70% pentru elemente cu deschideri de maximum 6m.

- 85% pentru elemente cu deschideri mai mari de 6m.
Popii de siguranţă se vor îndepărta atunci când rezistenţa betonului a atins faţă de clasă
următoarele procente :
- 95% pentru elemente cu deschideri de maximum 6m.

- 112% pentru elemente cu deschideri de 6…12m.
- 115% pentru elemente cu deschideri mai mari de 12m.
Stabilirea rezistenţelor la care au ajuns părţile de construcţie în vederea decofrării se face

prin încercarea epruvetelor de control, pe faze, confecţionate în acest scop şi păstrate în condiţii
similare elementelor în cauză conform STAS 1275-88. La aprecierea rezultatelor obţinute pe
epruvetele de control trebuie să se ţină seama de faptul că poate exista o diferenţă între aceste
STRUCTURAL
rezultate şi rezistenţa reală a betonului din element (evoluţia diferită a căldurii în beton în cele
două situaţii, tratarea betonului, etc.).
În cazurile în care există dubii în legătură cu aceste rezultate, se recomandă încercări
nedistructive.
În tabelele următoare se prezintă recomandări cu privire la termenele minime de decofrare
şi de îndepărtare a popilor de siguranţă, precum şi termene orientative de încercare a probelor de
beton în vederea stabilirii rezistenţei betonului, funcţie de temperatura mediului şi de viteza de
dezvoltare a rezistenţei betonului.
Viteza de dezvoltare a rezistenţei betonului se va considera astfel :
Viteza de dezvoltare a rezistenţei betonului Raport apă/ciment Clasa de rezistenţă a cimentului
rapidă 0,5 42,5 R – 52,5 R
0,5 0,6 42,5 R

medie
>0,6 32,5 R – 42,5 R
lentă
Toate celelalte cazuri
În tabelul următor se prezintă recomandări cu privire la termenele minime de decofrare ale

feţelor laterale funcţie de temperatura mediului şi viteza de dezvoltare a rezistenţei betonului :
Viteza de dezvoltare a Termenul de decofrare (zile) pentru temperatura mediului (oC)

rezistenţei betonului
+ 50C + 100C + 150C
Lentă 2 1 1/2 1
Medie 2 1 1
Pentru decofrarea feţelor inferioare cu menţinerea popilor de siguranţă, termenele minime

recomandate sunt:
Condiţii tehnologice Termenul (zile) de la turnare

Viteza de dezvoltare a rezistenţei betonului Lentă Medie
Temperatura mediului (0C) +5 +10 +15 +5 +10 +1
5
Grinzi cu deschidere maximă 6 m 6 5 4 5 5 3
Grinzi cu deschidere > 6 m 10 8 6 6 5 4
Termenele minime recomandate pentru îndepărtarea popilor de siguranţă sunt prezentate

în tabelul de mai jos:
Condiţii tehnologice Termenul (zile) de la turnare

Grinzi cu deschidere 6-12 m 21 18 12 14 11 7
2.3.5 Observatii
Termenele prezentate în tabele sunt orientative, decofrarea urmând a se face pe baza

procedurilor de execuţie în momentul în care elementele au atins rezistenţele minime indicate la
paragr.
Dacă în timpul întăririi betonului temperatura se situează sub +5 0C atunci se recomandă
ca durata minimă de decofrare să se prelungească cu aproximativ durata îngheţului.
STRUCTURAL
Regulile privind operaţiunile de decofrare sunt prezentate în Anexa V.1. din NE 012/2-2010
Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat.
Decofrarea construcţiilor se va face prin slăbirea penelor de cofrare.
La construcţiile cu plăci şi cadre sau pereţi structurali se va începe prin decofrarea stâlpilor
sau a pereţilor structurali, apoi se vor decofra plăcilor şi la urmă grinzile.
Cofrajele şi susţinerile se vor decofra cu atât mai târziu, cu cât este mai mare raportul
între sarcina care revine elementului imediat după decofrare şi sarcina totală la care a fost
calculat elementul respectiv.
La decofrare se vor lăsa popi de siguranţă dispuşi astfel:
- La grinzi până la 4 m deschidere, un pop la mijloc;
- La grinzi de deschideri mai mari de 4 m, câte un pop la fiecare 2 m interval;
- La plăci cu peste 3 m deschidere, cel puţin un pop la mijloc şi cel puţin 1 pop la
12 mp de placă.
Distanţa dintre popii de siguranţa nu va depăşi 6 m. La construcţiile etajate, popii de
siguranţă se vor aşeza pe cât posibil unul sub altul.
Înălturarea popilor sau a susţinerilor se va face treptat, adoptându-se o astfel de
succesiune a demontărilor, încât să nu se provoace apariţia de eforturi dăunătoare în elementele
de construcţii.
2.3.6 Protectia lucrarilor
Pe durata întăriri betonului, cofrajele vor fi protejate împotriva lovirii sau degradărilor
provocate de execuţia altor lucrări de natură să influenţeze stabilitatea sau condiţiile de încărcare
ale cofrajelor.
Demontarea cofrajelor se va efectua în urma dispoziţiei şefului de lot pe baza respectării
duratei de întărire a betonului.
2.3.7 Conditii de protectie a muncii
La executarea lucrărilor cuprinse în acest capitol de specificaţii tehnice se vor respecta

următoarele prescripţii:
- Normele republicane de protecţia muncii, aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul

- Normele generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea
construcţiilor şi instalaţiilor aprobate cu Decretul Consiliului de Stat nr. 290/1977.
- Norme provizorii privind proiectarea şi realizarea elementelor de construcţii NP 22 -
1977.
- Normele de protecţia muncii în activitatea de construcţii-montaj aprobate de M.C.Ind.cu
Ordinul 1233 /D/1980.
- Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii aprobat de MLPAT cu Ordinul
9/N/15.03.1993 (Cap.28).
- Se menţionează în mod special faptul că se impune respectarea normelor de protecţie a
muncii conform ordinului Nr.807 din Nov.2000 capitolele 3.3 si art.139 la 166. De o importanţă
deosebită este respectarea prevederilor Legii 319/2006, legea securităţii şi sănătăţii în muncă
intrată în vigoare la 1 octombrie 2006 şi promulgată prin Decret 956/13.07.2006, publicată în
Monitorul Oficial al României Partea I nr. 646 din 26.07.2006.
2.3.8 Receptia lucrarilor
În vederea asigurării unei execuţii corecte a cofrajelor se vor efectua verificări etapizate
astfel:
- controlul preliminar al lucrărilor pregătitoare şi a elementelor şi subansamblurilor de
cofraj şi susţinere;
- verificarea în cursul execuţiei a poziţionării cofrajelor în raport cu trasarea şi a modului
de fixare al elementelor;
STRUCTURAL
Toleranţele admisibile la execuţia cofrajelor sunt urmatoarele :
Element Dimensiune de referinţă Abateri la dimensiuni (mm) Abateri la înclinare
Stâlpi - înălţime  10 2mm/m, 10mm/total

- dim.secţiune  3
Pereţi - lungime şi înălţime  10 2mm/m, 10mm/total
- grosime  3
Grinzi - lungime  10 2mm/m, 10mm/total
- dim.secţiune  3
Plăci - lungime sau lătime  10 2mm/m, 10mm/total
- grosime  3
În vederea recepţionării lucrărilor de cofrare se vor face următoarele verificări înainte de

turnarea betonului:
- Verificarea montării tuturor elementelor cofrajelor la cotele şi toleranţele impuse;
- Verificarea elementelor de prindere şi legătură;
- Verificarea elementelor de asigurare împotriva răsturnării;
- Verificarea elementelor de asigurare pentru prevenirea şi stingerea incendiilor.
În timpul turnării şi vibrării betonului se vor efectua verificări pentru asigurarea că în

timpul acestor operaţiuni nu sunt elemente care se deformează.
2.3.9 Remedieri
Proiectantul va decide natura şi amploarea remedierilor în funcţie de caracterul

defecţiunilor constatate.
Toate lucrările de remediere se vor suporta de executant fără costuri suplimentare pentru
beneficiar.
Înainte de turnarea betonului se vor înlocui elementele necorespunzătoare ale cofrajului
sau se vor lua măsuri pentru dublarea lor corespunzătoare.
În timpul turnării (betonul fiind proaspăt turnat) se iau măsuri (dacă este cazul) de
readucere a cofrajului în limitele abaterilor dimensionale admisibile.
La terminarea lucrărilor de cofrare se efectuează recepţia finală de către o comisie formată
din reprezentantul beneficiarului, proiectant şi executant.
Rezultatele verificărilor şi eventualele remedieri care trebuie executate se vor consemna în
Registrul de Procese verbale pentru verificarea calităţii lucrărilor ce devin ascunse.
După efectuarea remedierilor se va face verificarea şi se va încheia un nou Proces verbal.
STRUCTURAL
3 ARMATURI PENTRU BETONUL ARMAT
3.1 Generalitati
Cuprinsul acestui capitol se referă la specificaţiile tehnice legate de fasonarea, montarea,

verificarea şi recepţionarea armăturilor pentru betoane.
În funcţie de prevederile proiectului de execuţie la lucrările de armare a betoanelor se vor

utiliza armături din oţel beton neted şi armături din oţel beton cu profil periodic.
Utilizarea carcaselor sau a plaselor sudate se va face numai în baza prevederilor
proiectului de execuţie sau cu acordul proiectantului.
Detalii şi specificaţiile privind alcătuirea şi asamblarea armăturilor la elementele de beton

armat sunt cuprinse în proiectul de execuţie, obligaţia executantului fiind aceea de a respecta cu
stricteţe detaliile de alcătuire, dimensiunile şi calitatea armăturii.
Pentru îmbinările armăturilor se vor urmări şi respecta notele şi comentariile din planurile
proiectului de execuţie.
3.1.4 Standarde de referinta
STAS 10107/0-90 Construcţii civile şi industriale. Calculul şi alcătuirea elementelor din

beton armat şi beton precomprimat.
SR EN 1992-1-1:2004 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli
generale şi reguli pentru clădiri.
SR EN 1994-1-1:2004 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de oţel beton. Partea
1-1: Reguli generale si reguli pentru clădiri.
STAS 438/1-89 Oţel beton laminat la cald.

STAS 432/2-91 Sârmă trasă netedă pentru beton armat STNB.
SR 438/3-98 Produse pentru arm betonului. Plase sudate.
STAS 438/3-80 Plase sudate pentru beton armat.
SR 438/4-98 Produse din otel pentru armarea betonului.
STAS 889-76 Sârmă moale de oţel.
ST 009-04 Specificaţie tehnică privind produsele din oţel utilizate ca
armături: cerinţe şi criterii de performanţă
SR EN 10244-2:2009 Sârme şi produse trefilate din oţel. Acoperiri metalice
neferoase pe sârmă de oţel. Partea 2: Acoperiri de zinc sau aliaj de zinc.
- C 28 – 83 Instrucţiuni tehnice privind sudarea armăturilor de oţel beton.

- NE 012/2-2010 Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat.
- Normele generale de protecţia muncii, aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul
1977.
- Normele de protecţia muncii în activitatea de construcţii-montaj aprobate cu Ordinul
MCInd 1233 /D/1980.
STRUCTURAL

9/N/15.03.1993 (Cap.23).
- Ancorarea armăturilor;
- Armarea stâlpilor;
- Armarea grinzilor;
- Armarea pereţilor structurali;
- Armarea plăcilor;
- Înnădirea armăturilor.
3.2 Materiale
- Oţel rotund neted;

- Oţel beton cu profil periodic.
3.2.2 Accesorii
- Distanţieri (suporţi);
- Electrozi sudură.
Oţelurile pentru beton armat se livrează în formă de:

- colaci pentru  < 12 mm (loturi de 1,8 - 3,0 tone);
- bare pentru  > 12 mm (loturi de 1,0 - 2,5 tone);
- panouri de plase sudate (pachete de circa 2,5 tone);
Manipularea loturilor şi pachetelor de armături se execută cu macaraua turn, portal sau

automacara cu capacitate de ridicare corespunzătoare şi dispozitive de manipulare. Depozitarea
oţelului beton se face pe diametre şi calităti de oţel. La depozitarea pe durată mai mare (1 an)
stivele se protejează contra intemperiilor cu foi de carton asfaltat, folii de masă plastică, etc.
Se va asigura evitarea condiţiilor ce favorizează corodarea oţelurilor beton şi murdărirea
acestora cu pământ sau alte materiale.
3.3 Executie
3.3.1 Generalitati
Confecţionarea armăturilor se poate realiza pe şantier sau în ateliere cu utilizarea unor

maşini şi dispozitive cu diferite grade de complexitate acţionate manual sau electric.
Înnădirile prin sudură ale barelor din oţel beton se vor executa de sudori specializaţi în
sudarea oţelurilor beton. Unele operaţiuni simple la sudarea prin puncte se pot executa de fierari
betonişti.
Confecţionarea carcaselor şi plaselor sudate se poate executa în ateliere sau direct la locul
de montaj al armăturii (în cofraj).
3.3.2 Operatiuni pregatitoare
La ridicarea armăturilor din depozit se va verifica diametrul barelor, certificatele şi datele

necesare stabilirii calităţii oţelurilor beton.
Înainte de montarea armăturilor se vor executa următoarele operaţiuni pregătitoare:
STRUCTURAL
- Îndreptarea şi tăierea armăturilor;

- Fasonarea (îndoirea) armăturilor;
- Confecţionarea carcaselor şi plaselor sudate;
- Înnădirea, sudarea armăturilor.
După operaţiunea de îndreptare, oţelul beton se curătă de rugină, pete de ulei, praf, etc.
prin frecare cu peria de sârmă sau prin alte procedee de decapare.
Înainte de începerea operaţiunilor de montare a armăturilor se curăţă cofrajele.
Curăţarea cofrajelor se face prin spălare cu furtunul, măturare şi suflare cu aer comprimat.
3.3.3 Fasonarea armaturilor
Armăturile vor fi sau nu prevăzute la capete cu cârlige conform prevederilor din proiect şi
prevederilor STAS 10107/0-90.
Formele de cârlige utilizate sunt :
- cu îndoire la 1800 pentru barele din OB37

- cu îndoire la 900 pentru barele din PC52, PC60 si BST500
Pentru etrieri şi agrafe, ancorarea se realizează prin cârlige îndoite la 1350 sau 1800 în
cazul etrierilor din OB37 şi numai la 1350 în cazul celor din PC52, PC60 si BST500.
Detalii referitoare la aceste tipuri de cârlige sunt prezentate în STAS 10107/0-90.
Fasonarea ciocurilor şi îndoirea armăturilor se execută cu mişcări lente, fără şocuri.
Fasonarea barelor, confecţionarea şi montarea carcaselor de armătură se va face în strictă
conformitate cu prevederile proiectului.
Înainte de a se trece la fasonarea armăturilor, executantul va analiza prevederile
proiectului, ţinând seama de posibilităţile practice de montare şi fixare a barelor, precum şi de
aspecte tehnologice de betonare şi compactare. Dacă se consideră necesar, se va solicita
reexaminarea de către proiectant a dispoziţiilor de armare prevăzute în proiect.
Armătura trebuie tăiată, îndoită, manipulată, astfel încât să evite deteriorarea mecanică
(de exemplu crestături, lovituri), ruperi ale sudurilor în carcase şi plase sudate, contactul cu
substanţe care pot afecta proprietăţile de aderenţă sau pot produce procese de coroziune.
Armăturile care se fasonează trebuie să fie curate şi drepte; în acest scop, se vor
îndepărta:
 eventualele impurităţi de pe suprafaţa barelor;
 îndepărtarea ruginii, în special în zonele în care barele urmează a fi înnădite prin
sudură.
După îndepărtarea ruginii, reducerea secţiunilor barelor nu trebuie să depăşească abaterile
prevăzute în standardele de produs.
Oţelul – beton livrat în colaci sau barele îndoite trebuie să fie îndepărtate înainte de a se
proceda la tăiere şi fasonare fără a se deteriora profilul (la întinderea cu troliul alungirea maximă
nu va depăşi 1 mm/ m).
Barele tăiate şi fasonate vor fi depozitate în pachete etichetate, în aşa fel încât să se evite
confundarea lor şi să se asigure păstrarea formei şi curăţeniei lor până în momentul montării.
Se interzice fasonarea armăturilor la temperaturi sub – 10 C. Barele cu profil periodic cu
diametrul mai mare de 25 mm, se vor fasona la cald.
3.3.4 Montarea armaturilor
Montarea armaturilor se poate incepe numai după :
- recepţionarea calitativă a cofrajelor (verificarea poziţiei cofrajelor, dacă acestea se închid

după montarea armăturii, sau încheierea PV de recepţie a cofrajelor) ;
- acceptarea de către proiectant a procedurii de betonare în cazul elementelor sau părţilor
de structură.
STRUCTURAL
La montarea armăturilor se vor adopta măsuri pentru asigurarea bunei desfăşurări a

turnării şi compactării prin :
- crearea la intervalle de max 3m a unor spaţii libere între armăturile de la partea
superioară care să permită pătrunderea liberă a betonului sau a furtunelor prin care se descarcă
betonul ;
- crearea spaţiilor necesare pătrunderii vibratoarelor (min 2,5x  vibrator) la interval de
max 5 ori grosimea elementului uzual, diametrele vibratoarelor fiind de 38 sau 58 mm.
În acest scop, după caz :

- se va monta sau încheia parţial armătura superioară, urmând a se completa înainte de
ultima etapă de betonare ;
- se va solicita, dacă este cazul, reexaminarea dispoziţiilor de armare prevăzute în proiect.
Armăturile vor fi montate în poziţia prevăzută în proiect luându-se măsuri care să asigure
menţinerea acesteia în timpul turnării betonului (distanţieri, agrafe, capre).
Se vor prevedea:
- cel puţin patru distanţieri la fiecare m2 de placă sau perete ;
- cel puţin un distanţier la fiecare metru liniar de grindă sau stâlp, pentru 12mm, şi cel
puţin doi distanţieri la fiecare metru pentru 10mm ;
- cel puţin un distanţier între rândurile de armături la fiecare doi metri liniari de grindă în
zona de armătură pe două sau mai multe rânduri.
Distanţierii pot fi confecţionaţi din mortar de ciment în formă de prisme prevăzute a fi
legate de armături sau confecţionaţi din masă plastică.
Este interzisă folosirea ca distanţieri a cupoanelor din oţel beton cu excepţia cazului în care
sunt aşezaţi între rândurile de armături.
Pentru menţinerea în poziţie a armăturilor de la partea superioară a plăcilor se vor
folosi capre din oţel beton sprijinite pe armătura inferioară sau pe distenţieri şi dispuse între ele la
distanţe de max 1m (1buc/m2) în câmp, respectiv de 50cm (4buc/m2) în zonele de consolă.
Plăcile metalice şi praznurile înglobate, vor fi de regulă fixate prin sudură de armătură sau
legate de cofraj pentru corecta lor poziţionare.
Nu se admite la turnarea betonului îngrămădirea armăturilor, deformarea acestora sau
schimbarea dimensiunilor elementului prin lipsa de rigiditate a cofrajului.
Legarea armăturilor este obligatorie la toate încrucişările armăturilor pentru o poziţionare
corectă şi asigurarea efectului spaţial. Legarea nodurilor se face cu două fire de sârmă neagră cu
 1- 1,5 mm (SR EN 10244-2:2009) sau cu cleme şi agrafe cu ochiuri.
Plasele din plăci şi pereţi, după îndreptare şi completarea sudurilor desfăcute se leagă în
mod obligatoriu pe întreg conturul pe cel puţin două rânduri de noduri.
Pentru restul intersecţiilor se admit legături din două în două noduri în şah dacă acest
lucru este specificat în proiect.
La stâlpi şi grinzi, agrafele şi etrierii se leagă cu sârmă de ciocuri, iar etrierii şi punctele de
intersecţie cu barele longitudinale obligatoriu la colţuri. Restul armăturilor se leagă de etriri din
două în două intersecţii în şah.
La stâlpi şi grinzi, agrafele şi etrierii se leagă cu sârmă de ciocuri, iar etrierii şi punctele de
intersecţie cu barele longitudinale obligatoriu la colţuri. Restul armăturilor se leagă de etrieri, din
două în două intersecţii, în şah.
Barele înclinate se leagă de primii etrieri cu care se încrucişează. Fretele, etrierii înclinaţi şi
agrafele înclinate se leagă de toate barele cu care se încrucişează.
Armarea stâlpilor:
- Se introduc etrierii peste mustăţile lăsate în fundaţiisau peste mustătile din stâlpii
inferiori.
- Se introduc barele longitudinale care se leagă de mustăţi şi se trasează cu creta pe o
bară longitudinală poziţia etrierilor.
- Se leagă etrierii începând de sus în jos la distanţele prevăzute în proiect.
- Se montează cofrajul stâlpului.
STRUCTURAL
- Carcasele stâlpilor se poziţionează cu distanţieri circulari, agrafe şi sârme cu care se

leagă de cofraj.
- Se verifică continuitatea barelor pentru împământare conform proiectului de instalatii
electrice.
- La armarea stalpilor din suprastructura legatura etrierilor de profilele stalpilor BAR se va
face prin sudura ;
Armarea grinzilor:
- Se definitivează montarea armăturilor din stâlp şi de la capetele grinzii.
- Se trasează poziţia etrierilor pe cofraj.
- Se poziţionează etrieii pe cofraj în dreptul semnelor.
- Etrierii închişi se lasă cu latura de sus deschisă.
- Se introduc barele drepte de la partea de jos şi se leagă cu sârmă, în poziţie corectă, de
etrieri.
- Se introduc distanţieri în jurul cofrajului.
- Se introduc barele ridicate şi de montaj.
- Se închid etrierii şi se leagă.
- Se montează distanţierii laterali pentru asigurarea acoperirii corecte cu beton.
Armarea pereţilor structurali:
Armătura se montează după ce s-a executat cofrarea unei feţe a peretelui.

- Se trasează pe cofraj poziţia barelor verticale şi orizontale.
- Se începe cu un grup de bare verticale, de regulă de la margine, de care se leagă barele
orizontale, după care se continuă cu barele verticale şi în cele din urmă se montează cele
orizontale.
- Se montează distanţierii din masă plastică (sau sârmă îndoită cu capete din masă
plastică).
- Se montează al doilea perete al cofrajului şi se verifică poziţia armăturilor.
- Se verifică continuitatea barelor pentru împământare conform proiectului de instalatii
electrice.
Se va ţine seama de necesitatea executării golurilor conform notelor de pe planurile
proiectului.
Armarea plăcilor orizontale:

- Se trasează cu creta pe cofraj poziţia barelor.
- Se montează barele drepte de regulă alternativ cu bare ridicate gata fasonate sau cu
bare ce urmează a fi îndoite direct pe cofraj.
- Îndoirea barelor direct pe cofraj este precedată de trasarea cu cretă a punctelor de
îndoire.
- Se aşează barele de repartiţie de la partea inferioară şi superioară (bare de montaj) şi se
leagă cu sârme.
- Dacă este necesar se montează călăreţii.
- Pentru armarea cu plase STNB se va respecta suprapunerea de minim 2 ochiuri + 50
mm ;
În cazul armării pe două direcţii se procedează în mod similar.
Se va ţine seama de necesitatea executării golurilor conform notelor de pe planurile
proiectului.
Legarea armăturilor:
La încrucişări, barele de armare trebuie să fie legate între ele prin legături de sârmă
neagră (SR EN 10244-2:2009) sau prin sudură electrică prin puncte (în cazul oţelurilor sudabile,
fără alterarea caracteristicilor iniţiale ale armăturilor). Când legarea se face cu sârmă se vor
utiliza două fire de sârmă de 1...1,5 mm diametru.
Reţelele de armături din plăci şi din pereţi vor avea legate în mod obligatoriu două rânduri
de încrucişări marginale pe întreg conturul.
Restul încrucişărilor, din mijlocul reţelelor vor fi legate din 2 în 2 în ambele sensuri (în
şah).
STRUCTURAL
Reţelele din plăci curbe subţiri se vor lega în toate punctele de încrucişare.
La grinzi şi stâlpi vor fi legate toate încrucişările barelor armăturii în colţurile etrierilor sau
cu cârligele agrafelor. Restul încrucişărilor acestor bare cu porţiunile drepte ale etrierilor pot fi
legate în şah (cel puţin din 2 în 2).
Barele înclinate vor fi legate în mod obligatoriu de primii etrieri cu care se încrucişează.
Etrierii şi agrafele montate înclinat faţă de armăturile longitudinale se vor lega de toate
barele cu care se încrucişează. Fretele vor fi legate de regulă de toate barele longitudinale cu care
se încrucişează. La legarea etrierilor la colţuri se va ţine seama şi de precizările suplimentare
formulate în reglementările specifice de proiectare.
3.3.5 Innadirea si sudarea armaturilor
Se va face numai conform proiectului de execuţie, respectându-se toate notele şi

comentariile din planuri referitoare la tipul şi poziţia înnădirilor (la radier, dale groase, stâlpi,
pereţi, grinzi).
Alegerea sistemului de înnădire se face conform prevederilor proiectului şi prevederilor

STAS-ului 10107/0 – 90. De regulă, înnădirea armăturilor se realizează prin suprapunere fără
sudură sau prin sudură, în funcţie de diametrul/ tipul barelor; felul solicitării, zonele elementului
(de exemplu, zone plastice potenţiale ale elementelor participante la structuri antiseismice).
Procedeele de înnădire pot fi realizate prin: suprapunere, sudură, manşoane metalo-
termice, manşoane prin presare.
Înnădirea armăturilor prin suprapunere trebuie să se facă în conformitate cu prevederile
STAS 10107/0-90.
Înnădirea armăturilor prin sudură se face prin procedee de sudare obişnuită (sudare
electrică prin puncte, sudare electrică cap la cap prin topire intermediară, sudare manuală cu arc
electric-sudare în cochilie, sudare în semimanşon de cupru – sudare în mediu de bioxid de
carbon) conform reglementărilor tehnice specifice referitoare la sudarea armăturilor din oţel –
beton (C 28-1983 si C 150-99), în care sunt indicate şi lungimile minime necesare ale cordonului
de sudură şi condiţiile de execuţie.
Nu se permite folosirea sudurii la înnădirile armăturilor din oţeluri ale căror calităţi au fost
îmbunătăţite pe cale mecanică (sârmă trasă). Aceasta interdicţie nu se referă şi la sudurile prin
puncte de la nodurile plaselor sudate, executate industrial.
La stabilirea distanţelor între barele armăturii longitudinale trebuie să se ţină seama de
spaţiile suplimentare ocupate de eclise, cochilii, etc., în funcţie de sistemul de înnădire utilizat.
Utilizarea sistemelor de înnădire prin dispozitive mecanice (manşoane metalo-termice, prin
presare sau alte procedee) este admisă numai pe baza reglementărilor tehnice specifice sau
agrementelor tehnice.
La înnădirile prin bucle, raza de curbură interioară a buclelor trebuie să respecte
prevederile STAS 10107/0-90.
3.3.6 Conditii de protectia muncii


1977.
- Normele de protecţia muncii în activitatea de construcţii-montaj aprobate de M.C.Ind.cu
Ordinul 1233 /D/1980.
9/N/15.03.1993 (Cap.23).
STRUCTURAL
În timpul confecţionării armăturii se vor lua măsuri de protecţie la toate utilajele cu piese
în mişcare şi pentru prevenirea lovirii în timpul manipulărilor şi fasonării oţelului beton.
Pentru evitarea accidentelor în timpul lucrului se vor respecta regulile de tehnica securităţii
muncii specifice locului de muncă şi utilajelor tehnologice folosite.
Aceste prevederi nu sunt limitative şi pot fi completate în funcţie de situaţia locală sau de
condiţiile generale.
ÎNLOCUIREA ARMĂTURILOR PREVĂZUTE ÎN PROIECT:
În cazul în care nu se dispune de sortimentele şi diametrele prevăzute în proiect, se poate
proceda la înlocuirea acestora numai cu avizul proiectantului.
Distanţele minime respectiv maxime rezultate între bare precum şi diametrele minime
adoptate trebuie să îndeplinească condiţiile din STAS 10107/0-1990 sau din alte reglementări
specifice.
Înlocuirea se va înscrie în planurile de execuţie care se depun la Cartea Tehnică a
Construcţiei.
Pentru a conlucra cât mai bine cu betonul, armătura din elementele de beton trebuie să
realizeze o carcasă spaţială (la elementele liniare - grinzi, stâlpi, arce) şi o plasă sau o serie de
plase plane (la elemente plane - plăci, pereţi).
Armăturile trebuie să fie acoperite cu un strat de beton de protecţie pentru a fi protejate
împotriva coroziunii şi pentru asigurarea conlucrării acesteia cu betonul.
Diametrele minime admise pentru armăturile elemenetelor din beton armat monolit sau
preturnat sunt:
Element Felul armăturii Diametrul

minim (mm)
Stâlpi Armături longitudinale:

- cazurile curente 14
- din PC/BST, în stâlpi cu solicitări reduse; armături de montaj 12
- în elemente nestructurale 10
Etrieri:
- la stâlpi neportanţi 5
- la stâlpi portanţi cu latura mică >50 cm şi stâlpi portanţi cu latura mare
>30cm, având etrieri din OB37, la construcţii cu grad de protecţie antiseismică
7 8
- la alţi stâlpi portanţi 6
Grinzi Armături longitudinale de rezistenţă:

- la planşee obişnuite 10
- la planşee cu nervuri dese
- PC/BST 8
- OB 37 10
Armături de montaj în carcase legate cu sârmă:
- la elemente monolit
- profil periodic 8
- OB 37 10
- la elemente preturnate 8
Armături de montaj în carcase sudate:
- la elemente monolit 6
Armături constructive pe feţele laterale, pe înălţimea grinzii:
- în carcase legate cu sârmă
- profil periodic 6
- OB 37 8
- în carcase sudate 5
Etrieri:
- la grinzi cu înălţimea  80 cm 6
- la grinzi cu înălţimea > 80 cm 8
STRUCTURAL
Plăci Armături de rezistenţă în plase sudate

Armături de rezistenţă în plase legate cu sârmă (bare din oţel laminat la cald);
- la partea inferioară
6
- la partea superioară
- profil periodic 6
- OB 37 8
Armături de repartiţie în plase legate cu sârmă 6
Armături de repartiţie în plase sudate:
Distanţele minime admise între etrieri sunt:
Elemente Distanţa minimă
Stâlpi sau elemente înclinate executate cu cofraje pe toate laturile

- cu bare longitudinale 50 mm
- etrieri 70 mm
Grinzi sau elemente înclinate executate cu cofraj numai pe trei laturi:
- între barele primelor 2 rânduri de armături de la partea inferioară d însă  25 mm
- între barele de la partea inferioară dispuse pe rândul 3 şi următoarele 50 mm
- între armăturile de la faţa superioară d însă  30 mm
- etrieri 100 mm
Armături de rezistenţă în plăci 70 mm
Grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturilor va respecta prevederile proiectului

de execuţie cu o abatere de  4 mm.
Pentru cazurile în care în proiect nu se indică grosimea stratului de acoperire se vor
respecta următoarele prevederi:
Grosimea min.a strat. de

Elementul acoperire (mm) Observaţii
Plăci cu grosimea < 100 mm 10
 100 mm 15 Dacă înălţimea <500 mm şi diametrul
Grinzi cu înălţimea < 250 mm 15 armăturii 16mm, grosimea minima =
 250 mm 25 20 mm
Stâlpi 25
Pentru armăturile longitudinale de rezistenţă se admit abateri de -2 la 4 mm faţă de

tabelul prezentat.
Se recomandă ca armăturile înclinate cu  16 mm sau mai mare, să aibă o acoperire
laterală de beton cu grosimea de cel puţin 2 ori diametrul armăturii. Condiţia este obligatorie
pentru elementele din beton cu agregate uşoare.
Se vor prevedea grosimi sporite pentru:
- elementele supuse direct acţiunii intemperiilor, neprotejate cu tencuială (+10
mm);
- elemente situate în mediu agresiv;
- elemente la care restricţiile privind paza contra incendiilor prevăd grosimi mai
mari.
Abaterile limită la armături vor fi:
Abateri în mm
Dist. Grosime Lungimi parţiale sau totale faţă Lungimi
Element între strat de proiect petrecere Poziţie Obs.
axele înnădiri
barelor acop. <1m 1-10 m >10 m sudate înnădiri
Pereţi 5 3 îmbinări
Stâlpi, grinzi 3 3 5  20  30 3d  50 şi înnădiri
Plăci 5 2 sudate
STRUCTURAL
Intre etrieri, cf.

pasul fretei  10 - C28-83
În vederea recepţionării lucrărilor de armare se verifică înainte de turnarea betonului:
- Numărul, diametrul şi poziţia armăturilor în diferite secţiuni transversale ale elementelor

structurii.
- Distanţa dintre etrieri, diametrul acestora şi modul lor de fixare.
- Lungimea porţiunilor de bare care depăşesc reazemele sau care urmează a fi înglobate în
elementele ce se toarnă ulterior.
- Poziţia înnădirilor şi lungimile de petrecere a barelor.
- Calitatea sudurilor
- Numărul şi calitatea legăturilor dintre bare.
- Dispozitivele de menţinere a poziţiei armăturilor în cursul betonării.
- Modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton şi dimensiunile acestuia.
- Poziţia, modul de fixare şi dimensiunile pieselor înglobate.
- Respectarea toleranţelor şi abaterilor permise conform prezentelor specificaţii tehnice.
3.3.8 Remedieri
Proiectantul va decide în funcţie de natura şi amploarea defecţiunilor constatate măsurile

de remediere necesare.
Înainte de turnarea betonului se iau măsuri de înlocuire sau dublare a armăturilor
necorespunzătoare si se refac legăturile sau sudurile desprinse.
În timpul turnării şi vibrării betonului se iau măsuri dacă este cazul de corectare a
deformaţiilor constate.
Nu se admit modificări de soluţii în ceea ce priveşte calitatea oţelului beton utilizat şi nici a
grosimilor barelor faţă de prevederile din proiect.
La terminarea lucrărilor de armare se efectuează recepţia de către beneficiar, proiectant şi
executant.
Registrul de Procese verbale pentru verificarea calităţii lucrărilor ce devin ascunse.
După efectuarea remedierilor se va face verificarea şi se va întocmi un nou Proces verbal.
Dacă în situaţii de excepţie din motive întemeiate executantul solicită modificarea calităţii
otelului beton sau a grosimii barelor, solicitarea se va face în scris către proiectant. Executantul
va suporta toate cheltuielile prilejuite de reproiectarea şi din modificările de cantităţi, dimensiuni
sau calitate a armăturilor.
STRUCTURAL
4 TURNAREA BETONULUI
4.1 Generalitati
Specificaţiile tehnice cuprinse în acest capitol se referă la condiţiile generale care trebuie
îndeplinite la execuţia lucrărilor din beton şi beton armat.
Sunt cuprinse activităţile de livrare, transport, manipulare, punere în operă a betonului şi
recepţionarea lucrărilor executate.
Toate elementele din beton şi beton armat pentru care s-au întocmit prezentele specificaţii
se execută monolit.
Se consideră că betoanele se prepară în staţii de betoane specializate. Executantul va
utiliza betoane gata preparate livrate de la staţii proprii de betoane sau de la alte centrale de
betoane. Cu acordul proiectantului, executantul va putea executa în cazuri de excepţie şi pentru
cantităţi mici, pentru lucrări fără mare importanţă, betoane preparate în şantier. În acest caz se
vor respecta toate prevederile normativelor în vigoare privitoare la verificarea condiţiilor de
preparare, punere în operă şi recepţie a betoanelor.
Clasa betonului pentru fiecare element de beton armat în parte este specificată în planşele
de execuţie ale proiectului elaborat .
În tabelul de mai jos se prezintă clasele de beton definite conform NE 012/2-2010 Cod de
practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat, precum şi
corespondenţa orientativă cu clasele definite în Normativul C 140 – 86:
Clasa de C C C C C C C C C C C
Rezistenţă a betonului 4/5 8/10 12/15 16/20 20/25 25/30 30/37 35/45 40/5 45/55 50/60
0
fck cil
4 8 12 16 20 25 30 35 40 45 50
fck cub
5 10 15 20 25 30 37 45 50 55 60
C140/86 Bc5 Bc10 Bc15 Bc20 Bc25 Bc30 - - Bc50 - Bc60
Clasa de rezistenţă* a betonului C*2,8/3,5 C6/7,5 C18/22,5 C28/35 C32/40
fck cil
4 8 12 16 20
fck cub
5 10 15 20 25
C140/86 Bc5 Bc10 Bc15 Bc20 Bc25
* Clase de beton care nu se regăsesc în normele europene şi care rămân valabile numai
până la intrarea în viguare a Romcodurilor de proiectare.
Echivalenţa între clasele şi mărcile de beton este următoarea:
Clasa Marca Clasa Marca

Bc 3,5 B 50 Bc 15 B 200
Bc 5 B 75 Bc 20 B 250
Bc 7,5 B100 Bc 25 B 330
Bc 10 B150 Bc 30 B 400
STRUCTURAL
Calitatea betoanelor puse în operă se va aprecia pe baza concluziilor analizelor efectuate şi

a rezultatelor aprecierii calităţii betonului consemnate într-un Proces verbal încheiat între
executant, beneficiar şi proiectant.
Executantul este obligat, în laboratorul propriu sau în alte laboratoare specializate, să facă
următoarele determinări privind calitatea betonului proaspăt:
Caracteristicile betonului proaspăt Limitele de variaţie admise
Lucrabilitate:
- tasare medie 1 - 4 cm  1 cm
- tasare medie 5 - 12 cm  2 cm
- tasare medie > 12 cm  3 cm
- grad compactare mediu  0,5
Temperatura
- tmax + 20C
- tmin - 10C
Densitate aparentă  40 kg/mc
Conţinutul de aer inclus 1 %
Granulozitatea agregatelor conţinute în beton (sort 0,3 mm) 2%
Dacă repetarea primei determinări nu se înscrie în limitele menţionate se vor efectua încă
două determinări.
Dacă valoarea medie a celor trei determinări nu se înscrie în limitele admise betonul nu se
va pune în operă.
Pentru determinarea rezistenţei la compresiune se vor face ca medie pe trei serii de trei
cuburi următoarele încercări pe betonul întărit la 28 zile (pentru informaţii orientative se pot face
probe la 3 sau 7 zile de la punerea în operă a betonului).
Tipul de ciment utilizat Temp.medie(0C) Coeficient de majorare a rezistenţei determinate la

n zile de la turnare
din primele 7 zile 3 zile 7 zile 28 zile
M 30, H 35, Hz 35, SRA 35 + 5 6,66 3,33 1,39
+ 10 4,00 2,33 1,11
+ 20 2,80 1,82 1,00
+ 30 2,33 1,59 0,97
Pa 35 + 5 5,00 2,50 1,28
+ 10 2,80 1,82 1,05
+ 20 2,22 1,54 1,00
+ 30 2,00 1,37 0,97
P40 + 5 3,33 2,00 1,18
+ 10 2,22 1,54 1,03
+ 20 1,82 1,33 1,00
+ 30 1,59 1,25 0,98
Se poate considera că este asigurată realizarea clasei de beton prevăzute, dacă rezistenţa
evaluată pentru vâsta de 28 zile, pe baza mediei cuburilor confecţionate în cadrul unui schimb şi
majorate cu 20 % este cel puţin egală cu rezistenţa betonului prevăzut în proiect.
În cazul planşeelor de subsol care se toarnă pe pământ, abordarea săpăturii pentru nivelul
de dedesubt se va face la minim. 7 zile de la turnare, nu înainte însă ca betonul să-şi realizeze
70% rezistenţă (în acest sens se vor face probe).
Conform CP 012/1-2007 executantul va efectua în laboratorul propriu sau în laboratoare
specializate următoarele determinări la locul de punere în operă (LPO):
Constatarea garantării calităţii de către producător şi respectarea duratei de transport se
va face la fiecare transport;
Consistenţa betonului se va verifica cu frecvenţa de o probă la fiecare tip de beton şi
schimb de lucru dar cel puţin o probă la 20mc de beton;
Pentru turnarea în condiţii normale de temperatură (+5 - +30oC) se vor face 4 determinări
la fiecare tip de beton şi schimb de lucru.
Determinarea rezistenţei la compresiune pe epruvete cubice conform SR-EN 12390-6
:2002 (Rezistenta la întindere prin despicare a epruvetelor) pentru verificarea condiţiilor de
calitate pentru clasa de beton prescrisă se efectuează pentru fiecare tip de beton şi parte de
STRUCTURAL
structură care se toarnă intr-o zi dar cel puţin o probă la 50mc. În cazul betoanelor care trebuiesc
să îndeplinească un anumit grad de impermeabilitate se va efectua o determinare a gradului de
impermeabilitate conform SR EN 12390-8:2009 (Încercare pe beton întărit. Partea 8: Adâncimea
de pătrundere a apei sub presiune), nu mai puţin de o probă la fiecare 300mc de beton
Tipuri de ciment conform standardelor naţionale SR
4.1.4 Standarde de referinta
STAS 10107/0-90. Construcţii civile şi industriale. Calculul şi alcătuirea elementelor din

beton, beton armat şi beton precomprimat.
SR EN 1992-1-1:2004 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli
generale şi reguli pentru clădiri.
SR EN 1994-1-1:2004 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de oţel beton. Partea
1-1: Reguli generale şi reguli pentru clădiri.
SR EN 12350-4:2009 Încercare pe beton proaspăt. Partea 4: Grad de compactare Încercări
pe betoane. Încercări pe betonul proaspăt. Determinarea densităţii aparente, a lucrabilităţii, a
conţinutului de agregate fine si a începutului de priză.
SR-EN 12390-6 :2002 Rezistenta la întindere prin despicare a epruvetelor.
SR EN 197 - 1:2002 Compoziţie, specificaţii si criterii de conformitate ale cimenturilor
uzuale.
SR 3011-1996 Cimenturi cu căldură de hidratare limitată şi cu rezistenţă la
agresivitatea apelor cu conţinut de sulfaţi.
SR EN 1008:2003 Apă pentru amestecuri la betoane şi mortare.
SR EN 12620+A1:2008 Agregate naturale grele pentru betoane cu lianţi minerali.
CP 012/1-2007 Cod de practică pentru producerea betonului.
STAS 7009 – 79. Toleranţe în construcţii. Tehnologii.
STAS 8600 – 79. Toleranţe în construcţii.
STAS 10265-75. Toleranţe în construcţii. Calitatea suprafeţei.
STAS 10265/1-84. Toleranţe în construcţii. Suprafaţa betonului aparent.
STAS 10265-2-90 Calitatea suprafeţelor finisate.
STAS 1759 - 88. Încercări pe betonul proaspăt.
STAS 1275 - 88. Încercări pe betonul întărit.
STAS 388 - 95. Ciment Portland.
SR 388 - 95. Ciment Portland.
SR 1500-96. Cimenturi compozite.
SR 3011-96. Cimenturi cu caldura de hidratare.
STAS 790 - 84. Apă pentru betoane şi mortare.
STAS 1767-76. Agregate naturale grele pentru betoane cu lianţi minerali.
NE 012/2-2010 Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat.
C 16 - 84. Normativ pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat pe timp
friguros.
C 149-87. Instrucţiuni tehnice pentru remedierea defectelor la elementele din beton
armat.
C 56 - 2002. Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi
instalaţii aferente.
C 130 - 78. Instrucţiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor şi
betoanelor.
C 26 - 85. Normativ pentru încercarea betonului prin metode nedistructive.
C 54 – 81. Instrucţiuni tehnice pentru încercarea betonului cu ajutorul carotelor.
C 117-70. Instrucţiuni tehnice pentru folosirea radiografiei la determinarea defectelor
din elementele de beton armat.
P 100 - 06. Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social-
culturale, agrozootehnice şi industriale.
STRUCTURAL
CR 2-1-1.1-2004. Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea construcţiilor cu structura din

diafragme de beton.
C 122 -89. Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de construcţii
cu beton aparent cu parament natural.
NP033 – 99 Cod de proiectare pentru structuri din beton armat cu armătură rigidă (BAR)
C 122 -89. Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de construcţii
cu beton aparent cu parament natural.
- Normele de protecţia muncii, aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii cu

Ordinele 34/1975 şi 60/1975 şi completate cu Ordinele 110/1997 şi 39/1977.
1977.
MCInd 1233 /D/1980.
- Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii aprobat cu Ordinul MLPAT
9/N/15.03.1993.
- Se menţionează în mod special faptul că se impune respectarea normelor de protecţie a
muncii conform ordinului Nr.807 din Nov.2000 capitolele 3.3 si art.139 la 166. De o importanţă
deosebită este respectarea prevederilor Legii 319/2006, legea securităţii şi sănătăţii în muncă
intrată în vigoare la 1 octombrie 2006 şi promulgată prin Decret 956/13.07.2006, publicată în
Monitorul Oficial al României Partea I nr. 646 din 26.07.2006.
Prepararea betoanelor
Operaţiuni pregătitoare turnării betoanelor
Turnarea betoanelor
Compactarea betoanelor
Decofrarea betoanelor
Tratarea betoanelor după turnare
4.1.7 Pregatirea turnarii betonului
Executarea lucrărilor de betonare poate să înceapă numai dacă sunt îndeplinite

următoarele condiţii:
- intocmirea procedurii pentru betonarea obiectului în cauză şi acceptarea acesteia de
către investitor;
- sunt realizate măsurile pregătitoare, sunt aprovizionate şi verificate materialele
componente agregate, ciment, aditivi, adaosuri, etc. şi sunt în stare de funcţionare
utilajele şi dotările necesare, în conformitate cu prevederile procedurii de execuţie în
cazul betonului preparat pe şantier;
- sunt stabilite şi instruite formaţiile de lucru în ceea ce priveşte tehnologia de execuţie
şi măsurile privind securitatea muncii şi PSI;
- au fost recepţionate calitativ lucrările de săpături, cofraje şi armături după caz,
- în cazul în care, de la montarea la recepţionarea armăturii a trecut o perioadă
îndelungată, peste 6 luni, este necesară o inspectare a stării armăturii de către o
comisie alcătuită din beneficiar, executat, proiectant şi reprezentantul ISC care va
decide oportunitatea expertizării stării armăturii de către un expert sau un instituit de
specialitate şi va dispune efectuarea ei în orice caz, dacă se constată prezenţa
frecventă a ruginii neaderente, armătura – după curăţire nu trebuie să prezinte o
reducere a secţiunii sub abaterea minimă prevăzută în standardele de produse, va
proceda apoi la o nouă recepţie calitativă;
Suprafeţele de beton turnate anterior şi întărite, care vor veni în contact cu betonul
proaspăt, vor fi curăţate de pojghiţa de lapte de ciment sau de impurităţi, suprafeţele nu trebuie
STRUCTURAL
să prezinte zone necompactate sau segregate şi trebuie să aibă rugozitatea necesară asigurării
unei bune legături între cele două betoane;
Sunt asigurate posibilităţi de spălare a utilajelor de transport şi punere în operă a
betonului;
Sunt stabilite, după caz, şi pregătite măsurile ce vor fi adoptate pentru continuarea
betonării în cazul intervenţiei unor situaţii accidentale staţie de betoane şi mijloace de transport
de rezervă, sursă suplimentară de energie electrică, materiale pentru protejarea betonului,
condiţii de creare a unui rost de lucru, etc.;
Nu se întrevede posibilitatea intervenţiei unor condiţii climatice nefavorabile: ger, ploi
abundente, furtună, etc.;
În cazul fundaţiilor sunt prevăzute măsuri de dirijare a apelor provenite din precipitaţii
astfel încât acestea să nu se acumuleze în zonele ce urmează a se betona;
Sunt asigurate condiţiile necesare recoltării probelor la locul de punere în operă şi ale
efectuării determinărilor prevăzute pentru betonul proaspăt, la descărcarea din mijlocul de
transport;
Este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu îndeplinesc
condiţiile tehnice stabilite şi sunt refuzate.
În baza verificării îndeplinirii condiţiilor de la punctul anterior se va consemna aprobarea
începerii betonării de către responsabilul tehnic cu execuţia, reprezentantul beneficiarului şi în
cazul fazelor determinante proiectantul, reprezentantul ISC, în conformitate cu prevederile
programului de control al calităţii lucrărilor-stabilite prin contract.
Aprobarea începerii betonării trebuie să fie reconfirmată, pe baza unor noi verificări, în
cazurile în care:
- au intervenit evenimente de natură să modifice situaţia constatată la data aprobării
(intemperii, accidente, reluarea activităţii la lucrări sistate şi neconservate);
- betonarea nu a început în intervalul de 7 zile, de la data aprobării.
Înainte de turnarea betonului, trebuie verificată funcţionarea corectă a utilajelor pentru
transportul local şi compactarea betonului.
Se interzice începerea betonării înainte de efectuarea verificărilor şi măsurilor indicate.
STRUCTURAL
4.2 Materiale
Cimenturi:
Compoziţia (% de masă)
Componente principale
Componente
Tipul de
Notarea tipurilor de ciment adiţionale
ciment
Zgură de %
Clincher Puzzolana Cenuşă Calcar
furnal
K% P(Q)% zburătoare LL%
S%
CEM I Ciment Portland CEM I 95-100 - - - - 0-5

Ciment Portland CEM
80-94 6-20 - - - 0-5
cu zgură II/A-S
Ciment Portland CEM
80-90 - - - 6-20 0-5
cu calcar II/A-LL
CEM II CEM
80-94 6-20 0-5
II/A-M
Ciment Portland
compozit
CEM
65-79 21-35 0-5
II/B-M
- Clasele de rezistenţe ale cimenturilor:

Rezistenţa la compresiune
Clasa de rezistenţă Rezistenţa iniţială Rezistenţa standard
La 2 zile La 7 zile La 28 zile
32,5N - ≥16
≥32,5 ≤52,5
32,5R ≥10 -
42,5N ≥10 -
≥42,5 ≤62,5
42,5R ≥20 -
52,5N ≥20 -
≥52,5 -
52,5R ≥30 -
Agregate:
- Nisip cu granulaţia 0 - 3 mm
- Pietriş şi piatră spartă cu granulaţie 7 - 15 mm ; 15 - 30 mm.
- Agregate mari pentru betoane cu granulaţia 30 - 70 mm.
- Agregate pentru construcţii speciale cu granulaţia 70 - 150 mm.
Adaosuri:
Tip de aditiv Efecte principale
Plastifiant Îmbunătăţirea lucrabilităţii betonului, reducerea apei.
Îmbunătăţirea substanţială a lucrabilităţii betonului,
Superplastifiant
reducerea în mod semnificativ a apei.
Creşterea durabilităţii betonului
Antrenor de aer
(în special rezistenţa la îngheţ-dezgheţ)
Mărirea timpului de punere în operă a betonului
Întârzietor de priză
(recomandat pe timp călduros)
Întărirea rapidă a betonului

Accelerator de întărire
(recomandat pe timp friguros)
Betoane preparate obligatoriu cu aditivi:

Nr.crt. Categoria de betoane Aditivi recomandat Observaţii
1 Betoane supuse la îngheţ-dezgheţ repetat antrenor de aer
STRUCTURAL
2 Betoane cu permeabilitate redusă reducător de apă- plastifiant după caz:

- intens reducător-
superplastifiant
- impermeabilizator
3 Betoane expuse în condiţii de agresivitate Idem după caz:
intensă şi foarte intensă - intens reducător-
superplastifiant
- inhibitor de coroziune
4 Betoane de rezistenţă având clasa cuprinsă plastifiant sau superplastifiant Tasarea betonului: T3-T3/T4
între C 12/15 şi C 30/37 inclusiv sau T4/T5-T5
5 Betoane executate monolit având clasa ≥C superplastifiant-intens reducător
35/45 de apă
6 Betoane fluide cu tasare egală cu T5 superplastifiant
7 Betoane masive (Plastifiant) Superplastifiant +
Betoane turnate prin tehnologii speciale Întârzietor de priză
(fără vibrare)
8 Betoane turnate pe timp călduros Întârzietor de priză +
Superplastifiant (Plastifiant)
9 Betoane turnate pe timp friguros Anti-îngheţ+
accelerator de priză
10 Betoane cu rezistenţe mari la termene scurte Acceleratori de întărire
Transportul betoanelor la punctele de lucru se face cu mijloace de transport mecanizate cu

ajutorul cărora se previne procesul de segregare al betoanelor şi scurgerea laptelui de ciment.
Transportul betonului cu tasare mai mare de 5 cm se face cu autoagitatoare, iar a
betonului cu tasarea maximă de 5 cm se poate face cu autobasculante cu bene cu respectarea
următorului timp de transport.
Durata maximă de transport a betoanelor cu autoagitatoare fără utilizarea aditivilor
întârzietori de priză (în minute):
Durata maxima de transport
Temperatura amestecului de beton (0C)
Ciment de clasa 32,5 Ciment de clasa  42,5
10t 30 50 min. 35 min.
t< 10 70 min. 50 min.
Pentru autobasculante aceste durate se reduc cu 15 minute.
4.3 Executie
4.3.1 Prepararea betoanelor
Pentru asigurarea unei calităţi corespunzătoare a betoanelor, acestea se vor prepara în

unităţi specializate prevăzute cu dozatoare gravimetrice şi cu instalaţii de amestecare forţătă a
componentelor.
Furnizorul de betoane va asigura în mod obligatoriu respectarea reţetelor de preparare şi
va confirma la fiecare transport clasa betoanelor livrate.
Abaterile admisibile la dozarea gravimetrică a materialelor componente ale betoanelor.
Elemente componente Abateri admisibile

Agregate minerale 3%
Ciment şi apă 2%
Aditivi 5%
4.3.2 Operatiuni pregatitoare turnarii betoanelor
Înainte de începerea turnării betoanelor se va verifica în mod obligatoriu:

- Integritatea, stabilitatea şi starea de curăţire a cofrajelor.
- Gradul de curăţire al armăturilor pentru asigurarea adrenţei cu masa de beton.
- Respectarea toleranţelor prescrise pentru cofraje şi armături în vederea:
STRUCTURAL
* asigurării stratului de beton prescris pentru protejarea armăturilor.

* asigurării posibilităţilor de turnare şi vibrare a betoanelor.
* realizării toleranţelor finale prescrise pentru elementele care urmează a se
turna.
4.3.3 Turnarea betoanelor
Turnarea se va face conform notelor şi comentariilor din planurile de detalii precum şi

conform memoriului tehnic al proiectului de execuţie.
Turnarea betonului se realizează cu mijloace mecanice cu transport intermitent (macara cu
benă, roabă, tomberon, buncăr, etc.) sau cu transport continuu (jgheab, pompă de beton stabilă,
autopompă, pompă de nivel cu braţ pliabil, transportor cu bandă, etc.) în funcţie de mijloacele din
dotarea executantului, volumul lucrărilor care urmează a fi executate si tehnologia lucrărilor de
execuţie a elementelor din beton şi beton armat, prevăzută în proiect.
Pentru punerea în operă a betoanelor la construcţii dezvoltate la orizontală şi sub cota +/-
0.00, se vor utiliza autobetoniere cu jgheab, autopompe cu braţ pliabil, pompe de beton
staţionare sau transportoare cu bandă.
În cazul construcţiilor dezvoltate pe verticală, se pot utiliza autopompe de beton (Hmax =
30 m), pompe de beton (Hmax = 70 m) sau macarale turn echipate cu bene (Hmax = 150 m).
Înălţimea de cădere liberă a betonului, în scopul evitării segregării nu trebuie să fie mai
mare de 3 m, în cazul elementelor cu lăţime de maximum 1 m, repsectiv mai mare de 1,5 m în
celelalte cazuri, inclusiv la elemente de suprafaţă (plăci şi fundaţii).
Betonarea elementelor cofrate pe înălţimi mai mari de 3 m se va face prin ferestre laterale
sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcătuit din tronsoane de formă tronconică) având
capătul inferior situat la maximum 1,5 m de zona care se betonează.
Betonul trebuie răspândit uniform în lungul elementului, urmărindu-se realizarea de
straturi orizontale de maximum 50 cm înălţime şi turnarea noului strat înainte de începerea prizei
betonului din stratul turnat anterior.
Betonarea grinzilor şi plăcilor va începe după 1-2 ore de la turnarea betonului stâlpilor sau
a pereţilor pe care se reazemă.
Grinzile şi plăcile se vor turna de regulă în acelaşi timp.
În cazul plăcilor din suprastructură, componente ale unor planşee compozite, plăci ale
căror armare se va face cu STNB, se menţionează în mod special ca punerea în operă să se
execute de pe podini de lemn, astfel încât plasele să nu se deformeze (în caz contrar braţul de
pârghie al armăturii asumat în calcul va fi mai mic) în timpul montării armăturii, turnării
betonului, sau punerii în operă.
Turnarea betonului prin pompare se execută în mod curent cu betoanele din clasele Bc10 -
Bc25. Pomparea betoanelor din orice altă clasă se va face numai după efectuarea unor încercări
preliminare.
Tasarea betonului proaspăt nu va depăşi 12 cm pentru betoanele cu aditivi plastifianţi şi
18 cm pentru betonul preparat cu aditivi superplastifianţi. Conţinutul părţii fine din beton
(ciment+agregate< 0,2 mm) trebuie să fie de minimum 350 kg/mc.
Înainte de începerea pompării betonului, conductele de pompare vor fi amorsate cu lapte
de ciment.
Pentru pompe şi autopompe de beton, cimentul trebuie să fie într-o proporţie minimă de
150 kg/mc, iar granulaţia maximă a agregatelor, să nu depăşească 1/3 din diametrul conductei.
În scopul îmbunătăţirii plasticitătii se adaugă plastifianţi. Pentru stabilirea tipului de
plastifiant se va cere aprobarea proiectantului.
Procesul de pompare trebuie să se desfăşoare continuu, fără întreruperi care favorizează
blocarea betonului în conducte.
Înălţimea liberă de cădere a betonului, va fi de maximum 50 cm, iar grosimea stratului de
beton 45 cm.
În măsura în care este posibil se vor evita rosturile de lucru prin execuţia lucrărilor de
betonare fără întrerupere pe nivelul respectiv sau între două rosturi de dilatare, în caul în care nu
există alte menţiuni exprese în planşele proiectului.
STRUCTURAL
Când rosturile de lucru nu pot fi evitate poziţia lor trebuie stabilită cu acordul
proiectantului.
La stâlpi rosturile se vor prevedea numai la bază.
La grinzi betonate separat se pot lăsa rosturi la 3-5 cm sub nivelul inferior al plăcii.
La plăci rostul de lucru va fi situat între 1/5 - 1/3 din deschiderea plăcii.
La planşee cu nervuri, rostul se va putea face la 1/3 - 1/5 din deschiderea nervurilor
(betonare în direcţia nervurilor) sau grinzii principale (betonare perpendiculară pe direcţia
nervurilor).
La bolţi şi arce se admit rosturi de lucru perpendiculare pe directoare.
La stâlpi şi grinzi suprafaţa rosturilor va fi perpendiculară pe axa acestora, iar la plăci şi
pereţi perpendiculare pe suprafaţă.
Înainte de turnarea betonului în rosturi, suprafaţa rostului va fi curăţătă şi spălată cu apă.
Reguli generale de betonare:

Betonarea unei construcţii va fi condusă nemijlocit de conducătorul tehnic al punctului de
lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare şi va supraveghea respectarea strictă a
prevederilor prezentului cod şi a procedurii de execuţie..
Betonul va fi pus în lucrare la un interval cât mai scurt de la aducerea lui la locul de
turnare. Nu se admite depăşirea duratei maxime de transport şi modificarea consistenţei
betonului.
La turnarea betonului trebuie respectate următoarele reguli generale:
a) Cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidăriile – care vor veni în contact cu betonul
proaspăt – vor fi udate cu apă cu 23 ore înainte şi imediat înainte de turnarea
betonului dar apa rămasă în denivelări va fi înlăturată.
b) Din mijlocul de transport, descărcarea betonului se va face în: bene, pompe, benzi
transportoare, jgheaburi sau direct în lucrare;
c) Dacă betonul adus la locul de punere în lucrare nu se încadrează în limitele de
consistenţă admise sau prezintă segregări, va fi refuzat fiind interzisă punerea lui în
lucrare; se admite îmbunătăţirea consistenţei numai prin folosirea unui
superplastifiant;
d) Înălţimea de cădere liberă a betonului nu trebuie să fie mai mare de 3,00 m – în
cazul elementelor cu lăţime de maximum 1,00 m şi 1,50 m – în celelalte cazuri,
inclusiv elementele de suprafaţă (plăci, fundaţii, etc.);
e) Betonarea elementelor cofrate pe înălţimi mai mari de 3,00 m se va face prin
ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcătuit din tronsoane de
formă tronconică), având capătul inferior situat la maximum 1,50 m de zona care
se betonează;
f) Betonul trebuie să fie răspândit uniform în lungul elementului, urmărindu-se
realizarea de straturi orizontale de maximum 50 cm înălţime şi turnarea noului
strat înainte de începerea prizei betonului turnat anterior;
g) Se vor lua măsuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armăturilor faţă de
poziţia prevăzută, îndeosebi pentru armăturile dispuse la partea superioară a
plăcilor în consolă; dacă totuşi se vor produce asemenea defecte, ele vor fi
corectate în timpul turnării;
h) se va urmări cu atenţie înglobarea completă în beton a armăturii, respectându-se
grosimea stratului de acoperire, în conformitate cu prevederile proiectului;
i) nu este permisă ciocnirea sau scuturarea armăturii în timpul betonării şi nici
aşezarea pe armături a vibratorului;
j) în zonele cu armături dese se va urmări cu toată atenţia umplerea completă a
secţiunii, prin îndesarea laterală a betonului cu şipci sau vergele de oţel,
concomitent cu vibrarea lui; în cazul în care aceste măsuri nu sunt eficiente, se vor
crea posibilităţi de acces lateral al betonului, prin spaţii care să permită
pătrunderea vibratorului;
k) se va urmări comportarea şi menţinerea poziţiei iniţiale a cofrajelor şi susţinerilor
acestora, luându-se măsuri operative de remediere în cazul unor deplasări sau
cedări;
STRUCTURAL
l) circulaţia muncitorilor şi utilajelor de transport în timpul betonării se va face pe

podini astfel rezemate încât să nu modifice poziţia armăturii; este interzisă
circulaţia directă pe armături sau pe zonele cu beton proaspăt;
m) betonarea se va face continuu, până la rosturile de lucru prevăzute în proiect sau
procedura de execuţie;
n) durata maximă admisă a întreruperilor de betonare, pentru care nu este necesară
luarea unor măsuri speciale la reluarea turnării, nu trebuie să depăşească timpul de
începere a prizei betonului; în lipsa unor determinări de laborator, acestea se va
considera de 2 ore de la prepararea betonului - în cazul cimenturilor cu adaosuri -
şi respectiv 1,5 ore, în cazul cimenturilor fără adaos;
o) în cazul când s-a produs o întrerupere de betonare mai mare, reluarea turnării este
permisă numai după pregătirea suprafeţelor rosturilor;
p) instalarea podinilor pentru circulaţia lucrătorilor şi mijloacelor de transport local al
betonului pe planşeele betonate, precum şi depozitarea pe ele a unor schele,
cofraje sau armături este permisă numai după (24-48) ore, în funcţie de
temperatura mediului şi tipul de ciment utilizat (de exemplu, 24 ore dacă
temperatura este de peste 20oC şi se foloseşte ciment de tip I de clasă mai mare de
32,5).
4.3.4 Compactarea betoanelor
Betonul va fi astfel compactat încât să conţină o cantitate minimă de aer oclus.

Pentru ca betonul să umple complet forma în care este turnat şi să nu rămână goluri sau
pungi de aer, se utilizează compactarea mecanică a betonului prin vibrare.
Se vor folosi vibratoare de interior (pervibratoare) , de exterior sau de cofraj şi de
suprafaţă (plăci, rigle vibrante).
Domeniul frecvenţelor utilizate pentru vibrare este cuprins între 3000-12000
vibraţii/minut. Vibraţiile de frecvenţă joasă acţionează asupra granulelor de dimensiuni mari,
iar cele de frecvenţă înaltă acţionează asupra granulelor de dimensiuni mici.
Vibrarea nu se poate aplica decât betoanelor vârtoase sau betoanelor semiplastice (cu
tasarea conului de maximum 5 cm), cele cu consistenţă mai redusă segregând sub acţiunea
vibrării.
Durata de vibrare a betonului este între 5 - 30 secunde.
Distanţa între două poziţii succesive ale pervibratorului, va fi cuprinsă între 25 - 50 cm la
betoanele vârtoase şi 50 - 100 cm la betoanele semiplastice.
Betonul se introduce în straturi de 30-50 cm înălţime, iar butelia vibratorului se cufundă
cca.15 cm în betonul vibrat anterior.
Se admite compactarea manuală (cu maiul, vergele sau şipci, în paralel, după caz cu
ciocănirea cofrajelor) în următoarele cazuri:
- introducerea în beton a vibratorului nu este posibilă din cauza dimensiunilor
secţiunii sau desimii armăturii şi nu se poate aplica eficient vibrarea externă;
- întreruperea funcţionării vibratorului din diferite motive, caz în care betonarea
trebuie să continue până la poziţia corespunzătoare a unui rost;
- se prevede prin reglementări speciale (beton fluid, betoane monogranulare).
În timpul compactării betonului proaspăt se va avea grijă să se evite deplasarea şi
degradarea armăturilor şi/ sau a cofrajelor.
Betonul trebuie compactat numai atâta timp cât este lucrabil.
Detalii privind procedeele de vibrare mecanică:
Compactarea mecanică prin vibrare poate fi realizată prin următoarele procedee:
- Vibrare internă folosind vibratoare de interior (pervibratoare);
- Vibrare externă cu ajutorul vibratoarelor de cofraj;
- Vibrare de suprafaţă cu ajutorul vibratoarelor placă sau a riglelor vibrante.
Vibrarea internă este principalul procedeu de compactare a betonului;
STRUCTURAL
Alegerea tipului de vibrator (mărimea capului vibrator, forţa perturbatoare şi frecvenţa

corespunzătoare a acestuia) se va face în funcţie de dimensiunile elementului şi de posibilităţile
de introducere a capului vibrator (butelia) printre barele de armătură;
Consistenţa betoanelor compactate prin vibrare internă depinde de forma elementului şi
desimea armăturilor;
Durata de vibrare optimă se situează între minim 5 sec. şi 30 sec. în funcţie de tasarea
betonului şi tipul de vibrator utilizat;
Semnele după care se recunoaşte că vibrarea s-a terminat sunt următoarele:
- betonul nu se mai tasează;
- suprafaţa betonului devine orizontală şi uşor lucioasă;
- încetează apariţia bulelor de aer la suprafaţa betonului;
Distanţa între două puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este de
maximum 1,0 m, reintroducându-se în funcţie de caracteristicile secţiunii şi desimea armăturii;
Grosimea stratului de beton supus vibrării se recomandă să nu depăşească ¾ din lungimea
capului vibrator (buteliei). La compactarea unui nou strat, butelia trebuie să pătrundă (50....150)
mm în stratul compactat anterior;
Vibrarea externă este indicată la executarea elementelor prefabricate sau în cazul
elementelor turnate monolit de grosimi reduse şi cu armături dese sau care nu pot fi compactate
prin vibrare internă. În zonele în care este posibil se pot folosi suplimentar şi vibratoare de
interior;
In cazul elementelor compactate cu ajutorul vibratoarelor de exterior se vor lua măsuri
constructive speciale prin mărirea rigidităţii cofrajelor şi prin prevederea, în măsura în care este
posibil de legături elastice între cofraje şi elementele de susţinere şi rezemare;
Consistenţa betoanelor compactate prin vibrare externă se recomandă să fie cu tasare
minimă 50 mm;
Vibrarea de suprafaţă se va utiliza la compactarea plăcilor cu grosimea de maximum 200
mm;
Consistenţa betoanelor compactate prin vibrarea de suprafaţă se recomandă să fie cu
tasare de minimum 20 mm;
Se recomandă ca durata vibrării să fie de 30.... 60 sec. timpul optim de vibrare se va
stabili prin determinări de probă efectuate în operă la prima şarjă de beton ce se compactează;
Grosimea stratului de beton turnat (înainte de compactare) trebuie să fie de 1,1 - 1,35 ori
mai mare decât grosimea finală a stratului compactat, în funcţie de consistenţa betonului. În
cazul determinărilor de probă prevăzute la punctul 14 se stabileşte şi grosimea stratului de beton
turnat necesară pentru realizarea grosimii finite a elementului;
Distanţa între două poziţii succesive de lucru ale plăcilor vibrante trebuie să fie astfel
stabilită încât să fie asigurată suprapunerea de minimum 50 mm în raport cu poziţia precedentă.
4.3.5 Decofrarea betoanelor
Îndepărtarea cofrajelor se face după o durată de timp suficientă ca betonul să aibă

rezistenţa necesară pentru a nu se produce deformaţii sau fisuri după decofrare.
Termenele minime recomandate pentru decofrare sunt prevăzute în Normativul NE 012-99
(paragraful 14).
Decofrarea feţelor laterale la grinzi, stâlpi, pereţi:
Viteza de dezvoltare a rezistenţei Termenul de decofrare (zile) în funcţie de temperatura mediului

betonului
+ 50C + 100C + 150C
Lentă 2 1 1/2 1
Medie 2 1 1
Decofrarea feţelor inferioare cu menţinerea popilor de siguranţă:

Condiţii tehnologice: Termenul (în zile) de la turnare
Viteza de dezvoltare a rezistenţei betonului: Lentă Medie
Temperatura mediului (0C): +5 +10 +15 +5 +10 +15
STRUCTURAL

Îndepărtarea popilor de siguranţă:

Condiţii tehnologice Termenul (în zile) de la turnare
Grinzi cu deschidere >12 m 36 28 18 28 21 14
Decofrarea construcţiilor se va face prin slăbirea penelor de cofrare.

La construcţiile cu plăci şi cadre sau pereţi structurali se va începe prin decofrarea stâlpilor
sau a pereţilor structurali, apoi se vor decofra plăcilor şi la urmă grinzile.
Cofrajele şi susţinerile se vor decofra cu atât mai târziu, cu cât este mai mare raportul
între sarcina care revine elementului imediat după decofrare şi sarcina totală la care a fost
calculat elementul respectiv.
La decofrare se vor lăsa popi de siguranţă dispuşi astfel:
- La grinzi până la 4 m deschidere, un pop la mijloc.
- La grinzi de deschideri mai mari de 4 m, câte un pop la fiecare doi metri interval.
- La plăci cu peste 3 metri deschidere, cel puţin un pop la mijloc şi cel puţin un pop
la 12 mp de placă.
Distanţa dintre popii de siguranţa nu va depăşi 6 m. La construcţiile etajate, popii de

siguranţă se vor aşeza pe cât posibil unul sub altul.
Înălturarea popilor sau a susţinerilor se va face treptat, adoptându-se o astfel de
succesiune a demontărilor, încât să nu se provoace apariţia de eforturi dăunătoare în elementele
de construcţii.
4.3.6 Tratarea betonului dupa turnare
În vederea obţinerii proprietăţilor potenţiale ale betonului, (in special) zona suprafeţei
trebuie tratată şi protejată o anumită perioadă de timp, funcţie de tipul structurii, elementului,
condiţiile de mediu din momentul turnării şi condiţiile de expunere în perioada de serviciu a
structurii.
Tratarea si protejarea betonului trebuie să înceapă cât mai curând posibil după
compactare.
Acoperirea cu materiale de protecţie se va realiza de îndată ce betonul a căpătat o
suficientă rezistenţă pentru ca materialul să nu adere la suprafaţa acoperită.
Pe timp uscat şi călduros,suprafeţele libere ale betonului vor fi stropite de cel puţin două
ori pe zi, după ce în prealabil se acoperă cu rogojini sau cu un strat de rumeguş (nisip) de 3-4 cm
pentru a menţine umiditatea.
Udarea se va face prin pulverizarea apei, astfel ca betonul să nu fie spălat înainte de a se
întări suficient.
Stropirea betonului se va face cel puţin timp de 7 - 14 zile.
În cazul în care temperatura aerului este situată între + 5 oC şi – 3 oC, temperatura
betonului nu trebuie să fie mai mica de + 5 oC. În cazul în care dozajul de ciment este mai mic de
240 kg/m3 sau dacă se foloseşte ciment cu căldură de hidratare redusă (de exemplu de clasă
32,5 N) temperatura betonului trebuie să fie mai mare de + 10 oC la locul de punere în operă. La
temperaturi ale aerului mai mici de – 3 oC, temperatura betonului trebuie să fie mai mare de +10
o
C. Trebuie luate măsuri corespunzătoare de turnare pe timp friguros care constau in protejarea
betonului împotriva îngheţului. Este recomandată utilizarea cimenturilor cu degajare mare de
căldură şi /sau aditivi acceleratori de întărire şi anti-îngheţ. Nu se recomandă punerea în operă a
betonului la temperaturi ale aerului situate sub – 10 oC.
Lucrările de betonare nu se vor începe dacă temperatura exterioară este sub --5˚C, iar în
cazul lucrărilor în curs de execuţie, betonările se vor întrerupe, dacă temperatura coboară la -
10˚C, cu tendinţa de scădere în continuare.
STRUCTURAL
În cazul executării lucrărilor în perioada de timp friguros (intervalul 15 noiembrie - 15

martie) se vor lua măsuri ca betonul să se întărească şi să atingă rezistenţele necesare, fără să
sufere din cauza îngheţului.
Protejarea betonului pe timp friguros se va realiza prin:

- Conservarea căldurii acumulate prin încălzirea materialelor componente şi
păstrarea căldurii exotermice, prin acoperirea betonului cu materiale termoizolatoare.
- Încălzirea betonului cu aer cald, abur sau aparate electrice.
- Turnarea betonului în spaţii mari încălzite, realizate în construcţii prin închideri
parţiale şi folosind pentru rest construcţia definitivă gata executată.
- Utilizarea acceleratorilor de priză.
Curăţirea şi prelucrarea suprafeţelor de beton turnat se execută de obicei înainte de

întărirea completă a betonului, utilizându-se maşini de finisat, striat şi tăiat rosturi de contracţie
în beton.
Durata tratării:
Durata tratării depinde de:
a) sensibilitatea betonului la tratare, in funcţie de compoziţie:
Cele mai importante caracteristici ale compoziţiei betonului, care influenţează durata
tratării betonului, sunt: raportul apă/ ciment, tipul şi clasa cimentului, tipul şi proporţia aditivilor.
Betonul cu un conţinut redus de apă (raport A/C mic) şi care are în compoziţie cimenturi
cu întărire rapidă (R) atinge un anumit nivel de impermeabilitate mult mai rapid decât cu beton
preparat cu un raport A/C ridicat şi cu cimenturi cu întărire normală, durata tratării diferind în
consecinţă.
De asemenea, având în vedere că, în funcţie de clasa de expunere, betoanele de preparare
cu cimenturi de tip II – V compoziţie, sunt mai sensibile la carbonatare decât betoanele preparate
cu cimenturi portland de tip I., în cazul folosirii aceluiaşi raport A/C se recomandă prelungirea
duratei de tratare pentru primul caz.
b) Temperatura betonului:
În general, cu cât temperatura exterioară este mai scăzută, cu atât timpul necesar de
tratare este mai mic. Temperatura betonului după turnare depinde de temperatura mediului
ambiant, tipul şi clasa cimentului, dimensiunile elementelor structurale şi proprietăţile de izolator
ale cofrajului.
c) Condiţiile atmosferice în timpul şi după turnare:
Durata de tratare depinde de temperatura mediului ambiant, umiditate şi viteza vântului,
care pot accelera uscarea prematură a betonului.
d) Condiţiile de serviciu, inclusiv de expunere, ale structurii:
Cu cât condiţiile de expunere sunt mai severe cu atât este necesar ca durata de tratare să
fie prelungită.
Betonul preparat cu cimenturi conţinând şi alte componente decât clincher (tip II 32,5; III
32,5; IV 32,5 etc.) sau conţinând anumite tipuri de adaosuri este mult mai sensibil la tratament
decât betonul preparat cu ciment de tipul I, la acelaşi raport apă/ciment. În aceste cazuri se
recomandă, faţă de condiţiile date în tabel, ca durata tratării să crească în medie cu două zile
pentru betonul preparat cu cimenturi de tip II, III, IV sau V.
În cazul în care betonul este supus intens la uzură sau structura se va afla în condiţii
severe de expunere, se recomandă creşterea duratei de tratare cu (3-5) zile.
Notă: În lipsa unor date referitoare la compoziţia betonului, condiţiile de expunere în
timpul duratei de serviciu a construcţiei - pentru a asigura condiţii favorabile de întărire şi a
reduce deformaţiile din contracţie - se va menţine umiditatea timp de minimum 7 zile după
turnare (cu excepţia recipienţilor pentru lichide).
În cazul recipienţilor pentru lichide menţinerea umidităţii va fi asigurată (14-28) zile, în
funcţie de anotimp şi condiţiile de expunere.
Protecţia betonului se va realiza cu diferite materiale (prelate, strat de nisip, rogojini etc.).
Materialul de protecţie trebuie menţinut permanent în stare umedă.
STRUCTURAL
Stropirea cu apă va începe după (2-12) ore de la turnare, în funcţie de tipul de ciment
utilizat şi temperatura mediului, dar imediat după ce betonul este suficient de întărit pentru ca
prin această operaţie să nu fie antrenată pasta de ciment.
Stropirea se va repeta la intervale de 2-6 ore în aşa fel încât suprafaţa să se menţină
permanent umedă. Se va folosi apa care îndeplineşte condiţiile de calitate similare cu condiţiile de
la apa de amestecare.
În cazul în care temperatura mediului este mai mică de +5oC, nu se va proceda la stropire
cu apă ci se vor aplica materiale sau pelicule de protecţie. În general, în momentul în care se
obţine o rezistenţă a betonului de 5 N/mmp nu mai este necesară protecţia. Peliculele de
protecţie se aplică în conformitate cu specificaţiile tehnice ale producătorului.
Pe timp ploios suprafeţele de beton proaspăt vor fi acoperite cu prelate sau folii de
polietilenă atâta timp cât prin căderea precipitaţiilor există pericolul antrenării pastei de ciment.
Betonul ce ar urma să fie în contact cu ape curgătoare va fi protejat de acţiunea acestora,
printr-o deviere provizorie de cel puţin 7 zile sau prin sisteme etanşe de protecţie (palplanşe sau
batardouri).
4.3.7 Conditii de protectia muncii

1977.
MCInd 1233 /D/1980.
- Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii aprobat cu Ordinul MLPAT
9/N/15.03.1993 (Cap.17, 19, 22, 23, 28).
Abaterile limită admisibile pentru elementele din beton şi beton armat, în afara cazurilor
când prin proiect se înscriu toleranţe speciale, sunt următoarele:
Elemente de construcţii Dimensiuni elemente Abateri admisibile
Stâlpi
- înălţime <3m  16 mm
3-6m  25 mm
>6m  25 mm
- dimensiunile < 50 cm  5 mm
secţiunii > 50 cm  8 mm
Pereţi
- lungime (înălţime) <3m  16 mm
3-6m  20 mm
>6m  25 mm
- grosime < 10 cm  3 mm
> 10 cm  5 mm
Grinzi
- lungime <3m  16 mm
3-6m  20 mm
>6m  25 mm
- dimensiunile < 50 cm  5 mm
secţiunii > 50 cm  8 mm
Plăci
- lungime (lăţime) <3m  16 mm
3-6m  20 mm
>6m  25 mm
- grosime < 10 cm  3 mm
> 10 cm  8 mm
STRUCTURAL
Se admit următoarele defecte în ceea ce priveşte aspectul şi integritatea elementelor din

beton şi beton armat:
- Defecte de suprafaţă (pori, segregări superficiale, denivelări locale) având
adâncimea de maximum 1 cm, cu suprafaţa de maximum 400 cm2 /defect, totalitatea defectelor
de acest tip fiind imitată la cel mult 10 % din suprafaţa feţei elementului pe care sunt situate.
- Defecte în stratul de acoperire al armăturilor (ştirbituri locale, segregări), având
adâncimea până la armătură cu lungimea de maxim 5 cm , totalitatea defectelor de acest timp
fiind limitată la maximum 5 % din lungimea muchiei respective.
Defectele admisibile enumerate nu se înscriu în procesul verbal care se întocmeşte la
examinarea elementelor după decofrare. Dacă elementele respective nu se tencuiesc, ele vor fi
remediate conform Normativului C49-87.
In vederea recepţiei se vor face urmatoarele verificari:
a. Înainte de turnarea betonului.
În scopul evitării punerii în operă a unui beton necorespunzător, pe betonul proaspăt se
vor face următoarele determinări:
Caracteristicile betonului proaspăt Limite de variaţie admise

Lucrabilitate
- tasare minimă 1 - 4 cm  1 cm
5 - 12 cm  2 cm
> 12 cm  3 cm
gradul de compactare mediu  0,5 cm
Temperatură
- tmin - 10C
- tmax + 20C
Densitate aparentă
 40 kg/mc
Conţinutul de aer inclus
1%
Granulozitatea agregatelor conţinute în beton ( sort 0 -3 mm)
minim - 2%
maxim +2%
b. După turnarea betonului.

În scopul remedierii operative a unor cazuri necorespunzătoare privind rezistenţa la
compresiune a betonului la vârsta de 28 zile, aceasta se determină ca medie pe fiecare serie de
câte trei cuburi la Laboratorul de încercări pentru betoane.
În cazul în care clasa betonului este mai mică decât cea prevăzută în proiect, în termen de
48 ore Laboratorul va comunica rezultatul executantului şi furnizorului de betoane.
În vederea recepţiei lucrărilor se vor verifica:
- Existenţa şi conţinutul Proceselor verbale de recepţie calitativă privind: cofrajele,
armarea, calitatea betonului.
- Constatările consemnate în cursul execuţiei de către beneficiar şi proiectant, de
către Serviciul Tehnic de Verificare al Calităţii Lucrărilor ale executantului, precum şi a altor
organe de control.
- Confirmarea prin Procese verbale a executării corecte a măsurilor de remedieri
prevăzute în diferitele documente examinate.
Se va efectua o verificare directă privind:
- Aspectul elementelor de construcţii după decofrare.
- Dimensiunile de ansamblu şi cotele de nivel.
- Dimensiunile diferitelor elemente în raport cu prevederile proiectului
- Poziţia relativă pe întreaga înălţime a construcţiei a elementelor verticale (stâlpi,
pereţi structurali), şi a golurilor.
- Încadrarea în abaterile limită admisibile conform cu prevederile prezentelor
specificaţii tehnice.
STRUCTURAL
4.3.9 Remedieri
Se vor adopta în funcţie de amploarea şi natura defecţiunilor, pe baza deciziei

proiectantului următoarele tipuri de soluţii pentru remedieri.
- Rebetonare cu menţinerea armăturilor.
- Chituire.
- Amorsare şi completare.
- Injectare.
- Injectare şi placare (consolidare).
De la caz la caz, proiectantul poate prescrie şi alte soluţii decâ cele menţionate.
Chituirea se va face la fisuri în grinzi şi stâlpi cu deschiderea maximă a fisurii de 0,5 mm.
Chituirea se va face cu pastă de ciment cu adaos de poliacetat de vinil (aracet) sau cu chit
epoxidic.
Amorsarea se va face cu chit epoxidic sau pastă de ciment cu adaos de poliacetat de vinil,
iar completările se vor face cu mortar epoxidic sau cu mortar şi beton de ciment. Soluţia cu
amorsare şi completare se va adopta pentru goluri în secţiune şi segregări.
Injectările se vor face cu pastă de ciment, răşină epoxidică sau chit.
Soluţia de injectare se va adopta pentru grinzi, stâlpi, pereţi structurali şi buiandrugi cu
fisuri cu deschiderea maximă a fisurii de 0,5 - 1 mm.
Soluţia cu injectare şi placare, se va adopta în situaţiile de existenţă a unor fisuri cu
deschiderea maximă a fisurilor de 1 - 5 mm, la grinzi, stâlpi, pereţi structurali şi buiandrugi.
Injectarea cu placare se va face cu chit epoxidic armat cu ţesătură din fibră de sticlă.
La terminarea lucrărilor, recepţia finală se va face de o comisie formată din reprezentatul
beneficiarului, executant şi proiectant.
registrul de Procese Verbale pentru verificarea calităţii lucrărilor.
După efectuarea remedierilor se va face verificarea şi se va încheia un nou Proces Verbal.
Orice neconcordanta intre normativele, STAS-urile, Ordonantele de Guvern indicate in

prezenta documentatie si cele in vigoare la data inceperii executiei vor fi transmise proiectantului
de rezistenta care, la randul sau, are obligatia sa reactualizeze in cel mai scurt timp posibil
capitolul cu deficiente din caietul de sarcini.
Verificator tehnic atestat
pentru exigenţele A1, A2
autorizat M.L.P.T.L. (M. T. C. T.)
Întocmit,
Ing. Stefan Burciu

STRUCTURAL
SC NEOSTRUCTURAL ENGINEERING SRL

03 CSB

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

03 CSB

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C.

00 09.2021 Prima editie Ing. Stefan Burciu

4.1.4 Standarde de referinta ............................................................................23

1.1 Obiect de invetitii

1.2 Structura de rezistenta

GARD DIN BETON ARMAT

2 COFRAJE PENTRU BETON SI BETON ARMAT

2.1.1 Obiectul specificatiei

Prezentul capitol cuprinde specificaţii tehnice pentru confecţionarea, montarea şi

2.1.2 Concepte de baza

Prin cofraje se înţeleg elemente temporare de construcţie în general recuperabile,

2.1.3 Elemente de proiectare

Se vor respecta notele şi comentariile din planşele proiectului.

2.1.4 Standarde de referinta si normative de executie

STAS 7004 – 79 Placaj pentru cofraj.

2.1.5 Normative de executie

C 56 – 2002 Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţii

construcţiilor şi instalaţiilor aprobate cu Decretul Consiliului de Stat nr.290/1977.

Norme provizorii privind proiectarea şi realizarea elementelor de construcţii NP 22 - 1977.

2.1.6 Categorii de lucrari

2.2.1 Materiale principale

Placaj de 8 sau 15 mm grosime pentru confecţionarea feţei cofrajului;

Coliere cu şurub pentru fixarea ţevilor;

2.2.3 Transport, manipulare si depozitare

Transportul, manipularea şi depozitarea cofrajelor se va face astfel încât să se evite

În baza analizării proiectului şi a condiţiilor specifice de execuţie, executantul va stabili

2.3.2 Montarea cofrajelor

Elementele de cofraj se vor preasambla înainte de a fi montate la poziţie.

2.3.3 Cofrarea stalpilor, peretilor structurali ai planseelor si grinzililor

Lucrările de cofrare cuprind următoarele operaţiuni generale care trebuiesc executate şi

Trasarea poziţiei cofrajelor;

- cofraje demonatabile staţionare, realizate din elemente sau subsansambluri de cofraj

a. Cofraje pentru stâlpi

b. Cofraje pentru planşee:

c. Cofraje pentru grinzi:

- 70% pentru elemente cu deschideri de maximum 6m.

- 95% pentru elemente cu deschideri de maximum 6m.

Stabilirea rezistenţelor la care au ajuns părţile de construcţie în vederea decofrării se face

Viteza de dezvoltare a rezistenţei betonului se va considera astfel :

Viteza de dezvoltare a rezistenţei betonului Raport apă/ciment Clasa de rezistenţă a cimentului

rapidă 0,5 42,5 R – 52,5 R

0,5 0,6 42,5 R

În tabelul următor se prezintă recomandări cu privire la termenele minime de decofrare ale

Viteza de dezvoltare a Termenul de decofrare (zile) pentru temperatura mediului (oC)

Pentru decofrarea feţelor inferioare cu menţinerea popilor de siguranţă, termenele minime

Condiţii tehnologice Termenul (zile) de la turnare

Termenele minime recomandate pentru îndepărtarea popilor de siguranţă sunt prezentate

Condiţii tehnologice Termenul (zile) de la turnare

Grinzi cu deschidere maximă 6 m 18 14 9 10 8 5

Grinzi cu deschidere 6-12 m 21 18 12 14 11 7

Grinzi cu deschidere > 12 m 36 28 18 28 21 14

Termenele prezentate în tabele sunt orientative, decofrarea urmând a se face pe baza

2.3.6 Protectia lucrarilor

2.3.7 Conditii de protectie a muncii

La executarea lucrărilor cuprinse în acest capitol de specificaţii tehnice se vor respecta

- Normele republicane de protecţia muncii, aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul

2.3.8 Receptia lucrarilor

Toleranţele admisibile la execuţia cofrajelor sunt urmatoarele :

Element Dimensiune de referinţă Abateri la dimensiuni (mm) Abateri la înclinare

Stâlpi - înălţime  10 2mm/m, 10mm/total

În vederea recepţionării lucrărilor de cofrare se vor face următoarele verificări înainte de

În timpul turnării şi vibrării betonului se vor efectua verificări pentru asigurarea că în

Proiectantul va decide natura şi amploarea remedierilor în funcţie de caracterul