Rim Adeplast

Raport privind Impactul asupra Mediului
Construire unitate de productie mortare si EPS

S.C ADEPLAST S.A.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL

ASUPRA MEDIULUI
pentru
Desfiintare constructii si platforme existente, construire unitate de

productie mortare si EPS cu spatii tehnice de depozitare, platforme,
cladire administrativa, magazin, cabina poarta, statie pompe, alei
carosabile si pietonale, parcare, imprejmuire, bransamente utilitati,
amenajari spatii plantate, semnalistica si organizare de santier
S.C. ADEPLAST S.A.

Amplasament:comuna Isalnita, jud. Dolj, N.C. 138,
fosta baza de productie Energoconstructia
BENEFICIAR: S.C. ADEPLAST S.A

Com. Berceni, sat Corlatesti,str. Adeplast nr.164A
jud. Prahova
ELABORATOR: S.C.ATIC ECO PROJECT S.R.L

Com. Bucov, Jud. Prahova
2017
S.C ADEPLAST S.A.
Titularul proiectului confirma si isi asuma intreaga raspundere pentru datele de baza puse la
dispozitia elaboratorului.
LISTA DE SEMNATURI
ELABORATORI:
S.C. ATIC ECO PROJECT S.R.L.
Ing. Cati Albu
Colaborator: ing. Cristina Bradu
Pagina 2 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
CUPRINS
INTRODUCERE ...................................................................................................................... 7
SCOP SI ABORDARE ............................................................................................................. 7
OBIECTIVE ............................................................................................................................. 8
BENEFICII SOCIO-ECONOMICE ...................................................................................... 8
PROGNOZA IMPACTULUI .................................................................................................. 8
1.INFORMATII GENERALE ................................................................................................ 8
1.1.Titularul proiectului .......................................................................................................... 8
1.2.Autorul atestat al RIM ...................................................................................................... 9
1.3.Denumirea proiectului ...................................................................................................... 9
1.4.Durata etapelor ................................................................................................................ 12
1.5.Descrierea proiectului si etapelor acestuia...................................................................... 12
1.5.1. Etape de demolare ................................................................................................... 12
1.5.2. Etape de constructie ................................................................................................ 13
1.5.3. Metode de demolare.Organizare de santier ............................................................ 21
1.5.4. Metode de constructie ............................................................................................. 23
1.5.5. Operare procese ...................................................................................................... 24
1.5.5.1. Dotari, instalatii, utilaje............................................................................... 24
1.5.6. Descriere procese tehnologice ................................................................................ 27
1.5.8. Utilitati .................................................................................................................... 30
1.5.8.1. Alimentare cu apa ........................................................................................ 31
1.5.8.2. Evacuare ape menajere ................................................................................ 31
1.5.8.3. Evacuare ape meteorice ............................................................................... 32
1.5.8.4. Instalatii PSI ................................................................................................. 32
1.5.8.5. Alimentare cu energie electrica ................................................................... 35
1.5.8.6. Instalatii termice........................................................................................... 35
1.5.8.7. Alimentare cu gaz metan ............................................................................. 35
1.6. Informatii privind productia........................................................................................... 36
1.7.Materii prime si substante chimice in etapa de demolare ............................................... 36
1.8.Materii prime si substante chimice in etapa de functionare............................................ 36
1.8.1. Materii prime fabrica de mortare ............................................................................ 36
1.8.2. Materii prime si auxiliare EPS ................................................................................ 37
1.8.3. Materii auxiliare fabrica de mortare ....................................................................... 37
1.8.4. Mod de stocare materii prime unitate de productie ................................................ 37
1.8.4.1. Stocare materii prime ................................................................................... 37
1.8.4.2. Stocare produse finite .................................................................................. 38
1.8.4.3. Stocare carburanti ........................................................................................ 38
1.8.4.4. Stocare deseuri in etape de demolare si construire ...................................... 40
1.8.4.5. Substante si preparate periculoase ............................................................... 40
1.9.Poluanti fizici si biologici generate de activitatea propusa............................................. 42
1.9.1. Surse de poluare obiectiv analizat........................................................................... 43
1.10.Descrierea principalelor alternative .............................................................................. 45
1.11.Informatii privind amenajarea teritoriala ...................................................................... 45
1.11.1. Informatii despre infrastructura existenta ............................................................. 47
2. PROCESE TEHNOLOGICE ............................................................................................ 47
2.1.Procese tehnologice de productie ................................................................................... 47
2.1.1. Descrierea activitatii de productie mortare ............................................................. 47
2.1.2. Descrierea instalatiilor de filtrare ............................................................................ 47
2.1.3. Descrierea surselor de emisie in mediu .................................................................. 54
Pagina 3 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
2.1.3.1. Emisii in aer ................................................................................................... 54

2.1.3.1.1. Emisii instalatii de filtrare .............................................................................. 54
2.1.3.1.2. Emisii arzator gaz metan - mortare .................................................... 58
2.1.3.1.3. Emisii statie de carburanti .................................................................. 59
2.1.3.1.4. Emisii mijloace auto la functionarea unitatii ..................................... 59
2.1.3.1.5. Emisii arzator gaz metan EPS ............................................................ 59
2.1.3.1.6. Emisii in apa ...................................................................................... 60
2.1.3.1.7. Emisii pe sol si in subsol .................................................................... 61
2.1.3.1.8. Zgomot si vibratii ............................................................................... 62
2.2. Activitati de dezafectare ................................................................................................ 63
2.2.1. Dezafectarea si inchiderea instalatiilor ................................................................... 63
3. DESEURI ............................................................................................................................ 64
3.1. Surse de deseuri ............................................................................................................. 64
3.1.1. Etapa de demolare ................................................................................................... 64
3.1.2. Etapa de functionare ............................................................................................... 66
3.2. Monitorizare deseurilor ................................................................................................. 67
4. IMPACTUL POTENTIAL INCLUSIV CEL TRANFRONTIERA ASUPRA
COMPONENTELOR MEDIULUI ...................................................................................... 67
4.1. APA............................................................................................................................... 67
4.1.1. Conditii hidrogeologice ale amplasamentului ........................................................ 67
4.1.1.1. Starea apelor subterane .................................................................................. 68
4.1.1.2. Caracteristici ape, orizonturi de exploatare ................................................... 69
4.1.1.3. Informatii de baza despre corpurile de apa si de suprafata ............................ 69
4.1.1.4. Informatii despre apele subterane ................................................................ 70
4.1.1.5. Descrierea surselor de alimentare cu apa ....................................................... 70
4.1.1.6. Descrierea surselor de drenaj ......................................................................... 70
4.1.2. Alimentare cu apa ................................................................................................... 70
4.1.2.1. Alimentare cu apa-scop .................................................................................. 70
4.1.2.2. Necesar de apa ............................................................................................... 71
4.1.3. Managementul apelor uzate .................................................................................... 71
4.1.3.1. Descrierea surselor de ape uzate .................................................................... 71
4.1.3.2. Sisteme de canalizare ..................................................................................... 71
4.1.3.3. Bilant de ape uzate ......................................................................................... 72
4.1.3.4. Indicatori ai apelor uzate ................................................................................ 72
4.1.3.5.Instalatii de retinere a poluantilor in mediu .................................................... 72
4.1.4. Prognozarea impactului asupra apelor .................................................................... 73
4.1.4.1. Etapa de demolare .......................................................................................... 73
4.1.4.2. Etapa de functionare ...................................................................................... 73
4.1.4.3. Impactul produs de prelevarea apei ............................................................... 73
4.1.4.4. Impactul secundar .......................................................................................... 73
4.1.4.5. Calitate apa receptor dupa descarcare ape uzate ............................................ 74
4.1.4.6. Impact previzibil asupra ecosistemelor .......................................................... 74
4.1.4.7. Folosinte de apa in zona de impact potential ................................................. 74
4.1.4.8. Posibile descarcari accidentale de substante poluante ................................... 74
4.1.4.9. Prognozare impact in etape de demolare ....................................................... 74
4.1.4.10. Impact transfrontiera .................................................................................... 74
4.1.5. Masuri de diminuare a impactului asupra apelor .................................................... 74
4.1.5.3. Masuri de reducere a impactului .................................................................... 76
4.1.5.4. Alte masuri de diminuare a impactului .......................................................... 76
4.1.5.5. Zona de protectie sanitara .............................................................................. 76
Pagina 4 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
4.1.5.6. Masuri de prevenire ....................................................................................... 76

4.1.5.7. Etapa de demolare/dezafectare/inchidere............................................................ 76
4.2. AERUL ......................................................................................................................... 76
4.2.1. Caracteristici generale ............................................................................................. 76
4.2.1.1. Conditii de clima ............................................................................................ 76
4.2.1.2. Informatii despre temperature, precipitatii si vant ......................................... 76
4.2.1.3. Scurta caracterizare a surselor de poluare in zona ......................................... 76
4.2.2. Surse si poluanti generati ........................................................................................ 82
4.2.2.1. Identificarea surselor de poluanti ................................................................... 82
4.2.2.2. Etapa de demolare.......................................................................................... 82
4.2.2.4. Calculul emisiilor in functionare ................................................................... 85
4.2.3. Prognozarea impactului ......................................................................................... 87
4.2.3.3. Surse de emisie in vecinatate ......................................................................... 95
4.2.3.4. Surse si poluanti generati ............................................................................... 96
4.2.3.5. Impact potential ............................................................................................. 96
4.2.3.5.1.Model de dispersie utilizat .................................................................. 96
4.2.4. Masuri de diminuare a impactului .......................................................................... 98
4.2.4.1. Etapa de demolare si construire..................................................................... 98
4.2.4.2. Masuri de diminuare a impactului ................................................................ 99
4.3. SOLUL ....................................................................................................................... 100
4.3.1. Conditii pedologice ale amplasamentului ............................................................. 100
4.3.2. Calitatea solului. Fond de poluare existent ........................................................... 101
4.3.3. Surse de poluare a solurilor in etapa de demolare si functionare ......................... 103
4.3.4. Masuri de diminuarea impactului ......................................................................... 103
4.3.5. Prognozarea impactului-etapa de demolare .......................................................... 104
4.3.6. Prognozarea impactului-etapa de functionare ....................................................... 104
4.3.7. Impact transfrontiera ............................................................................................. 104
4.3.8. Masuri de diminuare a impactului-etapa de demolare .......................................... 104
4.3.9. Masuri de diminuare a impactului-etapa de functionare....................................... 105
4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI .................................................................................... 105
4.4.1. Caracterizarea morfologica ................................................................................... 105
4.4.2. Surse de poluare subsol-etapa de demolare .......................................................... 107
4.4.3. Surse de poluare subsol- etapa de functionare ...................................................... 107
4.4.5.Prognozarea impactului-etapa de functionare ........................................................ 107
4.4.6. Masuri de diminuare a impactului-etapa de demolare .......................................... 107
4.5. BIODIVERSITATEA ............................................................................................... 108
4.5.1. Informatii asupra biodiversitatii ............................................................................ 108
4.5.2. Surse de poluare a biodiversitatii-etapa de demolare ........................................... 110
4.5.3. Surse de poluare a biodiversitatii- etapa de functionare ....................................... 110
4.5.4. Prognozarea impactului ........................................................................................ 110
4.5.5. Masuri de diminuare a impactului ........................................................................ 110
4.6. PEISAJUL ................................................................................................................. 110
4.6.1. Informatii privind peisajul .................................................................................... 110
4.6.2. Relatia dintre proiect si zone protejate.................................................................. 111
4.6.3. Relatia dintre proiect si zone naturale ................................................................... 111
4.6.4. Vizibilitate amplasament ...................................................................................... 111
4.6.5. Fezabilitate ............................................................................................................ 111
Pagina 5 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
4.6.6. Surse de poluare peisaj-etapa de demolare ........................................................... 111

4.6.7. Surse de poluare peisaj-etapa de functionare ........................................................ 112
4.6.8. Impactul prognozat-etapa de demolare ................................................................. 112
4.6.9. Impactul prognozat-etapa de functionare.............................................................. 112
4.6.10. Masuri de diminuare a impactului-etapa de demolare ........................................ 112
4.6.11. Masuri de diminuare a impactului-etape de functionare..................................... 112
4.7. MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC........................................................................ 112
4.7.1. Starea actuala a mediului social si economic ........................................................ 112
4.7.2. Impactul prognozat –etapa de demolare ............................................................... 113
4.7.3. Impactul prognozat-etapa de functionare.............................................................. 113
4.7.4. Masuri de diminuare a impactului-etapa de demolare si construire ..................... 113
4.8. CONDITII ETNICE, CULTURALE SI DE PATRIMONIU ............................... 114
4.8.1. Starea actuala a conditiilor etnice ......................................................................... 114
4.8.2. Influenta asupra conditiilor entice-etapa de demolare .......................................... 114
4.8.3. Influenta asupra conditiilor entice-etapa de functionare ....................................... 114
4.8.4. Masuri de diminuare a impactului ........................................................................ 114
4.8.5. Prognozarea impactului ........................................................................................ 114
4.9. NIVEL DE ZGOMOT .............................................................................................. 114
4.9.1. Generalitati ............................................................................................................ 114
4.9.2. Surse de zgomot –etapa de demolare .................................................................... 115
4.9.3. Masuri de diminuare zgomot-etapa de demolare .................................................. 115
4.9.5. Surse de zgomot-etapa de functionare .................................................................. 115
4.9.7. Prognozarea impactului-etapa de functionare ....................................................... 115
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR................................................................................... 116
6. MONITORIZARE ........................................................................................................... 117
6.1.Plan de monitorizare a mediului ................................................................................... 117
7. SITUATII DE RISC ......................................................................................................... 118
7.1.Riscuri naturale ............................................................................................................. 118
7.2.Riscuri tehnologice ....................................................................................................... 119
7.3.Masuri pentru situatii de risc in etapa de demolare si construire.................................. 124
7.4.Masuri pesntru situatii de risc in etapa de functionare ................................................. 124
8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR ............................................................................. 127
9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC ................................................................... 128
9.1. Date generale ............................................................................................................... 128
9.1.1. Consideratii finale ................................................................................................ 128
9.2. Informatii despre proiect .............................................................................................. 128
9.3. Rezumatul evaluarii de impact .................................................................................... 135
9.4. Masuri de diminuare a impactului .............................................................................. 134
9.5. Concluzii ...................................................................................................................... 139
Pagina 6 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
INTRODUCERE
„Desfiintare constructii si platforme existente, construire unitate de productie mortare si EPS

cu spatii tehnice de depozitare, platforme, cladire administrativa, magazin, cabina poarta,
statie pompe, alei carosabile si pietonale, parcare, imprejmuire, bransamente utilitati,
amenajari spatii plantate, semnalistica si organizare de santier” este situata in comuna
Isalnita, jud. Dolj, N.C. 138, fosta baza de productie Energoconstructia.
Legislatie
Lucrarea s-a realizat conform normelor de continut general prevazute de legislatia in vigoare
 Ordinul nr.135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului

asupra mediului pentru proiecte publice si private
 H.G nr.445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice sau private
asupra mediului
 Ordinul nr. 863/2002 -Ordin al Ministrului Apelor si Protectiei Mediului privind
aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a
impactului asupra mediului,
 Ordin 462/1993 pentru aprobarea Condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferică şi
Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi
de surse staţionare
 Legea apelor nr.107/1996 actualizata, cu modificările și completările ulterioare
 H.G nr. 188/2002 modificata si completata cu H.G nr. 352/2005 si H.G 210/2007
privind conditiile de descarcare a apelor uzate in mediul acvatic;
 H.G Nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei
cuprinzand deseurilor;
 Ordinul Nr. 119/2014 al ministrului sanatatii, pentru aprobarea Normelor de igiena şi a
recomandarilor privind mediul de viata al populatiei
 Legea nr. 211/2011 privind regimul deseurilor,aprobată prin OUG 68/2016, cu
modificările și completările ulterioare
In conformitate cu Ordonanta de Urgenta privind Protectia Mediului Nr.195 / 2005 Art.

21,alin.(4) cu modificarile si completarile ulterioare:
„ Raspunderea pentru corectitudinea informatiilor puse la dispozitia autoritatilor competente
pentru protectia mediului si a publicului revine titularului planului, programului, proiectului sau
al activitatii, iar raspunderea pentru corectitudinea lucrarilor prevazute la alin. (1) revine
autorului acestora.”
SCOP SI ABORDARE
Raportul are drept scop evidentierea impactului asupra mediului prin implementarea
proiectului „Demolarea constructiilor actuale, construirea si punerea in functiune a unei unitati
de productie mortare si EPS cu spatii tehnice de depozitare, platforme, cladire administrativa,
magazin, cabina poarta, statie pompe, alei carosabile si pietonale, parcare, imprejmuire,
bransamente utilitati, amenajari spatii plantate, semnalistica’’, amplasate in zona industriala
pe un teren in suprafata de 196.273 mp, in Comuna Isalnita, Judet Dolj.
Pagina 7 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
OBIECTIVE
Principalele obiective ale raportului privind impactul asupra mediului sunt urmatoarele:
 Sa furnizeze informatii cu privire la impactul activitatii de demolare a constructiilor

existente asupra factorilor de mediu şi asupra sanatatii populatiei
 Sa furnizeze informatii cu privire la impactul activitatii de fabricare a mortarelor si EPS
asupra factorilor de mediu şi sanatatii populatiei, prin evaluarea obiectiva a tuturor
posibilitatilor in vederea selectarii strategiei intr-o perspectiva sistematica.
 Măsuri în vederea reducerii nivelului de poluare zonala prin diminuarea emisiilor şi
prin gestionarea judicioasa a deşeurilor nepericuloase si periculoase.
 Sa furnizeze informatii asupra caracteristicilor amplasamentului si a vulnerabilitatii
sale.
 Prezentarea generală a principalelor alternative studiate de titularul de proiect, cu indicarea
motivelor alegerii sale, avându-se în vedere efectele asupra mediului;
 Rezumatul informaţiilor
BENEFICII SOCIO-ECONOMICE ALE IMPLEMENTARII PROIECTULUI
 Impact pozitiv prin cresterea veniturilor autoritatilor locale.

 Impact pozitiv prin crearea de locuri de munca
PROGNOZA IMPACTULUI
In vederea stabilirii efectelor asupra mediului s-a utilizat metoda Rojanschi, o metoda
matriciala ilustrativa de apreciere a starii calitatii mediului si a impactului unor activitati
umane asupra acestuia prin determinarea unor indici de calitate pe factori de mediu (IC)
rezultand un indice de poluare globala (IPG).
Metoda Rojanschi se înscrie în categoria metodelor ilustrative de apreciere globală a stării de
calitate a mediului si a fost utilizata atat pentru perioada de demolare si executie cat si pentru
perioada de functionare a unitatii.
1. INFORMATII GENERALE
1.1. Titularul proiectului
Titularul prezentului raport este S.C ADEPLAST S.A. cu sediul social in comuna Berceni, sat
Corlatesti, str. Adeplast nr. 164A, jud. Prahova, cod postal 107063, Tel: 0753013414, web:
www.adeplast.ro
Punctul de lucru al obiectivului analizat: com. Isalnita (fosta baza Energoconstructia), jud.
Dolj.
Profilul de activitate principal, conform certificatului constator nr.94419/03.08.2017(Anexa 5).
 CodCAEN : 2364 –Fabricarea mortarului
 Cod CAEN : 2016- Fabricarea materialelor plastic in forme primare
Pagina 8 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
1.2. Autorul atestat al Studiului de Impact
Autorii atestati ai Studiului de Impact asupra Mediu sunt :
S.C ATIC ECO PROJECT S.RL - ing. Cati Albu: Evaluator Principal, atestat Ministerul
Mediului si Padurilor, Certificat de Atestare – Cod EIM – 477/2012, Tel 0722.596.341
Colaborator: Ing. Bradu Cristina: Evaluator Principal, atestat Ministerul Mediului si Padurilor,
Certificat de Atestare – Cod EIM –693/2016. (Anexa 1)
1.3. Denumirea proiectului
„Desfiintare constructii si platforme existente, construire unitate de productie mortare si EPS

cu spatii tehnice de depozitare, platforme, cladire administrativa, magazin, cabina poarta,
statie pompe, alei carosabile si pietonale, parcare, imprejmuire, bransamente utilitati,
amenajari spatii plantate, semnalistica si organizare de santier” este situata in comuna
Isalnita, jud. Dolj, N.C. 138, fosta baza de productie Energoconstructia.
Proiectul se va realiza in mai multe etape: demolare construcțiilor existente pe

amplasament si constructia a două noi secții: una de productie mortare si cealalta de
productie sisteme termoizolante (EPS).
1.3.1. Demolarea
Pe terenul in suprafata de 8.199,81mp se afla 28 constructii care urmeaza sa fie desfiintate,
toate acestea au avut destinatii diverse incadrandu-se in functiunea generala industriala:
magazin, ateliere, hale, birouri si anexe.
Constructiile supuse demolarii sunt prezentate mai jos:

Tabel nr.1
Nr crt. Cladire Caracteristici
1 Atelier(C3) Sc=357,62 mp, compusa din forja, depozit, 3 birouri, 3
vestiare, 5 ateliere si un dus, Su=316,85 mp
2 Hala debitare(C4) Sc=603,06 mp, compusa dintr-o incapere Su=582,12 mp
3 Atelier(C5) Sc=362,97mp, compusa din birou, vestiar, 2 ateliere, un
hol si o camera, Su=321,21mp
4 Magazie(C7) Sc=23,14 mp, compusa din 3 magazii si un hol, Su=19,86
mp
5 WC(C12) Sc=4,06 mp compus dintr-o incapere
6 Magazie(C14) Sc=338,92 mp, compusa din 2 magazii, 4 holuri, 2
dormitoare si o camera, Su=313,59 mp
7 Magazie(C15) Sc=688,39 mp, compusa din 8 magazii, 1 hol si un birou
Su=628,09 mp
8 Birouri(C16) Sc=61,78 mp, compuse dintr-un birou 1 spalator, 1
vestiar, 1 dus, 1 wc, Su=49.15 mp
9 Laborator (C17) Sc=219,79 mp, compus din 7 laboratoare, 3 birouri,1wc, 1
spalator, 1 magazie si un hol, Su=173,16 mp, dispune de
terasat in suiprafata de 5,28 mp
10 Bazin(C18) Bazin semiingropat construit din beton Sc=114,23 mp,
compus din 1 incapere
11 Depozit Sc=34,04 mp, compus din 1 incapere Su=27,32 mp
carburanti(C19)
12 Depozit Sc=14,02 mp, compus din 1 incapere Su=9,89 mp
carburanti(C20)
13 Magazie(C23) Sc=128,00 mp, compusa din magazie si birou,Su=121,42
mp
14 Arhiva(C25) Sc=67,43 mp, compusa din 4 incaperi cu de destinatia
arhiva si un hol, Su=55,68 mp
Pagina 9 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
15 Cladire Sc=54,75 mp, compusa din tabla

transformatoare(C26)
16 Atelier+birouri(C30) Sc=500,53 mp, compuse din 5 birouri, 1 casierie, 3 holuri,
1 dormitor, 1 magazie, 4 ateliere, 2 garaje, 2 vestiare,2
spalatoare si un dus Su=427,91 mp
17 Atelier mecanic(C31) Sc=375,72 mp compus din o incapere, Su=353,37 mp
18 Magazie(C32) Sc=240,00 mp, compusa din 3 magazii
19 Rezervoare(C33) Rezervoare vertical construit din caramida
20 Magazie(C34) Sc=237,00 mp, compusa din o incapere, Su=216,28 mp
21 Birouri(C35) Sc=133,49 mp, compuse din 5 birouri, 1 atelier si 1 hol,
Su=112,64 mp
22 Cabina poarta(C36) Sc=8,41 mp, compusa dintr-o incapere, Su=5,18 mp
23 Atelier(C38) Sc=187,55mp, compus dintr-o vopsitorie, atelier si sala
sedinte, Su=176,94 mp
24 Atelier(C39) Sc=364,20 mp, compus din 1 incapere, Su=358,29 mp
25 Birouri(C40) Sc=203.71 mp, compuse din 3 wc-uri, 1 camera, 1
secretariat,7 birouri, 4 holuri si 2 spalatoare, Su=169,55
mp, dispune de terasa in suprafata de 3,66 mp
26 Atelier mecanic(C41) Sc=511,71 mp compus din 5 ateliere, 1 magazie si 1 garaj
Su=464,46 mp
27 WC(C42) Sc=33,50 mp, compus din 5 wc-uri si 2 holuri Su=24,98
mp
28 Magazie(C43) Sc=14,68 mp, compusa din 2 magazii, Su=10,51 mp
Poza 1 cladire tabla supusa demolarii
Pagina 10 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
Poza 2 cladire beton supusa demolarii
Poza 3 carcasa fostului post trafo
Etapa de construire a unei unitati cu doua sectii mortare si EPS cu anexele aferente.
Construcția celor doua secții în care vor fi amplasate liniile de productie:
- o sectie de producere mortare a carei activitate constă în producerea materialelor de

construcţii pentru finisaje, mortare uscate, în special adezivi de gresie şi faianţă, kituri de
rostuit, adezivi pentru lipirea şi armarea polistirenului, şape autonivelante, gleturi de ipsos şi
ciment, tencuieli cu aplicare manuală şi mecanizată
- o sectie de producere materiale termoizolante, a carei activitate constă în fabricarea

produselor termo-fonoizolante din polistiren expandat, sub formă de blocuri de polistiren
expandat, plăci din polistiren din granule de polistiren expandat, cu densităţi diferite. Toate
produsele din polistiren expandat fabricate sunt ignifugate.
Pagina 11 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
1.4. DURATA implementării proiectului

1.4.1. Lucrările de demolare a construcțiilor existente pe amplasament se vor desfășura pe o
perioadă de 5 luni după obținerea autorizației de desființare.
1.4.2. Lucrările de construire sunt prevăzute a se desfășura pe o perioadă de 12 luni de la

obtinerea autorizației de construire
1.4.3. Durata de desfășurare a activității este planificată pentru o perioadă de 25 ani, dar
depinde de evoluția pieței din acest sector de activitate.
Regimul de lucru:24h/zi, 300 zile /an
Numărul de angajati necesar pentru lucrul la capacitate maxima:
- pentru linia de mortare: 65persoane
- pentru linia de EPS:23 persoane
1.5. DESCRIEREA PROIECTULUI si ETAPELE ACESTUIA
1.5.1 DEMOLAREA
Caracteristicile Suprafețele constructiilor care urmează să fie demolate sunt prezentate in
tabelele urmatoare:
Tabel nr.2 Platforme supuse demolarii
Zone functionale Suprafata [m2]
Suprafata construita la sol desfiintata 8.199,81
Suprafata desfasurata desfiintata 8.199,81
Suprafata spatiu neamenajat 175.793,19
Platforme betonate 12.280
Regim inaltime Parter
Inaltime max existenta 2.5-11 m
POT existent 6,22%
CUT existent 0,04%
Tabel nr.3 Cladiri supuse demolarii

Cladire Tip structura
Atelier(C3) Fundatie de beton construit din boltari de beton, acoperita cu tabla
Hala debitare(C4) Fundatie de beton, structura in cadre de metal cu pereti din zidarie,
acoperita cu tabla
Atelier(C5) Fundatie de beton, construit din boltari de beton, acoperita cu tabla
Magazie(C7) Fundatie din beton, construita din placi de beton, acoperis tip
terasa din beton
WC(C12) Fundatie din beton, pereti din BCA, acoperis din azbociment
Magazie(C14) Fundatie beton, construita din boltari de zgura, acoperis din placi
de azbociment ondulat
Magazie(C15) Fundatie beton, construita din boltari de zgura, acoperis din placi
de azbociment ondulat
Birouri(C16) Fundatie beton, construite din caramida, acoperis sarpanta lemn
cu invelitoare din stuf si carton asfaltat
Laborator (C17) Fundatie beton, construit din caramida, acoperis tip terasa, din
beton cu invelitoare din carton asfaltat
Bazin(C18) Bazin semiingropat construit din beton
Depozit carburanti(C19) Fundatie beton, construit din caramida, acoperis tip terasa din
beton cu invelitoare carton asfaltat
Depozit carburanti(C20) Fundatie beton, construit din caramida, acoperis tip terasa din
beton cu invelitoare carton asfaltat
Magazie(C23) Fundatie beton, construita din cadre metalice cu inchidere
perimetrala din tabla capitonata cu PAL, acoperita cu tabla
Arhiva(C25) Fundatie beton, construita din BCA, acoperis tip sarpanta lemn cu
Pagina 12 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
invelitoare din trestie si carton asfaltat

Transformatoare(C26) Compusa din tabla (nu mai sunt transformatoare)
Atelier+birouri(C30) Fundatie beton, construite din boltari din beton si caramida,
acoperis sarpanta lemn cu invelitoare carton asflatat
Atelier mecanic(C31) Fundatie beton, construit din cadre de beton cu zidarie din BCA,
acoperis tip terasa din beton
Magazie(C32) Fundatie beton, construita din cadre metalice cu inchidere
perimetrala din tabla, acoperis din tabla
Rezervoare(C33) Rezervoare vertical construit din caramida
Magazie(C34) Fundatie beton, construita din stalpi de caramida cu zidarie din
BCA, acoperis din forme metalice cu invelitoare trestie si carton
asfaltat
Birouri(C35) Fundatie beton, construite din boltari, acoperis sarpanta lemn cu
invelitoare din trestie si carton asfaltat
Cabina poarta(C36) Fundatie beton, constructie din caramida, acoperis tip terasa din
beton cu invelitoare din carton asfaltat
Atelier(C38) Fundatie beton, construit din cadre de metal cu inchidere
perimetrala din panouri metalice, acoperit cu tabla
Atelier(C39) Fundatie beton, construit din cadre de metal cu inchidere
perimetrala din panouri metalice, acoperit cu tabla
Birouri(C40) Fundatie beton, construite din caramida, acoperite cu tabla
Atelier mecanic(C41) Fundatie beton, construit din caramida, acoperis tip sarpanta cu
invelitoare din carton asfaltat
WC(C42) Fundatie de beton, pereti din zidarie de caramida, acoperis tip
terasa
Magazie(C43) Fundatie beton, zidarie din caramida, acoperis tip tersa
1.5.2.CONSTRUIREA
Prin proiect se propune realizarea unor clădiri de producţie cu diferite functiuni, spații de
depozitare şi birouri
amplasate înConstrucțiile prevăzute a fi realizate(intravilanului Com. Isalnita, judeţul Dolj) vor
avea suprafatele descrise în următorul tabel:
Tabel nr.4 Caracteristici constructive

Cladire Corp de cladire Caracteristici Tip structura
Cladire 1 Corp A-Corp - CATEGORIA DE Corp A+B
Hala productie, administrativ IMPORTANTA : “C” (cf. Cadre din beton
anexe sociale, Corp B-Hala HGR nr. 766/1997) armat prefabricat,
administrative si depozitare mortare - CLASA DE fundatii izolate.
tehnice IMPORTANTA : “III” (cf.
Corp C-Instalatie Invelitoare din tabla
codului de proiectare
tehnologica turn seismica P100-1/2013) profilata asezata pe
- GRAD REZISTENTA pane din B.A.
LA FOC : “II” (cf. prefabricat.
Normativ P118/1999) Termoizolatie vata
minerala, invelitoare
- Funcţiunea : Spaţiu sintetica tip
producţie, depozitare PVC/TPO.
mortare, birouri şi spatii
anexe Corp C
- Regim de înălţime : Profile metalice,
Corp A: P+1 fundatii izolate.
Corp B: parter inalt Invelitoare din tabla
Corp C : parter cu profilata asezata pe
platforme tehnologice pane metalice.
Pagina 13 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
- Suprafata construita Termoizolatie vata

la sol : 3.910,00 mp minerala, invelitoare
- Suprafata sintetica tip
desfasurata : 4.197 mp PVC/TPO.
- Suprafata utila : 5
980,50 mp
- Volum construit :
61.690 mc
Cladire 2 Corp A-Depozitare - CATEGORIA DE Corp A+B

Depozitare materii materie finita IMPORTANTA : “C” (cf. Tip structura
finite si hala de Corp B-Hala de HGR nr. 766/1997)
Cadre din beton
productie productie EPS - CLASA DE
armat prefabricat,
IMPORTANTA : “III” (cf.
fundatii izolate.
seismica P100-2/2006) Invelitoare din tabla
- GRAD REZISTENTA profilata asezata pe
LA FOC : “II” (cf. pane din B.A.
Normativ P118/1999) prefabricat.
Termoizolatie vata
- Funcţiunea : Spaţiu minerala, invelitoare
producţie EPS, birouri sintetica tip
şi spatii anexe PVC/TPO
- Regim de înălţime :
Parter înalt
- Suprafata construita :
5448 mp
- Suprafata
desfasurata :5448mp
Volumul
construit :51.814 mc
Cladire 3 Corp A-Depozitare - CATEGORIA DE Fundatii izolate b.a ,

Depozitare materie finita, cuburi IMPORTANTA : “C” (cf. stalpi si grinzi din
cuburi/blocuri EPS Corp B-Depozitare HGR nr. 766/1997) profile metalice
cuburi - CLASA DE Invelitoare si pereti
Corp C- Depozitare din tabla profilata
cuburi seismica P100-2/2006) asezata pe pane din
- GRAD REZISTENTA B.A. prefabricat.
LA FOC : “II” (cf.
Normativ P118/1999)
Parter înalt
1779 mp
- Suprafata
desfasurata : 1779 mp
Volum construit :13230
mc
Cladire 4 Corp B-Hala de - CATEGORIA DE Fundatie b.a.

Post trafo productie EPS IMPORTANTA : “C” (cf. Pereti din beton,
HGR nr. 766/1997) invelitoare din tabala
- CLASA DE profilata,
Pagina 14 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
IMPORTANTA : “III” (cf. termoizolatie vata

codului de proiectare minerala, invelitoare
seismica P100-2/2006) sintetica tip pvc/tpo.
- GRAD REZISTENTA
LA FOC : “II” (cf.
Normativ P118/1999)
Parter
21 mp
- Suprafata
desfasurata : 21mp
- Volum
construit :105mc
Cladire 5 - CATEGORIA DE Profile
Casa pompelor IMPORTANTA : “C” (cf. metalice,fundatie
HGR nr. 766/1997) izolata b.a.
- CLASA DE Invelitoare din tabla
profilata asezata pe
seismica P100-2/2006) pane metalice
- GRAD REZISTENTA termoizolatie vata
LA FOC : “II” (cf. minerala, invelitoare
Normativ P118/1999) sintetica tip
- Regim de înălţime : PVC/TPO.
Parter
105 mp
- suprafata
desfasurata : 105 mp
Volum
construit :73,5mc
Cladire 6 - CATEGORIA DE Profile
Cladire comerciala IMPORTANTA : “C” (cf. metalice,fundatie
HGR nr. 766/1997) izolata b.a.
- CLASA DE Invelitoare din tabla
profilata asezata pe
seismica P100-2/2006) pane metalice
- GRAD REZISTENTA termoizolatie vata
LA FOC : “II” (cf. minerala, invelitoare
Normativ P118/1999) sintetica tip TPO.
Parter
53mp
- Suprafata
desfasurata : 53mp
Volum construit : 159
mc
Cladire 7 - CATEGORIA DE Cladire prefabricata

Cabina poarta IMPORTANTA : “C” (cf. tip container din
parcare camioane HGR nr. 766/1997) profile metalice
- CLASA DE asezata pe fundatii
Pagina 15 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
codului de proiectare izolate

seismica P100-2/2006) Invelitoare din tabla
- GRAD REZISTENTA profilata asezata pe
LA FOC : “II” (cf. pane metalice
Normativ P118/1999)
termoizolatie vata
minerala, invelitoare
- Regim de înălţime : sintetica tip pvc/tpo.
Parter
19 mp
- Suprafata
desfasurata : 16mp
Volum construit :63mc
Rezervoare 1 si 2 Rezervor1 : suprafata Rezervor apa

construita la sol 50mp hidranti + Rezervor
- Suprafata sprinklere
desfasurata :50 mp
Rezervor2 : suprafata
construita la sol 78mp
Suprafata
desfasurata :78 mp
Regim de inaltime :
parter
Retrageri cladiri fata de limita terenului :

Nord : 347 m ; Sud : 40 m ; Est : 6,39 m ;Vest : 68 m
Regim de inaltime, P inalt/P+1, inaltime max. 47,50m.
Nr. locuri de parcare normale :122

Nr. locuri parcare pentru persoane cu handicap : 8
Nr.locuri parcare camioane 19.
1.5.2.1.Compartimentari exterioare
Cladire 1
Se prevede o inchidere usoara din panouri metalice prefabricate tristrat de 10cm grosime cu
miez termoizolant de vata minerala bazaltica montate pe un soclu din beton armat prefabricat
si fixate direct pe stalpii prefabricati de beton si pe o structura metalica calculata conform
proiectului de rezistenta.
Soclul prefabricat are in grosimea sa (24 cm) un miez termoizolant de polistiren de 6 cm.
In soclul de beton sunt practicate usi sectionale si usi de evacuare la distante conform P-
118/1999.
Panourile de fatada vor fi montate orizontal iar la partea superioara vor fi sustinute de profile
T /baionete.
Cladire 2
Soclul prefabricat are in grosimea sa (24 cm) un miez termoizolant de polistiren de 6 cm.
Pagina 16 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
In soclul de beton sunt practicate usi sectionale si usi de evacuare la distante conform P-
118/1999.
T /baionete.
Cladire 3
Se prevede o inchidere usoara din panouri de tabla cutata, motate pe stalpii de b.a.
Cladire 4
Inchidere din pereti de b.a.
Cladire 5
T /baionete.
Cladire 6
T /baionete.
Cladire 7
T /baionete.
1.5.2.2. Compartimentarile interioare

Compartimentarile interioare sunt specificate in functie de necesitatile functionale si de
rezistenta la foc atribuite fiecarui perete, dupa cum urmeaza mai jos.
Peretii de separare dintre unitati de depozitare, spatiile sociale si sanitare vor fi din panouri
prefabricate din beton armat si panouri tristrat din vata minerala, dupa caz, cu rezistenta la
foc in functie de scenariul de siguranta la incendiu(minim 180 min).
Cladire 1 – Corpuri A, B,C

Hala de depozitare va fi impartita in trei subunitati, corpul A, B si C. Peretii de separare dintre
corpul A si B vor fi din beton armat 20cm grosime rezistent la foc minim 180 min. In interiorul
corpului A vor fi compartimentari usoare din gips-carton dublu placat pe structura metalica si
panouri sandwich tristrat rezistente la foc 180 minute cu miez din vata minerala de 15 cm in
jurul scarii.
Corpul B va avea compartimentari interioare din panouri tristrat rezistente la foc 180 minute
cu miez de vata minerala 15 cm perimetral depozitului de vopsele.
Compartimentarile interioare ale corpului C vor fi din pereti de zidarie de 25 cm, iar in jurul
liftului panouri si panouri sandwich tristrat rezistente la foc 180 minute cu miez de vata
minerala 15 cm.
Pagina 17 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
Cladire 2 –Corpuri A,B

Fabrica va fi impartita in doua subunitati, corpul A si B.Peretii de separare dintre cele doua
corpuri vor fi din pereti prefabricati de beton armat de 20 cm grosime rezistent la foc minim
180 minute.
Compartimentarile interioare ale corpului B vor fi din panouri tristrat rezistente la foc 180
minute cu miez de vata minerala 15 cm in incaperea materiei prime, iar zona administrativa
va fi delimitata de pereti din beton armat 20 cm grosime rezistenti la foc minim 180 minute,
iar in interior pereti de gips-carton in dublu strat cu structura metalica.
Cladire 3 – Depozitare cuburi

Nu exista compartimentari interioare.
Cladire 4 – Post Trafo

Cladire 5– Casa pompelor

La interior peretii din panouri sandwich vor fi placati cu gips-carton dublu placat pe o singura
parte cu o structura metalica de 50 mm.
Cladire 6 – Cladire comerciala

Compartimentarile interioare vor fi din pereti gips-carton in dublu strat cu structutra
metalica, iar placarile panourilor sandwich vor fi facute cu gips-carton dublu placat pe o
singura parte cu structura metalica.
Cladire 7 – Cabina poarta parcare camioane

Compartimentarile interioare vor fi din pereti gips carton in dublu strat cu structura metalica.
In spatiile umede bai, vor fi folosite placi rezistente la umezeala.
Rezervor de apa 1 si 2
1.5.2.3.Finisaje exterioare
Soclurile si peretii din panou tristrat din beton armat cu termoizolatie din polistiren extrudat in
mijloc vor fi prefabricati. Finisajul va fi aparent din fabrica.
Peretii exteriori din panou sandwich tristrat cu miez din vata minerala si fete metalice vor fi
vopsiti in fabrica.
Culorile vor fi conform cu piesele desenate.
1.5.2.4.Finisaje interioare
Pardoseli
Pardoselile corpurilor cladirii 1 vor avea aceeasi cota generala 0, 00, mai putin cladirea 7-
Cabina poarta camioane parcare care va avea cota generala +0.7.0.In zona de depozitare si
productie, pardoseala va fi realizata din beton elicopterizat tratat cu cuart.
In cantina, vestiare holuri, birouri si camerele anexe sunt prevazute placi ceramice
antiderapante(tip R11) cu dimensiunea 30x30cm.
In grupurile sanitare sunt prevazute placi ceramice antiderapante(tip R11) 20x20cm. Sau
rasina epoxidica.
In zonele cu placi ceramice se prevede plinta ceramica de aceeasi culoare. In zonele birouri
pardoselile vor fi de tip mocheta.
Vor fi prevazute rosturi de dilatare conform specificatiilor producatorului.
Pereti
In zona de depozitare si in spatiile tehnice peretii exteriori raman aparenti - beton aparent la
soclu si vopsitorie (din fabrica) pentru panourile metalice.
Pagina 18 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
In zona de birouri,cantina si vestiare partitiile si placarile din gips-carton se vor finisa cu

vopsea lavabila in dublu strat, culoare alba. Peretii din panou sandwich se vor placa cu gips-
carton in strat simplu, suprafata care se va finisa ca mai sus.
In grupuri sanitare finisajul va fi cu vopsea cauciucata, iar in zonele de perete expuse la
stropire se vor placa cu placi ceramice 20x20cm pana la inaltimea de 2.1m.
In incaperile dusurilor se va placa peretele cu placi ceramice 20x20cm pe intreaga inaltime.
Plafoane
In zona de depozitare si in spatiile tehnice intradosul tablei cutate de acoperis, vopsita uzinat,
va fi lasat vizibil.
Birourile, holul si vestiarele vor avea prevazut tavan casetat din panouri de gips-carton cu
dimensiunea de 60x60cm, vopsite in alb.
Grupurile sanitare si dusurile vor avea panouri de gips-carton cu dimensiunea de 60x60cm
rezistente la umezeala.
Invelitoare
Inchiderea orizontala se realizeaza cu tabla cutata de inaltime si geometrie conform
calculelelor structurale, protejata anti-coroziv, dublata de straturile necesare de termoizolatie
si hidroizolatie.
Termoizolatia va consta in placi rigide de vata minerala bazaltica in grosime totala de 16cm,
protejate la interior de bariera contra vaporilor.
Hidroizolatia se va realiza din membrana autoprotejata monostrat tip PVC si se va ridica si
pe partile verticala si orizontala ale aticului.
Pentru halele de productie si depozitae panta cladirii se prevede de min 2% .
La nivelul acoperisului se vor prevedea elemente discontinue de ancorare, pentru sustinerea
persoanelor sau echipamentelor necesare operatiilor de intretinere si reparare a
acoperisurilor.
Evacuarea apelor meteorice se va face astfel:

Cladirea 1,2,3 – toate corpurile - receptorii de terasa ( sistem tip Geberit)
Cladirile 5,6,7 – receptori de terasa-curgere gravitationala
Usi:
Halele de depozitare - Usile pietonale de evacuare din hala vor fi metalice cu miez
poliuretanic de 4cm, vopsite RAL 5010.
Usile sectionale sunt termoizolate cu spuma poliuretanica cu o grosime minim de 4cm. Sunt
protejate anticoroziv si vopsite uzinat in culoarea peretelui. Sistemul de ridicare este prevazut
cu motor electric.
Usile pietonale si usile metalice duble vor fi protejate anti-coroziv si vopsite uzinat in culoarea
RAL 5010..
Spatii sociale, sanitare si administrative
Usile pietonale si tehnice duble si simple vor fi vopsite uzinat in culoarea RAL 5010.
Toate usile vor respecta cerintele din Scenariul de Securitate la incendiu.
Ferestre:
Ferestrele vor fi practicate in peretii exteriori ai Spatiilor sociale si administrative(cantina si
birouri)dar si in zona halelor de depozitare in peretii exteriori ai birourilor.
Ferestrele sunt realizate din profile de aluminiu cu rupere de punte termica si geam
termoizolant avand ochiuri fixe si ochiuri mobile. Culoarea profilelor de tamplarie va fi RAL
5010..
Ferestrele care sunt expuse direct la nivelul solului vor fi protejate cu folie antiefractie.
Pagina 19 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
Luminatoare si dispozitive automate de evacuare a fumului:

Pe invelitoarea halelor de depozitare vor fi montate luminatoare din policarbonat cu ochiuri
mobile de desfumare. Conform cerintei beneficiarului a fost prevazuta extractie de fum 1%
din suprafata halei.
Luminatoarele vor avea un soclu de minimum 25cm inaltime de la cota hidroizolatiei.
Luminatoarele vor avea un gol efectiv de 3.54 mp (2.00mx200 m) si o arie efectiva de
desfumare pentru trapa de fum de min. 3.54mp.
Desfumare zona sociala (Cladire 1 corp A)

Scara de acces la etaj va fi desfumata cu 1% din suprafata printr-o trapa de desfumare
montata in invelitoare.
Luminatorul va avea un gol efectiv de 1 mp. Si o arie de desfumare pentru trapa de fum de
min 0.19mp.
Desfumare hala de depozitare (Cladire 1 corp B)

Solutia de desfumare este de tip natural-organizat: extractia se va realiza prin trapele de fum
prevazute in invelitoare. Actionarea trapelor este automata si manuala. Admisia aerului de
compensare se va face prin golurile din fatadele de sud si nord (usi). Usile din fatada de nord
si sud sunt conectate la sistemul de detectie-semnalizare incendiu. In momentul actionarii
trapelor de fum in caz de incendiu se vor deschide automat portile sectionale.
In hala de mortare sunt 11 trape de desfumare(11 buc. x 3.54mp =39mp).
Desfumare turn (Cladire 1 Corp C)

Nu este necesar.
Desfumare hala depozitare (Cladire 2 Corp A si B)

Cladirea 2 (depozit EPS si hala de productie) este de tip parter inalt. Solutia de desfumare
este de tip natural-organizat: extractia se va realiza prin trapele de fum prevazute in
invelitoare. Actionarea trapelor este automata si manuala.
Desfumare hala depozitare cuburi (Cladire 3)

Intrucat este vorba de un sopron acoperit dar deschis, nu este necesara desfumare.
Tamplarii interioare:
Halele de depozitare – Usile pietonale ce fac legatura dintre halele de depozitare sunt
metalice cu rezistente la foc EI-90C cu autoinchidere.
Spatii sociale si sanitare – Usile din vestiare sunt de tip plin, celulare cu garnituri de
etansare, cu toc, captuseala si pervazuri din mdf sau celulare, cu specificatii la foc conform
plan si scenariu de securitate la incendiu.
Finisajul si culoarea usilor va fi agreata ulterior. Usile interioare vor respecta cerintele din
Scenariul de securitate la incendiu.
Confectii metalice:
Se vor monta in peretele exterior grile metalice de ventilatie a zonelor tehnice, vopsite uzinat
in culoarea peretelui.
Se vor monta scari metalice de acces pe acoperis (de tip “pisica”) pentru fiecare corp de
cladire.
Rosturi de constructie
Se vor prevedea rosturi seismice continue la nivelul invelitorilor, peretilor si pardoselilor
finisate conform specificatiilor date de producator.
Pagina 20 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
Cladirea este echipata cu sisteme, instalatii si dispozitive de limitare si stingere a incendiilor

instalatii sanitare, instalatii de termo-ventilare, instalatii electrice de joasa tensiune, de
curenti slabi, elemente de signalistica.
1.5.3.METODE DE DEMOLARE. ORGANIZARE DE SANTIER
Lucrarile de demolare a constructiilor existente constau in desfiintarea completa a cladirilor,

inclusiv a fundatiilor in vederea eliberarii terenului.
Produsele şi materialele rezultate din procesul de demolare vor consta din:

- materiale rezultate din demolare construcţii: fier, beton, moloz, zidărie (cărămizi);
- resturi de materiale utilizate la izolarea clădirilor şi conductelor.
În procesul de demolare se vor utiliza echipamente şi materiale specifice acestei activităţi, şi
anume: buldo-excavatoare pe roţi sau şenile; încărcător frontal; concasor; pulverizator;
picon hidraulic; aparate oxiacetilenice (dacă va fi necesar); foarfeci mecanice (dacă va fi
necesar); autobasculante. Sursele potentiale de poluare a solului si subsolului in timpul
procesului de demolare precum si masurile specifice de reducere a impactului potentialelor
surse de poluare sunt prezentate la cap.4.
Societatea care va efectua demolarea va efectua instruirea si respectarea de catre

personalul executant a normelor de sanatate si securitate in munca si PSI specifice
activitatilor desfasurate.
Lucrarile se vor executa etapizat astfel incat sa nu fie necesara o depozitare intermediara a
deseurilor rezultate in urma demolarii.
Se vor imprejmui constructiile ce urmeaza a fi desfiintate, iar la punctele de acces spre locul
de demolare se vor instala panouri de avertizare.
Activitatea in organizarea de santier se va desfasura in etape demolare si construire :

Etapa de demolare :
1.Evaluarea amplasamentului in vederea pozitionarii utilajelor, stabilirea traseelor de

evacuare, delimitare spatii pentru amplasare module birouri și containere cat si pentru
depozitare deseurile rezultate din dezafectare pe categorii.
2.Verificare deconectare de la retelele de energie electrica, gaze, apa si canalizare .Retelele

de conducte aflate in incinta vor fi dezafectate si indepartate. Toate tevile purtatoare de apa
se vor goli inainte de inceperea activitatii de dezafectare intr-un container IBC care va fi
eliminata de catre un operator autorizat în vederea valorificării/eliminării.
3.Desfiintare cladiri existente. Structura se va demonta in ordine inversa construirii acesteia

(pornind de la invelitoare catre fundatii). Elementele rezultate se vor desface/taia la
dimensiuni potrivite avand in vedere greutatea si marimea acestora.
4.Desfiintarea partilor componente cladirilor trebuie astfel executate incat demolarea unor
parti din cladiri sau a unor elemente de constructie sa nu atraga prabusirea neprevazuta a
altor parti sau a altor elemente.
Se va tine cont si se folosi plasa antipraf si tot pentru a evita praful, cladirile (pe portiuni) pot
fi stropite cu apa.In cazul unei rezistente si stabilitati insuficiente a elementelor ce urmeaza a
fi demolate, muncitorii vor fi legati cu centuri de siguranta de elemente fixe si rezistente ale
constructiei si care in etapa respectiva nu se demoleaza inca.
5.Desfiintare platforme betonate si drumuri din incinta
Pagina 21 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
Executantul( Antreprenorul) lucrărilor de dezafectare a constructiilor va întocmi documentatia

de executie si proceduri de lucru aferente obiectivului cu precizarea actiunilor, fazelor de
lucru, sculelor, utilajelor necesare in conformitate cu cerintele Beneficiarului.
6.Incarcarea, transportul si preluarea deseurilor rezultate din demolari in vederea valorificarii/

eliminariideseurilor prin operatori autorizati cu respectarea legislatiei de protectia mediului in
vigoare. Deseurile vor fi sortate, colectate si depozitate separat pe categorii de deseuri în
containere speciale, fără a fi amestecate si care vor fi trimise de amplasament imediat către
societăți autorizate pentru a se evita pe cat posibil formarea de stocuri.
7.Etapa de incheiere a lucrarilor de desfiintare presupune finalizarea lucrarilor din demolare

si pregatirea terenului pentru amenajari viitoare ale amplasamentului.
Pe perimetrul incintei şi în exteriorul acesteia vor fi amplasate inscripţionari din care sa reiasă
denumirea lucrării şi a executantului acesteia;
În zonele succeptibile de poluare a solului(rezervorul de combustibil) s-au efectuat analize în

vederea identificării unei poluări istorice.
Etapa de construire
Lucrările necesare organizării de şantier în perioada de construire revin antreprenorului.
Pentru stabilirea necesarului de reţele exterioare de apă, canalizare, energie electrica,

amenajări diverse (cai de comunicaţii - drumuri şi împrejmuire) şi depozite se poate avea în
vedere propunerea din planul de organizare de şantier, cu corecţiile care urmează să le
aducă executantul lucrărilor în acord cu beneficiarul.
Alimentare cu apa şi racord canalizare

Lucrările de instalaţii de apă pe şantier sunt necesare pentru alimentarea cu apă potabilă,
apă industrială şi apă pentru combaterea incendiilor. Necesarul de apă pe şantier în l/s se
calculează astfel:
1) pentru necesităţile de protecţie (inclusiv PSI)
qi = Cik/8 x 3600 l/s
2) pentru instalaţiile sanitare
q2 = C2k/8 x 3600 l/s unde
- Ci este consumul de apă în litri pe schimb de 8 ore pt. producţie
- C2 este consumul de apă în litri pe schimb de 8
k = coef. de neuniformitate
Pentru necesarul tehnologic, de protecţie (inclusiv PSI) se vor face racorduri la reţeaua
existenta pe amplasament, în concordanta cu acordul deţinătorului de reţea şi al autorităţilor.
Evacuarea apelor uzate menajere se va construi o fosa etanşa din beton care va fi vidanjată
ori de cate ori va fi nevoie sau/si vor fi amenajate toalete ecologice.
Alimentare cu energie electrica

Alimentarea cu energie electrică pentru şantier are următoarele întrebuinţări:
1. pentru iluminatul şantierului şi anume: spaţii de circulaţie, locuri de muncă, teritoriul
şantierului, construcţii provizorii administrative (spatii modulare) şi de deservire (depozite,
ateliere etc.)
2. pentru producţie la alimentarea motoarelor electrice şi a aparatelor electrice de sudura
,mica mecanizare,macarale şi la încălzirea lucrărilor în timp de iarnă,daca este cazul.
Puterea electrică totală necesară se obţine prin însumarea puterii necesare pe fiecare
specific de utilizare, după cum urmează:
1. convertizoare sudura: 8buc x 5kw/h = 40 kw
2. convertizoare frecventa: 10 buc x 1kw/h =10 kw
Pagina 22 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
3. mica mecanizare: = 40 kw, (vibratoare, flexuri, compactoare

4. iluminat şantier: 20buc x 0,5kw/h = 10 kw
5. alimentare administraţie = 70kw
Aceasta putere de 170 kw/h va fi asigurat din postul de transformare ce urmează a se

executa conform proiectului.
Incinta ce face obiectul acestei documentatii va fi imprejmuita cu gard din panouri structura
metal si plasa de santier antimoloz.
8.Dupa finalizarea lucrarilor, amplasamentul organizarea de santier va fi adus la starea

initiala, astfel incat sa se asigure reutilizarea terenului
9.Mijloacele de transport vor fi asigurate astfel încât să nu existe pierderi de material sau
deşeuri în timpul transportului;
Beneficiarul lucrării sau managerul de proiect trebuie sa se asigure ca, înainte de

deschiderea şantierului sa fie stabilit planul de securitate şi sănătate care cuprinde
ansamblul de masuri ce trebuiesc avute în vederea prevenirii riscurilor care pot apare în
timpul desfăşurării activităţilor pe şantier.
De asemenea, antreprenorul trebuie sa stabilească planul propriu de securitate şi sănătate

specific, în cel mult 30 de zile de la data contractării lucrării. Înainte de începerea lucrărilor
acest plan trebuie consultat şi avizat de către coordonatorul în materie de securitate şi
sănătate pe durata realizării lucrării, medicul de medicina muncii şi membrii comitetului de
securitate în munca sau de reprezentanţii lucrătorilor, cu răspunderi specifice în domeniul
securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.
Avand in vedere specificul fiecarei activitati desfasurata de fostul proprietar, au fost prelevate
probe de sol din mai multe zone: laborator, vopsitorie, statie pompe motorina, post trafo,
puncte posibil contaminate, probe care au fost analizate si pe care le atasam la capitolul 4.3.
1.5.4. METODE DE CONSTRUIRE
Executia unitatii si a anexelor aferente se realizeaza etapizat si cuprinde urmatoarele faze:

- Tronson axe, determinarea cotei ±0,00 si executie imprejmuire;
- Sapaturi generale, fundatii si grinzi fundare
- Executie fundatii
- Montaj suprastructura –stalpi, grinzi,pane- toate elemente prefabricate
- Inchideri hale –pereti exteriori , invelitoare(inclusiv tamplarie exterioara, trape fum)
- Turnare placa pardoseala-placa b.a. monolit armata cu ace , strat de uzura cuart
- Executie compartimentari interioare, instalatii sanitare, termice, electrice si montaj
utilaje
- Executie racorduri
- Executie drumuri incinta si refacere spatii verzi amenajate
- Darea in exploatare
- Constructiile vor fi supuse urmaririi starii tehnice a comportarii in exploatare pe toata
durata existentei lor prin urmarirea curenta pe baza programului intocmit conform
legislatiei in vigoare
- Post utilizarea constructiei cuprinde activitatile de desfintare a cladirilor si platformei
in conditii de siguranta si recuperarea materialelor.
Pagina 23 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
1.5.5.OPERARE PROCESE
1.5.5.1 DOTARI-INSTALATII , UTILAJE, MIJLOACE DE TRANSPORT
Activitatea se desfăşoară în doua corpuri cu suprafaţa totală de 11.343 mp. Activitatea

productivă se desfăşoară susţinută de următoarele funcţiuni:
Fabrică de mortare uscate (hală de producţie, depozitare si compartiment

administrativ inclusiv grupuri sanitare şi vestiare )
Fabrica de producere EPS
Staţie de distribuţie carburanţi
Utilaje şi mijloace de transport.
Fabrica de mortare uscate
Fabrica de mortare uscate este amplasată pe o suprafaţă de 3.910 mp (hală de producţie şi

spaţiu de depozitare), are o capacitate maxima de 400.000 tone/an produse finite iar cea
proiectata este de 450.000 to/an.
Este dotată cu:

Clădirea 1 cu suprafaţa construită de 4.197 mp, care adăposteşte instalaţiile şi depozitele de
materii prime şi produse finite.
 Silozuri mici pentru materii prime (aditivi): 30 buc., din care 18 buc. cu volumul de 3
mc şi 12 buc. cu volumul de 1 mc (volum total depozitare = 66mc)
 Silozuri mari pentru materii prime (ciment, var, ipsos, filer, nisip): 13 buc. cu volumul
de 100 mc = 1300 mc
 Silozuri pentru depozitarea produselor finite şi a materialului reciclat: 2 silozuri a câte
100 mc = 200 mc.
 2 linii de fabricaţie automate de producere şi ambalare a mortarelor uscate, din care o
linie produce mortare pe bază de ipsos şi una produce mortare pe bază de ciment;
 2 buc. instalaţie de paletizat şi înfoliat;
 2 compresoare pentru producerea aerului comprimat necesar procesului tehnologic,
cu capacitatea de 900 mc/h
 Instalatie de ambalare si marcare 1 buc
Poza nr.4 silozuri materii prime
Pagina 24 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
Instalaţia de uscare nisip are o suprafaţă construita de 633 mp şi este compusă din:
 Buncăr de nisip cu capacitatea de 25 tone

 1 buc. bandă transportoare cu lungimea de 20 m
 1 buc. arzător gaz cu P = 5200 kw (instalat) şi P efectiv = 4600 kW
 1 buc. cuptor uscare nisip cu capacitatea de 45 to/h;
 1 buc. instalaţie de filtrare praf cu suprafaţa de filtrare uscător / răcitor 560/420 mp
 1 buc. elevator cu cupe 50 to/h
 2 buc. site etanşe faţă de praf cu capacitatea de sitare de max. 25 to/h fiecare
 5 buc. şnecuri de transport nisip
 1 buc. platformă de depozitare nisip.
Poza nr.5 Uscator nisip
Arzătorul uscătorului de nisip are următoarele caracteristici:

 Consum gaz metan 500 Nmc/h
 Putere arzător gaz metan: instalat 5200/efectiv 4600 kW
 Inălţime cos: 24m peste +0,00 (3m peste acoperiș),
 Diametru coş 1000mm
 Debit evacuare gaze arse: 51.000m³/h la temperatura de 80°C
Fabrica de polistiren expandat (EPS)

Pentru desfăşurarea procesului de producţie în condiţii normale, organizarea interioară a
halei va cuprinde următoarele zone:
 Hala de producţie are o suprafață de5.448 mp cu spatii delimitate pentru
depozitarea materiilor prime in suprafata de 462mp si a produselor finite in suprafata
de 2079mp
 Circulaţii interioare auto şi stivuitoare
 Compartiment grupuri sanitare şi vestiare
 Birou si oficiu
În exteriorul halei, adiacent laturii de sud-vest se va amplasa un spaţiu destinat centralei

termice, pe combustibil gazos, ce va produce aburul tehnologic necesar în procesul de
fabricaţie:
 Dimensiuni plan: 6x10 m
 Suprafaţa construită: 60 mp
 Înălţime liberă interioară: 50 m
Pagina 25 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
 Putere termica arzator : 2800KW

 Inaltime coş : 12m.
 Diametru cos :600mm
Accesul auto în interiorul halei se va realiza prin 3 părţi secţionale dispuse: una pe latura de
sud-est de 4,5x6m şi două pe latura de sud-vest de 4,5x4,5 m.
Fabrica de producere EPS are o capacitate maxima de 24.000 mc/an produse finite si este
compusa din :
 Preexpandor 1 buc
 Siloz intermediar 3 buc cu volumul =1mc
 Siloz depozitare 20 buc , cu volumul de
 Instalatie de presat (Blockform) 1 buc
 Instalatie de Ambalarea / Inscriptionarea / Etichetare 1 buc
 Moara cu cutite 1 buc
 Cazan de abur, model ICI CALDAIE, 1 buc
Q = 4 t/h, ps lucru = 12 bar, t = 191.7 0C
 Compresor 1 buc
 Stivuitoare 4 buc
 Transpaleta 1 buc
 Rafturi depozitare
Staţia de distribuţie carburanţi folosită exclusiv pentru autovehiculele proprii, are

capacitatea de 22 mc şi este amplasată pe o suprafaţă de 150 mp şi are următoarele
componente:
-Rezervor pentru motorină, orizontal, cu manta dublă, suprateran, prevăzut cu sistem de
detectare a scurgerilor
-Pompă de distribuţie motorină cu un post de livrare cu debit nominal de 80 l/min., acţionată
cu un motor electric cu puterea de 1,5kW/380 V, în construcţie anti-ex;
-Opritor de flăcări pe conducta de aerisire
-Cuplă rapidă cu capac etanş pentru circuitul de încărcare a rezervorului
-Clapetă antișifonare pentru evitarea deversărilor prin pompă
-Limitator de umplere electromagnetic
Utilaje şi mijloace de transport proprii
4 ansambluri Cap Tractor Volvo&Cementruck

1 ansamblu transport silozuri mobile
1 ansambluri cu macara
4 camioane cu prelate
1 camion volum
1 camion distributie
autoutilitara 3.5 to Ford
autoutilitara 1 to
incarcator frontal Liebherr
10 motostivuitor
Mijloacele auto de transport materii prime şi produse finite staţionează în unitate doar în
perioadele de încărcare / descărcare. Sunt alimentate cu combustibil de la staţia internă de
distribuţie carburanţi. Există 19 locuri de parcare pentru vehicule mari.
Pagina 26 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
1.5.6. DESCRIERE PROCES TEHNOLOGIC
1.5.6.1. Procesul de fabricaţie al mortarelor uscate parcurge următoarele etape:
A. Aprovizionare cu materii prime şi auxiliare

Agregatele, constând în diverse sorturi de nisipuri, sunt aprovizionate de la furnizori. Nisipul
este descărcat din mijloacele de transport auto direct pentru alimentarea buncărului din
incinta depozitului de nisip.
Surplusul de nisip achiziţionat se depozitează pe platforma depozitului de nisip. Buncărul de

nisip, din incinta depozitului de nisip are capacitatea de 25 To şi este prevăzut cu grătar de
reţinere a corpurilor mari.
Nisipul este extras din buncăr cu o banda extractoare, cu viteza variabila şi prevăzuta cu
cantar de banda, de unde se introduc în buncărul uscătorului de nisip.
Transportatorul cu banda, se compune din: banda fără sfârșit ce se înfășoară peste toba de
acţionare şi toba de întindere, banda este susţinută de rolele superioare şi inferioare,
montate în suporţi pe construcţia metalica. Încărcarea benzii se realizează printr-o pâlnie.
Descărcarea benzii se realizează în dreptul tobei de acţionare, materialul ajungând pe banda
de alimentare a elevatorului cu cupe din hala de producţie.
Banda de alimentare elevator, este prevăzuta cu coviltir din policarbonat numai în exteriorul
halei şi este prevăzută cu întinzător banda cu tamburi şi contragreutăţi. Operaţiile de
comanda şi control ale transportatorului sunt realizate prin sistem automatizat.
Capacitatea de cântărire şi precizia dozajului pot fi obţinute prin programe de control a
erorilor.
Filerele de calcar de diverse sorturi sunt aprovizionate de la furnizori gata sitate şi uscate,
transportându-se pneumatic din cimentruck în silozurile aferente de stocare.
Lianţii minerali sunt: ciment, var şi ipsos. Aceștia se descărcă direct din cimentruck în
silozurile de stocare.
Agregatele ușoare, de tipul perlitei se descărca pneumatic, în silozurile aferente.
Aditivii chimici se aprovizionează în saci sau big-bagsuri şi se descărca direct în silozurile de
stocare.
Poza nr.6 Silozuri aditivi
Pagina 27 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
B. Fabricarea produselor
După introducerea reţetelor de fabricaţie în calculatorul de proces, se accesează produsul
dorit şi cantitatea dorita (număr de șarje), după care procesul de producţie se desfășoară
astfel:
 se dozează fiecare materie prima prăfoasă, din siloz direct în amestecător;
 se dozează fiecare tip de aditiv, necesar produsului finit dorit, tot în amestecător;
 după dozare are loc amestecarea, în malaxor, procesul fiind închis fără emisii de praf;
 după amestecare, șarja de produs finit este descărcata pe linia de ambalare.
Întregul proces de fabricaţie este computerizat, toate datele putând fi accesate şi verificate
din fișierul calculatorului. Orice disfuncţionalitate ivita în cadrul sistemului duce la
semnalizarea şi blocarea automata a fluxului. Pe traseul fluxului nu exista contact direct cu
operatorul şi mediul înconjurător.
Produsele sunt obţinute în urma unui amestec fizic, conform reţetei introdusa în calculator,
fără a se produce reacţii chimice. Întregul circuit este unul închis, fiecare componenta a
instalaţiei fiind dotata cu filtre de desprăfuire. Materialul din filtre se introduce în procesul
tehnologic.
C. Ambalarea
Ambalarea produselor finite se poate face pe liniile de fabricaţie, şi se realizează astfel:
in saci, pe mașina de ambalat automata. Produsul finit ambalat în saci este paletizat şi
înfoliat; vrac, la cimentruck-uri sau siloz mobil; stocare în silozurile de 100mc, de unde sa
încarcă în cimentruck-uri.
D. Depozitarea
Produsele finite pentru livrările vrac sunt depozitate în silozuri, cu ajutorul elevatoarelor cu
cupe cărucior de descărcare.
Produsele finite ambalate în saci paletizat şi înfoliat sunt preluaţi de pe liniile de ambalare cu
stivuitoarele şi transportate pentru depozitare sau sunt încărcaţi în autocamioane pentru
livrare. Depozitul de produse finite este situat în prelungirea halei de fabricaţie. Produsele
ambalate sunt depozitate în stive, pe paleţi în rafturi.
1.5.6.2.Producerea polistirenului expandat se realizează după următorul flux

tehnologic:
Activitatea consta in fabricarea produselor termo-fonoizolante din polistiren expandat sub
forma de blocuri din polistiren expandat, placi din polistiren si granule din polistiren expandat
cu densitati diferite. Toate produsele din polistiren expandat fabricate de societate sunt
ingnifugate.
Linia tehnologica este prevazuta sa realizeze o capacitate de cca 2.000 m 3/lună (25000
m3/an), cu posibilitatea producerii a 8 tipuri de polistiren expandat.
Procesul de fabricatie al produselor termo-fonoizolante parcurge urmatoarele etape:
A. Aprovizionare cu materii prime si auxiliare

Materiile prime si auxiliare necesare in procesul de fabricatie al produselor din polistiren
expandat sunt:
 granule din polistiren, Ø 0,3 – 1,5 mm;
 folia de polietilena pentru ambalare, tip I, grosime 0,03 mm;
Consumul de granule din polistiren pe unitatea de produs variaza in functie de densitatea

produsului finit, direct proportional.
Granulele din polistiren sunt achizitionate din import sau din productia autohtona
Aprovizionarea materiei prime se realizeaza in containere din carton presat si saci de rafie.
Greutatea neta a unui container este de 0,8 – 1,1 tone. Containerele incarcate cu materie
prima sunt depozitate in hala de productie, in apropierea instalatiei de preexpandare si in
Pagina 28 din 140
S.C ADEPLAST S.A.
depozit. Folia de polietilena pentru ambalare este un produs indigen sau din import,
aprovizionat sub forma de role, si sunt depozitate in hala de fabricatie in apropierea liniei de
taiere. Rolele cu folia de polietilena sunt transportate cu ajutorul stivuitorului la instalatia de
ambalare a produselor din polistiren expandat.
B. Fabricarea produselor
Procesul tehnologic de fabricarea al produselor termo-fonoizolatoare din polistiren expandat
se desfasoara in mai multe faze tehnologice:
- Preexpandarea
- Insilozarea
- Presarea (turnarea)
- Debitarea
- Maruntirea deseurilor
B.1. Preexpandarea
Preexpandarea este operatia prin carea se urmareste modificarea volumului granulelor din
polistiren expandat sub actiunea presiunii si temperaturii aburului din instalatie. In acest
scop, containerele cu materia prima sunt transportate cu stivuitorul si descarcate in palnia de
alimentare a snecului care conduce, prin tubulatura, granulele din polistiren la instalatia de
preexpandare.
Snecul este actionat electric de catre un motor asincron cu P= 2,2 Kw si n= 1.500 rot/min.
Preexpandorul este o instalatie metalica cu Ø 1,8 m si h= 6 m, prevazuta cu agitator
mecanic, antrenat de un motor cu P= 30 Kw si n= 3.000 rot/min. Preexpandorul este
prevazut cu manta dubla prin care circula aburul cu P=0,9 –1atm si T= 90 – 1000C. Aburul
este agentul de incalzire si expandare al granulelor din polistiren care isi maresc volumul de
cca 50 ori.
Consumul de abur tehnologic este egal cu 520 – 800 Kg/h. Aburul necesar operatiei de
expandare este furnizat de centrala proprie, dotata cu un cazan de abur model ICI CALDAIE
tip SIXEN 4000, cu urmatoarele caracteristici:
Debit maxim abur = 4 tone/h
Presiune maxima = 12 bar
Temperatura = 192oC
Combustibil: gaz metan
Cazanul este dotat cu arzatorul mixt - Qmax=2.800KW
Marimea unei sarje preexpandate este egala de cca 5 m3. Timpul de preexpandare este de
cca 2 -3 min/sarja si depinde de densitatea produsului finit fabricat. Aburul rezidual, rezultat
in urma procesului de expandare a materiei prime este reintors in procesul tehnologic.
Evacuarea gazelor arse se va face prin intermediul unui coş de fum exterior cu inaltimea de
8.4m si diametru de 200mm.
B.2. Insilozarea
Granulele de polistiren preexpandate se transporta pneumatic prin conducta ce leaga palnia
de alimentare a snecului cu silozul de depozitarea care are o capacitate de 2,7 – 3,7 tone.
Silozul are forma paralelipipedica, avand dimensiunile de 4,4 x 4,4 x 7 m si este realizat
dintr-un material textilsintetic. Timpul de stationare al granulelor de polistiren peexpandat in
silozul de depozitare, diferentiate dupa densitatea produsului preexpandat, este de minim 24
ore necesar racirii naturale a materialului.
B.3. Presarea (turnarea)

Presarea este operatia tehnologica care se realizeaza in instalatia de presare-turnare pentru
obtinerea produselor din polistiren sub forma de blocuri cu dimensiunile de 1.420 x 1.040 x
5.100 mm, cu densitatea de ρ = 9 – 30 kg/m3. Granulele din polistiren preexpandat sunt
transportate pneumatic de la silozul de depozitare la instalatia de presare in vederea obtinerii
blocurilor. Presarea granulelor de polistiren se face sub actiunea presiunii si temperaturii
aburului din instalatie. Racirea in interiorul formei blocurilor de polistiren este realizata de
Pagina 29 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
pompele de vid care creaza o depresiune egala cu 60 – 40 mmH2O. Temperatura necesara

procesului tehnologic este data de trecerea aburului (furnizat de cazanul de abur) prin
camasa dubla a instalatiei de presare.
Instalatia de presare este o constructie metalica cu o inaltime de 6 m si o manta prin carea
circula aburul cu P = 1 atm si T = 100 – 1200C. La iesirea din instalatie blocurile de polistiren
sunt transportate cu stivuitorul si depozitate in hala de productie timp de 24 ore, pentru
racirea naturala a blocurilor fabricate. Evacuarea noxelor se va face prin intermediul unui coş
de fum exterior cu inaltimea de 5.5m si Dn=300mm.
B.4. Debitarea
Operatia de debitare a blocurilor in placi de polistiren cu diferite grosimi se realizeaza cu
ajutorul instalatiei de debitare electrica prevazuta cu fire pentru debitare incalzite la o
temperatura de cca 200oC. In urma operatiei de taiere se obtin produse cu dimensiuni
corespunzatoare, conform actelor normative sau cererii clientilor. Debitarea blocurilor in
placi, cu densitatea de ρ = 9 – 30 kg/m3 , de grosimi diferite se realizeaza in doua etape:
 debitarea grosiera
 debitarea finala
In aceasta faza tehnologica rezulta deseuri sub forma de straifuri sau produse
necorespunzatoare care sunt reciclate in procent de 100 % prin reintroducerea lor in circuitul
tehnologic.
B.5. Maruntirea deseurilor

Deseurile tehnologice rezultate la debitare sunt colectate si transportate cu stivuitorul la
moara cu cutite unde sunt macinate la dimensiuni de 10 – 15 mm. Dupa efectuarea operatiei
de macinare materialul obtinut este transportat pneumatic la silozul intermediar destinat
depozitarii deseurilor maruntite, cu ajutorul aerului furnizat de ventilatoare. Granule
expandate au densitatea de ρ = 9 – 30 kg/m3 La fiecare sarja de materie prima preexpandata
pentru fabricarea de blocuri din polistiren se foloseste si o parte din deseurile maruntite in
procent de 10 – 15% care se transporta pneumatic de la silozul intermediar la silozul de
depozitare a materiei prime preexpandate si de aici la instalatia de presare.
B.6.Ambalarea / Inscriptionarea / Etichetare

Dupa realizarea operatiei de debitare a blocurilor in placi de polistiren expandat acestea sunt
stivuite in pachete de cate 1 – 50 bucati, in functie de grosimea produselor. Dupa stivuire
produsele din polistiren expandat sunt ambalate in folie de polietilena tip I. Marimea unui
pachet este de cca 0,25 m3. Pentru impachetare folia de polietilena se lipeste prin
termosudare cu ajutorul instalatiei adecvate a liniei tehnologice. Fiecare pachet cu produse
termo – fonoizolatoare din polistiren expandat este ambalat/inscriptionat/etichetat automat.
B.7. Depozitarea
Produsele finite din polistiren expandat fabricate si ambalate sunt transportate cu stivuitorul
in magazia de produse finite situata in prelungirea halei de fabricatie. Pachetele cu produse
ambalate sunt stivuite in magazie pe verticala in randuri cu inaltimea de cca 7,5 m.
Depozitarea, in vederea livrarii, se face in conditii de pastrare ferite de soare, umezeala,
intemperii si lovituri
1.5.8 UTILITATI
1.5.8.1 Alimentare cu apă
Alimentarea cu apă rece a unitatii se va asigura printr-un bransament de la reţeaua de

alimentare cu apă oraseneasca, prin intermediul unui bransament in conducta existenta, la
marginea limitei de proprietate, va fi pozitionat un camin de contorizare cu apometru, iar
Pagina 30 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
distributia pana la camera tehnica se va realiza subteran printr-o conducta de polietelena de

inalta densitate tip PE100 PN10 SDR 17 d.110X6.6mm.
Distributia din camerele tehnice catre hala de productie se face prin teava OLZN individual
catre fiecare etapa cu contorizare in prealabil.
Instalaţia de alimentare cu apă rece şi caldă de consum, se va executa din ţevi din
polipropilena reticulara, iar pentru distribuţia se va executa din ţevi de oţel zincat izolate cu
cochilie din vata minerala jachetata cu tb Zn.
Alimentarea cu apa calda de consum menajer se face cu instant-uri electrice amplaste sub
lavoare. Retelele de distributie vor fi echipate pe traseul lor cu robineti de izolare, reglaj si
golire, conform normelor.
Conductele se vor susţine de elementele de rezistenta cu suporţi si bride tip MUPRO, HILTI
sau similar.
Debitele de apă calculate sunt:

Debit apă potabilă (conform DTAC – Instalaţii termice, sanitare ):
Q zi med = 0, 10 l/s = 15,30 mc/zi
Q zi max = 0,20 l/s = 18,36 mc/zi
Q orar max = 0,60 l/s =2,14 mc/oră
Debitul de ape uzate menajere
Q u zi med = 15,30 mc/zi = 0,10l/s
Q u zi max = 18,36 mc/zi = 0,20 l/s
Q u orar max = 2,14 mc/oră = 0,60 l/s
Din debitul de apã rece, debitul de apă caldă menajeră necesar este :
qc = 0,93 l/s
Debitul de calcul ape uzate menajere (STAS 1795 /1987)
qsmax = 2,0 l/s
Qs =3,45 l/s
Qs = debitul corespunzător valorii sumei echivalenţilor, Es, ai obiectelor sanitare şi ai
punctelor de consum, ce se scurg în reţeaua de canalizare considerată, în litri pe secundă;
qsmax = debitul specific de scurgere cu valoarea cea mai mare care se scurge în reţeaua de
canalizare considerată, în litri pe secundă;
1.5.8.2 Evacuarea apelor menajere

Apele menajere vor fii colectate în sistem PP la interior şi PVC – KG la exterior, evacuate
gravitaţional în colectorul existent de ape menajere din incinta Adeplast către ministaţia de
epurare tip Novo Pur B 50 L.E E16, Q=7.5mc/zi, încărcare zilnica 3 kg/zi cu următoarele
caracteristici:
Staţie de epurare biologică (SBR – reactor discontinuu secvenţial) cu funcţionare în 2 trepte:
bazin de stocare nămol cu vas tampon şi treapta de epurare biologică cu nămol activ
Operarea microstaţiei este complet automată şi se face printr-o unitate de micro-procesare
care activează compresorul de aer în funcţie de caracteristicile debitului.
După epurare, apele menajere uzate sunt deversate intr-un bazin vidanjabil care va fi
vidanjat ori de cate ori este nevoie si vor indeplini conditiile de calitate prevazute de HG
352/2005 si normativele NTPA sau cele impuse de operatorul autorizat care le va prelua pe
baza de contract. Colectorul de canalizare din PVC - KG este prevazut cu camin de vizitare
din beton cu jgheab si capac carosabil.
Apa calda menajera se va prepara centralizat şi local prin instalaţii electrice pentru lavoarele
din cadrul grupurilor sanitare. Instalaţiile electrice de producere apa calda menajera se vor
amplasa, după caz sub obiectele sanitare.
Instalaţia de canalizare a apelor uzate menajere este proiectata cu conducte de PP (
polipropilena ignifugata neplastifiată) pentru cele situate peste placa +/-0.00 şi conducte de
PVC-KG pentru cele pozate sub placa.
Pagina 31 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
1.5.8.3 Ape meteorice

Evacuarea apelor meteorice de pe acoperiș se va face prin colectarea acestora cu receptori
de terasa şi evacuate printr-un sistem sub presiune de tip „Geberit” prin ţevi din polietilena de
înaltă densitate (PEHD) pana la ieșirea din clădire de unde se va face gravitaţional pana la
bazinul de retenţie amplasat în incinta Adeplast.
Apele provenite de pe drumuri şi platforme betonate vor fi colectate prin guri de scurgere şi
rigole în sistem gravitaţional, şi deversate în bazinul de retenţii ape pluviale din incinta
Adeplast.
Debitul de calcul a apelor meteorice (conform Proiectului de instalatii, acesta fiind calculat
conform STAS 1846/1990 şi STAS 9470/73)
Qplacoperis hala depozitare mortare şi corp administrativ + turn = 269 l/s
Separator de produse petroliere:
Qpldrumuri şi platforme = 500 l/s
Bazinul de retentie ape pluviale:
Volumul bazinului de retentie : VBR = 900m3
Se utilizează 1 separator de produse petroliere care deserveste drumurile şi platformele
(inclusiv parcajele şi platforma staţiei de distribuţie carburanţi). Acesta este de tip Novosell si
are următoarele caracteristici:
Capacitate: 500 l/s
Dimensiuni:
V util: 6315 l
Dn = 2000 mm
Apele fără produse petroliere de pe parcaje şi suprafeţe betonate sunt direcţionate către
bazinul de ape pluviale cu volumul de 900 mc.
1.5.8.4 Instalaţii de prevenire şi stingere a incendiilor

Conform memoriului de arhitectura toate cladirile se vor incadra conform caracteristicilor de
mai jos :
Categoria de importanta: C conf. HGR 766/1997
Grad de rezistenta la foc: II conf, P 118/1999
Clasa de importanta III : conf. Cod de proiectare seismica P100/1-2006
Categoria de risc de incendiu : C conf. P118-1999
Stingerea incendiilor exterioare se va face cu hidranţi exteriori conectaţi la un inel din PEHD
DN 150, hidranţi în număr de 6 bucăţi, debitul de calcul Q=20l/s.
La interior pentru hala de producţie, zona de birouri şi depozit va fi prevăzută o reţea inelară
de hidranţi interiori dimensionata din Ol Zn cu racorduri pt. fiecare hidrant Dn50.
Totodata vor fi prevazute si Instalații pentru stingerea incendiilor in regim automat cu

sprinklere
Instalatia de sprinklere va fi executata ca protectie totala pentru Cladirea 1 si Cladirea 2.
Cladirea 3, nu necesita protectie cu sprinklere conform normelor romanesti.
Instalatia de sprinklere este un sistem automat de stingere si alarmare a incendiilor, care
actioneaza cu apa, ca si mijloc de stingere. Cladirea va fi conectata la o instalatie umeda, a
carei retea de conducte este intotdeauna umpluta cu apa.
Instalatia de sprinklere se autodeclanseaza in caz de incendiu. Un sprinkler (duza de

stingere) reactioneaza la temperatura incendiului, astfel incat, numai sprinklerele care se afla
in imediata apropiere a zonei de incendiu, vor fi declansate. Temperatura de reactie a
sprinklerelor este de 68°C in zona de depozit si in zona de birouri cu exceptia unei zone din
depozit (Grupa 5 si Grupa 7), in care avem sprinklere ESFR si temperatura acestuia este de
74°C si in centrala de sprinklere de 141°C.
Conform standardelor, urmatoarele zone pot fi excluse de la protectia cu sprinklere:

spatiile umede, spatiile destinate alimentarilor electrice si casele scarilor.
Pagina 32 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
In zona de sociala -birouri pentru ca inaltimea dintre finitul spatiului ascuns la nivelul
tavanului si acoperisului este 0,7 m ( mai mic de 0,8 m), masurat între partea
interioara a acoperisului si fata superioara a tavanului suspendat, acest spatiu nu
trebuie protejat cu instalatii de sprinkle.
Se vor monta doar sprinkle cu cap in jos K80 incastrate in tavanul casetat.
Pentru ca partea de jos este prevazuta cu pardoseala suprainaltata cu inaltimea libera

15 cm se vor prevedea senzori de fum si temperatura, dar nu se vor prevedea
instalatii de stingere cu sprinkle ( pentru ca intre pardoseala si fata interioara
pardoselii înaltate sunt mai putin de 0,8m);
Alimentarea cu apa a instalatiei va fi gazduita intr-o camera separata, langa hala de
depozitare.
Sistemul de sprinklere este complet separat de sistemul de hidranti si este constituit

dintr-un rezervor extern de capacitate 700 m3 NET aflat langa centrala de sprinklere.
Centrala de sprinklere este echipata cu o pompa-electrica si o pompa-diesel, fiecare

avand Q=11.700 l/min.
Pentru Cladirea 1 si Cladirea 2 a fost prevazuta cate o subcentrala. Centrala si cele

doua subcentrale de sprinklere vor fi conectate prin intermediul a doua tevi subterane
DN 250 montate in exteriorul halei.
Pe distribuitor sunt montate 8 racorduri fixe tip „B”, Dn 65 mm, pentru alimentarea
instalaţiilor de sprinklere direct de la pompele mobile de intervenţie ale serviciului de
pompieri militari, montate în exteriorul clădirii la maximum 1,4 m de la nivelul
trotuarului clădirii.
Debitul de apã pentru intervenţia cu hidranţi interiori:

Conform P118/2-2013 Anexa Nr.3 debitul de calcul si nr. de jeturi in functiune simultana
pentru instalatiile cu hidranti de incendiu interiori, pentru cladiri de productie si/sau
depozitarecu un volum mai mare de 5.000m3 este de: 2 jeturi in functiune simultana,
Q=4,2l/s.
Debitul de calcul a instalaţiei de combatere a incendiilor cu hidranţi interiori : 4,2l/s
Lungimea jetului compact : 10 m
Capacitatea rezervei intangibile de incendiu : 7,56m3
Timpul de refacere a rezervei intangibile :24 h
Timpul teoretic de funcţionare conform P.118/2 2013 art.4.35 a hidranţilor interiori este de :
30 min.
Diametrul de racord a hidranţilor interiori : 2”
Au fost aleși hidranți interiori montați în cutie de tablă cu ușă de sticlă de tip conform
standardului EN 671-1 dotat cu accessorii DN-33 – cu certificat CE – cu uşă din sticlă cu
accessorii: tambur rabatabil cu furtun semirigid de 30 metri, diametru interior 19mm, furtun
pentru racordare, robinet hidrant cu bilă.
Capacitatea rezervei intangibile de incendiu pentru hidranti interiori este:
VHi =4,2 l / sec. x 30 min. x 60 sec. = 3780 l = 7,56 m3
Presiunea necesara pentru hidranţi interiori:

Hnec = 7,8 + 12,01 + 2,88 +18 = 40,69 Mca
Se va alege un grup pompare destinat stingerii incendiilor format din:

1 pompa activa + 1 rezerva (Q=88m3/h, H = 78mCA / per pompa) + 1 pompa pilot Q=5m3/h,
H=80mCA.
Debitul de apã pentru intervenţie cu hidranţi exteriori:
Pagina 33 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
Conform P118/2-2013 Anexa Nr.8 Debitul de apă pentru stingerea din exterior a unui
incendiu qie la clădiri de producţie şi depozitare pentru gradul de rezistenta la foc (nivelul de
stabilitate la incendiu al cladirii) „II”, si un risc de incendiu mare pentru depozit, debitul de apa
pentru stingerea unui incendiu din exterior raportat la volumul cladiri V=135.908m3, pentru
un volum al compartimentului de incendiu cuprins intre 50.001m3 – 200.000m3 > rezulta un
debit de apa pentru stingerea din exterior a unui incendiu Qie = 20l/s (deoarce cladirea este
dotata cu instalatii de stingere cu sprinklere).
Timpii teoretici de funcţionare pentru hidranţii exteriori pentru clădiri de importanţă normală şi
cu nivel de stabilitate la incendiu I sau II: construcţii civile, clădiri de producţie şi/sau
depozitare conform P118/2-2013 pct.6.19 b. este de 180 minute.
Debitul de calcul a instalaţiei de combatere a incendiilor cu hidranţi exteriori - 20 l/s
Numărul de incendii simultane exterioare – 1
In acest sens se prevad 6 hidranti supraterani Dn100mm, bransati la reteaua inelara

proiectata PEHD 180mm ce vine de la camera pompelor.
Capacitatea rezervei intangibile de incendiu pentru hidranti exteriori se calculeaza astfel:
VHe =20 l / sec. x 180 min. x 60 sec. = 216.000 l = 216 m3
Determinarea presiunii necesare pentru hidranţi exteriori:
Hnec = Hg + Hu + Hf + Hp=77,9mCA
Capacitatea rezervei intangibile de incendiu pentru hidranti exteriori:

V REZERVOR APA = 324 m3
Presiunea necesare pentru hidranţi exteriori:
Hnec = 30,4 mCA
Rezervoarele de apa pentru stingerea incendiilor:

Volum necesar pentru hidranţi interiori = 3 m3
Volum necesar pentru hidranţi exteriori = 324 m3
Se vor realiza 2 bazine ( Ø6m, h=6m) de incendiu 2 x Vmin = 163,4m3.
Volumul de apa necesar pentru interventia cu hidranti exteriori: 216 m3

Volumul de apa necesar pentru interventia cu hidranti interiori: 7,56 m3
Volumul total de apa pentru interventia cu hidranti interiori + exterioari: 223,56 m3
Debitul necesar pentru refacera rezervei de incendiu:

Volumul total al rezervei de incendiu: Vspk+Vhidranti = cca.500m3 +223,56m3 ,
V = 723,56 m3 =723560 l
T = 36 ore (cf. tabel 12.1 din P118-2/2013)

V
Q= T =723560/(36*3600)= 5,58 l/s
Debitul necesar refacerii rezervei intangibile de incendiu se va asigura prin 1 bransament
PEHD Ø 110mm.
Pagina 34 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
1.5.8.5 Alimentarea cu energie electrică

Asigurarea energiei electrice se face prin racordarea la S.E.N. (Sistemul Electro-energetic
National), respectiv la reţeaua de cabluri subterane de 20 kV/ 50 Hz conform avizului
Societatii Complexului Energetic Oltenia SA nr.14261/22.09.2017
Din punctul de racord pe o linie subterana de 20 kV se va conecta un post de transformare
20 kV/0.4 KV pentru montare in anvelopa de beton prefabricata cu amplasare în exterior,
echipat cu :
- X2 buc. Transformator de 1250KVA
- X1 buc. Grup de celule de MT 20 KV
- Spatiu pentru un tablou de distributie de joasa tensiune (0.4kW) care asigura
alimentarea corpurilor de cladire din proiect
1.5.8.6 Instalaţii termice

Conform procesului tehnologic şi fiselor tehnice a utilajelor puse la dispoziţie de către
beneficiar rezulta ca pentru zona de producţie şi depozitare nu este nevoie de încălzire cu o
sursa suplimentara, deoarece temperatura optima de lucru este asigurata prin degajarea de
căldură de la utilajele din producţie asigurându-se în permanenta o temperatura de minim
+180C, iar pentru zona de depozit +150C.
Singura sursa de încălzire şi răcire va fii prevăzută pentru zona de vestiare, grupuri sanitare
şi birouri după cum urmează:
Pentru birouri şi vestiare confortul termic de t=+22 ºC ±2ºC va fi asigurat cu ajutorul unei
pompe de căldură locale, funcţionând cu agent frigorific R410A ecologic, asigurând atât
răcirea pe timp de vara cat şi încălzirea pe timp de iarna a volumului de aer prin intermediul
ventiloconvectoarelor de tavan, şi a unităţilor exterioare cu funcţionare în detenta directa de
tip „Daikin VRV”.
Încălzirea grupurilor sanitare se va face cu convectoare electrice de perete rezistente la abur

şi condens. Suplimentar pentru zona de vestiare şi grupuri sanitare se va prevedea o
instalaţie de ventilare mecanica pentru evacuarea aerului viciat după cum urmează:
wc = 100m3/h
pisoar = 100m3/h
cabina dus =100m3/h
vestiar „n”=8 sch orare/1h
In hala de producţie şi depozitare se vor prevedea luminatoare acţionate electric ce au rolul

de desfumare în caz de incendiu. Ventilarea halei se va realiza în mod natural prin
deschiderea porţilor secţionale, luminatoarelor acţionate electric, şi a grilelor din faţadă.
1.5.8.7 Alimentarea cu gaz metan

A fost emis aviz favorabil conditionat nr. 31935627/02.10.2017 de către DISTRIGAZ GAZ
SUD, prin care se precizează că inainte de inceperea lucrarilor se va solicita asistenta
tehnica din partea Distrgaz sud retele sector Fol Comlex1 Dolj pentru sistarea furnizarii
gazelor si ridicarea aparatului de masura , postului de reglare pe durata executiei lucrarilor.
Debitul minim necesar este de aprox. 300000 mc gaz metan/lună, în principal pentru
funcţionarea uscătorului de nisip care are o putere de 5200 kW şi a centralei termice aferente
halei de producţie EPS, cu o putere de 2800 kW.
Pagina 35 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
1.6. INFORMATII PRIVIND PRODUCTIA

SC. ADEPLAST SA. este producător de materiale de construcţii: şape, mortare, gleturi,
pardoseli industriale, betoane uscate, vopsele lavabile, tencuieli decorative şi adezivi
speciali. În unitatea de productie Isalnita, va produce exclusiv mortare uscate si EPS.
Produsele mortare si sisteme termoizolante (EPS) au un spectru larg de aplicabilitate.

Mortarele sunt utilizate pentru îmbinarea elementelor (pentru îmbinarea elementelor tăiate
sau turnate), pentru placări (impermeabilizarea, placarea și căptușirea pereților, finisarea
podelelor), dar și pentru alte aplicații, precum rosturi, tencuieli, izolații, etanșeizări sau
astupări.
Materialele EPS Se utilizeaza pentru amenajari interioare, acoperisuri- terase, izolatii la
pardoseli si pereti exteriori-fatade, au proprietati termoizolante bune care raman
neschimbate, rezistenta la compresiune, la umiditate, permeabilitate la vapori, elasticitate.
Capacitatea maxima de producţie a fabricii de mortare este de 400.000 tone/an iar a

fabricii de EPS este de 24.000 mc/an.
În scopul asigurării producţiei, se folosesc materiile prime şi combustibilii prezentate
in capitolul următor.
1.7. MATERII PRIME, SUBSTANTE SI PREPARATE CHIMICE UTILIZATE IN ETAPA DE

DEMOLARE SI CONSTRUCTIE
In procesul de demolare constructii existente /construire obiectiv nou se va utiliza drept

combustibil motorina.
Consumul de motorina este prezentat in Cap.4.
Alimentarea cu motorina se va asigura de la unitati specializate de distributie carburanti.
1.8. MATERII PRIME, SUBSTANTE SI PREPARATE CHIMICE IN ETAPA DE

FUNCTIONARE
1.8.1 Materii prime fabrica mortare

Materiile prime, utilizate corespunzător unei producţii de 33.330 to/luna (400000 tone/an)
sunt:
Tabel nr.5 Materii prime mortare

Procent in Cantitate lunara Cantitatea
Materie prima produsul finit (t/luna) anuala (t/an)
(%)
Nisipuri (umed granulat 0-4 60 20.000 240.000
mm)
Ciment* 20-25 6.666-8.333 80.000-100.000
Calcite* 5-10 1.667-3.333 20.000-40.000
Ipsos 10 3.333 40.000
Var 2 667 8.000
Adaosuri organice, din care: 2 667 8.000
- derivati celulozici 0,3 2 24
-polimeri vinilici 1 6,67 80
-hidrofobizanti 0,2 1,334 16
-superfluidificatori 0,2 1,334 16
-intarzietori si acceleratori 0,2 1,334 16
de priza
-eliminatori si generatori de 0,1 0,667 8
Pagina 36 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
pori
-pigmenti 0,1 0,667 8
Atasam alaturat Fisele tehnice de securitate ale materiilor prime si aditivilor Anexa 7.
Gestiunea materiilor prime şi auxiliare se face de la grupul de comanda al fabricii, iar

gestiunea de decontare pe produs finit şi materie prima este preluata de calculatorul de
proces.
1.8.2 Materii prime si auxiliare fabrica EPS

Pentru producţia de polistiren expandat (24000 mc/an) se utilizează anual 250 tone granule
de polistiren expandabil; 25000 mc gaz metan pentru producerea aburului tehnologic şi 125
mc apă pentru producerea aburului tehnologic.
1.8.3 Materii auxiliare

Pentru realizarea producţiei de mortar, se utilizează următoarele materiale auxiliare,
procentul variaza in functie de reteta.
MATERIALE AUXILIARE
Tabel nr.6 Materii auxiliare
Materiale auxiliare Cantitate Cantitatea Utilizare
lunara anuala (t/an)
(t/luna)
Ambalaje din care: 93,01 1.116,04
-saci de carton-hartie 57 684
-folie de plastic strech 2 24
-carton-hartie 0,67 8,04
-europaleti* 33,34 400 Paletizarea sacilor cu produse
finite
Combustibili:
-motorina 40 480 Pentru alimentarea utilajelor
si mijloacelor de transport
proprii
-gaz metan 288.000 3.456.000 Pentru functionarea
mc/luna sau mc/an sau uscatorului de nisip
224,6 2.695,7 (5.200kW) si alte consumuri
tone/luna* tone/an** nesemnificative
*
16.000 buc/an (1.334 buc/luna) sau 400 tone/an(33,34 tone/luna), la o greutate medie a europaletului de 25 kg.
**
la o densitate a gazului metan de 0,780 kg/mc.
1.8.4 Modul de stocare a materiilor prime, auxiliare şi a produselor finite

1.8.4.1 Stocarea materiilor prime
Nisip – Depozitul de nisip este prevăzut cu:
-Buncăr de nisip cu capacitatea de 25 tone
-Platformă de depozitare nisip.
-Filer de calcar (calcite) de diverse sorturi – silozuri mari de stocare
-Ciment, var, ipsos – silozuri mari de stocare
-Aditivi chimici – silozuri mici de stocare
Silozurile mari de stocare sunt în număr de 15 bucăţi şi au capacitatea totală de stocare de

1500 mc, astfel:
-5 buc. a câte 100 mc pentru materii prime - nisip cuarţos
-3 buc. a câte 100 mc pentru materii prime – ciment
-3 buc. a câte 100 mc pentru materii prime – filer
-1 buc. a câte 100 mc pentru materii prime – ipsos
Pagina 37 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
-1 buc. a câte 100 mc pentru materii prime – var hidratat

-2 buc. a câte 100 mc pentru produse finite (mortare uscate) şi recirculare materiale
recuperate din proces.
Silozurile mici de stocare sunt în număr de 30

- 30 bucăţi cu capacitatea totală de stocare de 66 mc, astfel:
-18 buc. a câte 3 mc şi
-12 buc. a câte 1mc
Stocare granule in compartiment special amenajat pentru EPS respectiv silozuri cu

capacitati diferite.
1.8.4.2 Stocarea produselor finite

Mortare uscate ambalate în pungi şi saci de hârtie-carton având capacitatea de 3; 5; 20; 25;
40 kg, care la rândul lor se aşează pe europaleţi 800x1200 şi apoi sunt infoliate cu folie
plastic strech.
Depozitarea se face în depozitul de produse finite situat în prelungirea halei de fabricatie.
Produsele ambalate sunt depozitate în stive, pe paleţi în rafturi.
Mortare uscate în vrac – încărcate direct în cimentruck-uri pentru transport la client sau sunt
stocate temporar în silozurile de stocare produs – în număr de 2 a câte 100 mc.
Capacitatea totală de stocare a mortarelor uscate în vrac este de 200 mc în silozuri + 420 mc
în cimentruck-uri (12 buc. a câte 35 mc fiecare) = 620 mc.
Polistirenul expandat este depozitat temporar pe platfoma special amenajată în suprafaţă

de 3000 mp. De aici, paleţii cu blocuri de EPS ambalate sunt încărcate în camioane şi
transportate la beneficiari.
1.8.4.3 Staţie de distribuţie carburanţi

Pentru alimentarea cu combustibil (motorină) a utilajelor şi autocamioanelor proprii, se
instalează pe amplasament o staţie mobilă de distribuţie carburanţi, cu următoarele
caracteristici:
Modul transportabil, având dimensiuni gabaritice care se încadrează în dimensiunile unui
ISO - container de 20 ft.
Capacitatea de depozitare - un rezervor cu o capacitate de depozitare de 22 mc. Rezervorul

este de tip orizontal cu manta dubla, monocompartimentat, rezemat pe suporţi tip şa.
Capacitatea de livrare a combustibililor - 1 pompa cu un furtun, având debitul de 80 l/min.
In cadrul staţiei de distribuţie carburanţi de incinta se vor monta următoarele utilaje şi

echipamente:
-rezervor pentru motorina, orizontal, cu manta dubla, cu capacitate de 22 mc;
-o pompa de distribuţie cu un post de livrare cu debit nominal de 80 l/min, acţionată de un
motor electric cu putere de 1,5 KW / 380 V în construcţie antiex;
-opritor de flăcări pe conducta de aerisire;
-cupla rapida cu capac etanş pentru circuitul de încărcare a rezervorului;
-clapeta antișifonare pentru evitarea deversărilor prin pompa;
-limitator de umplere electromagnetic.
Se estimează un consum anual de 480 tone motorină, distribuită din staţia mobilă.
Pagina 38 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
Măsuri pentru limitarea emisiilor în mediu, la functionarea statiei de carburanti:
A. FACTOR DE MEDIU: SOL

Pentru a nu polua solul cu produse petroliere, rezultate prin scurgeri accidentale, se iau
următoarele masuri:
-montarea de limitatoare de preaplin pe conductele de încărcare ale rezervoarelor, care

opresc încărcarea la atingerea a 95% din capacitatea rezervorului;
-montarea gurilor de aerisire la o înălţime de 4 m. peste nivelul cotei nivelate a terenului,
înălţime mult superioara înălţimii autocisternelor de alimentare;
-evitarea eventualelor deversări în timpul umplerii rezervoarelor autovehiculelor, prin
utilizarea unor pistoale speciale de umplere, prevăzute cu dispozitive care închid alimentarea
automat, la umplerea rezervorului;
-impermeabilizarea prin betonare a tuturor zonelor unde exista posibilitatea unor deversări
accidentale.
B. FACTOR DE MEDIU: SUBSOLUL

Pentru reducerea la minimum a posibilităţii de poluare a subsolului şi a calităţii apei din
pânza freatica, în cazul unor defecţiuni la rezervor sau conductelor s-au prevăzut
următoarele masuri:
-rezervorul este realizat în varianta constructiva cu manta dubla şi prevăzut cu detectoare de
scurgere pentru depistarea eventualelor scurgeri din compartimentul rezervorului în
compartimentul mantalei.
Ansamblul format din rezervor cu manta dubla şi aparatul de detecţie a scurgerilor reprezintă
o instalaţie deosebit de sigura pentru exploatare, făcând practic imposibila poluarea
subsolului;
-dotarea pompei de distribuţie carburanţi cu valve antisifon şi dispozitiv de preaplin la
umplerea rezervoarelor autovehiculelor.
Masurile sunt detaliate la capitolul 4.
C. FACTOR DE MEDIU: AER

Nu e cazul. Staţia poate fi dotată cu sisteme de recuperare vapori. În prezent nu este cazul,
având în vedere că se distribuie exclusiv motorină.
1.8.4.4 Stocarea deseurilor in perioada de demolare si stocarea materialelor în etapa

de construcţie
Descrierea organizării de şantier, inclusiv cu modul de stocare temporară a materialelor de
construcţie, s-a făcut în capitolul 1, sub. 1.5.3.
In etapa de executie a proiectului se vor utiliza materii prime si materiale de constructie

(balast, nisip, beton, asfalt, borduri etc) ce vor fi aprovizionate de firmele angajate in
realizarea lucrarilor prevazute in proiect.
Sursele de aprovizionare vor fi alese pe baza specificatiilor legate de principalele

caracteristici ale materiilor prime si materialelor, in scopul asigurarii unei calitati ridicate a
lucrarilor.
Pagina 39 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
1.8.4.5 Substanţe şi preparate periculoase

Pe amplasament se vor utiliza următoarele categorii de substanţe sau preparate clasificate,
conform tabelului de mai jos:
- Mortare (produs finit)

- Motorină
- Gaz metan
- Var hidratat
Conform prevederilor Legii nr. 59/2016, activitatea ce va fi desfăşurată de ADEPLAST pe

amplasamentul punctului de lucru Isalnita, nu se află sub incidenţa Directivei Europene
96/82/CE SEVESO, deoarece nicio substanţă periculoasă nu este prezentă în cantităţi egale
sau mai mari decât cele prevăzute în lege.
In tabelul urmator prezentam Substantele si preparatele periculoase produse sau folosite ori
comercializate/transportate (categorii, cantitati) :
Pagina 40 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
Clasificare
amestec
Compozitie.Caracterizarea compusilor Cantitate HG 1408/08, Etichetare Gestiune Comentarii/
Nr. Substante si Substanta Nr. CAS Procent Clasificare/ anuala sau dupa caz amestec (utilizare, gestiune
Crt. preparate etichetare (tone/an) R1278/2008 depozitare)
toxice si componenti D67/548/EC
periculoase D1999/45/CE
1. Motorina Euro Combustibil 68334-30-5 100 Carc. cat. 480 Carc. cat. 3, Xn, N Combustibil Rezervor
Diesel 5 Diesel, 3, Xn,N, R40, Xn, R40,R65, utilaje si suprateran
motorina R40,65,66, R65,R66, N, R66, R51/53 mijloace auto 22 mc
fara alte R51/53 R51/53 S2,13,24,35
specificatii S61,36/37
2. Metan Metan 74-82-8 100 F+, R12 2.695,7 F+, R12 F+, R12 Combustibil Racord la
S2,9,16,33 arzator retea publica
uscator nisip
3. Var hidratat Hidroxid de 1305-62-0 100 Xi 8.000 R36,37,38 Xi Stocare in
calciu R36,37,38 siloz 100 mc
hidratat
Ipsos de - ˃30 - 400.000 R36/37,38 R36,37,38 Stocare in Capacitatea
modelaj sau silozuri maxima de
ciment (vrac) sau stocare vrac
Faina de 1317-65-3 ˃30 ambalate in este de 620
4. Mortare uscate calcar saci hartie-in mc in
Var hidratat 1305-62-0 1-5 Xi magazia de silozuri si
Perlita - 1-5 - produse finite cimentruck-
expandata uri
Aditivi - <0,5 -
organici
Tabel 7 : Substante si preparate periculoase produse sau folosite ori comercializate/transportate (categorii, cantitati)
S.C ADEPLAST S.A.
1.9. POLUANTI FIZICI ŞI BIOLOGICI GENERATI DE ACTIVITATEA

PROPUSA
In perioada de demolare
Lucrarile de demolare si constructie, pot emite următorii poluanţi fizici:emisii de pulberi,

zgomot, vibraţii, impact vizual.
Zgomot
Poluarea fizica asociata demolarii este legata de zgomotul si vibratiile generate atat in etapa
de demolare.
Surse de zgomot in perioada de demolare:
Tabel nr.8 Surse zgomot
Denumirea Nivel sonor la Nivel de Nivel Distanta la care
echipamentului 15 m, dB(A) zgomot sonor nivelul sonor scade
maxim estimat maxim la la 42 dB(A), m
la 15 m, 250 m,
dB(A)* dB(A)
Nivelator, 250-700 cp 88
Incarcator frontal, 300- 88
750 cp 92 58 600
Autogreder, lama 5 m 85
Excavator 86
Constructia fundatiilor, lucru cu beton
Sfredel 88 88 54 220
Livrarea materialelor si a subansamblelor
Trailer 115t 90 90 56 400
TIR 50 t 87
In perioada de constructie
Denumirea Nivel sonor la Nivel de Nivel Distanta la care
echipamentului 15 m, dB(A) zgomot sonor nivelul sonor scade
maxim estimat maxim la la 42 dB(A), m
la 15 m, 250 m,
dB(A)* dB(A)
Constructia de drumuri si amenajare teren
Nivelator, 250-700 cp 88
Incarcator frontal, 300- 88
750 cp 92 58 600
Autogreder, lama 5 m 85
Excavator 86
Constructia fundatiilor, lucru cu beton
Sfredel 88 88 54 220
Pompa de beton 84
Livrarea materialelor si a subansamblelor
S.C ADEPLAST S.A.
Trailer 115t 90 90 56 400

TIR 50 t 87
In perioada de functionare
În perioada de funcţionare, unitatea de productie poate emite următorii poluanţi fizici:
zgomot, vibraţii, impact vizual.
Zgomot
Avand in vedere ca toate utilajele sunt amplasate in interiorul halei, nivelul de presiune
sonora pe teritoriul instalatiei, pana la 10 m de surse se va situa in intervalul 65 – 75 dB (A).
Prin atenuare cu distanta, la limita incintei nivelurile sonore sunt mai mici de 65 dB (A),
valoare maxima admisa prin STAS Nr. 10009/2017.
Surse de zgomot in perioada de functionare:

Limita Poluare
Putere Poluare produsa;
maxima de
Tipul poluarii
acustica masuri de reducere

admisa fond Masuri de
Sursa de eliminare/
poluare Reducere
Pe zone
Pe zona Pe zone
dBA dBA dBA de
obiectivului rezidentiale
protectie
Zgomot
Pompe 87 Carcasare cu
Nu este materiale
87 65 65 65dBA 50dBA fonoabsorbante
Ventilatoare cazul
Tabel nr.6Surse perioada functionare
In proiectul analizat atat in etapa de demolare, constructie cat si in cea de functionare nu

exista surse care sa genereze şi sa emita in mediu zgomot, vibratii, radiatii
electromagnetice / ionizante sau poluanti biologici (microorganisme/viruşi)
1.9.1.Surse de poluare specifice proiectului analizat, sunt sintetizate conform tabelului

de mai jos:
Pagina 43 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
Tabel nr.11 –Surse poluanti

Masuri de
Nnumarul surselor de poluare
Valoare maxima admisibila

Poluarea produsa de activitatea specifica obiectivului eliminare /
si masuri de eliminare / reducere reducere a
puluarii
Pe zone rezidentiale, de recreere sau
Polua alte zone
Tip poluare Sursa de poluare re de protejate luand in considerare poluarea
Pe Masuri de
fond de fond
zona Pe zone de eliminare /
obiecti protectie Fara masuri de Cu implementarea reducere a
vului eliminare/ masurilorde poluarii
reducere eliminare/reducere
a poluarii
Specifica - Surse liniare:
in vigoare ), pentru poluantii caracteristici activitatilor sunt
in capitolul 10.Impactul proiectului asupra acestora este

Valori admisibile ( conform standardelor si normativelor
protectie sanitara, situri arheologice, etc ) s-a prezentat

perioadei de Traficul rutier desfasurat in
Identificarea zonelor protejate ( rezervatii, zone de

demolare si cadrul santierului
Zona analizata nu este caracterizata de poluare,

de - Surse de suprafata :
obiectivul aflandu-se intr-o zona industriala

constructie Functionarea echipamentelor si 5
(zgomot , utilajelor in zona de lucru
vibratii si - Surse punctiforme:
prezentate in capitolul 4
impact Nu este cazul
prezentat in capitolul 4
vizual)
v.Capitolul 4
v.Capitolul 4
v.Capitolul 4
v.Capitolul 4
Specifica Surse punctiforme dirijate
perioadei de Cosuri emisii :
functionare - pulberi
Emisii de - NOx
4
pulberi - SOx
- CO
Accidentala -Hidrocarburi provenite din

fisurarea accidentala a
rezervoarelor autovehiculelor 5
- Substante provenite din
posibila fisurare a rezervorului
de stocare motorina
S.C ADEPLAST S.A.
O descriere detaliată a tipului de poluare fizică se face în capitolul 4.
1.10.DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE ALE PROIECTULUI

Alternativa 0 – de nerealizare a proiectului. În aceste condiţii, factorii de mediu se vor
menţine la parametrii actuali.
Alternativa 1 – de realizare a proiectului. În această situaţie, emisiile în mediu sunt cele

precizate în sub.capitolul 2.1.3.
Motivarea alegerii variantei

 amplasarea obiectivului intr-o zona industriala;
 distante relativ mari fata de zonele locuite si ariile protejate;
 datele meteorologice (viteza si directia predominanta a vanturilor, precipitatii);
 infrastructura zonei;
 aspecte economice ;
 posibilitatea modernizarii amplasamentului;
 amplasamentul ales are posibilitatea de acces la DJ .
 existenta posibilitatii de racordare a utilitatilor: energie electrica, gaze naturale, apa
potabila
Descrierea alternativelor este prezentata la cap.5.5.
1.11 INFOMATII DESPRE DOCUMENTELE/REGLEMENTARILE EXISTENTE PRIVIND

PLANIFICAREA /AMENAJAREA TERITORIALA IN ZONA AMPLASAMENTULUI
PROIECTULUI
Fabrica de mortar si EPS, proprietatea S.C Adeplast S.A, va fi amplasata intr-o zona cu profil
industrial, (fosta baza de productie Energoconstructia) in Comuna Isalnita, jud. Dolj, conform
planului de situaţie şi de încadrare în zonă anexat, la o distanta de aproximativ 15 km de
municipiul Craiova.
Terenul in suprafata totala de 196.273m2 este situat in intravilanul comunei Isalnita, in UTR
12B, are acces din drum exploatare de pe limita de sud-est care debuseaza in drumul
european E70/E79, avand urmatoarele vecinatati:
Tabel nr.12 vecinatati amplasament

PUNCTE CARDINALE VECINATATI
NORD Cale ferata
SUD Strada acces si cale ferata
EST Cale ferata si Termocentrala Isalnita
VEST Cale ferata
Imobilul se afla in proprietatea S.C. ADEPLAST SA, conform Contract de Vanzare-

Cumparare intre Energocostructia S.A. si SC Adeplast S.A. din 01.08.2017.
Totodata este constituita servitute aleea de acces aflata pe terenul cu NC 138 conform
conventiei din data 26.07.2002 incheiata intre SC Energoconstructia SA si SC Pentru lucrari
drumuri si poduri SA.
Coordonatele STEREO70 ale limitei amplasamentului sunt mentionate in (ANEXA 2).

 Situatia tehnica
DEMOLARE
Amplasamentul este situat in UTR –N-2, Lb, cu indicatorii urbanistici max. POT 80% si CUT
=0.8
CONSTRUIRE
Pagina 45 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
Conform certificatului de urbanism nr. 191/23.08.2017 , regimul tehnic al terenului este

urmatorul:
In prezent terenul nu este este racordat la gaze, electricitate, apa si sunt prezente constructii
industriale hale, ateliere, laboratoare, magazie, grupuri sanitare, wc, silozuri. Terenul are
accesrutier pe latura sudica, traversand calea ferata.
Amplasamentul este situat potrivit reglementarilor din PUG-ului comunei activitati industriale,
depozitare si P.O.T. zonal 80%, P.O.T propus 6.22%, C.U.T. zonal 1.6 si propus 0.075.
Conform planului de arhitectura POT=6.08% si CUT =0.076.
Au fost obtinute urmatoarele avize conform Cerificatului de urbanism, prezentate in Anexa 3:

-Aviz nr.311935627/2.10.2017 Distrigaz sud
-Aviz nr.11735/16.10.2017 DSP Dolj
-Aviz /fisa tehnica Compania de apa Oltenia
-Aviz nr.196/17/SU-DJ /01.11.2017 ISU Dolj
-Aviz nr.72/2/237/11.10.2017 CFR Craiova
-Aviz nr. 14261/22.09.2017 SucUrsala Electrocentrala Isalnita
Caracteristici amplasament
Conform Codului de proiectare seismica – prevederi de proiectare pentru clădiri, Indicativ
P100/1-2013, hazardul seismic pentru proiectare este caracterizat de valoarea de vârf a
acceleraţiei orizontale ag determinată pentru intervalul mediu de recurenţă IMR = 225ani
(20% probabilitate de depăşire în 50 ani), corespunzător stării limită ultime, valoare numită
“acceleraţie pentru proiectare” iar condiţiile locale de teren sunt date prin valoarea perioadei
de control (colţ) Tc a spectrului de răspuns şi reprezintă graniţa dintre zona (palierul) de
valori maxime în spectrul de acceleraţii absolute şi zona (palierul) de valori maxime în
spectrul de viteze relative.
Din zonarea teritoriului României în termeni de perioada de control (colţ) a spectrului de
răspuns, Tc = 1,6s, iar după zonarea în termeni de valori de vârf ale acceleraţiei terenului de
proiectare ag = 0,30g.
SUPRAFATA TEREN totală: 196.273 mp aceasta suprafaţă de teren este corespunzătoare

zonei având destinaţia industrie, stabilită prin PUZ avizat.
Terenul este proprietatea beneficiarului şi este amplasat în INTRAVILANUL comunei Isalnita
jud. Dolj.
Destinaţia construcţiei asigura compatibilitatea cu funcţiunea dominanta a zonei din PUG
aprobat respectiv: zona industrie, depozitare.
Terenul având următorii indicatori urbanistici – POT propus=5.80%; CUTpropus = 0,06 .
Caracteristicile amplasamentului sunt:
 Suprafaţa totală de teren: 196.273 mp
 Suprafata construita la sol: 11.343 mp
 Suprafata construita desfasurata : 11.630 mp
 Suprafaţa carosabilă: 14.612 mp
 Suprafaţa parcaje autoturisme: 1639 mp
 Suprafaţa parcaje camioane: 1777 mp
 Suprafaţa platforme betonate: 17592 mp
 Suprafata accese pietonale: 1433 mp
 Suprafaţa spaţii verzi amenajate: 6086 mp (2.7%)
 Suprafaţa spaţii verzi neamenajate: 141.805 mp
Procentul de utilizare a terenului (POT propus): 5.80%
Coeficientul de utilizare a terenului (CUT propus): 0,06
Regim de inaltime: parter inalt/P+1
Pagina 46 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
Inaltime maxima: 47,50 mp

Număr locuri de parcare: 122 autoturisme, 19 camioane , 8 pentru persoane cu dizabilitati
Accesul rutier se face pe latura sudica prin drumul de acces ce este conectat la drumul
european E70/E79.
1.11.1. Informatii despre infrastructura existenta şi conectarea la aceasta.

In prezent terenul nu este racordat la apa, gaz sau electricitate dar pe viitor societatea se va
conecta obtinand in acest sens toate avizele faborabile conectarii la utilitati prezentate in
Anexa 3.
Accesul pe teren se face din drumul de exploatare de pe limita de SE, care are acces in
drumul european E70/ E79. Pe aici se face accesul vehiculelor cu tonaj mare catre poarta de
camioane prin intermediul unui drum cu dublu sens.
Accesul pietonal in incinta obiectivului se realizeaza din drumul de exploatare.
Accesul autospecialelor pompieri se face pe toate cele patru laturi ale cladirii lor.
In incinta au acces autovehicule grele de transport, autobuze si autoturisme.
Pentru autovehiculele grele sunt amenajate benzi de incarcare- descarcare.
Zona accesului este suficient de mare pentru a permite manevra tirurilor si iesirea din incinta.
2. PROCESE TEHNOLOGICE
2.1. Procese tehnologice de productie
2.1.1 Descrierea activităţii
Fabrica de mortare uscate:

Materiile prime de baza se aduc în cimentruck-uri şi se transporta pneumatic în silozurile de
stocare, de unde în circuit închis parcurg procesul tehnologic.
Materiile prime se dozează automat conform reţetelor, întregul proces fiind condus şi
supravegheat pe calculator. Din cântar produsele ajung în amestecător, după care în maşina
de ambalat sau direct în silozurile mobile, totul petrecându-se în circuit închis.
Ambalarea produselor se face în pungi şi saci de 3, 5, 10. 20,25 şi 40 kg., instalaţiile de

insacuire fiind dotate cu cântare electronice, stivuirea sacilor se face automat pe europaleti
care apoi se infoliaza şi se depozitează în magazia de produse finite.
Exista şi posibilitatea de livrare în vrac în silozuri mobile de capacitate 35.000 l, operaţia
executându-se în circuit închis. Fiecare instalaţie este prevăzuta cu sistem de ventilaţie
propriu, captând integral pulberile care provin din operaţia de insacuire sau livrare în vrac.
Cantităţile captate sunt la nivel de maxim 80 kg/8 ore la o producţie de aproximativ 400 to.
produs finit. Pulberile se golesc în containere metalice şi se reintroduc în procesul de
fabricaţie.
Linia de uscare şi sitare nisip
Se aprovizionează cu materie prima (nisip umed), care se depozitează provizoriu în buncărul
de 25 mc, şi apoi nisipul este transportat în cuptorul de uscare cu ajutorul benzilor
transportoare. Nisipul uscat este preluat de un elevator şi transportat la cele doua site în
vederea separării în cele cinci granulaţii, după care este dirijat spre silozurile de stocare.
2.1.2 Descrierea instalaţiilor de filtrare
Fiecare operaţie din fluxul tehnologic este prevăzută cu un echipament de filtrare care reţine
eventualele pulberi emise din proces.
În tabelul de mai jos sunt prezentate toate filtrele ce vor funcţiona în unitate, împreună cu
caracteristicile de emisie ale acestora.
Pagina 47 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
Tabel nr.13 Caracteristici filtre

Debit maxim de Debit maxim
Debit maxim Debit maxim de Debit maxim de Temp. emisie gaze de pulberi in
Nr. Crt. de emisie gaze emisie gaze Tip pulberi emisie gazelor (conditii reale) in conditii de
Buc. Denumire (conditii reale) (conditii emise pulberi(g/h)/tip (oC) conditii de functionare a
Nmc/h normale) pulberi functionare a tuturor
Nmc/h tuturor surselor surselor g/h
Nmc/h
1. 1 Filtru cu perete 51.000 39.441 PS max.1020 g/h 70 51.000 1.020
despartitor Nisip
USCARE NISIP cuartos
˃10µm
2. 2 Filtru impuls pentru 20.000 18.322 per filtru PM10+PS max.400 g/h 20 40.000 800
masina ambalat Mortare
AMBALARE 5-30 µm
3. 1 Filtru impuls pentru 1.600 1.600 PM10+PS max.32 g/h 20 1.600 32
siloz-insuflare Var hidratat (functioneaza
SILOZ MARE VAR 5-30 µm discontinuu)
4. 1 Filtru masini cu 5.000 4.580 PM10+PS max.100 g/h 20 5.000 100

ventilator Mortare
AMESTECARE 5-30 µm
MATERII PRIME
5. 30 Filtre patroane-fara 300 280 PM10+PS max.6 g/h 20 9.000 180
patroane antistatice pt Aditivi (functioneaza
siloz aditivi organici si discontinuu)
SILOZURI ADITIVI anorganici
nepericulosi
5-30 µm
6 1 Filtre cu accesorii 1.500 1.397 PM10+PS 30g/h 20 1.500 30

pentru instalatie Mortare
ambalare cantitati 5-30 µm
mici, cu ventilator
AMBALARE
7. 9 Filtru Polypleat Siloz- 1.600 1.600 PM10+PS max.32 g/h 20 14.400 288
insuflare LKW Materiale (functioneaza
Pagina 48 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
SILOZURI MARI prafoase discontinuu)

5-30 µm
8. 2 Filtru cu garnituri 1.000 1.000 per filtru PM10+PS max.20 g/h per 20 2.000 40
incarcate Nisip filtru incarcare
SILOZURI MARI ˃10 µm
NISIP
47 TOTAL 124.500 2.490
Pagina 49 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
În continuare se face descrierea în detaliu a fiecărei instalaţie de filtrare.
1.Filtru cu perete despartitor pentru uscător/evacuare răcitor – USCARE NISIP

 Filtru impuls cu curatare „on-line“ complet automata a tuturor furtunurilor de filtru, prin
impulsuri cu aer comprimat. Tip: sfdw 05/12-d-07
 Zona zona uscare/ zona racire
 Debit evacuare gaz 51.000 / 41.000 m3/h
 Temperatura gaz 80 / 60 °C
 Tip praf Nisip cuartos
 Suprafata filtru 560 / 420 m2
 Incarcare suprafete 93 / 96 m3/m2h
 Numar de unitati 4 / 3 bucati
 240 / 180 furtunuri d=165 mm, Lungime 4500 / 4500 mm
 Material filtrant PE550-CS17 / PE550
 Material carcasa 1.0038
 Subpresiune max. 5000 Pa
 Temperatura max. mecanica 140 °C
 Ventile magnetice: 24 V DC
 Material cosuri de sprijin 1.0038
 Executie 1 x divizat
 Numar bare long. 10 buc
 Consum aer comprimat 77 Nm3/h
 Presiune la filtru 6 bar
 Dispunere: pe un rand
 Carcasa 3 / 4 mm grosime, executie rezistenta la intemperii, capac filtru complet pre-
montat, cu sistem de curatare pneumatic şi electric, cu aer comprimat, gata de
racordare
 Recipient sub presiune, omologat conf. directivei CE 87/404/CEE, cu sigla CE
 Acoperirea sistemului de curatare
- 1 usa de interventie per unitate, pt. montarea şi demontarea furtunurilor de filtru pe
partea gazului pur, cu termoizolare interioara
- 1 supapa pilot-incalzire (protectie la inghet)
- cate 1 supapa membrana şi magnetica pe serie furtun
- 1 perete despartitor
- 1 vana colectare praf, 60° panta, cu iesire adecvata la alimentatorul rotativ
- 1 spirala cu lamele Hardox, 2 usi vizitare cu intrerupator de capat, incl. transductor de
masura presiune diferentiala DDMU2 (0 ... 20 mbar)
2. Filtre impuls SCHEUCH, pentru masina ambalare – 2 buc. - AMBALARE

 Filtru impuls cu curatare „on-line“ complet automata a furtunurilor de filtru, prin
impulsuri cu aer comprimat.
 Tip: sfdt 05/12-c-02
 Dispunere: pe un rand
 Tip praf Praf tencuiala
 Numar de unitati 2 buc. 120 furtunuri filtru d=165 mm, Lungime 3375 mm
 Material filtrant Pe550
 Suprafata filtru 210 m2
 Incarcare suprafete 95 m3/m2h
 Material carcasa 1.0038
 Subpresiune max. 5000 Pa
 Temperatura max. mecanica 80 °C
Pagina 50 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
 10 ventile membrana: 1,5 "

 Material cosuri de sprijin 1.0038 zincat
 Executie 1 x divizat
 Numar bare longitudinale 10 buc
 Carcasa 3 mm grosime, executie rezistenta la intemperii, capac filtru complet pre-
montat, cu sistem de curatare pneumatic şi electric, cu aer comprimat, gata de
racordare.
 Recipient sub presiune, omologat conf. directivei CE 87/404/CEE, cu sigla CE
 Acoperirea sistemului de curatare:
- 1 usa de interventie per unitate, pt. montarea şi demontarea furtunurilor de filtru pe
partea gazului pur
- 1 supapa pilot-incalzire (protectie la inghet) 220 VAC
- 1 unitate intretinere aer comprimat, cu manometru - pusa la dispozitie de beneficiar
- cate 1 supapa membrana şi magnetica pe serie furtun
- 1 stut de racord gaz pur
- stuturi de racord gaz brut
- 1 palnie colectare praf, 60° panta, dimensiune evacuare 250x250 mm
- 1 usa vizitare cu intrerupator de capat, incl. transductor de masura presiune
diferentiala DDMU2 (0 ... 20 mbar)
3. Filtru impuls SCHEUCH – SILOZ MARE VAR

 Tip: skdb 08/08-1,1-01
 Amplasare furtun: vertical
 Prindere furtun: mit carabina, fara injector
 Debit gaz 1.600 - 3.000 m3/h
 Temperatura gaz 20 °C
 Tip praf Hidroxid de calciu
 Numar unitati 1 buc.
 64 furtunuri filtru 100 mm Æ, Lungime 1100 mm
 Material filtru PE/PE 520
 Suprafata filtru 24 m2
 Incarcare suprafete 66 - 125 m3/m2h
 Ventile membrana: 1 ½“
 Carcasă:
Material 1.0038
Subpresiune max. 5.000 Pa
Temperatura max. mecanica 80 °C
 Cosuri sprijin: Material 1.0038 zincat Executie continua
 Consum aer comprimat 2,5 Nm3/h
 Carcasa 3 mm grosime, executie rezistenta la intemperii, complet premontata.
 Recipient sub presiune, omologat conf. directivei CE 87/404/CEE, cu ventil de
siguranta şi sigla CE
 1 capac cap filtru per unitate, pt. montarea şi demontarea furtunurilor de filtru pe
partea gazului pur
 Carcase supapa pilot cu supape pilot 24 VDC
 Supapa pilot-incalzire (protectie la inghet) 230 VAC
Pagina 51 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
 1 supapa de siguranta la presiune
4. Filtru masini - 5.000 m³/h cu ventilator – AMESTECARE MATERII I

 Tip: skdt 08/14-1,1-01-h
 Amplasare furtun: orizontal
 Prindere furtun: cu inel din sarma, cu injector
 Debit gaz 5000 m3/h
 Suprafata filtru 41,5 m2
 Ventile membrana: 1 ½
 Carcasă: Material 1.0038
 Cosuri sprijin: Material 1.0038 zincat
Executie continua
partea gazului pur
 1 palnie colectare praf
 1 mufa 1,5" pentru sonda nivel de umplere, pusa la dispozitie de beneficiar
5. Instalatie filtrare 300 m³/h - pentru SILOZ ADITIVI – 30 buc.

 Locuri aspiratie: Silozuri
 26 buc. Filtre patroane – fara patroane antistatice cu curatare „on-line“ complet
automata a tuturor patroanelor de filtru, prin impulsuri cu aer comprimat.
 Tip: frup 0280-01/001-1,2
 Tip praf Praf tencuiala
 1 patroane filtru 160 mm Æ, Lungime 1200 mm
 Material filtru poliester
 Ventile magnetice: Comanda pusa la dispoziţie de beneficiar
 Cosuri sprijin: Material 1.0038 zincat
Pagina 52 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
Executie continua
 Consum aer comprimat 0,5 Nm3/h
 Stut evacuare gaz pur, cu bordura, incl. clapeta de strangulare
6. Instalatie ambalare cantitati mici - 1.500 m³/h cu ventilator - AMBALARE

 Filtru cu accesorii cu curatare „on-line“ complet automata a tuturor furtunurilor de
filtru, prin impulsuri cu aer comprimat.
 Tip: skdt 06/06-1,1-01-h
 Amplasare furtun: orizontal
 Prindere furtun: cu inel din sarma, cu injector
 Numar unitati 1
 Ventile membrana: 1 ½“
 Cosuri sprijin: Material 1.0038 zincat Executie continua
partea gazului pur
 1 palnie colectare praf
 1 mufa 1,5" pentru sonda nivel de umplere, pusa la dispozitie de beneficiar
7. Filtru Polypleat „WAMFLO“ – 9 buc. – SILOZURI MARI

 Carcasă: Otel inox 1.4306
 Placa suport element: Otel normal, vopsit în camp electrostatic
 Carcasa protectie la intemperii: Otel inox(fara carcasa la utilizare ventilator)
 Imbinare: flansa, incl. garnitura pentru montare siloz
 Diametru carcasa: 800 mm
 Suprafata filtru: 24 qm
 Elemente filtru: 7 elemente Polypleat; L = 920 mm
 Schimbare element filtru: de sus
 Material filtru: PP: placa poliester, pliata;
 Clasa BIA: M
 Curatare: cu aer comprimat
 Ventile magnetice: 3
 Consum aer comprimat: 4,5 Ncbm/h (la reglare standard)
 Unitate comanda: pentru curatare elemente filtru
Pagina 53 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
8. Filtre Tip BELFI 10 m² - 2 buc. – SILOZURI MARI

 Filtru cu comanda electrica, complet automat, cu goluri mari pentru intretinere.
 Forma compacta, usor de montat, permitand utilizarea pentru desprafuirea benzilor
capsate, a silozurilor sau a buncarelor umplute fara presiune
 CARCASA FILTRU rectangulara, usor de montat, din ST 37-2
 Acoperita cu plastic, gri. Prin usile de intretinere USOR de deschis se faciliteaza
accesul la patroanele filtrului şi la ventilele magnetice.
 PATROANE FILTRU executate ca elemente în forma de stea, cu fund, corp de sprijin
di flansa din plastic, ca şi cu o acoperire cu poliester de inalta calitate.
 Prinderea se face pe partea gazului brut.
 VENTILELE CU EVACUARE RAPIDA sunt montate direct pe ACUMULATORUL DE
PRESIUNE, montat în carcasa de gaz pur. Prin aceasta amplasare se creeaza ce
duce la o reducere a consumului de aer comprimat şi la o curatare optima a
patroanelor filtrului.
 Suprafaţa filtru: cca. 10 m²
 Dimensiune construcţie: cca. 600 x 300 x 1440 mm
 Patroane filtru: Ø 150 x 1000 mm
 Număr patroane: 3 buc.
 Material filtru: poliester
 Racord aer: 3 buc.
 Capacitate: pana la cca. 1000 Nmc/h, incarcarile coresp. suprafete filtru
 Necesar aer cca.: 95 Nl/min
 Baza: Timp de pauza 10 sec intre 2 impulsuri.
 Frecventa de declanşare a automaticii de curatare depinde de incarcarea cu praf a
aerului evacuat, ca şi de tipul de mediu.
2.1.3 Descrierea surselor de emisie în mediu
2.1.3.1 Emisii în aer
2.1.3.1.1. Emisiile instalaţiilor de filtrare aferente fiecărui echipament din fabrică.

Fiecare operaţie desfăşurată în fabrică: încărcare / descărcare, transport, amestecare,
uscare, ambalare etc. se desfăşoară în sistem închis, astfel incât emisiile de praf să fie
minimizate. Operaţiile de mai sus sunt deservite de câte o instalaţie de filtrare care au fost
prezentate în capitolul anterior. Emisiile în atmosferă a acestor instalaţii de filtrare sunt
prezentate în tabelul de mai jos.
Din activitatea ADEPLAST vor fi emise în atmosferă în condiţii reale de funcţionare,

MAXIM 11,32 tone/an pulberi (în condiţii de funcţionare la capacitate maximă).
S-a ţinut cont de faptul că sursele 2, 5, 7 şi 8 funcţionează discontinuu. Conform
specificaţiilor tehnice, aceste surse funcţionează aprox. 30% din timp, deci aportul real al lor
la emisiile de pulberi este de 2,82 tone/an.
Clasificarea pulberilor
Pulberile sedimentabile
Pulberile sedimentabile sau praful sunt reprezentate de particule cu diametrul de 20 μm şi
densităţi care le favorizează depunerea conform legii gravitaţiei. După ce sunt emise în
atmosfera acestea se depun pe sol, vegetaţie etc.
Pagina 54 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
Pulberile în suspensie (ceata şi fum) sunt reprezentate de particule de dimensiuni mai mici
(diametrul <20 μm) care rămân în aer timp îndelungat şi au un comportament asemănător
gazelor.
Pulberile sedimentabile şi în suspensie formează particulele aeropurtate totale.
Stabilitatea în atmosfera a acestor pulberi este determinata de mărimea particulelor, iar în

absenta curenţilor de aer se sedimentează cu o viteza uniforma, conform legii lui Stokes.
Pulberi în suspensie, cu diametrul particulelor sub 0,1 μm, provin din combustibili şi diverse
reacţii chimice şi fotochimice. Acest grup de particule se caracterizează printr-o o mișcare
întâmplătoare, continua – mișcare browniana - datorita ciocnirilor cu moleculele fazei
disperse. în aceste condiţii particulele din acest domeniu de mărime, practic nu se
sedimentează.
Persistenta lor în atmosfera depinde de posibilitatea întâlnirii cu alte particule, cu care prin
coagulare formează agregate, care datorita mărimii se sedimentează.
Stabilitatea pulberilor în aer este determinata în special de mărimea particulelor,
sedimentând repede, iar cele cu dimensiuni submicronice putând persista mult timp în
atmosfera.
Tipuri de pulberi emise de activitatea analizată

Dimensiunea particulelor în acest tip de activitate (preparare mortare uscate) este cuprinsă
între 5 şi 30 μm, mai puţin nisipul cuarţos care poate avea dimensiuni între 0 şi 4 mm. Astfel,
tipurile de pulberi emise prin instalaţiile de filtrare sunt:
Pulberi sedimentabile (PS) >10μm: nisip cuarţos, var, ipsos, ciment, aditivi organici şi
anorganici nepericuloşi, mortare
Pulberi în suspensie: (PM10): 5-30μm: var, ipsos, ciment, aditivi organici şi anorganici
nepericuloşi, mortare
Nu se emit pulberi fine sau superfine (PM2.5)

In tabelul urmator sunt prezentate caracteristicile surselor de emisie ale fabricii de mortar:
Pagina 55 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
Debit maxim de Debit maxim

Debit maxim Debit maxim Debit maxim de Temp. emisie gaze de pulberi in
Nr. Crt. de emisie gaze de emisie gaze Tip emisie gazelor (conditii reale) in conditii de
Buc. Denumire (conditii reale) (conditii pulberi pulberi(g/h)/tip (oC) conditii de functionare a
Bmc/h normale) emise pulberi functionare a tuturor
Nmc/h tuturor surselor surselor g/h
Bmc/h
1. 1 Filtru cu perete 51.000 39.441 PS max.1020 g/h 70 51.000 1.020
despartitor Nisip
USCARE NISIP cuartos
˃10µm
2. 2 Filtru impuls pentru 20.000 18.322 per PM10+PS max.400 g/h 20 40.000 800
masina ambalat filtru Mortare
AMBALARE 5-30 µm
3. 1 Filtru impuls pentru 1.600 1.600 PM10+PS max.32 g/h 20 1.600 32
siloz-insuflare Var (functioneaza
SILOZ MARE hidratat discontinuu)
VAR 5-30 µm
4. 1 Filtru masini cu 5.000 4.580 PM10+PS max.100 g/h 20 5.000 100
ventilator Mortare
AMESTECARE 5-30 µm
MATERII PRIME
5. 30 Filtre patroane-fara 300 280 PM10+PS max.6 g/h 20 9.000 180
patroane antistatice Aditivi (functioneaza
pt siloz aditivi organici si discontinuu)
SILOZURI anorganici
ADITIVI nepericulo
si
5-30 µm
6 1 Filtre cu accesorii 1.500 1.397 PM10+PS 30g/h 20 1.500 30
Pagina 56 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
pentru instalatie Mortare

ambalare cantitati 5-30 µm
mici, cu ventilator
AMBALARE
7. 9 Filtru Polypleat 1.600 1.600 PM10+PS max.32 g/h 20 14.400 288
Siloz-insuflare Materiale (functioneaza
LKW prafoase discontinuu)
SILOZURI MARI 5-30 µm
8. 2 Filtru cu garnituri 1.000 1.000 per filtru PM10+PS max.20 g/h per 20 2.000 40
incarcate Nisip filtru incarcare
SILOZURI MARI ˃10 µm
NISIP
47 TOTAL 210 124.500 2.490
Tabelul 14 Caracterizarea surselor de emisie corespunzătoare fabricii de mortare uscate
Pagina 57 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
2.1.3.1.2. Emisiile arzătorului pe gaz metan aferent instalaţiei de uscare

Uscătorul de nisip este dotat cu un arzător pe gaz metan cu puterea efectivă de 4600 kW
(instalat 5200 kW), cu caracteristicile următoare:
Capacitate cuptor uscare: 45 t/h
Consum gaz metan 500Nmc/h
Putere arzător gaz metan: instalat 5200/efectiv 4600 kW
Inaltime cos: 24m peste +0,00 (3m peste acoperis),
Diametru 1000mm
Debit 51.000m³/h la temperatura de 80°C
Emisiile în aer de la arderea gazului metan în cuptorul de uscare nisip sunt estimate. Emisiile
la cos sunt calculate în baza metodologiei Corinair 2016 şi al debitului de emisie pentru coșul
uscătorului.
Emisiile în aer la cos sunt evacuate continuu, în condiţii normale de funcţionare. în condiţii
anormale de funcţionare aceste emisii scad sau se anulează întrucât acestea provin din
arderea combustibilului iar, în situaţii anormale, în mod automat se oprește alimentarea cu
combustibil.
Poza nr.7 Arzatorul instalatiei de mortare uscate
Tabelul 15 Caracterizarea emisiilor de la uscătorul de nisip

Poluant Factor de Debit Debit anual Debit real Concentratia Limita
emisie masic kg/an gaze /aer in emisie la
Corinair g/h impurificat mg/Nmc emisie
g/GJ mc/h mg/Nm
c
Pulberi 0.78 12,92 108,52 51.000 0,25 5
NOx 74 1.225,43 10.294 51.000 24,03 350
SOx 0.67 11,10 93,24 51.000 0,22 35
CO 29 480,24 4.034 51.000 9,42 100
Limita Conform Ord. 462/1993, anexa 2, 4.1., la 3%O2.
Pagina 58 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
2.1.3.1.3 Emisiile staţiei mobile de distribuţie carburanţi

Statia mobila nu se încadrează în cerinţele Hotărârii nr. 568 (r1) din 14/06/2001, modificata
prin HG 958/2012 privind stabilirea cerinţelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compuşi
organici volatili rezultaţi din depozitarea, încărcarea, descărcarea şi distribuţia benzinei la
terminale şi la staţiile de benzină.
2.1.3.1.4 Emisiile mijloacelor auto care tranzitează unitatea

Consumul anual estimat de motorină este de 480 tone. Emisiile pentru această cantitate de
motorină sunt prezentate în tabelul de mai jos. Se precizează că mijloacele auto
funcţionează doar un timp scurt pe amplasament, restul timpului funcţionând în afara
amplasametului (transport materii prime / livrare produse finite).
Tabelul 16 Caracterizarea emisiilor din surse mobile

Tip poluant Factor Corinair Emisii anuale
g/kgmotorina Kg/an
NOX 42,7 20.496
CO 34,2 16.416
COV 8,16 3.916,80
Pulberi 2,1 1.008
2.1.3.1.5. Emisiile instalaţiei de producere polistiren expandat

Emisii punctiforme provenite de la arzătorului de gaz metan pentru producerea aburului
tehnologic calculate conform Corinair 2016 si in conformitate cu Ord. 462/1993, anexa 2,
4.1., la 3%O2. si cu Directiva UE 2015/2193.
Tabel nr.17 Caracterizarea emisiilor de la EPS

Polu- Factor Debit Debit Debit real Concen- Limita la Limita la
ant de masic anual gaze /aer tratia in emisie emisie
emisie g/h kg/an impurifi- emisie mg/Nmc mg/Nmc
Cori- cat mg/Nmc conf. conf.
nair mc/h Ord.462/1993 Deciziei
g/GJ 2015/2193
pulbe 0,78 7,86 66,00 10.000 0.79 5 -
ri
NOx 74 745,90 6.266 10.000 74.59 350 100
SOx 0,67 6,75 56,70 10.000 0.68 35 -
CO 29 292,32 2.455,46 10.000 29.23 100 -
Emisii punctiforme: instalaţiile de ventilaţie şi exhaustare (debit de aer, 3000 mc/oră – evacuare blocform şi 1000
mc/h – evacuare preexpandare), care îndepărtează produşii de proces. Secţiunile de exhaustare au dimensiunile,
D - 300 mm; H -8.4m (evacuare blocform) şi respectiv D - 200 mm; H -5.5 m (evacuare preexpandare).
Pagina 59 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
Poza nr.8 cazan abur centrala termica
Dupa cum se observa din tabel, conform calculelor, centrala termica cu puterea de 2.8 MW
se incadreaza in limitele legale atat ale Ord. 462/1993 cat si ale Directivei Europene
2015/2193.
2.1.3.1.6. Emisii în apă

S-au identificat următoarele tipuri de ape uzate:
Ape menajer uzate – provenite de la personal. Sunt canalizate, epurate într-o ministaţie de
epurare tip NovoPur B 50 L.E, Q=7.5mc/zi încărcare zilnica 3 kg/zi. Debitul apelor uzate
este de 18.36 mc/zi, 6426 mc/an. Poluanţii acestor ape sunt specifici apelor menajer uzate,
respectiv: MTS, CBO5, CCOCr, compuşi cu azot, compuşi cu fosfor, detergenţi, coliformi
etc. După epurare, aceste ape sunt deversate in bazin vidanjabil de 20mc şi vor îndeplini
condiţiile de evacuare impuse de operatorul care le va prelua pe baza de contract in
conformitate cu HG 352/2005 si normativele NTPA.
Ape pluviale – care pot antrena suspensii sau produse petroliere de pe suprafeţele betonate
ale unităţii. Sunt de 2 categorii:
Ape pluviale colectate de pe parcaje, acoperiş, alei carosabile, platformă staţie mobilă de
distribuţie carburanţi cu un debit maxim calculat de 268 l/s. Acestea sunt direcţionate către
unitatea de separare hidrocarburi, formată din 1 separator de hidrocarburi tip Novosell, cu
debitul max. de 500 l/s şi care separă produse petroliere .
După preepurare sunt deversate într-un bazin de retenţie ape pluviale cu volumul de 900 mc
si daca este nevoie vor fi preluate de un operator autorizat conform contract.
Ape pluviale colectate de pe spaţiile verzi sunt evacuate liber la teren. O parte se infiltrează
în sol, o altă parte se evaporă şi restul se scurge natural în mediu.
În procesul tehnologic nu se utilizează apă.

Tabelul 18 Debite de poluanţi emişi cu apele pluviale (pulberi)
Tip poluant Debit zilnic poluant Debit aual poluant
ape pluviale ape pluviale:
kg/zi kg/an
Debit zilnic ape pluviale: 40.21 mc 0,067 23,52
Debit anual ape pluviale:
Pagina 60 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
14.073 mc
Debitul de ape pluviale si implicit cantitatea de pulberi aferenta sunt calculate la o intensitate a ploii de 5 min si frecventa de ½
, un Q=268l/s=965mc/h la o suprafata de 41.489 mp (14.895mp+platforme betonate 26.594mp), restul apelor pluviale se pot
infiltra in solul cu suprafata de 149.784mp.
2.1.3.1.7. Emisii pe şi în sol şi subsol

S-au identificat următoarele surse de emisii pe şi în sol / subsol:
Emisiile de pulberi sedimentabile şi în suspensie care, în funcţie de viteza de
sedimentare, se depun pe sol la distanţe mai mici sau mai mari de amplasament.
Se emit anual din surse fixe:
-11,32 tone pulberi sedimentabile şi în suspensie (5-30 μm) din procesul tehnologic de
fabricare a mortarelor uscate (cantitate maximă calculată) ;
-0,11 tone pulberi în suspensie (PM10) din procesul de ardere a gazului metan în uscătorul
de nisip (calculată conform CORINAIR);
-0,07 tone pulberi în suspensie (PM10) din procesul de ardere a gazului metan în centrala
(calculată conform CORINAIR);
Se emit anual din surse mobile:

-1,008 tone pulberi fine (PM2,5) şi în suspensie (PM10) din arderea motorinei în motoarele
mijloacelor auto din dotarea unităţii (calculate conform CORINAIR).
Ca o sursă potenţială de poluare a solului şi subsolului pot fi considerate scurgerile

accidentale de produse petroliere de la staţia de distribuţie carburanţi şi de la utilajele
auto care sunt manevrate pe amplasament. Această sursă este improbabilă deoarece
s-au luat toate măsurile pentru prevenirea impurificării solului cu produse petroliere,
astfel:
În cazul staţiei de distribuţie carburanţi:
 Montarea de limitatoare de preaplin pe conductele de încărcare ale rezervoarelor,
care opresc încărcarea la atingerea a 95% din capacitatea rezervorului;
 Montarea gurilor de aerisire la o înălţime de 4 m. peste nivelul cotei nivelate a
terenului, înălţime mult superioara înălţimii autocisternelor de alimentare;
 Evitarea eventualelor deversări în timpul umplerii rezervoarelor autovehiculelor, prin
utilizarea unor pistoale speciale de umplere, prevăzute cu dispozitive care închid
alimentarea automat, la umplerea rezervorului;
 Impermeabilizarea prin betonare a tuturor zonelor unde exista posibilitatea unor
deversări accidentale.
 Rezervorul este realizat în varianta constructiva cu manta dubla şi prevăzut cu
detectoare de scurgere pentru depistarea eventualelor scurgeri din compartimentul
rezervorului în compartimentul mantalei;
 Ansamblul format din rezervor cu manta dubla şi aparatul de detecţie a scurgerilor
reprezintă o instalaţie deosebit de sigura pentru exploatare, făcând practic imposibila
poluarea subsolului;
 Dotarea pompei de distribuţie carburanţi cu valve antisifon şi dispozitiv de preaplin la
 Apele pluviale care spală platforma pe care e amplasată staţia sunt trecute separator
de hidrocarburi care reţine produsele petroliere.
În cazul suprafeţelor carosabile şi a parcărilor:
Toate aceste suprafeţe sunt prevăzute cu sisteme de colectare a apelor pluviale (rigole).
Apele colectate sunt trecute printr-un separator de produse petroliere, după care sunt stocate
în vederea decantării într-un bazin de retenţie ape pluviale.
Pagina 61 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
2.1.3.1.8 Zgomot şi vibraţii

Limite de zgomot
1. Ordinul nr. 119 din 2014
Limitele de zgomot la nivelul unui receptor sunt reglementate de Ordinul nr. 119/2014 din
pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al
populaţiei.
Tabel nr.19
Punct de masura Limita zgomot Act normativ
admisa/
Distanta minima de
protectie sanitara
La limita amplasamentului Leq=65dB (A), CZ60 STAS 10009/2017
Limita in vecintatea locuintei Leq=50dB (A), CZ45 Ord. 119/2014
Limita depozit de combustibil 50m Ord. 119/2014
Baza utilaje intreprindere de 50m Ord. 119/2014
transport
Cea mai apropiata locuinta fata de baza Adeplast se afla la o distanta de aproximativ 1,5 km.
2. STAS 10009-2017
Standardul SR 10009:2017, Acustică. Limite admisibile ale nivelului de zgomot din mediul
ambiant stabilește limitele admisibile ale nivelului de zgomot exterior, diferențiate pe zone și
spații funcționale, așa cum sunt ele definite în reglementările tehnice specifice privind
sistematizarea localităților și protecția mediului.
Prevederile acestui standard se aplică la elaborarea studiilor de urbanism (locuințe, dotări
social-culturale, zone de recreere, odihnă și sport, zone de producție, zone pentru
transporturi etc), proiectarea clădirilor, modificarea zonelor funcționale existente și la
compatibilitatea amplasării alăturate a două sau mai multe spații cu funcțiuni diferite.
De asemenea, standardul este util pentru determinările făcute în vederea protecției mediului.
Datorită caracterului temporar,reversibil, a presiunii acceptabile la nivelul receptorului şi a
manifestării pe timp de zi, se apreciază că zgomotul din timpul construcţiei nu va afecta
locuitorii din Isalnita.
Zgomot în perioada de funcționare

S-au identificat următoarele categorii de zgomot:
- Zgomot pe amplasament produs de:
organele de maşini în mişcare: electromotoare, ventilatoare, benzi transportoare etc.
utilaje care funcţionează pe amplasament: cimentruck-uri, încărcătoare, autocamioane etc.
- Zgomot în afara amplasamentului produs de utilajele de transport care
aprovizionează fabrica cu materii prime sau livrează produsele finite.
Echipamentele şi utilajele care funcţionează în fabrică sunt dotate cu sisteme de reducere a

zgomotului, astfel incât, la limita amplasamentului, zgomotul se încadrează în limitele maxim
admise.
Mijloacele de transport care circulă trebuie sa respecte limita de viteză pentru autocamioane
este 50 km/h (în localitate. La viteza de 50 km/h autocamioanele generează un zgomot <60
dBA la distanţa de 10 m. Se apreciază că la nivelul receptorilor din com. Isalnita, nivelul de
zgomot produs de autocamioane în trecere pe drumul judeţean este mai mic de 50 dBA.
În scopul protecţiei împotriva zgomotului şi vibraţiilor a locuitorilor comunei Isalnita, se
impune un program de lucru pentru transportul materiilor prime şi produselor finite, astfel:
Pagina 62 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
zilnic între orele 06:00 – 14:00 şi 16:00 – 20:00. În afara acestui program, circulaţia
vehiculelor grele se poate interzice.
Zgomotul atat in perioada de demolare/constructie cat si de functionare a fost prezentat in Cap.4.
2.2. ACTIVITATI DE DEZAFECTARE
Fabrica se estimează că va funcţiona 25 ani. După încetarea etapei de funcţionare, se trece

la dezafectarea fabricii, care se va face astfel:
 Instalaţiile, spaţiile de depozitare, conductele vor fi golite de conţinut.
 Clădirile vor fi demolate
 Deşeurile rezultate vor fi manageriate conform legislaţiei specifice.
Nu sunt echipamente care să conţină substanţe lichide periculoase, ca să existe riscul

deversării în soluri sau ape freatice.
2.2.1. Dezafectarea si inchiderea instalatiilor

Inchiderea definitiva a instalatiei se va realiza in conformitate cu un plan de dezafectare a
instalatiei si de refacere a amplasamentului.
In perioada dezafectarii instalatiei vor fi luate masuri de protectie a personalului care
realizeaza aceste activitati, precum si masuri pentru protectia mediului inconjurator
Planul de inchidere si dezafectare se va intocmi de institutii autorizate pe baza de proiect in
care vor fi prezentate obligatiile de mediu propuse la incetarea definitiva a activitatii de pe
amplasament pentru evitarea oricaror riscuri de poluare şi readucerea terenului la o stare
satisfacatoare.
Masurile propuse la incetarea activitatii desfasurate pe amplasament sunt:
 solicitarea acord de mediu pentru incetarea activitatii;
 colectarea si evacuarea din incinta a tuturor deseurilor de tip menajer si industrial;
 curatarea si spalarea spatiilor in care s-au desfasurat diferite activitati;
 eliminarea substantelor continute in instalatii, rezervoare, neutralizare sau eliminarea
prin firme specializate;
 curatarea si spalarea instalatiilor si rezervoarelor;
 vidanjarea bazinelor in care sunt colectate apele uzate;
 evacuarea apelor uzate rezultate din spalarea instalatiilor de canalizare si a bazinelor
vidanjabile cu expedierea apelor la operatori autorizati;
 dezafectarea tuturor instalatilor care au deservit activitatea desfasurata pe
amplasament, valorificarea utilajelor fie prin reutilizare ca atare, fie prin
dezmembrare si valorificarea deseurilor materiale rezultate; intocmirea unui registru
de evidenta pentru toate instalatiile, utilajele şi piesele dezafectate
 testarea solului si a apei subterane pentru a constata gradul de poluare cauzat de
activitate si necesitatea oricarei remedieri in vederea redarii zonei asa cum a fost
definita in raportul initial al amplasamentului;
 reconstituirea conditiilor naturale ale ariei inconjuratoare.
Planul de inchidere se regaseste in documentatia care se inainteaza autoritatii competente
pentru protectia mediului in vederea obtinerii acordului de mediu si se preia integral la
documentatia pentru obtinerea autorizatiei de mediu.
Pagina 63 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
Prin dezafectarea instalatiilor, conductelor, armaturilor, din componenta obiectivului, vor

rezulta deşeuri metalice de fier şi otel, cupru, la categoria 17 – Deşeuri din constructii şi
demolari, cod 17 04 05, 17 04 01.
.
Aceste deşeuri metalice, nepericuloase, vor fi valorificate printr-o firma specializata in profil.
Toate rezervoarele şi conductele vor fi golite inainte de dezafectare, lichidele fiind clasate şi
dirijate astfel incat sa fie respectate prevederile legislatiei de mediu in vigoare.
Toate cladirile vor fi demolate, incepand de la cota 0,00 m. Demolarea cladirilor poate fi
clasica, prin explozie, sau mixta, in timpul acestei activitati fiind generate deşeuri precum:
caramizi, beton, fier beton, sticla, lemn, ş.a, deşeuri la categoria 17 – Deşeuri din constructii
şi demolari, cod 17 01 07, 17 02 01, 10 02 02.
Deşeurile de la dezafectarea instalatiilor, deşeuri metalice, nepericuloase, vor fi valorificate

printr-o firma specializatain profil
Deşeurile de la demolari vor fi evacuate de pe amplasament şi depozitate la un depozit

autorizat corespunzator.
Pe parcursul perioadei de dezafectare, vor fi luate toate masurile de protectie a personalului

care realizeaza aceasta activitate, precum şi masuri pentru protectia mediului inconjurator
3. DEŞEURI
3.1. Surse de deseuri
3.1.1. Activitatea de demolare
Tipurile şi cantităţile de deşeuri de orice natură rezultate in timpul demolarii sunt
prezentate in tabelul urmator:
Tabel nr.20
Denumire deseu Cod deseu Cantitatea Stare fizica Eliminare /
Estimata to Valorificare deseu
solid Valorificate prin societati
Deșeuri de beton 17 01 01 2.0
specializate/autorizate
0.5 solid Valorificate prin societati
Deșeuri de caramida 17 01 02
specializate sau
Deseuri de lemn 17 02 01 comercializate pentru
consumul populatiei ca
lemn de foc
Deseuri amestec solid
fractii separate de 0.05
beton, caramizi, tigle
Eliminate prin societati
si materiale 17 01 06*
ceramice cu continut
de substante
periculoase
Deseuri fier si otel 17 04 05
Deseuri cabluri, 0.2 solid
altele decat cele Valorificate prin societati
17 04 11
specificate la 17 04 specializate/autorizate
10
Pagina 64 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
Deseuri materiale solid

izolante altele decat 0.1 Valorificate prin societati
17 06 04
cele specificate la 17 specializate/autorizate
06 01 si 17 06 03
Deseuri amestecuri solid
de deseuri de la 0.3
constructii si Eliminate prin societati
17 09 04
demolari altele decta specializate/autorizate
cele specificate la 17
09 01 si 17 09 03
Deseuri de 0.5 solid
Eliminate prin societati
constructii cu 17 06 05*
continut de azbest
Tipurile şi cantităţile de deşeuri de orice natură rezultate-in timpul constructiei
Tabel nr.21
Denumire deseu Cod deseu Cantitatea Stare fizca Eliminare /
Estimata kg Valorificare deseu
Deșeuri de solid
Valorificate prin societati
ambalaje de 15 01 01 120
specializate
hartie si carton
Deșeuri de 200 solid
Valorificate prin societati
ambalaje din 15 01 02
specializate
mase plastice
Materiale 200 solid Valorificate prin societati
17 02 03
plastice specializate
700 solid Valorificate prin societati
Lemn 17 02 01
specializate
40.000 solid Pamântul este utilizat în
principal la sistematizarea
amplasamentului. Cantitățile
Pamant si pietre 17 05 04
neutilizate vor fi eliminare la
groapa de deseuri inerte a
localitatii
Deseuri menajere 3000 solid Eliminare prin societati
20 03 01
amestecate specializate
Modul de gospodărire a deşeurilor.

Deseurile vor fi colectate selectiv, vor fi depozitate in locuri special amenajate in vederea
valorificarii/eliminarii.
Deseurile de pamant si pietre (rezultate din activitatea de excavare) vor fi reciclate in lucrarile
de terasamente, pentru sistematizarea terenului, in umpluturi cat si pentru lucrari provizorii
de drumuri, platforme, nivelari si ca material inerte, reprezentand o parte din necesarul de
umplutura necesara nivelarii terenului .
Titularul in vederea valorificarii si eliminarii deseurilor are incheiate contracte cu SC Guardian
SRL si cu SC Devos SRL.
Pagina 65 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
3.1.2. Perioda de functionare a obiectivului

Tipurile şi cantităţile de deşeuri de orice natură rezultate in timpul functionarii
Se va tine evidenta gestiunii deseurilor conform prevederilor H.G. nr. 856/2002 privind
evidenta deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile
periculoase si ale Legii nr.211/2011 privind regimul deseurilor, cu modificari.
a)Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008
privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive, cu modificările şi completările
ulterioare;
b)Deciziei Comisiei 2000/532/CE din 3 mai 2000 de înlocuire a Deciziei 94/3/CE de stabilire
a unei liste de deşeuri în temeiul art. 1 lit. (a) din Directiva 75/442/CEE a Consiliului privind
deşeurile şi a Directivei 94/904/CE a Consiliului de stabilire a unei liste de deşeuri
periculoase în temeiul art. 1 alin. (4) din Directiva 91/689/CEE a Consiliului privind deşeurile
periculoase cu modificările ulterioare;
c)Deciziei Comisiei 2014/955/UE din 18 decembrie 2014 de modificare a Deciziei
2000/532/CE de stabilire a unei liste de deşeuri în temeiul Directivei 2008/98/CE a
Parlamentului European şi a Consiliului, care vor fi eliminate/valorificate, sunt următoarele:
Tabel nr.22
Cod deseu
Nr. Cantitatea
Denumire conf. HG Starea Valorificare/
Crt (to/an)
deseu Nr. fizica Eliminare finala
estimata
856/2002
Valorificare
energetică/Elimi
Ambalaje care contin
Se va estima nare conform
reziduuri sau sunt
1 15 01 10* dupa primul an solid contract prin
contaminate cu
de functionare operator
substante periculoase
economic
autorizat
Valorificare
Conform
Ambalaje de hartie si contract prin
2 15 01 01 684 solid
carton operator
economic
autorizat
Valorificare
Conform
Ambalaje de materiale contract prin
3 15 01 02 15 solid
plastice operator
economic
autorizat
Valorificare
energetică/Elimi
Absorbanti, materiale nare Conform
4 filtrante , imbracaminte 15 02 02* variabila solid contract prin
de protectie operator
economic
autorizat
Eliminare prin
Namol microstatie de operator
5 19 08 05 1 solida
epurare economic
autorizat
Namol separatoare Eliminare prin
6 13 05 02* 0.6 lichida
hidrocarburi operator
Pagina 66 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
economic
autorizat
Valorificare prin
Deseuri de ambalaje din 1400
7 15 01 03 Solida terti autorizati
lemn(paleti)
Conform
contractEliminar
8 Deseuri menajere 20 03 01* 20 solid e prin operator
economic
autorizat
9. Deşeu de polistiren sau Fabrica 50 solid Depozitarea în
produse EPS saci de folie
necorespunzătoare sigilaţi si
reutilizarevalorifi
care
10 Deseuri de praf si pulberi 01 04 10 variabila solida Se reutilizeaza si
intra in
totalitatevalorific
are in fluxul
tehnologic
11 Namol de la curatarea 16 07 08* variabil lichid Conform
fundului rezervorului contractvalorifica
afferent statiei de re energetică
motorina prin operator
economic
autorizat
3.2. Monitorizarea deseurilor
Deseurile provenite din procesul de productie a EPS sunt reciclate in totalitate prin
introducerea acestora in fluxul tehnologic.
Se va respecta ierarhia deserilor prevăzută în Legea nr.211/2011 republicata.
4.IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA,

ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MASURI DE REDUCERE
Proiectul care se dorește a fi implementat nu va produce un impact transfrontalier.
4.1. APA
4.1.1.CONDITIILE HIDROGEOLOGICE ALE AMPLASAMENTULUI.

Caracteristici generale
Conditiile hidrogeologice sunt delimitate de structura geologica, de geomorfologia zonei si de

regimul hidrogeologic al apelor de suprafata corelat cu caracteristicile climatice.
Din punct de vedere geomorfologic, perimetrul construcţiei este situat în zonă plană,
aparţinând Câmpiei Olteniei.
Local, arealul construcţiei nu este afectat de fenomene de eroziune sau alunecări de teren.
Pagina 67 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
Arealul cercetat se încadrează în zona cu umiditate deficitară şi anume în grupa de raioane

cu ape freatice slab dreante. Raioanele apelor freatice din baza depozitelor loessoide sunt
foarte răspândite în cea mai mare parte a Câmpiei Române.
Ca orizonturi impermeabile servesc de obicei stratele argiloase de la baza loessului,

provenite din levigarea acestuia. In locurile unde văile şi albiile fluviatile sunt puţin adâncite,
drenajul apelor greatice este slab. Alimentarea apelor freatice se realizează mai ales prin
infiltraţia apelor acumulate primăvara în depresiunile reliefului (crovuri). Vitezele de mişcare a
apei pe direcţie orizontală sunt extrem de reduse, atingând câţiva metri anual.
Mineralizarea apelor variază de la 500 şi 1500 mg/l, aprţinând apelor clorurate şi sulfatate.
In perimetrul studiat orizontul acvifer freatic a fost testat de forajele executate (15) de catre
beneficiar iar nivelul hidrostatic este -5m.
Stratul acvifer este constituit din pietris, argila si masa de nisip mediu si grosier.
4.1.1.1. Starea apelor subterane

Pe teritoriul ABA Jiu au fost identificate, delimitate si descrise un numar de 8 corpuri de apa
subterana. Dintre cele 8 corpuri de apa subterana identificata, 4 apartin tipului poros,
acumulate in depozite de varsta cuaternara, daciana si sarmatiana, 3 corpuri apartin tipului
carstic – fisural, dezvoltate de depozite jurasic – cretacice, iar un corp apartine tipului fisural
localizat in depozite burdigaliene.
Cele mai multe corpuri de apa subterana si anume ROJI01 (Campul lui Neag – Petrila/
Depresiunea Petrosani), ROJI02 (Closani – Baia de Arama/ podisul Mehedinti), ROJI03
(Tismana – Dobrita/ Muntii Valcan) si ROJI04 (Varciorova – Nadanova – Ponoarele/
PodisulMehedinti) se dezvolta in zone montane si sunt de tipul carstic – fisural, fiind
dezvoltate in calcare, marnocalcare sau gresii.
Doua corpuri de apa subterana (ROJI05 si ROJI06) au fost delimitate in zonele de lunci si
terase ale Jiului si Dunarii, fiind dezvoltate in depozite aluviale poros – permeabile, de varsta
cuaternara.
Corpul de apa subterana ROJI05 – Lunca si terasele Jiului si afluentilor sai
In anul 2013, calitatea apei subterane din corpul de apa subterana ROJI05 a fost urmarita
prin foraje care apartin Retelei Hidrogeologice Nationale, dar si foraje pentru urmarirea
poluarii apelor freatice situate in zona platformei industriale Isalnita.
Din analiza facuta a rezultat faptul ca depasirile inregistrate sunt urmatoarele: la standardul
de calitate la NO3, ale valorilor prag la PO4, la Cl si SO4.
Datorita faptului ca se constata depasiri mai mari de 20% din suprafata corpului de apa
subterana la azotati (21%), se considera ca starea chimica a acestui corp de apa este slaba.
Pagina 68 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
Harta nr.1 corpuri de apa subterana
4.1.1.2 Caracteristici ale apelor/ izvoarelor arteziene, orizonturi de exploatare, distanta

fata de prizele de apa, abundenta apei in zona
Resursele totala de apa de suprafata din bazinul hidrografic Jiu insumeaza cca. 4059 mil.
m3/an, din care resursele utilizabile sunt de cca. 2190,5 mil.m3/an. Acestea reprezinta
cca.51,9% totalul resurselor si sunt formate in principal de raurile Jiu si afluentii
acestuia,respectiv afluentii directi ai Dunarii din partea de sud – vest a tarii Bahna,
Topolnita,Blahnita, Drincea, Balasan, Denatui si Jiet.
In bazinul hidrografic Jiu exista 8 lacuri de acumulare importante (cu suprafata mai mare
de0,5 km2), care au folosinta complexa si insumeaza un volum util de 60,8 mil.m3.
Raportata la populatia bazinului, resursa specifica utilizabila este de 1431 m3/loc./an, fara
resursa utiliabila a fluviului Dunareadin arealul ABA Jiu, iar resursa specifica calculata la
stocul disponibil teoretic (mediu multianual) se cifreaza la 2753 m3/loc./an. Resursele de apa
cantonate in arealul hidrografic Jiu pot fi considerate reduse si neuniforme distribuite in timp
si spatiu.
Debitele medii multianulae pentru principalele rauri din bazinul hudrografic Jiu sunt cuprinse
in intervalele 2,39 m3/s (Amaradia si Albesti) si 90,6 m3/s (Jiu la Zaval).
Din lungimea totala a cursurilor de apa cadastrate din bazinul hidrografic Jiu, cursurile de
apa nepermanente reprezinta circa 18,5%.
In bazinul hidrografic Jiu resursele subterane sunt estimate la 1035 mil.m3, din care 568
mil.m3 provin din surse freatice si 467 mil.m3 din surse de adancime.
4.1.1.3. Informatii de baza despre corpurile de apa de suprafata

Din reteaua de ape curgatoare care dreneaza teritoriul judetului Dolj ies in evidenta in primul
rand fluviul Dunarea, colectorul principal si Jiul, axul hidrografic cu orientare N – S al
judetului. Reteaua hidrografica este completata de afluentii acestor doua mari artere si de
cursurile superioare ale Geamartaului, afluent al Oltetului si tesluiului, afluent al Oltului. O
situatie deosebita o reprezinta Balasan sau Rasaceaua (S = 656 KM2, L = 42 km) situat in
SV judetului care debuseaza in Balta Calugareni prin Balta Stramba. In prezent, el este
transfromat intr-o serie de balti succesive, pierzandu-si caracterul de rau propriu – zis.
Pagina 69 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
Densitatea retelei hidrografice variaza intre 0,3 – 0,4 km/ km2 pe o zona restransa in NV
judetului si 0,0 – 0,1 km/ km2 in zona joasa din sud. Debitele medii multianuale specifice au
valori reduse si variaza in limite stranse: intre 3,0 l/s km2 in dealurile piemontane si 0,5 l/s
km2 in campie. In schimb, scurgerea medie multianuala specifica de aluviuni in suspensie
arata valori de cca. 5 – 10 t/ha.an in N si mai putin de 0,5 t/ha an in campie. Aluviunile tarate
sunt neimportante comparativ cu cele in suspensie.
Fluviul Dunarea formeaza granita de S a judetului p eun sector de cca. 150 km cuprins intre
aval Drincea si Ostrovul Papadia (S = 608 200 km2). Panta redusa a apei pe acest sector (6
– 8 cm/km pe tronsonul amonte si 3,5 – 4,5 cm/km pe cel aval) si largirea albiei au favorizat
aluvionarea, despletirile si formarea de ostroave, cum sunt cele din cotul de la Cetate, din
zona Calafat – Desa, din amonte de varsarea Jiului si aval Bechet acestea fiind si cele mai
periculoase puncte de formare a zapoarelor.
Afluentii principali pe care ii primeste fluviul sunt Desnatuiul si Jiul.
4.1.1.4. Informatii de baza despre apa subterana

In general, adancimea nivelului hidrostatic scade de la N catre S: 20 – 30 m pe platourile si
dealurile piemintane, 2 – 20 m p eterasele Dunarii din C. Olteniei, 2 – 5 m in lunca Dunarii.
Variatia adancimii panzei freatice se datoreaza neuniformitatii grosimii orizonturilor
permeabile, precum si neuniformitatii reliefului (terase, dune, depresiuni intre dune etc.).
In amplasamentul studiat, nivelul hidrostatic este influentat direct de cotele apelor Jiului,
prezentand variatii intre 2 – 5 m de la cota terenului. La data executarii forajului apa
subterana a fost interceptata la adancimea de 4,9-5 m de la cota terenului natural.
4.1.1.5 Descrierea surselor de alimentare cu apa

Nu se preleveaza apa din subteran.
4.1.1.6 Descrierea sistemelor de drenaj si ameliorare

Conform studiului geotehnic arealul cercetat se incadreaza in limite cu umiditate deficitara si
anume in grupa de raioane cu ape freatice slab drenante.
Nu vor fi afectate corpurile de apă descrise.
4.1.2. ALIMENTAREA CU APA
4.1.2.1. Alimentarea cu apa - scop

Alimentarea cu apa a obiectivului se va realiza prin bransament la reteaua publica de
alimentare cu apa de pe strada adiacenta terenului.
Apa potabila
Asigurarea necesarului de apa potabila este realizata prin aprovizionare- apa imbuteliata.
Apa pentru necesitati igienico-sanitare si apa pentru necesitati industriale

Apa pentru nevoi igienico-sanitare si apa pentru nevoi industriale, necesara pentru
desfasurarea activitatilor este asigurata din reteaua publica de alimentare cu apa.
Apa pentru incendiu

Necesarul de apa pentru stingerea unui incendiu este asigurat tot prin bransament
care reprezinta conducta de legatura dintre reteaua stradala si alimentarea
rezervoarelor de incendiu, consum menajer si industrial.
Distributia apei
Reteaua de alimentare a apei are urmatoarele componente :
Pagina 70 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
Conducta de bransament se va realiza din teava PEHD100 De 110x12,3 mm Pn16.

La cca 5 m de limita de proprietate in incinta acesteia s-a prevăzut un camin
debitmetru realizat din beton armat B200 avand dimensiunile interioare LxBxH = 2
mx1 mx2 m.
Pentru contorizarea consumului – este prevazut in caminul debitmetru (CD1) un
apometru tip WOLTMAN – WPH-2F-N ZENNER – preechipat cu releu REED (clasa
B) Dn80 – Qn=40 mc/h, Qmax=90 mc/h, Pmax=16 bari.
Pentru racordarea conductei de alimentare PEHD100 De 110x12,3 mm Pn16 la
rezervoare s-a prevăzut un camin de vane.
Instalații pentru stingerea incendiilor cu hidranți exteriori, interiori si sprinklere a fost

prezentata in sub capitolul1.5.8.4.
4.1.2.2. Necesarul de apa

Stabilirea necesarului de apa menajera şi industriala in cadrul obiectivului analizat a fost
determinata functie de prescriptiile existente in legislatia specifica in vigoare.
Bilantul consumului de apa

Tabel nr.23
Recirculare/reutili
Apa prelevata din sursa
zare
Procesul Consum industrial Apa
Sursa
tehnologi Consum Apa de la de la
de apa Consum Apa Pentru
c total max Apa de propriul alte
menajer subteran compensare
mc/zi suprafata obiectiv obiect
a pierderilor
ive
Nevoi
Retea
igienico
publica
- - - - - -
sanitare 18.36 18.36
4.1.3. Managementul apelor uzate
4.1.3.1 Descrierea surselor de generare a apelor uzate

Activitatile aferente obiectivului nu creeaza probleme majore de mediu fata de calitatea
apelor uzate.
Din procesele tehnologice nu rezulta ape uzate.
Apele uzate evacuate sunt ape uzate menajere rezultate de la grupurile sanitare si
vestiare si de la spalarea pardoselilor.
Apele pluviale sunt preepurate in separatorul de hidrocarburi si colectate intr-un bazin
vidanjabil de 900mc.
Apele uzate evacuate vor indeplini conditiile de calitate prevazute in HG352/2005 privind
modificarea si completarea HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de
descarcare a apelor uzate.
4.1.3.2.Sistemul de canalizare
Ape menajere uzate – provenite de la utilizarea obiectelor sanitare din incinta vor fi
evacuate printr-o retea interna de canalizare si directionate catre o ministatia de epurare tip
NovoPur B 50 L.E, Q=7.5mc/zi, incarcare zilnica 3kg/zi. Debitul apelor uzate este de 18,36
mc/zi, 6426mc/an. Poluanţii acestor ape sunt specifici apelor menajer uzate, respectiv: MTS,
CBO5, CCOCr, compuşi cu azot, compuşi cu fosfor, detergenţi, coliformi etc.
După epurare, aceste ape vor fi deversate in bazin vidanjabil de 20mc şi vor îndeplini
condiţiile de vidanjare conform criteriilor stabilite de operatorul autorizat care le va prelua.
Statia de epurare biologica SBR-reactor discontinuu secvential) functioneaza in 2 trepte:
Pagina 71 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
-bazin de stocare namol cu vas tampon, namol care este eliminat prin vidanjare cu operator
autorizati
-treapta de epurare biologica cu namol activ
Apa calda menajeara se va prepara centralizat si local prin instalatii electrice pentru
lavoarele din cadrul grupurilor sanitare.
Apele pluviale potential contaminate cu hidrocarburi colectate de pe suprafata betonata

amplasamentului şi apa pluviala colectata din zona statiei mobila de distributie carburanti vor
fi preluate prin canalizarea pluviala existenta , avand un debit maxim calculat de 268,11 l/s.
Acestea sunt direcţionate către unitatea de separare hidrocarburi, formată din 1 separator de
hidrocarburi tip Novosell, cu debitul de 500 l/s şi care separă produse petroliere.
După preepurare sunt deversate într-un bazin de retenţie ape pluviale cu volumul de 900 mc
iar in cazul umplerii vor fi vidanjate de catre o societate autorizata care le va prelua.
Apele pluviale potential curate cazute pe spatiile verzi existente in amplasament se vor
infiltra in sol.
4.1.3.3.Bilantul de ape uzate evacuate

Tabel nr.24
Total ape uzate Ape directionate
generate spre
Ape uzate evacuate
reutilizare /
recirculare
Sursa In In alte
Menajere Industriale Pluviale
obiectiv obiective
3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
m /zi m /an m /zi m /a m/ m /a m/ m /an m m/ m/ m/
3
n zi n zi / an zi an
zi
grupuri
18.36 6426 18.36 6426 - - - - - - - -
sanitare
ape
40 14000 - - - - 40 14000 - - - -
pluviale
4.1.3.4 Indicatori ai apelor uzate:concentratii de poluanti
Apele menajere uzate sunt apele de la grupurile sanitare si vestiare care vor indeplini
conditiile de calitate dupa epurare fiind stocate intr-un bazin vidanjabil pana vor fi preluate de
un operator autorizat care va impune conditii prevazuate in HG 352/2005 si normativele
NTPA.
4.1.3.5.Instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in mediu
Tabel nr.25
Instalatia pentru retinerea,
Faza de proces Poluant evacuarea si
dispersia poluantilor
Transport auto Separator,
Hidrocarburi
in incinta produse petroliere
Evacuare ape uzate Ape uzate menajere Statie de epurare
Ape pluviale potential Separator,
Evacuare ape pluviale
contaminate cu hidrocarburi produse petroliere
Tabel nr.13 –Instalatii evacuare poluanti
Pagina 72 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
4.1.4 PROGNOZAREA IMPACTULUI ASUPRA APEI
4.1.4.1. In etapa de demolare si constructia obiectivului sursele de poluare a apelor pot fi :
Sursele potenţiale de poluare a solului şi subsolului în timpul procesului de demolare a

clădirilor:
- depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor, în special a celor contaminate cu poluanţi
periculoşi
- răspândite pe sol, în mod neorganizat, pot aduce prejudicii solului, subsolului, apelor
subterane;
- pierderi accidentale de combustibili;
- emisiile în aer, rezultate din surse difuze.
Pentru protecţia solului şi subsolului se vor prevedea măsuri specifice de reducere a
impactului surselor potenţiale de poluare, astfel: verificarea tehnică periodică a utilajelor şi
echipamentelor de lucru pentru evitarea de scurgeri accidentale; impunerea utilizării de
vehicule corespunzătoare din punct de vedere tehnic; aprovizionarea utilajelor cu carburanţi
în staţiile de distribuţie şi nu pe amplasament; schimbarea uleiurilor utilajelor nu se va face
pe amplasament, ci în unităţi specializate; amenajarea de spaţii corespunzătoare în care se
vor amplasa containere de depozitare deşeuri menajere; depozitarea temporară a deşeurilor
de construcţie se va face pe platforme protejate, special amenajate; eliminarea deşeurilor de
construcţie se va face prin operatori autorizaţi, în funcţie de rezultatul analizelor de laborator
ce se vor face pentru cuantificarea gradului de impurificare cu poluanţi periculoşi specifici
activităţilor de pe platformă.
O bună organizare de şantier şi respectarea măsurilor de protecţie a solului şi subsolului de
către executant, vor genera pierderi/scurgeri accidentale reduse către factorii de mediu sol-
subsol-apă freatică rezultate din activităţile prezentate la cap. 1.5.3.
Realizarea obiectivului nu produce modificari asupra componentelor hidrologice si

hidrogeologice.
Se estimeaza ca valorile indicatorilor de calitate ai apelor uzate evacuate in perioada de
demolare si executie a lucrarilor propuse se vor incadra conform conditiilor impuse de
operatorul autorizat, conform legii.
Aceasta va avea caracter temporar fara a avea impact semnificativ asupra mediului.
4.1.4.2. In perioada de functionare, unitatea va detine microstatie de epurare pentru

epurarea apelor menajere si separatoare de hidrocarburi pentru preepurarea apelor pluviale
potential contaminate.
In perioada de functionare a obiectivului toate platformele si aleile vor fi betonate si se vor

respecta masurile de gospodarire a apelor impuse de autoritati prin urmare nu ar trebui sa
existe riscul unei poluari accidentale a apelor.
4.1.4.3. Impactul produs de prelevare apei asupra conditiilor hidrologice si hidrogeologice ale
amplasamentului proiectului
Nu se pune problema existentei impactului asupra conditiilor hidrologice, deoarece nu exista
corpuri de apa de suprafata pe amplasamentul destinat executiei proiectului din care apa sa
fie prelevata.
4.1.4.4. Impactul secundar asupra componentelor mediului, cauzat de schimbari previzibile

ale conditiilor hidrologice si hidrogeologice ale amplasamentului.
Nu este cazul.
Pagina 73 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
4.1.4.5. Calitatea apei receptorului dupa descarcarea apelor uzate, comparativ cu conditiile
prevazute de legislatia de mediu in vigoare
Nu se vor evacua ape uzate in receptori naturali.
Apele uzate se vor evacua catre statia de epurare proprie iar apele epurate vor indeplini
cerintele operatorului care le va prelua si vor respecta conditiile impuse prin NTPA.
Apele pluviale vor fi deversate intr-un bazin de retentie deschis si etans iar dupa ce au fost
epurate in separatorul de hidrocarburi.
4.1.4.6 Impactul previzibil asupra ecosistemelor corpurilor de apa si asupra zonelor de

coasta, provocat de apele uzate generate si evacuate
Nu este cazul.
4.1.4.7 Folosinte de apa in zona de impact potential provocat de evacuarea apelor uzate
Nu este cazul.
4.1.4.8. Posibile descarcari accidentale de substante poluante in corpurile de apa

Prin aplicarea masurilor de protectie a apei se vor evita posibilele descarcari accidentale de
substante poluante in perioada de exploatare.
4.1.4.9. Prognozarea impactului in perioada de demolare/ dezafectare/ inchidere

Interventiile propuse in perioadele de demolare/ dezafectare/ inchidere ale proiectului
analizat nu genereaza impact asupra calitatii si regimului cantitativ al apei.
4.1.4.10. Impactul transfrontiera

Nu este cazul
4.1.5. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA APEI
4.1.5.1. In etapa de demolare si executie

In vederea prevenirii si reducerii impactului asupra factorului de mediu apa sunt necesare
masuri, atat in perioada de demolare si realizare a investitiei, cat si ulterior, dupa realizarea
acesteia.
În perioada executarii lucrarilor de demolare constructii vechi si amenajare a

obiectivului vor fi luate urmatoarele masuri pentru prevenirea poluarii apelor:
 se va proceda la împrejmuirea organizarii de santier;
 în cadrul organizarii de santier se va utiliza un numar suficient de toalete ecologice
prevazute cu lavoare;
 se vor utiliza numai utilaje omologate având verificarea tehnică în termen
 stationarea mijloacelor de transport si a utilajelor în incinta organizarii de santier se va
face numai în spatiile special amenajate (platforme pietruite sau betonate);
 se interzice spalarea mijloacelor de transport, utilajelor si echipamentelor utilizate, în
incinta santierului, insa se va amenaja un spatiu pentru curatarea rotilor basculantelor
inainte de parasirea punctului de incarcare/descarcare.
 depozitarea materialelor de constructii necesare si a deseurilor generate se va realiza
numai în spatiile special amenajate.
 se va aplica un management corespunzator al gestionarii materialelor si deseurilor
astfel încât acestea sa nu fie antrenate de catre apele pluviale în canalizari.
Materialele de constructii vor fi aduse pe santier numai în cantitatile necesare
executarii lucrarilor zilnice.
 nu se vor executa lucrari de reparatie si întreținere a mijloacelor de transport,
utilajelor sau echipamentelor în incinta santierului.
 pregatirea si programarea lucrarilor de executie a investitiei se va face astfel incat
lucrarile programate sa nu duca la aparitia unor situatii accidentale cu impact asupra
Pagina 74 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
mediului si sa asigure o pregatire perealabila pentru astfel de situatii (realizarea de

canalizari si amenajari de preluare a apelor)
 basculantele vor fi acoperite pentru transportul materialelor in afara perimetrului de
lucru astfel incat sa se evite pierderi de materiale in timpul transportului.
In zona de amplasament pot aparea zgomote specifice activitatii de santier, insa aceste
surse de zgomot se vor manifesta discontinuu in perioada de lucru efectiv.In zona in imediata
vecinatate nu sunt locuinte care ar putea fi afectate de zgomotul produs de activitatea
prevazuta a se dasfasura prin proiect.
Staţiile şi instalaţiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevăzute in perioada

demolarii si construirii obiectivului.
Apele uzate menajere rezultate de la utilizarea obiectelor sanitare vor fi evacuate conform
legii, se va amplasa o fosa betonata si apa va fi preluata de un operator autorizat.
Apele pluviale vor fi preepurate intr-un separator de hidrocarburi asigurat prin grija
antreprenorului.
In perioada de demolare/construire a obiectivului prin respectarea masurilor de

protectia mediului prezentate nu este cazul manifestarii unei poluari accidentale a
apelor, asa cum este cuantificat impactul asupra apelor prezentat in cap.4.
4.1.5.2. In etapa de functionare

In perioada de exploatare se vor lua urmatoarele masuri de prevenire si reducere a
impactului asupra apei:
-Monitorizarea apelor uzate rezultate in urma desfasurarii activitatii pe amplasament;
-Verificarea periodica a retelei interne de canalizare de pe amplasament;
-In cazul unor poluari accidentale aplicarea unui plan viabil de interventie si reducere a
impactului, in cel mai scurt timp posibil.
Indicatori de calitate ai apelor uzate evacuate
Pentru realizarea investigatiilor asupra calitatii apelor uzate evacuate se vor preleva periodic
probe de apa din caminul de vizitare aferent bazinului. Rezultatele determinate, vor fi
comparate cu legislatia de mediu in vigoare, pentru a se determina daca valorile indicatorilor
analizati se incadreaza in limitele impuse de operatorul de preluare a acestora conform
NTPA impusa prin HG 188/2002 modificata si completata cu HG 352/2005.
Instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in apa

Tabel nr.26
Instalatia pentru retinerea,
Faza de proces Poluant evacuarea si
dispersia poluantilor
Transport auto Separator
Hidrocarburi
in incinta produse petroliere
Statie de epurare si evacuare in bazin
Evacuare ape uzate Ape uzate menajere vidanjabil de 20mc si preluate de un
operator autorizat extern
Ape pluviale potential
Evacuare ape pluviale contaminate cu Bazin de retentie ape pluviale epurate
hidrocarburi
Tabel nr.13 –Instalatii evacuare poluanti
Pagina 75 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
4.1.5.3 Masuri pentru reducerea impactului asupra caracteristicilor cantitative ale

corpurilor de apa
Nu este cazul deoarece nu se preleveaza apa din subteran astfel incat sa se intervina asupra
caracteristicilor cantitative ale corpurilor de apa.
4.1.5.4. Alte masuri de diminuare a impactului asupra corpurilor de apa si a zonelor de

mal a acestora
Nu este cazul.
4.1.5.5. Zone de protectia sanitara si perimetre de protectie sanitara

Nu exista pe amplasament puturi forate astfel incat sa se instituie zona de protectie sanitara
in conformitate cu HG nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si
marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica.
4.1.5.6. Masuri de prevenire a poluarilor accidentale ale apelor

Masurile de prevenire a poluarilor accidentale ale apelor constau in respectarea conditiilor de
gestionare a apelor uzate. Societatea va elabora si implementa Planul de prevenire a
poluarilor accidentale.
4.1.5.7. In etapa de demolare/ dezafectare/ inchidere

Se vor aplica masurile prezentate anterior.
In vederea protejarii si imbunatatirii calitatii mediului, pe parcursul procesului de construire si
exploatare a unitatii de productie, se va respecta Legea Apelor nr.107/1996 cu modificarile si
completarile - Legea nr. 310/2004, care urmareste conservarea, dezvoltarea si protectia
resurselor de apa, precum si protectia impotriva oricarei forme de poluare si de modificare a
caracteristicilor apelor de suprafata si subterane.
Concluzii masuri de diminuare a impactului. –etapa de functionare
Tabel nr.27
Nr Activitate/Actiune/Obiect Masuri de reducere a impactului propuse
1 Monitorizarea sub aspect cantitativ si calitativ a apelor
Apa de alimentare
de alimentare.
Decolmatarea periodica a separatoarelor de produse
3 Separatoare
petroliere si de uleiuri emulsionabile.
Monitorizarea sub aspect cantitativ si calitativ a apelor

4 Apa uzata
uzate menajere
Apele rezultate din poluari accidentale vor fi directionate
Apa rezulta in urma
5 catre un bazin de stocare care va fi vidanjat si eliminat
poluarilor accidentale
de catre un operator autorizat
4.2. AERUL
4.2.1.Caracteristici generale
4.2.1.1. Conditii de clima si meteorologice pe amplasament/ zona
Din punct de vedere climatic, regimul climatic general este caracterizat prin veri foarte calde
cu precipitatii nu prea bogate, ce cad mai des sub forma de averse si prin ierni moderate cu
viscole rare, intervale de incalzire de incalzire datorate advectiilor calde dinspre Marea
Mediterana.
Din punct de vedere meteoclimatic, teritoriul cercetat se încadrează în sectorul de climă

continentală.
Pagina 76 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
- temperatura medie anuală : +10,80C ;

- media lunii iulie (cea mai călduroasă) : +22,7oC ;
- media lunii ianuarie (cea mai friguroasă) : - 2,5oC ;
- numărul zilelor cu îngheţ : 100 zile/an ;
- precipitaţiile medii anuale : 525mm ;
- durata medie a stratului de zăpadă : 48 zile ;
- direcţia vanturilor : NV : 13,3% ; NE : 11,4% , V : 12,4%
4.2.1.2. Informatii despre temperatura, precipitatii, vant dominant, radiatie solare,

conditii de transport si difuzie a poluantilor
Clima zonei studiate, asemanatoare intregului tinut al Piemontului Getic si celui al Campiei
Olteniei are trasaturi temperat – continentale. Ca urmare a diferentelor de altitudine
accentuate in perimetrul cercetat, a aspectului sau de culoar si aorientarii N – S, se remarca
deseori diferente termice de 1 – 30C intre nivelul luncii si campul inalt.
Variatii termice importante se remarca si in profil multianual.
Precipitatiile atmosferice masurate pe un interval de 81 ani au valoarea medie anuala de
525mm.
Maximele pluviale se inregistreaza in lunile mai – iunie si octombrie – noiembrie.

Vanturile predominante in zona sunt din nord-vest, nord-est si din vest.
4.2.1.3. Scurta caracterizare a surselor de poluare stationare si mobile existente in

zona, surse de poluare dirijate si nedirijate, informatii privind nivelul de poluare a aerului
ambiental din zona amplasamentului obiectivului
Calitatea aerului in zona analizata
Calitatea aerului din zona este influentata de potentialii poluanti emişi punctiform şi difuz din
activitatile antropice invecinate, zona CET Isalnita precum si de traficul rutier care se
desfaşoara in zona. Principalii poluanti emişi in aer sunt: SOx, NOx, CO, pulberi.
APM Craiova monitorizeaza aerul la nivelul regiunii 4 sud vest Oltenia unde exista mai multe
statii de monitorizare a calitatii aerului.
In judetul Dolj sunt 5 statii de monitorizare aer amplasate conform legii nr.104/2011: DJ1,
DJ2, DJ3, DJ4 si DJ5.
Din cele 5 statii una este amplasata in com Isalnita –DJ4 statie industriala situata la intrarea
in Isalnita in mediul suburban aflata mai ales sub influenta termocentralei din zona , poluantii
monitorizati sunt: SO2, NO, NO2, NOx, O3.
Pe langa indicatorii de calitate ai aerului mentionati se monitorizeaza si parametrii meteo
precum : temperatura, directia si viteza vantului, presiunea atmosferica, radiatia solara ,
umiditatea relativa si nivelul precipitatiilor.
Totodata se afla si statia DJ5 –statie de fond suburban amplasata in zona pod Jiu spre
intrarea in Breasta situata la distanta de aproape toate sursele de poluare majore din
aglomerare afectata uneori de emisiile de la CET Isalnita, masurand aceeasi poluanti inclusiv
pulberi in suspensie PM10 iar O3 se regaseste in reteaua europeana speciala de
monitorizare si evauarea ozonului alaturi de alte statii din tara.
Conform Raportului anual privind calitatea aerului in aglomerarea Craiova din anul
2016, la nivelul anului 2016 au fost monitorizati următorii parametrii: SO2, NOX si O3 avand
urmatoarele valori inregistrate in tabelele de mai jos pentru DJ4 si DJ5.
Pagina 77 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
Tabel nr.28
Statie Poluant Media Unitatea Tip depasire Nr. Captura de
anuala de depasiri date
masura validate
(%)
DJ4 NO2 21,13 µg/m3 Valoare limita orara 0 81,50
(200 µg/m3)
NOX 38,11 µg/m3 - - 81,50
O3 51,06 µg/m3 Valoarea tinta (120 20 82,60
µg/m3, max zilnica a
mediei glisante la 8
ore)
O3 51,06 µg/m3 Prag de informare 6 -
(180 µg/m3) medie
orara
Tabel nr.29
Statie Poluant Media Unitatea Tip depasire Nr. Captura de
anuala de depasiri date
masura validate
(%)
DJ5 NO2 16,4 µg/m3 Valoare limita orara 0 85,70
(200 µg/m3)
NOX 32,08 µg/m3 - - 85,70
SO2 11,18 µg/m3 Valoare limita orara 0 70
(350 µg/m3)
CO 0.18 µg/m3 Valoarea limita zilnica 0 93.6
10 mg/m3, val.
maximă zilnică a
mediilor pe 8 ore )
O3 38,90 µg/m3 Valoarea tinta (120 2 75,70
µg/m3, max zilnica a
mediei glisante la 8
ore)
Poluarea aerului este un fenomen complex care implica o multitudine de agenti poluanti ce
pot cauza alterari ale sanatatii şi mediului ambiant in functie de concentratie sau timp de
actiune, determinand efecte grave, actionand fie printr-o concentratie mare intr-un timp scurt,
dar şi printr-o concentratie redusa intr-un timp indelungat.
Conform Raport anual : pulberile sedimentabile au fost monitorizate lunar pentru toate statiile
functionale si nu au inregistrat depasiri ale valorii limita (17mg/mp/luna) situandu-se in
domeniul 0.4-7g/mp/luna.
Totodata se mentioneaza in Raportul judetean anul 2016 privind starea mediului

functionarea cele 5 statii de monitorizare si nivelul concentratiilor de polunati, pe care ii
prezentam in diagramele urmatoare:
Pagina 78 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
La staţia industrială DJ-4, pentru anii 2009, 2010, 2011 și 2015 datele înregistrate nu sunt
suficiente conform criteriilor de calitate din legislaţie, iar în perioada 2012-2014 nu sunt date;
pentru anii în care au existat date totuşi se afirma că acestea au fost apropiate de cele
înregistrate pentru DJ-5 (zonele în care sunt amplasate ambele staţii sunt suburbane).
La staţia suburbană DJ-5, din motive tehnice nu s-au obţinut date suficiente pentru anii 2010,
2013 şi nu sunt date pentru 2014. Datele înregistrate în ceilalţi ani indică însă medii anuale
scăzute, de aproximativ 16 μg/m3, iar pentru 2015 avem o medie de 9 μg/m3.
Precizăm că în nici un an, la nici o staţie pentru care datele au fost suficiente pentru evaluare
nu s-au înregistrat depăşiri ale VL anuale în primul rând, respectiv ale limitei de depăşiri
pentru VL orară (maxim 4/an în zona urbană, la DJ-1 în 2011, respectiv în 2012 la DJ-2, 5 la
DJ-3 în 2016). Tendința pare a fi de menținere a mediilor anuale în jurul unui domeniu
specific fiecarei statii.
La staţia industrială DJ-4, din motive tehnice pentru anii 2010, 2011, 2013, 2015 și 2016
datele înregistrate nu sunt suficiente conform criteriilor de calitate din legislaţie, iar în anul
2014 nu sunt date; pentru anii în care au existat suficiente observăm variaţia concentraţiilor
anuale.
La staţia suburbană DJ-5, din motive tehnice nu s-au obţinut date suficiente pentru anii 2010,
2011, 2013, 2015 și 2016 şi nu avem date pentru 2014. Staţia se află sub influenţa
termocentralei de la Işalniţa mai ales; mediile anuale obţinute ţinând cont de criteriile de
caliate din legislaţie nu au o variaţie importantă, se situează în domeniul 17-18 μg/m3.
În anii 2009-2010 evenimentele de poluare (depăşiri ale VL orare şi VL zilnice) s-au diminuat
ca număr şi intensitate faţă de anii precedenţi; în 2011 avem din nou câteva evenimente pe
fondul unei acumulări de poluant în condiţii de ceaţă persistentă .
Pagina 79 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
La staţia industrială suburbană DJ-4, din motive tehnice nu s-au obţinut date suficiente
pentru a respecta criteriile de calitate pentru anii 2011, 2013 și 2015 şi nu sunt date pentru
2014.
La staţia suburbană DJ-5 (Breasta), din motive tehnice nu s-au obtinut date suficiente pentru
a respecta criteriile de calitate în anul 2013 şi nu avem date pentru 2014 .
La staţiile industriale DJ-3 şi DJ-4 nu se monitorizează CO.
La staţia suburbană DJ-5 în perioada în discuţie, din motive tehnice nu au fost obtinute date
suficiente conform criteriilor de evaluare din legislaţie în 2008, 2009, 2011, 2013 şi 2014.
Pagina 80 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
PM10
Poluantul pulberi nu se monitorizează la staţia DJ-2 (din 2009) şi la DJ-4
- La staţia de trafic DJ-1, din motive tehnice nu s-au obtinut date suficiente
La staţia suburbană DJ-5, în perioada în discuţie, din motive tehnice nu au fost

obtinute date suficiente conform criteriilor de evaluare din legislaţie.
Dupa cum se poate observa din diagramele de mai sus facand referire la statia DJ4
aferente obiectivului studiat, pulberile, SOx, CO nu sunt figurate deoarece acestea nu
sunt monitorizate din motiv tehnice, asa cum reiese din Raportul mentionat.
Obiective situate in aria SC Adeplast SRL.:

In aria amplasamentului Adeplast se situeaza SC Compexul Energetic Oltenia SA-
Sucursala Electrocentrala Isalnita care este amplasată la aprox. 500 m de sursa de
emisie a ADEPLAST (distanţa între sursa de emisie şi limita amplasamentului CET Isalnita).
Caracteristicile CET Isalnita sunt prezentate în continuare conform Autorizatiei integrata de
mediu nr. 70/23.01.2014.
Categoria de activitate conform Anexei 1 la Legea 278/2013 privind emisiile industriale este:
 Arderea combustibililor in instalatii cu o putere termica nominala egala sau mai mare
de 50MW
 Depozite de deseuri asa cum sunt definite la litera b) din Anexa nr.1 la HG 349/2005
privind depozitarea desurilor cu modificari si completarea ulterioare care primesc
peste 10 to de deseuri pe zi sau cu o capacitate totala de peste 25000 to cu exceptia
depozitelor pentru deseuri inerte.
 Cod CAEN rev2 3511 – producerea energiei electrice
Prin Autorizaţia integrată de mediu, unitatea CET Isalnita are obligativitatea monitorizării
calităţii aerului pe amplasament şi în vecinătatea acestuia. Rezultatele monitorizării pentru
anul 2016 sunt prezentate în continuare (Raport anual de mediu 2016 – APM Dolj):
Tabel nr.30
Poluant Debit masic Emisii tinta 2016
To/an To/an
Pulberi 139,70 1.008
NOx 2035,56 5.443
SO2 924,78 7.635
CO Nu este mentionat
Pulberile sedimentabile emise in 2016 au concentratie medie de 5,07 g/mp/luna.
Tot in aria amplasamentului Adeplast se afla si SC Borealis SRL – un obiectiv Seveso

amplasat la o distanta aproximativa de 800m in linie dreapta fata de fabrica Adeplast.
Profilul de activitate al SC Borealis SRL este de depozitare ingrasaminte chimice si comert
cu ridicata al produselor chimice conform Autorizatiei de mediu nr. 130/3.12.2015 revizuita in
29.05.2017 valabila pana in 3.12.2020. Conform autorizatiei de mediu acest obiectiv nu are
monitorizari pe segmentul de aer.
Datorita capacitatii maxime de stocare a azotatului de amoniu amplasamentul se incadreaza
la limita superioara conform prevederilor Legii 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de
accident major in care sunt implicate substante periculoase.
Pagina 81 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
4.2.2. SURSE SI POLUANTI GENERATI

4.2.2.1.Identificarea si caracterizarea surselor de poluanti atmosferici aferente
Obiectivului
4.2.2.2. In etapa de demolare si executie
In perioada de demolare si executie a obiectivului proiectat, activitatile din santier au un

potential impact asupra calitatii atmosferei din zonele de lucru si din zonele adiacente
acestora. Executia lucrarilor proiectate constituie, pe de o parte, o sursa de emisii de praf, iar
pe de alta parte, sursa de emisie a poluantilor specifici arderii produselor petroliere atat in
motoarele utilajelor necesare efectuarii acestor lucrari, cat si ale mijloacelor de transport
folosite.
Acest tip de poluare are caracter temporar, atingand valori nesemnificative si este
reprezentata de activitatea de desfiintare a constructiilor vechi cu ajutorul utilajelor
(buldoexcavator, excavator cu picon, picamer) si execuția noilor lucrări (săpături pentru
fundatii, nivelari, compactari,etc.), manipularea materialelor de constructie și motoarele
termice ale utilajelor și mijloacelor de transport.
Emisia poluantă atmosferică durează o perioadă de timp egală cu aceea a programului de
lucru (în general, 8 - 10 ore pe zi), dar poate varia de la oră la oră sau de la zi la zi.
Emisia de particule produse de eroziunea vântului poate avea loc continuu, în timpul întregii
perioade de demolare si construcţie iar cantităţile pot varia în funcţie de viteza vântului.
Emisia de particule din timpul lucrărilor de manevrare a pământului este direct proporţională
cu conţinutul de particule mici (d < 75 µm), invers proporţională cu umiditatea solului şi, unde
este cazul, cu greutatea echipamentului.
Poluarea specifica activitatii utilajelor si echipamentelor se apreciaza dupa consumul de
carburanti care genereaza poluanti precum: NOx, N2O, CO, CO2, COV, CH4, NMVOC,
particule in suspensie si sedimentabile si total particule (PM2.5, PM10,TSP.)
Combustibilul utilizat de către echipamente/utilaje și autovehicule atat in demolare cat si in
construirea unitatii este motorina.
Determinarea emisiilor de noxe s-a făcut pe baza următoarelor elemente:

 tipul autovehiculului - utilaje de constructii
 tipul carburantului - motorină
 continutul in sulf al carburantului
 parcursul total pe autovehicul
 viteza medie de rulare - 5-10 km/h
 fluxul zilnic probabil
 distanţa maximă parcursă pe drum - 2 km/utilaj
Emisii de la motoarele cu ardere internă

Conform normelor, consumurile de combustibil (motorină) ale utilajelor aferente sunt
următoarele: -
 excavator : 15 l/oră;
 încărcător frontal: 12 l/oră;
 autobasculante 16 tone: 40 l/100 km ;
 cilindru compactor: 5 l/oră;
 buldozer: 15l/h
Ținând cont de regimul de funcționare (continuu sau intermitent) al fiecărui utilaj, consumul
orar mediu va fi de circa 50 l/h sau 44,25 kg/h.
Factorii de emisie pentru gazele de eşapament provenite de la motoarele care utilizează
combustibil tip Diesel, conform EMEP/EEA (European monitoring and evaluation
Pagina 82 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
programme),”Air pollutant emission inventory guide book–2016’’ şi debitele masice estimate

sunt prezentate în tabelul următor, în zona amplasamentului studiat.
Pentru determinarea emisiilor provenite de la esapamentele motoarelor utilajelor angrenate

in efectuarea lucrarilor de constructii montaj pentru realizarea investitiei, s-au utilizat factorii
de emisie pentru motoare Diesel specificati in Normele metodologice CORINAIR.
Volumul total al emisiilor este functie de numarul de utilaje si de timpul de functionare.
Factori de emisie recomandati pentru vehicule grele conform CORINAIR 2016, SNAP 08 08.
Factori emisie NOx NMVOC CH4 CO CO2 N2O TSP/PM10/PM2.5

3
g/to fuel 32.629 3.377 83 10.774 3160*10 135 2104
Factori de emisii metale grele in mg/kg combustibil conform CORINAIR 2016, SNAP 08 08.
Factori emisie Cadmium Copper Chromium Nickel Selenium Zinc

Vehicule grele, Diesel 0.01 1.7 0.05 0.07 0.01 1
Factori de emisie recomandati pentru vehicule( >3.5) rutiere conform CORINAIR 2016,
SNAP 07 03.
Factori emisie NOx NMVOC CH4 CO CO2 N2O PM

3
g/to fuel 33.37 1.92 83 7.58 3.14*10 0.051 0.94
-1
g/km 8.92 0.776 - 2.13 4.86*10 0.029 0.3344
Consideram ca demolarea constructiilor va avea loc intr-un timp mult mai scurt comparativ cu
construirea noului obiectiv, desfiintarea cladirilor efectuandu-se in medie cu 2 utilaje grele de
santier.
Consideram ca pentru a construi noul obiectiv pe amplasament functioneaza in medie 5
utilaje grele de santier pentru executarea sapaturilor, umpluturilor si nivelarilor de teren.
In acest caz emisiile de poluanti vor fi urmatoarele :
Tabel nr.31--Emisii poluanti vehicule santier

Natura Poluant Factor emisie Debit masic
[ g/kg ] Emisii/utilaj
[g/h]
Particule TSP /PM 2,104 93,10
N2O 0,135 5,97
NOx 32,629 1443,83
CO 10,774 476,75
CO2 3160 139.830
COV 3,377 149,43
CH4 0,083 3,67
Comparand rezultatele obtinute cu limitele concentratiilor de poluanti atmosferici prevazute in

Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator, se concluzioneaza faptul ca emisiile
specifice in perioada de demolare si constructie, sunt foarte reduse si nu vor avea un impact
semnificativ asupra mediului.
Pagina 83 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
De asemenea, utilajele pot functiona fie concomitent fie alternativ functie de operatia de lucru
respectiva, deci sunt dispersate in diferite zone.
Din valorile obtinute rezulta ca la functionarea utilajelor angrenate in efectuarea lucrarilor, nu

se vor depasi limitele maxime admisibile specificate in Ordinul 462/1993.
4.2.2.3 Surse de poluare a aerului - Etapa de functionare
Titularul detine o unitate de productie mortare si EPS similara amplasata in localitatea

Cordun judetul Neamt si alta in sat Corlatesti, jud. Prahova care functioneaza in baza
autorizatiei de mediu nr. 182/18.03.2013. Prezentam mai jos buletinele de analiza ale
factorilor de mediu monitorizati conform autorizatiei de mediu.
Raport de analize aer

Numar 16812/08.09.2017
Tip proba aer – emisii cos evacuare gaze –fabrica de mortare uscate
Nr. Valori determinate / Valori maxim admisibile
Indicatori analizati UM
Crt. UM conf. Ordin 462/93
1 CO mg/m3 31 100
2 SO2 mg/m3 <2,86 35
3 NOx mg/m3 114,30 350
4 Pulberi in suspensie mg/m3 3,60 50
Tabel nr.16

Numar 16813/08.09.2017
Tip proba aer – emisii cos evacuare EPS
1 CO mg/m3 7.7 100
3
2 SO2 mg/m 4.0 35
3 NOx mg/m3 100 350
Tabel nr.16

Numar 3303/30.03.2017
Tip proba aer – imisii la poarta de acces
Crt. UM conf. STAS 12574/87
Pulberi in suspensie 3
4 mg/m 0.018 0.5
PM10
Tabel nr.16
Din analiza rezultatelor inscrise in tabelele de mai sus se constata ca valorile masurate nu
depasesc concentratiile maxime admise, conf. Ordin 462/1993 si STAS 12574/87.
Cantitatile de poluanti emisi de mijloacele de transport pentru perioada de functionare au
prezentate in subcap. 2.1.3.1.4.
Pagina 84 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
4.2.2.4.. Calculul emisiilor de poluanti in aer – Etapa de functionare obiectiv Isalnita

Metodologia Corinair
In acest sens, la evaluarea impactului asupra mediului pe durata de functionare a instalatiilor

s-au analizat separat emisiile de substante poluante evacuate in atmosfera .
Linia de productie mortare

Evacuarea gazelor de ardere se va face printr-un coş de evacuare finala cu inaltimea de 25
m si diametrul de 1000mm, sursa este dirijata (punctuala).
Concentratiile şi debitele masice de poluanti evacuati in atmosfera s-au determinat cu

metode bazate pe factori de emisie, şi anume Metodologia EEA/EMEP/CORINAIR 2016,
SNAP cod:0303
Calculele s-au efectuat luand in considerare tipurile şi cantitatile de materiale, şi combustibili

(cantitati maxime), tehnologia aplicata şi caracteristicile echipamentelor şi instalatiilor.
Debitele masice calculate de poluanti sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Tabel nr.32
Debitul masic poluant
Poluant
g/h
Pulberi 12,92
SOx 11,10
NOx 1.225,43
CO 480,24
Concentratiile de poluanti obtinute din calcule sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Tabel nr.33
Concentratie in emisie poluant
Poluant
mg/Nm3
Pulberi 0,25
SOx 0,22
NOx 24,03
CO 9,42
Rezultatele calculelor se prezinta tabelar comparativ, dupa caz, cu limitele maxime admise in
concordanta cu normativele de mediu in vigoare.
Rezultatele pun in evidenta faptul ca valorile concentratiilor de poluanti in emisie pentru toate
sursele se vor situa sub limitele prevazute de OM 462/1993.
Linia de productie EPS

Monitorizarea instalatiei se face in conformitate cu legislatia de protectia mediului avand trei
surse fixe de emisie: arzatorul centralei termica pe gaz metan pentru producerea aburului
avand un cos de 12m, Dn=600mm, sectiuni de evacuare blockform cu dimesiunile H=8.4m si
D=300mm si evacuare preexpandare H=5.5.m si D=200mm.
Concentratiile şi debitele masice de poluanti evacuati in atmosfera s-au determinat cu

metode bazate
pe factori de emisie, şi anumeMetodologia EEA/EMEP/CORINAIR 2016, SNAP cod:0303
Pagina 85 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
Calculele s-au efectuat luand in considerare tipurile şi cantitatile de materiale, şi combustibili

(cantitati maxime), tehnologia aplicata şi caracteristicile echipamentelor şi instalatiilor.
Debitele masice de poluanti sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Tabel nr.34
Debitul masic poluant
Poluant
g/h
Pulberi 7,86
SOx 6,75
NOx 745,91
CO 292,32
Concentratiile de poluanti obtinute din calcule sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Tabel nr.35
Concentratie in emisie poluant
Poluant
mg/Nm3
Pulberi 0.79
SOx 0.68
NOx 74.59
CO 29.23
Rezultatele calculelor se prezinta tabelar comparativ, dupa caz, cu limitele maxime admise in
concordanta cu normativele de mediu in vigoare.
Rezultatele pun in evidenta faptul ca valorile concentratiilor de poluanti in emisie pentru toate
sursele se vor situa sub limitele prevazute de OM 462/1993.
Caracteristicile emisiilor de la uscatorul de nisip si de la centrala termica sunt urmatoarele

conform Corinair 2016 si continut O2 in efluenti gazosi de 3%.
Surse stationare dirijate - functionare la capacitate maxima
Tabel nr.36 Surse dirijate

Debit
Concentra
gaze/aer Limite emisii
Debit tia
impurifi OM 462/1993
Denumirea sursei Poluant masic in emisie
cat [mg/Nm3]
[g/h] [mg/Nm3]
[Nm3/h]
1 2 3 4 5 6
SOx 11.10 0.22 35

Arzator NOx 1.225,43 24.03 350
51.000
Uscator nisip Pulberi 12,92 0.25 5
CO 480,24 9.42 100
SOx 6,78 0.68 35
NOx 745,90 74.59 350
Centrala termica 10.000
Pulberi 7,86 0.79 5
EPS
CO 292,32 29.23 100
Pagina 86 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
In etapa de inchidere
Procesul de inchidere a unitatii de productie se va desfasoara etapizat, iar realizarea
lucrarilor de inchidere se vor face in conditiile asigurarii si respectarii reglementarilor de
protectia mediului, a celor privind securitatea si sanatatea in munca si securitatea la
incendiu.
De asemenea, se vor aplica toate masurile de protectie a calitatii aerului, astfel incat sa se
evite orice potential impact asupra acestuia.
In perioada de postinchidere
Dupa inchiderea obiectivului nu vor mai exista surse de poluare semnificativa a aerului.
4.2.3.PROGNOZA IMPACTULUI –
Se poate considera ca Impactul produs asupra factorului de mediu aer este temporar,
reversibil pe perioada demolarii si constructiei obiectivului.
4.2.3.1. Etapa de demolare si constructie

Scurta descriere a modelului de calcul utilizat
Impactul prognozat asupra mediului. Metodologie de evaluare impact.
Pentru alternativa aleasa de implementare a proiectului se efectueaza evaluarea impactului

asupra mediului, utilizand o metoda analitica de tip cantitativ pe baza indicelui de poluare
globala ( IPG )V. Rojanschi, care rezulta din raportul intre starea ideala (naturala) si starea
reala si o metoda matriciala pe baza de indici de calitate pe factori de mediu ( Ic )
Calitatea unui factor de mediu sau element al mediului se incadreaza in raport cu limitele
admise in STAS – uri sau Normative de reglementare sau se estimeaza efectele asupra
mediului avand la baza “ marimea “ care se determina luand in considerare nivelul unor
indicatori de calitate ce caracterizeaza efectele.
In raport cu marimea efectelor avem indici de calitate ( Ic ):

Lproiect
Ic = ------------- = E-1
Lreglementat
Lproiect – actiunile proiectului

Lreglementat – norme si acte de reglementare
Interdependenta dintre actiunile proiectului si efectele asupra mediului inconjurator ( E ) se

poate evidentia prin marcarea in caseta corespunzatoare a marimii acesteia estimata printr-
un sistem comun pentru tot ansamblul (cu +, - sau zero), astfel:
+ influenta pozitiva
0 influenta nula
– influenta negativa
+ E : efect pozitiv sau negativ rezultat din cuantificarea influentelor activitatii proiectate
asupra calitatii factorilor de mediu, in raport cu normativele de reglementare.
Ic = 0 – +1 - influentele sunt pozitive iar mediul este afectat in limitele admisibile

Ic = - 1 – 0 - influentele sunt negative iar mediul este afectat peste limitele admise
Ic = 0 - starea mediului nu este afectata de proiect
Pagina 87 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
A.Evaluarea impactului pe factori de mediu prin indici de calitate ( I c )

Tabel nr.37 Matricea de evaluare a impactului
Actiunea sau Efectele asupra factorilor de mediu

sursele generatoare Aer Apa Sol- Asezari umane
subsol
Amplasamentul si modul de folosire + + + 0
Demolare cladiri si platforme - 0 - +
existente
Functionarea utilajelor in timpul - 0 - -
demolarii
Managementul deseurilor + + + 0
Efectul social si economic + 0 + 0
MARIMEA EFECTELOR +1 +2 +1 0
Valoarea indicelui de calitate ( Ic )
- pentru AER:
Ic = +1
Factorul de mediu AER este afectat de proiect in limite admise, efectele sunt pozitive.
- pentru APA:
Ic = +0,5
Factorul de mediu APA este afectat de proiect in limite admise, efectele sunt pozitive.
- pentru SOL - SUBSOL:

Ic = +1
Factorul de mediu SOL – SUBSOL este afectat de proiect in limite admise, efectele
sunt pozitive.
- pentru ASEZARI UMANE:

Ic = 0
Factorul de mediu ASEZARI UMANE nu este afectat de proiect.
Valoarea Ic indica ca prin respectarea prevederilor proiectului, atat in perioada de

demolarea constructiilor, impactul asupra factorilor de mediu se va incadra in limitele admise,
datorita masurilor de prevenire si diminuare a impactului prevazute.
Evaluarea impactului global asupra mediului se bazeaza pe:

 valoarea indicilor de calitate (Ic ) pe factori de mediu;
 scara de bonitate notata de la 1 la 10, corespunzatoare valorilor Ic
Tabel nr.38 limite Ic

Nota de Valoarea Ic Efectele asupra mediului inconjurator
bonitate
10 Ic = 0 - mediul nu este afectat de activitatea proiectata
9 Ic = 0,0 ÷ 0,25 - mediul este afectat de proiect in limite admisibile,
nivel 1.
- efectele sunt pozitive
nivel 2.
7 Ic = 0,50 ÷1,00 - mediul este afectat de proiect in limite admisibile,
Pagina 88 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
nivel 3.
6 I c = -1,0 mediul afectat de proiect peste limitele admise,
nivel 1.
- efectele sunt negative
5 Ic = -1,0 ÷ -0,5 - mediul este afectat de proiect peste limitele
admise, nivel 2.
admise, nivel 3.
3 Ic = -0,25 ÷ -0,025 - mediul este degradat, nivel 1.
- efectele sunt nocive la durate lungi de expunere
- efectele sunt nocive la durate medii de expunere
1 Ic = sub –0,0025 - mediul este degradat, nivel 3.
- efectele sunt nocive la durate scurte de expunere
 Valoarea Nb - se obtine pentru fiecare factor de mediu din scara de bonitate in
functie de valoarea indicelui de calitate.
 Nb pentru AER:
Ic = +1  Nb = 7
NbAER = 7
 Nb pentru APA:
Ic = +0,5  Nb = 8
NbAPA = 8
 Nb pentru SOL-SUBSOL:
Ic = +1  Nb = 7
NbSOL-SUBSOL= 7
 Nb pentru ASEZARI UMANE:

Ic = 0  Nb = 10
NbASEZARI UMANE = 10
Facand o medie a notelor de bonitate se obtine valoarea 8, pentru impactul global al

demolarii constructiilor si platformelor existente, constatandu-se ca efectele asupra
mediului sunt pozitive si in limite admisibile.
B.Evaluarea globala a impactului asupra mediului
Este o metoda analitica de tip cantitativ pe baza indicelui de poluare globala ( IPG ), care
rezulta din raportul intre starea ideala (naturala) si starea reala (de poluare).
Indicele de poluare globala se calculeaza cu ajutorul notelor de bonitate medii obtinute

pentru fiecare factor de mediu, utilizind metoda grafica ROJANSCHI .In acest sens se
propune incadrarea calitatii la un moment dat a fiecarui factor de mediu intr-o scara de
bonitate cu acordarea unor note care sa exprime transformarile acestora fata de starea
ideala. In urma analizei impactului asupra factorilor de mediu au fost acordate note pe o
scara de bonitate de la 1 la 10 (10 mediu neafectat, 1 factori de mediu improprii vietii).
IPG = 1 - nu exista poluare

IPG 1 - exista modificari de calitate a mediului.
Pagina 89 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
Tabel nr.39-Valori IPG

IPG = 1 - mediul natural nu este afectat de activitatea umana
IPG = 1...2 - mediul este supus efectelor activitatii umane in limite admisibile
IPG = 2...3 - mediul este supus activitatii umane, provocand stare de disconfort
formelor de viata
IPG = 3...4 - mediul este afectat de activitatea umana, provocand tulburari
formelor de viata
IPG = 4...6 - mediul este afectat grav de activitatea umana, periculos pentru
formele de viata
IPG 6 - mediul este degradat, impropriu formelor de viata.
Fig.1 Reprezentare stare reala si stare ideala
Se observa din figura geometrica de mai sus, doua stari: ideala si reala prin care se
realizeaza evaluarea globala a mediului ca o metoda de simulare a efectului sinergetic, in
functie de numarul factorilor de mediu analizati.
Indicele starii de poluare globala a mediului ( IPG) = SI / SR =SABCD/SMNPR

unde :
- SI– starea ideala
- SR– starea reala
Impactul global asupra mediului al activitatii de demolare a obiectivului in zona analizata este
caracterizat de un indice IPG = 1,59.
In concluzie, se poate arata ca indicii de impact determinati pentru fiecare factor de mediu in
parte nu evidentiaza aspecte de neconformare iar indicele de poluare globala arata un
mediu afectat de activitatea umana in limite admisibile, vezi clasa 1..2.
4.2.3.2. Surse de poluare a aerului - Etapa de functionare
UNITATE DE PRODUCTIE MORTARE SI EPS

Impactul prognozat asupra mediului. Metodologie de evaluare impact.
Pentru alternativa aleasa prin proiect se efectueaza evaluarea impactului asupra mediului,
utilizand o metoda analitica de tip cantitativ pe baza indicelui de poluare globala ( IPG )V.
Pagina 90 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
Rojanschi, care rezulta din raportul intre starea ideala (naturala) si starea reala si o metoda
matriciala pe baza de indici de calitate pe factori de mediu ( Ic )
Calitatea unui factor de mediu sau element al mediului se incadreaza in raport cu limitele
admise in STAS – uri sau Normative de reglementare sau se estimeaza efectele asupra
mediului avand la baza “ marimea “ care se determina luand in considerare nivelul unor
indicatori de calitate ce caracterizeaza efectele.
In raport cu marimea efectelor avem indici de calitate ( Ic ):

Lproiect
Ic = -------- = E-1
Lreglementat
Lproiect – actiunile proiectului
Lreglementat – norme si acte de reglementare
Interdependenta dintre actiunile proiectului si efectele asupra mediului inconjurator ( E ) se

poate evidentia prin marcarea in caseta corespunzatoare a marimii acesteia estimata printr-
un sistem comun pentru tot ansamblul (cu +, - sau zero), astfel:
+ influenta pozitiva
0 influenta nula
– influenta negativa
+ E : efect pozitiv sau negativ rezultat din cuantificarea influentelor activitatii proiectate
asupra calitatii factorilor de mediu, in raport cu normativele de reglementare.
Ic = 0 – +1 - influentele sunt pozitive iar mediul este afectat in limitele admisibile

Ic = - 1 – 0 - influentele sunt negative iar mediul este afectat peste limitele admise
Ic = 0 - starea mediului nu este afectata de proiect
A.Evaluarea impactului pe factori de mediu prin indici de calitate ( I c )
Tabel nr.40 Matricea de evaluare a impactului

Actiunea sau Efectele asupra factorilor de mediu
sursele generatoare Aer Apa Sol- Biodiver- Asezari
subsol sitatea umane
Amplasamentul si modul de ocupare + + + + +
a terenului
Evacuare ape uzate 0 + 0 0 +
Concentratiile de poluanti in aer in 0 0 0 0 0
raport cu C.M.A.
Nivelul zgomotului in raport cu nivelul 0 0 0 0 0
maxim admis
Managementul deseurilor + + + 0 +
Riscul de avarii si accidente cu impact - - - 0 -
asupra mediului
Efectul social si economic + 0 0 0 +
Efectul cumulativ cu alte proiecte - - - - -
MARIMEA EFECTELOR +1 +1 0 0 +2
Valoarea indicelui de calitate ( Ic )
- pentru AER:
Ic = +1
Pagina 91 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
Factorul de mediu AER este afectat de proiect in limite admisibile, influentele sunt
pozitive.
- pentru APA:
Ic = +1
Factorul de mediu APA este afectat de proiect in limite admisibile, efectele sunt
pozitive.
- pentru SOL - SUBSOL:

Ic = 0
Factorul de mediu SOL – SUBSOL nu este afectat de proiect.
- pentru BIODIVERSITATE:
Ic = 0.
Factorul de mediu BIODIVERSITATE nu este afectat de proiect.
- pentru ASEZARI UMANE:

Ic = + 0,5
Factorul de mediu ASEZARI UMANE este afectat de proiect in limite admise, efectele
sunt pozitive.
Valoarea Ic indica ca prin respectarea prevederilor proiectului, atat in perioada de executie

a lucrarilor de constructie, cat si in perioada de exploatare a obiectivului, impactul asupra
factorilor de mediu se va incadra in limitele admise, datorita masurilor de prevenire si
diminuare a impactului prevazute.
Evaluarea impactului global asupra mediului se bazeaza pe:

 valoarea indicilor de calitate (Ic ) pe factori de mediu;
 scara de bonitate notata de la 1 la 10, corespunzatoare valorilor Ic
Tabel nr.41-Valori Ic
Nota de Valoarea Ic Efectele asupra mediului inconjurator
bonitate
10 Ic = 0 - mediul nu este afectat de activitatea proiectata
nivel 1.
nivel 2.
7 Ic = 0,50 ÷1,00 - mediul este afectat de proiect in limite admisibile,
nivel 3.
6 I c = -1,0 mediul afectat de proiect peste limitele admise,
nivel 1.
admise, nivel 2.
admise, nivel 3.
Pagina 92 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
- efectele sunt nocive la durate lungi de expunere

- efectele sunt nocive la durate medii de expunere
1 Ic = sub –0,0025 - mediul este degradat, nivel 3.
- efectele sunt nocive la durate scurte de
expunere
 Valoarea Nb - se obtine pentru fiecare factor de mediu din scara de bonitate in
functie de valoarea indicelui de calitate.
Notele de bonitate obţinute pentru fiecare factor de mediu în zona analizată servesc la
realizarea grafică a unei diagrame, ca o metodă de simulare a efectului sinergic;
 Nb pentru AER:
Ic = +1  Nb = 7
NbAER = 7
 Nb pentru APA:
Ic = +1  Nb = 7
NbAPA = 7
 Nb pentru SOL-SUBSOL:
Ic = 0  Nb = 10
NbSOL-SUBSOL= 10
 Nb pentru BIODIVERSITATE:
Ic = 0  Nb = 10
NbBIODIVERSITATE = 10
 Nb pentru ASEZARI UMANE:

Ic = +0,5  Nb = 8
NbASEZARI UMANE = 8
Facand o medie a notelor de bonitate se obtine valoarea 8,4 pentru impactul global al
realizarii fabricii de mortare si EPS, constatandu-se ca efectele asupra mediului sunt
pozitive si in limite admisibile.
B.Evaluarea globala a impactului asupra mediului
Este o metoda analitica de tip cantitativ pe baza indicelui de poluare globala ( IPG ), care
rezulta din raportul intre starea ideala (naturala) si starea reala (de poluare).
Indicele de poluare globala se calculeaza cu ajutorul notelor de bonitate medii obtinute
pentru fiecare factor de mediu, utilizind metoda grafica ROJANSCHI .In acest sens se
propune incadrarea calitatii la un moment dat a fiecarui factor de mediu intr-o scara de
bonitate cu acordarea unor note care sa exprime transformarile acestora fata de starea
ideala. In urma analizei impactului asupra factorilor de mediu au fost acordate note pe o
scara de bonitate de la 1 la 10 (10 mediu neafectat, 1 factori de mediu improprii vietii).
IPG = 1 - nu exista poluare

IPG 1 - exista modificari de calitate a mediului.
Tabel nr.42 Valori IPG

IPG = 1 - mediul natural nu este afectat de activitatea umana
Pagina 93 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
IPG = 1...2 - mediul este supus efectelor activitatii umane in limite admisibile
IPG = 2...3 - mediul este supus activitatii umane, provocand stare de disconfort
formelor de viata
IPG = 3...4 - mediul este afectat de activitatea umana, provocand tulburari
formelor de viata
IPG = 4...6 - mediul este afectat grav de activitatea umana, periculos pentru
formele de viata
IPG 6 - mediul este degradat, impropriu formelor de viata.
Fig.2 Reprezentare stare reala fata de starea ideala
Se observa din figura geometrica de mai sus doua stari: ideala si reala prin care se
realizeaza evaluarea globala a mediului ca o metoda de simulare a efectului sinergetic, in
functie de numarul factorilor de mediu analizati.
Indicele starii de poluare globala a mediului ( IPG) = SI / SR =SABCDE/SMNPQR

unde :
- SI– starea ideala
- SR– starea reala
Impactul global asupra mediului al activitatii de constructie si de functionare a obiectivului in

zona analizata este caracterizat de un indice IPG = 1,40.
In concluzie, se poate arata ca indicii de impact determinati pentru fiecare factor de mediu in
parte nu evidentiaza aspecte de neconformare iar indicele de poluare globala arata un
mediu afectat de activitatea umana in limite acceptabile clasa 1-2.
In tabelul de mai jos sunt prezentate sursele de emisie cu caracteristici tehnice aferente
echipamentelor de productie:
Pagina 94 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
4.2.3.3 Surse de emisie în vecinătate
Având în vedere că amplasamentul fabricii este situat în vecinătatea platformei industriale

CET Isalnita, s-a considerat necesar să se facă o analiză iniţială a calităţii aerului pe
amplasamentul propus, pentru a avea o bază de raportare pentru evaluările următoare.
Astfel, s-au efectuat si cateva analize de aer reprezentative la data de 08.09.2017, valori pe
care le mentionam in tabelul de mai jos:
Raport de analize aer Isalnita

Numar 16813/08.09.2017
Tip proba aer – imisii
1 CO mg/m3 7.7 100
2 SO2 mg/m3 4.0 35
3 NOx mg/m3 100 350
Pentru calcularea impactului cumulat este necesară descrierea surselor de emisie din
vecinătate.
Obiective situate in aria SC Adeplast SRL.:
1.S.C Compexul Energetic Oltenia S.A-Sucursala Electrocentrala Isalnita care este
amplasată la aprox. 500 m de sursa de emisie a ADEPLAST (distanţa între sursa de emisie
şi limita sud-vestică a amaplasamentului CET Isalnita).
Caracteristicile CET Isalnita sunt prezentate în continuare conform Autorizatiei integrata de
mediu nr. 70/23.01.2014.
Categoria de activitate conform Anexei 1 la Legea 278/2013 privind emisiile industriale este:
 Arderea combustibililor in instalatii cu o putere termica nominala egala sau mai mare
de 50MW
 Depozite de deseuri asa cum sunt definite la litera b) din Anexa nr.1 la HG 349/2005
privind depozitarea desurilor cu modificari si completarea ulterioare care primesc
peste 10 to de deseuri pe zi sau cu o capacitate totala de peste 25000 to cu exceptia
depozitelor pentru deseuri inerte.
 Cod CAEN rev2 3511 – producerea energiei electrice
Prin Autorizaţia integrată de mediu, unitatea CET Isalnita are obligativitatea monitorizării
calităţii aerului pe amplasament şi în vecinătatea acestuia. Rezultatele monitorizării pentru
anul 2016 sunt prezentate în continuare (Raport anual de mediu 2016 – APM Dolj):
Tabel nr.43 –Poluanti CET

Poluant Debit masic Emisii tinta 2016
To/an To/an
pulberi 139,70 1.008
NOx 2035,56 5.443
SO2 924,78 7.635
CO Nu este mentionat
Pulberile sedimentabile emise in 2016 au concentratie medie de 5,07 g/mp/luna.

Prin Autorizatia integrata de mediu CET are obligativitatea monitorizarii si pulberilor PM2.5
respectiv 05.mg/mc la 30min (medie de scurta durata si 0.15 mg/mc la 24 h).
Pagina 95 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
CET Isalnita are obligativitatea de a lua masuri si cu privire la reducerea pulberilor din zona
depozitelor de cenusa si zgura deoarece aceasta detine deseuri nepericuloase de cenusa si
zgura amplasate pe malul stang al raului Jiu care se afla la o distanta de aproximativ 3 km de
obiectivul Adeplast.
2.S.C Borealis SRL – un obiectiv Seveso amplasat la o distanta aproximativa de 800m in
linie dreapta fata de fabrica Adeplast.
Profilul de activitate al SC Borealis SRL este de depozitare ingrasaminte chimice si comert
cu ridicata al produselor chimice conform Autorizatiei de mediu nr. 130/3.12.2015 revizuita in
29.05.2017 valabila pana in 3.12.2020. Conform autorizatiei de mediu acest obiectiv nu are
monitorizari pe segmentul de aer.
Totodata mai putem lua in calcul si poluantii inregistrati de statiile de monitorizare aer:
Statia DJ4 –statie industriala, care a fost descrisa la cap. ai carei poluanti monitorizati sunt:
NO2, NOx si O3, iar pentru restul de poluanti : pulberi, SOx si CO, nu sunt date.
Concentratiile de NOx , NO2 au valori de 38,11µg/mc respectiv 21,13µg/mc
Statia DJ5 –statie de fond suburban care a fost descrisa anterior ai carei poluanti monitorizati
sunt: NO2, NOx, SO2, CO si O3, iar pentru restul de poluanti : pulberi si CO, nu sunt date.
Concentratiile de Nox, SO2 au valori de 32,08µg/mc respectiv 11,18µg/mc, iar
CO=0,18mg/mc.
4.2.3.4. Surse şi poluanţi generaţi

Sursele şi poluanţii generaţi au fost prezentate în capitolul 2.1.3.1.
4.2.3.5. Impact potenţial

În scopul prognozării impactului emisiilor asupra calităţii aerului, s-a făcut un studiu de
modelare a poluanţilor în atmosferă (anexat). Un rezumat al studiului este prezentat în
anexa.
4.2.3.5.1. Model de dispersie utilizat

Modelul de calcul al dispersiei poluanților pentru surse stationare dirijate de ardere in
vederea evaluarii concentratiilor pe termen scurt de mediere este un model de tip pana
gaussiana. Modelul foloseste ca date de intrare caracteristicile emisiei de poluanti (cantitate
de poluant emisa in unitatea de timp; inaltime de evacuare; temperatura si viteza de
evacuare a gazelor) si factorii meteorologici hotaratori in distributia poluantilor: viteza
vantului, gradul de stratificare termica al atmosferei.
Suprainaltarea penelor de poluanti, parametru hotarator in evaluarea concentratiilor de
poluanti la o anumita distanta de sursa, a fost determinata cu formula lui Briggs corectata
pentru stratificarile stabile ale atmosferei. Parametrii de dispersie σ y si σz au fost determinati
cu formulele recomandate de OMM 1982.
Calculele au fost efectuate pe axa vantului, situatie in care concentratiile au cele mai mari
valori, pentru toate conditiile meteorologice posibile.
Baza fizica fundamentala a modelului este presupunerea ca distribuţia spaţiala a
concentraţiilor este data de formula gaussiana a penei.
Se accepta o distributie gaussiana a densitatii de probabilitate a concentratiilor, atat pe
directie verticala (H), cat si pe directie perpendiculara pe directia vantului (x).
Se remarca suprainaltarea penei datorata vitezei si parametrilor termodinamici ai jetului de
fum la iesire, relativ la mediul ambiant. In sistemul de coordonate cartezian, axa x se
considera pozitiva inspre est (E) de la originea specificata de utilizator (si coincide cu directia
vantului) si axa y pozitiva este dirijata astfel spre nord (N).
Pagina 96 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
distributie gaussiana pe directie perpendiculara

vantului
Directia vantului
distributie gaussiana
pe directia vantului
Figura Nr. Modelul gaussian de dispersie a poluantilor din pana de fum emisa pe un
cos.
Modelul gaussian de dispersie a poluantilor din pana de fum emisa pe un cos sta la baza
simularii dispersiilor imisiilor de poluanţi in atmosfera, sub forma hartilor de dispersie.
Dispersia poluantilor in aer este puternic influentata de conditiile climatice. Valorile

prezentate in tabelele de mai jos pentru conditii climatice defavorabile, presupunând viteza
vântului apropiata dar inferioara valorii de 1 m/s.
Modelul permite calculul concentratiei medii a poluantului in orice punct aflat la anume
distante de sursa, prin luarea in considerare a contributiei tuturor surselor. Ca urmare, este
posibil sa se calculeze concentratiile pe o arie in jurul sursei.
In acest scop se limiteaza aria de interes, iar pe suprafata ei se fixeaza o grila, de regula
patratica, ale carei noduri constitue receptorii. Numarul de noduri si pasul grilei se aleg in
functie de caracteristicile sursei, ale ariei de interes si ale problematicii la care trebuie sa se
raspunda. Grila va avea o origine si un sistem de coordonate cu axa Ox si axa Oy, in functie
de care se stabilesc coordonatele surselor si ale nodurilor.
Parametrii de intrare utilizati

S-a utilizat o intreaga gama de valori pentru parametrii de intrare pentru a simula dispersia
imisiilor de poluanti in atomosfera si modul in care acestia afecteaza zonele invecinate in
diverse situatii:
 modul de operare al instalatiilor
 durata de mediere
 directia vanturilor predominante
 temperatura ambientala
 viteza vantului
 clasa de stabilitate atmosferica
 inaltimea de evacuare
 rata de emisie
 volumul de aer evacuat
 temperatura aerului evacuat
 inaltimea de masurare a imisiilor pentru receptori.
S-a pus accent deosebit pe situatiile in care imisiile de poluant ar putea afecta in masura cea
mai mare zonele invecinate (in special conditiile de calm atmosferic adica perioada in care
Pagina 97 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
vantul nu influenteaza dispersia si transportul poluantilor si de asemenea in conditii de

nebulozitate ridicata).
Atasam alaturat harta de dispersie a poluantilor pentru obiectivul studiat. (Anexa nr.4)
Influenţa emisiilor de poluanti la calitatea aerului ambiental din zonă se poate aprecia prin
concentratiile de poluanti masurate la statiile de monitorizare a calitatii aerului (dar nu sunt
date suficiente), concentratiile de poluanti provenite de la Adeplast conform modelarii dar si
concentratii de la alte surse din vecinatate.
Se face precizarea că daca existau rezultatele înregistrarii pulberilor la staţia DJ4 sau DJ5 ar
fi inclus şi influenţa vecinilor fabricii, respectiv CET Isalnita.
Se observă că, luând în considerare contribuţia emisiilor de pulberi de la ADEPLAST,

concentraţia medie anuală a PM10 nu poate depasi limita maxim admisă pe 1 an, conform
Legii 104/2011 iar indicele general de calitate a aerului nu va suferi modificări datorită
contribuţiei ADEPLAST.
Concluzii
Activitatea de producere a mortarelor uscate si EPS în cadrul unitatii ADEPLAST din Isalnita,
nu va influenţa semnificativ calitatea aerului din zonă, conform rezultatelor de modelare. În
condiţiile cele mai defavorabile (funcţionarea simultană a tuturor surselor, condiţii atmosferice
neprielnice dispersiei – atmosferă instabilă şi luând în considerare concentraţia maximă
calculată), contribuţia la concentraţia medie anuală de pulberi în zonă fiind nesemnificativa in
comparatie unitatile din zona.
4.2.4. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI
4.2.4.1.Perioada de demolare si constructie
In timpul perioadei de demolare si constructie a obiectivelor proiectului, poluarea atmosferei

poate rezulta din praful rezultat in timpul lucrarilor de demolare, incarcarea/descarcarea
materialelor, din incarcarea altor materiale acumulate in timp pe amplasament, emisiile de
substante poluante de la echipamentele motorizate folosite pentru toate tipurile de lucrari.
Materialele depozitate temporar pe amplasament vor fi protejate prin acoperire, pentru
situatii meteorologice periculoase care pot avea impact negativ asupra factorului de mediu
aer, şi nu numai.
In cazul in care se lucreaza şi au aparut conditii specifice formarii prafului care se poate
dispersa in atmosfera se vor lua masuri de stropire cu apa nepoluata a frontului de lucru.
In timpul executarii lucrarilor de constructii-montaj se recomanda utilizarea

echipamentelor dotate cu motoare performante conforme cu reglementarilor in vigoare,
pentru reducerea emisiilor de poluanti in aer sub limitele admise de legislatia specifica.
Transportul diverselor deşeuri (in situatia existentei acestora) de pe amplasament la
depozite pentru depozitarea finala sau la locurile de valorificare se va face cu vehicule
autorizate şi acoperite, pentru impiedicarea raspandirii materialelor transportate.
Pagina 98 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
Nr. Tip activitate / actiune Masuri de diminuare a impactului

Crt.
1. Functionarea utilajelor O alta posibilitate de limitare a emisiilor de substante
poluante provenite de la utilaje consta in folosirea de
utilaje si mijloace de transport de generatie recenta,
prevazute cu sisteme performante de minimizare si
retinere a poluantilor in atmosfera.
2. Transportul materialelor Pentru limitarea disconfortului ce apare in perioada de

constructie se vor alege trasee optime pentru
vehiculele care transporta materiale de constructie ce
pot elibera in atmosfera particule fine. De asemenea,
transportul acestor materiale se va face pe cat posibil
acoperit.
3. Managementul lucrarilor Elaborarea de planuri si grafice de lucru care sa tina

seama de timpii de rulare.
Tabel nr.44: masuri diminuare impact-demolare
4.2.4.2.Masuri de diminuare a impactului -Etapa de functionare
Pentru perioada de functionare a obiectivului promovat in cadrul proiectului se au in vedere

masuri menite sa conduca la o diminuare a impactului asupra atmosferei prin:
Reducerea consumului de combustibil, ceea ce determina reducerea emisiilor de CO2.
Utilizarea echipamentelor de filtrare a pulberilor din gazele de ardere pe fiecare faza de
lucru:
Instalatia va fi periodic verificata si monitorizata din punct de vedere tehnic si al emisiilor de
poluanti.
Respectarea stricta a proiectului (tehnologie, materiale, etc)
Respectarea stricta a conditiilor de functionare prevazute in proiect
Respectarea stricta a instructiunilor de exploatare.
Tabel nr.45 –caracteristici Filtre

Debit
Nr. Denumire/echipa Cantitatea Debit emisie Debit
Crt. Buc. ment Tip maxima real in maxim
deservit de pulberi emisie conditii pulberi g/h
emisa mc/h norma
le
Nmc./h
1. 1 Filtru cu perete sfdw 05 /12-d-07 <20 mg/m3 51.000 39.441 max.1020 g/h
despartitor pentru
uscator/racitor,
Fabr.SCHEUCH
USCARE NISIP
Pagina 99 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
2. 2 Filtru impuls pentru sfdw 05 /12-c-02 <20 mg/m3 20.000 18.322 max.400 g/h
masina ambalat per per filtru
Fabr. SCHEUCH filtru
AMBALARE
3. 1 Filtru impuls pentru skdb 08/08-1,1-01 <20 mg/m3 1.600 1.600 max.32 g/h
siloz-insuflare (functioneaza
LKW discontinuu)
Fabr. SCHEUCH
SILOZ MARE
VAR
4. 1 Filtru masini cu skdt08/14-1,1-01-h <20 mg/m3 5.000 4.580 max.100 g/h
ventilator
Fabr. SCHEUCH
AMESTECARE
MATERII PRIME
5. 30 Filtre patroane-fara frup 0280 -01/001- <20 mg/m3 300 280 max.6 g/h
patroane antistatice 1,2 per filtru
pt siloz aditivi (functioneaza
Fabr. SCHEUCH discontinuu)
SILOZURI
ADITIVI
6. 1 Filtre cu accesorii skdt 06/06-1,1-01-h <20 mg/m3 1.500 1.397 30 g/h
pentru instalatie
ambalare cantitati
mici, cu ventilator
Fabr. SCHEUCH
AMBALARE
7. 9 Filtru Polypleat WAMFLO <20 mg/m3 1.600 1.600 max.32 g/h
Siloz-insuflare (functioneaza
LKW discontinuu)
Fabr. WAM
SILOZURI MARI
8. 2 Filtru cu garnituri BELFI <20 mg/m3 1000 1000 max.20 g/h
incarcare Typ per per filtru
BELFI 10 m2 filtru incarcare
Fabr. STANELLE
SILOZURI MARI
4.3. SOLUL
4.3.1. Conditiile pedologice ale amplasamentului

Pedologia solului
Amplasamentul studiat este situat in judetul Dolj, in sud - vestul tarii, in Campia Romana pe
partea stanga a vaii Jiului, la cca. 13 km de Municipiul Craiova.
Din punct de vedere geologic, teritorul judetului Dolj este alcatuit la suprafata dintr-o
cuvertura de formatiuni recente, cuaternare si numai in lungul vailor sunt scoase la zi
depozitele romaniene. Sub acestea si peste fundamentul cristalin al Platformei Moesice,
situat la adancimi de peste 2500 – 3000 m, se dispune o suita groasa de sedimente care nu
apar la zi.
In cadrul acestei stive de sedimente cu grosimi de peste 3000 m se pot separa trei complexe
stratigrafice distincte:
- Cuvertura inferioara a platformei (paleozoic – mezozoic) constituita predominant din roci
carbonatice (calcare, dolomite), la care se adauga subordonat cele detritice (gresii cuartitice
si silicioase, argilite);
Pagina 100 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
- Cuvertura intermediara a platformei (tortonian superior – levantin) alcatuita din roci detritice
(gresii, marne, argile, nisipuri)
GEOLOGIE
Depozitele pe care este situat perimetrul construcţiei sunt de vârstă Pleistocen superior.
Pleistocenul superior grupează în această zonă depozitele deluvial-proluviale de pe terasa

veche, înaltă, superioară şi depozitele aluvionare ale terasei înaltă, superioară şi inferioară.
Pentru arealul luat în consideraţie, se va descrie mai jos litologia terasei superioare, care
apare în perimetrul Işalniţa.
Depozitele terasei superioare sunt reprezentate prin pietrişuri, bolovănişuri şi nisipuri, a căror
grosime variază de la 3 la 7m. La compoziţia petrografică a pietrişurilor particită : cuarţite,
micaşisturi, gnaise, roci eruptive şi mai rar gresii şi calcare. Pe baza unor resturi de
Coelodonta antiquitatis Blumb. şi Mammutus primigenius Blumb., depozitele terasei
superioare au fost atribuite părţii mijlocii a Pleistocenului.
Depozitele loessoide de pe terasa superioară acoperă aluviunile grosiere ale terasei,
constituite din argile prăfoase, nisipuri argiloase, de tip loessoid, de origine deluvial-
ptoluvială, cu grosimi de 3-5m. Pe baza poziţiei lor stratigrafice aceste depozite sunt atribuite
părţii terminale a Pleistocenului superior.
ADÂNCIMEA DE INGHEŢ
Conform STAS 6054-77, Zonarea după adâncimea de îngheţ, perimetrul prezintă adâncimea
de îngheţ este de 70-80 cm.
4.3.2. Calitatea solului – Fond de poluare existent
Având în vedere activitatile desfasurate de fosta fabrica Energoconstructia s-a considerat

necesar să se facă o analiză iniţială a calităţii solului de pe amplasamentul propus spre
analiza, pentru a avea o bază de raportare pentru evaluările următoare.
Astfel, s-au prelevat 5 probe de sol din puncte reprezentative ale amplasamentului, de la
adâncimi de 0-5 cm. Probele au fost supuse analizei cu privire la următorii indicatori:
hidrocarburi totale din petrol (THP), sulfati, metale: Cu, Mn, Pb, As, Cd, Ni, Zn. Analizele au
fost efectuate de catre un laborator acreditat Renar.
Rezultatele analizelor de sol sunt prezentate în tabelul de mai jos :
P1 probe prelevate din zona statiei de carburanti, RI 22682/13.11.2017

P2 probe prelevate din zona atelier 1 , RI nr.24926/30.11.2017
P3 probe prelevate din zona atelier 2, RI 249927/30.11.2017
P4 probe prelevate din zona vopsitorie, RI 24928/30.11.2017
P5 probe prelevate din zona laboratoare, RI 24929/30.11.2017
P6 proba prelevate din zona hala debitare, RI 24931/30.11.2017
Pagina 101 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
Tabel nr.46 analize probe sol demolare constructii

C.M.A. conf. Ord. 756/1997(mg/kg S.U.)
Nr. proba/valoare indicator (mg/kg s.u.) Prag alerta/tipuri de Praguri de
Nr. Indicator Valori folosinta interventie/tipuri de
crt. normale folosinta
P1 P2 P3 P4 P5 P6 Sensibile Mai Sensibile Mai putin
putin sensibile
sensibile
Hidrocarburi policiclice <0,160 - - - - <0,1 7,5 25 15 150
aromatice total din care:
naftalina <0,010 - - - - <0,02 2 5 5 50
fenantren <0,010 - - - - <0,05 2 5 5 50
antracen <0,010 - - - - <0,05 5 10 10 100
fluoranten <0,010 - - - - <0,02 5 10 10 100
piren <0,010 - - - - <0,5 5 10 10 100
1. crisen <0,010 - - - - <0,02 2 5 5 50
benz(b)fluorantren <0,010 - - - - <0,02 2 5 5 50
benz(k))fluorantren <0,010 - - - - <0,02 2 5 5 50
benz(a)piren <0,010 - - - - <0,02 2 5 5 50
benz(ghi)perilen <0,010 - - - - <0,02 5 10 10 100
indeno(1,2,3-cd)-piren <0,010 - - - - <0,02 2 5 5 50
2. Cadmiu 0,203 1,83 0,133 1,133 0,1 0,233 1 3 5 5 10
3. Plumb 12,54 70,93 13,67 48 12,93 27,47 20 50 250 100 1.000
4. Cu - 47,90 29,40 33,23 15,33 26,66 20 100 250 200 500
5. Umiditate 17% - - - -
6. pH 6,58 unit.pH - - - -
7. Sulfati(SO42-) 284 - - - - - 2.000 5.000 10.000 50.000
8. THP-Total hidrocarburi 56 - - - - <100 200 1.000 500 2.000
petroliere
Pagina 102 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
4.3.3. Surse de poluare a solului - Etapa de demolare si constructie
Pe perioada lucrarilor de demolare si constructie a obiectivului sursele de poluare a solului

sunt de trei tipuri :
Surse liniare - reprezentate de traficul de vehicule grele si utilaje desfasurat in zona de lucru
si se manifesta pe o perioada limitata de timp (pe durata lucrarilor de demolare/ constructie),
iar din punct de vedere spatial, pe o arie restransa.
Surse de suprafata - reprezentate de riscul pierderilor accidentale de ulei sau combustibil ca
urmare a unor defectiuni tehnice survenite la utilaje.
Surse punctiforme - reprezentate de deseurile rezultate din zonele de lucru de tip menajer si
din constructii;depunerea pulberilor si a gazelor din motoarele cu ardere interna a utilajelor;
4.3.4.Surse de poluare a solului - Etapa de functionare
Pe perioada lucrarilor de functionare a obiectivului sursele de poluare a solului sunt de trei

tipuri :
S-au identificat următoarele surse de emisii pe şi în sol / subsol:
Emisiile de pulberi sedimentabile şi în suspensie care, în funcţie de viteza de
sedimentare, se depun pe sol la distanţe mai mici sau mai mari de amplasament.
Se emit anual din surse fixe:

11,32 tone pulberi sedimentabile şi în suspesie (5-30 μm) din procesul tehnologic de
fabricare a mortarelor uscate (cantitate maximă calculată);
0,11 tone pulberi în suspensie (PM10) din procesul de ardere a gazului metan în uscătorul
de nisip-fabrica de mortare (calculată conform CORINAIR);
0,07 tone pulberi din procesul de ardere a gazului metan în centrala termica – fabricarea
EPS (calculată conform CORINAIR);
Se emit anual din surse mobile:
1,008 tone pulberi fine (PM2,5) şi în suspensie (PM10) din arderea motorinei în motoarele
mijloacelor auto din dotarea unităţii (calculate conform CORINAIR).
Ca o sursă potenţială de poluare a solului şi subsolului pot fi considerate scurgerile

accidentale de produse petroliere de la staţia de distribuţie carburanţi şi de la utilajele auto
care sunt manevrate pe amplasament. Această sursă este improbabilă deoarece s-au luat
toate măsurile pentru prevenirea impurificării solului cu produse petroliere, astfel:
În cazul staţiei de distribuţie carburanţi:

 montarea de limitatoare de preaplin pe conductele de incarcare ale rezervoarelor,
care opresc încărcarea la atingerea a 95% din capacitatea rezervorului;
 montarea gurilor de aerisire la o înălţime de 4 m. peste nivelul cotei nivelate a
terenului, inaltime mult superioara înălţimii autocisternelor de alimentare;
 evitarea eventualelor deversări în timpul umplerii rezervoarelor autovehiculelor, prin
utilizarea unor pistoale speciale de umplere, prevăzute cu dispozitive care închid
alimentarea automat, la umplerea rezervorului;
 impermeabilizarea prin betonare a tuturor zonelor unde exista posibilitatea unor
deversări accidentale.
scurgeri din compartimentul rezervorului în compartimentul mantalei; Ansamblul format
din rezervor cu manta dubla şi aparatul de detecţie a scurgerilor reprezintă o
instalaţie deosebit de sigura pentru exploatare, facand practic imposibila poluarea
subsolului;
 dotarea pompei de distribuţie carburanţi cu valve antisifon şi dispozitiv de preaplin la
Pagina 103 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
Apele pluviale care spală platforma pe care e amplasată staţia sunt trecute printr-un
separator de hidrocarburi care reţine produsele petroliere până la o concentraţie
maximă de 5mg/l .
În cazul suprafeţelor carosabile şi a parcărilor:
 Toate aceste suprafeţe sunt prevăzute cu sisteme de colectare a apelor pluviale
(rigole). Apele colectate sunt trecute printr-un separator de produse petroliere, după
care sunt stocate în vederea decantării într-un bazin de retenţie ape pluviale.
Alte surse de impact pentru sol:

Deşeurile produse
4.3.5.Prognoza impactului in timpul demolarii si constructiei
Impactul manifestat atat de depunerea pulberilor rezultate din demolare cat si de traficul
desfasurat in timpul activitatilor de demolare si constructie are caracter temporar si nu
provoaca efecte ireversibile asupra factorului d emediu sol.
4.3.6.Prognoza impactului in perioada de functionare

Se poate considera ca Impactul produs asupra factorului de mediu sol este minim, acceptat,
asa cum rezulta din subcap. 4.2.2.2.
In perioada de exploatare terenul pe care este amplasata unitatea se va amenaja
corespunzator, cu platforme si alei betonate, spatii verzi in suprafata de 6086mp,
reprezentand 2,7 % din aria lotului propus pentru realizarea investitiei.
4.3.7 Impactul transfrontier

Nu este cazul
4.3.8. Masuri de diminuare a impactului-etapa de demolare si constructie

Tabel nr.47
Nr. Tip activitate / Masuri de reducere a impactului propuse
Crt. actiune
Platformele organizarii de santier, vor fi pietruite si va fi
amenajat un sistem de colectare a apelor uzate menajere
Amplasarea zonelor
1. rezultate de la utilizarea obiectelor sanitare si a celor
de lucru
pluviale prin grija antreprenorului.
Depozitarea
materialelor de
2. Stocarea materiilor prime se va face in zone strict delimitate.
constructii
Scurgeri accidentale Vor fi localizate prin imprasierea unui strat de nisip

de uleiuri si absorbant dupa care vor fi eliminate prin depozitarea in
carburanti container special amenajat si eliminat prin operator autorizat
Deseurile rezultate din demolari si constructii trebuie
colectate selectiv in zone special amenjate delimitate sau
pubele inscriptionate corespunzator amplasate in locuri
Depozitarea special destinate acestui scop. Deseurile /Pubelele vor fi
deseurilor din prelucrate periodic de catre operatori economici autorizati
3 astfel incat sa nu se acumuleze cantitati mari
demolari si din
constructii Deseurile provenite de la pierderile accidentale de produse
petroliere trebuie sa fie colectate si transportate la un
operator autorizat.
Pagina 104 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
Intreruperea
demolarii in perioade Stropirea cu apa si folostrea unor sisteme de stropire cu apa
cu vant puternic
4.3.9.Masuri de diminuare a impactului-Perioada de functionare

Tabel nr.48
Nr. Tip activitate /
Masuri de reducere a impactului propuse
Crt. actiune
Stocarea materiilor prime care intra in procesul tehnologic
Depozitarea
este necesar a se face in zone strict delimitate.
1. materiilor prime si
Deseurile destinate reciclarii, valorificarii si eliminarii sunt
deseuri
depozitate separat in spatii special amenajate.
Monitorizarea calitatii
Nu este cazul intrucat exista platforme betonate.
2. solului
Respectarea Ord. 756/1997
4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI
4.4.1. Caracterizarea morfologica.
Caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus: compozitie, origini, conditii de

formare
Depozitele tersaei suprioare au fost atribuite partii mijlocii a Pleistocenului pe baza unor
resturi de Coelodonta antiquitatis Blumb. si Mammutus primigenius Blumb.
Forajele de adancime executate in zona pun in evidenta succesiunea stratigrafica completa,
din Pleistocen pana in Cuaternar.
In urma efectuarii forajelor geotehnice si a interpretarii rezultatelor analizelor de laborator s-a

stabilit urmatoarea succesiune litologica a depozitelor existente pe locatie:
F.G.1: 1 N 440 22’ 58,0” E 230 42’ 49,3”

0,00 – 0,20m = placă beton;
0,20 – 1,10m = material de umplutură etrogen, necompactat controlat;
1,10 – 2,00m = argilă prăfoasă de culoare cenuşie, cu oxizi de fier si
mangan, plasticitate mare, plastic vârtoasă,
compresibilitate mare (E oed 2-3 = 6666 kPa, ep = 4,2%);
2,00 – 4,60m = nisip grosier de culoare brună, cu oxizi de fier si
mangan, schelet < 5%;
4,60 – 6,00m = nisip grosier de culoare galben-brună, cu oxizi de fier si
mangan, schelet < 20%.
Nh=-5m
F.G. 2 N 440 23’ 01,2” E 230 42’ 47,3”

1,30 – 2,20m = nisip prăfos de culoare galben-roşcată, cu filme nisipoase,
schelet < 3%, compresibilitate mare
(E oed 2-3 = 7142 kPa, ep = 4,4%);
2,20 – 4,60m = nisip grosier de culoare galben-roşcată, cu oxizi de fier si
mangan, schelet < 30%;
4,60 – 6,70m = nisip grosier de culoare brun-roşcată, cu oxizi de fier si
mangan, schelet < 5%.
6,70 – 8,60m = nisip grosier de culoare galben-brună, cu schelet < 40%;
Pagina 105 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
8,60 –10,00m = nisip grosier de culoare brună, cu schelet < 5%;

NH=-5m
F.G 3
1,70 – 3,80m = nisip prăfos de culoare galben-brună, cu vine ruginii,
plasticitate medie, plastic vârtos, compresibilitate
medie (E oed 2-3 = 11111 kPa, ep = 4,2%);
2,00 – 4,60m = nisip grosier de culoare brună, cu vine argiloase
cenuşii, schelet < 10%.
NH=-4.9m
DATE SEISMICE
Conform studiului geotehnic pus la dispozitie de beneficiar si a Codului de proiectare
seismica – prevederi de proiectare pentru clădiri, Indicativ P100/1-2013, hazardul seismic
pentru proiectare este caracterizat de valoarea de vârf a acceleraţiei orizontale ag
determinată pentru intervalul mediu de recurenţă IMR = 225ani (20% probabilitate de
depăşire în 50 ani), corespunzător stării limită ultime, valoare numită “acceleraţie pentru
proiectare” iar condiţiile locale de teren sunt date prin valoarea perioadei de control (colţ) Tc
a spectrului de răspuns şi reprezintă graniţa dintre zona (palierul) de valori maxime în
spectrul de acceleraţii absolute şi zona (palierul) de valori maxime în spectrul de viteze
relative.
Din zonarea teritoriului României în termeni de perioada de control (colţ) a spectrului de
răspuns, Tc = 1,6s, iar după zonarea în termeni de valori de vârf ale acceleraţiei terenului de
proiectare ag = 0,30g.
Structura tectonica, activitatea neotectonica, activitatea seismologica

In conformitate cu P 100–1/2006, valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare
(ag), pentru cutremure avand intervalul de recurenta IMR=100ani, ag=0,16g si perioada de
control (colt) Tc=1,0 sec.
Harta Nr. 2 – Zonarea seismic
Pagina 106 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
Harta Nr. 3 – Perioada de colt
4.4.2. Surse de poluare a subsolului – Etapa de demolare si constructie
Obiectivul propus nu implica constructia de obiective subterane sau alte activitati care sa
afecteze calitatea subsolului in zona de amplasament.
In perioada de executie, actiunile produse asupra subsolului sunt locale si temporare,
datorate scurgerilor accidentale de combustibil de la utilaje, precum si gestionarii
necorespunzatoare a deseurilor.
Prin respectarea tehnologiilor constructive si a regimului de depozitare a deseurilor, subsolul
nu va fi afectat de poluare, in perioada de executie a obiectivului propus.
In cazul in care se produce accidental o poluare a solului, atunci si subsolul ar fi afectat, insa
daca se actioneaza imediat la stoparea si depoluarea imediata a solului afectat, atat subsolul
cat si apa subterana nu vor fi afectate
4.4.3.Surse de poluare a subsolului - Etapa de functionare
In faza de exploatare, poluari ale subsolului pot aparea doar in mod accidental, prin
transportul, depozitarea si manipularea necorespunzatoare a deseurilor, precum si prin
intretinerea necorespunzatoare a mijloacelor de transport.
4.4.4 Prognoza impactului– Etapa de demolare si constructie

Cuantificarea poluarii subsolului se va face prin estimarea modificarilor potentiale ale calitatii
acestora in urma unor eventuale deversari de poluanti, printr-un coeficient subunitar.
4.4.5.Prognoza impactului– Etapa de functionare

Se poate considera ca Impactul produs asupra factorului de mediu subsol este minim,
acceptat, asa cum rezulta din Cap 4.
4.4.6. Masuri de diminuare a impactului– Etapa de demolare si constructie

Tabel nr.49
Nr. Tip activitate / Masuri de reducere a impactului propuse
Crt. actiune
Platformele vor fi betoane si va fi amenajat un sistem de
Amplasarea colectare a apelor pluviale si uzate conform proiect.
1.
zonelor de lucru Interzicerea spalarii utilajelor in zonele de lucru.
Verificarea integritatii si etanseitatii rezervoarelor.
Pagina 107 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
Depozitarea
2. materilor prime Stocarea materiilor prime se va face in zone strict delimitate.
etc.
Deseurile menajere rezultate din activitatea zilnica desfasurata in
zonele de lucru trebuie colectate selectiv in pubele inscriptionate
corespunzator amplasate in locuri special destinate acestui scop.
Pubelele vor fi prelucrate periodic de catre operatori economici
Depozitarea autorizati.
3
deseurilor
Deseurile provenite de la pierderile accidentale de produse
petroliere trebuie sa fie colectate si transportate la un operator
autorizat.
4.4.7. Masuri de diminuare a impactului - Etapa de functionare

Tabel nr.50
Nr. Tip activitate /
Masuri de reducere a impactului propuse
Crt. actiune
Depozitarea Stocarea materiilor prime care intra in procesul tehnologic este
1. materiilor necesar a se face in zone strict delimitate.
prime
Deseurile menejere rezultate din activitatea zilnica a personalului

Depozitarea precum si cele industriale trebuie colectate in pubele inscriptionate
2.
deseurilor corespunzator pe fiecare tip de deseu.
Colectare ape
uzate
3 Intretinerea sistemelor de colectare a apelor uzare si a celor pluviale
menajere/
pluviale
4.5.BIODIVERSITATEA
4.5.1. Informatii asupra biodiversitatii
Amplasamentul obiectivului studiat, se afla intr-o zona cu activitate industriala.Prin urmare,

din punct de vedere al florei, faunei şi habitatelor, spatiul se incadreaza in domeniul gruparilor
antropizate, cu un caracter specific ecosistemelor urbane, cu folosinta industriala.
Amplasamentul obicetivului se situeaza la o distanta de aproximativ 4 km, fata de aria

naturala protejata ROSCI0045 - Coridorul Jiului.
Situl ROSCI0045 Coridorul Jiului a fost declarat sit de importanta comunitara prin OM nr.
1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta
comunitara ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania.
Situl se suprapune total sau partial cu situl ROSPA0023 Confluenta Jiu-Dunare, Situl
ROSPA0010 Bistret, 2.391 Rezervatia de interes paleontologic Locul fosilifer Dranic, 2.390
Pagina 108 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
Rezervatia de interes paleontologic Locul fosilifer Bucovat, 2.448 Rezervatia de interes

paleontologic Locul fosilifer Garbovu, 2.399 Rezervatia naturala Cleanov, I-V.33 Rezervatia
naturala de interes botanic Padurea Zaval.
Suprafata totala a sitului este de 71.452 ha, dintre care 73,76% se afla pe teritoriul
administrativ al Judetului Dolj, 25,07% Gorj, 0,67% Olt si 0,29 Mehedinti, fiind dispus pe o
lungime de 150 km din Subcarpatii Getici si pana la Dunare.
Datorita suprafetei si formei sitului, acesta se desfasoara in cadrul unui numar foarte mare de
unitati administrative teritoriale, respectiv 8 municipii si orase si 48 de comune.
Conform Planului de Management starea de conservare a siturilor este favorabila la

momentul elaborarii lui, iar activitatile din plan trebuie sa se indrepte cu predilectie catre
mentinerea starii de conservare pe termen lung.
Habitatele Natura 2000 identificate la nivelul ariilor naturale protejate sunt:
 1530* Pajisti si mlastini saraturate panonice;
 2130* Dune fixate de coasta cu vegetatie erbacee - dune gri;
 2190 Depresiuni umede interdunale;
 3130 Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe, cu vegetatie de Littorelletea
uniflorae si/sau Isoëto-Nanojuncetea;
 3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de Chara;
 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie de Magnopotamion sau Hydrocharition;
 3260 Cursuri de apa din zona de campie pana in etajul montan, cu vegetatie de
Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion;
 3270 Rauri cu maluri namoloase, cu vegetatie de Chenopodion rubri p.p. si Bidention
p.p.;
 6120* Pajisti xerice si calcifile pe nisipuri;
 6240* Pajisti stepice subpanonice;
 6260* Stepe panonice pe nisipuri;
 6430 Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel
montan si alpin;
 6440 Pajisti aluviale ale vailor raurilor cu Cnidion dubii;
 6510 Fanete de joasa altitudine (cu Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis);
 9130 Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum;
 9170 Paduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum;
 91E0* Paduri aluviale de Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno- Padion, Alnion
incanae, Salicion albae);
 91F0 Paduri mixte de lunca de Quercus robur, Ulmus laevis si Ulmus minor, Fraxinus
excelsior sau Fraxinus angustifolia din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris);
 91I0* Paduri stepice euro-siberiene de Quercus sp.;
 91M0 Paduri balcano-panonice de cer si gorun;
 91Y0 Paduri dacice de stejar si carpen;
 92A0 Paduri galerii (zavoaie) cu Salix alba si Populus alba
Printre speciile de flora si fauna protejate la nivelul arie se afla urmatoarele:
Plante: Marsilea quadrifolia (trifoias de balta).
Nevertebrate: Carabus hungaricus, Coenagrion mercuriale, Coenagrion ornatum,
Leucorrhinia pectoralis, Isophya costata, Pholidoptera transsylvanica si Lucanus cervus
(radasca), Morimus funereus (croitorul cenusiu), Unio crassus (scoica mica de rau),auriu),
Lycaena dispar (fluturele rosu de mlastina), Cerambyx cerdo (croitorul mare), Carabus
variolosus (carab).
Pesti: Gobio albipinnatus (porcusorul de ses), Gobio kessleri (petroc), Alosa immaculata
(scrumbie de Dunare), Cobitis taenia (zvarluga), Sabanejewia aurata (zvarluga aurie),
Gymnocephalus schraetzer (raspar), Misgurnus fossilis (tipar), Aspius aspius (avat), Pelecus
cultratus (sabita), Rhodeus sericeus amarus (boarca), Zingel streber (fusar), Zingel zingel
(pietrar), Gymnocephalus baloni (Ghibort de rau), Barbus barbus (mreana alba), Barbus
meridionalis (moioaga).
Pagina 109 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
Amfibieni: Triturus cristatus (triton cu creasta), Triturus dobrogicus (triton cu creasta

dobrogean) Bombina bombina (izvoras cu burta rosie), Bombina variegata (izvorasul cu burta
galbena).
Reptile: Emys orbicularis (testoasa de apa).
Pasari din anexa I a Directivei 2009/147/CE, mentionate in Formularul standard al
ROSPA0023 Confluenta Jiu-Dunare si ROSPA0010 Bistret: Nycticorax nycticorax (starc de
noapte), Ixobrychus minutus (starc pitic), Ardeola ralloides (starc galben), Ardea purpurea
(starc rosu), Lanius collurio (starc rosiatec), Larus minutus (starc cu fruntea neagra), Anser
erythropus (garlita mica), Aythya nyroca (rata rosie), Branta ruficollis (gasca cu gat rosu),
Mergellus albellus (ferestras), Alcedo atthis (pescaras albastru), Anthus campestris (fasa de
camp), Aquila pomarina (acvila tipatoare mica), Cygnus cygnus (lebada de iarna), Botaurus
stellaris (buhai de balta), Burhinus oedicnemus (pasarea ogorului), Circaetus gallicus
(serpar), Circus aeruginosus (erete de stuf), Buteo rufinus (sorecar mare), Caprimulgus
europaeus (caprimulg), Chlidonias hybridus (chirigisa cu obraz alb), Chlidonias niger
(Chirighita neagra), Ciconia ciconia (barza alba), Ciconia nigra (barza neagra), Circus
aeruginosus (erete de stuf), Circus cyaneus (erete de vanat), Coracias garrulus
(dumbraveaca), Crex crex (carstel de camp), Dendrocopos medius (ciocanitoare de stejar),
Dendrocopos syriacus (ciocanitoare de gradini), Egretta alba (egreta mare), Egretta garzetta
(egreta mica), Ficedula albicollis (muscar gulerat), Haliaeetus albicilla (codalb), Himantopus
himantopus (piciorong), Lullula arborea (ciocarlie de padure), Milvus migrans (gaie neagra),
Pelecanus onocrotalus (pelican comun), Pelecanus crispus (pelican cret), Pernis apivorus
(viespar), Phalacrocorax pygmaeus (cormoran mic), Platalea leucorodia (lopatar), Plegadis
falcinellus (tiganus), Recurvirostra avosetta (ciocintors), Sterna albifrons (chira mica), Sterna
hirundo (chira de balta), Tringa glareola (fluierar de mlastina), Philomachus pugnax (bataus),
Porzana parva (crestet cenusiu).
Mamifere: Spermophillus citellus (popandau), Lutra lutra (vidra).
4.5.2. Surse de poluare a biodiversitatii - Etapa de demolare si constructie
In timpul activitatii de demolare si constructie a halei industriale sunt desfasurate activitati

specifice ce genereaza emisii de poluanti şi zgomot, avand insa un impact nesemnificativ
asupra biodiversitatii, zona fiind antropizata, cu folosinta industriala.
4.5.3. Surse de poluare a biodiversitatii - Etapa de functionare

Nu este cazul
4.5.4. Prognoza impactului

Se poate considera ca Impactul produs asupra factorului de mediu biodiversitate este
inexistent, asa cum rezulta din capitolul 4.
4.5.5. Masuri de diminuare a impactului

Nu este cazul.
4.6. PEISAJUL
4.6.1. Informatii privind peisajul din amplasament

Date generale
Peisajul este o portiune dintr-un spatiu, o rezultanta a interactiunii in timp intre mediu fizic
initial, exploatarea biologica şi actiunea omului, la integrarea elementelor aflate in
interactiune adaugandu-se dimensiunea istorica, scara vietii umane, organizarea societatii,
dezvoltarea acesteia.
Pagina 110 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
Peisajul geografic este considerat in mod obişnuit fizionomia, proprie unui teritoriu
oarecare, care rezulta dintr-o anumita combinatie intre componentele naturale şi intre
acestea şi actiunea societatii umane.
Se poate considera ca peisajul geografic constituie forma / formele de manifestare concreta

regionala
/ locala a mediului geografic, a raporturilor complexe care au loc in cadrul mediului geografic.
Fabrica nu va conduce la degradarea peisajului tinand cont ca amplasarea acesteia va

fi adiacenta platformei industriale existenta.
Impactul proiectului asupra cadrului natural, fragmentarii biotopului, valoarea estetica

a peisajului
Nu este cazul.
4.6.2.Relatia dintre proiect şi zone protejate

Amplasamentul obiectivului studiat, se afla intr-o zona cu activitate industriala.
Prin urmare, din punct de vedere al florei, faunei şi habitatelor, spatiul se incadreazain
domeniul gruparilor antropizate, cu un caracter specific ecosistemelor urbane, cu folosinta
industriala.
Sunt consemnate in apropiere arii protejate sau alte zone cu statut de protectie, care au fst
descirse mai sus.
4.6.3.Relatia dintre proiect şi zone naturale folosite in scop recreativ

Amplasamentul obiectivului studiat, se afla intr-o zona cu activitate industriala.Prin urmare,
din punct de vedere al potentialului turistic, spatiul se incadreazain domeniul gruparilor
antropizate, cu un caracter specific ecosistemelor urbane, cu folosinta industriala.
Nu sunt consemnate in apropiere nici un fel de obiective cu potential turistic sau zone
naturale folosite in scop recreativ.
4.6.4.Vizibilitatea amplasamentului proiectului din diferite puncte de observare,

numarul şi diversitatea punctelor de observare
Obiectivul studiat este inconjurat de cai de transport circulate, care vor contribui la
transformarea obiectivului intr-un reper peisagistic al zonei industriale.
4.6.5.Fezabilitatea, dimensiunile şi masurile de recultivare sau re-naturalizare a

terenului degradat din interiorul şi din afara amplasamentului
Nu este cazul.
Folosirea terenului din amplasamentul propus, in scop recreativ

Nu este cazul.
4.6.6. Surse de poluare a peisajului - Etapa de demolare si constructie

In perioada de demolare constructie principalele surse de disconfort pentru peisaj sunt
reprezentate de :
 Depozitarea materialelor rezultate din demolari si a celor de constructii
 Activitatea de santier
Pagina 111 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
4.6.7. Surse de poluare a peisajului - Etapa de functionare

NU va exista pericolul distrugerii mediului natural deoarece prin masurile de securitate care
vor fi luate pentru exploatarea in conditii de siguranta a instalatiilor de obtinere a mortarelor si
a EPS nu vor avea loc accidente.
4.6.8.Impactul prognozat-Etapa de demolare constructie

Toate aceste surse de disconfort vor avea un caracter temporar.
4.6.9.Impactul prognozat-Etapa de functionare

Se poate considera ca Impactul produs asupra factorului de mediu peisajeste minim.
4.6.10. Masuri de diminuare a impactului- Etapa de demolare si constructie

Tabel nr.51
Nr. Tip activitate / actiune Masuri de reducere a impactului propuse
Crt.
Demolari Tinand cont de zona industrială nu se impun masuri
specialepentru protecția peisajlui
1. Constructii Armonizarea constructiilor cu peisajul industrial.
Alegerea acestui amplasament, a materialelor si a tipului

de constructie, modelarea
interactiunii dintre relief si cladiri, zone verzi pe
amplasament, cresterea potentialului estetic au
reprezentat
masuri de evitare a impactului asupra peisajului din zona
analizata
4.6.11. Masuri de diminuare a impactului- Etapa de functionare
Tabel nr.52
Crt.
1. Obtinerea mortarelor si Gestionarea corespunzatoare a deseurilor in timpul
EPS depozitarii pe termen scurt.
4.7. MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC
4.7.1. Starea actuala a mediului social şi economic.

Mediul economic
Impactul potential al activitatii propuse asupra caracteristicilor demografice/populatiei
locale
Realizarea proiectului propus determina un impact socio – economic asupra populatiei locale
prin crearea locurilor de munca si prin contributia la bugetul localitatii Isalnita.
Obiectivul, fabrica de obtinere a mortarelor si EPS va fi amplasat in zona cu profil industrial

unde sunt prezente si alte unitati industriale.
Pagina 112 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
Mediul social
Populatia judetului Dolj este de 735.335 locuitori, din care 51% traiesc in mediul urban si
49% in mediul rural , densitatea populatiei fiind de 83.4 locuitori / km2 .
Populatia comunei Isalnita la nivelul anului 2011 era 4.010 locuitori.
4.7.2. Impactul potential al proiectului asupra conditiilor economice locale – Etapa de

demolare si de constructie
 Zgomotul produs de traficul auto si lucrarile de constructie

 Emisii de praf datorate lucrarilor si eroziunii eoliene produsa pe suprafetele
decopertate temporar
 Emisii de gaze de ardere generate de sursele mobile ( vehicule si utilaje implicate in
realizarea lucrarilor )
Toate aceste surse de disconfort vor avea un caracter temporar.
4.7.3. Impactul potential asupra conditiilor economice locale - Etapa de functionare
 Zgomotul produs de traficul auto

 Emisii de gaze de ardere generate de sursele punctiforme
Impactul potential al proiectului asupra conditiilor de viata al locuitorilor:

Impactul asupra asezarilor umane in perioada de demolare/executie se manifesta prin:
 zgomotul si noxele generate in primul rand de transportul materialelor, precum si de
activitatea utilajelor de constructii;
 eventualele conflicte de circulatie datorita autovehiculelor care aprovizioneaza
santierul;
 posibile conflicte intre angajatii constructorului si populatie;
 prezenta santierului care provoaca un disconfort populatiei, marcat prin zgomot,
concentratii de pulberi, prezenta utilajelor de constructii in miscare;
 deseuri solide generate de activitatile de constructii, care, daca nu sunt evacuate la
timp, provoaca impact vizual negativ locuitorilor.
In concluzie, activitatile desfasurate in perioada de demolare/executie a lucrarilor proiectate,

au un potential impact asupra populatiei, dar care poate fi redus prin masurile de protectie si
organizatorice adecvate.
In perioada de functionare a unitatii de productie mortare si EPS, potentialul impact asupra

populatiei se poate datora emisiilor de poluanti in atmosfera si a zgomotului rezultate de la
mijloacele de transport utilizate pentru desfaurarea activitatii.
4.7.4.Masuri de diminuare a impactului- Etapa de demolare si constructie

Tabel nr.53
Interzicerea lucrului pe timp de noapte
1 Utilaje de constructii
Interzicerea repararii utilajelor in zonele de lucru
Se poate considera ca Impactul produs asupra factorului de mediu economic si social este
minim, acceptat.
Pagina 113 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
Realizarea noului proiect presupune utilizarea unui echipament care foloseste o tehnologie
inovatoare si va avea influente directe si indirecte asupra nivelului economic din zona, astfel
va creste competivitatea companiei companiei la imbunatatirea mediului social.
4.7.5.Masuri de diminuare a impactului- Etapa de functionare

Tabel nr.54
Crt.
1 Obtinere mortare si Se va evita patrunderea persoanelor straine prin realizarea
EPS unei imprejmuiri complete a amplasamentului;
4.8. CONDITII ETNICE, CULTURALE SI DE PATRIMONIU
Constructia obiectivului se desfasoara intr-o zona in care nu exista obiective de patrimoniu

cultural, arheologic sau monumente istorice.
4.8.1. Starea actuala a conditiilor etnice, culturale si de patrimoniu.

Nu este cazul
4.8.2. Influenta asupra conditiilor etnice, culturale si de patrimoniu - Perioada de

demolare/constructie
Nu este cazul
4.8.3. Influenta asupra conditiilor etnice, culturale si de patrimoniu - Perioada de

functionare
Nu este cazul

Nu este cazul.
4.8.5. Prognoza impactului.

Se poate considera ca Impactul produs asupra factorului de mediu conditii etnice, culturale si
de patrimoniu este inexistent.
4.9. NIVEL DE ZGOMOT
4.9.1. Generalitati
Limitele admisibile de zgomot sunt stabilite prin STAS 10009-2017. Standardul se refera la
limitele admisibile ale nivelului de zgomot in mediul urban,diferentiate pe zone şi dotari
functionale, pe categorii tehnice de strazi, stabilite conform reglementarilor tehnice specifice
in vigoare privind sistematizarea şi protectia mediului inconjurator.
Limitele maxim admisibile conform STAS pentru limita incintelor industriale .
 Nivel de zgomot interior unitatii functionale din mediu urban 90 dB(A), respectiv curba
Cz 85;
 Nivel de zgomot la limita unitatii functionale din mediu urban 65 dB(A), respectiv
curba Cz 6
 Nivel de zgomot exterior cladirilor aflate in vecinatatea unitatii functionale din mediu
urban, la 2m de fatada 50 dB(A), respectiv curba Cz 45 ;
Ordinul Ministerului Sanatatii pentru aprobarea normelor de igiena şi a recomandarilor privind

mediul de viata al populatiei nr.119/2014 precizeaza:
Pagina 114 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
 Amplasarea obiectivelor economice cu surse de zgomot şi vibratii şi dimensionarea

zonelor de protectie sanitara se vor face in aşa fel, incat in teritoriile protejate nivelul
acustic echivalent continuu, masurat la 1,5 m inaltime de sol sa nu depaşeasca 50
dB(A) si curba de zgomot 50cZ.
 In timpul noptii (orele 23,00-7,00) nivelul acustic echivalent continuu trebuie sa nu

depaseasca 45DB si respectiv cZ40.
4.9.2 Surse de zgomot in perioada de constructie :

Tabel nr.54 Surse perioada constructii
Putere Limita Poluare
Zgomot Tipul poluarii
Poluare produsa;
acustic maxima de
masuri de reducere Masuri de
Sursa de a admisa fond
eliminare/
poluare Pe zona Pe zone
Pe zone reducere
dBA dBA dBA obiectiv de
rezidentiale
ului protectie
Incarcator 65
Nu este Nu este
Auto - 107 65 65 65dBA 50dBA
cazul cazul
basculante
4.9.3. Masuri de diminuare a impactului-Perioada de constructie

Tabel nr.55
Pereti exteriori
1 Peretii halei trebuie sa asigure o buna izolare fonica
Hala
Interzicerea lucrului pe timp de noapte
2 Utilaje de constructii
Interzicerea repararii utilajelor in zonele de lucru
4.9.4. Prognoza impactului in etapa de constructie

Aceasta va avea caracter temporar.
4.9.5 Surse de zgomot in etapa de functionare:

Tabel nr.56-surse etapa functionare
Tipul poluarii
Putere Limita Polua

Poluare produsa; Masuri de
acusti maxima re de
masuri de reducere eliminare/
Sursa de ca admisa fond
Reducere
poluare Pe zona Pe zone
Pe zone
dBA dBA dBA obiectivul de
rezidentiale
ui protectie
Zgomot
Pompe 87 Carcasare cu
Nu este materiale
87 65 65 65dBA 50dBA
Ventilatoare cazul fonoabsorbante

Se vor amplasa carcase cu materiale fonoabsorbante.
4.9.7. Prognoza impactului-perioada de functionare

Nivelul de zgomot in obiectiv va fi sub limitele admise;
Se poate aprecia ca Impactul produs asupra factorului de mediu zgomot este minim,
admisibil.
Pagina 115 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR
5.1. Alternative studiate şi justificarea alternativei ce s-a propus.
In cadrul raportului privind impactul asupra mediului au fost studiate urmatoarele variante:
Motivarea alegerii variantei

 amplasarea obiectivului intr-o zona industriala;
 distante relativ mari fata de zonele locuite si ariile protejate;
 datele meteorologice (viteza si directia predominanta a vanturilor, precipitatii);
 infrastructura zonei;
 aspecte economice ;
 posibilitatea modernizarii amplasamentului;
 amplasamentul ales are posibilitatea de acces la DJ .
 existenta posibilitatii de racordare a utilitatilor: energie electrica, gaze naturale, apa
potabila
In alegerea formei finale pentru proiectul care se doreste a fi implementat, SC Adeplast SA a

avut in calcul mai multe variante , acestea fiind analizate din mai multe puncte de vedere:
-variante de amplasament
-varinte de tehnologii si/sau de materii prime
-variante de amplasare a acestora (de exemplu, amplasarea activitatilor la distanta mai mare
fata de receptorii sensibili, zona industriala a localitatii)
Fata de alternativa „zero” care corespunde situatiei fara realizarea proiectului, au fost luate
in considerare referintele fata de care se determina efectele proiectului.
Prin implementarea acestui proiect, nu vor exista modificari ale conditiilor de mediu fata de
situatia prezenta, rezultate ca urmare a altor dezvoltari realizate in vecinatate.
In stabilirea solutiilor constructive au fost analizate solutii tehnico economice in vederea
alegerii materialelor adecvate pe baza studiilor de specialitate a proiectantilor lucrarii.
Amplasamentul a fost ales in urma analizarii criteriilor geologice si hidrologice, a distantei
fata de cursurile de apa, a starii de inundabiltate a zonei.
Zona fiind industrializata nu se identifica un impact suplimentar prin implementarea
proiectului.
Avantajele amplasamentului ales rezulta din faptul ca proiectul poate fi implementat imediat
dupa readucerea la strarea initiala, iar drumurile de acces care fac legatura cu platforma sunt
in stare buna si accesibile.
Din activitate nu vor rezulta emisii de noxe in atmosfera care sa depseasca valorile
prevazute de legislatia in vigoare, iar impactul generat de zgomot si vibratii atat in perioada
de demolare si construire este neglijabil.
Titularul are în funcţiune fabrici similare în România – oraşele Oradea, Cordun şi Ploieşti.
Aceste fabrici funcţionează din anul 2009 în baza autorizaţiilor de mediu nr. 150/20.04.2009
emisă de APM Bihor, respectiv PH-172/04.05.2009 emisă de APM Prahova. În cei
aproximativ 4 ani de funcţionare, nu s-au înregistrat evenimente de poluare a mediului
datorate desfasurarii activitatilor. Prin analiza rezultatelor, monitorizarii asupra impactului
factorilor de mediu nu au fost semnalate depasiri ale CMA pentru poluntii emisi .
Acestea denotă faptul că tehnologia aplicată este una sigură pentru mediu.
Utilizând experienţa acumulată din funcţionarea celorlalte 3 fabrici, pentru fabrica de la
Isalnita s-au aplicat tehnologii şi capacităţi similare. Din analiza alternativelor luate in
considerare a fost acceptata varianta analizata ca fiind cea cu impactul cel mai redus asupra
sanatatii poluatiei, a florei, faunei si biodiversitatii.
Pagina 116 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
6. MONITORIZAREA
Scopul monitorizarii emisiilor de substante poluante este acela de a asigura conformarea cu
valorile limita de emisii impuse prin legislatia de mediu in vigoare sau prin autorizatiile de
mediu. In cazul industriei producatoare de mortar si EPS modul şi frecventa de monitorizare
se va face in functie de emisiile de substante poluante considerate şi de tehnologia utilizata.
In general metodele cele mai des aplicate sunt urmatoarele:
 monitorizarea performantelor echipamentului de productie;
 monitorizarea poluantilor;
6.1. PLAN DE MONITORIZARE A MEDIULUI

În perioada de funcţionare, titularul trebuie să demonstreze că parametrii descriptivi ai
impactului se păstrează în limitele impuse. În acest sens, se propune următorul plan de
monitorizare a factorilor de mediu.
Plan de monitorizare a factorilor de mediu in perioada de functionare a unitatii:

Tabel nr.57 Plan de monitorizare
Nr. Factor de Parametru monitorizat Frecventa
Crt mediu
Semestrial
Pulberi in suspensie la emisie pentru
instalatia de uscare nisip-masurare la
gura de exhaustare a filtrului
Anual
Gaze de ardere la emisie pentru
arzatorul uscatorului de nisip
1. AER (CO, NOx, pulberi)
Anual
Gaze de ardere la emisie pentru
arzatorul centralei termice
(CO, NOx, pulberi)
Anual
Pulberi sedimentabile la imisie
Semestrial
Pulberi in suspensie (PM10) la imisie
Semestrial
Ape uzate evacuate din microstatia de
epurare (inainte de deversare in bazinul
de retentie). Indicatori:pH, CCOCr,
CBO5, fosfor total, azot total, MTS.
Semestrial
2. APA
Ape pluviale preepurate colectate in
bazinul de retentie. Indicatori:substante
extractibile cu solventi organici, CCOCr,
CBO5, pH, fosfor total, azot total
Pagina 117 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
3. ZGOMOT 1 punct la limita (poarta) a Anual

amplasamentului
Pe lângă planul de monitorizare de mai sus, titularul va avea obligaţia efectuării raportărilor
periodice către APM Craiova, conform legislaţiei în vigoare.
Principalele raportări se referă la:
- Ambalaje şi deşeuri de ambalaje: raportare anuală Conform HG 621/2005 privind
gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, modificată şi completată prin HG
1872/2006 şi HG 247/2011 şi Ordin nr. 794 din 06/02/2012 privind procedura de
raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje
- Raportări conform Hotărâre nr. 1408 din 04/11/2008 privind clasificarea, ambalarea şi
etichetarea substanţelor periculoase privind substanţele şi preparatele periculoase -
anual
- Evidenţa gestiunii deşeurilor – anual, conform cu Legea 211/2011 cu modificari si
completari.
7. SITUATII DE RISC
7.1. Riscuri naturale (cutremur, inundatii, seceta, alunecari de teren).
Pentru implementarea proiectului de construire a unitatii, în vederea desfăsurării activitătii a
fost analizată necesitatea stabilirii politicii de mediu si stabilirea unui management al riscului
pentru protectia factorilor de mediu.
Acesta a constat în analizarea probabilitătii aparitiilor situatiilor de risc, modul de afectare si
factorii de mediu posibili să fie afectati precum si stabilirea măsurilor de prevenire si control a
riscurilor.
Riscurile posibile care pot să apară din desfăsurarea activitătii au fost calculate în raport cu
localizarea amplasamentului, măsurile de prevenire precum si a celor de diminuare si
protectie necesare a fi luate în cazul unui posibil accident.
Analizând posibilitatea apariţiei unei noi situaţii de risc datorate unor fenomene naturale
trebuie precizat că atunci când probabilitatea apariţiei acestora este practic minimă, atunci
când nivelul de securitate (S) este maxim.
Riscuri naturale:
- Inundaţiile catastrofale în amplasament nu se pot produce datorită amplasării locatiei;
- În zona analizată nu există riscul unor alunecări de teren
- Procese vulcanice sunt excluse;
- Cutremurele din zona seismică D în care coeficientul de seismicitate este 0,20 iar
perioada de colţ de 1.0 sec nu pot afecta instalaţiile cu urmări grave şi impact asupra
mediului.
Din grupa activităţilor antropice ce se vor desfăşura în incinta amplasamentului, productia si
depozitarea materialelor nu pot reprezenta un risc de poluare pentru factorii de mediu aer,
sol / subsol / apă freatică, apă de suprafaţă.
Instruirea şi verificarea periodică a personalului cu privire la modul de lucru pentru reducerea

substantial a riscul unor emisii în atmosferă cu impact semnificativ asupra mediului.
Înainte de punerea în funcţiune a obiectivului vor fi elaborate planurile de prevenire şi acţiune
privind :
- prevenirea şi combaterea incendiilor;
- regulamentele şi instrucţiunile de protecţie a muncii specifice locurilor de muncă.
Din analiza riscului prin metoda bazată pe diagrame logice în care au fost analizate
posibilitătile de aparitiei a riscului a reiesit că acesta depinde de localizarea şi caracterizarea
surselor de poluare.
Pagina 118 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
Dată fiind natura activităţii şi dimensiunea acesteia pe amplasament, o încadrare realistă a

unor evenimente cauzatoare de poluări ar putea fi încadrate în categoria "incidente sau
accidente ".
Acestea constau în posibilitatea aparitiei datorate eliminării necontrolate în mediu ca urmare
a unor accidente locale sau nefuncţionarea corespunzătoare echipamentelor.
Hazardul se identifică ca orice situaţie cu potenţial de producere a unui accident.
Riscul este probabilitatea ca hazardul existent să se transforme în fenomene cu impact
negativ semnificativ asupra mediului ambiant.
Pentru cuantificarea riscului s-a utilizat o scară graduală de apreciere a gravităţii şi a
probabilităţii de apariţie a riscului:
Tabel nr.58
Probabilitatea Valori cuantificate Gravitate
redusă 1 mică
medie 2 medie
mare 3 majoră
I(impact)= Probabilitate (P) x Consecinte(C)

Analiza de risc presupune realizarea următoarelor etape, în vederea stabilirii eveniment
consecinte frecventei
- identificarea riscului
- analiza consecinţelor
- cuantificarea riscului frecventă
- luarea deciziilor
- reducerea riscului
Categoriile de probabilitate vor fi definite conform tabelului de mai jos.
Tabel nr.59
Probabilitate Valoare Observaţii
Inevitabil 5 Efectul se va produce cu certitudine
Foarte probabil 4 Efectul se va manifesta frecvent
Probabil 3 Efectul va apărea cu frecvență redusă
Improbabil 2 Efectul se va manifesta ocazional
Foarte improbabil 1 Efectul va apărea accidental
Consecinţele se vor calcula conform tabelului de mai jos luându-se permanent în calcul
consecinţele maxim previzibile.
Tabel nr.60
Grad de afectare Valoare Descriere
Dezastroase 5 Reducerea populaţiilor locale cu 81 – 100 %
Foarte importante 4 Reducerea populaţiilor locale cu 61 – 80 %
Importante 3 Reducerea populaţiilor locale cu 41 – 60 %
Moderate 2 Reducerea populaţiilor locale cu 21 – 40 %
Nesemnificative 1 Reducerea populaţiilor locale cu 0 – 20 %
7.2. Riscuri tehnologice

Tabel nr.61
Sursa riscului de Probabilitatea Gravitatea Risc
poluare producerii poluării
a.Fabrica de mortare
a.1 Defectiune arzator 1 3 3
Pagina 119 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
de la uscare nisip
a.2 Defectiuni filtre 1 2 2
b.Fabrica EPS
b.1Defectiune 1 3 3
centrala termica EPS
c.Proces incarcare motorina
c.1Scurgeri 1 2 2
accidentale
rezervor motorina
c.2 Accidente 1 3 3
involuntare,
manevrări
neglijente
c.3 Scurgeri motorina 1 3 3
rampa de incarcare
Consecinte
Nesemnifi Moderate Importante Foarte Dezastruoase
cative importante
1 2 3 4 5
Putin 1 a.2,c.1 a.1,b.1,c.3,
Probabilitate
probabil c2
Improbabil 2
Probabil 3
Foarte 4
probabil
Inevitabil 5
Legenda nivel risc
Nivel de risc Definitie

Risc foarte scazut
Risc scazut
Risc moderat
Risc ridicat
Risc exterm
Tabel nr.62
Concluzia este că un sistem va fi cu atât mai puţin poluant, mai sigur, cu cât nivelul de risc va
fi mai mic. Prin luarea măsurilor de securitate nivelul de risc este scăzut.
Gestionarea integrată a riscului se bazează pe ipoteza că toate fazele de gestionare:

localizare, prevenire, diminuare, protecţia pot fi explorate, astfel ca resursele procesului de
gestionare a riscului să fie optimizate. Deşi evaluarea şi gestionarea integrată a riscului
ecologic necesită luarea în considerare a tuturor riscurilor posibile, nivelul de detaliere în
fiecare caz în parte poate varia în funcţie de priorităţile prestabilite.
Riscurile tehnologice prezentate in special avarii/defecte ale echipamentelor pot fi controlate

uşor datorită sistemului de comandă computerizat. În caz de întrerupere a alimentării cu
energie electrică, sarcina este preluată automat de generatoare.
Pentru riscuri de incendii provocate de defecţiuni tehnice. Se va întocmi un plan de prevenire
şi stingere a incendiilor. Există rezervă de apă intangibilă pentru stingerea incendiilor.
Pagina 120 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
7.3. Masuri pentru situatii de risc. Masuri de prevenire a accidentelor in perioada de

demolare si construire
Reducerea riscului producerii unor accidente care pot conduce la poluari ale mediului sau
accidentarea personalului, va fi responsabilitatea antreprenorului, care va prevede masuri şi
reguli de siguranta.
Principalele directii care sunt prevazute la minimizarea riscului de accidente sunt

urmatoarele:
Utilajele vor functiona in parametrii in limite acceptabile.

Toate deseurile vor fi depozitate pe categorii conform normativelor in vigoare,in spatii special
amenajate.
Muncitorii fiecarui loc de munca vor fi calificati si instruiti pentru a cunoaste toate regulile
referitoare la locul de munca.
Personalul va fi pregatit pentru a interveni in cazul unor incidente, fiecare angajat cunoscand
procedurile şi responsabilitatile pe care le are.
Sa se respecte circulatia pe drumurile de acces
Se va elabora Planul propriu de sanatate si securitate in munca specific santierelor de
constructii, conform HG 300/2006 prin grija antreprenorului. Succint masurile se refera la
urmatoarele aspecte:
Santierul trebuie prevazut cu garduri de delimitare si porti de acces inscriptionate si

prevazute cu mijloace de semnalizare si panouri care sa indice:
- declaratia prealabila
- echipamentul de protectie obligatoriu
- regulile pe linie de securitate si sanatate in munca ce trebuie sa fie respectate in incinta
santierului
- numele persoanelor care raspund de organizarea santierului
Accesul în şantier se va face numai prin locurile desemnate special în acest sens şi
controlate de personalul de pază desemnat de Beneficiar.
Toate accidentele de muncă, incidentele, situaţiile sau acţiunile periculoase vor fi raportate
imediat conducătorilor punctelor de lucru şi coordonatorului în materie de securitate şi
sănătate.
Stingătoarele de incendiu vor fi folosite numai în cazuri de urgenţă.
Utilajele şi echipamentele vor fi manipulate/conduse numai de personal calificat, posesor al
certificatelor de competenţă actualizate.
Scările mobile vor fi folosite doar pentru lucrări de scurtă durată şi doar dacă nici o măsură
alternativă de acces nu este posibilă. Scările trebuie să fie asigurate la vârf sau susţinute de
o altă persoană în şantier vor fi folosite numai sisteme de schele fixe/mobile care sunt
certificate şi sunt montate complet, conform manualului de instalare/utilizare.
Schelele sunt asigurate prin grija Beneficiarului.
Vor fi folosite doar schelele care permit utilizarea indicată prin eticheta montată pe schelă si
care ar trebui sa contina platforma, scara de acces, prelata de protectie, cupla, grinde,
consola, lift daca e cazul.
Toate scările de acces trebuie legate de eşafodaj.
Toate platformele schelelor trebuie să fie dotate cu balustradă, bară intermediară şi scândura
de bordare.
Toate elementele platformei trebuie asigurate împotriva mişcărilor accidentale şi nu trebuie
să aibă goluri.
Schelele vor fi montate de personal calificat şi competent.
Este interzis lucrul de pe capre de lemn, butoaie, cărămizi sau alte sisteme improvizate.
Pagina 121 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
Pentru prevenirea căderilor în gol orice zonă în care există riscul de cădere trebuie să fie
protejată cu balustrăzi/bariere corespunzătoare.
Lucrul la înălţime se consideră orice lucrare ce necesită pierderea contactului lucrătorului
direct cu solul sau alte suprafeţe fixe (nivel etaj) şi se impune luarea de măsuri de siguranţă
şi purtarea echipamentului de protecţie.
Când se foloseşte o platformă mobilă de acces, toate persoanele de pe platformă trebuie să
poarte centuri de siguranţă fixate de platformă.
Nici o persoană în afara electricianului de şantier numit nu va face conectări sau deconectări,
altele decât cele de la prizele electrice sau tripluştecher, sau va aduce modificări
alimentărilor electrice de şantier. Nu sunt permise improvizaţiile electrice pentru iluminat,
gătit, încălzire, etc.
Lucrările cu foc deschis, de excavaţii, în spaţii înguste necesită permisele de lucru.
Fotografiatul şi filmatul pe şantier sunt permise numai cu aprobarea prealabilă a
beneficiarului.
In caz de incendiu sau situaţii de urgenţă se va întrerupe orice activitate şi tot personalul se
va aduna într-un loc special desemnat (loc de adunare în caz de urgenţă).
Locul de adunare în cazul situaţiilor de urgenţă este în zona organizaţiilor de şantier.
Reguli referitoare la căi de circulaţie auto şi pietonale.

Accesul în şantier este permis numai vehiculelor a căror viză de Inspecţie Tehnică Periodică
se încadrează în termenul de valabilitate; pentru verificare, conducătorii auto vor prezenta la
intrarea în şantier personalului de pază certificatul de înmatriculare al autovehiculului.
Viteza maximă de deplasare în interiorul şantierului este de 15 km/h.
Accesul persoanelor minore în şantier este strict interzis (chiar şi la bordul autovehiculelor).
Utilizarea luminilor de avertizare (girofaruri) sau cele de avarie pentru a-i atenţiona pe ceilalţi
participanţi de mişcările vehiculului este obligatorie.
Deplasarea si parcarea vehiculului se va face direct la punctul de livrare iar parcarea se face
conform procedurilor societatii.
Când autovehiculul este oprit se va opri motorul.
La părăsirea autovehiculului conducătorul acestuia va utiliza echipamentul individual de
protecţie minim (cască de protecţie, încălţăminte de protecţie, etc.).
Dirijarea macaralelor sau altor echipamente de ridicat va fi efectuată de persoane desemnate
şi instruite special în cadrul şantierului.
Conducătorii vehiculelor nu vor lucra pe nici un utilaj mecanic fără a avea pregătirea şi
atestarea necesară.
La părăsirea vehiculului conducătorul acestuia se va asigura că acesta este blocat şi nu se
deplasează.
Accesul în şantier al autoturismelor care nu deservesc în mod direct contractorii este interzis.
Măsuri de prevenire a căderilor în gol in cazul demolarii constructiilor inalte.

Lucrul la înălţime se consideră orice lucrare ce necesită pierderea contactului lucrătorului
direct cu solul sau altă bază de referinţă artificială, faţă de care există pericolul căderii în gol.
Pentru locurile de muncă la înălţime se vor adopta, după caz, în funcţie de pericolele
existente, toate sau numai unele din măsurile de securitate a muncii prevăzute pentru lucrul
la înălţime.
Pentru executarea lucrărilor la înălţime se va ţine seama de următoarele trei principii general-
valabile şi obligatorii:
- organizarea tehnologică prealabilă a lucrărilor la înălţime prin realizarea tuturor
condiţiilor de asigurare;
- dotarea cu echipament individual de protecţie în conformitate cu condiţiile concrete
ale locului de muncă;
- obligativitatea instruirii, antrenării şi a utilizării dotărilor colective şi individuale,
corespunzătoare riscurilor locului de muncă şi a lucrărilor respective.
Pagina 122 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
Toate detaliile vor fi prezentate în Instrucţiunile proprii de sanatate si securitate in munca,

inclusiv modalităţile de salvare preconizate în cazul unui eveniment.
Organizarea şi planificarea lucrărilor se va face astfel încât să se elimine pe cât posibil
desfăşurarea de activităţi de construcţii simultan pe nivele de lucru suprapuse deschise.
Pentru activităţile desfăşurate la înălţime se va prezenta lista personalului, care obligatoriu

trebuie să aibă vârsta cuprinsă între 18 şi 55 de ani şi să fie apţi din punct de vedere medical
(vor avea viza „apt pentru lucrul la înălţime" în fişa individuală de instruire), lucru ce va putea
fi verificat în orice moment de coordonatorul în materie de securitate şi sănătate in munca.
Toţi cei care lucrează în condiţiile lucrului la înălţime vor purta obligatoriu echipamentul
individual de protecţie specific eliminări riscului de cădere în gol (centură de siguranţă).
Echipamentele de lucru (schele, platforme, etc.), precum şi echipamentul individual de
protecţie trebuie să fie în stare bună şi să nu prezinte defecte,
Lucrul la înălţime trebuie să se desfăşoare numai sub supraveghere. în funcţie de
complexitatea lucrărilor şi a gradului de risc existent, persoana desemnată pentru
supraveghere este conducătorul locului de muncă sau conducătorul lucrărilor respective, sau
altă persoană desemnată, echivalentă ca funcţie. Antreprenorul/subantreprenorul va stabili
prin Instrucţiunile de Execuţie a Lucrărilor persoanele desemnate să supravegheze
desfăşurarea activităţilor.
Inainte de începerea lucrului, persoana desemnată cu supravegherea activităţii trebuie să
verifice dacă au fost asigurate toate măsurile de securitate necesare pentru prevenirea
accidentării şi îmbolnăvirii lucrătorilor.
Locurile de muncă amplasate la înălţime şi căile de acces la şi de la aceste locuri de muncă
trebuie marcate şi semnalizate corespunzător atât ziua cât şi noaptea.
Din zona de siguranţă se vor evacua sau proteja echipamentele de lucru care pot fi afectate
de eventualele căderi de obiecte sau materiale de la înălţime.
Sculele şi materialele trebuie să fie urcate şi coborâte pe măsura necesităţilor, cu funie de
ajutor, interzicăndu-se aruncarea acestora de la sol la poziţia de lucru sau invers.
Oricare dintre lucrători care obsen/ă că se desfăşoară activităţi în condiţii nesigure, are
datoria să-i anunţe pe conducătorii procesului de lucru.
Măsuri de prevenire in cazul constructiei si montarii echipamentelor.
La montarea echipamentelor tehnologice care necesită lucru la înălţime se aplică aceleaşi

reguli de lucru ca cele pentru structuri metalice.
Golurile tehnologice din platforme vor fi protejate pentru prevenirea căderii în gol, de
preferinţă prin acoperire, iar dacă acest lucru nu este posibil, atunci vor fi marcate şi
delimitate cu bariere, balustrăzi, instalate la o distanţă de siguranţă.
Lucrătorii care instalează aceste echipamente tehnologice vor respecta regulile de securitate
a muncii pentru lucrul la înălţime.
Excavaţiile trebuie protejate atât împotriva prăbuşirii lor cât şi împotriva căderii persoanelor.
în zonele excavate se vor folosi bariere plasate la o distanţă de siguranţă de marginea lor.
In interiorul baracilor sau containerelor mobile este interzisă depozitarea chiar şi temporară a
materialelor, lichidelor şi gazelor combustibile.
Este interzisă depozitarea cablurilor de oţel la pămînt.
Aşezarea tobelor sau a colacilor pe care sunt înfăşurate cablurile trebuie să se facă într-un
singur rând, deoarece aşezarea lor în rânduri suprapuse poate provoca deformarea cablului.
Depozitarea armăturilor se va face pe suprafeţe plane, pe calităţi şi diametre marcate cu

indicatoare.
Pentru a evita împrăştierea materialelor în vrac, depozitarea lor se va face în boxe, buncăre,
silozuri, şi orice alte spaţii amenajate special.
Pagina 123 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
In cazul în care acest lucru nu este posibil, materialele se vor aşeza în grămezi, având forma
unui trunchi de piramidă cu înclinarea feţelor laterale după unghiul taluzului natural al
materialului respectiv.
Depozitarea materialelor se va face astfel încât să se excludă pericolul de accidentare,
incendii şi explozii.
Depozitarea materialelor combustibile în clădiri/barăci va fi la un nivel minim şi numai în
limita necesarului zilnic de consum. Barăcile în care se depozitează astfel de materiale vor
trebui dotate cu plăcuţe avertizoare şi cu mijloace de stingere adecvate.
Tuburile de oxigen, acetilenă, argon, etc. se vor depozita în afara clădirilor în ţarcuri speciale.
Se va stabili de comun acord cu Managerul de proiect „Punctul de Adunare in caz de

situatie de urgenta” . S-a stabilit la containerul Beneficiarului.
Semnalizarea punctului de adunare este responsabilitatea Antreprenorului. La Instructajul de
SSM pe care Antreprenorul il va face tuturor subcontractorilor din acest Proiect, se va insista
pe cunoasterea foarte exacta a locului de adunare ales, astfel incat in caz de Situatii de
Urgenta fiecare muncitor sa stie care este locul de adunare.
Antreprenorul va aduce la cunostinta celor ce se ocupa de evacuarea personalului –locul de
adunare si numarul aproximativ de persoane.
7.4. Masuri pentru situatii de risc. Masuri de prevenire a accidentelor in perioada de

functionare a obiectivului
Avand in vedere ca la o distanta de aproximativ 700m se afla un obiectiv SEVESO respectiv

SC Borealis SRL care detine un depozit de ingrasaminte chimice – azotat de amoniu ,
masurile de securitate prevazute in Planurile de urgenta externa vor fi aduse la cunostinta
personalului anagajat (atat in faza de demolare dar mai ales in faza de functionare) .
Conform Legii nr.59/2016: “ Operatorii amplasamentelor identificate potrivit prevederilor

alin. (1) au următoarele obligaţii: a) să realizeze un schimb de informaţii pertinente între ei,
pentru a permite ca pentru aceste amplasamente să se ţină cont de natura şi de nivelul
general de pericol de accident major în PPAM-urile corespunzătoare, în sistemele lor de
management al securităţii, în rapoartele lor de securitate şi în planurile lor de urgenţă internă,
după caz; b) să coopereze în ceea ce priveşte informarea publicului şi în privinţa siturilor de
exploatare învecinate care nu intră în domeniul de aplicare a prevederilor prezentei legi,
precum şi în ceea ce priveşte furnizarea de informaţii’’.
1.Planul de situatii de urgenta

Planul de evacuare in caz de situatii de urgenta in vederea evacuarii in timpul sau dupa
producerea unei situatii de urgenta, sa declanseze starea de alerta prin scoaterea din zonele
afectate a salariatilor si a materialelor/substantelor.
Facem referire aici la combustibilul utilizat de catre Adeplast respectiv motorina care este
utilizata pentru alimentarea vehiculelor societatii.
Motorina, conform Fişei Tehnice de Securitate prezintă risc de inflamare, se aprinde uşor în
contact cu suprafeţele încălzite, în contact cu scântei sau flăcări deschise.
Formează amestecuri explozibile cu aerul, limitele de explozie fiind:
 inferioară, % vol. - 6,0;
 superioară, % vol. - 13,5.
Este nocivă prin inhalare, literatura de specialitate indicând riscul de explozie, facand parte
din grupa de explozie IIA.
Motorina este stocata intr-un rezervor orizontal cu capacitatea de 22mc, cu pereti dubli
monocompartimentat prevazut cu cuva de retentie , dispozitive antideflagrante pe conducta
de aerisire, dispozitive de limitare a umplerii, sistem de comunicatie cu unitatea de
informarea a vehiculelor .
Pagina 124 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
Un aspect important este zonarea mediilor cu pericol de explozie in sensul ca toate sursle de
foc inclusiv scanteti produse de autovehicule, orice echipament electric trebuie exclus din
zona cu atmosfera infamabila .
Zonarea mediilor este nesara sa fie efectuata de catre Benficiar in vederea stabilirii zonelor
periculoase in functie de prezenta unui component exploziv cum ar fi azotatul de amoniu dar
si in functie de circumstantele de functionare normala a instalatiilor de mortare si EPS.
Se vor constitui urmatoarele formatiuni pentru a actiona in caz de situatii de urgenta astfel:
Tabel nr.63
Nr Denumire structura de interventie Componenta Nr persoane
crt.
1 Celula pentru situatii de urgenta Presedinte celula 5
Cadru tehnic PSI
Specialist prevenire
Membru
Membru
2 Celula de interventie Sef echipa 7
Membru
Membru
Membru
Membru
Membru
Membru
3 Echipa deblocare, salvare si prim Sef echipa 5
ajutor Membru
Membru
Membru
Membru
4 Echipa de evacuare Sef echipa 4
Membru
Membru
Membru
Responsabilitatile tuturor structurilor de interventie sunt bine definite in Planul de evacuare

de situatii de urgenta.
2. Planul de interventie
Apa necesara in timpul functionarii unitatii se face in vederea asigurarii rezervei intangibile in
caz de incendiu, alimentarii hidrantilor interiori, exteriori si a sprinklere.
Obiectivul va fi dotat si cu stingatoare cu pulberi si CO2 tip P6 in functie de fiecare
compartiment si instalatie.
Totodata statia de motorina va fi monitorizata video , luandu-se toate masurile de securitate
in vederea prevenirii unui accident.
SC Adeplat SA a obtinut aviz favorabil nr. 196/17/SU-DJ/01.11.2017 de la ISU Dolj.
Se va lua in calcul protectia vecinatatilor stiind ca Obiectivul Seveso Borealis se afla la o

distanta de aproximativ 700m, CET Isalnita la 600m si prima locuinta se afla la o distanta de
1.5 km.
Pagina 125 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
SC Borealis SRL detine AM nr. 130/3.12.2015 revizuita in 29.05.2017 in vederea depozitarii

ingrasamintelor chimice si comercializarii unor produse chimice.
In Scenariul nr. 1 de explozie (scenariu privind dispersia poluantilor in atmosfera) intr-o

singura hala a depozitului, o cantitate de 5000 to de azotat de amoniu, initiat fie de un
incendiu in incinta sau in imediata vecinatate a halei fie de o explozie acestea avand
repercursiuni ale undei de soc la o distanta cuprinsa intre 700 -800m fata de Adeplast care
se manifesta prin traumatisme mijlocii (contuzii si surditate).
In Scenariul nr. 2 de explozie (scenariu privind dispersia poluantilor in atmosfera) in cele trei
hale ale depozitului, o cantitate de 15000 to de azotat de amoniu, initiat fie de un incendiu in
incinta sau in imediata vecinatate a halei fie de o explozie acestea avand repercursiuni ale
undei de soc la o distanta cuprinsa intre 700 -800m fata de Adeplast care se manifesta prin
traumatisme grave (fracturi si hemoragii interne).
In acest sens Borealis SRL trebuie sa ia masuri de prevenire si siguranta in cazul celor doua
scenarii si nu numai, sa informeze, sa comunice metodele de limitare a accidentelor si sa
conlucreze cu SC Adepalst SA.
3. Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale

Se va intocmi un plan de prevenire si combatare a poluarilor accidentale avand in vedere
punctele critice din cadrul unitatii care pot fi:
-Instalatia mortare
-Instalatia EPS
-Statia de alimentare motorina
-Bazine vidanjabile
Activitati preventive - realizate de catre personalul din compartimentul de prevenire:

Plan de mentenanta preventiva ale echipamentelor cu impact in poluarea solului şi panzei de
apa subterana.
Instruirea personalului asupra zonelor critice, mod de interventie pentru limitarea
deversarilor accidentale de substante chimice, mod de anuntare incidente, etc.);
Activitati corective – reprezinta interventia in caz de poluare accidentala conform
organizarii interne – plan de interventie in caz de urgenta.
Planul de reactie la situatii de urgenta asigura existenta unui metode de raspuns in cazul
unor situatii de urgenta care pot pune in pericol viata sau sanatatea angajatilor, precum și
un proces continuu de monitorizare a evenimentelor ce pot deveni situatii de urgența. Acest
plan are ca obiectiv minimizarea pericolelor la care se expune personalul, prevenirea
poluarii mediului şi minimizarea distrugerilor.
.
Activitatea analizata se va desfasura in conditii de siguranta iar personalul va fi instruit
asupra masurilor de protectia muncii, protectia contra incendiilor, etc.
Masuri de siguranta si dispozitive
Siguranta instalatiilor reprezinta un aspect important al planificarii, gospodaririi si operarii

acesteia. Pentru a asigura un nivel ridicat de siguranta in operarea statiei, partile relevante
ale instalatiei sunt echipate cu sisteme de protectie.
Pagina 126 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
Acestea au rolul de a preveni, pe cat posibil, aparitia unor defectiuni sau accidente ce ar
putea conduce la afectarea sanatatii personalului angajat sau a unor accidente ce pot
conduce la afectarea mediului.
Sistemele de protectie folosite la controlul riscurilor includ:
 sisteme de control a emisiilor de poluanti (filtre) sisteme de asigurare a necesarului

de apa pentru incendii, a substantelor periculoase;
 sisteme de protectie impotriva incendiilor, precum pereti ignifugati, detectoare de

foc, stingatoare;
 sisteme de protectie impotriva exploziilor, precum sisteme de variatie a presiunii,

sisteme de by-pas, sisteme pentru evitarea surselor de aprindere, sisteme de gaze
inerte;
 sisteme de protectie impotriva sabotajelor (securitatea cladirilor, puncte de control

la intrarea pe amplasament, masuri de supraveghere);
 sisteme de protectie impotriva fulgerelor (paratrasnete);
 sisteme de protectie si detectie a focului in zonele in care sunt amplasate panourile

de distributie a energiei electrice de voltaj mic;
Alte parti componente ale instalatiei ce necesita securitate operationala sunt:
 masinile si echipamentele destinate alimentarii cu energie (generatoare de

urgenta);
 componentele pentru descarcarea, indepartarea sau retentia substantelor
periculoase sau amestecurilor de substante periculoase, precum bazine de stocare,
sisteme de golire si golirea de urgenta;
 sisteme de avertizare, alarma si siguranta, cu rol in detectare unei dereglari a
proceselor, sau restaureaza conditiile normale de operare.
Avand in vedere faptul ca pe amplasamentul Adeplast nu se inregistreaza cantitati de

substante periculoase care sa incadreze obiectivul in categoria amplasamentelor care intra
sub incidenta prevederilor Legii nr.59/2016 obiectivul nu este incadrat ca un obiectiv de
risc.
8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR
In timpul analizariiamplasamentului nu s-au intampinat dificultati tehnice la colectarea datelor

pentru stabilirea impactului asupra factorilor de mediu apa, aer si sol.
Informatiile utilizate au fost accesibile iar principalale surse de informare au fost:
-Informatii publice preluate de pe site –ul APM Dolj inclusiv Planul de management integrat al
ariilor naturale protejate ROSCI 0045 Coridorul Jiului, ROSPA 0023 confluenta Jiu Dunare ,
ROSPA 0010 Bistret, locul fosilifer Dranic si Padurea Zaval (http;//apmdj.anpm.ro)
Pagina 127 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC
9.1. Date generale

9.1.1 CONSIDERATII FINALE
Prin evaluarea impactului pe care acest proiect il poate genera asupra mediului si al sanatatii
populatiei s-a incercat prevederea unor masuri de reducere a efectelor posibile a fi generate
in timpul demolarii cladirilor si a anexelor existente pe amplasament si a construirii fabricilor
de mortare si polistiren expandat.(EPS).
9.2. INFORMATII DESPRE PROIECT

S.C. ADEPLAST S.A. intenţionează să deschidă a patra unitate de productie mortare uscate
si EPS în loc. Isalnita, jud. Dolj, pe o suprafaţă de teren de 196.273 mp, din care 11.343 mp
vor fi construiţi.
Fabrica de mortare va avea o capacitate de producţie de 400.000 tone/an mortare uscate
iar fabrica de EPS 24.000mc/an.
Procesul de producţie al mortarelor se va desfăşura în următoarele corpuri de clădire: hala

productie mortare (2572mp), turn de producţie mortare (633mp); spatiu amplasare utilaje de
impachetare şi depozitare produse finit (2990mp din care 358mp sunt destinati unor produse
pentru comercializare); spatii administrative 287mp).
Activitatea productivă se desfăşoară susţinută de următoarele funcţiuni:

Fabrică de mortare uscate (hală de producţie şi depozitare) are o capacitate de 400.000
tone/an produse finite. Este dotată cu:
Clădirea adăposteşte instalaţiile şi depozitele de materii prime şi produse finite, acestea fiind
impartite astfel:
Silozuri mici pentru materii prime (aditivi): 30 buc., din care 18 buc. cu volumul de 3 mc şi 12
buc. cu volumul de 1 mc (volum total depozitare = 66mc).
Silozuri mari pentru materii prime (ciment, var, ipsos, filer, nisip): 13 buc. cu volumul de 100
mc = 1300 mc.
Silozuri pentru depozitarea produselor finite şi a materialului reciclat: 2 silozuri a câte 100 mc
= 200 mc.
2 linii de fabricaţie automate de producere şi ambalare a mortarelor uscate, din care o linie
produce mortare pe bază de ipsos şi una produce mortare pe bază de ciment.
2 buc. instalaţie de paletizat şi înfoliat.
2 compresoare pentru producerea aerului comprimat necesar procesului tehnologic, cu
capacitatea de 900 mc/h
Instalaţie de uscare nisip este compusă din:
Buncăr de nisip cu capacitatea de 25 tone
1 buc. bandă transportoare cu lungimea de 20 m
1 buc. arzător gaz cu P = 5200 kw (instalat) şi P efectiv = 4600 kW; Consum gaz metan 500
Nmc/h; înălţime cos: 24m peste +0,00 (3m peste acoperiș), diametru coş 1000mm; debit
evacuare gaze arse: 51.000m³/h la temperatura de 80°C.
1 buc. cuptor uscare nisip cu capacitatea de 45 to/h.
1 buc. instalaţie de filtrare praf cu suprafaţa de filtrare urscător / răcitor 560/420 mp
1 buc. elevator cu cupe 50 to/h
2 buc. site etanşe faţă de praf cu capacitatea de sita
max. 25 to/h fiecare
5 buc. şnecuri de transport nisip
1 buc, platformă de depozitare nisip.
Pagina 128 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
Instalatia EPS
Fabrica de producere EPS este amplasată pe o suprafaţă de 5.448 mp (hală de producţie şi

spaţiu de depozitare), 1779 mp (depozitare cuburi EPS) cuprinde de asemenea
compartimentul de grupuri sanitare si vestiare, birou si oficiu si are o capacitate maxima de
24.000 mc/an produse finite.
Aceasta cuprinde :
 Preexpandor 1 buc
 Siloz intermediar 3 buc cu volumul =1mc
 Siloz depozitare 20 buc , cu volumul de
 Instalatie de presat (Blockform) 1 buc
 Instalatie de Ambalarea / Inscriptionarea / Etichetare 1 buc
 Moara cu cutite 1 buc
 Cazan de abur, model ICI CALDAIE, 1 buc Q = 4 t/h, ps lucru = 12 bar, t = 191.7 0C
 Compresor 1 buc
 Stivuitoare 4 buc
 Transpaleta 1 buc
 Rafturi depozitare
În exteriorul halei, adiacent laturii de sud-vest se va amplasa un spaţiu destinat centralei
termice, pe combustibil gazos, ce va produce aburul tehnologic necesar în procesul de
fabricaţie:
 Dimensiuni plan: 6x10 m
 Suprafaţa construită: 60 mp
 Înălţime liberă interioară: 50 m
 Putere termica arzator : 2800KW
 Inaltime coş : 12m.
 Diametru cos :600mm
Accesul auto în interiorul halei se va realiza prin 3 părţi secţionale dispuse: una pe latura de
sud-est de 4,5x6m şi două pe latura de sud-vest de 4,5x4,5 m.
Staţie de distribuţie carburanţi folosită exclusiv pentru autovehiculele proprii, are

capacitatea de 22 mc şi este amplasată pe o suprafaţă de 150 mp şi are următoarele
componente:
 rezervor pentru motorină, orizontal, cu manta dublă, suprateran, prevăzut cu sistem
de detectare a scurgerilor
 pompă de distribuţie motorină cu un post de livrare cu debit nominal de 80 l/min.,
acţionată cu un motor electric cu puterea de 1,5kW/380 V, în construcţie anti-ex;
 opritor de flăcări pe conducta de aerisire
 cuplă rapidă cu capac etanş pentru circuitul de încărcare a rezervorului
 clapetă antisifonare pentru evitarea deversărilor prin pompă
 limitator de umplere electromagneti
Utilaje şi mijloace de transport proprii:
 4 ansambluri Cap Tractor Volvo&Cementruck

 1 ansamblu transport silozuri mobile
 1 ansambluri cu macara
 4 camioane cu prelate
 1 camion volum
 1 camion distributie
 autoutilitara 3.5 to Ford
Pagina 129 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
 autoutilitara 1 to
 incarcator frontal Liebherr
 10 motostivuitor
Procesul de fabricaţie al mortarelor uscate parcurge următoarele etape:

1. Aprovizionare cu materii prime şi auxiliare. Agregatele, constând în diverse sorturi de
nisipuri, sunt aprovizionate de la furnizori. Nisipul este descărcat din mijloacele de transport
auto direct pentru alimentarea buncărului din incinta depozitului de nisip. Surplusul de nisip
achiziţionat se depozitează pe platforma depozitului de nisip. Buncărul de nisip, din incinta
depozitului de nisip are capacitatea de 25 To şi este prevăzut cu grătar de reţinere a
corpurilor mari. Nisipul este extras din buncăr cu o banda extractoare, cu viteza variabila şi
prevăzuta cu cantar de banda, de unde se introduc în buncărul uscătorului de nisip.
Filerele de calcar de diverse sorturi sunt aprovizionate de la furnizori gata sitate şi uscate,
transportându-se pneumatic din cimentruck în silozurile aferente de stocare. Lianţii minerali
sunt de tip hidraulic, adică: ciment, var şi ipsos. Aceștia se descărcă direct din cimentruck în
silozurile de stocare.
Agregatele ușoare, de tipul perlitei se descărca pneumatic, în silozurile aferente. Aditivii
chimici se aprovizionează în saci sau big-baguri şi se descărca direct în silozurile de stocare.
Materiile prime utilizate anual pentru asigurarea producţiei de 400000 tone/an, sunt
(tone/an):
Nisipuri (umed granulat 0-4 mm): 240000
Ciment: 80000 - 100000
Calcite: 20000 - 40000
Ipsos: 40000
Var : 8000
Aditivi chmici:
Materialele auxiliare pentru asigurarea producţiei sunt:
Ambalaje: 1116,04, din care: Saci de carton – hârtie: 684; Folie de plastic strech: 24; Carton
– hârtie: 8,04; Europaleţi: 400
Combustibili: Motorină: 480 to/an; Gaz metan: 3.456.000 mc/an sau 2695,7 tone/an
2. Fabricarea produselor. După introducerea reţetelor de fabricaţie în calculatorul de
proces, se accesează produsul dorit şi cantitatea dorita (număr de șarje), după care procesul
de producţie se desfasoara astfel:
 se dozeaza fiecare materie prima prafoasa, din siloz aferect în amestecator;
 se dozeaza fiecare tip de aditiv, necesar produsului finit dorit, tot în amestecator;
 dupa dozare are loc amestecarea, în malaxor, procesul fiind inchis fara emisii de praf;
 dupa amestecare, sarja de produs finit este descărcata pe linia de ambalare.
Intreagul proces de fabricatie este computerizat, toate datele putând fi accesate şi verificate
din fisierul calculatorului. Orice disfunctionalitate ivita în cadrul sistemului duce la
semnalizarea şi blocarea automata a fluxului. Pe traseul fluxului nu exista contact direct cu
operatorul şi mediul inconjurator. Produsele sunt obtinute în urma unui amestec fizic,
conform retetei introdusa în calculator, fara a se produce reactii chimice.
Intregul circuit este unul inchis, fiecare component al instalatiei fiind dotat cu filtre de
desprafuire. Materialul din filtre se introduce în procesul tehnologic.
Se produc anual 400000 tone produse finite (mortare pe bază de ipsos şi ciment).
3. Ambalarea
Ambalarea produselor finite se poate face pe liniile de fabricatie, şi se realizeaza astfel:
in saci, pe masina de ambalat automata. Produsul finit ambalat în saci este paletizat şi
infoliat; vrac, la cimentruck-uri sau siloz mobil; stocare în silozurile de 100mc., de unde sa
incarca în cimentruck-uri.
4. Depozitarea
Produsele finite pentru livrările vrac sunt depozitate în silozuri, cu ajutorul elevatoarelor cu
cupe cărucior de descărcare. Produsele finite ambalate în saci paletizat şi infoliat sunt
Pagina 130 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
preluati de pe liniile de ambalare cu stivuitoarele şi transportate pentru depozitare sau sunt

incarcati în autocamioane pentru livrare. Depozitul de produse finite este situat în prelungirea
halei de fabricatie. Produsele ambalate sunt depozitate în stive, pe paleti în rafturi. Mortarele
uscate se ambalează în pungi şi saci de hartie-carton având capacitatea de 3; 5; 20; 25; 40
kg, care la rândul lor se aseaza pe europaleti 800x1200 şi apoi sunt infoliate cu folie plastic
strech.
Depozitarea se face în depozitul de produse finite asezandu-se maximum trei paleti unul
peste altul.
Modul de stocare al materialelor şi produselor finite este următorul:
Nisip – în Depozitul de nisip prevăzut cu buncăr de nisip cu capacitatea de 25 tone si
platformă de depozitare nisip.
Filer de calcar (calcite) de diverse sorturi – silozuri mari de stocare
Ciment, var, ipsos, nisip – silozuri mari de stocare
Aditivi chimici – silozuri mici de stocare
Silozurile mari de stocare sunt în număr de 15 bucăţi şi au capacitatea totală de stocare de
1500 mc, astfel:
5 buc. a câte 100 mc pentru materii prime - nisip cuarţos
3 buc. a câte 100 mc pentru materii prime – ciment
3 buc. a câte 100 mc pentru materii prime – filer
1 buc. a câte 100 mc pentru materii prime – ipsos
1 buc. a câte 100 mc pentru materii prime – var hidratat
2 buc. a câte 100 mc pentru produse finite (mortare uscate) şi recirculare materiale
recuperate din proces.
Silozurile mici de stocare sunt în număr de 30 bucăţi cu capacitatea totală de stocare de 66
mc, astfel:
18 buc. a cite 3 mc
12 buc. a cite 1mc
Mortare uscate ambalate în pungi şi saci de hartie-carton având capacitatea de 3; 5; 20;

25; 40 kg, care la rândul lor se aseaza pe europaleti 800x1200 şi apoi sunt infoliate cu folie
plastic strech - Depozitarea se face în depozitul de produse finite situat în prelungirea halei
de fabricatie. Produsele ambalate sunt depozitate în stive, pe paleti în rafturi.
Mortare uscate în vrac – încărcate direct în cimentruck-uri pentru transport la client sau
sunt stocate temporar în silozurile de stocare produs – în număr de 2 a câte 100 mc.
Capacitatea totală de stocare a mortarelor uscate în vrac este de 200 mc în silozuri + 420 mc
în cimentruck-uri (12 buc. a câte 35 mc fiecare).
Procesul de fabricaţie al EPS parcurge următoarele etape:

1. Aprovizionare cu materii prime si auxiliare
Materiile prime si auxiliare necesare in procesul de fabricatie al produselor din polistiren
expandat sunt:
 granule din polistiren, Ø 0,3 – 1,5 mm;
 folia de polietilena pentru ambalare, tip I, grosime 0,03 mm;
Consumul de granule din polistiren pe unitatea de produs variaza in functie de densitatea
produsului finit, direct proportional.
Granulele din polistiren sunt achizitionate din import sau din productia autohtona.
Aprovizionarea materiei prime se realizeaza in containere din carton presat si saci de rafie.
Greutatea neta a unui container este de 0,8 – 1,1 tone. Containerele incarcate cu materie
prima sunt depozitate in hala de productie, in apropierea instalatiei de preexpandare si in
depozit. Folia de polietilena pentru ambalare este un produs indigen sau din import,
aprovizionat sub forma de role, si sunt depozitate in hala de fabricatie in apropierea liniei de
taiere. Rolele cu folia de polietilena sunt transportate cu ajutorul stivuitorului la instalatia de
ambalare a produselor din polistiren expandat.
Pagina 131 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
2. Fabricarea produselor
Procesul tehnologic de fabricarea al produselor termo-fonoizolatoare din polistiren expandat
se desfasoara in mai multe faze tehnologice:
2.1. Preexpandarea
Preexpandarea este operatia prin carea se urmareste modificarea volumului granulelor din
polistiren expandat sub actiunea presiunii si temperaturii aburului din instalatie. In acest
scop, containerele cu materia prima sunt transportate cu stivuitorul si descarcate in palnia de
alimentare a snecului care conduce, prin tubulatura, granulele din polistiren la instalatia de
preexpandare.
Snecul este actionat electric de catre un motor asincron cu P= 2,2 Kw si n= 1.500 rot/min.
Preexpandorul este o instalatie metalica cu Ø 1,8 m si h= 6 m, prevazuta cu agitator
mecanic, antrenat de un motor cu P= 30 Kw si n= 3.000 rot/min. Preexpandorul este
prevazut cu manta dubla prin care circula aburul cu P=0,9 –1atm si T= 90 – 1000C. Aburul
este agentul de incalzire si expandare al granulelor din polistiren care isi maresc volumul de
cca 50 ori.
Consumul de abur tehnologic este egal cu 520 – 800 Kg/h. Aburul necesar operatiei de
expandare este furnizat de centrala proprie, dotata cu un cazan de abur model ICI CALDAIE
tip SIXEN 4000, cu urmatoarele caracteristici:
Debit maxim abur = 4 tone/h
Presiune maxima = 12 bar
Temperatura = 192oC
Combustibil: gaz metan
Cazanul este dotat cu arzatorul mixt - Qmax=2.800KW
Marimea unei sarje preexpandate este egala de cca 5 m3. Timpul de preexpandare este de
cca 2 -3 min/sarja si depinde de densitatea produsului finit fabricat. Aburul rezidual, rezultat
in urma procesului de expandare a materiei prime este reintors in procesul tehnologic.
Evacuarea gazelor arse se va face prin intermediul unui coş de fum exterior cu inaltimea de
8.4m si diametru de 200mm.
2.2. Insilozarea
Granulele de polistiren preexpandate se transporta pneumatic prin conducta ce leaga palnia
de alimentare a snecului cu silozul de depozitarea care are o capacitate de 2,7 – 3,7 tone.
Silozul are forma paralelipipedica, avand dimensiunile de 4,4 x 4,4 x 7 m si este realizat dint-
un material textil
sintetic. Timpul de stationare al granulelor de polistiren peexpandat in silozul de depozitare,
diferentiate dupa densitatea produsului preexpandat, este de minim 24 ore necesar racirii
naturale a materialului.
2.3. Presarea (turnarea)
Presarea este operatia tehnologica care se realizeaza in instalatia de presare-turnare pentru
obtinerea produselor din polistiren sub forma de blocuri cu dimensiunile de 1.420 x 1.040 x
5.100 mm, cu densitatea de ρ = 9 – 30 kg/m3. Granulele din polistiren preexpandat sunt
transportate pneumatic de la silozul de depozitare la instalatia de presare in vederea obtinerii
blocurilor. Presarea granulelor de polistiren se face sub actiunea presiunii si temperaturii
aburului din instalatie. Racirea in interiorul formei blocurilor de polistiren este realizata de
pompele de vid care creaza o depresiune egala cu 60 – 40 mmH2O. Temperatura necesara
procesului tehnologic este data de trecerea aburului (furnizat de cazanul de abur) prin
camasa dubla a instalatiei de presare.
Instalatia de presare este o constructie metalica cu o inaltime de 6 m si o manta prin carea
circula aburul cu P = 1 atm si T = 100 – 1200C. La iesirea din instalatie blocurile de polistiren
sunt transportate cu stivuitorul si depozitate in hala de productie timp de 24 ore, pentru
racirea naturala a blocurilor fabricate. Evacuarea noxelor se va face prin intermediul unui coş
de fum exterior cu inaltimea de 5.5m si Dn=300mm.
2.4. Debitarea
Operatia de debitare a blocurilor in placi de polistiren cu diferite grosimi se realizeaza cu
ajutorul instalatiei de debitare electrica prevazuta cu fire pentru debitare incalzite la o
temperatura de cca 2000C. In urma operatiei de taiere se obtin produse cu dimensiuni
Pagina 132 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
corespunzatoare, conform actelor normative sau cererii clientilor. Debitarea blocurilor in

placi, cu densitatea de ρ = 9 – 30 kg/m3 , de grosimi diferite se realizeaza in doua etape:
 debitarea grosiera
 debitarea finala
In aceasta faza tehnologica rezulta deseuri sub forma de straifuri sau produse
necorespunzatoare care sunt reciclate in procent de 100 % prin reintroducerea lor in circuitul
tehnologic.
2.5. Maruntirea deseurilor
Deseurile tehnologice rezultate la debitare sunt colectate si transportate cu stivuitorul la
moara cu cutite unde sunt macinate la dimensiuni de 10 – 15 mm. Dupa efectuarea operatiei
de macinare materialul obtinut este transportat pneumatic la silozul intermediar destinat
depozitarii deseurilor maruntite, cu ajutorul aerului furnizat de ventilatoare. Granule
expandate au densitatea de ρ = 9 – 30 kg/m3 La fiecare sarja de materie prima
preexpandata pentru fabricarea de blocuri din polistiren se foloseste si o parte din deseurile
maruntite in procent de 10 – 15% care se transporta pneumatic de la silozul intermediar la
silozul de depozitare a materiei prime preexpandate si de aici la instalatia de presare.
2.6.Ambalarea / Inscriptionarea / Etichetare
Dupa realizarea operatiei de debitare a blocurilor in placi de polistiren expandat acestea sunt
stivuite in pachete de cate 1 – 50 bucati, in functie de grosimea produselor. Dupa stivuire
produsele din polistiren expandat sunt ambalate in folie de polietilena tip I. Marimea unui
pachet este de cca 0,25 m3. Pentru impachetare folia de polietilena se lipeste prin
termosudare cu ajutorul instalatiei adecvate a liniei tehnologice. Fiecare pachet cu produse
termo – fonoizolatoare din polistiren expandat este ambalat/inscriptionat/etichetat automat.
2.7. Depozitarea
Produsele finite din polistiren expandat fabricate si ambalate sunt transportate cu stivuitorul
in magazia de produse finite situata in prelungirea halei de fabricatie. Pachetele cu produse
ambalate sunt stivuite in magazie pe verticala in randuri cu inaltimea de cca 7,5 m.
Depozitarea, in vederea livrarii, se face in conditii de pastrare ferite de soare, umezeala,
intemperii si lovituri
Utilităţi:
Alimentarea cu apă se face din conducta de alimentare cu apa a comunei Isalnita
Dn160mm. Debitul mediu zilnic calculat este de 15,30 mc/zi. Apa se foloseşte exclusiv în
scop menajer. Se asigură rezerva intangibilă de incendiu de 723,56 mc prin trei rezervoare
pentru hidranti interiori -7,56mc, hidranti exteriori 216mc si sprinklere 500mc.
mc.
Apele uzate sunt gestionate astfel:
Apele uzate menajere sunt direcţionate către o ministatie de epurare tip epurare tip Novo Pur
B 50 L.E 16, Q=7.5mc/zi, încărcare zilnica 3 kg/zi . După epurare, apele sunt deversate într-
un bazin vidanjabil cu volumul de 20 mc care vor fi preluate de catre un operator autorizat
conform legii.
Apele pluviale de pe suprafeţe betonate şi clădiri, inclusiv platforma staţiei de distribuţie
carburanţi, sunt colectate şi direcţionate către un separator de hidrocarburi tip Novosell, cu
debitul de 500l/s fiecare. După preepurare, apele sunt direcţionate către bazinul de retenţie
ape pluviale cu volumul de 900 mc iar in cazul umplerii vor fi preluate de catre un operator
autorizat conform conditiilor de calitate stabilite de acesta in conformitate cu legislatia in
vigoare.
Energia electrică este asigurată din reţeaua locală. Se construieşte pe amplasament un

transformator. Puterea instalată este de 2100 kW, cladirea 1 are Pi=1000 kW si cladirea 2
are PI=1100kW.
Gazul metan este asigurat prin racord la reţeaua locală. Se consumă anual aprox. 300000
mc gaz la cuptorul instalaţiei de uscare nisip. Se mai consumă gaz la centrala termică de
producere abur tehnologic aferentă halei EPS .
Pagina 133 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
Nu se construiesc centrale termice pentru climatizare pe amplasament. Climatizarea spaţiilor

se face cu ajutorul unei pompe de căldură (cu acţionare electrică), cu puterea de 105,8 kW –
unităţile interne şi 79,6 kW – unitatea externă.
Substanţe şi preparate periculoase:

Motorină: 480 tone/an (Carc.Cat.3, R40, Xn, R65;R66, N, R51/53)
Gaz metan: 2695,7 tone/an (F+; R12)
Var hidratat: 8000 tone/an (R36,37,38)
Mortare uscate: 400000 tone/an (R36/37,38)
Deşeuri:
In etapa de demolare se vor obtine deseuri din constructii si demolari care vor fi
sortate si in functie de caracteristici vor fi trimise la valorificare /eliminare.
Deşeuri menajere (deşeuri municipale amestecate 20.03.01): 20 tone/an
Deşeuri ambalaje - materiale plastice 15.01.02: 0,5 tone/an
Deşeuri ambalaje – carton 15.01.01 : 2 tone/an
Deşeuri metalice 16.01.17: 2 tone/an
Nămol de la staţia de epurare a apei 19.08.05: 1 tone/an
Nămol din separatoarele de hidrocarburi 13.05.02*: 0,6 tone/an
Nămol din curăţarea rezervorului staţiei mobile de distribuţie carburanţi 16.07.08*:
0,001tone/an
Emisii în mediu:
Aer – surse fixe:
 In perioada de demolare emisiile in atmosfera provin din transport si din activitatea de
demolare a cladirilor existente
 In perioada de construire sursele de emisie provin din stocarea materialelor si
functionarea utilajelor.
 In vederea retinerii emisiilor de praf sunt prevazute 8 tipuri de filtre care retin anual
11,32 tone pulberi pentru a nu fi emise in atmosfera (pulberi sedimentabile si pulberi
in suspesie PM10)
 O alta sursa de emisie provine din arderea gazului metan folosit la uscătorul de nisip
(P=4600 kW). emite printr-un coş cu H24m şi D1000 mm, cu debitul de 51.000 mc/h.
(instalatia mortare)
 Centrala termică de producere abur tehnologic aferentă halei EPS (P=2800 kW)
emise printr-un coş cu D600mm şi H12 m, cu debitul de 10000 mc/h.
 2 surse punctiforme de emisie reprezentate de exhaustările sistemului de ventilaţie
din hala de producţie EPS si vor fi monitorizate conform STAS 12574/1987.
Aer - surse mobile: 26 mijloace de transport sau utilaje mari şi 10 stivuitoare pe motorină
Apă: ape menajere uzate epurat, ape pluviale.
In procesul tehnologic nu se foloseste apa.
Zgomot: maxim 65 dbA la limita amplasamentului.
9.3.REZUMATUL EVALUARII DE IMPACT

In cadrul analizei efectelor implementarii acestui proiect au fost analizate actele normative
care transpun prevederile evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si
private, in vederea obtinerii aprobarii de dezvoltare .Dintre acestea mentionam:
-HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra
mediului
-O.M. nr. 135/2010 privind aprobarea metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra
mediului pentru proiecte publice si private
-O.M. nr.863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii
cadru de evaluare a impactului asupra mediului.
Pagina 134 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
Pentru evaluarea impactului asupra mediului a fost utilizata o metoda care se bazeaza pe
estimarea indicilor de calitate ai mediului (Ic) atribuiti factorilor de mediu in functie de o scara
de bonitate a acestora (note de bonitate- Nb) care atesta starea reala in comparatie cu
starea ideala a mediului rezultand Indice de poluare globala IPG.
Impactul global asupra mediului al activitatii de demolare a constructiilor vechi in zona

analizata este caracterizat de un indice IPG = 1,59.
Impactul global asupra mediului al activitatii de functionare a obiectivului in zona analizata

este caracterizat de un indice IPG = 1,40.
Indicii de poluare globala (IPG = 1,59 si IPG = 1,40) arata un mediu afectat de activitatea
umana in limite admisibile, clasa 1-2.
IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI:
FACTORUL DE MEDIU APA

Activitatile de demolare a facilitatilor d epe amplasament si de construire nu vor avea un
impact direct asupra calitatii si regimului cantitativ al apelor.
Pe tot amplasamentul se va constri in sistem de colectare atat a apelor pluviale cat si a

apelor menajere.
Apele pluviale vor fi colectate de pe platformele betonate prin sistem de rigole ce urmeaza a
fi amenajat pe amplasament si vor fi dirijate dupa ce vor trece printr-un separator de
hidrocarburii spe bazinul de retentie.
Apele pluviale colectate vor fi vidanjate de firme autorizate.
Apa menajera folosita pentru nevoile personalului va fi colectata intr-un bazin vidanjabil.
Posibile surse de contaminare a apelor în perioada de demolare și construire

 pierderi accidentale de carburanti si uleiuri pe sol, provenite de la mijloacele de
transport si utilajele necesare desfăsurării lucrărilor
 influentei poluantilor prezenti în aer
 poluări accidentale prin deversarea unor produse direct pe sol
 depozitării necorespunzătoare a deseurilor rezultate din executarea lucrărilor de
demolare/construire sau a diverselor materiale de constructie.
În perioada de construire a halei, se vor lua următoarele măsuri de protectie a apelor

prin:
 stabilirea unor conditii contractuale pentru antreprenor astfel încât să aibă în vedere
realizarea unei organizari de santier corespunzătoare din punct de vedere al factorilor
de mediu;
 pe amplasament se asigură colectarea apelor pluviale, care spală platforma betonată
si pe care pot exista diverse substante poluante rezultate de la eventualele pierderi și
care pot fi antrenate de precipitatii putându-se infiltra in subteran, producând poluarea
solul si stratul freatic.
 evitarea degradării zonelor învecinate amplasamentului si a vegetatiei existente, din
perimetrul adiacent santierului, prin stationarea utilajelor, efectuarea de reparatii,
depozitarea de materiale etc.
 constructorul îsi va desfasura activitatea cu masini/utilajele care sunt în stare optimă
de funcţionare, pentru a evita scurgerile accidentale ale produselor petroliere sau a
uleiurilor minerale provenite de la aceste utilaje/masini;
Pagina 135 din 140
S.C ADEPLAST S.A.
 colectarea separată si corespunzătoare a tuturor categoriilor de deseuri rezultate din

activitatea de demolare/ construire.
 colectarea si evacuarea apelor uzate menajere în mod controlat prin vidanjare
 eliminarea posibilitătilor exfiltratiilor în sol, prevenind astfel impurificarea apelor
subterane.
Măsuri de protectie a apei în perioada de exploatare

- folosirea drumurilor existente si respectarea traseului stabilit de către autoritătile
competente în cazul transportului de materialelor/deseuri periculoase;
- limitarea vitezei mijloacelor auto pe drumuri până la amplasament, în vederea evitării
unui eventual accident din care poate rezulta poluarea solului si a apelor freatice;
- transportul materialelor de constructie și a deseurilor se va face numai în mijloace
auto adecvate, închise;
- construirea de platforme betonate pentru a fi uşor de curăţat si spălat – pentru a
facilita scurgerea și colectarea apelor reziduale și a evita stagnarea și băltirea apelor;
- sigilarea suprafeţelor din beton sau a altor materiale semiporoase pentru a preveni
absorbţia;
- menţinerea echipamentelor în stare bună de funcţionare, prin efectuarea reviziilor
tehnice;
FACTORUL DE MEDIU AER
Sursele de poluare a atmosferei în perioada implementării proiectului pot proveni de la:

- transportul materialelor de construcție
- executarea lucrărilor de construire ce trebuiesc realizate
Principalii poluanți posibili să fie emiși în timpul execuției și exploatării obiectivului sunt
pulberile sedimentabile, praf, fum, provenite de la lucrările de construire, de depozitare
a materialelor de constructie,cât si de la emisiile rezultate de la esapamentele
autovehiculelor utilizate, atât în timpul executării lucrărilor de construire, cât și în perioada de
operare (pulberi in suspensie, funigine, fum, praf, oxizi de azot, sulf, COV, HAp, etc. cu
risc de aparitie a incendiilor).
Cel mai important poluant îl constituie pulberile în suspensie.

Imisiile din aerul atmosferic înconjurator nu trebuie să depăsească valorile limita
admisibile, în conformitate cu legislatia în vigoare STAS 12574/87 - privind calitatea aerului
ambient din zonele protejate si valorile impuse pentru respectarea calitătii aerului
înconjurător prevăzute în Legea nr.104/2011, privind calitatea aerului inconjurator.
Măsurile adoptate pentru evitarea poluarii aerului în perioada de construire:

- stropirea permanentă a platformelor santierului, pentru evitarea generării emisiilor
de praf în atmosfera datorită executării lucrărilor;
- utilizarea eficienta a masinilor/utilajelor de lucru, astfel incat sa se reduca la
maximum emisiile din gaze de esapament;
- amenajarea unor suprafeţe verzi la finalizarea lucrărilor de construcţie;
- gestionarea corectă a locurilor de parcare, astfel încât, să se reducă timpul de
manevră pentru parcarea propriu-zisă;
Sursele de impurificare a atmosferei asociate activitătilor care vor se vor desfăsura în

perioada de executie pe amplasamentul analizat sunt surse libere, deschise, diseminate pe
suprafete mari, având cu totul alte particularităti decât sursele aferente unor activităti
industriale sau asemănătoare.
Pagina 136 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
Pentru sursele fixe, de încălzire sunt prevăzute instalatii de captare - epurare – evacuare în
atmosferă a aerului impurificat sau a gazelor reziduale.
FACTORUL DE MEDIU SOL ȘI SUBSOL

Surse posibile de poluare în perioada de construire pot rezulta din:
- posibile accidente în timpul transportului, utilizării și depozitarea materialelor de
construcție
- depozitările temporare a unor materiale de constructie pe sol, precum si
pierderi accidentale de carburanti/ lubrefianti, ca urmare a unor defectiuni ale
utilajelor sau ale mijloacelor de transport
- activitatile sociale ale personalului angajat;
Măsuri de prevenire si interventie în perioada de construire:

- platformele vor fi mentinute curate, iar in caz de scurgeri accidentale se vor folosi
materiale absorbante;
- apa pluvială va fi colectata de pe platforme;
- personalul va fi instruit in ceea ce priveste protectia mediului si masurile de siguranta,
a necesitătii colectării selective a deseurilor în spatiile special amenajate;
- nu exista surse continue de poluare ci numai accidentele pot produce un posibil
impact;
Surse posibile de poluare în perioada de operare:

- Scurgeri accidentale de carburanti, lubrifianti si deseuri industriale periculoase;
- Gestionarea incorectă a deseurilor.
Măsuri de prevenire și interventie în perioada de operare

- depozitarea substantelor periculoase se va face cu asigurarea reținerii posibilelor
scurgeri/pierderi vor fi izolate conform normelor în vigoare si se va asigura un sistem
secundar de colectare pentru descărcările accidentale
BIODIVERSITATE
Proiectul propus nu intra sub incidenta art. 28 din OUG nr 57/2007, privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, cu
modificarile si completarile ulterioare
PEISAJ
Având în vedere zona de amplasare a obiectivului analizat și lipsa obiectivelor de interes
public din zonă, se consideră că activitatea care va fi desfăsurată nu va avea un
impact negativ asupra peisajului zonei. Impactul potential al implementării proiectului va
fi strict local.
ZGOMOTUL
Identificarea si descrierea zonei în care se resimte impactul
Impactul potential pe care îl poate avea demolarea/constructia halelor si desfăsurarea
activitătii va fi strict local.
Deoarece activitatea se va realiza în spatiu închis, precum si datorită amplasării în zonă
industrială, departe de zonele locuite, se poate aprecia ca zgomotul produs de
unitatea studiată poate fi considerat neglijabil.
9.4.Alte măsuri de diminuare a impactului rezultate în urma evaluării impactului asupra

mediului:
Pagina 137 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
Pentru a se limita posibilul impact asupra factorilor de sunt necesare luarea următoarelor
măsuri atât pentru implemenarea proiectului, cât și pentru desfășurarea activitătii:
In perioada de executare a lucrărilor:
- împrejmuirea amplasamentului cu gard înalt de cel puțin 2,5m construit din
materiale mate și fonoabsorbante, în vederea diminuării poluării aerului și
reducerii nivelului de zgomot si vibratii în zonele invecinate;
- umezirea continuă a căilor de acces (alei, drumuri, platforme de lucru, etc.);
- curățarea permanentă a platformelor si a drumurilor de acces, stropirea cu apă
a acestora în perioadele lipsite de precipitatii ;
- supravegherea atentă a aprovizionării cu materiale de constructie;
- respectarea vitezei de deplasare a mijloacelor autovehiculelor si a transportului din
perimetrul incintei;
- eliminarea deșeurilor rezultate în mod periodic prin contract cu firme
specializată/autorizate. Nu se vor depozita nici un fel de deseuri la limita obiectivului;
- asigurarea iluminatului în zonă si montarea de panouri de avertizare .
- deseurile provenite din procesele de demolare și excavatie a terenului (surplusul de
pământ, pietris, nisip, resturi vegetale, betoane etc.) vor fi depozitate temporar
într-o zona special amenajată, până la predarea către firme de salubritate
autorizate, în vederea valorificării acestora.
- produsele petroliere, deversate accidental pe sol, vor fi colectate imediat;
- subansamblele metalice si nemetalice, hârtiile si cartoanele, foliile de plastic rezultate
din ambalaje, etc. vor fi colectate si predate societătilor autorizate în vederea
reciclării;
- se va amenaja un spatiu special pentru depozitarea materialelor de constructie;
- deșeurile solide menajere provenite de la personalul de pe șantier vor fi
colectate în recipienți cu capac (pubele) depozitați într-un spațiu special amenajat,
conform prevederilor normelor sanitare in vigoare.
In faza de exploatare
- este interzisă depozitarea deșeurilor de orice fel în afara amplasamentului analizat;
- colectarea deșeurilor menajere provenite de la personalul angajat se va face selectiv,
în pubele inscriptionate, amplasate într-un spatiu special amenajat;
- deseurile menajere vor fi predate spre valorificare/eliminare numai societătilor
specializate, pe baza de contract;
- pe amplasament nu se vor executa lucrări de reparatii la autovehicule si nici
alimentari cu combustibil;
Prognoza asupra calitătii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor

sociale din comuna Ișalnita:
- constructorul va avea în vedere ca executia lucrărilor să nu creeze blocaje ale căilor
de acces sau ale căilor rutiere învecinate amplasamentului lucrării.
- în timpul executiei lucrărilor, constructorul va solutiona reclamațiile şi sesizările
apărute din propria vină şi datorită nerespectării legislatiei şi reglementărilor de
mediu
- la terminarea lucrărilor, suprafetele de teren ocupate temporar vor fi redate,
prin refacerea acestora, liber de reclamatii sau sesizări.
Implementarea proiectului nu va avea un impact negativ asupra populatiei având în vedere

că se implementează în zona industrială a localitătii.
Pagina 138 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
Concluzii finale:
In urma studiului efectuat si pe baza concluziilor rezultate din analizarea altor situatii
impuse de specificul unor astfel de lucrări, se pot emite următoarele concluzii:
Obiectivul „ Construire unitate de productie mortar și EPS’’:
 Poate avea atât în fază de execuție cât și în situația unor poluări accidentale un
impact minor asupra aerului.
 Datorită faptului că desfășurarea activităților atât în fază de execuție cât și operare se
desfășoară pe platforme betonate, prevăzute cu rigole de colectare a apelor pluviale
în exterior cât și sistem de colectare a eventualelor pierderi accidentale nu se va
produce o poluare a apelor de suprafata sau subterane, a vegetatiei si faunei
terestre, a solului si subsolului și nici asupra asezărilor umane sau a altor obiective
din zonă;
 În perioadele de execuție a lucrărilor de construcție un posibil impact asupra factorilor
de mediu se limitează strict la perimetrul analizat;
Prin urmare, se poate aprecia ca investiția proiectată, nu va avea ca efect creșterea gradului
de poluare a factorilor de mediu la nivelul zonei dacă vor fi respectate condițiile de
desfășurare a activității stabilite prin acte normative în domeniu.
Luând în considerație utilitatea publică a investiției, corelată cu impactul asupra factorilor de

mediu, se recomandă eliberarea acordului de mediu, cu luarea în considerație a
recomandarilor și măsurilor prevăzute în prezentul studiu.
Anexe piese desenate:

-Plan de demolare constructii
-Plan de aplasament si de incadrare in zona
Anexe piese scrise:

Atestate elaboratori de mediu –Anexa 1
Coordonate stereo-Anexa 2
Avize obtinute conform Cerificatului de urbansim-Anexa 3
-Aviz nr.311935627/2.10.2017 Distrigaz sud
-Aviz nr.11735/16.10.2017 DSP Dolj
-Aviz /fisa tehnica Compania de apa Oltenia
-Aviz nr.196/17/SU-DJ /01.11.2017 ISU Dolj
-Aviz nr.72/2/237/11.10.2017 CFR Craiova
-Aviz nr. 14261/22.09.2017 Sucursala Electrocentrala Isalnita
-RI 22681/13.11.2017
-RI 22682/13.11.2017
-RI 22684/13.11.2017
-RI 22683/13.11.2017
-RI 22682/13.11.2017
-RI 24926/30.11.2017
-RI 24927/30.11.2017
-RI 24928/30.11.2017
-RI 24929/30.11.2017
-RI 24931/30.11.2017
-Studiu de dispersie a poluantilor in atmosfera- Anexa 4
-Certificat constator-Anexa 5
-Decizia etapei de incadrare nr.11385/09.10.2017 –Anexa 6
-Contract preluare deseuri nr.326/2017 incheiat cu SC Guardian SRL-Anexa 7
Pagina 139 din 140

S.C ADEPLAST S.A.
Bibliografie
 OUG 195/2015 privind protectia mediului aprobata prin legea 265/2006 cu
modificarile si completarile ulterioare
 Ord. 756/1997 pentru aprobarea reglementarii privind evaluarea poluarii mediului
 Ord. 462/1993 privind aprobarea conditiilor tehnice privind protectia atmosferei si
normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi
de surse stationare
 STAS 12574/1987 privind conditiile de calitate ale aerului din zonele protejate
 STAS 10009/2017 privind acustica urbana in limite admisibile ale nivelului de zgomot
 Legea 104/2011 privind calitatea aerului incojurator
 Legea apelor nr.107/1996 cu modificari ulterioare
 HG 188/2002 modificata prin HG 352/2005
 Legea 211/2011 cu modificari si completari privind regimul deseurilor
 HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor
 Raport anual 2016 APM Craiova
 Raport anual 2016 Consiliul Judetean Dolj
 Legea 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt
implicate substante periculoase
 Legea protectiei civile Nr.481/2004 modificata prin OUG 70/2009, Legea privind apararea
impotriva dezastrelor Nr.124/1995; Legea 212/2006
 Legea protectiei muncii Nr. 319/2006;HG 1425/2006
 H.G. Nr. 486/1993 privind creşterea sigurantei in exploatare a constructiilor şi instalatiilor,
care reprezinta surse de mare risc;
 Regulamentul (CE) nr.1272/2008 al Parlamentului European si al Consiliului din 16
decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si
amestecurilor de modificare si de abrogare a Directivelor 67/548/CEE si 1999/45/CE,
precum si de modificare a Regulamentului (CE) nr.1907/2006 si ale art. 17 din Legea
nr.24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
 Rojanschi, ‘’Posibilitati de evaluare globala a impactului poluarii asupra calitatii
ecosistemelor’’.
 Planul Planul de management integrat la ariilor naturale protejate ROSCI 0045 Coridorul
Jiului, ROSPA 0023 confluenta Jiu Dunare , ROSPA 0010 Bistret, locul fosilifer Dranic si
Padurea Zaval.
Pagina 140 din 140

Rim Adeplast

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rim Adeplast

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport privind Impactul asupra Mediului

Construire unitate de productie mortare si EPS

RAPORT PRIVIND IMPACTUL

Desfiintare constructii si platforme existente, construire unitate de

S.C. ADEPLAST S.A.

BENEFICIAR: S.C. ADEPLAST S.A

ELABORATOR: S.C.ATIC ECO PROJECT S.R.L

Colaborator: ing. Cristina Bradu

Pagina 2 din 140

Pagina 3 din 140

2.1.3.1. Emisii in aer ................................................................................................... 54

Pagina 4 din 140

4.1.5.6. Masuri de prevenire ....................................................................................... 76

Pagina 5 din 140

4.6.6. Surse de poluare peisaj-etapa de demolare ........................................................... 111

Pagina 6 din 140

„Desfiintare constructii si platforme existente, construire unitate de productie mortare si EPS

 Ordinul nr.135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului

In conformitate cu Ordonanta de Urgenta privind Protectia Mediului Nr.195 / 2005 Art.

Pagina 7 din 140

 Sa furnizeze informatii cu privire la impactul activitatii de demolare a constructiilor

BENEFICII SOCIO-ECONOMICE ALE IMPLEMENTARII PROIECTULUI

 Impact pozitiv prin cresterea veniturilor autoritatilor locale.

Profilul de activitate principal, conform certificatului constator nr.94419/03.08.2017(Anexa 5).

 CodCAEN : 2364 –Fabricarea mortarului

 Cod CAEN : 2016- Fabricarea materialelor plastic in forme primare

Pagina 8 din 140

1.2. Autorul atestat al Studiului de Impact

Autorii atestati ai Studiului de Impact asupra Mediu sunt :

1.3. Denumirea proiectului

„Desfiintare constructii si platforme existente, construire unitate de productie mortare si EPS

Proiectul se va realiza in mai multe etape: demolare construcțiilor existente pe

Constructiile supuse demolarii sunt prezentate mai jos:

Pagina 9 din 140

15 Cladire Sc=54,75 mp, compusa din tabla

Poza 1 cladire tabla supusa demolarii

Pagina 10 din 140

Poza 2 cladire beton supusa demolarii

Poza 3 carcasa fostului post trafo

Construcția celor doua secții în care vor fi amplasate liniile de productie:

- o sectie de producere mortare a carei activitate constă în producerea materialelor de

- o sectie de producere materiale termoizolante, a carei activitate constă în fabricarea

Pagina 11 din 140

1.4. DURATA implementării proiectului

1.4.2. Lucrările de construire sunt prevăzute a se desfășura pe o perioadă de 12 luni de la

1.5. DESCRIEREA PROIECTULUI si ETAPELE ACESTUIA

Tabel nr.3 Cladiri supuse demolarii

Pagina 12 din 140

invelitoare din trestie si carton asfaltat

Tabel nr.4 Caracteristici constructive

Pagina 13 din 140

- Suprafata construita Termoizolatie vata

Cladire 2 Corp A-Depozitare - CATEGORIA DE Corp A+B

Cladire 3 Corp A-Depozitare - CATEGORIA DE Fundatii izolate b.a ,

Cladire 4 Corp B-Hala de - CATEGORIA DE Fundatie b.a.

Pagina 14 din 140

IMPORTANTA : “III” (cf. termoizolatie vata

Cladire 7 - CATEGORIA DE Cladire prefabricata

Pagina 15 din 140

codului de proiectare izolate

Rezervoare 1 si 2 Rezervor1 : suprafata Rezervor apa

Retrageri cladiri fata de limita terenului :

Nr. locuri de parcare normale :122

Pagina 16 din 140