Rseim PDF

SC SCANDIA FOOD SRL
Marirea capacitatii de productie a preparatelor din carne si conservelor la 70 tone/zi produs finit.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Marirea capacitatii de productie a preparatelor din carne si conservelor la 70 tone/zi produs finit
ELABORATOR: S.C. EPMC Consulting S.R.L, Str. Emil Racovita , nr. 25 , Cluj Napoca, jud. Cluj
BENEFICIAR: S.C. Scandia Food S.R.L. Str. Podului, nr. 133, Sibiu, jud.Sibiu
Noiembrie 2011
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC EPMC Consulting SRL
Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045
SC SCANDIA FOOD SRL
LISTA DE SEMNATURI
S.C. EPMC Consulting S.R.L.
Director
Cristina Corpodean
Elaborat:
Cercetator de mediu Carhat Radu Cercetator de mediu Claudia Thora Ionescu Expert inginer chimist Adriana Bocian
Verificat:
Sef compartiment mediu Catalin Mic
Aprobat:
Cristina Corpodean
SC SCANDIA FOOD SRL
A. A.1. A.2. A.3. A.4. A.5. A.6. A.6.1. A.6.2. A.7. A.8.
INFORMATII GENERALE.................................................................................................................................. 6 ASPECTE INTRODUCTIVE PRIVIND EIM....................................................................................................... 6 INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL PROPUS............................................................................. 7 TITULARUL PROIECTULUI............................................................................................................................. 8 PROIECTANTUL STUDIULUI DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI.................................... 8 DENUMIREA PROIECTULUI........................................................................................................................... 8 SCOP SI OBIECTIVE ........................................................................................................................................ 8 SCOP................................................................................................................................................................. 8 OBIECTIVE....................................................................................................................................................... 9 MOD DE ABORDARE ....................................................................................................................................... 9 DESCRIEREA PROIECTULUI SI A ETAPELOR ACESTUIA ........................................................................... 11
A.9. INFORMATII PRIVIND UTILITATILE SI RESURSELE ENERGETICE NECESARE DESFASURARII ACTIVITATILOR ............................................................................................................................................................ 12 A.9.1. A.10. A.10.1. A.10.2. A.10.3. A.11. A.12. A.12.1. A.12.2. SUBSTANTE SI PREPARATE CHIMICE UTILIZATE ...................................................................................... 22 INFORMATII DESPRE POLUANTII FIZICI SI BIOLOGICI CARE AFECTEAZA MEDIUL............................. 26 POLUAREA SOLULUI .................................................................................................................................... 26 POLUAREA APEI............................................................................................................................................ 27 POLUAREA AERULUI .................................................................................................................................... 30 DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE ......................................................................... 32 LOCALIZAREA GEOGRAFICA SI ADMINISTRATIVA A AMPLASAMENTULUI............................................. 33 ACCES ............................................................................................................................................................ 37 VECINATATI................................................................................................................................................... 37
A.13. DOCUMENTELE/REGLEMENTARILE EXISTENTE PRIVIND PLANIFICAREA /AMENAJAREA TERITORIULUI IN ZONA AMPLASAMENTULUI .................................................................................................................................... 37 A.14. A.14.1. A.14.2. A.14.3. A.14.4. MODALITATI DE CONECTARE LA INFRASTRUCTURA EXISTENTA ........................................................... 37 ALIMENTAREA CU APA................................................................................................................................. 37 RETELE DE CANALIZARE ............................................................................................................................. 38 ALIMENTAREA CU GAZ METAN ................................................................................................................... 38 ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA ................................................................................................... 40
A.14.5. ALIMENTAREA CU AER COMPRIMAT........................................................................................................... 40 B. B.1. B.1.1. B.1.2. B.1.3. B.1.4. B.1.5. B.1.6. B.1.7. ELEMENTE SPECIFICE PROIECTULUI PROPUS ...................................................................................... 41 FLUXUL TEHNOLOGIC DESFASURAT PE AMPLASAMENT ........................................................................ 41 RECEPTIA, DEPOZITAREA SI DEZAMBALAREA MATERIILOR PRIME ....................................................... 42 TOCARE.......................................................................................................................................................... 42 DOZARE CONDIMENTE ................................................................................................................................ 43 CUTERARE ..................................................................................................................................................... 43 DOZARE PORTII............................................................................................................................................. 43 INCHIDERE CUTII ......................................................................................................................................... 43 STERILIZARE CUTII....................................................................................................................................... 44
3
SC SCANDIA FOOD SRL
B.1.8. B.1.9. B.1.10. B.2. B.2.1. B.2.2. B.2.3. B.2.4. B.2.5. C.
ETICHETAREA SI BAXAREA .......................................................................................................................... 44 DEPOZITAREA ............................................................................................................................................... 44 LIVRAREA....................................................................................................................................................... 44 DESCRIEREA INSTALATIILOR ...................................................................................................................... 46 STANDARDIZARE PATE................................................................................................................................. 46 DOZARE PATE ............................................................................................................................................... 48 STERILIZARE PATE........................................................................................................................................ 48 AMBALAREA................................................................................................................................................... 49 DEPOZITARE PATE ....................................................................................................................................... 50 DESEURI ........................................................................................................................................................... 50
C.1. TIPURI SI CANTITATI DE DESEURI REZULTATE DIN FUNCTIONAREA PROIECTULUI SI MANAGEMENTUL ACESTORA..................................................................................................................................................................... 50 D. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTUIA .................................................................................................................................................................... 54 D.1. D.1.1. D.1.2. D.1.3. D.1.4. D.1.5. D.2. D.2.1. D.2.2. D.2.3. D.3. D.3.1. D.3.2. D.3.3. D.4. D.4.1. D.4.2. D.4.3. D.4.4. D.5. D.5.1. D.5.2. D.5.3. D.6. D.6.1. APA ................................................................................................................................................................. 54 CONDITIILE HIDRICE SI HIDROGEOLOGICE ALE AMPLASAMENTULUI................................................. 54 MANAGEMENTUL APELOR UZATE .............................................................................................................. 56 SURSE DE POLUARE A APELOR................................................................................................................... 56 INSTALATII PENTRU EPURAREA SAU PREEPURAREA APELOR ................................................................ 65 MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI .................................................................................................... 73 AERUL ............................................................................................................................................................ 74 CONDITII METEOROLOGICE PE AMPLASAMENT ...................................................................................... 74 SURSE DE POLUARE SI TIPURI DE POLUANTI GENERATI, PROGNOZAREA POLUARII AERULUI......... 75 MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI .................................................................................................... 81 SOLUL ............................................................................................................................................................ 82 CARACTERISTICI GENERALE ALE SOLURILOR AREALULUI ..................................................................... 82 SURSELE DE POLUARE A SOLULUI SI SUBSOLULUI ................................................................................. 82 MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI .................................................................................................... 83 GEOLOGIA SUBSOLULUI.............................................................................................................................. 83 CARACTERIZAREA SUBSOLULUI IN ZONA AMPLASAMENTULUI.............................................................. 83 STRUCTURA TECTONICA, ACTIVITATEA NEOTECTONICA, ACTIVITATEA SEISMICA ............................. 84 PROGNOZAREA IMPACTULUI...................................................................................................................... 84 MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI .................................................................................................... 85 BIODIVERSITATE........................................................................................................................................... 85 COMPONENTA BIOTICA IN ZONA AMPLASAMENTULUI............................................................................ 85 PROGNOZAREA IMPACTULUI...................................................................................................................... 85 MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI .................................................................................................... 86 PEISAJUL ....................................................................................................................................................... 86 PEISAJUL GENERAL AL ZONEI..................................................................................................................... 86
4
SC SCANDIA FOOD SRL
D.6.2. D.6.3. D.7. D.7.1. D.7.2. D.7.3. D.8. E. F. G. H. I. J.
PROGNOZAREA IMPACTULUI ASUPRA PEISAJULUI ................................................................................. 86 MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA PEISAJULUI................................................................ 87 MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC ................................................................................................................... 87 CARACTERISTICI SOCIO-ECONOMICE ALE ZONEI.................................................................................... 87 PROGNOZAREA IMPACTULUI...................................................................................................................... 88 MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI .................................................................................................... 89 CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL................................................................. 90 ANALIZA ALTERNATIVELOR........................................................................................................................ 91 MONITORIZAREA ............................................................................................................................................ 91 DESCRIEREA DIFICULTATILOR................................................................................................................... 93 SITUATII DE RISC............................................................................................................................................ 93 REZUMATUL FARA CARACTER TEHNIC ................................................................................................... 96 DOCUMENTATII ANEXATE.......................................................................................................................... 103
SC SCANDIA FOOD SRL
A.
A.1.
INFORMATII GENERALE
ASPECTE INTRODUCTIVE PRIVIND EIM Evaluarea impactului asupra mediului are rolul de a identifica, descrie si aprecia impactul
determinat de un proiect asupra mediului inconjurator, factorilor sociali, culturali sau economici. Impactul poate fi direct sau indirect, pe termen scurt sau lung, temporar sau permanent, izolat sau cumulativ cu alte forme de impact, dar in toate aceste cazuri trebuie sa se tina cont de posibilitatea aparitiei riscurilor sau a declansarii de accidente. Procedura de evaluare a impactului asupra mediului are un caracter dual, atat in ceea ce priveste minimizarea impacturilor si a efectelor acestora, cat si acumularea de informatii esentiale asupra interactiunilor ce se stabilesc intre activitatile umane si mediu, fiind esential in procesul de luare a deciziilor, de planificare si gestionare a mediului. EIM reprezinta un procedeu tehnico-administrativ ce prevede identificarea interventiei antropice asupra mediului, cu potentialele efecte asupra acestuia si evaluarea posibilelor schimbari la nivelul componentelor environmentale. In acest sens se mentioneaza definitia data impactului asupra mediului de catre Rojanschi si colaboratorii: orice efect direct sau indirect al unei activitati umane definite intr-o anumita zona, care produce o schimbare a sensului de evolutie, a starii de calitate a ecosistemului, schimbare ce poate afecta sanatatea omului, integritatea mediului, a patrimoniului cultural sau conditiilor socio-economice (Rojanschi. V., Bran Florina, Diaconu Gheorghita, Protectia si ingineria mediului, Editura Economica, 2002). O alta definitie a procesului de evaluare a impactului asupra mediului este data de Glasson si colab. in 1994: un proces gandit sa asigure ca potentialele impacturi semnificative asupra mediului sunt evaluate satisfacator si sunt luate in considerare in planificarea, proiectarea, autorizarea si implementarea tuturor tipurilor de actiuni relevante. Pornind de la ideea conform careia impactul asupra mediului a unei activitati umane depinde nu numai de caracteristicile proprii fiecarei activitati,ci si de sensibilitatea geosistemului receptor, astfel exista sisteme susceptibile la impacturi si sisteme solide, rezistente, mai putin receptive la interventia omului. Prezentul studiu privind evaluarea impactului asupra mediului pentru activitatea Marirea capacitatii de productie a preparatelor din carne si conservelor la 70 tone /zi produs finit a fost intocmit in vederea obtinerii acordului de mediu, conform Ordinului nr. 863/2002 si pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului
SC SCANDIA FOOD SRL
de mediu, Ordinului 135/2010 privind aprobarea metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private. Marirea capacitatii de productie vine sa completeze activitatea desfasurata de S.C. SCANDIA FOOD S.R.L. care este specializata in prepararea mancarurilor si a preparatelor din carne si care trebuie sa isi suplimenteze activitatea cu linia de pateuri catre va fi compusa din 4 instalatii de dozare a pateurilor. Aceste linii de productie vor fi amplasate in interiorul fabricii construita in baza Autorizatiei de construire nr. 1172/08.11.2006. Raportul la Studiul de Evaluare a Impactului pentru obiectivul mai sus mentionat s-a intocmit in conformitate cu prevederile urmatoarelor acte normative: OUG 195/2005 privind protectia mediului, aprobata, cu modificari si completari prin Legea 256/2006; OUG 114/2007 pentru modificarea si completarea OUG 195/2005 privind protectia mediului; OM 863/2002 Ordin al Ministrului Apelor si Protectiei Mediului privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului; HG 445/2009 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice si private; OM 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private. A.2. INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL PROPUS Proiectul presupune o crestere a productiei in cadrul fabricii de conserve, preparate din carne si conserve, pate la o capacitate de 70 tone/zi produs finit. Aceasta crestere de productie este corelata cu cererea de produse atat de pe piata interna cat si de pe cea externa. Politica de dezvoltare a fabricii a fost gandita astfel incat sa ofere produsele solicitate de pe piata de desfacere. Cererea mare de pateuri de pe piata de desfacere a atras dupa sine necesitatea achizitionarii unor instalatii si echipamente care sa poata oferi pentru SCANDIA FOOD posibilitatea producerii unor astfel de produse la cantitatile solicitate de piata de desfacere. Se estimeaza ca prin montarea celor 4 linii de productie pateuri in conserva se va ajunge la 52 tone/zi pateuri, iar prin insumarea cu productia prezenta de mancaruri (15 tone/zi) si cu cea de preparate din carne (3 tone/zi) se va ajunge la o capacitate totala a fabricii de 70 tone produs
SC SCANDIA FOOD SRL
finit/zi. Echipamentele care se vor achizitiona se vor racorda la utilitatile existente pe amplasament (alimentare cu apa, evacuarea apelor uzate, aer comprimat, energie electrica, gaz metan). Proiectul initial al fabricii a fost astfel gandit incat in momentul in care a fost proiectata fabrica s-a tinut cont si de posibilitatea maririi de capacitate ulterioara fapt pentru care in momentul de fata noile echipamente si instalatii pot fi amplasate in spatiile deja existente, nefiind nevoie de constructia unor spatii noi. A.3. TITULARUL PROIECTULUI
S.C. SCANDIA FOOD S.R.L. Sediul: str. Podului 133, localitatea Sibiu, jud Sibiu. Tel: 075108561 - responsabil de mediu Persoana de contact: Adriana Parvu responsabil de mediu. Titularul proiectului isi asuma intreaga raspundere pentru datele de baza puse la dispozitia elaboratorului. A.4. PROIECTANTUL STUDIULUI DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
S.C. EPMC CONSULTING S.R.L. Str. Emil Racovita nr. 25, Cluj-Napoca, judetul Cluj, telefon: 0264/411894, fax: 0264/411894. A.5. DENUMIREA PROIECTULUI
Marirea capacitatii de productie a preparatelor din carne si conservelor la 70 tone/zi produs finit. A.6. SCOP SI OBIECTIVE
A.6.1. SCOP Prezentul studiu reprezinta documentatia pe care S.C. SCANDIA FOOD S.R.L. o va supune analizei la Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Sibiu in vederea solicitarii acordului de mediu pentru implementarea proiectului ,,Marirea capacitatii de productie a preparatelor din carne si conservelor 70 tone/zi produs finit din localitatea Sibiu str. Podului nr. 133.
SC SCANDIA FOOD SRL
A.6.2. OBIECTIVE Principalele obiective ale studiului de evaluare a impactului asupra mediului, in conformitate cu principiile prevenirii, reducerii si controlului poluarii, sunt urmatoarele: sa prezinte starea environmentala actuala a amplasamentului vizat, astfel incat in momentul compararii acestuia cu estimarile ulterioare sa rezulte un punct de referinta pentru modificarile ce pot surveni in urma lucrarilor propuse; sa furnizeze informatii asupra caracteristicilor fizice ale terenului si asupra vulnerabilitatii sale; sa evalueze obiectiv toate alternativele si posibilitatile de derulare ale proiectului, in vederea selectarii strategiei optime de actiune intr-o perspectiva sistemica. A.7. MOD DE ABORDARE Cadrul pentru culegerea datelor realizarii acestui raport a fost impartit in doua faze: Faza 1, cu caracter informativ-teoretic sau de birou si Faza 2, constand in investigatii in teren. Fiecarei dintre cele doua faze ii corespund obiective specifice: Faza 1: Analiza documentelor puse la dispozitie de catre beneficiar (informatii
tehnologice specifice tipului de activitate analizat, documentatii si avize dobandite pana la momentul inceperii elaborarii raportului, analiza documentelor de reglementare pe linie de protectia mediului si gospodaririi apelor, precum si a documentatiilor ce au stat la baza obtinerii acestora) in vederea identificarii unor posibile puncte critice legate de amplasamentul sau activitatea vizata; cercetare bibliografica cu privire la activitatile desfasurate pe amplasament, istoria sitului; consultarea unor articole de specialitate cu privire la tipul de activitate propus si la posibilele forme de impact implicate, in vederea utilizarii prin extrapolare a informatiilor obtinute etc. Faza 2: Culegerea de date si informatii suplimentare prin investigatii in teren: Vizite
in teren pentru identificarea suportului teritorial al datelor bibliografice obtinute anterior, insistandu-se cu precadere asupra identificarii obiectivelor inca existente pe amplasament, a surselor potentiale de poluare, a cailor de transfer a poluantilor si a tintelor potentiale. Inventarierea realizata a fost asociata si cu discutii cu persoane ce au cunostinte relevante despre situl analizat; investigatii prin prelevare si analiza de probe in vederea identificarii gradului de poluare a factorilor de mediu pe amplasamentul analizat.
SC SCANDIA FOOD SRL
Tabel 1. Acte de reglementare, documentatii

Nr crt Aviz/Acord/Autorizatie Institutia emitenta Data eliberarii Data expirarii La punerea in 1 Fisa tehnica 1317/15.03.2006 APM Sibiu 15.03.2006 functiune a obiectivului 2 Autorizatie de mediu SB 174/30.09.2009 Autorizatie de gospodarire a 3 apelor SB 75 din septembrie 2009 APM Sibiu Sistemul de Gospodarire a Apelor Sibiu 30.09.2009 30.09.2019
Septembrie 2009
Septembrie 2011
Pe toata perioada 3 Decizie de transfer a autorizatiei de mediu 22/05.10.2010 APM Sibiu 05.10.2010 valabilitatii autorizatiei de mediu SC APA CANAL SA SIBIU 24.02.2011 Nu este precizata perioada de valabilitate a actului de reglementare Nu este precizata valabilitatea actului Inspectoratul pentru Situatii 5 Autorizatie de securitate la incendiu 1709526/04.03.2011 de Urgenta ,,cpt Dumitru Croitoru al judetului Sibiu 04.03.2011 de reglementare. Autorizatia este valabila numai insotita de documente vizate spre neschimbare care au stat la baza emiterii acesteia.
Acord de racordare (SC Apa Canal SA) 83/21.02.2011
10
SC SCANDIA FOOD SRL
Directia Sanitar Autorizatie sanitar veterinara 6 pentru schimburi intracomunitare cu produse alimentare de origine animala. 8858/07.10.2010 Veterinara pentru Siguranta Alimentelor Sibiu 07.10.2010
Nu se specifica perioada de reglementare a actului de reglementare
A.8.
DESCRIEREA PROIECTULUI SI A ETAPELOR ACESTUIA Proiectul analizat, Marirea capacitatii de productie a preparatelor din carne si
conservelor la 70 tone/zi produs finit se va dezvolta in interiorul fabricii de pe strada Podului 133, judetul Sibiu. Modificarile majore sunt aduse la nivel de fabrica prin introducerea liniilor de productie a pateurilor. O parte din aceste linii de productie vor fi aduse de la Scandia Romana, vechiul amplasament de pe strada Morilor nr. 45, iar o parte vor fi achizitionate de catre beneficiar. Prin amplasarea acestor linii se va atinge o productie de 52 tone/zi pate. Amplasarea acestor instalatii/echipamente se va face in interiorul fabricii de conserve in spatii existente fara a fi nevoie de constructia unor spatii auxiliare. Din punct de vedere al etapelor care se vor desfasura pentru atingerea capacitatilor de productie mentionate anterior, acestea vor fi urmatoarele: achizitionarea instalatiilor/echipamentelor de productie a pateurilor; transportul acestor echipamente de la furnizor in incinta fabricii; pozitionarea instalatiilor/echipamentelor in conformitate cu planul de situatie; conectarea instalatiilor/echipamentelor la reteaua de apa, energie electrica, aer comprimat, climatizare spatiilor de productie se vor folosi utilitatile existente la nivel de fabrica, fiind necesara doar racordarea instalatiilor/echipamentelor la aceste utilitati. La constructia fabricii de conserve si preparate din carne a fost previzionata si montarea acestor linii de productie a pateurilor, motiv pentru care montarea noilor linii nu va cauza deficite tehnologice la celelalte sectii de productie (mancaruri, preparate din carne).
11
SC SCANDIA FOOD SRL
A.9.
INFORMATI PRIVIND UTILITATILE SI RESURSELE ENERGETICE NECESARE DESFASURARII ACTIVITATILOR Pentru realizarea acestei investitii se vor utiliza la faza de implementare a proiectului cat si
in functionarea acestuia materii prime si auxiliare, combustibili, energie furnizate de diferite societati comerciale si regii autonome. In faza de realizare a investitiei materiile prime si auxiliare sunt nesemnificative. Pentru deplasarea utilajelor si echipamentelor sunt necesare mijloace de transport, electrostivuitoare pentru preluarea instalatiilor echipamentelor si introducerea acestora in hala de productie. Odata introduse in hala de productie are loc asamblarea fizica a echipamentelor de catre personal specializat/autorizat. Dupa punerea in functiune a
echipamentelor/instalatiilor sunt necesare materii prime si auxiliare, combustibili prezentate in tabelul urmator: Tabel 2. Provenienta si gestionarea materiilor prime si auxiliare folosite
Nr crt. Materii prime/ auxiliare Carne, organe, carcase Destinatie Provenienta Mod de depozitare In depozitul de refrigerate/cong elate Periculozitate
Necesare fluxului tehnologic
De la furnizori specializati
Nepericulos
Condimente, proteine, antioxidanti
Neceasare fluxului tehnologic
De la furnizori specializati
In depozitul de condimente
Nepericulos
Apa
Apa ce intra in produs
De la reateaua oreseneasca de alimentare cu apa
In rezervoare de stocare Se depoziteaza in depozitul de folii/ambalaje existent care deserveste fabrica de conserve si preparate din carne
Nepericulos
Recipienti (borcane, cutii, capace, cutii metalice)
Pentru ambalarea produselor
De la furnizori autorizati, specializati
Nepericulos
12
SC SCANDIA FOOD SRL
Nr crt.
Materii prime/ auxiliare Etichete si ambalaje (folie termo, cutii carton etichete autocolante, cutii carton, separatoare cutii)
Destinatie
Provenienta
Mod de depozitare Se depoziteaza in depozitul de ambalaje/depoz itul de cartoane existente pe amplasament si care deservesc fabrica de conserve si preparate din carne.
Periculozitate
Pentru individualizarea produselor
De la furnizori autorizati, specializati
Nepericulos
Combustibili Pentru functionarea echipamentelor de transport a materiei prime, a produselor finite Pentru functionarea sistemului de ridicare, impingere a utilajelor care lucreaza la punctul de lucru Pentru functionarea in conditii optime a cutiilor de viteza ale utilajelor din dotare Pentru functionarea in conditii optime a motoarelor utilajelor din dotare
Motorina
De la statiile de distributie a carburantilor
Nu se depoziteaza pe amplasament
periculos
Ulei hidraulic
De la distribuitori specializati
periculos
Ulei de transmisie
periculos
Ulei de motor
Nepericulos
Utilitati
13
SC SCANDIA FOOD SRL
Nr crt.
Materii prime/ auxiliare
Destinatie Necesara pentru igienizarea spatiilor instalatiilor, sterilizarea conservelor
Provenienta
Mod de depozitare Se stocheaza pe amplasament intr-un rezervor de 600 mc, betonat suprateran Nu se stocheaza energie electrica pe amplasament
Periculozitate
10
Apa
De la reteaua stradala de alimentare cu apa
Nepericulos
11
Energie electrica
Pentru functionarea echipamentelor din interiorul fabricii Prepararea apei calde, producerea aburului tehnologic necesar desfasurarii in bune conditii a activitatii din fabrica Pentru asigurarea agentului frigorific Pentru functionarea in bune conditii a fluxului tehnologic
Sistemul energetic national, bransamente la PT Gusterita pe o linie de 1000 kVA si PT Sibiu pe o linie de 2000 kVA
Nepericulos
12
Energie termica
Se realizeaza in centrala termica si in punctul termic din interiorul fabricii
Nepericulos
12
Agent frigorific
De la centrala de frig din interiorul fabricii
Este introdusa in instalatie o cantitate de 2040 litri de amoniac si 6000 kg propilen glicol Nu se depoziteaza pe amplasament
Periculos
13
Aer comprimat
De la sala de compresoare din interiorul fabricii
Periculos
Pentru formarea unei imagini mai edificatoare referitoare la materiile prime care se folosesc pentru asugurarea fluxurilor tehnologice specifice liniei de pateuri se prezinta in cele ce urmeaza detaliat intrarile de materii prime, cantitatile lunare utilizate, cantitatea zilnica utilizata, respectiv modul de depozitare a acestora:
14
SC SCANDIA FOOD SRL
Tabel 3. Detaliere materii prime intrate in fluxul tehnologic pate

Nr crt. Materii prime/ auxiliare Cantitatea lunara Cantitatea zilnica utilizata utilizata ( 26 zile lucratoare) Materii prime de baza(carne, organe, carcase) Mod de depozitare
1.
Slanica cu soric
267,774 tone 10,299 tone
2.
Ficat de porc
202,956 tone 7,806 tone
3.
Ficat de pui
31,356 tone 1,206 tone
4.
Ficat de gasca
26,052 tone 1,002 tone
5.
Pui grill
16,042 0,617 tone
6.
Carne curcan
3,5854 tone 0,1379 tone
7.
Ficat de rata
1,82 tone 0,070 tone
8.
Ficat de gasca
5,954 tone 0,229 tone
9.
Carcasa gasca
2,938 tone 0,1130 tone
Se depoziteaza temporar in depozitul de produse congelate/refrigerate Se depoziteaza temporar in depozitul de produse congelate/refrigerate Se depoziteaza temporar in depozitul de produse congelate/refrigerate Se depoziteaza temporar in depozitul de produse congelate/refrigerate Se depoziteaza temporar in depozitul de produse congelate/refrigerate Se depoziteaza temporar in depozitul de produse congelate/refrigerate Se depoziteaza temporar in depozitul de produse congelate/refrigerate Se depoziteaza temporar in depozitul de produse congelate/refrigerate Se depoziteaza temporar in depozitul de produse congelate/refrigerate
15
SC SCANDIA FOOD SRL
Nr crt.
Cantitatea lunara utilizata ( 26 zile lucratoare) 1,4586 tone
Cantitatea zilnica utilizata
Mod de depozitare Se depoziteaza temporar in depozitul de produse congelate/refrigerate Se depoziteaza temporar in depozitul de produse congelate/refrigerate
10.
Grasime gasca
0,0561 tone
11.
Carcasa rata
2,418 tone 0,0930 tone
Total
562,354 tone
21, 629 tone
Materii auxiliare (condimente, proteine, antioxidanti etc) ) Se depoziteaza in depozitul de condimente Se depoziteaza in depozitul de condimente
12
Acid ascorbic
0,4732 kg 0.0182 kg
13
Amidon modificat din cartof
24,939 kg 0,959 kg
14
Amidon porumb
16224 kg 624 kg
Se depoziteaza in depozitul de condimente
15
Antioxidant
1,30676 kg 0,05026 kg
16
Arcon SJ (proteina soia)
28044,38 kg 1078,63 kg
17
Ardei Rosu deshidtratat
572,312 kg 22,012 kg
16
SC SCANDIA FOOD SRL
Nr crt.
Cantitatea lunara utilizata ( 26 zile lucratoare)
Mod de depozitare
18
Azotit de sodiu
86,1094 kg 3,3119 kg
19
Bengel MBF 201 K
687,18 kg 26,430 kg
20
Boia dulce
215,293 kg 8,2805 kg
21
Bratzwiebel aroma ceapa
238,368 kg 9.168 kg
22
Cascaval cuburi
730,6 kg 28,10 kg
23
Ceapa deshidratata
7520,99 kg 289, 269 kg
24
Ceapa verde deshidratata frunze
19,601 kg 0,7539 kg
25
Ciuperci la conserva
204,1936 kg 7,8536 kg
26
Ciuperci pate mix
20,176 kg 0,776 kg
17
SC SCANDIA FOOD SRL
Nr crt.
Mod de depozitare
27
Colorant alimentar Redex
313,82 kg 12,070 kg
28
Colorant Caramel
158,886 kg 6,111kg
29
Colorant caramel forte
19,2738 kg 0,7413 kg
30
Currymacinat
0,0949 kg 0,00365 kg
31
Delico neu odore
8137,74 kg 312,99 kg
32
Delico pate mix
3852,73 kg 148,182 kg
33
Delico pate mix vegetal
2542,124 kg 97,774 kg
34
Derarom
521,04 kg 20,04 kg
35
Enibahar macinat
0,9438 kg 0,0363 kg
18
SC SCANDIA FOOD SRL
Nr crt.
Mod de depozitare
36
Faina alba
6080,1 kg 233,85 kg
37
Idrobin F 6 b
128,544 kg 4,944 kg
38
Inter Fiber (Fibre vegetale mazare)
127,114 kg 4,889 kg
39
Kerrypro 900
2188,29 kg 84,165 kg
40
Lapte praf
369,59 kg 14,215 kg
41
Leber Wust Vegetal (araoma vegetala)
101,712 kg 3,912 kg
42
Maghiran
7,774 kg 0,299kg
43
Piper
1,6016 kg 0,0616 kg
44
Sare iodata
18836,22 kg 724,47 kg
19
SC SCANDIA FOOD SRL
Nr crt.
Mod de depozitare
45
Scan Pro 340/1
6871,28 kg 264,28 kg
46
Smantana praf
354,614 kg 13,639 kg
47
Solcon (proteina soia)
23835,214 kg 916,739 kg
48
Tomato pate mix
133,562 kg 5,137 kg
49
TVP textura proteina soia
10,374 kg 0,399 kg
50
Ulei cimbru
72,904 l 2,804 l
51
Ulei Floarea Soarelui
49829,52 l 1916,52 l
52
Ulei nucsoara
12,584 l 0,484 l
53
Ulei piper negru
51,87 l 1,995 l
20
SC SCANDIA FOOD SRL
Nr crt.
Mod de depozitare
54
Usturoi praf
0,5642 kg 0,0217 kg
55
Vin
1,1856 l 0,0456 l
56
WelgeenanXE 690 Odore
397,202 kg 15,277 kg
57.
Zahar
11647,038 kg 447,963 kg
Total
191195,431 kg 7353,67 kg
58.
Apa ( intrata in produs)
580996 mc 22346 mc
Se asigura de la reteaua stradala de alimentare cu apa Se depoziteaza in depozitul de folii/ambalaje existent si care deserveste fabrica de conserve si preparate din carne. Se depoziteaza in depozitul de ambalaje/depozitul de cartoane existente pe amplasament si care seservesc fabrica de conserve si preparate din carne.
21
59.
Cutii(borcane, capace, cutii metalice)
19271720 buc 741 220 buc
60.
Etichete si ambalaje ( folie termo, cutii carton, etichete autocolante, cutii caton, separatoare cutii)
33280 kg 1280 kg
SC SCANDIA FOOD SRL
A.9.1. SUBSTANTE SAU PREPARATE CHIMICE UTILIZATE Singurele substante chimice care se considera a fi utilizate direct in procesul tehnologic de productie a preparatelor sunt aditivii alimentari, respectiv colorantii care se introduc in retetele de preparare, in cantitati foarte mici, cu scopul imbunatatirii sau pastrarii calitatilor produselor. Intre acestea amintim nitritul de sodiu (conservant), care este o substanta chimica periculoasa. Utilizarea acestor substante se conformeaza legislatiei europene si nationale privind aditivii alimentari si colorantii, cu privire la conditiile de puritate si la procentul de utillizare in produsele alimentare, respectiv: DIRECTIVA 2008/84/CE A COMISIEI de stabilire a unor criterii specifice de puritate pentru aditivii alimentari, alii decat coloranii i indulcitorii; DIRECTIVA 95/45/CE A COMISIEI de stabilire a unor criterii de puritate specifice pentru coloranii autorizai pentru utilizarea in produsele alimentare; Hotararea de Guvern 1197/2002 pentru aprobarea Normelor privind materialele si obiectele care vin in contact cu alimentele, cu modificarile si completarile ulterioare; ORDIN nr. 295 din 12 iulie 2002 pentru aprobarea Normelor privind aditivii
alimentari destinati utilizarii in produsele alimentare pentru consum uman, cu modificarile si completarile ulterioare. In procesul tehnologic de standardizare a pateului si de dozare a acestuia sunt folosite indirect substante chimice periculoase de la agentul de racire (propilenglicolul, amoniac) la cele de igienizare si dezinfectie a instalatiilor si a spatiilor. Instalatia frigorifica este in conformitate cu normele europene si agreate ISCIR, dotata cu sistem de protectie si semnalizare a degajarilor de amoniac. De asemenea produsele de igienizare a spatiilor si a echipamentelor sunt agreate pentru utilizarea lor in industria alimentara. Acestea sunt depozitate intr-un spatiu specializat si securizat, sub supravegherea stricta a pesonalului insarcinat cu aceasta. Se vor utiliza substante sau preparate chimice in faza de exploatare a investitiei, substante le chimice si preparate periculoase vor fi ambalate, etichetate si clasificate in
conformitate cu HG 448/2008.
22
SC SCANDIA FOOD SRL
Tabel 4. Substantele chimice periculoase utilizate

Nr. Crt. Denumire Hidroxid de sodiu solutie (soda caustica solutie) Clorura ferica Fraza de risc Periculozitate Utilizare Modul de depozitare In depozitul de substante chimice periculoase In depozitul de substante chimice periculoase In depozitul de substante chimice periculoase
R35 provoaca arsuri grave R 36/37/38 Iritant pentru ochi, sistemul respirator si pentru piele R 38-iritant pentru piele R 41 risc de leziuni oculare grave; R 65 nociv: poate provoca afectiuni pulmonare prin inchitire R35 provoaca arsuri grave; R50 foarte toxic pentru organismele acvatice R35 provoaca arsuri grave;
C-coroziv
Tratarea apei uzate la statia de preepurare Tratarea apei uzate la statia de preepurare Tratarea apei uzate la statia de preepurare Agent de curatare cu efect dezinfectant, pentri utilaje pentru igienizarea concasorului, a cazanelor din bucatarie si fierbator Detergent lichid superconcentrat pentru curatarea cuterelor, site
Xi-iritant
Polielectrolit anionic FR 1410
Xi-iritant
RIMADET SR 300
C coroziv N periculos pentru mediu
In depozitul de substante chimice periculoase In depozitul de substante chimice periculoase In depozitul de substante chimice periculoase
PRODESAN AF4
C coroziv
DEGRES AS
R 36 Iritant pentru ochi R 35 provoaca arsuri grave; R 22 daunator daca este inghitit ; R 31 la contactul cu acizii elibereaza gaze toxice R35 provoaca arsuri grave; R22-Nociv in caz de inghitire; R34-Provoaca arsuri; R 36/37/38 Iritant pentru ochi, sistemul respirator si pentru piele; R42/43-Poate provoca sensibilizare prin inhalare si in contact cu pielea
Xi - iritant
KEM SEPT KS 27
C coroziv
Igienizare utilaje
In depozitul de substante chimice periculoase
Kemtek Titan HD
C coroziv
pentru igienizarea sterilizatoarelor
Kemtek K1100 CC
C coroziv Xi iritant
pentru igienizarea sterilizatoarelor
23
SC SCANDIA FOOD SRL
Nr. Crt.
Denumire
Fraza de risc R11 Foarte inflamabil; R36/37 Iritant pentru ochi si sistemul respirator R11 Foarte inflamabil; R36/37 Iritant pentru ochi si sistemul respirator R11 Foarte inflamabil; R36 Iritant pentru ochi; R66 Expunerea repetata poate provoca uscarea sau craparea pielii; R67 Inhalarea vaporilor poate provoca somnolenta si ameteala R11 Foarte inflamabil; R36 Iritant pentru ochi; R66 Expunerea repetata poate provoca uscarea sau craparea pielii; R67 Inhalarea vaporilor poate provoca somnolenta si ameteala R11 Foarte inflamabil; R36 Iritant pentru ochi; R66 Expunerea repetata poate provoca uscarea sau craparea pielii; R67 Inhalarea vaporilor poate provoca somnolenta si ameteala R11 Foarte inflamabil; R36 Iritant pentru ochi; R66 Expunerea repetata poate provoca uscarea sau craparea pielii; R67 Inhalarea vaporilor poate provoca somnolenta si ameteala R 10-inflamabil; R 23 toxic prin inhalare; R 34 cauzeaza arsuri R 50 foarte toxic pentru organismele acvatice
Periculozitate
Utilizare Cerneala: Aparatul de marcat cu jet de cerneala EBS 6000 pentru imprimarea stantei pe cutii Solvent: Aparatul de marcat cu jet de cerneala EBS 6000
Modul de depozitare In depozitul de substante chimice periculoase
10
TS3A001 si S3A001
F foarte inflamabil; Xi iritant F foarte inflamabil; Xi iritant
11
TS3B01K
12
3A01KR
F foarte inflamabil; Xi iritant
Curatitor: Aparatul de marcat cu jet de cerneala EBS Gmbh
13
Videojet 168540
F foarte inflamabil; T- toxic; Xi iritant
Cerneala pentru imprimanta Videojet pentru imprimarea stantei pe cutii
14
Videojet 168545
F foarte inflamabil; Xi iritant
Cerneala (inlocuieste dizolvantul pierdut prin evaporare in timpul procesului de functionare normala)
15
Videojet 163601
F foarte inflamabil; T- toxic; Xi iritant
Curatarea imprimantei Videojet si a componentelor sale
16
Amoniac
T toxic
Instalatia frigorifica
In instalatia de racire
24
SC SCANDIA FOOD SRL
Nr. Crt.
Denumire
Fraza de risc
Periculozitate
Utilizare
Modul de depozitare Nu se depoziteaza pe amplasament, aprovizionarea se face de la statiile de distributie carburant Nu se depoziteaza pe amplasament Nu se depoziteaza pe amplasament Nu se depoziteaza pe amplasament
17
Motorina
R10; R45; R52/53
F- inflamabil N- periculos pentru mediu
Combustibil vehicule
18 19 20
Uleiuri de lubrefiere Ulei de transmisie Vaseline, unsori
R45; R53-45 R38 R45; R53-45
T- toxic T-toxic T- toxic
Intretinere utilaje / vehicule Intretinere vehicule Intretinere utilaje
Preparatele dezinfectante, utilizate pentru igienizarea si dezinfectia utilajelor contin substante chimice care intra sub incidenta HG 956/2005 privind plasarea pe piata a produselor biocide. Conform acestei prevederi, preparatele biocide utilizate in procesul tehnologic de obtinerea a pateului sunt omologate pentru punerea pe piata nationala si se regasesc in Registrul National al Produselor Biocide. Unele din substantele mentionate in tabelul de mai sus, fiind substante pentru curatare, sunt considerate din punct de vedere legal detergenti si se supun prevederilor legale referitoare la acestia si anume HG nr. 658/2007 privind stabilirea unor masuri pentru asigurarea aplicarii Regulamentului (CE) nr. 648/2004 al Parlamentului European si al Consiliului Uniunii Europene privind detergentii. In afara substantelor periculoase mentionate mai sus, indirect in procesul tehnologic se mai folosesc si substante chimice cu caracter nepericulos, in special folosite la realizarea etichetelor si ambalajelor pentru produsele finite. Acestea sunt adezivii folositi pentru etichetare (in zona ambalare). Toate substantele si preparatele chimice care se folosesc pe amplasament, vor fi insotite de fisele tehnice de securitate, urmarindu-se procurarea de la furnizorii a unor fise tehnice care sa corespunda cerintelor Regulamentului 1907/2006 (REACH) in ceea ce priveste continutul lor. De asemenea, in spiritul aceleiasi prevederi, se va urmari achizitionarea de produse chimice pentru care furnizorul poate oferi dovada preinregistrarii lor la Agentia Europeana de Chimicale.
25
SC SCANDIA FOOD SRL
A.10. INFORMATII DESPRE POLUANTII FIZICI SI BIOLOGICI CARE AFECTEAZA MEDIUL A.10.1. POLUAREA SOLULUI Spatiul destinat realizarii investitiei este situat in incinta fabricii de conserve, preparate din carne si mancaruri din localitatea Sibiu, str Podului nr 133. Din punct de vedere pedologic unitatea teritoriala analizata este caracterizata de prezenta solurilor aluvionare. Formatiunile intalnite sunt reprezentate de nisipuri argiloase asezate, pietrisuri mari aluviale in facies de albie. Structura petrografica a teraselor include nisip, pietris si argila. Coloana litologica identificata in zona este urmatoarea: sol vegetal pana la adancimea de 0,2 m; pietris si nisip intre 0,2 m si 0,5 m; argila galben maronie plastic vartoasa intre 0,5 -1,3 m; argila vinetie usor nisipoasa 1,3-2,1 m; nisip argilos cu pietris 2,1-2,7 m; nisip prafos umed 2,7-4 m. Analizand procesul de implementare a proiectului se concluzioneaza ca solul poate fi afectat in perioada de exploatare prin urmatoarele: pulberile sedimentabile, pulberi in suspensie care se depun pe suprafetele de sol si care pot conduce la o degradare fizica a acestora; depozitarea unor deseuri tehnologice si deseuri menajere direct pe sol, contaminarea solului cu scurgeri de levigat din aceste tipuri de deseuri; deterioararea fizica a conductelor de canalizare a apelor uzate tehnologice care pot determina o contaminare a suprafetelor de sol. Pulberile sedimentabile si pulberi in suspensie rezultate de pe amplasament, si care se pot depune in zonele limitrofe ducand la o degradare a cuverturii de sol. Pentru prevenirea poluarii solului cu acesti poluanti se va limita traficul pe amplasament si se va curata ori de cate ori va fi nevoie suprafetele betonate din incinta fabricii, platformele de incarcare descarcare a materiilor prime, deseurilor tehnologice si menajere. Depozitarea deseurilor tehnologice si a celor menajere direct pe suprafetele de sol pot avea o influenta negativa asupra proprietatilor fizico-chimice si biologice a solului. Prin gestionarea corespunzatoare a deseurilor generate (recipienti adecvati de colectare, spatii conforme de depozitare, eliminare periodica prin firme specializate si autorizate) se va reduce
26
SC SCANDIA FOOD SRL
impactul asupra factorului de mediu sol. Deseurile tehnologice rezultate pe parcursul desfasurarii activitatii de constructie pot sa afecteze proprietatile fizico-chimice ale solului daca exista un contact direct cu acesta. Pentru o mai buna gospodarire a acestor deseuri, depozitarea se va face in locuri special amenajate (suprafete betonate, containere metalice), iar eliminarea si/sau valorificarea lor se va face prin firme specializate si autorizate. Deteriorarea fizica a conductelor de canalizare a apelor tehnologice si a apelor uzate menajere poate determina o contaminare a solului si panzei freatice. De asemenea neetanseitatea unor instalatii de preepurare (separatoarele de hidrocarburi) genereaza poluarea solului si panzei freatice. Periodic pentru preintampinarea unor astfel de situatii se vor inspecta de persoane specializate si autorizate conductele de canalizare a apelor uzate evacuate din fabrica si a sistemelor de preepurare si se vor curata sistemele pentru evitarea stagnarilor pe conducte a apelor uzate. Din observatiile efectuate pe amplasament nu au fost evidentiate modificari in activitatea biologica, calitatea, vulnerabilitatea sau rezistenta solului din interiorul fabricii si din proximitatea acesteia. Lucrarile propuse nu vor afecta local caracteristicile solului (structura, textura) avand in vedere ca lucrarile se vor efectua in interiorul fabricii intr-un spatiu deja construit, nu se vor efectua lucrari de excavare a a solului pentru fundarea unor constructii, pozarea retelelor de canalizare etc. Avand in vedere insa ca pe perioada de functionare a sectiei de pateuri se vor respecta masurile prezentate anterior, se estimeaza ca riscul de poluare a solului va fi extrem de redus. A.10.2. POLUAREA APEI In prezent fabrica de preparate din carne si conserve este conectata la reteaua de alimentare cu apa potabila a municipului Sibiu si de asemenea la reteaua de canalizare stradala administrata de SC APA CANAL SA SIBIU. Apele tehnologice uzate rezultate de pe amplasament inainte de deversarea in reteaua de canalizare sunt preepurate intr-o statie de epurare fizico-chimica. Marirea de capacitate va influenta in mod sigur atat consumul de apa in scop tehnologic cat si cantitatea de apa tehnologica uzata intrata in statia de preepurarea. In acest sens este important de stabilit daca debitul de intrare pentru apa satisface cerintele actuale si viitoare ale fabricii si de asemenea daca statia de epurare are capacitate de epurare
27
SC SCANDIA FOOD SRL
pentru intreaga cantitate de ape tehnologice uzate rezultate de pe amplasament. Aceasta analiza detaliata se va efectua la capitolele A.14.1 Alimentarea cu apa si D.1 Apa. Analizand fluxul tehnologic al fabricii se poate afirma ca in perioada de exploatare a sectiei de pateuri va fi influentat factorul de mediu apa prin: spalarea si igienizarea incaperilor si a utilajelor/echipamentelor de productie care poate conduce la o crestere a substantelor organica si a grasimilor in apele uzate tehnologice; depozitarea necorespunzatoare a deseurilor menajere, tehnologice in spatiile dedicate; scurgerile de produse petroliere care pot conduce la o contaminare a apelor meteorice, iar deversarea acestora in apele de suprafata genereaza contaminarea raului Cibin; functionarea necorespunzatoare a statiei de epurare ape tehnologice ce va conduce la o incarcare in special cu substante organice, materii totale in suspensie a retelei de canalizare stradale; functionarea necorespunzatoare a separatoarelor de hidrocarburi de pe
amplasament care va genera acumularea unor produse petroliere in bazinul de acumulare ape pluviale si o posibila deversare a acestor hidrocarburi prin canalul deschis in raul Cibin; fisurarea conductelor de PVC aferente retelelor de canalizare ape pluviale potential contaminate, respectiv ape uzate tehnologice si care poate genera o poluare a apelor subterane. Spalarea si igienizarea spatiilor, incaperilor si a echipamentelor/utilajelor se face prin intermediul instalatiilor de spalare sub presiune cu apa incalzita in centrala termica existenta in fabrica. Apele uzate sunt preluate de sifoanele de pardoseala, iar de aici prin intemediul conductelor de PVC ajung in bazinul de acumulare ape uzate si apoi sunt epurate in instalatia de preepurare. Incarcarea cu materie organica ( sange, grasimi, resturi de carne etc) duce la contaminare a apelor tehnologice evacuate. Pentru a se diminua cantitatea de ape tehnologice uzate rezultate de la spalarea spatiilor si a echipamentelor este necesar ca in perioada de exploatare a instalatiilor de spalare sa se folosesca cantitatea minima de apa necesara pentru igienizarea spatiilor, iar pentru diminuarea concentratiei in apele uzate a substantelor organice, materii totale in suspensie se va incerca stoparea la sursa prin colectarea manuala a grasimilor,
28
SC SCANDIA FOOD SRL
resturilor de carne. Functionarea la parametrii optimi a statiei de preepurare precum si luarea masurilor mentionate anterior, vor determina o poluare nesemnificativa a factorului de mediu apa. De asemenea evacuarea in reteaua de canalizare oraseneasca a apelor preepurate este o masura de protectiei a apelor de suprafata (raul Cibin). Depozitarea necorespunzatoare a deseurilor menajere si a deseurilor tehnologice poate provoca o contaminare a factorului de mediu apa, doar in cazuri exceptionale cand nu se respecta spatiile de depozitare existente pe amplasament. Gestionare corepunzatoare a deseurilor pe amplasament (colectarea in recipienti adecvati, depozitarea in spatiile destinate si eliminarea prin firme specializate si autorizate) nu va crea asupra factorului de mediu apa un impact semnificativ. Scurgerile de produse petroliere si contaminarea apelor meteorice care pot ajunge in raul Cibin se datoreaza nefunctionarii la parametrii optimi a instalatiilor de preepurare
(separatoarelor de hidrocarburi). Curatarea periodica a acestor separatoare de hidrocarburi, verificarea etanseitatii acestora va avea un impact pozitiv asupra calitatii apelor pluviale deversate. Functionarea necorespunzatoare a statiei de epurare a apelor tehnologice uzate rezultate de pe amplasament si care pot produce o poluare a apelor deversate in reteaua de canalizare. Se datoreaza in principal nerespectarii pricipiului de depoluare a apelor uzate tehnologice, exploatarea necorespunzatoare a echipamentelor componente ale statiei de catre personal neautorizat sau slab pregatit. Marirea de capacitate pana la o productie de 70 tone/zi pe langa un consum mai mare de apa, va genera si o cantitate mai mare de ape uzate tehnologice. Proiectarea statiei de preepurare a fost facuta astfel incat sa suporte aceste mariri de capacitate, capacitatea de epurare proiectata a instalatiie fiind de 600 mc/zi. In capitolul D1 se va face un calcul referitor la cantitatile de ape uzate generate pentru argumentarea celor mentionate anterior. Fisurarea conductelor de PVC aferente canalizarii apelor pluviale potential contaminate, respectiv a apelor tehnologice uzate poate genera o contaminare a solului si panzei freatice. Pentru evitarea unor astfel de deficiente periodic se va face o verificare a conductelor de PVC, a caminelor de vizitare o curatare a acestora astfel incat impactul asupra componentei hidrice sa fie cat mai redus.
29
SC SCANDIA FOOD SRL
A.10.3. POLUAREA AERULUI Introducerea noilor linii de productie in interiorul fabricii va avea pe perioada de functionare a investitiei un impact asupra factorului de mediu aer dupa cum urmeaza: traficul auto (pentru asigurarea materiei prime si desfacerea produselor finite) de pe amplasament genereaza pulberi in suspensie si pulberi sedimentabile in incinta fabricii de conserve, mancaruri si preparate din carne; functionarea utilajelor pe amplasamentul fabricii (manipularea materiei
prime/produselor finite) genereaza emisii sub forma gazelor de ardere care sunt dispersate liber in atmosfera; spatiile de depozitare a deseurilor pot genera o contaminare atmosferica in special prin mirosurile emise (depozitarea deseurilor tehnologice in special namol de la statia de preepurare si deseurile de origine animala); statia de epurare a apelor uzate tehnologice constitue o sursa de poluare atmosferica in principal prin emisia de NMVOC, CH4, CO 2, N2O in timpul procesului de epurare; centrala termica de pe amplasament pentru producerea aburului tehnologic si centrala termica din interiorul fabricii pentru producerea apei calde necesare fluxului tehnologic. Traficul auto de pe amplasament genereaza pulberi in suspenie si pulberi sedimentabile atat in faza de executie a lucrarilor de extindere dar cu precadere in faza de functionare a fabricii. In general prin luarea unor masuri de reducere a poluarii atmosferice (diminuarea vitezelor de deplasare a autovehiculelor, curatarea periodica a cailor de acces, locurilor de parcare) impactul asupra factorului de mediu aer va fi mult diminuat. Functionarea utilajelor de pe amplasamentul fabricii (manipularea materiei
prime/produselor finite) genereaza emisii sub forma gazelor de ardere rezultate de la combustia motorinei si care sunt dispersate liber in atmosfera. Utilajele de transport si de manipulare a materiie prime si a produselor finite functioneaza pe baza de motorina si pot produce in faza de exploatarea a acestora emisii sub forma gazelor de ardere NOx, N2O, NH3, CO, CO2, CH4, SO2, NMCOV-uri, metale grele. Pentru diminuarea emisiilor poluante in atmosfera autovehiculele vor fi controlate prin inspectii periodice privind starea tehnica a acestora. Spatiile de depozitare a deseurilor pot genera o contaminare atmosferica in special prin mirosurile emise (depozitarea deseurilor tehnologice in special namol de la statia de preepurare si deseurile de origine animala). Namolul de la statia de epurare este colectat in containere
30
SC SCANDIA FOOD SRL
metalice etanse si este eliminat periodic prin SC TRACON SRL Braila la depozitul de deseuri nepericuloase din localitatea Cristian. De asemenea deseurile de origine animala colectate in spatiul special amenajat din cadrul gospodariei de deseuri vor fi periodic eliminate prin firme specializate in incinerare. De asemenea spatiile de depozitare a deseurilor animaliere vor fi spatii inchise, cu temperatura scazuta pentru a nu permite raspandirea mirosurilor in atmosfera. Statia de epurare a apelor uzate tehnologic contribuie la poluarea atmosferica prin emisii (NMVOC, CH4, CO2, N2O) datorate proceselor de epurare. Prin respectarea fluxurilor de epurare, a depozitarii materiilor prime care se folosesc la statia de epurare se considera ca impactul asupra factorului de mediu aer este unul nesemnificativ. Centrala termica de pe amplasament pentru producerea aburului tehnologic si centrala termica din interiorul fabricii pentru producerea apei calde. Aceste centrale termice functioneaza pe baza de gaz metan, avand cazane de abur cu capacitate de 7400 KV in interiorul centralei termice si un cazan de producere a apei calde in interiorul punctului termic de la etaj. Emisiile atmosferice generate de arderea gazului metan in aceste cazane sunt: SO2, NOx, NMVOC, CH4, CO, CO 2, N2O, NH 3, metale grele ( As, Cd, Cr, Cu,Ni, Pb, Se, Zn). Cele doua puncte termice produc energia termica pentru intreaga fabrica, marirea capacitatii de productie determinand cresterea necesarului de energie termica pe amplasament si implicit cresterea consumului de gaz metan. Si in acest caz cele doua cazane au fost astfel alese incat sa corespunda nevoilor actuale si viitoare ale fabricii. Emisiile poluante rezultate de la cele doua cazane termice sunt evacuate si dispersate in atmosfera prin cele doua cosuri de fum aferente centralei termice si printr-un cos de fum aferent punctului termic din interiorul fabricii. Trebuie precizat faptul ca nu vor rezulta emisii atmosferice din fluxurile tehnologice aferente sectiei de pateuri (cuterare, malaxare, dozare, etichetare), motiv pentru care analizand si precizarile anterioare se poate concluziona ca impactul asupra factorului de mediu aer va fi unul nesemnificativ. Tabel 5. Informatii despre poluarea fizica si chimica generata de activitate de exploatare
Tipul poluarii/factor de mediu
Sursa de poluare Etapa de implementare a proiectului Surse nedirijate, cu impact strict local determinate de transportul auto din incinta, manipularea materialelor de constructie, a deseurilor rezultate pe perioada de executare a proiectului.
Poluare de fond
Pulberi in suspensie/aer
Nu
31
SC SCANDIA FOOD SRL
Tipul poluarii/factor de mediu
Sursa de poluare Etapa de exploatare a sectiei de pateuri : Surse nedirijate, cu impact strict local rezultate de la transportul auto pentru aprovizionarea cu materii prime sau pentru desfacerea produselor obtinute. Etapa de implementare a proiectului : Surse mobile, cu impact strict local determinate de functionarea autovehiculelor de transport de pe amplasament Etapa de exploatare a sectiei de pateuri : Surse mobile, cu impact strict local rezultate de la utilajele care functioneaza pe amplasament si de cele de transport; Surse fixe dirijate cu impact local determinate de producerea agentului termic (centrala termica din partea estica si de punctul termic situat in interiorul fabricii) Etapa de exploatare a sectiei de pateuri: surse nedirijate rezultate din functionarea statiei de preepurare ( NMVOC, CH4, CO2, N2O) Etapa de exploatare a sectiei de pateuri Apele pluviale potential contaminate cu hidrocarburi rezultate de pe platformele betonate auto Etapa de exploatare a sectiei de pateuri Apele tehnologice rezultate din fabrica au incarcatura organica Etapa de exploatare a sectiei de pateuri Apele tehnologice rezultate din fabrica cu incarcatura de materii totale in suspensie.
Poluare de fond
Nu
Nu
Gaze de ardere/aer
Nu
Mirosuri /aer
Nu
Produse petroliere /apa
Nu
Substante organice/apa Materii Totale in Suspensie /apa
Nu
Nu
A.11. DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE Avand in vedere ca proiectul de ,, Marirea capacitatii de productie a preparatelor de carne si conservelor la 70 tone produs finit/zi se va implementa in interiorul fabricii de conserve si preparate existente, alternativa privind implementarea proiectului pe o alta locatie nu este analizata deoarece nu este fezabila din punct de vedere economic avand in vedere ca actuala fabrica detine spatii libere unde se pot amplasa viitoarele linii de productie a pateurilor. In acest sens la studierea alternativelor s-au analizat urmatoarele variante: Alternativa 0 nici o actiune, in care productia fabricii ramane la parametrii actuali, acoperind o mica parte din piata de desfacere nationala si europeana, costuri ridicate de productie, locuri de munca limitate ca si numar pentru personalul dornic sa lucreze in fabrica, profitabilitate scazuta din punct de vedere economic, sanse de dezvoltare reduse a fabricii.
32
SC SCANDIA FOOD SRL
Alternativa 1 implementarea proiectului de ,,marire a capacitatii de productie la 70 tone produs finit/zi prin infiintarea liniei de pateuri care sa produca aprox 52 tone pateuri/zi si care alaturi de productia de mancaruri 15 tone/zi si preparate din carne 3 tone/zi sa produca o dezvoltare a fabricii prin sortimentele oferite si ocuparea unui procent cat mai mare din piata de desfacere nationala si europeana. A.12. LOCALIZAREA GEOGRAFICA SI ADMINISTRATIVA A AMPLASAMENTULUI Obiectivul analizat este situat in Depresiunea Sibiu-Saliste, unitate axata pe raul Cibin si cei doi afluenti ai sai care coboara de pe versantii nordici ai Muntilor Cindrel, respectiv Saliste (Raul Negru) si Sadu, inscriindu-se in ansamblul depresiunilor submontane longitudinale din sudul Transilvaniei. S-a format prin adancirea treptata a retelei hidrografice in formatiunile miocene si pannoniene ale sinclinalului ce a rezultat in urma evenimentului styrian, fapt pus in evidenta de prezenta in cuprinsul depresiunii a depozitelor badeniene prezente in treimea din aval a unitatii si a celor pannoniene in partea mediana si superioara. Formata la limita cu muntele, depresiunea se inscrie in unitatile de contact structural si morfologic, formatiunile badeniene si pannoniene intalnindu-se direct cu cele cristaline din Muntii Cindrel, unde se inregisteaza un abrupt de circa 300 - 400 m (intre Tilisca si Talmacel), fasia dinspre munte a depresiunii fiind marcata de prezenta unor glacisuri, de largirea evidenta a vailor in momentul in care intra in depozitele mai friabile ale depresiunii, de suprapunerea izotermei de 6 C cu izohieta de 700 mm/an, schimbarea vegetatiei de fag cu cea de gorun sau amestec fag-gorun, la toate acestea adaugandu-se antropizarea accentuata la poala spatiului montan, in regiunea cunoscuta sub denumirea de Marginimea Sibiului. In vest si nord-vest, depresiunea este inchisa de o subunitate a Podisului Secaselor, respectiv Podisul Amnasului, dupa care prezinta o larga deschidere la Ocna Sibiului spre Valea Visa, aceasta chiar in conditiile in care teritoriul se inscrie in anticlinalul diapir al zonei. Catre Podisul Hartibaciului, urmare a abaterii Cibinului spre stanga, s-a format un abrupt ce se ridica cu 150-200 m fata de lunca raului, iar in est, intre depresiunile Sibiu-Saliste si Fagaras, se interpune o prelungire a Podisului Hartibaciului ce a fost sectionata de catre Cibin in scurta zona de ingustare de la Talmaciu-Turnu Rosu, lasand de o parte si de alta doua unitati deluroase mai inalte: Dealul Chicera Vestemului pe stanga vaii si Dealul Magura pe dreapta acesteia. Depresiunea are in sud bordura de formatiuni cristaline ale Muntilor Cindrel, iar in nord face limita cu depozitele badeniene, sarmatiene si pannoniene ale Podisului Tarnavelor.
33
SC SCANDIA FOOD SRL
Sunt prezente unele caracteristici subcarpatice, respectiv structura de cuveta sinclinala a sedimentarului situata in imediata apropiere a muntelui, o linie anticlinala spre podis, cu evident caracter de diapir la Ocna Sibiului si o alta mai la nord, aceasta din urma inscriindu-se in relief prin forme ceva mai pronuntate. Depresiunea are caracter tectonic, ce este dovedit si de unele lasari locale, mai ales in zona Saliste; formatiunile pannoniene si cele miocene sunt cutate pe cuprinsul depresiunii, situatie evidenta in Defileul Cibinului. Cele doua unitati depresionare (Sibiu si Saliste) sunt de tip suspendat, ambele fata de Defileul Oltului si de Valea Visa si Depresiunea Saliste fata de Depresiunea Sibiului. Astfel, in Depresiunea Sibiu, valorile altitudinale depasesc 400 m altitudine (402 m pe Cibin, in apropiere de Sibiu), in Depresiunea Saliste de peste 500 m, in timp ce pe Valea Visei, in apropiere de varsarea in Tarnava Mare inregistreaza abia 270 m. Caracteristica de suspendare si drenarea sa de catre Raul Negru si Cibin, confera depresiunii o evidenta maturizare, care a conditionat prezenta unor lunci destul de largi, cu favorabilitate de inmlastinire, in ultimele decenii drenate si transformate in terenuri pentru fanete si pasuni sau chiar amenajate pentru piscicultura, in timp ce urmatoarele trepte de relief se prezinta sub forma unor poduri intinse de terase si coline accentuat modelate comparativ cu spatiul montan din sud (cu munti greoi, cu vai inguste si versanti abrupti) sau chiar cu zona de podis din nord. Ca si in alte unitati joase de la margine de munte, evolutia geologica si morfologica a depresiunii a condus la individualizarea a trei trepte de relief: colinara, a campiei piemontane si de lunca, fiecare dintre acestea cu particularitati bine puse in evidenta, atat sub aspect fizic, cat si sub aspect uman. Treapta colinara, situata la limita cu muntele, este reprezentata printr-o fasie de formatiuni miocene si pannoniene. Cele miocene (badeniene), constituite dintr-o alternata de depozite friabile (argile nisipoase, nisipuri, pietrisuri), apar nesemnificativ la vest de Valea Cisnadie, dupa care au o raspandire larga in intregul sector dintre munte si lunca Cibinului. Incepand de la Valea Cisnadie, au o raspandire larga formatiunile pannoniene (argile carbonatice, nisipuri si pietrisuri), fiind asezate discordant peste cristalinul spatiului montan din sud. Treapta campiei piemontane se constituie ca fasie mediana a depresiunii, fiind reprezentata printr-o asociere de conuri piemontane pleistocene, etajate si bine largite spre nord, in care au fost sculptate terasele de pe dreapta Vaii Saliste si mai cu seama ale Vaii Cibinului. O extindere larga o are terasa superioara (50-70 m), fiind reprezentata prin poduri intinse si patrunderi in lungul vailor ce coboara de la sud spre nord, la care se adauga terasele
34
SC SCANDIA FOOD SRL
de 25-30 m (pe care este amplasat aeroportul orasului Sibiu) si cea de 10-15 m. Treapta de lunca, avand in vedere aspectul general de maturizare a reliefului din depresiune, este bine pusa in evidenta in lungul vailor Saliste si Cibin. Intre Sibiu si Talmaciu, urmare a abaterii evidente a Cibinului spre stanga (Podisul Hartibaciului), lunca este prezenta numai pe dreapta vaii, in acest sector caracterizandu-se prin formarea a doua niveluri: inferior, inundabil si cu panza freatica aproape de suprafata (in jur de 1 m), favorabil pasunilor si fanetelor si superior, zvantat, cu posibilitati de practicare a culturilor de cereale si plante tehnice si chiar pentru stabilirea de asezari umane. Zona studiata este amplasata in bazinul hidrografic al raului Cibin, afluent de dreapta al raului Olt, rau care strabate municipiul Sibiu de la vest la est. Raul Cibin izvoraste de pe versantul nordic al Muntilor Cindrel, de la confluenta a doua rauri de munte, Raul Mare si raul Mic care isi au izvoarele din lacurile glaciare Iezerul Mare respectiv Iezerul Mic. Raul Cibin este identificat cu codul cadastral VIII.1.120 avand o lungime totala de 82 km si o suprafata a bazinului hidrografic de 2184 kmp. Panta medie a raului variaza foarte mult scazand de la valoare de 50 %o in zona montana la 1 2,5 din zona depresiunii Sibiu pana la confluenta cu raul Olt. Densitatea medie a retelei hidrografice caracteristica intregului bazin de receptie al raului Cibin este de 0,56 km/kmp. Debitul mediu multianual inregistrat pe raul Cibin in sectiunea amonte confluenta Olt inregistreaza valori de 14,9 mc/s. Debitul maxim cu asigurarea de 1 % in sectiunea amonte confluenta Olt se ridica la valoarea de 800 mc/s. Debitul mediu zilnic minim cu probabilitatea de 80 % indica o valoare de 2,1 mc/s. Debitul mediu multianual de aluviuni in suspensie este de 4,85 kg/s. Regimul anual de scurgere variaza in functie de regimul de precipitatii, scurgerea maxima inregistrandu-se in lunile mai iunie (43 % din scurgerea anuala) iar cea minima in lunile noiembrieianuarie (14 % din scurgerea anuala). Lunar, scurgerea maxima se inregistreaza in luna mai iar cea minima in luna ianuarie. Scurgerea de suprafata variaza foarte mult in bazinul hidrografic al raului Cibin, de la valori cuprinse intre 5 -7 l/s/kmp in zona montana la valori cuprinse intre 1 2 l/s/kmp in zona depresiunii Sibiu. Din punct de vedere calitativ, raul Cibin este influentat negativ de o serie de factori de natura antropica. Pe malurile raului Cibin se afla terenuri agricole zone in care se desfasoara activitati industriale. Activitatile agricole desfasurate presupun utilizarea fertilizantilor organici sau chimici, tratamentelor impotriva daunatorilor si aplicarea de amendamente. Calitatea raului Cibin este influentata de activitatile agricole si industriale materializate prin evacuari de ape
35
SC SCANDIA FOOD SRL
uzate insuficient epurate din zona de amplasare a municipiului Sibiu (Raportul ARPM privind starea mediului in Regiunea 7 Centru, pentru anul 2007, evidentiaza faptul ca Raul Cibin isi modifica starea de calitate de la clasa a- II- a la Orlat, a- III- a amonte - aval de municipiul Sibiu). Clasa de calitate generala este indicata in principal de regimul de oxigien si nutrienti. Se mentioneaza ca, pe raul Cibin, este amplasat un lac de acumulare, lacul Rau Mare, cu rol principal de alimentare cu apa potabila a localitatii Sibiu, dar si de atenuare viituri. Din punct de vedere hidrogeologic, zona izvoarelor este slab dezvoltata sub aspectul existentei si extinderii stratelor freatice. In aceasta zona nu exista ape de adancime, zona fiind caracterizata prin existenta sisturilor cristaline. In zonele situate in aval, pana la confluenta cu raul Olt, se intalnesc starte acvifere locale sau discontinui cantonate in nisipuri, pietrisuri si argile din sesuri aluvionare din holocen si pannonian. Din punct de vedere geomorfologic, relieful are un caracter de lunca, depresiune, insa amplasamentul societatii este situat pe malul stang al raului Cibin. Formatiunile intalnite sunt reprezentate de nisipuri argiloase asezate, pietrisuri mari aluviale in facies de albie. Structura pertografica a teraselor include nisip, pietris si argila. Coloana litologica identificata in zona este urmatoarea: sol vegetal pana la adancimea de 0,2 m; pietris si nisip intre 0,2 m si 0,5 m; argila galben maronie plastic vartoasa 0,5-1,3 m; argila vinetie usor nisipoasa 1,3-2,1 m; nisip argilos cu pietris 2,1-2,7 m; nisip prafos umed 2,7-4 m. Apa subterana apare in foraje la o adancime de cca.-3,8 (la sud de statia de epurare)-3 m, respectiv la Nord spre tabacarie fata de nivelul actual al terenului. Nivelul apelor subterane de pe amplasament este influentat de nivelul raului Cibin. Adancimea de inghet este situata la cca. 0,9 m fata de nivelul actual al terenului. Cu privire la datele hidrochimice, se poate mentiona, ca unele zone pot sa prezinte vulnerabilitate sub regimul nutrientilor (azot si fosfor), regimului de oxigien, datorita aparitiei zonelor industriale si a evacuarilor punctiforme de ape menajere rezultate de la gospodariile existente in zona. Infiltratiile intense din scurgerea areala asigura o stransa legatura intre calitatea apei subterane si a celei de suprafata. De asemenea, se intalnesc si zone cu incarcari relativ ridicate la metale grele, in special Fe si Mn, datorita prezentei acestora in fondul natural.
36
SC SCANDIA FOOD SRL
A.12.1. ACCES Accesul spre fabrica se realizeaza de pe strada Stefan cel Mare, traversarea raului Cibin, iar apoi accesul pe strada Podului pe o distanta de 0,55 km, intrarea in incinta fabricii in partea de sud-vest a acesteia. Accesul in interiorul fabricii se realizeaza separat pentru personal respectiv autovehicule. Accesul in incinta fabricii este securizat pentru a nu permite intrarea persoanelor neautorizate. A.12.2. VECINATATI Vecinatatile amplasamentului si distanta amplasamentului fata de localitati/obiective invecinate: Nord:Cartierul Gusterita 1,24 km; Vest :Sibiu 1,2 km si Centura rutiera Sibiu -0,4 km; Sud:Bungard -2,5 km; Est: Daia-6,5 km. PLANIFICAREA /
A.13. DOCUMENTELE/REGLEMENTARILE EXISTENTE PRIVIND AMENAJAREA TERITORIULUI IN ZONA AMPLASAMENTULUI
Proiectul de construire a fabricii s-a realizat in vechiu abator de sacrificare a animalelor aferent localitatii Sibiu. O parte din acest abator a fost supus proceselor de modernizare transformandu-l in prezenta fabrica de preparate din carne si conserve la care se va suplimenta cu linia de dozare pate. Zona in care s-a implementat proiectul este o zona industriala situata in partea sud estica a municipiului Sibiu, pe malul stang a raului Cibin. In zona amplasamentului sunt si alte activitati industriale (tabacarie) in partea nordica. Locatia prezentei fabrici de conserve si preparate din carne a fost astfel aleasa incat sa corespunda prevederilor PUG Sibiu. A.14. MODALITATI DE CONECTARE LA INFRASTRUCTURA EXISTENTA A.14.1. ALIMENTAREA CU APA Alimentarea cu apa pe amplasament se realizeaza, in prezent, prin racord la conducta de apa potabila administrata de S.C. Apa Canal Sibiu S.A. Prin cresterea capacitatii de productie, va creste si consumul de apa, insa bransamnetul existent a fost dimensionat pentru
37
SC SCANDIA FOOD SRL
functionarea la capacitatea de productie solicitata si nu sunt necesare modificari de ordin tehnic ale acestuia. Apa se va utiliza in aceleasi scopuri ca in prezent: menajer, tehnologic (spalarea instalatiilor si echipamentelor, sterilizarea conservelor), inclusiv la linia de pate. Alimentarea cu apa a fabricii se realizeaza printr-un bransament montat intr-un camin de vane. Caracteristicile tehnice ale conductei de apa potabila situata intre bransament si rezervoarele de inmagazinare sunt: montata ingropat, sub adancimea de inghet; executata din polietilena; diametru Dn = 200 mm; lungimea totala L = 43,8 m. Pe conducta de distributie interna este montata o instalatie de masura a debitelor captate tip Meinecke Cosmos WPD omologata si verificata metrologic cu =100 mm intr-un camin de vizitare. Alimentarea cu apa a rezervoarelor de inmagazinare se realizeaza pe baza presiunii asigurate pe reteaua de distributie. Rezervorul de inmagazinare apa este montat suprateran, paralelipipedic, executat din beton armat turnat monolit avand un volum util de Vu = 600 mc. Dimensiunile rezervorului: lungime L = 27,0 m, latime l = 5,7 m, adancime H = 6,0 m. Nu sunt necesare modificari sau extinderi de ordin tehnic ale retelelor de distributie apa potabila si a celor de incendiu (sprinklere si hidranti). Acestea au fost proiectate si executate inclusiv pentru a asigura debitul necesar si alimentarea spatiilor de productie pate. Singurele modificari vor surveni prin bransarea diferitelor echipamente/instalatii consumatoare de apa de pe linia de productie pate la reteaua interna de distributie. A.14.2. RETELE DE CANALIZARE In urma desfasurarii activitatilor de pe amplasament in perioada de functionare a sectiei de preparare a pateurilor vor rezulta urmatoarele tipuri de ape uzate: ape uzate menajere; ape uzate tehnologice; ape uzate rezultate de la igienizarea spatiilor; ape uzate rezultate de la sterilizarea conservelor.
Apele uzate de tip menajer rezultate de la grupurile sanitare sunt evacuate prin conducta interioara de polipropilena, avand diametru de DN = 150 mm panta intre 1% - 0,5 % pana la caminele de racord la canalizarea din incinta fabricii, apoi prin conducta de PVC Dn = 150 mm
38
SC SCANDIA FOOD SRL
sunt colectate in bazinul de pompare si ulterior pompate la reteaua edilitara. Reteaua de canalizare menajera are o lungime totala de L = 601 m. Reteaua de canalizare este formata din tuburi de canalizare PVC, camine de derivatie si vizitare a canalizarii. Apele uzate tehnologic sunt colectate din spatiile de productie prin intermediul unor sifoane de pardoseala si canalizate prin intermediul conductelor de PP Dn = 100 - Dn = 150 (panta de 1,5%) spre colectorul principal realizat din PP Dn = 150 mm, panta de 1,5 %. Colectorii din fabrica evacueaza gravitational in colectorul principal din exteriorul fabricii realizat din PP Dn = 200 mm cu panta de 1,5%. Din acest colector apele tehnologice ajung in bazinul de omogenizare, cu rol de cheson de pompare, cu volum de V = 80 mc de unde prin pompare sunt introduse in cele doua statii de preepurare, dupa care sunt deversate intr-un bazin betonat de unde sunt canalizate spre canalizarea stradala. Apele de la sterilizarea conservelor (conventional curate) sunt colectate in interiorul fabricii printr-o retea de canalizare executata din PEHD diametru DN = 125 mm de unde sunt canalizate in exterior tot din conducte de PEHD Dn = 125 mm pana la cele doua bazine cu volum util Vu = 40 mc, respectiv Vu = 157 mc. Lungimea retelei de canalizare a apelor uzate rezultate de la sterilizare este de 116 m. Ulterior, prin intermediul unei conducte de PE DN = 160 mm se canalizeaza spre un bazin betonat etans unde apele de sterilizare fac jonctiunea cu apele uzate tehnologic preepurate, iar apoi sunt canalizate prin intermediul conductei de PVC DN = 400 mm spre conducta de canalizare stradala din PVC DN = 400 mm. Se mentioneaza ca, retelele de canalizare necesare functionarii liniei de productie pate sunt deja pe amplasament, au fost proiectate si executate pentru a deservi si aceasta sectie. Ca atare, nu vor surveni modificari tehnice asupra acestora. Fiecare instalatie va fi racordata la sistemul de canalizare existent. Practic, cresterea productiei prin amplasarea liniei de productie pate va conduce la cresterea consumului de apa si implicit la cresterea volumelor de apa menajera, tehnologica si de sterilizare evacuate la reteaua de canalizare oraseneasca. A.14.3. ALIMENTAREA CU GAZ METAN Alimentarea cu gaz metan a obiectivului se face prin bransament la reteaua nationala de distributie gaz metan. Gazul metan este utilizat pe amplasament in scopul producerii energiei termice necesara pentru functionarea in bune conditii a liniei de pateuri. Energia termica este asigurata prin intermediul a doua cazane de abur cu o capacitate de 7500 kV ( in special aburul tehnologic pentru desfasurarea activitatilor). Pentru prepararea apei calde pentru spalarea
39
SC SCANDIA FOOD SRL
echipamentelor, instalatiilor, in scop igienico-sanitar se face prin intermediul unei centrale termice ce functioneaza tot pe gaz metan si care este montata in interiorul fabricii. Cazanul de apa calda este produs de caracteristici tehnice: puterea 1400 kW; volumul de apa in cazan 2040 litri; presiunea maxima 6 bar; temperatura maxima 105 C. firma Viessmann este de tipul Vitoplex 100 si are urmatoarele
Consumul lunar de gaz metan pentru ambele centrale este de cca 110000 mc. A.14.4. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA Energia electrica pentru intreaga fabrica este asigurata prin bransarea la sistemul energetic national, bransamentele fiind PT 18 Gusterita pe o linie de 1000 kVa, respectiv PT Sibiu Est pe o linie de 2000 kVa. Din aceste puncte energia electrica este directionata spre statia de medie, iar din aceasta statie de medie sunt alimentate cele 3 transformatoare existente de 2000 kVa la punctul de transformare. In cazul in care sunt probleme de alimentare cu energie electrica a fabricii pe amplasament exista un generator care alimenteaza punctele critice, acest grup este de 1000 kva (situat in spatele centralei termice). Pentru asigurarea curentului electric necesar functionarii liniei de producere a pateurilor, mancarurilor, preparatelor din carne instalatiile vot fi conectate la sistemul intern de alimentare cu energie electrica a fabricii. Energia electrica pentru investitia analizata se utilizeaza pentru: functionarea instalatiilor si echipamentelor de pe linia de pateuri, respectiv linia de mancaruri, preparate din carne (cutere, malaxoare, tocatoare, masinile de dozat, masinile de impachetat etc); iluminatul incaperilor in care se desfasoara fluxurile tehnologice.
A.14.5. ALIMENTAREA CU AER COMPRIMAT Pentru functionarea utilajelor de pe linia de pateuri in special cele de dozare si baxare este necesara o anumita cantitate de aer comprimat. Aerul comprimat este produs pentru intreaga fabrica in camera de compresoare prin intermediul celor 3 compresoare KAESER (din care 2 au caracteristicile tehnice : CSD P nominal 45 kW si P max 11 bar, ADS 57 P nominal 30
40
SC SCANDIA FOOD SRL
kW si P max 11 bar) iar de aici prin intermediul conductelor aerul comprimat este transferat la diferiti utilizatori.
B.
ELEMENTE SPECIFICE PROIECTULUI PROPUS

Prin proiectul propus se intentioneaza suplimentarea capacitatii de productie a fabricii de
mancaruri si preparate din carne prin introducerea liniilor de productie a pateurilor care sa creasaca capacitatea totala de productie a fabricii pana la 70 tone/zi produs finit (52 tone/zi pate, iar diferenta pana la 70 tone-15 tone mancaruri, 3 tone mezeluri care se produc in prezent). Pentru sectia de pateuri se vor monta in interiorul fabricii urmatoarele linii de productie: 1 masina de dozat inchis in conserva tip Sima cu capacitate de 340 cutii/min, gramajul cutiilor variaza intre 100-300 grame, pe planul de situatie anexat este reprezentata la linia 1; 1 masina de dozat inchis in conserva tip Sima cu capacitate de 320 cutii/min, gramajul cutiilor variaza intre 100 si 300 grame pe planul de situatie este linia 2; 1 masina de dozat inchis in conserva tip Sima cu capacitate de 340 cutii/min, gramajul cutiilor variaza intre 100 si 300 grame pe planul de situatie este situat intre linia 2 si linia 4; 1 masina de dozat inchis in borcane cu capacitate de 100 borcane/min, gramajul borcanelor variaza intre 130 si 430 grame pe plan de situatie apare desenata cu culoarea rosie langa linia 1. Acesta linie va fi folosita atat pentru productia de pateuri cat si pentru productia de mancaruri. Pentru functionarea acestor linii de pateuri va fi necesara dotarea unui spatiu din interiorul fabricii cu echipamente si instalatii specifice de standardizare a materiei prime ce se introduce in pateuri (cantar de pardoseala, tocator Wolf Laska WWB 200, mixer 1000 kg, moara inotec, microcuter Stephan MCH 150, cuter Seydelamann K 504 AC8-VAK, cuter Seydelmann K 754, concasor MRS 20 P, bazin colector, detector de metale). B.1. FLUXUL TEHNOLOGIC DESFASURAT PE AMPLASAMENT In cadrul fabricii de conserve si preparate din carne se desfasoara in prezent urmatoarele procese tehnologice: prepararea mancarurilor si preparatelor din carne. In cadrul procesului de preparare a pateurilor, materiile prime din carne sufera un proces
41
SC SCANDIA FOOD SRL
de
prelucrare
la
cald,
acest
proces
desfasurandu-se
in
cadrul
sectiei
de
procesare/standardizare. Sectia de pateuri din cadrul societatii SC SCANDIA FOOD SRL va avea in componenta 4 linii de productie dintre care 3 linii pentru producerea pateurilor in conserva, iar a patra pentru producerea pateurilor in borcane, inclusiv a macarurilor. Fluxul tehnologic de preparare a pateurilor presupune urmatoarele: a) Receptie materii prime si auxiliare, depozitarea frigorifica a acestora, dezambalarea materii prime; b) Tocarea; c) Dozarea condimente; d) Cuterare; e) Dozare portii; f) Inchidere cutii; g) Sterilizare; h) Ambalare; i) Depozitare; j) Livrare. B.1.1. RECEPTIA, DEPOZITAREA SI DEZAMBALAREA MATERIILOR PRIME Materiile prime (carnea refrigerata si congelata) se receptioneaza la SCANDIA FOOD in zona de receptie, iar dupa descarcare este depozitata in cele doua depozite (depozit de produse refrigerate, depozit de produse congelate. Din cele doua depozite marfa este transportata la zona de dezambalare, iar de aici carnea congelata este decongelata, iar carnea refrigerata intra direct in zona de standardizare pate. Dupa decongelare materia prima este introdusa in zona de standardizare pate. In zona opusa receptiei produselor refrigerate, congelate se recptioneaza condimentele, ambalajele, foliile materialelor de igienizare. Condimentele receptionate sunt preluate din zona de depozitare si transportate spre camera de pregatire condimente, iar de aici vor intra in zona de standardizare pate unde vor fi amestecate cu celelalte ingrediente. B.1.2. TOCARE Procesul de tocare se realizeaza in tocatorul Wolf pentru ficat si cu utilajul CFS pentru slanina in scopul materiilor prime pregatite pentru procesul de cuterare. Materia prima este
42
SC SCANDIA FOOD SRL
introdusa in cosul de alimentare de unde este preluata cu ajutorul unui melc dozator dispus la baza cosului de alimentare si transportata la melcul de comprimare. Tocarea este o faza preliminara de pregatire a materiilor prime inaintea cuterarii si dozarii portionate. B.1.3. DOZARE CONDIMENTE Condimentele sunt adaugate in compozitia tocata, in cantitati bine definite, functie de reteta folosita pentru fiecare produs. Condimentele sunt aduaugate direct in cuter. B.1.4. CUTERARE Pentru realizarea operatiei de cuterare si obtinere a emulsiei de pate se folosesc cuterele-masini special destinate maruntirii fine a amestecului cu carne cu diverse ingrediente, in vederea obtinerii compozitiei dorite. Cuterarea se realizeaza in cuter tip Seydelmann, iar pasta de pate este evacuata prin moara coloidala in vasul tampon care asigura cantitatea necesara dozarii. Prin dozarea programata a componentelor, cuterele pot realiza pe langa operatia de maruntire si cea de amestecare, omogenizare a ingredientelor in vedere obtinerii unor produse de buna calitate. B.1.5. DOZARE PORTII Operatia de dozare a amestecului (emulsie de pate) in cutii/borcane se realizeaza in mod automat, utilajele fiind setate pentru anumite cantitati in functie de reteta folosita la prepararea produsului si de capacitatea recipientului in care sunt dozate produsele. Dozarea in cutii metalice se va face la instalatiile de dozare (Sima 1,2,3) iar dozarea in borcane de sticla se va face pe noua linie FMC unde pe langa dozarea emulsiei de pate se vor doza si o parte din mancaruri. B.1.6. INCHIDERE CUTII Inchiderea cutiilor se realizeaza cu ajutorul masinii de inchis. Acestea au rol de a inchide ermetic capacul cutiei, etanseizarea acestuia facandu-se cu ajutorul inelului de cauciuc aflat pe capac. Inchiderea se realizeaza cu ajutorul unei role care indoaie marginile capacului peste bordura corpului cutiei formand un falt. In afara de role, la realizarea inchiderii contribuie si capacul de inchidere si discul . Inchiderea se realizeaza prin actiunea de presare a rolelor asupra marginii capacului si bordurii cutiei. Controlul inchiderii se face prin verificarea imbinarii
43
SC SCANDIA FOOD SRL
reale a faltului cutiilor, dupa fiecare reglare si in timpul functionarii. Faza de inchidere a cutiilor este o etapa cu rol hotarator in asigurarea conservarii produselor. Dupa dozarea, recipientele se inchid imediat, stationarea recipientelor pline inainte de inchidere si sterilizare avand efecte negative asupra calitatii si conservabilitatii produselor finite. B.1.7. STERILIZARE CUTII Sterilizarea cutiilor reprezinta tratamentul termic aplicat produselor ambalate si inchise ermetic in sterilizatoare tip Steriflow, la temperaturi de +125 C, presiune la 2,5 bar cu scopul de a impiedica alterarea microbiologica a acestora si de a le asigura stabilitatea in timp. In cuva sterilizatorului sunt introduse orizontal cosurile metalice cu produsul finit care urmeaza sa fie supus procesului de sterilizare. Prin sterilizare sunt distruse formele vegetative ale microorganismelor si partial sporii acestora. Procesul de sterilizare asigura conservabilitatea produselor, mentinerea calitatii si a valorii nutritive. Dupa sterilizare conservele se expun unor operatii tehnologice care le asigura aspect comercial: spalarea si uscarea recipientelor, verificarea aspectului exterior si protejarea suprafetelor exterioare. B.1.8. ETICHETAREA SI BAXAREA Conservele se eticheteaza si se baxeaza conform normelor legislative in vigoare si fiecare cutie va contine marca de sanatate. Etichetarea si baxarea pentru cutiile metalice se va realiza prin intermediul echipamentelor automate Krones si KHS (cutiile metalice) si Scaligera (borcane). Etichetarea si baxarea borcanelor se va realiza prin aplicarea unui manson de PVC de 0,5 mm si apoi introducerea acestora in cuptorul de baxare. B.1.9. DEPOZITAREA Se realizeaza in depozitul existent pe amplasament (960,72 mp) in conexiune cu aria de etichetare si aria de expeditie, loturile de produse fiind clar identificate. Temperatura de pastrare a produselor in depozit este intre 5-25 C. B.1.10. LIVRAREA Se va realiza in doua arii special amenajate destinate livrarii conservelor, prevazute cu rampe de livrare si birou, cu respectarea normelor sanitare si sanitar-veterinare in vigoare.
44
SC SCANDIA FOOD SRL
Receptie carne
Receptie ingrediente
Apa
Receptie ambalaje metalice, borcane, materiale de ambalare
Depozitare
Depozitare
Dozare Depozitare
Dezambalare Blansare slanina Berief
Tocare pe CFS si Wolf
Pregatire sarja ingrediente (cantarire)
Cutii Borcane
Capace
Materiale de ambalare
Spalare Pregatire sarja carne Cuterare Seydelmann Dozare Sima 1,2,3 sau linia de borcane Inchidere Sima 1,2,3 sau linia de borcane Spalare cutii/borcane pline
Tratament termic Steriflow (sterilizare)
Etichetare si ambalare: Krones, KHS ptr cutii metalice si Scaligera ptr borcane
Depozitare
Livrare
Fig 1. Diagrama flux tehnologic (pate carne)

45
SC SCANDIA FOOD SRL
B.2.
DESCRIEREA INSTALATIILOR Pe amplasamentul fabricii de conserve si preparate din carne se desfasoara in prezent
urmatoarele activitati: prepararea de mancaruri; productia de preparate din carne (salamuri, carnati, specialitati, produse crude uscate). Aceste activitati nu se vor mai detalia in prezentul raport la studiu de evaluare a impactului, analiza fiind axata pe modificarile care se aduc fata de conditiile mentionate in autorizatia de mediu. Se va analiza in detaliu activitatea de fabricare a pateurilor, instalatiile si echipamentele necesare, fluxurile tehnologice aferente, capacitatile de productie generate prin instalara acestor echipamente/instalatii. Din punct de vedere al dotarilor, sectia de productie a pateurilor va avea urmatoarea structura: B.2.1. STANDARDIZARE PATE La standardizare pate are loc pregatirea materiei prime inainte de a fi dozata in liniile de dozare. Operatiunile specifice zonei de standardizare sunt urmatoarele: cantarire, tocare, mixare, dozare condimente, cuterare,iar apoi materialul este transferat in zona de dozare. Standardizare pate se va face intr-o incapere de 403,14 mp situata la parterul fabricii. Tabel 6. Echipamentele specifice procesului de standardizare pate
Utilaje Nr bucati Caracteristici utilaje - diametrul discului 200 mm; - viteza de rotatie 185 rpm; - capacitatea cuvei 550 litri; Wolf Laska WWB B 200 1 - puterea motorului 55 kW; - inaltimea masinii de tocat -1760 mm; - inaltimea camerei de amplasare -2830 mm; - latimea tocatorului 1800 mm; - lungimea tocatorului 2600 mm;
46
SC SCANDIA FOOD SRL
- distanta fata de perete 1000 mm; - greutate 2450 kg.
- capacitate 3,5-7 tone/h; - capacitatea motorului 75kW-90kW; Moara inotec 175 CD /75 D 2 - viteza de rotatie 2950 rpm; - diametrul discului 175 mm; - greutate 750 kg; - dimensiune 1750mmx1150mmx900 mm; - capacitate 4500 kg/h; Microcutter Stephan MVH 150 1 - 2 capete de taiere cu 22 dinti; - motor 220 V/60 Hz; - viteza de rotatie 3600 rpm;
- capacitatea vasului de cuterare 200 litri; Cuter Seydelmann K 204 AC-8 1 - sistem vacumatic; - 6 viteze de cuterare; - 2 viteze inverse de cuterare; - capacitate motor 100 kV. - capacitatea vasului de cuterare 500 litri; Cuter Seydelmann K 504 AC-8 WAK 1 - sistem vacumatic; - 6 viteze de cuterare; - 2 viteze inverse de cuterare; - capacitate motor 200 kV. Cuter Seydelmann K 754 1 - capacitatea vasului de cuterare 750 litri; - sistem vacumatic; - 6 viteze de cuterare;
47
SC SCANDIA FOOD SRL
- 2 viteze inverse de cuterare; - capacitate motor 250 kV. - capacitate motor 1,5 kW; - diametrul pistonului 200 mm; - lungimea cursei pistonului 700 mm; - lungimea camerei de concasare 350 mm; Concasor MRS 20 P 1 - consumul de apa racita la 10 C -500 litri/ora; - lungimea concasorului - 4075 mm; - latimea concasorului 1100 mm; - inaltimea 1650 mm; - greutate 2800 kg.
B.2.2. DOZARE PATE Materialul preluat la standardizare este introdus in linii de dozare pate. In cadrul fabricii de prelucrare si conservare se vor utiliza urmatoarele linii de productie: Tabel 7. Caracteristicile tehnice ale masinilor de dozat-inchis
Nr crt Tip de masina dozat-inchis Capacitatea masinii (cutii/min) 1 2 3 4 Sima Sima Sima Masina ptr pateuri/mancaruri 340 320 340 100 100-300 100-300 100-300 130-430 Gramaj cutiilor
B.2.3. STERILIZARE PATE Dupa dozare si inchiderea cutiilor metalice acestea sunt introduse in autoclavele de sterilizare unde sunt supuse la temperaturi de 125C cu scopul de a impiedica alterarea microbiologica a produselor si de a le asigura stabilitatea in timp. Aceste sterilizatoare sunt pe
48
SC SCANDIA FOOD SRL
amplasament si au facut obiectul procedurii de mediu in urma careia s-a emis autorizatie de mediu. Pe amplasament sunt 9 autoclave, la care se pot face 4 sterilizari pe fiecare in 8 ore de lucru. Pe zi la 16 ore de lucru ( 2 schimburi) se pot face 72 cicluri de sterilizare. Cantitatea de apa necesara pentru sterilizare este intre 300 si 600 litri, care se recircula in procesul de sterilizare. Pentru racirea apei de sterilizare in schimbatorul de caldura aferent sectiei de sterilizare se introduce apa de la retea (racirea si condensarea aburului), iar apoi apa de la racire este evacuata in cele doua bazine de stocare cu capacitate de 40 mc, respectiv 157 mc, apoi acestea sunt canalizate spre bazinul tampon aval de statie, iar ulterior evacuate la reteaua de canalizare aferenta strazii Podului. In procesul de racire se utilizeaza aproximativ 6-7 mc apa /ciclul de sterilizare. Capacitatile de sterilizare a autoclavelor sunt diferite in functie de numarul de cosuri cu conserve (metalice si de sticla) care intra la sterilizare.
Tabel 8. Caracteristicile tehnice ale autoclavelor utilizate

Tip autoclav de sterilizare Autoclav cu 3 cosuri Autoclav cu 5 cosuri Autoclav cu 6 cosuri Numar de autoclave 2 3 4 Cantitatea de produs finit/cos (kg) 320 320 320 Cantitatea de produs/ciclul de sterilizare/autoclav (kg) 640 960 1280
Nr crt
1 2 3
B.2.4. AMBALAREA Produsele scoase de la sterilizare sunt ambalate si etichetate astfel incat sa fie gata pentru distributie. Componentele liniei de ambalare sunt urmatoarele: descarcator; tunel de uscare; masina de etichetat Krones; masina de imprimat cu injectie; masina de ambalat cu termocontractie.
49
SC SCANDIA FOOD SRL
B.2.5. DEPOZITARE PATE Pentru depozitarea conservelor se va folosi la depozitul existent pe amplasament cu o suprafata de 960,72 mp si temperatura de pastrare intre 5-25C.
C.
C.1.
DESEURI
TIPURI SI CANTITATI DE DESEURI REZULTATE PROIECTULUI SI MANAGEMENTUL ACESTORA DIN FUNCTIONAREA
In perioada de functionare a sectiei de pateuri vor rezulta deseuri periculoase, nepericuloase si inerte care trebuie valorificate si/sau eliminate conform prevederilor din OUG 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea 426/2001, cu completarile si modificarile ulterioare. Gestionarea deseurilor (colectare selectiva, transport, valorificare, eliminare) se va face cu respectarea reglementarilor mentionate mai sus si a prevederilor specifice legate de deseurile provenite din prelucrarea carnii. Principalele deseuri codificate conform HG 856/2002 care vor rezulta pe perioada de functionare a sectiei de pateuri sunt urmatoarele:
Tabel 9. Tipurile de deseuri generate in perioada de functionare

Nr. Crt. Sursa deseului Aprovizionare materii prime Cod deseu (conf. HG 856/2002) 15 01 01 Denumirea deseului ambalaje de hartie si carton Mod de depozitare temporara in containere, selectiv in containere, selectiv (folia, ambalajele de polipropilen a), sau in spatiu de igienizare (navete) in containere, selectiv Mod de gestionare (eliminare/valorificare) valorificare prin firme autorizate si specializate (SC Vrancart SA, SC Ambro SA).
1.
2.
15 01 02
ambalaje de materiale plastice (folie, ambalaje de polipropilena, navete )
valorificare prin firme autorizate sau refolosire pentru ambalarea secundara (navetele) SC HENCO SRL Sibiu
3.
15 01 05
ambalaje de materiale compozite (de la condimente)
in general nu se pot valorifica, elimina prin firme autorizate
50
SC SCANDIA FOOD SRL
Nr. Crt.
Sursa deseului
Cod deseu (conf. HG 856/2002)
Denumirea deseului ambalaje de sticla, deseuri de sticla
4.
15 01 07
5.
15 01 03
ambalaje de lemn (europaleti)
6.
02 02 02
deseuri de tesuturi animale (provenite de la transarea carnii eventual contaminate)
Procesarea carnii materii care nu se preteaza consumului sau procesarii (oase flaxuri si grasimi rezultate in urma transarii) ambalaje metalice deteriorate si cutii conserve amblaje de sticla deteriorate Ambalaje de material plastic deteriorate Ambalaje de lemn deteriorate Ambalaje de la agentii de curatare, dezinfectie deseuri de tesuturi animale
7.
02 02 03
Mod de depozitare temporara in containere, selectiv, dupa spalare Pe platforma betonata,in containere, selectiv a resturilor depozitare in depozitul de confiscate (in saci de polietilena pe paleti din material plastic) depozitare in camere de oase si deseuri la 0-4C, in box-paleti cu grilaj metalic in containere metalice in containere metalice in containere metalice in containere metalice In containere metalice
Mod de gestionare (eliminare/valorificare) valorificare prin firme autorizate, eventual reutilizare ( SC INTEGRAL FILTRE SRL) valorificare prin firme autorizate sau reutilizare pentru ambalare tertiara (pentru transport)
sub incidenta medicului veterinar eliminare prin firme autorizate ( SC Protan SA Bucuresti)
eliminare prin firma autorizata (SC Protan SA Bucuresti)
8.
16 01 07
valorificate prin firme autorizate( SC Narcisa Impex SA) valorificare prin firme autorizate ( SC INTEGRAL FILTRE SRL) Valorificare prin firme autorizate (SC Henco SRL Sibiu Valorificare prin firme autorizate Spalare si apoi valorificare prin firme autorizate sau returnate furnizorilor pentru reumplere sub incidenta medicului veterinar eliminare
9.
Activitatea de ambalare
15 01 07
10.
15 01 02
11.
15 01 03
12.
Activitatea de curatare a instalatiilor
15 01 10*
13
02 02 02
depozitare in depozitul
51
SC SCANDIA FOOD SRL
Nr. Crt.
Sursa deseului
Cod deseu (conf. HG 856/2002)
Denumirea deseului (pierderile de materii prime pe fluxul tehnologic, ramase in utilaje, daca sunt separate si nu ajung in apa de spalare) oase flaxuri si grasimi rezultate in urma transarii (pierderile de materii prime pe fluxul tehnologic, ramase in utilaje, daca sunt separate si nu ajung in apa de spalare) Substante chimice de laborator constand din sau continand substante periculoase, inclusiv amestecuri de laborator Deseuri biologice ( placi cu medii de cultura insamantate) Namoluri de la statia de epurare deseu de hartie/carton provenit de la personalul angajat ambalaje PET deseuri menajere
Mod de depozitare temporara de confiscate (in saci de polietilena pe paleti din material plastic)
Mod de gestionare (eliminare/valorificare) prin firme autorizate ( SC Protan SA Bucuresti)
14
02 02 03
depozitare in camere de oase si deseuri la 0-4C, in box-paleti cu grilaj metalic
eliminare prin firma autorizata (SC Protan SA Bucuresti)
15.
Activitatea de laborator(fizic o-chimic)
16. 05 06*
Recipienti adecvati
Eliminare prin firma autorizata ( SC ECO SERV TRANS SRL Sibiu
16.
Activitatea de laborator (microbiologic ) Epurarea apelor uzate
16.05.06 *
Recipienti adecvati
Eliminare prin firma autorizata SC ECO SERV TRANS SRL Sibiu Deshidratare si eliminare prin firme autorizate valorificare prin firme autorizate
17.
19 08 09
Recipienti adecvati colectare selectiva in pubele colectare selectiva in pubele colectare selectiva in pubele
18. Activitati administrative 19.
20 01 01 15 01 01
15 01 02
valorificare prin firme autorizate valorificare prin firme autorizate
20.
20 03 01
52
SC SCANDIA FOOD SRL
Generarea deseurilor poate fi minimizata prin utilizarea eficienta a materiilor prime, iar in paralel se face o separare a deseurilor reciclabile rezultate. De asemenea, deseurile rezultate in procesul tehnologic in cadrul activitatilor premergatoare obtinerii produsului (dezghetarea, pregatirea carnii, tocarea carnii) care pot fi considerate pierderi pe fluxul de productie, se pot colecta manual pentru a fi folosite in alimentatia animalelor. Ele nu mai sunt astfel indepartate prin folosirea apei si nu mai ajung astfel in fluxul de apa uzata tehnologica, incarcand cu componenta organica aceasta apa. Deseurile speciale (02 02 02 si 02 02 03) sunt gestionate in conformitate cu prevederile Ordinului 80/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor privind stabilirea documentelor si evidentelor veterinare necesare in cadrul activitatii de neutralizare a deseurilor de origine animala, cu modificarile ulterioare, prin pastrarea evidentelor cu privire la tipul deseurilor, cantitatea, destinatia acestora, transportatorul si documentele insotitoare, precum si prin intocmirea si completarea registrelor in conformitate cu modelul prevazut in anexa nr. 1 a acestei prevederi legale. De asemenea, activitatea beneficiarului legata de gestionarea subproduselor de origine animala rezultate din procesul tehnologic se va desfasura in conformitate cu prevederile Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European si al Consiliului de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animala destinate consumului uman i produsele derivate care nu sunt
i de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulament
privind subprodusele de origine animala) Gestionarea ambalajelor urmareste doua aspecte: gestionarea deseurilor de ambalaje rezultate din activitatea de productie, precum si a ambalajelor folosite pentru ambalarea produselor fabricate, pentru care beneficiarul este responsabil la momentul punerii produselor sale pe piata nationale. Ambele aspecte sunt reglementate de HG 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje, modificata si completata cu HG 1872/2006 si HG 247/2011. Gestionarea deseurilor de ambalaje se realizeaza prin tinerea evidentei acestora, in conformitate cu HG 856/2002, la fel ca pentru celelalte deseuri generate in unitate. Pentru ambalajele puse pe piata nationala impreuna cu produsele (unitatea fiind producator de produse ambulate) se tine o evidenta stricta (pentru toate categoriile de ambalaje: primare, secundare, tertiare), situatia anuala a lor fiind raportata la ARPM Sibiu, conform Ordinului 927/2005. De asemenea, unitatea detine un contract cu SC ECOROM
53
SC SCANDIA FOOD SRL
Ambalaje pentru a realiza indeplinirea obligatiilor de valorificare/reciclare, prevazute in legislatie si pentru a respecta prevederile legale privind Fondul pentru Mediu.
D.
IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTUIA

Pe perioada de functionare a sectiei de pateuri exista un impact potential asupra
factorilor de mediu. In cele ce urmeaza se va trata pentru fiecare factor de mediu in parte potentialele surse de poluare a acestora, instalatiile de depoluare existente si masurile care se iau de catre personalul angajat in vederea reducerii la minim a impactului asupra componentelor environmentale. D.1. APA
D.1.1. CONDITIILE HIDRICE SI HIDROGEOLOGICE ALE AMPLASAMENTULUI S.C. SCANDIA FOOD S.R.L. este amplasata pe malul stang al raului Cibin, la cca. 15 metri de digul de aparare impotriva inundatiilor. Bazinul hidrografic al raului Cibin este situat in partea centrala a tarii, Cibinul fiind principalul afluent de dreapta a raului Olt. Date hidrologice: cod cadastral VIII-1.120; lungime L = 78 km; suprafata bazinului hidrografic S = 2210 kmp; debitul mediu multianual la confluenta cu raul Olt Qm = 15,5 mc/s; panta zona izvoare - 50; panta zona confluenta - intre 1-2,5. In sectiunea amonte confluenta cu raul Olt, debitul maxim cu probabilitate de depasire de 1% este estimat la cca 800 mc/s. Raul Cibin formeaza depresiunea Sibiului si traverseaza municipiul Sibiu, avand importanta economica deosebita prin faptul ca sigura alimentarea cu apa a municipiului Sibiu si a zonelor situate in amonte de acesta prin intermediul acumularii de la Gura Raului care are si rol de producere a energiei electrice si de atenuare a viiturilor. Din punct de vedere calitativ raul Cibin este influentat negativ de o serie de factori de natura antropica. Activitatile agricole desfasurate presupun utilizarea fertilizantilor organici sau
54
SC SCANDIA FOOD SRL
chimici, tratamentelor impotriva daunatorilor si aplicarea de amendamente. Calitatea raului Cibin este influentata de activitatile agricole si industriale-materializate prin evacuari de ape uzate insuficient epurate din zona de amplasare a municipiului Sibiu (raport ARPM Sibiu privind starea mediului in Regiunea 7 centru, pentru anul 2009), evidentiaza faptul ca se inrautateste starea ecologica in sectiunea Mohu situata aval de Sibiu. Tabel 10. Caracterizare fizico-chimica raul Cibin, conform Ordinului 161/2006
Elemente de calitate chimice si fizico-chimice, conform Ordinului 161/2006 Raul Sectiunea Incadrare chimica I III II III Incadrare stare ecologica AICIR
RO
NUTR
PTS
Amonte Cibin Sibiu Mohu
I II
I III
I I
I II
Notatii: RO-regim de oxigien; NUTR-nutrienti; PTS poluanti toxici specifici; AICR-alti indicatori chimici relevanti. Ca aspect general trebuie relevat faptul ca cea mai mare parte a scurgerii medii lunare din timpul unui an se produce primavara, in lunile IV-VI, iar cea mai mica iarna, in intervalul lunilor XI-I. Din punct de vedere geomorfologic, relieful are un caracter de lunca, depresiune, insa amplasamentul societatii este situat pe malul stang al raului Cibin, in zona acumulativa de lunca. Formatiunile intalnite sunt reprezentate de nisipuri argiloase asezate, pietrisuri mari aluviale in facies de albie. Structura pietrografica a teraselor include nisip, pietris si argila. Coloana litologica in zona este urmatoarea: sol vegetal cca. 0,2 adancime; pietris si nisip si rar bolovanis - intre 0,2 m si 0,5 m adancime; argila galben maronie plastic vartoasa intre 0,5 m si 1,3 m adancime; argila vinetie usor nisipoasa intre 1,3 m si 2,1 m adancime; nisip argilos cu pietris - intre 2,1 m si 2,7 m adancime; nisip prafos, fin, umed intre 2,7 m si 4,0 m adancime. Straturile de suprafata sunt relativ permeabile. Adancimea de inghet este situata la cca 0,9 m fata de nivelul actual al terenului.
55
SC SCANDIA FOOD SRL
D.1.2. MANAGEMENTUL APELOR UZATE Apa captata de la reteaua centralizata de alimentare cu apa este utilizata in urmatoarele scopuri: in scop potabil si igienico-sanitar pentru personalul ce deserveste activitatile desfasurate; in scop tehnologic si pentru igienizarea spatiilor si instalatiilor; in scop PSI.
a) Consum in scopuri igienico-sanitare Necesarul specific de apa pentru satisfacerea nevoilor sanitare ale angajatilor calculat conform STAS 1343/1-2006 este: - Q zi med = 25,44 mc/zi; - Qzi max = 33,07 mc/zi = 0,38 l/s. Acest debit nu suporta variatii semnificative pentru ca numarul de angajati care deservesc activitatea va ramane relativ constant. b) Consum de apa in scopuri tehnologice Linie pate: mai jos sunt redate normele de apa de consum pentru producerea diferitelor tipuri de pate: Conserva 100 gr consum apa 48 gr Conserva 120 gr consum apa 51,5 gr Conserva 130 gr consum apa 56,8 gr Conserva 170 gr consum apa 60 gr Conserva 200 gr consum apa 95 gr Conserva 240 gr consum apa 104 gr Conserva 300 gr consum apa 143 gr
- norma de apa pentru productia de conserve: qs mediu = 0,066 l apa l/conserva;; - se va produce zilnic o cantitate medie de 415528 buc conserve; Debitele necesarului de apa sunt: Qzi.med = Ni x qs mediu = 27,42 mc/zi Qzi.med = 0,32 l/s Qzi.max = Ni x qs maxim = 35,65 mc/zi Qzi.max = 0,41 l/s Aceste valori de debit vor fi utilizate suplimentar prin amplasarea si functionarea liniei de
56
SC SCANDIA FOOD SRL
pate. Linie mancaruri: mai jos sunt redate normele de apa de consum pentru producerea diferitelor tipuri de pate: Conserva 130 gr consum apa 70 gr Conserva 170 gr consum apa 66,9 gr Conserva 200 gr consum apa 72,2 gr Conserva 300 gr consum apa 141 gr Conserva 400 gr consum apa 187 gr Conserva 430 gr consum apa 224 gr Conserva 820 gr consum apa 320 gr Conserva 2000 gr consum apa 1205,4 gr Conserva 820 gr consum apa 1064,2 gr
- norma de apa pentru productia de mancarurii: qs mediu = 0,143 l apa/conserva; - se produce zilnic o cantitate maxima de 25211 bucati conserve mancaruri; Debitele necesarului de apa sunt: Qzi.med = Ni x qs mediu = 3,6 mc/zi Qzi.med = 0,041 l/s Qzi.max = Ni x qs maxim = 4,7 mc/zi Qzi.max = 0,053 l/s Acest debit nu suporta variatii semnificative neexistand modificari tehnice pe aceasta linie de productie.
Linie mezeluri: conform datelor puse la dispozitie de reprezentantii societatii, pentru producerea mezelurilor se consuma o cantitate de 286,81 l/tona mezeluri.
- norma de apa pentru productia de mezeluri: qs mediu = 0,287 mc apa/t mezeluri; - se produce zilnic o cantitate maxima de 3 tone mezeluri; Debitele necesarului de apa sunt: Qzi.med = Ni x qs mediu = 0,861 mc/zi Qzi.med = 0,01 l/s Qzi.max = Ni x qs maxim = 1,12 mc/zi Qzi.max = 0,013l/s Acest debit nu suporta variatii semnificative neexistand modificari tehnice pe aceasta
57
SC SCANDIA FOOD SRL
linie de productie. c) Consum de apa pentru igienizarea spatiilor Spatiu in care se desfasoara activitatea ocupa o suprafata desfasurata de 19529,46 mp, suprafata care este igienizata de 4 ori/zi cu un consum mediu de 2 litri/mp/spalare. Qzi med = 156,24 mc/zi; Qzi max = 203,11 mc/zi. Ca urmare a amplasarii liniei de pate, cantitatea de apa utilizata pentru igienizarea spatiilor se va dubla. Datele prezentate anterior sunt calculate inclusiv pentru igienizarea spatiilor in care se va desfasura fluxul tehnologic de productie pate. Practic, jumatate din aceasta cantitate va fi utilizata pentru sectia de pate. d) Consumul de apa pentru igienizarea instalatiilor Pe amplasamentul fabricii - pe liniile de productie situate la parter exista un numar de 29 sateliti de spalare sub presiune cu un debit de 0,5 l/s. Se considera ca acesti sateliti functioneaza functioneaza timp de 15 min/ora. Debitele necesarului de apa sunt: Q zi med = 208,8 mc/zi din care cca. 72 mc/zi pentru linia de pate; Q zi max = 271, 44 mc/zi din care cca. 93,6 mc/zi pentru linia de pate. Ca urmare a amplasarii liniei de pate, cantitatea de apa utilizata pentru igienizarea instalatiilor creste considerabil fata de situatia actuala in care functioneaza doar linia de productie mezeluri si mancaruri. Datele prezentate anterior sunt calculate inclusiv pentru igienizarea instalatiilor care deservesc fluxul tehnologic de productie pate. e) Consum de apa sterilizatoare - sterilizarea se produce in 9 autoclave; - un ciclu de sterilizare este cuprins intre 35-80 min; nr. de sterilizari/autoclava - 8 ; - activitatea de sterilizare se desfasoara in 2 schimburi/zi; - consum de apa/sterilizator/ciclu - 6,7 mc. Debitele necesarului de apa sunt: Q zi med = 428,4 mc/zi din care 214,2 mc/zi pentru sectia de pate; Q zi max = 627,12 mc/zi din care 313,56 mc/zi pentru sectia de pate. De asemenea, ca urmare a amplasarii liniei de pate, cantitatea de apa utilizata pentru sterilizarea conservelor creste considerabil fata de situatia actuala in care functioneaza doar linia de productie mezeluri si mancaruri. Datele prezentate anterior sunt calculate inclusiv pentru sterilizarea conservelor de pate.
58
SC SCANDIA FOOD SRL
f) Necesarul de apa pentru producerea aburului tehnologic - necesarul de abur tehnologic este de cca 270,4 tone; - pentru producerea unei tone de abur tehnologic se utilizeaza cca 0,5 mc apa; Debitele necesarului de apa sunt: Q zi med = 135,2 mc/zi; Q zi max = 175,76 mc/zi. In cadrul sistemului de producere a aburului tehnologic, apa recuperata prin condens este recuperata in circuit astfel: apa condensata este colectata in bazine de condens situate la parterul fabricii de unde sunt pompate in bazinul de ape de condens din podul tehnic ( V=4,4 mc echipat cu pompe Wilo, tip MVI 1603/6-1/16/E-400-50-2, P max =16 bari, Q=16 mc/h, T max 120 C); din bazinul situat in podul tehnic apa este pompata in bazinul de condens din cadrul centralei de abur (V=15 mc, Wilo cu convertizor Tip MVI 1603/6-1/25/E/3-400-50-2 P=max 25 bari, Q =16 mc/h, T max 120 C. O pompa utilizata la recirculare are debitul maxim de 16 mc/h, functionarea zilnica medie de 5 ore pe zi la cu un randament de 80 %. Volum recirculat = 204 mc/zi. Necesarul de apa = 135,2 mc/zi. Cerinta de apa tehnologica pentru producerea de abur: Q zi med = 339,2 mc/zi; Qzi max = 379,76 mc/zi. Necesarul de apa pentru productia de abur tehnologic va creste pana la valorile inscrise mai sus. g) Necesarul total de apa (suma punctelor a, b,c,d,e) Kzi - 1,3 coeficientul de neuniformitate a debitului zilnic; Ko - 2,0 coeficientul de neuniformitate a debitului orar. Qzi.med = 1039,96 mc/zi = 12,03 l/s Qzi.max = 1351,97 mc/zi = 15,65 l/s Qorar max = Ko x Qzi max/24 = 112,66 mc/h = 31,29 l/s Ca urmare a amplasarii liniei de pate, consumul mediu de apa va creste cu 561,34 mc/zi iar cel maxim cu 734,24 mc/zi. h) Debite de incendiu
59
SC SCANDIA FOOD SRL
Conform memoriului tehnic pentru instalatiile de apa-canal, memoriu care cuprinde date de dimensionare a instalatiilor rezulta urmatoarele debite de incendiu: pentru instalatia de stins incendii cu hidranti interiori; Volum de apa necesar Vh - 3mc; pentru instalatia de stins incendii cu hidranti exteriori; Volumul de apa necesar Vie = 162 mc; pentru instalatia de stins incendii cu sprinklere; Volumul de apa necesar Vik = 184 mc. Volumul rezervei intangibile de incendiu Vu = 349 mc, fapt ce a condus la realizarea unui bazin de stocare a apei de incendiu cu volum de 400 mc. Cerinta de apa Qzi med = 1592,96 mc/zi Qzi max = 1904,97 mc/zi. Evacuarea apelor uzate de pe amplasament De la sectia de preparate pateuri in perioada de functionare vor rezulta urmatoarele tipuri de ape uzate: ape uzate de tip menajer; ape uzate de tip tehnologic; ape uzate tehnologice rezultate din igienizarea spatiilor; ape uzate rezultate de la sterilizarea conservelor. Canalizare menajera - Apele uzate de tip menajer rezultate de la grupurile sanitare sunt evacuate prin conducta interioara de propilena avand diametrul de DN = 150 mm, panta intre0,5 - 1%, pana la caminele de racord la canalizare din incinta fabricii, apoi prin conducta din PVC, Dn = 150 mm sunt colectate in bazinul de pompare si ulterior pompate la reteaua edilitara. Panta de pozare a retelei este cuprinsa intre 0,5 - 1%. Reteaua interna de canalizare menajera are o lungime totala de L = 601 m. Reteaua de canalizare este formata din tuburi de canalizare PVC si PE si camine de derivatie si vizitare a canalizarii. Pe platforma betonata, exista o camera de pomapre ape uzate de tip menajer in reteua de canalizare oraseneasca, echipata cu 2 pompe (1+1R) cu urmatoarele caracteristici: tip WILO EMU FA08; putere P = 22 W; serie 650082139 respectiv serie 650082142 Qinstal = 12 mc/h;
60
SC SCANDIA FOOD SRL
Inaltime refulare HcA = 10 m. Ape uzate de tip menajer - debite evacuate: Calculul debitelor de ape uzate menajere s-a realizat la un procent de 80 % din debitele
de apa prelevate pentru activitatile mentionate anterior: Qzi med = 20,35 mc/zi; Qzi max = 26,46 mc/zi. Apele uzate de tip menajer sunt evacuate in reteaua de canalizare oraseneasca fara preepurare, dupa jonctiunea acestora cu apele uzate de tip tehnologic preepurate si cu apele de sterilizare. Debitul de ape uzate de tip menajer va suferi modificari minore fata de situatia actuala. Canalizare ape uzate tehnologice - Apele uzate tip tehnologic sunt colectate din hale prin intermediul unor sifoane de pardoseala si canalizate prin intermediul conductelor de PP, Dn = 100 150 mm (panta de 1,5%) spre colectorul principal din fabrica realizat din PP, Dn = 150 mm, panta de 1,5%. Colectorii din fabrica se descarca gravitational in colectorul principal din exteriorul fabricii realizat din PP, Dn = 200 mm cu panta de 1,5%. Din acest colector apele tehnologice ajung in bazinul de omogenizare cu rol de cheson de pompare, cu un volum de 80 mc de unde prin pompare sunt introduse in cele 2 statii de preepurare, dupa care sunt deversate intr-un bazin betonat, de unde sunt canalizate spre canalizarea stradala. Camera de pompare a apelor uzate de tip tehnologic este echipata cu 2 linii de pompe cu urmatoarele caracteristici: Linia noua pompe Tip DG I-80 Landia cu debit de 60 mc/h; Linia veche de pompe Tip DG I-65 Landia cu debit de 10 mc/h. Apele uzate tehnologice preepurate fac jonctiunea cu apele uzate de tip menajer intr-o camera de pompare echipata cu instalatie de pompare tip Wilo cu caracteristici Q = 414 mc/h, HcA = 12 m. Apele uzate de tip tehnologic - debite evacuate Apele uzate de tip tehnologic sunt cele rezultate in urma igienizarii spatiilor de productie si a instalatiilor (calculate la un procent de evacuare de 100 % din necesar) si cele rezultate din recircularea apei de condens (calculate la un procent de 25 % din necesar). Se mentioneaza ca bazinele de colectare ape de condens sunt echipate cu senzor de conductivitate si de substante extractibile, senzori care in caz de depasire a limitelor maxime admise pentru reutilizare, comanda automat evacuarea la reteaua de canalizare tehnologica. Q zi med = 398,84 mc/zi = 4,62 l/s din care 183,92 mc/zi vor rezulta de la sectia de
61
SC SCANDIA FOOD SRL
producere pate; Q zi max = 518,49 mc/zi = 6,00 l/s din care 228,95 mc/zi vor rezulta de la sectia de producere pate; Apele uzate de tip tehnologic suporta o preepurare de tip fizico-chimic si sunt ulterior , evacuate in reteaua de canalizare oraseneasca dupa jonctiunea cu apele de sterilizare si apele uzate de tip menajer. Apele de la sterilizarea conservelor (conventional curate) sunt colectate in interiorul fabricii printr-o retea de canalizare executata din PEHD diametrul DN = 125 mm de unde sunt canalizate in exterior tot prin conducte de PEHD Dn = 125 mm pana la cele 2 bazine de acumulare cu volume de Vu = 40 mc, respectiv Vu = 157 mc. Lungimea retelei de canalizare a apelor uzate rezultate de la sterilizare si pana la incarcarea in cele doua bazine de acumulare este de L = 149,95 m. De aici preaplinul se canalizeaza spre un bazin betonat etans unde apele de sterilizare se unesc cu cele rezultate din preepurarea apelor tehnologice rezultate din fabrica, iar apoi sunt canalizate prin intermediul conductei de PVC DN 400 spre conducta de canalizare stradala din PVC DN 400. Ape de sterilizare-debite evacuate Apele rezultate din sterilizarea conservelor in autoclave sunt evacuate in procent de 100 % in bazin de colectare dedicat. Din acest bazin dupa jonctiunea cu apele uzate de tip tehnologic si menajer, aceste ape sunt evacuate in reteaua de canalizare oraseneasca. Q zi med = 482,4 mc/zi din care 214,2 mc/zi vor rezulta de la sectia de producere pate; Q zi max = 627,12 mc/zi din care 313,56 mc/zi vor rezulta de la sectia de producere pate; Debite totale evacuate la reteaua de canalizare Q zi med = 901,59 mc/zi, Q zi max = 1172,07 mc/zi. Ape pluvial posibil impurificate sunt colectate prin rigole si camine de incarcare intr-o retea de canalizare separata care conduce apele in trei separatoare de hidrocarburi, astfel: - retea pluvial posibil impurificat 1: - colecteaza apele din zona est si nord-est a platformei betonate; - lungime L = 334 m; - diametre Dn = 150, 200, 300, 350, 400 mm; - panta i = 0,5%, 1%, 1,5%; - executata din PVC; - montata ingropat.
62
SC SCANDIA FOOD SRL
- retea pluvial posibil impurificat 2; - colecteaza apele din zona nord-vest a platformei betonate; - lungime L = 585 m; - diametre Dn = 150, 200, 250, 350 mm; - panta i = 0,5 %,1%. - executata din PVC; - montata ingropat. - retea pluvial posibil impurificat 3: - colecteaza apele din zona sud si sud vest a platformei betonate; - lungime 570 m; - diametre Dn=150,200,250,300,350,400mm; - panta i=0,5 %, 1%,1,5%, - executata din PVC; - montata ingropat. Debite de ape pluviale potential contaminate: pentru suprafata betonata 1 separator hidrocarburi 1 - suprafata S = 5868 mp; Q pl = 75,11 l/s; pentru suprafata betonata 2 - separator hidrocarburi 2 - suprafata S = 7946 mp; Q pl = 101,7 l/s; pentru suprafata betonata 3 separator de hidrocarburi 3 - suprafata S = 7650 mp; Q pl = 97,92 l/s. Debitele totale de ape pluviale potential contaminate Q = 274,73 l/s. Ape pluviale conventional curate de pe cladiri, zona spatii verzi, platforma betonata zona curata, pluvial posibil impurificat preepurat sunt canalizate intr-o retea de canalizare executata din PVC, epurate intr-un decantor/separator de hidrocarburi final si evacuate gravitational in canalul de scurgere limitrof cu descarcare finala in raul Cibin. Reteaua de canalizare are urmatoarele caracteristici tehnice: lungime L = 920 m; diametre Dn = 150, 200, 250, 300, 350, 400, 450, 500, 600, 700 mm; panta i = 0,5 %, 1%, 1,5 %; executata din PVC; montata ingropat. Debite de ape pluviale potential curate:
63
SC SCANDIA FOOD SRL
pentru suprafata betonata S = 6290 mp; =0,8; Q pl = 80,51 l/s;
pentru suprafata construita S = 11156; = 0,8; Q pl = 142,8 l/s;
pentru suprafata inierbata S = 12723 mp, = 0,15; Q pl = 30,53 l/s. Debitele totale de ape pluviale potential contaminate curate Q = 253,84 l/s Debit de ape pluviale Q = 528,57 l/s se evacueaza prin canalul deschis limitrof in raul
Cibin. Apele meteorice de pe copertina cladirilor sunt colectate prin receptoare de terasa spre gratarele (caminele) de incarcare a apelor pluviale de pe carosabil. Se mentioneaza ca retelele de canalizare sunt pe amplasament si nu vor suferi modificari de ordin tehnic. Modificarea aparuta dupa amplasarea liniei de pate va fi doar de ordin cantitativ ca urmare a cresterii consumului de apa si implicit a volumului de ape uzate evacuate. D.1.3. SURSELE DE POLUARE A APELOR In faza de realizare a investitiei impactul asupra componentei hidrice este nesemnificativ, potentialul impact asupra apei se poate realiza in perioada de functionare a liniei de pateuri. Sursele de poluare a apelor de suprafata si a celor subterane in perioada de functionare a sectiei de pateuri sunt urmatoarele: spalarea si igienizarea incaperilor si a utilajelor/echipamentelor de productie poate conduce la o crestere organica in apele tehnologice; depozitarea necorespunzatoare a deseurilor menajere, tehnologice in spatiile dedicate pentru aceste activitati; scurgerile de produse petroliere care pot conduce la o contaminare a apelor meteorice, iar deversarea acestora in apele de suprafata contaminarea raului Cibin; functionarea necorespunzatoare a statiei de preepurare ape tehnologice ce va conduce la o incarcare in special cu substante organice, materii totale in suspensie a retelei de canalizare stradale; functionarea necorespunzatoare a separatoarelor de hidrocarburi de pe
amplasament care va conduce la acumularea unor produse petroliere in bazinul de acumulare ape pluviale si o posibila deversare a acestor hidrocarburi prin canalul
64
SC SCANDIA FOOD SRL
deschis in raul Cibin; fisurarea conductelor de PVC aferente retelelor de canalizare ape pluviale potential contaminate, respectiv ape uzate tehnologice si care poate conduce la o poluare a apelor subterane. D.1.4. INSTALATII PENTRU EPURAREA SAU PREEPURAREA APELOR Pentru asigurarea epurarii/preepurarii apelor uzate tehnologice si a apelor potential contaminate de pe amplasament se vor utiliza urmatoarele instalatii de epurare si preepurare: separatoare de hidrocarburi; statia de preepurare a apelor uzate tehnologice. Separatoarele de hidrocarburi Apele pluviale posibil impurificate sunt colectate prin reteaua de canalizare si preepurate in trei instalatii de epurare mecanica (separatoare de hidrocarburi) tip ACO, monobloc care sunt amplasate in incinta, pe platforma betonata, inainte de descarcarea apelor in reteaua comuna de ape pluviale. Modulul containerizat si echipamentele necesare epurarii sunt cuprinse intr-un singur bazin compartimentat. Unitatea de epurare tip mecanic este de forma cilindrica si contine un spatiu util de decantare suspensii si corpuri solide mai mari. In acest spatiu apa impurificata este trecuta printr-un filtru coalescent dupa care este evacuata la reteaua de canalizare. Modulul containerizat este montat ingropat pe pat de nisip cilindrat, cu dimensiunile: diametru Dn 2440 mm; adancime H-1500 mm; volum total V tot =7,01 mc. Containerul este prevazut cu capac de vizitare pentru efectuarea reviziilor si intretinerii si cu acces pentru prelevarea de probe. Apa limpezita este evacuata prin sifonare gravitational in reteaua de canalizare din incinta. Hidrocarburile sunt colectate perodic manual, namolul depus se vidanjeaza periodic. Apele pluviale preepurate din cele trei separatoare de hidrocarburi precum si apele pluviale conventional curate sunt colectate intr-un bazin final cu rol de separare hidrocarburi si decantare cu urmatoarele caracteristici tehnice: executat ingropat din beton armat turnat monolit; radierul este executat din placa de beton armat cu grosime de 45 cm prevazut cu folie impermeabila din PVC si strat de rupere a capilaritatii;
65
SC SCANDIA FOOD SRL
imbinarile sunt prevazute cu garnituri de etansare; planseul este executat din placa de beton armat cu grosimea de 30 cm acoperita cu strat bituminos;
lungimea constructiva 20,60 m; lungimea utila 20,00 m; latimea utila 5,60 m; adancimea construita 2,50 m; adancimea utila 1,59 m; volum total 288,4 mc; volum util 160 mc. Bazinul final de epurare ape pluviale potential contaminate este prevazut cu grup de
pompare (1+1R) care asigura evacuarea in canalul limitrof cu descarcare finala in raul Cibin cu urmatoarele caracteristici: tip Wilo EMU FA 25.74 E; debit Q =800 mc/h; inaltimea de refulare HcA =10 m. Statia de preepurare ape uzate Apele uzate de tip tehnologic provenite din activitatea desfasurata sunt epurate prin 2 statii de epurare: statie de epurare fizico-chimica de tip ADIPUR S.C. ADISS S.A. conform Agrementului Tehnic anexat avand capacitate de epurare de 240 mc/zi si statie de epurare fizico-chimica conform Certificat anexat avand capacitate de epurare de 360 mc/zi. a) Capacitatea de epurare - statiile de preepurare ape uzate sunt proiectate pentru
preluarea si epurarea urmatoarelor debite : Statie de preepurare ape uzate cu o capacitate proiectata de 240 mc/zi: - Q zi max = 240 mc/zi = 2,77 l/s Statie de preepurare ape uzate cu o capacitate proiectata de 360 mc/zi - Q zi med = 360 mc/zi = 4,16 l/s b) Descrierea componentelor de epurare si a fluxului de epurare:
Statie de preepurare ape uzate cu o capacitate proiectata de 240 mc/zi Schema de epurare cuprinde urmatoarele obiecte tehnologice: statie de pompare; instalatie automata de sitare de tip cilindric cu melc transportor; rezervor tampon;
66
SC SCANDIA FOOD SRL
statie suflante; instalatie automata de flotatie apa uzata; rezervor stocare apa flotata, apa de la sterilizator, apa potabila; rezervor de stocare grasimi si sedimente.
Statie de pompare: apele uzate de tip tehnologic sunt colectate gravitational din sectiile de productie pana la un camin colector din beton, cheson prefabricat (dimensiuni: Lu = 3,50; lu = 3,50, Hc = 2,82; Hu = 1,50 m, Vu = 18,37), cu sectiune patrata dotat cu pompe submersibile speciale cu tocator si ghidaj - 1+1R - cu functionare in regim automat controlat de senzorii de nivel minim, maxim si maxim avarie, pompa de rezerva intra in functiune in cazul deteriorarii pompei principale si in cazul in care senzorul de nivel indica nivelul maxim avarie situatie de urgenta. Instalatie de sitare automata - prevazuta cu presa pentru materialul retinut: din otel inox, = 300 x 2590 mm, dimensiunea ochiurilor de 1 mm, montata la intrarea in rezervorul tampon. Instalatia de sitare automata: forma cilindrica cu melc de transport; montata in bazin; unghi inclinatie 35o; executata din otel inox. perii montate pe partea frontala a melcului pentru curatare. Materialul retinut este preluat de melcul care il transporta spre gura de evacuare si in acelasi timp il deshidrateazapana la cca. 30 - 40% substanta uscata. La capatul transportorului are loc evacuarea materialului retinut, deshidratat si mompactat intr-un container amplasat intre cele 2 rezervoare. Rezervorul tampon - apa sitata va fi colectata intr-un rezervor tampon: volum util - Vutil = 40 mc; executat din otel carbon; dotat cu serpentina de racire apa; dotat cu tub perforat de aerare; echipat cu stuturi pentru alimentare, evacuare, golire, preaplin; la partea superioara se afla suportii pentru fixarea instalatiei de sitare, a suflantei, a
67
SC SCANDIA FOOD SRL
cablului alimentare energie electrica, precum si o gura de vizitare cu capac, de forma dreptunghiulara. Prin intermediul suflantei se insufla aer pentru evitarea depunerilor pe fundul rezervorului, precum si pentru mixarea apei uzate. Rezervor stocare apa flotata, apa de la sterilizator: constructie metalica din otel carbon; volum util Vutil = 40 mc; bicompartimentat: compartiment pentru apa flotata cu un volum de V = 51 mc; compartiment pentru apa de la sterilizator cu volum de V = 157 mc. Rezervorul este prevazut cu: stut de alimentare cu apa de la sterilizator; stut de alimentare apa potabila; 2 stuturi de golire, una provenind de la compartimentul de apa de la sterilizator, alta de la apa flotata, amplasate in partea compartimentului de apa flotata; stut preaplin, amplasat in partea compartimentului de apa flotata; stut apa potabila pentru instalatia de polielectrolit. Pentru cazul cand nu se poate asigura dilutia cu apa provenita de la sterilizator, rezervorul este dotat cu conducta de alimentare cu apa potabila. Rezervorul este prevazut cu vane manuale si electrice de comanda, senzor de nivel. Pe conducta de evacuare este montat un debitmetru 125 pentru apa epurata. Rezervor de stocare grasimi si sedimente: constructie sudata din otel carbon; prevazut cu stut pentru preluarea reziduurilor si grasimilor de la flotatie, precum si cu stut pentru preplin; capac patrat vizitare prevazuta cu capac pentru vidanjarea grasimii. Capacul, prevazut pe contur cu platbanda, realizeaza o inchidere etansa prin intrarea acesteea intr-un jgheab (umplut cu apa sau nisip) sudat pe gura rezervorului. Rezervorul este montat intr-un camin de beton. Reactorul de floculare: constructie din polietilena (sau PVC) realizat prin imbinare de coturi si tevi; prevazut cu stuturi pentru injectare de clorura ferica, soda caustica si polielectrolit.
Instalatie automata de flotatie cu aer dizolvat: de tip HUBER - HDF 3;
68
SC SCANDIA FOOD SRL
apa uzata, sitata, tratata chimic, este pompata in instalatia automata de flotare. apa flotata este dirijata in rezervorul de stocare apa flotata; reziduurile si grasimile se colecteaza in rezervorul de stocare grasimi.
Suflanta: de tip BAH 6/10 amplasata in interiorul containerului; distributia aerului se realizeaza printr-o conducta de otel perforat; comanda pornirii si opririi suflantei se face de la tabloul de comanda si automatizare.
Instalatie de preparare dozare polielectrolit cu 3 camere Instalatie de stocare, dozare solutie de: soda caustica (NaOH) 1 buc; clorura ferica (FeCl3) 1 buc. Containere: pentru materialul retinut pe sita; volum V = 1 mc fiecare posibilitatea de vehiculare a lor cu camioane portcontainere. Vana electrica pentru apa de racire DN40 - se deschide in momentul in care temperatura apei depaseste 40 0C. Vana electrica pentru apa flotata DN80 - se deschide in momentul in care se opreste pompa de transvazare. Vana electrica pentru apa de la sterilizator DN125 - functioneaza in functie de semnalul de 4 20 mA primit de la debitmetru pentru a mentine un debit constant. Vana electrica pentru apa potabila DN12 - se deschide pentru alimentarea rezervorului cu apa potabila in cazul in care se opreste alimentarea cu apa de la sterilizator. Senzor de temperatura - este amplasat pe instalatia de flotatie si sesizeaza temperatura apei. pH-metru - conduce pompa dozare soda caustica in functie de pH-ul apei. Tabloul de automatizare al statiei - este montat in interiorul containerului cu echipamente si insumeaza interconexiunile dintre echipamentele statiei asigurand ciclul de functionare automat al statiei. c) Descrierea fluxului tehnologic de preepurare: Apa uzata de tip tehnologic provenita de la sectia de productie este colectata intr-un camin din beton de unde va fi pompata in instalatia de sitare prevazuta cu presa pentru materialul retinut montata pe rezervorul tampon.
69
SC SCANDIA FOOD SRL
Apa uzata tranziteaza suprafata sitei automate, rezultand o separare a materialului plutitor si in suspensie. Materialul retinut este preluat de melcul care il transporta spre gura de evacuare si colectat in containerul amplasat inre cele 2 rezervoare. Apa sitata trece in rezervorul tampon unde se realizeaza racirea prin inermediul serpentinelor de racire si mixarea datorita tevii perforate si alimentate cu aerul provenit de la suflanta amplasata pe rezervor. Pe serpentina de racire in afara rezervorului este prevazuta o vana electrica de pornire cand temperatura apei depaseste 40 0C, temperatura fiind sesizata de senzorul de temperatura amplasat pe instalatia de flotatie. Stutul de evacuare este racordat atat la pompa cat si la preaplin. Apa uzata mixata este pompata in reactorul de floculare (apa este tratata fizico-chimic) in care se injecteaza solutie clorura ferica 40% pentru precipitare, solutie soda caustica 49% ca si neutralizant si solutie polielectrolit 0,1% pentru floculare. Din reactorul de floculare apa uzata tratata fizico-chimic (dupa coagulare-floculare) este introdusa in treapta de flotatie cu aer dizolvat. Depunerile sedimentate la fundul bazinelor de flotatie sunt raclate si impreuna cu spuma se depoziteaza in bazinul de colectare grasimi, de unde se vidanjeaza periodic. Preaplinul rezervorului de grasimi este racordat la conducta colectoare. Apa uzata epurata fizico-chimic, trece, gravitational, in rezervorul de stocare apa flotata V = 10 mc, si care este separat de compartimentul pentru apa de la sterilizator cu V = 30 mc, printr-un perete separator. Pentru cazul cand nu se poate asigura dilutia 1:3 cu apa provenita de la sterilizator, rezervorul este dotat cu conducta de alimentare cu apa potabila. Reglajul, exploatarea, intretinerea si repararea echipamentelor statiei nu necesita scule speciale sau accesorii. a) b) Statie de preepurare ape uzate cu o capacitate proiectata de 360 mc/zi
Capacitate de epurare: 360 mc/zi; Schema de epurare cuprinde urmatoarele obiecte tehnologice:
Statie de pompare automata apa uzata bruta - pompe submersibile (1+1R) cu urmatoarele caracteristici: Q = 60mc/h; H = 10 mcA; P = 7,5 kw.
Instalatie automata de sitare fina din inox tip ROTAMAT Ro9 500 H. Huber
70
SC SCANDIA FOOD SRL
Germania: ochiuri de 2 mm; montata in container; dotata cu transportor elicoidal cu compactarea materialului retinut si descarcare direct in container; dotata cu sistem de incalzire pana la -150C. Rezervor de stocare-omogenizare: termoizolat; volum V = 40 mc; format din 2 rezervoare PAFS, cu V = 20 mc fiecare; cilindrice; diametrul Dn = 2,3 m; lungime L = 5,5 m. Echipament de mixare rezervoare de omogenizare cu aer Statie de pompare automata cu pompa dozatoare - 1 pompa: debit Q = 10 16 mc/h; H = 8 mcA; P = 1,5 kW. Echipament pentru reglare automata pH: cu stocare si doza NAOH ( 30%) = 0,27 l/mc; cantitatea necesara med/zi = 0,27 l/mc x 360 mc/zi = 97,2 l/zi max; capacitate 1 - 6 l/h; tip ADISOL 1000. Instalatie automata de dozare clorura ferica pentru flotatie: cantitatea necesara med/zi = 0,37 l/mc x 360 mc/zi = 126 l/zi max. doza = 0,35 l/mc; capacitate 1 - 6 l/h; tip ADICLOF 1000. Instalatie automata de preparare-dozare polielectrolit pentru flotatie si
deshidratare namol: necesar polielectrolit = 1,2 g/mc apa uzata = 432 g/zi; capacitate: 1000 l/zi; tip ADIPOL 200.
71
SC SCANDIA FOOD SRL
Flotatie cu aer dizolvat din otel inox iclusiv reactor de floculare: tip HDF3 - H. Huber Germania; Q = 16mc/h. Stocator intermediar pentru flotat si sediment de la flotatie, namol in exces: volum V = 6 mc. Tratare namol: deshidratare namol flotat; Q namol flotatie = 36,33 mc; timp de deshidratare - 14,53 h; echipament deshidratare propus - RoS3 Q280. Tablou de comanda si automatizare statie de epurare. c) Descrierea fluxului tehnologic de preepurare Apele uzate rezultate din activitatea desfasurata sunt preluate in statia de preepurare compusa din treapta mecanica si treapta chimica. Apa uzata provenita de la sectia de productie este colectata intr-un camin din beton de unde este pompata in instalatia de sitare. Apa uzata tranziteaza suprafata sitei automate, rezultand o separare a materialului plutitor si in suspensie. Materialul retinut este descarcat direct intr-un container printr-un transportor elicoidal. Apa sitata trece intr-un omogenizarea prin mixare. In acest bazin are loc procesul de epurare chimica, prin dozare cu NaOH pentru corectie pH. Apa uzata mixata este pompata in reactorul de floculare (apa este tratata fizico-chimic) in care se injecteaza solutie clorura ferica pentru precipitare si solutie polielectrolit floculare. Din reactorul de floculare apa uzata tratata fizico-chimic (dupa coagulare-floculare) este introdusa in treapta de flotatie cu aer dizolvat. Depunerile sedimentate la fundul bazinelor de flotatie sunt raclate si impreuna cu spuma se depoziteaza in bazinul de colectare grasimi, de unde se vidanjeaza periodic. Preaplinul rezervorului de grasimi este racordat la conducta colectoare. Apa uzata preepurata fizico-chimic, prin curgere gravitationala, trece in rezervorul de stocare apa flotata V = 6 mc.
rezervor tampon bicompartimentat unde se realizeaza
pentru
72
SC SCANDIA FOOD SRL
Namolul rezultat din echipamentele de epurare sufera un proces de deshidratare. D.1.5. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI In faza de functionarea a sectiei de pateuri se vor lua urmatoarele masuri de reducere a impactului asupra componentei hidrice: evitarea pe cat posibil a evacuarilor unor resturi organice in reteaua de canalizare, in scopul reducerii incarcaturii organice in apele uzate tehnologice; depozitarea corespunzatoare a deseurilor menajere si tehnologice rezultate in urma fluxurilor de pe amplasament; intretinerea in bune conditii de functionare a autovehicolelor de pe amplasament pentru evitarea unor scurgeri accidentale de produse petroliere; intretinerea in perfecta stare de functionare a statiei de preepurare de pe amplasament, instruirea personalului pentru operararea acesteia in scopul incadrarii valorilor limita de emisie in NTPA 002/2005; curatarea periodica a separatoarelor de hidrocarburi existente pe amplasament de personal specializat, depozitarea controlata a namolurilor de la separatorul de hidrocarburi in recipienti de stocare adecvati si eliminarea acestora prin firme specializate; intretinerea in perfecta stare de functionare a conductelor de canalizare a apelor uzate tehnologic pentru evitare poluarii solului si apelor freatice. Pe perioada executarii constructiilor, se vor respecta conditiile tehnice de executie a retelelor de apa si canalizare conform cerintelor avizatorilor. Dupa perioada de executie, se vor lua masurile de gestionare eficienta a apei, se vor monta apometre pentru inregistrarea consumului, se vor efectua lucrarile de intretinere necesare evitarii risipei de apa, iar apa uzata se va incadra in cerintele de calitate ale NTPA 002, date fiind masurile constructive si tehnice aratate mai sus (separatoare de produse petroliere). Vor fi luate toate masurile pentru respectarea Directivei Cadru pentru Apa 2000/60/CE, respectiv a Legii 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare, precum si actele normative subsecvente. Pentru apele uzate se vor respecta Directiva 91/271/CEE privind tratarea apei urbane menajere (modificata de Directiva 98/15/EC), transpusa prin HG nr. 188 din 28 februarie 2002, modificata prin HG 352/2005, pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate. Avand in vedere ca activitatea de producere a pateurilor va fi mari consumatoare de apa cu folosinte atat la igienizarea spatiilor cat si in igienizarea utilajelor echipamentelor vor rezulta
73
SC SCANDIA FOOD SRL
ape tehnologice cu incarcatura organica care pot avea un impact negativ asupra calitatii componentei hidrice evacuate la reteaua de canalizare stradala. Efectele negative mentionate pot fi diminuate/eliminate prin respectarea masurilor propuse, astfel incat se poate afirma ca activitatile propuse nu se vor constitui intr-o forma de dezechilibru cu raportare la acest factor de mediu. D.2. AERUL
D.2.1. CONDITII METEOROLOGICE PE AMPLASAMENT Conditiile meteorologice pe amplasament sunt dictate in principal de conformatia reliefului, de predominanta vanturilor, prezenta raului Cibin. Din punct de vedere al temperaturilor aerului in judetul Sibiu sunt diferentieri mari in functie de altitudinea reliefului. Mediile anuale oscilieaza in jurul valorii de 9 C in partea de jos a judetului ( 9,4 C la Boita, 8,9 C la Sibiu ) coboara sub 5 C pe pantele muntilor mijlocii ( 4,3 C la Paltinis) si sub 0 C pe culmile muntilor inalti. Mediile lunii celei mai calde (iulie) inregistreaza valori de de 20,2 C la Boita, 19,5 C la Sibiu de 13,4 C la Paltinis si cca 7-8 C pe muntii inalti. Mediile lunii celei mari reci coboara pana la -4,9 C la Paltinis, -3,8 C la Sibiu , -3,1 C la Boita si -9-10 C pe culmile cele mai inalte ale muntilor. Maximele absolute au depasit 37 C in partea de jos a judetului (37,6 C la Boita, 37 C la Sibiu, 37,3 C la Brateiu) si 30 C la Paltinis si au depasit 22-23 C pe culmile montane cele mai inalte. Minimele absolute au coborat pana la -34,4 C la Sibiu si -32,3 C la Brateiu, -32 C la Paltinis in data de 10 feb 1929, -30,6 la Boita (28 ian 1943). Numarul mediu anual al zilelor de inghet este de 117,4 la Brateiu, 123,8 la Sibiu, 155,2 la Paltinis si de peste 200 pe culmile cele mai inalte ale muntilor. Valorile mai mici inregistrate la Sibiu (416 m alt abs) in comparatie cu cele inregistrate la Boita (518 m alt abs) sunt cauzate de inversiuni termice frecvente iarna si noaptea in Depresiunea Sibiu. Influenta acestora este sesizabila nu numai in mediile lunilor de iarna ci si in mediile lunilor de vara si anuale, in minimele absolute in numar mediu anual al zilelor de inghet. Precipitatiile atmosferice cresc odata cu cresterea altitudinii reliefului. Cantitatile medii anuale totalizeaza 906,1 mm la Paltinis, 849,8 mm la Boita, 775,9 la Talmaciu, 652,9 mm la Sibiu, 606,7 la Ocna Sibiului si peste 1200-1300 mm pe culmile montane cele mai inalte. Cantitatile medii lunare cele mai mari cad in iunie si totalizeaza 153,3 mm la Paltinis 142,6 mm la Boita, 117,0 mm la Talmaciu, 111,6 mm la Sibiu, 103,7 m la Ocna Sibiului si peste 150 mm
74
SC SCANDIA FOOD SRL
pe muntii cei mai inalti. Cantitatile medii lunare cele mai mici cad in februarie in partea joasa a judetului (36,5 mm la Boita, 29,00 mm la Talmaciu 26,1 mm la Sibiu, 24,3 mm la Ocna Sibiului) in noiembrie pe muntii mijlocii (41,5 la Paltinis) si in septembrie pe muntii inalti ( 50 mm). Cea mai mare cantitate de precipitatii cade in semestrul cald cand aversele insotite de descarcari electrice sunt frecvente. Stratul de zapada are caracteristicile deosebite pe cele doua trepte majore de relief. Durata medie anuala este de 54 zile la Sibiu, 120 zile la Paltinis si de peste 200 zile pe culmile cele mai inalte ale muntilor. Grosimile medii ating 8,1 cm (februarie ) la Paltinis 60,9 cm (martie) si pe culmile cele mai inalte de peste 110 cm (martie). Vanturile sunt puternic influentate de relief atat in privinta directiei cat si a vitezei. Frecventele medii anuale inregistrate la Sibiu indica predominanta vanturilor din NV (13%) si SE (8,2%). La Paltinis predomina vanturile din V (28,4%) SV (15,9%) si E (12,9%). Pe culmile cele mai inalte frecventa maxima o au vanturile de V si NV. Frceventa medie anuala a calmului este mai mare in zona depresionara (57,5%) si mai mica in sectorul montan 18,3% la Paltinis. Vitezele medii anuale oscileaza intre 1,8 si 4,5 m/s la Sibiu si intre 1,5 si 6,5 m/s la Paltinis. Spre sfarsitul iernii si primavara devreme in depresiunile Sibiu si Fagaras bate neregulat dinspre munte un vant cu caracter de fohn numit Vantu Mare. Acesta provoaca incalziri accentuate si topiri bruste ale stratului de zapada. D.2.2. SURSE DE POLUARE SI TIPURI DE POLUANTI GENERATI, PROGNOZAREA POLUARII AERULUI In faza de functionare a sectiei de pateuri, potentialele surse de poluare a atmosferei sunt urmatoarele: traficul auto de pe amplasament genereaza pulberi in suspensie si pulberi sedimentabile in incinta fabricii de conserve, mancaruri si preparate din carne; functionarea utilajelor pe amplasamentul fabricii genereaza emisii sub forma gazelor de ardere care sunt dispersate liber in atmosfera; spatiile de depozitare a deseurilor pot genera o contaminare atmosferica in special prin mirosurile emise (depozitarea deseurilor tehnologice in special namol de la statia de preepurare si deseurile de origine animala); statia de epurare a apelor uzate tehnologice constitue o sursa de poluare atmosferica in principal prin emisia de CH4, NMVOC, CO2, N2O; instalatia frigorifica poate constituie o sursa de poluare atmosferica in principal prin emisia de NH3;
75
SC SCANDIA FOOD SRL
centrala termica de pe amplasament si punctul termic din interiorul fabricii produc emisii atmosferice specifice: NOx, NMVOC, CH4, CO, N2O, PM care se directioneaza in atmosfera prin intermediul unor cosuri de fum. Urmatoarele tipuri de poluanti pot aparea in perioada de functionare a sectiei de pateuri,
acestea intra in categoria emisiilor fugitive: emisii de gaze de ardere de la motoarele cu combustie interna ce vor actiona mijloacele de transport: hidrocarburi, aldehide, oxizi de azot, oxizi de carbon, bioxid de sulf; emisii de gaze de ardere rezultate de la centrala termica si de la punctul termic din interiorul fabricii (NOx, NMVOC, CH4, CO, N2O, PM); pulberi in suspensie si pulberi sedimentabile de pe amplasamentul fabricii rezultat in urma traficului de pe amplasament; CH4, NMVOC, CO2, N2O rezultate din functionarea statiei de prepurarea apelor uzate tehnologice. Prognozarea nivelurilor de poluare a aerului ambiental generate de ansamblul surselor aferente obiectivului studiat s-a efectuat prin metoda de analiza EEA/EMEP/CORINAIR. Pentru prognozarea impactului generat de traficul auto si din utilajele care lucreaza pe amplasament s-a tinut cont de intensitatea traficului de incinta, tipul si viteza mijloacelor de transport, precum si de distanta parcursa de mijloacele de transport auto in incinta amplasamentului. In stadiul de prognoza a poluarii factorului de mediu aer s-au folosit factori de emisie conform metodei de anliza EEA/EMEP/CORINAIR. Pentru utilaje de transport mai mari de 3,5 tone (autobasculante) si care utilizeaza combustibil motorina, factorii de emisie sunt urmatorii:
Tabel 11. Factori de emisie pentru utilaje mai mari de 3,5 tone (motorina)
Cantitatea de poluanti evacuata in atmosfera gr/km gr/kg motorina 10,9 de 42,7 0,06 0,25 2,08 8,16 8,71 34,2 0,03 0,12 800 3138 NOX CH4 VOC CO N2O CO2
76
SC SCANDIA FOOD SRL
Cantitatea de poluanti evacuata in atmosfera gr/MJ 1,01 0,006 0,19 0,80 0,003 73,9 NOX CH4 VOC CO N2O CO2
Cantitatea de particule emise in urma procesului de combustie a motorinei in timpul transportului este data de relatia: Poluant = cantitatea de carburant x factorul de emisie De asemenea in procesul de combustie a motorinei se antreneaza in atmosfera urmatoarele metale grele si pulberi cu factorii de emisie aferenti:
Tabel 12. Metale grele si pulberi aferente procesului de combustie a motorinei

Metale grele mg/Kg motorina consumata 0,01 1,7 0,05 0,07 0,01 1 Cadmiu Cupru Crom Nichel Seleniu Zinc
Tabel 13. Pulberi emise in atmosfera aferente procesului de combustie a motorinei

Cantitatea de pulberi emisa in atmosfera Gr/kg de motorina consumata 4,3 Particule (PM)
Pe amplasament in timpul aprovizionarii cu materii prime si desfacerii produselor finite vor intra mijloace de transport cu capacitati diferite, dar cu capacitatea de transport mai mari de 3,5 tone. Zilnic in curtea unitatii vor intra in medie 22 de masini cu capacitatea de transport mai mare de 3,5 tone care vor parcurge urmatoarele distante: intrare receptie ingrediente/livrare produs finit 300m; intrare receptie congelate 900 m. Distanta medie pe care o parcurge o masina de transport este de 600 m ( de la intrare si pana la descarcare), iar daca se adauga cursa de intoarcere distanta totala pe care o parcurge
77
SC SCANDIA FOOD SRL
autovehicolul de transport in incinta fabricii este de 1200 m. Cantitatea de motorina anuala aproximativa consumata pentru aprovizionarea cu materie prima a fabricii si pentru desfacerea produselor finite in perimetrul fabricii este de 2471 litri. Motorina necesara functionarii autocamioanelor de transport este asigurata de la unitatile de distribuitie a produselor petroliere cele mai apropiate. De asemenea se mentioneaza faptul ca din totalul masinilor care incarca/descarca produse/materii prime doar 30% apartin de SC SCANDIA FOOD SRL. Cunoscand acesti parametrii se poate calcula cantitatea de poluanti evacuati in atmosfera in urma activitatii de aprovizionare cu materii prime a fabricii si desfacerii produselor finite: Tabel 14. Cantitatea de poluanti emisa in atmosfera ca urmare a combustiei motorinei
Factori de emisie conform CORINAIR NOx NMVOC CH4 CO N2O PM
Utilajele de transport
42,7 mg/kg
8,16 mg/kg
0,17 mg/kg
34,2 mg/kg
0,12 mg/kg
4,3 mg/kg
Cantitate de poluant emisa in atmosfera la un consum de 2471 l/an, 1976, 83 kg/an (densitatea motorinei este de 0,8 kg/l). Factori de emisie conform CORINAIR mg/Kg motorina consumata Cantitate de poluant emisa in atmosfera la un consum de 2471,08 l/an, 1976,83 kg/an (densitate a motorinei de 0,8 kg/l). 19,768 mg/an 3360,61 mg/an 98,841 mg/an 138,378 mg/an 19,768 mg/an 1976 mg/an 84410,641 mg/an 16130,93 mg/an 336,06 mg/an 67607,58 mg/an 237,22 mg/an 8500,36 mg/an
Cadmiu
Cupru
Crom 0,05 mg/kg
Nichel 0,07 mg/kg
Seleniu 0,01 mg/kg
Zinc
0,01mg/kg
1,7 mg/kg
1 mg/kg
Pentru centrala termica de pe amplasament si pentru punctul termic existent in fabrica

78
SC SCANDIA FOOD SRL
si care functioneaza pe gaz metan pentru a se cuantifica cantitatea de poluanti emisi in atmosfera este important de stiut capacitatea boilerelor, cantitatea de gaz consumata si instalatiile de retinere, dispersie a poluantilor. Cele doua instalatii trebuie incadrate conform Ordinului 462/1993 la instalatii de ardere cu puterea termica mai mica de 50 MW. Conform metodei de anliza EEA/EMEP/CORINAIR pentru calculul cantitatilor de emisii poluante in atmosfera in in urma functionarii instalatiilor de ardere cu puterea termica mai mica de 50 MW si combustibil gaz metan se aplica urmatorii factori de emisie: Tabel 15. Factorii de emisie pentru centrala termica si punctul termic din cadrul fabricii
Factori de emisie conform CORINAIR Boiler 50 MW (combustibil gaz metan) SO2 NOx Pulberi in suspensie Pb Cadmiu Mercur
0,5 gr /GJ
70 gr/GJ
0,5gr/GJ
0,98 mg/GJ
0,52 mg/GJ
0,23 mg/GJ
Cantitatea de gaz metan utilizata pentru producerea energiei termice pe o perioada de o luna este de 110000 mc (1 mc de gaz=0,035581 GJ, rezulta 3913,91 GJ/luna). In acest sens din combustia gazului metan in centrala termica si punctul termic de pe amplasament se vor emana urmatoarele cantitati de poluanti: Tabel 16. Cantitatea de poluanti generata de combustia gazului metan
Factori de emisie conform CORINAIR Cazane cu capacitatea< 50 MW (combustibil gaz metan) Cantitatea de poluant emisa in atmosfera la un consum de 3913,91 GJ/luna. 1956,95 273973,7 gr gr 1956,95 gr 3835,63 gr 2035,23 mg 900,199 mg SO2 NOx Pulberi in suspensie Pb Cadmiu Mercur
0,5 gr /GJ
70 gr/GJ
0,5gr/GJ
0,98 mg/GJ
0,52 mg/GJ
0,23 mg/GJ
In ceea ce priveste emisiile de la statia de preepurare ape uzate tehnologice, in perioada

79
SC SCANDIA FOOD SRL
de functionare pot rezulta emisii difuze, nedirijate. Conform Ghidului Corinair 2009 (NFR 6 B SNAP 091001 Waste water tratament in industry) factorii de emisie pentru statia de preepurare sunt:
Tabel 17. Factori de emisie pentru statia de preepurare a apelor uzate tehnologice
Factori de emisie conform CORINAIR 2009 NMVOC CH4 CO2 N2O
Statia de preepurare ape uzate tehnologice
0,015 gr/mc apa epurata
3,7gr/mc apa epurata
Pentru a stabili cantitatea de emisii atmosferice rezultate in urma procesului de epurare trebuie stabilita cantitatea de apa ce intra in procesul de epurare. Conform datelor de la capitolul D1.2 cantitatea maxima de apa intrata la epurare este de 518,49 mc/zi In sensul celor prezentate anterior in urma procesului de epurare a apelor uzate tehnologic rezulta urmatoarele cantitati de emisii atmosferice: Tabel 18. Cantitatea de poluanti atmosferici emisa in atmosfera ca urmare a desfasurarii procesului de preepurare
Factori de emisie conform CORINAIR 2009
NMVOC
CH4
CO2
N2O
Statia de preepurare ape uzate tehnologice
3,7gr/mc apa epurata
0,25 gr/mc apa epurata 129,622 gr
Cantitati de emisii atmosferice la 518,49 mc epurati/zi
7,77735 gr
1918,413 gr
175819 gr
Referitor la estimarea impactului, OM 462/1993, abrogat partial de HG 128/2002 si

80
SC SCANDIA FOOD SRL
modificat de Ordinul 592/2002, asupra limitarii preventive a emisiilor poluante ale autovehiculelor rutiere (art.17) stipuleaza ca Emisiile poluante ale autovehiculelor rutiere se limiteaza cu caracter preventiv prin conditiile tehnice prevazute la omologarea pentru circulatie a autovehiculelor rutiere operatiune ce se efectueaza la inmatricularea pentru prima data in tara a autovehiculelor de productie indigiena sau importate, cat si prin conditiile tehnice prevazute la inspectiile tehnice ce se efectueaza periodic pe toata durata utilizarii tuturor autovehiculelor rutiere inmatriculate in tara. D.2.3. INSTALATII PENTRU RETINEREA, DISPERSIA POLUANTILOR ATMOSFERICI Pentru dispersia poluantilor in atmosfera rezultati de la centrala termica, repectiv cazanul de apa calda Viessmann tip Vitoplex 100 se foloses urmatoarele cosuri de dispersie: 2 cosuri de dispersie cu Dn 650, h =12 m pentru centrala termica care produce abur tehnologic; 1 cos de dispersie cu Dn 600, h=8,5 pentru centrala de apa calda din interiorul fabricii. Cosurile de dispersie sunt confectionate din metal, protejate la exterior cu vata minerala si tabla zincata. De asemenea sunt prevazute cu usa de vizitare si curatare. D.2.4. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI In vederea prevenirii unor impacturi negative asupra componentei atmosferice in faza de functionare a sectiei de pateuri se vor adopta urmatoarele masuri: utilizarea de mijloace de transport si de utilaje dotate cu motoare ale caror emisii respecta legislatia in vigoare; limitarea vitezei de deplasare a autovehicolelor care intra pe amplasamentul fabricii; curatarea periodica a platformelor betonate pentru evitarea antrenarii pulberilor fine de praf in atmosfera; intretinerea corespunzatoare a motoarelor mijloacelor de transport si a utilajelor de pe amplasamentul fabricii; depozitarea deseurilor tehnologice in spatii si recipienti adecvati pentru limitarea mirosurilor; eliminarea periodica a deseurilor tehnologice, evitandu-se in acest fel stagnarea pe perioade lungi de timp a acestora pe amplasament;
81
SC SCANDIA FOOD SRL
intretinerea corespunzatoare a instalatiilor frigorifice, cu mentinerea permanenta a supravegherii acesteia si cu realizarea verificarilor periodice obligatorii de catre operatori autorizati;
limitarea emisiilor atmosferice de la statia de preepurare prin intretinerea in perfecta stare de functionare a acesteia, gestionarea namolurilor rezultate de la filtrele presa, instruirea periodica a personalului care functioneaza la statie. Printr-o buna organizare a functionarii sectiei de pateuri, se poate considera ca impactul
asupra aerului pe amplasament va fi moderat, dar poate deveni semnificativ in cazul in care nu se respecta masurile de protectie si diminuare a impactului asupra atmosferei. D.3. SOLUL
D.3.1. CARACTERISTICI GENERALE ALE SOLURILOR AREALULUI Fragmentarea puternica a reliefului, ca si diversitatea acestuia (munte, dealuri, arii depresionare, culoare de vai) la care se adauga conditiile variate de clima si vegetatie au condus la formarea unei game variate de soluri in limitele judetului Sibiu. Arealul studiat (malul stang a raului Cibin) corespunde din punct de vedere pedologic solurilor aluviale formate din nisipuri, pietrisuri stratificate si depuse de-a lungul timpului in urma proceselor erozive din amonte cu depunere in zonele cu energie scazuta. Formatiunile intalnite sunt reprezentate de nisipuri argiloase asezate, petrisuri mari aluviale in facies de albie. Structura petrografica a teraselor include nisip, pietris si argila. D.3.2. SURSELE DE POLUARE A SOLULUI SI SUBSOLULUI Dintre sursele de poluare a solului si subsolului in perioada desfasurarii activitati de preparare a pateurilor se pot aminti: pulberile sedimentabile generate de traficul auto de pe amplasament si care pot sa ajunga pe sol schimband proprietatile fizico-chime ale acestuia; depozitarea unor deseuri tehnologice, rezultate din fluxurile tehnologice din fabrica direct pe sol, fapt care ar putea conduce la deprecierea cuverturi edafice; contaminarea cuverturii edafice prin depozitarea neadecvata sau deversarea unor produse petroliere ( motorina, ulei mineral ) direct pe sol; degradarea fizica a sistemelor de preepurare (separatoare de hidrocarburi) precum si a conductelor de canalizare a apelor tehnologice uzate.
82
SC SCANDIA FOOD SRL
Poluantii potentiali care pot sa apara in sol sunt urmatorii: produse petroliere, incarcarea organica a cuverturii edafice, scurgeri de levigat din deseurile depozitate pe amplasament. D.3.3. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI In vederea mentinerii calitatii solului si subsolului in limitele maxime admise de Ordinul 756/1997 pentru aprobarea Reglementarilor privind evaluarea poluarii mediului sunt necesare in perioada de functionare a sectiei de pateuri urmatoarele masuri de diminuare a impactului: mentinerea suprafetelor betonate, partilor carosabile in bune conditii pentru preintampinarea poluarii solului, subsolului si panzei freatice; depozitarea deseurilor in locuri special amenajate (gospodaria de deseuri), in recipienti/containere adecvate pe suprafata betonata in vederea evitarii contactului deseurilor cu suprafetele de sol; mentinerea in perfecta stare de functionare a sistemelor de canalizare a apelor uzate, precum si a separatoarelor de hidrocarburi; evitarea contactului produselor petroliere cu suprafata solului; intretinerea cuverturii vegetale pe suprafetele de sol pentru evitatarea instalarii unor eroziuni de suprafata a solului, reglarea procesului de infiltratie a apelor meteorice in sol etc. Prin respectarea masurilor de mai sus, se prevede ca impactul negativ asupra solului nu va fi semnificativ, fiind putin probabile acumulari sau migrari de poluanti in sol si subsol. D.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI
D.4.1. CARACTERIZAREA SUBSOLULUI IN ZONA AMPLASAMENTULUI In analiza structurii geologice ale amplasamentului s-au realizat inainte de constructia fabricii 3 foraje geologice care au pus in evidenta caracteristicile litologice ale amplasamentului si nivelul freaticului pe amplasament. Forajele geologice au fost realizate de la vest la est pe un aliniament dinspre raul Cibin spre Dealul Gusterita. Coloana litologica identificata pentru cele trei foraje a fost urmatoarea: pentru forajul F 1 realizat in partea vestica a amplasamentului pana la o adancime de 3 m s-a identificat urmatoarea coloana litologica: un strat de 0,6 m de pietris si nisip cu bolovanis rar;
83
SC SCANDIA FOOD SRL
un strat de 0,7 m argila galben maronie plastic vartoasa; 2,3 m argila nisipoasa prafoasa si nisip argilos.
Nivelul hidrostatic in acest foraj a fost interceptat la -2,4 m. pentru forajul F2 executat in partea central estica a amplasamentului pana la o adancime de 4 m s-au identificat urmatoarea coloana litologica: strat de 0,5 m de nisip, pietris si umplutura la partea superioara; strat de 0,8 m argila galben maronie plastic vartoasa; strat de 0,8 m argila vinetie usor nisipoasa; 0,6 m nisip argilos cu pietris mic rar; 1,8 m nisip prafos umed.
Nivelul hidrostatic in acest foraj a fost interceptat la -1,7 m. pentru forajul F 3 excutat in partea estica a amplasamentului pana la o adancime de 1,7 m s-au identificat urmatoarea coloana litologica: strat de 0,7 m pietris, nisip cu bolovanis; strat 1,8 argila galben maronie plastic vartoasa.
Nivelul hidrostatic in acest foraj a fost interceptat la -1,7 m. D.4.2. STRUCTURA SEISMICA Conform Normativului P 100/92 amplasamentul se incadreaza in zona seismica D cu perioada de colt Tc=0,7 m si coeficient de seismicitate Ks=0,16, corespunzator gradului seismic VII. Adancimea de inghet conform STAS-ului 6054/77 este 0,9 m fata de cota terenului natural neacoperit. D.4.3. PROGNOZAREA IMPACTULUI Intre cuvertura de sol de la suprafata si stratul geologic din adancime exista o stransa interdependenta. Orice modificare care survine in stratul de sol poate influenta calitatea stratului geologic. Cu alte cuvinte o poluare survenita la suprafata va determina o schimbare a proprietatilor fizico-chimice si biologice ale solului, dar poate modifica si caracteristicile subsolului. Avand in vedere ca pentru protectia factorului de mediu sol la faza de realizare a investitiei si la faza de implementare a acesteia se vor lua o serie de masuri mai mult preventive TECTONICA, ACTIVITATEA NEOTECTONICA, ACTIVITATEA
84
SC SCANDIA FOOD SRL
de diminuare a impactului, se considera ca impactul asupra substratului geologic va fi unul redus. D.4.4. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI Pentru protectia substratului nu sunt necesare masuri de diminuare a impactului. D.5. BIODIVERSITATE
D.5.1. COMPONENTA BIOTICA IN ZONA AMPLASAMENTULUI Activitatea obiectivului analizat se desfasoara pe un amplasament deja supus modificarilor si interventiilor antropice, astfel incat prin proiectul de marire a capacitatii fabricii nu se va ajunge la o fragmentare sau modificare a ecosistemelor naturale. Pe de alta parte, datorita desfasurarii activitatilor si prezentei intr-o zona in care se desfasoara si alte activitati industriale impactul generat strict de catre acest obiectiv asupra ecosistemelor, in special celor de vale, dar si a celor de pajiste sau forestiere este nesemnificativ. Vegetatia specifica in zona analizata este cea specifica de lunca dezvoltata de-a lungul raului Cibin alcatuita in principal din pajisti de iarba moale (Agrostis stolonifera) si zavoaie de anin negru (Alunus nigra). Fauna este specifica raurilor formata din lipanul (Thymallus thymallus), mrenei (Barbus barbus), cleanului (Leuciscus caphalus). Amplasamentul obiectivului analizat nu se afla pe un teritoriu cu regim de protectie. Cele mai apropiate areale protejate sunt rezervatia Parcul Natural Dumbrava Sibiului situata la o distanta de 5,5 km vest de amplasament si Aria de protectie speciala avifaunistica RO SPA 0099 Podisul Hartibaciului situata la 9 km est de perimetrul analizat. D.5.2. PROGNOZAREA IMPACTULUI Impactul asupra biodiversitatii de poate realiza in faza de functionare a fabricii de conserve si preparate din carne prin: evacuarea unor efluenti in raul Cibin care au o incarcatura de poluanti peste limita admisa in NTPA 001/2005 (evacuarea apelor pluviale preepurate din bazinul de stocare prin canal deschis in raul Cibin); depozitarea deseurilor tehnologice in afara amplasamentului poate sa produca un impact asupra biodiversitatii din proximitatea obiectivului (biodiversitatea specifica raului Cibin).
85
SC SCANDIA FOOD SRL
D.5.3. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI In vederea diminuarii impactului asupra biodiversitatii in perioada de functionare a sectiei de pateuri sunt necesare urmatoarele masuri: intretinerea separatoarelor de hidrocarburi in perfecta stare de functionare in vederea evitarii poluarii habitatelor acvatice si creerea unor dezechilibre ecologice; gestionarea deseurilor tehnologice rezultate de pe amplasament astfel incat acestea sa nu fie depozitate pe spatii verzi. Poluarea aerului influenteaza vegetatia prin reducerea intensitatii fotosintezei si impiedicarea dezvoltarii normale a plantelor, in cazul componentei biotice din jurul amplasamentului se apreciaza ca impactul rezultat din derularea activitatilor (prin amploare relativ scazuta si durata redusa de timp) nu va afecta semnificativ flora si fauna din zona, calitatea biodiversitatii putand reveni la parametrii anteriori dupa incetarea lucrarilor, nefiindu-i astfel afectata capacitatea de rezilienta. D.6. PEISAJUL
D.6.1. PEISAJUL GENERAL AL ZONEI Zona in care este amplasat obiectivul analizat in prezentul studiu se incadreaza in planurile de urbanism si de amenajare a teritoriului ca zona de unitati industriale. Prin urmare, peisajul caracteristic este unul tehnologic tipic, cu spatii de productie, spatii de depozitare, cai de acces, cu valoare estetica redusa. In proximitatea obiectivului desfasurandu-si activitatea si alte unitati industriale (ex tabacarie in partea de nord, fost abator in partea de sud) . Zona este antropizata, peisajul natural este inlocuit cu un peisaj construit. Peisaje naturale, sau care au suferit interventii antropice reduse sunt cele din partea estica Dealul Gusterita, respectiv in partea de vest lunca raului Cibin. D.6.2. PROGNOZAREA IMPACTULUI ASUPRA PEISAJULUI Impactul activitatii desfasurate asupra peisajului natural sau slab antropizat din zona amplasamentului in perioada de functionare a fabricii este urmatorul: depozitare deseurilor menajere si a deseurilor tehnologice in locuri neautorizate fapt care conduce la o degradare a peisajelor; imisii de pulberi sedimentabile si pulberi in suspensie care pot sa degradeze peisajele naturale din proximitatea fabricii (in partea de vest si de est a fabricii).
86
SC SCANDIA FOOD SRL
D.6.3. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA PEISAJULUI Pentru diminuarea impactului asupra peisajului natural din proximitatea fabricii in perioada de functionare a acesteia se vor lua urmatoarele masuri: gestionarea deseurilor menajere si tehnologice astfel incat acestea sa nu vina in contact cu peisajele naturale si sa conduca la o degradare a acestora; reducerea emisiilor de poluanti in atmosfera prin limitarea vitezei de deplasare a autovehiculelor pe amplasament, optimizarea procesului de ardere in centrala termica, in celulele de afumare astfel incat imisiile care pot afecta peisajele naturale sa fie cat mai reduse. Prin lucrarile propuse, nu se va deprecia aspectul general al zonei, amplasamentul isi va pastra functiunea industriala, iar peisajul natural din proximitate nu va fi afectat daca se vor respecta masurile de diminuare a impactului asupra peisajului. D.7. MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC
D.7.1. CARACTERISTICI SOCIO-ECONOMICE ALE ZONEI Proiectul de ,,Marirea capacitatii de productie a preparatelor din carne si conservelor la 70 tone/zi produs finit se desfasoara in interiorul fabricii SCANDIA FOOD amplasata in partea nord estica a localitatii Sibiu. Zona in care se va desfasura investitia este una industriala in care mai cuprinde si alte acticvitati industriale (tabacarie) si fabrica de producere a tiglei ceramice si teracotei (SC TONDACH ROMANIA SRL) situate in partea nordica fata de amplasamentul fabricii. Din punct de vedere al infrastructurii fabrica are legaturi rapide si facile prin intermediul strazii Podului si Centura Sibiului cu orasele mari din tara, evitandu-se in acest fel traversarea orasului Sibiu, atat in perioada de aprovizionare cu marfa a fabricii cat si in perioada de aprovizionare cu produse a diferitelor puncte de desfacere din tara. Zona in care se afla fabrica este o zona de tranzitie de la zonele rezidentiale in partea vestica (Orasul Sibiu) si nordica (cartierul Gusterita) spre zonele rurale in zona (estica) si sudica a amplasamentului (localitatea Bungard, Mohu-la sud, localitatea Daia, Casolt, Rosia-la est). Fabrica de preparate din carne a functionat de la infiintarea ei (1922) si pana in anul 2006 (pe strada Morii). Avand in vedere necesitatea de dezvoltare a fabricii ( marirea de capacitate, introducerea unor linii tehnologice noi, asigurarea produselor din punct de vedere calitativ si cantitativ dictate de cererea de pe piata) a fost necesara relocarea vechi fabrici pe un
87
SC SCANDIA FOOD SRL
amplasament nou care sa corespunda cerintelor viitoare ale fabricii. Astfel prin relocarea fabricii s-a asigurat spatiu pentru dezvoltarea fabricii si totodata s-a eliminat disconfortul asupra populatiei din zona in cazul in care activitatea se desfasura in continuare pe str Morii. D.7.2. PROGNOZAREA IMPACTULUI Distanta mare fata zonele locuite, amplasarea fabricii intr-o zona industriala pe perioada de realizare a maririi de capacitate si pe perioada de functionare a liniilor tehnologice nou construite se preconizeaza ca impactul negativ asupra mediului social nu va fi unul nesemnificativ. Dimpotriva cresterea de capacitate a fabricii atrage dupa sine si cresterea numarului de locuri de munca in sectia nou formata astfel incat se poate spune ca impactul asupra mediului social va fi unul pozitiv prin cresterea numarului de persoane angajate, plata unor asigurari medicale si sociale pentru personalul nou angajat, cresterea veniturilor la bugetul local etc. Principalele riscuri de aparitie a unor situatii critice cu influente asupra starii de sanatate a populatiei si a asezarilor umane sunt: surse de zgomot fixe si mobile dezvoltat prin functionarea echipamentelor de pe amplasament si autovehiculele de transport; depozitarea inadecvata a deseurilor tehnologice si menajere in spatii neconforme si care pot cauza un impact asupra mediului social. Principalele surse de zgomot si vibratii sunt utilajele din interiorul halei de productie si autovehiculele de transport a materiei prime si a produselor finite spre diferite locatii. Utilajele folosite si puteri acustice asociate sunt: cuterele Lw 80-90 dB(A)
masinile de dozat pate Lw 80-90 dB(A) A doua sursa de zgomot si vibratii este reprezentata de circulatia mijloacelor de transport atat in interiorul fabricii cat si exteriorul acesteia. Evaluarea corecta a expunerii profesionale la oscilatii mecanice are o mare importanta pentru corelarea cu modificarile biologice in perspectiva stabilirii riscurilor pentru starea de sanatate a populatiei. Oscilatiile mecanice se pot imparti in doua categorii: oscilatii acustice si vibratii, deosebindu-se in principal prin marimile fizice ce le caracterizeaza. Miscarile oscilatorii care se transmit prin intermediul aerului, se percep de analizatorul auditiv ca sunete. Pentru masurarea marimilor acustice se utilizeaza cel mai frecvent scara logaritmica a decibelilor. Zgomotul constituie unul dintre cei mai nocivi factori fizici. Personalul expus este supus
88
SC SCANDIA FOOD SRL
la doua categorii de efecte: efecte otice (specifice) surditate, hipoacuzie - si efecte extra-otice (nespecifice) cresterea tensiunii arteriale, cresterea frecventei pulsului si respiratiei, cresterea secretiei gastrice. Nivelul de zgomot este reglementat prin STAS-uri, norme pentru diverse tipuri de utilaje, vehicule, pentru incinte idustriale etc., in functie de natura si tipul de zgomot. Limitele maxim admisibile pe baza carora se apreciaza starea mediului din punct de vedere acustic sunt precizate in STAS 10009 88 Acustica urbana Limite admisibile ale nivelului de zgomot. Pentru incinte industriale, valoarea maxima admisibila este 65 dB. Prin acest STAS sunt impuse si restrictii in functionarea utilajelor grele. Pentru obiectivul vizat, zgomotul produs de utilajele si vehiculele care se vor utiliza pentru operatiile de remediere si constructie se va incadra in urmatoarele limite: 65 dB la limita incintei, respectiv 90 dB in interiorul incintei. In ceea ce priveste noua dotare a fabricii, intregul proces tehnologic este conceput in sensul incadrarii in prevederile legale si conform prevederilor din STAS 10009/88. Utilajele prevazute sunt silentioase, cu un grad ridicat de fiabilitate, randament ridicat si usor de exploatat. Lucrarea in ansamblu s-a conceput in vederea realizarii unui nivel minim de zgomot transmis prin elementele constructiilor, precum si a unui nivel de zgomot de fond cat mai redus. Materialele si elementele de constructii prevazute au indici de izolare la zgomot, cu impact redus, in limitele admisibile. Asigurarea conditiilor de lucru a personalului de exploatare se va rezolva prin realizarea unui nivel minim de zgomot transmis prin instalatii sanitare, instalatii de transport pe verticala si orizontala, precum si a unor echipamente corespunzatoare. Dupa implementare, fiecare proiect/activitate ce se va desfasura va respecta cerintele impuse de prevederile legale privind gestionarea zgomotului ambiental, avand in vedere ca nu se vor desfasura activitati generatoare de zgomot. Un proiect de aceasta factura presupune un mai pronuntat impact potential asupra domeniului socio-economic al unitatii administrativ-teritoriale in care urmeaza a se implementa, exprimat sintetic prin diversificarea si, in acelasi timp, accelerarea vietii economice, pe de o parte, dar si prin crearea cadrului favorabil dezvoltarii sociale a comunitatii locale, sub forma noilor locuri de munca, a stimularii perfectionarii profesionale pe domenii specializate, a unor facilitati educative etc. Trebuie mentionata si nota generala favorabila conferita de un asemenea proiect prin contributiile financiare directe si indirecte la bugetul local. D.7.3. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI Pentru prevenirea unor situatii de disconfort pentru populatia locala, se va tine cont de
89
SC SCANDIA FOOD SRL
urmatoarele recomandari: limitarea traficului auto pe timpul noptii (intre orele 22:00 si 6:00), mai ales a celui care implica autovehicule mari; pentru a nu se depasi valorile maxim admisibile de zgomot si vibratii, se va proceda la o fragmentare impusa a lucrarilor; utilizarea tehnologiilor extrem de zgomotoase se va face doar atunci cand acest lucru este imperativ si nu poate fi inlocuit cu o alternativa mai putin nociva din acest punct de vedere, evitandu-se utilizarea continua a acestora pe perioada lungi si alternarea cu tehnologii mai putin nocive din acest punct de vedere; traseele vehiculelor implicate in transportul echipamentelor, instalatiilor, materiilor prime vor evita, acolo unde este posibil, zonele rezidentiale cele mai aglomerate; monitorizarea in vederea evaluarii necesitatii de luare a unor masuri la receptor; pentru a nu se depasi limitele de toleranta admise, utilajele si mijloacele de transport folosite trebuie sa fie atestate tehnic; se vor lua masuri severe pentru eliminarea controlata si ritmica a tuturor deseurilor rezultate; se vor realiza toate masurile de siguranta prevazute in documentatia de proiectare menite sa previna pericolele de incendii; se va incerca, ca activitatea de amplasare a liniilor de dozare pate, sa afecteze cat mai putin posibil zonele limitrofe, fie prin intreruperea unor retele de utilitati existente in zona, cum ar fi cablu, telefonie sau energie electrica. In urma evaluarii efectelor potentiale ale obiectivului asupra componentei umane, s-a ajuns la concluzia ca activitatile ce se vor desfasura vor avea un efect pozitiv asupra factorului de mediu ASEZARI UMANE, efecte negative putandu-se inregistra doar pe perioada desfasurarii activitatii din cadrul fabricii de conserve si preparate din carne, fara insa a se transforma intr-un stres major pentru populatia locala. D.8. CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL In zona de implementare a proiectului nu se poate vorbi de existenta unor edificii cultural etnice care sa fie afectate de realizarea sectiei de pateuri si de functionarea ulterioara a fabricii de preparate din carne, conserve si mancaruri.
90
SC SCANDIA FOOD SRL
E.
ANALIZA ALTERNATIVELOR
Referitor la analiza alternativelor in situatia de fata nu se poate discuta de alternativa
relocarii sectiei de pateuri, deoarece aceasta trebuie inclusa in interiorul fabricii si conectata functional la utilitatile fabricii. In momentul de fata la nivelul amplasamentului analizat pentru proiectul propus se desfasoara activitatea de productie a mancarurilor si preparatelor din carne la o capacitate redusa care nu este acoperitoare pentru piata de desfacere nationala si europeana. Productia scazuta si cheltuielile de productie in crestere au determinat o diversificare a productiei si spre segmentul de pateuri ( in conserve metalice si in recipienti de sticla) cea ce va duce la o dezvoltare a fabricii. Plecand de la cele mentionate anterior s-au luat in considerare urmatoarele alternative: Alternativa 0 nici o actiune. In prezent conform actului de reglementare emis de APM Sibiu se desfasoara activitatea de fabricatie a mancarurilor si preparatelor din carne cu o productivitate redusa dictata in general de piata de desfacere. Prezenta alternativa prevede nicio actiune de intreprins pentru dezvoltarea capacitatii de productie, productia ramanand la valori scazute generate de dotarea tehnica actuala a fabricii. Alternativa 1 realizarea proiectului. Cererea crescuta de pateuri din carne si vegetale de pe piata interna si externa a determinat conducerea SCANDIA FOOD in realizarea in interiorul fabricii a unei sectii de pateuri care sa ofere o gama variata de produse dictate in general de cererea de pe piata de desfacere. Acest deziderat al fabricii este unul fezabil deoarece fabrica dispune de spatii fara functionalitate in care se pot monta echipamentele si instalatiile de productie a pateurilor. Prin implementarea proiectului nu se vor aduce modificari constructive in interiorul fabricii sau in proximitatea acesteia, se vor utiliza exclusiv spatiile existente. Instalatiile si echipamentele care se vor monta se vor racorda la retelele existente deja in fabrica (alimentare cu apa, canalizare, energie electrica, aer comprimat). Prin implementarea proiectului se va aduce in schimb o suplimentare a cantitatilor de apa (apa ce intra in produsul finit, apa necesara pentru igienizarea spatiilor, apa pentru sterilizarea conservelor) gaz metan, energie electrica, apa uzata tehnologica.
F.
MONITORIZAREA
In cadrul procesului de monitorizare, este important sa se faca distinctie intre
monitorizarea unei interventii sau actiuni antropice si monitorizarea sistemului de evaluare a impactului asupra mediului. Evaluarea impactului asupra mediului reprezinta o prognoza la un
91
SC SCANDIA FOOD SRL
moment dat a impactului pe care o actiune proiectata il genereaza asupra mediului. Implementarea monitorizarii implica, pe de o parte, verificarea modului in care s-a aplicat proiectul, conform specificatiilor prevazute si aprobate in documentatia care a stat la baza evaluarii impactului si, pe de alta parte, verificarea eficientei masurilor de minimizare in atingerea scopului urmarit. Astfel de verificari implica inspectii fizice (amplasarea constructiilor, materiale de constructii, depozitarea deseurilor) sau masuratori (asupra emisiilor si imisiilor), folosind aparatura specifica si metode profesionale de prelucrare si interpretare. Monitorizarea este implementata cu respectarea unui set de norme legislative: planificarea folosirii terenului, proceduri de control a poluarii factorilor de mediu. Monitorizarea consta in a evidentia daca functionarea unui obiectiv respecta conditiile impuse la momentul aprobarii sale. Programul de monitorizare va trebui sa fie coordonat cu masurile de minimizare aplicate in timpul implementarii proiectului si anume: sa furnizeze feedback pentru autoritatile de mediu si pentru autoritatile de decizie despre eficienta masurilor impuse; sa identifice necesitatea initierii si aplicarii unor actiuni inainte sa se produca daune de mediu ireversibile. In cadrul obiectivului studiat se va efectua o monitorizare a factorului de mediu aer, a factorului de mediu apa, a deseurilor rezultate din activitate, precum si a substantelor si preparatelor chimice periculoase. Pentru factorul de mediu aer se vor executa masuratori trimestriale ale emisiilor evacuate in atmosfera de la punctele termice la urmatorii parametrii: SO2, Nox, Pulberi in suspensie, Plumb, Cadmiu, Mercur . Masuratorile se vor efectua pentru determinarea emisiilor, dar si a imisiilor atat la limita de incinta, cat si la cei mai apropiati receptori. Trebuie urmarit de asemenea nivelul de zgomot pentru a nu crea asupra potentialilor receptori stari de disconfort. Metoda de analiza va fi conform STAS-ului 6161/3-1982, iar rezultatele obtinute se vor raporta la limitele maxime admise prevazute in STAS-ul 10009/88 si Ordinul Ministerului Sanatatii 536/1997. Pentru factorul de mediu apa se va monitoriza calitatea apelor pluviale deversate in raul Cibin, precum si apele tehnologice preepurate deversate in reteaua de canalizare stradala. Pentru evacuarea apelor pluviale in raul Cibin se vor determina urmatorii indicatori : Ph, reziduu filtrabil la uscat la 105 C, MTS-uri , CCOCr, Total hidrocarburi de petrol/indicele de hidrocarburi. Pentru evacuarea apelor tehnologice preepurate la
92
SC SCANDIA FOOD SRL
reteaua de canalizare stradala se vor determina urmatorii indicatori: pH, reziduu filtrabil uscat la 105 C, MTS-uri, substante extractibile cu eter din petrol, CCO-Cr, CBO5, azot amoniacal, azotati, azotiti, azot total, sulfuri, fosfor total, fosfati, cloruri, sulfati, indicele de fenol. Monitorizarea calitatii apelor evacuate in raul Cibin si in reteaua de canalizare stradala se va face cu frecventa trimestriala pentru a se constata daca se respecta HG 325/2005-NTPA 001 respectiv NTPA 002. Pentru monitorizarea cantitatilor de deseuri tehnologice se va respecta HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei ce cuprinde deseurile. Gestiunea ambalajelor si a deseurilor din ambalaje se va realiza in conformitate cu prevederile HG 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor din ambalaje, cu modificarile si completarile ulterioare si Ordinul 927/2005 privind procedura de raportare a deseurilor din ambalaje. Monitorizarea substantelor si preparatelor chimice periculoase se va realiza pe cantitati si tipuri de substante folosite conform Legii 360/2003 privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase cu modificarile si completarile ulterioare. HG 398/2010 privind stabilirea unor masuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (CE) nr 1272/2008. Pe durata functionarii, se vor respecta intocmai toate prevederile legislatiei de mediu in vigoare.
G.
DESCRIEREA DIFICULTATILOR
Nu au fost inregistrate dificultati pe perioada de colectare a datelor si de realizare a
studiului de evaluare a impactului asupra mediului.
H.
SITUATII DE RISC
Ca urmare a recunoasterii in teren si a studierii documentatiei puse la dispozitie, s-au
identificat riscuri minore de mediu si de sanatate a populatiei. Situatiile de risc generat de activitatea umana din cadrul obiectivului pot aparea numai in cazul incalcarilor grave ale disciplinei in munca, al nerespectarii tehnologiilor utilizate sau a manipularii necorespunzatoare a substantelor periculoase existente/generate pe amplasament. In ceea ce priveste fenomenele naturale generatoare de riscuri (cutremure, inundatii, alunecari de teren, secete etc.) caracteristicile geologice, geomorfologice, hidrice sau climatice ofera o situatie in care probabilitatea de producere a acestora este minima, in unele cazuri
93
SC SCANDIA FOOD SRL
exclusa (cutremure, inundatii, alunecari de teren spre exemplu). Prevenirea pericolelor majore se va asigura prin: luarea in considerare a semnificatiei aspectelor de mediu si a impactului lor in conditiile in care sunt depasite limitele maxim admisibile; respectarea instructiunilor de lucru, de protectie a muncii, de prevenire si aparare impotriva incendiilor; respectarea regimului substantelor periculoase si gestiunii deseurilor; se exclude depozitarea temporara a substantelor si deseurilor periculoase (namol contaminat, ulei uzat) pe amplasament; instruirea periodica a personalului privind consecintele negative posibile ale abaterilor de la procedurile operationale.
I.
SINERGII CU ALTE PROIECTE DESFASURATE IN ZONA

In partea nordica a amplasamentului isi desfasoara activitatea SC PIM SA Sibiu care
desfasoara activitatea de tabacire si finisare a pieilor furnizate de catre ROMIPEL SRL Sibiu. Activitatea necesita si aprovizionarea cu alte materii prime (acid formic, sare, sulfura, bazocrom) pe care SC PIM SA Sibiu le asigura de la diversi furnizori. Din punct de vedere al reglementarilor de protectia mediului, gospodarirea apelor societatea detine urmatoarele acte/contracte etc: autorizatie de gospodarire a apelor nr SB 75/decembrie 2008 cu valabilitate pana in decembrie 2011; autorizatie de mediu SB 30/20.02.2009 valabila pana in 20.02.2019; accept de preluare ape uzate de la SC ROMIPEL SRL nr 1082/25.09.2008; acord SC APA CANAL nr 8919/05.12.2007 de preluare a apelor uzate la o valoare a CCO-Cr de pana la 1500 mg/l si un raport a biodegradabilului mai mare sau egal cu 0,4 cu conditia penalizarii valorilor peste limitele impuse in baza acordului de racordare nr 6/01.11.2003; contract de prestari servicii de salubrizare nr 84/01.10.2010 cu SC TRACON SRL Braila; contract de vanzare-cumparare deseuri reciclabile nr 112/07.04.2009 cu SC HYLCATEX SRL Sura Mare; contract de servicii de colectare, transport, procesare si/sau eliminare finala a
94
SC SCANDIA FOOD SRL
deseurilor periculoase nr 113/07.04.2009 cu sc HYLCATEX SRL Sura Mare; contract de prestari servicii colectare uleiuri, emulsii si slamuri nr. 382/02.12.2010 cu Roues SRL Sibiu. In anul 2010 SC PIM SA Sibiu pentru respectarea obligatiilor stipulate in actele de regelementare a executat urmatoarele activitati: monitorizarea trimestriala prin laborator acreditat a indicatorilor de calitate ai apelor uzate; valorificare/eliminarea deseurilor prin firme autorizate cu raportarea anuala la APM Sibiu, pe categorii conform HG 856/2002, precum si a deseurilor de ambalaje conform HG 621/2005 c.m.u; gestionarea substantelor si a preparatelor chimice conform HG. 804/2007; raportarea bilantului de materiale cu continut de solventi conform HG.699/2003; obligatia la Fondul pentru mediu a penalitatilor privind emisiile de poluanti in atmosfera; verificarea bilunara de catre SC APA CANAL SA SIBIU a indicatorilor de calitate a apei uzate; automonitorizarea zilnica a calitatii apelor uzate evacuate din statia de preepurare de catre laboratorul propriu. In urma monitorizarilor efectuate in anul 2010 se poate concluziona urmatoarele: valorile indicatorilor analizati prin laborator acreditat s-au incadrat in limitele NTPA 002/2005, respectiv pH, suspensii totale, CCO-Cr, CBO5 si Cr total ,conform buletinelor de analiza nr T36/09.04.2010, nr T 91/14.07.2010 , nr T 213/21.10.2010 si T303/27.12.2010 in care indicatorul sulfuri a depasit valoarea NTPA 002/2005proba nu a fost mineralizata; analizele bilunare pentru anul 2010 determinate de sc APA CANAL SA pentru CCO_Cr au dus la penalitati in valoare de 9.383 lei; namol cu continut de crom (1462,26 tone) depozitat la SC TRACON SRL Braila) ; razatura cromata tratata (15,28 tone) depozitata la SC TRACON SRL Braila; deseurile din ambalaje din hartie si carton (1,5 tone) valorificate prin SC HYLCATEX SURA MARE; deseurile din ambalaje de plastic (5,6 tone) valorificate prin SC HYLCATEX SURA MARE; deseurile din plastic contaminate (0,3 tone) eliminate prin SC HYLCATEX SURA
95
SC SCANDIA FOOD SRL
MARE. Luand in considerare cele prezentate anterior se poate spune ca proiectul de ,,marire de capacitate a fabricii de preparate si conserve la 70 tone/zi produse finite si activitatea desfasurata de SC PIM SRL poate avea efecte cumulative asupra asupra mediului prin: deversarea apelor pluviale potential contaminate de pe cele doua amplasamente in raul Cibin; deversarea apelor uzate tehnologice atat de la SCANDIA FOOD, cat si de la PIM in reteaua de canalizare stradala administrata de SC APA CANAL SA Sibiu, fapt care poate conduce la o supraincarcare a retelei de canalizare si la o crestere a concentratiilor de poluanti in retele stradale de preluare a apelor uzate tehnologice; emisiile atmosferice (in special mirosurile) rezultate de la cele doua fabrici pot genera o depreciere a factorului de mediu aer si pot avea efecte cumulative asupra receptorilor din zonele invecinate celor doua obiective; namolul generat de la statiile de epurare a celor 2 obiective necesita depozitarea temporara a acestora, transportul si depozitarea la depozit de deseuri nepericuloase de la Cristian operat de SC TRACON SRL Braila. Cantitatea generata de la cele doua obiective poate sa produca efecte negative asupra atmosferei prin degajarea unor mirosuri cumulative rezultate din depozitarea temporara pe amplasament a acestora pana la eliminarea finala a lor. Avand in vedere ca activitatile celor doua obiective sunt reglementate din punct de vedere a protectiei mediului si din punct de vedere al gospodaririi apelor, eliminarea deseurilor se face prin firme specializate si autorizate, monitorizarea apelor uzate tehnologice epurate si deversate la canalizare de catre laboratoare acreditate, respectarea masurilor de diminuare a impactului asupra factorilor de mediu se poate afirma ca activitatile desi apropiate ca localizare nu vor avea efecte cumulative asupra mediului.
J.
REZUMATUL FARA CARACTER TEHNIC

1. Date generale Proiectul propus are in vedere cresterea capacitatii de productie a preparatelor din carne
si conservelor a unitatii SC SCANDIA FOOD SRL la 70 tone/zi produs finit, crestere realizata prin introducere a patru linii de productie suplimentare. Aceasta crestere de productie este corelata cu cererea de produse atat de pe piata interna, cat si de pe cea externa. Politica de dezvoltare a fabricii a fost gandita astfel incat sa ofere produsele solicitate pe piata de
96
SC SCANDIA FOOD SRL
desfacere. Prin amplasarea acestor instalatii/echipamente se va face in interiorul fabricii de conserve, in spatii existente, fara a fi nevoie de constructia unor spatii auxiliare.
2. Descrierea activitatii Prin proiectul propus se intentioneaza suplimentarea capacitatii de productie a fabricii de mancaruri si preparate din carne prin introducerea liniilor de productie a pateurilor care sa creasca capacitatea de productie a pateurilor la 52 tone/zi, respectiv a capacitatii totale a fabricii la 70 tone/zi produs finit (15 tone/zi mancaruri, 3 tone/zi preparate din carne). In ceea ce priveste etapele care se vor desfasura pentru atingerea capacitatilor de productie mentionate anterior, acestea vor fi urmatoarele: achizitionarea instalatiilor/echipamentelor de productie a pateurilor; transportul acestor echipamente de la furnizor in incinta fabricii; pozitionarea instalatiilor/echipamentelor in conformitate cu planul de situatie; conectarea instalatiilor/echipamentelor la retelele de apa-canal, aer comprimat, etc; probarea tehnologica a instalatiilor/echipamentelor puse in functiune; producerea cantitatilor de pate la capacitatea proiectata a instalatiilor. Pentru asigurarea alimentarii cu apa, energie electrica, aer comprimat, climatizarea spatiilor de productie se vor folosi utilitatile existente la nivel de fabrica, fiind necesara doar racordarea instalatiilor/echipamentelor la aceste utilitati. La constructia fabricii de conserve si preparate din carne a fost previzionata si montarea acestor linii de productie a pateurilor, motiv pentru care instalarea noilor linii nu va cauza deficite tehnologice la celelalte sectii de productie (mancare, preparate din carne). Sursa de alimentare cu apa a fabricii de preparate si conserve o constituie sistemul centralizat care deserveste municipiul Sibiu. Apa este utilizata in scop igienico-sanitar, tehnologic, pentru igienizarea spatiilor si pentru asigurarea debitului de incendiu. In ceea ce priveste evacuarea apelor uzate, se au in vedere 5 categorii, dupa cum urmeaza: ape uzate menajere; ape uzate tehnologice; ape pluviale posibil impurificate; ape pluviale conventional curate; ape uzate rezultate de la sterilizarea conservelor.
97
SC SCANDIA FOOD SRL
Apele uzate de tip menajer sunt evacuate in reteaua de canalizare edilitara, fara preepurare, dupa jonctiunea acestora cu apele uzate de tip tehnologic preepurate si cu apele de sterilizare. Apele uzate de tip tehnologic (rezultate in urma igienizarii spatiilor de productie si a instalatiilor) sunt colectate si epurate prin treapta fizico-chimica, fiind ulterior evacuate in reteaua de canalizare oraseneasca. Apele pluviale posibil contaminate sunt colectate si conduse spre trei separatoare de hidrocarburi. Apele pluviale conventional curate de pe cladiri, din zona spatiilor verzi si de pe zona curata a platformei betonate sunt epurate alaturi de pluvialul posibil impurificat preepurat intr-un separator de hidrocarburi final si evacuate gravitational in canalul de scurgere limitrof cu descarcare finala in raul Cibin. Apele uzate rezultate de la sterilizarea conservelor sunt colectate in interiorul fabricii si canalizate spre exterior pana la cele doua bazine de acumulare. Acestea sunt conduse spre un bazin etans unde se unesc cu apele rezultate din epurarea apelor tehnologice rezultate din fabrica, fiind de aici canalizate spre reteaua de canalizare stradala. Alimentarea cu energie electrica a unitatii industriale este asigurata prin bransarea la sistemul energetic national. Pentru asigurarea curentului electric necesar functionarii liniei de producere a pateurilor, instalatiile vor fi conectate la sistemul intern de alimentare cu energie electrica a fabricii. Alimentarea cu energie termica a liniei de pateuri este asigurata prin intermediul a doua cazane cu abur care functioneaza pe baza de gaz metan. Asigurarea apei calde pentru spalarea echipamentelor si instalatiilor si pentru uz igienico-sanitar este realizata prin intermediul unei centrale termice proprii care functioneaza tot pe baza de gaz metan. Alimentarea cu aer comprimat necesara operatiunilor de dozare si baxare de pe linia de pateuri este asigurata prin intermediul a 4 compresoare existente pe amplasament.
3. Metodologia de evaluare a impactului asupra mediului Folosindu-se practicile certificate in domeniu, s-a facut o evaluare a impactului in mod analitic pe fiecare componenta de mediu in parte, analizand atat efectele negative pe care le implica atat executia, cat si exploatarea investitiilor propuse. Poluantii evacuati in mediu au fost estimati si comparati cu limitele admise prin legislatia in vigoare.
98
SC SCANDIA FOOD SRL
4. Impactul prognozat asupra mediului Factorul de mediu apa Etapa de realizare a investitiei aduce cu sine un impact nesemnificativ asupra componentei hidrice, potentialul impact asupra apei putandu-se realiza in perioada de functionare a liniei de pateuri, prin urmatoarele surse de poluare: spalarea si igienizarea incaperilor si a utilajelor/echipamentelor de productie, care poate duce la o crestere a compusilor organici in apele tehnologice; depozitarea necorespunzatoare a deseurilor menajere, tehnologice; scurgerile de produse petroliere care pot duce la o contaminare a apelor meteorice, iar deversarea acestora in raul Cibin poate duce la contaminarea cursului de apa; functionarea necorespunzatoare a statiei de epurare a apelor tehnologice va conduce la o incarcare cu substante organice sau cu materii in suspensie a apelor din reteaua de canalizare stradala; functionarea necorespunzatoare a separatoarelor de hidrocarburi de pe
amplasament poate duce la acumularea unor produse petroliere in bazinul de acumulare a apelor pluviale si la o posibila deversare a acestor hidrocarburi prin canalul deschis in raul Cibin; fisurarea conductelor aferente retelelor de canalizare a apelor pluviale potential contaminate, respectiv a apelor uzate tehnologice poate duce la o poluare a apelor subterane. Factorul de mediu aer In ceea ce priveste etapa de functionare a sectiei de pateuri, potentialele surse de poluare a factorului de aer si formele de impact asociate acestora sunt urmatoarele: traficul auto de pe amplasament, care genereaza pulberi in suspensie si pulberi sedimentabile in incinta fabricii de conserve, mancaruri si preparate din carne ; functionarea utilajelor pe amplasamentul fabricii genereaza emisii sub forma gazelor de ardere care sunt dispersate liber in atmosfera; spatiile de depozitare a deseurilor pot genera o contaminare atmosferica in special prin mirosurile emise (depozitarea deseurilor tehnologice namolul de la statia de preepurare si deseurile de origine animala); statia de epurare a apelor uzate tehnologice constituie o sursa de poluare atmosferica in principal prin emisia de NMVOC, CH4,CO2, N2O.
99
SC SCANDIA FOOD SRL
La cele mentionate anterior, se adauga urmatoarele tipuri de poluanti care intra in categoria emisiilor fugitive: emisii de gaze de ardere de la motoarele cu ardere interna ce vor actiona mijloacele de transport: hidrocarburi, aldehide, oxizi de azot, oxizi de carbon, dioxid de sulf; pulberi in suspensie si pulberi sedimentabile de pe amplasamentul fabricii rezultat in urma traficului de pe amplasament; NMVOC, CH4,CO2, N2O din functionarea statiei de preepurare a apelor uzate tehnologice. Factorul de mediu sol/subsol Principalele surse de poluare a solului si subsolului si formele de impact asociate acestora pe durata desfasurarii activitatii de preparare a pateurilor sunt: pulberile sedimentabile generate de traficul auto de pe amplasament si care pot sa ajunga pe sol schimband proprietatile fizico-chimice ale acestuia; depozitarea unor deseuri tehnologice, rezultate din fluxurile tehnologice din fabrica, direct pe sol, fapt care ar putea conduce la deprecierea cuverturii edafice; contaminarea cuverturii edafice prin depozitarea neadecvata sau deversarea unor produse petroliere direct pe sol; degradarea fizica a sistemelor de preepurare precum si a conductelor de canalizare a apelor tehnologice uzate. 5. Identificarea si descrierea zonei in care se resimte impactul Factorul de mediu apa In cazul functionarii defectuoase a sistemelor de management al apei uzate, zona supusa impactului potential este reprezentata de cursul de apa receptor, raul Cibin, alaturi de reteaua edilitara de canalizare. Factorul de mediu aer Emisiilor atmosferice rezultate de la cele doua cosuri de fum si de la punctul termic din incinta fabricii au un impact potential cu caracter local, nefiind vorba de depreciere a aerului din zona localitatilor invecinate amplasamentului. Factorul de mediu sol Impactul potential asupra factorului de mediu sol se manifesta strict local in incinta fabricii, ca urmare a unor posibile scurgeri de produse petroliere sau ca urmare a depunerii unor
100
SC SCANDIA FOOD SRL
pulberi in suspensie pe suprafetele de sol. 6. Masurile de diminuare a impactului pe componente de mediu Factorul de mediu apa Principalele masuri de diminuare a impactului asupra componentei hidrice sunt urmatoarele: evitarea pe cat posibil a evacuarilor de resturi organice in reteaua de canalizare, in scopul reducerii incarcaturii organice in apele uzate tehnologice; depozitarea corespunzatoare a deseurilor menajere si tehnologice rezultate in urma fluxurilor de pe amplasament; intretinerea in bune conditii de functionare a autovehiculelor de pe amplasament pentru evitarea unor scurgeri accidentale de produse petroliere si care sa fie antrenate de apele pluviale; intretinerea in stare optima de functionare a statiei de preepurare de pe amplasament, instruirea personalului in operarea acesteia, cu scopul incadrarii valorilor de emisie in limitele date de legislatie; curatarea periodica a separatoarelor de hidrocarburi existente pe amplasament de personal specializat, managementul corespunzator al namolului rezultat de la separatorul de hidrocarburi; intretinerea in perfecta stare de functionare a conductelor de canalizare a apelor uzate tehnologic pentru evitarea poluarii solului si apelor freatice. Factorul de mediu aer In ceea ce priveste protectia aerului, principalele masuri de diminuare a impactului potential asupra acestuia sunt: utilizarea de mijloace de transport si de utilaje dotate cu motoare ale caror emisii respecta legislatia in vigoare; limitarea vitezei de deplasare a autovehiculelor care intra pe amplasamentul fabricii; curatarea periodica a platformelor betonate pentru evitarea antrenerii pulberilor fine de praf in atmosfera; intretinerea corespunzatoare a motoarelor mijloacelor de transport si a utilajelor de pe amplasamentul fabricii; depozitarea deseurilor tehnologice in spatii si recipienti adecvati pentru limitarea
101
SC SCANDIA FOOD SRL
mirosurilor; eliminarea periodica a deseurilor tehnologice, evitandu-se in acest fel stagnarea acestora pe durate lungi de timp pe amplasament. Factorul de mediu sol Pentru diminuarea impactului asupra solului in perioada de functionare a liniei de productie a pateurilor, au fost propuse urmatoarele masuri: mentinerea suprafetelor betonate, a partilor carosabile in bune conditii pentru preintampinarea poluarii solului si subsolului; depozitarea deseurilor in locuri special amenajate, in recipienti/containere adecvate pe suprafata betonata in vederea evitarii contactului deseurilor cu suprafetele de sol; mentinerea in stare optima de functionare a sistemelor de canalizare a apelor uzate, precum si a separatoarelor de hidrocarburi; evitarea contactului produselor petroliere cu suprafata solului; intretinerea cuverturii vegetale pe suprafetele de sol pentru evitarea declansarii eroziunii de suprafata a solului, reglarea procesului de infiltratie a apelor meteorice in sol, etc. 7. Concluziile majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului Marirea capacitatii de productie a preparatelor din carne si a conservelor la 70 t/zi produs finit nu va determina cresterea valorilor concentratiilor de poluanti in apa, sol sau aerul ambiental peste valorile limita legale.
8. Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact Nu se prognozeaza modificari substantiale ale situatiei existente in prezent in zona afectata de impact. Se concluzioneaza prin a afirma ca ACTIVITATEA DESFASURATA IN CADRUL OBIECTIVULUI Marirea capacitatii de productie a preparatelor din carne si a conservelor la 70 t/zi produs finit AFECTEAZA MEDIUL IN LIMITE ADMISIBILE, fapt pentru care se propune ELIBERAREA ACORDULUI DE MEDIU PENTRU INVESTITIA ANALIZATA
102
SC SCANDIA FOOD SRL
K.
DOCUMENTATII ANEXATE
1. 2. 3.
Notificare schimbare denumire societate Certificat de inregistrare Extras din registrul national al evaluatorilor de mediu
103

Rseim PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rseim PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SC SCANDIA FOOD SRL

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045

SC SCANDIA FOOD SRL

S.C. EPMC Consulting S.R.L.

Sef compartiment mediu Catalin Mic

Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045

SC SCANDIA FOOD SRL

Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045

SC SCANDIA FOOD SRL

B.1.8. B.1.9. B.1.10. B.2. B.2.1. B.2.2. B.2.3. B.2.4. B.2.5. C.

Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045

SC SCANDIA FOOD SRL

D.6.2. D.6.3. D.7. D.7.1. D.7.2. D.7.3. D.8. E. F. G. H. I. J.

Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045

SC SCANDIA FOOD SRL

Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045

SC SCANDIA FOOD SRL

Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045

SC SCANDIA FOOD SRL

Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045

SC SCANDIA FOOD SRL

Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045

SC SCANDIA FOOD SRL

Tabel 1. Acte de reglementare, documentatii

Acord de racordare (SC Apa Canal SA) 83/21.02.2011

Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045

SC SCANDIA FOOD SRL

Nu se specifica perioada de reglementare a actului de reglementare

Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045

SC SCANDIA FOOD SRL

Necesare fluxului tehnologic

Condimente, proteine, antioxidanti

Neceasare fluxului tehnologic

Apa ce intra in produs

De la reateaua oreseneasca de alimentare cu apa

Recipienti (borcane, cutii, capace, cutii metalice)

Pentru ambalarea produselor

De la furnizori autorizati, specializati

Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045

SC SCANDIA FOOD SRL

Pentru individualizarea produselor

De la furnizori autorizati, specializati

De la statiile de distributie a carburantilor

Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045

SC SCANDIA FOOD SRL

Materii prime/ auxiliare

Destinatie Necesara pentru igienizarea spatiilor instalatiilor, sterilizarea conservelor

De la reteaua stradala de alimentare cu apa

Se realizeaza in centrala termica si in punctul termic din interiorul fabricii

De la centrala de frig din interiorul fabricii

De la sala de compresoare din interiorul fabricii

Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045

SC SCANDIA FOOD SRL

Tabel 3. Detaliere materii prime intrate in fluxul tehnologic pate

267,774 tone 10,299 tone

202,956 tone 7,806 tone

31,356 tone 1,206 tone

26,052 tone 1,002 tone

16,042 0,617 tone

3,5854 tone 0,1379 tone

1,82 tone 0,070 tone

5,954 tone 0,229 tone