Studiu de Evaluare Adecvata GSM

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU CONSTRUIRE STAŢIE TELEFONIE
MOBILĂ GSM, RACORD ELECTRIC SI IMPREJMUIRE, sat Brodina de Sus, com. Izvoarele
Sucevei , jud. Suceava
Beneficiar: SC ORANGE ROMANIA SA prin SC CAMUSAT ROMTELECOMUNICAŢII SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
STUDIU DE EVALUARE
ADECVATĂ
PENTRU CONSTRUIRE STAŢIE

TELEFONIE MOBILĂ GSM, RACORD
ELECTRIC ŞI ÎMPREJMUIRE,
sat Brodina de Sus, com. Izvoarele Sucevei ,
jud. Suceava
Elaborator: SC MEDIU RESEARCH SRL
Beneficiar: SC ORANGE ROMANIA SA

prin SC CAMUSAT ROMTELECOMUNICAŢII SRL
2011
1
STUDIU DE EVALUARE
ADECVATĂ
PENTRU CONSTRUIRE STAŢIE

TELEFONIE MOBILĂ GSM, RACORD
ELECTRIC ŞI ÎMPREJMUIRE,
sat Brodina de Sus, com. Izvoarele Sucevei ,
jud. Suceava
Elaborator: SC MEDIU RESEARCH SRL
Lista cu semnături:
Dr. Guşă Delia Nicoleta
2011
2
Cuprins
I. Informaţii privind proiectul supus aprobării: ...................................................6
I.1.Informaţii privind proiectul propus: ............................................................... 6
I.1.a. Denumirea: .................................................................................................6
I.1.b. Descrierea: .................................................................................................6
I.1.c. Obiectivele proiectului: ..............................................................................7
I.1.d. Informaţii privind producţia care se va realiza: .........................................9
I.1.e. Informaţii despre materiile prime: .............................................................9
I.2. Localizarea geografică şi administrativă cu precizarea coordonatelor Stereo
70: .................................................................................................................. 10
I.2.a.Incadrarea in reteaua de localitati .............................................................10
I.2.b.Incadrarea in teritoriul administrativ ........................................................11
I.2.c.Localizarea administrativ - teritorială .......................................................12
I.2.d.Localizarea conform Coordonatelor STEREO 70 ....................................14
I.3. Modificările fizice ce decurg din PP (din excavare, consolidare, dragare etc.)
şi care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a proiectului:
....................................................................................................................... 14
I.3.a.Modificările fizice care decurg din proiect în perioada de construire: .....14
I.3.b.Modificările fizice în perioada de exploatare: ..........................................15
I.3.c.Modificări fizice la închidere, dezafectare, demolare: .............................15
I.4. Resursele naturale necesare implementării PP (preluare de apă, resurse
regenerabile, resurse neregenerabile etc.): .................................................... 16
I.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de
interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului/proiectului:16
I.6. Emisii şi deşeuri generate de PP (în apă, în aer, pe suprafaţa unde sunt
depozitate deşeurile) şi modalitatea de eliminare a acestora: ....................... 17
I.6.a. CARACTERISTICILE FACTORULUI DE MEDIU AER ....................17
3
I.6.b. CARACTERISTICILE FACTORULUI DE MEDIU SOL ....................21

I.6.c. CARACTERISTICI ALE FACTORULUI DE MEDIU APA ................24
I.6.d. GESTIUNEA DEŞEURILOR .................................................................26
1.7 Cerinţe legate de utilizarea terenului necesare pentru ecexuţia proiectului:28
I.7.a. Categoria de folosinţă a terenului: ...........................................................28
I.7.b. Suprafeţele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de către
proiectul propus:................................................................................................29
I.7.c. Drumurile de acces: .................................................................................29
I.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectului propus
respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate
afecta integritatea ariei naturale speciale ROSPA0089 – OBCINA
FEREDEULUI: ............................................................................................. 30
I.9. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea
perioadei de implementare a PP: ................................................................... 30
I.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului
propus: ........................................................................................................... 31
I.11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului: ................................... 31
I.12. Caracteristicile planurilor/proiectelor existente propuse sau aprobate ce pot
genera impact cumulativ cu PP care este în procedură de evaluare şi care
poate afecta aria naturală protejată:............................................................... 32
II.Informaţii privind aria naturală protejată de interes comunitar/aria de
protecţie specială avifaunistică afectată de implementarea PP: .......................33
II.1. Date generale privind situl Natura 2000 .................................................... 33
II.1.a. Natura 2000: ...........................................................................................33
II.1.b. Suprafaţa sitului Natura: .........................................................................35
II.1.c. Tipuri de ecosisteme şi habitate: ............................................................37
II.1.d. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau
habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate
a PP, menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interes
avifaunistic .................................................................................................... 38
4
II.1.e. Tipurile de habitate si speciile identificate in teren, în arealul apropiat

amplasamentului propus, de catre echipa SC MEDIU RESEARCH SRL.: .....48
II.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes
comunitar afectate şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes
comunitar învecinate şi distribuţia acestora: ................................................. 55
II.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar: ..... 55
II.5. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate (evoluţia
numerică a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar):
....................................................................................................................... 56
II. 6. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei
naturale protejate de interes comunitar ......................................................... 57
II. 7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes Sit Natuta
2000 ROSPA0089 Obcina Feredeului , acolo unde au fost stabilite prin
planuri de management ................................................................................. 57
III. Identificarea şi evaluarea impactului ............................................................59
IV. Măsurile de reducere a impactului ................................................................63
V. Metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau
habitatele de interes comunitar afectate ..............................................................69
Bibliografie: ............................................................................................................79
5
I. Informaţii privind proiectul supus aprobării:
I.1.Informaţii privind proiectul propus:
I.1.a. Denumirea:
Denumirea lucrării:
“CONSTRUIRE STAŢIE TELEFONIE MOBILĂ GSM, RACORD
ELECTRIC ŞI ÎMPREJMUIRE BE_0913TR BRODINA_ DE_
SUS_TRANS“
Beneficiar:
SC ORANGE ROMANIA SA mun. Bucureşti, sect. 1, bd. Lascăr
Catargiu, nr. 51-53, tel./fax 021 2033000; 021 2033599;
prin SC CAMUSAT ROMTELECOMUNICAŢII SRL
Proiectant:
SC CAMUSAT ROMTELECOMUNICAŢII SRL sediul în loc. Baloteşti,
str. Viilor, nr. 5, jud. Ilfov, tel. 0317111524; fax 0031711 15 28
Data întocmirii documentatiei: 2011
I.1.b. Descrierea:
Investiţia este reprezentată de activitatea de construire şi exploatare -

STAŢIE TELEFONIE MOBILĂ GSM, RACORD ELECTRIC ŞI
ÎMPREJMUIRE propus a fi amplasat în extravilan sat Brodina de Sus, com.
Izvoarele Sucevei, jud. Suceava.
Titularul proiectului este SC ORANGE ROMANIA SA , cu sediul social în
6
mun. Bucureşti, sect. 1, bd. Lascăr Catargiu, nr. 51-53, înregistrata la Oficiul
Registrului Comertului sub nr. J40/10178/1996 - Cod unic de înregistrare fiscală
RO9010105.
Se propune amplasarea unei staţii de telefonie mobilă ORANGE GSM
cu o putere de 16 KVA.
Amplasamentul studiat se situează pe teritoriul extravilan al satului
Brodina de Sus, com. Izvoarele Sucevei, jud. Suceava, ocupand o suprafata de 50
mp. Conform contractului de închiriere încheiat cu Creuco Mihai şi Creuco
Ştefania, pe o perioadă de 10 ani.
Terenul pe care va trebui să fie amplasată STAŢIE TELEFONIE MOBILĂ

GSM, a fost ales ţinând cont de anumite criterii social - economice şi tehnice cum
ar fi costurile legate de pregătirea de şantier, de posibilităţile de procurare şi
costurile utilităţilor necesare la construcţii - montaj, de gradul de afectare a
factorilor de mediu, varianta ,,0,, de utilizare a terenului, gradul de afectare a
factorilor sociali şi de sănătate a populaţiei, gradul de asigurarea rezistenţei
terenului, şi în special de continuitatea geografică a serviciului de telefonie mobilă.
Certificatul de Urbanism nr. 21/21.07.2011 emis în scopul

construirii STAŢIE TELEFONIE MOBILĂ GSM, RACORD ELECTRIC ŞI
ÎMPREJMUIRE în temeiul reglementărilor Planului Urbanistic General
aprobat 2003, certifică că suprafața de teren de 50mp are regim economic de
folosință actuală - teren agricol de folosinţă fâneţe naturale.
Realizarea documentatiei “CONSTRUIRE STAŢIE TELEFONIE
MOBILĂ GSM, RACORD ELECTRIC ŞI ÎMPREJMUIRE“ urmăreşte,
implicatiile generate de amplasarea activităţii economice - STAŢIE
TELEFONIE MOBILĂ GSM.
I.1.c. Obiectivele proiectului:
Scopul prezentei documentatii este obţinerea autorizaţiei de construire a unei

staţii de telefonie mobilă GSM pe o suprafeţă de teren de 50 mp, aflat in
proprietate privată a numiţilor Creuco Mihai şi Creuco Ştefania, conform
extrasului de carte funciară nr. 9879/2010.
Conform contractului de închiriere încheiat între SC ORANGE ROMANIA
7
SA şi Creuco Mihai şi Creuco Ştefania, dreptul de folosinţă exclusivă este pe o

perioadă de 10 ani în favoarea ORANGE ROMANIA SA.
Documentaţia pentru “CONSTRUIRE STAŢIE TELEFONIE MOBILĂ

GSM, RACORD ELECTRIC ŞI ÎMPREJMUIRE“ a fost elaborată de catre SC
CAMUSAT ROMTELECOMUNICAŢII SRL sediul în loc. Baloteşti, str.
Viilor, nr. 5, jud. Ilfov, în baza prevederilor Legii nr. 350/2001 cu modificarile şi
completările ulterioare, privind amenajarea teritoriului şi urbanismului.
Realizarea documentaţiei pentru “CONSTRUIRE STAŢIE TELEFONIE

MOBILĂ GSM, RACORD ELECTRIC ŞI ÎMPREJMUIRE“ urmăreşte
implicaţiile generate de amplasarea activităţii economice - STAŢIE TELEFONIE
MOBILĂ GSM (şi racord electric): crearea condiţiilor de autorizare a noii
funcţiuni, crearea premiselor spaţiale pentru desfăşurarea activităţilor economice şi
sociale în cadrul proceselor de dezvoltare generate de apariţia ei, în acord cu
obiectivele de dezvoltare judeţene, precum şi asigurarea rezervelor de teren
necesare dezvoltării viitoare a unor activităţi generate de apariţia acesteia. De
asemenea, sunt accentuate implicaţiile generate de această activitate economică
asupra infrastructurii locale precum şi a factorilor de mediu, fiind conturate
măsurile necesare pentru dezvoltarea armonioasă a localităţii.
Obiectivele CONSTRUIRII STAŢIE TELEFONIE MOBILĂ GSM în
com. izvoarele Sucevei, jud. Suceava, constau în:
 stabilirea terenului afectat de realizarea obiectivului şi a servituţilor
impuse de aceasta;
 stabilirea modului de utilizare a terenurilor propus;
 delimitarea zonelor afectate de servituţi publice, de interdicţii temporare
şi permanente de construire;
 evidenţierea deţinătorilor de terenuri şi modul preconizat de circulaţie a
terenurilor din zona de influenţă a exploatării;
 precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a volumelor construite
şi amenajate;
 stabilirea destinaţiei terenului care face obiectul prezentei documentaţii,
aflate în extravilanul comunei Izvoarele Sucevei;
 evidenţierea posibilitatilor de dezvoltare a localităţii ca urmare a realizării
investiţiei;
Reţeaua de telefonie mobilă ORANGE funcţionează în conformormitate cu
norma tehnică GSM (Global System Mobile), după un principiu de acoperire
radio cu celule de formă hexagonală ( o reţea celulară în cadrul căreia fiecare
8
celulă acoperă o zonă determinată). În centrul fiecărei cellule este amplasat un

releu radio. Pentru a se asigura continuitatea geografică a serviciului de telefonie
mobilă este necesar ca celulele să fie contigue – tangente între ele pe fiecare latură.
I.1.d. Informaţii privind producţia care se va realiza:
SC ORANGE ROMANIA SA prin SC CAMUSAT

ROMTELECOMUNICAŢII SRL isi propune construire unei staţii de
telefonie GSM care constă în:
 amplasarea pe o platformă din beton armat a unui catarg metalic
contravântuit cu înălţimea H = 6 m, ce constituie suportul pentru
montarea antenelor radio FH; Antenele radio funcţionează la o
frecvenţă de 890 – 930 MHz;
 Cabinet tip outdoor, necesar echipamentelor electrice şi
electronice aferente reţelei GSM;
 Branşament electric de joasă tensiune de la reţeaua trifazică de
380 V, cu o putere maxim absorbită de 16 KVA;
 Împrejmuire defensivă cu H =2,5 m;
 Amplasare instalaţii de climatizare, de prevenire şi stingere a
incendiilor, balizaj nocturn, împământare şi suporţi pentru
cabluri.
I.1.e. Informaţii despre materiile prime:
Informaţiile referitoare la detaliile de construire, şi cantitatea de materiile

prime sunt analizate în detaliu în proiectul tehnic de execuţie:
Lucrările constau în aplasarea unui catrg contravântuit (proiect CAMUSAT
–Mat 6m cu bracoane). Este o structură metalică alcătuită dintr-un catarg cu
înîlţimea de 6 m şi două contravânturi cu lungimea de 4,5 m. Catargul este realizat
din ţeavă rotundă cu diametrul de 114 mm şi grosimea de 4 mm, iar contravânturile
(bracoanele) sunt ţevi cu diametrul de 60 mm şi grosimea de 3 mm.
Accesul la vârful catagului este asigurat printr-un sistem de trepte
poziţionate alternativ stânga-dreapta.
9
Protecţia anticorozivă a structurii a fost asigurată prin zincarea elementelor

metalice la cald cu grosimea stratului de 80 μm.
Conform calculelor efectuate catargul va fi rezemat pe un bloc din beton
armat C16/20 având dimensiunile de 0,8x0,8x0,7 m, iar bazele contravânturilor se
vor rezema de asemenea pe câte un bloc din beton armat C16/20 având
dimensiunile de 0,8x0,8x0,7 m.
Ancorarea catargului de blocul de beton se face cu 4 şuruburi cu Ø 16 mm.
Se vor instala echipamente outdoor pe o placă din beton armat cu
dimensiunile de 1,1x2,25x0,5 m.
Lucrăriel cuprind de asemenea şi realizarea unor trtasee de cabluri tip dală
marină 99x51 mm cu lungimea de 8 m.
Laterminarea lucrărilor se va turna un strat de pietriş de grosime de 10 cm
pe toată suprafaţa amplasamentului.
Principalele utilaje care funcţionează pe perioada construcţiei sunt
următoarele:
În perioada de execuţie a centralei electrice eoliene, se vor executa
următoarele lucrări:
Excavaţii la fundații
Betoane
Confecţii metalice
Balast pentru platformă
Cantităţile de pământ care vor rezulta din excavaţii sunt nesemnificative;
În perioada de exploatare în staţia de telefonie mobilă nu se utilizează
materii prime sau auxiliare şi nici combustibili.
În cadrul lucrărilor de întreţinere se procedează la înlocuirea subansamblelor
uzate şi eventualul gresaj al pieselor.
I.2. Localizarea geografică şi administrativă cu precizarea coordonatelor

Stereo 70:
I.2.a.Incadrarea in reteaua de localitati

Judeţul Suceava este situat în Nord – Estul ţării, având o suprafaţă de 8553
kmp ceea ce reprezintă 3,6 % din suprafaţa ţării.
Județul Suceava se învecinează la nord cu Republica Ucraina (frontieră de
10
stat); la sud cu judeţele Mureş, Harghita şi Neamţ; la vest cu judeţele Maramureş şi

Bistriţa – Năsăud; iar la est cu judeţele Botoşani şi Iaşi.
Comuna Izvoarele Sucevei este situată în nordul României, la graniţa cu
Ucraina, în nord-vestul judeţului Suceava, spre marginea Obcinelor Bucovinei.
Comuna Izvoarele Sucevei are deschidere spre municipiul Câmpulung
Moldovenesc (52 km), prin drumul judeţean 175, peste pasul Izvor (1110 m).
Distanţa până la reşedinţa de judeţ, municipiul Suceava, măsoară 122 km (de la
Pojorâta, drum E 576).
Cea mai apropiată cale ferată este la Pojorâta, pentru călători (48 km).
Teritoriul comunei Izvoarele Sucevei este traversat de două drumuri comunale
importante:
- spre Rădăuţi (80 km), peste pasul Pohoniş (1227 m);
- spre Cârlibaba (28 km), peste pasul Bobeica (1227 m).
Limitele comunei Izvoarele Sucevei sunt clare:
- limita nord-vestică este dată de graniţa cu Ucraina, pe o lungime de 23 de
km, din care pe o distanţă de 1,2 km frontiera urmează cursul râului Suceava.
- limita nordică marchează contactul cu comuna Ulma.
În partea de est, comuna Izvoarele Sucevei se învecinează cu comunele
Brodina şi Moldoviţa.
În sud şi sud-vest, teritoriul se mărgineşte cu comunele Moldova Suliţa şi
Cârlibaba.
Între aceste limite, comuna Izvoarele Sucevei măsoară o suprafaţă de 132,70
km², ceea ce înseamnă 2,2 % din întinderea judeţului Suceava, fiind una dintre cele
mai întinse unităţi administrativ-teritoriale din partea de nord a ţării.
I.2.b.Incadrarea in teritoriul administrativ
Din punct de vedere administrativ, amplasamentul investitiei se afla in

extravilanul comunei Izvoarele Sucevei, judetul Suceava, ocupand o suprafata de
50 mp.
Amplasamentul pentru proiectul “CONSTRUIRE STAŢIE
TELEFONIE MOBILĂ GSM, RACORD ELECTRIC ŞI ÎMPREJMUIRE”
se află în cadrul Ariei de protecție avifaunistică ROSPA0089 - “Obcina
Feredeului” (HG 1284/2007). Zona poate constitui habitat sau loc pentru
cuibărit pentru păsările de interes comunitar menţionate în fişa Standard a
11
sitului Natura 2000 Obcina Feredeului - ROSPA0089.
I.2.c.Localizarea administrativ - teritorială
Din punct de vedere fizico-geografic, teritoriul comunei Izvoarele Sucevei

se desfăşoară în nordul Carpaţilor Orientali, în cuprinsul Obcinelor Bucovinei,
ocupând porţiuni din capetele nordice ale Obcinei Mestecăniş şi Obcinei Feredeu.
Din punct de vedere morfologic, teritoriul cuprinde un sistem de culmi,
orientate predominant nord-vest-sud-est (munţi de înălţime mijlocie 1100-1200m).
Pădurile, care ocupă 3/4 din teritoriu, presărate cu păşuni şi fâneţe (1/5din
suprafaţă) dau notă caracteristică peisajului, cu implicaţii în specificul economic al
comunei.
Localizarea administrativ - teritorială a Staţiei de telefonie mobilă GSM în raport

12
cu Aria de protectie avifaunistica ROSPA0089 -Obcina Feredeului (HG

1284/2007)
13
I.2.d.Localizarea conform Coordonatelor STEREO 70
Coordonatele amplasamentului, au fost prezentate sub formă de vector în

format digital cu referinţă geografică, în sistem de proiecţie naţională Stereo 1970,
sau ca un tabel în format electronic conţinând coordonatele conturului (X, Y) în
sistem de proiecţie naţională Stereo 1970;
COORDONATELE STEREO 1970 detaliate sunt prezentate si in anexe;
Obiectivul ce urmeaza a fi amplasat sunt localizate conform tabelului:
X Y
Pct. 60 521851.576 69100.300
Pct. 72 521835.901 698071.721
Pct. 58 521813.542 698031.395
I.3. Modificările fizice ce decurg din PP (din excavare, consolidare, dragare

etc.) şi care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a
proiectului:
I.3.a.Modificările fizice care decurg din proiect în perioada de construire:
Principalele lucrări ce trebuie desfăşurate pentru construcţia investiţiei cu

destinaţie de staţie de telefonie mobilă GSM sunt următoarele:
 trasarea drumului de acces;
 realizarea platformei tehnologice.
Această etapă presupune:
o lucrări de pregătire a platformei drumurilor de acces şi a
14
suprafeţelor platformelor tehnologice (curăţire, îndepartare

vegetaţie, deşeuri şi steril); după care se aşterne piatra spartă şi se
compactează;
o lucrări de excavaţii pentru realizarea fundaţiei,
îndepartarea/eliminarea sterilului rezultat din excavaţie;
o pozarea armăturilor şi săpătura pentru fundaţie şi turnarea
betonului.
o Betonul este preparat la fabricile locale de beton şi este adus în
amplasamentul cu autobetoniera;
o transportul componentelor staţiei (catargul metallic, antenele radio
componentele electrice, etc.);
o montarea echipamentelor;
o realizarea conexiunilor electrice;
o ecologizarea zonei prin îndepărtarea deşeurilor rezultate din
activitatile de construcţii montaj, nivelarea terenului şi refacerea
covorului vegetal în jurul pilonilor şi unde este necesar;
o retragerea utilajelor de construcţii şi transport.
I.3.b.Modificările fizice în perioada de exploatare:
La finalizare, în cadrul lucrărilor de refacere ecologică se produc

următoarele modificări:
Refacerea covorului vegetal în dreptul fundaţiei pilonilui;
Refacerea zonei ocupate temporar de platforma tehnologică utilizată
pentru lucrările de construcţie - montaj;
Acoperirea şanţurilor în care au fost pozate cablurile electrice, nivelarea
şi refacerea covorului vegetal.
I.3.c.Modificări fizice la închidere, dezafectare, demolare:
Restaurarea amplasamentului se va face la finalizarea perioadei de

funcţionare, ţinând cont ca dreptul de folosinţă al terenului este de 10 ani, cu
posibilitatea de prelungire tacită pentru o perioadă de 5 ani.
La sfârşitul acestei perioade există două posibilităţi:
15
 dezafectarea staţiei GSM şi restaurarea amplasamentului;

 înlocuirea acesteia cu altele noi.
Dezafectarea staţiei GSM necesită următoarele lucrări:
 dezmembrarea staţiei cu recuperarea şi valorificarea metalelor şi în
general a materialelor refolosibile;
 demolarea fundaţiilor şi utilzarea betonului concasat pentru diferite
amenajări (platformele drumurilor, diverse umpluturi);
 recuperarea şi valorificarea cablurilor electrice;
 umplerea/nivelarea gropii fundaţiei şi refacerea covorului vegetal.
Se poate constata că volumul lucrărilor care generează modificări fizice în
amplasament este foarte redus pentru a afecta semnificativ zona.
I.4. Resursele naturale necesare implementării PP (preluare de apă, resurse

regenerabile, resurse neregenerabile etc.):
La realizarea lucrărilor proiectate nu se utilizează resursele naturale din

zonă, cu excepţia suprafeţei de 50 mp de teren ocupaţi amplasamentul staţiei.
Implementarea proiectului nu necesită preluare de apă pe durata execuţiei
lucrărilor. Nu necesită consum de gaze natural, iar consumul de energie electrică
este redus şi se asigură prin grupuri generatoare mobile alimentate cu combustibili
lichizi.
I.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate
de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea
planului/proiectului:
La realizarea lucrărilor proiectate nu se utilizează resursele naturale din Aria

de protecţie avifaunistică ROSPA0089 - “Obcina Feredeului”.
16
I.6. Emisii şi deşeuri generate de PP (în apă, în aer, pe suprafaţa unde sunt
depozitate deşeurile) şi modalitatea de eliminare a acestora:
I.6.a. CARACTERISTICILE FACTORULUI DE MEDIU AER
Latitudinal, teritoriul comunei Izvoarele Sucevei este amplasat pe paralela

de 47°50' latitudine nordică, cu diferenţe semnificative de temperatură între vară şi
iarnă.
Lipsa unor înregistrări meteorologice sistematice pe parcursul unor perioade
mai lungi de timp nu ne dă posibilitatea cunoaşterii mai profunde a evoluţiei
climatului local. Datele care există astăzi pot caracteriza însă cu suficientă precizie
aspectele generale actuate ale climei, aspecte care, credem noi, nu sunt cu mult
diferite de cele existente de-a lungul istoriei acestei comunităţi umane.
Temperatura medie anuală a aerului este de 6,4° C la Câmpulung
Moldovenesc, situat la 642 m altitudine. Având în vedere gradientul termic în
raport cu staţia meteorologică de la Câmpulung Moldovenesc, se apreciază că
temperatura medie anuală la Izvoarele Sucevei are valoarea de 5°C. Pe vârfurile
cele mai înalte ale teritoriului (Vf. Hrobi - 1506 m şi vf. Doscina - 1470 m),
temperatura medie anuală are valori care oscilează între 2 - 3° C.
Cea mai caldă lună a anului este iulie, iar cea mai rece lună a anului este
ianuarie. Expunerea versanţilor („dosul muntelui" şi "faţa muntelui"), covorul
vegetal, depresiunea Izvoarele Sucevei, orientarea culmilor determină o serie de
modificări locale în mersul temperaturii aerului.
Fenomenul îngheţului apare cel mai devreme în lunile octombrie, iar cele
din urmă zile de îngheţ se întâlnesc chiar şi pe la începutul lunii mai. La fel primele
şi ultimile ninsori.
Precipitaţiile medii anuale sunt de 820 mm. Această cantitate ar fi
îndestulătoare pentru trebuinţele agriculturii dacă ar fi raspândită egal pe teritoriul
localităţii şi în cursul anului. În realitate lucrurile nu se petrec aşa, deoarece
intervin o serie de factori, printre care, în primul rând, cei care ţin de relief,
provocând unele variaţii. Astfel, în unii ani zona montană şi chiar cea depresionară
a localităţii beneficiază de un regim pluviometric normal sau în exces, în timp ce în
restul teritoriului se pot manifesta fenomene de secetă.
17
Vânturile sunt determinate de circulaţia generală a maselor de aer pe direcţia

vest-est, cea mai mare frecvenţă având-o vânturile care bat dinspre vest.
Viteza de refetrinţă a vântului (viteza medie caracteristică a vântului pe o
durată de 10 minute, determinată la o înălţime de 10 m deasupra terenului, în câmp
deschis cu obstacole diferite) este de 35 m/s.
Sursele de poluare atmosferică pot fi fixe sau mobile:
Sursele fixe sunt acelea care emit poluanţi atmosferici dintr-o poziţie
localizată în spaţiu, cum ar fi dispozitivele de combustie industriale sau menajere.
Sursele mobile sunt legate de mijloacele de transport.
România a ratificat Conventia Cadru privind Schimbările Climatice la
nivelul ONU. Prin semnarea Protocolului de la Kyoto, Romania s-a angajat sa
reduca emisiile gazelor ce produc efectul de sera cu 8% fata de valorile anului
1989.
Pentru implementarea Directivei UNIUNEA EUROPEANA 2001/80/Ec,
Guvernul Romaniei a pregatit un proiect de hotarare referitoare la limitarea
emisiilor in atmosfera provenind de la centralele mari de peste 50 MW, conform
limitelor impuse prin Directivele UNIUNEA EUROPEANA (emisii de materii
solide, SO2 si NOX).
Poluarea aerului se defineşte ca o schimbare a compoziţiei lui fie prin
apariţia unor noi componenţi cu efecte dăunătoare asupra biocenozelor şi
biotopurilor, fie printr-un dezechilibru ce apare între componenţii existenţi.
Poluarea aerului poate proveni din surse naturale, dar cel mai des din surse
artificiale. Ca sursă de poluare naturală poate fi solul care în anumite condiţii
elimină gaze, vapori de apă etc, plantele şi animalele tot prin emanaţii, cutremurele
generatoare de praf, erupţiile vulcanice ş.a.
Ca surse artificiale de poluare, sunt cele legate de activitatea umană în
industrie, transporturi, agricultură şi alte activităţi.
Sursele de poluare atmosferică estimate la realizarea investiţiei STAŢIE

DE TELEFONIE MOBILĂ GSM din locaţia situată în extravilanul satului
Brodina de Sus, comuna Izvoarele Sucevei, judeţul Suceava sunt:
 Sursele mobile respectiv mijloacele de transport, echipate cu motoare cu
ardere internă ce funcţionează pe motorină si benzina;
18
 Surse cu emisii necontrolate materializate de volatilele organice care se

degajă de la o eventuală gospodărie de combustibili și lubrifianţi
amenajată în timpul organizării de şantier.
Prognozarea poluarii aerului:
Poluarea aerului atmosferic se estimează ca ar putea intervenii în faza de

construcţie a investiţiei în special prin mijloacele de transport şi utilajele de
construcţii care utilizează motoare cu ardere internă.
Această poluare este cea provenită din sursele mobile. Utilizarea mijloacelor
de transport şi a utilajelor de construcţie pe şantierul unde se realizează investiţia
este în funcţie fiecare etapă a realizării construcţiilor. Această abordare nu ar crea o
poluare semnificativă din partea surselor mobile de poluare, estimat fiind că toate
mijloacele de transport şi utilajele de construcţii aflate în zonă nu ar consuma, în
total, mai mult de 100 de litri de combustibil pe oră.
Poluarea dată de sursele mobile se simte cu atât mai puţin şi prin faptul că
desfăşurarea activităţii de construcţii - montaj se face în actualul extravilan al
localității.
În cea ce priveşte poluarea din sursele necontrolate se apreciază că în zonă
nu este necesar o gospodărie de combustibil şi ca urmare dispare sursa de emisii
volatile a compuşilor organici.
Gospodăria de combustibil nu este prevăzută în planul de realizarea
investiţiei.
Funcţionarea obiectivului nu generează surse care să polueze aerul
atmosferic.
Zgomot şi vibraţii
Perioada de execuție
Activităţile de execuţie STAŢIE MOBILĂ GSM, sat Brodina de Sus, com.
Izvoarele Sucevei, judeţul Suceava, sunt lucrări de construcţie şi montaj şi sunt
producătoare de zgomote şi vibraţii.
Măsurătorile de zgomot se realizează de regulă, ţinând cont de trei nivele de
observare :
19
 zgomot la sursă;
 zgomot în câmp apropiat;
 zgomot în câmp îndepărtat.
Zgomotul în câmp îndepărtat depinde de o serie de factori externi cum ar fi:
condiţiile meteorologice, efectul de sol, absorbţia în aer, topografia terenului,
vegetaţia etc.
În general, utilajele folosite în mod frecvent într-un şantier au următoarele
puteri acustice asociate (tabel):
Nr. Utilajul Puterea acustică

crt. asociată
1 Buldozere 110
2 Vole 112
3 Excavatoare 117
4 Compactoare 105
5 Finisoare 115
6 Basculante 107
Generarea de vibraţii este favorizată de calitatea căilor de acces din zonă. Pe

baza datelor privind puterile acustice asociate utilajelor se estimează că în şantier
vor exista nivele de zgomot de până la 100 dB (A) pentru scurte intervale de timp.
Având în vedere prevederile legislaţiei naţionale în domeniul zgomotului şi
vibrațiilor, ţinând seama de diminuările cu distanţa, efectul solului, intervale de
lucru mai mici decât perioada de referinţă (o zi) se apreciază că începând de la
distanţa de 100 m faţă de şantier se vor înregistra niveluri echivalente de zgomot
inferioare valorii de 50 dB (A).
În vederea reducerii nivelului de zgomot şi vibratii beneficiarul investitiei va
trebui să impună constructorului să nu folosească utilaje cu grad avansat de uzură
care pot emite pe lângă zgomote la niveluri mai înalte şi alte noxe.
Impactul generat asupra factorului uman din localitatile cele mai apropiate
este nesemnificativ datorita distantei de cca. 2 km pana la cea mai aproape
constructie locuita permanent.
20
În timpul de desfăşurare a activităţilor specifice

La limita proprietăţii, zgomotul şi vibraţiile se încadrează în limitele maxim
admise.
Nivelul de zgomot si de vibratii produs se va încadra în limitele STAS
10009/1988.
Expunerea la radiaţii provocate de câmpuri electromagnetice
Expunerea populaţiei la câmpuri electromagnetice cu frecvenţe de la 0Hz la

300 GHz este reglementată în România prin Orn. Nr. 1007/2002 al Ministrului
Sănătăţii şi Familiei, iar la nivelul Comunităţii Europene prin Recomandarea
Consiliului Uniunii Europene nr. 1999/919/EC.
Din evaluările câmpului electromagnetic prin modele analitice rezultă că
valorile câmpului electromagnetic şi ale densităţii de putere sunt corespunzătoare
normelor de reglementare.
În cazul în care se impun intervenţii asupra antenelor, acestea se vor efectua
numai după deconectarea lor de la reţea.
Radiaţia staţiei de bază este maximă într-un plan orizontal situat la nivelul
antenei. În acest plan, în zona de radiaţie maximă, câmpul electromagnetic are
valorile situate sub limita admisibilă de expunere. Nivelurile măsurate ale
câmpului electromagnetic scad proporţional cu pătratul distanţei dintre planul
antenelor şi locul de măsurare, astefel încât devin neglijabile la nivelul solului.
Aceste concluzii sunt rezultatul unor studii efectuate de Institutul de
Sănătate Publică Bucureşti împreună cu Laboratorul de Testare Tehnică Militară
din cadrul UM 02512T Bucureşti.
I.6.b. CARACTERISTICILE FACTORULUI DE MEDIU SOL
Condiţii geomorfologice şi pedogeografice locale
Din punct de vedere geomorfologic amplasamentul staţiei GSM este

situat în arealul Obcinei Feredeului.
21
Obcina Feredeului este o grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și

Bucovinei, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali. Cel mai înalt pisc
este Vârful Veju Mare, având 1.494 m.
Carpații Maramureșului și Bucovinei fac parte din Grupa Nordică a

Carpaților Orientali. Sunt munți tineri de încrețire formați în orogeneza alpină.
Sunt munți tineri de încrețire formați în orogeneza ACH2.
Sunt alcătuiți din 3 șiruri paralele de roci: roci sedimentare cutate (fliș) în E,
ca şi în Obcina Mare, munții Bârgăului.
Obcina Feredeului ca şi Obcina Mare este modelată pe depozite de fliş, roci

predominant detritice, sub formă de succesiuni ritmice, groase de sute şi mii de
metri.
Ocina Feredeului se suprapune, în cea mai mare parte, pe pânza de Audia,

alcătuită din depozite cretacice şi paleocen-eocene. Aceasta din urmă, cât şi cele
cuarţoase, fiind roci dure, se înscriu pregnant în relief, conferind Obcinei ferdeului
particularităţile sale morfologice.
Solurile aparţin celor două clase de bază ale solurilor montane: cambisoluri
şi spodosoluri. Cambisolurile au cea mai mare răspândire în Obcina Feredeului,
Obcina Bucovinei, depresiunea Moldoviţei şi Obcina Mare şi se caracterizează
printr-o grosime mai mare şi un volum apreciabil fiziologic util opentru plante, o
saturaţie moderată până la ridicată în baze şi elemente nutritive, respectiv o
aciditate slabă până la accentuată.na
Surse de poluare a solurilor

Solul utilizat pentru construcţia Staţiei de telefonie mobilă GSM este situat
în extravilanul comunei Izvoarele Sucevei şi are drept întrebuinţare de teren
agricol, utilizat ca fâneţe naturale.
Sursele de poluare şi agenţii poluanţi ai solurilor pot fi:

 Excavaţiile, care permit decopertarea unor zăcăminte şi excavarea
acestora. Poluarea este produsă în acest caz fie de depozitarea
22
sterilului, fie prin alte dereglări de formă care pot duce la inundaţii
şi alunecări de teren.
 Metale grele, care în urma depozitării necorespunzătoare sau din
aer şi
nămolurile apelor uzate, difuzează în sol ducând la degradarea
chimică a solului.
 Materiale radioactive, care în urma depozitării necorespunzătoare
sau din aer şi nămolurile apelor uzate utilizate în procesele termice
din centrale nucleare, ajung în sol.
 Deşeuri şi reziduuri din industria alimentară şi textilă sunt în unele
cazuri prin unele componente surse de poluare.
 Deşeuri şi reziduuri vegetale care, fiind în exces duc la creşterea
conţinutului de nitraţi din sol.
 Dejecţiile animale şi umane care, de asemenea în exces încarcă
solul
cu substanţe ce duc la degradarea chimică a lui.
 Hidrocarburile sunt agenţii poluanţi proveniţi din scurgerile care
pot apărea la transportul şi manipularea produselor petroliere.
Prezenţa hidrocarburilor în sol determină o puternică degradare
chimică, care
opreşte dezvoltarea oricărei vegetaţii.
Prognozarea poluării solului
Poluarea solului în cazul investiţiei prezente poate intervenii în două etape

distincte:
 Etapa de realizare a construcţiei;
 Etapa de funcţionare a staţiei GSM
În etapa I, de construcţii – montaj
În etapa de realizare a investiţiei se poate menţiona că pentru obiectivul

propus planul prevede variante de construcţie modernă, la care generarea de
deşeuri de construcţie este minimă.
23
Aceasta presupune un număr redus de operaţii tehnologice, cantitaţi mai

mici de materiale de construcţie clasice şi implicit cantităţi mult mai mici de
deşeuri care rezultă din aceste activităţi.
În acelaşi timp, perioada de realizare a construcţiei se reduce considerabil, ca
şi personalul executant necesar.
Întreaga execuţie a lucrărilor pentru realizarea planului propus implică
activitatea unui parc divers de utilaje, organizarea de şantier, depozite temporare de
materiale, precum şi o concentrare de efective umane.
Toate aceste activităţi constituie surse de poluare pentru apă, aer şi sol.
Ţinând cont de cele prezentate rezultă că în faza de construcţie a parcului
eolian, poluarea solului intervine prin degradare fizică, respectiv prin compactare
şi degradarea structurii.
In etapa I, de construcţii - montaj nu există emisii de poluanţi ce pot afecta
solul şi subsolul zonei. Modificările intervenite în calitatea şi în structura solului şi
a subsolului datorită realizării
platformei de montaj, a turnarii fundaţiilor (beton armat), a realizării camerei de
comandă şi liniei elctrice vor fi minore.
Măsurile preconizate de amenajare şi de refacere vor fi corespunzătoare
fiecărei situaţii în parte.
Tehnologia de construcţii - montaj va reduce gradul de
poluare a solului, toţi posibilii poluanţi ai solului putând fi mai bine gestionaţi.
Poluarea solului în etapa a-II-a, în cazul desfăşurării activităţii specifice
exploatării staţiei de telefonie mobilă se pot produce cu deşeuri menajere şi
deşeuri rezultate din activitatea de mentenanţă cum ar fi ambalaje de la piese de
schimb sau deşeuri de produşi organici utilizate la întreţinerea instalaţiei.
Ocuparea terenului este minimă în arealul amenajat.
I.6.c. CARACTERISTICI ALE FACTORULUI DE MEDIU APA
Apele subterane şi de suprafaţă şi utilizarea resurselor de apă

Principalele reţele hidrografice care străbat Obcinele Bucovinei sunt
Moldova, Suceava, Bistriţa Aurie şi afluenţii lor şă formează o reţea cu o densitate
apreciabilă şi cu o dispouiţie rectangulară specifică.
24
Alementarea este predominant pluvională, susţinută substanţial de cea

subterană şi asigură pemanenţa scurgerii râurilor, cu variaţii de debit în funcţie de
anotimp.
Moldova, ale căriei izvoare sunt separate de ale sucevei prin culmea joasă a
Alunişului şi Pasul Izvor, străbate Obcinele longitudinal în cursul său superior.
Moldoviţa este cel mai important afluent al său din spaţiul Obcinelor Bucovinei şi
dreneză longitudinal depresiunea cu acelaşi nume şi separă Obcina feredeului de
obcina Mare. Ea colectează pâraiele de pe versantul estic al Obcinei Feredeului:
Argel, Demăcuşa, Pârâul Boului.
Râul Suceava formează limita nordică a Obcinelor româneşti. După un curs
de 60 km şi o pantă medie de 13m/km şi după se străbate câteva bazine
depresionare – Izvoarele sucevei, Nisipitu, Brodina, Putna, părăseşte muntele în
localitatea Straja cu un debit mediu de 6,75 mc/s.
Apele stagnante aproape lipsesc în Obcinele Bucovinei.
Managementul apelor uzate

Întreaga activitate execuţie a lucrărilor pentru realizarea planului
(obiectivului) propus implică utilizarea unui parc minim de utilaje, o organizare
redusă de şantier, depozite temporare de materiale, precum şi o concentrare mică
de efective umane.
Prognozarea impactului
În perioada de construcţii montaj. Din analiza tehnologiei de execuţie cât şi
a tehnologiei de exploatare a Staţiei de telefonie mobilă GSM rezultă că generarea
de ape uzate este puţin probabilă. Aceasta este justificată şi de faptul că lucrările de
construcţie se vor executa etapizat cea ce înseamnă că nu va fi o concentrare
semnificativă de forţă de muncă şi utilaje, iar în tehnologia de construcţie se vor
utiliza materiale prefabricate caz în care cantitatea de deşeuri de pe amplasament
va fi foarte redusă. Totuşi se impun măsuri eficiente de limitare a interacţiunii
dintre organizarea de şantier şi mediul înconjurător.
Beneficiarul trebuie să supravegheze permanent respectarea de către
constructor a tuturor condiţiilor de mediu.
Utilizarea apei se face diferit în cele două etape luate în considerare la
evaluarea impactului. Astfel, în perioada de construcţii - montaj apa este utilizată
atât pentru igienizarea personalului care lucrează la construcţie cât şi la procesele
tehnologice ce pot intervenii în construcţie. Din toată această cantitate de apă în
25
apele uzate se regăseşte aproape toată apa utilizată de personalul ce lucrează la

construcţie, pentru igienizare şi o mică parte din alte utilizări, restul de apă se
pierde prin evaporare.
Apa uzată rezultată de pe şantierul de construcţie este colectată în containere
etanşe ecologice şi evacuată de amplasament prin grija constructorului la o staţie
de epurare apă uzată menajeră.
O altă variantă ar fi transportul personalului pentru igienizare în locuri
special amenajate la sediul firmelor de construcţii, variantă care ar elimina
producerea apelor uzate pe şantier.
Partea de apă utilizată în tehnologia de preparare a materialelor de
construcţii sau altă utilizare tehnologică este în cantităţi nesemnificative mai ales
dacă se lucrează cu materiale gata pregătite în alte locaţii.
Apa potabilă - ce este utilizată de personalul care lucrează pe şantier va fi
îmbuteliată şi distribuită de către societatea de construcţii.
În perioada de exploatare a instalaţiilor Funcţionarea staţiei GSM nu

implică utilizarea apei. În aceste condiţii pe amplasament nu se produc în urma
aplicării procesului tehnologic de generare a energiei ape uzate. Apele care pot
apărea pe amplasament sunt rezultate din precipitaţi, care vor fi drenate spre zona
culturilor agricole.
I.6.d. GESTIUNEA DEŞEURILOR
În faza de construcţie:
Regimul gospodăririi deşeurilor produse în timpul execuţiei va face obiectul
organizării de şantier, în conformitate cu reglementările în vigoare, aceste deşeuri
vor fi colectate, transportate şi depuse la o rampă de depozitare în vederea
neutralizării lor.
Deşeurile preconizate sunt de următoarele tipuri :

 menajere sau asimilabile ;
 metalice rezultate din activităţile de execuţie a structurilor metalice de
rezistenţă şi din activitatea de întreţinere a utilejelor;
26
 deşeuri materiale de construcţie, dacă nu se respectă graficele de lucru şi

se rebutează încarcături de betoane;
 deşeuri de lemn rezultate din activitatea curentă de pe şantier;
 anvelope, acmulatori, uleiuri uzate, motorină şi alte produse
petroliere uzate ;
 cartoanele, hârtia din ambalaje şi activităţile de birou din cadrul
organizarii de şantier.
În conformitate cu Legea nr. 426/2001 şi a H.G. nr. 856/2002 privind regimul

deşeurilor, deşeurilor menajere şi cele asimilabile acestora vor fi colectate în
interiorul organizării de şantier în puncte de colectare prevăzute cu containere tip
pubele.
Aceste deşeuri, periodic, vor fi transportate în condiţii de siguranţă la
depozitul de deşeuri autorizat în condiţiile stabilite de comun acord cu ARPM
Regiunea Nord - Est şi APM Suceava.
Deseurile metalice se vor colecta şi depozita temporar în incinta
amplasamentului şi vor fi valorificate prin unităţi specializate.
Deşeurile din materiale de construcţii nu ridică probleme deosebite din punct
de vedere al poluării mediului. În perioada de execuţie aceste deşeuri împreună cu
deşeurile inerte provenite din excavaţii vor fi depozitate temporar într-un spaţiu
special amenajat pe amplasament, urmând a fi folosite ulterior la umpluturi.
Cantităţile suplimentare vor fi evacuate de pe amplasament şi transportate pe
locurile special amenajate.
Trebuie menţionat că atât cantitativ cât şi din punctul de vedere al gradului
de periculozitate a deşeurilor nu creează probleme semnificative de poluarea
mediului.
În faza de funcţionare:
Funcţionarea unei staţii de telefonie GSM nu generează deşeuri în mod

continuu.
Activitatea de mentenanţă a unei staţii de telefonie GSM poate genera
deşeuri din întreţinerea echipamentelor mecanice, electrice şi de automatizare.
Deşeurile menajere sunt în cantităţi nesemnificative şi apar sporadic.
27
De remarcat că atât cantitativ cât şi calitativ deşeurile rezultate nu constituie

o problemă majoră din punctul de vedere a protecţiei factorilor de mediu.
Toate deşeurile rezultate de pe amplasament atât în perioada de exploatare
curentă cât şi în perioadele de întreţinere vor fi colectate în containere şi transferate
unei firme specializate în depozitarea şi tratarea deşeurilor.
1.7 Cerinţe legate de utilizarea terenului necesare pentru ecexuţia proiectului:
I.7.a. Categoria de folosinţă a terenului:
Certificatul de Urbanism nr. 21/21.07.2011 emis în scopul

construirii STAŢIE TELEFONIE MOBILĂ GSM, RACORD ELECTRIC ŞI
ÎMPREJMUIRE în temeiul reglementărilor Planului Urbanistic General
aprobat 2003, certifică că suprafața de teren de 50 mp are regim economic de
folosință actuală - teren agricol de folosinţă fâneţe naturale.
Propunerile PUG privind evoluţia posibilă a localităţii au avut în vedere

următoarele:
 dezvoltarea demografică a localităţii;
 dezvoltarea dotarilor social - culturale;
 eliminarea surselor de poluare sau luarea unor măsuri care să
reducă în limite admise efectele surselor de poluare;
 dezvoltarea agriculturii pe baze ecologice;
În domeniul economic, investiţia ce se va realiza în comuna Izvoarele

Sucevei va avea un impact pozitiv deoarece va avea loc o diversificare a
activităţilor economice, precum şi o creştere a ponderii sectorului privat în acest
domeniu.
Amplificarea activităţii economice a comunei nu va duce la modificarea
funcţiunilor existente din cadrul localităţilor componente.
28
I.7.b. Suprafeţele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de către

proiectul propus:
Amplasamentul STAŢIE TELEFONIE MOBILĂ GSM, RACORD

ELECTRIC ŞI ÎMPREJMUIRE ocupă suprafaţa de 50 mp de teren.
În general, organizarea funcţională a localităţii s-a păstrat, modificările
propuse nu vor acutiza probleme rezultate din disfuncţionalităţile identificate în
cadrul PUG.
Reglementarile urbanistice locale stabile în PUG pentru zona studiată în
prezent sunt cele particulare destinaţiei agricole extravilane.
I.7.c. Drumurile de acces:
Comuna Izvoarele Sucevei are deschidere spre municipiul Câmpulung

Moldovenesc (52 km), prin drumul judeţean 175, peste pasul Izvor (1110 m).
Distanţa până la reşedinţa de judeţ, municipiul Suceava, măsoară 122 km (de la
Pojorâta, drum E 576).
Cea mai apropiată cale ferată este la Pojorâta, pentru călători (48 km).
Teritoriul comunei Izvoarele Sucevei este traversat de două drumuri
comunale importante:
 spre Rădăuţi (80 km), peste pasul Pohoniş (1227 m);
 spre Cârlibaba (28 km), peste pasul Bobeica (1227 m).
Amplasamentul perimetrului se află în extravilanul satului Brodina de Sus,
com. Izvoarele Sucevei.
Pentru transportul elementelor de construcţie se vor utiliza drumurile
existente, avându-se în vedere terenul denivelat.
29
I.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectului propus

respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate
afecta integritatea ariei naturale speciale ROSPA0089 – OBCINA
FEREDEULUI:
Realizarea STAŢIE TELEFONIE MOBILĂ GSM, RACORD

ELECTRIC ŞI ÎMPREJMUIRE nu necesită servicii suplimentare cum ar fi:
dezafectarea/reamplasarea de conducte, linii de înaltă tensiune, modificări de
traseu a căilor ferate şi drumuri etc.
I.9. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea

perioadei de implementare a PP:
Durata construcției: construcţia staţiei GSM este prevăzută să decurgă în 2 luni
Durata de functionare: Contractul de închiriere este pe o perioadă de 10 ani, cu

posibilitatea de prelungire tacită pentru incă 5 ani.
Dezafectarea construcției: Dezafectarea staţiei GSM necesită următoarele lucrări:

 dezmembrarea staţiei cu recuperarea şi valorificarea metalelor şi în
general a materialelor refolosibile;
 demolarea fundaţiilor şi utilzarea betonului concasat pentru diferite
amenajări (platformele drumurilor, diverse umpluturi);
 recuperarea şi valorificarea cablurilor electrice;
 umplerea/nivelarea gropii fundaţiei
 refacerea covorului vegetal cu speciile existente în zonele adiacente.
30
Lucrările menţionate vor face obiectul unui proiect de dezafectare şi vor fi

realizate în conformitate cu cerinţele autorităţilor competente, pe baza respectării
normelor în vigoare.
I.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului

propus:
Implementarea proiectului generează următoarele activităţi:

1. Elaborarea proiectului tehnic de execuţie;
2. Obţinerea avizelor, acordurilor şi a autorizaţiei de construire;
3. Implementarea proiectului generează următoarele activităţi:
a) Activităţi de transport echipamente şi material de constructii;

b) Activităţi de construcţie montaj;
c) Activităţi de monitorizare a impactului asupra biodiversităţii
/mediului în zonă;
d) Funcţionarea antenelor radio în cadrul staţiei GSM;
e) Activităţi de mentenanţă pentru staţia GSM;
f) Activităţi de colectare şi transport a deşeurilor în perioada de
implementare a proiectului.
Pentru aceste activităţi se va folosi pe cât este posibil forţa de muncă locală.
I.11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului:
SC ORANGE ROMANIA SA prin SC CAMUSAT

ROMTELECOMUNICAŢII SRL își propune construire unei staţii de telefonie
GSM care constă în:
 amplasarea pe o platformă din beton armat a unui catarg metalic
contravântuit cu înălţimea H = 6 m, ce constituie suportul pentru
montarea antenelor radio FH; Antenele radio funcţionează la o
frecvenţă de 890 – 930 MHz;
31
 Cabinet tip outdoor, necesar echipamentelor electrice şi electronice

aferente reţelei GSM;
 Branşament electric de joasă tensiune de la reţeaua trifazică de 380
V, cu o putere maxim absorbită de 16 KVA;
 Împrejmuire defensivă cu H =2,5 m;
 Amplasare instalaţii de climatizare, de prevenire şi stingere a
incendiilor, balizaj nocturn, împământare şi suporţi pentru cabluri.
I.12. Caracteristicile planurilor/proiectelor existente propuse sau aprobate ce

pot genera impact cumulativ cu PP care este în procedură de evaluare şi care
poate afecta aria naturală protejată:
Amplasamentul pentru proiectul “CONSTRUIRE STAŢIE

TELEFONIE MOBILĂ GSM, RACORD ELECTRIC ŞI ÎMPREJMUIRE”
se află în cadrul Ariei de protecție avifaunistică ROSPA0089 - “Obcina
Feredeului” (HG 1284/2007). Zona poate constitui habitat sau loc pentru
cuibărit pentru păsările de interes comunitar menţionate în fişa Standard a
sitului Natura 2000 Obcina Feredeului - ROSPA0089.
Impactul cumulat generat de aceste activităţi asupra ariei protejate va consta în:
Impactul cumulativ asupra speciilor de păsări din zonă, va fi redus,
întrucât supragfaţa de teren afectată este redusă şi implementarea proiectului
constă în amplsarea unei singure staţii GSM cu frecvenţă mică, iar din datele
monitorizării efectuate pentru staţiile GSM existente nu au rezultat elemente din
care să rezulte că avifauna este afectată.
Nu se constată alte elemente ale impactului cumulativ care să afecteze aria
protejată.
În zonă nu există alte proiecte care ar contribui împreună cu Staţia GSM la
apariţia unui impact cumulativ în zonă.
32
II.Informaţii privind aria naturală protejată de interes

comunitar/aria de protecţie specială avifaunistică afectată de
implementarea PP:
II.1. Date generale privind situl Natura 2000
Situl Obcina Feredeului are o suprafaţă de 63983,3 ha şi a fost constituit

pentru conservarea habitatelor unor specii de păsări incluse în anexa I a Directivei
Consiliului 79/409/CEE, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului
mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie
naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară. Situl Obcina Feredeului
este localizat în Obcina Feredeului având ca limite Valea Moldovei la sud-est şi
graniţa de stat a României cu Ucraina la nord-est. Suprafaţa sitului se suprapune în
mare parte peste fond forestier proprietate publică a statului, fiind administrat de
către Direcţia Silvică Suceava, prin Ocoalele Silvice Pojorâta, Breaza, Moldoviţa,
Brodina şi Falcău.
II.1.a. Natura 2000:
STAŢIE TELEFONIE MOBILĂ GSM, RACORD ELECTRIC ŞI

ÎMPREJMUIRE” se află în cadrul Ariei de protecție avifaunistică
ROSPA0089 - “Obcina Feredeului” (HG 1284/2007). Zona poate constitui
habitat sau loc pentru cuibărit pentru păsările de interes comunitar menţionate
în fişa Standard a sitului Natura 2000 Obcina Feredeului - ROSPA0089.
Conform H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială
avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în
Romania situl Natura 2000 Obcina Feredeului - ROSPA0089 este amplasat în
judeţul Suceava pe raza localităţilor: Breaza 39% , Brodina 41%, Câmpulung
Moldovenesc 23%, Frumosu 17%, Fundu Moldovei 6%, Izvoarele Sucevei 59 %,
33
Moldova-Suliţa 35%, Moldoviţa 56 %, Pojorâta <1%, Sadova 88%, Ulma 81%,

Vama 13%, Vatra Moldoviţei 30%.
Majoritatea ţărilor europene nu au ţinut cont, în dezvoltarea lor economică,
de mediul natural, astfel că resursele naturale au fost supraexploatate în timp,
determinând o scădere a speciilor sălbatice de plante şi animale. România este una
dintre ţările europene bogate în ceea ce priveşte mediul natural, astfel că
menţinerea ariilor naturale şi seminaturale cu un număr însemnat de specii
sălbatice de plante şi animale trebuie să reprezinte o prioritate pentru noi.
Menţinerea acestor arii, care fac parte şi din patrimoniul natural al Europei,
vor permite şi generaţiilor viitoare să se bucure măcar de aceleaşi condiţii de viaţă.
Diversitatea speciilor sălbatice de animale şi plante se poate menţine numai
printr-un efort comun al populaţiei, efort ce primeşte un cadru legal prin Reţeaua
Natura 2000. Această reţea de arii cu un regim special de protecţie (menţionăm
faptul că aceste arii nu sunt rezervaţii strict protejate) este constituită la nivelul
Uniunii Europene tocmai cu acest scop: păstrarea mediului natural şi seminatural
în condiţii optime pentru viaţa sălbatică.
Reţeaua Natura 2000 este formată, din punct de vedere legal, din două
directive europene: Directiva Habitate (92/43 EEC) şi Directiva Păsări (79/409
EEC), ambele transpuse integral în legislaţia naţională prin OUG 57/2007,
modificată şi completată prin OUG 154/2008.
Reţeaua Natura 2000 este instrumentul principal al Uniunii Europene pentru
conservarea naturii.
Ariile incluse în Reţeaua Natura 2000 sunt zone cu un regim de protecţie
special, ceea ce înseamnă că este permisă desfăşurarea de activităţi economice care
nu pun în pericol speciile de plante şi animale existente. Aceste arii sunt de două
tipuri: Arii de Protecţie Specială Avifaunistică (APSA), declarate pentru speciile
de păsări, având la bază Directiva Păsări, şi Situri de Importanţă Comunitară (SIC),
declarate pentru habitate şi pentru speciile sălbatice de plante şi de animale, având
la bază Directiva Habitate. În desemnarea acestor arii se va ţine seama de valoarea
lor atât la nivel naţional, cât şi european, astfel că menţinerea lor într-o stare de
conservare bună este importantă nu doar pentru ţara noastră, ci şi pentru întreaga
Europă.
Monitorizarea acestor arii naturale sau seminaturale va scoate în evidenţă
starea mediului înconjurător la momentul respectiv, devenind astfel unitatea de
control a acestuia.
34
Desemnarea ariilor Natura 2000 nu reprezintă izolarea acestora.

În interiorul siturilor se va ţine seama de interesele economice, culturale şi
sociale specifice şi se vor putea desfăşura activităţi economice care nu afectează
starea vieţii sălbatice. În aceste arii vor fi încurajate activităţile tradiţionale
(agricultura extensivă, păşunatul, cositul etc.), dar în limita de suport a acestora. De
asemenea, este încurajată cultivarea produselor ecologice şi a ecoturismului.
Proprietarii terenurilor ce au fost desemnate ca făcând parte din Reţeaua
Natura 2000 vor primi compensaţii, cuantumul acestora depinzând de modul de
administrare a proprietăţilor şi de respectarea normelor din Planul de Management
al ariei respective.
II.1.b. Suprafaţa sitului Natura:
Aria de Protecţie Specială Avifaunistică situl Natura 2000 Obcina

Feredeului - ROSPA0089 are o suprafaţă totală de 63 983.3 ha şi o altitudine
cuprinsă între 591 şi 1494 m.
35
36
II.1.c. Tipuri de ecosisteme şi habitate:
Pe cuprinsul sitului se regăsesc numeroase specii de plante şi păsări incluse

în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE.
Conform Formularului Standard Natura 2000 situl Natura 2000 Obcina

Feredeului - ROSPA0089 include următoarele clase de habitate:
 pășuni,
 alte terenuri arabile,
 păduri de conifere,
 păduri de amestec,
 habitate de păduri (păduri în tranziție).
Zona propusă este caracterizată de păduri întinse de molid, mixte, respectiv de
fag, cu speciile caracteristice acestor habitate, 3 specii de bufnițe, 3 specii de
ciocănitori, etc. În partea vestică a sitului, cu precădere în apropierea a așezărilor
umane găsim multe fânețe, unde cuibărește cristelul de câmp
Clasele de habitate prezente la nivelul sitului, conform Formularului

Standard Natura 2000 ROSPA0089 sunt redate astfel:
Cod % CLC Clase de habitate

N14 5 231 Păşuni
N15 18 242, 243 Alte terenuri arabile
N17 70 312 Păduri de conifere
N19 2 313 Păduri de amestec
N26 5 324 Habitate de păduri (păduri în
tranziţie)
37
II.1.d. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau

habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata
vecinătate a PP, menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate
de interes avifaunistic
La nivelul Obcinei Feredeului există, conform Formularul Standard Natura

2000 minim 10 specii de păsări rezidente şi cuibăritoare:
Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global
A072 Pernis apivorus 15-25 p D

A104 Bonasa bonasia 250-290 p B B C B
A122 Crex crex 20-30 p C B C B
A217 Glaucidium passerinum 20-25 p C B C B
A223 Aegolius funereus 65-75 p C B C B
A220 Strix uralensis 65-70 p C B C B
A236 Dryocopus martius 105-120 p C B C B
A241 Picoides tridactylus 90-110 p C B C B
A239 Dendrocopos leucotos 200-240 p C B C B
A320 Ficedula parva 1900-2200 p C B C B
38
Descrierea specii de pasari/habitate enumerate în anexa II a Directivei

Consiliului 92/43/CEE mentionate în FORMULARUL STANDARD – SIT
NATURA 2000 ROSPA0089 OBCINA FEREDEULUI/ identificarea acestora
în perimetrul proiectului de investiţii şi relevanta acestora pentru aria de
protectie
Pernis apivorus Viesparul
Generalităţi: (ord. Accipitriformes, fam. Accipitridae) –

pasăre răpitoare de zi, prădător specializat în hrănirea cu
larve şi cuiburi de viespi, consumând însă şi alte specii
de insecte, reptile şi mamifere de dimensiuni mici. Se
crede că viesparii au în constituţia penajului un repelent
chimic care îi protejează de atacul viespilor.
Descriere: 51-58 cm Maroniu, cu aripi late, cap mic şi

gât îngust, coadă lungă. Adultul mascul deasupra maro-
cenuşiu, ochi galbeni, cu dungi pronunţate maro,
întrerupte dedesubt. Femela maro deasupra şi pe cap, cu
mai mult negru la vârful aripilor. Coada are dungi de
culoare închisă, una la vârf şi două la bază.
Reproducerea:Femela depune 1-3 ouă din aprilie până

în iunie.
Habitat:
Este o specie migratoare ce iernează pe continentul

african. Cuibăreşte în pădurile izolate cu luminişuri şi
poieni situate în zona Europei temperate şi în partera de
vest a Asiei. Ajunge adesea până în nordul Scandinaviei.
Specia descrisă nu este prezentă pe amplasamentul

propus pentru Staţia de telefonie GSM ORANGE.
39
Bonasa bonasia Ieruncă
Generalităţi:
Pasăre sedentară în pădurile de conifere,

preferabil umede, dese, în amestec cu fag, arţar,
mesteacăm, arin negru etc. Caută desimile mari
şi mai mult aleargă pe jos sau se furişează din
copac în copac, hrânindu-se cu fragi, zmeură,
afine, muguri, lujeri fragezi, mai puţin insecte şi
viermi. Iarna şi primăvara ciuguleşte mâţişoare
de alun.
Descriere:
35 cm. Maro-cenuşie, cele două sexe relativ

asemănătoare; masculul se recunoaşte după pata
neagră de pe bărbie. Moţul de pe creştet se
strânge când pasărea e nervoasă. Partea
inferioară a spatelui şi coada gri-albăstri
uniform.
Reproducerea:
specie monogamă.
Habitat:
Arealul speciei se întinde în zona montană a

Europei centrale şi de Est, până în Scandinavia.
Pentru această specie este permisă vânătoarea în
România.
Specia descrisă nu este prezentă pe

amplasamentul propus pentru Staţia de telefonie
GSM ORANGE.
40
Crex crex Cristel de câmp
Generalităţi:
Populaţia a scăzut simţitor ca număr din cauza
agriculturii mecanizate, care prin utilajele folosite
pentru cosit şi secerat distrug cuiburile înainte ca
puii să fie dezvoltaţi.
Descriere:
Cristelul de camp are dimensiuni asemanatoare
cu cele ale unei potarnichi mici si slabe. Penaj
maroniu cu un rugiuniu pronuntat pe aripi, vizibil
in special in zbor. Foarte dificil de zarit, fuge,
ascuns de vegetatie, chiar si atunci cand este
urmarit. Zburataciti, se vad aripile care stralucesc
in nuante ruginii. Zboara putin la inaltimi joase.
Isi semnalezeaza prezenta prin strigatul puternic,
bisilabic: “crre-crre, crre-crre” (ca si cum ar freca
un pieptene de o cutie de chibrituri), repetat a
data la secunda ore intregi in noptile de vara
(sporadic in timpul zilei).
Reproducerea:
Cuibareste pe sol, puii sunt de culoare intunecata,
negricioasa.
Habitat:
Pasăre de zone cu deschideri largi, cuibărind pe
păşuni bogate şi lanuri de cereale păioase.

41
Glaucidium passerinum Ciuvică
Generalităţi:
Cea mai mică specie de bufniţă. Vânează
rozătoare şi păsări mici. Este mai diurnă
decât majoritatea bufniţeţor.
Descriere: 18 cm, de mărimea unui graur.

Penaj maro cu pete fine albe şi dungi.
Sprânceană scurtă şi albă. Cap mic. Este
uşor de identificat după glas, un fluierat
moale hiu repetat ritmic din secundă în
secundă în zori şi în amurg, adesea în vârful
unui molid.
Habitat:
Pasăre sedentară, trăieşte în păduri întinse
de conifere şi cuibăreşte în vechile cuiburi
de ciocănitoare.

GSM ORANGE.
42
Aegolius funereus Minuniţă
Generalităţi: (ord. Strigiformes fam. Strigidae).

Specie comună, rezidentă, întâlnită adesea pădurile
de răşinoase situate în zona montană din Europa
Centrală, dar şi în partea nordică a continentului.
Descriere: 25 cm. Mai mare decât ciuvica, având o
formă diferită (cap mare, ochi larg deschişi). Specie
nocturnă care stă în coroana arborilor.Faţă pală
încadrată de o culoare închisă.
Reproducerea: Depune 3-6 ouă ce le cloceşte în
mai – iunie. Cazuri de poligamie. Puii cer mâncare
cu strigăte scurte, ascuţite, explozive aspre sau
ascuţite în funcţie de vârstă.
Habitat: Cuibăreşte adesea în cuiburile părăsite de
ciocănitoare neagră. Se hrăneşte cu rozătoare şi alte
mamifere mici. Este o specie preponderent sedentară.
Strix uralensis Huhurez mare
Generalităţi: (ord. Strigiformes fam. Strigidae). Specie

puţin numeroasă de bufniţă rezidentă, întâlnită destul de
rar în pădurile de răşinoase. Este preponderent nocturnă.
Descriere: 60 cm. Seamănă cu un şorecar când se
îndepărtează în zbor.Coadă relative lungă, ascuţită
spre vârf; aripi rotunjite: penaj maroniu cenuşiu
şters. Faţa gri-crem fără semne.
Reproducerea: Cuibăreşte şi cloceşte atât în ţinuturile
de munte, cât şi în pădurile întinse de şes, în scorburi, în
luna martie.
Habitat: Arealul ei se întinde în toată zona montană din
Europa,dar poate fi întâlnită şi în pădurile întinse de la
şes. În zona de munte s-a întâlnit mai ales în sezonul
rece.
43
Dryocopus martius Ciocănitoare mare (ciocănitoare neagră)

Generalităţi: Este cea mai mare dintre
ciocănitoerele din Europa. Îşi caută hrana în
buturugi sau trunchiuri cu aspect exterior sănătos,
în care scobeşte găuri imense. Pasăre sedentară.
Descriere: 45 cm. Dimensiunile şi penajul negru

uniform o fac uşor de recunoscut. Masculul are
creştetul complet roşu, iar femela doar partea din
spate a creştetului. Zbor neregulat, dar continuu.
Habitat: Specie destul de comună în pădurile

mai bătrâne cu frunze căzătoare şi de conifere.

44
Picoides tridactylus Ciocănitoare de munte
Generalităţi: Specie sedentară, puţin

sperioasă. Face găuri circulare în jurul
trunchiurilor de molid şi pin mari pentru a
obţine sevă.
Descriere: 22 cm. Capul privit lateralprezintă

trei dungi negre separate de două dungi albe;
creştet galben la mascul şi pete mărunte, albe
la femelă.Flancurile corpurilor au pete
transversale. Pe mijlocul spatelui prezintă o
dungă transversală albă.
Habitat: Specie prezentă în regiunea de taiga,

în special în pădurile bătrâne de molid sau în
pădurile subalpine de mesteacăn. Rară în
regiunile de munte din centrul şi estul Europei,
în pădurile de conifere.

45
Dendrocopos leucotos Ciocănitoare cu spate alb
Generalităţi: (ord. Piciformes, fam.

Picidae). Specie rară în România, sedentară,
Se hrăneşte preponderent cu insecte ce
trăiesc pe lemnul mort. Cuibul şi-l sapă în
trunchiurile degradate de molid. Este
dependentă de prezenţa arborilor bătrâni şi
de lemnul mort.
Descriere: 25 cm. Este cea mai mare dintre

ciocănitoarele pestriţe, având târtiţa şi partea
inferioară a spatelui albe. Peste aripi are
benzi albe şi negre. Dunga neagră de sub
aobraz nu ajunge până la ceafă; sub aceasta
are o dungă albă care o separă de negrul
aripii. Subcodalele sunt de unroşu deschis
care devine mai şters pe abdomen. Are
flancurile Striate. Masculul are creştet roşu,
iar femela complet negru.
Habitat: Trăieşte în păduri de amestec

şi de foioase, cu arbori putrezi, aflaţi în diferite
stadii de degradare (în special fag, plop de
pădure, arin negru mesteacăn, stejar).

46
Ficedula parva Muscar mic
Generalităţi: (ord. Passeriformes, fam.

Muscicapidae). Este o specie destul de comună,
dar locală şi detul de discretă în pădurile cu
frunze căzătoare sau de amestec, cu vegetaţie
luxuriantă, adesea uşor umede. Are o prezenţă
discretă, profitând de camuflajul vegetaţiei.
Descriere: 11,5 cm. Işi ridică coada – notă

caracteristică. Prezintă pete albe la baza cozii.
Masculul adult are piept portocaliu ruginiu de
intensitate variabilă în funţie de vârstă. Femela
are o culoare uşor crem pe bărbie şi piept.
Reproducerea: maculii de un an cântă şi

clocesc, avand un penaj asemănător cu cel al
femelei.
Habitat: Această pasăre cuibăreşte în estul şi

nord estul Europei, în păduri de foioase şi de
amesec, cu vegetaţie luxuriantă. Către toamnă
poate fi întâlnită în partea de vest a Europei. În
România este oaspete de vară.

GSM ORANGE.
Aceste specii sunt cele care, conform Formularului Standard Natura 2000
ROSPA0089 Obcina Feredeului, au dus la declararea zonei ca si sit Natura 2000.
Amplasamentul staţiei de telefonie GSM ORANGE este plasat în interiorul sitului
Natura 2000 Obcina Feredeului. Habitatul existent pe amplasamentul
propus este de fâneţe naturale, mărginit la distanţă mare de pădure de
amestec. Este normal ca pe acest habitat să întâlnim şi alte specii de păsări decât
cele descrise anterior.
47
II.1.e. Tipurile de habitate si speciile identificate in teren, în arealul apropiat

amplasamentului propus, de catre echipa SC MEDIU RESEARCH SRL.:
A. Speciile de plante si habitatele
Plecând de la aceste informaţii culese din literatura de specialitate ("Pajiştile

din Bucovina" - Popovici D. et al. - editura Helios, 1996) am trecut la identificarea
speciilor aflate pe terenul viitoarei staţii de telefonie GSM.
S-a recurs la întocmirea unui releveu fitocenologic pentru a se stabili
asociaţia vegetală dominantă. În vederea realizarii acestui releveu botanic s-a
utilizat metoda Braun-Blanquet, notându-se în tabel abundenţa-dominanţa (al
doilea termen) si frecvenţa locală (primul termnen, acolo unde a fost relevant).
Abundenţa-dominanţa(AD) este un indice fitocenologic complex care ne arată
abundenţa unei specii, adică numărul de indivizi şi dominanţa acestora.
Scara de apreciere utilizată prezintă cinci trepte de apreciere (J. Braun-

Blanquet 1951):
+ - indivizi rari sau foarte rari, realizând o acoperire foarte slabă;

1 - indivizi numeroşi dar cu suprafaţă de acoperire redusă;
2 - indivizi numeroşi dar cu acoperire mică;
3 - număr variabil de indivizi, dar cu acoperire de V din suprafaţa de probă;
4 - număr variabil de indivizi, dar cu o acoperire între V şi 2/2;
5 - indivizi care acoperă V din suprafaţă.
Frecvenţa locală este un indiciu utilizat care ne dă un informaţii despre

frecvenţa indivizilor unei specii în suprafaţa de probă. Frecvenţa se apreciază prin
împărţirea suprafeţei de probă în unităţi mai reduse apoi de dau note după o scară
cu 5 + 1 trepte:
48
1 - indivizi dispuşi izolat în suprafaţa de probă în proporţie de 5-20%;

2 - indivizi cu grupe mici reprezentaţi în proporţie de 21 - 40%;
3 - indivizi grupaţi în pâlcuri mici în proporţie de 41 -80%;
4 - indivizi în pâlcuri mari în proporţie de 61-80%;
5 - indivizi în grupuri compacte în proporţie de 81-100%;
+ - indivizi rari sub 10% din suprafaţa de probă
Amplasamentul propus pentru Staţia de telefonie mobilă GSM ORANGE.

FITOCENOZA
49

FITOCENOZA cu Deschampia caepitosa
50

FITOCENOZA cu Deschampia caepitosa
51
Fitocenozele incluse aici fac parte în general, din seria Deschampia

caepitosa, caracteristică pentru pajistile şi fâneţele montane. Pajiştile din seria
Deschampia caepitosa sunt reprezentate prin tipuri alcătuite din specii
mezoxerofile, oligomezotrofe, moderat - acidofile - neutrofi1e, subtermofile -
mezoterme de staţiuni mai umede şi mai răcoroase, de pe terenuri înclinate sau uţor
plane, cu soluri cu umiditate mare şi permanentă. Ele sunt înierbate cu specii care
alcătuiesc stratul superior al vegetaţiei Festuca rubra, Agrostis tenuis, Phleum
alpinum, Achilea stricta, Chrysanthemum leucanthenum etc., în asociere cu o serie
de alte specii mezofile mezofile de pădure. Stratul inferior al vegetaţiei este alcătuit
din Equisetum palustre, Trifolium hybridum, Taraxacum officinale, Myosotis
sylvatica.
Tipul de habitat cu Deschampia caepitosa ocupă coaste moderat - puternic
înclinate pe soluri reavăne, mezobazice, acide (brune argiloiluviale molice si
pseudorendzinice, brune luvice erodate şi erodi-soluri).
Specia caracteristică are o mare putere de extindere şi realizează o acoperire
de 90-95%.
Vegetaţia se caracterizează printr-o componentă mixtă, edificată de specii
mezoxero-mezofile:
Tipul Deschampia caepitosa
Graminee 80 - 90%
Deschampia caepitosa 3-5 Anthoxantum odoratum +
Festuca rubra +-2 Calamagrostis arudinacea +
Agrostis tenuis + Poa pratensis +
Phleum alpinum + Festuca rubra +
Ciperacee şi Juncacee 1-5%
Carex montana +-1 Luzula nemorosa +
Leguminoase 1 %
Trifolium repens + Trifolium montanum +
Diverse specii 10-20%
Polygonum bistoria + Alchemilla silvestris +
Taraxacum officinale + Hieracium aurantium +
Galium palustre + Equisetum palustre +
Ranunculus nemorosum + Geranium silvaticum +
Myosotis silvatica +
52
Pajiştea cu Deschampia caepitosa suportă bine cosirea anuală şi păşunatul.

Regenerarea se face repede şi energic în m ai multe cicluri într-o vară.
Valoarea conservativă este redusă.
B. Speciile de păsări
Pernis apivorus Viesparul

Generalităţi: (ord. Accipitriformes, fam. Accipitridae) – pasăre răpitoare
de zi, prădător specializat în hrănirea cu larve şi cuiburi de viespi,
consumând însă şi alte specii de insecte, reptile şi mamifere de
dimensiuni mici. Se crede că viesparii au în constituţia penajului un
repelent chimic care îi protejează de atacul viespilor.
Descriere: 51-58 cm Maroniu, cu aripi late, cap mic şi gât îngust, coadă
lungă. Adultul mascul deasupra maro-cenuşiu, ochi galbeni, cu dungi
pronunţate maro, întrerupte dedesubt. Femela maro deasupra şi pe cap,
cu mai mult negru la vârful aripilor. Coada are dungi de culoare închisă,
una la vârf şi două la bază.
Reproducerea:Femela depune 1-3 ouă din aprilie până în iunie.
Habitat: Este o specie migratoare ce iernează pe continentul african.

Cuibăreşte în pădurile izolate cu luminişuri şi poieni situate în zona
Europei temperate şi în partera de vest a Asiei. Ajunge adesea până în
nordul Scandinaviei.
Dryocopus martius
Ciocănitoare mare (ciocănitoare neagră)
Generalităţi: Este cea mai mare dintre ciocănitoerele din
Europa. Îşi caută hrana în buturugi sau trunchiuri cu aspect
exterior sănătos, în care scobeşte găuri imense. Pasăre
sedentară.
Descriere: 45 cm. Dimensiunile şi penajul negru uniform o
fac uşor de recunoscut. Masculul are creştetul complet roşu,
iar femela doar partea din spate a creştetului. Zbor
neregulat, dar continuu.
Habitat: Specie destul de comună în pădurile mai bătrâne
cu frunze căzătoare şi de conifere.
53
Aegolius funereus Minuniţă
Generalităţi: (ord. Strigiformes fam. Strigidae).

Specie comună, rezidentă, întâlnită adesea pădurile
de răşinoase situate în zona montană din Europa
Centrală, dar şi în partea nordică a continentului.
Descriere: 25 cm. Mai mare decât ciuvica, având o
formă diferită (cap mare, ochi larg deschişi). Specie
nocturnă care stă în coroana arborilor.Faţă pală
încadrată de o culoare închisă.
Reproducerea: Depune 3-6 ouă ce le cloceşte în
mai – iunie. Cazuri de poligamie. Puii cer mâncare
cu strigăte scurte, ascuţite, explozive aspre sau
ascuţite în funcţie de vârstă.
Habitat: Cuibăreşte adesea în cuiburile părăsite de
ciocănitoare neagră. Se hrăneşte cu rozătoare şi alte
mamifere mici. Este o specie preponderent sedentară.
C. Fauna de nevertebrate
Dintre speciile de nevertebrate s-au observat insecte: Carabus variolosus

Rosalia alpina* Pholidoptera transsylvanica.
D. Fauna de amfibieni, reptile si mamifere
În afara speciilor de păsări descrise anterior au mai fost identificate şi

unelele specii de amfibieni şi reptile precum: Bombina variegata (izvoraş cu burta
galbenă), Triturus cristalus, , Triturus montandoni, Vipera ursinii.
În ceea ce priveşte mamiferele nu am identificat pe amplasamentul propus.
54
II.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes

comunitar afectate şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes
comunitar învecinate şi distribuţia acestora:
Funcţiile ecologice au ca obiect de studiu relaţiile dintre organisme şi mediul

lor de viaţă, alcătuit din ansamblul factorilor de mediu (abiotici şi biotici), precum
şi structura, funcţia şi productivitatea sistemelor biologice supraindividuale
(populatii, biocenoze) şi a sistemelor mixte (ecosisteme).
Se studiază în principal:
• Relaţiile dintre vieţuitoare (plante si animale) cu mediul lor
• Raporturile dintre organisme şi mediul înconjurător
• Relaţiile ce se stabilesc între organisme şi diverse comunităţi
În situl Natura 2000 de protecţie specială avifaunistică ROSPA0089 Obcina
feredeului sunt mentionate 10 specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei
Consiului 79/409/CEE. Amplasamentul nostru se află în interiorul sitului.
II.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar:
BirdLife International a adoptat în anul 2000 următoarele categorii de

periclitare pentru speciile de păsări europene:
E - periclitată (Endangered);
V - vulnerabilă (Vulnerable);
R - rară (rare);
D - în declin (Declining);
L - localizată (Localized);
Ins - insuficient cunoscută (Insufficintly known);
() - statut provizoriu (Status provisional).
55
În acest sens au fost întocmite 4 categorii SPEC (Species of European

Concearn) în care se încadrează speciile din avifauna României:
SPEC 1 cuprinde speciile de interes conservativ la nivel global, adică
ameninţate pe plan global şi sunt dependente de conservare.
SPEC 2 cuprinde speciile care sunt concentrate în Europa şi au un statut
conservativ nefavorabil.
SPEC 3 cuprinde speciile care nu sunt concentrate în Europa şi au un statut
conservativ nefavorabil.
SPEC 4 cuprinde speciile care sunt concentrate în Europa şi au un statut
conservativ favorabil.
Non - SPEC cuprinde speciile care nu se regăsesc pe lista speciilor SPEC,
adică specii care nu sunt concentrate în Europa şi ale căror populaţii europene se
află într-o situaţie favorabilă. Pentru aceste specii nu sunt necesare măsuri
deosebite şi imediate pentru protecţia lor.
II.5. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate

(evoluţia numerică a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes
comunitar):
La nivelul sitului Natura 2000 ROSPA0089 Obcina Feredeului (conform

Formularului Standard) avem un total de 10 de specii dintre care minim 3 găsesc
condiţii prielnice de cuibărire: Pernis apivorus 15-25 perechi, Crex crex 2 - 4
perechi, Ciconia ciconia 20-30 perechi, Ficedula parva 1900-2200 perechi.
Evoluţia numerică a acestora de la an la
an este variabilă si ţine de cantitatea de hrană existentă, activităţile economice din
zonă, condiţii meteorologice s.a.m.d.
Cert este faptul că, în prezent, ele găsesc
aceste condiţii la nivelul lacurilor dacă ne-am raporta la suprafaţa ariei/pereche
cuibăritoare.
56
II. 6. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea

ariei naturale protejate de interes comunitar
Relaţiile structurale şi funcţionale care crează şi menţin integritatea ariei

sunt legate de condiţiile de hrănire, adăpost şi reproducere pe de-o parte, iar pe de
altă parte de presiunea antropică şi a tuturor factorilor externi care pot afecta
biodiversitatea zonei analizate. Cu alte cuvinte vorbim de habitat. Orice modificare
survenită la nivelul acestui habitat poate afecta mai mult sau mai puţin integritatea
ariei.
În cazul nostru, toate activităţile care se vor desfăşura pentru amenajarea
Staţiei GSM, nu vor afecta habitatul speciilor descrise în Formularul Standard
Natura 2000 ROSPA 0084 Obcina Feredeului. Acesta înseamnă
că din punct de vedere al zgomotelor şi vibraţiilor păsările nu vor fi afectate nici în
faza de construcţie şi nici în faza de funcţionare a parcului. Menţionăm de la
început faptul că s-a recurs la utilizarea uniei tehnologii, astfel încât acestea să fie
încadrate în limitele admise conform legislaţiei din vigoare.
II. 7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes Sit Natuta

2000 ROSPA0089 Obcina Feredeului , acolo unde au fost stabilite prin
planuri de management
În cadrul studiului de evaluare adecvată este evaluat impactul asupra fiecărei

specii şi fiecărui habitat de interes comunitar din aria naturală protejată de interes
avifaunistic posibil afectată de implementarea proiectului propus, astfel încât să se
asigure obiectivele de conservare a acesteia şi integritatea reţelei Natura 2000.
Obiectivele de conservare a sitului Natura 2000 au în vedere menţinerea şi
restaurarea statutului favorabil de conservare a speciilor şi habitatelor de interes
comunitar si sunt stabilite prin planurile de management aprobate la nivel national.
Stabilirea obiectivelor de conservare s-a făcut ţinându-se cont de caracteristicile
57
ariei naturale protejate de interes comunitar (reprezentativitate, suprafaţa relativă,

populaţia, statutul de conservare etc).
Obiectivele de conservare a ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA
0089 Obcina Feredeului, nu au fost stabilite prin planuri de management până în
prezent.
58
III. Identificarea şi evaluarea impactului
În cadrul studiului de evaluare adecvată am analizat posibilul impact generat

de amplasarea şi funcţionare turbinele eoliene asupra speciilor de păsări incluse în
Formularul Standard a sitului Natura 2000 ROSPA0089 Obcina Feredeului.
Obiectivele de conservare a ariilor de protecţie de interes comunitar
satabilite conform caracteristicilor fiecărei arii natural protejate constituie
obiectivul principal a elaborării Planurilor de management a fiecărei arii de
protecţie care trebuie elaborate de fiecare custode până în anul 2013.
În lipsa unui Plan de management vom analiza evaluarea impactului planului
propus “CONSTRUIRE STAŢIE TELEFONIE MOBILĂ GSM, RACORD
ELECTRIC ŞI ÎMPREJMUIRE BE_0913TR BRODINA_ DE_
SUS_TRANS“ asupra integrităţii sitului Natura 2000 ROSPA0089 Obcina
Feredeului.
.
Integritatea ariei naturale protejate Situl Natura 2000 ROSPA0089 Obcina Feredeului
de interes comunitar este afectată dacă PP
poate:
să reducă suprafaţa habitatelor Amplasamentul propus pentru staţia GSM ocupă doar
şi/sau numărul exemplarelor speciilor de suprafaşa de 50 mp, astfel încât nu se vor reduce
interes comunitar; suăprafaţa habitatelor sau numărul de specii protejate.
să ducă la fragmentarea habitatelor Nu se vor fragmenta habitatele de interes

de interes comunitar; comunitar
să aibă impact negativ asupra Nu va exista un impact negativ asupra
factorilor care determină menţinerea stării conditiilor necesare speciilor de păsări declarate
favorabile de conservare a ariei naturale protejate. Terenul de amplasare staţiei GSM nu
protejate de interes comunitar; prezinta conditii specifice de cuibarire, surse de hrana.
să producă modificări ale dinamicii Amplasarea staţiei GSM nu va modifica
relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ariei natural protejate de interes comunitar.
funcţia ariei naturale protejate de interes
comunitar.
59
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU CONSTRUIRE STAŢIE TELEFONIE MOBILĂ GSM, RACORD ELECTRIC SI
IMPREJMUIRE, sat Brodina de Sus, com. Izvoarele Sucevei , jud. Suceava
În cadrul studiului de evaluare adecvată s-a procedat la identificarea şi

evaluarea tuturor tipurilor de impact negativ al “CONSTRUIRE STAŢIE TELEFONIE MOBILĂ GSM, RACORD
ELECTRIC ŞI ÎMPREJMUIRE BE_0913TR BRODINA_ DE_ SUS_TRANS” susceptibile să afecteze în mod
semnificativ aria naturală protejată de interes avifaunistic.
Identificarea Evaluarea impactului

impactului
Tipul de impact indicatori-cheie cuantificabili CONSTRUIRE STAŢIE TELEFONIE MOBILĂ GSM, RACORD
folositi la evaluarea impactului ELECTRIC ŞI ÎMPREJMUIRE BE_0913TR BRODINA_ DE_
produs prin implemenatre SUS_TRANS ÎN OBCINA FEREDEULUI COD NATURA 2000
planului ROSPA0089
Direct 1. procentul din suprafaţa  Suprafaţa afectată este de 50 mp. Având în vedere că Obicna
habitatului care va fi pierdut; Feredeului are o suprafaţă de 63 983, 3 ha, procentul în care
va fi afectată este nesemnificativ.
% suprafaţă afectată
2. procentul ce va fi pierdut din  La realizarea lucrărilor proiectate nu se utilizează resursele
suprafeţele habitatelor folosite naturale din aria de protecţie Obcina Feredeului
pentru necesităţile de hrană, odihnă  Nu vor fi afectate suprafetele din aria de protectie
şi reproducere ale speciilor de
interes comunitar;
3. fragmentarea habitatelor de Amplasarea staţiei GSM nu va duce la fragmentarea habitatelor.
interes comunitar (exprimată în
procente);
4. durata sau persistenţa Neexistând o fragmentare a habitatelor nu exista si o durata a
fragmentării; fragmentarii
5. durata sau persistenţa Nu va exista un impact de durată sau persistent la nivelul sitului
60
perturbării speciilor de interes Natura 2000 Obcina Feredeului

comunitar, distanţa faţă de aria
naturală protejată de interes
comunitar;
6. schimbări în densitatea Amplasarea staţie nu va afecta populatiile de pasari.
populaţiilor (nr. de Conform studiilor elaborate de staţii GSM din lume (si
indivizi/suprafaţă); prezentate ca la capitolul II.2 în care analizam evaluarea adecvată a
planului
propus) putem afirma ca pasarile vor ocoli Staţia
7. scara de timp pentru înlocuirea Neexistând o fragmentare a habitatelor nu exista si o durata a
speciilor/habitatelor afectate de fragmentarii.
implementarea planului
8. indicatorii chimici-cheie care pot Nu este cazul
determina modificări legate de
resursele de apă sau de alte resurse
naturale, care pot determina
modificarea funcţiilor ecologice ale
unei ariinaturale protejate de interes
comunitar.
Indirect evaluarea impactului cauzat de PP Avand in vedere ca nu a fost identificat impact asupra speciilor
fără a lua în considerare măsurile pentru care au fost declarate ariile protejate nu exista diferente intre
de reducere a impactului; situatiile cu /sau fara masuri de reducere a impactului.Implenientarea
planului de monitorizare este necesara doar pentru a evidentia situatia
reala de pe acest amplasament.
Pe termen scurt evaluarea impactului cauzat de PP Pe termen scurt impactul potential poate aparea in perioada de
fără a lua în considerare măsurile constructie va fi în limite admisibile
de reducere a impactului;
61
Pe termen lung evaluarea impactului cauzat de termen lung impactul potenţial va fi în limite minime.
planul propus fără a lua în
considerare măsurile de reducere a
impactului;
În faza de evaluarea impactului cauzat de Staţia GSM va fi amplasată într-o perioadă scurtă de timp astfel ca
constructie planul propus fără a lua în impactul va fi minim si doar punctual
considerare măsurile de reducere a
impactului;
În faza de operare evaluarea impactului cauzat de Amplasarea staţie nu va afecta populatiile de pasari.
planul propus fără a lua în Conform studiilor elaborate de staţii GSM din lume (si
considerare măsurile de reducere a prezentate ca la capitolul II.2 în care analizam evaluarea adecvată a
impactului; planului
propus) putem afirma ca pasarile vor ocoli Staţia
Rezidual evaluarea impactului rezidual care Avand in vedere ca nu a fost identificat impact asupra speciilor
rămâne după implementarea pentru
măsurilor de reducere a impactului care au fost declarate ariile protejate nu exista diferente intre situatiile
pentru planul propus şi pentru alte cu /sau fara masuri de reducere a impactului.Implementarea planului
PP. de monitorizare este necesara doar pentru a evidentia situatia reala de
pe acest amplasament.
cumulativ evaluarea impactului cumulativ al La realizarea lucrărilor proiectate nu se utilizează resursele naturale
PP propus cu alte PP: din
Aria de protecţie avifaunistică ROSPA0089 Obcina Feredeului
evaluarea impactului cumulativ al In perioada de functionare, impactul cumulat va fi analizat cu
PP cu alte PP fără a lua în precădere
considerare măsurile de reducere a asupra speciilor de păsări aflate în perioadele de cuibărit conform
impactului planului
de monitorizare.
62
IV. Măsurile de reducere a impactului
Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane,

cu excepţia speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele nr. 4 A (specii de
interes comunitar) şi 4 B (specii de interes naţional) din OUG 57/2007, precum şi
speciile incluse în lista roşie naţională şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate,
cât şi în afară lor, sunt interzise:
 orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a
exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului
lor biologic;
 perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere,
de hibernare şi de migraţie;
 deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau
ouălor din natură;
 deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;
 se interzice depozitare necontrolată a deşeurilor menajere şi din
activităţile specifice. Se va amenaja un loc special pentru depozitarea
deşeurilor şi se va asigura transportul acestor cât mai repede pentru a nu
constitui un pericol pentru păsările din zonă.
Pentru toate speciile de păsări sunt interzise:
 uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată;
 deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau
ouălor din natură;
 culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale;
 perturbarea intenţionată, în special în cursul perioadei de reproducere, de
creştere şi de migraţie;
 deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi
capturarea;
 comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării
acestora în stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite
de la acestea, uşor de identificat.
Se interzice deranjarea păsărilor prin deplasări cu barca şi zgomote de orice
natură.
63
Este interzisă vânătoarea păsărilor acvatice pe teritoriul ariei protejate şi la

mai puţin de 100 m de limitele ei.
Alte măsuri de conservare specială:
Speciile de păsări prevăzute în anexa nr. 5 C sunt acceptate la vânătoare, în

afară perioadelor de reproducere şi creştere a puilor şi pe parcursul rutei de
întoarcere spre zonele de cuibărit.
Zona propusă amplasării STAŢIEI DE TELEFONIE MOBILĂ GSM sat
Brodina de Sus, com. Izvoarele Sucevei
afectează integritatea sitului Natura 2000 Obcina Feredeului — Cod NATURA
2000 — ROSPA0089:
 nu reduce suprafaţa habitatelor şi numărul speciilor de importanţă
comunitară;
 nu conduce la fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de importanţă
comunitară;
 nu influenţează realizarea obiectivelor pentru conservarea ariei naturale
protejate de interes comunitar;
 nu influenţează negativ factorii care determină menţinerea stării
favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar;
 nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor dintre sol şi apă sau floră şi
faună, care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate de
interes comunitar.
 Măsurile care se preconizează să fi luate în perioada de construcţie a
parcului eolian şi în timpul funcţionării acestuia, în conformitate cu
normele tehnologice şi a legislaţiei de mediu în vigoare, şi în mod special
respectarea cu stricteţe a acestora, ne determină să consideram că factorii
de mediu din incinta Parcului si din vecinătatea acesteia, vor fi afectaţi
negativ într-o măsură destul de mică astfel încât impactul să nu aibă un
caracter semnificativ. Se poate afirma că dacă impactul asupra avifaunei
nu se va manifesta semnificativ, asfel încât să afecteze semnificativ
biodiversitatea, parcul eolian va constitui un beneficiu pentru mediu
înconjurător, cel social şi economic.
Având în vedere că nu există impact asupra populaţiilor de păsări care
poposesc sau se află în migraţie spre situl Natura 2000 Obcina feredeului
propunem o serie de masuri ce vor fi luate în considerare în vederea diminuării
potenţialelor efecte atât în perioada de funcţionare cât şi de construire.
64
O sinteză a măsurilor necesare a fi luate în considerare la faza de

elaborare a proiectului în vederea diminuării efectelor potențiale negative de
impact asupra factorilor de mediu în perioada de construcţii - montaj este
dată în tabelul de mai jos
Problema de Măsuri de reducere a Resp. Supraveghere

mediu impactului implementare
Zgomot din Restricţii referitoare la orele de Constructor Titular
activ. de lucru, utilizarea unor amortizoare de
constr. zgomot pentru echipamente,
montaj furnizarea de informaţii pentru
public, pentru a se respecta SR
10009/1998
Pulberi Excavaţii supravegheate, acoperirea Constructor Titular
(Praf) camioanelor care transportă material
de umplutură se vor instala structuri tip
portal ce vor pulveriza apa pe
pământul din autobasculantele care vor
trece pe sub ele, pentru a forma o
crustă care să împiedice antrenarea
pământului de curenţii de aer;
Mirosuri Identificarea surselor punctiforme Constructor Titular
utilizarea unor dispozitive de stopare a
mirosurilor
Distrugerea Se va proceda la refacerea Constructor Titular
vegetatiei vegetaţiei prin reconstrucţia
ecologica în zona de execuție a
proiectului folosindu-se solul
decopertat la initierea proiectului
Deranjarea Supravegherea zonei şi asigurarea Constructor Titular
faunei identificării si protejării exemplarelor
speciilor importante.
Perturbarea Investitia luata in discutie nu are un Constructor Titular
populatiilor impact negativ demonstrat asupra
de păsări acestei specii. Aplicandu-se insa toate
pentru care a celelalte masuri de reducere a
fost declarat impactului, recomadate in acest
Situl natura capitol, se elimina in totalitate, aparitia
65

2000 oricarui eventual impact negativ.
Depozitarea deseurilor menajere se va
face conform normelor in vigoare.
Probabilitate Nu se vor depozita materiale de Constructor Titular
a afectarii constructie, deseuri, sau solul rezultat
habitatului in urma sapaturilor pentru piloni in
speciilor de zona sau in vecinatatea acestui habitat.
păsări Se va evita stationarea utilajelor sau
protejate tranzitarea de catre acestea a zonei
care adaposteste acest tip de habitat.
Perturbarea Investitia luata in discutie nu are un Constructor Titular
populatiilor impact negativ demonstrat asupra
speciilor de acestor specii.
nevertebrate Aplicandu-se toate masurile de
reducere a impactului referitoare la
evitarea poluarii apelor, solului si la
gestiunea deseurilor, se elimina in
totalitate, aparitia oricarui eventual
impact negativ.
Eventual Investitia luata in discutie nu are un

impact impact negativ demonstrat asupra
negativ speciilor de pasari.
asupra Aplicandu-se insa toate celalte
speciilor de masuri de reducere a impactului,
pasari din recomadate in acest capitol, se elimina
SPA-urile in toatalitate, aparitia oricarui eventual
invecinate impact negativ.
Apă Colectarea corespunzătoare a apelor Constructor Titular
uzate, transport prin pompare şi
depozitare, asigurarea de servicii
specializate, pentru respectarea HG
352/2005
Interzicerea descărcării oricăror
materiale în apă.
Utilizarea unor tehnologii moderne
de depoluare în cazul poluării cu
hidrocarburi
66

Gestionarea Refolosirea pe şantier, pe cât Constructor Titular
materialului posibil, a materialului inert excavat, in
excavat aceeaşi zona pentru refacerea
habitatelor
Evacuarea excavaţiilor în exces,
după examinarea corespunzătoare, la
depozite de deşeuri inerte;
Protecţia Acces blocat la proprietăţile Constructor Constructor
proprietăţilor adiacente
adiacente Furnizarea de informaţii către
public; solicitarea accesului
temporar
Sănătatea Managementul tehnic şi al Constructor Titular
populaţiei şi resurselor corect executat. Elaborarea
a planului de intervenţie în caz de
personalului poluări accidentale.
Mediu Monitorizarea lucrărilor şi a calităţii Constructor Titular
ambiant mediului
 Măsurile necesare a fi luate în considerare la faza de elaborare a

proiectului în vederea diminuării efectelor potentiale negative de impact
asupra factorilor de mediu în perioada de exploatare a STAŢIEI DE
TELEFONIE MOBILĂ GSM ORANGE este dată în tabelul de mai jos:

mediu impactului Implementare
Impact vizual Alegerea unor materiale care se Titular/ Titular
armonizează cu împrejurimile Proiectant
Utilizarea de elemente naturale
pentru ecranare
Păstrarea construcţiilor în stare
tehnică bună
Vegetaţie Refacerea vegetaţiei prin Titular Titular
reconstrucţia ecologica în zona de
impact.
67

mediu impactului Implementare
Faună Protejarea faunei și avifaunei Titular Titular
întâlnită local.
Sănătatea Folosirea procedurilor şi Titular Titular
populaţiei şi a echipamentelor de protecţie
personalului corespunzătoare instalaţii de
iluminat şi semne de avertizare.
Întreţinerea instalaţiilor.
Pentru siguranţa, populaţia trebuie
avertizată şi anunţată de acţiunile
desfăşurate in timpul exploatării
care o pot afecta accidental.
Deşeuri Colectarea corespunzătoare, Titular Titular
selectarea, depozitarea şi
transportul deşeurilor de către
servicii specializate
Mediu Monitorizarea factorilor de mediu Titular Titular
ambiant posibil a fi afectaţi
68
V. Metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor privind

speciile şi/sau habitatele de interes comunitar afectate
Ornitologie
Descrierea activităţilor şi a metodelor de cercetare.
Observaţiile orientative.
Fiecare an este caracterizat printr-o anumită alternanţă a sezoanelor şi toţi
ornitologii moderni consideră că nu mai este suficientă şi nici corectă efectuarea
observaţiilor legate numai de datele calendaristice. Se propune printre altele
orientarea în alegerea timpului optim de observaţie în funcţie de aspectul fenologic
al vegetaţiei (SLAGSVOLD, 1973) şi fenologia insectelor (VON HARTMANN,
1963).
Ţinând însă cont de variaţiile sezoniere am încercat să determinăm, practic,
perioadele optime de observaţie iar pentru a urmări şi efectele ce le pot avea
anumite întârzieri în schimbarea climatologică, am încercat să obţinem date şi din
perioadele de minimă activitate a păsărilor. În acest sens am procedat la efectuarea
unor trasee lungi de observaţie, care au cuprins în general, o zonă întinsă.
Practic metoda constă în parcurgerea cu pasul a întregului traseu şi
determinarea cu ajutorul binoclului, după cântec sau strigăt a speciilor existente.
Toate observaţiile sunt notate în fişe special tipizate pentru a înlesni o mai
mare rapiditate a notărilor dar şi a observării din prima privire a marilor diferenţe
între diferite aspecte notate.
Cu ajutorul unui termometru am obţinut temperaturile în cele mai importante
momente ale zilei (la începutul, la mijlocul şi la sfârşitul traseului), am determinat
direcţia şi viteza vântului, am notat şi alte aspecte meteorologice cum ar fi
nebulozitatea, precipitaţii etc.
Traseele şi rezultatele obţinute ne-au permis să depistăm momentele cele
mai importante ale diverselor aspecte fenologice urmând, legat de aceasta, să
aplicăm, adecvat în zona cercetată, metoda de aflare a unor elemente avicenologice
mai amănunţite.
69
Trebuie să remarcăm că în traseele lungi am străbătut de fiecare dată mai

multe ecosisteme şi acum, după ani de cercetări, ne-am convins de importanţa
acestor observaţii generale ca elemente de comparat în timp.
Metoda traseelor. Metoda traseelor (FERRY şi FROCHOT, 1958, 1970,
MUNTEANU 1968), constă în parcurgerea unui itinerar dinainte stabilit şi de o
lungime cunoscută (preferabil 1 km), cu o viteză de 1,5 - 2 km/oră.
Observatorul notează în carnet toate speciile auzite sau întâlnite de o parte a
traseului, precum şi frecvenţa întâlnirii lor.
Dacă sunt notate şi păsările identificate şi pe cea de a doua latură a traseului,
trebuie avut grijă a se specifica separat datele, contând, astfel, pentru o a doua
numărătoare.
Se consideră un cuplu depistarea în traseu a masculilor cântători, a cuiburilor
sau familiilor, iar 0,5 este socotit cuplu pentru păsări izolate văzute.
Este de dorit ca numărătorile să fie repetate de mai multe ori, reţinându-se
sistematic pentru fiecare, indicele cel mai mare obţinut la oricare dintre traseele -
numărătoare, deoarece acesta cel mai apropiat de numărul maxim de cupluri
cuibăritoare.
Împărţind numărul total de cupluri de la o specie la lungimea traiectului se
va obţine "Indicele Kilometric de Abundenţă" (IKA).
N (cupluri )
IKA 
km
Dintre problemele de tehnică ce se impun la aplicarea acestei metode
amintim:
– alegerea unei zone reprezentativă a ecosistemului în care să beneficiem
de trasee de cca. 1000 m;
– trebuie ţinut cont de fenomenul de ecoton ce trebuie evitat pe cât posibil,
fapt foarte dificil de realizat;
– numărătorile trebuiesc realizate în condiţiile cele mai bune, adică:
se vor alege întotdeauna orele de dimineaţă când există un maximum de
activitate al păsărilor; înainte de orele 800-900 - în lunile martie - aprilie şi
înainte de orele 600 - 700 în lunile mai - iunie;
– trebuie ţinut cont ca observaţiile să se facă în condiţii meteorologice
favorabile excluzând, pe cât posibil, zilele de ploaie şi mai ales de vânt;
– în practică se cunosc două epoci de cântec intens determinate de decalajul
fenologic existent între speciile sedentare care vor avea maximul în
70
perioada dintre sfârşitul lunii martie şi sfârşitul lunii aprilie şi speciile

oaspeţi de vară, care vor cânta cu intensitate maximă între începutul lunii
mai şi jumătatea lunii iunie. Aşadar pentru a obţine o imagine cât mai
apropiată de adevăr în privinţa speciilor cuibăritoare din zonele cercetate
sunt necesare sondaje efectuate în intervalele determinate de cele două
perioade.
Metoda pătratelor. Metoda pătratelor (FERRY, 1964, KORODI-GAL, 1960,

1969) este utilizată tot în determinarea avifaunelor cuibăritoare într-un ecosistem
sau o zonă stabilită.
În linii mari această metodă se aplică prin împărţirea teritoriului cercetat în
pătrate ale căror laturi sunt bine determinate. Cel mai adesea o latură poate avea
100 de metri dar poate varia în funcţie de aspectul ecosistemului cercetat. Este bine
însă, ca în cadrul unui ecosistem pătratele să aibă, pe cât posibil, aceeaşi
dimensiune. Cercetătorul străbate întâi laturile pătratului ales iar pentru a efectua
numărătoarea se notează masculii cântători existenţi în interiorul pătratului. Apoi
se străbate pătratul în diferite direcţii notând pe o schiţă masculii cântători depistaţi
de fiecare dată precum şi amplasarea lor.
După câteva asemenea numărători se poate face o idee generală asupra
perechilor cuibăritoare în pătratul respectiv, deoarece cu mici schimbări de loc,
masculii vor păstra totuşi un teritoriu bine determinat.
Raportând numărul de perechi depistate la suprafaţa pătratului vom obţine
densitatea speciei respective care se exprimă la Passeriformes în număr de perechi
la 10 ha, la speciile cu arie mai largă (ex. Piciformes) în număr de perechi la 100
ha, iar pentru marile răpitoare în număr de perechi la 1.000 ha.
Nperechi Nperechi Nperechi
D sau sau
10ha 100ha 1.000ha
În mod normal trebuiesc efectuate cercetările în mai multe pătrate,
obţinându-se o densitate medie rezultată din densităţile obţinute la fiecare specie în
toate pătratele.
în care:
D1, D2, ... Dn sunt densităţile în fiecare pătrat;
n = numărul de pătrate cercetate
Acestă medodă va fi aplicată doar în cazul în care vom evidenţia cuiburi de
păsări care să fie incluse în vreo listă specială de protecţie.
71
Metoda punctelor de observaţie.

Observaţii de zi
Dacă pentru porţiunile de desiş şi zăvoi, în perioada cuibăritului, metodele
obişnuite de observaţie (metoda traseelor) dau rezultate destul de apropiate de
realitate, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre porţiunile deschise, unde aceste
metode sunt aproape inaplicabile.
Frecvent în aceste zone cercetătorul, în deplasare, va deranja păsările, care
vor părăsi locurile de odihnă sau hrănire (unele din ele chiar înainte de a fi
observate) şi cel mai adesea nu se vor mai întoarce. S-a recunoscut că în studiile
migraţiilor uneori datele cele mai reale s-au obţinut din puncte fixe de observaţie
(SCHILDMACHER, 1965).
Metoda relativ simplă constă în construirea unui adăpost, din materiale de
obicei existente la faţa locului, astfel încât, ca formă şi culoare să nu distoneze cu
mediul respectiv. Bineînţeles că locul amplasării unui observator trebuie astfel ales
încât să existe cât mai multe trasee de migraţie prin apropiere sau, şi mai bine, să
se afle în apropierea unui loc de hrănire. Cercetătorul camuflat va nota în fişa de
observaţie, fiecare specie observată, numărul de exemplare, direcţia de zbor,
altitudinea etc.
Rezultatele obţinute în astfel de puncte de observaţie amplasate în acelaşi loc
de-a lungul anilor permit formularea unor concluzii interesante referitoare la
dinamica migraţiilor, la succedarea speciilor într-un singur loc în timpul zilei sau a
unui sezon etc.
Observaţii de noapte
Este binecunoscut că răpitoarele de noapte existente în cadrul unei avicenoze
sunt destul de dificil de observat, ziua când se fac numărătorile obişnuite, dar în
acelaşi timp nu se poate renunţa la a determina ponderea lor în cadrul
comunităţilor.
Prin alegerea unui punct, la marginea unei desimi de papură, unde numeroşi
ciufi vin să şoricărească, sau la liziera unei lunci, putem afla cu aproximaţie,
observându-le zborul, sau ascultând strigătele, speciile de păsări şi numărul de
exemplare din zona respectivă (KORODI-GAL, 1968). Există bineînţeles riscul de
a număra o pasăre de două ori sau a considera mai multe păsări observate doar un
72
singur exemplar. Se poate elimina acest inconvenient, în proporţie destul de mare,

printr-un număr mai mare de observaţii.
Efectuând observaţiile în nopţile cu lună se poate obţine o rază de vizibilitate
mai mare, dar, la acestea, noi am adăugat o metodă destul de des folosită în
vânătoarea vulpilor şi anume utilizarea chemătorilor.
Astfel sunetul de imitare a ţipatului de iepure rănit, care se aude pe o rază de
cca. 500 m din punctul din care este emis, sau imitarea ţâţâitului de şoarece, care se
aude până la cca. 250 m depărtare şi care atrag de obicei toate răpitoarele ce
vânează pe raza respectivă sunt o modalitate preţioasă şi eficace în determinarea
calitativă şi cantitativă a răpitoarelor de noapte într-un ecosistem.
Rezultatele obţinute se pot integra apoi cu observaţiile realizate din timpul
zilei şi astfel se poate obţine o imagine mult mai fidelă a unei comunităţi de păsări
dintr-un ecosistem.
Amfibieni şi reptile
Descrierea activitatilor si a metodelor de cercetare:
Observaţiile ştiinţifice asupra populaţiilor de amfibieni şi reptile trebuie
să urmeze o rigoare deosebită.
În primul rând trebuie aleasă populaţia pe care vrem să o studiem, adică
acea totalitate de indivizi aparţinând aceleiaşi specii (sau subspecii) care
trăieşte într-un anumit mediu (pădure, nisipuri, stâncărie, fâneaţă, baltă sau
sistem de bălţi etc.), oarecum izolat de locurile de trai similare între ei, precum
şi exemplarele tinere din diferitele generaţii.
Se vor cerceta şi nota cu grijă toate elementele ce constituie factorii
abiotici (solul, clima etc.) de pe teritoriul cercetat. O schiţă (hartă) va stabili
aspectul general al teritoriului (şosea, pădure, râu, baltă, alte grupări vegetale,
dealuri etc.). se vor nota amănunţit diferitele medii pe care le oferă teritoriul,
apoi variaţiile factorilor climatici (temperatură, umiditate, precipitaţii, vânturi)
în decursul anotimpurilor. Se va urmări apoi biologia speciei, notându-se
datele primei apariţii după iernare, gruparea sexelor pentru împerechere, data
şi durata agregărilor de reproducere, ciclul de dezvoltare, durata metamorfozei
(la amfibieni), data intrării în iernare. Se va cerceta modul de distribuţie a
animalelor pe teritoriu (izolat, grupat, locurile preferate). Se va încerca
aprecierea cantitativă a populaţiei, efectuând recensământul ei, fie prin metoda
73
capturării – marcării – recapturării (dup formula indicată mai înainte), fie prin
însemnarea numărului de indivizi întâlniţi în diferitele deplasări efectuate pe
acelaşi teritoriu, cu aceleaşi itinerarii, fie, în sfârşit, prin studierea pontei. Vom
putea afla astfel o serie de date privind dinamica populaţiei, adică variaţia
numărului de indivizi, şi anume:
natalitatea maximă (pe baza numărului de ouă dintr-o pontă,
înmulţit cu numărul de indivizi adulţi de sex feminin din
efectivul total al populaţiei);
natalitatea realizată, adică numărul de pui eclozaţi efectiv dintr-
o pontă (în natură şi în laborator);
compoziţia pe vârste şi dinamica ei;
compoziţia pe sexe şi dinamica ei;
creşterea sau descreşterea populaţiei, eventualele oscilaţii
ciclice ale efectivului populaţiei;
migraţiile individuale.
O serie de observaţii vor căuta să stabilească dacă animalele au un
anumit teritoriu pe care-l apără ori de câte ori este încălcat de către alţi
indivizi, dacă au un domiciliu stabil etc.
Se va cerceta locul pe care-l ocupă specia în şirul complicat de relaţii cu
mediul biotic (plante şi animale) şi abiotic (sol, climă), insistându-se asupra
cunoaşterii hranei şi a preferinţelor alimentare, asupra paraziţilor şi a
duşmanilor naturali. De asemenea, se va căuta să se cunoască cadrul biotic în
care trăieşte populaţia respectivă, adică flora şi fauna de pe teritoriul ocupat de
ea.
METODE FOLOSITE ÎN STUDIUL DE DINAMICĂ AL POPULAŢIILOR DE

AMFIBIENI ŞI REPTILE
Estimarea efectivului populaţiei

Efectivul (numărul de indivizi, respectiv biomasa într-un moment dat al
timpului) este o mărime relativă şi empirică. Relativitatea efectivului ca mărime
exprimată prin cifre decurge şi din metoda prin care apreciem numărul de indivizi,
numită estimare.
Prin metoda estimării, se urmăreşte de fapt efectuarea unui recensământ al
indivizilor populaţiei. Rareori avem însă posibilitatea de a executa un recensământ
74
complet al unei populaţii dintr-un ecosistem, adică să apreciem numărul de indivizi

prin numărătoare directă. Recensământul complet este posibil numai atunci când
populaţia ocupă o arie restrânsă şi este alcătuită dintr-un număr relativ redus de
indivizi care pot fi înregistraţi în decursul unei zile.
Densitatea populaţiei
Efectivul este o mărime raportată la timp, mai exact la un moment al
timpului şi la întregul spaţiu ocupat de populaţie. În practică interesează însă
raportul dintre unitate spaţială (unitate de volum al apei sau al substratului, unitate
de suprafaţă a substratului) şi numărul de indivizi (biomasa) pe care o suportă.
Densitatea este numărul de indivizi (biomasa) dintr-o unitate spaţială.
Fiind o mărime variabilă, densitatea are o valoare relativă. Din acest motiv,
în practică se întrebuinţează densitatea corectată cu abundenţa relativă.
Densitatea optimă este numărul de indivizi într-o unitate spaţială care
asigură cea mai mare eficienţă a populaţiei în utilizarea resurselor mediului, lupta
pentru existenţă şi supravieţuire. Densitatea optimă nu coincide nici cu densitatea
minimă, nici cu densitatea maximă posibilă a populaţiei. Supravieţuirea este
posibilă numai atunci când densitatea nu depăşeşte limita inferioară a variaţiei
valorii optime.
Distribuţia claselor de vârstă
Efectivul populaţiei este alcătuit din indivizi biologici neechivalenţi între ei
în primul rând prin vârstă. În raport cu reproducerea, deosebim trei vârste
ecologice:
1. vârsta dezvoltării sau prereproductivă, de la fecundarea oului până la
prima reproducere realizată de individ;
2. vârsta reproducerii, de la prima până la ultima reproducere realizată de
individ;
3. vârsta postreproductivă, de la ultima reproducere a individului până la
moarte. Celor trei vârste ecologice le corespund trei clase de vârstă:
juvenilii, adulţii, bătrânii.
Distribuţia claselor de vârstă în populaţie reflectă vitalitatea acesteia,
capacitatea sa intrinsecă de creştere numerică. La multe populaţii, distribuţia
claselor de vârstă este reînnoită anual.
Raportul dintre ponderile claselor de vârstă caracterizează structura de vârstă
a populaţiei şi arată sensul evolutiv al populaţiei şi poate fi redat prin câteva
modele.
75
Atunci când ponderea juvenililor este precumpănitoare în populaţie, aceasta

se află în creştere numerică. Dimpotrivă, precumpănirea ponderii bătrânilor
caracterizează declinul numeric al populaţiei. Atunci când cele trei clase de vârstă
ocupă ponderi aproximativ egale, populaţia este staţionară.
Natalitatea şi mortalitatea
Populaţia se caracterizează în orice moment al timpului prin apariţia şi
dispariţia indivizilor. Ne referim în acest sens, pentru simplificare, nu la o
populaţie în care are loc imigrarea şi emigrarea de indivizi, ci numai la apariţia prin
reproducere şi dispariţia prin moarte. Numărul de indivizi care apar în populaţie
într-o unitate de timp prin reproducere caracterizează natalitatea populaţiei şi se
notează cu n. Numărul de indivizi care dispar din populaţie în aceeaşi unitate de
timp, prin moarte, caracterizează mortalitatea populaţiei şi se notează cu m.
Natalitatea maximă sau absolută sau fiziologică a populaţiei este exprimată
prin numărul de indivizi care pot fi produşi în populaţie în condiţii optime de
existenţă. Asemenea cazuri nu există în natură din cauza abaterii factorilor
ecologici limitanţi de la concentraţia optimă. Tendinţei organismelor de a se
înmulţi în progresie geometrică i se opun diverse cauze care frânează înmulţirea:
fluctuaţiile în cantitatea hranei, duşmanii naturali, clima etc. Dacă natalitatea
ecologică ar fi o realitate, în lumea animală ar apărea fenomene de densităţi
excepţionale. În natură există numai natalitatea ecologică sau realizată, dată de
numărul de indivizi care pot fi produşi de populaţie în condiţii concrete de
existenţă.
Durata de viaţă a indivizilor reflectă capacitatea lor de supravieţuire,
longevitatea. Longevitatea fiziologică este longevitatea medie a indivizilor
populaţiei în condiţii optime de existenţă, durata de viaţă fiind limitată numai de
factori fiziologici. Nici acest fenomen nu este posibil în natură, din cauza abaterii
factorilor limitanţi de la optim. Există numai longevitatea ecologică, longevitatea
medie a indivizilor populaţiei în condiţii concrete de existenţă. Longevităţii
fiziologice îi corespunde mortalitatea fiziologică, longevităţii ecologice –
mortalitatea ecologică.
Schimbarea numărului şi biomasei
Într-o populaţie, schimbarea efectivului, a densităţii, a distribuţiei claselor de
vârstă, natalităţii şi mortalităţii caracterizează dinamica populaţiei. Aceste
76
schimbări cantitative reflectă schimbările fluxului energetic care se scurge prin

populaţie şi, în ultimă instanţă, producţia de energie şi substanţă organică.
Cunoaşterea legilor schimbării numărului în populaţii are o importanţă
practică excepţională.
Numim fluctuaţie orice schimbare numerică a populaţiei, indiferent dacă are
loc o creştere sau o reducere a indivizilor (biomasei); fluctuaţiile depăşesc limitele
inferioară şi superioară de supravieţuire. Dimpotrivă, oscilaţia este schimbarea
numărului de indivizi (a biomasei), care se repetă într-o unitate de timp în jurul
unei densităţi medii, menţinându-se valori care se abat de la densitatea medie.
Habitate şi plante
Metode de cercetare a florei
Cercetările asupra florei au cuprins două etape: etapa de teren şi etapa de
laborator.
În etapa de teren s-au făcut deplasări pe teren în mai multe perioade ale
anului pentru a identifica specii în diferite faze fenologice.
În etapa de laborator s-a definitivat determinarea speciilor, s-a întocmit
conspectul florei vasculare şi s-a realizat interpretarea în ansamblu a materialului.
Taxonii sunt enumeraţi pe familii, urmărindu-se ordinea şi nomenclatura
Florei României.
Fiecare specie este însoţită de indici referitori la elementul fitogeografic şi la
bioforma la care aparţine specia respectivă.
Analiza florei a fost realizată din mai multe puncte de vedere:
Fitogeografic - această analiză are la bază arealul, ceea ce reprezintă
teritoriul geografic pe care se găsesc răspândiţi spontan indivizii unei specii. În
funcţie de mărimea arealului speciile pot fi: cosmopolite (categorie ce unesc
speciile cele mai răspândite), endemice (reunesc speciile cu un areal foarte
restrâns).
Biologic - criteriul acesta de analiză se refera la particularităţiile morfo-
anatomice şi fiziologice ale speciilor rezultate din evoluţia convergentă în raport cu
factorii de mediu. Tipurile de bioforme sunt următoarele: planctofite, terofite,
geofite, hemicriptofite, camefite, fanerofite, endofite.(C. Raunkiaer, 1918, J.
Braun-Blanquet1951).
77
Ecologic - în cazul analizei se ia în considerare comportamentul speciilor

faţă de principalii factori ecologici: xero-mezofile, mezofile, mezo-hidrofite,
hidrofite.
Cercetarea vegetaţiei a avut la baza principiile şcolii fitocenologice a lui

BRAUNBLANQUET în Europa, iar în România a lui Al. BORZA. Această şcoală
are la bază teoria potrivit căreia compoziţia floristică a unei fitocenoze reflectă cu
fidelitate ansamblul factorilor ecologici din biotopul pe care îl ocupă.
Unitate fundamentală de studiu a covorului vegetal este asociaţia vegetală.
Asociaţia vegetală este unitatea cenotaxonomică de bază. Aceasta reprezintă
o comunitate de plante cu compoziţie floristică unitară, fizionomie şi structură
caracteristică. Este alcătuită din indivizi de asociaţie cu întindere variabilă, care nu
au o compoziţie şi structură identică ci numai asemănatoare.
În etapa de teren s-au ales suprafeţe de probă din porţiuni ale covorului
vegetal cu fizionomie şi condiţii ecologice omogene. Suprafaţa eşantioanelor este
cuprinsă între 4-30 m2. Datele prelevate au fost consemnate în relee fitocenologice.
Fişele fitocenologice reprezintă eşantioane reprezentative ale fitocenozelor.
Aceste fişe conţin informaţii referitoare la aşezare, condiţii de biotop, lista speciilor
din suprafaţa de probă, în dreptul fiecăreia notându-se abundenţa-dominanţa (AD)
şi frecvenţa locală.
78
Bibliografie:
****, 1999. Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila. Proiectul PNUD

ROM 015/1997 - Centrul National pentru Dezvoltare Durabila, HG
305/15.04.1999.
****, Geografia Fizica a Romaniei, 1983, Ed. Academiei Române, Bucuresti.
BirdLife International, 2004, Birds in the European Union: a status assesment.
Wagwninen, The Netherlands: BirdLife International;
BirdLife International, 2007, BirdLife Species Factsheets – www.birdlife.org;
Boşcaiu N., Coldea Gh., Horeanu Cl., 1994. Lista roşie a plantelor vasculare
dispărute, periclitate, vulnerabile şi rare din flora Romaniei, Ocrotirea Naturii
mediului înconjurător, Bucureşti, 38 (1): 45
Ciocârlan V., 2000, Flora ilustrată a României, Pteridophyta et Spermatophyta, Ed.
Ceres, Bucureşti
Ciochia, V. 1984. Dinamica si migratia pasărilor. Edit. Ştiinţifica si Enciclopedica,
Bucureşti, p. 35-39.
Cogalniceanu, D. 1999. Managementul Capitalului Natural. Universitatea
Bucureşti, p. 1-6.
Coldea G. (ed..), 1997, Les associations végétales de Roumanie. Tome I Les
associations herbaceés naturelles, Ed. Presa Universitară, Cluj -Napoca.
Coldea, G., 1991, Prodrome des associations végétales des Carpates du sud-est
(Carpates Roumanies). Doc. Phytosociol., 13: 317-539, Camerino.
Desholm, M., Fox, A., D., Beasley, P., D., L., Kahlert, J. 2006. Remote techniques
for counting and estimating the number of bird-wind turbine collisions at sea: a
review. BOU, Ibis 148, Oxford, p. 76-89.
Desholm, M., Kahlert, J. 2005. Avian collision risk at an offshore wind farm.
Biology Letters 1 (Published on-line: doi:10.1098/rsbl.2005.0336), p. 296-298.
Dihoru Gh., Dihoru Alexandrina, 1994. Plante rare, periclitate şi endemice în flora
României - lista roşie, Bucureşti, Acta Botanica Horti Bucurestiensis, Lucrările
Grădinii Botanice, Bucureşti, 1993-1994: 173-197.
Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona, Biriş A.,
2005. Habitatele din România, Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti, 496 pp.
79
Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona, Biriş A.,
2005. Habitatele din România, Modificări conform amendamentelor propuse de
România şi Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC), Ed. Tehnică Silvică,
Bucureşti.
Drewit, A., L., Langston, Rowena, H., W. 2006. Assessing the impacts of wind
farms on birds. BOU, Ibis 148, Oxford, p. 29-42.
Dumitriu, Camelia. 2003. Management si marketing ecologic. ETP Tehnopress,
Iasi, p. 35-37
Elzinga C.L., Salzer D.W., Willoughby J.W. & Gibbs J.P, 2001, Monitoring plant
and animal populations, Blackwell Science.
GH. Zamfir Gh., 1974, Poluarea Mediului Ambiant, Ed. Junimea.
Mihaiescu L. & al., 1986, Arzatoare turbionare, Ed. Tehnica.
Munteanu, D (ed), 2002, Atlasul păsărilor clocitoare din Romănia Publ. Soc.
Ornitologică Romănă Nr.16, Cluj Napoca.
Munteanu, D. (coordonator) 2004. Ariile de importanta faunistica din Romania -
Documentatii, Societatea Ornitologica Romana, Edit. Alma Mater, Cluj Napoca,
pp. 307.
Puscaru E., 1963, Pasunile si fanetele din Republica Populară Română. Studiu
geobotanic si agroproductiv, Ed. Academiei Române, Bucuresti.
Rauta C., 1978, Poluarea si Protectia Mediului, Ed. Stiintifica si
Enciclopedica.
Rojanschi V. & al., 2002, Protecţia si Ingineria Mediului, Ed. Economica
2002.
Săvulescu T. (red.), 1952-1976, Flora României, vol I-XIII, Ed. Academiei
Române, Bucureşti.
Tumanov S., 1989, Calitatea aerului, Ed. Tehnica.
Visan S. & al., 2000, Mediul Inconjurator. Poluare si Protecţie, Ed. Economica.
Vladimir Rojanschi & al., 2004, Evaluarea Impactului Ecologic si Auditul de
Mediu, Ed. ASE Bucuresti.
Voicu V., Realizari recente in Combaterea Poluarii Atmosferei.
80
ANEXE
CV
CV
CV
81
82
83
84
85
86

Studiu de Evaluare Adecvata GSM

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu de Evaluare Adecvata GSM

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU CONSTRUIRE STAŢIE TELEFONIE

PENTRU CONSTRUIRE STAŢIE

Elaborator: SC MEDIU RESEARCH SRL

Beneficiar: SC ORANGE ROMANIA SA

PENTRU CONSTRUIRE STAŢIE

Elaborator: SC MEDIU RESEARCH SRL

Dr. Guşă Delia Nicoleta

I.6.b. CARACTERISTICILE FACTORULUI DE MEDIU SOL ....................21

II.1.e. Tipurile de habitate si speciile identificate in teren, în arealul apropiat

I. Informaţii privind proiectul supus aprobării:

I.1.Informaţii privind proiectul propus:

Data întocmirii documentatiei: 2011

Investiţia este reprezentată de activitatea de construire şi exploatare -

Terenul pe care va trebui să fie amplasată STAŢIE TELEFONIE MOBILĂ

Certificatul de Urbanism nr. 21/21.07.2011 emis în scopul

I.1.c. Obiectivele proiectului:

Scopul prezentei documentatii este obţinerea autorizaţiei de construire a unei

SA şi Creuco Mihai şi Creuco Ştefania, dreptul de folosinţă exclusivă este pe o

Documentaţia pentru “CONSTRUIRE STAŢIE TELEFONIE MOBILĂ

Realizarea documentaţiei pentru “CONSTRUIRE STAŢIE TELEFONIE

celulă acoperă o zonă determinată). În centrul fiecărei cellule este amplasat un

I.1.d. Informaţii privind producţia care se va realiza:

SC ORANGE ROMANIA SA prin SC CAMUSAT

I.1.e. Informaţii despre materiile prime:

Informaţiile referitoare la detaliile de construire, şi cantitatea de materiile

Protecţia anticorozivă a structurii a fost asigurată prin zincarea elementelor

I.2. Localizarea geografică şi administrativă cu precizarea coordonatelor

I.2.a.Incadrarea in reteaua de localitati

stat); la sud cu judeţele Mureş, Harghita şi Neamţ; la vest cu judeţele Maramureş şi

I.2.b.Incadrarea in teritoriul administrativ

Din punct de vedere administrativ, amplasamentul investitiei se afla in

sitului Natura 2000 Obcina Feredeului - ROSPA0089.

I.2.c.Localizarea administrativ - teritorială

Din punct de vedere fizico-geografic, teritoriul comunei Izvoarele Sucevei

Localizarea administrativ - teritorială a Staţiei de telefonie mobilă GSM în raport

cu Aria de protectie avifaunistica ROSPA0089 -Obcina Feredeului (HG

I.2.d.Localizarea conform Coordonatelor STEREO 70

Coordonatele amplasamentului, au fost prezentate sub formă de vector în

COORDONATELE STEREO 1970 detaliate sunt prezentate si in anexe;

Obiectivul ce urmeaza a fi amplasat sunt localizate conform tabelului:

I.3. Modificările fizice ce decurg din PP (din excavare, consolidare, dragare

I.3.a.Modificările fizice care decurg din proiect în perioada de construire:

Principalele lucrări ce trebuie desfăşurate pentru construcţia investiţiei cu

suprafeţelor platformelor tehnologice (curăţire, îndepartare

I.3.b.Modificările fizice în perioada de exploatare:

La finalizare, în cadrul lucrărilor de refacere ecologică se produc

I.3.c.Modificări fizice la închidere, dezafectare, demolare:

Restaurarea amplasamentului se va face la finalizarea perioadei de

 dezafectarea staţiei GSM şi restaurarea amplasamentului;

I.4. Resursele naturale necesare implementării PP (preluare de apă, resurse

La realizarea lucrărilor proiectate nu se utilizează resursele naturale din

La realizarea lucrărilor proiectate nu se utilizează resursele naturale din Aria

I.6.a. CARACTERISTICILE FACTORULUI DE MEDIU AER

Latitudinal, teritoriul comunei Izvoarele Sucevei este amplasat pe paralela

Vânturile sunt determinate de circulaţia generală a maselor de aer pe direcţia

Sursele de poluare atmosferică pot fi fixe sau mobile:

Sursele de poluare atmosferică estimate la realizarea investiţiei STAŢIE

 Surse cu emisii necontrolate materializate de volatilele organice care se

Prognozarea poluarii aerului:

Poluarea aerului atmosferic se estimează ca ar putea intervenii în faza de

Nr. Utilajul Puterea acustică

Generarea de vibraţii este favorizată de calitatea căilor de acces din zonă. Pe

În timpul de desfăşurare a activităţilor specifice