Memoriu de Prezentare Pod Peste Dunare La Braila

Contents
I. Denumirea proiectului: .................................................................................. 3

II. Titular: .......................................................................................................... 3
III. Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect: .............................. 3
a) un rezumat al proiectului;................................................................. 3
b) justificarea necesității proiectului; .................................................... 4
c) valoarea investiției; .......................................................................... 5
d) perioada de implementare propusă; ................................................ 5
e) planșe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv
orice suprafață de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de
situație și amplasamente); ........................................................................ 6
f) o descriere a caracteristicilor fizice ale întregului proiect, formele
fizice ale proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale de
construcție și altele). ................................................................................. 6
IV. Descrierea lucrărilor de demolare necesare: ............................................ 66
V. Descrierea amplasării proiectului:.............................................................. 68
VI. Descrierea tuturor efectelor semnificative posibile asupra mediului ale
proiectului, în limita informațiilor disponibile: .................................................. 71
A. Surse de poluanți și instalații pentru reținerea, evacuarea și dispersia
poluanților în mediu: ................................................................................... 72
a) protecția calității apelor: ...................................................................... 72
b) protecția aerului: ................................................................................. 76
c) protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor: ........................................ 79
d) protecția împotriva radiațiilor:.............................................................. 81
e) protecția solului și a subsolului: .......................................................... 81
f) protecția ecosistemelor terestre și acvatice: ........................................ 84
g) protecția așezărilor umane și a altor obiective de interes public: ........ 89
h) prevenirea și gestionarea deșeurilor generate pe amplasament în
timpul realizării proiectului/în timpul exploatării, inclusiv eliminarea:....... 92
i) gospodărirea substanțelor și preparatelor chimice periculoase: .......... 96
B. Utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei și
a biodiversității............................................................................................ 97
VII. Descrierea aspectelor de mediu susceptibile a fi afectate în mod
semnificativ de proiect:................................................................................... 99
VIII. Prevederi pentru monitorizarea mediului .............................................. 116
1
IX. Legătura cu alte acte normative și/sau
planuri/programe/strategii/documente de planificare: .................................. 121
X. Lucrări necesare organizării de șantier: ................................................... 123
XI. Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiției, în caz de
accidente și/sau la încetarea activității, în măsura în care aceste informații
sunt disponibile: ........................................................................................... 131
XII. Anexe - piese desenate: ........................................................................ 132
XIII. Date de biodiversitate: .......................................................................... 133
a) descrierea succintă a proiectului și distanța față de aria naturală
protejată de interes comunitar, precum și coordonatele geografice
(Stereo 70) ale amplasamentului proiectului ......................................... 133
b) numele și codul ariei naturale protejate de interes comunitar ...... 137
c) prezența și efectivele/suprafețele acoperite de specii și habitate de
interes comunitar în zona proiectului .................................................... 289
d) justificarea legăturii directe cu sau nu este necesar pentru
managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar
………………………………………………………………………….401
e) estimarea impactului potențial al proiectului asupra speciilor și
habitatelor din aria naturală protejată de interes comunitar .................. 401
f) alte informații prevăzute în legislația în vigoare .............................. 489
XIV. Date despre corpurile de apă de suprafață și subterane existente în zona
proiectului preluate din Planurile de management bazinale, actualizate: ..... 495
XV. Criteriile prevăzute în anexa nr. 3 la Legea nr. 292/2018 privind evaluarea
impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului .................. 499
2
I. Denumirea proiectului:
POD SUSPENDAT PESTE DUNĂRE ÎN ZONA BRĂILA
II. Titular:
COMPANIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII
RUTIERE S.A.
Adresa: B-dul Dinicu Golescu, nr. 38, cod 010873, sector 1, București
Tel: 021/2643200, Fax: 021/3120984
Adresa e-mail: office@andnet.ro; www.cnadnr.ro
Numele persoanelor de contact:
Dna. Mariana IONIȚĂ – Director General
Dna. Otilia DRAGOMIRESCU – Director Adjunct – Direcția Implementare
Proiecte
Dl. Dragoș POPESCU – Șef UIP 4 D.N.-uri
Dl. Cristian Pistol – Director Direcția Implementare Proiecte
Dna. Ecaterina MUSCALU – Șef Departament Mediu
Dna. Adela TANASOIU – Șef Serviciu Avize, Acorduri de Mediu
III. Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect:
a) un rezumat al proiectului;
Construirea podului suspendat peste Dunăre în zona Brăila are o importanță
națională locală prin realizarea unui traseu care face conexiunea dintre Brăila
cu localitatea Tulcea (Jijila – Măcin) și Constanța (conexiune de interes
național) și o importanță internațională prin realizarea conexiunii Regiunii Sud
– Est cu coridorul trans-European IV și coridorul pan – European IX
(conexiune de interes internațional).
Podul suspendat peste Dunăre face parte din categoria proiectelor de tip I.T.I.
(Investiții Teritoriale Integrate), finanțabile din P.O.I.M. 2014 – 2020, Axa
Prioritară 2, Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate,
durabil și eficient.
Scopul investiției constă în îmbunătățirea competivității economice a
României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, contribuind astfel la
dezvoltarea pieței interne cu scopul de a crea condițiile pentru creșterea
volumului investițiilor, promovarea transportului durabil și a coeziunii în
rețeaua de drumuri europene.
Țintele principale ale proiectului sunt: realizarea unui pod rutier suspendat
peste Dunăre în zona Brăila, cu 4 benzi de circulație, realizarea unei părți a
3
programului Guvernului de dezvoltare a infrastructurii rutiere în România,
reducerea timpului de călătorie și a celui de tranzit.
Pentru proiectul “Pod suspendat peste Dunare” a fost emis acordul de mediu
cu nr. 2/22.09.2016 și decizia etapei de încadrare cu nr. 62/17.12.2018.
În prezentul Memoriu de prezentare vor fi menționate, detaliate și
argumentate modificările aduse de Proiectul Tehnic ulterior emiterii Acordului
de mediu, celelalte date aferente Studiului de Fezabilitate rămânând valabile.
Modificările aparute în cadrul proiectului se referă la următoarele aspecte:
- optimizarea traseului în funcție de ridicările topografice;
- stabilirea locațiilor pentru organizările de șantier și bazele de producție,
gropi de imprumut;
- modificarea suprafețelor de pădure propuse pentru defrișare;
- modificarea suprafețelor de teren ocupate definitiv și temporar;
- modificarea profilului longitudinal, acesta a fost proiectat astfel încât să
asigure gabaritele pe înălțime la traversarea denivelată a unor căi de
comunicație sau canale;
- modificarea profilului transversal;
- modificarea pozițiilor kilometrice aferente intersecțiilor la nivel ca
urmare a regeometrizării curbelor, ridicărilor topografice și reamplasarii
blocului de ancoraj;
- propunerea unor lucrări de refacere a drumurilor locale existente;
- propunerea unor lucrări de consolidare;
- modificări privind structurile casetate și podețe;
- modificări privind separatoarele de hidrocarburi;
- propunere bazine de retenție;
- propunere drumuri provizorii necesare pentru execuția infrastructurilor
podului suspendat;
- propunere drumuri tehnologice și lucrări de colectare și drenare a
apelor pluviale din structura rutieră;
- relocare/protejare unor rețele electrice, rețele de telecomunicații, rețele
de apă și canalizare, rețele transport gaze naturale;
- modificarea poziției kilometrice a nodului rutier Brăila - Galați (DN 22B);
- propunerea unor lucrări hidrotehnice (relocări canale, protecții taluze);
- propunerea unor lucrări de iluminat.
b) justificarea necesității proiectului;
În prezent trecerea de pe un mal pe altul al Dunării se face prin existenţa celor
două tipuri de bac care asigură trecerea de la Brăila la Smârdan pentru:
- circulaţia publică;
- transporturile tehnologice şi de personal pentru activităţile
agroindustriale ale Insulei Mari a Brăilei.
4
Pe timp de iarnă în situaţia când Dunărea îngheaţă, primăvara când curg
sloiuri şi ori de câte ori este ceaţă sau furtună, traversarea cu bacul practic se
întrerupe. Legătura cu Dobrogea atât a zonei Brăila, Galaţi şi a Moldovei
trebuie să se facă pe la podul Giurgeni - Vadul Oii cu un spor de distanţă de
parcurs de 133 km pentru relaţia Tulcea şi de 56 km pentru relaţia Constanţa.
Toate traversările realizate până în prezent pe sectorul românesc al fluviului
Dunărea se găsesc în zona centrală a acestuia şi au rezolvat în mare măsură
problema tranzitului către zona Dobrogea, dar rămân nerezolvate traversări
către zonele extreme Călăraşi, Brăila, Galaţi şi Tulcea.
Proiectul are ca scop crearea unei căi de comunicaţie moderne cu implicaţii în
dezvoltarea regională a zonei, a fluidizării traficului între localităţile Brăila,
Galaţi, Tulcea, Constanţa, în creşterea siguranţei utilizatorilor, micşorarea
timpilor de parcurs, scăderea poluării la toate nivelurile în zonele tranzitate în
prezent de drumuri naționale.
Obiectivele proiectului sunt următoarele:
- realizarea unui pod peste Dunăre în zona Brăila, acesta fiind parte
dintr-o succesiune de proiecte în curs de completare;
- realizarea programului Guvernului de dezvoltare a infrastructurii rutiere
în România;
- reducerea timpului de călătorie şi a celui de tranzit.
c) valoarea investiției;
Obiectivul “Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila” este cuprins în
Master Planul General de Transport revizia finală iulie 2015, Anexa cu clauză
de reformă structurală, Capitolul VI proiecte ITI (Investiţii Teritoriale Integrate)
Tulcea Delta Dunării – Drumuri Expres, poziţia 1 Constanţa - Tulcea – Brăila
(+ Pod peste Dunăre) Faza I - Pod peste Dunăre + reabilitare Ovidiu - Tulcea
(109 km).
Valoarea estimată este de 1.995.932.260, 25 lei fără TVA.
Sursa de finanțare a proiectului „Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila”
este POIM 2014 – 2020: titlul 58 „Proiecte din Fonduri Externe
Nerambursabile aferente cadrului financiar 2014 – 2020”. 1.995.932.260, 25
lei fără TVA.
d) perioada de implementare propusă;
Perioada de execuţie propusă pentru ”Pod suspendat peste Dunăre în zona
Brăila" este de 48 luni. Durata normală de funcţionare, conform H.G. nr.
1496/2008 este de 30-48 ani.
5
e) planșe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv
orice suprafață de teren solicitată pentru a fi folosită temporar
(planuri de situație și amplasamente);
Limitele amplasamentului proiectului, inclusiv suprafețele de teren solicitate
pentru a fi folosite temporar se regăsesc în planurile de situație și de
amplasament anexate la prezentul memoriu de prezentare – Anexa 5 și
Anexa 6.
f) o descriere a caracteristicilor fizice ale întregului proiect, formele
fizice ale proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale de
construcție și altele).
A. Descrierea lucrărilor proiectate de drum
Lungimea totală a traseului este de 23,413 km și este împărțit în două
secțiuni:
I. Drumul principal Brăila - Jijila (lungime 19,095 km);
II. Drumul de legatură cu DN22 Smârdan - Măcin (lungime 4,36 km);
I. Drumul principal Brăila – Jijila este împărțit în două sectore astfel:
- Km 0+000 – km 7+955 – drum de clasă tehnică II
- Km 7+955 – km 19+095 – drum de clasă tehnică III.
ÎnceputuI traseului este la intersecția DN2B Buzău – Brăila - Galați cu
șoseaua Baldovinești (km 110+344 DN2B) unde este prevăzută o intersecție
tip giratoriu. Pe tronsonul de la km 0+000 la km 1+350, drumul traversează o
zonă urbană. La km 0+389, drumul va traversa cele 3 linii de cale ferată din
zonă (calea ferată dublă Brăila - Galați electrificată și o linie industrială),
precum și un drum local, printr-un pasaj superior. La km 1+180 a fost
prevăzută a doua intersecție de tip giratoriu pentru realizarea legăturilor
rutiere cu drumul județean DJ 221B (Calea Galați). Pe tronsonul cuprins între
km 1+350 și km 4+600 drumul traversează o zonă agricolă relativ plană cu
excepția tronsonului km 1+200 – km 1+500 unde se regăsesc diferențe de
nivel semnificative. La km 2+800, pe partea dreaptă, este prevăzut Centrul de
Coordonare și Întreținere, ce ocupă o suprafață de cca 12.930 mp.
Între km 3+600 la km 4+600 este proiectat un nod rutier în zona primului
viaduct de acces pe podul suspendat. Nodul rutier asigură legătura cu DN
22B Brăila - Galați prin intermediul unei intersecții tip giratoriu amplasată sub
viaductul de acces, aceasta fiind prevăzută cu bretele de acces pe drumul
principal și pe DN 22B.
Pe tronsonul km 4+693,287- km 6+554,047 (față de pozițiile km 4+600 – km
6+570 prevăzute în acordul de mediu) drumul traversează albia fluviului
Dunărea, o zonă delimitată de diguri cu înălțimi cuprinse între 3 și 5 m peste
nivelul zonelor înconjurătoare.
6
Primul viaduct de acces începe la poziția km 4+494,06 (față de km 4+486,10
prevăzut în acordul de mediu), lungimea acestuia fiind de 90 m (față de 110 m
prevăzut în acordul de mediu).
Podul suspendat peste Dunăre, are o lungime totală de 1.974,30 m cu
deschiderea centrală de 1.120,00 m și două deschideri laterale de 489,65 m
și 364.65 m.
Podul este urmat de un al doilea viaduct care începe la poziția km 6+608,357
(față de km 6+570,30), având o lungime de 90 m lungime (față de 110 m
prevăzut în acordul de mediu).
Viaductele de pe malul stâng și de pe malul drept al Dunării vor cuprinde o
structură de grindă continuă și vor avea câte 2 deschideri de 45 m fiecare față
de 55 m, cu o culee spre taluzul principal, o pilă intermediară și suportul spre
pasajul principal furnizat direct de structura blocului de ancorare.
Culee de capăt ale viaductelor – prima culee are o alcătuire comună,
constând în elevație și pereți laterali cu o fundație realizată dintr-un radier
rezemat pe coloane de diametru mare, iar cel de al doilea reazem de capăt al
viaductului este blocul de ancorare al podului suspendat.
Rezemarea suprastructurii viaductelor se va face în fiecare secțiune pe câte 4
aparate de reazem elastomere așezate pe cuzineți din beton armat de tip
bloc. Sub fiecare antretoază se vor realiza opritori antiseismici transversali din
beton armat.
Racordarea cu terasamentele drumului se va face prin culeile înecate cu
ziduri de gardă, respectiv ziduri întoarse.
După trecerea pe malul drept al Dunării, traseul traversează o zonă agricolă
printr-o curbă la dreapta cu raza de 700 m, după care a fost prevăzută zona
stației de taxare în zona km 7+300. După stația de taxare, drumul se continuă
până la km 7+955 unde a fost prevăzută o intersecție tip giratoriu, intersecție
care asigură legătura cu DN 22 (spre localitățile Smârdan și Măcin). Pentru
vehiculele care vin dinspre Brăila și merg către Măcin, a fost prevăzută o
bandă directă de virare spre dreapta în vederea reducerii numărului de
vehicule care intră în giratoriu.
Între km 0+000 și km 7+955, drumul proiectat este de clasă tehnică II, cu
viteza de proiectare de Vp=80 km/h. După intersecția giratorie până la Jijila,
km 19+095, se face trecerea de la două benzi pentru fiecare sens de mers la
o singură bandă / sens, soluție care a fost adoptată și pentru drumul de
legătură cu DN22 (Smârdan – Măcin). În continuare traseul se desfășoară
într-o zonă cu numeroase canale de irigații și drumuri locale ce sunt
traversate prin intermediul unor podețe sau poduri.
La km 18+710 a fost proiectată o intersecție tip giratoriu, care asigură accesul
autovehiculelor din DN 22 în drumul proiectat în ambele direcții. Traseul
7
drumului se termină la km 19+095, în DN22 Râmnicu Sărat – Brăila - Tulcea
(km 108+310). Între km 7+955 și km 19+095, drumul proiectat este de clasă
tehnică III, viteza de proiectare fiind Vp=80km/h.
II. Drumul de legătură cu DN22 Smârdan - Măcin (lungime 4,36 km)
Drumul de legătură cu DN 22 are o lungime totală de 4,36 km și
străbate în întregime terenuri agricole, într-o zonă de șes. În baza datelor
studiului de trafic, drumul a fost încadrat în clasă tehnică III cu o bandă de
circulație pe sens.
La km 0+636, legătura cu drumul local existent se realizează printr-o
intersecție la nivel de tip “T”. Până în acest punct platforma drumului proiectat
se suprapune peste cea a unui drum existent. În zona km 2+533 și km 3+507
nivelul drumului este ridicat la cota de trecere peste digurile a două canale de
irigație, unde a fost asigurată o înălțime liberă de trecere de minim 5,0 m. La
km 4+192 a fost proiectată o intersecție tip “T” care asigură legatura între
drumul proiectat și drumul național DN 22.
Viteza de proiectare adoptată este de 80 km/h până la km 3+700, iar
ultimele două curbe înainte de intersecția cu DN 22 sunt amenajate pentru
viteza de proiectare V=70 km/h, respectiv 60 km/h.
B. Descrierea lucrărilor pentru Podul Suspendat peste Dunăre
Podul suspendat are deschiderea centrală de 1120.00 m lungime, iar
deschiderile laterale sunt de 489,65 m în partea Brăila și respectiv 364,65 m
în partea Jijila.
Lungimea totală a podului suspendat este de 1974,3 m. Deschiderea
centrală asigură gabarite de navigație verticale și orizontale pentru a adapta
spațiul de navigare necesar, definit ca un dreptunghi de 180.00 m lățime și
38.00 m înălțime de la nivelul apei de inundare cu o depășire de 1 %. Lățimea
tablierului egală cu 31,70 m și în sens transversal se asigură o parte
carosabilă de 9,5 m pe sens.
Sistemul de iluminat va fi în zona centrală a podului și a viaductelor și
nu pe părțile laterale așa cum era prevăzut in acordul de mediu pentru a
elimina interferențele cu cablurile principale în caz de acțiuni seismice sau
vânt puternic. Inspecția și mentenanța sunt gestionate cu ajutorul a celor două
trotuare de serviciu exterioare, situate la un nivel inferior față de partea
carosabilă. În proiect se utilizează toroane prefabricate, iar în urma modelului
de calcul a fost revizuit numărul de toroane și numărul de fire pe toron; astfel
firele cablului principal vor fi aranjate în toroane cu un număr de 544 de fire
fiecare față de 127. Datorită nesimetriei podului, cablul principal din
deschiderile laterale va avea un număr diferit de fire și se vor adăuga două
toroane mai mici, ce vor fi ancorate la vârfurile turnurilor asigurând echilibrul
componentei orizontale a forței axiale a cablului.
8
Cablul principal de suspendare va fi ancorat în două structuri masive
de beton, denumite blocuri de ancorare, ale căror structuri vor fi conectate la o
fundație de adâncime cu chesoane deschise, în cea mai mare parte
încorporată în sol. Partea vizibilă se va baza pe principiul conform căruia
cablurile principale se extind sub tablier înainte de a intra în ancoraj. Cele
două turnuri au fundații indirecte.
Dispoziția structurii blocului de ancorare va furniza spațiu și suport
pentru reazeme și rosturile de dilatație, atât pentru podul suspendat, cât și
pentru viaductele de acces. Camerele de ancorare interne blocului trebuie să
fie dezumidificate pentru cea mai mare durabilitate și protecție la coroziune a
cablurilor deviate, saboților de ancorare și a sistemului de ancorare.
Fiecare pilon de susținere este realizat din beton armat și este compus
din doi stâlpi ușor înclinați cu secțiune transversală pseudo-dreptunghiulară
cu gol în interior conectați printr-o grindă traversă dublă la partea superioară,
imediat sub șeile de deviere ce găzduiesc cablurile principale, iar înălțimea
pilonilor s-a redus de la 204 m față de acordul de mediu la 194,65 m; pentru
latura Brăila și latura Jijila fundația pilonului este alcătuită dintr-un radier de
piloți având ca scop transferul sarcinilor de la pilonul principal la terenul de la
bază fundației și pentru a asigura capacitatea portantă și comportarea
corespunzătoare a pilonului podului în raport cu nivelele de exigență impuse
referitor la stabilitate, deplasări și rotații; stâlpii turnurilor sunt încastrați în
fundații prin intermediul unor cuzineți de beton armat sub formă de trunchi de
con, al căror extrados se află deasupra nivelului maxim al apei; în urma
studiilor geotehnice a rezultat că diametrul piloților forați să fie de 1800 mm
față de 2000 mm (prevăzut în acordul de mediu), un număr de 76 piloți forați
cu fișa de 45,00 m pe latura Brăila și de 40,00 m pe latura Jijila.
Cablul principal va susține tablierul structurii principale, conceput ca
grindă casetată subțire, din oțel, cu înălțimea de 3,2 m (față de 3,5 m prevăzut
în acordul de mediu) cu placă ortotropă clasică.
Secțiunea transversală casetată va asigura o rigiditate superioară la
torsiune, astfel încât să îmbunătățească performanțele aerodinamice. După
testarea în galeria de vânt, înălțimea tablierului a fost definită la 3,20 m.
Elementul structural principal de susținere a podului suspendat, adică
cablurile principale, va fi format din fire de oțel paralele de înaltă rezistență,
zincate folosind metoda imersiei la cald pentru protecția la coroziune. Toate
cablurile principale vor fi protejate cu o înfășurare a firului în z și o acoperire
de înaltă performanță, precum și de o dezumidificare pentru cea mai mare
durabilitate.
Sistemul de suspendare trebuie să cuprindă, de asemenea, șei din oțel
la vârfurile turnurilor pentru a găzdui cablul principal, șei de deviere din oțel la
blocurile de ancorare pentru a permite devierea cablului și conectarea
9
acestuia la blocul de ancorare, coliere pentru conectarea cablurilor principale
cu tiranții.
1) Lucrări de drum - Drum principal Brăila – Jijila Km 0+000 - Km
19+095
Traseu în Plan Razele la intrarea/ieșirea pe/de pe podul suspendat au fost
micșorate de la 950,00 m la 800,00 m (viaduct acces Brăila), respectiv 700,00
m (viaduct acces Jijila).
Modificare necesară pentru a se asigura continuitatea trotuarului tehnologic,
trotuar care, în cadrul Studiului de fezabilitate, a fost întrerupt de cablul de
susținere principal al podului suspendat (pe partea dreaptă).
Profilul în lung Rmin: 3000,00 m este modificată la 4000,00 m, Rmax este
modificată de la 60000,00 m la 35000,00 m.
Datorită diferențelor care au apărut între ridicarea topografică de la Studiul de
fezabilitate și ridicarea topografică executată pentru Proiectul Tehnic, linia
roșie a fost modificată pe anumite sectoare, cu respectarea STAS 863-85 și a
Cerințelor Beneficiarului (înălțime rambleu H>1,50 m).
La traversarea denivelată a unor căi de comunicații sau canale s-au asigurat
gabaritele pe înălțime conform prevederilor din normativele în vigoare, astfel:
 pentru intersecțiile cu drumuri s-a adoptat înălțimea liberă de 5.00 m;
 traversarea cursurilor de apă s-a făcut la cote impuse de necesitatea
asigurării debușeului pentru debitele cu asigurarea de 2% indicate de
ANIF;
 la traversarea canalelor cu diguri s-a respectat înălțimea liberă de
minim 2.00 m deasupra digurilor de pământ.
Profiluri Transversale Tip. Au fost respectate profilurile transversale tip din
cadrul Studiului de fezabilitate, singurele modificări fiind cele legate de
amenajarea bermelor pentru înălțimi Hr>6.50 m. Astfel, lățimea bermei a fost
mărită la 5.0 m și a fost amplasată o rigolă triunghiulară pentru preluarea
apelor pluviale de pe platforma drumului.
În girații, comparativ cu Studiul de Fezabilitate, a fost introdusă supralărgirea
de 1,50 m la exterior conform cerințelor Normativului AND 600/2010.
Pentru realizarea conexiunii dintre rețelele de drumuri noi cu drumurile
existente este necesar să se realizeze o zonă de tranziție între acestea.
Legătura cu drumurile naționale, județene, de clasa V, existente nu a fost
studiată în cazul Studiului de fezabilitate.
Pentru Drumuri Naționale este prevăzută platforma de 9.50 m din care:
 parte carosabilă 2x3.50 m
 benzi de încadrare 2x0.50 m
 acostamente 2x0.75 m
10
 zone pentru amplasarea parapetelor 2x0.75 m.
Pentru Drumuri Județene este prevăzută platforma de 8.00 m din care:
 parte carosabilă 2x3.00 m
 benzi de încadrare 2x0.25 m
 acostamente 2x0.75 m
 zone pentru amplasarea parapetelor 2x0.75 m.
Pentru Drumuri clasa V este prevăzută platforma de 5.00 m din care:
 parte carosabilă 4.00 m
 acostamente 2x0.50 m.
Pentru realizarea conexiunii dintre rețelele de drumuri noi cu lucrările noi
hiodrotehnice și mediu este nevoie de drumuri tehnologice, cu o platformă de
3 m.
Sistem rutier
Sistemul rutier care se aplica are aceeasi structura prevazuta ca in Studiul de
Fezabilitate si normativele tehnice aplicabile.
2) Lucrări de drum - Drum de legătură cu DN 22 Km 0+000 - Km

4+366
Traseu în Plan Lungimea a fost modificată la 4,366 km față de 4,329 km, prin
reproiectarea drumului luând în considerare respectarea specificațiilor STAS
863-85. Având în vedere acest standard, Rmin este de 135,00 m, iar Rmax de
1200 m.
Profilul în lung Rmin: este modificat la 4000,00 m, Rmax este modificată de la
50000,00 m la 40000,00 m.
Datorită diferențelor care au apărut între ridicarea topografică de la Studiul de
fezabilitate și ridicarea topografică executată pentru Proiectul Tehnic, linia
roșie a fost modificată pe anumite sectoare, cu respectarea specificațiilor
STAS 863-85 și a Cerințelor Beneficiarului (înălțime rambleu H>1,50 m).
La traversarea denivelată a unor căi de comunicații sau canale s-au asigurat
gabaritele pe înălțime conform prevederilor din normativele în vigoare, astfel:
 pentru intersecțiile cu drumuri s-a adoptat înălțimea liberă de 5.00 m;
 traversarea cursurilor de apă s-a făcut la cote impuse de necesitatea
ANIF;
 la traversarea canalelor cu diguri s-a respectat înălțimea liberă de
minim 2.00m deasupra digurilor de pământ.
11
Profiluri Transversale Tip. Au fost respectate profilurile transversale tip din
cadrul Studiului de fezabilitate, singurele modificări fiind cele legate de
amenajarea bermelor pentru înălțimi Hr>6.50 m. Astfel, lățimea bermei a fost
mărită la 5.0 m și a fost amplasată o rigolă triunghiulară pentru preluarea
apelor pluviale de pe platforma drumului.
Pentru Drumuri clasa V este prevăzută platformă de 5.00 m din care:
 parte carosabilă 4.00 m
 acostamente 2x0.50 m.
Pentru realizarea conexiunii dintre rețelele de drumuri noi cu lucrările noi
hiodrotehnice și mediu este nevoie de drumuri tehnologice, cu o platformă de
3 m.
Sistemul rutier care se aplică este flexibil si are structura rutiera urmatoare:
4 cm - MAS16 strat de uzura
5 cm - BAD20 strat de legatura*
8 cm - AB31.5 strat de baza
15 cm - strat superior de fundatie - piatra sparta
15 cm - strat inferior de fundatie - balast sort 0-63
15 cm - strat de forma din pamant stabilizat cu lianti hidraulici;
* Stratul de legatura va avea bitum modificat.
3) Suprafața de teren ocupată definitiv de culoarul proiectului

Suprafața de teren ocupată definitiv de proiectul Pod suspendat peste Dunăre
este de 147,7 ha, folosința terenului fiind teren arabil, pădure și alte categorii
de folosință (căi de comunicație rutiere, feroviare, navale, canale).
4) Suprafaţa ocupată temporar de proiect în perioada de execuţie

este:
Suprafața ocupată temporar în perioada de execuție a proiectului va avea o
suprafață de aproximativ 16.2 ha :
 drumuri de acces – 6.9 ha
 organizări de șantier – 9.3 ha
5) Terasamente
 Volum decapat = 287000 mc
 Volum excavații = 28070 mc
12
 Volum umpluturi = 1478200 mc
 Lungime ramblee = 22610 ml și înălțime maximă = 8.50 m.
6) Intersecții la nivel
Km 4+533.8 - Girație 3 (Nod Rutier Brăila - Galați) devine Km 4+532 - Girație
3 (Nod Rutier Brăila - Galați). S-a modificat poziția kilometrică datorită
regeometrizării curbelor, datorită ridicărilor topografice de detaliu și de
reamplasarea blocului de ancoraj. S-a modificat inelul carosabil de la L=7.00
m la L=11.00 m, în concordanță cu recomandările din Auditul de Siguranță a
Circulației.
Km 7+940 - Girație 4 (intersecție cu Drum de Legătură) devine Km 7+955 -
Girație 4 (intersecție cu Drum de Legătură). S-a modificat poziția kilometrică
datorită regeometrizării curbelor și datorită ridicărilor topografice de detaliu.
De asemenea, s-a introdus o bandă suplimentară la ieșirea din girație spre
Jijila.
Km 18+695 - Girație 5 (Intersecție cu DN 22 existent) devine Km 18+709 -
Girație 5 (Intersecție cu DN 22 existent). S-a modificat poziția kilometrică
datorită regeometrizării curbelor și datorită ridicărilor topografice de detaliu.
Km 4+195 - intersecție cu DN 22 existent devine Km 4+192 - intersecție cu
DN 22 existent. S-a modificat poziția kilometrică datorită regeometrizării
curbelor și datorită ridicărilor topografice de detaliu. Modificarea față de SF
constă în faptul că în situația actuală avem pene de racoradare și benzi de
decelerare/ accelerare, cu buzunar de stocare la stânga conform AND
600/2010.
7) Relocare drumuri locale existente

Drum principal Brăila – Jijila Km 0+000 - Km 19+095 – 15 drumuri locale au
fost relocate pentru a se asigura accesele la proprietăți, întrerupte de
construcția drumului principal.
Drumul de legătură cu DN 22 Km 0+000 - Km 4+366 - 6 drumuri locale au fost
relocate pentru a se asigura accesele la proprietăți, întrerupte de construcția
drumului de legătură.
Relocarea drumurilor locale existente se prezintă după cum urmează:
Nr. Drum relocat Poziție kilometrică Lungimea Observații
crt. (m)
1. Km 1+120 dreapta La cca 16,2 km de limita ariei

Drum Local (DL1) (Drum Principal) 172 protejate ROSPA0073
2. Km 1+720, stânga La cca 15,6 km de limita ariei
13
Nr. Drum relocat Poziție kilometrică Lungimea Observații
crt. (m)
3. Km 2+390, dreapta La cca 14,9 km de limita ariei

4. Km 0+095 Axa 1, La cca 9,3 km de limita ariei
Drum Local (DL4)
Girație 4 protejate ROSPA0073
Km 0+095 Axa 1, Girație 4 141
(Km 7+955 Drum
(Km 7+955 Drum Principal)
Principal)
5. Drum Local (DL5) Km 8+160, dreapta La cca 9,1 km de limita ariei
(Drum Principal) 584 protejate ROSPA0073
Km 8+160
6. Km 8+739 (Drum La cca 8,5 km de limita ariei
Relocare Drum Local (DL6) Principal) 334 protejate ROSPA0073
7. Relocare Drum Local (DL7) Km 10+040, dreapta La cca 7,3 km de limita ariei
(Drum Principal) 661 protejate ROSPA0073
Km 10+040
8. Km 10+689 (Drum La cca 6,6 km de limita ariei
Relocare Drum Local (DL8) Principal) 352 protejate ROSPA0073
9. Relocare Drum Local (DL9) Km 11+800 (Drum La cca 5,5 km de limita ariei
Principal) 149 protejate ROSPA0073
Km 11+800
10. Relocare Drum Local (DL10) Km 13+870 (Drum La cca 3,4 km de limita ariei
Principal) 317 protejate ROSPA0073
Km 13+870
Relocare Drum Local (DL11) (Drum Principal) 149 protejate ROSPA0073
12. Km 17+000, stanga La cca 0,3 km de limita ariei
Relocare Drum Local (DL12) (Drum Principal) 317 protejate ROSPA0073
13. Km 17+255 (Drum 160 La cca 0,1 km de limita ariei
Relocare Drum Local (DL13) Principal) protejate ROSPA0073
14. Km 18+430 (Drum 201 În limita ariei protejate
Relocare Drum Local (DL14) Principal) ROSPA0073
15. Km 0+045 Axa 1, 489 La limita ariei protejate
Girație 5 ROSPA0073
Relocare Drum Local (DL15)
(Km 18+660 Drum
Principal)
16. Km 1+880, stanga La cca 2,5 km de limita ariei
Relocare Drum Local (DL16) (Drumul de Legătură) 573 protejate ROSPA0040,
ROSCI0012
17. Km 2+000 (Drumul La cca 2,0 km de limita ariei
Relocare Drum Local (DL17)
de Legătură) 50 protejate ROSPA0040,
Km 2+000
ROSCI0012
ROSCI0012
Relocare Drum Local (DL19) de Legătură) 330 protejate ROSPA0040,
ROSCI0012
ROSCI0012
Relocare Drum Local (DL21) de Legătură) 66 protejate ROSPA0040,
ROSCI0012
8) Lucrări de consolidări
În urma studiilor geotehnice de detaliu, au fost reanalizate lucrările propuse la
nivelul SF, rezultând următoarele soluții:
14
Drum principal Brăila – Jijila Km 0+000 - Km 19+095
 Soluția 1 – Pernă din material local / Pernă din material local stabilizată
cu lianți hidraulici (h=0.50 m) – 931 m
cu lianți hidraulici (h=1.00 m) – 324 m
cu lianți hidraulici (h=1.00 m) și armarea rambleului cu un rând de
geogrilă – 50 m
cu lianți hidraulici (h=1.00 m) și armarea rambleului cu două rânduri de
geogrilă – 46 m.
Prin realizarea pernei din material local compactată (soluțiile 1 - 4), se

realizează un strat cu caracteristici fizico-mecanici îmbunătățit, cât și a unui
strat impermeabil necesar protejării copertei loessoida de infiltrațiile de apă.
Astfel, în funcție de înălțimea rambleului, grosimea pernei din material local a
15
fost corelată cu sarcina produsă de greutatea rambleului și a încărcării
dinamice dată de trafic. Prin armarea rambleului cu geogrile, se asigură un
factor de stabilitate a rambleului conform cu cerințele beneficiarului, căt și o
distribuție uniformă a încărcărilor provenite din greutatea proprie a rambleului
și a încărcărilor din trafic, la nivelul terenului de fundare îmbunătățit.
cu lianți hidraulici (h=1.50 m) și armarea rambleului cu mai multe
rânduri de geogrilă și trepte de infrățire – 120 m.
Soluția 5 a fost prevăzută pentru realizarea trecerii de la terasa Brăilei, terasa

alcătuită din coperta loessoidă, la lunca Dunării.
Această zonă pentru care a fost proiectată soluția 5, are o lungime de 120 m
(km 1+340 ÷ km 1+460) și este caracterizată de diferența mare de altitudine
dintre trerasa și lunca Dunării, aproximativ 15-18 m și înălțimi mari de rambleu
(3÷8 m în axul drumului). Prin armarea rambleului cu geogrile, se asigură un
factor de stabilitate a rambleului conform cu Cerințele Beneficiarului, cât și o
distribuție uniformă a încărcărilor provenite din greutatea proprie a rambleului
și a încărcărilor din trafic, la nivelul terenului de fundare îmbunătățit.
 Soluția 6 – Blocaj din piatră brută (h=1.00 m) și armarea rambleului cu
geogrile – 1798 m.
Blocajul de piatră brută se realizează în zonele unde în urma investigațiilor

geotehnice întreprinse, nivelul pânzei freatice a fost interceptat la cote
ridicate, iar pentru îmbunătățirea parametrilor fizico – mecanici ai terenului de
fundare este necesară înlocuirea acestuia pe o grosime de 1.00 m.
Prin armarea rambleului cu geogrile, se asigură un factor de stabilitate a
rambleului conform cu Cerințele Beneficiarului, cât și o distribuție uniformă a
16
încărcărilor provenite din greutatea proprie a rambleului și a încărcărilor din
trafic, la nivelul terenului de fundare îmbunătățit.
 Soluția 7 – Coloane din material granular și armarea rambleului cu
geogrile – 312 m.
Prin realizarea coloanelor din material granular se urmărește îmbunătățirea

terenului de fundare în adâncime, prin creșterea caracteristicilor fizico-
mecanice ale terenului de fundare, cât și prin consolidarea acestuia.
Coloanele din material granular sunt prevăzute în zonele unde conform cu
investigatiile de teren și laborator au fost identificate zone cu caracteristici de
deformabilitate foarte slabe care necesită măsuri de îmbunătățire în adâncime
deoarece eforturile transmise terenului din sarcina adusă de rambleu și de
traficul estimat ar genera tasări incompatibile cu structura rutieră.
 Soluția 8 – Strat anticapilar (h= 0.30 m) – 11531 m
Stratul anticapilar are atât rolul de creștere a capacității portante la nivelul

terenului, cât și un rol anticapilar, de prevenire a infiltrațiilor de apă în corpul
rambleului.
 Soluția 9 – Armare cu un rând de geogrile – 1055 m
17
Armarea rambleurilor cu geogrile reprezintă o soluție de sporire a capacității
portante a terenurilor de fundare cu caracteristici fizico-mecanice reduse pe
care urmează să se construiască corpul rambleului, atunci când terenul
existent necesită sporirea capacității portante și drenajului.
Prin armarea rambleului cu un rând de geogrile, se asigură un factor de
stabilitate a rambleului conform cu Cerințele Beneficiarului, cât și o distribuție
uniformă a încărcărilor provenite din greutatea proprie a rambleului și a
încărcarilor din trafic, la nivelul terenului de fundare îmbunătățit.
 Soluția 10 – Strat anticapilar (h= 0.30 m) și blocaj din piatră (h= 0.50
cm) – 1735 m
Realizarea blocajului de piatră brută se realizează în zonele unde în urma

investigațiilor geotehnice întreprinse, nivelul pânzei freatice a fost interceptat
la cote ridicate iar pentru îmbunătățirea parametrilor fizico –mecanici ai
terenului de fundare este necesară înlocuirea acestuia pe o grosime de max
0.50 m. Stratul anticapilar are un rol anticapilar, de prevenire a infiltrațiilor de
apă în corpul rambleului.
 Soluția 11 – Pernă din material local / Pernă din material local
stabilizată cu lianți hidraulici (h=1.50 m) și trepte de înfrățire – 420 m
18
Acestă soluție a fost prevăzută pentru asigurarea trecerii de la lunca Dunării la
terasa din zona Jijila, trecerea se realizează prin intermediul treptelor de
înfrățire la nivelul terenului de fundare natural, peste care se realizează pernă
din material local compactat pentru îmbunătățirea caracteristicilor fizico-
mecanici ale terenului de fundare îmbunătățit, cât și pentru realizarea unui
strat impermeabil necesar protejării copertei loessoide împotriva infiltrațiilor de
apă.
 Soluția 12 – Perna din material local / Perna din material local
stabilitaza cu lianti hidraulici (h=0.50 m) in zona de debleu a drumului –
236 m
 Solutia 13 - Zid din pământ armat – 26 m
Aceste lucrări au fost proiectate pentru limitarea amprizei drumului.
Drumul de legătură cu DN 22 Km 0+000 - Km 4+366

 Soluția 6 – Blocaj din piatră brută (h=1.00 m) și armarea rambleului cu
geogrile – 473 m.
Blocajul de piatră brută se realizează în zonele unde în urma investigațiilor
geotehnice întreprinse, nivelul pânzei freatice a fost interceptat la cote
ridicate, iar pentru îmbunătățirea parametriilor fizico – mecanici ai terenului de
fundare este necesară înlocuirea acestuia pe o grosime de 1.00 m.
rambleului, conform cu Cerințele Beneficiarului, cât și o distribuție uniformă a
19
 Solutia 7 – Coloane din material granular și armarea rambleului cu
geogrile – 204 m.
Prin realizarea coloanelor din material granular se urmărește îmbunătățirea
terenului de fundare în adâncime, prin creșterea caracteristicilor fizico-
mecanice ale terenului de fundare, cât și prin consolidarea acestuia.
investigațiile de teren și laborator au fost identificate zone cu caracteristici de
deoarece eforturile transmise terenului din sarcina adusă de rambleu și de
traficul estimat ar genera tasări incompatibile cu structura rutieră.
 Soluția 8 – Strat anticapilar (h= 0.30 m) – 2921 m
Stratul anticapilar are atât rolul de creștere a capacității portante la nivelul
terenului, cât și un rol anticapilar, de prevenire a infiltrațiilor de apă în corpul
rambleului.
 Soluția 10 – Strat anticapilar (h= 0.30 m) și blocaj din piatră (h= 0.50
cm) – 339 m.
investigațiilor geotehnice întreprinse, nivelul pânzei freatice a fost interceptat
la cote ridicate iar pentru îmbunătățirea parametrilor fizico –mecanici ai
terenului de fundare este necesară înlocuirea acestuia pe o grosime de max
0.50 m. Stratul anticapilar are un rol anticapilar, de prevenire a infiltrațiilor de
apă în corpul rambleului.
 Solutia 13 - Zid din pământ armat – 26 m
 Solutia 14 - Zid din beton armat – 85 m
9) Poduri, pasaje
În urma studiilor topografice, hidrologice și geotehnice de detaliu, au fost
reanalizate lucrările propuse la nivelul SF, rezultând următoarele soluții:
Drum principal Brăila – Jijila Km 0+000 - Km 19+095
 Pasaj superior peste CF km 0+279.00 - 0+499.00 își schimbă poziția
km pe fir stâng de la km 0+271.15 la km 0+501.25, pe fir drept de la km
0+275.07 - 0+505.17, restul caracteristicilor rămânând neschimbate;
20
 Pod peste canal km 1+075.62 - 1+093.38, își schimbă poziția km de la
km 1+061.27 - 1+107.40, și se schimbă deschiderea podului de la
12,50 m la 14,34 m și lățimea tablierului de la 25,00 m la 23,50 m. Tipul
de suprastructură pe dală din beton armată se schimbă cu
suprastructură pe grinzi din beton precomprimat. Prin schimbare se
asigură aceeași indicatori tehnico-economici, execuția suprastructurii
fiind mult mai rapidă;
 Pod peste canal km 1+749.62 - 1+779.62 își schimbă poziția km de la
km 1+721.57 - 1+796.41, restul caracteristicilor rămânând
neschimbate;
28,80 m la 28,00 m, restul caracteristicilor rămânând neschimbate;
neschimbate;
km 7+804.61 - 7+823.21, și se schimbă lățimea tablerului de la 2x11,00
m la 2x14.50 m, restul caracteristicilor rămânând neschimbate;
neschimbate;
 Pod peste canal km 11+204.03 - 11+234.03 își schimbă poziția km de
la km 11+212.63 - 11+251.63, și se schimbă deschiderea podului de la
30,00 m la 36,20 m și lățimea tablierului de la 2x11,00 m la 15,60 m,
restul caracteristicilor rămânând neschimbate;
la km 11+754.87 - 11+822.47, și se schimbă deschiderea podului de la
28,00 m la 36,00 m și lățimea tablierului de la 2x11,00 m la 15,60 m,
la km 17+235.40 - 17+306.90, și se schimbă lățimea tablierului de la
2x11,00 m la 15,40 m, restul caracteristicilor rămânând neschimbate.
Drumul de legatură cu DN 22 Km 0+000 - Km 4+366
28,00 m la 36,20 m și lățimea tablierului de la 14,80 m la 15,60 m,
28,00 m la 36,00 m și lățimea tablierului de la 14,80 m la 15,60 m,
21
restul caracteristicilor rămânând neschimbate. S-a mărit deschiderea
pentru a face loc unui drum local sub pod;
km 3+455.34 - 3+557.34, și se schimbă lățimea tablierului de la 14,80
m la 15,40 m, restul caracteristicilor rămânând neschimbate.
10) Structuri casetate și podețe

reanalizate lucrările propuse la nivelul Studiului de Fezabilitate, rezultând
următoarele soluții:
 Drum principal Brăila – Jijila Km 0+000 - Km 19+095 – 33 podețe și
structuri casetate pentru scurgerea apelor meteorice, peste canale
ANIF și peste drumuri locale.
 Drumul de legatură cu DN 22 Km 0+000 - Km 4+366 - 17 podețe și
structuri casetate pentru scurgerea apelor meteorice, peste canale
ANIF și peste drumuri locale.
În cadrul Studiului de fezabilitate nu s-au analizat drumurile tehnologice și
relocate. Pentru funcționalitatea drumurilor tehnologice și relocate au fost
necesare amplasarea mai multor structuri casetate și podețe pentru
traversarea obstacolelor și scurgerea apelor din zona respectivă.
 Pentru traversarea drumurilor tehnologice și relocate sunt necesare
următoarele structuri casetate și podețe:
- podețe tubulare Ø500 – 28 bucăți;
- podețe tubulare Ø1000 – 6 bucăți;
- podețe tubulare tip P2 – 4 bucăți;
- podețe tubulare tip C2 – 2 bucăți;
- podețe tubulare tip D3 – 4 bucăți;
- podețe tubulare tip D5 – 8 bucăți;
De asemenea, mai sunt necesare următoarele structuri casetate:
• 5 structuri casetate cu lumina L=6.00m;
• 5 structuri casetate cu lumina L=8.00m.
11) Lucrări hidrotehnice (relocări canale, protecții taluz)

 Drum principal Brăila – Jijila Km 0+000 - Km 19+095
- 10 lucrări devieri canale;
- 2 lucrări deviere canal și protecție canal cu pereu din beton;
- 2 lucrări recalibrări canale;
- lucrări de deviere a albiei pârâului Jijila (L = 200 m, b = 5 m);
22
- lucrări de protecție taluz drum cu pereu din beton în zona pârâului Jijila
- L=2100 m.
 Drumul de legătură cu DN 22 Km 0+000 - Km 4+366
- 4 lucrări devieri canale;
- 2 lucrări recalibrări canal;
- lucrări de protecție taluz drum cu pereu din beton în zona Brațului
Măcin - L=245 m.
12) Centru de Întreținere și Coordonare și Stația de taxare

Poziția CIC rămâne la km 2+800, iar poziția Stației de taxare este la km
7+300.
Soluțiile și dotările tehnice ale Centrului de Întreținere și Coordonare, precum
si cele ale Stației de taxare se prezintă după cum urmează:
Centrul de Întreținere și Coordonare (CIC) reprezintă un complex tehnic care
are o serie de sarcini grupate astfel:
- operațiuni de monitorizare a traficului, a influenței factorilor
meteorologici asupra circulației pentru desfășurarea unui trafic în
siguranță, fără incidente;
- acordarea de prim ajutor în caz de accidente;
- întreținerea drumului național Brăila-Jijila, tronsonul aferent, dar și a
podului suspendat peste Dunăre în zona Brăila, a spațiilor de servicii,
marcajelor, a instalațiilor de iluminat și a instalațiilor de telecomunicații;
- refaceri și remedieri necesare ca urmare a deteriorărilor cauzate de
accidente sau calamități naturale;
- operațiunile specifice perioadei de iarna, de îndepărtare a zăpezii și a
gheții;
- întreținerea utilajelor din dotare.
23
Pentru realizarea sarcinilor descrise mai sus, Centrul de Întreținere și
Coordonare (CIC) va conține următoarele construcții și dotări:
Construcții:
1. Clădirea operațională
2. Clădirea atelierului de întreținere și parcare utilaje
3. Magazie materiale antiderapante
4. Șopron
Dotări:
1. Rezervor apă și stație pompare
2. Stație alimentare carburanți
3. Rezervoare de combustibil pentru C.T.
4. Padocuri nisip
5. Rampă spălare
6. Stație pompare spălare
7. Decantor separator de nămol și ulei
8. Separator grăsimi
9. Stație pompe ape uzate
10. Bazin vidanjabil
11. Siloz de stocare a clorurii de calciu
12. Instalație de preparare a clorurii de calciu
13. Platformă reziduri menajere și platforma gunoi
14. Gospodărie de apă, rezervor apă pentru hidranți exteriori.
Pentru asigurarea perimetrului Centrului de Întreținere și Coordonare, precum
și protecția acestei zone se va realiza o împrejmuire dintr-un gard, accesul în
incintă fiind realizat printr-o poartă de acces, atât pietonal, cât și auto.
Spațiul de parcare pentru autocamioane a fost amenajat pe direcție oblică la
45o , ceea ce duce la o economisire a spațiului disponibil (lățimea căii de
acces cu un singur sens în acest caz, va fi de 7,50 m).
Intrarea in depozitul de materiale va asigura un dgabarit de libera trecere de
4.50m pe inaltime si de 4.00m pe latime. Cladirile operationale din incinta
bazei de intretinere si deszapezire, sunt prevazute, pentru cazuri speciale, cu
instalatie de curent trifazic. In acest sens va fi montat un generator electric,
dimensionat in corelare cu dotarile propuse in cadrul bazei.
Toaletele prevazute in cadrul CIC-ului vor fi realizate cu aerisire directa,
numarul si felul obiectelor sanitare vor fi in coformitate cu normativele in
vigoare. De asemenea, obiectele sanitare, vor fi prevazute antivandalism.
Alimentare cu apă
Alimentarea cu apă a Centrului de Întreținere și Coordonare (CIC) se va
asigura din sursă proprie subterană prin execuția unui foraj de adâncime (F1)
având H=120 m.
24
Debitul de apă necesar din sursa subterană proprie (forajul F1) este Qmax =
5,50 l/s.
În vederea instituirii zonelor de protecție sanitară și a perimetrului
hidrogeologic se va avea în vedere ca amplasamentul forajului să fie
amplasat la minimum 10 m de orice construcție (clădire, gard, drum, etc.).
Centrul de Întreținere si Coordonare (CIC) va fi prevăzut cu sisteme de
canalizare, epurare si evacuare a apelor menajere și pluviale. După caz, se
poate adopta un sistem cu bazine vidanjabile, racordarea la conducte de
canalizare din vecinătate sau montarea unei stații de epurare tip monobloc și
deversare.
Se vor realiza sisteme de canalizare, epurare și evacuare a apelor meteorice
și a celor folosite pentru spălarea platformei Centrului de Întreținere și
Coordonare.
Debitul maxim evacuat prin rețeaua de canalizare menajeră este Qmax =4,86
l/s. Apele uzate vor fi conduse catre un bazin etanș vidanjabil având
capacitatea utilă Vutil=40 mc.
Stația de taxare
Stația de taxare reprezintă punctul de control al traficului rutier în care se pot
percepe anumite taxe pentru mentenanța tronsonului de drum principal Brăila-
Jilava.
Stația de taxare a fost proiectată conform Cerințelor Beneficiarului și
specificațiilor PD 162-2002.
Amenajarea zonei stației de taxare s-a bazat pe datele studiului de trafic și

include pentru fiecare sens de mers trei benzi de circulatie. Stația de taxare
propriu-zisă are o lungime de 300 m, zonă în care benzile de 3,50 m își
măresc lățimea astfel: cele doua benzi marginale au o lățime de 5,00 m iar
benzile centrale au lățimea de 6,00 m. Pe partea exterioară, au fost
25
prevăzute 2 benzi auxiliare de serviciu (câte una pe fiecare parte), cu lățimea
de 4.00 m, utilizate în cazul unui transport special. Stația de taxare este
prevăzută cu insule de separare a benzilor care vor conține:
a) cabine pentru personalul care colectează taxa;
b) garduri de protecție a cabinelor și a personalului;
c) bariere de trecere pentru închiderea benzilor;
d) echipament legat la sistemul de colectare a taxelor (sistem de taxare
automat, panouri de afișare a taxelor, dispozitive automate de
clasificare a vehiculelor, etc.).
Cabinele pentru colectarea taxelor au o lățime de 1,57 m si o lungime de
12.20 m. Stația de taxare va fi prevăzută cu câte o cabina pentru fiecare sens
de mers, în total 2 bucăți.
Lățimea benzilor de circulatie, la trecerea printre insulele de delimitare a
traficului este L=4,00 m.
În dreptul Stației de taxare, banda pentru vehicule speciale de pe partea
stângă a fost reamenajată. Pe partea dreaptă stația de taxare a fost prevăzută
cu o zonă suplimentară pentru amplasarea unor utilități de tipul: clădire de
serviciu, gospodărie de apă (puț forat, rezervor apa, stație pompe apă), bazin
vidanjabil, stație pentru pomparea apelor uzate, stație pentru pomparea
apelor pluviale (de la tunel), platformă gunoi, conform specificațiilor
normativului PD162-2002.
Pentru asigurarea protecției zonei suplimentare a Stației de taxare, se va
realiza o împrejmuire laterală printr-un gard din sârmă bordurată.
Stația de taxare va fi protejată de o copertină cu o înălțime liberă de trecere
sub aceasta de minim 5.50 m.
În vederea colectării și procesării informațiilor cu privire la taxe, a fost
prevăzută proiectarea unei clădiri de serviciu în zona suplimentară a stației de
taxare.
Această clădire are o legătură directă către cabinele stației de taxare realizată
printr-un tunel cu secțiunea de 2,00x2,40 m, asigurând astfel spațiu necesar
montării sistemelor de cabluri de alimentare, a conductelor de termoficare, dar
și trecerea personalului în vederea colectării taxelor în deplină siguranță.
Descrirea lucrărilor de rețele pentru alimentarea cu apă și evacuare (material,
diametru, lungimi) și modul de evacuare a apelor.
Instalația de alimentare cu apă
A) Cabina puțului forat:
- Pompa submersibilă;
- Conducta de apă;
B) Gospodăria de apă
- Instalație de dezinfecție și tratare apă;
26
- Grup pompare;
- Conducta de apă;
C) Rețele exterioare de alimentare cu apă:
- Rețea exterioară apă;
A. Cabina puțului forat este compusă din:
- Foraj echipat cu pompă submersibilă (Qmax=0.6l/s și H=105mCA),
tablou electric comandă, protecție și automatizare;
- Filtru Y ;
- Apometru, armături, fitinguri;
B. Gospodăria de apă
- În interiorul gospodăriei de apă este prevăzut un rezervor de apă
având Vutil=2mc dotat cu sensor de nivel minim și maxim care să
comande pompa submersibilă.
- Grup pompare apă către obiectele sanitare având Qmax= 0.6l/s si
H=30mCA;
- Instalația de dezinfecție și tratare apă se va realiza după întocmirea
buletinelor de analize, iar la recomandarea personalului specializat din
laboratorul de analize se vor monta echipamente pentru tratarea apei
în vederea potabilizării acesteia.
C. Rețeaua exterioară de alimentare cu apă este compusă din:
- Conductele alimentare cu apă vor fi din PEHD, SDR 17, având
diametre cuprinse între Dn20mm – Dn40mm în lungime totală de
L=100 m, montate îngropat sub adâncimea de îngheț pe un strat de
nisip și însoțită de o folie de avertizare montată la aproximativ 50 cm
deasupra tubului. Conductele de alimentare cu apă se vor conecta cu
instalațiile interioare ale clădirilor și cu utilajele care au nevoie de apă
(stația de betoane, etc).
Rețea canalizare menajeră
- Se prevede o rețea de canalizare exterioară care preia apele uzate
menajere de la grupurile sanitare și le conduc către fosa septică etanșă
vidanjabilă. Se vor monta îngropat, funcționând gravitațional din tuburi
PVC-kg, SN4 având diametrul Dn110 mm. Conducta de canalizare se
va amplasa cu panta care să asigure viteza de autocurățire. Apele
uzate menajere vor fi conduse, prin rețeaua de canalizare, la un bazin
etanș vidanjabil care va fi din poliesteri armați cu fibră de sticlă sau din
beton armat având capacitatea utilă V=20 mc .
- Apele menajere provenite de la fosa septică vidanjabilă vor fi încărcate
în vidanje specializate și descărcate la cea mai apropiată stație de
epurare în conformitate cu normele în vigoare.
13) Lucrări de mediu (Separatoare Hidrocarburi și Bazine de retenție)
27
 Drum principal Brăila – Jijila Km 0+000 - km 19+095
- 56 separatoare hidrocarburi față de 51 inițial (rezultate în urma
analizei detaliate a scurgerii apelor);
- 20 bazine de retenție față de 0 inițial (datorită faptului că în această
zonă terenul este aproape plat, nu există posibilitatea evacuării
imediate a tuturor apelor meteorice colectate la emisar – adaptare la
strategia de schimbări climatice).
 Drumul de legătură cu DN 22 Km 0+000 - km 4+366
- 16 separatoare hidrocarburi față de 19 inițial (rezultate în urma
analizei detaliate a scurgerii apelor);
- 10 bazine de retenție față de 0 inițial (datorită faptului că în această
zonă terenul este aproape plat, nu există posibilitatea evacuării
imediate a tuturor apelor meteorice colectate la emisar – adaptare la
strategia de schimbări climatice).
14) Ocupare de terenuri și defrișare
În baza analizei aprofundate efectuate de Antreprenor la nivelul Proiectului
Tehnic și ținând seama de ridicarea topografică de detaliu, și implicit de toate
constrângerile identificate, la acest nivel se constată necesitatea unei
suprafețe suplimentare de cca. 33 ha comparativ cu SF pentru asigurarea
implementării proiectului în condițiii optime, identificate după cum urmează:
 Drum principal Brăila – Jijila km 0+000 - km 19+095
Tabelul nr. 1 Prezentarea justificărilor pentru suprafețele suplimentare
Nr Poz. Km
Drum Amplasare Justificare suprafață suplimentară
crt de la la
Axa 1 - Girația1 - regeometrizare ax în plan, amenajare
1 0+000 0+100 stânga
Șos. de Centură scurgerea apelor și regularizare canal existent
- amenajare ieșire benzinărie Lukoil (stânga),
amenajare scurgerea apelor, amplasare
Axa 2 - Girația 1 separator de hidrocarburi SGD1 și bazin de
2 Strada 0+000 0+100 retenție BR1 (dreapta)
Baldovinești - amenajare drum tehnologic DT1 de acces la
separator de hidrocarburi SGD1 și bazin de
retenție BR1(dreapta)
Axa 3 - Girația 1
stânga - - amenajare scurgerea apelor (Șanturi și
3 Drum Național 0+000 0+100
dreapta podețe tip P2)
DN2B
- amenajarea scurgerii apelor
- amplasare separator de hidrocarburi SGD2 și
4 Drum Principal 0+460 0+620 dreapta
bazin de retenție BR2
- amenajare drum tehnologic DT2 pentru
28
Nr Poz. Km
crt de la la
acces la separator de hidrocarburi SGD2 și
- amplasare separator de hidrocarburi SGS1
5 Drum Principal 0+440 0+900 stanga - amenajare drum tehnologic DT3 pentru
acces la amplasare separator de hidrocarburi
SGS1
- reorganizare ax și linie roșie conform STAS
863-85
6 Axa 2-Girație 2 0+000 0+260 -amenajare scurgere ape
- amenajarea acceselor la proprietăți și Strada
Tudor Vladimirescu
7 Drum principal 1+060 1+140 stânga - amplasare separator de hidrocarburi SCS 2
- amenajare drum local DL1 pentru acces la
proprietăți (platformă betonată - bloc de
8 Drum principal 1+100 dreapta locuințe)
- se asigură legătura cu DJ221B printr-un drum
existent
- amenajarea scurgerii apelor și amplasare
9 Drum principal 1+110 1+150 dreapta
separator de hidrocarburi SGD3
- reorganizare ax și linie roșie conform STAS
10 Axa 1- Girația 2 0+000 0+115 863-85
- amenajarea scurgerii apelor
11 Drum principal 1+700 stânga - amplasare separator de hidrocarburi SGS3
- amplasare drum relocat DL 2 pentru acces la
proprietăți
- regularizare canal de irigații km 2+300 - km
12 Drum principal 1+720 3+210 stânga
2+420
- amplasare separator de hidrocarburi SGS4 si
SGS5
proprietăți
- reamenajare acces CIC
14 Drum principal 2+720 2+900
- amenajare scurgere ape și platforma CIC
- amplasare separator de hidrocarburi SGD6 și
15 Drum principal 2+900 3+200 dreapta SGD7
29
Nr Poz. Km
crt de la la
acces la separatorul de hidrocarburi SGD6 și
SGD7
- regularizare canal de irigație km 3+020 - km
3+180 dreapta
- amenajare separator de hidrocarburi SGD8
16 Drum principal 3+220 3+290 dreapta - amenajare drum tehnologic DT6 pentru
accesul la separator de hidrocarburi SGD8
- amenajare separator de hidrocarburi SGS6
17 Drum principal 3+220 3+280 stânga - amenajare drum tehnologic DT7 pentru
accesul la separator de hidrocarburi SGS6
- amenajare separator de hidrocarburi SGD9
18 Drum principal 3+500 3+600 dreapta - amenajare drum tehnologic DT6 (continuare)
pentru accesul la separator de hidrocarburi
SGD9
- amenajare separator de hidrocarburi SGS7
19 Drum principal 3+500 3+780 stanga - amenajare drum tehnologic DT7 (continuare)
SGS7
- amenajare drum tehnologic DT6 (continuare)
Bretea 1 - Nod
20 0+000 0+240 dreapta pentru accesul la separator de hidrocarburi
rutier
SGD10
- amplasare separator de hidrocarburi SGS8 și
bazin de retenție BR 4
Bretea 3 - Nod
21 0+000 0+233 stânga - amenajare drum tehnologic DT7 (continuare)
rutier
SGS8 și bazin de retenție BR4
- modificare rază de racordare a axului în plan
R=800 m, pentru a asigura accesul de pe
partea carosabilă pe trotuar dreapta pod
22 Drum principal 3+946 4+566 suspendat
- reamenajare bretele nod rutier 3,4,5,6 și
girația 3
- amplasare separatoare de hidrocarburi
SGD10, SGD 11, SGD 16 și bazin de retenție
Bretea 2-Nod BR 5
23 0+000 0+760 stânga
rutier
- amenajare drum tehnologic DT6 (continuare)
și DT11
30
Nr Poz. Km
crt de la la
- regeometrizare ax în plan și linie roșie
conform STAS 863-85
Bretea 5 - Nod - amenajare scurgere ape și amplasare
24 0+000 0+160
rutier separatoare de hidrocarburi SGD 18 și SGD
19
- amenajare drum tehnologic DT13
- amenajare scurgere ape și amplasare
separatoare de hidrocarburi SGS 13
Bretea 6 - Nod
25 0+000 0+315 stânga - regularizare canal desecare pentru a evita
rutier
interferența cu blocul de ancorare Brăila
- amenajare drum de acces la bloc de
ancorare Brăila
5+000 5+220 - extindere limite expropiere în zona celor 2
piloni ai podului suspendat pentru amenajarea
26 Drum principal în ax pod
6+120 6+320 platformelor tehnologice necesare execuției
fundației celor 2 piloni
- modificare raze de racordare în plan a axului,
R=700m, pentru a asigura legătura între
trotuarul dreapta al podului suspendat și
partea carosabilă
27 Drum principal 6+570 6+860 - amenajare acces bloc ancorare Jijila
- regularizare canal desecare pentru a evita
interferența cu blocul de ancorare
- amenajare scurgere ape
- amenajare spațiu suplimentar pentru
amplasare utilități în zona stației de taxare
(conform PA 162-2002)
acces la separator de hidrocarburi SGD20
- reconfigurare canal irigații km 7+820 - km
7+940 dreapta
- amenajarea scurgerii apelor și amplasarea
de separatoare de hidrocarburi SGS16 și
29 Drum principal 7+270 7+940 stânga SGS17
- regeometrizare ax în plan și linia rosie la
banda pentru transport special stânga
31
Nr Poz. Km
crt de la la
- modificare linie roșie conf. STAS 863-85
30 Axa1 - Giratia 4 0+000 0+130 proprietăți
- amenajare acces la drumul tehnologic DT17
- amenajare intrare/ieșire girație conform
normativ AND 600-2010
și bazin de retenție BR6
acces la separator de hidrocarburi SGS18 și
32 Drum principal 7+980 8+050 dreapta - regularizare canal irigații
proprietăți
proprietăți
- ridicare linie roșie, având în vedere faptul că
la poziția kilometrică 8+740, la SF a fost
stânga- prevăzută relocarea unui canal de irigații și un
33 Drum principal 8+160 8+880 podeț dalat tip D5 cu înălțimea H=2.50m, în
dreapta
realitate la această poziție kilometrică existând
un drum local DL6 care a fost relocat la faza
PT, podețul dalat fiind înlocuit cu un pod
casetat L=6.00m și înălțime de trecere
H=5.00m
și bazin de retenție BR 7
- regularizare canal de irigații
- amplasare separator de hidrocarburi SGD21
stânga- și bazin de retenție BR 8
dreapta
-amenajare drum tehnologic DT18 pentru
acces la amplasare separator de hidrocarburi
SGD21 și bazin de retenție BR 8
35 Drum principal 9+500 9+820 dreapta - regularizare canal de irigații
32
Nr Poz. Km
crt de la la
36 Drum principal 9+500 9+620 stânga - amenajare drum tehnologic DT19 pentru
proprietăți
proprietăți
- ridicare linie roșie, având în vedere faptul că
la poziția kilometrică 0+690, la SF a fost
prevăzută relocarea unui canal de irigații și un
podeț dalat tip D5 cu înălțimea H=2.50m, în
stânga- realitate la această poziție kilometrică existând
dreapta un drum local DL8 care a fost relocat la faza
PT, podețul dalat fiind înlocuit cu un pod
casetat L=6.00m și înălțime de trecere
H=5.00m.
38 Drum principal 11+200 stânga - regularizare canal irigații
39 Drum principal 11+240 stânga - amenajare drum tehnologic DT21.
și bazin de retenție SGD23
SGS23
- amplasare separator de hidrocarburi SGS 22,
SGS23, SGS24 și bazin de retenție BR 11
- amenajare drum tehnologic DT22 si DT 23
pentru acces la separator de hidrocarburi SGS
22, SGS 23,SGS 24 și bazinul de retenție
BR11
- ridicare linie roșie pentru asigurare gabarit de
trecere h>5.0 m sub pod km 11+800, pentru
33
Nr Poz. Km
crt de la la
drumul local proiectat DL9
42 Drum principal 13+200 stânga
- amenajare acces la separatorul de
hidrocarburi SGS 25 din drum local existent
- regeometrizare ax drum local DL10 (existent
43 Drum principal 13+870
la SF) și refacere platforma drum
- amplasare separator de hidrocarburi SGS 26
44 Drum principal 14+140 stânga - amenajare drum tehnologic DT24 pentru
acces la separator de hidrocarburi SGS 26 și
bazinul de retenție BR13
47 Drum Principal 16+455 16+690 dreapta
- amenajare drum relocat DL 11
48 Drum Principal 16+960 17+020 dreapta - amenajare drum tehnologic DT28 pentru
- reamenajare drum local existent DL13 și
drumurile tehnologice DT 29 si DT 30
49 Drum Principal 17+250
- regularizare canal de irigație existent pe sub
pod proiectat la km 17+271
34
Nr Poz. Km
crt de la la
50 Drum principal 17+280 17+650 stânga - regularizare canal existent
51 Drum principal 17+400 dreapta
- regularizare canal irigație
- amenajare drum tehnologic DT 30 pentru
- ridicare linie roșie pentru a asigura gabarit de
liberă trecere pentru subtraversare drum local
DL 14 (proiectat la faza PT) pentru acces la
proprietăți
- extindere limită expropiere datorită lucrărilor
de consolidare prevazute în cadrul proiectului
Drum principal- și bazin de retenție BR 20
55 18+710
Girație 5
- amenajare drum tehnologic DT 31 din drum
local existent pentru acces la separator de
hidrocarburi SGS27 și bazin de retenție BR 20
conform stas 863-85
56 Axa1 - Girația 5 0+000 0+130 - amenajare intrare/ieșire girație conform
- amenajare acces la proprietăți
- amenajare drum local Dl 15 pentru acces la
proprietăți
 Drumul de legătură cu DN 22 km 0+000 - km 4+366

Tabelul nr. 2 Prezentarea justificărilor pentru suprafețele suplimentare
Nr. Poz. Km
crt. de la la
Drum - amenajare scurgere ape

1 0+000 0+140 dreapta
legătură - reorganizare ax în plan viraj dreapta Girația
35
Nr. Poz. Km
crt. de la la
4 și modificare linie roșie
- amplasare separator de hidrocarburi SGS1,
SGS 2 și bazin de retenție BR1 și BR 2
Drum
2 0+175 0+860 stânga
legătură - amenajare drum tehnologic DT32 și DT35
pentru acces la separator de hidrocarburi
SGS1, SGS 2 și bazin de retenție BR1 și BR
2
- amenajare separator de hidrocarburi SGD 1
Drum
3 0+460 0+620 dreapta - recalibrare canal de irigații
legătură
acces la separator de hidrocarburi SGD1
Drum și bazin de retenție BR3
4 0+660 1+170 dreapta
legătură
Drum și bazin de retenție BR4
5 1+660 1+960 dreapta
legătură
acces la separator de hidrocarburi SGD3 si
bazin de retentie BR4
- amenajare separator de hidrocarburi SGS3,
SGS4, SGS5 și bazin de retenție BR5 si BR6
Drum
6 1+960 2+510 stânga - amenajare drum tehnologic DT37 pentru
legătură
acces la separator de hidrocarburi SGS3,
SGS4, SGS5 și bazin de retenție BR5 si BR6
- restabiliri drumuri locale DL16, DL17, DL19
7 Drum 1+960 2+520 dreapta - amenajare scurgere ape
36
Nr. Poz. Km
crt. de la la
legătură - restabiliri drumuri locale DL18 si DL19
- deviere canal irigație
Drum
8 2+560 2+660 dreapta - amenajare drum tehnologic DT39 pentru
legătură
- amenajare separator de hidrocarburi SGD5,
SGD6, SGD7 și bazin de retenție BR8 si BR9
Drum - amenajare drum tehnologic DT37 pentru
9 2+840 3+560 dreapta
legătură acces la separator de hidrocarburi SGD5,
SGD6, SGD7 și bazin de retenție BR8 si BR9
- deviere canal irigații
- amenajare drum local DL20
Drum acces la separatorul de hidrocarburi SGS6
10 3+140 3+790 stânga
legătură
- amenajare drum local DL 20 (stânga)
- recalibrare canal de irigații
- deviere canal irigații
Drum
11 3+860 3+960 dreapta - amenajare drum tehnologic DT41 pentru
legătură
Drum
12 4+070 4+160 dreapta
legătură - amenajare drum tehnologic DT41
Drum
13 4+070 4+365 stânga - amenajare drum local DL21
legătură
- amenajare bandă de stânga
37
Nr. Poz. Km
crt. de la la
acces la separatorul de hidrocarburi SGS7
- regeometrizare ax în plan și modificare linie
roșie
Intersecție - amenajare scurgere ape

14 4+180
cu DN22 - amplasare separator de hidrocarburi SGD9
- amenajare banda de stocaj pentru relația de
stânga
Necesitatea suprafetelor suplimentare este datorată următorilor factori:
 necesitatea asigurării continuității tuturor canalelor intersectate;
 necesitatea asigurării continuității tuturor drumurilor intersectate;
 necesitatea asigurării elementelor de scurgere a apelor;
 necesitatea prevederii bazinelor de retenție și separatoarelor de
hidrocarburi;
 necesitatea asigurării accesului pentru întreținerea bazinelor de
retenție și separatoarelor de hidrocarburi.
Din acestă suprafață, pentru realizarea fundațiilor podului suspendat și pentru
ampriza podului suspendat, precum și pentru realizarea intersecției dintre
drumul de legătură cu DN 22 Smârdan – Măcin este necesară o suprafață
suplimentară de defrișat după cum urmează:
Tabelul nr. 3 Prezentarea unităților de producție și a unităților amenajistice
afectate în cadrul Ocolului Silvic Brăila – zona pod suspendat Brăila
Nr. Direcția Silvică/ U.P. u.a. Suprafața
crt Ocolul Silvic (ha)
1. Ocolul Silvic II Bâsca 9A % 0,2846
Brăila
2. Ocolul Silvic II Bâsca 9B % 0,0002
Brăila
3. Ocolul Silvic II Bâsca 9C % 0,4499
Brăila
4. Ocolul Silvic II Bâsca 9D % 0,0971
Brăila
5. Ocolul Silvic II Bâsca 9F % 0,1819
Brăila
Brăila
7. Ocolul Silvic II Bâsca 10E % 0,0890
38
Brăila
Brăila
TOTAL: 1,1842

afectate în cadrul Ocolului Silvic Măcin – zona pod suspendat Tulcea
1. Ocolul Silvic Măcin VI Piatra Fetii 17C % 0,131021

2. Ocolul Silvic Măcin VI Piatra Fetii 2A % 0,432443
TOTAL: 0,563464

afectate în cadrul Ocolului Silvic Măcin – intersecție drum de legătură DN 22
Smârdan – Măcin
1. Ocolul Silvic Măcin VII Ghecet 4A % 0,081341

2. Ocolul Silvic Măcin VII Ghecet 4B % 0,034231
3. Ocolul Silvic Măcin VII Ghecet 4C % 0,012985
TOTAL: 0,128557
Suprafața totală de defrișat: 1,8762 ha.
Suprafața care necesită defrișare suplimentară comparativ cu decizia etapei
de încadrare cu nr. 62 din data de 17.12.2018 este de 1,8762 ha. Această
suprafață nu se află în interiorul ariilor naturale protejate Natura 2000.
Limita de expropriere stabilită la nivelul Studiului de Fezabilitate nu a luat în
considerare întreaga suprafață a infrastructurilor turnurilor și nici
necesitățile obiective în vederea executării acestor infrastructuri, motiv pentru
care este necesar a se defrișa o suprafață suplimentară de pădure.
Suprafețele suplimentare sunt justificate prin necesitatea de a asigura
execuția lucrărilor conform PTE, precum și în condiții de siguranță, în
conformitate cu totalitatea dispozițiilor legale aplicabile.
Referitor la suprafețele de teren aflate în coridorul de expropriere ce necesită
scoatere definitivă din fondul forestier național, defrișarea vegetației forestiere
39
însumează suprafața de 4,6003 ha și se află în proprietatea publică a statului.
Situația acestor suprafețe este prezentată în tabelele următoare:

(ha)
crt Ocolul Silvic
1. Ocolul Silvic Brăila II Bâsca 9A % 0,2127
2. Ocolul Silvic Brăila II Bâsca 9B % 1,8742
3. Ocolul Silvic Brăila II Bâsca 9C % 0,8965
4. Ocolul Silvic Brăila II Bâsca 9D % 0,1754
5. Ocolul Silvic Brăila II Bâsca 9F % 0,0616
7. Ocolul Silvic Brăila II Bâsca 10E % 0,0167
TOTAL: 3,5021


TOTAL: 1,0982
Pentru scoaterea definitivă din fondul forestier național a suprafeței de 4,6003
ha a fost emisă decizia etapei de încadrare cu nr. 62 din data de 17.12.2018.
15) Drumuri tehnologice și lucrări de colectare și drenare a apelor
pluviale
Drumurile Tehnologice sunt necesare pentru a asigura mentenanța tuturor
elementelor adiacente drumului: întreținerea taluzelor drumului, a șanțurilor,
separatoarelor de hidrocarburi, bazinelor de retenție etc.
Lucrările de colectare și drenare a apelor pluviale:
40
Rigole pereate pe berme. Necesare pentru preluarea apelor atât de pe
suprafața drumului (în aliniament sau pe interiorul curbelor cu pantă unică),
cât și a celor ce se preling de pe taluzele drumului cu înălțimi ale rambleului
>6.50 m.
Rigole Acostament. Diferența față de SF și Acordul de Mediu, constă în faptul
că Rigola de Acostament are lățimea de 60 cm și este conform cu STAS
10796-3/88.
Rigole Triunghiulare. Au fost introduse fie pentru a se realiza continuarea cu
rigolele triunghiulare existente (zona girației 1), fie pentru evitarea unor
exproprieri suplimentare (pe unele drumuri locale situate în zona drumului de
legătură).
16) Noduri rutiere
Nod rutier Brăila - Galați (DN 22B). Poziție km 4+533, față de km 3+600 -
4+600 în Acordul de mediu. O modificare față de Studiul de Fezabilitate a
survenit datorită modificării razelor atât în plan orizontal, cât și în plan vertical
pentru respectarea prevederilor STAS 863/85.
17) Iluminat
Realizarea caracteristicilor drumului prevazute a fi executate in cadrul acestui
proiect conduc la lucrari noi de iluminat public a acestor drumuri.
Reteaua electrica pentru iluminat public stradal ce urmeaza a se proiecta se

va amplasa in urmatoarele zone astfel:
- Intersectie Giratorie 1, km 0+000;
- Pasaj peste CF, km 0+389;
- Pod suspendat si viaductele de acces
- Intersectie Giratorie km 1+180;
- Centru de Intretinere si Coordonare (CIC), km 2+800;
- Nod rutier Braila-Galati, km 3+969;
- Statia de Taxare, km 7+300;
- Intersectie pe Drumul de Legatura cu DN22, Km 4+192;
18) Modificările aduse proiectului inițial în zonele protejate Natura

2000
41
Lucrările provizorii și mare parte din cele permanente care fac obiectul
prezentului memoriu de prezentare nu sunt amplasate în cadrul sau în
imediata proximitate a rețelei de zone protejate Natura 2000 (Anexa 5), și de
aceea se consideră că nu aduc modificări ale aspectelor relevante, analizate
inițial.
Lucrările permanente care fac obiectul prezentului memoriu de prezentare,
aflate de la km 17+255 la finalul proiectului, necesită ocuparea unei suprafețe
suplimentare de 5,135 ha terenuri agricole ocupate adițional în ROSPA 0073.
Justificarea exproprierii suplimentare se regăsește în tabelul nr. 1, nr crt. 49-
57.
19) Organizările de șantier, bazele de producție și gropile de
împrumut
Având în vedere faptul că, suprafețele de teren ale organizărilor de șantier
prevăzute în Acordul de mediu cu nr. 2/22.09.2016 nu satisfac necesitățile de
realizare a lucrărilor de execuție ale proiectului, au fost prevăzute următoarele
organizări de șantier și baze de producție:
Sediul central (județ Brăila)

Organizarea de Șantier, cu o suprafață de 42.980 m2 (17.625 m2 bucla nord,
și 25.355 m2 bucla sud), va fi amplasată în interiorul buclelor viitorului nod
rutier Brăila – Galați, în extravilanul comunei Vădeni, județul Brăila.
Primul punct de lucru (județ Tulcea - loc. Smârdan)
Terenul afectat de Organizarea de Șantier Smârdan este situat în județul
Tulcea, Unitatea Administrativ-Teritorială Smârdan și este identificat prin
numerele topografice:
 Tarlaua 33, parcela 121, număr cadastral nr. 30501, proprietar
Mărculescu Vochita;
Mărculescu Vochita.
Organizarea de șantier se va realiza pe 50.000 mp și va fi amplasată în
vecinătatea unui drum local și în apropierea localității Smârdan.
Gropile de împrumut
Pământul pentru umpluturi va fi utilizat din gropile de împrumut ale căror
posibile locații au fost stabilite în cadrul raportului privind impactul asupra
mediului și menționate în acordul de mediu emis inițial. În cadrul prezentului
memoriu de prezentare au fost menționate suplimentar față de acordul de
mediu emis inițial, următoarele posibile locații ale gropilor de împrumut:
42
- Groapa de împrumut Smârdan (teritoriul adminsitrativ al localității
Smârdan)
- Groapa de împrumut Gărvan (teritoriul administrativ al localității
Gărvan).
- Groapa de împrumut Siliștea (teritoriul administrativ al localității
Siliștea)
- Groapa de împrumut Măcin (extravilanul orașului Măcin).
20) Drumuri provizorii de acces către blocul de ancorare și pilonul
podului suspendat, mal Brăila/mal Jijila și intersecție temporară
DN 22 B
Drum provizoriu acces turn mal Brăila
Pentru începerea lucrărilor la pilonii podului suspendat peste Dunăre, cât și a
blocurilor de ancoraj, sunt necesare drumuri provizorii de acces în zonele
respective (Anexa 1 și Figura 2). Drumurile provizorii au rolul de realizare a
lucrărilor permanente și de transport materiale din zona drumului național
DN22B Brăila – Galați, cât și de pe zona navigabilă a Dunării.
Figura nr. 1 Elevație pod suspendat peste Dunăre și drumuri tehnologice

Realizarea drumului tehnologic provizoriu se va realiza în două faze de
execuție. În prima faza de execuție se va amenaja o rampă din zona blocului
de ancoraj Brăila, traversând digul de apărare al Dunării și un aliniament pe o
lungime de 575.00 m (350.00 m drumul provizoriu + 225.00 m platforma) din
drumul DN22B Brăila-Galați până în zona pilonului Nr.1 (mal Brăila). Mai jos
se regăsește o vedere plană cu poziția blocului de ancoraj și a drumului
provizoriu:
43
Figura nr. 2. Plan situație - drum provizoriu mal Brăila
Rampa de acces dinspre blocul de ancoraj mal Brăila, pleacă de la același
nivel cu drumul național existent (DN 22B – dig Brăila) și se racordează la
terenul existent, după o rază de 70.00 m. Pentru că urcarea și coborârea de
pe drumul provizoriu (digul existent) să se facă în condiții de siguranță
maximă, este necesar ca secțiunea transversală a drumului să fie de 7.00 m
(asigurându-se o circulație în dublu sens a vehiculelor).
În profil longitudinal, rampa de acces pleacă de la aceași cotă (STEREO 70)
cu drumul național DN 22B cu o declivitate de 3.00%, după care se
racordează la cota terenului existent cu o racordare verticală de R=1800.00
m, lungimea totală a rampei fiind de aproximativ 150.00 m. Dispozitivele de
scurgere ape de la baza rambleului rampei de acces, vor fi descărcate în
canalul existent relocat.
Menționăm că pe zona de traversare, corpul digului nu va fi afectat de
realizarea rampei de acces (nu se va interveni asupra corpului digului),
traversarea făcându-se la nivelul digului existent cu o intersecție în “X”
semaforizată.
Structura rutieră a rampei de acces este alcătuită din 30 cm macadam (piatră
spartă) și 30 cm pământ stabilizat cu lianți hidraulici.
Realizarea drumului provizoriu mal Brăila se va realiza în două faze de
execuție. În prima fază de execuție, drumul se va amenaja începând de la
digul de apărare al Dunării dinspre Brăila (DN 22B), spre pilonul 1 al podului
suspendat, pe o lungime de aproximativ 350.00 m. În capătul acestui drum, se
va amenaja o platformă de lucru având dimensiunile de 100.00x100.00 m,
lungimea totală a acestei platforme fiind de 225.00 m. Această platformă are
ca rol realizarea pilonului Nr.1.
Faza a doua faza de execuție se va realiza până în zona navigabilă a Dunării,
lungimea fiind de aproximativ 160.00 m. Faza a doua de execuție are ca rol
transportarea tablierului metalic pe Dunăre și punerea în poziție finală pentru
realizarea tablierului podului suspendat peste Dunăre.
44
Din cauza dimensiunilor agabaritice și a greutății secțiunilor de tablier,
transportul se poate realiza doar navigabil, depășind atât gabaritul, cât și
greutatea maximă admisibilă de transport pe un drum național.
În profil longitudinal, drumul provizoriu păstrează aceeași cotă cu cea a digului
de pe malul dreapta al Dunării (Jijila), respectiv cota de 8.20 m (STEREO 70),
această cotă păstrându-se pe toată lungimea drumului provizoriu până la
zona navigabilă a Dunării (linia roșie a drumului provizoriu fiind în palier). Cota
de 8.20 m corespunde unui nivel al apelor extraordinare NAE de 2%
(respectiv 7.44 m).
Platforma drumului provizoriu este de 12.00 m pentru a permite utilajelor
agabaritice rularea în condiții de siguranță. Pe zona platformei de realizare a
pilonului 1, platforma drumului provizoriu este de aproximativ 116.00 m, lățime
ce permite atât realizarea săpăturilor la pilonul podului suspendat, păstrarea
utilajelor de lucru în apropierea incintei fundației pilonului, dar și manevrarea
cu ușurință și în siguranță a acestora.
Pe zona drumului provizoriu este prevăzută o structură rutieră realizată din:
 30 cm zgură de furnal (Galați);
 30 cm piatră spartă amestec optimal;
 30 cm pământ stabilizat cu lianți hidraulici;
Structura rutieră va fi realizată pe o umplutură din pământ corespunzător.
Taluzul corpului drumului provizoriu va fi protejat atât în amonte, cât și în aval
cu blocuri de piatră brută având greutatea de 0.3 – 2.0 tone/buc.
Figura nr. 3. Secțiune Transversală Tip drum provizoriu – mal Brăila

În capătul acestui drum se va amenaja o platformă de lucru de 100.00x100.00
m. Această platformă are ca rol realizarea pilonului Nr.1. În faza a doua se va
amenaja drumul în continuare de la platforma pilonului Nr.1 spre Dunăre cu o
lungime aproximativă de 160.00 m, având rol de legătură dintre Dunăre și
malul Brăila. Sfârșitul platformei se va realiza în zona navigabilă a Dunării.
45
Figura nr. 4. Profil longitudinal pod suspendat peste Dunăre și drum
tehnologic – mal Brăila
Drum provizoriu acces turn mal Jijila
Pentru începerea lucrărilor la Pilonii Podului Suspendat peste Dunăre, cât și a
DN22B Brăila – Galați, organizările de Șantier, cât și de pe zona navigabilă a
Dunării.
Pentru realizarea drumului provizoriu mal Jijila este necesar a se realiza două
rampe de acces din drumul local existent care vin dinspre Smârdan și
organizarea de șantier a Antreprenorului.
Rampa de acces dinspre Smârdan, pleacă (paralel cu digul existent) de la
același nivel cu drumul local existent și se racordează, în plan, cu drumul
provizoriu după o rază de 60.00 m. Pentru ca urcarea și coborârea de pe
drumul provizoriu (digul existent) să se facă în condiții de siguranță maximă,
este necesar ca secțiunea transversală a drumului să fie de 7.00 m
46
Figura nr. 5 Elevație pod suspendat peste Dunăre și drumuri tehnologice
În profil longitudinal, rampa de acces pleacă de la aceași cotă (STEREO 70)
cu drumul existent cu o declivitate de 2.84%, ajungând să traverseze digul
existent la cota 8.85 m (STEREO 70) - 8.20 m, cota digului existent + 60 cm
necesari pentru realizarea sistemului rutier.
Racordările verticale, care fac conexiunea dintre drumul existent și drumul
provizoriu fiind de 1700.00 m (atât cea concavă, cât și cea convexă).
Lungimea totală pe care se realizează rampa de acces este aproximativ
L=190.00 m.
Figura nr. 6 Plan situație - drum provizoriu mal Jijila

Menționăm că, atât pe zona de realizare a rampei de acces, cât și pe zona de
traversare, corpul digului nu va fi afectat de realizarea rampei de acces (nu se
va interveni sub nici o formă asupra corpului digului).
47
Rampa de acces dinspre organizarea de Șantier, pleacă (paralel cu digul
existent) de la același nivel cu drumul local existent și se racordează, în plan,
cu drumul provizoriu după o rază de 60.00 m. Pentru ca urcarea și coborârea
de pe drumul provizoriu (digul existent) să se facă în condiții de siguranță
maximă, este necesar ca secțiunea transversală a drumului să fie de 7.00 m
Structura rutieră a rampelor de acces este alcătuită din 30 cm macadam
(piatră spartă) și 30 cm pământ stabilizat cu lianți hidraulici.
Realizarea drumului provizoriu mal Jijila se va realiza în două faze de
execuție. În prima fază de execuție, drumul se va amenaja începând de la
digul de apărare al Dunării dinspre Jijila (conexiunea cu rampele de acces ale
acestuia), spre pilonul 2 al podului suspendat, pe o lungime de aproximativ
450.00 m. În capătul acestui drum, se va amenaja o platformă de lucru având
dimensiunile de 100.00x100.00 m. Această platformă are ca rol realizarea
pilonului Nr.2.
Faza a doua faza de execuție sa va realiza până în zona navigabilă a Dunării,
lungimea fiind de aproximativ 55.00 m. Faza a doua de execuție are ca rol
transportarea tablierului metalic pe Dunăre și punerea în poziție finală pentru
realizarea tablierului podului suspendat peste Dunăre. Din cauza
dimensiunilor agabaritice și a greutății secțiunilor de tablier, transportul se
poate realiza doar navigabil, depășind atât gabaritul, cât și greutatea maximă
admisibilă de transport pe un drum public.
În profil longitudinal, drumul provizoriu păstrează aceeași cotă cu cea a digului
existent de 8.20 m (STEREO 70), această cotă păstrându-se pe toată
lungimea drumului provizoriu până la zona navigabilă a Dunării (linia roșie a
drumului provizoriu fiind în palier). Cota de 8.20 m corespunde unui nivel
superior apelor extraordinare NAE de 2% (respectiv 7.44m).
Platforma drumului provizoriu este de 12.00 m pentru a permite utilajelor
agabaritice rularea în condiții de siguranță. Pe zona platformei de realizare a
pilonului 2, platforma drumului provizoriu este de aproximativ 116.00 m, lățime
ce permite atât realizarea săpăturilor la pilonul podului suspendat, păstrarea
utilajelor de lucru în apropierea incintei fundației pilonului, dar și manevrarea
cu ușurință și în siguranță a acestora.
Pe zona drumului provizoriu este prevăzută o structură rutieră realizată din:
 30 cm macadam (piatră spartă);
 30 cm piatră spartă amestec optimal;
 30 cm pământ stabilizat cu lianți hidraulici;
Structura rutieră va fi realizată pe o umplutură din pământ corespunzător.
48
Taluzul corpului drumului provizoriu va fi protejat atât în amonte, cât și în aval
cu manta din blocuri de piatră cu greutatea de 0.3 – 2.0 tone/buc.
Figura nr. 7 Secțiune transversală drum provizoriu

Rampele de acces și drumul provizoriu mal Brăila/Jijila se vor realiza astfel:
 în zona albiei majore unde terenul nu este inundat se va realiza
decaparea;
 se va executa un blocaj de piatră de cca 50cm;
 dacă drumul se află în zona inundabilă, atunci baza rambleului se
realiza atât în amonte, cât și în aval de drum un prism de protecție din
piatră nesortat cu dimensiuni 0-500 kg/buc;
 între cele două zone de protecție din piatră nesortată, se va realiza o
umplutură din nisip sort 0-4 mm;
 peste blocajul de piatră / piatră nesortată și umplutură din nisip sort
0-4 mm, se așterne un strat drenant de cca. 20 cm din balast ranforsat
cu un rând de geogrile sau geotextil cu rol de armare;
 peste stratul din balast se va așterne un strat de cca. 30 cm din
pământ stabilizat cu lianți hidraulici cu rol de impermeabilizarea a
umpluturii corpului rambleului;
 se va realiza umplutura corpului drumului provizoriu din material
local;
 umplutura din material local se va compacta și se va putea
considera a fi de 100% din gradul de compactare Proctor Normal, când
dupã un anumit număr de treceri, stabilit pe tronsonul experimental,
echipamentul de compactare cel mai greu nu lasă urme vizibile la
controlul gradului de compactare;
 dupa realizarea compactarii corpului drumului provizoriu se vor
așterne straturile rutiere din pământ stabilizat cu lianți hidraulici (două
straturi), geotextil cu rol de barieră de umiditate și cu rol de disipator de
49
tensiuni, strat din piatră spartă și zgură de furnal (Galați) sau macadam
(piatră spartă);
 conexiunea cu digurile de apărare ale Dunării se va face prin
realizarea de trepte de înfrățire.
Deviere temporară DN 22B zona pod suspendat
Pentru începerea lucrărilor la pilonii podului suspendat peste Dunăre, cât și a
DN22B Brăila – Galați, cât și de pe zona navigabilă a Dunării.
Figura nr. 8 Profil longitudinal pod suspendat peste Dunăre și drum

tehnologic – mal Tulcea
50
Figura nr. 9. Plan situație - intersecție temporară DN 22B
Scopul acestei intersecții semaforizate este de a păstra siguranța circulației
auto în zona la cote ridicate, de a evita crearea de punte de conflict și nu în
ultimul rând păstrarea unei fluențe a circulației auto cât mai mare pe zona
intersecției.
Se va evita acționarea semaforului în vederea accesului în șantier, atunci
când valorile de trafic sunt crescute. Poziția normală a semafoarelor S1 și S2
care permit circulația pe DN22B va fi de culoare verde.
Deoarece accesul autovehiculelor cu tonaj mai mare de 3,5 tone nu este
permis pe DN 22 B, ele nu pot circula pe acest sector de drum, este nevoie să
se realizeze o intersecție temporară semaforizată pentru a facilita traversarea
drumului național DN 22B de către vehiculele având un tonaj mai mare de 3,5
tone.
În acest sens, atunci când este necesar a se intra/ieși din santier, în vederea
dirijării traficului de traversare dintr-o parte în alta a drumului național DN 22B,
în zona intersecției propuse, semafoarele vor fi acționate cu ajutorul unui
buton de comandă pentru oprirea traficului pe DN 22B, în ambele sensuri, și
permiterea traversării de către vehiculele și utilajele șantierului.
Acționarea butonului de comandă va fi efectuată de către un pilot de trafic ce
se va afla în intersecție în permanență pe toată perioada programului de
lucru. Semnalizarea rutieră va fi realizată conform schiței planului de
semnalizare de mai jos.
51
Figura nr. 10. Intersecție semaforizată
21) Epuismente în zona Blocului de ancoraj Brăila aferent Podului
suspendat peste Dunăre
Construcția blocurilor de ancorare ale podului Brăila include excavarea
armăturilor în adâncime pentru instalarea sistemului de ancorare și asigurarea
masei necesare ca și contra-greutate. Stratigrafia solului arată prezența
rocilor permeabile precum nisipul și pietrișul sub săpături, roci în care se
acumulează apele freatice subterane, posibil în legătură cu nivelul fluviului
Dunărea.
Pentru realizarea excavațiilor și turnarea fundațiilor s-a realizat un sistem de
evacuare care permite reducerea nivelului apei subterane în interiorul
chesonului pentru a obține o etapă de excavare sigură.
Excavările se vor efectua în principal în argile foarte moi (Unitatea 1) până la
fundul excavării unde se preconizează atingerea straturilor de nisipuri și
pietriș din Unitatea 3. În cazul în care se va descoperi argilă și sub nivelul de
excavare proiectat, acestea vor fi îndepărtate, iar golurile vor fi umplute cu
material granular sau beton slab. Pentru a permite excavarea completă sub
cota pânzei freatice se vor utiliza sisteme de tratare a solului sau drenare.
Datorită condițiilor solului (prezența solurilor nisipoase sub cota pânzei
freatice și cu permeabilitate ridicată), există riscuri geotehnice de instabilitate
a fundului terasamentului, probleme de afuiere sau de debite rezultate din
infiltrații foarte mari.
Etape de construcție pentru evacuarea apei freatice:
1. Instalarea sondei și piezometrului în zona chesonului. Se efectuează
teste adecvate pentru:
- verificarea productivității sondelor
- verificarea funcționalității sondei
52
- verifică nivelul scăzut al apei în sonde și în piezometru
- verifică dacă sistemul funcționează corect pentru a evacua apa în râu;
2. Excavarea la aproximativ 12 m sub nivelul solului (-7,5 m Constanța –
nivelul mării) se poate face fără activarea sondelor;
3. Excavarea la adâncimea ferificarea producinală a bazei se face cu
ajutorul sondelor activate;
4. Instalarea plăcii de bază, a învelișului peretelui perimetral, a masei de
beton slab și a plăcii mezanin;
5. În continuarea punctului anterior, o parte din sonde pot fi respinse.
Aceasta înseamnă că pompele sunt îndepărtate, sondele sunt umplute
cu beton, iar țevile sunt tăiate la nivelul mezaninului. Calculele curente
arată că 8 sonde trebuie să rămână active în acest stadiu, iar 4 puțuri
suplimentare trebuie păstrate disponibile (dar nu active);
6. Se vor instala pereți interiori și se vor umple camerele de beton slab. În
această etapă, toate celelalte sonde pot fi dezactivate. Timpul propice
pentru ca toate sondele să fie dezactivate depinde de secvența de
construcție specifică a părților interioare ale blocului de ancorare.
Procedura de dezactivare:
- Înainte de a opri prima sondă, trebuie efectuată o verificare generală a
debitului și trebuie efectuată interpretarea sondelor și a nivelului apei
piezometrului
- Nivelul de descărcare a apei va scădea treptat.
Evacuarea debitului total de apă pompată de circa 1760 l/s se va face prin
intermediul a 2 țevi sudate alaturate cu diametrul de 630 mm care sunt
susținute de către o structură metalică pentru traversarea DN 22 B,
amplasat pe digul de apărare împotriva inundațiilor a Amenajării
hidroameliorative Brăila – Dunăre – Siret, județul Brăila, de pe malul stâng
al fluviului Dunărea.
Structura metalică va asigura un gabarit de 5,5 m pentru trecerea
vehiculelor. La finalizarea lucrărilor de epuisment, structura va fi
demontată.
În urma traversării corpului digului cu cele 2 conducte, evacuarea debitului
va fi asigurată canalizând apa pe o lungime de cca. 20 - 50 m prin aceleași
țevi de 630 mm, după care apa va fi evacuată printr-un șanț de pământ
până la malul Dunării.
Adâncimea estimată pentru puțurile de foraj a fost de 45 m. Pompele care
vor fi folosite sunt tip KSB 250 și Joval electropumps.
22) Epuismente în zona Blocului de ancoraj și a turnului – județul
Tulcea aferent Podului suspendat peste Dunăre
Bloc de ancoraj Tulcea
53
Etape de construcție pentru evacuarea apei freatice:
1. Instalarea sondei și piezometrului în zona chesonului. Se efectuează
teste adecvate pentru:
- verificarea productivității sondelor
- verificarea funcționalității sondei
- verifică nivelul scăzut al apei în sonde și în piezometru
- verifică dacă sistemul funcționează corect pentru a evacua apa în râu;
2. Excavarea la aproximativ 12 m sub nivelul solului (-7,5 m Constanța –
nivelul mării) se poate face cu sondele activate; Calculele curente arată
că pentru această etapă se activează 12 sonde cu 80 l/s;
3. Excavarea la adâncimea bazei se face cu ajutorul sondelor activate;
4. Instalarea plăcii de bază, a învelișului peretelui perimetral, a masei de
beton slab și a plăcii mezanin;
5. În continuarea punctului anterior, o parte din sonde pot fi respinse.
Aceasta înseamnă că pompele sunt îndepărtate, sondele sunt umplute
cu beton, iar țevile sunt tăiate la nivelul mezaninului. Calculele curente
arată că 8 sonde trebuie să rămână active în acest stadiu, iar 4 puțuri
suplimentare trebuie păstrate disponibile (dar nu active);
6. Se vor instala pereți interiori și se vor umple camerele de beton slab. În
această etapă, toate celelalte sonde pot fi dezactivate. Timpul propice
pentru ca toate sondele să fie dezactivate depinde de secvența de
construcție specifică a părților interioare ale blocului de ancorare.
Procedura de dezactivare:
- Înainte de a opri prima sondă, trebuie efectuată o verificare generală a
debitului și trebuie efectuată interpretarea sondelor și a nivelului apei
piezometrului
- Nivelul de descărcare a apei va scădea treptat.
Evacuarea apei din epuisment
Evacuarea debitului total de apă pompată de circa 1760 l/s se va face prin
intermediul a 2 țevi sudate alaturate cu diametrul de 630 mm care sunt
susținute de către o structură metalică pentru traversarea digului.
Structura metalică va asigura un gabarit de 5,5 m pentru trecerea vehiculelor.
La finalizarea lucrărilor de epuisment, structura va fi demontată.
În urma traversării corpului digului cu cele 2 conducte, evacuarea debitului va
fi asigurată canalizând apa pe o lungime de cca. 20 - 50 m prin aceleași țevi
de 630 mm, după care apa va fi evacuată printr-un șanț de pământ până la
malul Dunării.
Adâncimea estimată pentru puțurile de foraj a fost de 45 m. Pompele care vor
fi folosite sunt tip KSB 250 și Joval electropumps.
Turn Tulcea
54
Prezența nisipului prăfos și a nămolurilor pentru primii 30 m necesită utilizarea
unui sistem de evacuare care să permită operațiunile de săpături sigure și
uscate.
Pentru excavarea fundației pilonului Jijila și până la realizarea radierului este
necesară evacuarea unei cantități de apă de 240 l/s pentru a reduce nivelul
pânzei freatice în întreaga zonă. În acest sens, sunt prevăzute 16
puțuri/sonde cu evacuări de 15 l/s, astfel încât nivelul pânzei freatice să fie
diminuat cu o medie de 2-3 m sub nivelul inferior al excavării.
Elementele specifice caracteristice proiectului propus:
- profilul și capacitățile de producție;
Proiectul supus prezentei documentații nu necesită activități de producție,
scopul acestuia fiind de realizare a unui căi de comunicație moderne.
- descrierea instalației și a fluxurilor tehnologice existente pe
amplasament (după caz);
Pe amplasamentul proiectului supus prezentei documentații nu sunt prezente
instalații sau fluxuri tehnologice.
- descrierea proceselor de producție ale proiectului propus, în funcție de
specificul investiției, produse și subproduse obținute, mărimea,
capacitatea;
Realizarea lucrărilor de construcții necesare modificărilor proiectului se va
face conform prevederilor proiectului de execuție, procedurilor tehnice de
execuție, reglementărilor legale și planurilor de management al proiectului
utilizând material de construcții corespunzatoare din punct de vedere calitativ.
Prepararea betoanelor și mortarelor de ciment, a balastului stabilizat cu
ciment, a mixturilor astfaltice se va realiza în stații centralizate, iar transportul
materiilor prime, materialelor, prefabricatelor, semifabricatelor, ansamblurilor
și subansamblurilor, deșeurilor, carburanților, apa, personal se va face cu
mijloace adecvate și va respecta planul de management al traficului în șantier.
Proiectul supus prezentei documentații nu implică alte modificări în procesele
tehnologice specifice lucrărilor de construcție comparativ cu cele prezentate în
documentația care a stat la baza emiterii acordului de mediu cu nr.
2/22.09.2016.
- materiile prime, energia și combustibilii utilizați, cu modul de asigurare
a acestora;
Agregatele minerale utilizate pentru construcția “Pod suspendat peste Dunăre
în zona Brăila” (piatră naturală, balastul, nisipul) vor fi cumpărate de la
cariere/balastiere existente ȋn zona amplasamentului, reglementate ANRM.
Transportul agregatelor de la cariere/balastiere, materialelor la zona
proiectului se va efectua cu mijloace auto specifice pe drumuri naționale
55
şi/sau locale, precum și pe apă, respectiv fluviul Dunărea cu mijloace de
transport navale. În cadrul organizării de șantier/punctelor de lucru se vor
utiliza pentru transport și încărcătoare frontale.
Aprovizionarea cu materiale de construcție se va realiza de la societăți
autorizate, pe etape de construire, astfel încât să se evite stocarea pe termen
lung.
Betonul se va prepara ȋn stația de betoane a antreprenorului, se va transporta
cu autobetonierele şi se va turna cu autopompa de beton.
Materialele paletizate se vor transporta cu autocamioanele şi se vor
încărca/descărca şi transporta pe nivelul la care este nevoie cu
automacaraua.
Conform modificărilor aduse la proiect, bilanțul de materiale este prezentat
sintetic în tabelul următor:
Tabelul nr. 8 Bilanț de materiale
Materii/materiale Cantitatea U.M.
INFRASTRUCTURA ȘI SUPRASTRUCTURA
Umpluturi de pământ cu material local (cumpărat/ groapa împrumut) 1.478.200,00 m3
Ranforsare rambleuri cu geogrile 38.007,00 m3
Geogrila unidirecțională poliester R=120 KN/m 18.277,34 m2
Geogrila unidirecțională poliester R=240 KN/m 117.430,50 m2
Doroport 160,05 to
Dorosol 45.194,12 to
Decapare și depozitare pământ vegetal 287.000,00 m3
Pământ vegetal pe taluzuri și profilare 75.200,00 m3
Geotextil 150 g/mp 86.589,53 m2
Geotextil 300 g/mp 129.461,15 m2
Asfalt BA8 4.500,56 t
Asfalt BAP16 6.096,93 t
Asfalt binder BAD25 41.957,14 t
Asfalt MASF16 43.331,42 t
Asfalt strat de bază AB31,5 (cfm rețeta AB25) 70.635,92 t
Balast 0-63 mm. 712.507,64 t
Piatră brută 600 - 1000 mm 110.771,88 t
Piatră spartă 285.046,38 t
Borduri - 15x25 459,44 ml
Borduri beton clasa C30x37, 20x25 6.059,47 ml
SCURGERE APE
Rigola de acostament de beton, monolită sau prefabricată 35.150,00 ml
56
Materii/materiale Cantitatea U.M.
Șanț trapezoidal de beton 43.850,00 ml
Tub din PVC, diametru = 160 mm, neriflat, neperforat, SN = 4 9.676,81 ml
Tub din PVC, diametru = 400 mm, neriflat, neperforat, SN = 8 5.318,41 ml
Casiuri pe taluz 5.605,00 ml
Cămin de vizitare d = 1.00 m 18,00 buc
Separatoare de hidrocarburi (Qn=225l/s, Qmax=400 l/s) 72,00 buc
PODURI ȘI PODEȚE
Mat. main Cable - IHI - procurement 6.775,00 t
Tablier metalic pentru poduri (transportat și montat) 23.064,51 t
Aparate reazem 170,59 buc
Mat. Cable Clamp & Tie Rod - IHI 151,27 buc
Beton 274.033,89 m3
Armături 33.518,90 t
Amorsă bituminoasă pentru hidroizolație 47.029,63 litru
AMENAJĂRI PEISAGISTICE
Însămânţări 35,75 ha
Sămânţă (gazon/ iarbă) 15,06 t
SIGURANȚA CIRCULAȚIEI
Parapeți 58.734,65 ml
Parapeți pietonali 5.327,80 ml
Împrejmuire (gard) H<=1,50 m 7.228,27 ml
- racordarea la rețelele utilitare existente în zonă;
De-a lungul traseului sunt întâlnite reţele electrice, reţele de telecomunicaţii,
reţele de alimentare cu apă şi canalizare, reţele de transport gaze, reţele de
transport produse petroliere etc., canale irigaţii, intersecţii cu linia cale ferată
şi drumuri locale/judeţene.
Toate reţelele întâlnite vor fi protejate pe timpul executării lucrărilor şi, dacă va
fi necesar vor fi relocate/refăcute pe noi amplasamente pe baza
acordurilor/avizelor deţinătorilor şi a proiectelor de specialitate aferente.
Lucrările de relocare/protejare a rețelelor edilitare, respectiv: rețele de apă
potabilă, rețele de canalizare gravitaținală și sub presiune, rețele electrice și
de telecomunicații, rețele de transport gaze naturale, pentru prezentul
obiectiv, se prezintă astfel:
Rețele de apă și canalizare
Conductele ediitare de apă și canalizare se regăsesc în zona km 0+000,
având ca operator de rețea C.U.P. “Dunărea” Brăila și sunt, după cum
urmează:
57
- Colector canalizare apă uzată menajeră, OVOID 60/90, realizat din
beton, amplasament – sens giratoriu – km 0+000
- Conducte canalizare apă uzată menajeră, benzinăria Lukoil,
De250mm, PVC, amplasament - sens giratoriu – km 0+000
- Conductă alimentare cu apă localitatea Baldovinești, De200mm, PEID,
amplasament – sens giratoriu – km 0+000
- Conductă refulare apă uzată menajeră localitatea Baldovinești
De110mm, PEID, amplasament – sens giratoriu – km 0+000
- Conductă alimentare cu apă, branșament societate comercială,
De63mm, PEID, amplasament – paralel cu strada Tudor Vladimirescu
– km 0+220
- Conductă alimentare cu apă, Dn800mm, PREMO, amplasament –
sens giratoriu – km 0+000
- Cămin de vane 1.5 x 1.5m, h=3,9m, amplasament – sens giratoriu –
km 0+000
- Conducte alimentare cu apă, De 300mm și De400mm, azbociment,
amplasament – sens giratoriu – km 0+000.
Rețele electrice și de telecomunicații
Rețele electrice și de telefonie aferente prezentului obiectiv sunt, după cum
urmează:
Deținător – CNTEE Transelectrica SA București
- LEA 400KV Isaccea – Lacu Sărat – km 17+300
- LEA 400KV d.c. Issacea – Smârdan – km 18+450
- Fibra optică OPGW 95 pe LEA 400 kVd.c. – km 18+450
- LEA 220KV Lacu Sărat – Filești – km 0+420
Deținător – SDEE Muntenia Nord Ploiești
- LEA 20KV Pisc – Combimix + 1LTc+FO – km 0+000 – km 0+030
- LES 20 KV Pisc – PT Armonia – km 0+000 – km 0+036
- LES 20 KV Pisc – PT Armonia – km 0+220
- LEA 110 KV Brăilița – Smârdan – km 0+610
- LEA 20 KV Porcine1 – km 1+590
- LEA 20 KV Porcine 2 – km 1++615
- LEA 110 KV Brăilița – Abator – km 1+660
- LEA 20 KV Zagna – km 2+225
- LEA 20KV SPP4 – km 2+440
- LEA 20 KV SP2 – km 2+450
58
Deținător – E- Distribuție Dobrogea
- LEA 20KV – km 0+760
- LEA 20 KV – km 4+360 Drum de legătură
- LEA 110 KV – km 16+760
Deținător – ANIF Brăila
- LEA 6 KV – km 4+475
Deținător – Primăria Brăila
- LEA JT iluminat – km 0+014
Deținător – Telekom
- Cablu telecom pe stâlpi iluminat – km 0+014
- LTc Aeriană pe stâlpi de lemn – km 0+021
- Fibra optică subterană – km 0+210
- Fibra optică 96 fire subterană – km 4+600
- Rețea telecomunicație subterană – km 4+600
- Rețea telecomunicații subterană – km 18+500 – km 19+000
Deținător – RDS
- Fibra optică OPGW pe LEA 110 KV – KM 0+610
- LTc Aeriană și parțial subterană – km 4+600
Deținător – CometeiNET Telecom
- Cablu JT utilizator – km 1+100
Deținător – UPC
Deținător – LIDAS PROD
Rețele de transport gaze naturale
Rețele de transport gaze naturale aferente prezentului obiectiv sunt, după
cum urmează:
Deținător – Distrigaz Sud Rețele SRL
- Conducta de transport gaze naturale tip PE DN 90, îngropată,
amplasată în zona de început a traseului – sens giratoriu in zona km
0+000(km proiect drum nou)
- Conducta de gaze naturale tip PE DN90, îngropată, amplasată înainte
de sensul giratoriu nr. 2, transversal pe traseul drumului proiectat,in
59
zona km 1+180(km proiect drum nou), care afectează FOL Complex
Brăila 2;
Deținător: Societatea Națională de Transport Gaze Naturale “Transgaz”
SA
- Conducta de transport gaze naturale Ø700mm Isaccea – Șendreni, în
zona localitatii Jijila intre km 17+380 – km 18+400. Conducta este
ingropata si se va devia intre pozitiile km mentionate intrucat
intersecteaza traseul proiectat al drumului nou. Conducta va
subtraversa drumul nou proiectat in zona km 18+400 si va fi protejata
pe intreaga lungime a subtraversarii printr-un tub de protectie din
material OL. Conducta Ø 700 intersecteaza si traseul proiectat al
drumului local DL14 in zona km 18+430 (km drum principal proiectat) si
km 0+150 (km DL14 proiectat). Si in aceasta situatie, conducta de
transport gaze naturale Ø 700 va subtraversa drumul local 14 prin tub
de protectie pe intreaga lungime a subtraversarii. Executia devierii
presupune ca vechiul tronson de conducta Ø700mm Isaccea –
Șendreni sa fie dezafectat, iar materialul tubular sa fie recuperat;
- Conducta de transport gaze naturale Ø1000mm Isaccea – Șendreni, în
zona Jijila in apropierea sensului giratoriu nr.5 din zona km 18+700 –
18+750. Conductei ingropate in cauza i se vor monta tuburi de
protectie la intersectia acesteia cu drumul tehnologic DT31 si la
intersectia cu rigola ce face legatura intre separatorul de grasimi
SGS27 si bazinul de retentie BR20. In zona km 18+750,in apropierea
aceleasi intersectii giratorii 5, la intersectia cu drumul nou proiectat
conducta Ø 1000 va fi deviata si va fi protejata in tub de protectie pe
toata lungimea subtraversarii drumului. Tot in zona km 18+750,
conducta va intersecta drumul local DL15, subtraversarea facandu-se
tot prin protejarea acesteia in tub de protective. Toate subtraversarile
acestei conducte se vor face prin tub de protectie din material OL pe
intreaga lungime a subtraversarilor;
- Conductele de transport gaze naturale 2x Ø 500mm Jijila, in zona Jijila,
amplasate la Sud de sensul giratoriu 5 intre pozitiile km 18+580 – km
18+750. Conductele in cauza sunt conducte de interconectare intre
conductele Ø 1000 si Ø 700. In zona km 18+580 aceste conducte vor fi
deviate impreuna cu grupul de robineti existent la intersectia acestora
cu conducta Ø 1000.Traseul deviat al acestor conducte va intersecta
breteaua de legatura a sensului giratoriu 5 proiectat cu drumul national
existent DN22/E87 si drumul local proiectat DL15, subtraversarea
acestor 2 drumuri facandu-se prin tub de protectie din material OL, pe
intreaga lungime a subtraversarii. Tronsonul vechi al conductelor 2x Ø
500mm Jijila, dupa executia devierii, se va dezafecta, iar materialul
tubular va fi recuperate.
- Conducta de transport gaze naturale Ø200mm SRM Jijila-Macin,
ingropata, amplasata in zona Jijila, in dreptul km 18+430 (km drum
principal proiectat), intersecteaza drumul local proiectat DL14 la km
0+180 (km drum local proiectat). La intersectia cu acest drum,
conducta va fi deviata si va subtraversa DL14 prin tub de protectie din
60
material OL, pe intreaga lungime a subtraversarii. Dupa efectuarea
devierii, tronsonul vechi de conducta se va dezafecta, iar materialul
tubular vechi se va recupera;
- Stația de protecție catodică (SPC1000) existenta se va reloca in zona
de intersectie a traseului nou proiectat (deviat) al conductelor 2x
Ø500mm Jijila cu conducta Ø1000mm Isaccea – Șendreni. Se va
reface alimentarea acestuia, iar vechiul SPC se va dezafecta;
- Amenajare incintă imprejmuită pentru realizarea interconectării
conductelor 2x Ø500mm Jijila în conducta Ø1000mm Isaccea –
Șendreni.
Relocarile se vor proiecta in clasa 4 de locatie.
Proiectarea devierilor, a traversarii drumului proiectat si a protejării

conductelor se va realiza conform “Normelor tehnice pentru proiectarea şi
execuţia conductelor de transport gaze naturale” aprobate prin Ordinul
presedintelui ANRE nr. 118/2013 si a STAS 9312.
În perioada de execuție, pentru organizările de șantier și bazele de producție
asigurarea cu utilități este descrisă în cadrul capitolului X.
În perioada de exploatare racordarea la rețeaua de utilități este necesară
pentru Centrul de întreținere și coordonare și Stația de taxare astfel:
 alimentarea cu apă se va asigura din surse proprii (gospodărie de apă
proiectată cu puț forat);
 apele uzate menajere vor fi conduse, prin rețeaua de canalizare, la
bazine etanș vidanjabile;
 energia electrică necesară Centrului de întreținere și coordonare și
Stației de taxare se va asigura din sistemul energetic național, prin
branșarea la rețeaua locală de energie electrică.
- descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de

execuția investiției;
Se vor dezafecta toate construcțiile temporare și vor fi evacuate toate
deșeurile rezultate în urma execuției lucrărilor de construire a obiectivului Pod
suspendat peste Dunăre în zona Brăila.
După încheierea lucrărilor de construcție a proiectului, constructorul va avea
obligația să readucă la starea inițială sau ȋn circuitul agricol, inclusiv
revegetarea zonelor afectate de lucrări toate suprafețele ocupate temporar.
Zona de albie minoră și albie majoră a fluviului Dunărea (inclusiv șenalul
navigabil) vor fi ecologizate și readuse la starea inițială de dinainte de
realizarea lucrărilor temporare.
În acest sens, vor fi îndepărtate de pe amplasamentele aferente toate lucrările
temporare care fac obiectul prezentului memoriu de prezentare; în acest sens,
containerele, echipamentele și utilajele tehnologice vor fi îndepărtate de pe
amplasament. Terenurile vor fi scarifiate, materialele folosite în lucrări
provizorii urmând a fi recuperate și reciclate.
61
Astfel, zonele afectate de lucrările de construcție vor fi reabilitate prin
ecologizare, scarificarea solului, așternerea de pământ vegetal, plantare
vegetație specifică zonei (organizări de șantier, taluzuri, drumuri provizorii,
fronturi de lucru). Utilizarea plantelor nu va avea numai un scop estetic, ci și
de reconstrucție a elementelor naturale.
Se va acorda o atenţie specială zonelor ocupate temporar pentru realizarea
lucrărilor:
 limitarea la minimul necesar a suprafeţei ocupate;
 înainte de ȋnceperea activității de construire, solul vegetal va fi excavat
şi depozitat într-un depozit special astfel încât, la terminarea lucrărilor,
să asigure materialul de refacere a structurii vegetale a solului;
 refacerea structurii solului prin discuire şi aşezarea solului vegetal.
Activitățile legate de integrarea noilor lucrări în mediu şi peisaj se vor baza ȋn
principal pe utilizarea solului, restaurarea vegetației existente şi integrarea
infrastructurii rutiere ȋn peisaj. Pentru respectarea acestor condiții, vor fi
utilizate următoarele criterii de replantare:
 Zonele ocupate temporar de-a lungul terenurilor cultivate vor fi
retrocedate din punct de vedere morfologic, ȋnainte de fertilizare şi
ȋntinderea solului vegetal. Plantarea ulterioară a culturilor eliminate va fi
realizată după criteriile proprietarilor.
Curățarea şi taluzurile terasamentului generate de lucrările de infrastructura
vor fi refăcute prin fertilizare şi întinderea stratului de pământ vegetal şi mai
târziu, prin însămânțare hidraulică cu specii de iarbă.
Modificările aduse proiectului nu implică realizarea de lucrări suplimentare de
refacere a amplasamentului în zona aferentă investiției, rezultând astfel,
fezabile lucrările de refacere menționate în Acordul de mediu cu nr. 2 din data
de 22.09.2016.
- căi noi de acces sau schimbări ale celor existente;
Căile noi de acces aferente drumurilor provizorii mal Brăila și mal Jijila,
respectiv intersecție temporară DN 22 B sunt descrise pe larg în capitolul III,
lit. f), pct. 20.
Traseul proiectului intersectează drumuri naționale DN 22 si 2B, precum și
drumuri locale existente (acces la suprafețele cultivate și la canalele de
irigații).
Lucrările de relocare propuse pentru drumurile intersectate, precum și soluțiile
de traversare a acestora de către proiect sunt prezentate în capitolul III, lit. f),
pct. 7.
Drum principal Brăila – Jijila Km 0+000 - Km 19+095 – 15 drumuri locale au
fost relocate pentru a se asigura accesele la proprietăți, întrerupte de
construcția drumului principal.
Drumul de legătură cu DN 22 Km 0+000 - Km 4+366 - 6 drumuri locale au fost
relocate pentru a se asigura accesele la proprietăți, întrerupte de construcția
drumului de legătură.
62
- resursele naturale folosite în construcție și funcționare;
Resursele naturale sunt cele uzuale pentru asfel de lucrări de construcții,
materialele folosite sunt achiziționate pe bază de contract de la societăți
comerciale autorizate.
Pentru construirea obiectivului Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila se
vor folosi următoarele categorii de resurse naturale:
- agregate naturale/balast achiziționate de la furnizori locali
- pământ – ca material de umplutură
- apa pentru uz igienico-sanitar, pentru întreținerea drumurilor și pentru
activitățile specifice bazei de producție.
În perioada de operare se va folosi apa.
Realizarea lucrărilor aferente obiectivului Pod suspendat peste Dunăre în
zona Brăila și care fac obiectul modificărilor aduse proiectului nu necesită
folosirea unor altor tipuri de resurse naturale față de cele menționate în cadrul
evaluării impactului asupra mediului pe baza căreia a fost emis acordul de
mediu cu nr. 2/22.09.2016.
- metode folosite în construcție/demolare;
Modificările aduse proiectului nu presupun lucrări care să necesite utilizarea
de noi metode folosite în construcție.
- planul de execuție, cuprinzând faza de construcție, punerea în
funcțiune, exploatare, refacere și folosire ulterioară;
Durata de realizare a investiției prevede 12 luni de proiectare, 36 luni de
execuţie şi o perioadă de garanţie a lucrărilor de 120 luni.
- relația cu alte proiecte existente sau planificate;
Investiția Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila este inclusă în Master
Planul General de Transport, revizia iulie 2015, Anexa cu clauza de reformă
structurală, capitolul VI proiecte ITI (Investiții Teritoriale Integrate) Tulcea
Delta Dunării – Drumuri Expres, poziția 1 Constanța – Tulcea – Brăila (inclusiv
Pod peste Dunăre) Faza I – Pod peste Dunăre și reabilitare Ovidiu – Tulcea
(109 km).
Master Planul General al României a fost aprobat prin HG nr. 666/2016.
Pentru Master Planul General de Transport a fost emis avizul de mediu nr.
33/11.12.2015.
Pentru proiectul supus prezentului memoriu de prezentare a fost întocmit și
aprobat Planul de amenajare a teritoriului zonal (PATZ) Galați – Brăila –
Tulcea. Conform prevederilor Legii nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului național – Secțiunea I Rețele de transport, lucrările
aferente proiectului sunt de interes național și constituie cauză de utilitate
publică.
- detalii privind alternativele care au fost luate în considerare;
Nu au fost analizate alternative de traseu. Acest traseu a fost indicat ca traseu
preferat, în baza alternativei de traseu aprobate la Studiul de Fezabilitate.
63
- alte activități care pot apărea ca urmare a proiectului (de exemplu,
extragerea de agregate, asigurarea unor noi surse de apă, surse sau linii
de transport al energiei, creșterea numărului de locuințe, eliminarea
apelor uzate și a deșeurilor);
Datorită realizării modificărilor propuse nu se identifică activități noi care pot
aparea ca urmare a proiectului comparativ cu documentația pe baza căreia a
fost emis acordul de mediu cu nr.2/22.09.2016.
- alte autorizații cerute pentru proiect.
Pentru modificările aduse proiectului de investiții „Pod suspendat peste
Dunăre în zona Brăila”, au fost emise certificate de urbanism de către
Consiliul Județean Brăila și Consiliul Județean Tulcea (anexate la prezentul
memoriu de prezentare), și anume:
- Certificatului de urbanism nr. 2 din data de 28.01.2019 – organizare
de șantier Smârdan;
- Certificatului de urbanism nr. 53 din data de 06.03.2019 –
organizare de șantier Brăila;
- Certificatului de urbanism nr. 58 din data de 08.03.2019 –
intersecție temporară DN 22B – drumuri provizorii;
- Certificatului de urbanism nr. 81 din data de 08.04.2019 – realizare
drumuri provizorii de acces către blocul de ancorare și pilonul podului
suspendat mal Brăila;
- Certificatului de urbanism nr. 7/12.04.2019 – realizare drumuri
provizorii de acces către blocul de ancorare și pilonul podului
suspendat, mal Smârdan.
Acordurile și avizele solicitate și obținute (anexate la prezentul memoriu de
prezentare) conform Certificatelor de urbanism sunt următoarele:
Certificat de urbanism nr. 2 din data de 28.01.2019 – organizare de șantier
Smârdan
- Aviz favorabil nr. 652/26.02.2019 – Primăria Comunei Smârdan
- Aviz de amplasament favorabil nr. 03827285/26/03/2019 – E-Distribuție
Dobrogea S.A.
- Adresa nr. 36/19/SU-TL – Inspectoratul pentru Situații de Urgență
“Delta” al județului Tulcea.
Certificat de urbanism nr. 53 din data de 06.03.2019 – organizare de
șantier Brăila
- Aviz nr. 9054/27.03.2019 – Compania de Utilități Publice Dunărea
Brăila
- Aviz nr. 9241/01.04.2019 – Compania de Utilități Publice Dunărea
Brăila
- Aviz de amplasament favorabil nr. 30201915658/25.03.2019 –
Sucursala de Distribuție a Energiei Electrice Brăila
64
- Aviz favorabil nr. 111/25.03.2019 – Telekom Romania Communications
S.A.
- Aviz NPOTX-FO_1316 – Vodafone
- Aviz nr. BR01M3461/2885/2839 – SC ORANGE ROMANIA SA
- Aviz favorabil nr. 17654/07.05.2019 – RDS&RCS
- Aviz nr. DT/2015 – Ministerul Apărării Naționale – Statul Major al
Apărării
- Acord tehnic ANIF cu nr. 9/01.04.2019 – Agenția Națională de
Îmbunătățiri Funciare – Filiala Teritorială de Îmbunătățiri Funciare Dunărea
Inferioară
- Acord cu nr. 8/24.04.2019 – OUAI Rod Bun
- Acord cu nr. 9/09.05.2019 – OUAI Rod Bun
- Adresa nr. 1406/22.04.2019 – Direcția pentru Agricultură Județeană
Brăila
- Adresa nr. 29/19/SU-BR - Inspectoratul pentru Situații de Urgență
“Dunărea” al județului Tulcea.
- Notificare nr. 84/21.03.2019 – Direcția de Sănătate Publică a Județului
Brăila.
- Aviz nr. 1424/06.03.2019 – Primăria Comunei Vădeni
Certificat de urbanism nr. 58 din data de 08.03.2019 – intersecție
temporară DN 22B – drumuri provizorii
- Aviz nr. 8551/27.03.2019 - Compania de Utilități Publice Dunărea
Brăila
- Aviz de amplasament favorabil nr. 30201915623/25.03.2019 -
- Aviz condiționat nr. 14837/11.04.2019 – RCS&RDS S.A.
- Acord prealabil nr. 19608/20.03.2019 - Direcția Regională de Drumuri
și Poduri Constanța
- Autorizație nr. 19.5/20.03.2019 – Direcția Regională de Drumuri și
Poduri Constanța.
- Permis de traversare nr. 2/28.02.209 – Administrația Bazinală de Apă
Buzău – Ialomița
- Acord tehnic ANIF nr. 7/20.03.2019 – Filiala Teritorială de Îmbunătățiri
Funciare Dunărea Inferioară
- Adresa nr. 1407/22.04.2019 - Direcția pentru Agricultură Județeană
Brăila
- Aviz nr. 146.550/08.03.2019 - Inspectoratul de Poliție Județean Brăila
- Aviz nr. 1432/06.03.2019 – Primaria Comunei Vădeni.
65
Certificat de urbanism nr. 81 din data de 08.04.2019 – realizare drumuri
provizorii de acces către blocul de ancorare și pilonul podului suspendat mal
Brăila
- Aviz nr. 12135/03.05.2019 - Compania de Utilități Publice Dunărea
Brăila
- Aviz de amplasament favorabil nr. 30201915896/19.04.2019 -
- Aviz condiționat nr. 16119/22.04.2019 – RCS&RDS S.A.
- Permis de traversare nr. 2/28.02.209 – Administrația Bazinală de Apă
Buzău – Ialomița
- Adresa nr. 1405/22.04.2019 - Direcția pentru Agricultură Județeană
Brăila
- Aviz nr. 2463/08.04.2019 – Primăria Comunei Vădeni.
Certificat de urbanism nr. 7/12.04.2019 – realizare drumuri provizorii de
acces catre blocul de ancorare și pilonul podului suspendat, mal Smârdan
În ceea ce privește certificatele de urbanism și avizele aferente acestora pe
baza cărora s-a emis Acordul de mediu cu nr. 2/22.09.2016, conform
prevederilor OUG nr. 7/2016 privind unele măsuri pentru accelerarea
implementării proiectelor de infrastructură transeuropeană de transport,
precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, perioada de
valabilitate a acestora se prelungește de drept până la data semnării
procesului verbal de recepție finală a lucrărilor, fără a mai fi necesară
parcurgerea procedurilor legale pentru eliberarea acestora.
Alte avize:
- Aviz de gospodărire a apelor cu nr. 23/18.04.2019 – Administrația
Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral – Sistemul de Gospodărire a Apelor
Tulcea
Bazinală de Apă Buzău - Ialomița
Națională Apele Române
- Aviz de gospodărire a apelor cu nr. 25/5.04.2016 - Administrația Națională
Apele Române
- Declarația autorității competente responsabile cu gestionarea apelor nr.
8405/DDC/14.07.2017 - Administrația Națională Apele Române
- Aviz de principiu nr 3361/09.07.2019 - Regia Națională a Pădurilor –
Direcția Silvică Brăila
- Acord nr. 3087/P.E/14.05.2020 - Regia Națională a Pădurilor – Direcția
Silvică Tulcea
- Aviz nr. 04/05.01.2016 – Regia Națională a Pădurilor – Romsilva –
Administrația Parcului Național Munții Măcinului R.A.
IV. Descrierea lucrărilor de demolare necesare:
- planul de execuție a lucrărilor de demolare, de refacere și folosire
ulterioară a terenului;
66
Implementarea proiectului implică demolarea unor construcţii existente pe
amplasamentul drumului nou proiectat. De la intersecţia Baldovineşti până la
racord pod, vor fi demolate în judeţul Brăila următoarele construcţii
aparţinând:
- S.C. Confimetal S.R.L. (teren cu suprafaţa de 1720 m2 cu platformă
betonată şi împrejmuire beton);
- Danketer Impex SRL (teren cu suprafaţa de 4125 m2 cu platformă
betonată şi împrejmuire beton);
- S.C. Agrozootehnica Vădeni (teren cu suprafaţa de 454 m2 cu
împrejmuire de metal, față de 538 m2 prevăzut în acordul de mediu).
- Imobile Ailutoae Nicolae si Aliutoae Ionica – Safta – 100 m2, imobile
care nu fost menționate în acordul de mediu).
Aceste construcții vor fi demolate înainte de începerea lucrărilor de
construcție. Terenul va fi eliberat de deșeuri, va fi nivelat și va fi folosit pentru
execuția lucrărilor.
- descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului;
După demolarea construcțiilor existente în amplasamentul proiectului,
deșeurile vor fi îndepărtate din amplasament, terenurile vor fi nivelate și
compactate.
- căi noi de acces sau schimbări ale celor existente, după caz;
Pentru execuția lucrărilor de demolare menționate nu este necesară
realizarea de căi noi de acces sau schimbări ale celor existente.
- metode folosite în demolare;
Pentru demolarea construcțiilor existente se recomandă folosirea mijloacelor
mecanice (utilaje de construcție) în detrimentul metodei cu explozivi în scopul
reducerii nivelului zgomotelor și vibrațiilor și a emisiilor de poluanți atmosferici.
- detalii privind alternativele care au fost luate în considerare;
Pentru realizarea lucrărilor de demolare, au fost analizate mai multe
alternative, precum: demolarea cu explozivi, demolarea manuală și demolarea
cu mijloace mecanice (utilaje de construcție).
Metoda de demolare a fost aleasă pe baza următoarelor criterii:
- timpul de execuție;
- emisiile de poluanți atmosferici;
- nivelul de zgomote și vibrații.
- alte activități care pot apărea ca urmare a demolării (de exemplu,
eliminarea deșeurilor).
Ca urmare a demolării construcțiilor existente pe amplasamentul proiectului
se vor genera cantități semnificative de deșeuri. Acestea se vor transporta în
incinta organizării de șantier și se vor identifica soluții de valorificare conform
legislației în vigoare. În cazul în care deșeurile rezultate nu vor putea fi
valorificate, acestea se vor elimina prin intermediul colectorilor autorizați.
Având în vedere aspectele menționate anterior privind lucrările de demolare
specifice proiectului se constată că nu au survenit modificări față de datele
67
care au stat la baza obținerii acordului de mediu nr. 2/22.09.2016, cu excepția
modificării suprafeței S.C. Agrozootehnica Vădeni și identificării imobilelor
Ailutoae Nicolae si Aliutoae Ionica – Safta.
V. Descrierea amplasării proiectului:

- distanța față de granițe pentru proiectele care cad sub incidența
Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context
transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, ratificată prin
Legea nr. 22/2001, cu completările ulterioare;
Distanța față de cea mai apropiată graniță este de peste 27 km. Realizarea
lucrărilor propuse în cadrul proiectului nu va avea impact in context
transfrontieră.
- localizarea amplasamentului în raport cu patrimoniul cultural potrivit
Listei monumentelor istorice, actualizată, aprobată prin Ordinul
ministrului culturii și cultelor nr. 2.314/2004, cu modificările ulterioare, și
Repertoriului arheologic național prevăzut de Ordonanța Guvernului nr.
43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor
situri arheologice ca zone de interes național, republicată, cu
modificările și completările ulterioare;
În amplasamentul proiectului nu există monumente istorice sau obiective ale
patrimoniului cultural. Distanța minimă dintre amplasamentul proiectului și
aceste obiective situate în centrul municipiului Brăila este de 3,5 km.
Conform Raportului de cercetare arheologică preventivă a terenului afectat de
obiectivul de infrastructură rutieră “Pod suspendat peste Dunăre în zona
Brăila” (Secțiunea aferentă județului Brăila), traseul drumului către viitorul pod
afectează situl arheologic Brăila – Brăilița, după cum urmează:
- de la de la KM 0+500 până la KM 1+120 traseul drumului de acces spre
podul supendat traversează zona de protecție a sitului arheologic Brăila –
Brăilița;
- de la KM 1+120 până la KM 1+400 traseul drumului traversează situl
arheologic Brăila – Brăilița.
Situl arheologic Brăila – ”Cartier Brăilița” este clasat ca monument istoric, fiind
inclus în Lista Monumentelor Istorice 2004 la poziția BR-I-s-B-02049 și, de
asemenea, este clasat în RAN (cod 42691.03).
Conform Raportului de cercetare arheologică preventivă a terenului afectat de
obiectivul de infrastructură rutieră “Pod suspendat peste Dunăre în zona
Brăila” (Secțiunea aferentă județului Tulcea), traseul proiectului se suprapune
cu situl arheologic Jijila – La Grădini, clasat în RAN – cod 160626.03.
Precizăm faptul că, în cadrul Raportului la studiul de evaluare a impactului
asupra mediului care a stat la baza emiterii acordului de mediu emis initial au
fost propuse spre cercetare arheologică siturile arheologice menționate
anterior, motiv pentru care nu intervenit modificări privind zonele cu potențial
arheologic aferente proiectului Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila.
68
- hărți, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informații privind
caracteristicile fizice ale mediului, atât naturale, cât și artificiale, și alte
informații privind:
o folosințele actuale și planificate ale terenului atât pe amplasament, cât
și pe zone adiacente acestuia;
Folosința actuală a imobilelor aferente traseului proiectat este: terenuri
arabile, căi comunicații (drum exploatare, rutiere, feroviare, navale), canale
irigații, păduri, terenuri cu riscuri naturale (inundabile), ape, fluviul Dunărea,
lucrări îmbunătățiri funciare, trupuri de intravilan, trasee ale unor LEA de 20
kV, 400 kV, 110 kV, drum național (DN 22), rețea de gaze naturale, curți
construcții.
Folosința planificată – destinația stabilită conform PATZ Galați – Brăila –
Tulcea aprobat prin HCL nr. 135/22.10.2007 este pod peste Dunăre.
Pentru realizarea proiectului au fost emise certificate de urbanism după cum
urmează:
- certificat de urbanism nr. 2/28.01.019;
- certificat de urbanism nr. 128/07.09.2015.
Certificatele de urbanism menționate anterior se regăsesc în volumul de
anexe care face parte din prezentul memoriu de prezentare.
o politici de zonare și de folosire a terenului;
Terenurile afectate de traseul proiectului sunt amplasate în intravilanul și
extravilanul municipiului Brăila și al comunei Vădeni, în județul Brăila,
respectiv în extravilanul comunelor Smârdan și Jijila, în județul Tulcea.
Conform regimului tehnic menționat în cadrul certificatului de urbanism cu nr.
59/22.09.2015, “Lucrările propuse sunt menționate în cuprinsul Anexei 1 a
Legii nr. 363/2006 – Direcții de dezvoltare prevăzute în Planul de amenajare a
teritoriului național – Secțiunea 1 – Rețele de transport, Rețeaua de căi
rutiere, pct. 3 Poduri noi: 3.01 pe Dunăre la: Calafat, Bechet, Turnu
Măgurele, Giurgiu, Călărași și Brăila. Pentru zona traseului propus al
lucrărilor a fost întocmit și aprobat prin HCL nr. 135/22.10.2007 Planul de
Amenajare a Teritoriului Zonal – PATZ – Galați – Brăila – Tulcea. Conform
prevederilor art. 1 al Legii nr. 363/2006, lucrările care fac obiectul legii sunt de
interes național și constituie cauză de utilitate publică”.
o arealele sensibile;
Comparativ cu acordul de mediu emis initial, lucrările permanente specifice
proiectului Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila, aflate de la km
17+255 la finalul proiectului, necesită ocuparea unei suprafețe suplimentare
de 5,135 ha terenuri agricole ocupate adițional în ROSPA 0073.
69
Referitor la lucrările provizorii și mare parte din cele permanente, precum și
lucrările de defrișare care fac obiectul prezentului memoriu de prezentare nu
sunt amplasate în cadrul sau în imediata proximitate a rețelei de zone
protejate Natura 2000, și de aceea se consideră că nu aduc modificări ale
aspectelor relevante, analizate inițial.
Situația privind arealele sensibile este prezentată în tabelul și figurile
următoare.
Tabelul nr. 9 Localizarea proiectului în raport cu ariile naturale protejate
Nr. De la km Până la km Arie protejată Natura 2000
crt.
ROSPA0073 Măcin – Niculițel
1. 17+255 19+096 Drumul principal intersectează ROSPA0073 Măcin

– Niculițel
ROSCI0012 Brațul Măcin
2. 0+000 4+366 Drumul de legătură se învecinează cu limitele

ROSCI0012 Brațul Măcin (distanța între limita ariei
și traseul proiectului este de 14 m)
ROSPA0040 Dunărea Veche - Brațul Măcin

3. 0+000 4+366 Drumul de legătură se învecinează cu limitele
(distanța între limita ariei și traseul proiectului este
de 14 m)
- coordonatele geografice ale amplasamentului proiectului, care vor fi
prezentate sub formă de vector în format digital cu referință geografică,
în sistem de proiecție națională Stereo 1970;
Coordonatele geografice ale amplasamentului se regăsesc în volumul de
anexe care face parte din prezentul memoriu de prezentare.
- detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în
considerare.
Nu au fost analizate alternative de traseu suplimentare celor prevăzute în
documentația care a stat la baza emiterii Acordului de mediu cu nr.
2/22.09.2016. Acest traseu a fost indicat ca traseu agreat, în baza alternativei
de traseu aprobată la Studiul de fezabilitate.
Modificările aduse proiectului au fost descrise in capitolul III.
70
Figura nr. 11 Suprapunerea traseului proiectului cu aria de protecție specială ROSPA
0073 Măcin – Niculițel în zona localității Jijila
Figura nr. 12 Suprapunerea traseului proiectului cu aria de protecție specială ROSPA

0040 Dunărea Veche – Brațul Măcin și situl de interes comunitar ROSCI 0012 Brațul
Măcin în zona localității Smârdan
VI. Descrierea tuturor efectelor semnificative posibile asupra

mediului ale proiectului, în limita informațiilor disponibile:
71
A. Surse de poluanți și instalații pentru reținerea, evacuarea și
dispersia poluanților în mediu:
Având în vedere faptul că toate, categoriile de lucrări sunt identice cu cele
precizate în documentația care a stat la baza emiterii Acordului de mediu cu
nr.2/22.09.2016 și a deciziei etapei de încadrare nr. 62 / 17.12.2018, nu sunt
modificări în ceea ce privește principalele surse potențiale de poluare a
factorilor de mediu menționate în evaluarea impactului asupra mediului pentru
proiectul inițial.
a) protecția calității apelor:
- sursele de poluanți pentru ape, locul de evacuare sau emisarul;
Perioada de execuție
Surse potențiale de poluare a apei în perioada de execuție propriu-zisă a
drumurilor de acces sunt următoarele:
- excavarea pământului;
- manevrarea necorespunzătoare a materiilor prime;
- traficul utilajelor de construcții și vehiculelor care transportă materiale
de construcție;
- lucrările de intervenție în cursurile de apă sau în imediata vecinătate.
În ceea ce privește organizările de șantier, sursele potențiale de poluare a
apei sunt următoarele:
- manevrarea/depozitarea necorespunzătoare a materiilor prime;
- scurgerea accidentală de carburanți sau alte produse petroliere;
- manevrarea/depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor;
- traficul utilajelor de construcții și vehiculelor care transportă materiale
de construcție.
Lucrările de excavații și manevrarea pământului pot determina poluarea
apelor de suprafață cu particule de dimensiuni mici transportate de apele
pluviale. În același timp activitățile de tip şantier și depozitele intermediare
(vrac) de materiale de construcții (în special pulverulente) reprezintă surse de
poluare cu particule de dimensiuni mici, deoarece sunt spălate și transportate
de apele pluviale către terenurile adiacente, o parte din ele putând ajunge în
cursurile de apă datorită morfologiei locale a terenului.
O altă sursă potențială de poluare a apelor de suprafață este reprezentată de
pierderile de materiale de construcții (în special mortar sau lapte de ciment),
care pot conduce la creşterea alcalinității apei.
În categoria surselor potențiale de poluare a apelor trebuie inclusă și poluarea
accidentală cu carburanți, uleiuri sau alte produse în fază lichidă folosite în
construcții care se pot scurge pe sol și prin intermediul apelor pluviale,
datorită morfologiei locale a terenului, să ajungă în albia apelor de suprafață
sau în apele subterane din zonă.
Traficul vehiculelor grele va genera emisii ale unor poluanți gazoși (NOx, CO,
SO2, compuși organici volatili, particule în suspensie, PM10 etc.). În același
timp, vor rezulta particule din frecarea dintre suprafața drumului și a roților
vehiculelor. Toate acestea vor fi spălate de precipitații și depozitate pe sol, de
72
unde prin intermediul apelor pluviale pot ajunge în albia apelor de suprafață
datorită morfologiei locale a terenului sau în apele subterane din zonă.
O sursă suplimentară de poluare a apelor este reprezentată de apele uzate
menajere provenite de la organizările de șantier și punctele de lucru.
Pentru orizonturile acvifere de profunzime, construcția lucrărilor provizorii și
permanente nu reprezintă o sursă de poluare.
Perioada de operare
Sursele de poluare a apei în perioada de operare pot fi următoarele:
- depunerea directă în apele de suprafață a poluanților generați de
vehicule;
- evacuarea apelor pluviale provenite din şiroirile de pe carosabil fără să
fie preepurate în prealabil;
- evacuarea apelor pluviale provenite de pe carosabil poluate cu
compuşi chimici generați prin accidentele de circulație în care sunt
implicate cisterne ce transportă substanțe periculoase.
Principala formă de poluare a corpurilor de apă de suprafață ca urmare a
exploatării proiectului se poate produce în perioadele cu precipitații, prin
spălarea particulelor solide și a altor compuși solubili depuși temporar pe
suprafața drumului (metale grele, hidrocarburi, iar în perioadele de iarnă
substanțe pentru înlăturarea poleiului, sare, etc.), în situația în care nu sunt
respectate măsurile de reducere a impactului (montarea de separatoare de
hidrocarburi, decolmatarea șanțurilor de scurgere, limitarea folosirii
substanțelor antiderapante), însă concentrația acestor poluanți depinde de
nivelul de trafic. Poluanții transportați de apa din precipitații se scurg în
canalele/şanturile laterale și apoi sunt evacuați în apele de suprafață
traversate de drum, după ce trec prin separatoarele de hidrocarburi, astfel
încât nu pot genera impact semnificativ asupra apelor de suprafață.
La “prima ploaie” pot apărea problemele datorită spălării suprafețelor
încărcate cu substanțe poluante în funcție de intensitatea traficului, precum:
reziduuri de carburant nears, din gazele de eşapament, reziduuri rezultate din
uzură, (în special la frâne puternice), reziduuri metalice din uzura vehiculelor,
scurgeri de uleiuri și unsori minerale, reziduuri din uzura stratului carosabil.
Iarna pot exista de asemenea substanțe folosite pentru înlăturarea poleiului,
precum și produsele solide sau lichide care se împrăştie pe drum în urma
accidentelor.
În condiții normale de exploatare nu există evenimente care să producă un
impact semnificativ asupra resurselor de apă. Substanțele poluante evacuate
în cursurile de apă nu vor modifica clasa de calitate a acestora, cu atât mai
mult cu cât cantitățile de astfel de substanțe descrise sunt mici, cantitățile de
apă apreciabile colectate de-a lungul drumului asigurând diluția acestora.
O sursă suplimentară de poluare a apelor este reprezentată de apele uzate
menajere provenite de la spațiul pentru servicii, însă aceste ape vor fi
colectate și epurate în stații mecano-biologice înainte de evacuarea în emisar.
Prin modificările aduse proiectului, atât în perioada de execuție a lucrărilor,
cât și în perioada de operare nu se vor genera surse suplimentare de poluare
73
a apelor comparativ cu cele menționate la data emiterii acordului de mediu cu
nr. 2/22.09.2016.
- stațiile și instalațiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevăzute;
În perioada de execuție sunt prevăzute următoarele lucrări și instalații de
preepurare/epurare a apelor uzate:
- pentru a nu perturba curgerea în canalele de scurgere se vor construi
podețe cu o suprafață de evacuare suficientă, astfel încât construcția
platformei să nu ridice probleme rețelei hidrografice naturale;
- montarea de toalete ecologice mobile, cu neutralizare chimică sau
bazine etanșe vidanjate periodic, la punctele de lucru/fronturile de lucru
și la organizările de șantier;
- apele menajere din cadrul organizărilor de șantier vor fi colectate prin
sisteme de canalizare și stocate în bazine vidanjabile sau epurate în
stații de epurare.
Totodată, pentru a reduce impactul activităților de construcție și pentru a
proteja calitatea apelor se vor lua următoarele măsuri:
- stocarea și utilizarea substanțelor toxice și periculoase (carburanți și
lubrifianți necesari pentru funcționarea echipamentelor; vopsea și
diluant pentru marcarea drumului) va fi corespunzătoare (se va realiza
în locuri asigurate, ferite de acces public și în rezervoare potrivit
reglementărilor specifice pentru fiecare compus);
- aprovizionarea cu carburant a mijloacelor de transport se va face
numai la stații autorizate (furnizori); în cazul utilajelor care funcționeaza
la fronturile de lucru, alimentarea se va realiza cu autocisterne, în locuri
ferite de emisii de praf;
- transportul betonului de ciment cu autobetoniere va fi strict controlat
pentru a putea preveni în totalitate deversarea accidentală pe traseu și
spălarea benei și evacuarea apei cu ciment în perimetrul lucrărilor de
construcție sau pe drumurile publice;
- activitățile de construcție din apropierea cursurilor de apă și lucrările
necesare în cursurile de apă vor dura o perioadă cât mai scurtă de timp
și se vor realiza în perioada secetoasă (cantități scăzute de precipitații
și debite mici ale apelor);
- apa pompată din excavații va fi evacuată în receptorul natural cu
ajutorul decantoarelor care au sarcina de a reduce încărcarea cu
particule în suspensie și de a minimiza turbiditatea apei și erodarea
albiei râului;
- nu vor fi utilizate substanțe chimice, erbicide pentru îndepărtarea
vegetației;
- optimizarea suprafeței ocupate de proiect/orgănizarile de șantier pentru
a minimiza impactul asupra apelor;
- evitarea formării băltirilor care se pot infiltra cu timpul în sol, poluând
solul și subsolul;
- suprafețele de teren utilizate/ocupate de activitățile de construcție după
ce vor fi reabilitate vor fi predate autorităților locale și proprietarilor
privați.
74
În ceea ce privește zona organizării de șantier se vor lua următoarele măsuri:
- pentru a preveni infiltrarea substanțelor poluante și pentru a se evita
formarea băltirilor, platformele de lucru sau de circulație, suprafețele de
depozitare, zonele stocare carburanți, zona de întreținere echipamente,
zona de amplasare a stației betoane și a stației de asfalt vor fi
betonate/pietruite sau solul va fi stabilizat cu var;
- platformele de lucru și suprafețele de depozitare vor fi prevăzute cu
șanturi și/sau rigole pereate pentru colectarea și evacuarea apelor
pluviale; în vederea reducerii turbidității apelor de suprafață și pentru a
evita ca particulele fine să fie evacuate pe terenurile din vecinătate și
să influențeze morfologia terenurilor, apele pluviale colectate vor fi
preepurate în decantoare care vor fi periodic curățate, iar nămolul va fi
transportat la cea mai apropiată stație de epurare;
- montarea rezervoarelor de carburant în cuve de beton; zonele de
stocare carburanți, zona de întreținere echipamente, zona de
amplasare a stației betoane și a stației de asfalt vor fi prevăzute cu
șanturi și rigole de reținere a scurgerilor accidentale și apelor pluviale;
pentru a asigura sedimentarea particulelor solide și separarea
produselor petroliere transportate de aceste ape colectate, ele vor fi
preepurate în sisteme compuse din decantor și separator de produse
petroliere; totodată, platformele trebuie prevăzute cu pante pentru a
asigura colectarea scurgerilor accidentale de ape uzate, uleiuri,
carburanți;
- toate şanturile și podețele vor fi curățate periodic pentru a se evita
înfundarea;
- silozurile de ciment și de var, buncărul de filer și instalația de preparare
mixturi asfaltice trebuie să aibă montate sisteme de captare a
poluanților;
- drumurile acces și drumurile de serviciu temporare trebuie să fie
pietruite și să fie stropite periodic;
- reziduurile din șantier trebuie îndepărtate manual sau mecanizat de pe
pneurile echipamentelor și utilajelor la ieșirea din șantier în puncte de
curățire special amenajate.
Perioada de operare
Având în vedere sistemul de drenare propus, care permite decantarea în
șanțuri betonate (și care constituie majoritatea șanțurilor propuse), datorită
încadrării proiectului la standardul TEM se consideră necesară instalarea de
decantoare/separatoare de produse petroliere. Prin asigurarea vitezei de
înnămolire și dotarea podețelor cu camere de cădere, eficiența decantării în
sistemul de drenaj proiectat va fi de cca 80-85%, considerată suficientă pentru
a asigura decantarea primară/pre-epurarea apelor colectate. Apele rezultate
vor respecta standardul de calitate a apelor folosite pentru irigații.
Substanțele prioritare pentru pânza freatică, asa cum sunt acestea definite în
directivele europene privind apa subterană, sunt reduse ca și concentrații în
aceste ape pluviale și, în condițiile înlocuirii benzinei cu aditivi pe bază de
plumb, biodisponibilitatea și bioacumularea acestor substanțe, prezente în
concentrații mici este redusă. Se menționează că în toate testările de sol
efectuate în proximitatea drumurilor naționale din România, până în prezent,
75
nu au fost înregistrate depășiri ale nivelurilor stabilite pentru folosințe sensibile
pentru acești indicatori (metale grele, produse petroliere).
Normativele de proiectare și de mediu actuale, care țin cont de probabilitatea
redusă de producere a unui accident cu deversare de produse petroliere, ne
determină să considerăm că montarea de decantoare/separatoare de produse
poate fi justificată exclusiv prin cerințele de încadrare a drumului la stadardul
TEM. Directiva europeană privind răspunderea de mediu în cazul poluărilor de
mediu va clarifica și la nivel național răspunderile remanente și obligațiile de
remediere ale părților implicate în accidente. Pentru astfel de situații se vor
întocmi de către direcțiile de exploatare ale CNAIR planuri de intervenție în
situații de urgență, împreună cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență și
Poliția Rutieră, menționate și la capitolul protecția solului.
Se consideră totuși necesară implementarea unei practici de curățare
periodică a șanțurilor și a camerelor de cădere de sedimente. Nămolul
colectat este asimilabil deșeurilor menajere și va fi depozitat la unul dintre
depozitele de deșeuri menajere de pe traseu, de către Direcția Regională de
Drumuri și Poduri care asigură întreținerea.
În același timp, în perioada de operare, se recomandă:
- menținerea în stare de funcționare a lucrărilor de colectare și drenare a
apelor pluviale, prin curățarea periodică a nămolului;
- nămolul colectat periodic din şanturi (asimilabil deșeurilor menajere) va
fi transportat la un depozit de deșeuri menajere din zonă, de către
societatea care asigură întreținerea drumului.
S-au prevazut prin proiect rigole pereate pe berme, rigole de acostament și
rigole triunghiulare pentru preluarea apelor atât de pe suprafața drumului, cât
și a celor care se scurg de pe taluzele drumului.
Sunt prevăzute separatoare de hidrocarburi și bazine de retenție pentru
colectarea apele pluviale colectate de pe pod, infrastructura rutieră și drum de
legătură.
Modificările aduse proiectului în perioada de operare implică un număr
suplimentar de instalații de epurare sau de preepurare a apelor uzate
prevăzute în Acordul de mediu cu nr.2/22.09.2016, așa cum au fost
menționate la capitolul III, lit. f), pct. 13.
b) protecția aerului:
- sursele de poluanți pentru aer, poluanți, inclusiv surse de mirosuri;
Calitatea aerului poate fi afectată de emisiile din timpul lucrărilor propriu-zise
precum: mişcarea pământului, respectiv săpături, umpluturi și a altor materiale
(nisip, pietriș, balast), construirea unor componente specifice (drum, poduri,
drenări ape, ziduri de sprijin, apărări de mal), activități colaterale (asfaltare,
alimentarea utilajelor și autovehiculelor cu carburanți, marcare drum cu
vopsea), dar și de emisiile generate de funcționarea echipamentelor și de
traficul de șantier pe amplasamentul proiectului.
Principalele faze de activitate care se constituie în surse de emisie a prafului
în atmosferă sunt:
76
- săpăturile, excavațiile;
- umpluturile;
- realizarea sistemului rutier (punerea în operă a balastului și a
asfaltului);
- realizarea lucrărilor de artă.
Lucrările din amplasamentul drumului, și în special cele pentru consolidarea
terasamentului, constituie sursele cu cel mai ridicat potențial de poluare a
atmosferei cu pulberi totale, PM10 si PM2,5.
Utilajele, indiferent de tipul lor, funcționează cu motoare Diesel, gazele de
eşapament evacuate în atmosferă conținând întregul complex de poluanți
specific arderii interne a motorinei: oxizi de azot (NOx), compuși organici
volatili nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2),
particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi aromatice
policiclice (HAP), dioxid de sulf (SO2). Prezența protoxidului de azot (N2O), a
metanului si CO2, au efecte la scară globală asupra mediului, fiind gaze cu
efect de seră. Cantitățile de poluanți emise în atmosferă de utilaje depind, în
principal, de următorii factori:
- tehnologia de fabricație a motorului;
- puterea motorului;
- consumul de carburant pe unitatea de putere;
- capacitatea utilajului;
- vârsta motorului/utilajului.
Emisiile de poluanți în atmosferă au o durată egală cu durata zilnică a
programului de lucru (în general 8 ore), putând prezenta unele variații de la o
oră la alta, și de la o zi la alta.
Totodată, având în vedere că durata anuală a lucrărilor este de circa 9 luni/an
(primăvară + vară + toamnă), în sezonul de iarnă emisiile se reduc foarte
mult. În perioada anuală de lucru vor exista, de asemenea, variații ale
emisiilor, atât datorită categoriilor de operații care se vor executa la un
moment dat, cât și datorită variației condițiilor meteorologice.
Sursele de emisie a poluanților atmosferici specifice obiectivului studiat sunt
în general surse la sol sau în apropierea solului (cu excepția celor aferente
construirii podurilor), deschise (cele care implică manevrarea pământului) și
mobile.
Caracteristicile surselor și geometria obiectivului înscriu amplasamentul, în
ansamblu, în categoria surselor liniare.
Totodată, realizarea construcției obiectivului implică, pe lângă sursele de
emisie aferente lucrărilor de construcție, și surse de emisie asociate
activităților desfăşurate pe amplasamentele organizărilor de şantier,
principalele fiind fabricarea betoanelor și a mixturilor asfaltice.
O sursă suplimentară de praf este reprezentată de eroziunea vântului,
fenomen care însoțeşte, în mod inerent, lucrările de construcție. Fenomenul
apare datorită existenței, pentru un anumit interval de timp, a suprafețelor de
teren neacoperite expuse acțiunii vântului.
Emisiile de particule generate de eroziunea eoliană pot avea loc continuu, pe
toată durata perioadei de construcție, debitele masice variind apreciabil cu
77
viteza vântului. Praful generat de manevrarea materialelor și de eroziunea
vântului este, în principal, de origine naturală (particule de sol, praf mineral).
Perioada de operare
Traficul rutier este singura sursă de poluare a atmosferei în perioada de
operare.
Modificările aduse proiectului atât în perioade de execuție, cât și în perioada
de operare nu implică alte tehnologii de lucru sau utilizarea altor tipuri de
utilaje/vehicule, motiv pentru care nu rezultă surse suplimentare de poluare a
aerului față de cele menționate în Acordul de mediu cu nr.2/22.09.2016 și în
decizia etapei de încadrare nr. 62 / 17.12.2018, putând varia doar
concentrația poluanților atmosferici, dar fără a depăși concentrațiile maxime
admisibile.
- instalațiile pentru reținerea și dispersia poluanților în atmosferă.
Prin natura lor, sursele asociate lucrărilor de construcție nu pot fi prevăzute cu
sisteme de captare și evacuare dirijată a poluanților. Măsurile pentru controlul
emisiilor de particule sunt măsuri de tip operațional specifice acestui tip de
surse. În ceea ce priveşte emisiile generate de sursele mobile, acestea
trebuie să respecte prevederile legale în vigoare.
Pentru reducerea poluanților de la instalațiile de preparare beton și asfalt
amplasate în cadrul organizării de șantier, aceste vor fi prevăzute cu sisteme
de reținere a poluanților (captare-epurare) după cum urmează:
- silozurile de ciment și de var: filtre cu saci (cu recuperare prin vibrare -
scuturare) - eficiență de 99%;
- instalația de preparare mixturi asfaltice: instalație locală de captare a
aerului impurificat din zona de uscare agregate - mixare, prevăzută cu
filtre cu saci - eficiență de 99%;
- buncărul de filer: instalație locală de captare a aerului impurificat
prevăzută cu un ciclon - eficiență de minimum 75%.
Sursele de emisie caracteristice etapelor de construcție, operare nu pot fi
controlate, în general, prin instalații/sisteme pentru reținerea și dispersia
poluanților în atmosferă și instalații pentru epurarea aerului poluat. Măsurile
specifice etapei de executție vor consta în următoarele:
- Procesele tehnologice mari generatoare de praf, ca de exemplu
umpluturile cu pământ, vor fi reduse în perioadele de vânt puternic și
se vor umezi permanent suprafețele nepavate.
- Se vor utiliza numai utilaje grele și mijloace de transport
corespunzătoare normelor EURO IV - EURO VI, cu motoare diesel.
Utilajele și echipamentele cu motor diesel vor fi alimentate cu motorină
cu conținut redus de sulf.
- Utilajele de construcție vor fi foarte bine întreținute pentru a minimiza
emisiile excesive de gaze. Utilajele și mijloacele de transport vor fi
verificate periodic în ceea ce privește nivelul de monoxid de carbon și
concentrațiile de emisii în gazele de eșapament și vor fi puse în
funcțiune numai după remedierea eventualelor defecțiuni.
78
- Viteza de circulație va fi restricționată, iar suprafața drumurilor va fi
stropită, la intervale regulate, cu apă sau alte substanțe de fixare, cu
aditivi, a prafului (în zonele urbane se recomandă introducerea de
denivelări). Pavajul drumurilor are un impact pozitiv direct asupra
sănătății umane și diminuării riscului de accidente: pentru reducerea
prafului în zonele urbane se va utiliza în special pietrişul.
- Autocamioanele încărcate cu materiale fine uşor antrenate de vânt vor
fi acoperite în mod corespunzător.
- În cadrul organizărilor de șantier, platformele de lucru sau de circulație,
suprafețele de depozitare, zonele de stocare carburanți, zona de
întreținere echipamente, zonele de amplasare a stației de betoane și a
stației de preparare asfalt vor fi betonate/pietruite. De asemenea, se
vor pietrui drumurile de acces și drumurile de serviciu temporare.
- Vor fi amenajate puncte speciale pentru îndepărtarea manuală sau
mecanizată de pe pneurile echipamentelor și utilajelor a reziduurilor la
ieșirea din șantier.
- La sfârșitul perioadei de construcție zonele afectate de lucrări (taluzuri,
organizările de șantier, fronturi de lucru, drumuri de acces temporare,
gropi de împrumut) vor fi reabilitate prin ecologizare, scarificarea
solului, așternerea de pământ vegetal, plantare vegetație specifică
zonei.
- Pentru stabilizarea solului și reducerea emisiilor de pulberi, la sfârșitul
perioadei de construcție, se vor realiza amenajări peisagistice pentru
sensuri giratorii și intersecții.
Perioada de operare
În perioada de operare, singura măsură aplicabilă este respectarea normelor
europene privind calitatea carburanților și, de asemenea, asigurarea pe plan
național a existenței unui parc de autovehicule ce respectă normele de
poluare impuse.
Valorile concentrațiilor datorate operării proiectului, se vor situa sub valorile
limită corespunzătoare, pe toate perioadele de mediere, contribuția traficului
rutier de operare la afectarea calității aerului fiind redusă spre nesemnificativă.
Trebuie precizat însă că datorită modificării structurii parcului auto în sensul
creşterii ponderii de autovehicule echipate cu motoare performante (EURO
VI) se estimează că emisiile din trafic se vor reduce progresiv până în 2035.
Modificările aduse proiectului atât în perioada de execuție, cât și în perioada
de operare nu implică alte instalații pentru reținerea și dispersia poluanților în
atmosferă comparativ cu cele precizate în documentația care a stat la baza
emiterii acordului de mediu inițial.
c) protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor:
- sursele de zgomot și de vibrații;
Etapa de execuție va genera zgomot și vibrații prin activitățile propriu-zise
(inclusiv manipularea materialelor de construcții utilizate) și prin transportul
materialelor, care se va suprapune peste fondul existent. Construcția implică
folosirea de utilaje de masă mare, care, prin deplasările lor, provoacă zgomot
79
și vibrații. La aceste utilaje se adaugă autocamioanele, care au o masă mare
chiar când circulă fără încărcătură.
Utilajele folosite în construcții și vehiculele de transport sunt principalele surse
de zgomot și vibrații pe timpul perioadei de construcție. În tabelul următor se
prezintă nivelurile de zgomot ale surselor reprezentate de utilajele de
construcții folosite în mod obişnuit.
Tabelul nr. 10 Niveluri de zgomot specifice utilajelor de construcții

Nivel de zgomot la 15 m distanță
Utilajul
(dB(A))
Mașina transportoare 75 – 85
Autocamion de mare tonaj 75 – 85
Autobetonieră 75 – 85
Excavator 80 – 90
Macara 75 – 85
Buldozer 80 – 90
Compresor 75 – 85
Se observă că utilajele de lucru generează între 75dB(A) și 90dB(A) în regim
normal de funcționare.
În ceea ce priveşte vibrațiile, deși pot fi motive de apariție a vibrațiilor în
structura terasamentului, mai ales în cazul utilizării utilajelor grele, drumul
analizat nu este fundat direct pe roca de bază și există straturi intermediare în
sistemul drumului, cu rolul de întrerupere a vibrațiilor. Din acest motiv, nu se
consideră că vor apărea niveluri de intensitate a vibrațiilor peste cele admise
de legislația națională în vigoare (SR 12025/1994).
Perioada de operare
Sursele de zgomot și vibrații, în perioada de operare sunt reprezentate de
vehiculele aflate în circulație.
- amenajările și dotările pentru protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor;
Perioada de construcție
Pe perioada derulării lucrărilor de construcție sunt prevăzute următoarele
amenajări și dotări pentru protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor:
- itinerariul rutelor de transport va fi studiat cu atenție pentru a evita, pe
cât posibil, poluarea cauzată de zgomot și vibrații, itinerariul va fi
respectat cu strictețe; se vor folosi pe cât posibil drumuri care să nu
treacă prin localități; în cazul în care nu este posibil ca traficul să fie în
totalitate în afara localităților, se va limita viteza de deplasare a
traficului greu în interiorul localităților la 40 km/h;
- lucrările/activitățile de construcție care reprezintă surse de zgomot și
care se vor desfăşura la distanțe mai mici de 200 m de zonele
rezidențiale, se vor desfaşura numai pe timpul zilei (6.00 – 22.00), iar
80
dacă nivelul de zgomot va continua să fie ridicat se vor utiliza pentru
izolare panouri fonoabsorbante;
- echipamentele care produc niveluri ridicate de zgomot vor fi
ecranate/protejate;
- utilajele de construcție vor fi bine întreținute pentru a minimiza
zgomotul și vibrațiile;
- în cadrul organizării de șantier, anumite construcții (containere birouri,
containere depozit, containere ateliere) sau depozite de agregate
minerale vor fi amplasate între amplasament și zonele sensibile
(localități), astfel încât să constituie ecrane pentru protecția antizgomot
între șantier și localitate.
Perioada de operare
Pentru protecția zonelor sensibile împotriva zgomotului, la sfârşitul perioadei
de construcție, se consideră necesară și suficientă instituirea de restricții de
viteză în localități, conform legislației în vigoare.
Se consideră că nu vor fi depăşite nivelurile de intensitate a vibrațiilor peste
cele admise de SR 12025/1994.
Având în vedere faptul că, modificările aduse proiectului nu implică noi
tehnologii de execuție sau alte tipuri de utilaje/vehicule, atât în perioada de
execuție a lucrărilor obiectivului, cât și în perioada de exploatare a acestuia,
nu sunt necesare noi amenajări și dotări pentru protecția împotriva
zgomotului.
d) protecția împotriva radiațiilor:
- sursele de radiații;
Activitățile necesare execuției obiectivului, precum și elementele din dotare nu
produc și nu conțin surse de radiatii.
- amenajările și dotările pentru protecția împotriva radiațiilor;
Nu vor fi necesare amenajări și dotări pentru protecția împotriva radiațiilor.
Referitor la protecția împotriva radiațiilor, modificările aduse proiectului nu
necesită amenajări și dotări suplimentare comparativ cu acordul de mediu
emis inițial.
e) protecția solului și a subsolului:
- sursele de poluanți pentru sol, subsol, ape freatice și de adâncime.
Sursele potențiale de poluare a solului și subsolului datorită desfășurării
lucrărilor de construcție propriu zise sunt reprezentate de:
- manevrarea necorespunzătoare a materiilor prime;
- scurgerile accidentale de produse petroliere care apar în timpul
alimentării cu carburanți și funcționării defectuoase a utilajelor,
81
deversărilor accidentale la nivelul zonelor de lucru sau căilor transport
și de acces;
- pulberile rezultate în procesele de excavare, încărcare, transport,
descărcare a pământului pentru terasamente și care se depun pe sol;
- depunerea pe sol a poluanților din aer, proveniți din circulația
mijloacelor de transport, funcționarea utilajelor de construcții.
Sursele potentiale de poluare a solului și subsolului datorită organizării de
șantier sunt reprezentate de:
- manevrarea/depozitarea necorespunzătoare a materiilor prime;
- scurgerea accidentală de carburanți sau alte produse petroliere în
timpul alimentării cu carburanți și funcționării defectuoase a utilajelor,
deversărilor accidentale la nivelul zonelor de lucru sau căilor transport
și de acces;
- manevrarea/depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor;
- depunerea pe sol a poluanților din aer, proveniți din circulația
mijloacelor de transport, funcționarea utilajelor de construcții.
Substanțele poluante prezente în emisii și susceptibile de a produce un
impact sesizabil la nivelul solului sunt SO2, NOx și metalele grele.
Perioada de operare
După punerea în exploatare a proiectului sursele potențiale de poluare a
solului sunt:
- poluanții proveniți din traficul rutier (CO, NOx, SO2, PM10, metale
grele) – sursă continuă de poluare, proporțională cu intensitatea
circulației, determinată de emisiile de gaze de eşapament, uzura
carosabilului, anvelopelor, vehiculelor, remorcilor etc.;
- scurgerea accidentală de substanțe toxice sau hidrocarburi, ca urmare
a accidentelor rutiere;
- activitatea de întreținere a drumului în perioadele de iarnă datorită
utilizării substanțelor chimice (NaCl). În prezent CNAIR a redus
semnificativ cantitățile de sare folosite pe drumurile naționale, trecând
la folosirea intensivă a clorurii de calciu, în vederea reducerii riscurilor
asociate (aport de cloruri în ape pluviale, agresivitate crescută asupra
elementelor construite, eventuale sărăturări ale terenurilor adiacente
zonelor de depozitare a amestecului sare/nisip). Se face mențiunea că
pentru întreținerea podurilor, în perioada de iarnă, se folosește exclusiv
nisip.
- lucrările și dotările pentru protecția solului și a subsolului;
În perioada de construcție sunt prevăzute următoarele lucrări și dotări pentru
protecția solului și a subsolului, pentru prevenirea eroziunii solului:
- colectarea pământului vegetal din zonele care vor fi ocupate
permanent (drumul propriu-zis, poduri, podețe etc.) și utilizarea
acestuia pentru reabilitarea terenurilor degradate din zona proiectului
sau reabilitarea terenurilor care vor fi ocupate temporar de activitățile
de construcție (organizări de șantier, gropi de împrumut etc.);
- prevenirea compactării solului;
82
- stocarea și utilizarea substanțelor toxice și periculoase (carburanți și
lubrifianți necesari pentru funcționarea echipamentelor; vopsea și
diluant pentru construcții metalice și din beton și pentru marcarea
drumului) va fi corespunzătoare (se va realiza în locuri asigurate, ferite
de acces public și în rezervoare potrivit reglementărilor specifice pentru
fiecare compus);
- aprovizionarea cu carburant a mijloacelor de transport se va face
numai la stații autorizate (furnizori); în cazul utilajelor care funcționeaza
la fronturile de lucru, alimentarea se va realiza cu autocisterne, în locuri
ferite de emisii de praf;
- colectarea selectivă, stocarea și eliminarea corespunzătoare a
deșeurilor (pământ cu un conținut ridicat de material biodegradabil și
materiale granulare rezultate din excavații; deșeuri de ciment sau
asfalt; deșeuri menajere; uleiuri uzate; baterii uzate; deșeuri metalice;
materiale colectate în șanturi și rigole, decantoare, separatoare de
produse petroliere și eventuale bazine de retenție a particulelor solide);
- optimizarea suprafeței ocupate de proiect/organizările de șantier pentru
a minimiza impactul asupra solului/subsolului;
- evitarea formării băltirilor care se pot infiltra cu timpul în sol, poluând
solul și subsolul;
- suprafețele de teren utilizate/ocupate de activitățile de construcție după
ce vor fi readuse la starea inițială vor fi predate autorităților locale și
proprietărilor privați.
Pentru a proteja solul împotriva poluării se interzice utilizarea de substanțe
chimice, erbicide pentru îndepărtarea vegetației.
În ceea ce privește zona organizărilor de șantier vor fi avute în vedere
următoarele măsuri:
- pentru a preveni infiltrarea substanțelor poluante și pentru a se evita
formarea băltirilor, platformele de lucru sau de circulație, suprafețele de
depozitare, zonele stocare carburanți, zona de întreținere echipamente,
zona de amplasare a stației betoane și a stației de asfalt vor fi
betonate/pietruite sau solul va fi stabilizat cu var;
- platformele de lucru și suprafețele de depozitare vor fi prevăzute cu
șanțuri și/sau rigole pereate pentru colectarea și evacuarea apelor
pluviale; în vederea reducerii turbidității apelor de suprafață și pentru a
evita ca particule fine să fie evacuate pe terenurile din vecinătate și să
influențeze morfologia terenurilor, apele pluviale colectate vor fi
decantate în șanțuri și camere de cădere care vor fi periodic curățate,
iar nămolul rezultat va fi transportat la cel mai apropiat depozit de
deșeuri menajere;
- montarea rezervoarelor de carburant în cuve de beton; zonele de
stocare carburanți, zona de întreținere echipamente, zona de
amplasare a stației betoane și a stației de asfalt vor fi prevăzute cu
șanțuri și rigole de reținere a scurgerilor accidentale și apelor pluviale;
pentru a asigura sedimentarea particulelor solide și separarea
produselor petroliere transportate de aceste ape colectate, ele vor fi
preepurate în sisteme compuse din decantor și separator de produse
petroliere; totodată, platformele trebuie prevăzute cu pante pentru a
83
asigura colectarea scurgerilor accidentale de ape uzate, uleiuri,
carburanți;
- toate şanturile și podețele vor fi curățate periodic pentru a se evita
înfundarea;
- montarea de toalete ecologice mobile, cu neutralizare chimică sau
bazine etanșe vidanjate periodic, la fronturile de lucru și organizările de
șantier;
- apele menajere vor fi colectate într-un sistem de canalizare și stocate
într-un bazin vidanjabil sau epurate într-o stație de epurare;
- silozurile de ciment și de var, buncărul de filer și instalația de preparare
mixturi asfaltice trebuie să aibă montate sisteme de captare a
poluanților;
- drumurile de acces și drumurile de serviciu temporare trebuie să fie
pietruite;
- reziduurile din șantier trebuie îndepărtate manual sau mecanizat de pe
pneurile echipamentelor și utilajelor la ieșirea din șantier în puncte de
curățire special amenajate.
La încheierea etapei de construcție și pentru a evita impactul asupra solului și
subsolului, după închiderea şantierului de construcție, sunt prevăzute
următoarele activități de refacere:
- eliminarea deşeurilor, resturilor de construcții și materiale de
construcție;
- refacerea morfologiei inițiale;
- refacerea folosințelor actuale ale solului.
Zonele afectate de construcție (taluzuri, organizări de șantier, fronturi de lucru,
drumuri de acces temporare, gropi de împrumut) vor fi reabilitate la finalizarea
lucrărilor prin scarificarea solului, așternerea de pământ vegetal, plantarea
vegetației specifice zonei.
Perioada de operare
Principalele măsuri pentru controlul și prevenirea poluării solului sunt:
- colectarea apelor pluviale în scopul ameliorării eroziunii solului;
- verificarea periodică și întreținerea curentă a sistemelor de colectare,
decantare, epurare și evacuare a apelor meteorice;
- colectarea și eliminarea conformă a deșeurilor aruncate la întâmplare
la marginea drumului.
Modificările aduse proiectului, atât în perioada de execuție, cât și în perioada
de exploatare a traseului proiectat, nu implică surse suplimentare de poluare
a solului, subsolului și apelor subterane, și implicit alte lucrări și dotări, față de
cele precizate în documentația care a stat la baza emiterii acordului de mediu
inițial.
f) protecția ecosistemelor terestre și acvatice:

- identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect;
Modificările aduse proiectului nu necesită afectarea de noi arii protejate, astfel
încât traseul proiectat intersectează și se află în vecinătatea arilor naturale
84
protejate menționate în evaluarea adecvată care a stat la baza emiterii
Acordului de mediu cu nr. 2/22.069.2016, singura diferență fiind ocuparea
unei suprafețe suplimentare de 5,135 ha terenuri agricole ocupate adițional în
ROSPA 0073. Ocuparea suplimentară a unor terenuri agricole din aria de
protecție specială avifaunistică ROSPA 0073 Măcin – Niculițel nu va afecta
starea de conservare a acestei arii protejate.
Justificarea suprafețelor suplimentare se regăsește în tabelul următor.
Tabelul nr. 11 Justificare suprafețe suplimentare din ROSPA 0073 Măcin -

Niculițel
Nr Poz. Km
crt de la la
- reamenajare drum local existent DL13 și
drumurile tehnologice DT 29 si DT 30
1. Drum Principal 17+250
- regularizare canal de irigație existent pe sub
pod proiectat la km 17+271
2. Drum principal 17+280 17+650 stânga - regularizare canal existent
3. Drum principal 17+400 dreapta
4. Drum principal 17+500 17+900 dreapta
- ridicare linie roșie pentru a asigura gabarit de
liberă trecere pentru subtraversare drum local
5. Drum principal 18+230 18+680
DL 14 (proiectat la faza PT) pentru acces la
proprietăți
- extindere limită expropiere datorită lucrărilor
de consolidare prevazute în cadrul proiectului
Drum principal-
7. 18+710 și bazin de retenție BR 20
Girație 5
- amenajare drum tehnologic DT 31 din drum
local existent pentru acces la separator de
85
Nr Poz. Km
crt de la la
conform stas 863-85
8. Axa1 - Girația 5 0+000 0+130 - amenajare intrare/ieșire girație conform
- amenajare drum local Dl 15 pentru acces la
proprietăți
Localizarea proiectului în raport cu limitele ariilor naturale protejate au fost
prezentate în capitolul V, tabelul nr. 9.
Principalele surse de impact asupra ecosistemelor terestre și acvatice în
perioada de execuție sunt:
- emisiile în atmosferă, zgomotul și vibrațiile provenite de la funcționarea
utilajelor necesare punerii în operă a lucrărilor, precum și de la
vehiculele care asigură transportul materialelor și personalului;
- ocuparea temporară/definitivă de terenuri;
- depozitarea necontrolată a deșeurilor;
- managemetul necorespunzator al apelor uzate provenite din
organizarea de șantier și baza de producție.
Perioada de operare
Pentru perioada de exploatare principale surse de impact asupra faunei și
florei sunt următoarele:
- emisiile în atmosferă, zgomotul și vibrațiile provenite de la traficul rutier;
- depozitarea necontrolată a deșeurilor generate din activitățile de
întreținere a drumului;
- întreținerea necorespunzătoare a sistemului de scurgere și colectare a
apelor pluviale;
- managemetul necorespunzător al apelor uzate provenite de la Centrul
de întreținere și Stația de taxare.
- lucrările, dotările și măsurile pentru protecția biodiversității, monumentelor
naturii și ariilor protejate;
Ecosistemul din zona analizată este deja modificat datorită intervențiilor
umane, însă stabilitatea sa este mare. Se apreciază că vulnerabilitatea
ecosistemului față de noii factori de perturbare nu este considerată
semnificativă, în cazul în care măsurile propuse pentru reducerea impactului
asupra mediului sunt puse în aplicare:
86
 de-a lungul perioadei de construcție:
-efectuarea de lucrări pentru subtraversarea proiectului de către faună
în vederea asigurării circulației normale a animalelor din zonă
(podețe, poduri);
-proiectarea podețelor trebuie să îndeplinească următoarele
caracteristici:
 acestea au fost proiectate corespunzător pentru a se evita
inundația în interior;
 se va asigura întreținerea în perioada de exploatare a proiectului;
-consolidarea și apărarea malurilor râurilor, în vederea reducerii
eroziunii și menținerii calității apei;
-pentru organizările de șantier:
 colectarea și evacuarea apelor pluviale (șanturi și/sau rigole
pereate) și preepurarea în decantoare;
 colectarea scurgerilor accidentale și a apelor pluviale din spațiile
de preparare a cimentului și asfaltului (șanturi și rigole) și
preepurarea în sisteme compuse din decantor și separator de
produse petroliere;
 montarea de toalete ecologice mobile, cu neutralizare chimică
sau bazine etanșe vidanjate periodic, la fronturile de lucru și
organizările de șantier;
 colectarea apelor menajere din organizările de șantier într-un
sistem de canalizare și stocarea într-un bazin vidanjabil, cu
transportul lichidelor într-o stație de epurare conformă pentru
epurare;
 montarea de sisteme de reținere a poluanților (captare-epurare) la
silozurile de ciment și de var, buncărul de filer și instalația de
preparare mixturi asfaltice;
 pietruire drumuri de acces și drumuri de serviciu temporare;
 împrejmuirea organizării de șantier cu garduri metalice;
 delimitarea fronturilor de lucru, a gropilor de împrumut cu benzi
reflectorizante;
 la sfârșitul perioadei de construcție:
-reabilitarea zonelor afectate de lucrările de construcție prin ecologizare,
scarificarea solului, așternerea de pământ vegetal, plantarea
vegetației specifice zonei (taluzuri, organizări de șantier, fronturi de
lucru, drumuri de acces temporare, gropi de împrumut).
Pentru a proteja vegetația actuală și culturile agricole, va trebui să se acorde
atenție maximă selectării rutelor ocolitoare prevăzute și a drumurilor de acces
la şantierele de construcție și la gropile de împrumut. Proiectarea și
construcția rutelor ocolitoare necesare în diferite locuri de pe traseu vor trebui
să asigure alegerea acelora care vor afecta cel mai puțin vegetația naturală.
Alte măsuri și bune practici prevăzute pentru protecția biodiversității și
peisajului sunt:
- optimizarea suprafeței ocupate de proiect/organizările de șantier pentru
a minimiza impactul asupra solului, biodiversității și peisajului;
prevenirea deteriorării suprafețelor învecinate pentru a nu se pierde
şi/sau afecta habitatele floristice și faunistice prin lucrări și suprafețe
87
aferente și ocolitoare şi, în plus, prin drumurile de acces la şantierele
de construcție și la gropile de împrumut;
- interzicerea utilizării de substanțe chimice, erbicide pentru îndepărtarea
vegetației;
- îndepărtarea arbuştilor și arborilor de pe amplasamentul proiectului
trebuie făcute vara târziu și toamna, pentru a evita orice impact asupra
zonelor potențiale de cuibărire a unor specii de păsări protejate;
- activitățile de desecare vor fi realizate vara târziu și toamna, cu
instalarea unor plase fine la capătul secțiunilor de lucru, în vederea
evitării unui impact semnificativ asupra populațiilor de amfibieni;
- programarea lucrărilor din apropierea cursurilor de apă în perioadele
de debite medii;
- prevenirea poluării apelor și creșterii turbidității prin controlul evacuării
substanțelor periculoase (carburanți/combustibili) în apele de
suprafață;
- stocarea și reutilizarea pământului vegetal și prevenirea compactării
solului în zonele destinate depozitării materialelor și utilajelor;
- refacerea vegetației imediat după încheierea lucrărilor.
În cazul lucrărilor de defrișare trebuie să se aibă în vedere următoarele:
- înainte de începerea lucrărilor de execuție a traseului proiectat se vor
identifica arborii care au cuiburi și se vor lua măsurile necesare de
protecție;
- copacii localizați în apropierea celor ce urmează a fi tăiați și care au
toate șansele să fie afectați, vor fi protejați prin intermediul protecțiilor
cu plăci de lemn;
- direcția de tăiere a copacilor va fi decisă în așa fel încât copacii
adiacenți să nu fie afectați;
- defrișările se vor limita la suprafețele strict necesare pentru realizarea
construcției drumului proiectat;
- recoltarea masei lemnoase se va realiza evitându-se degradarea
solului, precum și afectarea arborilor din zonele limitrofe suprafețelor
care vor fi defrișate;
- la finalul procesului de defrișare, suprafețele adiacente care este
posibil să fie afectate vor fi readuse la starea inițială pentru a scădea
impactul asupra florei;
- defrișările nu se vor realiza în perioada martie-mai;
- este interzisă depozitarea deșeurilor de lemn în albiile râurilor sau pe
malurile cursurilor de apă.
Detaliile privind reconstrucția ecologică sunt prezentate pe categorii de lucrări
în cadrul capitolului XI - Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea
investiției, în caz de accidente şi/sau la încetarea activității.
Perioada de operare
De-a lungul perioadei de operare sunt necesare următoarele măsuri pentru
protecția biodiversității:
- colectarea și evacuarea apelor pluviale de pe suprafața drumului,
poduri și spațiile de servicii (șanturi și/sau rigole pereate);
88
- lucrări de întreținere a șanturilor, rigolelor, decantoarelor,
separatoarelor de produse petroliere, sistemelor de colectare și
evacuare a apelor;
- interzicerea evacuării deșeurilor în alte locuri decât cele special
amenajate;
- pentru evitarea răspândirii speciilor de plante invazive şi pentru
compensarea impactului negativ al proiectului este necesară
renaturalizarea terenurilor afectate;
- interzicerea folosirii ierbicidelor şi substanţelor fertilizante pentru
întreţinerea spaţiilor verzi de pe taluze.
Având în vedere faptul că, modificările aduse proiectului inițial nu afectează
noi arii protejate comparativ cu cele menționate în evaluarea impactului
asupra mediului și evaluarea adecvată care au stat la baza Acordului de
mediu cu nr. 2/22.0.2016, iar suprafețele ocupate suplimentar din cadrul
ROSPA0073 sunt terenuri agricole pe care nu au fost identificate habitate
protejate și pe care nu exista areale de reproducere, considerăm că nu au
apărut elemente noi care pot avea impact semnificativ asupra mediului, astfel
încât nu va fi afectată starea de conservare a ariilor naturale protejate
existente în zona proiectului.
g) protecția așezărilor umane și a altor obiective de interes public:
- identificarea obiectivelor de interes public, distanța față de așezările umane,
respectiv față de monumente istorice și de arhitectură, alte zone asupra
cărora există instituit un regim de restricție, zone de interes tradițional și
altele;
În proximitatea drumului nu sunt cunoscute a exista zone de protecție pentru
obiective culturale și arhitecturale, zone pe care există instituit un regim de
restricție sau zone de interes tradițional.
- lucrările, dotările și măsurile pentru protecția așezărilor umane și a
obiectivelor protejate și/sau de interes public;
Populația afectată corespunde populației aflate în zona de influență directă și
indirectă. Dacă efectele asupra populației din imediata vecinătate a proiectului
sunt preponderent negative, dar nesemnificative și temporare (impact datorat
zgomotului și poluării atmosferice), efectele asupra populației din zona
indirectă de influență pot fi estimate ca pozitive, prin îmbunătățirea serviciilor
de transport și prin economiile de cost și timp. Se estimează că zona protejată
cu caracter rezidențial va fi afectată de activitățile de realizare a proiectului,
numai când aceste lucrări se vor desfășura în dreptul sau în zonele
rezidențiale, însă disconfortul fonic/datorat vibrațiilor va fi de scurtă durată si
nu va afecta semnificativ populația.
În situațiile în care terenurile vor fi ocupate permanent, conform
reglementărilor naționale în vigoare, se vor plăti despăgubiri echivalente cu
valoarea terenurilor, culturilor aflate pe câmp, arborilor și a altor proprietăți
imobiliare. Pentru terenurile folosite temporar se vor plăti despăgubiri pentru
pierderea culturilor ca și în cazul ocupării permanente. Necesarul de suprafețe
89
pentru reabilitare va fi planificat astfel încât să se reducă la minim efectele
asupra culturilor agricole și arborilor, iar valoarea culturilor pierdute va fi
estimată în funcție de prețul pieței.
Aranjamentele privind compensația și refacerea terenurilor va fi discutată
împreună cu consiliile locale și reprezentanți ai comunităților locale.
Utilizarea substanțelor chimice și erbicide pentru îndepărtarea vegetației va fi
interzisă datorită efectului toxic asupra oamenilor și animalelor.
Lucrările vor fi realizate astfel încât să nu interfereze în mod inutil sau
neadecvat cu accesul, utilizarea și ocuparea drumurilor publice sau private și
potecilor între proprietăți. Drumurile de acces la terenurile agricole private vor
fi garantate. Din acest motiv, pentru a facilita accesul populației din zonă,
utilajelor agricole și animalelor domestice la terenurile agricole vor fi relocate
drumuri locale.
Nu se vor utiliza proprietăți private pentru depozitare de materiale, drumuri de
acces și alte instalații legate de construcție și stații de preparare fără acordul
scris al proprietarului sau concesionarului și fără plata unei compensații, dacă
este cazul. Constructorul va selecta, amenaja și va plăti, dacă va fi cazul,
amplasamentele drumurilor de acces, ale depozitelor de utilaje sau a altor
amenajări necesare desfaşurării lucrărilor de construcție.
În scopul de a provoca daune minime pentru populație, selecția drumurilor de
acces la organizările de șantier, gropile de împrumut a fost făcută încă din
timpul perioadei de pre-construcție. De asemenea, pentru a se asigura că
punctele de lucru, lucrările temporare și stilul de viață al lucrătorilor de
construcții nu afectează negativ comunitățile învecinate, lucrătorilor li s-a
interzis folosirea resurselor deținute în comun de către populația locală.
Pentru a reduce riscul de accidente în perioada de construcție, pe drumurile
de acces la organizările de santier, punctele de lucru, gropile de împrumut și
alte amplasamente asociate construcției se vor instala semne de avertizare cu
specificarea limitei de viteză. Drumurile de acces vor fi întreținute permanent
la un standard adecvat (cu crearea de denivelări pentru limitarea vitezei, dacă
este cazul).
Organizările de șantier, punctele de lucru, gropile de împrumut vor fi
împrejmuite. Va fi exclus accesul publicului în locurile unde funcționează
utilaje grele, iar muncitorii vor fi instruiți adecvat în ceea ce privește protecția
muncii.
Impactul asupra populației pe perioada lucrărilor de construcție este în
strânsă legătură cu organizările de șantier, punctele de lucru din vecinătatea
zonelor locuite, zgomotul/praful produse de lucrările de construcție și
congestionarea circulației. Măsurile de reducere a impactului asupra apelor,
aerului și zgomotului sunt prezentate în capitolul VII.
Substanțele toxice și periculoase (carburanți și lubrifianți necesari pentru
funcționarea echipamentelor; vopsea și diluant pentru structuri metalice și din
beton, precum și pentru marcarea drumului) vor fi stocate și utilizate
corespunzător.
La finalizarea lucrărilor, constructorul va curăța și va reface toate terenurile
utilizate temporar și va reabilita toate zonele afectate de lucrările de
90
construcție prin ecologizare, scarificarea solului, așternerea de pământ
vegetal, plantarea vegetației specifice zonei (taluzuri, organizări de șantier,
fronturi de lucru, drumuri de acces temporare, gropi de împrumut).
Totodată, la finalizarea lucrărilor de construcție va fi realizată amenajarea
peisagistică a zonei de taxare, sensurilor giratorii, intersecțiilor și Centrului de
întreținere și coordonare.
În ceea ce privește siguranța rutieră, traficul de șantier va respecta
prevederile Planului de Management al Traficului în scopul evitării pericolelor
și obstrucționării traficului în tranzit.
Organizările de șantier, punctele de lucru, gropile de împrumut vor fi
împrejmuite și se va asigura iluminarea pe timp de noapte astfel încât să se
poată identifica drumurile de acces la bazele de producție și alte
amplasamente aferente construcției.
Va fi exclus accesul publicului în locurile unde funcționează utilaje grele, iar
muncitorii vor fi instruiți adecvat în ceea ce privește protecția muncii. Vor fi
respectate regulile de protecție a muncii pe şantierele de construcție
prevăzute de legislația română și prevederile contractuale.
La finalizarea lucrărilor de construcție, pentru siguranța publicului și a
circulației, se va instala un sistem de semnalizare - avertizare pentru a
permite orientarea uşoară în trafic (marcaje rutiere și de semnalizare,
montarea de parapeți metalici de protecție, iluminarea nodurilor rutiere,
spațiilor pentru servicii și podurilor, după caz).
Perioada de operare
Măsurile de diminuare a impactului recomandate pentru protejarea populației
și mediului socio-economic în perioada de operare sunt:
- monitorizarea nivelului de zgomot în zonele rezidențiale și instituirea de
restricții de viteză suplimentare și/sau instalarea de ferestre
reducătoare de zgomot (protecție acustică pasivă), după caz;
- se vor respecta prevederile Ordinului nr. 119/2014 pentru aprobarea
Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al
populației;
- alimentarea cu apă și toaletele din Centrul de întreținere și coordonare
și pentru Stația de taxare vor fi supuse procedurilor de reglementare în
domeniul sănătății publice;
- se vor întocmi programe de intervenție în situația apariției unor
accidente cu deversare de produse periculoase, care să prevadă
măsurile necesar a fi luate, echipele, dotările și echipamentele de
intervenție în caz de accident.
Atât în perioada de execuție, cât și în perioada de operare, prin modificările
aduse proiectului nu se remarcă elemente noi care să conducă la lucrări,
dotări și măsuri suplimentare pentru protecţia aşezărilor umane şi a
obiectivelor protejate și/sau de interes public față de evaluarea impactului
asupra mediului inițială pe baza căreia a fost emis acordul de mediu inițial.
91
h) prevenirea și gestionarea deșeurilor generate pe amplasament în
timpul realizării proiectului/în timpul exploatării, inclusiv eliminarea:
- lista deșeurilor (clasificate și codificate în conformitate cu prevederile
legislației europene și naționale privind deșeurile), cantități de deșeuri
generate;
Deșeurile generate în perioada de execuție sunt prezentate în tabelul următor.
Tabelul nr. 12 Deșeuri generate în perioada de execuție

Cod Cantitatea Cine/ce a Modul de Observaţii
deşeu generat deşeul colectare/
deşeu
evacuare
Tip
20 03 01 Lunar Personalul Colectarea în Evidenţa

aproximativ 1500 angajat containere tip gestiunii
kg pubele, eliminarea deşeurilor se va
Din care: 1,7kg la depozit de ţine conform
Menajer sau asimilabil
(inclusiv resturi de la
hârtie 3,81kg deseuri prin H.G. nr.

prepararea hranei)
plastic 1,61kg intermediul firmelor 856/2002

sticlă 0,69kg specializate pe
metal bază de contract
20 01 01 Lunar Activităţi de Colectate in spatii Evidenţa

aproximativ birou special amenajate gestiunii
Deşeu de
10kg şi valorificate prin deşeurilor se va

hârtie şi
operatori economici ţine conform

carton
autorizati H.G. nr.

856/2002
16 01 17 Lunar 50 kg Din activităţile Colectate temporar Evidenţa
curente de în incinta gestiunii
şantier şantierului,valorific deşeurilor se va
ate integral prin ţine conform
metalice
Deşeuri
operatori H.G. nr.

economici 856/2002
autorizati
92
deşeu
evacuare
13 02 06 Tip Lunar 200 l Schimbul de ulei Vor fi colectate în Schimbul de ulei

la utilaje şi recipiente închise, se va face în
autovehicule etichetate, locuri special
depozitate într-o amenajate. Se
Uleiuri uzate
incintă închisă. vor păstra

Predate/valorificateevidenţele de
către punctele de mişcare a
colectare materialelor
periculoase
17 09 04 Total Materialele Din punct de Respectând
17 05 04 aproximativ necorespunză- vedere al normele şi
17 01 07 50.000 m3 toare din punct potenţialului normativele în
materiale de
de vedere contaminat, vigoare aceste

Deşeuri de
construcţie
calitativ aceste deşeuri nu deşeuri pot fi

ridică probleme reduse
deosebite. substanţial.
16 06 05 Lunar Activităţi de Deşeuri cu Aceste deşeuri

Deşeuri de baterii şi
aproximativ 10 întreţinere a potenţial toxic vor fi predate

buc. utilajelor şi ridicat, vor fi obligatoriu
autovehiculelor depozitate în unităţilor
acumulatori
condiţii de specializate
siguranţă păstrându-se
evidenţa lor,
conform H.G. nr.
1132/2008
16 01 03 Lunar Activităţi de Vor fi depozitate în Predarea acestor
aproximativ 30 întreţinere a locuri special deşeuri se va
Nămol colectat din Anvelope uzate
buc. utilajelor si amenajate face către o firmă

autovehiculelor specializată,
păstrându-se
evidenţa lor,
conform H.G.
nr.170/2004
decantoare, sau din
13 05 02 Lunar Nămoluri Aceste deşeuri vor Trebuie prevenită

WC-urile ecologice
aproximativ organice fi transportate cu deversarea

50m³ provenite de la vidanja în locuri accidentală a
grupurilor stabilite de comun acestor deşeuri
sociale, sau acord cu autorităţile în cursurile de
WC-uri de mediu apă sau pe
ecologice suprafeţe de
teren
93
deşeu
evacuare
15 01 01 Tip Aproximativ 0,1 Deşeuri din Se vor depozita şi Se va tine

15 01 02 tone anual activităţi curente elimina în condiţii evidenta conform
ambalaje (hartie-
15 01 03 de siguranţă si vor HG nr.856/2002
plastice,lemn)
15 01 10 carton, mase fi predate in
Deseuri de
vederea
valorificarii/elimina
rii
02 01 07 Total Deseuri din Se vor colecta în Se va tine

aproximativ 0,1 activitatea de spatii special evidenta conform
tone defrisare amenajate si vor fi HG nr.856/2002
predate in vederea
Deseuri din
exploatare
forestiera
valorificarii
- programul de prevenire și reducere a cantităților de deșeuri generate;

În conformitate cu legislația în vigoare, toate categoriile de deșeuri generate
pe perioada implementării proiectului vor fi colectate selectiv, stocate,
transportate și eliminate corespunzător fiecărui tip de deșeu pe baza
contractelor încheiate cu operatori de salubritate locali sau agenți economici
specializați autorizați.
Constructorul va încheia contracte cu operatorii de salubritate locali în
vederea eliminării/recuperării/valorificării:
- materialul rezultat după realizarea săpăturilor și excavațiilor va fi
reutilizat după o analiză a acestuia; dacă materialul va fi
necorespunzător pentru realizarea umpluturilor (de exemplu datorită
conținutului de argilă cu caracteristici de expansiune) va fi transportat
la depozitele de deșeuri menajere din vecinătatea amplasamentului
proiectului unde se va utiliza la acoperirea lor zilnică pentru a reduce
emisiile în atmosferă și pentru a preveni accesul animalelor; materialul
cu conținut ridicat de material biodegradabil (pământ vegetal) va fi
utilizat la sfârșitul lucrărilor pentru îmbrăcare taluze, iar restul va fi
transportat la alte lucrări din zonă pentru refacere zone verzi și redare
în circuit a gropilor de împrumut, precum și pentru închiderea
depozitelor de deşeuri din zona analizată și redarea acestor terenuri
circuitului natural; pământul vegetal care va fi utilizat la sfârșitul
lucrărilor pentru îmbrăcare taluze va fi stocat temporar, până la
finalizarea lucrărilor;
- asfalt și piatră nevalorificate la lucrările de construcții. Constructorul va
lua toate măsurile necesare pentru ca la sfârşitul zilei de lucru să nu
rămână asfalt neturnat și să nu rezulte astfel deşeuri de asfalt. În cazul
în care vor rezulta deșeuri de asfalt acestea vor fi transportate la stațiile
de preparate asfalt pentru reintroducerea lor în procesul de fabricație.
94
În ceea ce priveşte piatra nevalorificată ea va fi transportată în vederea
reutilizării în alte fronturi de lucru sau la alte lucrări de
reparație/construcție care necesită piatră spartă;
- deșeurile de ciment/asfalt vor putea fi utilizate la acoperirea finală a
depozitelor de deșeuri menajere rurale din vecinătatea
amplasamentului proiectului, dacă acest lucru este solicitat de către
primăria comunei respective;
- deșeurile menajere se vor elimina prin depozitare pe depozitele de
deșeuri menajere din vecinătatea amplasamentului proiectului;
deşeurile reciclabile și cele de ambalaje vor fi colectate selectiv și
valorificate conform legislației în vigoare;
- uleiurile uzate vor fi recuperate și valorificate sau vor fi eliminate prin
incinerare în instalații specifice;
- bateriile și cauciucurile uzate vor fi recuperate și valorificate;
- deșeurile metalice vor fi recuperate și valorificate/reutilizate;
- bidoanele în care vor fi achiziționate lacurile, vopselele și diluanții –
utilizați în cadrul lucrărilor de întreținere, protecție și marcaje rutiere vor
fi restituite producătorilor sau distribuitorilor, după caz, conform
normelor legale specifice.
Constructorul se va conforma legislației de mediu în vigoare, luând
următoarele măsuri:
- deşeurile rezultate din lucrările de terasamente (deșeurile inerte) vor fi,
pe cât posibil, reutilizate;
- deşeurile rezultate din lucrările de terasamente care nu pot fi utilizate
se transportă la depozitele de deşeuri existente, pentru lucrări de
fertilizare și readucere a acestor suprafete in circuitul productiv;
- deșeurile inerte provenite de la construcții (resturi de beton sau asfalt,
agregate etc.) vor fi colectate, reciclate și valorificate pe plan local (în
pavimentul drumurilor, acoperire intermediară) în cadrul depozitelor de
deșeuri menajere din zonă;
- deşeurile metalice și de ambalaje vor fi reutilizate pe cât posibil;
- deșeurile de lemn vor fi valorificate prin grija constructorului;
- reviziile tehnice, schimburile de ulei (hidraulic și de transmisie),
anvelope uzate, baterii, precum și reparațiile curente vor fi realizate
numai în ateliere autorizate unde vor fi recuperate și valorificate;
- uleiurile uzate, anvelopele uzate și deșeurile metalice ce pot rezulta din
reparațiile la echipamentele de lucru vor fi colectate selectiv și
eliminate de pe amplasament prin societăți autorizate;
- bateriile și uleiurile uzate vor fi recuperate, colectate și reciclate prin
agenți autorizați;
- deșeurile menajere, generate de executanții lucrărilor, se vor colecta
selectiv în pubele acoperite și marcate cu tipul de deșeu, amplasate în
locuri special amenajate și vor fi preluate în vederea eliminării de
societăți autorizate.
Perioada de operare
În perioada de operare vor rezulta o serie de deşeuri specifice transportului
rutier, dar și deşeuri datorate unui comportament neadecvat al participanților
la traficul rutier cum ar fi aruncarea de diverse amalajele, dar nu numai, din
95
autovehiculele în mers direct în natură. Aceste deşeuri sunt de natura
deşeurilor menajere, ele vor trebui colectate și evacuate prin grija personalului
de exploatare într-un depozit ecologic de deșeuri municipale.
Ca urmare a scurgerii apelor de pe suprafața carosabilă în șanturi si
decantoare se va colecta namol care este asimilabil deșeurilor menajere.
Șanțurile trebuie curățate periodic, nămolul urmând a fi evacuat într-un
depozit de deşeuri menajere.
În timpul manipulării și utilizării vopselelor și diluanților – utilizați în cadrul
lucrărilor de întreținere, protecție și marcaje rutiere, de către unitățile
specializate în lucrări de întreținere și reparații ale drumurilor, vor rezulta
bidoanele în care vor fi achiziționate lacurile, vopselele și diluanții; acestea vor
fi restituite producătorilor sau distribuitorilor, după caz, conform nomelor
legale specifice.
- planul de gestionare a deșeurilor;
Antreprenorul va elabora Planul de gestionare a deșeurilor. Scopul acestui
plan este de a preciza modalitățile prin care se țin sub control activitățile de
colectare, depozitare, transport, eliminare sau valorificare a deșeurilor
provenite din activitățile de construcție, din procese tehnologice și din activități
administrative ale Antreprenorului.
i) gospodărirea substanțelor și preparatelor chimice periculoase:
- substanțele și preparatele chimice periculoase utilizate și/sau produse;
Substanțele și preparatele chimice periculoase utilizate în perioada de
construcție a drumului pot fi: carburanții (motorina) și lubrifianții, necesare
funcționării utilajelor, precum și mixtura asfaltică și emulsia bituminoasă
pentru amorsarea straturilor asfaltice și vopseluri pentru structuri din beton,
metalice, precum și pentru marcajul rutier.
Perioada de operare
Operarea drumului proiectat presupune utilizarea unor categorii de materiale
care pot fi încadrate în categoria substanțelor toxice și periculoase: carburanții
(motorina - carburant utilizat de utilaje și în bună parte și de vehiculele de
transport; benzina); lubrifianși; vopsele, diluanți - utilizate în cadrul lucrărilor
de întreținere, protecție și marcaje rutiere.
- modul de gospodărire a substanțelor și preparatelor chimice periculoase și
asigurarea condițiilor de protecție a factorilor de mediu și a sănătății
populației.
Alimentarea cu carburanți a utilajelor și mijloacelor de transport se va asigura
din afara şantierului, transportul carburanților efectuându-se cu cisterne auto,
ori de câte ori va fi necesar. În zonele punctelor de lucru nu vor fi depozitați
carburanți.
Utilajele cu care se va lucra vor fi aduse în șantier în stare de funcționare,
având făcute reviziile tehnice și schimburile de lubrifianți. Schimbarea
96
lubrifianților se va executa după fiecare sezon de lucru în ateliere specializate,
unde se vor efectua și schimburile de uleiuri hidraulice și de transmisie.
În cazul în care vor fi necesare operații de întreținere sau schimbare a
acumulatorilor auto, acestea se vor executa într-un atelier specializat, unde se
vor efectua și schimburile de anvelope.
Mixtura asfaltică se va prepara în instalații specializate și se va transporta pe
ampriza lucrării cu mijloace de transport specifice.
Vopseaua pentru marcaje și emulsia bituminoasă vor fi aduse în recipiente
etanșe și vor fi descărcate în utilajele de lucru specifice. Bidoanele goale vor fi
restituite producătorilor sau distribuitorilor, după caz.
Persoana responsabilă cu gestiunea materiilor prime și materialelor va ține
evidența substanțelor și preparatelor chimice periculoase folosite în cadrul
lucrărilor de construcție și va verifica stocarea acestora în conformitate cu
specificațiile tehnice ale furnizorului/producătorului.
Depozitarea substanțelor și preparatelor chimice periculoase care urmează a
fi folosite în activitatea de construcție se va face în spații special amenajate,
prevăzute cu pardoseala impermeabilă și bazin de retenție pentru a colecta
scurgerile/pierderile accidentale. Produsele chimice vor fi inscripționate cu
specificații privind denumirea produsului chimic, producătorul, formula
chimică, limite de inflamabilitate.
Depozitul de carburanți va fi format din stații mobile independente echipate cu
rezervoare etanșate, prevăzute cu bazin de retenție pentru a colecta
scurgerile/pierderile accidentale, platformă betonată în zona de alimentare,
echipamente pentru situații de urgenta (incendiu).
Toate substanțele chimice vor fi manipulate cu respectarea fișelor tehnice de
securitate.
Perioada de operare
Alimentarea cu carburanți a utilajelor și mijloacelor de transport se va asigura
de la stații de distribuție, iar schimbarea lubrifianților se va executa în ateliere
specializate, unde se vor efectua și schimburile de uleiuri hidraulice și de
transmisie.
Vopselele și diluanții utilizate în cadrul lucrărilor de întreținere, protecție și
marcaje rutiere, vor fi aduse în recipienți etanși și vor fi descărcate în utilajele
de lucru specifice. Bidoanele goale vor fi restituite producătorilor sau
distribuitorilor, după caz.
Personalul angajat al unităților specializate în lucrări de întreținere și reparații
trebuie să respecte normele specifice de lucru pentru desfaşurarea în condiții
de siguranță deplină a operațiilor respective.
Modificările aduse proiectului nu generează alte categorii de substanțe și
preparate chimice periculoase comparativ de cele precizate în raportul la
studiul de evaluare a impactului asupra mediului pe baza căruia a fost obținut
acordul de mediu inițial.
B. Utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor,
a apei și a biodiversității.
97
Agregatele minerale utilizate pentru construirea investiției “Pod suspendat
peste Dunăre în zona Brăila” (piatră naturală, balast, nisip) vor fi achiziționate
de la cariere/balastiere existente în zona amplasamentului, reglementate de
ANRM (Tabelul nr. 13).
Transportul agregatelor de la cariere/balastiere la zona proiectului se va
efectua cu mijloace auto specifice pe drumuri naționale și/sau locale, după
caz. În cadrul organizării de șantier/punctelor de lucru se vor utiliza pentru
transport și încărcătoare frontale.
Tabelul nr. 13 Posibile cariere și balastiere existente în zona proiectului

Societate/locație Tipul resursei
SC OYL HOLDING COMPANY SRL/Cariera Măcin Granit de
Pricopanu
SC EXTRANS GIP SRL/Cariera Luncăvița Granit class A
SC SOROCAM SRL/Cariera Revărsarea Diabaz
SC BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL SRL/cariera Ben Diabaz
Ari Negev
SC DUNAPREF CARIERE SRL/cariera Niculițel Diabaz
SC SCORPION SRL/cariera Somova Bazalt
SC XANNAT MINERALS SRL/cariera Turcoaia Granit
SC TEHNOLOGICA RADION SRL/cariera Cerna Cuarțită neagră
de sist
SC URANUS PLUTON SRL/cariera Uranus Pluton Granit
SC HEIDELBERGCEMENT ROMANIA SA/cariera Riolit – porfir
Iglicioara
SC ROMGRANIT EXPLOATARE SRL/cariera Dealu Granit
Cavalu
SC ROMGRANIT LINES SRL/cariera Piatra Îmbulzita Granit
TBI IMPORT EXPORT – GALATI Nisip și agregate
naturale
S.C. DANLAU STONE Nisip și agregate
naturale
S.C. GENDAV S.R.L Nisip și agregate
naturale
S.C. MIRCRIS TERASIER S.R.L Nisip și agregate
naturale
S.C. KOROLIS S.R.L Nisip și agregate
naturale
S.C. FABET S.R.L Nisip și agregate
naturale
METAL TRADE GALATI Nisip și agregate
naturale
PRODAGREMIN BRAILA Nisip și agregate
naturale
98
VII. Descrierea aspectelor de mediu susceptibile a fi afectate
în mod semnificativ de proiect:
- impactul asupra populației, sănătății umane, biodiversității (acordând o
atenție specială speciilor și habitatelor protejate), conservarea
habitatelor naturale, a florei și a faunei sălbatice, terenurilor, solului,
folosințelor, bunurilor materiale, calității și regimului cantitativ al apei,
calității aerului, climei (de exemplu, natura și amploarea emisiilor de
gaze cu efect de seră), zgomotelor și vibrațiilor, peisajului și mediului
vizual, patrimoniului istoric și cultural și asupra interacțiunilor dintre
aceste elemente. Natura impactului (adică impactul direct, indirect,
secundar, cumulativ, pe termen scurt, mediu și lung, permanent și
temporar, pozitiv și negativ);
Impactul asupra mediului în perioada de execuție a lucrărilor se manifestă, în
mod direct sau indirect prin afectarea calității aerului, apelor, solului,
biodiversității în cazul în care nu sunt respectate măsurile de protecție ale
factorilor de mediu.
În perioada de exploatare podului suspendat peste Dunăre, ca urmare a
traficului rutier, impactul asupra factorilor de mediu va fi moderat.
Impactul potential asupra populației

Obiectivul analizat nu va aduce prejudicii așezărilor umane, acesta aflându-se
în afara zonelor intens populate (zone de locuințe). Astfel, arealul unde se vor
executa lucrările se află în intravilanul municipiului Brăila și comunei Jijila,
respectiv în extravilanul comunelor Vădeni, Jijila și Smârdan.
În perioada de execuție a lucrărilor, impactul asupra populației generat de
modificările aduse proiectului este caracterizat ca fiind moderat, pe termen
scurt și cu efecte reversibile, local strict în zona lucrărilor provizorii,
organizărilor de șantier, fronturilor de lucru, încadrându-se în condițiile
menționate în cadrul Acordului de mediu nr. 2 din data de 22.09.2016.
Perioada de operare
Prin realizarea investiției “Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila” se va
diminua traficul aferent localității Brăila, spre zona de traversare a Dunării,
rezultând astfel un grad de confort sporit pentru locuitorii din zona care în
prezent sunt afectați de staționarea sau traficul camioanelor, respectiv
autoturismelor în punctele de traversare cu bacul.
La intersecția cu Calea Galați, se identifică un bloc cu 4 etaje, iar pe strada
Aurel Vlaicu se află un bloc în construcție. Această zonă va fi protejată cu
panouri fonoabsorbante pe o distanță de 500 m.
99
Impactul global în perioada de operare este caracterizat ca fiind pozitiv, pe
termen lung și cu efecte locale ca urmare a măririi indicatorului de accesare
turistică.
Impactul potențial asupra ecosistemelor terestre şi acvatice
Covorul vegetal prezent pe amplasamentul proiectului este format din habitate
care suferă presiune antropică și cuprind pajiști puternic ruderalizate datorită
pășunatului, terenuri agricole și suprafețe de pârloagă. Aceste tipuri de
habitate sunt lipsite de valoare conservativă, flora și vegetația fiind un
amestec de specii stepice comune, des întâlnite în compoziția acestor tipuri
de habitate, motiv pentru care impactul asupra habitatelor, va fi
nesemnificativ.
Conform Raportului anual de monitorizare factori de mediu (2019), din
studierea distribuției spațiale a speciilor de păsări la nivelul sitului de
importanță comunitară ROSPA0073 Măcin Niculițel a rezultat că zona N – NE
a sitului care se suprapune cu arealul de implementare a proiectului nu este
utilizată ca areal de hrănire sau cuibărire pentru multe specii. În consecință,
apreciem că impactul generat de proiect asupra speciilor de păsări aflate în
stare favorabilă de conservare conform planului de management al Parcului
Național Munții Măcinului, al ROSCI0123 Munții Măcinului și al ROSPA0073
Măcin-Niculițel, va fi unul redus.
Impactul asupra biodiversităţii se manifestă mai mult în prima etapă a
amenajării organizării de șantier şi a fronturilor de lucru, și se concretizează,
în speţă, la nivelul terenului cu diferite folosinţe care va fi ocupat temporar.
Prin renunțarea la punctul de lucru cu o suprafață de 1500 m2 amplasat în
cadrul ROSPA0073 Măcin – Niculițel menționat în Acordul de mediu cu
nr.2/22.09.2016, impactul asupra acestei arii de protecție specială
avifaunistică va considerabil redus.
Localizarea proiectului în raport cu ariile naturale protejate este prezentată în
cadrul capitolului V.
Nu sunt modificări în ceea ce privește estimările anterioare incluse în
evaluarea adecvată privind impactul generat de construcția drumului proiectat
asupra ecosistemelor terestre și acvatice.
În ceea ce privește impactul generat ca urmare a lucrărilor de defrișare,
acesta se va manifesta prin schimbări ale teritoriului natural care implică
antropizarea peisajului, schimbări în utilizarea terenului, reducerea
suprafețelor de pădure, schimbarea microclimatului local.
Zonele unde sunt necesare lucrări de defrișare și suprafețele aferente sunt
prezentate în tabelele următoare.

(ha)
crt Ocolul Silvic
100
TOTAL: 1,1842

(ha)
crt Ocolul Silvic
TOTAL: 0,563464

Smârdan - Măcin
TOTAL: 0,128557
Având în vedere faptul că, la nivelul suprafețelor care vor fi defrișate nu au
fost identificate habitate de interes conservativ, iar aceste suprafețe reprezintă
un procent mic din suprafața totală necesară realizării investiției, impactul
asupra vegetației este nesemnificativ.
Perioada de operare
Având în vedere faptul că, modificările aduse proiectului nu sunt substanțiale,
că la nivelul zonelor afectate suplimentar nu au fost identificate habitate
protejate și că acestea nu reprezintă areal de reproducere pentru speciile de
faună identificate (conform datelor prezentate în capitolul XIII), impactul
101
asupra ecosistemelor acvatice și terestre comparativ cu documentația pe
baza căreia a fost emis acordul de mediu inițial și decizia etapei de încadrare
nr. 62 / 17.12.2018 râmâne neschimbat.
Impactul potențial asupra solului și subsolului
Principalul impact asupra solului în perioada de execuție este consecința
ocupării permanente de terenuri de traseul proiectului cu toate lucrările
specifice. Deși se poate produce o ocupare temporară pentru baze de
aprovizionare și producție, organizări de șantier, zone de depozitare
intermediară materiale inerte (de ex. sol vegetal) etc, impactul este considerat
unul redus, reconstrucția ecologică a zonelor ocupate fiind obligatorie la
finalizarea lucrărilor. În acest context, impactul potențial asupra solului și
subsolului este moderat și de scurtă durată.
Suplimentar față de acordul de mediu emis inițial, se va manifesta impactul
generat de lucrările de defrișare, acesta având un caracter local și zonal.
de încadrare cu nr. 62 din data de 17.12.2018 este de 1,8762 ha.
Efectele rezultate ca urmare a activității de defrișare se pot manifesta prin
următoarele aspecte:
- compactarea solului în arealele în care se execută lucrările de defrișare
și depozitare a materialului lemnos;
- degradări ale solului ca urmare a târârii arborilor, scoaterea cioturilor;
- formare de ravene și ogase în timpul precipitațiilor abundente;
- depunere de noxe în sol ca urmare a activității utilajelor utilizate în
cadrul activității de defrișare;
- creșterea gradului de eroziune a solului datorită expunerii directe a
acestuia la acțiunea precipitațiilor;
- deversări accidentale ale unor substanțe, compuși direct pe sol;
- depozitarea necontrolată a deșeurilor.
Perioada de operare
Prin realizarea modificărilor apărute în cadrul proiectului, nu au apărut
elemente noi în ceea ce privește impactul estimat pentru proiectul inițial.
Principalul impact asupra solului este generat de ocuparea permanentă a unei
suprafețe de teren și schimbarea categoriei de folosință a acestora.
Un potențial impact asupra calității solului poate fi determinat de scurgerile
accidentale de combustibil provenite în timpul activității de alimentare cu
combustibil a utilajelor de deszăpezire și întreținere ce se desfășoară în
incinta CIC, dar rezervorul de combustibil va fi prevăzut cu cuvă de reținere a
eventualelor scurgeri de combustibil.
Se apreciază că impactul asupra solului şi subsolului, este negativ, moderat,
temporar (prin ocuparea temporară de terenuri) şi permanent (prin ocuparea
definitivă de terenuri).
Impactul asupra folosințelor și bunurilor materiale
102
Având în vedere faptul că, destinația actuală a terenurilor este predominant
agricolă, impactul asupra folosințelor, așa cum a fost menționat și în cadrul
raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pe baza căruia a
fost emis Acordul de mediu cu nr. 2/22.09.2016 este nesemnificativ. Referitor
la suprafața suplimentară de 1,8762 ha necesar a fi defrișată, având în vedere
faptul că aceasta reprezintă un procent mic din suprafața totală aferentă
investiției, impactul asupra acestei folosințe este nesemnificativ. De
asemenea, ocuparea suplimentară a unor terenuri agricole din aria de
protecție specială avifaunistică ROSPA 0073 Măcin – Niculițel nu va afecta
starea de conservare a acestei arii protejate.
Impactul asupra calității și regimului cantitativ al apei
Lucrările se execută pe teritoriul județelor Brăila (mal stâng Dunăre) și Tulcea
(mal drept Dunăre), aval de confluența Dunării cu brațul Măcin în bazinul
hidrografic Dunărea, cod cadastral XIV-1.000.00.00.00.0., corp de apă de
suprafață: RORW14.1_B4 Chiciu-Isaccea și corpuri de apă subterană:
Câmpia Siretului Inferior - ROSI05, Lunca Dunării - RODL07 (freatice) și Estul
depresiunii Valahe - ROAG12 (de profunzime).
Conform Avizului de gospodărire a apelor nr. 53/25.04.2019, alimentarea cu
apă pentru organizarea de șantier Brăila se va realiza prin pompare din două
foraje de medie adâncime având 60 m fiecare (Qmax=1,22 l/s).
Conform Avizului de gospodărire a apelor nr 23/18.04.2019, alimentarea cu
apă pentru organizarea de șantier Jijila se va realiza prin pompare din două
foraje de medie adâncime având 90 m fiecare (Qmax=1,0l/s si Qmax=1,5l/s).
apă a Centrului de întreținere și coordonare va fi asigurată din surse proprii
prin pompare din puț forat la 120 m (Qmax=5,50l/s).
apă a Stației de taxare va fi asigurată din surse proprii prin pompare din puț
forat la 120 m (Qmax=0,60l/s).
Prin respectarea măsurilor și condițiilor impuse prin avizele de gospodărire a
apelor emise (Anexa 2), impactul asupra calității și regimului calitativ al apei
va fi local și temporar, de scurtă durată.
Perioada de operare
În scopul colectării apelor meteorice de pe platforma drumului proiectat, în
cadrul proiectului au fost prevăzute rigole pereate pe berme, rigole de
acostament și rigole triunghiulare.
De asemenea, sunt prevăzute separatoare de hidrocarburi și bazine de
retenție suplimentare pentru colectarea apelor pluviale colectate de pe pod,
infrastructura rutieră și drum de legătură.
În condiții normale de exploatare a traseului proiectat și prin respectarea
măsurilor de protecție a mediului propuse nu există evenimente care să
producă un impact semnificativ asupra resurselor de apă.
Comparativ cu datele care au stat la baza emiterii acordului de mediu inițial,
pentru a nu se produce inundarea terenurilor învecintate, a nu încarca în
103
execes canalele de irigații, sau în cazul în care nu este posibilă descărcarea
într-un emisar natural, au fost prevăzute bazine de retenție. Astfel, terenurile
adiacente, vor fi protejate împotriva eroziunii.
În urma modificărilor aduse proiectului, respectiv prevederea bazinelor de
retenție, impactul asupra calității și regimului cantitativ al apei va fi pozitiv, pe
termen lung.
Impactul potential asupra aerului
Impactul asupra calității aerului se manifestă în mod deosebit în cadrul
organizărilor de șantier, bazelor de producție, fronturilor de lucru și în zonele
în care se desfășoară traficul aferent organizărilor de șantier, prin generarea
de emisii de praf și emisiilor de poluanți specifici arderii combustibililor fosili în
motoarele utilajelor, echipamentelor și mijloacelor de transport folosite în
execuția lucrărilor.
Suplimentar față de impactul care a fost evaluat în documentația pe baza
căreia a fost emis acordul de mediu inițial, se va manifesta și impactul rezultat
ca urmare a activității de defrișare (impact care a fost evaluat in cadrul
memoriului de prezenntare pe baza căreia a fost emisă decizia etapei de
incadrare nr. 62 / 17.12.2018). Impactul asupra calității aerului produs de
execuția lucrărilor de defrișare și de construcție este local, temporar și
reversibil. La nivelul zonelor defrișate nu există habitate protejate.
Perioada de operare
Prin realizarea modificărilor apărute în cadrul proiectului pentru obiectivul
analizat, nu au apărut elemente noi în ceea ce privește impactul estimat
asupra calității aerului pentru proiectul inițial.
Impactul asupra climei
Analiza vulnerabilității proiectului față de schimbările climatice
Pentru proiectul “Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila” a fost elaborat
Raportul privind analiza vulnerabilității proiectului față de schimbările
climatice ce a fost elaborat pe baza cerințelor următoarelor documentații:
- “Guidelines for Project Managers: Making vulnerable investments
climate resilient” – elaborat de Direcția Generală de Acțiuni Climatice
(DG – CLIMA) a Comisiei Europene;
- “Climat change and major projects” elaborat de Comisia Europeană;
- Metodologia “Understanding Climate Change Vulnerability and Risk
Assessment Romania Water Projects ” elaborată de către Jaspers
(2017).
Conform prevederilor ghidului „Guidelines for Project Managers: Making
vulnerable investments climate resilient” au fost parcurse următoarele etape
în realizarea analizei:
 identificarea senzitivității proiectului față de variabilele climatice;
104
În această etapă au fost identificate 16 variabile climatice care pot avea
impact asupra proiectului, și anume:
- creșterea accelerată a temperaturii;
- creșterea nr. de zile cu temperaturi extreme pozitive;
- schimbări ale mediei precipitației;
- schimbări ale precipitațiilor extreme;
- viteza medie a vântului;
- schimbări ale maximelor vitezei vântului;
- umiditate;
- radiatii solare;
- inundații;
- eroziunea solului;
- incendii de vegetație;
- instabilitatea pământului/alunecări de teren;
- perioade cu temperaturi foarte scăzute;
- îngheț – dezgheț;
- ceața;
- seceta.
 evaluarea expunerii proiectului la hazardul climatic;
Conform Raportului privind analiza vulnerabilității proiectului față de
schimbările climatice, rezultatele evaluării expunerii proiectului la condițiile
climatice curente și viitoare se prezintă, după cum urmează:
Variabila climatică Tendința

Temperatura medie anuală
Temperaturi extreme
Media anuală a precipitațiilor
Precipitații extreme
Viteza maximă a vântului
Incendii de vegetație
Eroziunea solului
Seceta pedologică
 analiza vulnerabilităților;
În scopul evaluării vulnerabilității proiectului la schimbările climatice, conform
Raportului menționat anterior, a fost utilizată o matrice în care Vulnerabilitatea
105
= Senzitivitatea * Expunerea. Rezultatele evaluării atât a vulnerabilității
actuale, cât și a vulnerabilității viitoare, se prezintă astfel:
Variabila Senzitivitatea Expunerea Vulnerabilitatea Expunerea Vulnerabilitatea

climatică generală curentă curentă viitoare viitoare
Creșterea medie scăzută medie medie medie
accelerată a
temperaturii
Creșterea nr. de medie medie medie medie medie
zile cu temperaturi
extreme pozitive
Schimbări ale medie medie medie medie medie
mediei
precipitațiilor
precipitațiilor
extreme
Viteza medie a scăzută scăzută scăzută scăzută scăzută
vântului
maximelor vitezei
vântului
Umiditate scăzută scăzută scăzută scăzută scăzută
Radiații solare scăzută scăzută scăzută scăzută scăzută
Inundații ridicată ridicată ridicată ridicată ridicată
Eroziunea solului medie medie medie medie medie
Incendii de medie scăzută medie medie medie
vegetație
Instabilitatea medie scăzută medie scăzută medie
pământului/
alunecări de teren
Perioade cu medie scăzută medie scăzută medie
temperaturi foarte
scăzute
Fenomenul de medie medie medie medie medie
îngheț - dezgheț
Ceață medie medie medie medie medie
Secetă medie medie medie medie medie
Legenda
Vulnerabilitate fără scăzută medie ridicată
 analiza riscurilor;
106
În urma aplicării metodologiei de analiză a riscurilor, conform
Raportului privind analiza vulnerabilității proiectului față de schimbările
climatice au fost identificate:
- trei riscuri foarte mari (inundații, schimbări ale precipitațiilor
extreme, incendii de vegetație);
- șase riscuri ridicate (creșterea accelerată a temperaturii,
creșterea nr. de zile cu temperaturi extreme pozitive, fenomenul de
îngheț-dezgheț, schimbări ale mediei precipitației, schimbări ale vitezei
maxime a vântului, ceața);
- trei riscuri încadrate în categoria moderate (creșterea nr. de zile
cu temperaturi foarte scăzute, eroziunea solului, alunecări de teren)
- un risc scăzut (schimbări ale vitezei medii a vântului).
 Identificarea/evaluarea opțiunilor de adaptare;
schimbările climatice, următoarele riscuri extreme (inundații, schimbări ale
precipitațiilor extreme, incendii de vegetație) și mari (creșterea accelerată a
temperaturii, creșterea nr. de zile cu temperaturi extreme pozitive, fenomenul
de îngheț-dezgheț, schimbări ale mediei precipitației, schimbări ale vitezei
maxime a vântului, ceața) au fost analizate din punct de vedere al măsurilor
de adaptare ce au aplicabilitate pentru o gestionare adecvată a acestora.
Măsurile de adaptare pot fi grupate astfel:
- măsuri de adaptare la nivelul structurilor, așa cum au fost
proiectate la faza de elaborare Studiu de fezabilitate și Proiect Tehnic;
- măsuri de monitorizare și intervenție pe perioada de operare a
obiectivului, pentru a se asigura o intervenție în timp util in scopul
reducerii impactului asupra infrastructurii și utilizatorilor.
schimbările climatice, prin structurile (poduri, podețe, etc) proiectate, prin
structura rutieră aprobată, prin amplasamentul și linia roșie stabilite în
dezvoltarea proiectului, etc, dar și prin operațiunile prevăzute pentru perioada
de implementare, se consideră că toate riscurile identificate se reduc la un
nivel acceptabil.
Zgomot și vibratii
Impactul asupra zgomotului și vibrațiilor se manifestă în mod deosebit în
cadrul organizărilor de șantier, bazelor de producție, fronturilor de lucru și în
zonele în care se desfășoară traficul aferent organizărilor de șantier, prin
generarea de poluare fonică specifică desfășurării activităților utilajelor,
echipamentelor și mijloacelor de transport folosite în execuția lucrărilor.
Suplimentar față de impactul care a fost evaluat în documentația pe baza
căreia a fost emis acordul de mediu nr. 2/22.09.2016, se va manifesta și
impactul generat de utilajele tehnologice care execută lucrările de defrișare
107
propriu-zise, cât și ca urmare a mijloacelor de transport folosite pentru
transportul materialului lemnos.
Perioada de operare
Nu sunt modificări în ceea ce privește sursele de zgomot identificate pentru
perioada de exploatare a drumului proiectat, și implicit nici în cazul impactului
zgomotelor și vibrațiilor față de data realizării evaluarii impactului asupra
mediului pentru proiectul inițial.
Se estimează un impact temporar specific perioadei de execuție, respectiv un
impact negativ neglijabil pe termen lung aferent perioadei de exploatare a
obiectivului analizat.
Impactul potențial asupra peisajului și mediului vizual
Având în vedere faptul că, peisajul aferent proiectului este puternic degradat
ca urmare a activităților care se desfășoară în zona de tranzit a Dunării cu
bacul, respectiv în zonele unde sunt propuse lucrările infrastructurii rutiere,
impactul asupra peisajului și mediului vizual va fi temporar, pe termen scurt și
nesemnificativ.
Impactul potențial asupra patrimoniului istoric și cultural
Prin modificările aduse proiectului impactul asupra patrimoniului istoric și
cultural rămâne nemodificat comparativ cu cel evaluat în cadrul evaluării
impactului asupra mediului pe baza căreia a fost obținut acordul de mediu
inițial.
Impactul asupra interacțiunilor dintre aceste elemente
Impactul asupra interacțiunilor dintre aceste elemente la finalizarea lucrărilor
va fi unul pozitiv, pe termen lung.
- extinderea impactului (zona geografică, numărul
populației/habitatelor/speciilor afectate);
În perioada de execuție a modificărilor propuse, impactul se manifestă local,
în special în zona fronturilor de lucru, organizărilor de șantier, stațiilor de
mixturi asfaltice și betoane, stațiilor de alimentare cu carburanți, zonelor
afectate de defrișări, precum și în imediata vecinătate a acestora.
Impactul asupra factorilor de mediu, precum și asupra populației și sănătății
umane se manifestă în zona drumului și arealele limitrofe specifice lucrărilor
de construire a obiectivului proiectat.
Având în vedere caracteristicile amplasamentului proiectului, nu vor fi afectate
habitate și specii protejate. Terenurile care vor fi ocupate suplimentar din
cadrul ariei naturale protejate sunt terenuri arabile.
- magnitudinea și complexitatea impactului;
Magnitudinea impactului asupra factorilor de mediu variază de la o zonă la
alta, în funcție de tipul lucrărilor desfășurate, utilajelor și mijloacelor de
transport implicate, condițiile atmosferice și caracteristicile locale. În acest
108
context, impactul va avea un caracter moderat, direct și indirect, redus,
temporar în perioada de execuție în zilele lucrătoare, manifestându-se local în
arealele fronturilor de lucru, organizărilor de șantier, precum și în zonele
afectate de scoatere din fond forestier.
Referitor la perioada de exploatare apodului suspendat peste Dunăre,
impactul va fi pozitiv, direct, indirect și pe termen lung.
- probabilitatea impactului;
Prin respectarea măsurilor de protecție a mediului prevăzute se estimează că
atât în perioada de realizare, cât și în perioada de exploatare, probabilitatea
de manifestare a impactului asupra factorilor de mediu este foarte redusă.
- durata, frecvența și reversibilitatea impactului;
În perioada de execuție a modificărilor proiectului de investiție “Pod suspendat
peste Dunăre în zona Brăila” impactul va fi temporar, pe o perioadă de 36 de
luni, local, variabil și reversibil. Acesta nu este considerat a fi suplimentar
comparativ cu cel estimat în cadrul evaluării impactului asupra mediului și
evaluării adecvate pe baza cărora a fost emis Acordul de mediu nr.
2/22.09.2016 și decizia etapei de încadrare nr. 62 / 17.12.2018.
Impactul global ca urmare a realizării proiectului de investiție “Pod suspendat
peste Dunăre în zona Brăila” este considerat pozitiv, pe termen lung și se va
manifesta la nivel regional.
- măsurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ
asupra mediului;
Protectia calității resurselor de apă
În perioada de construcție
 înconjurarea depozitele temporare de materiale de construcție, ce pot fi
spălate de apele pluviale, cu şanțuri de gardă (șanțuri de retenție) și
curățarea periodică a acestor şanțuri pentru reținerea materialului antrenat
de precipitații și evitarea colmatării lor;
 se interzice spălarea vehiculelor lângă cursurile de apă, canale de irigații-
desecare;
 se vor asigura drumuri de acces la lucrări, care să traverseze cât mai puțin
cursurile de apă, pentru asigurarea curgerii normale a apelor de suprafață;
 se vor lua măsuri de protecție speciale a apelor de suprafață și subterane
din zonele de protecție sanitară, pentru a preveni eventualele contaminări
prin infiltrații sau scurgeri;
 șanțurile, rigolele și casiurile prevăzute, ce trebuie să preia apele
meteorice și să le canalizeze către podețe și poduri, se vor dimensiona
astfel încât să asigure o drenare corectă a căii de rulare și de a evita
inundarea acesteia;
 se interzice depozitarea deșeurilor de construcții, a materialelor și
staționarea utilajelor în albia cursurilor de apă;
109
 dotarea organizării de şantier cu un sistem adecvat de epurare a apelor
uzate, tehnologice și menajere, înainte ca acestea să ajungă în rețeaua de
ape de suprafață;
 evitarea adaugării de substanțe chimice sau materiale biogene, organice
sau toxice, prin spălarea utilajelor folosite pentru lucrări;
 nu se vor descărca deșeuri de orice tip, inclusiv deșeuri din construcție, în
cursurile de apă, canale de desecare sau zone depresionare;
 se interzice pierderea de materiale (mai ales lapte de ciment) care ar
putea spori alcalinitatea apei;
 după executarea lucrărilor, constructorul are obligația să curețe albiile
cursurilor de apă de materialele rămase pentru a nu obtura secțiunea de
scurgere;
 materialul solid, rezultat în urma lucrărilor pregătitoare, va fi depozitat în
afara zonei de lucru pentru a nu afecta scurgerea liberă a apelor de
suprafață;
 pentru punerea în siguranță a lucrărilor de artă (poduri și podețe) se vor
lua măsuri de asigurare a stabilității albiei și a malurilor din zona acestora;
 va asigura secțiunea optimă de scurgere a apelor în limita a două lungimi
ale lucrării de arta în albia majoră, în amonte, și în limita unei lungimi a
lucrării de artă în albia minoră, în aval, pentru a respecta parametrii avizați;
 este interzisă degradarea albiei și malurilor pe parcursul execuției și
exploatării;
 se vor lua toate măsurile necesare pentru apărarea obiectivelor socio –
economice și terenurilor riverane împotriva inundațiilor, atât pe parcursul
execuției, cât și pe parcursul exploatării;
 execuția lucrărilor nu va pune în pericol lucrările existente în albia și
malurile cursurilor de apă, precum și execuția altor lucrări hidrotehnice,
necesare în viitor;
 pentru apele uzate, rezultate din instalațiile de pe şantier, limitele de
încărcare cu poluanți vor fi cele impuse de NTPA – 001, în cazul în care
acestea vor fi evacuate după epurare într-un curs de apă din zonă;
 pentru apele uzate, rezultate din instalațiile de pe şantier, evacuate în
sistemul de canalizare al unei localități învecinate, concentrațiile maxim
admisibile vor fi cele din NTPA – 002 “Normativ privind condițiile de
evacuare a apelor uzate în sistemele de canalizare ale localităților”;
 în situația în care, după epurare, apele uzate vor fi evacuate pe terenurile
învecinate, limitele ce trebuie respectate vor fi cele din STAS 9450 – 88
“Condiții tehnice de calitate a apei pentru irigarea culturilor agricole”.
 se interzice aportul de ape în mediul subteran (puțuri absorbante), chiar și
după pre-epurare;
 beneficiarul are obligația ca înainte de începerea execuției lucrărilor să
solicite și să obțină, după caz, "Permisul de traversare" a lucrărilor
110
hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor, în conformitate cu
prevederile Ordinului nr. 3404/2012;
 în timpul execuției lucrărilor se va încheia un protocol cu SGA local pentru
furnizarea de date hidrometeorologice - avertizări, niveluri ale cursului de
apă pe care se lucrează, pentru prevenirea afectării lucrărilor în caz de
fenomene periculoase;
 punerea în funcțiune și operarea lucrărilor construite pe ape și care au
legatură cu apele, inclusiv a eventualelor foraje de alimentare cu apă se
vor face numai pe baza Autorizației de gospodărire a apelor.
În perioada de operare
 apa provenită de pe platformele drumurilor va fi colectată în şanțurile
laterale ale şoselei; înainte de evacuarea scurgerilor în cursurile de apă,
se va realiza o sedimentare la viteze de curgere sub 0,2-0,3m/s, care să
asigure decantarea particulelor solide transportate de aceste ape și o
calitate corespunzătoare a apelor care intră în albia naturală a râurilor;
 platformele pe care se vor amplasa Centrul de Întreținere și Stația de
taxare vor fi construite cu pante care să asigure scurgerea și colectarea
apelor meteorice și vor fi echipate cu bazine de decantare – separare;
 apele uzate menajere de la toaletele din Centrul de Întreținere, respectiv
Stația de taxare vor fi colectate în bazine septice hidroizolate, și vor fi
golite periodic de către operatorul de întreținere al drumului;
 în perioada de exploatare se vor menține în stare de funcționare sistemul
de drenaj și rigole pentru preluarea apelor pluviale;
 se vor respecta zonele de protecție sanitară ale surselor de alimentare cu
apă subterană sau de suprafață;
 se vor menține în perfectă stare de funcționare lucrările de colectare și
drenare a apelor pluviale, precum și bazinele de decantare/separare
produse petroliere;
 verificarea periodică și întreținerea curentă a sistemelor de colectare,
decantare, epurare și evacuare a apelor meteorice;
 în funcție de poziția deversorului, apele pluviale epurate pot fi evacuate în
cursuri de apă naturale (cu respectarea limitelor prevăzute pentru
indicatorii specificați în NTPA-001 și a condițiilor impuse de AN “Apele
Române”) sau în canale de irigații-desecare (cu respectarea prevederilor
STAS 9450 – 88 “Condiții tehnice de calitate a apei pentru irigarea
culturilor agricole”). Se interzice aportul de ape pluviale sau fecaloid-
menajere în mediul subteran (puțuri absorbante).
Protecția calității aerului
 se vor folosi utilaje ce respectă prevederile HG nr. 322/2007, cu
modificările și completările ulterioare, fiind dotate cu sisteme de reținere a
emisiilor de poluant în atmosferă, întreținute corespunzător;
111
 se va asigura verificarea periodică a stării tehnice a utilajelor folosite;
 viteza de circulație trebuie restricționată și pe suprafața drumurilor trebuie
să se aplice – la intervale regulate – apa sau alte substanțe de fixare cu
aditivi a prafului;
 pavajul drumurilor de circulație are un impact direct asupra sănătății
umane și pentru reducerea prafului în zonele urbane se recomandă, în
special, pietrișul;
 procesele tehnologice mari generatoare de praf (de exemplu umpluturile
cu pământ) vor fi reduse în perioadele de vânt puternic și se va utiliza,
permanent, umezirea suprafețelor nepavate;
 utilizarea unor echipamente moderne (stații de asfalt, stații de betoane) de
producere a materialelor necesare (mixturi asfaltice / bitumuri, betoane
etc) pentru construirea drumului și a podului care să asigure un nivel
minim de emisii de poluanți în mediu;
 utilajele ce deservesc șantierul vor circula pe trasee stabilite în afara
zonelor locuite, iar transportul solului și a materialelor de construcție se va
face pe cât posibil acoperit;
 în timpul executării lucrărilor de terasamente se vor folosi tehnici de lucru
care să genereze cât mai puțin praf și se vor umecta suprafețele expuse la
vânturi;
 se va evita descoperirea unor zone întinse de teren de stratul vegetal,
diminuând astfel fenomenul de eroziune eoliană, fenomen care însoțește
lucrările de construcție și care constituie o sursă suplimentară de praf;
 se vor acoperi și proteja depozitele/ grămezile de pământ sau de materiale
pulverulente, pentru a evita antrenarea particulelor de praf de către vânt;
 împrejmuirea cu panouri a zonelor în care se desfășoară activități
generatoare de praf în exces sau în care sunt depozitate materiale în vrac;
 stropirea cu apă a drumurilor de serviciu și a platformelor de șantier, după
necesități, pentru a preveni emisiile puternice de praf în perioada verii;
 se va asigura curățarea roților autovehiculelor la ieșirea din șantier;
 se vor respecta condițiile de calitate a aerului în zone protejate prevăzute
de STAS 12574/87 și prevederile Legii nr. 104/2011, cu modificările și
completările ulterioare.
Protecția calității solului
 pe șantier trebuie să se asigure evacuarea apelor pluviale care spală
suprafețe mari pe care se pot afla diferite substanțe din eventuale pierderi
de material, pentru a se evita formarea băltirilor ce se pot infiltra cu timpul
în subsol, poluând solul și pânza freatică; evacuarea acestora se poate
face în cel mai apropiat emisar numai după o epurare corespunzătoare;
 va fi interzisă utilizarea de substanțe chimice, ierbicide etc, pentru
îndepărtarea vegetației;
112
 aplicarea măsurilor de atenuare pentru prevenirea eroziunii solului și
stabilizarea pantelor: replantarea suprafețelor decopertate cum ar fi gropile
de împrumut, depozitele în aer liber, acolo unde este cazul, cu tratarea
finală care implică lucrări de estetica peisajului, precum și măsuri de
control al eroziunii;
 construirea rambleului din material granular cu drenaj liber și prevederea
unui sistem de dirijare, colectare și decantare/separare a apelor pluviale;
 refacerea vegetației pe taluz prin înierbare (pentru rambleu jos);
 decopertările trebuie replantate cât mai curând posibil, în scopul prevenirii
eroziunii solului;
 acoperirea cu plante verzi a terenurilor afectate;
 păstrarea și reutilizarea stratului vegetal;
 se vor proteja și acoperi depozitele temporare de sol rezultate în urma
lucrărilor de terasamente, iar surplusul va fi împrăștiat și depozitat în gropi
de împrumut sau în depozite definitive;
 se vor lua măsuri speciale de punere în siguranță a depozitelor de pământ
în perioada de execuție și de stabilizare în condiții de supraînălțare a
acestora și asigurarea stabilității taluzurilor;
 protecția şanturilor de gardă împotriva torentelor, prin introducerea de
şicane, anrocamente la capătul podețelor și în alte puncte sau pe cursuri
de apă rapide bolovani şi/sau gabioane (plasă de sârmă umplută cu piatră)
lângă rambleuri sau contraforturi la traversarea râurilor;
 cea mai mare parte a terenurilor utilizate/ocupate de şantierele de
construcție vor fi redate în serviciul public și privat, prin realizarea de
proiecte pe baza planurilor de urbanism ale Consiliilor Locale (refacerea
folosințelor actuale ale solului, refacerea morfologiei inițiale);
 constructorul are obligația de a reface ecologic terenurile ocupate
temporar sau a celor afectate de lucrări sau scurgeri accidentale de
substanțe periculoase.
 colectarea riguroasă a apelor pluviale în scopul ameliorării eroziunii
solului.
Protecția ecosistemelor terestre și acvatice
 prevenirea deteriorării suprafețelor învecinate, pentru a evita pierderea
și/sau afectarea habitatelor floristice și faunistice;
 refacerea vegetatiei imediat după încheierea lucrărilor;
 analizarea amplasamentelor cu arbori maturi în selectarea traseelor de
acces pentru minimizarea distrugerii arborilor;
 decantarea apelor colectate de pe drum, precum și separarea eventualilor
compuși petrolieri, în vederea epurării înainte de deversarea în cursurile
113
de apă receptoare, fie ele de tipul canale de desecare-irigații sau cursuri
de apă locale (în vederea reducerii impactului asupra peștilor, amfibienilor,
etc);
 curățarea canalelor de irigații și/sau desecare va fi efectuată vara târziu și
toamna și în acest sens, pentru protejarea speciilor de amfibieni existente
(în vederea împiedicării migrației acestora), în zona canalelor este
necesară bararea locală a acestora cu plasă fină, înainte de decolmatare;
 în vederea atenuării unui potențial impact negativ în perioada de cuibărire,
este recomandată îndepartarea vegetației de tipul arbuștilor și arborilor
izolați de pe amplasamentul drumului numai vara tarziu și toamna.
Protecția împotriva zgomotului și a vibrațiilor
 se va alege cu atenție itinerariul rutelor de transport pentru a evita, pe cât
posibil, tulburările cauzate de zgomot și vibrații;
 vor trebui să se folosească la maxim rutele din afara oraşelor;
 lucrările ce trebuie să se desfășoare la distanțe mai mici de 200 m de
zonele populate, se vor desfășura numai pe timpul zilei (6,00. – 22,00) sau
vor fi izolate cu panouri fonice;
 depozitarea materialelor pe șantierul de construcție trebuie să se facă
astfel încât să se creeze bariere acustice în direcția așezărilor umane;
 pentru respectarea limitei maxim admisă (conform normelor în vigoare)
pentru zgomotul produs de stațiile de betoane/asfalt, sortare/măcinare
(măsurat la fațada clădirilor) aceste utilaje vor fi amplasate la peste 250 m
distanță de zonele rezidențiale și siturile Natura 2000;
 se interzice traversarea ariilor naturale protejate de către mijloacele de
transport grele pe alte drumuri decât cele publice.
 pe baza măsurătorilor nivelului de zgomot din perioada de operare, se vor
putea stabili eventualele măsuri suplimentare necesare, cum ar fi limitări
de viteză.
Protecția peisajului
 perturbările vizibile, ca de exemplu norii de praf din construcție vor fi
atenuate printr-o bună gestionare a șantierului, ca de exemplu stropirea cu
apă a suprafețelor nepavate, a drumurilor și punctelor de lucru;
 după terminarea lucrărilor se va realiza refacerea suprafețelor prin nivelare
și acoperire cu vegetație în scopul realizării de spații verzi și amenajări
peisagistice;
 pentru realizarea reconstrucției elementelor naturale vor trebui analizate
caracteristicile bioclimatice și geomorfice ale zonei, ca și principalele tipuri
de vegetație existente;
114
 în alegerea speciilor de vegetație va trebui să se țină seama de flora și
vegetația locală și ușurința înrădăcinării.
 refacerea vegetației prin semănarea de iarbă și plantarea de arbuşti va
avea efect rapid în acoperirea zonelor de sol decopertat și a pantelor
expuse și va prezenta efecte estetice imediate.
Gospodărirea deșeurilor, a substanțelor toxice și periculoase
 deșeurile inerte rezultate din construcția lucrărilor de terasamente vor fi, pe
cât posibil, reutilizate;
 constructorului îi va reveni, prin contract, obligația de a se conforma
legislației de mediu, în ceea ce privește toate deșeurile generate pe
amplasamentul lucrărilor. Astfel:
o la punctele de lucru nu se vor depozita substanțe și preparate chimice
periculoase și nici nu se vor colecta deșeuri periculoase sau deșeuri de
ambalaje;
o deșeurile menajere, generate de executanții lucrărilor, se vor colecta în
pubele acoperite, amplasate în locuri special amenajate și vor fi
evacuate prin firme autorizate;
o deșeurile de lemn pot fi valorificate prin grija constructorului;
o deșeurile inerte provenite de la construcții (resturi de beton sau asfalt,
agregate etc) pot fi colectate și valorificate pe plan local (în pavimentul
drumurilor, acoperire intermediara în cadrul depozitelor de deșeuri
menajere din zonă) sau depunere în gropile de împrumut;
o uleiurile uzate, anvelopele uzate și deșeurile metalice ce pot rezulta din
reparațiile curente la echipamentele de lucru vor fi eliminate de pe
amplasament prin firme autorizate;
o deșeurile de pământ rămase se transportă la depozitele de deșeuri
existente, pentru lucrări de fertilizare și readucere a acestor suprafețe
în circuitul productiv; alternativ aceste deșeuri pot fi folosite ca material
de acoperire a depozitelor municipale de deșeuri urbane, pentru a
reduce emisiile atmosferice și pentru a preîntampina accesul
animalelor și persoanelor, respectiv pentru îmbunătățirea peisajului în
aceste locații;
o bateriile și uleiurile uzate vor fi recuperate și vor fi eliminate de pe
amplasament prin firme autorizate.
 nămolul colectat din șanțuri și din camerele decantoare va fi transportat la
un depozit de deseuri inerte, după testare fizico-chimică.
Protecția așezărilor umane și a obiectivelor de interes public

115
 amplasamentele taberelor de muncitori se vor alege astfel încât să nu se
creeze conflicte cu comunitățile actuale;
 se va acorda atenție manevrării utilajelor în apropierea zonelor locuite și
se va evita traficul autovehiculelor aferente șantierului în interiorul
localităților;
 se va asigura semnalizarea șantierului cu panouri de avertizare;
 se va dirija traficul din zona șantierului astfel încât să se asigure fluența
circulației și să se evite aglomerările de autovehicule în zonele de lucru iar
în zonele de racordare cu alte drumuri se vor lua măsuri pentru devierea
temporară a traficului;
 în perimetre construite, iluminarea lucrărilor de construcții se va face astfel
încât să nu afecteze populația și traficul local;
 constructorul este obligat că în cazul apariției unor semne ce sugerează
prezența unor vestigii arheologice să oprească lucrările și să ceară
expertiza arheologilor de la Muzeul Județean; lucrările vor fi reluate numai
cu acordul acestora;
 în timpul lucrărilor se va urmări protejarea monumentelor, a vestigiilor
istorice, a construcțiilor și amenajărilor existente; pe parcursul execuției
lucrărilor se va face descărcarea de sarcina istorică a amplasamentului;
 se va asigura accesul echipelor de intervenție, a organismelor specializate
pentru prevenirea sau remedierea unor defecțiuni ale rețelelor sau
lucrărilor de interes public existente în zonă;
 se va asigura menținerea curată a drumurilor de acces;
 punctele de lucru vor fi dotate cu echipamente PSI necesare intervenției în
caz de incendiu.
 se vor respecta prevederile Ordinului nr. 119/2014 pentru aprobarea
Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației;
 alimentările cu apă și toaletele din Centrul de Întreținere și Coordonare,
respectiv Stația de taxare vor fi supuse procedurilor de reglementare pe
linie de sănătate publică;
 se vor întocmi programe de intervenție în situația apariției unor accidente
cu deversare de produse periculoase, care să prevadă măsurile necesar a
fi luate, echipele, dotările și echipamentele de intervenție în caz de
accident.
- natura transfrontalieră a impactului.
- nu este cazul, distanța până la graniță fiind de peste 25 km.
VIII. Prevederi pentru monitorizarea mediului
- dotări și măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanți în mediu,
inclusiv pentru conformarea la cerințele privind monitorizarea emisiilor
prevăzute de concluziile celor mai bune tehnici disponibile aplicabile. S-a avut
116
în vedere ca implementarea proiectului să nu influențeze negativ calitatea
aerului în zonă.
În vederea supravegherii calității factorilor de mediu și a monitorizării
independente a activității se propune angajarea de către antreprenorul
general a unei firme de specialitate, care să efectueze o monitorizare
periodică a respectării măsurilor propuse pentru protecția mediului.
Nu au fost prevăzute dotări suplimentare pentru controlul emisiilor de poluanţi
în mediu.
Tabelul nr. 17 Plan de monitorizare în perioada de execuție
Componenta Periodicitate/ Parametrii monitorizați Amplasamentul pentru Responsabil
de mediu frecvența de monitorizare
monitorizare
Aer Lunar NOX, SO2, COV, pulberi Zona fronturilor de lucru; Antreprenor
în suspensie, pulberi
Organizări de
sedimentabile șantier/baze de producție;
Stațiile de alimentare cu
carburanți.
Apa de Lunar pH; Organizări de Antreprenor
suprafață șantier/baze de producție;
materii în suspensie;
Cursuri și corpuri de apă
CCO-Cr;
intersectate de proiect.
CBO5;
Produse petroliere;
Metale grele.
Sol – subsol Lunar pH; Organizări de Antreprenor
șantier/baze de producție;
hidrocarburi totale din
produse petroliere; Zona fronturilor de lucru
metale grele.
Zgomot Lunar Nivelul de zgomot dB Organizări de Antreprenor
(A) șantier/baze de producție;
În punctele în care traseul
proiectului trece la
distanțe mai mici de 300
m față de localități
Biodiversitate Lunar Zona afectată de
Speciile invazive Antreprenor
implementarea proiectului
Speciile de pasări
Zona afectată de
protejate identificate în Antreprenor
implementarea proiectului
report
117
Perioadele recomandate de realizare a monitorizării faunei și florei în
faza de construcție
Alegerea perioadei optime pentru colectarea datelor din teren s-a realizat
ținând cont de obiectivele propuse pentru activitatea de monitorizare. În
tabelele de mai jos sunt prezentate perioadele optime de monitorizare pentru
speciile și habitatele considerate a fi prezente pe amplasament așa cum a
reieșit din analiza literaturii de specialitate și a informațiilor relevante și
validate pentru zona de studiu.
Stabilirea perioadei de monitorizare a dinamicii speciilor de păsări în zona de
studiu s-a bazat pe fenologia grupelor de specii și având în vedere condițiile
climatice ale amplasamentului stabilindu-se astfel perioadele
favorabile/optime conform tabelelor următoare.
Tabelul nr. 18 Perioade optime de culegere a datelor din teren pentru specii și
habitate cu valoare conservativă
Aspectul Luna
Tip habitat
surprins I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Vernal
Habitate de
Estival
sărături
Autumnal
Vernal
Habitate de
Estival
pajiști
Autumnal
Vernal
Habitate
Estival
forestiere
Autumnal
Vernal
Habitate de
Estival
apă dulce
Autumnal
Coduri de culori folosite în tabel: perioadă optimă pentru inventariere
Tabelul nr. 19 Perioade optime pentru realizarea monitorizării avifaunei

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Păsări
cuibăritoare
Păsări
sedentare
Păsări de
pasaj
Păsări care
iernează
Mamifere
(lilieci)
Coduri de culori folosite în perioadă optimă perioadă favorabilă
tabel:
118
Tabelul nr. 20 Perioade optime de culegere a datelor din teren pentru
mamifere și metode de monitorizare recomandate
Luna
Specia Metoda de monitorizare
Metoda de capturare cu
Muscardinus
capcane de tip live-trap
avellanarius
Metoda ingluviilor
Matoda de capturare cu
Vormela
peregusna
Metoda transectelor
Metoda transectelor
Canis aureus Metoda camerelor foto
trapping
Cricetus
cricetus
Metoda transectelor
Dryomys
nitedula
Metoda ingluviilor
Felis
Metoda transectelor
silvestris
Metoda inventarierii
semnelor de prezență
Lutra lutra
Metoda camerelor foto
trapping
Metoda transectelor
Martes
Metoda camerelor foto
martes
trapping
Mesocricetus capcane de tip live-trap
newtoni Metoda transectelor
Metoda ingluviilor
Mustela
eversmanii
Metoda transectelor
Mustela
putorius
Metoda transectelor
Spermophilus
citellus
Metoda transectelor
Coduri de culori folosite în tabel: perioadă optimă
Tabelul nr. 21 Perioade optime de culegere a datelor din teren pentru

amfibieni și reptile
Luna
Denumirea taxonului
Bombina bombina
Pelobates fuscus
119
Luna
Denumirea taxonului
Pelobates syriacus
Rana esculenta
Rana ridibunda
Rana dalmatina
Bufo viridis
Hyla arborea
Emys orbicularis
Natrix tessellata
Testudo graeca
Podarcis taurica
Lacerta agilis
Lacerta trilineata
Lacerta viridis
Coluber caspius
Coronella austriaca
Ablepharus kitaibelii
Elaphe longissima
Vipera ammodytes
Elaphe quatuorlineata
Coduri de culori folosite în tabel: perioadă optimă perioadă suboptimală
Tabelul nr. 22 Perioade optime de culegere a datelor din teren pentru speciile
protejate de nevertebrate
Peri III IV V VI VII VIII IX X XI
Denumire oad 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3
a
L
Saga pedo
A
Apatura
metis
Hirudo
medicinalis
Osmoderma L
eremita A
Probaticus
subrugosus
Coduri de culori folosite în tabel: perioadă optimă perioadă suboptimală
(L - larve A - adulți)
Tabelul nr. 23 Plan de monitorizare în perioada de operare
Componenta Periodicitate/ Parametrii monitorizați Amplasamentul pentru

de mediu monitorizare
frecvența de
monitorizare
Aer Trimestrial pe o NOX, SO2, COV, pulberi Zona stației de taxare
perioadă de 3 ani în suspensie, pulberi Zona CIC
sedimentabile
Zona nodurilor rutiere
120
Componenta Periodicitate/ Parametrii monitorizați Amplasamentul pentru
de mediu monitorizare
frecvența de
monitorizare
În vecinătatea localităților.
Apa de Trimestrial pe o pH; Zona stației de taxare
suprafață perioadă de 3 ani materii in suspensie; Zona CIC
CCO-Cr;
CBO5;
Produse petroliere;
Metale grele.
Sol – subsol Trimestrial pe o pH; Zona stației de taxare
perioadă de 3 ani hidrocarburi totale din Zona CIC
produse petroliere; În vecinătatea ariilor naturale
metale grele. protejate din zona proiectului.
Zgomot Trimestrial pe o Nivelul de zgomot dB (A) În punctele în care traseul
perioadă de 3 ani proiectului trece la distanțe
mai mici de 300 m față de
localități
Biodiversitate Lunar Specii de floră și faună În vecinătatea podului și pe
Grad de refacere a traseul noului drum
suprafețelor afectate
temporar de lucrări
IX. Legătura cu alte acte normative și/sau

planuri/programe/strategii/documente de planificare:
A. Justificarea încadrării proiectului, după caz, în prevederile
altor acte normative naționale care transpun legislația
Uniunii Europene: Directiva 2010/75/UE (IED) a Parlamentului
European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind
emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al
poluării), Directiva 2012/18/UE a Parlamentului European și a
Consiliului din 4 iulie 2012 privind controlul pericolelor de
accidente majore care implică substanțe periculoase, de
modificare și ulterior de abrogare a Directivei 96/82/CE a
Consiliului, Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și
a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru
de politică comunitară în domeniul apei, Directiva-cadru aer
2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21
mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai
curat pentru Europa, Directiva 2008/98/CE a Parlamentului
121
European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind
deșeurile și de abrogare a anumitor directive, și altele).
Proiectul „Pod suspendat peste Dunăre in zona Brăila” nu intră sub incidența
Directivelor IPPC, SEVESO, COV, LCP, transpuse și implementate în
legislația de mediu la nivel național.
Proiectul supus prezentei analize se încadrează în prevederile următoarelor
acte normative naționale care transpun legislația Uniunii Europene:
- Directiva cadru apă transpusă și implementată prin Legea 107/1996, cu
modificările și completările ulterioare;
- Directiva cadru aer transpusă și implementată prin Legea nr. 104/2011
privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările și completările
ulterioare;
- Directiva cadru a deșeurilor transpusă și implementată prin Legea nr.
211/2011 privind regimul deșeurilor, cu modificările și completările
ulterioare;
- Directivei Pasări (79/409/CEE) care stă la baza înfiinţării reţelei Natura
2000 și Directivei Habitate (92/43/CEE) care stă la baza înfiinţării
reţelei Natura 2000, transpusă în legislaţia naţională prin OUG nr.
57/2007 privind regimul arilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi
completările ulterioare;
- OU nr. 3/2010 pentru modificarea şi completarea Legii Apelor nr.
107/1996 - transpune integral prevederile Directivei 2007/60/CE;
- HG nr. 846 /2010 privind aprobarea Strategiei Naţionale de
Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi lung.
Modul de gestionare a deşeurilor este sub incidenţa directivei – cadru asupra
deşeurilor nr. 91/156/EEC care are ca obiective reducerea, reutilizarea şi
reciclarea deşeurilor cu modificările aduse de directiva nr. 2008/98/CE ce are
ca obiective prevenirea, reutilizarea, reciclarea, valorificarea şi eliminarea
deşeurilor.
Proiectul propus se încadrează în prevederile Directivei 2014/52/UE privind
evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului,
transpusă prin Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor
proiecte publice și private asupra mediului.
B. Planul/programul/strategia/documentul de
programare/planificare din care face proiectul, cu indicarea
actului normativ prin care a fost aprobat.
Obiectivul “Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila” este cuprins în
Master Planul General de Transport (revizia finală iulie 2015), Anexa cu
clauza de reforma structurală, Capitolul VI proiecte ITI (Investiţii Teritoriale
Integrate) Tulcea Delta Dunării – Drumuri Expres, poziţia 1 Constanţa -
Tulcea – Brăila (+ Pod peste Dunăre) Faza I - Pod peste Dunăre + reabilitare
Ovidiu - Tulcea (109 km), aprobat prin HG nr. 666/20016.
Pentru Master Planul General de Transport a fost emis avizul de mediu nr.
33/11.12.2015.
122
X. Lucrări necesare organizării de șantier:
- descrierea lucrărilor necesare organizării de șantier;
Pentru amenajarea organizărilor de șantier (sediu central și punctul de lucru)
sunt prevăzute următoarele lucrări:
 delimitarea și împrejmuirea incintei organizării de șantier și delimitarea
zonelor antreprenorului şi subantreprenorilor;
 pregătirea suprafeței ȋn vederea amplasării dotărilor prevăzute prin
lucrări de desțelenire, îndepărtarea deșeurilor vegetale, decapare
pământ vegetal, nivelare și compactare ținându-se cont de destinația
ulterioară a terenului (birou, parcare, depozite materiale, căi de acces,
platforme pentru calarea automacaralelor şi a autopompei de beton,
etc.);
 se vor trasa pe teren amplasamentele construcțiilor, drumurile de
acces, spațiile destinate antreprenorului şi subantreprenorilor, magazii,
depozite, parcări pentru vehiculele și utilajele utilizate pentru realizarea
proiectului;
 se vor organiza depozitele de materiale, materii prime și deșeuri:
 platforme betonate pentru stocarea temporară a pământului excavat și
de umplutură, a balastului, nisipului, asfaltului uzat, prevăzute cu șanțuri
perimetrale pentru colectarea pierderilor antrenate de apele pluviale și
decantor pentru preepurarea apelor pluviale;
 zone betonate, acoperite și împrejmuite pentru stocarea/depozitarea
temporară a uleiurilor, vopselelor, diluanților, emulsiei pentru mixtura
asfaltică, pieselor de schimb, deșeurilor colectate selectiv etc.
 se vor amplasa containerele cu destinație birouri, magazii, laborator de
materiale de construcție, ateliere pentru repararea mijloacelor de
transport și utilajelor care nu pot fi transportate la un service autorizat;
 se vor amplasa stația pentru fabricarea mixturilor asfaltice, stația pentru
fabricarea betoanelor, și concasorul toate omologate la nivel european
și prevăzute cu sisteme de captare și reținere a emisiilor de poluanți;
 montarea de separatoare de produse petroliere în zonele în care vor fi
amenajate parcările și zonele de gestionare a hidrocarburilor
(carburanți, uleiuri); carburanții necesari funcționării utilajelor și
mijloacelor de transport nu se vor stoca în cadrul organizărilor de
șantier; carburanții se vor aproviziona periodic, în funcție de necesități,
cu ajutorul unei cisterne auto;
 se vor asigura utilitățile:
123
 asigurarea rețelei de telecomunicații prin racordarea la rețeaua de
telecomunicații cea mai apropiată;
 alimentarea cu energie electrică prin racord contorizat la LEA cea
mai apropiată; alimentarea cu energie electrică trifazată prin
racordare de la rețea ȋn tablouri electrice, tipizate, cu împământări
verificate prin buletine PRAM, întrerupător general şi prize 220/380
V; tablourile electrice vor fi semnalizate cu panourile: pericol de
electrocutare și pericol general, conform prevederilor legale ȋn
vigoare;
 alimentarea cu apă potabilă şi industrială necesară organizării de
șantier (preparare beton, stropire drumuri de acces şi zone de lucru,
spălare utilaje/echipamente, uz menajer) va fi furnizată în funcție de
condițiile locale: din rețeaua publică existentă în zonă, iar dacă
bransarea nu va fi posibilă se vor realiza puțuri forate;
 asigurarea colectării și epurării apelor uzate menajere şi tehnologice
ȋn funcțiile de condițiile locale; apele uzate rezultate din activitate de
organizare de șantier (ape uzate rezultate de la spălarea
betonierelor și altor utilaje/echipamente sau anumitor componente)
se vor preepura în decantoare și ulterior se vor refolosi în diferite
procese (preparare beton) sau se vor preepura în separatoare de
produse petroliere şi se vor colecta în fose septice vidanjabile (ape
de la spălarea utilajelor/echipamentelor sau anumitor componente);
 apele uzate menajere de la birouri și laboratoare se vor colecta în
bazine vidanjabile etanșe;
 organizarea de șantier și punctele de lucru vor fi dotate cu toalete
ecologice;
 apele pluviale din cadrul organizării de șantier se vor colecta și
preepura înainte de evacuarea din cadrul amplasamentului;
 apele pluviale din zona depozitelor de materiale pulverulente se vor
colecta prin șanțuri perimetrale preepurate în decantoare și ulterior
se vor scurge liber pe suprafața terenurilor învecinate sau se vor
evacua în canale de irigații sau cursuri de apă;
 apele pluviale din zona parcărilor utilajelor și mijloacelor de transport
se vor colecta prin șanțuri perimetrale se vor preepura în
decantoare și separatoare de produse petroliere și ulterior se vor
scurge liber pe suprafața terenurilor învecinate sau se vor evacua în
canale de irigații sau cursuri de apă;
 se vor aduce şi se vor amplasa pichetele PSI şi se vor semnaliza
conform prevederilor HG nr. 971/2006;
124
 se vor monta proiectoare, ȋn număr suficient pentru iluminarea totală,
pe timp de noapte, a obiectivelor.
Cazarea personalului de supervizare se va realiza ȋn zonele rezidențiale
adiacente viitoarei lucrări, ȋn locuințe închiriate, iar majoritatea muncitorilor vor
fi angajați pe plan local. Asigurarea mâncării şi a apei potabile pentru personal
va fi realizată pe plan local, prin firme de catering, și transportată la punctele
de lucru cu mijloacele auto ale antreprenorului.
Accesul în incinta şantierului se face numai prin locurile special amenajate, pe
baza de legitimație de serviciu.
Accesul mijloacelor de transport auto, a utilajelor pentru construcții şi a
instalațiilor de ridicat se realizează numai pe căile de acces auto, pe bază de
foaie de parcurs. După ieșirea fiecărui autovehicul din incinta șantierului un
lucrător desemnat de seful de șantier va face curățenie, dacă este cazul, pe
drumul public în zona adiacentă şantierului.
Ȋn incinta șantierului parcarea autovehiculelor ȋn afara programului de lucru
este interzisă, excepție făcând utilajele de construcții. Autovehiculele vor
parca ȋn locurile special amenajate.
Lucrul şi circulaţia pe căile aflate la înălţime va fi restricționat, după lăsarea
întunericului. Ȋn situaţiile excepţionale ȋn care se va solicita lucru la înălțime
după căderea întunericului se vor lua măsuri pentru iluminatul artificial
corespunzător.
Când nu sunt utilizate, porțile de acces ȋn șantier vor sta închise şi ȋn timpul şi
ȋn afara programului de lucru.
Căile de acces orizontale la sol vor fi reparate de fiecare antreprenor pe
amplasamentul căruia au apărut degradări sau prin efort comun cu lucrătorii
altor unităţi care lucrează pa acelaşi amplasament.
- localizarea organizării de șantier;
Sediul central (județ Brăila)
Organizarea de Șantier, cu o suprafață de 42.980 m2 (17.625 m2 bucla nord,
și 25.355 m2 bucla sud), va fi amplasată în interiorul buclelor viitorului nod
rutier Brăila – Galați, în extravilanul comunei Vădeni, județul Brăila (Anexa 1)
astfel:
- Partea administrativă cu birouri, cantină, dormitoare, magazine spații
de parcare etc., se va afla în interiorul buclei nord a nodului rutier;
- Partea tehnică cu stațiile de betoane, asfalt, agregate, ateliere, spații
de parcare pentru utilaje, se va afla în interiorul buclei sud a nodului
rutier.
125
Figura nr. 13. Amplasament Organizare de șantier Brăila
Organizarea de șantier va conține următoarele:
- birouri
- laborator
- magazie
- stație de asfalt
- stație de concasare
- stație de betoane
- cabină pază
- cantină
- vestiare
- grup sanitar (wc)
- cântar
- rampa de încărcare
- spații depozitare agregate
- spații parcare
- atelier mecanic
- platforma de lucru
- drum de acces.
Organizarea de șantier va fi amplasată în zona km 4+000, in interiorul nodului
rutier Brăila – Galați, al viitorului Drum Principal Brăila - Jijila, pe teritoriul
administrativ al comunei Vădeni.
Organizările de şantier şi bazele de producţie vor fi dotate cu sisteme de
canalizare, epurare şi evacuare a apelor uzate menajere, provenite de la
cantine şi spaţii igienico-sanitare; Se vor realiza sisteme de canalizare,
epurare şi evacuare a apelor meteorice care spală platforma organizării de
şantier; Bazele de producţie vor fi prevăzute cu decantoare pentru
preepurarea apelor tehnologice rezultate din procesele de preparare a
126
materialelor de construcţie şi cu separatoare pentru grăsimi pentru apele
provenite de la spălarea utilajelor.
Alimentarea cu apă a organizării de şantier se va asigura din surse proprii prin
pomparea din puţuri forate (2 puțuri forate).
Apele uzate menajere preluate de la obiectele sanitare vor fi conduse către
fosele septice etanse vidanjabile având următoarele volume utile:
 Pentru canalizarea menajeră provenită de la dormitoare – o fosă
septică etanșă vidanjabilă având Vutil=70 mc.
 Pentru canalizarea menajera provenită de la cantină și birouri – o fosă
septică etanșă vidanjabilă având Vutil=35 mc.
Toate fosele septice vor fi echipate cu un senzor de nivel care va indica
nivelul de încărcare al foselor septice în vederea programării vidanjării
acestora.
Primul punct de lucru (județ Tulcea - loc. Smârdan)

Terenul afectat de Organizarea de Șantier Smârdan este situat în județul
Tulcea, Unitatea Administrativ-Teritorială Smârdan și este identificat prin
numerele topografice:
Mărculescu Vochita;
Mărculescu Vochita.
Organizarea de șantier se va realiza pe 50.000 mp și va fi amplasată în
vecinătatea unui drum local și în apropierea localității Smârdan (Anexa 1).
Organizarea de șantier va conține următoarele:
- birouri
- laborator
- magazie
- stație de asfalt
- stație de concasare
- stație de betoane
- cabină pază
- cantină
- vestiare
- grup sanitar
- cântar
- rampe de încărcare
- spații depozitare agregate
- spații parcare
127
- atelier mecanic
- platforma de lucru
- drum de acces.
Figura nr. 14. Amplasament Organizare de șantier Smârdan

Organizarea de șantier va fi amplasată în zona km 6+700 al viitoarei lucrari,
pe teritoriul administrativ al comunei Smardan.
Organizările de şantier şi bazele de producţie vor fi dotate cu sisteme de
canalizare, epurare şi evacuare a apelor uzate menajere, provenite de la
cantine şi spaţii igienico-sanitare; Se vor realiza sisteme de canalizare,
epurare şi evacuare a apelor meteorice care spală platforma organizării de
şantier;
Bazele de producţie vor fi prevăzute cu decantoare pentru preepurarea apelor
tehnologice rezultate din procesele de preparare a materialelor de construcţie
şi cu separatoare pentru grăsimi pentru apele provenite de la spălarea
utilajelor.
Alimentarea cu apă a organizării de şantier se va asigura din surse proprii prin
pomparea din puţuri forate (2 puturi forate).
Apele uzate menajere preluate de la obiectele sanitare vor fi conduse catre
fosele septice etanse vidanjabile avand urmatoarele volume utile:
- Pentru canalizarea menajera provenita de la dormitoare – o fosa septica
etansa vidanjabila avand Vutil=30mc.
128
- Pentru canalizarea menajera provenita de la cantina si birouri – o fosa
septica etansa vidanjabila avand Vutil=15mc.
Toate fosele septice vor fi echipate cu un senzor de nivel care va indica
nivelul de încărcare al foselor septice în vederea programării vidanjării
acestora.
Organizările de șantier sunt amplasate în afara Ariilor Naturale Protejate
(Natura 2000), distanțele față de cele mai apropiate arii naturale protejate sunt
următoarele:
- față de ROSCI0123– 11500 m (Organizarea de Șantier Jijila);
- față de ROSCI0012, ROSPA0040 – 5200 m (Organizarea de Șantier
Jijila) ;
- față de ROSPA0073 – 130000 m (Organizarea de Șantier Brăila);
- față de ROSPA0073 – 100000 m (Organizarea de Șantier Jijila).
- descrierea impactului asupra mediului a lucrărilor organizării de șantier;
Impactul asupra mediului a lucrărilor organizării de șantier rămâne
nemodificat comparativ cu mențiunile incluse în evaluarea impactului asupra
mediului care a stat la baza emiterii Acordului de mediu cu nr. 2/22.09.2016.
- surse de poluanți și instalații pentru reținerea, evacuarea și dispersia
poluanților în mediu în timpul organizării de șantier;
Sursele de poluanți și instalațiile pentru reținerea, evacuarea și dispersia
poluanților în mediu în timpul organizării de șantier au fost descrise pe larg în
cadrul capitolului VI al prezentului memoriu de prezentare.
- dotări și măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanți în mediu.
 Pentru realizarea oricărui punct de lucru constructorului îi va reveni
obligația obținerii tuturor avizelor, acordurilor și autorizațiilor necesare
construirii, operării și dezafectării lucrărilor proprii (inclusiv a celor
provizorii);
 Locurile în care se vor amplasa orice puncte de lucru trebuie să fie astfel
aşezate încât să nu aducă prejudicii mediului natural sau uman (prin
afectarea vegetației, afectarea structurii solului, emisii atmosferice,
producerea de accidente cauzate de traficul de incintă sau în manevrarea
materialelor, prin descărcarea accidentală a autovehiculelor ce transportă
materiale în cursurile de apă de suprafață, prin producerea de zgomot
etc.);
 Constructorul se va asigura că:
o organizările de şantier să fie dotate cu un sistem adecvat de epurare a
apelor uzate, tehnologice și menajere, înainte ca acestea să ajungă în
rețeaua de ape de suprafață.
o organizările de șantier să aibă în dotare bazine vidanjabile, decantoare
pentru stația de betoane, platforme de lucru impermeabile, instalații de
129
spălare auto-betoniere și orice alte echipamente necesare reciclării
deșeurilor de producție.
o întreținerea utilajelor specifice (spălare, reparații, schimbul de piese și
de ulei, alimentarea) să se facă numai în locuri special amenajate
(platforme betonate, cu decantoare pentru reținerea pierderilor) și cu
echipamente specifice.
o prin programele de lucrări și de transporturi să se reducă la un termen
cât mai scurt inserția interferențelor potențiale cu mediul și vecinătățile
(viața populației locale și activitatea agricolă); în acest sens se va
impune de către Beneficiar folosirea în principal a șoselelor din afara
zonelor urbane, acolo unde acestea există;
o se adoptă bune practici de gospodărire a şantierului:
- depozitarea carburanților și a altor compuși chimici se va realiza în
locuri asigurate, ferite de acces public și în rezervoare potrivit
reglementărilor specifice pentru fiecare compus.
- realizarea unor spații inchise, izolate de cursul principal al apei cu
ajutorul unor mici şanturi, pentru a atenua turbiditatea apelor de
suprafață în aval de şantier;
- apa pompată din excavații va fi evacuată în receptorul natural cu
ajutorul decantoarelor care au sarcina de a reduce încărcarea cu
particule în suspensie și de a minimiza turbiditatea apei;
- platforma organizării de șantier trebuie proiectată astfel încât apa
pluvială să fie colectată printr-un sistem de rigole perimetrale,
reducând astfel pericolul de eroziune a lucrărilor de terasamente
puse în operă / depozitelor de materiale și materii prime;
o să își obțină actele de reglementare necesare construirii/operării
dezafectării tuturor obiectivelor proprii;
o să asigure colectarea selectivă a deșeurilor produse pe șantier și
valorificarea / eliminarea lor prin societăți autorizate, și numai în
depozite autorizate pentru tipurile de deșeuri produse
(inert/nepericulos/periculos);
o să documenteze eliminarea acestor deșeuri și să prezinte raportări
statistice conform cadrului legal existent autorităților de mediu,
împreună cu raportele de monitorizare de mediu.
o să ia toate măsurile necesare pentru depozitarea provizorie a
pământului vegetal, pentru evitarea eroziunii și a antrenării acestui pe
terenurile adiacente/cursurilor de apă din zonă.
 Refacerea stratului vegetal pe taluz prin înierbare;
După încheierea lucrărilor de construcție
 Constructorul va readuce toate suprafețele ocupate temporar, la folosința
inițială sau în circuitul agricol, inclusiv revegetarea zonelor afectate de
lucrări.
130
XI. Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea
investiției, în caz de accidente și/sau la încetarea activității, în
măsura în care aceste informații sunt disponibile:
- lucrările propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiției,
în caz de accidente și/sau la încetarea activității;
Lucrările propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiției
au fost tratate în cadrul capitolului III.
La sfârșitul perioadei de construcție zonele afectate de lucrări (taluzuri,
organizările de șantier, fronturi de lucru, drumuri de acces temporare, gropi de
împrumut) vor fi reabilitate prin ecologizare, scarificarea solului, așternerea de
pământ vegetal, plantare vegetație specifică zonei.
- aspecte referitoare la prevenirea și modul de răspuns pentru cazuri de
poluări accidentale;
Pentru prevenirea accidentelor vor fi luate măsuri de management
corespunzătoare:
- datorită folosirii drumurilor publice pentru transportul betoanelor sau al
altor materiale, se va executa curățarea pneurilor de pământ sau de
alte reziduuri din șantier.
- utilajele și mijloacele de transport vor fi verificate periodic în ceea ce
privește nivelul de monoxid de carbon și concentrațiile de emisii în
gazele de eșapament și vor fi puse în funcțiune numai după
remedierea eventualelor defecțiuni.
- se va exercita un control sever la transportul de beton din ciment cu
autobetoniere, pentru a se preveni în totalitate descărcări accidentale
pe traseu sau spălarea tobelor și aruncarea apei cu lapte de ciment în
parcursul din șantier sau drumurile publice.
- procesele tehnologice care produc praf vor fi reduse în perioadele cu
vânt puternic sau se va urmări o umectare mai intensă a suprafețelor.
- la sfârșitul săptămânii se va efectua curățirea fronturilor de lucru,
eliminându-se toate deșeurile.
Trebuie întocmit un plan în caz de incident asupra mediului care prevede

măsurile de intervenție pe care personalul trebuie sa le ia pentru reducerea
impactului asupra mediului. Acțiunile corective1 și preventive2 luate trebuie să
fie proporționale cu amploarea reală sau potențială a neconformității.
Cele mai frecvente incidente asupra mediului datorate lucrărilor de construcție
a infrastructurii de transport sunt:
- scurgeri sau pierderi de hidrocarburi, benzină, motorină, lubrifianți,
uleiuri prelucrate, ulei hidraulic sau alți solvenți.
- deversarea de ape uzate și pluviale.
1
Atunci când orice neconformitate de mediu este raportata, este necesar sa fie luate masuri pentru
reducerea impactului cauzat şi sa fie iniţiate acţiuni corective.
2
Atunci când sunt identificate neconformitati potenţiale de mediu vor fi luate acţiuni preventive.
131
În cazul în care se semnalează un incident de mediu, se procedează la
identificarea naturii și nivelului incidentului în scopul de a acționa în mod
corespunzător și a limita consecințele asupra mediului.
Tipurile de incidente asupra mediului se pot clasifica în 3 categorii:
- Nivel 1 – incident minor – nu prezintă risc de contaminare a zonelor
sensibile
- Nivel 2 – incident semnificativ – risc de contaminare a zonelor sensibile
- Nivel 3 – incident major – contaminarea zonelor sensibile
Măsurile de intervenție necesare pentru fiecare categorie de incident sunt:
- Nivel 1 – incident minor
Curățare folosind un kit disponibil pe șantier
- Nivel 2 – incident semnificativ
Curățare folosind un kit disponibil pe șantier sau alte resurse externe
(excavare, pompare)
- Nivel 3 – incident major
Curățare folosind un kit disponibil pe șantier sau alte resurse externe
(excavare, pompare) și decontaminare
În cazul sesizării unui incident se vor opri lucrările și se vor lua măsurile de
intervenție corespunzătoare în vederea minimizării impactului asupra
mediului. Dacă va fi necesar se va mobiliza echipa de intervenție și se va
utiliza echipamentul de intervenție în cel mai scurt timp. Totodată se vor
anunța autoritățile competente pentru protecția mediului. Managerul de proiect
este responsabil pentru notificarea către autoritățile competente de mediu și
Inginer/Beneficiar, în cazul în care un incident/accident are sau poate avea un
impact asupra factorilor de mediu.
- aspecte referitoare la închiderea/dezafectarea/demolarea instalației;
- La finalizarea lucrărilor de execuție a traseului proiectat, stațiile de
mixturi astfaltice și betoane vor fi demontate și transportate prin grija
constructorului spre o nouă locație.
- În vederea dezafectării amplasamentului la finalizarea investiției,
construcțiile modulare vor fi dezafectate și transportate spre o nouă
locație.
- De asemenea, deșeurile rezultate ca urmare a dezafectării
construcțiilor vor fi colectate, valorificate sau eliminate prin operatori
autorizați.
- Terenurile vor fi aduse la starea inițială de folosință prin lucrări de
ecologizare.
- modalități de refacere a stării inițiale/reabilitare în vederea utilizării ulterioare
a terenului.
Modalitățile de refacare a stării inițiale/reabilitare în vederea utilizării ulterioare
a terenului au fost tratate în cadrul capitolului III.
XII. Anexe - piese desenate:
132
Planurile de încadrare în zonă și planurile de situație sunt anexate prezentului
memoriu.
XIII. Date de biodiversitate:

IMPACTUL POTENȚIAL ASUPRA ARIILOR NATURALE PROTEJATE DE
INTERES COMUNITAR
a) descrierea succintă a proiectului și distanța față de aria naturală

protejată de interes comunitar, precum și coordonatele geografice
(Stereo 70) ale amplasamentului proiectului
Proiectul „Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila” are o lungime de

23,413 km și are atât o importanță locală prin realizarea conexiunii între
județele Brăila și Tulcea, cât și o importanță internațională prin realizarea
conexiunii Regiunii Sud – Est cu coridorul trans – European IV și coridorul pan
– European IX.
Pentru proiectul „Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila” a fost parcursă
procedura de evaluare a impactului asupra mediului și procedura de evaluare
adecvată, astfel a fost emis de către Agenția Națională pentru Protecția
Mediului (ANPM) acordul de mediu cu nr. 2/22.09.2016.
Modificările apărute în datele proiectului care au stat la baza emiterii acordului
de mediu nr. 2/22.09.2016 au fost tratate în capitolul III, lit. f).
Podul, drumul principal și drumul de legătură sunt amplasate în aval de
municipiul Brăila la km fluvial 165+800.
Podul și varianta de traseu, conform Acordului de mediu cu nr. 02/22.09.2016
și modificărilor aduse proiectului, sunt amplasate pe raza municipiului Brăila și
a localităților:
 Vădeni din județul Brăila
 Smârdan din județul Tulcea
 Jijila din județul Tulcea.
C. Descrierea lucrărilor proiectate de drum

Lungimea totală a traseului este de 23,413 km și este împărțit în două
secțiuni:
III. Drumul principal Brăila - Jijila (lungime 19,095 km) este împărțit în
două sectoare astfel:
- Km 0+000 – km 7+955 – drum de clasă tehnică II
- Km 7+955 – km 19+095 – drum de clasă tehnică III.
IV. Drumul de legatură cu DN22 Smârdan - Măcin (lungime 4,36 km);
Drumul de legătură cu DN 22 are o lungime totală de 4,36 km și străbate în
întregime terenuri agricole situate într-o zonă de șes. În baza datelor studiului
de trafic, drumul a fost încadrat în clasă tehnică III cu o bandă de circulație pe
sens.
133
D. Descrierea lucrărilor pentru Podul Suspendat peste Dunăre
Podul suspendat are deschiderea centrală de 1120.00 m lungime, iar
deschiderile laterale sunt de 489,65 m în partea Brăila și respectiv 364,65 m
în partea Jijila.
Lungimea totală a podului suspendat este de 1974,3 m. Deschiderea centrală
asigură gabarite de navigație verticale și orizontale pentru a adapta spațiul de
navigare necesar, definit ca un dreptunghi de 180.00 m lățime și 38.00 m
înălțime de la nivelul apei de inundare cu o depășire de 1 %.
Cablul principal de suspendare va fi ancorat în două structuri masive de
beton, denumite blocuri de ancorare.
Fiecare pilon de susținere este realizat din beton armat și este compus din doi
stâlpi ușor înclinați cu secțiune transversală pseudo-dreptunghiulară conectați
printr-o grindă traversă dublă la partea superioară, imediat sub șeile de
deviere ce găzduiesc cablurile principale.
Cablul principal va susține tablierul structurii principale, conceput ca grindă
casetată subțire, din oțel. Elementul structural principal de susținere a podului
suspendat, adică cablurile principale, va fi format din fire de oțel paralele de
înaltă rezistență, zincate.
Terenurile pe care se vor executa lucrările pentru Podul Suspendat peste
Dunăre traversează aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0073
Măcin – Niculițel, gradul de ocupare fiind de 0,01% și este la limita sitului de
importanță comunitară ROSCI0012 Brațul Măcin, precum și a ariei de
protecție specială avifaunistică ROSPA0040 Dunărea Veche – Brațul Măcin
(circa 14 m) – situatie evidentiata în tabelul de mai jos.
Tabelul nr. 24 Localizarea proiectului în raport cu siturile Natura 2000

crt.
1. 17+255 19+096 Drumul principal intersectează
2. 0+000 4+366 Drumul de legătură se învecinează cu
limitele ROSCI0012 Brațul Măcin (distanța
între limita ariei și traseul proiectului este
de 14 m)
3. 0+000 4+366 Drumul de legătură se învecinează cu
limitele ROSPA0040 Dunărea Veche -
Brațul Măcin (distanța între limita ariei și
traseul proiectului este de 14 m)
Modificările aduse proiectului nu necesită afectarea altor arii protejate, astfel

încât traseul proiectat intersectează și se află în vecinătatea ariilor naturale
134
protejate menționate în evaluarea adecvată care a stat la baza emiterii
Acordului de mediu nr. 2/22.09.2016, singura diferență fiind ocuparea unei
suprafete suplimentare de 5,135 ha terenuri agricole ocupate adițional în
ROSPA 0073 Măcin - Niculițel.
Tabelul nr. 25 Suprafețe ocupate de lucrări în aria protejată
Suprafață Suprafață
Denumire arie Suprafață ocupată de ocupată de Lungime
Localizare/
naturală totală arie lucrări în aria lucrări traseu în
Județ
protejată protejată naturală exprimată în sit
protejată procente
ha ha % m
ROSPA0073
Măcin - Tulcea 67308,80 10,7 0,01 1841
Niculițel
Justificarea suprafețelor suplimentare ocupate după modificarea proiectului inițial se

regăsește în tabelul următor:
Tabelul nr. 26 Suprafețe suplimentare ocupate în ROSPA 0073 Măcin –

Niculițel
Nr Poz. Km Amplasa
Drum Justificare suprafață suplimentară
crt de la la re
 reamenajare drum local existent DL13 și
Drum drumurile tehnologice DT 29 și DT 30
1. 17+250
Principal  regularizare canal de irigație existent pe
sub pod proiectat la km 17+271
Drum
2. 17+280 17+650 stânga  regularizare canal existent
principal
Drum  amplasare separator de hidrocarburi
3. 17+400 dreapta
principal SGD28 și bazin de retenție BR 18
 regularizare canal irigație
 amplasare separator de hidrocarburi
Drum SGD29 și bazin de retenție BR 19
4. 17+500 17+900 dreapta
principal  amenajare drum tehnologic DT 30
pentru acces la separator de hidrocarburi
SGD29 și bazin de retenție BR 19
 ridicare linie roșie pentru a asigura
Drum gabarit de liberă trecere pentru
5. 18+230 18+680
principal subtraversare drum local DL 14 (proiectat
la faza PT) pentru acces la proprietăți
 extindere limită expropiere datorită
Drum
6. 18+500 18+680 lucrărilor de consolidare prevazute în
principal
cadrul proiectului
135
Nr Poz. Km Amplasa
Drum Justificare suprafață suplimentară
crt de la la re
 amenajare scurgere ape
 amplasare separator de hidrocarburi
Drum SGS 27 și bazin de retenție BR 20
7. principal- 18+710  amenajare drum tehnologic DT 31 din
Girație 5 drum local existent pentru acces la
separator de hidrocarburi SGS27 și bazin
de retenție BR 20
 regeometrizare ax în plan și linie roșie
conform stas 863-85
Axa1 -
8. 0+000 0+130  amenajare intrare/ieșire girație conform
Girația 5
 amenajare acces la proprietăți
Drum  amenajare drum local Dl 15 pentru
9. 18+660 19+096 dreapta
principal acces la proprietăți
Figura nr. 15 Suprapunere traseu proiect cu aria de protecție specială

avifaunistică ROSPA 0073 Măcin – Niculițel în zona localității Jijila
136
O parte din modificările propuse se realizează în interiorul și în vecinătatea
ariilor naturale protejate, acestea fiind descrise la capitolul III, lit. f).
Coordonatele Stereo 70 ale amplasamentului proiectului se regăsesc în
volumul de anexe care face parte din prezentul memoriu de prezentare.
b) numele și codul ariei naturale protejate de interes comunitar

Traseul proiectat traversează sau se află în vecinătatea ariilor protejate
Natura 2000 (situri de importanță comunitară - SCI și arii speciale de protecție
avifaunistică – SPA), codificate astfel:
Tabelul nr. 27 – Ariile protejate Natura 2000 și obiectivele specifice de

conservare
Obiective specifice Relevanta
An desemnare sit Plan de
Sit Natura de conservare proiectului asupra
Natura 2000 Management
2000/Cod (act aprobare obiectivelor de
(act administrativ) aprobat prin
ANANP) conservare
Măcin - Hotărârea Planul de Decizia nr. Terenurile pe care se
Niculițel/ Guvernului nr. management 371/26.08.2020, vor executa lucrările
ROSPA0073 1284/2007 privind inițial pentru privind aprobarea la drumul principal
declararea ariilor PNMM, Normelor metodologice traversează aria de
de protecție demarat încă privind implementarea protecție specială
specială din anul 2006, obiectivelor de avifaunistică (1841
avifaunistică, ca a fost aprobat conservare specifice m)
parte integrantă a prin Hotărîrea din Anexa la Hotărârea
rețelei ecologice de Guvern nr. de Guvern nr.
Natura 2000 în 1074/2013 1074/2013 pentru
România aprobarea Planului de
Hotărârea management al
Guvernului nr. Parcului Național
971/2011 Munții Măcinului.
pentru modificarea Decizia nr.
și completarea HG 568/23.11.2020, anexa
nr. 1284/ 2007. la Decizia nr.
371/26.08.2020.
Brațul Ord. MMDD nr. NU Nota nr. Lucrările din cadrul
Măcin/ 1964/2007 privind (planul de 11965/CA/26.08.2020 proiectului nu
ROSCI0012 instituirea regimului management aprobată intersectează
de arie naturala este în curs de de Ministrul Mediului, suprafețe
protejata a siturilor aprobare) Apelor și situate în acest sit
de inportanță Pădurilor prin care a
comunitară, ca fost aprobat setul
parte integrantă a minim de măsuri
retelei ecologice special de protecție și
137
Obiective specifice Relevanta
An desemnare sit Plan de
Sit Natura de conservare proiectului asupra
Natura 2000 Management
2000/Cod (act aprobare obiectivelor de
(act administrativ) aprobat prin
ANANP) conservare
europene Natura conservare a
2000 în Romania diversității biologice,
precum și conservarea
habitatelor naturale, a
florei și faunei
sălbatice, de siguranța
a populației și
investițiilor din
ROSCI0012 Brațul
Măcin
Dunărea Hotărârea NU Nota nr. Lucrările din cadrul
Veche – Guvernului nr. (planul de 11969/CA/26.08.2020 proiectului nu
Brațul 1284/2007 privind management aprobată intersectează
Măcin/ declararea ariilor este în curs de de Ministrul Mediului, suprafețe
ROSPA0040 de protecție aprobare) Apelor și situate în acest sit
specială Pădurilor prin care a
avifaunistică, ca fost aprobat setul
parte integrantă a minim de măsuri
rețelei ecologice special de protecție și
Natura 2000 în conservare a
România diversității biologice,
HG nr. 971/2011 precum și conservarea
pentru modificarea habitatelor naturale, a
și completarea HG florei și faunei
nr.1284/ 2007. sălbatice, de siguranța
a populației și
investițiilor din
ROSPA0040 Dunărea
Veche - Brațul Măcin.
Nota nr.
7914/23.11.2020
pentru modificarea
Notei nr.
11969/CA/26.08.2020
138
Figura nr. 16 Localizare traseu proiect în raport cu aria de protecție specială
avifaunistică ROSPA 0040 Dunărea Veche – Brațul Măcin și situl de interes
comunitar ROSCI 0012 Brațul Măcin (zona localității Smârdan)
Caracteristicile acestor arii protejate Natura 2000, conform Formularelor

Standard Natura 2000 se prezintă după cum urmează:
139
ROSPA 0073 Măcin – Niculițel
În conformitate cu Formularul standard Natura 2000 situl a fost declarat pentru o varietate largă de specii de păsări
enumerate în Anexa II la Directiva 92/43/CEE.
Informația ecologică
Tabelul nr. 28 Specii prevăzute la articolul 4 din Directiva 2009/147/CE și enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE și
evaluarea sitului în ceea ce le privește.
Specie Populație Sit
Marime Unit. Categ. Calit. AIBICID AIBIC
Grup Cod Denumire științifică S NP Tip
Min. Max. măsura CIRIVIP date POP. Cons. Izolare Global
B A402 Accipiter brevipes R 20 30 p C B A C B
B A402 Accipiter brevipes C 15 20 i C B A C B
B A042 Anser erythropus C 2 i C D
B A255 Anthus campestris R 700 1200 p C C B C B
B A255 Anthus campestris C 2000 3000 i C C B C B
B A091 Aquila chrysaetos C 1 2 i C D
B A090 Aquila clanga C 4 10 i C C A C B
B A404 Aquila heliaca C 4 10 i C B B C B
B A509 Aquila nipalensis (Acvila
C V D
de step)
B A089 Aquila pomarina R 10 18 p C C B C B
B A089 Aquila pomarina C 1400 2000 i C C B C B
B A029 Ardea purpurea C 25 40 i C D
B A215 Bubo bubo P 4 8 p C C A C A
B A133 Burhinus oedicnemus R 50 80 p C B B C B
B A403 Buteo rufinus R 20 26 p P B B C B
B A403 Buteo rufinus C 40 60 i P B B C B
B A243 Calandrella R 200 400 p P B B C B
140
brachydactyla
B A224 Caprimulgus europaeus R 150 200 p V C A C A
B A196 Chlidonias hybridus C 30 50 i V D
B A031 Ciconia ciconia R 14 16 p V B B C B
B A031 Ciconia ciconia C 30000 40000 i V B B C B
B A030 Ciconia nigra C 800 1000 i V C B C B
B A080 Circaetus gallicus R 10 14 p C B B C B
B A080 Circaetus gallicus C 80 120 i C B B C B
B A081 Circus aeruginosus R 2 3 p P C B C B
B A081 Circus aeruginosus C 600 800 i P C B C B
B A082 Circus cyaneus C 30 60 i V C B C B
B A082 Circus cyaneus W 30 50 i V C B C B
B A083 Circus macrourus C 24 50 i V B B C B
B A084 Circus pygargus C 150 300 i V C B C C
B A231 Coracias garrulus R 160 240 p V B B C B
B A239 Dendrocopos leucotos P 50 80 p V C B C C
B A238 Dendrocopos medius P 400 600 p V B B C B
B A429 Dendrocopos syriacus P 80 100 p V C B C C
B A236 Dryocopus martius P 80 100 i V C B C C
B A027 Egretta alba C 30 50 i V C B C C
B A379 Emberiza hortulana R 250 400 p V C A C A
B A511 Falco cherrug R 3 5 p P A B A B
B A511 Falco cherrug C 2 10 i P A B A B
B A098 Falco columbarius C 2 10 i V B B C C
141
B A098 Falco columbarius W 30 50 i V B B C C
B A103 Falco peregrinus C 5 20 i V C B C C
B A103 Falco peregrinus W 4 6 i V C B C C
B A097 Falco vespertinus R 10 12 p P C B C C
B A097 Falco vespertinus C 400 500 i P C B C C
B A321 Ficedula albicollis C C D
B A320 Ficedula parva C 8000 12000 i C D
B A127 Grus grus C 1 5 i C D
B A078 Gyps fulvus C 1 2 i C D
B A075 Haliaeetus albicilla C 10 20 i C C B C B
B A092 Hieraaetus pennatus R 10 14 p C B B C B
B A092 Hieraaetus pennatus C 50 80 i C B B C B
B A131 Himantopus himantopus R 4 8 p C C B C C
B A131 Himantopus himantopus C 20 40 i C C B C C
B A338 Lanius collurio R 1000 1200 p C D
B A338 Lanius collurio C C D
B A339 Lanius minor R 200 300 p P? DD D
B A339 Lanius minor C C C B C B
B A246 Lullula arborea (Ciocarlia
R 800 1400 p C C B C B
de padure)
B A246 Lullula arborea (Ciocarlia
C 150000 20000 i C C B C B
de padure)
B A270 Luscinia luscinia
R C D
(Privighetoare de zavoi)
142
B A271 Luscinia megarhynchos
R C D
(Privighetoare roscata)
B A230 Merops apiaster
R P D
(Prigorie)
B A383 Miliaria calandra
R P D
(Presura sura)
B A073 Milvus migrans R 2 p C C B C C
B A073 Milvus migrans C 40 60 i C C B C C
B A262 Motacilla alba
R P D
(Codobatura alba)
B A260 Motacilla flava
R P D
(Codobatura galbena)
B A319 Muscicapa striata
R C D
(Muscar sur)
B A077 Neophron percnopterus C 1 2 i C C B C B
B A023 Nycticorax nycticorax C 300 600 i C D
B A435 Oenanthe isabellina
R 120 240 p P A A B A
(Pietrar rasaritean)
B A533 Oenanthe pleschanka R 100 150 p P? DD D
B A337 Oriolus oriolus (Grangur) R C D
B A094 Pandion haliaetus C 6 12 i C C B C C
B A443 Parus lugubris (Pitigoi de
P 600 700 p C B B C B
livada)
B A355 Passer hispaniolensis R 20 40 p V D
143
(Vrabia spaniola)
B A020 Pelecanus crispus C 25 40 i C C B C C
B A019 Pelecanus onocrotalus C 1500 2500 i C C B B B
B A072 Pernis apivorus R 14 24 p C D
B A072 Pernis apivorus C 3000 3500 i C D
B A393 Phalacrocorax pygmeus C 30 50 i C D
B A273 Phoenicurus ochruros
R C D
(Codros de munte)
B A315 Phylloscopus collybita
R P D
(Pitulice mica)
B A315 Phylloscopus collybita
C P D
(Pitulice mica)
B A234 Picus canus P 150 180 p C C B C C
B A034 Platalea leucorodia C 30 50 i C D
B A132 Recurvirostra avosetta R 2 4 p C C B C C
B A132 Recurvirostra avosetta C 10 30 i C C B C C
B A276 Saxicola torquata
R C D
(Maracinar negru)
B A311 Sylvia atricapilla (Silvie
R P D
cu cap negru)
B A309 Sylvia communis (Silvie
R C D
de câmp)
B A308 Sylvia curruca (Silvie
R C D
mica)
144
B A307 Sylvia nisoria R C D
B A307 Sylvia nisoria C R D
B A166 Tringa glareola C 100 200 i R C C C C
B A283 Turdus merula (Mierla) R P D
B A285 Turdus philomelos (Sturz
R P D
cântator)
B A284 Turdus pilaris (Cocosar) W C D
B A232 Upupa epops (Pupaza) R P D
145
Descrierea sitului
Caracteristici generale ale sitului
Cod Clase habitate Acoperire (%)
N06 Râuri, lacuri 2.07
N07 Mlaștini, turbării 0.81
N09 Pajiști naturale, stepe 5.34
N12 Culturi (teren arabil) 28.41
N14 Pășuni 2.51
N15 Alte păduri arabile 7.73
N16 Păduri de foioase 44.31
N19 Păduri de amestec 0.31
N21 Vii și livezi 2.96
N22 Stâncării, zone sărace în vegetație 0.23
N23 Alte terenuri artificiale (localități, mine) 2.40
N26 Habitate de pădure (păduri în tranziție) 2.91
Alte caracteristici ale sitului:

Complex colinar ce reprezintă martorul rezidual cel mai evident al orogenezei
hercinice de la sfârșitul Paleozoicului cu aspect de inselberg, Munții Măcinului
ocupă colțul de nord-vest, ridicându-se deasupra Ostrovului Brăilei cu peste 300-
400m și se prelungesc sub forma unei culmi înguste deluroase (numita Pintenul
Bugeacului) până în apropiere de Galați. Dealurile Niculițelului, reprezintă zona
triasicului dobrogean fiind mai degrabă o ruptură din linia Dealurilor Tulcei.
Calitate și importanță
Acest sit găzduiește efective importante ale unor specii de păsări protejate.
Conform datelor din formularul standard, la nivelul sitului se regăsesc
următoarele categorii:
a) număr de specii din anexa 1 a Directivei Păsări: 56
b) număr de alte specii migratoare, listate în anexele Convenției asupra speciilor
migratoare (Bonn): 123
c) număr de specii periclitate la nivel global: 10.
Situl este important pentru populațiile cuibăritoare ale speciilor următoare:
Falco cherrug, Coracias garrulus, Ciconia ciconia, Accipiter brevipes, Burhinus
oedicnemus, Oenanthe pleschanka, Circaetus gallicus, Buteo rufinus, Emberiza
hortulana, Caprimulgus europaeus, Hieraaetus pennatus, Lullula arborea.
Situl este important în perioada de migrație pentru speciile:
Ciconia ciconia, Accipiter brevipes, Circaetus gallicus, Buteo rufinus, Hieraaetus
pennatus, Lanius collurio, Gyps fulvus, Ficedula parva, Galerida cristata, Lullula
146
arborea, Falco vespertinus, Neophron percnopterus, Pandion haliaetus,
Nycticorax nycticorax, Ciconia nigra, Himantopus himantopus, Haliaeetus
albicilla, Recurvirostra avosetta, Tringa glareola, Pelecanus onocrotalus,
Pelecanus crispus, Ardea purpurea, Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia,
Chlidonias hybridus, Pernis apivorus, Anthus campestris, Aquila pomarina,
Aquila heliacal, Aquila chrysaetos, Aquila clanga, Circus macrourus, Circus
aeruginosus, Falco peregrinus, Milvus migrans, Phalacrocorax pygmaeus,
Egretta alba.
SOR: Sit desemnat ca IBA conform următoarelor criterii elaborate de BirdLife
International: C1, C2, C5, C6.
Amenințări, presiuni sau activități cu impact asupra sitului

Cele mai importante impacturi și activități cu efect mediu/mic asupra sitului
Impacte Negative
Poluare
Intens. Cod Amenințări și presiuni În sit/ în afară
(Cod)
Utilizarea produselor biocide,
M A07 N I
hormoni și substanțe chimice
M B Silvicultura N I
M C01.01.01 Cariere de nisip și pietriș N I
L F03.02.01 Colectare de animale (insecte, N I
reptile, amfibieni…)
L F04.01 Prădarea stațiunilor floristice N I
(rezervațiile floristice)
L G01.04 Drumeții montane, alpinism, N I
speologie
L G05.04 Vandalism N I
M K03.06 Antagonism cu animale domestice N I
Statutul de protecție al sitului

Clasificare la nivel național, regional și internațional
Categorie Acoperire
Cod
IUCN (%)
RO02 II 16.71
Categorie Acoperire
Cod
IUCN (%)
RO04 IV 2.71
Categorie Acoperire
Cod
IUCN (%)
RO98 0.08
147
Relațiile sitului cu alte arii protejate - desemnate la nivel național sau
regional
Codul național și numele ariei
Cod Categorie Tip %
naturale protejate
RO02 Parc național + 16.71 P Parcul Național Munții Măcinului
RO04 Rezervație naturală + 0.24 2.764. Pădurea Valea Fagilor
RO04 Rezervație naturală + 0.86 IV.55. Chervant - Priopcea
RO04 Rezervație naturală + 0.46 IV.57. Muntele Consul
RO04 Rezervație naturală + 0.16 IV.58. Dealul Sărica
RO04 Rezervație naturală + 0.40 IV.61. Carasan - Teke
RO04 Rezervație naturală + 0.04 IV.64. Edirlen
RO04 Rezervație naturală + 0.01 IV.72. Mânăstirea Cocoș
RO98 Necunoscut + 0.01 2.770. Locul fosilifer Bujoarele
RO98 Necunoscut * 0.07 2.772. Pădurea Niculițel
Managementul sitului
Aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0073 Măcin – Niculițel este în
administrare la Parcul Național Munții Măcin. Administrația Parcului în anul 2006
a demarat realizarea studiilor care au stat la baza elaborării Planului de
management al Parcului Național Munții Măcinului, aprobat prin Hotărârea de
Guvern cu nr. 1074/11.12.2013.
Prin Decizia nr. 371/26.08.2020, privind aprobarea Normelor metodologice
privind implementarea obiectivelor de conservare specifice din Anexa la
Hotărârea de Guvern nr. 1074/2013 pentru aprobarea Planului de management
al Parcului National Muntii Macinului completată cu Decizia nr. 568/23.11.2020
sunt stabilite obiectivele de conservare specifice pentru fiecare specie de interes
conservativ.
Obiectivele specifice de conservare în conformitate cu Decizia nr.
371/26.08.2020 completata cu Decizia nr. 568/23.11.2020:
 Specii din Anexa I a Directivei Păsări
Obiective de conservare pentru specia A019 – Pelecanus onocrotalus

Populația acestei specii în sit este de aproximativ 64-101 indivizi în pasaj și are o
stare de conservare favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru
aceasta specie este menținerea stării sale de conservare, definit prin urmatorii
parametri și valori țintă:
148
Cod
Denumire Unitate de
Natura Parametru Valoare țintă
științifică măsură
2000
A019 Pelecanus Mărimea populației Număr de Cel puțin 83
onocrotalus indivizi în
pasaj
Tendințele Schimbare Tendința pe temen
populației în pasaj procent lung a populației
pentru toate speciile,
stabilă sau în
creștere. Dat fiind
numărul mare și
fluctuațiile mari de
indivizi în pasaj, este
necesară
monitorizarea
tendințelor, în cadrul
unui program de
monitorizare în
termen de 3 ani.
Tipar de distribuție Tipar spațial Fără scădere
și temporal, semnificativă a
intensitatea tiparului spațial,
utilizării temporal sau a
habitatelor intensității utilizării
habitatelor fiecărei
specii altele decât
cele rezultate din
variații naturale.
Trebuie introdus un
program de
monitorizare în
termen de 3 ani.
Suprafața ha Trebuie definit în
habitatului termen de 3 ani
Calitatea apei pe Clasa de Trebuie definit în
baza indicatorilor calitate a termen de 3 ani
fizico-chimici apei
(regimul de oxigen,
149
Cod
Denumire Unitate de
2000
nutrienți, salinitate,
metale, micro-
poluanți organici și
anorganici)
Calitatea apei pe Clasa de Trebuie definit în
ecologici apei
(macronevertebrate,
fitobentos,
fitoplancton, Indexul
European de Pești)
Obiective de conservare pentru specia A020 – Pelecanus crispus

Conform studiilor de fundamentare a planului de management aceasta specie
”nu cuibareste în aria protejata și nu a fost observat survolând aria”.
Obiective de conservare pentru specia A031 – Ciconia ciconia

Populația acestei specii în sit este de aproximativ 22 de perechi cuibăritoare și
are o stare de conservare favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului
pentru aceasta specie este menținerea stării sale de conservare, definit prin
urmatorii parametri și valori țintă:
Cod
Denumire Unitate de
2000
A031 Ciconia Mărimea Număr Cel puțin 22
ciconia populației perechi
cuibăritoare
Mărimea Număr indivizi Cel puțin 35.000
populației în migrație
Tendințele Schimbare Tendința pe termen lung a
populației procent populației stabil sau în
creștere (trebuie introdus
un program de
monitorizare în termen de
3 ani).
150
Cod
Denumire Unitate de
2000
Tipar de Tipar spațial Fără scădere
distribuție și temporal, semnificativă a tiparului
intensitatea spațial, temporal sau a
utilizării intensității utilizării
habitatelor habitatelor aletele decât
cele rezultate din variații
naturale
Suprafața ha Cel puțin 30927
habitatului
Obiective de conservare pentru specia A404 - Aquila heliaca

Populația acestei specii în sit nu a fost evaluată și are o stare de conservare
necunoscută. Obiectivul de conservare specific sitului pentru aceasta specie
este menținerea sau îmbunătățirea stării sale de conservare, în functie de
rezultatul studiilor ce se vor realiza într-o perioadă de 3 ani și este definit prin
următorii parametri și valori țintă:
Cod
Denumire Unitate de
2000
A404 Aquila Mărimea Număr de Trebuie definită în termen de 3 ani
heliaca populației indivizi în pasaj (conform studiului de evaluare a stării de
conservare în planul de management:
probabil nu cuibărește nicio pereche în
zonă, exemplarele observate aici în
ultimii ani fiind cu o probabilitate destul
de mare păsări migratoare sau indivizi
necuibăritori).
Tendințele Schimbare Tendința pe termen lung a populației,
populației procent stabil sau în creștere. Trebuie introdus un
pentru specie program de monitorizare în termen de 3
ani.
Tipar de tipar spațial și Fără scădere semnificativă a tiparului
distribuție temporal, spațial, temporal sau a intensității utilizării
intensitatea habitatelor altele decât cele rezultate din
utilizării variații naturale. Trebuie introdus un
151
Cod
Denumire Unitate de
2000
habitatelor program de monitorizare în termen de 3
ani.
habitatului
Obiective de conservare pentru specia A030 - Ciconia nigra

favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru aceasta specie este
menținerea sau îmbunătățirea stării sale de conservare, definit prin următorii
Cod
Denumire Unitate de
2000
A030 Ciconia Mărimea număr de Trebuie definit în termen de 3
nigra populației perechi ani(conform studiului de evaluare a stării
cuibăritoare de conservare în planul de management
este probabilă existența a cel puțin unei
perechi cuibăritoare în parc sau în
apropierea acestuia).
Mărimea număr de Trebuie definit în termen de 3 ani (in
populației indivizi în studiul de evaluare a stării de
pasaj conservare din planul de management
nu a fost posibilă o estimare precisă a
numărului de păsări aflate în pasaj).
Tendințele schimbare Tendința pe termen lung a populației,
populației procent stabil sau în creștere. Trebuie introdus
pentru fiecare un program de monitorizare în termen
specie de 3 ani.
tipar de tipar spațial și Fără scădere semnificativă a tiparului
distribuție temporal, spațial, temporal sau a intensității
intensitatea utilizării habitatelor altele decât cele
utilizării rezultate din variații naturale. Trebuie
habitatelor introdus un program de monitorizare în
termen de 3 ani.
Suparafața ha Cel puțin 31427
152
Cod
Denumire Unitate de
2000
habitatului
Proporția procent din cel puțin 40%, 12014ha
pădurilor cu suprafața
vârste de totală a
peste 80 de pădurilor
ani
Prezența număr/ha Cel puțin 4/ha
arborilor
maturi/bătrâni
în habitate de
păduri
Obiective de conservare pentru specia A090 - Aquila clanga

este menținerea sau îmbunătățirea stării sale de conservare, în funcție de
Cod
Denumire Unitate de
2000
A090 Aquila Mărimea număr de Conform studiului de evaluare a stării de
clanga populației indivizi conservare în planul de management,
Populația cuibăritoare este nulă.
Exemplarele observate aici în ultimii ani
sunt păsări migratoare sau oaspeți de
iarnă. Trebuie definit în termen de 3 ani.
Tendințele Schimbare Tendința pe termen lung a populației
populației procent stabil sau în creștere. Trebuie introdus un
pentru fiecare program de monitorizare în termen de 3
specie ani.
Tipar de Tipar spațial și Fără scădere semnificativă a tiparului
distribuție temporal, spațial, temporal sau a intensității utilizării
intensitatea habitatelor altele decât cele rezultate din
utilizării variații naturale. Trebuie introdus un
habitatelor program de monitorizare în termen de 3
153
Cod
Denumire Unitate de
2000
ani.
habitatului
Proporția Procent din Cel puțin 40% 12014 ha
ani
Prezența Număr/ ha Cel puțin 4/ha
arborilor
maturi/
bătrâni în
habitate de
păduri
Obiective de conservare pentru specia A092 - Hieraaetus pennatus

Populația acestei specii în sit este de aproximativ 9-10 perechi cuibăritoare și are
o stare de conservare favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru
aceasta specie este menținerea stării sale de conservare, definit prin urmatorii
Cod
Denumire Unitate de
2000
A092 Hieraaetus Mărimea număr de Cel puțin 10
pennatus populației perechi
cuibăritoare
Tendințele schimbare Tendința pe termen lung a populației
populației procent stabil sau în creștere. Trebuie introdus
pentru fiecare un program de monitorizare în termen
specie de 3 ani.
Tipar de tipar spațial și Fără scădere semnificativă a tiparului
distribuție temporal, spațial, temporal sau a intensității
intensitatea utilizării habitatelor altele decât cele
utilizării rezultate din variații naturale. Trebuie
habitatelor introdus un program de monitorizare în
154
Cod
Denumire Unitate de
2000
termen de 3 ani.
habitatului
Proporția procent din Cel puțin 40% 12014 ha
ani
Obiective de conservare pentru specia A080 - Circaetus gallicus

Populația acestei specii în sit este de 2 perechi cuibăritoare și are o stare de
conservare necunoscută. Obiectivul de conservare specific sitului pentru
aceasta specie este menținerea sau îmbunătățirea stării sale de conservare,
în funcție de rezultatele studiilor ce se vor realiza în termen de 3 ani și este
definit prin urmatorii parametri și valori țintă:
Cod
Denumire Unitate de
2000
A080 Circaetus Mărimea număr de Cel puțin 2. Conform
gallicus populației perechi studiului de evaluare a
cuibăritoare stării de conservare în
planul de management
este probabilă existența
a cel puțin unei perechi
cuibăritoare în parc sau
în apropierea acestuia.
Mărimea număr de Trebuie definit în termen
populației indivizi în de 3 ani (conform
pasaj studiului de evaluare a
stării de conservare în
planul de management,
nu a fost posibilă o
estimare precisă a
numărului de păsări
aflate în pasaj).
Tendințele schimbare Tendința pe termen lung
155
Cod
Denumire Unitate de
2000
populației procent a populației, stabil sau
pentru fiecare în creștere. Trebuie
specie introdus un program de
monitorizare în termen
de 3 ani.
Tipar de tipar spațial și Fără scădere
distribuție temporal, semnificativă a tiparului
habitatelor habitatelor altele decât
naturale. Trebuie
introdus un program de
de 3 ani.
habitatului
Proporția procent din Cel puțin 40%, 12014ha
ani
arborilor
maturi/bătrâni
în habitate de
păduri
Obiective de conservare pentru specia A403 - Buteo rufinus

Populația acestei specii în sit este de aproximativ 15-18 perechi cuibăritoare și
pentru aceasta specie este menținerea stării sale de conservare, definit prin
urmatorii parametri și valori țintă:
Cod
Denumire Unitate de
2000
156
Cod
Denumire Unitate de
2000
A403 Buteo Mărimea număr perechi Cel puțin 17
rufinus populației cuibăritoare
Tendințele schimbare Tendința pe termen
populației procent lung a populației, stabil
pentru specie sau în creștere.
Trebuie introdus un
program de
de 3 ani.
distribuție temporal, semnificativă a
habitatelor altele decât
cele rezultate din
variații naturale.
Trebuie introdus un
program de
de 3 ani.
Suprafața ha cel puțin 28074
habitatului
Obiective de conservare pentru specia A402- Accipiter brevipes

Populația acestei specii în sit a fost estimată la 7-10 perechi cuibăritoare și are
o stare de conservare favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru
această specie este menținerea stării sale de conservare, definit prin următorii
Cod
Denumire Unitate de
2000
A402 Accipiter Mărimea număr de Cel puțin 8
brevipes populației indivizi
157
Cod
Denumire Unitate de
2000
populației procent lung a populației stabil
pentru fiecare sau în creștere
specie
cele rezultate din
variații naturale
habitatului
Proporția procent din Cel puțin 40% 12014
pădurilor cu suprafața ha
ani
Prezența număr/ ha Cel puțin 4/ha
arborilor
maturi/
bătrâni în
habitate de
păduri
Obiective de conservare pentru specia A082-Circus cyaneus

Populația speciei Circus cyaneus nu a fost evaluată și are o stare de
conservare necunoscută. Obiectivul de conservare specific sitului pentru
această specie este menținerea sau îmbunătățirea stării sale de conservare,
în funcție de rezultatul studiilor ce se vor realiza într-o perioadă de 3 ani și este
definit prin următorii parametri și valori țintă:
Cod
Denumire Unitate de
2000
A082 Circus Mărimea număr de Trebuie definită in
cyaneus populației indivizi care termen de 3
158
Cod
Denumire Unitate de
2000
iernează ani(numărul de
exemplare care rămân
ca oaspeți de iarnă
este dificil de estimat,
acesta variind de la un
an la altul, însă este
probabil, destul de
redus. Valoarea de
referință pentru starea
de conservare
favorabilă nu a fost
definită, ea ar trebui
definită într-o perioadă
de 3 ani).
specie
cele rezultate din
variații naturale. Este
necesară
monitorizarea
unui program de
de 3 ani.
habitatului
159
Obiective de conservare pentru specia A511- Falco cherrug
Cod
Denumire Unitate de
2000
A511 Falco Mărimea număr de Trebuie definit în
cherrug populației indivizi termen de 3 ani.
Conform studiilor de
fundamentare planului
de management
probabil nu cuibărește
în zonă.
pentru fiecare sau în creștere (dat
specie fiind numărul mare și
indivizi în pasaj este
necesară
monitorizarea
unui program de
de 3 ani)
cele rezultate din
variații naturale
(trebuie introdus un
program de
160
Cod
Denumire Unitate de
2000
de 3 ani)
habitatului
Obiective de conservare pentru specia A098-Falco columbarius

Cod
Denumire Unitate de
2000
A098 Falco Mărimea număr de Trebuie definită în
columbarius populației indivizi termen de 3 ani.
Conform studiilor de
fundamentare ale
planului de
management mărimea
populației este probabil
scăzută.
populației procent a populației, stabil sau
pentru fiecare în creștere (dat fiind
specie numărul mare și
indivizi în pasaj este
necesară monitorizarea
unui program de
de 3 ani)
161
Cod
Denumire Unitate de
2000
naturale (trebuie
de 3 ani)
habitatului
Obiective de conservare pentru specia A133-Burhinus oedicnemus

Populația acestei specii în sit a fost estimată la 6-8 perechi cuibăritoare și are o
Cod
Denumire Unitate de
2000
A133 Burhinus Mărimea număr de 7
oedicnemus populației perechi
Suprafata ha Cel putin 29608
habitatului
Tendintele schimbare Tendinta pe termen
populației procent lung a populației
pentru specie stabila sau în crestere
program de
de 3 ani)
cele rezultate din
variații naturale.
162
Cod
Denumire Unitate de
2000
(Trebuie introdus un
program de
de 3 ani).
Obiective de conservare pentru specia A224-Caprimulgus europaeus

Cod
Denumire Unitate de
2000
A224 Caprimulgu Mărimea numar de Trebuie definita în
s europaeus populației indivizi termen de 3 ani
(conform studiului de
evaluare a stării de
conservare în planul
de management
specia a fost
observata în zona de
liziera de la Greci.
Probabil mai
raspandita decat se
cunoaste.)
Tendințele schimbare Tendinta pe termen
populației procent lung a populației
stabila sau în crestere
program de
de 3 ani)
163
Cod
Denumire Unitate de
2000
habitatelor intensității
utilizăriihabitatelor
alteledecât cele
rezultate din variații
naturale. Trebuie
introdus un program
de monitorizare
termen de 3 ani.
habitatului
Proporția procent din Cel puțin 40%
pădurilor cu suprafața 12014 ha
ani
Prezenta număr/ ha Cel puțin 4 ha
arborilor ma-
turi/batrâni în
habitate de
pădure
Obiective de conservare pentru specia A231-Coracias garrulus

Populația acestei specii în sit este de aproximativ 50-80 perechi cuibăritoare și
pentru această specie este menținerea stării sale de conservare, definit prin
Cod
Denumire Unitate de
2000
A231 Coracias Mărimea numărul de Cel puțin 65
garrulus populației perechi
cuibăritoare
habitatului
Numărul/den numărul Trebuie definit în
164
Cod
Denumire Unitate de
2000
sitatea de total/număr/ha termen de 3 ani.
arbori bătrâni de arbori
seculari de
pășuni.
Obiective de conservare pentru specia A429-Dendrocopos syriacus

Populația acestei specii în sit este de 30-50 de perechi cuibăritoare și are o
Cod
Denumire Unitate de
2000
A429 Dendrocopo Mărimea număr de Cel puțin 40
s syriacus populației perechi
cuibăritoare
populației procent a poulației stabil sau în
pentru fiecare creștere. Trebuie
specie introdus un program de
de 3 ani.
naturale. Trebuie
de 3 ani.
habitatului
arborilor
165
Cod
Denumire Unitate de
2000
maturi/bătrâni
în habitate de
păduri
Numărul/den număr Trebuie definit în termen
sitateade total/număr/ha de 3 ani
arbori bătrâni de arbori
seculari pe
pășuni
Obiective de conservare pentru specia A238-Dendrocopos medius

Populația acestei specii în sit este de 100-150 perechi și are o stare de
conservare favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru această
specie este menținerea stării sale de conservare, definit prin următorii
Cod
Denumire Unitate de
2000
A238 Dendrocopo Mărimea număr de cel puțin 125
s medius populației perechi
Tendințele schimbare Tendința pe termen lung a
populației procent populației, stabil sau în
pentru fiecare creștere. Trebuie introdus
specie un program de monitorizare
în termen de 3 ani.
Tipar de tipar spațial și Fără scădere semnificativă
distribuție temporal, a tiparului spațial, temporal
intensitatea sau a intensității utilizării
utilizării habitatelor altele decât cele
habitatelor rezultate din variații
naturale. Trebuie introdus
un program de monitorizare
în termen de 3 ani.
habitatului
arborilor
166
Cod
Denumire Unitate de
2000
maturi/
bătrâni în
habitate de
păduri
Proporția procent din Cel puțin 40%, 12014ha
ani
Lemn mort pe mc/ha Cel puțin 15
picior și la sol
Obiective de conservare pentru specia A246-Lullula arborea

Cod
Denumire Unitate de
2000
A246 Lullula Mărimea număr de Cel puțin 650
arborea populației perechi
pentru fiecare sau în creștere.
specie Trebuie introdus un
program de
de 3 ani.
cele rezultate din
167
Cod
Denumire Unitate de
2000
variații naturale.
Trebuie introdus un
program de
de 3 ani.
habitatului
Acoperirea % ha cel puțin 10% cel
tufelor și puțin 2990
arborilor
dispersate
sau în forma
aliniamentelo
r pe pajiști în
aria de
distribuție a
speciilor în sit
Obiective de conservare pentru specia A533-Oenanthe pleschanka

Populația acestei specii în sit este de 10-15 perechi și are o stare de conservare
favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru această specie este
menținerea stării sale de conservare, definit prin următorii parametri și valori
țintă:
Cod
Denumire Unitate de
2000
A533 Oenanthe Mărimea număr de Cel puțin 13
pleschanka populației perechi
program de
de 3 ani.
168
Cod
Denumire Unitate de
2000
cele rezultate din
variații naturale.
Trebuie introdus un
program de
de 3 ani.
habitatului
Obiective de conservare pentru specia A379-Emberiza hortulana

Cod
Denumire Unitate de
2000
A379 Emberiza Mărimea număr de Cel puțin 75
hortulana populației perechi
program de
de 3 ani.
169
Cod
Denumire Unitate de
2000
cele rezultate din
variații naturale.
Trebuie introdus un
program de
de 3 ani.
habitatului
Acoperirea % ha cel puțin 10% cel
arborilor
dispersate
sau în forma
aliniamentelo
r pe pajiști în
aria de
distribuție a
speciilor în sit
 Specii de păsări dependente de habitate acvatice deschise din Anexa 1

O serie de specii de păsări precum pescărușii și chirele au nevoie de habitate cu
apă deschisă. În timp ce ele vor beneficia de o structură complexă a zonelor
umede cu stuf și apă puțin adâncă, prezența apelor larg deschise (adânci) este
esențială.
Obiectivele de conservare sunt definite la nivelul grupului - cu parametri comuni
pentru habitat și parametri privind dimensiunea populației la nivel de specie.
Obiectivul specific de conservare pentru aceste specii este menținerea sau
îmbunătățirea stării de conservare, în funcție de rezultatele studiilor în
desfășurare (a se decide în termen de 3 ani dacă este necesară menținerea sau
îmbunătățirea și modificate valorile tinta în functie de noile informatii), așa cum
sunt definite de parametrii și țintele prezentate în tabelul următor:
170
Cod
Denumire Unitate de
2000
A229 Alcedo Mărimea număr de Trebuie definit în termen
atthis populației indivizi de 3 ani (mărimea
populației nu afost
definită în planul de
management și specia
nu este trecută nici în
Formularul standard,
așadar mărimea
populației va trebui
definită într-un termen
de 3 ani)
A196 Chlidonias Mărimea număr de Cel puțin 40 (mărimea
hybridus populației indivizi în populației de pasaj este
pasaj estimată la 30-50
indivizi)
populației pentru procent a populației, stabil sau în
fiecare specie creștere (trebuie
de 3 ani)
Tipar de tipar Fără scădere
distribuție spațial și semnificativă a tiparului
temporal, spațial, temporal sau a
intensitate intensității utilizării
a utilizării habitatelor altele decât
habitatelor cele rezultate din variații
naturale. Trebuie
de 3 ani.
habitatului acvatic
deschis
Nivelul apei m Stabil, fără fluctuații
rapide
171
Cod
Denumire Unitate de
2000
habitatelor de
hrănire, a stufului
și a vegetației
acvatice
submerse
(habitate litorale
importante pentru
pești)
Suprafața de ha Trebuie definită în
vegetație termen de 3 ani
lemnoasă de-a
lungul malurilor
Calitatea apei pe clasa de Trebuie definită în
fizico-chimici apei
(regimul de
oxigen, nutrienți,
salinitate, metale,
micropoluanți
organici și
anorganici)
Calitatea apei pe clasa de Trebuie definită în
ecologici apei
(macronevertebra
te, fitobentos,
fitoplancton,
indexul european
de pești)
 Specii din Anexa 1 dependente de stufărișuri

O serie de specii de păsări au nevoie de habitatele cu stuf. În timp ce unele
specii beneficiază de structura complexă a zonelor umede, cu suprafețe de
apă de adâncimi diferite, iar unele dintre ele se hrănesc ocazional și pe uscat,
prezența unei suprafețe extinse de stuf este esențială.
172
Obiectivele de conservare sunt definite la nivelul grupului - cu parametri
comuni
îmbunătățirea stării de conservare, în funcție de rezultatele investigațiilor în
desfășurare (trebuie să se decidă în termen de 3 ani dacă este necesară
menținerea sau îmbunătățirea), așa cum sunt definite de parametrii și țintele
prezentate în tabelul următor:
Cod
Denumire Unitate de
2000
A08 Circus Mărimea număr de Cel puțin 700
aeruginosu populației indivizi în
s pasaj
număr de Cel puțin 3
perechi
cuibăritoare
A027 Egretta Mărimea număr de Cel puțin 40
alba populației indivizi în
pasaj
A026 Egretta Mărimea număr de Trebuie definit în
garzetta populației indivizi termen de 3 ani
A029 Ardea Mărimea număr de Cel puțin 33
purpurea populației indivizi în
pasaj
A024 Ardeola Mărimea număr de Trebuie definit în
raloides populației indivizi termen de 3 ani
Tendințele Schimbare Tendința pe termen
specie
Tipar de Tipar spațial și Fără scădere
cele rezultate din
variații naturale
173
Cod
Denumire Unitate de
2000
Suprafața Ha Cel puțin 545
stufărișului
Suprafața de Ha Va fi definită în termen
vegetație de 3 ani.
lemnoasă de-
a lungul
malurilor
Calitatea apei Clasa de Va fi definită în termen
pe baza calitate a apei de 3 ani.
indicatorilor
fizico-chimici
(regimul de
oxigen,
nutrienți,
salinitate,
metale,
micropoluanți
organici și
anorganici).
Calitatea apei Clasa de Trebuie definit în
pe baza calitate a apei termen de 3 ani
indicatorilor
ecologici
(macronevert
ebratele,
fitobentos,
fitoplancton,
Indexul
European de
pești
 Specii din Anexa 1 asociate cu habitate terestre

O serie de specii de păsări folosesc în mare parte terenuri agricole extinse
(inclusiv pajiștile și viile) din aria protejata, cu toate acestea ele beneficiază și de
prezența unor zone umede de mica adâncime sau de pășuni cu arbuști
împrăștiați.
174
Datorită specificității acestui sit, unele specii au fost grupate pe baza faptului că
folosesc terenuri agricole extinse, păduri în tranziție sau zone urbane.
Obiectivul specific de conservare pentru aceste specii la nivel de sit este
menținerea sau îmbunătățirea stării de conservare, în funcție de rezultatele
investigațiilor în desfășurare (trebuie sa se decidă în termen de 3 ani dacă este
necesară menținerea sau îmbunătățirea), așa cum sunt definite de parametrii și
țintele prezentate în tabelul următor:
Cod
Denumire Unitate de
2000
A255 Anthus Mărimea număr de Cel puțin 950
campestris populației perechi
cuibăritoare
Mărimea numar de Cel puțin 2500
populației indivizi în
pasaj
A091 Aquila Mărimea numar de Cel puțin 2
chrysaetos populației indivizi în
pasaj
A089 Aquila Mărimea număr de Cel puțin 14
pomarina populației perechi
cuibăritoare
Mărimea număr de Cel puțin 1700
pasaj
A243 Calandrell Mărimea Număr de Cel puțin 300
a populației perechi
brachydact cuibăritoare
yla
A084 Circus Mărimea Număr de Cel puțin 225
pygargus populației indivizi în
pasaj
A122 Crex crex Mărimea Număr de Trebuie definita în
populației indivizi termen de 3 ani
(mărimea populației nu
a fost definită în planul
de management și
175
Cod
Denumire Unitate de
2000
specia nu este trecută
nici în Formularul
standard)
A236 Dryocopus Mărimea Număr de Cel puțin 90
martius populației indivizi
rezidenți
A103 Falco Mărimea Număr de Cel puțin 13
peregrinus populației indivizi în
pasaj
Mărimea Număr de Cel puțin 5
populației indivizi care
iernează
A097 Falco Mărimea Număr de Cel puțin 11
vespertinu populației perechi
s cuibăritoare
Mărimea Număr de Cel puțin 450
pasaj
A320 Ficedula Mărimea Număr de Cel puțin 10000
parva populației indivizi în
pasaj
A321 Ficedula Mărimea Număr de Trebuie definita în
albicollis populației indivizi termen de 3 ani
(mărimea populației nu
de management și nici
în Formularul
standard)
A075 Haliaeetus Mărimea Număr de cel putin 15
albicilla populației indivizi
A338 Lanius Mărimea număr de Cel puțin 1100
collurio populației perechi
cuibăritoare
Mărimea număr de Trebuie definit în
populației indivizi în termen de 3 ani
pasaj (mărimea populației nu
176
Cod
Denumire Unitate de
2000
de management și
nici în Formularul
standard)
A339 Lanius Mărimea numar de cel putin 250
minor populației perechi
cuibăritoare
Mărimea numar de Trebuie definita în
în Formularul
standard)
A242 Melanocor Mărimea număr de Trebuie definita în
ypha populației indivizi termen de 3 ani
calandra (mărimea populației nu
de management și
nici în Formularul
standard)
A073 Milvus Mărimea numar de cel puțin 2
migrans populației perechi
cuibăritoare
pasaj
A094 Pandion Mărimea număr de Cel puțin 9
haliaetus populației indivizi în
pasaj
A072 Pernis Mărimea număr de Cel puțin 19
apivorus populației perechi
cuibăritoare
177
Cod
Denumire Unitate de
2000
pasaj
A234 Picus Mărimea număr de Cel puțin 165
canus populației perechi
rezidente
A307 Sylvia Mărimea număr de Trebuie definită în
nisoria populației perechi termen de 3 ani
cuibăritoare (mărimea populației nu
în Formularul
standard)
Mărimea număr de Trebuie definita în
în Formularul
standard, așadar
mărimea populației de
pasaj va trebui definită
într-un termen de 3
ani)
program de
de 3 ani.
habitatelor pentru
178
Cod
Denumire Unitate de
2000
fiecare specie, altele
decât cele rezultate
din variații naturale
Mărimea ha Cel puțin 31600
habitatului
terestru
(terenuri
agricole și
pajiști)
Suprafața cu ha Cel puțin 1959.
vegetație Valoarea exactă va fi
arbustivă definită într-o perioadă
(păduri în de 3 ani.
tranziție)
habitatelor de
pădure
Acoperirea % ha Cel puțin 10% Cel
arborilor
dispersate
sau în forma
aliniamentelo
r pe pajiști în
aria de
distribuție a
speciilor în sit
Prezența număr/ ha Cel puțin 4/ ha
arborilor
maturi/
bătrâni în
habitate de
păduri
Proporția procent din Cel puțin 40% 12014
179
Cod
Denumire Unitate de
2000
ani
Lemn mort pe mc/ ha Cel puțin 15
picior și la sol
 Specii de păsări dependente de habitate acvatice deschise neincluse

în Anexa 1
O serie de specii de păsări precum pescărușii și chirele au nevoie de habitate cu
apă deschisă. În timp ce ele vor beneficia de o structură complexă a zonelor
umede cu stuf și apă puțin adâncă, prezența apelor larg deschise (adânci) este
esențială.
îmbunătățirea stării de conservare, în funcție de rezultatele studiilor în
desfășurare (a se decide în termen de 3 ani dacă este necesară menținerea sau
îmbunătățirea și modificate valorile țintă în funcție de noile informații), așa cum
sunt definite de parametrii și țintele prezentate în tabelul următor:
Cod
Denumire Unitate de
2000
A053 Anas Mărimea număr de Trebuie definit în
platyrhync populației indivizi termen de 3 ani.
hos
A055 Anas Mărimea număr de Trebuie definit în
querquedul populației indivizi termen de 3 ani.
a
A041 Anser Mărimea număr de Trebuie definit în
albifrons populației indivizi termen de 3 ani.
A043 Anser Mărimea număr de Trebuie definit în
anser populației indivizi termen de 3 ani.
A036 Cygnus Mărimea număr de Trebuie definit în
olor populației indivizi termen de 3 ani.
A125 Fulica atra Mărimea număr de Trebuie definit în
populației indivizi termen de 3 ani.
A123 Gallinula Mărimea număr de Trebuie definit în
180
Cod
Denumire Unitate de
2000
chloropus populației indivizi termen de 3 ani.
A459 Larus Mărimea număr de Trebuie definit în
cahinnans populației indivizi termen de 3 ani.
A179 Larus Mărimea număr de Trebuie definit în
ridibundus populației indivizi termen de 3 ani.
A017 Phalacroco Mărimea număr de Trebuie definit în
rax carbo populației indivizi termen de 3 ani.
A005 Podiceps Mărimea număr de Trebuie definit în
cristatus populației indivizi termen de 3 ani.
A048 Tadorna Mărimea număr de Trebuie definit în
tadorna populației indivizi termen de 3 ani.
A142 Vanellus Mărimea număr de Trebuie definit în
vanellus populației indivizi termen de 3 ani.
program de
de 3 ani
habitatelor pentru
fiecare specie altele
din variații naturale.
habitatului
acvatic
deschis
Nivelul apei m Stabil, fără fluctuații
rapide
Suprafașa ha Cel puțin 545
181
Cod
Denumire Unitate de
2000
habitatelor de
hrănire, a
stufului și a
vegetației
acvatice
submerse
(habitate
litorale
importante
pentru pești)
Suprafața de ha Trebuie definită în
vegetație termen de 3 ani.
lemnoasă de-
a lungul
malurilor
Calitatea apei Clasa de Trebuie definită în
pe baza calitate a apei termen de 3 ani.
indicatorilor
fizico-chimi
(regimul de
oxigen,
nutrienți,
salinitate,
metale,
micro-
poluanți
organici și
anorganici)
pe baza calitate a apei termen de 3 ani.
indicatorilor
ecologici
(macronevert
ebrate,
fitobentos,
fiyoplancton,
182
Cod
Denumire Unitate de
2000
Indexul
European de
Pești)
 Specii neincluse în Anexa 1 dependente de stufărișuri

La nivelul sitului sunt specii de păsări dependente de habitatele cu stuf. În
timp ce unele specii beneficiază de structura complexă a zonelor umede, cu
suprafețe de apă de adâncimi diferite, iar unele dintre ele se hrănesc
ocazional și pe uscat, prezența unei suprafețe extinse de stuf este esențială.
Obiectivele de conservare sunt definite la nivelul grupului - cu parametri
comuni
îmbunătățirea stării de conservare, în funcție de rezultatele investigațiilor în
desfășurare (trebuie să se decidă în termen de 3 ani dacă este necesară
menținerea sau îmbunătățirea), așa cum sunt definite de parametrii și țintele
prezentate în tabelul următor:
Cod
Denumire Unitate de
2000
A298 Acrocephal Mărimea Număr de Trebuie definit în
us populației indivizi termen de 3 ani
arundinace
us
palustris
schoenoba
enus
scirpaceus
A028 Ardea Mărimea Număr de Trebuie definit în
cinerea populației indivizi termen de 3 ani
183
Cod
Denumire Unitate de
2000
A292 Locustella Mărimea Număr de Trebuie definit în
luscinioide populației indivizi termen de 3 ani
s Tendințele Schimbare Tendința pe termen
specie
Tipar de Tipar spațial și Fără scădere
cele rezultate din
variații naturale
Suprafața Ha Cel puțin 545
stufărișului
Suprafața de Ha Va fi definită în termen
vegetație de 3 ani.
lemnoasă de-
a lungul
malurilor
Calitatea apei Clasa de Va fi definită în termen
pe baza calitate a apei de 3 ani.
indicatorilor
fizico-chimici
(regimul de
oxigen,
nutrienți,
salinitate,
metale,
micropoluanți
organici și
anorganici).
pe baza calitate a apei termen de 3 ani
indicatorilor
184
Cod
Denumire Unitate de
2000
ecologici
(macronevert
ebratele,
fitobentos,
fitoplancton,
Indexul
European de
pești)
 Specii neincluse în Anexa 1 asociate cu habitate terestre

O serie de specii de păsări folosesc în mare parte terenuri agricole extinse
(inclusiv pajistile și viile) și pădurile întinse din aria protejata, cu toate acestea ele
beneficiază și de prezența unor zone umede de mica adâncime sau de pășuni cu
arbuști împrăștiați.
Datorită specificității acestui sit, unele specii au fost grupate pe baza faptului că
folosesc terenuri agricole extinse, paduri în tranzitie sau zone urbane.
Obiectivul specific de conservare pentru aceste specii la nivel de sit este
menținerea sau îmbunătățirea stării de conservare, în funcție de rezultatele
investigațiilor în desfășurare (trebuie sa se decidă în termen de 3 ani dacă este
necesară menținerea sau îmbunătățirea), așa cum sunt definite de parametrii și
țintele prezentate în tabelul următor.
Cod
Denumire Unitate de
2000
A085 Accipiter Mărimea Număr de Trebuie definit în
gentilis populației indivizi termen de 3 ani
A086 Accipiter Mărimea Număr de Trebuie definit în
nisus populației indivizi termen de 3 ani
A247 Alauda Mărimea Număr de Trebuie definit în
arvensis populației indivizi termen de 3 ani
A259 Anthus Mărimea Număr de Trebuie definit în
spinoletta populației indivizi termen de 3 ani
A256 Anthus Mărimea Număr de Trebuie definit în
trivialis populației indivizi termen de 3 ani
185
Cod
Denumire Unitate de
2000
A226 Apus apus Mărimea Număr de Trebuie definit în
A218 Athene Mărimea Număr de Trebuie definit în
noctua populației indivizi termen de 3 ani
A087 Buteo Mărimea Număr de Trebuie definit în
buteo populației indivizi termen de 3 ani
A088 Buteo Mărimea Număr de Trebuie definit în
lagopus populației indivizi termen de 3 ani
A366 Carduelis Mărimea Număr de Trebuie definit în
cannabina populației indivizi termen de 3 ani
carduelis populației indivizi termen de 3 ani
chloris populației indivizi termen de 3 ani
spinus populației indivizi termen de 3 ani
A334 Certhia Mărimea Număr de Trebuie definit în
familiaris populației indivizi termen de 3 ani
A373 Coccothra Mărimea Număr de Trebuie definit în
ustes populației indivizi termen de 3 ani
coccothrau
stes
A207 Columba Mărimea Număr de Trebuie definit în
oenas populației indivizi termen de 3 ani
A208 Columba Mărimea Număr de Trebuie definit în
palumbus populației indivizi termen de 3 ani
A350 Corvus Mărimea Număr de Trebuie definit în
corax populației indivizi termen de 3 ani
cornix populației indivizi termen de 3 ani
frugilegus populației indivizi termen de 3 ani
monedula populației indivizi termen de 3 ani
A113 Coturnix Mărimea Număr de Trebuie definit în
coturnix populației indivizi termen de 3 ani
186
Cod
Denumire Unitate de
2000
A212 Cuculus Mărimea Număr de Trebuie definit în
canorus populației indivizi termen de 3 ani
A253 Delichon Mărimea Număr de Trebuie definit în
urbica populației indivizi termen de 3 ani
A237 Dendrocop Mărimea Număr de Trebuie definit în
os major populației indivizi termen de 3 ani
A240 Dendrocop Mărimea Număr de Trebuie definit în
os minor populației indivizi termen de 3 ani
A376 Emberiza Mărimea Număr de Trebuie definit în
citrinella populației indivizi termen de 3 ani
A269 Erithacus Mărimea Număr de Trebuie definit în
rubecula populației indivizi termen de 3 ani
A099 Falco Mărimea Număr de Trebuie definit în
subbuteo populației indivizi termen de 3 ani
A096 Falco Mărimea Număr de Trebuie definit în
tinnunculu populației indivizi termen de 3 ani
s
A322 Ficedula Mărimea Număr de Trebuie definit în
hypoleuca populației indivizi termen de 3 ani
A359 Fringilla Mărimea Număr de Trebuie definit în
coelebs populației indivizi termen de 3 ani
A360 Fringilla Mărimea Număr de Trebuie definit în
montifringil populației indivizi termen de 3 ani
la
A244 Galerida Mărimea Număr de Trebuie definit în
cristata populației indivizi termen de 3 ani
A342 Garrulus Mărimea Număr de Trebuie definit în
glandarius populației indivizi termen de 3 ani
A299 Hippolais Mărimea Număr de Trebuie definit în
icterina populației indivizi termen de 3 ani
A251 Hirundo Mărimea Număr de Trebuie definit în
rustica populației indivizi termen de 3 ani
A233 Jynx Mărimea Număr de Trebuie definit în
torquilla populației indivizi termen de 3 ani
A340 Lanius Mărimea Număr de Trebuie definit în
excubitor populației indivizi termen de 3 ani
187
Cod
Denumire Unitate de
2000
A341 Lanius Mărimea Număr de Trebuie definit în
senator populației indivizi termen de 3 ani
A280 Monticola Mărimea Număr de Trebuie definit în
saxatillis populației indivizi termen de 3 ani
A277 Oenanthe Mărimea Număr de Trebuie definit în
oenanthe populației indivizi termen de 3 ani
A337 Oriolus Mărimea Număr de Trebuie definit în
oriolus populației indivizi termen de 3 ani
A328 Parus ater Mărimea Număr de Trebuie definit în
A329 Parus Mărimea Număr de Trebuie definit în
caeruleus populației indivizi termen de 3 ani
major populației indivizi termen de 3 ani
palustris populației indivizi termen de 3 ani
A354 Passer Mărimea Număr de Trebuie definit în
domesticu populației indivizi termen de 3 ani
s
A356 Passer Mărimea Număr de Trebuie definit în
montanus populației indivizi termen de 3 ani
A112 Perdix Mărimea Număr de Trebuie definit în
perdix populației indivizi termen de 3 ani
A115 Phasianus Mărimea Număr de Trebuie definit în
colchicus populației indivizi termen de 3 ani
A314 Phylloscop Mărimea Număr de Trebuie definit în
us sibilatrix populației indivizi termen de 3 ani
trochilus
A343 Pica pica Mărimea Număr de Trebuie definit în
A235 Picus Mărimea Număr de Trebuie definit în
viridis populației indivizi termen de 3 ani
A249 Riparia Mărimea Număr de Trebuie definit în
riparia populației indivizi termen de 3 ani
188
Cod
Denumire Unitate de
2000
A275 Saxicola Mărimea Număr de Trebuie definit în
rubetra populației indivizi termen de 3 ani
A155 Scolopax Mărimea Număr de Trebuie definit în
rustica populației indivizi termen de 3 ani
A361 Serinus Mărimea Număr de Trebuie definit în
serinus populației indivizi termen de 3 ani
A332 Sitta Mărimea Număr de Trebuie definit în
europaea populației indivizi termen de 3 ani
A209 Streptopeli Mărimea Număr de Trebuie definit în
a decaocto populației indivizi termen de 3 ani
A210 Streptopeli Mărimea Număr de Trebuie definit în
a turtur populației indivizi termen de 3 ani
A219 Strix aluco Mărimea Număr de Trebuie definit în
A351 Sturnus Mărimea Număr de Trebuie definit în
vulgaris populației indivizi termen de 3 ani
A265 Troglodyte Mărimea Număr de Trebuie definit în
s populației indivizi termen de 3 ani
troglodytes
A287 Turdus Mărimea Număr de Trebuie definit în
viscivorus populației indivizi termen de 3 ani
A270 Luscina Mărimea Număr de Trebuie definit în
luscina populației perechi termen de 3 ani
cuibăritoare
A271 Luscina Mărimea Număr de Trebuie definit în
megarhync populației perechi termen de 3 ani
hos cuibăritoare
A230 Merops Mărimea Număr de Trebuie definit în
apiaster populației perechi termen de 3 ani
cuibăritoare
A383 Miliaria Mărimea Număr de Trebuie definit în
calandra populației perechi termen de 3 ani
cuibăritoare
A262 Motacilla Mărimea Număr de Trebuie definit în
alba populației perechi termen de 3 ani
cuibăritoare
189
Cod
Denumire Unitate de
2000
A260 Motacilla Mărimea Număr de Trebuie definit în
flava populației perechi termen de 3 ani
cuibăritoare
A319 Muscicapa Mărimea Număr de Trebuie definit în
striata populației perechi termen de 3 ani
cuibăritoare
A273 Phoenicur Mărimea Număr de Trebuie definit în
us populației perechi termen de 3 ani
phoenicuru cuibăritoare
s
A311 Sylvia Mărimea Număr de Trebuie definit în
atricapilla populației perechi termen de 3 ani
cuibăritoare
communis populației perechi termen de 3 ani
cuibăritoare
curruca populației perechi termen de 3 ani
cuibăritoare
merula populației perechi termen de 3 ani
cuibăritoare
philomelos populației perechi termen de 3 ani
cuibăritoare
A232 Upupa Mărimea Număr de Trebuie definit în
epops populației perechi termen de 3 ani
cuibăritoare
A435 Oenanthe Mărimea Număr de Cel puțin 180
isabellina populației perechi
cuibăritoare
A443 Parus Mărimea Număr de Cel puțin 650
lugubris populației indivizi în
pasaj
us collybita populației perechi termen de 3 ani
190
Cod
Denumire Unitate de
2000
cuibăritoare
Număr de
indivizi în
pasaj
pilaris populației indivizi care termen de 3 ani
iernează
Tendințele Schimbare Tendința pe termen
specie
distribuție și temporal, semnificativă a
cele rezultate din
variații naturale
Mărimea ha Cel puțin 31600
habitatului
terestru (
terenuri agricole
și pajiști)
Suprafața cu ha Cel puțin 1959
vegetație
arbustivă
(păduri în
tranziție)
habitatelor de
pădure
Acoperirea % ha Cel puțin 10% Cel
arborilor
dispersate sau
191
Cod
Denumire Unitate de
2000
în forma
aliniamentelor
pe pajiști în aria
de distribuție a
speciilor în sit.
Prezența Număr/ ha Cek puțin 4/ ha
arborilor maturi/
bătrâni în
habitate de
păduri
Proporția Procent din Cel puțin 40% 12014
vârste de peste totală a
80 de ani pădurilor
Lemn mort pe mc/ ha Cel puțin 15
picior și la sol
ROSCI 0012 Brațul Măcin

Situl are o suprafață de cca. 10.433 ha (conform Formularului Standard Natura
2000) și este localizat în regiunea biogeografică stepică (100%).
Tipuri de habitate prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le privește
Tipuri de habitate Evaluare
AIBICID AIBIC
Acoperire Calit.
Cod PF NP Peșteri Supr. Status Eval.
(ha) date Rep.
rel. conserv. globală
3130 52 Bună B C B B
3270 104 Bună B B B B
62C0 312 Bună B C B B
6430 208 Bună B C B B
6510 104 Bună B C B B
92A0 2025 Bună A B B A
192
Specii prevăzute la articolul 4 din Directiva 2009/147/CE și enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE și
evaluarea sitului în ceea ce le privește.
Mărime Unit. Categ. Calit. AIBICID AIBIC
Grup Cod Denumire știintifică S NP Tip
Min. Max. măsură CIRIVIP date POP. Conserv. Izolare Global
M 1355 Lutra lutra P C C B C B
M 2633 Mustela eversmanii P M C C B B
M 1335 Spermophilus citellus P P C B C B
(Popândau)
A 1188 Bombina bombina P P B B C B
A 1993 Triturus dobrogicus P P B B B B
F 4127 Alosa tanaica P R B B B B
(Rizeafca)
F 4127 Alosa tanaica R R B B B B
(Rizeafca)
F 1130 Aspius aspius (Aun) P P B B C B
F 1149 Cobitis taenia P C B B C B
(Zvârluga)
F 2511 Gobio kessleri P P C B C B
(Petroc)
F 1157 Gymnocephalus P C C B C B
schraetzer (Raspar)
F 1157 Gymnocephalus C C C B C B
schraetzer (Raspar)
Misgurnus fossilis
F 1145 P C B A C A
(Chiscar, Tipar)
F 2522 Pelecus cultratus P P C B C B
(Sabita)
F 1134 Rhodeus sericeus P P B A C A
amarus (Boarca)
193
F 1146 Sabanejewia aurata P C C B C B
(Dunarita)
F 1146 Sabanejewia aurata C C C B C B
(Dunarita)
F 1160 Zingel streber P C C B B B
(Fusar)
F 1160 Zingel streber C C C B B B
(Fusar)
F 1159 Zingel zingel (Fusar P C C B B B
mare, Pietrar)
F 1159 Zingel zingel (Fusar C C C B B B
mare, Pietrar)
P 1428 Marsilea quadrifolia P R C B C B
R 1220 Emys orbicularis P P B B C B
R 1219 Testudo graeca P P C B C B
Alte specii importante de floră și faună

Specii Populație Motivație
Denumire Mărime Unit. Categ. Anexa Alte categorii
Grup Cod S NP
științifică Min. Max. măsură CIRIVIP IV V A B C D
Echinops ritro
P R X
ssp. ruthenicus
Ornithogalum
P V X
amphibolum
P Thymus zygioides R X
194
Descrierea sitului
Caracteristici generale ale sitului
N14 Pășuni 5.74
N15 Alte terenuri arabile 0.54
Alte caracteristici ale sitului:
- suprafața sitului este de 10303 ha
- întreg situl se încadrează în bioregiunea stepică.
Clase de habitat
- ape dulci continentale - 26,79%;
- mlaștini (vegetatie de centura)- 6,4%,
- stepe - 3,8%;
- pajiști seminaturale umede, preerii mezofile – 4,6%
- păduri caducifoliate - 19,41%
- pădurile de monocultură (plopi) - 40% Total = 100%.
Calitate și importanță:
Situl prezintă importanță în primul rând pentru conservarea habitatului 92A0 Salix
alba and Populus alba galleries, ce ocupă aproximativ 19,41% din sit, respectiv
4% din suprafața habitatului la nivel național.
Habitatul este reprezentat pe suprafețe mai mult sau mai puțin reduse și prin
arborete asupra cărora nu s-au făcut intervenții silvice, încă de la formare,
suprafețe ce pot fi considerate păduri virgine (în prezent sau potențiale). Nu au
fost însă identificate până în prezent arborete seculare din acest habitat.
Pe locul secund ca importanță se situează habitatul prioritar 62C0* Ponto-
Sarmatic steppes, ce ocupă o suprafață de aproximativ 4% din suprafața
națională a habitatului, reprezentat prin stepe cu graminee pe soluri bălane
(asociația Agropyretum pectiniformae), întâlnite în țară predominant în Dobrogea,
și stepe petrofile pe șisturi paleozoice (asociația Sedo hillebrandtii- Polytrichetum
piliferi) încadrate în alianța endemică pentru Dobrogea Pimpinello – Thymion
zygioidi.
În sit a fost citată (Săvulescu, 1976) specia de interes comunitar Marsilea
quadrifolia, din zona lacului Iglisa, care există în prezent (însă ca amenajare
piscicolă), fapt pentru care se poate presupune că specia respectivă nu a
dispărut.
195
Situl reprezintă partea nordică a coridorului de migrație a speciilor de plante din
Peninsula Balcanică spre dobrogea de nord și Delta Dunării.
În plus acesta constituie și o importantă cale de migrație pentru păsări (fiind
propus și ca SPA), precum și pentru anumite specii de pești, inclusiv sturioni.
Includerea Cursului Dunării în sit este esențială pentru asigurarea continuității cât
și pentru transportul de către apele fluviului a organelor de reproducere (semințe,
lăstari etc.) ale diferitelor specii de plante, ce favorizează propagarea acestora
spre nordul Dobrogei și Delta Dunării.
Cele mai importante impacte și activități cu efect mare asupra sitului
Impacturi Negative
Poluare
(Cod)
H A04 Pășunatul N I
Cele mai importante impacte și activități cu efect mediu/mic asupra sitului

Impacturi Negative
Poluare
(Cod)
Plantare pădure, pe
M B01.01 teren deschis (copaci N I
nativi)
Îndepărtarea arborilor
M B02.04 uscați sau în curs de N I
uscare
Cariere de nisip și
L C01.01.01 N I
pietriș
L D03.02 Navigație N I
Habitare dispersată
L E01.03 (locuințe risipite, N I
disperse)
M F03.01 Vânătoare N I
Colectare de animale
L F03.02.01 (insecte, reptile, N I
amfibieni...)
Capcane, otrăvire,
M F03.02.03 N I
braconaj
Locuri de campare și
L G02.08 N I
zone de parcare
196
Impacturi Negative
Poluare
(Cod)
pentru rulote
Focul și combaterea
L J01 N I
incendiilor

Categorie Acoperire
Cod
IUCN (%)
RO04 IV 0.0
Categorie Acoperire
Cod
IUCN (%)
RO05 V 0.00
Relațiile sitului cu alte arii protejate

- desemnate la nivel național sau regional
Codul național și numele ariei naturale
Cod Categorie Tip %
protejate
Rezervație
RO04 I IV.67. Peceneaga
naturală
Parc
RO05 I R Parcul Natural Balta Mică a Brăilei
natural
Situl de importanță comunitară ROSCI0012 este în administrare la ANANP și nu
are plan de management. Planul de management este în curs de aprobare și se
afla supus atenției publicului din 7 iulie 2020.
Prin nota nr. 11965/CA/26.08.2020 a fost aprobat setul minim de măsuri speciale
de protecție și conservare a diversității biologice, precum și conservarea
habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, de siguranța a populației și
investițiilor din ROSCI0012 Brațul Măcin. Prin nota menționată anterior sunt
stabilite obiectivele de conservare specifice pentru fiecare habitat și specie de
interes conservativ.
Obiectivele specifice de conservare în conformitate cu Nota nr.
11965/CA/26.08.2020:
 tipuri de habitate prezente in sit
197
Obiective de conservare pentru habitatul 3130 Ape stătătoare oligotrofe
până la mezotrofe cu vegetație din Littorelletea uniflorae și/ sau Isoeto-
Nanojuncetea
Conform datelor din formularul standard al sitului Natura 2000 ROSCI0012 Brațul
Măcin suprafața acestui habitat este de 52 ha. Obiectivul de conservare la nivel
de sit pentru acest habitat este menținerea sau îmbunătățirea stării de
conservare în funcție de rezultatele investigațiilor care vizează clarificarea stării
de conservare în termen de 3 ani, definit prin următorii parametri și valori țintă:
Cod
Denumire Unitate de
Natura Parametri Valoare țintă
2000
3130 Ape stătătoare Suprafață habitat ha Cel puțin 52
oligotrofe până la
mezotrofe cu
vegetație din
Littorelletea Prezența speciilor Prezență/ Prezență
uniflorae și/ sau edificatoare Absență
Isoeto- Adâncimea apei cm 0-40 cm
Nanojuncetea
Obiective de conservare pentru habitatul 3140 Ape puternic oligo-

mezotrofe cu vegetație bentonică de specii de Chara
Măcin suprafața acestui habitat este de 1 ha. Obiectivul de conservare la nivel de
sit pentru acest habitat este menținerea sau îmbunătățirea stării de
Cod
Denumire Unitate de
2000
3140 Ape puternic Suprafață habitat ha Cel puțin 1
oligo-mezotrofe
cu vegetație
bentonică de
specii de Chara
Prezența speciilor Prezență/ Prezență
edificatoare Absență
Adâncimea apei m 1 - 2,5
198
Cod
Denumire Unitate de
2000
Calitatea apei pe Clasa de Cel puțin clasa de
baza indicatorilor calitate a apei calitate 2 pentru
fizico-chimici toți indicatorii
(regimul de oxigen,
metale, micro-
poluanți, organici și
anorganici
Calitatea apei pe Clasa de Cel puțin clasa de
baza indicatorilor calitate a apei calitate 2 pentru
ecologici toți indicatorii
(macronevertebrate,
fitobentos,
Eurpean de Pești)
Obiective de conservare pentru habitatul 3270 Râuri cu maluri nămoloase

cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention
Cod
Denumire Unitate de
2000
3270 Râuri cu maluri Suprafața ha Cel puțin 104
nămoloase cu habitatului
vegetație de
Chenopodion
rubri și Bidention
Abudența Procent de Cel mult 20%
speciilor invazive/ acoperire/ 25
colonialiste m2
199
Cod
Denumire Unitate de
2000
Abundența/ Procent de Cel puțin 35%
dominanța acoperire/ 25
speciilor m2
caracteristice
Obiective de conservare pentru habitatul 62C0* Stepe ponto-sarmatice

Cod
Denumire Unitate de
2000
62C0* Stepe ponto- Suprafața habitatului ha Cel puțin 312
sarmatice
Abudența speciilor Procent de Ce mult 5%
invazive/ colonialiste acoperire/ 25
m2
Abundența/ Procent de Cel puțin 35%
dominanța speciilor acoperire/ 25
caracteristice m2
Suprafața de sol Procent de Mai puțin de 5%
erodat/ neacoperit cu acoperire/ 25
vegetație m2
Obiective de conservare pentru habitatul 6430 Comunități de lizieră cu

ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin
200
Cod
Denumire Unitate de
2000
6430 Comunități de Suprafața habitatului ha Cel puțin 208
lizieră cu ierburi
înalte higrofile de
la nivelul
câmpiilor, până
la cel montan și
alpin
Abundența/ dominanța %/ 25 m2 Cel puțin 35%
speciilor edificatoare
din abundența totală
Bogăția specifică Număr de Cel puțin 15
specii/ 25 m2
Acoperirea cu arbuști %/ 25 m2 Mai puțin de 15
Abundența speciilor %/ 25 m2 Mai puțin de 5%
invazive/ ruderale/
nitrofile
Suprafața de sol %/ 25 m2 Mai puțin de 10
erodat/ neacoperit cu
vegetație
Obiective de conservare pentru habitatul 6440 Pajiști aluviale ale văilor

râurilor din Cnidion dunii
Cod
Denumire Unitate de
2000
6440 Pajiști aluviale Suprafața habitatului ha Cel puțin 52
ale văilor râurilor
din Cnidion dunii
Abundența speciilor Procent de Cel mult 5%
m2
201
Cod
Denumire Unitate de
2000
Abundența/ dominanța Procent de Cel puțin 35%
speciilor caracteristice acoperire/ 25
m2
Suprafața terenului Procent de Cel mult 5%
nud acoperire/ 25
m2
Obiective de conservare pentru habitatul 6510 Pajiști de altitudine joasă

(Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)
Cod
Denumire Unitate de
2000
6510 Pajiști de Suprafața habitatului ha Cel puțin 104
altitudine joasă
(Alopecurus
pratensis
Sanguisorba
officinalis)
Abundența speciilor Procent de Cel mult 5%
m2
Abundența/ dominanța Procent de Cel puțin 35%
speciilor caracteristice acoperire/ 25
m2
Suprafața terenului Procent de Cel mult 5%
nud acoperire/ 25
m2
202
Obiective de conservare pentru habitatul 92A0 Păduri galerii/ Zăvoaie cu
Salix alba și Populus alba
Măcin suprafața acestui habitat este de 2025 ha. Obiectivul de conservare la
nivel de sit pentru acest habitat este menținerea sau îmbunătățirea stării de
Cod
Denumire Unitate de
2000
92A0 Păduri galerii/ Suprafața habitatului ha Cel puțin 2025
Zăvoaie cu Salix ha
alba și Populus
alba
Abundența speciilor Procent de Cel puțin 70%
de arbori edificatoare acoperire/
din abundența totală 1000 m2
Compoziția stratului Număr de Cel puțin 3
ierbos (specii specii/ 1000
edificatoare) m2
Abundența speciilor %/ ha Cel mult 20%
invazive, ruderale,
nitrofile și alohtone,
inclusiv ecotipurile
necorespunzătoare.
Volum lemn mort pe m3/ ha Cel puțin 104
sol sau pe picior
 Specii prevăzute la articolul 4 din Directiva 2009/147/CE și specii

enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE
 Mamifere
Obiective de conservare pentru specia 1355 Lutra lutra
Măcin, Populația de vidra este bine reprezentată, pe suprafața sitului existând
condiții favorabile de viețuire si hrana pentru aceasta. Obiectivul de conservare
specific sitului pentru această specie este menținerea sau îmbunătățirea stării
de conservare a speciei Lutra lutra, în funcție de rezultatele investigațiilor care
vizează clarificarea stării sale de conservare, și este definit de următorii
203
Cod
Denumire Unitate de
2000
1355 Lutra lutra Mărimea populației Număr indivizi Va fi definită
într-o perioadă
de 3 ani
Suprafața habitatului ha Cel puțin 2795
potențial în sit/ ha
prezența speciei pe
lungime de râu
Lungimea vegetației km Va fi definită
ripariene cu o lățime într-o perioadă
medie de min. 3m pe de 3 ani
malul apei.
Gradul de fragmentare Numărul 0
elementelor
de
fragmentare
Calitatea apei pe baza Clasa de Cel puțin clasa
indicatorilor fizico- calitate a apei de calitate 2
chimici (regimul de pentru toți
oxigen, nutrienți, indicatorii
salinitate, metale,
micro-poluanți,
organici și anorganici
indicatorilor ecologici calitate a apei de calitate 2
(macronevertebrate, pentru toți
fitobentos, indicatorii
Eurpean de Pești)
Obiective de conservare pentru specia 2633 Mustela eversmanii

Măcin, Populația de dihor de stepă nu este bine reprezentată. Obiectivul de
conservare specific sitului pentru această specie este îmbunătățirea stării de
conservare a speciei Mustela eversmanii, și este definit de următorii parametri
și valori țintă:
204
Cod
Denumire Unitate de
2000
2633 Mustela Mărimea populației indivizi Va fi definită
eversmanii într-o perioadă
de 3 ani
speciei
Obiective de conservare pentru specia 1335 Spermophilus citellus

Măcin, Populația de popândău este bine reprezentată, pe suprafata sitului
existând condiții favorabile de viețuire si hrana pentru aceasta. Obiectivul de
conservare specific sitului pentru această specie este menținerea sau
îmbunătățirea stării de conservare a speciei Spermophilus citellus, în
funcție de rezultatele investigațiilor care vizează clarificarea stării sale de
conservare, și este definit de următorii parametri și valori țintă:
Cod
Denumire Unitate de
2000
1335 Spermophilus Mărimea populației număr de Va fi definită
citellus indivizi într-o perioadă
de 3 ani
speciei
Gradul de acoperire % ha Cel mult 25%
cu arbuști Cel mult 219 ha
Înălțimea stratului cm Cel mult 20 cm
ierbos a habitatului
 Amfibieni
Obiective de conservare pentru specia 1188 Bombina bombina
Măcin, Populația de izvoraș cu burtă roșie este bine reprezentată, pe suprafata
sitului existând condiții favorabile de vietuire si hrana pentru aceasta. Obiectivul
de conservare specific sitului pentru această specie este menținerea sau
îmbunătățirea stării de conservare a speciei Bombina bombina, în funcție de
rezultatele investigațiilor care vizează clarificarea stării sale de conservare, și
este definit de următorii parametri și valori țintă:
205
Cod
Denumire Unitate de
2000
1188 Bombina Mărimea populației număr indivizi Trebuie definită
bombina în termen de 3
ani
Suprafața habitat ha Cel puțin 668
potențial
Distribuția speciei în Numărul de Necunoscută
aria naturalăă cvadrate de 1
km2 în care
este prezentă
specia
Densitatea și număr Numărul de Cel puțin 2/ km,
total de habitate de habitate de 4/ km2
reproducere unde reproducere/
specia se reproduce în km2
mod regulat (larvele
ajung stadiul de
metamorfoză) în
arealul de distribuție a
speciei în sit.
Prezența habitatelor % din Cel puțin 75%
terestre cu vegetație acoperirea
naturală în jurul suprafeței
habitatelor de
reproducere într-o
rază de 500 m față de
aceasta
Obiective de conservare pentru specia 1993 Triturus dobrogicus

Măcin, Populația de triton cu creastă dobrogean este bine reprezentată, pe
suprafata sitului existând condiții favorabile de vietuire si hrana pentru aceasta.
Obiectivul de conservare specific sitului pentru această specie este menținerea
sau îmbunătățirea stării de conservare a speciei Triturus dobrogicus, în
206
Cod
Denumire Unitate de
2000
1993 Triturus Suprafața habitatului ha Cel puțin 668
dobrogicus speciei
Mărimea populației indivizi Trebuie definită
în termen de 3
ani
Densitatea habitatului habitate de Cel puțin 4/
de reproducție. O reproducere/ km2
unitate este cel puțin km2
10 m2 corp de apă de
mică adâncime (în jur
de 40 cm adâncime
maximă) cu max. 40%
umbră înconjurată de
teren cu vegetație
naturală, de-a lungul
coridoarelor
dispersate liniare
(drumuri de câmp
neasfaltate, drumuri
forestiere)
Acoperirea habitatelor % din Cel puțin 75
terestre naturale acoperirea
(pajiști, arbuști și terenului
păduri) în jurul
habitatelor acvatice
(de reproducere) într-o
bandă de 0,5 km
lungime și 100 m
lățime paralelă cu
structurile dispersate
liniare (drumuri de
câmp și forestiere
nepavate)
207
 Reptile
Obiective de conservare pentru specia 1219 Testudo graeca
Măcin, Populația de țestoasă de uscat dobrogeană este bine reprezentată, pe
suprafata sitului existând condiții favorabile de vietuire si hrana pentru aceasta.
sau îmbunătățirea stării de conservare a speciei Testudo graeca, în funcție
de rezultatele investigațiilor care vizează clarificarea stării sale de conservare, și
Cod
Denumire Unitate de
2000
1219 Testudo graeca Mărimea populației număr indivizi Trebuie definită
în termen de 3
ani
Distribuția speiei în Numărul de Va fi definită într-
aria naturalăă cvadrate de 2x2 o perioadă de 3
km2 în care ani
este prezentă
specia
Obiective de conservare pentru specia 1220 Emys orbicularis

Măcin, Populația de țestoasă de apă este bine reprezentată, pe suprafata sitului
existând condiții favorabile de vietuire si hrana pentru aceasta. Obiectivul de
îmbunătățirea stării de conservare a speciei Emys orbicularis, în funcție de
Cod
Denumire Unitate de
2000
1220 Emys orbicularis Mărimea populației indivizi Trebuie definită
în termen de 3
ani
Suprafața sitului ha Cel puțin 2795
208
Cod
Denumire Unitate de
2000
Zone cu adâncime % din Peste 25%
mică sub 50 cm suprafața
(pentru hrănire și corpurilor de
dezvoltarea tineretului) apă
Lungimea vegetației km Va fi definită în
naturale erbacee și termen de 3 ani
arbustive pe maluri
 Pești
Obiective de conservare pentru specia 4127 Alosa tanaica
Măcin, Populația de Alosa tanaica este bine reprezentată, pe suprafața sitului
existând condiții favorabile de viețuire și hrană pentru aceasta. Obiectivul de
îmbunătățirea stării de conservare a speciei Alosa tanaica, în funcție de
Cod
Denumire Unitate de
2000
4127 Alosa tanaica Mărimea populației număr de Trebuie definită
indivizi în termen de 3
ani
Grad de fragmentare Numărul 0
elementelor
de
fragmentare
salinitate, metale,
micro-poluanți,
209
Cod
Denumire Unitate de
2000
Eurpean de Pești)
Obiective de conservare pentru specia 1130 Aspius aspius

Măcin, Populația de Aspius aspius este bine reprezentată, pe suprafața sitului
îmbunătățirea stării de conservare a speciei Aspius aspius, în funcție de
Cod
Denumire Unitate de
2000
1130 Aspius aspius Mărimea populației număr de Trebuie
indivizi definită în
termen de 3
ani
Structura populației numărul de cel puțin 5
clase de vârstă
Specii invazive Prezență/ Absență
Absență
elementelor de
fragmentare

salinitate, metale,
210
Cod
Denumire Unitate de
2000
micro-poluanți,
European de Pești)
Obiective de conservare pentru specia 6963 Cobitis taenia Complex

Măcin, Populația de Cobitis taenia Complex este bine reprezentată, pe
suprafața sitului existând condiții favorabile de viețuire și hrană pentru aceasta.
sau îmbunătățirea stării de conservare a speciei Cobitis taenia Complex, în
Cod
Denumire Unitate de
2000
6963 Cobitis taenia Mărimea populației număr de Trebuie
Complex indivizi definită în
termen de 3
ani
ha
Structura populației numărul de Cel puțin 5
clase de vârstă
Specii invazive prezența/ Absență
absență
Gradul de Numărul 0
fragmentare elementelor de
fragmentare
Calitatea apei pe Clasa de Cel puțin clasa
baza indicatorilor calitate a apei de calitate 2
fizico-chimici (regimul pentru toți
211
Cod
Denumire Unitate de
2000
de oxigen, nutrienți, indicatorii
salinitate, metale,
micro-poluanți,
Calitatea apei pe Clasa de Cel puțin clasa
baza indicatorilor calitate a apei de calitate 2
ecologici pentru toți
(macronevertebrate, indicatorii
fitobentos,
Eurpean de Pești)
Obiective de conservare pentru specia 1157 Gymnocephalus schraetzer

Măcin, Populația de Gymnocephalus schraetzer este bine reprezentată, pe
sau îmbunătățirea stării de conservare a speciei Gymnocephalus
schraetzer, în funcție de rezultatele investigațiilor care vizează clarificarea stării
sale de conservare, și este definit de următorii parametri și valori țintă:
Cod
Denumire Unitate de
2000
1157 Gymnocephalus Mărimea populației număr de Trebuie definită
schraetzer indivizi în termen de 3
ani
elementelor
de
fragmentare
212
Cod
Denumire Unitate de
2000
salinitate, metale,
micro-poluanți,
European de Pești)
Obiective de conservare pentru specia 1145 Misgurnus fossilis

Măcin, Populația de Misgurnus fossilis este bine reprezentată, pe suprafața
sitului existând condiții favorabile de viețuire și hrană pentru aceasta. Obiectivul
îmbunătățirea stării de conservare a speciei Misgurnus fossilis, în funcție de
Cod
Denumire Unitate de
2000
1145 Misgurnus Mărimea populației număr de Trebuie
fossilis indivizi definită în
termen de 3
ani
Suprafața habitatului ha Cel puțin
2795
Vegetație lemnoasă % Cel puțin 50%
pe maluri
Structura populației număr de clase Cel puțin 2
de vârstă
213
Cod
Denumire Unitate de
2000
elementelor de
fragmentare
Calitatea apei pe baza Clasa de Cel puțin
indicatorilor fizico- calitate a apei clasa de
chimici (regimul de calitate 2
oxigen, nutrienți, pentru toți
salinitate, metale, indicatorii
micro-poluanți,
Calitatea apei pe baza Clasa de Cel puțin
indicatorilor ecologici calitate a apei clasa de
(macronevertebrate, calitate 2
fitobentos, pentru toți
fitoplancton, Indexul indicatorii
European de Pești)
Obiective de conservare pentru specia 2522 Pelecus cultratus

Măcin, Populația de Pelecus cultratus este bine reprezentată, pe suprafața
îmbunătățirea stării de conservare a speciei Pelecus cultratus, în funcție de
Cod
Denumire Unitate de
2000
2522 Pelecus cultratus Mărimea populației număr de Trebuie definită
ani
Vegetație lemnoasă % Cel puțin 50%
pe maluri
Structura populației număr de Cel puțin 2
clase de
214
Cod
Denumire Unitate de
2000
vârstă

elementelor
de
fragmentare
Calitatea apei pe baza Clasa de Cel puțin clasa de
indicatorilor fizico- calitate a apei calitate 2 pentru
chimici (regimul de toți indicatorii
oxigen, nutrienți,
salinitate, metale,
micro-poluanți,
indicatorilor ecologici calitate a apei calitate 2 pentru
(macronevertebrate, toți indicatorii
fitobentos,
European de Pești)
Obiective de conservare pentru specia 5339 Rhodeus amarus

Măcin, Populația de Rhodeus amarus este bine reprezentată, pe suprafața
îmbunătățirea stării de conservare a speciei Rhodeus amarus, în funcție de
Cod
Denumire Unitate de
2000
5339 Rhodeus amarus Mărimea populației număr de Trebuie
indivizi definită în
termen de 3
ani
215
Cod
Denumire Unitate de
2000
Structura populației număr de clase Cel puțin 3
de vârstă
elementelor de
fragmentare
salinitate, metale,
micro-poluanți,
European de Pești)
Obiective de conservare pentru specia 6143 Romanogobio kesslerii

Măcin, Populația de Romanogobio kesslerii este bine reprezentată, pe
sau îmbunătățirea stării de conservare a speciei Romanogobio kesslerii, în
Cod
Denumire Unitate de
2000
6143 Romanogobio Mărimea populației număr de Trebuie definită în
kesslerii indivizi termen de 3 ani
clase de
vârstă
216
Cod
Denumire Unitate de
2000
elementelor
de
fragmentare
indicatorilor fizico-chimici calitate a calitate 2 pentru
(regimul de oxigen, apei toți indicatorii
metale, micro-poluanți,
indicatorilor ecologici calitate a calitate 2 pentru
(macronevertebrate, apei toți indicatorii
fitobentos, fitoplancton,
Indexul Eurpean de
Pești)
Obiective de conservare pentru specia 5347 Sabanjewia bulgarica

Măcin, Populația de Sabanjewia bulgarica este bine reprezentată, pe suprafața
îmbunătățirea stării de conservare a speciei Sabanjewia bulgarica, în funcție
de rezultatele investigațiilor care vizează clarificarea stării sale de conservare, și
Cod
Denumire Unitate de
2000
5347 Sabanjewia Mărimea populației număr de Trebuie definită în
bulgarica indivizi termen de 3 ani
clase de
vârstă
217
Cod
Denumire Unitate de
2000
indicatorilor fizico-chimici calitate a calitate 2 pentru
(regimul de oxigen, apei toți indicatorii
metale, micro-poluanți,
indicatorilor ecologici calitate a calitate 2 pentru
(macronevertebrate, apei toți indicatorii
fitobentos, fitoplancton,
Indexul Eurpean de
Pești)
Obiective de conservare pentru specia 1160 Zingel streber

Măcin, Populația de Zingel streber este bine reprezentată, pe suprafața sitului
îmbunătățirea stării de conservare a speciei Zingel streber, în funcție de
Cod
Denumire Unitate de
2000
1160 Zingel streber Mărimea populației număr de Trebuie definită
ani
elementelor
de
fragmentare
218
Cod
Denumire Unitate de
2000
salinitate, metale,
micro-poluanți,
Eurpean de Pești)
Obiective de conservare pentru specia 1159 Zingel zingel

Măcin, Populația de Zingel zingel este bine reprezentată, pe suprafața sitului
îmbunătățirea stării de conservare a speciei Zingel zingel, în funcție de
Cod
Denumire Unitate de
2000
1159 Zingel zingel Mărimea populației număr de Trebuie definită
ani
elementelor
de
fragmentare
219
Cod
Denumire Unitate de
2000
salinitate, metale,
micro-poluanți,
Eurpean de Pești)
 Specii de plante
Obiective de conservare pentru specia 1428 Marsilea quadrifolia
Măcin, Populația de Marsilea quadrifolia este bine reprezentată. Obiectivul de
îmbunătățirea stării de conservare a speciei Marsilea quadrifolia, și este
definit de următorii parametri și valori țintă:
Cod
Denumire Unitate de
2000
1428 Marsilea Mărimea populației număr de Trebuie definită în
quadrifolia indivizi termen de 3 ani
Suprafața habitatului ha Cel puțin 668 ha
speciei
Adâncimea apei cm Cel puțin 3 cm
ROSPA 0040 Dunărea veche – Brațul Măcin

În conformitate cu Formularul standard Natura 2000 situl a fost declarat pentru o
varietate largă de specii de păsări enumerate în Directiva 2009/147/CE.
Specii prevazute la articolul 4 din Directiva 2009/147/CE și enumerate în
anexa II la Directiva 92/43/CEE și evaluarea sitului în ceea ce le privește.
220
B A402 Accipiter brevipes R 12 15 p C B A C A
B A402 Accipiter brevipes C 30 30 i C B A C A
B A086 Accipiter nisus(Uliu C 600 1200 i R C B C B
păsărar)
B A293 Acrocephalus R R D
melanopogon
B A229 Alcedo atthis R 110 140 p R C C C B
B A255 Anthus campestris R 350 400 p R C A C B
B A089 Aquila pomarina C 2930 5500 i C C C C C
B A029 Ardea purpurea R 30 50 p R B B C B
B A060 Aythya nyroca R 30 50 p R C B C B
B A021 Botaurus stellaris R 12 15 p R B A B B
B A396 Branta ruficollis C 30 30 i R C B C B
B A396 Branta ruficollis W 2000 5000 i C G B B B B
B A215 Bubo bubo P 2 2 i R C A C B
B A133 Burhinus R 12 20 p R B B C B
oedicnemus
B A087 Buteo buteo (șorecar R 6 6 p C D
comun)
B A087 Buteo buteo (șorecar C 5026 10000 i C D
comun)
B A403 Buteo rufinus R 8 11 p R B A C B
B A243 Calandrella R 20 20 p R C A C B
brachydactyla
B A224 Caprimulgus R 50 70 p R C C C B
europaeus
221
B A138 Charadrius R 4 4 p R C B C B
alexandrinus
B A196 Chlidonias hybridus R 460 500 p R B B C B
B A031 Ciconia ciconia R 24 24 p C C B C B
B A031 Ciconia ciconia C 13200 75780 i C C B C B
B A030 Ciconia nigra C 2000 4000 i R B B C B
B A080 Circaetus gallicus C 50 100 i R C A B A
B A081 Circus aeruginosus R 10 18 p R C B C C
B A081 Circus aeruginosus C 530 1370 i R C B C C
B A082 Circus cyaneus C 28 136 i R C B C C
B A083 Circus macrourus C 20 20 i R C B C A
B A084 Circus pygargus C 150 350 i R C A C A
B A231 Coracias garrulus R 120 130 p R B A C B
B A429 Dendrocopos R 70 80 p R C A C B
syriacus
B A236 Dryocopus martius R 15 20 p R D
B A026 Egretta garzetta R 320 380 p R B B C B
B A379 Emberiza hortulana R 120 130 p R C B C B
B A097 Falco vespertinus R 22 34 p R C B C B
B A321 Ficedula albicollis C 200 200 i R D
B A320 Ficedula parva C 200 200 i R D
B A075 Haliaeetus albicilla R 1 1 p R C A B B
B A075 Haliaeetus albicilla C 20 30 i R C A B B
B A092 Hieraaetus pennatus C 50 100 i C C B B B
B A131 Himantopus R 24 24 p R B B C B
222
himantopus
B A022 Ixobrychus minutus R 40 60 p R C B C B
B A338 Lanius collurio R 400 400 p R D
B A339 Lanius minor R 120 120 p R C B C A
B A176 Larus C 40 40 i R D
melanocephalus
B A177 Larus minutus C 400 400 i R C B C B
Lullula arborea
B A246 R 300 300 p R C B C C
(Ciocarlia de padure)
Melanocorypha
B A242 R 300 300 p R C A C B
calandra
B A073 Milvus migrans R 4 5 p R B A B A
B A023 Nycticorax R 120 140 p R C B C B
nycticorax
B A533 Oenanthe R 60 90 p R B A B B
pleschanka
B A094 Pandion haliaetus C 20 20 i R C B C B
B A019 Pelecanus C 300 600 i C C B B B
onocrotalus
B A072 Pernis apivorus C 1500 3000 i R C B C C
Phalacrocorax
B A393 C 200 200 i R C A C B
pygmeus
Phalacrocorax
B A393 W 180 180 i R C A C B
pygmeus
B A151 Philomachus pugnax C 200 200 i R D
B A234 Picus canus R 30 30 p R D
223
B A034 Platalea leucorodia C 80 90 i R C B C B
B A032 Plegadis falcinellus C 240 280 i R C B C B
B A120 Porzana parva R 30 80 p R C B B B
B A132 Recurvirostra R 8 8 p R C B C B
avosetta
B A249 Riparia riparia R 1800 2300 p C B A C B
(Lăstun de mal)
B A195 Sterna albifrons R 34 34 p R B B C B
B A193 Sterna hirundo C 400 400 i R C B C B
B A307 Sylvia nisoria R R D
B A166 Tringa glareola C 80 80 i R D
Alte specii importante de floră și faună - Descrierea sitului - Caracteristici generale ale sitului
N09 Pajiști naturale, stepe 2.28
N14 Pășuni 8.98
N15 Alte terenuri arabile 5.49
N21 Vii și livezi 0.50
N26 Habitate de păduri (păduri în tranziție) 1.27
224
Alte caracteristici ale sitului
La intrarea în județul Brăila fluviul Dunărea se desparte în trei brațe: Dunărea
navigabilă (în vest), Brațul Vâlciu (în mijloc) și Brațul Măcin (în est). Brațul
Măcin realizează limita dintre județul Brăila și județele Tulcea și Constanța, iar
împreună cu Brațul Vâlciu delimitează Insula Mare a Brăilei. Insula Mare a
Brăilei cuprinde o suprafață mare de terenuri agricole și s-a format prin
îndiguirea Bălții Brăilei, din care a rămas cu regim liber de inundație Balta
Mică a Brăilei.
Calitate și importanță
Acest sit găzduiește efective importante ale unor specii de păsări protejate.
Conform datelor avem următoarele categorii:
a) număr de specii din anexa 1 a Directivei Păsări: 63
b) număr de alte specii migratoare, listate în anexele Convenției asupra
speciilor migratoare (Bonn): 55
c) număr de specii periclitate la nivel global: 7
Situl este important pentru populațiile cuibăritoare ale speciilor următoare:
Coracias garrulus, Falco vespertinus, Aythya nyroca, Accipiter brevipes,
Anthus campestris, Lanius minor, Lanius collurio, Calandrella brachydactyla.
Situl este important în perioada de migrație pentru speciile: Pelecanus
crispus, Accipiter brevipes, Branta ruficollis, Pelecanus onocrotalus,
Phalacrocorax pygmaeus.
Situl este important pentru iernat pentru următoarele specii: Phalacrocorax
pygmaeus, Anser albifrons.
SOR: Sit desemnat ca IBA conform următoarelor criterii elaborate de BirdLife
Internațional: C1, C2, C6.
Cele mai importante impacturi și activități cu efect mare asupra sitului
Impacte Negative
Poluare În sit/
Intens. Cod Amenințări și presiuni
(Cod) în afară
H A01 Cultivare N O
Poluarea solului și deșeurile solide (cu excepția
H H05 N O
evacuărilor)
Cele mai importante impacturi și activități cu efect mediu/mic asupra sitului

Impacturi Negative
Amenințări și Poluare
Intens. Cod În sit/ în afară
presiuni (Cod)
M D03.02 Navigație N I
Pescuit profesional
M F02.01 N I
pasiv
L F02.03 Pescuit de agrement N I
Poluarea apelor de
M H01 N I
suprafață (limnice,
225
Impacturi Negative
Amenințări și Poluare
Intens. Cod În sit/ în afară
presiuni (Cod)
terestre, marine și
salmastre)
Stavilare, diguri, plaje
M J02.12 N O
artificiale, generalități

Categorie Acoperire
Cod
IUCN (%)
RO04 IV 4.05
Categorie Acoperire
Cod
IUCN (%)
RO05 V 0.00
Relațiile sitului cu alte arii protejate

- desemnate la nivel național sau regional
Cod Categorie Tip % Codul național și numele ariei naturale protejate
Rezervație
RO04 + 1.83 IV.50. Lacul Traian
naturală
Rezervație
RO04 + 0.70 IV.67. Peceneaga
naturală
Rezervație
RO04 + 1.52 IV.68. Măgurele
naturală
Parc
RO05 / R Parcul Natural Balta Mică a Brăilei
natural
Aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0040 este în administrare la
ANANP și nu are plan de management. Planul de management este în curs
de aprobare și se afla supus atentiei publicului din 7 iulie 2020.
Prin nota nr. 11969/CA/26.08.2020 a fost aprobat setul minim de măsuri
special de protecție și conservare a diversității biologice, precum și
conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, de siguranță a
populației și investițiilor din ROSPA0040 Dunărea Veche - Brațul Măcin,
ulterior modificată prin nota nr. 7914/23.11.2020, sunt stabilite obiectivele de
conservare specifice pentru fiecare specie de interes conservativ.
Obiectivele specifice de conservare în conformitate cu Nota nr.
11969/CA/26.08.2020 completată cu Nota nr. 7914/23.11.2020:
226
 Specii din Anexa 1 a Directivei Păsări
Obiective de conservare pentru specia A402 Accipiter brevipes

Populația acestei specii în sit este de 10-15 perechi cuibăritoare și 30 de
indivizi în migrație. Starea de conservare a speciei este favorabilă.
Obiectivul de conservare specific sitului pentru această specie este
menținerea stării sale de conservare, definit prin următorii parametri și
valori țintă:
Cod
Denumire Unitate de
2000
A402 Accipiter Mărimea Număr Cel puțin 15
brevipes populației perechi
cuibăritoare cuibăritoare
Număr Cel puțin 40
indivizi în
pasaj
Tendințele Schimbare Tendința pe termen lung
populației procent a populației, stabilă sau
în creștere (trebuie
de 2 ani
Tipar de tipar spațial și fără scădere
naturale (trebuie
de 2 ani)
habitatului
populației care
cuibărește în sit
habitatului
populației aflate
în pasaj
227
Cod
Denumire Unitate de
2000
Proporția procent din Cel puțin 40% Cel
pădurilor cu suprafața puțin 2384 ha
80 de ani pădurilor ha
Prezența Număr arbori/ Cel puțin 4/ha
arborilor bătrâni ha
Obiective de conservare pentru specia A293 Acrocephalus

melanopogon
Specia nu a fost identificată cu ocazia evaluării ornitofaunei din sit in cadrul
elaborării planului de management. Este o specie migratoare, oaspete de
vară caracteristică stufărișurilor și mlaștinilor cu vegetație deasă. Specie
foarte rara in Romania, semnalata numai in Delta Dunării si Dobrogea la est si
sud de Munții Macin. De asemenea, există câteva semnalări din estul
Munteniei si din Câmpia de Vest. Nu exista date concrete asupra prezentei
speciei in teritoriul ROSPA0040. Suprafața habitatului potențial a fost estimate
la 500-600 ha. Starea de conservare a speciei este evaluata ca favorabilă
datorita disponibilității habitatelor însă din lipsa datelor consideram ca trebuie
continuate investigațiile cu privire la prezenta acestei specii in sit, si in cazul in
care aceasta va fi documentata, trebuie definit obiectiv de conservare.
Cod
Denumire Unitate de
2000
A293 Acrocephalus Nedefiniți - -
melanopogon
Obiective de conservare pentru specia A229 Alcedo atthis

Populația acestei specii in sit este de aproximativ 110-140 de perechi care
cuibăresc conform datelor din formularul standard. Starea de conservare a
speciei este favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru
această specie este menținerea stării de conservare, definit prin următorii
Cod
Denumire Unitate de
2000
A229 Alcedo atthis Mărimea Număr Cel puțin 130
populației perechi
habitatului
228
Cod
Denumire Unitate de
2000
speciei

de 2 ani)
naturale (trebuie
de 2 ani)
Calitatea apei Clasa de Cel puțin clasa 2
pe baza calitate a apei
indicatorilor
fizico-chimici
(regimul de
oxigen, nutrienti,
salinitate,
metale,
micropoluanti
organici și
anorganici)
calitatea apei pe Clasa de Cel puțin clasa 2
baza calitate a apei
indicatorilor
ecologici
(macronevertebr
ate, fitobentos,
fitoplancton)
Obiective de conservare pentru specia A255 Anthus campestris

Populația acestei specii în sit este de 300-400 perechi cuibăritoare conform
datelor din formularul standard. Starea de conservare a speciei este
229
favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru această specie
este menținerea stării de conservare, definit prin următorii parametri și
valori țintă:
Cod
Denumire Unitate de
2000
A255 Anthus Mărimea Număr Cel puțin 375
campestris populației perechi
terenurilor cu
pășuni, pajiști,
stepe
de 2 ani)
naturale (trebuie
de 2 ani)
Obiective de conservare pentru specia A089 Aquila pomarina

Populația acestei specii în sit este de 3000-5500 indivizi in migrație conform
este menținerea stării sale de conservare, definit prin următorii parametri și
valori țintă:
Cod
Denumire Unitate de
2000
A089 Aquila Mărimea Număr Cel puțin 4250
pomarina populației indivizi
230
Cod
Denumire Unitate de
2000
de 2 ani)
distribuție și temporal, semnificativă a tiparului
naturale (trebuie
de 2 ani)
habitatului de
hrănire
Proporția Procent din Cel puțin 40% Cel
Prezența Număr arbori/ Cel puțin 4 / ha
Obiective de conservare pentru specia A029 Ardea purpurea

Populația acestei specii în sit este de 40-50 perechi cuibăritoare. Starea de
conservare a speciei este favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului
pentru această specie este menținerea stării sale de conservare, definit
prin următorii parametri și valori țintă:
Cod
Denumire Unitate de
2000
A029 Ardea Mărimea Număr Cel puțin 45
purpurea populației perechi
habitatului
speciei
231
Cod
Denumire Unitate de
2000
Tendințele Schimbare tendința pe termen lung
de 2 ani)
naturale (trebuie
de 2 ani)
indicatorilor
fizico-chimici
(regimul de
oxigen, nutrienti,
salinitate,
metale,
micropoluanti
organici și
anorganici)
indicatorilor
ecologici
(macronevertebr
ate, fitobentos,
fitoplancton)
Obiective de conservare pentru specia A024 Ardeola ralloides

Populația acestei specii în sit este de 30-50 perechi care cuibaresc conform
datelor din formularul standard și 10-20 exemplare care utilizeaza situl în
migrație. Starea de conservare a speciei este favorabilă. Obiectivul de
conservare specific sitului pentru această specie este menținerea stării sale
de conservare, definit prin următorii parametri și valori țintă:
232
Cod
Denumire Unitate de
2000
A024 Ardeola Mărimea Număr Cel puțin 20
ralloides populației indivizi
habitatului
speciei
de 2 ani)
naturale (trebuie
de 2 ani)
indicatorilor
fizico-chimici
(regimul de
oxigen, nutrienti,
salinitate,
metale,
micropoluanti
organici și
anorganici)
indicatorilor
ecologici
(macronevertebr
ate, fitobentos,
fitoplancton)
233
Obiective de conservare pentru specia A060 Aythya nyroca
Populația acestei specii în sit este de aproximativ 40-50 perechi
cuibăritoare. Starea de conservare a speciei este favorabilă. Obiectivul de
Cod
Denumire Unitate de
2000
A060 Aythya Mărimea Număr Cel puțin 45
nyroca populației perechi
habitatului
speciei
de 2 ani)
naturale (trebuie
de 2 ani)
Obiective de conservare pentru specia A021 - Botaurus stellaris

Populația acestei specii în sit este de aproximativ 10-15 perechi
Cod
Denumire Unitate de
2000
A021 Botaurus Mărimea Număr Cel puțin 15
stellaris populației perechi
habitatului
speciei
234
Cod
Denumire Unitate de
2000
de 2 ani)
naturale (trebuie
de 2 ani)
indicatorilor
fizico-chimici
(regimul de
oxigen, nutrienti,
salinitate,
metale,
micropoluanti
organici și
anorganici)
indicatorilor
ecologici
(macronevertebr
ate, fitobentos,
fitoplancton)
Obiective de conservare pentru specia A396 Branta ruficollis

Specia nu a fost identificată cu ocazia evaluarii ornitofaunei din sit in cadrul
elaborarii planului de management. Este o specie migratoare, oaspete de
iarna. Este posibila prezenta speciei iarna in teritoriul sitului desi posibilitatea
este mica preferand sudul Dobrogei la granita cu Bulgaria. Populația speciei
in sit este de aproximativ 2000-5000 de indivizi conform datelor din
formularul standard. Studiul de fundamentare in cadrul elaborării planului
235
de management estimează mărimea populației de pasaj la 30 exemplare.
Este necesara clarificarea prezentei si marimii populației in sit. Starea de
conservare a speciei este favorabilă.

menținerea stării de conservare, definit prin urmatorii parametri și valori
țintă:
Cod
Denumire Unitate de
2000
A396 Branta Mărimea Număr Cel puțin 30
ruficollis populației indivizi
Mărimea Este necesară
populației care clarificarea prezentei și
ierneaza marimii populației în sit
habitatului
speciei
de 2 ani)
naturale (trebuie
de 2 ani)
Obiective de conservare pentru specia A215 Bubo bubo

Populația acestei specii în sit este limitata la 2 indivizi conform datelor din
formularul standard. Starea de conservare a speciei este favorabilă.
valori țintă:
236
Cod
Denumire Unitate de
2000
A215 Bubo bubo Mărimea Număr Cel puțin 2
populației perechi
habitatului
speciei
de 2 ani)
naturale (trebuie
de 2 ani)
Obiective de conservare pentru specia A133 Burhinus oedicnemus

Populația acestei specii în sit este de aproximativ 10-20 de perechi care
cuibaresc conform datelor din formularul standard. Starea de conservare a
această specie este menținerea stării sale de conservare, definit prin
Cod
Denumire Unitate de
2000
A133 Burhinus Mărimea Număr Cel puțin 20
oedicnemus populației perechi
237
Cod
Denumire Unitate de
2000
habitatelor
pășuni, pajiști,
stepe
de 2 ani)
naturale (trebuie
de 2 ani)
Obiective de conservare pentru specia A403 Buteo rufinus

Populația acestei specii în sit este de 8-11 perechi care cuibăresc, conform
valori țintă:
Cod
Denumire Unitate de
2000
A403 Buteo Mărimea Număr Cel puțin 15
rufinus populației perechi
pășunilor
Suprafața ha 1044
terenurilor
agricole
238
Cod
Denumire Unitate de
2000
de 2 ani)
naturale (trebuie
de 2 ani)
Obiective de conservare pentru specia A243 Calandrella brachydactyla

Populația acestei specii în sit este de 20 de perechi. Starea de conservare a
Cod
Denumire Unitate de
2000
A243 Calandrella Mărimea Număr Cel puțin 20
brachydactyl populației perechi
a cuibăritoare
habitatelor
pășuni, pajiști,
stepe
239
Cod
Denumire Unitate de
2000
de 2 ani)
naturale (trebuie
de 2 ani)
Obiective de conservare pentru specia A224 Caprimulgus europaeus

Populația acestei specii în sit este de 40-70 perechi. Starea de conservare a
Cod
Denumire Unitate de
2000
A224 Caprimulgus Mărimea Număr Cel puțin 60
europaeus populației perechi
cuibăritoare
habitatului
speciei
Arbori morti pe nr arbori/ha Cel puțin 5
picior
pădurilor cu Suprafața puțin 2384 ha
240
Cod
Denumire Unitate de
2000
de 2 ani)
naturale (trebuie
de 2 ani)
Obiective de conservare pentru specia A138 Charadrius alexandrinus

Populația acestei specii în sit este de 10-15 perechi cuibăritoare. Starea de
Cod
Denumire Unitate de
2000
A138 Charadrius Mărimea Număr Cel puțin 15
alexandrinus populației perechi
cuibăritoare
habitatului
speciei
de 2 ani)
241
Cod
Denumire Unitate de
2000
naturale (trebuie
de 2 ani)
Obiective de conservare pentru specia A196 Chlidonias hybridus

Populația acestei specii în sit este de 450-500 perechi care cuibaresc,
conform datelor din formularul standard. Starea de conservare a speciei este
valori țintă:
Cod
Denumire Unitate de
2000
A196 Chlidonias Mărimea Număr Cel puțin 475
hybridus populației perechi
cuibăritoare
habitatului
speciei
de 2 ani)
naturale (trebuie
242
Cod
Denumire Unitate de
2000
de 2 ani)
indicatorilor
fizico-chimici
(regimul de
oxigen, nutrienti,
salinitate,
metale,
micropoluanti
organici și
anorganici)
indicatorilor
ecologici
(macronevertebr
ate, fitobentos,
fitoplancton)
Obiective de conservare pentru specia A031 Ciconia ciconia

Populația acestei specii în sit este de 15.000-80.000 de indivizi in migrație si
22-25 de perechi cuibăritoare, conform datelor din formularul standard.
Starea de conservare a speciei este favorabilă. Obiectivul de conservare
specific sitului pentru această specie este menținerea stării sale de
conservare, definit prin următorii parametri și valori țintă:
Cod
Denumire Unitate de
2000
A031 Ciconia Mărimea Număr Cel puțin 50.000
ciconia populației de indivizi
pasaj
Mărimea Număr Cel puțin 475
populației perechi
cuibăritoare
Suprafața ha Cel puțin 11.000
habitatului
speciei
243
Cod
Denumire Unitate de
2000
de 2 ani)
naturale (trebuie
de 2 ani)
Obiective de conservare pentru specia A030 Ciconia nigra

Populația acestei specii în sit este de 2000-4000 de indivizi in migrație.
Cod
Denumire Unitate de
2000
A030 Ciconia Mărimea Număr cel puțin 3.000
nigra populației de indivizi
pasaj
habitatului
speciei
de 2 ani)
244
Cod
Denumire Unitate de
2000
Tipar de tipar spațial și
fără scădere
intensitateaspațial, temporal sau a
naturale (trebuie
de 2 ani)
Proporția procent din cel puțin 40% cel puțin
pădurilor cu Suprafața 2384 ha
Prezența Număr arbori/ cel puțin 4 / ha
Calitatea apei Clasa de cel puțin clasa 2
indicatorilor
fizico-chimici
(regimul de
oxigen, nutrienti,
salinitate,
metale,
micropoluanti
organici și
anorganici)
Calitatea apei Clasa de cel puțin clasa 2
indicatorilor
ecologici
(macronevertebr
ate, fitobentos,
fitoplancton)
Obiective de conservare pentru specia A080 Circaetus gallicus

Mărimea populației cuibăritoare este de 4-8 perechi, iar Populația de pasaj
este de 50-100 exemplare. Starea de conservare a speciei este favorabilă.
valori țintă:
245
Cod
Denumire Unitate de
2000
A080 Circaetus Mărimea Număr Cel puțin 8
gallicus populației perechi
cuibăritoare
populației în indivizi
pasaj
habitatului
populației
cuibăritoare
habitatului
populației în
migratie
de 2 ani)
naturale (trebuie
de 2 ani)
Obiective de conservare pentru specia A081 Circus aeruginosus

Populația acestei specii în sit este de 15-18 perechi cuibăritoare, iar
Mărimea populației in pasaj este de 550-1400 indivizi. Starea de conservare
246
a speciei este favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru
Cod
Denumire Unitate de
2000
A081 Circus Mărimea Număr Cel puțin 18
aeruginosus populației perechi
cuibăritoare
pasaj
habitatului
speciei
de 2 ani)
naturale (trebuie
de 2 ani)
Obiective de conservare pentru specia A082 Circus cyaneus

Populația acestei specii este de aproximativ 60-140 de indivizi în migrație
(pasaj) în sit. Starea de conservare a speciei este favorabilă. Obiectivul de
conservare specific sitului pentru această specie este menținerea stării de
Cod
Denumire Unitate de
2000
cyaneus populației în indivizi
pasaj
247
Cod
Denumire Unitate de
2000
habitatului
speciei
de 2 ani)
naturale (trebuie
de 2 ani)
Obiective de conservare pentru specia A083 Circus macrourus

Populația acestei specii în sit este de aproximativ 10-20 indivizi in migratie.
Cod
Denumire Unitate de
2000
macrourus populației indivizi
habitatului
pajiști, pășuni,
stepe
de 2 ani)
248
Cod
Denumire Unitate de
2000
naturale (trebuie
de 2 ani)
Obiective de conservare pentru specia A084 Circus pygargus

Populația acestei specii în sit este de 150-350 de indivizi in migratie,
valori țintă:
Cod
Denumire Unitate de
2000
pygargus populației de indivizi
pasaj
Suprafața ha 12500
habitatului
pajiști, pășuni,
stepe
de 2 ani)
249
Cod
Denumire Unitate de
2000
naturale (trebuie
de 2 ani)
Obiective de conservare pentru specia A231 Coracias garrulus

Populația acestei specii în sit este de 120-140 perechi cuibăritoare, conform
valori țintă:
Cod
Denumire Unitate de
2000
A231 Coracias Mărimea Număr Cel puțin 135
garrulus populației indivizi
Suprafața ha 15.000
habitatului
pajiști, pășuni,
stepe
de 2 ani)
naturale (trebuie
250
Cod
Denumire Unitate de
2000
de 2 ani)
în aria de
distributie a
speciei în sit
Obiective de conservare pentru specia A038 Cygnus cygnus

Populația acestei specii în sit este de 2-6 indivizi in migrație. Starea de
pentru această specie este menținerea stării de conservare, definit prin
Cod
Denumire Unitate de
2000
A038 Cygnus Mărimea Număr Cel puțin 6
cygnus populației indivizi în
pasaj
habitatului
de 2 ani)
naturale (trebuie
de 2 ani)
Obiective de conservare pentru specia A429 Dendrocopos syriacus

Mărimea populației rezidente este între 60-80 perechi. Starea de conservare
251
Cod
Denumire Unitate de
2000
A429 Dendrocopo Mărimea Număr Cel puțin 75
s syriacus populației perechi
cuibăritoare
habitatului
de 2 ani)
naturale (trebuie
de 2 ani)
Cantitatea de m3/ha Cel puțin 10 (din care
lemn mort în macar 3 arbori morti pe
arborete picior)
Obiective de conservare pentru specia A236 Dryocopus martius

Mărimea populației rezidente este între 10-20 perechi. Starea de conservare
252
Cod
Denumire Unitate de
2000
A236 Dryocopus Mărimea Număr Cel puțin 20
martius populației perechi
cuibăritoare
habitatului
de 2 ani)
naturale (trebuie
de 2 ani)
Cantitatea de m3/ha Cel puțin 10 (inclusiv
lemn mort în lemn mort pe picior)
arborete
Obiective de conservare pentru specia A027 Egretta alba

Populația acestei specii în sit este de 15-20 indivizi in migrație. Starea de
253
Cod
Denumire Unitate de
2000
A027 Egretta alba Mărimea Număr Cel puțin 20
populației perechi
cuibăritoare
habitatului de
cuibarit
habitatului de
hrănire și
odihna
de 2 ani)
naturale (trebuie
de 2 ani)
indicatorilor
fizico-chimici
(regimul de
oxigen, nutrienti,
salinitate,
metale,
micropoluanti
organici și
anorganici)
254
Cod
Denumire Unitate de
2000
indicatorilor
ecologici
(macronevertebr
ate, fitobentos,
fitoplancton)
Obiective de conservare pentru specia A026 Egretta garzetta

Populația acestei specii în sit este de 350-380 de perechi cuibăritoare,
valori țintă:
Cod
Denumire Unitate de
2000
A026 Egretta Mărimea număr de Cel puțin 365
garzetta populației perechi
habitatului de
cuibărit
habitatului de
hrănire și
odihnă
populației procent a populației stabil sau în
creștere
habitatelor habitatelor pentru
decât cele rezultate din
variații naturale
255
Cod
Denumire Unitate de
2000
Calitatea apei clasa de Cel puțin clasa 2
indicatorilor
fizico-chimici
(regimul de
oxigen, nutrienți,
salinitate,
metale, micro-
poluanți organici
și anorganici.
indicatorilor
ecologici
(macronevertebr
ate, fitobentos,
fitoplancton)
Obiective de conservare pentru specia A379 Emberiza hortulana

Populația acestei specii în sit este de aproximativ 100-140 de perechi
Cod
Denumire Unitate de
2000
hortulana populației perechi
habitatului
creștere
variații naturale
256
Obiective de conservare pentru specia A098 Falco columbarius
Populația acestei specii este de 1-3 indivizi care iernează în sit. Starea de
conservare a speciei este nefavorabilă - inadecvată. Obiectivul de
conservare specific sitului pentru această specie este îmbunătățirea stării de
Cod
Denumire Unitate de
2000
A098 Falco Mărimea număr indivizi Cel puțin 3
columbarius populației care iernează
în sit
habitatului
pajiști, pășuni,
stepe
creștere
variații naturale
Obiective de conservare pentru specia A097 Falco vespertinus

Populația acestei specii în sit este de 20-30 perechi care cuibaresc. Starea
de conservare a speciei este favorabilă. Obiectivul de conservare specific
sitului pentru această specie este menținerea stării sale de conservare,
Cod
Denumire Unitate de
2000
A097 Falco Mărimea număr de Cel puțin 34
vespertinus populației perechi
habitatului
pajiști, pășuni,
stepe
257
Cod
Denumire Unitate de
2000
creștere
variații naturale
Obiective de conservare pentru specia A321 Ficedula albicollis

Populația acestei specii în sit este de 180-200 de indivizi in migratie. Starea
Cod
Denumire Unitate de
2000
A321 Ficedula Mărimea număr de Cel puțin 200
albicollis populației indivizi
habitatului
pajiști, pășuni,
stepe
creștere
variații naturale
258
Cod
Denumire Unitate de
2000
Proporția procent din Cel puțin 40% Cel puțin
Prezența număr arbor/ Cel puțin 4
Obiective de conservare pentru specia A320 Ficedula parva

Populația acestei specii în sit este de 200 de indivizi in migratie. Starea de
Cod
Denumire Unitate de
2000
A320 Ficedula Mărimea număr de Cel puțin 200
parva populației indivizi
habitatului
pajiști, pășuni,
stepe
creștere
variații naturale
Proporția procent din Cel puțin 40%
pădurilor cu suprafața Cel puțin 2384 ha
Prezența număr arbori/ Cel puțin 4
259
Obiective de conservare pentru specia A075 Haliaeetus albicilla
Populația acestei specii în sit este de 1-2 perechi cuibăritoare si 25-30
indivizi in pasaj. Starea de conservare a speciei este favorabilă. Obiectivul
de conservare specific sitului pentru această specie este menținerea stării
sale de conservare, definit prin următorii parametri și valori țintă:
Cod
Denumire Unitate de
2000
A075 Haliaeetus Mărimea număr de cel puțin 2
albicilla populației perechi
pasaj
habitatului
creștere
variații naturale
Prezența număr/ ha Cel puțin 5
arborilor bătrâni
solitari în
habitate
deschise

260
Cod
Denumire Unitate de
2000
Calitatea apei clasa de Cel puțin 2
indicatorilor
fizico-chimici
(regimul de
oxigen, nutrienți,
salinitate,
metale, micro-
poluanți organici
și anorganici.
Calitatea apei clasa de Cel puțin 2
indicatorilor
ecologici
(macronevertebr
ate, fitobentos,
fitoplancton)
Obiective de conservare pentru specia A092 Hieraaetus pennatus

Populația acestei specii în sit este de 2-4 perechi cuibăritoare si 50-100
indivizi in migrație. Starea de conservare a speciei este favorabilă.
valori țintă:
Cod
Denumire Unitate de
2000
A092 Hieraaetus Mărimea număr de Cel puțin 4
pennatus populației perechi
pasaj
habitatului
populației
cuibăritoare
habitatului
populației în
migrare
261
Cod
Denumire Unitate de
2000
creștere
variații naturale
Obiective de conservare pentru specia A131 Himantopus himantopus

Populația acestei specii în sit este de aproximativ 24 de perechi care
cuibaresc, conform datelor din formularul standard. Starea de conservare a
Cod
Denumire Unitate de
2000
A131 Himantopus Mărimea număr de Cel puțin 24
himantopus populației perechi
habitatului
creștere
262
Cod
Denumire Unitate de
2000
variații naturale
Obiective de conservare pentru specia A022 Ixobrychus minutus

Populația acestei specii în sit este de 40-60 perechi care cuibaresc, conform
valori țintă:
Cod
Denumire Unitate de
2000
A022 Ixobrychus Mărimea număr de Cel puțin 55
minutus populației perechi
habitatului
creștere
variații naturale
263
Cod
Denumire Unitate de
2000
indicatorilor
fizico-chimici
(regimul de
oxigen, nutrienți,
salinitate,
metale, micro-
poluanți organici
și anorganici.
indicatorilor
ecologici
(macronevertebr
ate, fitobentos,
fitoplancton)
Obiective de conservare pentru specia A338 Lanius collurio

Mărimea populației cuibăritoare în sit este de 200-400 perechi. Starea de
Cod
Denumire Unitate de
2000
A338 Lanius Mărimea număr de Cel puțin 400
collurio populației perechi
habitatului
creștere
variații naturale
264
Obiective de conservare pentru specia A339 Lanius minor
Cod
Denumire Unitate de
2000
A339 Lanius minor Mărimea număr de Cel puțin 120
populației perechi
habitatului
creștere
variații naturale
Obiective de conservare pentru speciile A176 Larus melanocephalus și

A177 Larus minutus
Ambele specii utilizeaza situl in perioada migrației. Populația speciei Larus
melanocephalus in sit este estimata la 20-40 exemplare iar populația speciei
Larus minutus este de 300-400 exemplare. Starea de conservare a ambelor
specii este favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru aceste
specii este menținerea stării de conservare, definit prin următorii parametri
și valori țintă:
Cod
Denumire Unitate de
2000
A176 Larus Mărimea număr de Cel puțin 40
melanoceph populației indivizi
a
lus
minutus populației indivizi
habitatului
265
Cod
Denumire Unitate de
2000
creștere
variații naturale
indicatorilor
fizico-chimici
(regimul de
oxigen, nutrienți,
salinitate,
metale, micro-
poluanți organici
și anorganici.
indicatorilor
ecologici
(macronevertebr
ate, fitobentos,
fitoplancton)
Obiective de conservare pentru specia A246 Lullula arborea

Cod
Denumire Unitate de
2000
A246 Lullula Mărimea număr de Cel puțin 300
arborea populației perechi
habitatului
266
Cod
Denumire Unitate de
2000
creștere
variații naturale
Obiective de conservare pentru specia A242 Melanocorypha calandra

Cod
Denumire Unitate de
2000
A242 Melanocoryp Mărimea număr de Cel puțin 300
ha calandra populației perechi
habitatului
creștere
variații naturale
Obiective de conservare pentru specia A073 Milvus migrans

Populația acestei specii în sit este de 0-2 perechi. Starea de conservare a
speciei este nefavorabilă-inadecvată. Obiectivul de conservare specific
sitului pentru această specie este îmbunătățirea stării sale de conservare,
267
Cod
Denumire Unitate de
2000
A073 Milvus Mărimea număr de Cel puțin 5
migrans populației perechi
habitatului
creștere
variații naturale
Obiective de conservare pentru specia A023 Nycticorax nycticorax

Mărimea populației cuibăritoare în sit este de 130-140 perechi cuibăritoare,
valori țintă:
Cod
Denumire Unitate de
2000
A023 Nycticorax Mărimea număr de Cel puțin 135
nycticorax populației perechi
habitatului
creștere
268
Cod
Denumire Unitate de
2000
Tipar de tipar spațial șiFără scădere
variații naturale
indicatorilor
fizico-chimici
(regimul de
oxigen, nutrienți,
salinitate,
metale, micro-
poluanți organici
și anorganici.
indicatorilor
ecologici
(macronevertebr
ate, fitobentos,
fitoplancton)
Obiective de conservare pentru specia A533 Oenanthe pleschanka

Mărimea populației în sit este de aproximativ 5-10 perechi cuibăritoare.
Starea de conservare a speciei este nefavorabilă-inadecvată. Obiectivul de
conservare specific sitului pentru această specie este îmbunătățirea stării
sale de conservare, definit prin următorii parametri și valori țintă:
Cod
Denumire Unitate de
2000
A533 Oenanthe Mărimea număr de Cel puțin 75
pleschanka populației perechi
habitatului
creștere
269
Cod
Denumire Unitate de
2000
variații naturale
Obiective de conservare pentru specia A094 Pandion haliaetus

Populația acestei specii in sit este in numar de 20 indivizi, conform datelor
din formularul standard. Starea de conservare a speciei este favorabilă.
valori țintă:
Cod
Denumire Unitate de
2000
A094 Pandion Mărimea numărd e Cel puțin 25
haliaetus populației indivizi
habitatului
creștere
variații naturale
270
Cod
Denumire Unitate de
2000
indicatorilor
fizico-chimici
(regimul de
oxigen, nutrienți,
salinitate,
metale, micro-
poluanți organici
și anorganici.
indicatorilor
ecologici
(macronevertebr
ate, fitobentos,
fitoplancton)
Obiective de conservare pentru specia A019 Pelecanus onocrotalus

Populația acestei specii in sit este de aproximativ 300-600 de perechi
cuibăritoare, conform datelor din formularul standard. Starea de conservare
Cod
Denumire Unitate de
2000
A019 Pelecanus Mărimea număr de Cel puțin 500
onocrotalus populației perechi
habitatului
creștere
271
Cod
Denumire Unitate de
2000
variații naturale
indicatorilor
fizico-chimici
(regimul de
oxigen, nutrienți,
salinitate,
metale, micro-
poluanți organici
și anorganici.
indicatorilor
ecologici
(macronevertebr
ate, fitobentos,
fitoplancton)
Obiective de conservare pentru specia A072 Pernis apivorus

Mărimea populației aflate in pasaj este de 1500-2000 indivizi. Starea de
Cod
Denumire Unitate de
2000
A072 Pernis Mărimea numărd e Cel puțin 2000
apivorus populației indivizi
habitatului
creștere
272
Cod
Denumire Unitate de
2000
Tipar de tipar spațial și
Fără scădere
variații naturale
Obiective de conservare pentru specia A393 Phalacrocorax pygmeus

Mărimea populației este de 180-200 indivizi în migrație și 180-200 indivizi
care iernează. Starea de conservare a speciei este favorabilă. Obiectivul de
Cod
Denumire Unitate de
2000
A393 Phalacrocor Mărimea număr de Cel puțin 190

ax pygmeus populației care indivizi
iernează în sit
migrație
habitatului
creștere
273
Cod
Denumire Unitate de
2000

variații naturale
indicatorilor
fizico-chimici
(regimul de
oxigen, nutrienți,
salinitate,
metale, micro-
poluanți organici
și anorganici.
indicatorilor
ecologici
(macronevertebr
ate, fitobentos,
fitoplancton)
Obiective de conservare pentru specia A151 Philomachus pugnax

Mărimea populației este de 500-700 indivizi în migrație. Starea de
Cod
Denumire Unitate de
2000
A151 Philomachus Mărimea număr de Cel puțin 200
pugnax populației indivizi
habitatului
274
Cod
Denumire Unitate de
2000
creștere
variații naturale
Obiective de conservare pentru specia A234 Picus canus

Mărimea populației cuibăritoare este de 30-50 perechi. Starea de conservare
Cod
Denumire Unitate de
2000
A234 Picus canus Mărimea număr de Cel puțin 40
populației perechi
cuibăritoare
habitatului
creștere
variații naturale
Cantitatea de m3/ ha Cel puțin 10
lemn mort în
arborete
275
Cod
Denumire Unitate de
2000
Obiective de conservare pentru specia A034 Platalea leucorodia

Mărimea populației speciei in sit este de aproximativ 80-90 indivizi în
conservare specific sitului pentru această specie este menținerea stării de
Cod
Denumire Unitate de
2000
A034 Platalea Mărimea număr indivizi Cel puțin 85
leucorodia populației
habitatului
creștere
variații naturale
Obiective de conservare pentru specia A032 Plegadis falcinellus

Mărimea populației este de aproximativ 280-420 de indivizi în migrație.
specific sitului pentru această specie este menținerea stării de conservare,
Cod
Denumire Unitate de
2000
276
Cod
Denumire Unitate de
2000
A032 Plegadis Mărimea număr de Cel puțin 350
falcinellus populației indivizi
habitatului
creștere
variații naturale
Obiective de conservare pentru specia A120 Porzana parva

Cod
Denumire Unitate de
2000
A120 Porzana Mărimea număr de Cel puțin 80
parva populației perechi
habitatului
creștere
variații naturale
277
Obiective de conservare pentru specia A132 Recurvirostra avosetta
Cod
Denumire Unitate de
2000
A132 Recurvirostr Mărimea număr de Cel puțin 10
a avosetta populației perechi
habitatului
creștere
variații naturale
Obiective de conservare pentru specia A195 Sterna albifrons

Populația acestei specii in sit este de 30-34 de perechi cuibăritoare. Starea
Cod
Denumire Unitate de
2000
A195 Sterna Mărimea număr de Cel puțin 34
albifrons populației perechi
habitatului
creștere
278
Cod
Denumire Unitate de
2000
variații naturale
Obiective de conservare pentru specia A193 Sterna hirundo

Populația acestei specii in sit este de aproximativ 350-400 de indivizi in
Cod
Denumire Unitate de
2000
A193 Sterna Mărimea număr de Cel puțin 375
hirundo populației indivizi
habitatului
creștere
variații naturale
indicatorilor
fizico-chimici
(regimul de
oxigen, nutrienți,
salinitate,
metale, micro-
poluanți organici
279
Cod
Denumire Unitate de
2000
și anorganici.

indicatorilor
ecologici
(macronevertebr
ate, fitobentos,
fitoplancton)
Obiective de conservare pentru specia A307 Sylvia nisoria

Populația cuibăritoare a acestei specii in sit este de 30-60 de perechi. Starea
Cod
Denumire Unitate de
2000
A307 Sylvia Mărimea număr de Cel puțin 50
nisoria populației perechi
habitatului
creștere
variații naturale
Obiective de conservare pentru specia A166 Tringa glareola

Populația acestei specii in sit este de 70-80 de indivizi in migratie. Starea de
280
Cod
Denumire Unitate de
2000
A166 Tringa Mărimea număr de Cel puțin 75
glareola populației indivizi
habitatului
creștere
variații naturale
Obiective de conservare pentru specia A397 Tadorna ferruginea

Populația acestei specii in sit este de 150-200 de indivizi in migratie. Starea
sitului pentru această specie este menținerea stării de conservare, definit
Cod
Denumire Unitate de
2000
A397 Tadorna Mărimea număr de Cel puțin 175
ferruginea populației indivizi
habitatului
creștere
variații naturale
281
 specii de păsări nemenționate in Anexa I la Directiva Consiliului
2009/147/EC
 specii asociate cu habitate acvatice deschise
Starea de conservare a speciilor din aceasta grupă este favorabilă.
Obiectivul de conservare specific sitului pentru aceste specii este menținerea
stării de conservare, definit prin următorii parametri și valori țintă:
Cod
Denumire Unitate de
2000
A198 Chlidonias Mărimea număr de Cel puțin 40
leucopterus populației indivizi
habitatului
A036 Cygnus olor Mărimea număr de Cel puțin 50
populației indivizi
habitatului
argentatus populației indivizi
habitatului
ridibundus populației indivizi în
pasaj
habitatului
A005 Podiceps Mărimea număr de Cel puțin 20
cristatus populației perechi
habitatului
A006 Podiceps Mărimea număr de Cel puțin 10
grisegena populației perechi
habitatului
A048 Tadorna Mărimea număr de Cel puțin 50
tadorna populației indivizi în
migrație
habitatului
pentru fiecare creștere
specie
282
Cod
Denumire Unitate de
2000
variații naturale
indicatorilor
fizico-chimici
(regimul de
oxigen, nutrienți,
salinitate,
metale, micro-
poluanți organici
și anorganici.
indicatorilor
ecologici
(macronevertebr
ate, fitobentos,
fitoplancton)
 specii dependente de habitate cu apa mică (litorale)

Starea de conservare a speciilor Charadrius dubius și Calidris minuta este
nefavorabilă-inadecvată. Obiectivul de conservare la nivel de sit pentru
aceste specii este îmbunătățirea stării de conservare. Starea de conservare
a celorlalte specii din aceasta grupă este favorabilă. Obiectivul de conservare
la nivel de sit pentru aceste specii este menținerea stării de conservare,
Cod
Denumire Unitate de
2000
A168 Actitis Mărimea număr de Cel puțin 60
hypoleucos populației indivizi în
pasaj
habitatului
283
Cod
Denumire Unitate de
2000
A136 Charadrius Mărimea număr de Cel puțin 10
dubius populației U1 indivizi în
pasaj
habitatului
A145 Calidris Mărimea număr de Cel puțin 10
minuta populației U1 indivizi
habitatului
A156 Limosa Mărimea număr de Cel puțin 20
limosa populației indivizi
habitatului
nebularia populației indivizi
habitatului
totanus populației indivizi
habitatului
erythropus populației indivizi
habitatului
stagnatilis populației indivizi
habitatului
specie
variații naturale
284
 specii dependente de habitate cu stufăriș
Starea de conservare a speciei Locustella naevia este nefavorabilă-
inadecvată. Obiectivul de conservare la nivel de sit pentru această specie
este îmbunătățirea stării de conservare. Starea de conservare a celorlalte
specii din aceasta grupă este favorabilă. Obiectivul de conservare la nivel de
sit pentru aceste specii este menținerea stării de conservare, definit prin
Cod
Denumire Unitate de
2000
A298 Acrocephalus Mărimea populației număr de Cel puțin 50
arundinaceus perechi
habitatului
A381 Emberiza Mărimea populației număr de Cel puțin 10
schoeniclus perechi
habitatului
A290 Locustella Mărimea populației număr de Cel puțin 5
naevia U1 indivizi
habitatului
A323 Panurus Mărimea populației număr de Cel puțin 50
biarmicus perechi
habitatului
A118 Rallus Mărimea populației număr de Cel puțin 20
aquaticus perechi
habitatului
populației pentru procent lung a populației
fiecare specie stabil sau în creștere
Tipar de distribuție tipar Fără scădere
spațial și semnificativă a
temporal, tiparului spațial,
intensitate temporal sau a
a utilizării intensității utilizării
din variații naturale
285
Cod
Denumire Unitate de
2000
stufărișului
Suprafața de ha Va fi definită într-o
vegetație lemnoasă perioadă de 2 ani
de-a lungul malurilor
Calitatea apei pe clasa de Cel puțin clasa 2
baza indicatorilor calitate a
fizico-chimici apei
(regimul de oxigen,
metale, micro-
poluanți organici și
anorganici.
Calitatea apei pe clasa de Cel puțin clasa 2
baza indicatorilor calitate a
ecologici apei
(macronevertebrate,
fitobentos,
fitoplancton)
 specii asociate cu habitate terestre

Starea de conservare a speciilor Alauda arvensis, Athene noctua, Motacilla
cinerea, Parus caeruleus, Phylloscopus collybita, Sylvia communis este
nefavorabilă-inadecvată. Obiectivul de conservare la nivel de sit pentru
această specie este îmbunătățirea stării de conservare. Starea de
conservare a celorlalte specii din aceasta grupă este favorabilă. Obiectivul de
conservare la nivel de sit pentru aceste specii este menținerea stării de
Cod
Denumire Unitate de
2000
A086 Accipiter Mărimea număr de Cel puțin 40
nisus populației perechi
populației indivizi
Suprafața habitatul Cel puțin 18000
habitatului populației de
cuibărit (ha)
Suprafața habitatul Cel puțin 12500
habitatului populației în
pasaj (ha)
286
Cod
Denumire Unitate de
2000
A247 Alauda Mărimea număr de Cel puțin 10
arvensis populației indivizi în
pasaj
habitatului
A364 Carduelis Mărimea număr de Cel puțin 10
carduelis populației perechi
habitatului
A363 Carduelis Mărimea număr de Cel puțin 20
chloris populației indivizi în
pasaj
Suprafața ha Cel putin 35
habitatului
A218 Athene Mărimea număr de Cel puțin 4
noctua populației perechi
habitatului
A087 Buteo buteo Mărimea număr de Cel puțin 40
populației perechi
habitatului
A088 Buteo Mărimea număr de Cel puțin 40
lagopus populației indivizi care
iernează în
sit
habitatului
A212 Cuculus Mărimea număr de Cel puțin 10
canorus populației perechi
Suprafața ha Cel putin 326
habitatului
citrinella populației perechi
habitatului
A096 Falco Mărimea număr de Cel puțin 3
tinnunculus populației perechi
habitatului
287
Cod
Denumire Unitate de
2000
A251 Hirundo Mărimea număr de Cel puțin 3000
rustica populației indivizi
habitatului
A230 Merops Mărimea număr de Cel puțin 40
apiaster populației perechi
habitatului
A383 Miliaria Mărimea număr de Cel puțin 2
calandra populației perechi
habitatului
A262 Motacilla Mărimea număr de Cel puțin 5
alba populației perechi
habitatului
cinerea populației indivizi
habitatului
flava populației perechi
habitatului
A329 Parus Mărimea număr de Cel puțin 6
caeruleus populației perechi
habitatului
A315 Phylloscopu Mărimea număr de Cel puțin 10
s collybita populației perechi
habitatului
A309 Sylvia Mărimea număr de Cel puțin 10
communis populației perechi
habitatului
A249 Riparia Mărimea număr de Cel puțin 2250
riparia populației perechi
habitatului
288
Cod
Denumire Unitate de
2000
Distribuția număr de Trebuie definită în
habitatului habitate de termen de 2 ani
cuibărit
A232 Upupa Mărimea număr de Cel puțin 5
epops populației perechi
habitatului
specie
variații naturale
c) prezența și efectivele/suprafețele acoperite de specii și habitate de

interes comunitar în zona proiectului
Conform Rapoartelor de monitorizare factori de mediu, implicit
biodoversitate, întocmite de către ENVIROECOSMART SRL, în perioada
martie 2019 – decembrie 2020, aspectele privind prezența și
efectivele/suprafețele acoperite de specii și habitate de interes comunitar din
zona proiectului se prezintă după cum urmează:
Zona de studiu
Peisajul din zona studiată este puternic degradat de activitățile ce se
desfășoară în zona de traversare a Dunării cu bacul și în zonele unde se
propune realizarea infrastructurii rutiere.
Stabilirea zonelor de inventariere pentru transecte și relevee a fost aleasă
astfel încât să acopere o suprafață cât mai amplă din zona de interes,
respectiv cât mai fidelă caracteristicilor de relief, ecologice, fenologice pentru
speciile și habitatele cu valoare conservativă. Suprafața cercetată a
reprezentat o zonă buffer de 1 km în jurul amplasamentului viitorului pod
suspendat peste Dunăre. Cercetarea habitatelor, a florei și faunei terestre s-a
realizat prin deplasări succesive executate pe transecte cu lungimi variabile și
puncte, amplasarea transectelor și punctelor pe traseul viitorului drum s-a
realizat astfel încât sa se acopere o suprafață cât mai mare din zona buffer.
289
Figura nr. 17 Plan cu punctele și transectele de monitorizare
Figura nr. 18 Plan cu evidențierea distribuției la nivel național a habitatelor de

interes național
290
Figura nr. 19 Plan cu evidențierea distribuției la nivel național al speciilor
Natura 2000
Figura nr. 20 Plan cu evidențierea distribuției la nivel național al speciilor de

păsări
291
Specii de floră și habitate de interes comunitar
Urmare a consultării literaturii de specialitate, a distribuției la nivel național a
speciilor și habitatelor, pe baza Raportărilor oficiale realizate conform art. 17 a
Directivei Habitate și articolul 12 al Directivei Păsări, precum și a datelor
furnizate de administratorii ariilor protejate, a hărților de distribuție prevăzute
în Planurile de management a fost stabilit arealul care acoperă întreaga zonă
de implementare a proiectului în care a fost raportată prezență speciilor și a
habitatelor de interes comunitar. Arealul luat în considerare corespunde unui
cerc cu raza de 8000 m și originea în punctul de coordonate x=739466 și
y=425727. Din interogarea acestor baze de date cu informații validate a
rezultat ca fiind prezente în arealul desemnat speciile și habitatele de interes
comunitar prezentate în tabelele următoare pentru care s-a realizat evaluarea
stării de conservare.
Evaluarea acestora s-a realizat în conformitate cu evaluarea stării de
conservare în bioregiunea și la nivel național utilizând următoarea scală.
Stare
Stare Stare Stare
nefavorabilă Neevaluată
inadecvată favorabilă necunoscută
(rea)
(U2) (U1) (FV) (XX)
292
Tabelul nr. 29 Evaluarea stării de conservare a habitatelor
Evaluarea generală
Evaluarea stării de conservare în bioregiunea a stării de
Cod Habitat Observații conservare
Structura
Areal Suprafața Perspective STE România Tendința
si funcții
6440 Pajiști Nu se
aluviale din suprapune cu
FV FV FV FV FV FV XX
Cnidion dubii amplasamentul
proiectului.
91AA Vegetație Nu a fost
forestieră identificat pe
ponto- amplasamentul FV U1 U1 U1 U1 U2 XX
sarmatică cu proiectului.
stejar pufos
91F0 Păduri Nu se
ripariene suprapune cu
mixte cu amplasamentul
Quercus proiectului.
robur, Ulmus
laevis,
FV FV U1 U1 U1 U1 XX
Fraxinus
excelsior sau
Fraxinus
angustifolia,
din lungul
marilor râuri
293
Evaluarea generală
Structura
si funcții
(Ulmenion
minoris)
92A0 Zăvoaie cu Nu a fost
Salix alba și identificat pe
FV U1 FV FV U1 U1 XX
Populus alba amplasamentul
proiectului.
1310 Comunități cu Nu se
Salicornia și suprapune cu
alte specii amplasamentul
anuale care proiectului
colonizează
terenurile
umede și
nisipoase
3130 Ape Nu se
stătătoare suprapune cu
oligotrofice amplasamentul
până la proiectului.
mezotrofice FV FV FV FV FV FV XX
cu vegetație
din
Littorelletea
uniflorae
294
Evaluarea generală
Structura
si funcții
și/sau Isoëto-
Nanojuncetea
3140 Ape puternic Nu a fost
oligo- identificat pe
mezotrofice amplasamentul
cu vegetație proiectului. FV FV FV FV FV FV XX
bentonică de
specii de
Chara
Tabelul nr. 30 Evaluarea stării de conservare a speciilor de floră

Evaluarea generală
Cod Specie Observații conservare
Structura
si funcții
Nu a fost
identificată pe
amplasamentul
Campanula
2236 proiectului FV FV FV FV FV FV XX
romanica
nefiind habitate
propice
dezvoltării
295
Evaluarea generală
Structura
si funcții
Nu a fost
identificată pe
amplsamentul
Moehringia
2079 proiectului FV U1 U1 U1 U1 U1 XX
jankae
nefiind habitate
propice
dezvoltării
296
Specii de păsări
La fel ca și în cazul speciilor și habitatelor de interes comunitar în urma
consultării literaturii de specialitate, a distribuției la nivel național a speciilor de
păsări, pe baza Raportărilor oficiale realizate conform art. 12 a Directivei
Păsări, precum și a datelor furnizate de administratorii ariilor protejate, a
hărților de distribuție prevăzute în Planurile de management a fost stabilit
arealul care acoperă întreaga zonă de implementare a proiectului. Din
interogarea acestor baze de date cu informații validate a rezultat ca fiind
prezente în arealul desemnat speciile și habitatele de interes comunitar
prezentate în tabelele următoare pentru care s-a realizat evaluarea stării de
conservare.
Speciile de păsări a căror prezență a reieșit ca fiind posibilă în arealul
desemnat după punctul având coordonatele 739466,425727 și o rază de
8000 m au fost evaluate din punct de vedere al tendinței la nivel național.
Evaluarea acestora s-a realizat în conformitate cu evaluarea tendinței speciei
la nivel național utilizând următoarea scală.
În scădere Fluctuează Stabilă În creștere Necunoscută Neevaluată
Tabelul nr. 31 Evaluarea stării de conservare a speciilor de păsări

Tendințe ale
Denumire
Cod speciei la Observații
științifică
nivel național
Au fost observate exemplare în vecinătatea
A036 Cygnus olor viitorului nod rutier Măcin, la aproximativ 0,7
km.
A048 Tadorna tadorna Au fost observate exemplare în pasaj,
Au fost observate exemplare în vecinătatea
A059 Aythya ferina
podului, la aproximativ 2,5 km
A060 Aythya nyroca Nu a fost observată în zona analizată
Falco Nu a fost observată în zona analizată
A097
vespertinus
Phasianus Au fost observate exemplare în mai multe
A115
colchicus puncte din zona studiată
Vanellus Nu a fost observată în zona analizată
A142
vanellus
Au fost observate exemplare în mai multe
A179 Larus ridibundus
puncte din zona studiată
A193 Sterna hirundo
A206 Columba livia Nu a fost observată în zona analizată
Streptopelia Au fost observate exemplare în mai multe
A209
decaocto puncte din zona studiată
297
Tendințe ale
Denumire
științifică
nivel național
A212 Cuculus canorus
A215 Bubo bubo Nu a fost observată în zona analizată
A226 Apus apus Nu a fost observată în zona analizată
A232 Upupa epops Nu a fost observată în zona analizată
A233 Jynx torquilla Nu a fost observată în zona analizată
Melanocorypha Au fost observate exemplare în mai multe
A242
calandra puncte din zona studiată
Calandrella Nu a fost observată în zona analizată
A243
brachydactyla
A244 Galerida cristata
A249 Riparia riparia Nu a fost observată în zona analizată
A251 Hirundo rustica
A252 Hirundo daurica Nu a fost observată în zona analizată
A260 Motacilla flava
A262 Motacilla alba
Luscinia Nu a fost observată în zona analizată
A271
megarhynchos
Phoenicurus Au fost observate exemplare în mai multe
A274
phoenicurus puncte din zona studiată
Oenanthe Nu a fost observată în zona analizată
A278
hispanica
Monticola Nu a fost observată în zona analizată
A280
saxatilis
Acrocephalus Au fost observate exemplare în mai multe
A297
scirpaceus puncte din zona studiată
Acrocephalus Au fost observate exemplare în mai multe
A298
arundinaceus puncte din zona studiată
A307 Sylvia nisoria Nu a fost observată în zona analizată
A330 Parus major
A337 Oriolus oriolus Nu a fost observată în zona analizată
A338 Lanius collurio
Au fost observate exemplare în vecinătatea, la
A339 Lanius minor
aproximativ 0,3 km
298
Tendințe ale
Denumire
științifică
nivel național
A341 Lanius senator Nu a fost observată în zona analizată
A343 Pica pica
Corvus Au fost observate exemplare în mai multe
A347
monedula puncte din zona studiată
Corvus Au fost observate exemplare în mai multe
A348
frugilegus puncte din zona studiată
A351 Sturnus vulgaris
Passer Au fost observate exemplare în mai multe
A356
montanus puncte din zona studiată
Emberiza Nu a fost observată în zona analizată
A379
hortulana
Phalacrocorax Au fost observate exemplare în mai multe
A391
carbo puncte din zona studiată
Phalacrocorax Au fost observate exemplare în mai multe
A393
pygmeus puncte din zona studiată
Platalea Au fost observate exemplare în vecinătatea
A034
leucorodia podului, la aproximativ 0,3 km
Nycticorax Nu a fost observată în zona analizată
A023
nycticorax
Passer Au fost observate exemplare în mai multe
A620
domesticus puncte din zona studiată
A024 Ardeola ralloides
Dendrocopos Nu a fost observată în zona analizată
A237
major
Podiceps Au fost observate exemplare în mai multe
A005
cristatus puncte din zona studiată
Podiceps Nu a fost observată în zona analizată
A008
nigricollis
A025 Bubulcus ibis Nu a fost observată în zona analizată
A026 Egretta garzetta
A027 Egretta alba
A028 Ardea cinerea
Plegadis Nu a fost observată în zona analizată
A032
falcinellus
299
Tendințe ale
Denumire
științifică
nivel național
Anas Au fost observate exemplare în mai multe
A053
platyrhynchos puncte din zona studiată
Gallinula Au fost observate exemplare în mai multe
A123
chloropus puncte din zona studiată
A125 Fulica atra
Charadrius Au fost observate exemplare în mai multe
A136
dubius puncte din zona studiată
A349 Corvus cornix
A383 Miliaria calandra
Specii de mamifere
Cele douăsprezece specii de mamifere a căror prezență a reieșit ca fiind
posibilă în arealul desemnat după punctul având coordonatele
739466,425727 și o rază de 8000 m nu au fost identificate în zona de
dezvoltare a proiectului.
Tabelul nr. 32 Evaluarea stării de conservare a speciilor de mamifere

Evaluarea
Evaluarea stării de conservare în generală a
bioregiunea stării de
Structur
Suprafaț Perspecti ST Români Tendinț
Areal a si
a ve E a a
funcții
Nu a fost
134 Muscardinus identificată pe
1 avellanarius amplasamentul
proiectului.
Nu a fost
identificată pe
amplasamentul
263 Vormela proiectului. Se va
U1 U1 U1 U1 U1 U1 XX
5 peregusna acorda atenție
deosebită în
viitoarele activități
de monitorizare
135 Canis Nu a fost
3 aureus identificată pe
300
Evaluarea
Structur
Areal a si
a ve E a a
funcții
amplasamentul
proiectului.Se va
acorda atenție
deosebită în
de monitorizare
Nu a fost
133 Cricetus identificată pe
9 cricetus amplasamentul
proiectului.
Nu a fost
134 Dryomys identificată pe
2 nitedula amplasamentul
proiectului.
Nu a fost
136 Felis identificată pe
3 silvestris amplasamentul
proiectului.
Nu a fost
135 identificată pe
Lutra lutra FV FV FV FV FV FV XX
5 amplasamentul
proiectului.
Nu a fost
135 Martes identificată pe
7 martes amplasamentul
proiectului.
Nu a fost
identificată pe
amplasamentul
260 Mesocricetu proiectului.Se va
U1 U1 U1 U1 U1 U1 XX
9 s newtoni acorda atenție
deosebită în
de monitorizare
Nu a fost
263 Mustela
identificată pe XX XX XX XX XX XX XX
3 eversmanii
amplasamentul
301
Evaluarea
Structur
Areal a si
a ve E a a
funcții
proiectului.Se va
acorda atenție
deosebită în
de monitorizare
Nu a fost
identificată pe
amplasamentul
135 Mustela proiectului.Se va
XX XX XX XX XX XX XX
8 putorius acorda atenție
deosebită în
de monitorizare
Specia a fost
observat în
vecinătatea
133 Spermophil
proiectului în U1 U1 U1 U1 U1 U1 XX
5 us citellus
partea de est la
distanță de 0,5
km.
Specii de nevertebrate
Speciile de nevertebrate din arealul desemnat a căror prezentă este
semnalată conform raportării în baza articolului 17 al Directivei Habitate nu au
fost identificate în teren.
Tabelul nr. 33 Evaluarea stării de conservare a speciilor de nevertebrate

Evaluarea
Structu
Suprafa Persp Român Tendin
Areal ra si STE
ța ective ia ța
funcții
Nu a fost identificată pe
1050 Saga pedo amplasamentul proiectului. FV U1 U1 U1 U1 U1 XX
Se va acorda atenție
302
Evaluarea
Structu
Suprafa Persp Român Tendin
Areal ra si STE
ța ective ia ța
funcții
deosebită în viitoarele
activități de monitorizare
amplasamentul proiectului.
1066 Apatura metis Se va acorda atenție FV U1 U1 U1 U1 U1 XX
Hirudo
1034 Fiind meționată în U1 U1 U1 U1 U1 U1 XX
medicinalis
vecinătate, în zona Insula
mare a Brăilei.
1084 Osmoderma Nu a fost identificată pe
XX XX XX XX XX U2 XX
* eremita amplasamentul proiectului.
Probaticus
4022 Se va acorda atenție U1 U1 U1 U1 U1 U1 XX
subrugosus
Specii de amfibieni și reptile

Evaluarea amfibienilor și reptilelor în zona desemnată a furnizat următoarele
rezultate.
303
Tabelul nr. 34 Evaluarea stării de conservare a speciilor de amfibieni și reptile
Evaluarea generală
Structura
si funcții
Nu a fost
identificată pe
amplasamentul
proiectului. Se
Bombina va acorda
1188 XX XX XX XX XX XX XX
bombina atenție
deosebită în
viitoarele
activități de
monitorizare
Nu a fost
identificată pe
Pelobates amplasamentul
1197 FV U1 U1 U1 U1 U1 XX
fuscus proiectului. Se
va urmări
prezența speciei.
Nu a fost
Pelobates identificată pe
1200 FV FV FV U1 U1 U1 XX
syriacus amplasamentul
proiectului.
Rana Nu a fost
dalmatina identificată pe
304
Evaluarea generală
Structura
si funcții
amplasamentul
proiectului.
A fost
identificată în
vecinătatea
Rana
1210 amplasamentului FV U1 FV U1 U1 U1 XX
esculenta
proiectului. Se
va urmări în
continuare.
A fost
identificată în
vecinătatea
Rana
1212 amplasamentului FV FV FV U1 U1 U1 XX
ridibunda
proiectului. Se
va urmări în
continuare.
Nu a fost
identificată pe
amplasamentul
1201 Bufo viridis FV FV FV U1 U1 U1 XX
proiectului. Se
va urmări
prezența speciei.
1203 Hyla arborea Nu a fost FV FV FV U1 U1 U1 XX
305
Evaluarea generală
Structura
si funcții
identificată pe
amplasamentul
proiectului.
Nu a fost
Ablepharus identificată pe
kitaibelii amplasamentul
proiectului.
Nu a fost
Coluber identificată pe
1278 FV U1 U1 U2 U2 U2 XX
caspius amplasamentul
proiectului.
Nu a fost
Coronella identificată pe
1283 FV U1 U1 U1 U1 U1 XX
austriaca amplasamentul
proiectului.
Nu a fost
Elaphe identificată pe
1281 FV U1 U1 U1 U1 U1 XX
longissima amplasamentul
proiectului.
Nu a fost
identificată pe
1261 Lacerta agilis U1 U1 FV U1 U1 U1 XX
amplasamentul
proiectului. Se
306
Evaluarea generală
Structura
si funcții
va urmări în
continuare.
A fost
identificată în
vecinătatea
Lacerta
trilineata
proiectului. Se
va urmări în
continuare.
A fost
identificată în
vecinătatea
1263 Lacerta viridis amplasamentului U1 U1 U1 U1 U1 U1 XX
proiectului. Se
va urmări în
continuare.
A fost
identificată în
vecinătatea
Natrix
tessellata
proiectului. Se
va urmări în
continuare..
307
Evaluarea generală
Structura
si funcții
A fost
identificată în
vecinătatea
Podarcis
1248 amplasamentului FV FV U1 U1 U1 U1 XX
taurica
proiectului. Se
va urmări în
continuare.
Nu a fost
Testudo identificată pe
1219 FV FV FV XX FV FV XX
graeca amplasamentul
proiectului.
Nu a fost
Vipera identificată pe
1295 U1 U1 U1 U1 U1 U1 XX
ammodytes amplasamentul
proiectului.
Nu a fost
Elaphe identificată pe
quatuorlineata amplasamentul
proiectului.
A fost
Emys identificată în
orbicularis vecinătatea
amplasamentului
308
Evaluarea generală
Structura
si funcții
proiectului. Se
va urmări în
continuare.
309
Rezultate obținute în urma monitorizării
Flora - Comunități de plante
În vederea analizei florei și vegetației, pe lângă un studiu temeinic al
bibliografiei, s-au efectuat deplasări în perimetrul de referință, în vederea
realizării de inventarieri floristice în habitatele zonei pentru a surprinde
diversitatea floristică, evaluarea populațiilor de plante, identificarea asociațiilor
vegetale pe baza analizei speciilor edificatoare, caracteristice și diferențiale.
Speciile de floră identificate în zona de implementare, în toate punctele de
observație, sunt specii fără valoare conservativă, națională sau comunitară,
ruderale sau segetale, unele dintre ele alohtone, sau specii hidrofile instalate
în apa acumulată în fostele canale de irigație.
În zona de interferență a proiectului cu situl ROSPA 0073, vegetația este una
puternic antropizată caracteristică marginilor de drumuri și de câmpuri
cultivate.
Flora inventariată nu cuprinde taxoni de interes conservativ, național sau
comunitar. Sunt specii ruderale, segetale răspândite în habitate degradate,
care exclud concurențial, dar și prin modificarea parametrilor ecologici
prezența speciilor de interes conservativ.
Habitate identificate în perimetrul de implementare
Habitate antropizate
Aceste tipuri de habitate sunt lipsite de valoare conservativă, flora și vegetația
fiind un amestec de specii stepice comune, des întâlnite în compoziția acestor
tipuri de habitate.
În această categorie sunt incluse tipurile de habitate care suferă presiune
antropică și cuprind pajiști secundare puternic ruderalizate datorită
pășunatului, terenuri aflate în imediata vecinătate a culturilor agricole,
suprafețe de pârloagă. În pajiștile stepice secundare și ruderalizate au fost
identificate următoarele asociații vegetale cu ponderea cea mai mare:
Hordeo murini-Cynodontetum Felföldy ex Borhidi 1999
Asociația Hordeo murini-Cynodontetum ocupă suprafețe mari, mai ales în
zona de silvostepă, cu soluri semibătătorite de tip cernoziom degradat sau
brun-roșcat de pădure. Vegetează pe locuri ruderale, marginea drumurilor și
este comunitatea vegetală cel mai bine reprezentată în primetrul de
implementare. Speciile caracteristice Cynodon dactylon și Hordeum murinum,
realizează împreună cu speciile însoțitoare o acoperire de 90%-100%. În zona
de studiu este prezentă la marginea satelor, alcătuind izlazul comunal unde
pasc animalele crescute de localnici (preponderent ovine). Compoziția
floristică este întregită de specii vegetale precum: Convolvulus arvensis,
Erigeron annuus, Taraxacum officinale, Rumex crispus, Artemisia annua,
Solanum nigrum, etc.
Artemisio austriacae –Poetum bulbosae I. Pop 1970
Asociația este o comunitate vegetală care se instalează în mod secundar și
cu mare ușurință pe terenuri degradate și pășunate intensiv. Fitocenozele
asociației se dezvoltă într-o gamă largă de stațiuni ecologice, începând cu
310
terenuri plane și temporar umede, până la versanți înclinați, uscați și cu
alunecări de teren. Adesea se dezvoltă și pe aluviuni și lăcoviști uscate și
sărăturate. În perimetrul de implementare asociația în discuție se dezvoltă pe
un teren plat, suprapășunat. Este edificată de speciile codominante Artemisia
austiaca care momentul studiului deținea un indice AD de 4 și Poa bulbosa
(AD 1), la care se mai adaugă numeroase alte specii însoțitoare care în
marea lor majoritate sunt specii caracteristice claselor Artemisietea (Artemisia
annua, Carduus crispus, Solanum nigrum, Xanthium strumarium), Stellarietea
mediae (Amaranthus retroflexus, Atriplex tatarica) și Molinio-Arrhenatheretea
(Agrostis stolonifera, Elymus repens, Lotus corniculatus, Taraxacum
officinale). Fitocenozele asociației sunt comunități destul de compacte ce
realizează o acoperire cuprinsă între 85-95%.
Agropyretum repentis Ravarut 1956
Fitocenozele edificate de Elymus repens vegeteaza pe terenuri plane, în
pajiști umede, cu pânza de apă freatică la suprafață, în luncile râurilor din
zonele de câmpie și colinară, pe soluri aluvionare, adesea compacte și uneori
sărăturate sau sărace în humus, moderat-bogate în elemente nutritive, mezo-
eutrofe. Descrierea generală din literatura de specialitate se regăsește fidel și
în zona de interes. Specia dominanta este Elymus repens, care realizează o
acoperire de 90-95%, formând fitocenoze compacte. Dintre speciile
însoțitoare, cu indice AD scăzut, amintim: Plantago lanceolata, Convolvulus
arvensis, Taraxacum officinale, Rumex crispus, etc. Fitocenozele vegetează
în plantația de salcie și plop.
Amarantho-Chenopodietum albi Morariu 1943
Este o comunitate vegetală răspândită la marginea culturilor agricole sau a
drumurilor dintre tarlale, unde solul este bogat în substanțe azotoase,
asociația fiind nelipsită în toate provinciile țării. În fitocenozele sale participă
un număr însemnat de specii segetale precum Hibiscus trionum, Amaranthus
blitoides, etc. Speciile caracteristice realizează o acoperire destul de ridicată,
care împiedică dezvoltarea unui număr crescut de specii însoțitoare. În zona
de interes acest tip de comunitate vegetală este prezent la marginea
izlazurilor comunale, în locuri gunoite.
Hordeetum murini Libbert 1932 em. Passarge 1964
Este o asociație care vegetează pe terasamentul căilor ferate, locuri
bătătorite, uscate și moderate în azot, sau la marginea drumurilor, cum este
cazul și în zona noastră de studiu. Specia caracteristică și dominantă este
Hordeum murinum aflată în relație de codominanță cu specia Bromus
tectorum, împreună cu care realizează o acoperire de aproximativ 90%. Dintre
speciile însoțitoare care întregesc covorul vegetal amintim: Atriplex tatarica,
Cynodon dactylon, Elymus repens, Xanthium strumarium, Berteroa incana,
Solanum nigrum, Convolvulus arvensis, etc.
Sclerochloo-Polygonetum avicularis (Gams 1927) Soó 1940
Speciile caracteristice ale asociației și anume Polygonum aviculare și
Sclerochloa dura sunt specii adaptate la terenuri bătătorite, rezistente la
311
casare, care cresc pe soluri compacte, bogate în substanțe azotoase, pe
marginea drumurilor. Sclerochloa dura, este o specie anuală și vernală, se
dezvoltă în prima parte a sezonului de vegetație, alcătuind fenofaza vernală.
Speciile însoțitoare cele mai frecvente reprezentate de Bromus tectorum,
Hordeum murinum, Descurainia sophia, Lepidium ruderale, etc.
Habitate artificiale
Sunt reprezentate în situația de față de plantațiile de plop – Popolus x
cannadensis (plop canadian) și Salix fragilis (răchită), ca specii lemnoase
arboricole și de Amorpha fruticosa (salcâm pitic), în stratul arboricol.
Plantarea acestor esențe s-a realizat cel mai probabil cu rol de protecție
împotriva inundațiilor, atunci când nivelul fluviului Dunărea crește. Stratul
ierbos este reprezentat de fitocenoze compacte de Agropyretum repentis
Ravarut 1956, în care specia Elymus repens este dominantă și realizează o
acoperire ridicată, cuprinsă între 90%-95%.
Comunități ecologice amenințate

În urma cercetărilor efectuate asupra florei de pe amplasamentul exploatării
nu a fost identificată nici o specie floristică cu statut special de conservare
inclusă în Listele Roșii a plantelor superioare din Romania (Oltean M. et al.,
1994, Boșcaiu, Coldea, Horeanu,1994, Dihoru, Dihoru, 1994), Lista Roșie a
plantelor din România existente în pajiști (inclusiv endemite și subendemite),
după Negrean G. et al. (2001) și nici în Arii speciale pentru protecția și
conservarea plantelor din Romania (Sarbu A., 2007), sau care să fie descrisă
în Cartea Roșie a plantelor vasculare din România (Dihoru, Negrean, 2009).
De asemenea în urma analizei Anexei a II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
și a OUG 57/2007 și a listei cu speciile de floră inventariate până în acest
moment în amplasamentul proiectului s-a demonstrat că nici una dintre aceste
specii (identificate în amplasamentul proiectului) nu se regăsesc în
documentele menționate.
Specii și habitate de interes comunitar protejate
Pe zona de studiu nu au fost identificate habitate de interes comunitar, nu s-a
confirmat prezența nici unui habitat dintre cele raportate în arealul de studiu,
conform listei de distribuție a habitatelor la nivel național.
Fauna identificată în zona studiată
Avifauna
În urma etapei de monitorizare a amplasamentului proiectului au fost
identificate un număr restrâns de specii de păsări.
Inventarierea a presuspus atât determinarea calitativă a speciilor de păsări din
amplasament cât și obținerea de date referitoare la mărimea populațiilor
speciilor țintă. Determinările calitative au avut la bază observarea directă,
săptămânală, a speciilor, aplicată prin metoda punctelor fixe și prin metoda
transectelor, direcția și dimensiunile transectelor, au fost stabilite cu ajutorul
hărților și în funcție de conformația terenului. Identificarea speciilor de păsări
s-a făcut prin metode adecvate fiecărei specii/grup de specii. Toate
312
informațiile obținute în urma activităților realizate în teren privind distribuția
populațiilor speciilor de păsări au fost centralizate într-o bază de date comună.
Perioada de studiu a dinamicii speciilor de păsări în zona proiectului s-a bazat
pe o planificare anuală în funcție de perioada fenologică:
1. Aspectul hiemal (1 XI – 31 II): sunt observate păsări sedentare și
oaspeți de iarnă;
2. Aspectul prevernal (1 III – 30 IV): începe migrația de primăvară;
3. Aspectul vernal (1 V- 15 VI ): începe perioada de reproducere
(stabilirea teritoriului, construirea cuibului, depunerea pontei, începerea
clocitului);
4. Aspectul estival (16 VI – 15 VIII): continuarea clocitului, apariția puilor;
5. Aspectul serotinal (16 VIII – 15 IX): creșterea și educarea puilor,
declanșarea migrației;
6. Aspectul autumnal (16 IX – 31 X): are loc migrația de toamnă.
Graficele de mai jos cuprind rezultatele monitorizării din ultimul an, perioadă
ce a surprins toate aspectele fenologice caracteristice ciclului: hiemal,
prevernal, vernal, estival, serotinal și autumnal pentru speciile de avifaună,
grupate în funcție de tipul de habitate de care depind.
Specii dependente de habitate de stufăriș
Emberiza schoeniclus
Egretta garzetta
Egretta alba
Circus aeruginosus
Ardeola ralloides
Ardea purpurea
Ardea cinerea
Acrocephalus scirpaceus
Acrocephalus schoenobaenus
Acrocephalus arundinaceus
0% 50% 100%
Hiemal Prevernal Vernal Estival Serotinal Autumnal
Figura nr. 21 Specii dependente de habitate de stufăriș
313
Figura nr. 22 Specii dependente de habitate de terestre
314
Figura nr. 23 Specii dependente de habitate de stufăriș
315
În ceea ce privesc populațiile de păsări care iernează, acestea au fost
reprezentate în mod constant de specii cu o răspândire relativ uniformă pe
întreaga zonă studiată, reprezentate de specii precum graurul sau cele
aparținând Fam. Corvidae. Pe lângă acestea, au fost identificate inclusiv
specii răpitoare care iernează (Buteo buteo), efectivele acestora fiind totuși
relativ reduse de fiecare dată fiind observate doar câteva exemplare de-a
lungul terenurilor agricole, utilizate ca terenuri de vânătoare, iar
comportamentul lor este complet neafectat de lucrările de construcție, fiind
cazuri când exemplare de păsări răpitoare se odihneau exact în zonele
fronturilor de lucru, chiar și pe perioada lucrărilor.
În acest sens, putem concluziona că zona de studiu nu este influențată

semnificativ de activitățile de construcție și amenajare din cadrul perimetrului
proiectului, fiind doar cazuri izolate când păsările ocolesc zonele unde sunt
prezente activități antropice, fără însă a se înregistra modificări în dinamica
populațională.
În plus, pe timpul activităților de construcție desfășurate în perioada de iarnă

și perioadele de migrație, nu s-au observat alterări semnificative ale
comportamentului speciilor de păsări prezente pe amplasament și nici alterări
ale distribuției acestora, limita de deranj a speciilor din vecinătatea lucrărilor
de construcție fiind foarte restrânsă, de aproximativ 50 de metri față de
activitățile desfășurate pe amplasament, peste această limită comportamentul
speciilor de păsări fiind normal, așa cum a fost înregistrat și în starea inițială.
De asemenea, nu au existat alterări semnificative ale habitatului unor specii
de păsări deoarece acesta s-a limitat la drumurile deja existente și zonele din
imediata vecinătate a acestora, contribuind astfel la menținerea unui nivel
minim al impactului asupra biodiversității de pe amplasament.
Localizarea spațială a prezenței și abundența speciilor de păsări în zona

proiectului, precum și a habitatelor folosite pentru hrănire, pasaj și
reproducere în ariile protejate cu care proiectul se suprapune (ROSPA0073
Măcin – Niculițel) și cele din vecinătate (ROSPA0040 Dunărea Veche -
Brațul Măcin) sunt prezentate in figurile următoare. Acestea au fost realizate
interpolând baza de date obținută în urma monitorizării făcute în perioada
martie 2019-decembrie 2020 și coroborate cu datele spațiale prezentate în
drafturile planurilor de management ale siturilor mai sus menționate.
316
Accipiter brevipes – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor
folosite pentru hrănire, pasaj și reproducere în ariile protejate ROSPA0073 Măcin – Niculițel
și ROSPA0040 Dunărea Veche - Brațul Măcin
Sursa: investigații în teren efectuate în perioada 2019-2020 (Rapoarte de monitorizare
a biodiversității) coroborate cu informații cuprinse în bibliografia consultată
Accipiter nisus – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor folosite

pentru hrănire, pasaj și reproducere în ariile protejate ROSPA0073 Măcin – Niculițel și
317
Acrocephalus arundinaceus – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a
habitatelor folosite pentru hrănire, pasaj și reproducere în ariile protejate ROSPA0073 Măcin
– Niculițel și ROSPA0040 Dunărea Veche - Brațul Măcin
Acrocephalus schoenobaenus – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a

318
Acrocephalus scirpaceus – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a
Actitis hypoleucos – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor

319
Alcedo atthis – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor folosite
Anas crecca – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor folosite

320
Anas platyrhynchos – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor
Anas querquedula – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor

321
Anser albifrons – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor folosite
Anthus campestris – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor

322
Aquila clanga – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor folosite
Aquila heliaca – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor folosite

323
Aquila pomarina – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor
Ardea purpurea – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor

324
Ardea cinerea – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor folosite
Ardeola ralloides – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor

325
Athene noctua – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor folosite
Aythya nyroca – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor folosite

326
Aythya ferina – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor folosite
Botaurus stellaris – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor

327
Bubo bubo – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor folosite
Burhinus oedicnemus – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor

328
Buteo buteo – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor folosite
Buteo rufinus – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor folosite

329
Calandrella brachydactyla – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a
Caprimulgus europaeus – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a

330
Carduelis carduelis – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor
Charadrius alexandrinus – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a

331
Charadrius dubius – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor
Chlidonias hybridus – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor

332
Ciconia ciconia – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor folosite
Ciconia nigra – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor folosite

333
Circaetus gallicus – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor
Circus aeruginosus – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor

334
Circus cyaneus – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor folosite
Circus macrourus – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor

335
Circus pygargus – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor
Columba livia domestica – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a

336
Columba palumbus – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor
Coracias garrulus – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor

337
Corvus cornix – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor folosite
Corvus frugilegus – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor

338
Corvus monedula – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor
Cuculus canorus – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor

339
Cygnus olor – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor folosite
Dendrocopos syriacus – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor

340
Dryocopus martius – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor
Egretta garzetta – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor

341
Egretta alba – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor folosite
Emberiza citrinella – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor

342
Emberiza hortulana – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor
Emberiza schoeniclus – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor

343
Falco subbuteo – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor folosite
Falco tinnunculus – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor

344
Falco vespertinus – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor
Ficedula albicollis – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor

345
Ficedula parva – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor folosite
Fringilla coelebs – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor

346
Fringilla montifringilla – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor
Fulica atra – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor folosite

347
Galerida cristata – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor
Gallinula chloropus – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor

348
Gelochelidon nilotica – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor
Haliaeetus albicilla – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor

349
Hieraaetus pennatus – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor
Himantopus himantopus – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a

350
Hirundo rustica – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor folosite
Ixobrychus minutus – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor

351
Lanius collurio – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor folosite
Lanius minor – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor folosite

352
Larus argentatus – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor
Larus melanocephalus – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor

353
Larus michahellis – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor
Larus minutus – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor folosite

354
Larus ridibundus – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor
Limosa limosa – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor folosite

355
Lullula arborea – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor folosite
Melanocorypha calandra – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a

356
Merops apiaster – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor
Miliaria calandra – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor

357
Milvus milvus – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor folosite
Motacilla alba – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor folosite

358
Motacilla flava – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor folosite
Nycticorax nycticorax – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor

359
Oenanthe isabellina – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor
Oenanthe oenanthe – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor

360
Pandion haliaetus – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor
Parus caeruleus – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor

361
Parus major – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor folosite
Passer domesticus – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor

362
Passer montanus – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor
Pelecanus onocrotalus – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor

363
Pernis apivorus – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor
Phalacrocorax carbo – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor

364
Phalacrocorax pygmeus – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a
Phasianus colchicus – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor

365
Philomachus pugnax – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor
Phoenicurus phoenicurus – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a

366
Phylloscopus collybita – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor
Phylloscopus trochilus – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor

367
Pica Pica – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor folosite
Picus canus – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor folosite

368
Platalea leucorodia – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor
Plegadis falcinellus – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor

369
Podiceps cristatus – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor
Porzana parva – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor folosite

370
Recurvirostra avosetta – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor
Riparia riparia – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor folosite

371
Saxicola rubetra – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor
Sterna albifrons – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor

372
Sterna hirundo – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor folosite
Streptopelia decaocto – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor

373
Sturnus vulgaris– prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor
Sylvia atricapilla– prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor

374
Sylvia curruca – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor folosite
Sylvia nisoria – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor folosite

375
Tadorna ferruginea – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor
Tadorna tadorna – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor

376
Tringa erythropus – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor
Tringa glareola – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor folosite

377
Tringa nebularia – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor
Tringa ochropus – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor

378
Troglodytes troglodytes – prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a
Turdus iliacus– prezența în zona proiectului, distribuția speciei și a habitatelor folosite

379
Fauna de mamifere prezentă în zonă este caracteristică zonelor în care
se practică agricultură și pășunat intensiv.
Microtus arvalis (șoarece de câmp), Fam. Cricetidae, ord. Rodentia. Specie

comună în toate zonele de câmpie din țară. Pe zona studiată a fost semnalată
atât în terenurile agricole, cât și în vecinătate, într-un număr mic de
exemplare. Nu este inclusă în nici o listă de protecție europeană sau națională
(Directiva Habitate) și nu necesită măsuri speciale de conservare.
Spermophilus citellus (popândău) (Linnaeus, 1766) – Cod EUNIS 1335.

Specia este listată în Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992
privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră
sălbatică (Directiva Habitate), în Anexa II (Specii animale și vegetale de
interes comunitar a căror conservare necesită desemnarea unor arii speciale
de conservare) și în Anexa IV (specii animale și vegetale de importanță
comunitară care necesită protecție strictă). În legislația națională, specia este
listată în Ordonanța de Urgență nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei
sălbatice, în Anexa 3 (specii de plante și de animale a căror conservare
necesită desemnarea ariilor special de conservare și a ariilor de protecție
special avifaunistică) și în Anexa 4A (Specii de interes comunitar. Specii de
animale și de plante care necesită o protecție strictă).
Din punct de vedere al suprafeței habitatului speciei în arealul studiat,

respectiv cele trei zone în care a fost observată specia este cuprins între 2-5,5
ha.
Cele trei zone în care a fost observată specia se afla la distanțe de circa 500
m față de traseul viitorului drum de legătură.
Lepus europaeus (iepure de câmp), ord. Lagomorpha, Fam. Leporidae Specie

comună, răspândită în întreaga țară, în toate zonele de câmpie și de deal. Pe
zona studiată a fost întâlnită pe terenurile agricole, hotar cu sectoarele de
pajiște. Nu este inclusă în nici o listă de protecție europeană sau națională
Sus scrofa (porcul mistreț) face parte ordinul Ariodactyla, familia Suidae,
subfamilia Suinae, genul Sus.
Mistrețul este un mamifer sălbatic omnivor, în general nocturn. În România,

porcul mistreț se întâlnește în pădurile din Deltă și Lunca Dunării, până în
desișurile Carpaților.
Este inclus în Ordonanța de urgență nr. 57/2007 privind regimul ariilor

naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice
Anexa 5B Specii de importanță națională Specii de plante și de animale de
380
interes național ale căror prelevare din natură și exploatare fac obiectul
măsurilor de management
Atât prin consumul preferențial de hrană, cât și din cauza lipsei acesteia,
mistrețul poate produce prejudicii importante, de natură agricolă sau silvică.
În agricultură, produce pagube prin consumul de cereale, prin râmarea

pășunilor, prin consumul semințelor, prin răscolirea culturilor de cartofi sau de
porumb de la marginea pădurilor.
În pădure, consumul semințelor încorporate în sol pentru refacerea

arboretelor, precum și smulgerea puieților în vederea consumării rădăcinilor,
pot compromite refacerea pădurilor pe suprafețe considerabile.
Pe lângă toate acestea, se mai adaugă și pagubele produse în plantațiile

pomicole sau în vii.
Exemplare au fost observate doar în lunile august și septembrie 2019 în zona

dintre Dunăre și drumul D22B, la circa 2 km sud de frontul de lucru.
Mistrețul are nevoie de terenuri umede, cu apă stagnantă însă bălțile din zona
respectivă au secat din cauza secetei.
Pe perioada monitorizării nu au fost sesizate obișnuitele adăposturi din frunze

(unde mistreții se odihnesc circa 12 ore pe zi), fapt pentru care considerăm că
exemplarele au fost doar în trecere pentru căutarea hranei.
Vulpes vulpes (vulpe), Ord. Carnivora, Fam. Canidae Specie cu o distribuție

largă în zona Dobrogei, inclusiv în zona analizată. În perimetrul studiat și
împrejurimi s-au identificat exemplare singulare aflate în tranzit (trecere). Nu
este inclusă în nici o listă de protecție europeană sau națională (Directiva
Habitate) și nu necesită măsuri speciale de conservare.
Chiroptere
Habitate potențiale de adăpostire pentru chiroptere identificate în

zona studiată
Nu există peșteri sau gropi mari în zona de studiu. Nu au fost identificați nici
copaci cu scorburi în zona studiată, deși ar fi de așteptat apariția unor
densități scăzute în zonele împădurite.
Habitate potențiale de hrănire pentru chiroptere identificate în zona

studiată
Zona studiată cuprinde un peisaj de luncă si în mare parte terenuri agricole

sau pajiști antropizate, fără păduri. Zona nu oferă un habitat potențial de
hrănire aeriană pentru speciile de chiroptere. Zone împădurite apar în malurile
381
Dunării unde sunt plantații de Popolus x cannadensis – plop canadian și
plantație tânără de Salix fragilis-răchită.
Monitorizare chiroptere în zona de studiu
Zona propusă pentru realizarea proiectului (pod și accese drum), a fost

studiată din punct de vedere al prezenței liliecilor.
Metoda de studiu a fost aceea a punctelor pe transect. Au fost făcute

observații punctuale în fiecare tip de habitat, în toate zonele suprafeței
propuse pentru dezvoltarea proiectului, iar colectarea datelor s-a făcut cu
ajutorul detectorului de ultrasunete și analiza ulterioară cu programe
specializate.
Entomofauna
Fauna de insecte a zonei nu este deosebit de bogată fiind influențată sub

aspectul ruderalizării zonei. Majoritatea insectelor sunt întâlnite în zonele
ruderale și în imediata vecinatate a malurilor Dunării, unde domină populațiile
de orthoptere (lacuste, cosasi), alături de specii comune – Sthenobotrus sp.,
Oedalus decorus, Oedipoda germanica, Oedipoda caerulescens, Acrida
hungarica, Calliptamus italicus, Calliptamus barbarus, Gryllus desertus,
Oecanthus pellucens, Poecillimon sp., Tettigonia viridissima, Decticus
albifrons, Decticus verrucivorus.
Coleopterele sunt reprezentate prin specii comune fiind prezente în zonele cu

vegetație ierboasă înaltă (habitate ruderale), identificându-se exemplare de
Anisoplia austriaca și Anisoplia lata (cărăbușei ai cerealelor, Malachius
bipustulatus, Mylabris sp., Rhagonichia fulva, Plagionotus arcuatus,
Chlorophorus varius (croitori).
Clasa Lepidoptera (fluturi) este reprezentată prin specii diurne de Pieris

brassicae (fluturi de varză).
Heteropterele sunt reprezentate prin specii de Pyrrhocoris apterus (vaca

domnului).
Reptile și amfibieni
În urma monitorizării, în zona analizată au fost identificate 8 specii, din care 3

reptile și 5 amfibieni.
Observațiile rezultate în urma monitorizării din perioada martie 2019 –

decembrie 2020 ne arată faptul că reptilele și amfibienii din zonele limitrofe
fronturilor de lucru își desfășoară în mod normal ciclul de viață.
382
Specii amenințate - Flora Nu au fost detectate specii de floră
amenințate în zona de studiu.
Având în vedere suprapunerea în zona de est a proiectului (Km 19) cu situl de

importanță comunitara ROSPA0073 Măcin–Niculițel, activitatea de
monitorizare a avut la bază verificarea prezenței pe amplasament a speciilor
de avifaună listate în formularul standard al sitului.
Tabelul nr. 35 Specii de păsări listate in formularul standard

Denumire Mărime Unit. Categ. AIBICID AIBIC Obs.
Grup Cod Tip
științifică Min. Max. măsură CIRIVIP Pop. Conserv. Izolare Global
Accipiter
B A402 R 20 20 p C B A C B
brevipes
Accipiter
B A402 C 15 20 i C B A C B
brevipes
Anser
B A042 C 200 200 i P D
eythropus
Anthus
B A255 R 700 1200 p C C B C B
campestris
x
Anthus
B A255 C 2000 3000 i C C B C B
campestris
Aquila
B A091 C 1 2 i C D
chrysaetos
B A090 Aquila clanga C 4 10 i C C A C B
B A404 Aquila heliaca C 4 10 i C B B C B
Aquila
nipalensis
B A509 C V D
(Acvilă de
stepă)
Aquila
B A089 R 10 18 p C C B C B
pomarina
Aquila
B A089 C 1400 2000 i C C B C B
pomarian
Ardea
B A029 C 25 40 i C D x
purpurea
B A215 Bubo bubo P 4 8 p C A C A
Burhinus
B A133 R 50 80 p C B B C B
oedicnemus
B A403 Buteo rufinus R 20 26 p P B B C B
x
B A403 Buteo rufinus C 40 60 i P B B C B
Calandrella
B A243 R 200 400 p P B B C B
brachydactyla
Caprimulgus
B A224 R 150 200 p V C A C A
europaeus
Chlidonias
B A196 C 30 50 i V D x
hybridus
Ciconia
B A031 R 14 16 p V B B C B
ciconia x
B A031 Ciconia C 30000 40000 i V B B C B
383
Grup Cod Tip
ciconia
B A030 Ciconia nigra C 800 1000 i V C B C B x
Circaetus
B A080 R 10 14 p C B B C B
gallicus
Circaetus
B A080 C 80 120 i C B B C B
gallicus
Circus
B A081 R 2 3 p P C B C B
aeruginosus
x
Circus
B A081 C 600 800 i P C B C B
aeruginosus
Circus
B A082 C 30 60 i V C B C B
cyaneus
x
Circus
B A082 W 30 50 I V C B C B
cyaneus
Circus
B A083 C 24 50 i V B B C B
macrourus
Circus
B A084 C 150 300 i V C B C C x
pygargus
Coracias
B A231 R 160 240 p V B B C B x
garrulus
Dendrocopos
B A239 P 50 80 p V C B C C
leucotos
Dendrocopos
B A238 P 400 600 p V B B C B
medius
Dendrocopos
B A429 P 80 100 p V C B C C x
syriacus
Dryocopus
B A236 P 80 100 i V C B C C
martius
B A027 Egretta alba C 30 50 i V C B C C x
Emberiza
B A379 R 250 400 p V C A C A
hortulana
B A511 Falco cherrug R 3 5 p V A B A B
B A511 Falco cherrug C 2 10 i P A B A B
Falco
B A098 C 2 10 i V B B C C
columbarius
Falco
B A098 W 30 50 i V B B C C
columbarius
Falco
B A103 C 5 20 i V C B C C
pelegrinus
Falco
B A103 W 4 6 i V C B C C
pelegrinus
Falco
B A097 R 10 12 p P C B C C
vespertinus
Falco
B A097 C 400 500 i P C B C C
vespertinus
Ficedula
B A321 C C D
albicollis
Ficedula
B A320 C 8000 12000 i C D
parva
384
Grup Cod Tip
Haliaeetus
B A075 C 10 20 i C C B C B x
albicilla
Hieraaetus
B A092 R 10 14 p C B B C B
pennatus
x
Hieraaetus
B A092 C 50 80 i C B B C B
pennatus
Himantopus
B A131 R 4 8 p C C B C C
himantopus
x
Himantopus
B A131 C 20 40 i C C B C C
himantopus
Lanius
B A338 R 1000 1200 p C D x
collurio
B A339 Lanius minor R 200 300 p P D
x
B A339 Lanius minor C C C B C B
Lullula
B A246 R 800 1400 p C C B C B
arborea
Lullula
B A246 C 15000 20000 i C C B C B
arborea
Luscinia
luscinia
B A270 R C D
(Privihetoare
de zăvoi)
Luscina
megarhyncho
B A271 s R C D
(Privighetoare
roșcată)
Merops
B A230 apiaster R P D x
(Prigorie)
Miliaria
calandra
B A383 R P D x
(Presură
sură)
Milvus
B A073 R 2 p C C B C C
migrans
Milvus
B A073 C 40 60 i C C B C C
migrans
Motacilla alba
B A262 (Codobatură R P D x
albă)
Motacilla flava
B A260 (Codobatură R P D x
galbenă)
Muscicapa
B A319 striata R C D
(Muscar sur)
385
Grup Cod Tip
Neophron
B A077 C 1 2 i C C B C B
percnopterus
Nycticorax
B A023 C 300 600 i C D
nycticorax
Oenanthe
isabellina
B A435 R 120 240 p P A A B A x
(Pietrar
răsăritean)
Oenanthe
B A533 R 100 150 p P D
pleschanka
Oriolus
B A337 oriolus R C D
(Grangur)
Pandion
B A094 C 6 12 i C C B C C
haliaetus
Parus
lugubris
B A443 P 600 700 p C B B C B
(Pițigoi de
livadă)
Passer
hispaniolensis
B A355 R 20 40 p V D
(Vrabia
spaniolă)
Pelecanus
B A020 C 25 40 i C C B C C
crispus
Pelecanus
B A019 C 1500 2500 i C C B B B
onocrotalus
Permis
B A072 R 14 24 p C D
apivorus
x
Permis
B A072 C 3000 3500 i C D
apivorus
Phalacrocora
B A393 C 30 50 i C D x
x pygmeus
Phoenicurus
ochruros
B A273 R C D
(Codroș de
munte)
Phylloscopus
B A315 collybita R P D
(Pitulice mică)
x
Phylloscopus
B A315 collybita C P D
(Pitulice mică)
B A234 Picus canus P 150 180 p C C B C C
Platalea
B A034 C 30 50 i C D x
leucorodia
Recurvirostra
B A132 R 2 4 p C C B C C
avosetta
B A132 Recurvirostra C 10 30 i C C B C C
386
Grup Cod Tip
avosetta
Saxicola
torquata
B A276 R C D
(Mărăcinar
negru)
Sylvia
atricapila
B A311 R P D x
(Silvie cu cap
negru)
Sylvia
communis
B A309 R C D
(Silvie de
câmp)
Sylvia curruca
B A308 R C D x
(Silvie mică)
B A307 Sylvia nisoria R C D
B A307 Sylvia nisoria C R D
Tringa
B A166 C 100 200 i R C C C C x
glareola
Turdus
B A283 merula R P D
(Mierlă)
Turdus
philomelos
B A285 R P D
(Sturz
cântător)
Turdus pilaris
B A284 W C D
(Cocoșar)
Upupa epops
B A232 R P D
(Pupăză)
Au fost identificate în pasaj sau în vecinătatea perimetrului proiectului 29

(marcate cu X în tabel la coloana Obs.) de specii de păsări ce se găsesc în
lista siturilor ROSPA 0073 Măcin Nicuițel și ROSPA 0040 Dunărea Veche
Brațul Măcin.
Zone de biodiversitate cu valoare deosebită

Nu există zone de importanță pentru biodiversitate care ar putea fi afectate de
proiect.
Fauna de mamifere prezentă în zonă este caracteristică zonelor în care

se practică agricultură și pășunat intensiv.
Microtus arvalis (șoarece de câmp), Fam. Cricetidae, ord. Rodentia.
Specie comună în toate zonele de câmpie din țară. Pe zona studiată a fost
semnalată atât în terenurile agricole, cât și în vecinătate, într-un număr mic de
387
exemplare. Nu este inclusă în nici o listă de protecție europeană sau națională
Tabelul nr. 36 Specii de mamifere identificate în zona analizată

Denumirea Denumirea Luna Total
științifică populară III IV V VI VII VIII IX X XI XII specii
Lepus europaeus Iepure de câmp 3 2 3 2 1 11
Șoarece de 14
Microtus arvalis 5 3 2 1 3
câmp
Spermophilus Popândău 10
1 2 2 4 1
citellus european
Sus scrofa Mistreț 5 2 7
Vulpes vulpes Vulpe roșie 1 1 1 1 2 6
Spermophilus citellus (popândău) (Linnaeus, 1766) – Cod EUNIS 1335.

necesită desemnarea ariilor special de conservare și a ariilor de protecție

ha.
Cele trei zone în care a fost observată specia se afla la distanțe de circa 500
m față de traseul viitorului drum de legătură.
Lepus europaeus (iepure de câmp), ord. Lagomorpha, Fam. Leporidae

Specie comună, răspândită în întreaga țară, în toate zonele de câmpie și de
deal. Pe zona studiată a fost întâlnită pe terenurile agricole, hotar cu
sectoarele de pajiște. Nu este inclusă în nici o listă de protecție europeană
sau națională (Directiva Habitate) și nu necesită măsuri speciale de
conservare.
Sus scrofa (porcul mistreț) face parte ordinul Ariodactyla, familia Suidae,
subfamilia Suinae, genul Sus.
388
Mistrețul este un mamifer sălbatic omnivor, în general nocturn. În România,
porcul mistreț se întâlnește în pădurile din Deltă și Lunca Dunării, până în
desișurile Carpaților.
Este inclus în Ordonanța de urgență nr. 57/2007 privind regimul ariilor

naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice
Anexa 5B Specii de importanță națională Specii de plante și de animale de
interes național ale căror prelevare din natură și exploatare fac obiectul
măsurilor de management
Atât prin consumul preferențial de hrană, cât și din cauza lipsei acesteia,
mistrețul poate produce prejudicii importante, de natură agricolă sau silvică.
În agricultură, produce pagube prin consumul de cereale, prin râmarea

pășunilor, prin consumul semințelor, prin răscolirea culturilor de cartofi sau de
porumb de la marginea pădurilor.
În pădure, consumul semințelor încorporate în sol pentru refacerea

arboretelor, precum și smulgerea puieților în vederea consumării rădăcinilor,
pot compromite refacerea pădurilor pe suprafețe considerabile.
Pe lângă toate acestea, se mai adaugă și pagubele produse în plantațiile

pomicole sau în vii.
Exemplare au fost observate doar în lunile august și septembrie 2019 în zona

dintre Dunăre și drumul D22B, la circa 2 km sud de frontul de lucru.
Mistrețul are nevoie de terenuri umede, cu apă stagnantă însă bălțile din zona
respectivă au secat din cauza secetei.
Pe perioada monitorizării nu au fost sesizate obișnuitele adăposturi din frunze

(unde mistreții se odihnesc circa 12 ore pe zi), fapt pentru care considerăm că
exemplarele au fost doar în trecere pentru căutarea hranei.
Vulpes vulpes (vulpe), Ord. Carnivora, Fam. Canidae Specie cu o

distribuție largă în zona Dobrogei, inclusiv în zona analizată. În perimetrul
studiat și împrejurimi s-au identificat exemplare singulare aflate în tranzit
(trecere). Nu este inclusă în nici o listă de protecție europeană sau națională
Chiroptere
Habitate potențiale de adăpostire pentru chiroptere identificată în

zona studiată
Nu există peșteri sau gropi mari în zona de studiu. Nu au fost identificați nici
copaci cu scorburi în zona studiată, deși ar fi de așteptat apariția unor
densități scăzute în zonele împădurite.
389
Habitate potențiale de hrănire pentru chiroptere identificate în zona
studiată
Zona studiată cuprinde un peisaj de luncă și în mare parte terenuri agricole

sau pajiști antropizate, fără păduri. Zona nu oferă un habitat potențial de
hrănire aeriană pentru speciile de chiroptere. Zone împădurite apar în malurile
Dunării unde sunt plantații de Popolus x cannadensis – plop canadian și
plantație tânără de Salix fragilis-răchită.
Monitorizare chiroptere în zona de studiu
Zona propusă pentru realizarea proiectului (pod și accese drum), a fost

studiată din punct de vedere al prezenței liliecilor în perioada prevernală 2019.
Metoda de studiu a fost aceea a punctelor pe transect. Au fost făcute

observații punctuale în fiecare tip de habitat, în toate zonele suprafeței
propuse pentru dezvoltarea proiectului, iar colectarea datelor s-a făcut cu
ajutorul detectorului de ultrasunete și analiza ulterioară cu programe
specializate.
Entomofauna
Fauna de insecte a zonei nu este deosebit de bogată fiind influențată sub

aspectul ruderalizării zonei. Majoritatea insectelor sunt întâlnite în zonele
ruderale și în imediata vecinatate a malurilor Dunării, unde domină populațiile
de orthoptere (lacuste, cosasi), alături de specii comune – Sthenobotrus sp.,
Oedalus decorus, Oedipoda germanica, Oedipoda caerulescens, Acrida
hungarica, Calliptamus italicus, Calliptamus barbarus, Gryllus desertus,
Oecanthus pellucens, Poecillimon sp., Tettigonia viridissima, Decticus
albifrons, Decticus verrucivorus.
Coleopterele sunt reprezentate prin specii comune fiind prezente în zonele cu

vegetație ierboasă înaltă (habitate ruderale), identificându-se exemplare de
Anisoplia austriaca și Anisoplia lata (cărăbușei ai cerealelor, Malachius
bipustulatus, Mylabris sp., Rhagonichia fulva, Plagionotus arcuatus,
Chlorophorus varius (croitori).
Clasa Lepidoptera (fluturi) este reprezentată prin specii diurne de Pieris

brassicae (fluturi de varză).
Heteropterele sunt reprezentate prin specii de Pyrrhocoris apterus (vaca

domnului).
Reptile și amfibieni
În urma monitorizării, în zona analizată au fost identificate 8 specii, din care 3

reptile și 5 amfibieni.
390
Tabelul nr. 37 Specii de amfibieni și reptile identificate
Nr. Denumirea Denumirea Luna
Clasa
crt. științifică populară III IV V VI VII VIII IX X XI XII
1. Broasca-
Emys țestoasă
Reptilia 6 4 3 5 2
orbicularis europeană de
baltă
2. Lacerta
Reptilia Gușter vărgat 2 1 2 1 2
trilineata
3. Lacerta
Reptilia Gușter 5 7 4 3 2
viridis
4. Reptilia Natrix natrix Șarpe de casă 4 6 3 4 2 1
5. Podarcis Șopârlă de
Reptilia 4 7 2 3
taurica iarbă
6. Rana Broască mică
Amphibia 5 6 15 17 12 3
esculenta de lac
7. Rana Broască mare
Amphibia 13 11 13 14 7
ridibunda de lac
8. Triturus Triton cu
Amphibia 3 5 3
cristatus creastă
Observațiile rezultate în urma monitorizării din perioada martie – decembrie

2019 ne arată faptul că reptilele și amfibienii din zonele limitrofe fronturilor de
lucru își desfășoară în mod normal ciclul de viață.
Specii amenințate - Flora Nu au fost detectate specii de floră

amenințate în zona de studiu.
Având în vedere suprapunerea în zona de est a proiectului (Km 19) cu situl de
importanță comunitara ROSPA0073 Măcin –Niculițel, activitatea de
monitorizare a avut la bază verificarea prezenței pe amplasament a speciilor
de avifaună listate în formularul standard al sitului.
Tabelul nr. 38 Specii de păsări listate în formularul standard

AIBICI
Mărime Unit. Categ. AIBIC
Denumire D Obs.
Grup Cod Tip măsur
științifică CIRIVI Conser Globa
Min. Max. ă Pop. Izolare
P v. l
Accipiter
B A402 R 20 20 p C B A C B
brevipes
Accipiter
B A402 C 15 20 i C B A C B
brevipes
Anser
B A042 C 200 200 i P D
eythropus
391
AIBICI
Denumire D Obs.
Grup Cod Tip măsur
P v. l
Anthus
B A255 R 700 1200 p C C B C B
campestris
x
Anthus
B A255 C 2000 3000 i C C B C B
campestris
Aquila
B A091 C 1 2 i C D
chrysaetos
Aquila
B A090 C 4 10 i C C A C B
clanga
Aquila
B A404 C 4 10 i C B B C B
heliaca
Aquila
nipalensis
B A509 C V D
(Acvilă de
stepă)
Aquila
B A089 R 10 18 p C C B C B
pomarina
Aquila
B A089 C 1400 2000 i C C B C B
pomarian
Ardea
B A029 C 25 40 i C D x
purpurea
B A215 Bubo bubo P 4 8 p C A C A
Burhinus
B A133 oedicnemu R 50 80 p C B B C B
s
Buteo
B A403 R 20 26 p P B B C B
rufinus
x
Buteo
B A403 C 40 60 i P B B C B
rufinus
Calandrella
B A243 brachydact R 200 400 p P B B C B
yla
Caprimulgu
B A224 s R 150 200 p V C A C A
europaeus
Chlidonias
B A196 C 30 50 i V D x
hybridus
Ciconia
B A031 R 14 16 p V B B C B
ciconia
x
Ciconia 3000 4000
B A031 C i V B B C B
ciconia 0 0
Ciconia
B A030 C 800 1000 i V C B C B x
nigra
Circaetus
B A080 R 10 14 p C B B C B
gallicus
Circaetus
B A080 C 80 120 i C B B C B
gallicus
B A081 Circus R 2 3 p P C B C B x
392
AIBICI
Denumire D Obs.
Grup Cod Tip măsur
P v. l
aeruginosu
s
Circus
B A081 aeruginosu C 600 800 i P C B C B
s
Circus
B A082 C 30 60 i V C B C B
cyaneus
x
Circus
B A082 W 30 50 I V C B C B
cyaneus
Circus
B A083 C 24 50 i V B B C B
macrourus
Circus
B A084 C 150 300 i V C B C C
pygargus
Coracias
B A231 R 160 240 p V B B C B x
garrulus
Dendrocop
B A239 P 50 80 p V C B C C
os leucotos
Dendrocop
B A238 P 400 600 p V B B C B
os medius
Dendrocop
B A429 P 80 100 p V C B C C x
os syriacus
Dryocopus
B A236 P 80 100 i V C B C C
martius
Egretta
B A027 C 30 50 i V C B C C x
alba
Emberiza
B A379 R 250 400 p V C A C A
hortulana
Falco
B A511 R 3 5 p V A B A B
cherrug
Falco
B A511 C 2 10 i P A B A B
cherrug
Falco
B A098 C 2 10 i V B B C C
columbarius
Falco
B A098 W 30 50 i V B B C C
columbarius
Falco
B A103 C 5 20 i V C B C C
pelegrinus
Falco
B A103 W 4 6 i V C B C C
pelegrinus
Falco
B A097 R 10 12 p P C B C C
vespertinus
Falco
B A097 C 400 500 i P C B C C
vespertinus
Ficedula
B A321 C C D
albicollis
Ficedula 1200
B A320 C 8000 i C D
parva 0
393
AIBICI
Denumire D Obs.
Grup Cod Tip măsur
P v. l
Haliaeetus
B A075 C 10 20 i C C B C B
albicilla
Hieraaetus
B A092 R 10 14 p C B B C B
pennatus
x
Hieraaetus
B A092 C 50 80 i C B B C B
pennatus
Himantopu
B A131 s R 4 8 p C C B C C
himantopus
Himantopu
B A131 s C 20 40 i C C B C C
himantopus
Lanius
B A338 R 1000 1200 p C D x
collurio
Lanius
B A339 R 200 300 p P D
minor
Lanius
B A339 C C C B C B
minor
Lullula
B A246 R 800 1400 p C C B C B
arborea
Lullula 1500 2000
B A246 C i C C B C B
arborea 0 0
Luscinia
luscinia
B A270 R C D
(Privihetoar
e de zăvoi)
Luscina
megarhync
hos
B A271 R C D
(Privigheto
are
roșcată)
Merops
B A230 apiaster R P D x
(Prigorie)
Miliaria
calandra
B A383 R P D
(Presură
sură)
Milvus
B A073 R 2 p C C B C C
migrans
Milvus
B A073 C 40 60 i C C B C C
migrans
Motacilla
B A262 R P D x
alba
394
AIBICI
Denumire D Obs.
Grup Cod Tip măsur
P v. l
(Codobatur
ă albă)
Motacilla
flava
B A260 R P D x
(Codobatur
ă galbenă)
Muscicapa
striata
B A319 R C D
(Muscar
sur)
Neophron
B A077 C 1 2 i C C B C B
percnopterus
Nycticorax
B A023 C 300 600 i C D
nycticorax
Oenanthe
isabellina
B A435 R 120 240 p P A A B A
(Pietrar
răsăritean)
Oenanthe
B A533 R 100 150 p P D
pleschanka
Oriolus
B A337 oriolus R C D
(Grangur)
Pandion
B A094 C 6 12 i C C B C C
haliaetus
Parus
lugubris
B A443 P 600 700 p C B B C B
(Pițigoi de
livadă)
Passer
hispaniolen
B A355 R 20 40 p V D
sis (Vrabia
spaniolă)
Pelecanus
B A020 C 25 40 i C C B C C
crispus
Pelecanus
B A019 C 1500 2500 i C C B B B
onocrotalus
Permis
B A072 R 14 24 p C D
apivorus
Permis
B A072 C 3000 3500 i C D
apivorus
Phalacroco
B A393 rax C 30 50 i C D x
pygmeus
Phoenicuru
B A273 s ochruros R C D
(Codroș de
395
AIBICI
Denumire D Obs.
Grup Cod Tip măsur
P v. l
munte)
Phylloscop
us collybita
B A315 R P D
(Pitulice
mică)
Phylloscop
us collybita
B A315 C P D
(Pitulice
mică)
Picus
B A234 P 150 180 p C C B C C
canus
Platalea
B A034 C 30 50 i C D x
leucorodia
Recurvirost
B A132 R 2 4 p C C B C C
ra avosetta
Recurvirost
B A132 C 10 30 i C C B C C
ra avosetta
Saxicola
torquata
B A276 R C D
(Mărăcinar
negru)
Sylvia
atricapila
B A311 R P D
(Silvie cu
cap negru)
Sylvia
communis
B A309 R C D
(Silvie de
câmp)
Sylvia
curruca
B A308 R C D
(Silvie
mică)
Sylvia
B A307 R C D
nisoria
Sylvia
B A307 C R D
nisoria
Tringa
B A166 C 100 200 i R C C C C x
glareola
Turdus
B A283 merula R P D
(Mierlă)
Turdus
philomelos
B A285 R P D
(Sturz
cântător)
B A284 Turdus W C D
396
AIBICI
Denumire D Obs.
Grup Cod Tip măsur
P v. l
pilaris
(Cocoșar)
Upupa
B A232 epops R P D
(Pupăză)
Au fost identificate în pasaj sau în vecinătatea perimetrului proiectului 19

(marcate cu X) de specii de păsări ce se găsesc în lista siturilor ROSPA 0073
Măcin Nicuițel și ROSPA 0040 Dunărea Veche Brațul Măcin.
Zone de biodiversitate cu valoare deosebită

Nu există zone de importanță pentru biodiversitate care ar putea fi afectate de
proiect.
397
Tabelul nr. 39 Specii de insecte identificate în zona analizată
Nr. Luna Total
Ordin Familie Denumire științifică
crt. III IV V VI VII VIII IX X XI XII specii
1. Araneae Lycosidae Lycosa singoriensis 1 5 6
2. Coleoptera Cantharidae Cantharis rustica 5 4 5 3 4 3 4 28
3. Coleoptera Cerambycidae Calamobius filum 10 8 7 4 3 4 3 39
4. Coleoptera Cerambycidae Vadonia sp. 2 3 9 12 26
5. Coleoptera Cetonidae Epicometis hirta 3 3
6. Coleoptera Chrysomelidae Agelastica alni alni 1 2 6 4 6 2 3 2 26
Chrysolina fastuosa
7. Coleoptera Chrysomelidae 2 1 2 6 3 5 2 2 23
fastuosa
8. Coleoptera Chrysomelidae Chrysomela populi populi 1 1 5 3 2 4 3 19
9. Coleoptera Chrysomelidae Chrysomela tremulae 1 3 4 4 3 2 17
10. Coleoptera Chrysomelidae Cryptocephalus aureolus 3 1 9 7 4 6 1 31
11. Coleoptera Chrysomelidae Galeruca pomonae 5 3 1 2 1 12
12. Coleoptera Chrysomelidae Gastrophysa polygoni 6 4 2 3 5 3 7 30
13. Coleoptera Chrysomelidae Gonioctena fornicata 2 2
Ceratomegilla
14. Coleoptera Coccinelidae 3 9 11 4 6 6 7 46
undecimnotata
15. Coleoptera Coccinelidae Coccinella septempunctata 4 6 2 2 3 3 3 2 25
16. Coleoptera Coccinelidae Harmonia axyridis 2 3 7 8 7 5 7 4 43
17. Coleoptera Coccinelidae Harmonia quadripunctata 1 4 6 4 6 6 4 31
Henosepilachna
18. Coleoptera Coccinelidae 1 2 8 5 4 2 22
vigintioctopunctata
Propylea
19. Coleoptera Coccinelidae 4 2 3 4 7 20
quatuordecimpunctata
20. Coleoptera Curculionidae Sitona lineatus 7 8 7 5 7 34
21. Coleoptera Dytiscidae Cybister lateralimarginalis 8 15 11 9 4 47
398
Nr. Luna Total
22. Coleoptera Staphylinidae Paederus riparius 9 10 13 11 9 52
23. Coleoptera Tenebrionidae Gnaptor spinimanus 1 1
24. Coleoptera Tenebrionidae Omophlus sp. 3 3
25. Coleoptera Tenebrionidae Opatrum sabulosum 1 1 3 2 3 10
26.Dictyoptera Mantidae Mantis religiosa 5 4 3 12
27. Diptera Syrphidae Chrysotoxum intermedium 5 5
28. Hemiptera Lygaeidae Boesus maritimus 1 2 1 3 3 3 1 4 18
29. Hemiptera Lygaeidae Ischnodemus sabuleti 10 9 10 8 6 5 3 51
30. Hemiptera Pentatomidae Carpocoris purpureipennis 2 5 5 9 7 6 7 9 50
31. Hemiptera Pentatomidae Dolycoris baccarum 2 3 4 10 9 7 5 6 46
32. Hemiptera Pyrrhocoridae Pyrrhocoris apterus 25 27 35 27 32 29 17 20 212
33.Hymenoptera Apidae Bombus ruderatus 3 3
34.Hymenoptera Apidae Xylocopa violacea 4 11 13 10 7 8 53
35.Hymenoptera Vespoidea Megascolia maculata 6 5 6 5 6 28
36.Lepidoptera Choreutidae Anthophila sp. 2 2
37.Lepidoptera Erebidae Hyphantria cunea 4 5 5 4 3 6 27
38.Lepidoptera Geometridae Lythria purpuraria 4 7 11
39.Lepidoptera Hesperiidae Carcharodus alceae 5 7 10 8 7 5 42
40.Lepidoptera Hesperiidae Ochlodes sylvanus 3 4 6 4 17
41.Lepidoptera Hesperiidae Thymelicus lineola 2 6 5 6 4 23
42.Lepidoptera Lycaenidae Cupido minimus 4 9 23 17 20 73
43.Lepidoptera Lycaenidae Lycaena dispar 5 11 10 13 15 54
44.Lepidoptera Lycaenidae Lycaena thersamon 3 7 13 11 10 7 51
45.Lepidoptera Lycaenidae Plebejus argus 19 15 12 46
46.Lepidoptera Nymphalidae Aglais io 3 2 5
47.Lepidoptera Nymphalidae Coenonympha pamphilus 4 2 5 3 2 4 20
399
Nr. Luna Total
48.Lepidoptera Nymphalidae Melitaea didyma 4 6 8 5 23
49.Lepidoptera Nymphalidae Melitaea phoebe 3 3 6
50.Lepidoptera Nymphalidae Neptis sappho 4 3 7 9 10 8 9 2 52
51.Lepidoptera Nymphalidae Vanessa cardui 68 63 41 18 9 6 3 208
52.Lepidoptera Pieridae Colias croceus 2 3 4 9
53.Lepidoptera Pieridae Pieris napi napi 6 7 9 11 9 7 2 51
54.Lepidoptera Pieridae Pieris rapae rapae 3 1 4 5 4 9 4 1 31
55.Lepidoptera Pieridae Pontia edusa edusa 3 2 3 2 1 5 3 19
56.Lepidoptera Zygaenidae Zygaena carniolica 3 2 3 8
57.Neuroptera Myrmeleontidae Myrmecaelurus trigrammus 2 1 2 5
58. Odonata Aeshnidae Aeshna mixta 2 2
59. Odonata Coenagrionidae Ischnura elegans 2 3 5 6 5 6 27
60. Odonata Lestidae Lestes viridis 27 27
61. Odonata Libellulidae Orthetrum cancellatum 9 11 14 9 10 3 56
62. Odonata Libellulidae Trithemis kirbyi 4 4
63. Odonata Libellulidae Crocothemis erythraea 8 10 12 11 2 43
64. Odonata Libellulidae Sympetrum meridionale 8 8
65. Orthoptera Acrididae Acrida ungarica 26 19 23 68
Total exemplare 150 238 333 383 347 313 192 136 0 2092
400
d) justificarea legăturii directe cu sau nu este necesar pentru
managementul conservării ariei naturale protejate de interes
comunitar
Conform Formularelor Standard Natura 2000, managementul conservării

ariilor naturale protejate de interes comunitar se prezintă, după cum urmează:
 ROSCI0012 Brațul Măcin

ANANP și nu are plan de management aprobat (acesta este în curs de
aprobare).
 ROSPA0073 Măcin – Niculițel

Parcul Național Munții Măcin. Deține Plan de management al Parcului
Național Munții Măcinului, aprobat prin Hotărârea de Guvern cu nr.
1074/11.12.2013 (planul de management inițial pentru PNMM, demarat încă
din anul 2006, a fost aprobat prin această hotarâre de guvern în anul 2013).
 ROSPA0040 Dunărea Veche - Brațul Măcin

ANANP și nu are plan de management aprobat (acesta este în curs de
aprobare).
Conform informațiilor din tabelele addendum pentru fiecare arie naturala

protejata cu care proiectul pod suspendat peste Dunăre se suprapune
(ROSPA0073) sau se afla in apropierea (ROSCI0012 si ROSPA0040) nu
exista nici un impact asupra planurilor de management aferente siturilor
Natura 2000 mentionate.
Proiectul propus în prezentul memoriu de prezentare nu are legătură directă și

nu este necesar pentru managementul conservării ariilor naturale protejate de
interes comunitar.
e) estimarea impactului potențial al proiectului asupra speciilor și

habitatelor din aria naturală protejată de interes comunitar
În vederea estimării impactului potențial al proiectului ”Pod peste Dunăre

in zona Brăila” s-au parcurs următoarele etape:
I. identificarea efectelor produse de proiectul menționat (atât in perioada

de construcție cât si in cea de operare) și a tipurilor de impacturi
generate;
401
II. identificarea ariilor naturale protejate potențial afectate de
construirea si funcționarea proiectului sus menționat;
III. analiza impactului implementării proiectului asupra habitatelor și

speciilor menționate în formularele NATURA 2000 aflate în zona
de implementare a proiectului;
IV. analiza și evaluarea impactului asupra Obiectivelor Specifice de

Conservare (OSC) ale ariilor naturale protejate ROSPA0073 Măcin –
Niculițel, ROSCI0012 Brațul Măcin și ROSPA0040 Dunărea Veche –
Brațul Măcin.
I. Identificarea efectelor produse de proiectul menționat (atât in

perioada de construcție cât și în cea de operare) și a tipurilor de impacturi
generate;
Perioada de construcție a unui proiect de infrastructură (in cazul obiectivului
studiat - podul de peste Dunăre si drumurile care fac conexiunea cu rețeaua
de drumuri locale) poate genera mai multe tipuri de probleme de la cele ce
derivă din analiza intregii zone implicate in punerea in opera a lucrărilor până
la cele legate de gestionarea tehnică si operativă a șantierului de construcție
(in funcție de particularitățile lucrărilor propuse).
Efectele potențiale generate de construcţia proiectului ”Pod suspendat peste

Dunăre în zona Brăila” se pot sintetiza astfel:
1. Modificări structurale la nivelul solului şi a vegetaţiei ca urmare a

ocupării definitive şi temporare a terenurilor;
Înlăturarea unor habitate utilizate de fauna
Habitatele antropizate, fără valoare conservativă, afectate direct de

propunerea de construire a podului suspendat peste Dunăre reprezintă o
suprafață mică luând în considerare contextul local. Impactul potențial asupra
faunei generat de eliminarea vegetației include:
 pierderea minoră a resurselor potențiale de hrănire (fructe, nectar și

polen);
 vegetația înlăturată nu conține scorburi de copaci și nu au fost
identificate zone de cuibărire la momentul deplasărilor în teren.
Acest impact nu va afecta în mod semnificativ biodiversitatea locală.
În ceea ce privește chiropterele (liliecii), acestea reprezintă un grup de

mamifere insectivore, nocturne, care datorită impactului antropic accentuat al
zonei și a lipsei habitatelor specifice de adăpostire și hrană nu au fost
identificate în zona de studiu. Pe parcursul activității de monitorizare se va
402
acorda o atenție deosebită având în vedere declinul la nivel european al
acestor specii de chiroptere și necesitatea lor de conservare. Liliecii au fost și
vor fi monitorizați pe toate perioadele relevante, evidențiind speciile prezente
în zona analizată, evidențiind posibilele linii/rute de deplasare zilnică, în
apropierea coloniilor și a adăposturilor sau în apropierea habitatelor propice
de vânătoare.
Dintre habitatele folosite de către lilieci, zonele deschise, reprezentate de

culturi agricole, sunt cel mai puțin frecventate. Studiul asupra chiropterelor s-a
concentrat pe următoarele observații:
 speciile de lilieci prezente în arie și zonele care prezintă potențiale

rute de vânătoare și drumuri de zbor, în perioada formării coloniilor de
vară și în perioada de migrație;
 inventarierea potențialelor adăposturi, din jurul traseului drumului,
corelând cu studiile anterioare;
 gradul de folosire a habitatului de către lilieci (cu ajutorul detectoarelor
de ultrasunete).
În ceea ce privește zonele de hrănire, liliecii preferă zonele împădurite, liziera
pădurilor, poienile, habitatele umede și localitățile. Se adăpostesc în păduri,
parcuri, localități și în adăposturi subterane.
Nu au fost identificate zone de hrănire pe amplasament și terenurile limitrofe.

Zone de hrănire ar putea fi prezente în localitățile și în pădurile din
împrejurimi.
Înlăturarea vegetației native
Impactul primar al realizării proiectului propus asupra speciilor amenințate ar fi

prin eliminarea vegetației native și a pierderii de habitate favorabilr speciilor
amenințate și, eventual, a pierderii speciilor amenințate. Fauna protejată ar
putea fi afectată de asemenea prin modificarea habitatului prin îndepărtarea
vegetației native și a celei non-native.
Impactul general asupra biodiversității ar putea fi direct sau indirect luând în

considerare modalitatea de generare:
 pierderea directă sau perturbarea vegetației native (poate include

flora amenințată, comunitățile amenințate și habitatele acestora);
 pierderea directă sau perturbarea vegetației non-native, inclusiv
grădini, copaci stradali, buruieni și construcții temporare;
 pierderea directă sau perturbarea habitatului terestru al faunei
amenințate și protejate, incluzând goluri, lemn mort, resurse
alimentare, elemente de adăpost și refugiu;
403
 impactul indirect datorat schimbărilor în ceea ce privește
dimensiunea, forma și conectivitatea vegetației native, a comunităților
ruderale și a altor zone ale habitatului;
 impactul indirect care rezultă din potențiala invazie și răspândire a
buruienilor și a bolilor de la efectele de margine, construcție,
exploatare și întreținere.
Pe lângă acele impacturi directe și indirecte putem lua în considerare și
apariția impactului cauzat de evenimente neprevăzute, cum ar fi inundații,
incendii și furtuni. Asemenea impacturi sunt adesea dificil de prevăzut în ceea
ce privește aria de extindere, gradul de acțiune, prin urmare, impacturile
indirecte au fost evaluate, dar nu a fost definită o dimensionare a zonei posibil
a fi afectată.
Fragmentarea habitatelor
Construcția podului nu va avea un impact asupra conectivității faunei sălbatice

sau asupra fragmentării habitatelor. Lucrările nu vor duce la nicio fragmentare
a habitatului, deoarece vegetația existentă este deja fragmentată și modificată
și nici nu va restricționa sau produce efecte de barieră asupra deplasării
faunei.
Efecte asupra vegetației și habitatelor învecinate
Modificările aduse proiectului nu vor avea un impact semnificativ asupra

vegetației și habitatelor învecinate, vegetația fiind reprezentată de plantațiile
de plop canadian, răchită, de specii stepice comune, habitatele fiind lipsite de
valoare conservativă.
În această categorie sunt incluse tipurile de habitate care suferă presiune

antropică și cuprind pajiști secundare puternic ruderalizate datorită
pășunatului, terenuri aflate în imediata vecinătate a culturilor agricole,
suprafețe de pârloagă.
2. Modificări definitive şi temporare la nivelul corpurilor de apă

(construcţia drumurilor, construcţii pe maluri, managementul necorespunzator
al apelor uzate provenite din organizarea de santier si baza de productie, etc);
Schimbări în sistemul hidrologic
În urma realizării modificărilor aduse proiectului nu se așteaptă nicio

modificare a sistemului hidrologic.
Ecosisteme dependente de apa subterană
Apa subterană are o influență semnificativă asupra ecosistemelor, în special

zone umede (până la o adâncime de 5 m) și păduri (până la o adâncime de
15 m).
404
În arealul analizat sunt 4 zone de unde se extrage apă subterană, respectiv
piciorul podului suspendat de pe malul stâng al Dunării (Brăila) cu zona de
ancoraj și piciorul podului de pe malul drept al Dunării (Tulcea) cu zona de
ancoraj. În fiecare zonă apa subterană se extrage printr-un sistem de puțuri
de la o adâncime de peste 30 m.
Prin urmare nu se așteptă modificări ale ecosistemelor dependente de apa

subterană ca rezultat al realizării proiectului.
Obiectivele prevăzute în prezentul proiect nu vor avea o influență negativă

asupra corpurilor de apă de suprafață, iar in perioada de operare va fi
înregistrat impact pozitiv prin eliminarea tranversării Dunării cu bacul.
3. Emisii de poluanţi atmosferici provenite de la functionarea utilajelor

necesare punerii in opera a lucrarilor precum si de la vehiculele care asigura
transportul materialelor si personalului; scurgeri de poluanţi pe sol şi în mediul
acvatic;
4. Zgomot şi vibraţii generate de activităţile de şantier (vehicule ce transportă

personal și material, utilaje necesare executării lucrărilor de construcție a
podului și a drumurilor conexe);
5. Generarea de deşeuri (în principal deşeuri din construcţii şi deşeuri

menajere) și depozitarea lor necontrolată;
6. Introducerea şi / sau favorizarea răspândirii de specii alohtone / invazive;
Deși nu toate speciile alogene sunt dăunătoare, potrivit principiului precauției

toate speciile alogene trebuie să fie identificate, iar autoritățile trebuie să fie
pregătite să răspundă rapid și să soluționeze problemele. Detectarea timpurie
și răspunsul rapid sunt acțiunile cele mai eficiente din punct de vedere
economic și cu cel mai ridicat potențial de reușită comparativ cu acțiunile
adoptate după stabilizarea unei specii.
Nu s-au identificat specii invazive în zona studiată.
Prin respectarea măsurilor impuse prin acordul de mediu, construcția

obiectivelor din cadrul proiectului nu creează un mediu prielnic pentru ca
speciile dăunătoare să devină mai răspândite. De asemenea, modificările
aduse proiectului nu vor contribui la răspândirea dăunătorilor.
Datorită impactului minim al lucrărilor asupra vegetației / habitatelor, și a

respectării măsurilor de prevenire / reducere a impactului asupra mediului,
probabilitatea de introducere a agenților patogeni sau a bolilor este nulă.
7. Iluminat artificial şi prezenţă umană (organizarea de șantier, concentrarea

de efective umane pentru realizarea lucrărilor de construcție);
405
Construcția podului nu va genera un impact semnificativ prin zgomot, vibrații
și lumini asupra speciilor și habitatelor învecinate. De asemenea, modificările
aduse proiectului nu vor genera un impact suplimentar asupra mediului.
Principalele efecte potențiale generate în perioada de operare a podului

supendat peste Dunăre și a drumurilor conexe sunt:
1. Modificarea calităţii aerului ca urmare a creşterii emisiilor de poluanţi

atmosferici generate de traficul auto;
2. Contaminarea solului ca urmare a depunerii poluanţilor atmosferici sau a

unor poluări accidentale;
3.Poluarea solului ca urmare a depozitarii necontrolate a deșeurilor generate

din activitatile de intretinere a drumului;
4.Contaminarea mediului acvatic ca urmare a unor poluări accidentale sau a

întreţinerii necorespunzătoare a sistemului de scurgere si colectare a apelor
pluviale precum si a echipamentelor de pre-epurare;
5. Zgomotul și vibrațiile generate de traficul auto;
6. Coliziunea animalelor cu traficul auto;
7. Factori atractanţi sau repelenţi ce pot influenţa comportamentul animalelor,

precum: depozitarea temporară a deşeurilor, iluminatul artificial, etc;
8. Introducerea şi / sau favorizarea răspândirii de specii alohtone / invazive;
9. Crearea de bariere fizice şi comportamentale (elemente construite,

densitatea traficului rutier de pe pod si cel aferent drumurilor de legătură).
În vederea evaluării impactului asupra componentelor de biodiversitate, au

fost luate în considerare principalele forme de impact posibil generate de
proiectul de construcție a Podului suspendat peste Dunăre în zona Brăila.
Astfel, formele potențiale de impact care pot apărea prin implementarea
proiectului analizat au fost grupate în următoarele categorii:
I. Pierderea habitatelor: această formă de impact afectează toate

componentele biodiversității, apărând în principal în cadrul etapei de
construcție şi menținând-se pe toată durata perioadei de operare. Impactul
generat este pe termen lung, având cel mai probabil un caracter ireversibil.
Pierderea de habitat are loc în principal la nivelul ecosistemelor terestre, dar

poate avea loc și în mediul acvatic, fiind exprimată prin orice suprafață (fie ea
terestră sau acvatică) pe care habitatele inițiale nu se mai pot reinstala și nu
406
mai poate fi utilizată de speciile de avifaună, faună sau floră caracteristice, în
scopul asigurării condițiilor de existență, reproducere, hrănire și adăpost.
Suprafața de teren ocupată definitiv de proiectul Pod suspendat peste Dunăre
este de 147,7 ha, folosința terenului fiind teren arabil, alte categorii de
folosință (căi de comunicație rutiere, feroviare, navale, canale) precum și mici
zone de pădure plantată. Pe lângă această suprafață ocupată definitiv există
și suprafețe ocupate temporar in perioada de execuție a proiectului de
organizările de șantier (cca. 9,3 ha) si drumurile de acces (6,9 ha). Perimetrul
în care se vor derula activitățile de construire a drumului principal ce va lega
podul suspendat peste Dunăre cu drumul ce se va racorda la DN 22,
intersectează aria naturală protejată ROSPA0073 Măcin - Niculițel, a cărei
suprafață este de 67308,80 ha, iar procentul ocupat de zona unde se execută
lucrări este de numai 0,01% (10,7 ha).
In zona de interferență a proiectului cu aria de protecție specială avifaunistică
vegetația este una ruderală și segetală, constituită din specii de margini de
drumuri, de lanuri, deoarece perimetrul este puternic antropizat (zona limitrofă
localității Jijila). Teritoriul de suprapunere a proiectului cu situl ROSPA0073 nu
este ocupat de habitate de interes comunitar, din punct de vedere ecologic
zona nu are valoare conservativă, nu fragmentează habitate. Se estimează că
în cazul Podului suspendat peste Dunăre nu se va înregistra o pierdere
propriu-zisă de habitate în afara limitelor amplasamentului proiectului
deoarece după încheierea lucrărilor de construcție a proiectului, constructorul
va avea obligația să readucă la starea inițială toate suprafețele ocupate
temporar.
II. Alterarea (degradarea) habitatelor: această formă de impact apare ca
urmare a modificărilor fizice, chimice şi biologice produse la nivelul habitatelor
(terestre şi acvatice), şi include acele modificări structurale şi funcţionale care
conduc la scăderea capacităţii de suport a acestora (de exemplu, populaţii ale
speciilor de floră de interes comunitar suferă modificări ca urmare a scăderii
suportului trofic sau al creşterii competiţiei cu specii alohtone/ invazive). În
timp, habitatele alterate pot conduce la pierderi de habitate pentru speciile de
interes comunitar. Alterarea habitatelor reprezintă, în linii largi, un proces de
pierdere temporară sau pe termen lung a calităţilor iniţiale, caracteristice, ale
zonelor afectate, exprimat prin acele transformări care diminuează atât
structura şi compoziția acestora, cât şi favorabilitatea pentru speciile de faună.
Alterarea habitatelor se referă atât la tipurile de habitate Natura 2000, cât şi la
habitatele speciilor (medii definite prin factori abiotici şi biotici, în care speciile
trăiesc în orice stadiu al ciclului biologic).
În etapa de construcție, alterarea habitatelor apare atât pe suprafețele pe care

se intervine cu lucrări, cât şi în zonele învecinate acestora. În etapa de
operare, alterarea habitatelor se produce în principal pe suprafețele afectate
de prezența eventualilor poluanți.
407
III. Fragmentarea habitatelor: formă de impact care afectează atât
habitatele, cât și speciile, care apare în etapa de construcție, dar se poate
manifesta pe toată durata etapei de operare. În cazul faunei sălbatice au fost
avute în vedere cele două componente care generează fragmentarea
habitatelor:
 Barierele fizice – constituite din elemente construite care împiedică

deplasarea liberă a indivizilor;
 Barieră „comportamentală” – densitatea traficului şi a dezvoltărilor

secundare create în apropierea podului și a drumurilor de legătură care
determină apariția unui comportament de evitare. Bariera comportamentală
poate fi resimțită şi de unele dintre speciile zburătoare (nevertebrate, păsări,
lilieci).
Construcția podului suspendat peste Dunăre si a drumurilor conexe nu va

avea un impact asupra conectivității faunei sălbatice sau asupra fragmentării
habitatelor. Lucrările nu vor duce la nici o fragmentare a habitatelor, deoarece
vegetația existentă este deja fragmentată și modificată datorită presiunii
antropice și nici nu va restricționa sau produce efecte de barieră asupra
deplasării faunei.
IV. Perturbarea activităţii speciilor de faună: formă de impact

asociată prezenței și activității umane, apare atât în etapa de construcţie, cât
şi în cea de operare. În cazul realizării unui proiect de infrastructură rutieră,
principalele cauze care conduc la perturbarea activităţii speciilor de faună sunt
reprezentate de zgomot şi vibraţii, iluminatul artificial, prezența umană sau
deplasarea în viteză a vehiculelor (perturbare vizuală).
 Creşterea nivelului de zgomot – perturbarea prin zgomot
afectează nu doar cuibărirea, ci şi comunicările inter- şi intraspecifice,
reproducerea sau hrănirea faunei sălbatice;
 Iluminatul artificial – afectează creşterea plantelor, activităţile de
cuibărire şi hrănire ale anumitor specii de păsări, sau poate induce modificări
comportamentale în activitatea unor specii nocturne, precum nevertebratele,
amfibienii, păsările sau liliecii. Iluminatul artificial reprezintă o cauză şi pentru
creşterea mortalităţii datorate coliziunii indivizilor cu traficul auto, ca urmare a
atractivităţii pe care o reprezintă sursele de iluminat pentru pradă
(nevertebrate) şi prădător (lilieci, păsări).
In cazul Podului suspendat peste Dunăre si a drumurilor conexe cea mai

extinsă zonă de impact apare în timpul operării şi se datorează în principal
zgomotului produs de traficul auto. Pentru reducerea acestuia pentru
proiectele de infrastructură aflate in faza de proiectare se vor putea stabili
eventualele măsuri suplimentare necesare (realizarea unei structuri rutiere cu
408
un strat de uzură silențios, pentru reducerea zgomotului de contact pneu-
șosea; reducerea vitezei de deplasare a vehiculelor - de ex. introducerea de
marcaje rutiere de limitare a vitezei maxime; amplasarea panourilor
fonoabsorbante în zonele unde locuințele sunt aproape de sursa de emisie).
V. Reducerea efectivelor populaționale ale speciilor de faună, ca

urmare a creşterii mortalităţii acestora: această formă de impact se poate
manifesta atât direct, datorată coliziunii cu traficul auto, cât şi indirect, cauzată
de modificarea condiţiilor de habitat (ex. alterări hidro-morfologice ce conduc
la modificarea regimului oxigenului în apă şi, astfel, la mortalitatea anumitor
specii acvatice).
Mortalitatea apare în mod direct în primul rând în perioada de operare, dar

accidental poate apărea şi în etapa de construcţie (în urma acţiunii utilajelor
tehnologice, a mijloacelor de transport sau decopertărilor şi manevrării
maselor de pământ). Speciile cele mai sensibile la efectul de barieră şi
mortalitatea cauzată de traficul specific, sunt (Iuell et al., 2003):
 Speciile rare cu populaţii locale de dimensiuni mici şi teritorii

individuale extinse, precum carnivorele mari (speciile de carnivore mari nu
sunt prezente in zona amplasamentului lucrărilor de construcție a podului
suspendat de la Brăila);
 Speciile cu deplasări migratorii zilnice sau sezoniere între habitatele

locale (ex. speciile de amfibieni);
 Speciile care utilizează suprafaţa arterelor rutiere şi zonele

adiacente în căutare de hrană, precum şi speciile necrofage, atrase pe
carosabil de victimele coliziunilor.
Speciile afectate de mortalitatea directă sunt în principal nevertebratele,

amfibienii, reptilele, păsările și mamiferele.
II. Identificarea ariilor naturale protejate potențial afectate de proiectul

”Pod peste Dunăre în zona Brăila”
Ariile naturale protejate potenţial afectate de proiectul ”Pod suspendat peste
Dunăre in zona Brăila” in perioada de construcţie şi operare sunt prezentate in
tabelul de mai jos; acesta include și formele de impact potențial (marcate cu
X) pentru fiecare sit Natura2000.
409
Tabelul nr. 40 Identificarea siturilor Natura 2000 potențial afectate de proiect
Cod și Areale Componente Natura 2000 – posibil
Categorii de
denumire afectate din afectate
impact
arii naturale interiorul ariei
potențial Avifaună Habitate Faună Pești
protejate protejate
ROSPA0073 Alterarea zonele aflate
Măcin - habitatelor între km
X
Niculițel acvatice și 17+255 și km
terestre 19+096
Fragmentarea (drumul
habitatelor principal
Pierderea de intersectează
habitate ROSPA0073
Perturbarea Măcin –
activității Niculițel) X
speciilor
Reducerea
efectivelor
populaționale
ROSCI0012 Perturbarea Nu există -
Brațul Măcin activității (zonele aflate
speciilor pe drumul de
Alterarea legătură între
habitatelor km 0+000 și
acvatice și km 4+366 se
terestre învecinează cu
Fragmentarea limitele
habitatelor ROSCI0012
Pierderea de Brațul Măcin)
habitate
Reducerea
efectivelor
populaționale
ROSPA0040 Perturbarea Nu există -
Dunărea activității zonele aflate X
Veche – speciilor pe drumul de
Brațul Măcin Alterarea legătură între
habitatelor km 0+000 și
acvatice și km 4+366 se
terestre învecinează cu
Fragmentarea limitele
habitatelor ROSCI0012
Pierderea de Brațul Măcin)
habitate
Reducerea
efectivelor
populaționale
410
III. analiza impactului implementării proiectului asupra habitatelor și
speciilor menționate în formularele NATURA 2000 aflate în zona de
implementare a proiectului
Identificarea formelor actuale de impact al proiectului de construire a podului
suspendat peste Dunăre se face pe baza evaluării presiunilor actuale asupra
componentelor Natura 2000 conform informatiilor disponibile in Obiectivele
Specifice de Conservare, formularele standard si în Planurile de
Management.
Pentru ca rezultatele activităţii de determinare a semnificaţiei impactului să
poată fi evidentiate este necesară utilizarea unor metode simple de
vizualizare a rezultatelor. În acest scop se utilizează o scară valorică (ex: -3:
impact negativ semnificativ, -2: impact negativ moderat, -1: impact negativ
redus etc) sau metoda semaforului (roşu: impact negativ semnificativ, galben:
impact negativ moderat etc) – asa cum este evidențiat in matricea de mai jos:
Tabelul nr. 41 Matricea de apreciere a semnificaţiei impactului

Magnitudinea modificării
Semnificația Negativă Nicio Pozitivă
impactului modificar
Mar Moderat Mic Mic Moderat Mar
e ă ă e ă ă e
Foarte mare -3 -3 -2 0 +2 +3 +3
Mare -3 -2 -2 0 +2 +2 +3
Sensibilitatea
Moderată -2 -2 -1 0 +1 +2 +2
Mică -2 -1 -1 0 +1 +1 +2
Foarte
zonei
mică/Nesesizabil -1 -1 -1 0 +1 +1 +1
ă
unde,
Cod
Semnificaţia impactului Măsuri necesare
culoare
Impact negativ Sunt obligatorii măsuri de evitare şi
semnificativ reducere a impactului
Impact negativ moderat Pot fi implementate măsuri de evitare şi
reducere a impactului
Impact negativ redus Nu sunt necesare măsuri de evitare/
reducere
Lipsă impact -
Impact pozitiv redus
Impact pozitiv moderat Orice măsură ce poate conduce la
Impact pozitiv extinderea/ multiplicarea efectelor pozitive
semnificativ
411
Matricea de evaluare a impactului implementării proiectului asupra habitatelor și speciilor menționate în formularele standard
aflate în zona de implementare a proiectului și evaluarea impactului asupra obiectivelor de conservare specifice (OSC)
Tabelul nr. 42 Matricea de evaluare a impactului asupra speciilor din ROSPA0073 Măcin – Niculițel
Estimarea preliminară a formelor de impact asupra
speciilor și habitatelor de interes comunitar din siturile
Natura 2000
Alterarea
Perturbar Evaluarea impactului asupra obiectivelor de
Specii/habitate habitatelor Fragment Reducerea
Pierderea ea conservare specifice
(inclusiv area efectivelor
habitatelo activității
specii habitate populaţion
r (PH) speciilor
invazive) lor (FH) ale (REP)
(PAS)
(AH)
Specii prevăzute la articolul 4 din Directiva 2009/147/CE, specii enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE,
Specii din Anexa I a Directivei Păsări
Pentru unele dintre speciile aparținând acestei grupe (Specii din Anexa I a Directivei Păsări) impactul negativ asociat perioadei de
construcție si operare a obiectivului este inexistent.
Pentru alte specii (precum Buteo rufinus, Circus cyaneus, Coracias garrulus, Dendrocopos syriacus, etc.) există riscul de coliziune în
perioada de operare a obiectivului studiat.
In urma analizei impactului asupra speciilor de avifaună din această grupă a reieșit ca acest risc de coliziune in perioada de operare este
nesemnificativ.
Acest impact nesemnificativ este justificat in primul rând de slaba prezență a speciilor in vecinătatea zonei de suprapunere a proiectului cu
ROSPA0073, de lipsa habitatelor specifice de hrănire si cuibărire si gradului mare de adaptabilitate la activitățile antropice.
Deoarece specia nu a fost observată în zona de
suprapunere a proiectului cu aria naturală protejată
ROSPA0073 și nici în vecinătate iar habitatul favorabil
Pelecanus
A019 0 0 0 0 0 speciei se află la aproximativ 3 km de proiect, atât în
onocrotalus
perioada de construcție cât și în cea de operare nu
există riscul producerii de impact negativ asupra
speciei
A020 Pelecanus 0 0 0 0 0 Nu există probabilitatea afectării speciei luând în
412
Natura 2000
Alterarea
r (PH) speciilor
(PAS)
(AH)
crispus considerare localizarea acesteia față de obiectivele
proiectului
Deoarece specia nu a fost observată în pasaj atât în
vecinătatea secțiunii de suprapunere a proiectului cu
aria naturală protejata ROSPA0073 cât și în
Ciconia
A031 0 0 0 0 0 vecinătatea acesteia, mai mult în vecinătate nu sunt
ciconia
prezente habitate de cuibărire pentru specie, atât în
perioada de construcție cât și în cea de operare nu
există impact negativ asupra speciei
Ținând cont de localizarea habitatului de hranire al
speciei care se suprapune cu zona de realizare a
proiectului, respectiv extremitatea sitului și suprafata
relativ mare în comparație cu numărul de specii
observate în zona analizată,există riscul de pierdere a
unui procent de 0,0003% dn suprafața habitatului de
Aquila hrănire raportata la valoarea tinta stabilită, dar
A404 0 -1 0 0 0
heliaca viabilitatea pe termen lung a speciei este asigurată.
speciei pentru hrănire se află la peste 2 km de proiect,
atât în perioada de construcție cât și în perioade de
operare nu există risc de coliziune.
A030 Ciconia 0 0 0 0 0 Deoarece specia nu a fost observată în zona de
413
Natura 2000
Alterarea
r (PH) speciilor
(PAS)
(AH)
nigra suprapunere a proiectului cu aria naturală protejată
speciei se află la peste 2 km de proiect, atât în
perioada de construcție cât și în perioade de operare
nu există risc de coliziune.
Ținând cont de localizarea habitatului de hrănire al
proiectului, respectiv extremitatea sitului și suprafața
relativ mare în comparatie cu numărul de specii
unui procent de 0,0003% din suprafața habitatului de
Aquila hrănire raportata la valoarea tinta stabilită, dar
A090 0 -1 0 0 0
clanga viabilitatea pe termen lung a speciei este asigurată.
ROSPA0073 și nici în vecinătate, iar habitatul
favorabil de hrănire al speciei se află la peste 2 km de
proiect, atât în perioada de construcție cât și în
perioade de operare nu există risc de coliziune.
Hieraaetus
A092 0 -1 0 0 0 proiectului, respectiv extremitatea sitului și suprafața
pennatus
observate în zona analizată, există riscul de pierdere
414
Natura 2000
Alterarea
r (PH) speciilor
(PAS)
(AH)
a unui procent de 0,0001% din suprafața habitatului
de hrănire raportata la valoarea tinta stabilită, dar
viabilitatea pe termen lung a speciei este asigurată.
Având în vedere că specia nu a fost observată în zona
de suprapunere a proiectului cu aria naturală protejată
ROSPA0073, în schimb a fost observată în vecinătate
la aproximativ 1,5 km, fără o prezență constantă, zona
de risc este mult restrânsă, iar habitatul favorabil
speciei se află la peste 14 km de proiect, atât în
riscul de coliziune este improbabil.
ROSPA0073 și nici în vecinătate, iar arealul de
Circaetus
A080 0 0 0 0 0 hrănire și cel de cuibărit se afla la peste 4 km
gallicus
respectiv peste 8 km de proiect, atât în perioada de
construcție cât și în perioade de operare nu există risc
de coliziune.
Specia nu a fost observată în zona de suprapunere a
proiectului cu aria naturală protejată ROSPA0073, în
Buteo schimb are o slabă prezență în vecinătatea proiectului
A403 0 -1 0 -1 0
rufinus (la aproximativ 1,5 km), în special în căutarea hranei
și pasaj, fără o prezență constantă, zona de risc este
mult restrânsă, iar habitatul favorabil speciei se află la
415
Natura 2000
Alterarea
r (PH) speciilor
(PAS)
(AH)
peste 7 km de proiect, astfel că atât în perioada de
construcție cât și în perioada de operare apariția
riscului de coliziune este improbabilă.
ROSPA0073 și nici în vecinătate, iar arealul de
Accipiter
A402 0 0 0 0 0 hrănire și cel de cuibărit se afla la peste 10 km
brevipes
respectiv peste 7 km de proiect, atât în perioada de
de coliziune.
schimb are o slabă prezență în vecinătatea proiectului
(la mai puțin de 1 km), în special în căutarea hranei și
pasaj, fără o prezență constantă, zona de risc fiind
mult restrânsă, iar habitatele favorabile speciei se află
Circus la peste 10, respectiv 4 km față de proiect. astfel că
A082 0 -1 0 -1 0
cyaneus atât în perioada de construcție cât și în perioade de
operare apariția riscului de coliziune este improbabilă.
proiectului, respectiv extremitatea sitului și suprafața
416
Natura 2000
Alterarea
r (PH) speciilor
(PAS)
(AH)
unui procent de 0,0003% din suprafața habitatului de
hrănire raportata la valoarea tinta stabilită dar
viabilitatea pe termen lung a speciei este asigurată.
Falco ROSPA0073 și nici în vecinătate, iar arealul de
A511 0 0 0 0 0
cherrug hrănire și cel de cuibărit se afla la peste 2 km, atât în
Falco ROSPA0073 și nici în vecinătate, iar arealul de
A098 0 0 0 0 0
columbarius hrănire se afla la peste 4 km, atât în perioada de
de coliziune.
Burhinus ROSPA0073 și nici în vecinătate, iar arealul de
A133 0 0 0 0 0
oedicnemus hrănire se afla la peste 2 km, atât în perioada de
de coliziune.
Caprimulgu Deoarece specia nu a fost observată în zona de
A224 s 0 0 0 0 0 suprapunere a proiectului cu aria naturală protejată
europaeus ROSPA0073 și nici în vecinătate, iar arealul de
417
Natura 2000
Alterarea
r (PH) speciilor
(PAS)
(AH)
hrănire se afla la peste 4 km, atât în perioada de
de coliziune.
Specia are o slabă prezență în vecinătatea proiectului
(la mai puțin de 1 km), în special în căutarea hranei și
pasaj, fără o prezență constantă, zona de risc fiind
Coracias
A231 0 -1 0 -1 0 mult restrânsă, iar habitatul favorabil de hrănire al
garrulus
speciei se află la 0,6 km față de proiect, astfel că atât
în perioada de construcție cât și în perioade de
Ținând cont de faptul că specia are o slabă prezență
în vecinătatea proiectului, datorita lipsei habitatelor
Dendrocop forestiere specifice pentru hrănire si cuibărire și
A429 0 -1 0 -1 0
os syriacus gradului mare de adaptabilitate la activitățile antropice,
în perioada de operare va fi puțin probabil apariția
unor victime.
Dendrocop ROSPA0073 și nici în vecinătate iar habitatele
A238 0 0 0 0 0
os medius favorabile speciei se află la peste 10 km de proiect,
atât în perioada de construcție cât și în perioade de
Lullula Deoarece specia nu a fost observată în zona de
A246 0 0 0 0 0
arborea suprapunere a proiectului cu aria naturală protejată
418
Natura 2000
Alterarea
r (PH) speciilor
(PAS)
(AH)
ROSPA0073 și nici în vecinătate iar habitatele
favorabile speciei se află la peste 4 km de proiect, atât
Oenanthe ROSPA0073 și nici în vecinătate iar habitatele
A533 0 0 0 0 0
pleschanka favorabile speciei se află la peste 4 km de proiect, atât
Emberiza ROSPA0073 și nici în vecinătate iar habitatele
A379 0 0 0 0 0
hortulana favorabile speciei se află la peste 4 km de proiect, atât
Specii de păsări din Anexa I dependente de habitate acvatice deschise
Pentru speciile de păsări din Anexa I dependente de habitate acvatice deschise impactul negativ asociat perioadei de construcție si
operare a obiectivului este inexistent.
Alcedo
A229 0 0 0 0 0 ROSPA0073 și nici în vecinătate, atât în perioada de
atthis
de coliziune.
419
Natura 2000
Alterarea
r (PH) speciilor
(PAS)
(AH)
Chlidonias
hybridus
de coliziune.
Specii din Anexa I dependente de stufărișuri
Pentru speciile de păsări din Anexa I dependente de stufărișuri impactul negativ asociat perioadei de construcție si operare a obiectivului
este inexistent.
Circus
(la aproximativ 4 km), în special în căutarea hranei și
aeruginosu
A081 0 0 0 0 0 pasaj, fără o prezență constantă, zona de risc este
s
mult restrânsă, iar habitatul favorabil speciei nu se află
în arealul studiat, atât în perioada de construcție cât și
în perioade de operare apariția riscului de coliziune
este improbabilă.
A027 Egretta alba 0 0 0 0 0 ROSPA0073 și nici în vecinătate, atât în perioada de
de coliziune.
420
Natura 2000
Alterarea
r (PH) speciilor
(PAS)
(AH)

Egretta
garzetta
de coliziune.

Ardea
purpurea
de coliziune.
Ardeola
raloides
de coliziune.
Specii din Anexa I asociate cu habitate terestre
Pentru unele dintre speciile aparținând acestei grupe (Specii din Anexa I asociate cu habitate terestre) impactul negativ asociat perioadei
de construcție si operare a obiectivului este inexistent.
Pentru alte specii (precum Anthus campestris, Lanius collurio, Lanius minor, Melanocorypha calandra, etc.) există riscul de coliziune în
nesemnificativ.
421
Natura 2000
Alterarea
r (PH) speciilor
(PAS)
(AH)
Anthus (la aproximativ 0,5 km), în special în căutarea hranei
A255 0 -1 0 -1 0
campestris și pasaj, fără o prezență constantă. Zona de risc este
mult restrânsă, iar habitatele favorabile speciei nu au
fost identificate în arealul studiat, astfel în perioade de
Aquila
chrysaetos
de coliziune.
Aquila
pomarina
de coliziune.
Calandrella suprapunere a proiectului cu aria naturală protejată
A243 brachydacty 0 0 0 0 0 ROSPA0073 și nici în vecinătate, atât în perioada de
la construcție cât și în perioade de operare nu există risc
de coliziune.
422
Natura 2000
Alterarea
r (PH) speciilor
(PAS)
(AH)
Circus
A084 0 0 0 0 0 schimb a fost observată la distanță de aproximativ 4
pygargus
km fiind caracterizată printr-o prezența slabă fără
constanță.
Zona de risc este mult restrânsă, iar habitatele
favorabile speciei nu au fost identificate în arealul
A122 Crex crex 0 0 0 0 0 studiat, atât în perioade de construire cât și în
perioada de operare nu există impact negativ asupra
speciei.
Dryocopus
martius
de coliziune.
Falco
peregrinus
de coliziune.
Falco suprapunere a proiectului cu aria naturală protejată
A097 0 0 0 0 0
vespertinus ROSPA0073 și nici în vecinătate, atât în perioada de
423
Natura 2000
Alterarea
r (PH) speciilor
(PAS)
(AH)
de coliziune.
Ficedula
parva
de coliziune.
Ficedula
albicollis
de coliziune.
Haliaeetus
albicilla
de coliziune.
Prezența speciei a fost semnalată, în zona proiectului
la aproximativ 0,1 km, km fiind caracterizată printr-o
prezența slabă fără constanță în special în căutarea
Lanius hranei și pasaj, datorită habitatului puternic antropizat.
A338 0 -1 0 -1 0
collurio Deoarece zona de risc este mult restrânsă, iar
habitatele favorabile nu au fost identificate conform
informațiilor din Planul de Management, impactul va fi
nesemnificativ raportat la nivelul populației.
424
Natura 2000
Alterarea
r (PH) speciilor
(PAS)
(AH)
Lanius hranei și pasaj, datorită habitatului puternic antropizat.
A339 0 -1 0 -1 0
minor Deoarece zona de risc este mult restrânsă, iar
habitatele favorabile nu au fost identificate conform
informațiilor din Planul de Management, impactul va fi
nesemnificativ raportat la nivelul populației.
Melanocory
hranei și pasaj, datorită habitatului puternic antropizat.
A242 pha 0 -1 0 -1 0
Deoarece zona de risc este mult restrânsă, iar
calandra
habitatele favorabile nu sunt prezente în zona de
studiu, impactul va fi nesemnificativ raportat la nivelul
populației.
Milvus
migrans
de coliziune.
Pandion
A094 0 0 0 0 0 suprapunere a proiectului cu aria naturală protejată
haliaetus
ROSPA0073 și nici în vecinătate, atât în perioada de
425
Natura 2000
Alterarea
r (PH) speciilor
(PAS)
(AH)
de coliziune.
Pernis
apivorus
de coliziune.
A234 Picus canus 0 0 0 0 0 ROSPA0073 și nici în vecinătate, atât în perioada de
de coliziune.
Sylvia
nisoria
de coliziune.
Specii de păsări dependente de habitate acvatice deschise neincluse în Anexa I
Pentru unele dintre speciile aparținând acestei grupe (Specii neincluse în Anexa I dependente de habitate acvatice deschise) impactul
negativ asociat perioadei de construcție si operare a obiectivului este inexistent.
Pentru o singură specie (Tadorna tadorna) există riscul de coliziune în perioada de operare a obiectivului studiat.
nesemnificativ.
426
Natura 2000
Alterarea
r (PH) speciilor
(PAS)
(AH)
ROSPA0073 și de lipsa habitatelor specifice de hrănire si cuibărire. Caracteristicile speciilor de avifaună (de exemplu gradul mare de
adaptabilitate la activitățile antropice) poate determina ca impactul implementarii proiectului asupra unei specii sa fie nesemnificativ.
Anas suprapunere a proiectului cu aria naturală protejată
A053 platyrhynch 0 0 0 0 0 ROSPA0073 și nici în vecinătate, atât în perioada de
os construcție cât și în perioade de operare nu există risc
de coliziune.
Anas suprapunere a proiectului cu aria naturală protejată
A055 querquedul 0 0 0 0 0 ROSPA0073 și nici în vecinătate, atât în perioada de
a construcție cât și în perioade de operare nu există risc
de coliziune.
Anser
albifrons
de coliziune.
A043 Anser anser 0 0 0 0 0 ROSPA0073 și nici în vecinătate, atât în perioada de
de coliziune.
A036 Cygnus olor 0 0 0 0 0
427
Natura 2000
Alterarea
r (PH) speciilor
(PAS)
(AH)
de coliziune.
A125 Fulica atra 0 0 0 0 0 ROSPA0073 și nici în vecinătate, atât în perioada de
de coliziune.
Gallinula
chloropus
de coliziune.
Larus
cahinnans
de coliziune.
Larus
ridibundus
de coliziune.
A017 Phalacrocor 0 0 0 0 0 Deoarece specia nu a fost observată în zona de
428
Natura 2000
Alterarea
r (PH) speciilor
(PAS)
(AH)
ax carbo suprapunere a proiectului cu aria naturală protejată
de coliziune.
Podiceps
cristatus
de coliziune.
Specia a fost observată fiind caracterizată printr-o
prezență slabă fără constanță în vecinătatea
proiectului (la aproximativ 2 km), în special în pasaj.
Tadorna
A048 0 -1 0 -1 0 Zona de risc este mult restrânsă, iar habitatele
tadorna
favorabile speciei nu au fost identificate în arealul
studiat, astfel în perioade de operare apariția riscului
de coliziune este improbabilă.
Vanellus
vanellus
de coliziune.
Specii neincluse în Anexa I dependente de stufărișuri
Pentru unele dintre speciile aparținând acestei grupe (Specii neincluse în Anexa I dependente de stufărișuri) impactul negativ asociat
perioadei de construcție si operare a obiectivului este inexistent.
429
Natura 2000
Alterarea
r (PH) speciilor
(PAS)
(AH)
Pentru o singură specie (Acrocephalus arundinaceus) există riscul de coliziune în perioada de operare a obiectivului studiat.
nesemnificativ.
Conform observațiilor din cadrul activităților de
Acrocephal monitorizare specia a fost observată sporadic și în
us numar foarte mic în apropierea zonei de suprapunere
A298 0 -1 0 -1 0
arundinace a proiectului cu aria protejată ROSPA0073 (la
us aproximativ 0,6 km) astfel riscul de coliziune în
perioada de operare este puțin probabil.
Acrocephal
us palustris
de coliziune.
Acrocephal
us
schoenoba
enus
de coliziune.
Acrocephal Deoarece specia nu a fost observată în zona de
A297 us 0 0 0 0 0 suprapunere a proiectului cu aria naturală protejată
scirpaceus ROSPA0073 și nici în vecinătate, atât în perioada de
430
Natura 2000
Alterarea
r (PH) speciilor
(PAS)
(AH)
de coliziune.
Potrivit ecologiei speciei (specie caracteristică zonelor
Ardea umede) aceasta nu este prezentă în zona de
A028 0 0 0 0 0
cinerea suprapunere a proiectului cu aria naturală protejată
ROSPA0073 datorită lipsei habitatului optim
Potrivit ecologiei speciei (specie caracteristică zonelor
Locustella umede) aceasta nu este prezentă în zona de
A292 0 0 0 0 0
luscinioides suprapunere a proiectului cu aria naturală protejată
ROSPA0073 datorită lipsei habitatului optim
Specii neincluse în Anexa I asociate cu habitate terestre
Pentru unele dintre speciile aparținând acestei grupe (Specii neincluse în Anexa I asociate cu habitate terestre) impactul negativ asociat
perioadei de construcție si operare a obiectivului este inexistent.
Pentru alte specii (precum Buteo buteo, Carduelis carduelis, Cuculus canorus, Dendrocopos major, etc.) există riscul de coliziune în
nesemnificativ.
Accipiter
gentilis
de coliziune.
431
Natura 2000
Alterarea
r (PH) speciilor
(PAS)
(AH)
Accipiter
nisus
de coliziune.
Alauda
arvensis
de coliziune.
Anthus
spinoletta
de coliziune.
Anthus
trivialis
de coliziune.
A226 Apus apus 0 0 0 0 0
432
Natura 2000
Alterarea
r (PH) speciilor
(PAS)
(AH)
de coliziune.
Athene
noctua
de coliziune.
(la aproximativ 1,5 km), în special în căutarea hranei
A087 Buteo buteo 0 -1 0 -1 0
și pasaj, fără o prezență constantă, zona de risc este
mult restrânsă, astfel, atât în perioada de construcție
cât și în perioade de operare apariția riscului de
coliziune este improbabilă.
Buteo
lagopus
de coliziune.
Carduelis
cannabina
de coliziune.
433
Natura 2000
Alterarea
r (PH) speciilor
(PAS)
(AH)
la aproximativ 0,2 km, în special în căutarea hranei și
Carduelis pasaj, zona de risc este mult restrânsă. Datorită
A364 0 -1 0 -1 0
carduelis gradului mare de adaptabilitate la agrocenoze și la
activitățile antropice impactul asupra speciei va fi
nesemnificativ
Carduelis
chloris
de coliziune.
Carduelis
spinus
de coliziune.
Certhia
familiaris
de coliziune.
Coccothrau Deoarece specia nu a fost observată în zona de
A373 stes 0 0 0 0 0 suprapunere a proiectului cu aria naturală protejată
coccothraus ROSPA0073 și nici în vecinătate, atât în perioada de
434
Natura 2000
Alterarea
r (PH) speciilor
(PAS)
(AH)
tes construcție cât și în perioade de operare nu există risc
de coliziune.
Columba
oenas
de coliziune.
Columba
palumbus
de coliziune.
Corvus
corax
de coliziune.
Datorită populației numeroase și gradului mare de
Corvus
A349 0 -1 0 -1 0 adaptabilitate la agrocenoze și la activitățile antropice
cornix
impactul asupra speciei va fi nesemnificativ
Datorită populației numeroase și gradului mare de
Corvus
A348 0 -1 0 -1 0 adaptabilitate la agrocenoze și la activitățile antropice
frugilegus
impactul asupra speciei va fi nesemnificativ
A347 Corvus 0 -1 0 -1 0 Este un impact nesemnificativ asupra speciei datorită
435
Natura 2000
Alterarea
r (PH) speciilor
(PAS)
(AH)
monedula populației numeroase și gradului mare de
adaptabilitate la agrocenoze și la activitățile antropice.
Coturnix
coturnix
de coliziune.
la aproximativ 0,1 km, fiind caracterizată printr-o
Cuculus
A212 0 -1 0 -1 0 hranei și pasaj, datorită habitatului puternic
canorus
antropoizat. Deoarece zona de risc este mult
restrânsă, impactul va fi nesemnificativ raportat la
nivelul populației.
Delichon
urbica
de coliziune.
Ținând cont de faptul că specia are o slabă prezență
în vecinătatea proiectului, datorita lipsei habitatelor
Dendrocop
A237 0 -1 0 -1 0 forestiere specifice pentru hrănire si cuibarire și
os major
gradului mare de adaptabilitate la activitățile antropice,
în perioada de operare va fi puțin probabil apariția
436
Natura 2000
Alterarea
r (PH) speciilor
(PAS)
(AH)
unor victime.
Dendrocop
A240 0 0 0 0 0 ROSPA0073 și nici în vecinătate atât în perioada de
os minor
de coliziune.
Zonă redusă de risc datorită lipsei de habitat adecvat
Emberiza pentru hrănire. Copacii și tufișurile din zonă nu oferă
A376 0 -1 0 -1 0
citrinella un bun habitat de cuibărit datorită amplasării lor într-o
zonă puternic antropizată.
Erithacus
rubecula
de coliziune.
Falco
subbuteo
de coliziune.
Falco suprapunere a proiectului cu aria naturală protejată
A096 0 0 0 0 0
tinnunculus ROSPA0073 și nici în vecinătate atât în perioada de
437
Natura 2000
Alterarea
r (PH) speciilor
(PAS)
(AH)
de coliziune.
Ficedula
hypoleuca
de coliziune.
Zonă redusă de risc datorită lipsei de habitat adecvat
Fringilla pentru hrănire. Copacii și tufișurile din zonă nu oferă
A359 0 -1 0 -1 0
coelebs un bun habitat de cuibărit datorită amplasării lor într-o
zonă puternic antropizată.
Fringilla suprapunere a proiectului cu aria naturală protejată
A360 montifringill 0 0 0 0 0 ROSPA0073 și nici în vecinătate atât în perioada de
a construcție cât și în perioade de operare nu există risc
de coliziune.
Specia are o slabă prezență în vecinătatea proiectului,
în special în căutarea hranei și pasaj. Deorece au fost
Galerida
A244 0 -1 0 -1 0 observate foarte puține exemplare putem aprecia că
cristata
este puțin probabil apariția unor victime în perioada de
operare.
Garrulus suprapunere a proiectului cu aria naturală protejată
A342 0 0 0 0 0
glandarius ROSPA0073 și nici în vecinătate atât în perioada de
438
Natura 2000
Alterarea
r (PH) speciilor
(PAS)
(AH)
de coliziune.
Hippolais
icterina
de coliziune.
Hirundo
rustica
operare.
Jynx
torquilla
de coliziune.
Lanius
excubitor
de coliziune.
Lanius
senator
ROSPA0073 și nici în vecinătate atât în perioada de
439
Natura 2000
Alterarea
r (PH) speciilor
(PAS)
(AH)
de coliziune.
Monticola
saxatillis
de coliziune.
Oenanthe
oenanthe
operare.
Oriolus
oriolus
de coliziune.
A328 Parus ater 0 0 0 0 0 ROSPA0073 și nici în vecinătate atât în perioada de
de coliziune.
Parus Prezența speciei a fost semnalată, în zona proiectului
A329 0 -1 0 -1 0
caeruleus la aproximativ 0,2 km, având prezență redusă în
440
Natura 2000
Alterarea
r (PH) speciilor
(PAS)
(AH)
special în căutarea hranei și pasaj, zona de risc este
mult restrânsă, astfel că impact asupra speciei va fi
nesemnificativ datorită gradului mare de adaptabilitate
la agrocenoze și la activitățile antropice
pasaj, zona de risc este mult restrânsă, impactul
A330 Parus major 0 -1 0 -1 0
asupra speciei va fi nesemnificativ datorită gradului
mare de adaptabilitate la agrocenoze și la activitățile
antropice
Parus
palustris
de coliziune.
Este un impact nesemnificativ asupra speciei datorită
Passer
A354 0 -1 0 -1 0 populației numeroase și gradului mare de
domesticus
Passer
A356 0 -1 0 -1 0 populației numeroase și gradului mare de
montanus
Perdix
perdix
441
Natura 2000
Alterarea
r (PH) speciilor
(PAS)
(AH)
de coliziune.
Phasianus
A115 0 0 0 0 0 populației numeroase și gradului mare de
colchicus
Phylloscopu
s sibilatrix
de coliziune.
Phylloscopu
A316 0 0 0 0 0 observate foarte puține exemplare putem aprecia că
s trochilus
operare.
A343 Pica pica 0 0 0 0 0 ROSPA0073 și nici în vecinătate atât în perioada de
de coliziune.
A235 Picus viridis 0 0 0 0 0
442
Natura 2000
Alterarea
r (PH) speciilor
(PAS)
(AH)
de coliziune.
Riparia
riparia
de coliziune.
Saxicola
rubetra
de coliziune.
Scolopax
rustica
de coliziune.
Serinus
serinus
de coliziune.
Sitta
europaea
443
Natura 2000
Alterarea
r (PH) speciilor
(PAS)
(AH)
de coliziune.
Streptopelia
decaocto
Streptopelia
turtur
de coliziune.
A219 Strix aluco 0 0 0 0 0 ROSPA0073 și nici în vecinătate atât în perioada de
de coliziune.
Sturnus
vulgaris
Troglodytes
troglodytes
de coliziune.
A287 Turdus 0 0 0 0 0 Deoarece specia nu a fost observată în zona de
444
Natura 2000
Alterarea
r (PH) speciilor
(PAS)
(AH)
viscivorus suprapunere a proiectului cu aria naturală protejată
de coliziune.
Luscina
luscina
de coliziune.
Luscina suprapunere a proiectului cu aria naturală protejată
A271 megarhync 0 0 0 0 0 ROSPA0073 și nici în vecinătate atât în perioada de
hos construcție cât și în perioade de operare nu există risc
de coliziune.
Merops
apiaster
operare.
Miliaria
calandra
operare.
445
Natura 2000
Alterarea
r (PH) speciilor
(PAS)
(AH)
Motacilla
alba
operare.
Motacilla
flava
operare.
Muscicapa
striata
de coliziune.
Phoenicuru
s
phoenicuru
s
operare.
Sylvia în special în căutarea hranei și pasaj. Deorece au fost
A311 0 0 0 0 0
atricapilla observate foarte puține exemplare putem aprecia că
446
Natura 2000
Alterarea
r (PH) speciilor
(PAS)
(AH)
operare.
Sylvia
communis
de coliziune.
Sylvia
curruca
de coliziune.
Turdus
merula
de coliziune.
Turdus
philomelos
de coliziune.
Upupa
epops
447
Natura 2000
Alterarea
r (PH) speciilor
(PAS)
(AH)
de coliziune.
Oenanthe
isabellina
operare.
Parus
lugubris
de coliziune.
Phylloscopu
s collybita
de coliziune.
Turdus
pilaris
de coliziune.
448
Estimarea preliminară a formelor de impact asupra speciilor și
habitatelor de interes comunitar din situl Natura 2000
100 ROSPA0073
0
TOTAL SPECII (PH) (AH) (FH) (PAS) (REP)
Specii de păsări din Anexa I dependente de habitate acvatice deschise
Specii din Anexa I dependente de stufărișuri
Specii din Anexa I asociate cu habitate terestre
Specii neincluse în Anexa I dependente de stufărișu ri
Specii neincluse în Anexa I asociate cu habitate terestre
Figura nr. 24 Estimarea preliminară a formelor de impact asupra speciilor și habitatelor de interes comunitar din situlNatura 2000
ROSPA0073
Analizand figura de mai sus se poate observa că manifestarea impactului a fost identificată sub aspectul alterării habitatelor speciilor si
perturbării activității acestora iar la nivelul celor șase categorii de specii întâlnite în ROSPA0073, procentul celor potential a fi afectate
conform matricei de evaluare este:
- Specii din Anexa I a Directivei Păsări 49%
- Specii de păsări din Anexa I dependente de habitate acvatice deschise 0%
- Specii din Anexa I dependente de stufărișuri 0%
- Specii din Anexa I asociate cu habitate terestre 15%
- Specii neincluse în Anexa I dependente de stufărișu ri 17%
- Specii neincluse în Anexa I asociate cu habitate terestre 19%
449
Tabelul nr. 43 Matricea de evaluare a impactului asupra speciilor din ROSCI0012 Brațul Măcin
speciilor și habitatelor de interes comunitar din
siturile Natura 2000
Alterarea
Evaluarea impactului asupra obiectivelor de
Specii/habitate habitatelor Perturbare Reducerea
Pierderea Fragmentar conservare specifice
(inclusiv a activității efectivelor
habitatelo ea habitate
specii speciilor populaţional
r (PH) lor (FH)
invazive) (PAS) e (REP)
(AH)
Tipuri de habitate prezente în sit
Ținând cont de faptul că proiectul ”Pod peste Dunăre in zona Brăila” se construieste in afara sitului de importanță comunitară ROSCI0012
niciunul dintre tipurile de habitate prezente in sit nu va fi afectat.
Ape
stătătoare
oligotrofe
până la Activitățile propuse în cadrul proiectului nu presupun
mezotrofe modificări în structura și funcțiile habitatului care să
cu vegetație genereze pierderi din suprafața acestuia, întrucât
3130 0 0 0 0 0
din habitatul nu este prezent în zona lucrărilor, acestea
Littorelletea realizându-se în afara sitului
uniflorae și/
sau Isoeto-
Nanojuncete
a
Ape puternic
Activitățile propuse în cadrul proiectului nu presupun
oligo-
modificări în structura și funcțiile habitatului care să
mezotrofe
3140 0 0 0 0 0 genereze pierderi din suprafața acestuia, întrucât
cu vegetație
habitatul nu este prezent în zona lucrărilor, acestea
bentonică
realizându-se în afara sitului.
de specii de
450
Alterarea
r (PH) lor (FH)
(AH)
Chara
Râuri cu
maluri
nămoloase
cu vegetație
3270 0 0 0 0 0 genereze pierderi din suprafața acestuia, întrucât
de
Chenopodio
realizându-se în afara sitului
n rubri și
Bidention
Stepe modificări în structura și funcțiile habitatului care să
62C0* ponto- 0 0 0 0 0 genereze pierderi din suprafața acestuia, întrucât
sarmatice habitatul nu este prezent în zona lucrărilor, acestea
Comunități
de lizieră cu
ierburi înalte Activitățile propuse în cadrul proiectului nu presupun
higrofile de modificări în structura și funcțiile habitatului care să
6430 la nivelul 0 0 0 0 0 genereze pierderi din suprafața acestuia, întrucât
câmpiilor, habitatul nu este prezent în zona lucrărilor, acestea
până la cel realizându-se în afara sitului
montan și
alpin
6440 Pajiști 0 0 0 0 0 Activitățile propuse în cadrul proiectului nu presupun
451
Alterarea
r (PH) lor (FH)
(AH)
aluviale ale modificări în structura și funcțiile habitatului care să
văilor genereze pierderi din suprafața acestuia, întrucât
râurilor din habitatul nu este prezent în zona lucrărilor, acestea
Cnidion realizându-se în afara sitului
dunii
Pajiști de
altitudine Activitățile propuse în cadrul proiectului nu presupun
joasă modificări în structura și funcțiile habitatului care să
6510 (Alopecurus 0 0 0 0 0 genereze pierderi din suprafața acestuia, întrucât
pratensis habitatul nu este prezent în zona lucrărilor, acestea
Sanguisorba realizându-se în afara sitului
officinalis)
Păduri
galerii/
Zăvoaie cu
92A0 0 0 0 0 0 genereze pierderi din suprafața acestuia, întrucât
Salix alba și
Populus
alba
Specii prevăzute la articolul 4 din Directiva 2009/147/ CE și specii enumerate în anexa II la Directiva 92/ 43/ CEE
Mamifere
Distanta mare dintre zona de implementare a proiectului si habitatele specifice speciilor enumerate in fisa standard a sitului de importanta
comunitara ROSCI0012 duce la imposibilitatea generarii de efecte directe sau indirecte care sa afecteze speciile mentionate.
Deoarece proiectul se află la o distanță de 2,6 km față
1355 Lutra lutra 0 0 0 0 0
de habitatele specifice speciei, nu se întrerupe
452
Alterarea
r (PH) lor (FH)
(AH)
conectivitatea dintre populații și nu se vor genera efecte
indirecte care să influențeze nivelul populațional sau să
pertube activitățile speciei.
Deoarece proiectul se află la o distanță de 18 km față
de habitatele specifice speciei, nu se întrerupe
Mustela
2633 0 0 0 0 0 conectivitatea dintre populații și nu se vor genera efecte
eversmanii
indirecte care să influențeze nivelul populațional sau să
pertube activitățile speciei
Specia a fost observată în afara sitului ROSCI0012 la
aproximativ 0,7 km, în număr foarte redus la distanță de
0,5 km față de proiect. Deoarece activitățile propuse în
Spermophi
1335 0 0 0 0 0 cadru proiectului nu intersectează habitate favorabile
lus citelus
speciei, nu există risc de producere a unor victime
accidentale în perioada de operare, iar viabilitatea pe
termen lung a speciei este asigurată.
Amfibieni
Cele două specii de amfibieni mentionate in fisa standard nu vor fi afectate de implementarea proiectului in zona adiacentă sitului
Având în vedere că specia nu a fost observată în
vecinătatea sitului ROSCI0012 și faptul că studiile care
Bombina au stat la baza fundamentarii planului de management
1188 0 0 0 0 0
bombina nu au desemnat habitatul specific speciei prin urmare
nu există risc de producere a unor victime accidentale
în perioada de operare, iar viabilitatea pe termen lung a
453
Alterarea
r (PH) lor (FH)
(AH)
speciei este asigurată.
Activitățile propuse în cadru proiectului nu intersectează
habitate favorabile speciei, nu există risc de întrerupe a
Triturus conectivității dintre populații și nu există efecte indirecte
1993 0 0 0 0 0
dobrogicus care să influențeze nivelul populațional sau să perturbe
activitățile specifice speciei, iar viabilitatea pe termen
lung a speciei este asigurată.
Reptile
Asupra speciilor de reptile Testudo graeca și Emys orbicularis mentionate in fisa standard nu va exista un impact negativ prin
implementarea proiectului in zona adiacenta a ROSCI0012
Prezența speciei nu a fost semnalată în vecinătatea
sitului ROSCI0012, nu există risc de producere a unor
Testudo
1219 0 0 0 0 0 victime accidentale atât în perioada de operare cât și în
graeca
cea de construire, iar viabilitatea pe termen lung a
speciei este asigurată.
Prezența speciei a fost semnalată în vecinătatea sitului
ROSCI0012 la aproximativ 0,8 km, în partea de S-E,
tinând cont de tipologia habitatului optim al speciei
(habitate acvatice) nu există risc de producere a unor
Emys
1220 0 0 0 0 0 victime accidentale atât în perioada de operare cât și
orbicularis
construire având în vedere că obiectivele proiectului din
vecinătatea ROSCI0012 nu se suprapun peste habitate
acvatice, iar viabilitatea pe termen lung a speciei este
asigurată.
454
Alterarea
r (PH) lor (FH)
(AH)
Pești
Ihtiofauna prezenta in situl de protectie comunitara ROSCI0012 nu va fi afectata de construirea obiectivului in vecinătatea ROSCI0012
deoarece prin construirea obiectivelor acestuia nu sunt afectate habitate acvatice.
Prezenta speciei a fost semnalată în vecinătatea sitului
ROSCI0012 la aproximativ 0,8 km, în partea de S-E,
tinând cont de tipologia habitatului optim al speciei
(habitate acvatice) nu există risc de producere a unor
Alosa
4127 0 0 0 0 0 victime accidentale atât în perioada de operare cât și
tanaica
construire având în vedere că obiectivele proiectului din
vecinătatea ROSCI0012 nu se suprapun peste habitate
acvatice, iar viabilitatea pe termen lung a speciei este
asigurată.
Lucrările propuse prin proiect în imediata vecinătate a
sitului ROSCI0012 nu intersectează corpuri de apă, nu
există risc de întrerupere a conectivității dintre populații
Aspius
1130 0 0 0 0 0 și nu există efecte indirecte care să influențeze nivelul
aspius
populațional sau să perturbe activitățile specifice
speciei, iar viabilitatea pe termen lung a speciei este
asigurată.
Cobitis sitului ROSCI0012 nu intersectează corpuri de apă, nu
6963 taenia 0 0 0 0 0 există risc de întrerupere a conectivității dintre populații
Complex și nu există efecte indirecte care să influențeze nivelul
455
Alterarea
r (PH) lor (FH)
(AH)
asigurată.
Gymnoceph există risc de întrerupere a conectivității dintre populații
1157 alus 0 0 0 0 0 și nu există efecte indirecte care să influențeze nivelul
schraetzer populațional sau să perturbe activitățile specifice
asigurată.
Misgurnus
fossilis
asigurată.
Pelecus
cultratus
asigurată.
5339 Rhodeus 0 0 0 0 0 Lucrările propuse prin proiect în imediata vecinătate a
456
Alterarea
r (PH) lor (FH)
(AH)
amarus sitului ROSCI0012 nu intersectează corpuri de apă, nu
și nu există efecte indirecte care să influențeze nivelul
asigurată.
Romanogobi
o kesslerii
asigurată.
există risc de întrerupe a conectivității dintre populații și
Sabanjewia
5347 0 0 0 0 0 nu există efecte indirecte care să influențeze nivelul
bulgarica
asigurată.
Zingel sitului ROSCI0012 nu intersectează corpuri de apă, nu
1160 0 0 0 0 0
streber există risc de întrerupere a conectivității dintre populații
și nu există efecte indirecte care să influențeze nivelul
457
Alterarea
r (PH) lor (FH)
(AH)
asigurată.
1159 Zingel zingel 0 0 0 0 0 și nu există efecte indirecte care să influențeze nivelul
asigurată.
Specii de plante
Specia Marsilea quadrifolia prezenta in situl de protectie comunitara ROSCI0012 nu va fi afectata de construirea obiectivului in
vecinătatea ROSCI0012 deoarece proiectul nu intersecteaza corpuri de apa.
Având în vedere că lucrările propuse nu intersectează
corpuri de apă, iar specia este caracteristică zonelor
Marsilea
1428 0 0 0 0 0 umede, nu există efecte indirecte care să influențeze
quadrifolia
mărimea populației sau să influențeze prezența specie
la nivelul sitului.
Tabelul nr. 44 Matricea de evaluare a impactului asupra speciilor din ROSPA0040 Dunărea Veche – Brațul Măcin
Specii/habitate speciilor și habitatelor de interes comunitar din
conservare specifice
458
Alterarea
Perturbar
Pierdere habitatelor Fragment Reducerea
ea
a (inclusiv area efectivelor
activității
habitatel specii habitate populaţiona
speciilor
or (PH) invazive) lor (FH) le (REP)
(PAS)
(AH)
ROSPA0040 Dunărea Veche – Brațul Măcin
Pentru majoritatea speciilor aparținând acestei grupe impactul negativ asociat perioadei de construcție si operare a obiectivului este
inexistent.
Alte specii dintre cele mentionate in Anexa I a Directivei Păsări (precum Alcedo atthis, Ardea purpurea, Ardeola ralloides, Buteo rufinus,
Ciconia nigra. Coracias garrulus etc.) există riscul de coliziune în perioada de operare a obiectivului studiat.
In urma analizei impactului asupra speciilor de avifaună din această grupă a reieșit ca riscul de coliziune in perioada de operare este
nesemnificativ.
Acest impact nesemnificativ este justificat in primul rând de slaba prezență, fără constanță, a speciilor in zona proiectului adiacentă cu
ROSPA0040, de lipsa habitatelor specifice de hrănire si cuibărire si gradului mare de adaptabilitate la activitățile antropice a unora dintre
specii.
Deoarece specia nu a fost observată în timpul
activitatilor de monitorizare a biodiversitatii în zona
proiectului, adiacentă ariei protejate ROSPA0040 și nici
Accipiter în vecinătate iar prezenta speciei a fost semnalata la
A402 0 0 0 0 0
brevipes peste 40 km de proiect (conform PM) astfel ca atât in
perioada de construcție cât și în cea de operare
impactul asupra numărului de perechi cuibăritoare va fi
unul nesemnificativ
Specia nu a fost observată în in timpul activitatilor de
monitorizare a biodiversitatii în zona proiectului
Acrocephal adiacentă ariei protejate ROSPA0040 și nici în
us vecinătate, prezenta speciei in sit nu a fost semnalata
A293 0 0 0 0 0
melanopog nici in Planul de management iar habitatul potențial al
on speciei se afla la peste 17 km de obiectiv. In acest caz
atat in perioada de construcție cât și în cea de operare
nu exista un impact negativ asupra numărului de
459
Alterarea
Specii/habitate Pierdere habitatelor Fragment Reducerea
ea conservare specifice
activității
speciilor
(PAS)
(AH)
perechi cuibăritoare.
(la aproximativ 0,3 km), în special în căutarea hranei și
pasaj, fără o prezență constantă. Zona de risc este
Alcedo
A229 0 0 0 -1 0 mult restrânsă, iar habitatele favorabile speciei nu au
atthis
fost identificate în zona studiată, astfel că în perioada
de operare apariția riscului de coliziune este
improbabilă.
Deoarece specia nu a fost observată în zona
proiectului adiacentă ariei protejate ROSPA0040 și nici
Anthus
A255 0 0 0 0 0 în vecinătatea acesteia atat in perioada de construcție
campestris
cât și în cea de operare numărul de indivizi nu va fi
afectat negativ.
Aquila
A089 0 0 0 0 0 în vecinătatea acesteia atât in perioada de construcție
pomarina
cât și în cea de operare numărul de indivizi nu va fi
afectat negativ
Specia a fost observata in zona adiacentă a proiectului
cu aria protejata ROSPA0040, avand prezență slabă
Ardea fără constanță în vecinătatea proiectului (la aproximativ
A029 0 0 0 -1 0
purpurea 0.4 km) în special in cautarea hranei si pasaj. Impactul
nesemnificativ este justificat de zona de risc redusă și
probabilitatea mică a unei coliziuni.
460
Alterarea
activității
speciilor
(PAS)
(AH)
Prezența speciei a fost observată în vecinătatea
proiectului în zona de sud-est la aproximativ 0,4 km
distanță. Conform informațiilor din Planul de
management, specia nu a fost observată în vecinătatea
Ardeola
A024 0 0 0 -1 0 proiectului, iar habitatele favorabile speciei sunt la
ralloides
peste 28 km. Tinând cont și de slaba prezență a
speciei in zona proiectului adiacenta ariei protejate
ROSPA0040 apariția unor victime în perioada de
operare este improbabilă.
proiectului și nici în vecinătate, iar conform Planului de
Aythya management prezența speciei a fost semnalată la
A060 0 0 0 0 0
nyroca peste 28 km de proiect, atât în perioada de construcție
cât și în perioade de operare nu există risc de
coliziune.
proiectului și nici în vecinătate, iar conform Planului de
Botaurus management prezența speciei a fost semnalată la
A021 0 0 0 0 0
stellaris peste 28 km de proiect, atât în perioada de construcție
cât și în perioade de operare nu există risc de
coliziune.
Branta
A396 0 0 0 0 0 proiectului adiacentă ariei protejate ROSPA0040 si nici
ruficollis
in vecinatate (conform activitătilor de monitorizare si
461
Alterarea
activității
speciilor
(PAS)
(AH)
Planului de management), iar habitatul favorabil speciei
se afla la o distanță de peste 18 km față de obiectiv,
atât in perioada de constructie cat si in cea de operare
nu exista riscul unui impact negativ
proiectului adiacentă ariei protejate ROSPA0040 si nici
in vecinatate (conform activitatilor de monitorizare si
A215 Bubo bubo 0 0 0 0 0 Planului de management), iar habitatul speciei se afla
la o distanta foarte mare de obiectiv, atat in perioada
de constructie cat si in cea de operare nu exista riscul
unui impact negativ.
Burhinus în vecinătatea acesteia (nici in cadrul activitatilor de
A133 0 0 0 0 0
oedicnemus monitorizare si nici in planul de management) atât in
perioada de constructie cat si in cea de operare nu
exista posibilitatea unui impact negativ asupra speciei.
Specia are o prezență slabă fără constanță în zona
proiectului adiacentă ariei protejate ROSPA0040 si in
vecinătate. Având în vedere că in timpul activitatilor de
Buteo
A403 0 0 0 -1 0 monitorizare a biodiversității specia a fost observată rar
rufinus
și în număr foarte restrâns în apropierea proiectului si
faptului ca prezenta speciei a fost semnalata in
preajma unor localitati aflate la o distanta apreciabila
462
Alterarea
activității
speciilor
(PAS)
(AH)
de obiectiv (conform Planului de management), este
puțin probabila aparitia unor victime in perioada de
operare
In apropierea obiectivului se afla zone care ar putea fi
habitate favorabile ale speciei dar avand in vedere că
specia nu a fost semnalată in zona proiectului
Calandrella adiacentă ariei protejate ROSPA0040 in timpul
A243 brachydacty 0 0 0 0 0 activitatilor de monitorizare a biodiversitatii, iar in Planul
la de management a fost observata la distanta de peste
28 km față de obiectiv, atat in perioada de constructie
cat si in cea de operare numărul de perechi
cuibăritoare nu va fi afectat negativ.
habitate favorabile ale speciei, dar avand in vedere că
specia nu a fost observată in zona proiectului adiacentă
Caprimulgu ariei protejate ROSPA0040 in timpul activitatilor de
A224 s 0 0 0 0 0 monitorizare a biodiversitatii, iar conform Planului de
europaeus management a fost observata la distanta de peste 38
km față de obiectiv, atat in perioada de constructie cat
si in cea de operare numărul de perechi cuibăritoare nu
va fi afectat negativ.
Charadrius In apropierea obiectivului se afla zone care ar putea fi
A138 alexandrinu 0 0 0 0 0 habitate favorabile ale speciei, dar avand in vedere că
s specia nu a fost sobservată in zona proiectului
463
Alterarea
activității
speciilor
(PAS)
(AH)
adiacentă ariei protejate ROSPA0040 in timpul
activitatilor de monitorizare a biodiversitatii si nici in
Planul de management, atat in perioada de constructie
cat si in cea de operare numărul de perechi
cuibăritoare nu va suferi un impact negativ.
Specia a fost observată la aproximativ 0,2 km față de
zona adiacentă a proiectului cu aria protejata
Chlidonias ROSPA0040, avand prezență slabă fara constanta in
A196 0 0 0 -1 0
hybridus special in cautarea hranei si pasaj. Zona de risc este
mult restrânsa astfel ca in perioada de operare aparitia
riscului de coliziune este improbabila.
Specia nu a fost observata in timpul activitatilor de
monitorizare a biodiversitatii. Conform informațiilor din
Planul de management, prezența speciei a fost
Ciconia
A031 0 0 0 0 0 semnalată in pasaj la limita dintre aria protejata si
ciconia
amplasamentul proiectului. Zona de risc este mult
restransa astfel ca in perioada de operare aparitia
riscului de coliziune este improbabila
In cadrul activitatilor de monitorizare a biodiversitatii
desfasurate s-a observat ca specia are o prezență
Ciconia slabă, fara constanță, în vecinătatea proiectului. Având
A030 0 0 0 -1 0
nigra în vedere că specia a fost observată rar și în număr
foarte restrâns, in special in cautarea hranei si in pasaj
în apropierea proiectului, impactul asupra speciei va fi
464
Alterarea
activității
speciilor
(PAS)
(AH)
unul nesemnificativ.
habitate favorabile ale speciei dar avand in vedere că
specia nu a fost observată in zona proiectului adiacentă
ariei protejate ROSPA0040 in timpul activitatilor de
Circaetus
A080 0 0 0 0 0 monitorizare a biodiversitatii, iar in Planul de
gallicus
management e semnalată la o distanta de peste 43 km,
atat in perioada de constructie cat si in cea de operare
numărul de perechi cuibăritoare nu va suferi un impact
negativ
In cadrul activitatilor de monitorizare a biodiversitatii
realizate s-a observat ca specia are o prezență slabă
fără constanță in zonă, iar habitatele de cuibarit propice
Circus
A081 0 0 0 -1 0 pentru aceasta specie (stuf si vegetatie acvatica deasa)
aeruginosus
se afla la distante mari de zona proiectului adiacentă
ariei protejate ROSPA0040 astfel ca riscul de coliziune
in perioada de operare va fi unul nesemnificativ.
proiectului și nici în vecinătate iar prezența speciei a
Circus
A082 0 0 0 0 0 fost semnalată la peste 20 km de proiect, atât în
cyaneus
Circus Numărul de indivizi nu va fi afectat de proiect deoarece
A083 0 0 0 0 0
macrourus specia nu a fost observată în zona proiectului
465
Alterarea
activității
speciilor
(PAS)
(AH)
adiacentă ariei protejate ROSPA0040 si nici in
vecinatate (conform activitatilor de monitorizare si
Planului de management) astfel ca atat in perioada de
constructie cat si in cea de operare nu exista riscul unui
impact negativ
Numărul de indivizi nu va fi afectat de proiect deoarece
specia nu a fost observată în zona proiectului
adiacentă ariei protejate ROSPA0040 si nici in
Circus
A084 0 0 0 0 0 vecinatate (conform activitatilor de monitorizare si
pygargus
Planului de management) astfel ca atat in perioada de
impact negativ
Conform observatiilor din cadrul activitatilor de teren
realizate specia are o prezență slabă fără constanță in
Coracias vecinătate la aproximativ 0,5 km, iar conform Planului
A231 0 0 0 -1 0
garrulus de management specia afost observata la distanta de
peste 18 km fata de proiect, astfel ca riscul de coliziune
in perioada de operare va fi nesemnificativ.
Numărul de indivizi nu va fi afectat de proiect deoarece
specia nu a fost observată în zona proiectului
Cygnus adiacentă ariei protejate ROSPA0040 si nici in
A038 0 0 0 0 0
cygnus vecinatate (conform activitatilor de monitorizare si
Planului de management) astfel ca atât in perioada de
466
Alterarea
activității
speciilor
(PAS)
(AH)
impact negativ
Având in vedere că specia nu a fost observată in timpul
activitatilor de monitorizare a biodiversitatii din zona
proiectului adiacenta ariei protejate ROSPA0040 iar
Dendrocopo conform mențiunilor din Planul de management specia
A429 0 0 0 0 0
s syriacus a fost semnalată la distanță de peste 43 km fata de
obiectiv, atât in perioada de constructie cat si in cea de
operare numarul de perechi apartinand speciei
Dendrocopos syriacus nu va fi afectat negativ
Numărul de perechi cuibăritoare nu va fi afectat de
proiect deoarece specia nu a fost observată în zona
proiectului adiacentă ariei protejate ROSPA0040, iar
Dryocopus
A236 0 0 0 0 0 conform Planului de management prezența speciei a
martius
fost semnalată la aproximativ 4 km de proiect, astfel ca
atât in perioada de constructie cat si in cea de operare
producerea de victime este improbabilă.
Conform observatiilor din cadrul activitatilor de
monitorizare a biodiversitatii realizate specia a fost
observată la aproximativ 0,4 km și are o prezență slabă
fara constanță în zona proiectului adiacentă ariei
A027 Egretta alba 0 0 0 -1 0
protejate ROSPA0040. Conform Planului de
management habitatul propice pentru cuibărit se afla la
peste 28 km de amplasamentul proiectului astfel ca
riscul de coliziune în perioada de operare va fi unul
467
Alterarea
activității
speciilor
(PAS)
(AH)
nesemnificativ.
pasaj, fără o prezență constantă. Efectivele
Egretta cuibăritoare ar putea fi susceptibile la coliziune datorită
A026 0 0 0 -1 0
garzetta zborurilor efectuate între terenurile agricole și zonele
umede, necesare desfășurării activităților în perioada
de cuibărit. Impactul este nesemnificativ datorită zonei
de risc redusă și probabilitatea mică a unei coliziuni.
Emberiza
A379 0 0 0 0 0 fost semnalată la peste 21 km de proiect, atât în
hortulana
Falco proiectului și nici în vecinătatea acestuia, atât în
A098 0 0 0 0 0
columbarius perioada de construcție cât și în perioada de operare
Falco fost semnalată la aproximativ 0,1 km de proiect
A097 0 0 0 0 0
vespertinus (conform Planului de management), atât în perioada de
construcție cât și în perioadă de operare nu există risc
de coliziune.
468
Alterarea
activității
speciilor
(PAS)
(AH)
Ficedula proiectului și nici în vecinătatea acestuia, atât în
A321 0 0 0 0 0
albicollis perioada de construcție cât și în perioade de operare
Ficedula proiectului și nici în vecinătatea acestuia, atât în
A320 0 0 0 0 0
parva perioada de construcție cât și în perioada de operare
Haliaeetus mult restrânsă, iar amplasamentul proiectului nu
A075 0 0 0 -1 0
albicilla intersectează habitatele favorabile ale speciei, acestea
fiind la o distanta de aproximativ 0,2 km conform
Planului de management, astfel în perioade de operare
apariția riscului de coliziune este improbabilă.
proiectului și nici în vecinătate, iar prezența speciei a
Hieraaetus fost semnalată la peste 28 km de proiect (conform
A092 0 0 0 0 0
pennatus Planului de management), atât în perioada de
de coliziune.
Himantopus Deoarece specia nu a fost observată în zona
A131 0 0 0 0 0
himantopus proiectului și nici în vecinătate, atât în perioada de
469
Alterarea
activității
speciilor
(PAS)
(AH)
de coliziune.
Ixobrychus
A022 0 0 0 -1 0 mult restrânsă, iar habitatele favorabile nu
minutus
intersectează amplasamentul proiectului, astfel în
perioade de operare apariția riscului de coliziune este
improbabilă.
Lanius
A338 0 0 0 -1 0 mult restrânsă, iar habitatele favorabile nu
collurio
improbabilă.
Lanius fost semnalată la aproximativ 42 km de proiect
A339 0 0 0 0 0
minor (conform Planului de management), atât în perioada de
de coliziune.
Larus Deoarece specia nu a fost observată în zona
A176 0 0 0 0 0
melanoceph proiectului și nici în vecinătate, iar prezența speciei a
470
Alterarea
activității
speciilor
(PAS)
(AH)
alus fost semnalată la peste 55 km de proiect (conform
Planului de management), atât în perioada de
de coliziune.
Larus fost semnalată la peste 55 km de proiect (conform
A177 0 0 0 0 0
minutus Planului de management), atât în perioada de
de coliziune.
Lullula fost semnalată la peste 42 km de proiect (conform
A246 0 0 0 0 0
arborea Planului de management), atât în perioada de
de coliziune.
Melanocory
fost semnalată la peste 18 km de proiect (conform
A242 pha 0 0 0 0 0
calandra
de coliziune.
Milvus Deoarece specia nu a fost observată în zona
A073 0 0 0 0 0
migrans proiectului și nici în vecinătatea acestuia, atât în
471
Alterarea
activității
speciilor
(PAS)
(AH)
Nycticorax fost semnalată la peste 53 km de proiect (conform
A023 0 0 0 0 0
nycticorax Planului de management), atât în perioada de
de coliziune.
Oenanthe proiectului și nici în vecinătatea acestuia, atât în
A533 0 0 0 0 0
pleschanka perioada de construcție cât și în perioade de operare
Pandion fost semnalată la peste 18 km de proiect (conform
A094 0 0 0 0 0
baliaetus Planului de management), atât în perioada de
de coliziune.
Pelecanus fost semnalată la peste 18 km de proiect (conform
A019 0 0 0 0 0
onocrotalus Planului de management), atât în perioada de
de coliziune.
472
Alterarea
activității
speciilor
(PAS)
(AH)
Pernis fost semnalată la peste 18 km de proiect (conform
A072 0 0 0 0 0
apivorus Planului de management), atât în perioada de
de coliziune.
Phalacrocor
A393 0 0 0 -1 0 mult restrânsă, iar habitatele favorabile speciei nu
ax pygmeus
improbabilă.
Philomachu fost semnalată la aproximativ 1,2 km de proiect
A151 0 0 0 0 0
s pugnax (conform Planului de management), atât în perioada de
de coliziune.
A234 Picus canus 0 0 0 0 0 fost semnalată la peste 20 km de proiect (conform
473
Alterarea
activității
speciilor
(PAS)
(AH)
de coliziune.
proiectului și nici în vecinătate, iar prezența speciei nu
Platalea
A034 0 0 0 0 0 a fost semnalată la nivelul sitului (conform Planului de
leucordia
management), atât în perioada de construcție cât și în
Plegadis fost semnalată la peste 45 km de proiect (conform
A032 0 0 0 0 0
falcinellus Planului de management), atât în perioada de
de coliziune.
Porzana fost semnalată la peste 28 km de proiect (conform
A120 0 0 0 0 0
parva Planului de management), atât în perioada de
de coliziune.
proiectului și nici în vecinătate, iar prezența speciei nu
Recurvirost
A132 0 0 0 0 0 a fost semnalată la nivelul sitului (conform Planului de
a avosetta
management), atât în perioada de construcție cât și în
A195 Sterna 0 0 0 0 0 Deoarece specia nu a fost observată în zona
474
Alterarea
activității
speciilor
(PAS)
(AH)
albifrons proiectului și nici în vecinătatea acestuia, atât în
Aceasta specie a fost rar observată în zona de studiu
extinsă, iar vegetația din zona de modificare propusă
Sterna nu este în concordanță cu tipul de habitat preferat de
A193 0 0 0 -1 0
hirundo această specie. Deorece în zona proiectului nu sunt
habitate favorabile de hrănire și cuibărire este puțin
probabil apariția unor victime în perioada de operare.
Sylvia proiectului și nici în vecinătatea acestuia, atât în
A307 0 0 0 0 0
nisoria perioada de construcție cât și în perioade de operare
Tringa pasaj, fără o prezență constantă. Zona de risc este
A166 0 0 0 -1 0
glareola mult restrânsă, iar habitatele favorabile speciei nu au
fost identificate în zona studiată, astfel în perioade de
Aceasta specie a fost rar observată în zona de studiu
extinsă, iar vegetația din zona de modificare propusă
Tadorna
A397 0 0 0 -1 0 nu este în concordanță cu tipul de habitat preferat de
ferruginea
această specie. Deorece în zona proiectului nu sunt
habitate favorabile de hrănire și cuibărire este puțin
475
Alterarea
activității
speciilor
(PAS)
(AH)
probabil apariția unor victime în perioada de operare.
Specii de păsări nemenționate în Anexa I la Directiva Consiliului 2009/ 147 / EC
Specii asociate cu habitate acvatice deschise
Pentru majoritatea speciilor de păsări din grupa păsărilor nemenționate în Anexa I dependente de habitate acvatice deschise impactul
negativ asociat perioadei de construcție si operare a obiectivului este inexistent.
Două dintre speciile din această grupă prezintă risc de coliziune in timpul perioadei de operare dar acesta este nesemnificativ datorită
slabei prezente a acestor specii in zona adiacenta a proiectului cu aria protejata ROSPA0040 si datorita lipsei habitatelor favorabile in
acest areal.
Chlidonias proiectului și nici în vecinătatea acestuia, atât în
A198 0 0 0 0 0
leucopterus perioada de construcție cât și în perioade de operare
A036 Cygnus olor 0 0 0 -1 0
Larus fost semnalată la aproximativ 1,5 km de proiect
A184 0 0 0 0 0
argentatus (conform Planului de management), atât în perioada de
de coliziune.
476
Alterarea
activității
speciilor
(PAS)
(AH)
Larus pasaj). Zona de risc este mult restrânsă, iar habitatele
A179 0 0 0 -1 0
ridibundus favorabile speciei nu au fost identificate în arealul
studiat, astfel în perioade de operare apariția riscului de
coliziune este improbabilă.
Podiceps pasaj, fără o prezență constantă. Zona de risc este
A005 0 0 0 0 0
cristatus mult restrânsă, iar habitatele favorabile speciei nu au
Podiceps fost semnalată la peste 28 km de proiect (conform
A006 0 0 0 0 0
grisegena Planului de management), atât în perioada de
de coliziune.
Tadorna fost semnalată la peste 28 km de proiect (conform
A048 0 0 0 0 0
tadorna Planului de management), atât în perioada de
de coliziune.
477
Alterarea
activității
speciilor
(PAS)
(AH)
Specii dependente de habitate cu apă mică (litorale)
Pentru majoritatea speciilor de păsări din grupa păsărilor nemenționate în Anexa I dependente de habitate cu apă mică impactul negativ
asociat perioadei de construcție si operare a obiectivului este inexistent.
Pentru o singură specie din această grupă există risc de coliziune in timpul perioadei de operare dar acesta este nesemnificativ datorită
slabei prezente a acestei specii in zona adiacenta a proiectului cu aria protejata ROSPA0040 si datorita absentei habitatelor favorabile.
Actitis fost semnalată la aproximativ 1,5 km de proiect
A168 0 0 0 0 0
hypoleucos (conform Planului de management), atât în perioada de
de coliziune.
Specia are prezență sporadică în vecinătatea
proiectului (la aproximativ 1,5 km), în special în
căutarea hranei și pasaj, fără o prezență constantă.
Charadrius
A136 0 0 0 -1 0 Zona de risc este mult restrânsă, iar habitatele
dubius
favorabile speciei nu au fost identificate în zona
studiată, astfel în perioade de operare apariția riscului
de coliziune este improbabilă.
Calidris proiectului și nici în vecinătatea acestuia, atât în
A145 0 0 0 0 0
minuta perioada de construcție cât și în perioade de operare
Limosa Deoarece specia nu a fost observată în zona
A156 0 0 0 0 0
limosa proiectului și nici în vecinătate, iar prezența speciei a
478
Alterarea
activității
speciilor
(PAS)
(AH)
fost semnalată la aproximativ 1,5 km de proiect
(conform Planului de management), atât în perioada de
de coliziune.
Tringa fost semnalată la aproximativ 1,5 km de proiect
A164 0 0 0 0 0
nebularia (conform Planului de management), atât în perioada de
de coliziune.
Tringa fost semnalată la peste 55 km de proiect (conform
A162 0 0 0 0 0
totanus Planului de management), atât în perioada de
de coliziune.
Tringa fost semnalată la aproximativ 1,5 km de proiect
A161 0 0 0 0 0
erythropus (conform Planului de management), atât în perioada de
de coliziune.
Tringa Deoarece specia nu a fost observată în zona
A163 0 0 0 0 0
stagnatilis proiectului și nici în vecinătate, atât în perioada de
479
Alterarea
activității
speciilor
(PAS)
(AH)
de coliziune.
Specii dependente de habitate de stufăriș
Pentru unele dintre speciile aparținând acestei grupe impactul negativ asociat perioadei de construcție si operare a obiectivului este
inexistent.
Pentru două dintre speciile dependente de habitate de stufăriș (precum Acrocephalus arundinaceus, Emberiza schoeniclus) există riscul
de coliziune în perioada de operare a obiectivului studiat dar in urma analizei impactului asupra speciilor de avifaună a reieșit ca acest
risc de coliziune este nesemnificativ.
Acest impact nesemnificativ este justificat in primul rând de slaba prezență a speciilor in vecinătatea zonei adiacente a proiectului cu
ROSPA0040 și de lipsa habitatelor specifice de hrănire si cuibărire.
Acrocephal (la aproximativ 0,3 km), în special în căutarea hranei și
us pasaj, fără o prezență constantă. Zona de risc este
A298 0 0 0 -1 0
arundinace mult restrânsă, iar habitatele favorabile speciei nu au
us fost identificate în arealul studiat, astfel în perioade de
Specia are o prezență sporadică în vecinătatea
proiectului (la aproximativ 0,3 km), în special în
Emberiza
A381 0 0 0 -1 0 căutarea hranei și pasaj. Zonă redusă de risc datorită
schoeniclus
habitatelor puternic antropizate, astfel în perioade de
Locustella
A290 0 0 0 0 0 proiectului și nici în vecinătatea acestuia, atât în
naevia
480
Alterarea
activității
speciilor
(PAS)
(AH)
Panurus proiectului și nici în vecinătatea acestuia, atât în
A323 0 0 0 0 0
biarmicus perioada de construcție cât și în perioade de operare
Rallus fost semnalată la peste 28 km de proiect (conform
A118 0 0 0 0 0
aquaticus Planului de management), atât în perioada de
de coliziune.
Specii asociate cu habitate terestre
Pentru unele dintre speciile aparținând acestei grupe (Specii asociate cu habitate terestre) impactul negativ asociat perioadei de
construcție si operare a obiectivului este inexistent.
Pentru multe dintre speciile asociate cu habitate terestre (Carduelis carduelis, Athene noctua, Buteo buteo, Cuculus canorus, Emberiza
citrinella, Falco tinnunculus) există riscul de coliziune în perioada de operare a obiectivului studiat.
nesemnificativ.
Acest impact nesemnificativ este justificat in primul rând de slaba prezență a speciilor in vecinătatea zonei adiacente a proiectului cu
Accipiter proiectului și nici în vecinătate, conform informațiilor din
A086 0 0 0 0 0
nisus Planul de management, prezența speciei a fost
semnalată la aproximativ 20 km atât în perioada de
481
Alterarea
activității
speciilor
(PAS)
(AH)
de coliziune.
Alauda proiectului și nici în vecinătatea acestuia, atât în
A247 0 0 0 0 0
arvensis perioada de construcție cât și în perioade de operare
Carduelis pasaj, zona de risc este mult restrânsă. Datorită
A364 0 0 0 -1 0
carduelis gradului mare de adaptabilitate la agrocenoze și la
nesemnificativ
Carduelis proiectului și nici în vecinătatea acestuia, atât în
A363 0 0 0 0 0
chloris perioada de construcție cât și în perioade de operare
nu există risc de coliziune..
Athene pasaj, fără o prezență constantă. Zona de risc este
A218 0 0 0 -1 0
noctua mult restrânsă, iar habitatele favorabile speciei nu au
Specia nu a fost observată pe traseul proiectului, în
A087 Buteo buteo 0 0 0 -1 0
482
Alterarea
activității
speciilor
(PAS)
(AH)
pasaj, fără o prezență constantă, zona de risc este mult
restrânsă, astfel, atât în perioada de construcție cât și
în perioade de operare apariția riscului de coliziune
este improbabilă.
Buteo proiectului și nici în vecinătatea acestuia, atât în
A088 0 0 0 0 0
lagopus perioada de construcție cât și în perioade de operare
Specia a fost observată, în zona proiectului la
aproximativ 0,5 km, fiind caracterizată printr-o prezența
Cuculus slabă fără constanță în special în căutarea hranei și
A212 0 0 0 -1 0
canorus pasaj, datorită habitatului puternic antropoizat.
Deoarece zona de risc este mult restrânsă, impactul va
fi nesemnificativ raportat la nivelul populației.
Emberiza pasaj, fără o prezență constantă. Zona de risc este
A376 0 0 0 -1 0
citrinella mult restrânsă, iar habitatele favorabile speciei nu au
Falco
A096 0 0 0 -1 0 (la aproximativ 0,3 km), în special în căutarea hranei și
tinnunculus
483
Alterarea
activității
speciilor
(PAS)
(AH)
Specia a fost observată în zona proiectului la
aproximativ 0,1 km, în special în căutarea hranei și
Hirundo pasaj, zona de risc este mult restrânsă. Datorită
A251 0 0 0 -1 0
rustica gradului mare de adaptabilitate la agrocenoze și la
nesemnificativ
Specia este puțin probabil să fie dependentă de
habitatul din zona proiectului, fiind observată la
aproximativ 0.5 km, această specie este considerată
Merops
A230 0 0 0 -1 0 suficient de mobilă pentru a traversa zona de studiu
apiaster
către alte zone de habitat adecvat. Impactul asupra
speciei va fi nesemnificativ datorită gradului mare de
adaptabilitate la activitățile antropice.
Miliaria
A383 0 0 0 -1 0 pasaj. Deorece au fost observate foarte puține
calandra
exemplare este puțin probabil apariția unor victime în
perioada de operare.
Specia este puțin probabil să fie dependentă de
Motacilla
A262 0 0 0 -1 0 habitatul din zona proiectului, această specie este
alba
considerată suficient de mobilă pentru a traversa zona
484
Alterarea
activității
speciilor
(PAS)
(AH)
de studiu (a fost obervată la aproximaitv 0,1 km) către
alte zone de habitat adecvat. Impactul asupra speciei
va fi nesemnificativ datorită gradului mare de
adaptabilitate la activitățile antropice.
Motacilla proiectului și nici în vecinătatea acestuia, atât în
A261 0 0 0 0 0
cinerea perioada de construcție cât și în perioade de operare
Motacilla pasaj, fără o prezență constantă. Zona de risc este
A260 0 0 0 -1 0
flava mult restrânsă, iar habitatele favorabile speciei nu au
Specia a fost observată la aproximativ 0,5 km distanță,
această specie este considerată suficient de mobilă
pentru a traversa zona de studiu către alte zone de
Parus
A329 0 0 0 -1 0 habitat adecvat. Impactul asupra speciei va fi
caeruleus
nesemnificativ datorită gradului mare de adaptabilitate
la activitățile antropice, iar în perioade de operare
apariția riscului de coliziune este improbabilă.
Phylloscopu
A315 0 0 0 -1 0 (la aproximativ 0,4 km), în special în căutarea hranei și
s collybita
485
Alterarea
activității
speciilor
(PAS)
(AH)
Sylvia proiectului și nici în vecinătatea acestuia, atât în
A309 0 0 0 0 0
communis perioada de construcție cât și în perioade de operare
Riparia proiectului și nici în vecinătatea acestuia, atât în
A249 0 0 0 0 0
riparia perioada de construcție cât și în perioade de operare
Upupa fost semnalată la peste 18 km de proiect (conform
A232 0 0 0 0 0
epops Planului de management), atât în perioada de
de coliziune.
486
Estimarea preliminară a formelor de impact asupra speciilor și
habitatelor de interes comunitar din situl Natura 2000 ROSPA0040
70
60
50
40
30
20
10
0
TOTAL SPECII (PH) (AH) (FH) (PAS) (REP)
Specii din Anexa I a Directivei Păsări Specii asociate cu habitate acvatice deschise
Specii dependente de habitate cu apă mică (litorale) Specii dependente de habitate de stufăriș
Specii asociate cu habitate terestre
Figura nr. 25 Estimarea preeliminară a fosrmelor de impact asupra speciilor și habitatelor de interes comunitar din situl Natura 2000
ROSPA0040
Analizand figura de mai sus se poate observa ca singura forma de impact este perturbarea activității speciilor iar in cadrul acestui tip de
manifestare a fost identificat pentru cele cinci categorii de specii gradul de afectare este:
- Specii din Anexa I a Directivei Păsări 27%
- Specii asociate cu habitate acvatice deschise 29%
- Specii dependente de habitate cu apă mică (litorale) 13%
- Specii dependente de habitate de stufăriș 40%
- Specii asociate cu habitate terestre 62%
487
Concluzii
Impactul generat prin implementarea modificărilor aduse proiectului poate fi
caracterizat printr-o serie de efecte potențiale:
 modificarea suprafețelor biotopurilor de pe amplasament;
 restrângerea suprafețelor habitatelor existente fără afectarea suprafeței
unor habitate naturale protejate sau habitate forestiere;
 modificări ale populațiilor de plante, dar fără afectarea unor specii de
interes comunitar sau a unor specii cu regenerare dificilă.
Noile suprafeţe de teren introduse în cadrul proiectului Pod suspendat peste
Dunăre, sunt zone antropizate datorită agriculturii intensive (în special în
imediata vecinătate a satului Jijila), a activităților umane, a creșterii
animalelor, a pășunatului excesiv, etc. Odată cu creșterea impactului asupra
habitatelor și speciilor prezente în zonă, o reacție normală a acestora a fost
de retragere către zonele mai puțin afectate din apropiere, iar alte specii,
antropofile, s-au adaptat prezenței omului și a activităților pe care acesta le
desfășoară, astfel că habitatele din zonă se evidențiază prin prezența speciilor
cu capacitate de regenerare mare și cu statut de conservare redusă.
Ținând cont de caracteristicile biodiversității și habitatelor prezente pe
amplasamentul perimetrului destinat implementării proiectului actualizat, cât și
în vecinătatea acestuia, concluzionăm că nu se poate prognoza un impact
direct sau indirect asupra speciilor și a habitatelor prezente în cadrul
ROSPA0073 ca urmare a activităților generatoare de impact (zgomot, vibrații,
mișcări terasamente, etc.) prin respectarea recomandărilor în ceea ce privește
conservarea și protejarea acestora.
Implementarea modificărilor aduse proiectului nu va genera un impact
suplimentar asupra ariilor protejate pe care se suprapune (ROSPA0073 Măcin
-Niculițel) sau prin apropierea cărora trece (ROSCI0012 Brațul Măcin și
ROSPA0040 Dunărea Veche – Brațul Măcin) și nu va contribui la afectarea
obiectivelor de conservare a acestor arii protejate.
488
IV. analiza și evaluarea impactului asupra Obiectivelor
Specifice de Conservare (OSC) ale ariilor naturale protejate ROSPA0073
Măcin – Niculițel, ROSCI0012 Brațul Măcin și ROSPA0040 Dunărea Veche –
Brațul Măcin.
Evaluarea impactului asupra Obiectivelor Specifice de Conservare
Evaluarea impactului asupra OSC s-a realizat prin parcurgerea următorilor

paşi:
1. Analiza obiectivelor, a parametrilor şi ţintelor stabilite pentru fiecare din
speciile și habitatele incluse în OSC;
2. Analizarea fiecărui caz în parte (pentru fiecare sit) şi specie cu specie a
parametrilor ce ar fi susceptibili sa fie afectaţi de proiectul propus, realizată
astfel:
a. Identificarea posibilităţii de afectare a componentei (specie / habitat);
b. Identificarea posibilităţii de afectare a parametrului;
3. Justificarea modului în care fiecare parametru aferent OSC ar putea fi
afectat;
4. Cuantificarea (acolo unde este posibil) a gradului de afectare a
parametrului;
5. Aprecierea semnificaţiei impactului prin utilizarea a două categorii:
semnificativ /nesemnificativ.
6.Formularea măsurilor de evitare / reducere a impacturilor care să poată
asigura un nivel nesemnificativ al impactului rezidual.
Rezultatele analizei și evaluării impactului asupra Obiectivelor Specifice de
Conservare sunt prezentate în tabelele addendum anexă la prezentul
memoriu, parte integrantă din acest Memoriu de prezentare
f) alte informații prevăzute în legislația în vigoare
Analiza privind starea actuală de conservare a speciilor de păsări listate

în formularul standard al sitului de importanță comunitară ROSPA0073,
conform Planului de management al Parcului Național Munții Măcinului, al
ROSCI0123 Munții Măcinului și al ROSPA0073 Măcin-Niculițel, a pus în
evidență faptul că statutul de conservare este favorabil pentru toate speciile
de păsări. Mai mult din studierea distribuției spațiale a speciilor de păsări la
nivelul sitului de importanță comunitară ROSPA0073 Măcin Niculițel a rezultat
că zona N – NE a sitului care se suprapune cu arealul de implementare a
proiectului nu este utilizată ca areal de hrănire sau cuibărire pentru multe
specii. În consecință, impactul generat de proiect asupra speciilor de păsări
aflate în stare favorabilă de conservare conform planului de management al
Parcului Național Munții Măcinului, al ROSCI0123 Munții Măcinului și al
ROSPA0073 Măcin-Niculițel, va fi unul redus.
Urmare a monitorizărilor efectuate, se constată faptul că biodiversitatea

specifică este relativ scăzută, speciile avifaunistice protejate fiind identificate
doar tranzitând zona de studiu în deplasările dintre locurile de cuibărit și cele
489
de hrănire, fapt pentru care nu va fi afectată starea de conservare a ariei
naturale protejate prin această extindere.
Modificările aduse proiectului, prin diferențele de terenuri expropiate duc la
ocuparea unei suprafețe suplimentare de 5,135 ha ocupate adițional în
ROSPA 0073. De menționat însă că toată această zonă este ocupată de
terenuri agricole și habitate de margini de drum (DN 22).
Covorul vegetal prezent pe amplasamentul proiectului este format din habitate

care suferă presiune antropică și cuprind habitate puternic ruderalizate
datorită pășunatului, terenuri agricole și suprafețe de pârloagă. Aceste tipuri
de habitate sunt lipsite de valoare conservativă, flora și vegetația fiind un
amestec de specii stepice comune, des întâlnite în compoziția acestor tipuri
de habitate.
În perimetrul de implementare nu au fost identificate specii de plante rare de

interes comunitar sau național incluse în Lista IUCN, Listele Roșii naționale
sau în Cartea Roșie a plantelor vasculare din România.
În arealul de implementare al proiectului nu au fost identificate habitate cu

valoare conservativă sau de interes comunitar.
În arealul analizat nu au fost identificate specii de nevertebrate de interes

conservativ, lista de specii fiind alcătuită din specii comune, care se găsesc
pe o suprafață foarte mare, atât în zona analizată cât și în vecinătatea
acesteia.
În perioada de monitorizare pentru speciile de chiroptere nu au fost

identificate coridoare de zbor importante, elemente de conexiune între
adăposturi și habitate de hrănire.
Fauna de mamifere este reprezentată de specii comune zonei studiate, specii

rezistente la impactul antropic. Singura specie protejată la nivel comunitar
identificată fiind Spermophilus citellus (popândău), o specie foarte răspăndită
în Moldova și Dobrogea.
Popândău - Spermophilus citellus (Linnaeus, 1766) – Cod EUNIS 1335.

necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție
490
Figura nr. 26 Evidențierea zonelor de prezență Spermophilus citellus

ha. Cele trei zone în care a fost observată specia se află la distanțe de circa
500 m față de traseul viitorului drum de legătură.
Habitatele suprapuse cu aceste zone nu oferă condiții optime de hrănire,

adăpost, reproducere și hibernare a popândăilor (Spermophilus citellus), în
plus, zona studiată nu poate suporta o populație mult mai mare decât cea
întâlnită.
Având în vedere faptul că zona studiată nu se suprapune cu arealul unei zone

protejate, zona nu a prezentat interes din acest punct de vedere prin urmare
nu sunt informații suficiente pentru a putea stabili tendința actuală a calității
habitatului speciei față de calitatea acestuia din trecut.
Având în vedere că mărimea populației de referință pentru starea de

conservare favorabilă nu poate fi stabilită, raportul dintre mărimea populației
de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei va
fi evaluat ca fiind necunoscută, prin urmare și perspectivele speciei din punct
de vedere al populației vor fi perspective necunoscute.
491
Habitatul speciei, respectiv suprafețele în care a fost observată specia se va
menține, astfel tendința viitoare a suprafeței habitatului este stabilă.
Zonele în care a fost observată specia sunt amplasate în zone cu culturi

agricole sau pășuni, puternic antropizate. Aceste zone nu reprezintă habitate
propice dezvoltării populațiilor, fiind reprezentate de suprafețe mici de pășune,
margini de terenuri agricole, margini ale canalelor de irigații. Mai mult sunt
zone în care în imediata vecinătate se practică agricultura intensivă, sunt
prezente stâni de oi, dar și depozitări de gunoaie care atrag câinii și pisicile
prădători ai popândăilor, altfel spus sunt alterate condițiile de habitat.
Exemplarele sesizate sunt răzlețe nefiind observate comunități mari cu galerii

multiple. Dintre presiunile actuale asupra speciei amintim pășunatul intensiv în
amestec de animale a cărui intensitate este medie, practicarea agriculturii
intensive a cărei intensitate este medie, existența drumurilor și a potecilor a
căror intensitate este scăzută.
Dintre amenințările viitoare asupra speciei amintim construcția drumurilor de

legătură a căror intensitate va fi scăzută și de scurtă durată având în vedere
localizarea acestor zone față de fronturile de lucru, pășunatul intensiv în
amestec de animale a cărui intensitate va fi medie.
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei datorat construcției obiectivului

în viitor îl considerăm nesemnificativ - impacturile, respectiv presiunile actuale
și/sau amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat mediu asupra speciei,
datorită persistenței presiunilor actuale, prin urmare se menține intensitatea
impactului din prezent.
Impactul asupra habitatelor acvatice este pe termen scurt și minor, manifestat

doar de mărirea turbidității în perioada lucrărilor prevăzute a se realiza în zona
malului Dunării din județul Tulcea.
În perioada construcției au fost identificate situații în care activitatea speciilor

poate fi perturbată ca urmare a prezenței antropice, în principal prin
intermediul zgomotului, al sistemelor de iluminat și al gestiunii deșeurilor.
Implementarea măsurilor de evitare și reducere asumate prin documentația

de obținere a acordului de mediu vor asigura evitarea apariției unor impacturi
semnificative asupra efectivelor populaționale (cazul speciilor de nevertebrate
zburătoare, amfibieni, reptile, păsări și mamifere). Implementarea modificărilor
aduse proiectului nu va conduce la creșterea impactului asupra ariilor naturale
protejate, implicit nu va conduce la afectarea obiectivelor de conservare ale
acestor arii naturale protejate.
Realizarea proiectului de construcție a podului suspendat de la Brăila până la

momentul actual, a presupus implementarea unui set de măsuri de evitare și
reducere a impactului. Prin elaborarea Obiectivelor Specifice de Conservare
492
de către ANANP s-a impus necesitatea redefinirii unui set de 21 măsuri care
să asigure/mențină sau îmbunătățeasca starea de conservare a
speciilor/habitatelor pentru care s-a făcut evaluarea detaliată in tabelele
addendum (anexa).
Masurile de evitare si reducere a impactului deja implementate sau in curs de

implementare în cadrul proiectului sunt prevăzute în capitolul VII din prezentul
memoriu (pentru fiecare aspect de mediu susceptibil a fi afectat).
Măsuri specifice formulate pentru evitarea şi reducerea

impacturilor semnificative asupra obiectivelor specifice de conservare
ale ariilor naturale protejate din apropierea proiectului pod suspendat
peste Dunăre
Măsurile specifice au fost formulate pentru a garanta un impact rezidual

nesemnificativ asupra speciilor/habitatelor din siturile Natura 2000 potențial
afectate. Aplicabilitatea fiecărei măsuri este specificată în tabelul addendum
anexă la prezentul memoriu.
M1- Nu este permisă circulația autovehiculelor și a utilajelor în afara

drumurilor trasate prin proiectul de organizare a șantierului
M2- Se recomandă utilizarea de echipamente şi utilaje silențioase şi cu
un grad de poluare cât mai scăzut
M3- Personalul implicat în lucrările de construcție va fi informat cu privire
la faptul că lucrările se vor realiza într-o arie naturală protejată (ROSPA0073)
și in vecinătatea siturilor (ROSCI0012 si ROSPA0040) și va fi instruit cu
privire la speciile și habitatele naturale din vecinătatea proiectului, măsuri de
protecție ale speciilor strict protejate, măsurile de evitare/diminuare a riscurilor
și consecințele nerespectării acestora
M4- Titularul proiectului are întocmit un plan de management al riscurilor
la accidente
M5- Înainte de începerea lucrărilor de construcție și periodic, pe
perioada de construcție și de operare este obligatorie verificarea
amplasamentului pentru a identifica eventuale cuiburi/adăposturi sau prezența
exemplarelor ce aparțin speciilor strict protejate
M6- În cazul producerii unor accidente este obligatorie sistarea lucrărilor,
informarea autorităților de mediu responsabile și aplicarea de urgență a
măsurilor de reducere a riscurilor
M7- În perioadele lipsite de precipitații este obligatorie umectarea
drumurilor de acces pentru reducerea emisiilor de particule
M8- La ieșirea de pe amplasament este obligatoriu ca utilajele să fie
curățate
M9- În perioada de execuție a lucrărilor și de operare trebuie respectate
prevederile art. 33 alin. (1) și (2) din OUG nr. 57/2007 aprobată cu modificări
şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare
493
M10- În perioada de execuție a lucrărilor și de operare se va evita
menținerea deschisă a oricăror bazine, șanțuri, săpături ce pot acționa ca
niște capcane pentru reptile și amfibieni
M11- Menținerea în zona ROSCI0012 a habitatelor terestre limitrofe
celor acvatice permanente (canalul de irigare și zona mlăștinoasă), necesare
pentru hrănire, reproducere și hibernare
M12- Atenționarea personalului angajat cu privire la riscul producerii de
coliziuni prin instructaje și panouri informative
M13- Atât în perioada de construcție, cât și în cea de operare se vor
utiliza sisteme de iluminat care să direcționeze lumina către zonele cu
activitate antropică
M14- La finalizarea lucrărilor de construcție toate suprafețele afectate
temporar vor fi reabilitate astfel încât să permită reinstalarea vegetației
naturale native existente în zona proiectului. Pentru evitarea riscului de
pătrundere a unor taxoni invazivi sau potențial invazivi în zonele amenajate,
care s-ar putea extinde în interiorul ariilor naturale protejate, se va folosi solul
depozitat din decopertările inițiale.
M15- În perioada de operare se va implementa un program de control al
speciilor invazive, care trebuie să includă activități de identificare a prezenței
speciilor vegetale alohtone invazive, ce se dezvoltă în vecinătatea drumului
M16- La finalizarea lucrărilor de construcție se va reface morfologia
albiei fluviului Dunăre amonte şi aval de pilonii podului prin îndepărtarea
lucrărilor temporare executate în albie. Este necesară asigurarea restabilirii şi
menținerii conectivității longitudinale a râului pe întreaga lățime a albiei şi a
conectivității laterale a fluviului cu zonele umede din apropierea acestuia.
M17- Pentru limitarea riscului de contaminare a apei fluviului Dunărea, în
timpul construcției și operării este elaborat şi implementat un Plan de
prevenire și intervenție în caz de poluări accidentale, cu prevederi clare
referitoare la gestionarea apelor pluviale și întreținerea instalațiilor de pre-
epurare. O atenție deosebită se acordă evitării scurgerii în apele Dunării a
apelor de șiroire (ape pluviale încărcate cu particule în suspensie) în etapa de
construcție. Atât turbiditatea cât și parametrii de calitate ai apei fluviului sunt
monitorizați în perioada de construcție
M18- Pentru evitarea pătrunderii amfibienilor şi reptilelor în instalațiile de
pre-epurare se vor acoperi canalele de colectare cu grilaje.
M19- În zonele aflate în interiorul şi în vecinătatea siturilor Natura 2000
se va limita la minim desfășurarea activităților de construcție pe timpul nopții.
M20- Toate liniile electrice supraterane realizate/ relocate prin proiect
vor fi prevăzute cu dotări pentru evitarea electrocutării păsărilor şi balizaje
vizuale pentru reducerea riscului de coliziune pentru păsări.
M21- Prevederea unor aliniamente de arbuști și/ sau arbori de-a lungul
drumului - crearea unei zone tampon între drum și zonele învecinate.
494
XIV. Date despre corpurile de apă de suprafață și subterane
existente în zona proiectului preluate din Planurile de
management bazinale, actualizate:
1. Localizarea proiectului:
- bazinul hidrografic;
Lucrările de investiții care fac obiectul prezentului memoriu de prezentare se
execută pe teritoriile administrative ale localităților Brăila și Vădeni, județul
Brăila (mal stâng Dunăre), respectiv Smârdan și Jijila, județul Tulcea (mal
drept Dunăre), aval de confluența Dunării cu brațul Măcin, localități situate în
cadrul bazinului hidrografic Dunărea.
- cursul de apă: denumirea și codul cadastral;
Lucrările proiectate se execută în cadrul bazinului hidrografic Dunărea, peste
fluviul Dunărea, cod cadastral XIV-1.000.00.00.00.0.
Podul peste Dunăre în zona Jijila traversează cursul de apă cadastrat Jijila,
nr. inventar 80000009, cod cadastral XIV-1.
- corpul de apă (de suprafață și/sau subteran): denumire și cod.
Corp de apă de suprafață: Chiciu-Isaccea - RORW14.1_B4
Corp de apă subterană de tip freatic: Câmpia Siretului Inferior - ROSI05 și
Lunca Dunării - RODL07
Corp de apă subterană de adâncime: Estul depresiunii Valahe - ROAG12.
2. Indicarea stării ecologice/potențialului ecologic și starea chimică a
corpului de apă de suprafață; Indicarea stării cantitative și stării chimice
a corpului de apă subterană.
Conform Planurilor de management actualizate ale spațiilor hidrografice
Buzău – Ialomița și Dobrogea – Litoral, 2016 – 2021, starea
ecologică/potențialul ecologic și starea chimică a corpurilor de apă de
suprafață, se prezintă astfel:
Nr.crt. Denumire Codul corpului Stare/potențial Stare Starea
corp de de apă de ecologică/potențialul chimică
apă de suprafață ecologic
suprafață
1. Chiciu - RORW14.1_B4 S B B
Isaccea

Buzău – Ialomița și Dobrogea – Litoral, 2016 – 2021, starea cantitativă și
starea chimică a corpurilor de apă subterană, se prezintă astfel:
495
Nr.crt. Denumire corp Codul Starea Starea chimică
de apă de corpului de cantitativă (bună/slabă)
suprafață apă de (bună/slabă)
suprafață
1. Lunca Dunării RODL07 B B
2. Câmpia ROSI05 B S
Siretului Inferior
3. Estul ROAG12 B B
depresiunii
Valahe
3. Indicarea obiectivului/obiectivelor de mediu pentru fiecare corp de

apă identificat, cu precizarea excepțiilor aplicate și a termenelor
aferente, după caz.
Buzău – Ialomița și Dobrogea – Litoral, 2016 – 2021, obiectivele de mediu ale
corpului de apă de suprafață RORW14.1_B4 și excepțiile aplicate, se prezintă
astfel:
Denumir Codul Categoria Tipologia Zone protejate Obiectiv de mediu
e corp de corpului de corpului de corpului
Tipul Obiectivul Stare Stare
apă apă apă de apă
ecologică chimică
OUG
Chiciu - RORW14.1_ RW RO14 “Zone de Potential Stare
57/2007, cu
Isaccea B4 protecție ecologic chimică
modificările
pentru bun bună
și
habitate și
completările
specii”,
ulterioare;
“Zone de
Legea nr.
protecție
107/1996, cu
pentru
modificările
speciile
și
acvatice”
completările
ulterioare;
HG
930/2005;
HG
202/2002, cu
modificările
și
completările
ulterioare
496
Conform Planurilor de management actualizate ale spațiilor hidrografice Buzău – Ialomița și Dobrogea – Litoral, 2016 – 2021, obiectivele
de mediu ale corpurilor de apă subterană și excepțiile aplicate, se prezintă astfel:
Denumire Cod corp Obiectiv de mediu Starea Starea Termenul de atingere Tip Justificare
corp de de apă cantitativă chimică a obiectivului de excepție aplicare
apă subterană actuală actuală mediu excepții **
*
subterană
Stare Stare (Buna/Slaba) (Buna/Slaba) Starea Starea
cantitativă calitativă cantitativă chimică
Lunca RODL07 Bună Bună Bună B 2015 2015
Dunării
Câmpia ROSI05 Bună Bună Bună S 2015 2027 Art. 4 (4) – **
Siretului fezabilitate
Inferior tehnică
Estul ROAG12 Bună Bună Bună B 2015 2015
depresiunii
Valahe
497
Pentru proiectul “Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila” a fost emisă
Declarația autorității competente responsabile cu gestionarea apelor cu nr.
8405/DDC/14.07.2017.
Conform Declarației menționate, realizarea investiției nu conduce la

riscul de deteriorare a potențialului ecologic a corpului de apă de suprafață
RORW14.1_B4 Chiciu – Isaccea, precum nici la riscul de deteriorare a stării
cantitative (nivel) a corpurilor de apă subterană ROSI05 si RODL07.
Conform Planului de management al riscului la inundații – Administrația
Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral, au fost identificate zonele cu risc
potențial semnificativ la inundații, inclusiv pentru zona afectată de proiect
(Figura nr. 27).
Figura nr. 27 Zone cu risc potențial semnificativ la inundații
498
XV. Criteriile prevăzute în anexa nr. 3 la Legea nr. 292/2018
privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și
private asupra mediului
1. Caracteristicile proiectului
a) dimensiunea şi concepţia întregului proiect;
Pentru proiectul “Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila”, Agenția
Națională pentru Protecția Mediului a parcurs procedura de evaluare a
impactului asupra mediului, cu integrarea cerințelor specifice evaluării
adecvate, a efectelor potențiale ale proiectului asupra ariilor naturale protejate
de interes comunitar și a emis Acordul de mediu cu nr. 02/22.09.2016.
Podul și varianta de traseu, conform Acordului de mediu cu nr.
02/22.09.2016 și modificărilor aduse proiectului sunt amplasate pe raza
municipiului Brăila și a localităților:
- Vădeni din județul Brăila
- Smârdan din județul Tulcea
- Jijila din județul Tulcea.
Podul va fi amplasat peste Dunăre, la km fluvial 165+800.
Modificările aparute în cadrul proiectului se referă la următoarele aspecte:
- optimizarea traseului în funcție de ridicările topografice;
- stabilirea locațiilor pentru organizările de șantier și bazele de producție,
gropi de împrumut;
- modificarea suprafețelor de pădure propuse pentru defrișare;
- modificarea suprafețelor de teren ocupate definitiv și temporar;
- modificarea profilului longitudinal, acesta a fost proiectat astfel încât să
asigure gabaritele pe înălțime la traversarea denivelată a unor căi de
comunicație sau canale;
- modificarea profilului transversal;
- modificarea structurii rutiere la drumurile de clasa tehnica III;
- modificarea pozițiilor kilometrice aferente intersecțiilor la nivel ca urmare
a regeometrizării curbelor, ridicărilor topografice și reamplasarea
blocului de ancoraj;
- propunerea unor lucrări de refacere a drumurilor locale existente;
- propunerea unor lucrări de consolidare;
- modificări privind structurile casetate și podețe;
- modificări privind separatoarele de hidrocarburi;
- propunere bazine de retenție;
- propunere drumuri provizorii necesare pentru execuția infrastructurilor
podului suspendat;
- propunere drumuri tehnologice și lucrări de colectare și drenare a apelor
pluviale din structura rutieră;
- relocarea/protejarea rețele electrice, rețele de telecomunicții, rețele de
apă și canalizare, rețele transport gaze naturale;
- modificarea poziției kilometrice a nodului rutier Brăila - Galați (DN 22B);
499
- propunerea unor lucrări hidrotehnice (relocări canale, protecții taluze);
- propunerea unor lucrări de iluminat.
b) cumularea cu alte proiecte existente şi/sau aprobate;

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere este titular al
proiectului Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila. Obiectivul face parte
din Master Planul General de Transport al României și din Strategia privind
realizarea, dezvoltarea și construirea rețelei de transport de interes national și
european, aprobată prin Legea nr. 203/16.05.2003, Legea nr. 569/2003 și
Legea nr. 451/2003 și republicată în MOF nr. 89/2005 si din Master Planul
General de Transport – MPGT aprobat prin HG 666/2016.
Construirea podului suspendat peste Dunăre în zona Brăila are o importanță
națională locală prin realizarea unui traseu care face conexiunea dintre Brăila
cu localitatea Tulcea (Jijila – Măcin) și Constanța (conexiune de interes
național) și o importanță internațională prin realizarea conexiunii Regiunii Sud –
Est cu coridorul trans-European IV și coridorul pan – European IX (conexiune
de interes internațional).
Pe perioada de construire și operare a podului peste Dunăre în zonă se poate
sesiza un impact cumulat cu alte proiecte / activitătți în derulare precum :
- Drumul expres Brăila – Galați;
- Activitățile agricole din zonă.
Drumul expres Brăila - Galați va fi construit pe o lungime de circa 11 km, care
se va conecta la viitorul pod peste Dunăre în zona de nord a Brăilei.
Drumul expres va fi proiectat pentru viteza de 120 km/h și va avea o platformă
de 22 de metri din carea partea carosabilă va fi formată din câte două benzi de
câte 3,5 metri pe fiecare sens și o zonă mediană de 3 metri cu câte 0,75 metri
spațiu pentru parapete.
Platforma drumului expres va mai avea patru benzi mici de încadrare de câte
jumătate de metru și câte un acostament înierbat de 1,5 m pe fiecare parte.
De-a lungul traseului vor fi proiectate două poduri peste canale de irigații și
două viaducte (câte unul pe sens) peste digul de apărare pentru ape mari al
râului Siret, peste calea ferată și peste răul Siret.
Proiectul mai prevede și lărgirea actualului DN 28 de la două la patru benzi pe
o distanță de 0,43 km dinspre municipiul Galați până la intersecția cu Drumul
Expres.
Zona de suprapunere a celor două proiecte este zona km 0+ 700.
Chiar în situația cea mai defavorabilă în care ambele proiecte vor avea fronturi
de lucru apropiate, impactul cumulat nu va fi semnificativ datorită tehnologiilor
aplicate și a măsurilor impuse prin acordurile de mediu.
Pe perioada operarii se va sesiza un impact marit asupra factorului de mediu
aer, și anume:
500
- pe zonele de intersecție cu alte drumuri (DN 2B, E87) datorită traficului
rutier mai intens,
- pe zona drumului km 7+000 – 17+000 datorită cumulării activităților
agricole cu traficul rutier.
Proiecte precum “Aeroport Internațional Brăila zona Vădeni” și ”Reabilitarea și
extinderea drumului de exploatare DE406”- centura ocolitoare a orașului Măcin
sunt poziționate la distanțe apreciabile față de drumurile de legatură ale
Podului peste Dunăre, sunt decalate ca și realizare, astfel încât nu pot fi luate
în analiză pentru un eventual impact cumulativ.
c) utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei

şi a biodiversităţii;
Realizarea lucrărilor aferente proiectului și care fac obiectul modificărilor aduse
proiectului nu necesită folosirea unor tipuri noi de resurse naturale față de cele
menționate în cadrul raportului privind impactul asupra mediului realizat în
procedura de evaluare a impactului asupra mediului care a stat la baza emiterii
Acordului de mediu cu nr. 02/22.09.2016 și în cadrul memoriului de prezentare
elaborat în cadrul procedurii de revizuire a acordului de mediu pe baza căruia a
fost emisă decizia etapei de încadrare nr. 62 / 17.12.2018.
Modificările aduse proiectului presupun ocuparea unei suprafețe de 5,135 ha în
cadrul ariilor protejate, dar deoarece aceste suprafețe nu reprezintă areal de
reproducere sau de odihnă pentru speciile identificate și la nivelul lor nu au fost
identificate habitate protejate, nu va fi înregistrat impact semnificativ asupra
biodiversității.
d) cantitatea şi tipurile de deşeuri generate/gestionate;

Cantitățile și tipurile de deșeuri generate sunt prezentate în tabelul următor.
Tabelul nr. 45 Deșeuri generate în perioada de execuție
deşeu
evacuare
Tip
20 03 01 Lunar Personalul Colectarea în Evidenţa

aproximativ 1500 angajat containere tip gestiunii
kg pubele, eliminarea deşeurilor se va
Din care: 1,7kg la depozit de ţine conform
Menajer sau asimilabil
(inclusiv resturi de la
hârtie 3,81kg deseuri prin H.G. nr.

prepararea hranei)
plastic 1,61kg intermediul firmelor 856/2002

sticlă 0,69kg specializate pe
metal bază de contract
501
deşeu
evacuare
Tip
20 01 01 Lunar 10kg Activităţi de Colectate in spatii Evidenţa
birou special amenajate gestiunii
Deşeu de
şi valorificate prin deşeurilor se va
hârtie şi ţine conform
operatori economici
carton autorizati H.G. nr.
856/2002
16 01 17 Lunar 50 kg Din activităţile Colectate temporar Evidenţa
curente de în incinta gestiunii
şantier şantierului, valorific deşeurilor se va
ate integral prin ţine conform
metalice
Deşeuri
operatori H.G. nr.

economici 856/2002
autorizati
13 02 06 Lunar 200 l Schimbul de ulei Vor fi colectate în Schimbul de ulei
la utilaje şi recipiente închise, se va face în
autovehicule etichetate, locuri special
depozitate într-o amenajate. Se
Uleiuri uzate
incintă închisă. vor păstra

Predate/valorificate evidenţele de
către punctele de mişcare a
colectare materialelor
periculoase
17 09 04 Total Materialele Din punct de Respectând
17 05 04 aproximativ necorespunză- vedere al normele şi
17 01 07 50.000 m3 toare din punct potenţialului normativele în
materiale de
de vedere contaminat, vigoare aceste

Deşeuri de
construcţie
calitativ aceste deşeuri nu deşeuri pot fi

ridică probleme reduse
deosebite. substanţial.
16 06 05 Lunar Activităţi de Deşeuri cu Aceste deşeuri

Deşeuri de baterii şi
aproximativ 10 întreţinere a potenţial toxic vor fi predate

buc. utilajelor şi ridicat, vor fi obligatoriu
autovehiculelor depozitate în unităţilor
acumulatori
condiţii de specializate
siguranţă păstrându-se
evidenţa lor,
conform H.G. nr.
1132/2008
16 01 03 Lunar Activităţi de Vor fi depozitate în Predarea acestor
aproximativ 30 întreţinere a locuri special deşeuri se va
Anvelope uzate
buc. utilajelor si amenajate face către o firmă

autovehiculelor specializată,
păstrându-se
evidenţa lor,
conform H.G.
nr.170/2004
502
decantoare, sau din deşeu

evacuare
Nămol colectat din Tip

13 05 02 Lunar Nămoluri Aceste deşeuri vor Trebuie prevenită
WC-urile ecologice
aproximativ organice fi transportate cu deversarea
50m³ provenite de la vidanja în locuri accidentală a
grupurilor stabilite de comun acestor deşeuri
sociale, sau acord cu autorităţile în cursurile de
WC-uri de mediu apă sau pe
ecologice suprafeţe de
teren
15 01 01 Aproximativ 0,1 Deşeuri din Se vor depozita şi Se va tine
15 01 02 tone anual activităţi curente elimina în condiţii evidenta conform
ambalaje (hartie-
15 01 03 de siguranţă si vor HG nr.856/2002

plastice,lemn)
carton, mase
15 01 10 fi predate in
Deseuri de
vederea
valorificarii/elimina
rii
02 01 07 Total Deseuri din Se vor colecta i Se va tine

aproximativ 0,1 activitatea de spatii special evidenta conform
tone defrisare amenajate si vor fi HG nr.856/2002
predate in vederea
Deseuri din
exploatare
forestiera
valorificarii
Substanțe și preparate chimice periculoase

Nu sunt modificări în ceea ce privește categoria de substanțe și preparate
chimice utilizate în perioada de execuție și operare a Podului suspendat peste
Dunăre în zona Brăila.
Modul de gospodărire a deșeurilor și substanțelor și preparatelor chimice
periculoase
Se vor respecta condițiile de ordin tehnic impuse prin Acordul de mediu cu nr.
02/22.09.2016 în timpul realizării proiectului privind managementul deșeurilor,
precum și modul de gospodărire a substanțelor și preparatelor chimice
periculoase, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.
e) poluarea şi alte efecte negative;
Surse de emisii în atmosferă
În perioada de construire a podului suspendat peste Dunăre în zona Brăila,
modificările aduse proiectului nu implică alte tehnologii de execuție sau
folosirea altor tipuri de vehicule/utilaje, și implicit nu vor fi generate alte tipuri de
poluanți în atmosferă, comparativ cu sursele de poluare menționate la data
emiterii acordului de mediu.
503
Având în vedere modificările aduse proiectului nu sunt necesare măsuri
suplimentare în ceea ce privește reducerea emisiilor de poluanți în atmosferă,
comparativ cu cele menționate în acordul de mediu cu nr. 02/22.09.2016 și în
decizia etapei de încadrare nr. 62 / 17.12.2018.
În perioada de exploatare a obiectivului nu sunt modificări privind sursele de
poluare ale aerului, motiv pentru care nu se constată modificări în estimările
privind emisiile în atmosferă prognozate pentru proiectul inițial.
Sursele de poluanți pentru sol, subsol, ape freatice, biodiversitate
Se vor respecta condițiile de ordin tehnic impuse prin Acordul de mediu nr.
02/22.09.2016 în timpul execuției lucrărilor privind sursele de poluanți pentru
sol, subsol, ape freatice, biodiversitate și prin decizia etapei de încadrare nr. 62
/ 17.12.2018, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.
Surse de zgomot și de vibrații
Modificările aduse proiectului nu vor genera modificări privind estimările
specifice nivelului de zgomot realizate pentru proiectul inițial.
Modificările aduse proiectului nu vor genera modificări ale nivelului de zgomot
și vibrații față de estimările realizate pentru proiectul inițial.
Surse de radiații
Execuția modificărilor aduse obiectivului nu implică surse suplimentare de
radiații, motiv pentru care nu sunt necesare amenajări și dotări suplimentare
pentru protecția împotriva acestora.
f) riscurile de accidente majore şi/sau dezastre relevante pentru
proiectul în cauză, inclusiv cele cauzate de schimbările climatice,
conform informaţiilor ştiinţifice;
Analiza vulnerabilității proiectului față de schimbările climatice a fost analizat în
capitolul VII.
În urma aplicării metodologiei de analiză a riscurilor, conform Raportului privind
analiza vulnerabilității proiectului față de schimbările climatice au fost
identificate:
 trei riscuri foarte mari (inundații, schimbări ale precipitațiilor extreme,
incendii de vegetație);
 șase riscuri ridicate (creșterea accelerată a temperaturii, creșterea
numărului de zile cu temperaturi extreme pozitive, fenomenul de îngheț-
dezgheț, schimbări ale mediei precipitației, schimbări ale vitezei maxime
a vântului, ceața);
 trei riscuri încadrate în categoria moderate (creșterea numărului de zile
cu temperaturi foarte scăzute, eroziunea solului, alunecări de teren)
 un risc scăzut (schimbări ale vitezei medii a vântului).
g) riscurile pentru sănătatea umană – de exemplu, din cauza contaminării
apei sau a poluării atmosferice.
504
Realizarea modificărilor aduse proiectului nu implică folosirea de noi
substanțe și preparate chimice periculoase, nu produce emisii și deșeuri
supllimentare față de cele menționate în Raportul privind impactul asupra
mediului pe baza căruia a fost emis Acordul de mediu nr. 02/22.09.2016 și
în memoriul de prezentare pe baza căruia a fost emisă decizia etapei de
încadrare nr. 62/17.12.2018.
Emisiile în atmosferă ca urmare a traficului rutier imediat după terminarea

lucrărilor de execuție a Podului suspendat peste Dunăre în zona Brâila, cât
și în perioada de operare a obiectivului, nu vor genera riscuri pentru
sănătatea umană.
Prin respectarea tehnologiei de construire și de exploatare, precum și prin

aplicarea măsurilor pentru protecția așezărilor umane nu vor rezulta riscuri
pentru sănătatea umană.
Modificările aduse proiectului nu vor genera riscuri suplimentare și nu
necesită măsuri suplimentare.
2. Amplasarea proiectelor
Sensibilitatea ecologică a zonelor geografice susceptibile de a fi afectate de
proiecte trebuie luată în considerare, în special în ceea ce priveşte:
a) utilizarea actuală şi aprobată a terenurilor;
Folosința actuală a terenurilor aferente modificărilor proiectului, conform
certificatelor de urbanism emise se prezintă, după cum urmează:
- certificat de urbanism nr. 2/28.01.2019
Folosința actuală: teren arabil
Destinație propusă: conform PUG aprobat, zona de activități agricole,
construcții individuale.
Folosința actuală: căi comunicații (drum exploatare)
Folosința actuală: teren arabil, canale irigații, drumuri de exploatare
Folosința actuală: teren arabil, canale irigații, drumuri de exploatare
- certificat de urbanism nr. 53/06.03.2019.
Folosința actuală: teren arabil, canale irigații, drumuri de exploatare.
505
Folosința actuală: comuna Smârdan – fluviul Dunărea, păduri, terenuri cu
riscuri naturale (inundabile), teren arabil, drumuri exploatare, ape, lucrări
îmbunătățiri funciare, trupuri de intravilan, trasee ale unor LEA de 20 kV,
400 kV, 110 kV; comuna Jijila – teren arabil, drum național (DN 22), lucrări
de îmbunătățiri funciare, rețea de gaze naturale, trasee ale unor LEA de
20 kV, 400 kV, 110 kV, drum național, conform avizelor dată de primari.
Destinație propusă: conform PUG aprobate ale comunelor Smârdan și
Jijila, ape, teren arabil, trupuri de intravilan, căi de comunicație rutieră și
navală (fluviu Dunărea), trasee ale LEA de 20 kV, 400 kV, 110 kV, rețea
de gaze naturale; conform PATZ Galați – Brăila – Tulcea aprobat prin HCL
nr. 135/22.10.2007, pod peste Dunăre.
Folosința actuală: arabil, căi de comunicație (rutiere, feroviare, navale),
forestier, curți construcții.
b) bogăţia, disponibilitatea, calitatea şi capacitatea de regenerare
relative ale resurselor naturale, inclusiv solul, terenurile, apa şi
biodiversitatea, din zonă şi din subteranul acesteia;
Pentru modificările aduse proiectului nu este necesară utilizarea de
cantități suplimentare de resurse naturale, cu excepția ocupării unei
suprafețe de 5, 135 ha.
c) capacitatea de absorbţie a mediului natural, acordându-se o atenţie
specială următoarelor zone:
1. zone umede, zone riverane, guri ale râurilor;
- Modificările aduse proiectului nu implică modificarea datelor prezentate în
cadrul procedurii de reglementare pentru emiterea Acordului de mediu nr.
02/22.09.2016. Proiectul presupune realizarea unui pod suspendat peste
Dunăre.
2. zone costiere şi mediul marin;
- nu este cazul.
3. zonele montane şi forestiere;
- pentru scoaterea din fond forestier a unei suprafețe de 4,6003 ha a fost
emisă decizia etapei de încadrare cu nr. 62/17.12.2018.
(ha)
crt Ocolul Silvic
506
Brăila
Brăila
Brăila
Brăila
Brăila
Brăila
Brăila
Brăila
TOTAL: 3,5021

TOTAL: 1,0982
de încadrare cu nr. 62 din data de 17.12.2018 este de 1,8762 ha. Această
suprafață nu se află în interiorul ariilor naturale protejate Natura 2000.

Brăila
Brăila
Brăila
507
Brăila
Brăila
Brăila
Brăila
Brăila
TOTAL: 1,1842


TOTAL: 0,563464
Smârdan – Măcin
(ha)
crt Ocolul Silvic
TOTAL: 0,128557
4. arii naturale protejate de interes naţional, comunitar, internaţional;
Modificările aduse proiectului, prin diferențele de terenuri expropiate duc la
ocuparea unei suprafețe suplimentare de 5,135 ha ocupate adițional în
ROSPA 0073. De menționat însă că toată această zonă este ocupată de
terenuri agricole și habitate de margini de drum (DN 22).
5. zone clasificate sau protejate conform legislaţiei in vigoare: situri

Natura 2000 desemnate în conformitate cu legislaţia privind regimul
ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi
508
faunei sălbatice; zonele prevăzute de legislaţia privind aprobarea
Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone
protejate, zonele de protecţie instituite conform prevederilor legislaţiei
din domeniul apelor, precum şi a celei privind caracterul şi mărimea
zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică;
Terenurile pe care se vor executa lucrările traversează aria de protecție
specială avifaunistică ROPA0073 Măcin – Niculițel, gradul de ocupare fiind de
0,01%.
Modificările proiectului se află la limita sitului de importanță comunitară
ROSCI0012 Brațul Măcin, precum și a ariei de protecție specială avifaunistică
ROPA0040 Dunărea Veche – Brațul Măcin la cca. 14 m.
6. zonele în care au existat deja cazuri de nerespectare a standardelor de
calitate a mediului prevăzute de legislaţia naţională şi la nivelul Uniunii
Europene şi relevante pentru proiect sau în care se consideră că există
astfel de cazuri;
- nu este cazul.
7. zonele cu o densitate mare a populaţiei;
Modificările aduse proiectului vor fi realizate in zona deja analizată în
procedura de obținere a acordului de mediu, in consecință se păstrează
aceleași caracteristici privind zonele cu o densitate mare a populației cu cele
menționate în Acordul de mediu nr. 02/22.09.2016.
8. peisaje şi situri importante din punct de vedere istoric, cultural sau
arheologic.
Modificările aduse proiectului nu implică afectarea unor situri arheologice, in
consecință se păstrează aceleași caracteristici privind siturile arheologice cu
cele menționate în Acordul de mediu nr. 02/22.09.2016.
3. Tipurile şi caracteristicile impactului potenţial
a) importanţa şi extinderea spaţială a impactului - de exemplu, zona
geografică şi dimensiunea populaţiei care poate fi afectată;
- modificările apărute nu generează un impact suplimentar comparativ cu cel
cuantificat anterior în vederea emiterii Acordului de mediu nr. 02/22.09.2016 și
a decizie etapei de încadrare nr. 62/17.12.2018.
b) natura impactului;
- Majoritatea formelor de impact generate de constructia podului sunt
temporare și reversibile, cu excepția ocupării permanente a unor suprafețe
(impact rezidual).
c) natura transfrontieră a impactului;
509
- nu este cazul, proiectul este amplasat la distanță mare de granițele țării,
respectiv 25 km, iar impactul se manifestă în general în amplasamentul
proiectului.
d) intensitatea şi complexitatea impactului;
Impact redus, temporar, local – impactul nu este suplimentar comparativ cu
cel cuantificat anterior în vederea emiterii Acordului de mediu nr.
02/22.09.2016 și a deciziei etapei de încadrare nr. 62 / 17.12.2018.
e) probabilitatea impactului;
Impactul nu este suplimentar comparativ cu cel cuantificat anterior în vederea
emiterii Acordului de mediu nr. 02/22.09.2016 și a deciziei etapei de încadrare
nr. 62 / 17.12.2018.
f) debutul, durata, frecvenţa şi reversibilitatea preconizate ale
impactului;
Impactul se identifică doar pe perioada de realizare a lucrărilor, având
caracter temporar, variabil, reversibil și nu este suplimentar față de evaluarea
întocmită anterior în vederea emiterii Acordului de mediu nr. 02/22.09.2016, și
a deciziei etapei de încadrare nr. 62/17.12.2018, cu excepția lucrărilor de
defrișare care nu vor genera un impact semnificativ.
h) cumularea impactului cu impactul altor proiecte existente şi/sau
aprobate;
Investiția Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila este inclusă în Master
Planul General de Transport, revizia iulie 2015.
Proiectul Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila se regăsește în Planul
de amenajare a teritoriului zonal (PATZ) Galați – Brăila – Tulcea.
Referitor la proiecte planificate sunt avute în vedere realizarea de drumuri
expres, precum: drum expres Brăila – Galați. Drumul expres Brăila - Galați va fi
construit pe o lungime de circa 11 km, care se va conecta la viitorul pod peste
Dunăre în zona de nord a Brăilei.
Chiar in situatia cea mai defavorabilă în care ambele proiecte vor avea fronturi
de lucru apropiate, impactul cumulat nu va fi semnificativ datorită tehnologiilor
aplicate și a măsurilor impuse prin acordurile de mediu.
Pe perioada operării se va sesiza un impact mărit asupra factorului de mediu
aer
- pe zonele de intersecție cu alte drumuri (DN2B, E87) datorită traficului
rutier mai intens,
- pe zona drumului Km 7+000 – 17+000 datorită cumulării activităților
agricole cu traficul rutier.
i) posibilitatea de reducere efectivă a impactului
Respectarea măsurilor și condițiilor impuse prin Acordul de mediu cu nr.
02/22.09.2016, a deciziei etapei de încadrare cu nr. 62/17.12.2018 și a
avizelor emise conform certificatelor de urbanism asigură reducerea
510
impactului asupra factorilor de mediu. Aplicarea măsurilor de reducere a
impactului asupra mediului va fi monitorizată conform planului de monitorizare
aprobat.
511
ANEXE:
Anexa 1 – Certificate de urbanism, planuri anexă și avize aferente
Anexa 2 – Avize de gospodărire a apelor
Anexa 3 – Coordonate Stereo 70
Anexa 4 – Referate verificatori atestați
Anexa 5 – Plan de încadrare în zonă suprapus cu situri Natura 2000
Anexa 6 – Planuri de situație
Anexa 7 – Declaratia autorității competente responsabile cu gestionarea apelor
Anexa 8 – Aviz de principiu cu nr. 3361/09.07.2019 – Regia Națională a Pădurilor
– Romsilva – Direcția Silvică Brăila
Anexa 9 – Acord cu nr. 3087/P.E./14.05.2020 - Regia Națională a Pădurilor –
Romsilva – Direcția Silvică Tulcea
Anexa 10 – Aviz nr. 04/05.01.2016 - Regia Națională a Pădurilor – Romsilva –
Administrația Parcului Național Munții Măcinului RA0
Anexa 11 – Tabel la Addendum - Analiza și evaluarea impactului asupra
Obiectivelor Specifice de Conservare
512
Modificările aduse proiectului (lucrări de drum) sunt următoarele:
Tabelul nr. 51 Traseu în plan

Conform
Acord de
Situația conform cu Proiectul Tehnic Justificare
mediu cu nr.
02/22.09.2016
Drum principal Brăila – Jijila km 0+000 – km 19+095
Nu au fost Lungime: 19,095 km Modificare necesară pentru asigurarea continuității trotuarului
prevăzute în Rmin: 700.00 m tehnologic, trotuar care, în cadrul Studiului de fezabilitate, a fost
Acordul de Rmax: 5000.00 m întrerupt de cablul de susținere principal al podului suspendat
mediu Razele la intrarea /ieșirea pe /de pe podul suspendat au fost (pe partea dreaptă).
micșorate comparativ cu Studiul de fezabilitate de la 950.00 m
la 800.00 m (viaduct acces Brăila), respectiv 700.00 m (viaduct
acces Jijila)
Tabelul nr. 52 Profil longitudinal

Conform
Acord de Situația conform cu
Justificare
mediu cu nr. Proiectul Tehnic
02/22.09.2016
Nu au fost Rmin: de la 3000.00 m la Linia roșie a fost modificată pe anumite sectoare comparativ cu Studiul de fezabilitate, datorită
prevăzute în 4000.00 m față de Studiul diferențelor care au apărut între ridicarea topografică de la Studiul de fezabilitate și ridicarea topografică
Acordul de de fezabilitate executată pentru Proiectul Tehnic, cu respectarea STAS 863-85 (înălțime rambleu H>1,50m);
mediu La traversarea denivelată a unor căi de comunicații sau canale s-au asigurat gabaritele pe înălțime
conform prevederilor din normativele în vigoare, astfel:
Rmax: de la 60.000 m la
- pentru intersecțiile cu drumuri s-a adoptat înălțimea liberă de 5.00 m;
35.000.00 m față de
- traversarea cursurilor de apă s-a făcut la cote impuse de necesitatea asigurării debușeului pentru
Studiul de fezabilitate
debitele cu asigurarea de 2% indicate de ANIF;
- la traversarea canalelor cu diguri s-a respectat înălțimea liberă de minim 2.00m deasupra digurilor de
pământ.
513
Tabelul nr. 53 Profiluri transversale tip
Conform Raport la studiul de
evaluare a impactului asupra Situația conform cu Proiectul Tehnic Justificare
mediului
Drum clasa tehnică II (Km 0+000 Drum clasa tehnică II (Km 0+000 - Km 7+955) Au fost respectate profilurile transversale tip din cadrul
- Km 7+930) Platforma - 22,00 m + zona de parapete Studiului de fezabilitate, singurele modificări fiind cele
Platforma - 22,00 m + zona de • partea carosabilă ( 2 căi unidirecționale a câte 2 legate de amenajarea bermelor pentru înălțimi Hr>6.50
parapete benzi de circulație) 2x2x3,5 m; m. Astfel, lățimea bermei a fost mărită la 5.0 m și a fost
• partea carosabilă ( 2 căi • benzi de încadrare: 4x0,50 m; amplasată o rigolă triunghiulară pentru preluarea
unidirecționale a câte 2 benzi de • acostamente 2x1,50 m; apelor pluviale de pe platforma drumului.
circulație) 2x2x3,5 m; • zona mediană 3,00 m;
• benzi de încadrare: 4x0,50 m; • zona de parapete: 2x1,50 m.
• acostamente 2x1,50 m;
• zona mediană 3,00 m;
• zona de parapete: 2x1,50 m.
Drum clasa tehnică III (Km 7+955 Drum clasa tehnică III (Km 7+955 - Km 19+095) Au fost respectate profilurile transversale tip din cadrul
- Km 19+095) Platforma - 11,00 m + zona de parapete Studiului de fezabilitate, singurele modificări fiind cele
Platforma - 11,00 m + zona de • partea carosabilă (2 căi unidirecționale cu câte 1 legate de amenajarea bermelor pentru înălțimi Hr>6.50
parapete banda de circulație) 2x3,50 m m. Astfel, lățimea bermei a fost mărită la 5.0 m și a fost
• partea carosabilă (2 căi • benzi de încadrare: 2x0,50 m; amplasată o rigolă triunghiulară pentru preluarea
unidirecționale cu câte 1 banda • acostamente 2x1,50 m; apelor pluviale de pe platforma drumului.
de circulație) 2x3,50 m • zona de parapete: 2x1,50 m.
• benzi de încadrare: 2x0,50 m;
Nu au fost prevăzute în Acordul Noduri Rutiere, Bretele cu două benzi de Pentru nodurile rutiere, bretele cu două benzi de
de mediu și nici în Raportul la circulație: circulație se adoptă profilurile transversale tip
studiul de evaluare a impactului Platforma - 11,00 m + zona de parapete menționate.
asupra mediului • partea carosabilă (2 căi unidirecționale cu câte 1
banda de circulație) 2x3,50 m
• benzi de încadrare: 2x0,50 m;
514
mediului
Nu au fost prevăzute în Acordul Noduri Rutiere, Bretele cu o banda de circulație: Pentru nodurile rutiere, bretele cu o bandă de circulație
de mediu și nici în Raportul la Platforma - 7,00 m + zona de parapete se adoptă profilurile transversale tip menționate.
studiul de evaluare a impactului • partea carosabilă 4,00 m
asupra mediului • benzi de încadrare: 2x1,00 m;
• acostamente 1,00 m;
Giratorii: Giratorii: Modificarea comparativ cu Studiul de Fezabilitate
• partea carosabilă 7,00(11,00) m • partea carosabilă 7,00(11,00) m constă în introducerea supralărgirii de 1,50 m la
• banda de încadrare: 0,50 m; • banda de încadrare: 0,50 m; exterior conform specificațiilor AND 600/2010.
• acostamente 1,50 m; • supralărgirea: 1,50 m;
• acostamente 1,50 m;
Nu au fost prevăzute în Acordul Drumuri Naționale, platforma de 9.50 m din care: Modificarea comparativ cu Studiul de Fezabilitate
de mediu și nici în Raportul la - parte carosabilă 2x3.50 m constă în faptul că, pentru realizarea conexiunii dintre
studiul de evaluare a impactului - benzi de încadrare 2x0.50 m rețelele de drumuri noi cu drumurile naționale existente
asupra mediului - acostamente 2x0.75m este necesar să se realizeze o zonă de tranziție între
- Zone pentru amplasarea parapetelor 2x0.75 m. acestea.
Nu au fost prevăzute în Acordul Drumuri Județene, platforma de 8.00 m din care: Modificarea comparativ cu Studiul de Fezabilitate
de mediu și nici în Raportul la - parte carosabilă 2x3.00 m constă în faptul că, pentru realizarea conexiunii dintre
studiul de evaluare a impactului - benzi de încadrare 2x0.25 m rețelele de drumuri noi cu drumurile județene existente
asupra mediului - acostamente 2x0.75m este necesar să se realizeze o zonă de tranziție între
- Zone pentru amplasarea parapetelor 2x0.75 m. acestea.
Nu au fost prevăzute în Acordul Drumuri clasa tehnică V, platforma de 5.00 m din Modificarea comparativ cu Studiul de Fezabilitate
de mediu și nici în Raportul la care: constă în faptul că, pentru realizarea conexiunii dintre
studiul de evaluare a impactului - parte carosabilă 4.00 m rețelele de drumuri noi cu drumurile clasa tehnică V
asupra mediului - acostamente 2x0.50m existente este necesar să se realizeze o zonă de
tranziție între acestea.
515
mediului
Nu au fost prevăzute în Acordul Drumuri Tehnologice, platforma de 3.00 m Pentru realizarea conexiunii dintre rețelele de drumuri
de mediu și nici în Raportul la noi cu lucrările noi proiectate (hidrotehnice și mediu)
studiul de evaluare a impactului este nevoie de drumuri tehnologice.
asupra mediului
Tabelul nr. 54 Traseu în plan

Conform Acord de
mediu cu nr. Situația conform cu Proiectul Tehnic Justificare
02/22.09.2016
Drum de legătură cu DN 22 km 0+000 – km 4+366
Lungime: 4,328 Km Lungime: 4,366 Km Diferența lungimii traseului față de Studiul de Fezabilitate, a survenit
Rmin și Rmax nu au Rmin: de la 125.00 m la 135.00 m comparativ datorită modificării razelor cu respectarea specificațiilor STAS 863/85.
fost prevăzute în cu Studiul de fezabilitate
Acordul de mediu.
Rmax: de la 5000.00 m la 1200.00 m
comparativ cu Studiul de fezabilitate.
516
Tabelul nr. 55 Profil longitudinal
Conform
Acord de
mediu cu nr.
02/22.09.2016
Nu au fost Rmax: de la 50000.00m la 40000.00m comparativ Linia roșie a fost modificată pe anumite sectoare datorită diferențelor
prevăzute în cu Studiul de fezabilitate care au apărut între ridicarea topografică de la Studiul de fezabilitate și
Acordul de ridicarea topografică executată pentru Proiectul Tehnic, cu respectarea
mediu specificațiilor STAS 863-85 și a Cerințelor Beneficiarului (înălțime
rambleu H>1,50m);
La traversarea denivelată a unor căi de comunicații sau canale s-au
asigurat gabaritele pe înălțime conform prevederilor din normativele în
vigoare, astfel:
- pentru intersecțiile cu drumuri s-a adoptat înălțimea liberă de 5.00 m;
- traversarea cursurilor de apă s-a făcut la cote impuse de necesitatea
ANIF;
- la traversarea canalelor cu diguri s-a respectat înălțimea liberă de
minim 2.00m deasupra digurilor de pământ.
517
Tabelul nr. 56 Profiluri transversale tip
Conform
Acord de
mediu cu nr.
02/22.09.2016
Nu au fost Platforma - 11,00 m + zona de parapete Au fost respectate profilurile transversale tip din cadrul Studiului de
prevăzute în • partea carosabilă (2 căi unidirecționale cu câte 1 fezabilitate, singurele modificări fiind cele legate de amenajarea bermelor
Acordul de banda de circulatie) 2x3,50 m pentru înălțimi Hr>6.50 m. Astfel, lățimea bermei a fost mărită la 5.0 m și
mediu • benzi de încadrare: 2x0,50 m; a fost amplasată o rigola triunghiulară pentru preluarea apelor pluviale de
• acostamente 2x1,50 m; pe platforma drumului.
Nu au fost Drumuri clasa tehnică V, platforma de 5.00 m din Modificarea comparativ cu Studiul de Fezabilitate constă în faptul că ,
prevăzute în care: pentru realizarea conexiunii dintre rețelele de drumuri noi cu drumurile
Acordul de - parte carosabilă 4.00 m existente clasa tehnică V este necesar să se realizeze o zonă de tranziție
mediu - acostamente 2x0.50m între acestea.
Nu au fost Drumuri Tehnologice, platforma de 3.00 m Modificarea comparativ cu Studiul de Fezabilitate constă în faptul că,
prevăzute în pentru realizarea conexiunii dintre rețelele de drumuri noi cu lucrările
Acordul de proiectate (hidrotehnice și de mediu) este necesar să se realizeze
mediu drumuri tehnologice.
518
Tabelul nr. 57 Intersecții la nivel
Conform Acord de mediu cu nr. Situația conform cu
Justificare
02/22.09.2016 Proiectul Tehnic
S-a modificat poziția kilometrică datorită regeometrizării curbelor,
Km 4+533.8 - Girație 3 (Nod Rutier Km 4+532 - Girație 3 (Nod
datorită ridicărilor topografice de detaliu și de reamplasarea blocului de
Brăila - Galați); Rutier Brăila - Galați);
ancoraj.
S-a modificat poziția kilometrică datorită regeometrizării curbelor și
Km 7+955 - Girație 4
Km 7+940 - Girație 4 (intersecție cu datorită ridicărilor topografice de detaliu. De asemenea, în urma CTE-
(intersecție cu Drum de
Drum de Legătură); Siguranța Circulației, la cererea membrilor comisiei, s-a introdus o
Legătură);
bandă suplimentară la ieșirea din girație spre Jijila
Km 18+709 - Girație 5 S-a modificat poziția kilometrică datorită regeometrizării curbelor și

Km 18+695 - Girație 5 (Intersecție datorită ridicărilor topografice de detaliu.
(Intersecție cu DN 22
cu DN 22 existent);
existent);
Modificarea față de SF constă în faptul că, în situația actuală avem pene

Km 4+195 - intersecție cu DN 22 Km 4+192 - intersecție cu DN
de racoradare și benzi de decelerare / accelerare, cu buzunar de
existent 22 existent
stocare la stânga conform specificațiilor AND 600/2010.
519
Tabelul nr. 58 Relocare drumuri locale existente – lucrări noi
Nr. Situația conform cu Poziție kilometrică Lungi Observații
crt. Proiectul Tehnic mea
(m)
1. Km 1+120 dreapta (Drum Principal) La cca 16,2 km de limita ariei protejate
Drum Local (DL1) 172
ROSPA0073
2. Km 1+720, stânga (Drum Principal) La cca 15,6 km de limita ariei protejate
ROSPA0073
3. Km 2+390, dreapta (Drum Principal) La cca 14,9 km de limita ariei protejate
ROSPA0073
4. Drum Local (DL4) Km 0+095 Axa 1, Girație 4 La cca 9,3 km de limita ariei protejate
Km 0+095 Axa 1, Girație 4 (Km 7+955 Drum Principal) 141 ROSPA0073
(Km 7+955 Drum Principal)
5. Drum Local (DL5) Km 8+160, dreapta (Drum Principal) La cca 9,1 km de limita ariei protejate
584
Km 8+160 ROSPA0073
6. Km 8+739 (Drum Principal) La cca 8,5 km de limita ariei protejate
Relocare Drum Local (DL6) 334
ROSPA0073
7. Relocare Drum Local (DL7) Km 10+040, dreapta (Drum Principal) La cca 7,3 km de limita ariei protejate
661
Km 10+040 ROSPA0073
8. Km 10+689 (Drum Principal) La cca 6,6 km de limita ariei protejate
Relocare Drum Local (DL8) 352
ROSPA0073
9. Relocare Drum Local (DL9) Km 11+800 (Drum Principal) La cca 5,5 km de limita ariei protejate
149
Km 11+800 ROSPA0073
10. Relocare Drum Local Km 13+870 (Drum Principal) La cca 3,4 km de limita ariei protejate
(DL10) 317 ROSPA0073
Km 13+870
11. Relocare Drum Local Km 16+540, dreapta (Drum Principal) La cca 0,7 km de limita ariei protejate
149
(DL11) ROSPA0073
520
Nr. Situația conform cu Poziție kilometrică Lungi Observații
crt. Proiectul Tehnic mea
(m)
12. Relocare Drum Local Km 17+000, stanga (Drum Principal) La cca 0,3 km de limita ariei protejate
317
(DL12) ROSPA0073
13. Relocare Drum Local Km 17+255 (Drum Principal) 160 La cca 0,1 km de limita ariei protejate
(DL13) ROSPA0073
14. Relocare Drum Local Km 18+430 (Drum Principal) 201 În limita ariei protejate ROSPA0073
(DL14)
15. Relocare Drum Local Km 0+045 Axa 1, Girație 5 489 În limita ariei protejate ROSPA0073
(DL15) (Km 18+660 Drum Principal)
16. Relocare Drum Local Km 1+880, stanga (Drumul de Legătură) La cca 2,5 km de limita ariei protejate
573
(DL16) ROSPA0040, ROSCI0012
17. Relocare Drum Local Km 2+000 (Drumul de Legătură) La cca 2,0 km de limita ariei protejate
(DL17) 50 ROSPA0040, ROSCI0012
Km 2+000
18. Relocare Drum Local Km 1+980, dreapta (Drumul de Legătură) La cca 2,4 km de limita ariei protejate
583
330
20. Relocare Drum Local Km 2+960, dreapta (Drumul de Legătură) La cca 1,4 km de limita ariei protejate
410
66
521
Tabelul nr. 59 Lucrări de Consolidări – lucrări noi
Situația conform proiectului tehnic
Justificare
Tip lucrare Lungime
Soluția 1 – Perna din material local / Perna din
material local stabilizată cu lianți hidraulici (h=0.50 931 m
m)
-Prin realizarea pernei din material local compactată se realizează un strat cu
Soluția 2 – Perna din material local / Perna din caracteristici fizico-mecanici îmbunătățit, cât și a unui strat impermeabil necesar
material local stabilizată cu lianți hidraulici (h=1.00 324 m protejării copertei loessoidă de infiltrațiile de apă. Astfel, în funcție de înălțimea
m) rambleului, grosimea pernei din material local a fost corelată cu sarcina produsă de
Soluția 3 – Perna din material local / Perna din greutatea rambleului și a încărcării dinamice date de trafic. Prin armarea rambleului cu
material local stabilizată cu lianți (h=1.00 m) și 50 m geogrile, se asigură un factor de stabilitate a rambleului conform cu Cerințele
armarea rambleului cu un rând de geogrilă beneficiarului, cât și o distribuție uniformă a încărcărilor provenite din greutatea proprie
a rambleului și a încărcărilor din trafic, la nivelul terenului de fundare îmbunătățit.
material local stabilizată cu lianți (h=1.00 m) și 46 m
armarea rambleului cu două rânduri de geogrilă
Soluția 5 a fost prevazută pentru realizarea trecerii de la terasa Brăilei, terasa alcătuită
din copertă loessoidă, la lunca Dunării.
Această zonă pentru care a fost proiectată soluția 5, are o lungime de 120 m (km
1+340 ÷ km 1+460) și este caracterizată de diferența mare de altitudine dintre terasa
material local stabilizată cu lianți (h=1.50 m) și
120 m și lunca Dunării, aproximativ 15-18 m și înălțimi mari de rambleu (3÷8 m în axul
armarea rambleului cu mai multe rânduri de
drumului). Prin armarea rambleului cu geogrile, se asigură un factor de stabilitate a
geogrilă și trepte de înfrățire
rambleului conform cu Cerințele beneficiarului, cât și o distribuție uniformă a
încărcărilor provenite din greutatea proprie a rambleului și a încărcărilor din trafic, la
nivelul terenului de fundare îmbunătățit.
Blocajul de piatră brută se realizează în zonele unde în urma investigațiilor geotehnice
întreprinse, nivelul pânzei freatice a fost interceptat la cote ridicate, iar pentru
Soluția 6 – Blocaj din piatră brută (h=1.00 m) și
1798 m îmbunătățirea parametrilor fizico –mecanici ai terenului de fundare este necesară
armarea rambleului cu geogrile
înlocuirea acestuia pe o grosime de 1.00 m.
Prin armarea rambleului cu geogrile, se asigură un factor de stabilitate a rambleului
522
Justificare
Tip lucrare Lungime
conform cu Cerințele beneficiarului, cât și o distribuție uniformă a încărcărilor provenite
din greutatea proprie a rambleului și a încărcărilor din trafic, la nivelul terenului de
fundare îmbunătățit.
Prin realizarea coloanelor din material granular se urmărește îmbunătățirea terenului

de fundare în adâncime, prin creșterea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului
de fundare, cât și prin consolidarea acestuia.
Soluția 7 – Coloane din material granular și din greutatea proprie a rambleului și a încărcărilor din trafic, la nivelul terenului de
312 m
armarea rambleului cu geogrile fundare îmbunătățit.
deoarece eforturile transmise terenului din sarcina adusă de rambleu și de traficul
estimat ar genera tasări incompatibile cu structura rutieră.
Stratul anticapilar are atât rolul de creștere a capacității portante la nivelul terenului,
Soluția 8 – Strat anticapilar (h= 0.30 m) 11531 m
cât și un rol anticapilar, de prevenire a infiltrațiilor de apă în corpul rambleului.
Armarea rambleurilor cu geogrile reprezintă o soluție de sporire a capacității portante
a terenurilor de fundare cu caracteristici fizico-mecanice reduse pe care urmează să
se construiască corpul rambleului, atunci când terenul existent necesită sporirea
capacității portante și drenajului.
Soluția 9 – Armare cu un rand de geogrile 1055 m
Prin armarea rambleului cu un rând de geogrile, se asigură un factor de stabilitate a
rambleului conform cu Cerințele beneficiarului, cât și o distribuție uniformă a
încărcărilor provenite din greutatea proprie a rambleului și a încărcărilor din trafic, la
nivelul terenului de fundare îmbunătățit.
investigațiilor geotehnice întreprinse, nivelul pânzei freatice a fost interceptat la cote
Soluția 10 – Strat anticapilar (h= 0.30 m) și blocaj
1735 m ridicate iar pentru îmbunătățirea parametrilor fizico –mecanici ai terenului de fundare
din piatră (h= 0.50 cm)
este necesară înlocuirea acestuia pe o grosime de max 0.50 m. Stratul anticapilar are
un rol anticapilar, de prevenire a infiltrațiilor de apă în corpul rambleului.
523
Justificare
Tip lucrare Lungime
Soluția 11 – acesta soluție a fost prevăzută pentru asigurarea trecerii de la lunca
Dunării la terasa din zona Jijila, trecerea se realizează prin intermediul treptelor de
înfrățire la nivelul terenului de fundare natural, peste care se realizează perna din
material local stabilizată cu lianți hidraulici (h=1.50 420 m
material local compactat pentru îmbunătățirea caracteristicilor fizico-mecanici ale
m) și trepte de înfrățire
terenului de fundare îmbunătățit, cât și pentru realizarea unui strat impermeabil
necesar protejării copertei loessoide împotriva infiltrațiilor de apă.
Soluția 12 – acest tip de lucrare este prevăzut în zonele în care a fost identificată
Soluția 12 – Perna din material local / Perna din coperta loessoidă în zona de debleu a drumului.
material local stabilizată cu lianți hidraulici (h=0.50 236 m Prin realizarea pernei din material local compactată se realizează un strat cu
m) în zona de debleu a drumului caracteristici fizico-mecanici îmbunătățit, cât și realizarea unui strat impermeabil
necesar protejării copertei loessoidă de infiltrațiile de apă.
Soluția 13 - Zid din pământ armat 115 m Aceste lucrări au fost proiectate pentru limitatarea amprizei drumului.
Blocajul de piatră brută se realizează în zonele unde în urma investigațiilor geotehnice
întreprinse, nivelul pânzei freatice a fost interceptat la cote ridicate, iar pentru
îmbunătățirea parametrilor fizico –mecanici ai terenului de fundare este necesară
Soluția 6 – Blocaj din piatră brută (h=1.00 m) și înlocuirea acestuia pe o grosime de 1.00 m.
473 m
armarea rambleului cu geogrile Prin armarea rambleului cu geogrile, se asigură un factor de stabilitate a rambleului
din greutatea proprie a rambleului și a încărcărilor din trafic, la nivelul terenului de
Prin realizarea coloanelor din material granular se urmărește îmbunătățirea terenului
de fundare în adâncime, prin creșterea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului
de fundare, cât și prin consolidarea acestuia.
Soluția 7 – Coloane din material granular și conform cu Cerințele beneficiarului, cât și o distribuție uniformă a încărcărilor provenite
204
armarea rambleului cu geogrile din greutatea proprie a rambleului și a încărcărilor din trafic, la nivelul terenului de
524
Justificare
Tip lucrare Lungime
deoarece eforturile transmise terenului din sarcina adusă de rambleu și de traficul
estimat ar genera tasări incompatibile cu structura rutieră.
Stratul anticapilar are atât rolul de creștere a capacității portante la nivelul terenului,
Soluția 8 – Strat anticapilar (h= 0.30 m) 2921 m
cât și un rol anticapilar, de prevenire a infiltrațiilor de apă în corpul rambleului.
investigațiilor geotehnice întreprinse, nivelul pânzei freatice a fost interceptat la cote
Soluția 10 – Strat anticapilar (h= 0.30 m) și blocaj
339 m ridicate, iar pentru îmbunătățirea parametrilor fizico –mecanici ai terenului de fundare
din piatră (h= 0.50 cm)
este necesară înlocuirea acestuia pe o grosime de max 0.50 m. Stratul anticapilar are
un rol anticapilar, de prevenire a infiltrațiilor de apă în corpul rambleului.
Soluția 13 - Zid din pământ armat 26 m Aceste lucrări au fost proiectate pentru limitarea amprizei drumului.
Soluția 14 - Zid din beton armat 85 m Aceste lucrări au fost proiectate pentru limitarea amprizei drumului.
525
Lucrări de Structuri
Tabelul nr. 60 Poduri, Pasaje
Situație conform Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra
Situație conform modificărilor proiectului Justificare
mediului, 2016
Nr. Poziție Dimensiuni totale ale Poziție Dimensiuni totale ale

crt. kilometrică podurilor (m) Tipul kilometrică podurilor (m) Tipul
Observ
suprastructurii suprastructurii de Observații
ații
Lățime de pod Lungime Deschideri Lățime pod
De la La Desc.pod De la La
tablier pod pod tablier
Drum principal Braila – Jijila km 0+000 – km 19+095

fir stânga fir stânga
Pasaj
0+271.15 0+501.25
Grindă din superior Pasaj superior peste Poziție kilometrică determinată de ridicările
1 0+279.00 0+499.00 4x40+2x30 2x11.00 234,00 30+4x40+30 2x11.00 Mixtă oțel-beton
compozit peste fir dreapta fir dreapta CF topografice de detaliu.
CF 0+275.07 0+505.17
Se schimbă dala cu suprastructura pe grinzi

Pod din beton precomprimat. Se asigură
Tablier din beton Grinzi din beton
2 1+075.62 1+093.38 12,50 25,00 peste 1+061.27 1+107.40 46,13 14,34 23,5 Pod peste canal aceeași indicatori tehnico-economici, dar
armat precomprimat
canal execuția suprastructurii este mult mai
rapidă.
Pod
Grinzi din beton Grinzi din beton Poziție kilometrică determinată de ridicările
3 1+749.62 1+779.62 30,00 2x11.00 peste 1+721.57 1+796.41 74,85 30 2x11.00 Pod peste canal
precomprimat precomprimat topografice de detaliu.
canal
Pod
canal
Pod
canal
Pod
canal
Pod
canal
526
Situație conform Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra
mediului, 2016
Nr. Poziție Dimensiuni totale ale Poziție Dimensiuni totale ale

crt. kilometrică podurilor (m) Tipul kilometrică podurilor (m) Tipul
Observ
suprastructurii suprastructurii de Observații
ații
Lățime de pod Lungime Deschideri Lățime pod
De la La Desc.pod De la La
tablier pod pod tablier
Pod
11+204.0 11+234.0 Grinzi din beton Grinzi din beton Poziție kilometrică determinată de ridicările
8 30,00 2x11.00 peste 11+212.63 11+251.63 39 36,2 15,6 Pod peste canal
3 3 precomprimat precomprimat topografice de detaliu.
canal
Pod
9 28,00 2x11.00 peste 11+754.87 11+822.47 67,60 36 15,6 Pod peste canal
canal
Pod
10 2x28 2x11.00 peste 17+235.40 17+306.90 71,5 2x28 15,4 Pod peste canal
canal
Pod
1 2+519.56 2+547.56 28,00 14,80 peste 2+506.97 2+547.03 40,06 36,20 15,60 Pod peste canal
canal
S-a mărit deschiderea pentru a face loc

Pod
Grinzi din beton Grinzi din beton unui drum local sub pod, Poziție kilometrică
2 3+214.61 3+242.61 28,00 14,80 peste 3+195.60 3+256.64 61,04 36,00 15,60 Pod peste canal
precomprimat precomprimat determinată de ridicările topografice de
canal
detaliu
Pod
3 3+465.58 3+549.58 3x28 14,80 peste 3+455.34 3+557.34 102,00 3x28 15,40 Pod peste canal
canal
Referitor la numărul podurilor, pasajelor prevăzute în Proiectul tehnic comparativ cu Acordul de mediu cu nr. 2/22.09.2016, s-au menținut cele 10 structuri aferente drumului principal, respectiv cele 3
structuri aferente drumului de legătură, dar modificate conform justificărilor prezentate în tabelul de mai sus.
527
Tabelul nr. 61 Structuri casetate și podețe
Situație conform Raportului la studiul de evaluare a
Situație conform modificărilor proiectului
impactului asupra mediului, 2016
Dimensiuni Dimensiuni
Nr Poziție totale ale Poziție totale ale
kilometrică structurilor Unghi kilometrică structurilor Unghi Justificare
crt
casetate (m) de Observații casetate (m) de Observații
rotire rotire
De la la Înălțime Lățime La Înălțime Lățime
Drumul principal Brăila - Jijila

Podeț casetat
pentru Acest podeț este datorat scurgerii
1 0+100 2,0 2 90° scurgerea apelor meteorice și ridicărilor
apelor topografice de detaliu.
meteorice
Podeț casetat
meteorice
Podeț casetat
meteorice
S-a modificat poziția kilometrică
Podeț casetat Podeț casetat
3+090,5 datorită regeometrizarii curbelor și
4 5 peste canal 3+020 2,2 5 90° peste canal
3+099,54 datorită ridicărilor topografice de
ANIF ANIF
detaliu.
Acest podeț este analizat în cadrul
3+528,89 studiului de fezabilitate, dar nu a fost
3+538,22 precizat în cadrul acordului de mediu
ANIF ANIF
din 22.09.2016.
528
Nr Dimensiuni Dimensiuni
Unghi Unghi Justificare
crt Poziție totale ale Poziție totale ale
de Observații de Observații
kilometrică structurilor kilometrică structurilor
rotire rotire
casetate (m) casetate (m)
3+959,49 Localizare exactă în urma studiilor
3+968,45 topografice de detaliu.
ANIF ANIF
Bretea nod 0+660 Localizare exactă în urma studiilor
7 8 peste canal 2,97 8 38° peste canal
Brăila/Galați (Bretea 2) topografice de detaliu.
ANIF ANIF
Bretea nod 0+360 Localizare exactă în urma studiilor
8 8 peste canal 3,40 8 101° peste canal
Brăila/Galați (Bretea 4) topografice de detaliu.
ANIF ANIF
Podeț casetat
meteorice
Podeț casetat
meteorice
S-a modificat poziția kilometrică
8+167,89 datorită regeometrizării curbelor și
8+173,18 datorită ridicărilor topografice de
ANIF ANIF
detaliu.
Podeț casetat
meteorice
529
rotire rotire
Localizare exactă în urma studiilor
topografice de detaliu. S-a modificat
8+721,16 Pod casetat Pod casetat
13 5 8+739 5,08 6 90° lumina în urma studiilor de detaliu în
8+726,16 peste drum peste drum
vederea continuizării drumurilor
locale de acces la proprietăți.
Podeț casetat
meteorice
Podeț casetat
meteorice
Podeț casetat
meteorice
Pod casetat Pod casetat
ANIF ANIF
Podeț casetat Acest podeț este datorat scurgerii
19 11+960 2,0 2 90°
pentru apelor meteorice și ridicărilor
530
rotire rotire
scurgerea topografice de detaliu.
apelor
meteorice
Podeț casetat
meteorice
Podeț casetat
meteorice
Podeț casetat
meteorice
Podeț casetat
meteorice
25 16+460 2,0 2 90°
531
rotire rotire
apelor
meteorice
ANIF ANIF
Podeț casetat
meteorice
Podeț casetat
meteorice
Podeț casetat
meteorice
Podeț casetat
meteorice
S-a introdus suplimentar un pod
Pod casetat casetat în urma studiilor de detaliu în
31 18+430 5,05 6 90°
peste drum vederea continuizării drumurilor
532
rotire rotire
Podeț casetat
meteorice
Podeț casetat
meteorice
Drumul de legătură cu DN22 Smârdan - Măcin

1 0+037 8 peste canal 0+036 2,83 8 90° peste canal
topografice de detaliu.
ANIF ANIF
Podeț casetat
meteorice
Podeț casetat
meteorice
Podeț casetat
Acest podeț este datorat scurgerii
pentru
4 0+840 2,0 2 90° apelor meteorice și ridicărilor
scurgerea
apelor
533
rotire rotire
meteorice
Podeț casetat
meteorice
Podeț casetat
meteorice
ANIF ANIF
Podeț casetat
meteorice
În urma ridicărilor topografice de
detaliu s-a renunțat la acest podeț.
9 2+180 5 Podeț casetat
Nu este nevoie de un podeț în
această zonă.
această zonă.
11 2+448 2,0 2 90°
534
rotire rotire
apelor
meteorice
Podeț casetat
meteorice
Acest podeț este analizat în cadrul
Podeț casetat Podet casetat
studiului de fezabilitate, dar nu a fost
precizat în cadrul acordului de mediu
ANIF ANIF
din 22.09.2016.
Podeț casetat
meteorice
Pod casetat Pod casetat topografice de detaliu. S-a modificat
15 3+032 5 peste canal 3+032 3,99 10 154° peste canal lumina în urma studiilor de detaliu în
ANIF ANIF vederea continuizării scurgerii apelor
din zonă.
Podeț casetat
meteorice
Podeț casetat Localizare exactă în urma studiilor
17 3+440 2 Podeț casetat 3+410 2,0 2 90° pentru topografice de detaliu. S-a modificat
scurgerea lumina în urma studiilor de detaliu în
535
rotire rotire
apelor vederea continuizării scurgerii apelor
meteorice din zonă.
această zonă.
Podeț casetat
meteorice
ANIF ANIF
Structuri casetate (L>5.00m)
-la faza de SF (Acord de Mediu) au fost 9 structuri care s-au menținut și la faza de Proiect Tehnic dar modificate conform tabelelor cu justificări,
exceptie făcând o singură structură, care s-a transformat din 8.00m în structură cu deschiderea de 6.00 m (Km 13+851). De asemenea, a fost in
trodusă o structură casetată nouă cu deschiderea de 6.00m, km 18+430 conform Proiect tehnic (pentru relocarea unui drum local existent).
Podete dalate (L=5.00m)
-la faza de SF (Acord de Mediu) au fost 10 podețe, din care s-au menținut doar 4 la faza de Proiect Tehnic (dar având o altă poziție kilometrică) dar
modificate conform tabelelor cu justificări, celelalte fiind înlocuite sau eliminate astfel:
a) 2 s-a înlocuit cu structuri casetate de L=6.00m (relocare drumuri existente);
b) 3 au fost eliminate deoarece nu au mai fost necesare;
c) 1 a fost înlocuit cu o structură casetată de 10.00m.
Total:
Drum principal Brăila – Jijila Km 0+000 - Km 19+095 – 33 podețe și structuri casetate pentru scurgerea apelor meteorice, peste canale
ANIF și peste drumuri locale. Drumul de legătură cu DN 22 Km 0+000 - Km 4+366 - 17 podețe și structuri casetate pentru scurgerea apelor
meteorice, peste canale ANIF și peste drumuri locale.
536
Tabelul nr. 62 Podețe drumuri relocate, tehnologice, subtraversări bretele – structuri noi
Tip Podeț Lungime

Nr. Amplasat km Observații
Stânga Dreapta m
1 Axa3 Giratoriu1 0+082 Subtraversare P2 18.28
2 Axa2 Giratoriu2 0+065 Dr.Existent Ø500 20.00
3 Axa2 Giratoriu2 0+085 Acces Ø500 15.00
4 Dr.Principal 2+890 Acces CIC Ø1000 15.00
5 Dr.Principal 2+905 Dr.Tehnologic Ø500 8.00
6 Dr.Principal 3+020 Dr.Local 2 D5 6.46
7 Dr.Principal 3+020 Dr.Tehnologic D5 4.84
10 Nod.Bretea-2 0+012 Subtraversare D3 21.04
11 Nod.Bretea-2 0+230 Subtraversare P2 17.06
12 Nod.Bretea-2 0+230 Dr.Tehnologic Ø500 5.00
15 Nod.Bretea-2 0+880 Subtraversare C2 11.32
16 Nod.Bretea-3 0+120 Subtraversare C2 12.94
18 Nod.Bretea-4 0+910 Subtraversare D3 21.04
19 Nod.Bretea-5 0+060 Dr.Tehnologic D3 6.46
21 Nod.Bretea-6 0+090 Acces Ø500 15.00
24 Axa1 Giratoriu4 0+095 Dr.Relocat Ø500 9.00
537
Tip Podeț Lungime
Stânga Dreapta m
25 Dr.Principal 8+180 Dr.Relocat D5 6.46
26 Dr.Principal 8+740 Dr.Relocat Ø500 7.00
40 Dr.Legătură 0+475 Dr.Tehnologic Ø500 8.00
43 Dr.Legătură 2+060 Dr.Relocat Ø500 7.00
46 Dr.Legătură 2+880 Dr.Tehnologic D3 6.46
538
Tip Podeț Lungime
Stânga Dreapta m
De asemenea, mai sunt necesare următoarele structuri casetate:
 5 structuri casetate cu lumina L=6.00m;
 5 structuri casetate cu lumina L=8.00m.
Tabelul nr. 63 Structuri casetate pe drumuri laterale și peste canale pe Drumul Principal Brăila-Jijila
Poziția
km pe Deschiderea Lungime
Nr. Amplasat Observații
drumul structurii (m)
principal
1 Drum Relocat - stânga 2+425 Pod peste canal 8.00 15.61
Drum Tehnologic -
3 3+230 Pod peste canal 6.00
stânga 9.85
Drum Tehnologic - Pod pes61te
4 3+230 6.00
dreapta canal 9.85
Drum Tehnologic -
dreapta 11.40
Drum Tehnologic -
stânga 8.60
Drum Tehnologic -
dreapta 11.10
539
Tabelul nr. 64 Structuri casetate pe drumuri laterale și peste canale pe Drumul de Legătură DN22 - Măcin
Poziția km
Deschiderea Lungime
Nr. pe drumul Observații
structurii (m)
Amplasat de legătură
Pod peste
1 6.00
Drum Relocat - stânga 2+020 canal 21.80
Pod peste
2 8.00
Drum Tehnologic - dreapta 4+120 canal 9.00
Tabelul nr. 65 Lucrări hidrotehnice (relocari canale, protectii taluze) – lucrări noi
Nr Poziție
crt Curs de apă Lucrare Hidrotehnică propusă
kilometrică

Soluție de detaliu PT în urma studiilor
1 Km 0+000 Canal Deviere canal L=50m, b=1m, h=1m, m=1.5
Deviere canal L=130m, b=1m, h=1.7m, Soluție de detaliu PT în urma studiilor
2 Canal IF – Cs112 topografice de detaliu.
Km 2+340 m=1.5

3 Canal IF – Cs108 topografice de detaliu.
Km 3+020 m=1.5
Deviere canal și protecție canal cu pereu din Soluție de detaliu PT în urma studiilor
4 Canal IF – Ci6 topografice de detaliu.
Km 4+500 beton L=415m, b=1m, h=1.4m, m=1
Deviere canal și protecție canal cu pereu din Soluție de detaliu PT în urma studiilor
5 Km 6+640 Canal IF – CID1
beton L=225m, b=1m, h=1.2m, m=1.5 topografice de detaliu.
540
Nr Poziție
kilometrică

6 Km 7+814 Canal CCE Carciumaru Deviere canal L=75m, b=2m, h=1.6m, m=1.5
7 Km 9+440 Canal Deviere canal L=75m, b=3m, h=1.5m, m=1.5
Deviere canal L=315m, b=0.8m, h=1m, Soluție de detaliu PT în urma studiilor
8 Km 9+500 Canal
m=1.5 topografice de detaliu.
Recalibrare canal L=80m, b=1m, h=1.5m, Soluție de detaliu PT în urma studiilor
10 Km 11+635 Canal ADS
11 Km 16+730 Canal CCE5
Protecție taluz drum cu pereu din beton Soluție de detaliu PT în urma studiilor
12 Km 17+260 Pârâu Jijila
L=2100m topografice de detaliu.
Deviere albie L=200m, b=5m, h=1.4m, Soluție de detaliu PT în urma studiilor
13 Km 17+260 Pârâu Jijila
14 Km 17+290 Canal
15 Km 17+300 Canal
16 Km 17+540 Canal
541
Nr Poziție
kilometrică
Drum de legatura cu DN 22 km 0+000 – km 4+366

1 Km 0+036 Canal IF – CD1 Deviere canal L=235m, b=2m, h=1m, m=1.5
2 Km 0+500 Canal CCE Cârciumaru
Deviere canal L=135m, b=0.5m, h=0.8m, Soluție de detaliu PT în urma studiilor
3 Km 2+500 Canal
4 Km 3+220 Canal
Protecție taluz drum cu pereu din beton Soluție de detaliu PT în urma studiilor
7 Km 4+200 Braț Măcin
L=245m topografice de detaliu.
542
Tabelul nr. 66 Lucrări de Mediu (Separatoare Hidrocarburi și Bazine de Retenție)
Conform Situație
Nr Acord de conform
Justificare
crt mediu nr. modificărilor
2/22.09.2016 proiectului

Diferența comparativ cu Studiul de Fezabilitate și Acordul de Mediu constă în faptul că, în situația actuală s-a
1 51 56 realizat o analiză detaliată a scurgerii apelor, rezultând astfel un numar necesar de 56 separatoare de
hidrocarburi.
Datorită faptului că în această zonă, terenul este aproape plat și nu a existat posibilitatea evacuării apelor la
2 - 20 emisar a fost necesar realizarea unui număr de 20 de bazine de retenție. Nu au fost prevăzute nici în Studiul
de Fezabilitate și nici în Acordul de Mediu.
Diferența comparativ cu Studiul de Fezabilitate și Acordul de Mediu constă în faptul că, în situația actuală s-a
1 19 16 realizat o analiză detaliată a scurgerii apelor, rezultând astfel un numar necesar de 16 separatoare de
hidrocarburi.
Datorită faptului că în această zonă, terenul este aproape plat și nu a existat posibilitatea evacuării apelor la
2 - 10 emisar a fost necesar realizarea unui număr de 10 de bazine de retenție. Nu au fost prevăzute nici în Studiul
de Fezabilitate și nici în Acordul de Mediu.
543
Tabelul nr. 67 Centralizatorul separatoarelor de hidrocarburi
Drum principal Brăila – Jijila
POZIȚIE Model
Nr. Denumire separator
Km
1 0+050 SGD1 225-400
2 0+560 SGD2 75-150
3 0+900 SGS1 60-120
4 giratoriu 2 / 1+100 SGS2 60-120
5 giratoriu 2 / 1+130 SGD3 60-120
6 1+700 SGS3 75-150
7 1+740 SGD4 75-150
8 2+100 SGD5 150-300
9 3+020 SGS4 75-150
10 3+020 SGD6 100-200
544
POZIȚIE Model
Km
11 3+200 SGS5 60-120
12 3+200 SGD7 60-120
13 3+250 SGS6 60-120
14 3+250 SGD8 60-120
15 3+540 SGD9 60-120
16 3+570 SGS7 60-120
17 bretea 3 /0+120 SGS8 100-200
18 bretea 4/0+090 SGS9 60-120
19 bretea 4/0+060 SGS10 60-120
20 bretea 4/0+900 SGS11 100-200
21 bretea 4/0+900 SGS12 60-120
22 bretea 6/0+100 SGS13 60-120
23 bretea 2/0+690 SGD10 60-120
545
POZIȚIE Model
Km
24 bretea 2/0+660 SGD11 60-120
25 bretea 2/ 0+660 SGD12 60-120
26 bretea 2/0+620 SGD13 60-120
27 3+940 SGD14 60-120
28 3+980 SGD15 60-120
29 bretea 2/0+230 SGD16 100-200
30 4+480 SGD17 60-120
31 bretea 5/0+120 SGD18 225-400
32 bretea 5/0+120 SGD19 225-400
33 6+650 SGS14 225-400
34 6+650 SGS15 225-400
35 7+800 SGS16 225-400
36 7+800 SGD20 225-400
546
POZIȚIE Model
Km
37 7+830 SGS17 60-120
38 8+080 SGS18 60-120
39 8+580 SGS19 100-200
40 9+410 SGD21 75-150
41 9+560 SGS20 100-200
42 10+740 SGS21 150-300
43 11+630 SGS22 60-120
44 11+620 SGD22 60-120
45 11+780 SGS23 60-120
46 11+740 SGD23 60-120
47 11+960 SGS24 150-300
48 13+250 SGS25 100-200
49 14+180 SGS26 100-200
547
POZIȚIE Model
Km
50 14+820 SGD24 75-150
51 15+700 SGD25 100-200
52 16+460 SGD26 75-150
53 16+960 SGD27 75-150
54 17+420 SGD28 60-120
55 17+840 SGD29 100-200
56 giratoriu 5/18+720 SGS27 75-150
Tabelul nr. 68 Drum de legătură DN22 – Măcin
POZIȚIE Model
Nr. Deumire separator
Km
1 0+180 SGS1 60-120
2 0+470 SGD1 60-120
3 0+840 SGS2 60-120
548
4 1+120 SGD2 60-120
5 1+670 SGD3 75-150
6 1+980 SGS3 60-120
7 2+060 SGS4 60-120
8 2+450 SGS5 60-120
9 2+600 SGD4 60-120
10 2+900 SGD5 60-120
11 3+060 SGD6 60-120
12 3+220 SGS6 60-120
13 3+270 SGD7 60-120
14 3+870 SGD8 75-150
15 4+260 SGS7 60-120
16 4+150 SGD9 60-120
549
Tabelul nr. 69 Centralizatorul bazinelor de retenție
Drum principal Brăila – Jijila
Nr. Poziția kilometrică Cod
crt.
Stânga Dreapta
1 0+040 BR1
2 0+560 BR2
3 2+100 BR3
4 bretea 3 0+120 BR4
5 0+230 bretea 2 BR5
6 8+080 BR6
7 8+620 BR7
8 9+410 BR8
9 9+560 BR9
10 10+740 BR10
11 11+960 BR11
550
Nr. Poziția kilometrică Cod
crt.
Stânga Dreapta
12 13+250 BR12
13 14+180 BR13
14 14+820 BR14
15 15+700 BR15
16 16+460 BR16
17 16+960 BR17
18 17+420 BR18
19 17+830 BR19
20 giratia 5 18+720 BR20
Tabelul nr. 70 Drum de legătură DN22 - Măcin

Nr. Poziție kilometrică Cod
crt.
Stânga Dreapta
1 0+170 BR1
551
Nr. Poziție kilometrică Cod
crt.
Stânga Dreapta
2 0+840 BR2
3 1+120 BR3
4 1+670 BR4
5 2+060 BR5
6 2+450 BR6
7 2+600 BR7
8 2+920 BR8
9 3+040 BR9
10 3+860 BR10
552
Tabelul nr. 71 Organizări de șantier
Conform Acord de mediu cu nr.
2/ 22.09.2016
Justificare
Suprafața
Coordonate Coordonate Suprafața (mp)
(mp)
Sediu Central (Jud Sediu Central (Județ Brăila) Nod Rutier Terenul identificat în cadrul
Brăila) Brăila-Galați interior bucla nord studiului de fezabilitate este prea
4540 17625
Y: 428257,3972 X: 733839,875 mic pentru realizarea Organizării
X: 732730,3943 Y: 428821,783 de șantier a Podului suspendat.
Sediu Central (Județ Brăila) Nod Rutier
Brăila-Galați interior buclă sud
25355
X: 733744,620
Y: 428615,227
Primul punct de lucru
(Jud Tulcea - loc. Primul punct de lucru (Județ Tulcea - loc. Terenul identificat în cadrul
Smârdan) 2050 Smârdan) 50000 studiului de fezabilitate este prea
Y: 426610,60 Y: 428178,453 mic pentru realizarea Organizării
X: 737163,85 X: 736581,041 de șantier a Podului suspendat.
Prin renunțarea la punctul de
lucru cu o suprafață de 1500 m2
amplasat în cadrul ROSPA0073
Măcin – Niculițel menționat în
Acordul de mediu cu
1500 - nr.2/22.09.2016, impactul asupra
Al doilea punct de
acestei arii de protecție specială
lucru (Jud Tulcea - loc.
avifaunistică va considerabil
Jijila)
redus.
Y: 428046,00
X: 745596,50 -
Total 8090 0 92980 0
553
Tabelul nr. 72 Drumuri Provizorii – lucrări noi
Drum Provizoriu acces turn mal Brăila Necesar pentru execuția infrastructurilor Podului Suspendat
Deviere Temporară DN 22B zona pod suspendat Necesar pentru execuția infrastructurilor Podului Suspendat
Drum Provizoriu acces turn mal Jijila Necesar pentru execuția infrastructurilor Podului Suspendat
Tabelul nr. 73 Suprafețe terenuri ocupate de proiect

Situație conform
Acordului de Situație conform
Justificare
mediu cu nr. 2/ modificărilor proiectului
22.09.2016
In urma realizării Proiectului Tehnic, față de Acordul de mediu, a rezultat o
Total 73,10 ha Total 147,7 ha
suprafață suplimentară de 74,6 ha.
554
Tabelul nr. 74 Defrișări zone forestiere
Conform Decizie etapa de încadrare Situație conform
cu nr. 62/17.12.2018 modificărilor proiectului
Suprafața Suprafața Justificare

Zona pădure defrișată Zona pădure defrișată
ha ha
Suprafață pădure Pentru realizarea fundațiilor podului suspendat și pentru ampriza

Suprafață pădure podului suspendat este necesară o suprafață suplimentară de
expropriată zona
expropriată zona pod 3,5021 1,1842 defrișat de 1,1842.00 ha.
pod suspendat
suspendat Brăila
Brăila Nu se suprapune cu arii protejate Natura 2000.
Suprafață pădure Pentru realizarea fundațiilor podului suspendat și pentru ampriza

Suprafață pădure podului suspendat este necesară o suprafață suplimentară de
expropriată zona
expropriată zona pod 1,0982 0,128557 defrișat de 0,128557 ha.
pod suspendat
suspendat Tulcea
Tulcea Nu se suprapune cu arii protejate Natura 2000.
Suprafață pădure Pentru realizarea intersecției dintre Drumul de legătură cu DN 22
expropriată zona Smârdan - Măcin este necesară o suprafață de 0,562164 de defrișat.
- - 0,562164
DN22 Smârdan -
Măcin Nu se suprapune cu arii protejate Natura 2000.
Suprafață pădure Pentru relocarea liniilor electrice este necesară o suprafață de

expropriată zona 0,0013 de scoatere din fond forestier.
- - 0.0013
DN22 Smârdan -
Măcin Nu se suprapune cu arii protejate Natura 2000.
Total 4,6003 Total 1.8762
555
Prezentarea unităților de producție și a unităților amenajistice afectate în cadrul Ocolului Silvic Brăila – zona pod suspendat Brăila
Nr. Direcția Silvică/ U.P. u.a. Suprafața (ha)
crt Ocolul Silvic
TOTAL: 1,1842
Prezentarea unităților de producție și a unităților amenajistice afectate în cadrul Ocolului Silvic Măcin – zona pod suspendat
Tulcea
Nr. Direcția Silvică/ U.P. u.a. Suprafața (ha)
crt Ocolul Silvic
556
2. Ocolul Silvic Măcin VI Piatra Fetii 2A % 0.432443
TOTAL: 0.563464
Prezentarea unităților de producție și a unităților amenajistice afectate în cadrul Ocolului Silvic Măcin – intersecție drum de
legătură DN 22 Smârdan – Măcin.

TOTAL: 0,128557
Suprafața totală de defrișat: 1.8762 ha.
557
Tabelul nr. 75 Drumuri tehnologice și lucrări de colectare și drenare a apelor pluviale din structura rutieră
Conform Acord Situația conform

de mediu modificărilor Justificare
22.09.2016 proiectului
Drumuri tehnologice
Nu au fost Drumurile Tehnologice sunt necesare pentru a asigura mentenanța tuturor elementelor
prevăzute în Drumuri Tehnologice adiacente drumului: întreținerea taluzelor drumului, a șanturilor, separatoarelor de
acordul de mediu grăsimi, bazinelor de retenție etc.
Lucrări de colectare și drenare a apelor pluviale din structura rutieră

Nu au fost Necesare pentru preluarea apelor atât de pe suprafața drumului (în aliniament sau pe
Rigole pereate pe
prevăzute în interiorul curbelor cu pantă unică), cât și a celor ce se preling de pe taluzele drumului cu
berme
acordul de mediu înălțimi ale rambleului >6.50m.
Rigole Acostament Rigole Acostament Diferența față de Acordul de Mediu, constă în faptul că Rigola de Acostament are
Lățime 75 cm Lățime 60 cm lățimea de 60 cm și este conform cu specificațiile STAS 10796-3/88.
Nu au fost Au fost introduse fie pentru a se realiza continuarea cu rigolele triunghiulare existente
prevăzute în Rigole Triunghiulare (zona girației 1), fie pentru evitarea unor exproprieri suplimentare (pe unele drumuri
acordul de mediu locale situate în zona drumului de legătură).
558
Tabelul nr. 76 Noduri rutiere
Conform Acord de Situația conform modificărilor
mediu 22.09.2016 proiectului
Nr
Justificare
crt Poziție Poziție
Nod rutier Nod rutier
kilometrică kilometrică
Nod rutier Diferența față de Studiul de Fezabilitate a survenit datorită

Nod rutier Brăila
Brăila - km 3+600 - modificării razelor, atât în plan orizontal, cât și în plan vertical
1 - Galați (DN 4+533
Galați (DN km 4+600 pentru respectarea prevederilor STAS 863/85, în conformitate cu
22B)
22B) Cerințele beneficiarului.
Tabelul nr. 77 Iluminat – lucrări noi
Conform Acord de mediu 22.09.2016 Situația conform modificărilor proiectului Justificare
559
Conform Acord de mediu 22.09.2016 Situația conform modificărilor proiectului Justificare
A fost propus iluminat pentru Podul A fost propus iluminat pentru sensurile
Suspendat. giratorii, intersectii la nivel cu drumuri
În Acordul de mediu emis initial au fost
clasificate, pasaj CF, Podul Suspendat,
menționate precizări privind iluminatul doar
viaducte și poduri cu lungime mai mare de
pentru partea de pod.
100 m, noduri rutiere, Centrul de Întreținere și
Coordonare și Stația de Taxare.
Tabelul nr. 78 Localizarea proiectului în raport cu ariile naturale protejate

crt.
ROSPA0073 Măcin – Niculițel (reprezentată cu albastru în Planul de ansamblu din

volumul de anexe)
1. 17+255 19+096 Drumul principal intersectează
ROSPA0073 Măcin – Niculițel.
ROSCI0012 Brațul Măcin (reprezentată cu roz în Planul de ansamblu din volumul de
anexe)
2. 0+000 4+366 Drumul de legătură se
învecinează cu limitele
560
(distanța între limita ariei și
traseul proiectului este de 14
m).
ROSPA0040 Dunărea Veche - Brațul Măcin (reprezentată cu albastru în Planul de
ansamblu din volumul de anexe)
3. 0+000 4+366 Drumul de legătură se

învecinează cu limitele
ROSPA0040 Dunărea Veche -
Brațul Măcin (distanța între
limita ariei și traseul proiectului
este de 14 m).
Lucrările permanente care fac obiectul prezentului memoriu de prezentare, aflate de la km 17+240 la final proiect, necesită
ocuparea unei suprafețe suplimentare de 5,135 ha terenuri agricole ocupate adițional în ROSPA 0073. Justificarea suprafeței
suplimentare se regăsește în tabelul de mai jos.
Nr Poz. Km
crt de la la
- reamenajare drum local existent DL13 și drumurile tehnologice DT 29 si DT 30
1. Drum Principal 17+250
- regularizare canal de irigație existent pe sub pod proiectat la km 17+271
2. Drum principal 17+280 17+650 stânga - regularizare canal existent
3. Drum principal 17+400 dreapta - amplasare separator de hidrocarburi SGD28 și bazin de retenție BR 18
- amplasare separator de hidrocarburi SGD29 și bazin de retenție BR 19
561
Nr Poz. Km
crt de la la
- amenajare drum tehnologic DT 30 pentru acces la separator de hidrocarburi SGD29 și
- ridicare linie roșie pentru a asigura gabarit de liberă trecere pentru subtraversare drum
local DL 14 (proiectat la faza PT) pentru acces la proprietăți
- extindere limită expropiere datorită lucrărilor de consolidare prevăzute în cadrul
proiectului
Drum principal- - amplasare separator de hidrocarburi SGS 27 și bazin de retenție BR 20
7. 18+710
Girație 5
- amenajare drum tehnologic DT 31 din drum local existent pentru acces la separator de
- regeometrizare ax în plan și linie roșie conform stas 863-85
8. Axa1 - Girația 5 0+000 0+130 - amenajare intrare/iesire girație conform normativ AND 600-2010
9. Drum principal 18+660 19+096 dreapta - amenajare drum local Dl 15 pentru acces la proprietăți.
Tabelul nr. 79 Gropi de împrumut
Conform Acord de mediu

Situație conform Proiect Tehnic Justificare
22.09.2016
562
Unitate Unitate
Coordonate Coordonate
Administrativă Administrativă
Groapa de
împrumut Groapa de împrumut menționată
Teritoriul
Smârdan în Studiul de Fezabilitate. Nu a
- - administrativ al
(STEREO 70) fost inclusă în Acordul de Mediu
localității Smârdan
X; 746576.78 din 2016
Y: 426287.45
Groapa de
Unitatea Groapa de împrumut menționată
împrumut Gărvan
administrativă Jijila în Studiul de Fezabilitate. Nu a
- - (STEREO 70)
(localitatea fost inclusă în Acordul de Mediu
X; 745846.07
Gărvan) din 2016
Y: 434302.14
Groapa de
împrumut Siliștea Teritoriul
(STEREO 70) Nu a fost inclusă în Acordul de
- - administrativ al
Mediu din 2016
X: 429347.47 localității Siliștea
Y: 722821.01
Groapa de
împrumut Măcin
(STEREO 70) Extravilanul Nu a fost inclusă în Acordul de
- -
orașului Măcin Mediu din 2016
X: 423359.51
Y: 745373.36
Tabelul nr. 80 Lucrări de demolare

Nr. Conform Acord de mediu 22.09.2016 Situație conform Proiect Tehnic Justificare
crt. Construcție Suprafață Construcție Suprafață
1 S.C. Agrozootehnica Vădeni 538 m2 S.C. 454 m2 În urma realizării în detaliu a
563
Agrozootehnica Proiectului Tehnic și a Detaliilor
Vădeni de Execuție s-a redus coridorul
de expropiere.
2 - - Imobile Ailutoae 100 m2 În urma realizării în detaliu a
Nicolae si Proiectului Tehnic și a Detaliilor
Aliutoae Ionica – de Execuție a fost identificat
Safta imobilul mentionat.
Tabelul nr. 81 Centralizator rețele de utilități
Nr. Situație conform proiect Descriere Justificare

crt.
Rețea de Deținător
utilități
1. Rețele de apă C.U.P. “Dunărea” - Colector canalizare apă uzată menajeră, OVOID În urma realizării proiectelor de
și canalizare Brăila 60/90, realizat din beton, amplasament – sens specialitate.
giratoriu – km 0+000
- Conducte canalizare apă uzată menajeră,
benzinăria Lukoil, De250mm, PVC, amplasament
- sens giratoriu – km 0+000
- Conductă alimentare cu apă localitatea
Baldovinești, De200mm, PEID, amplasament –
- Conductă refulare apă uzată menajeră localitatea
Baldovinești De110mm, PEID, amplasament –
- Conductă alimentare cu apă, branșament
564
crt.
utilități
societate comercială, De63mm, PEID,
amplasament – paralel cu strada Tudor
Vladimirescu – km 0+220
- Conductă alimentare cu apă, Dn800mm,
PREMO, amplasament – sens giratoriu – km
0+000
- Cămin de vane 1.5 x 1.5m, h=3,9m,
amplasament – sens giratoriu – km 0+000
- Conducte alimentare cu apă, De 300mm și
De400mm, azbociment, amplasament – sens
giratoriu – km 0+000.
2. Rețele CNTEE - LEA 400KV Isaccea – Lacu Sărat – km 17+300 În urma realizării proiectelor de
electrice și de Transelectrica SA specialitate.
- LEA 400KV d.c. Issacea – Smârdan – km
telecomunicații București
18+450
- Fibra optică OPGW 95 pe LEA 400 kVd.c. – km
18+450
- LEA 220KV Lacu Sărat – Filești – km 0+420
SDEE Muntenia - LEA 20KV Pisc – Combimix + 1LTc+FO – km
Nord Ploiești 0+000 – km 0+030
- LES 20 KV Pisc – PT Armonia – km 0+000 – km
0+036
- LEA 110 KV Brăilița – Smârdan – km 0+610
565
crt.
utilități
- LEA 20 KV Porcine1 – km 1+590
- LEA 20 KV Porcine 2 – km 1++615
- LEA 110 KV Brăilița – Abator – km 1+660
- LEA 20 KV Zagna – km 2+225
- LEA 20KV SPP4 – km 2+440
- LEA 20 KV SP2 – km 2+450
E- Distribuție - LEA 20KV – km 0+760
Dobrogea
- LEA 20 KV – km 4+360 Drum de legătură
- LEA 110 KV – km 16+760
ANIF Brăila - LEA 6 KV – km 4+475
Primăria Brăila - LEA JT iluminat – km 0+014
Telekom - Cablu telecom pe stâlpi iluminat – km 0+014
- Fibra optică subterană – km 0+210
- Fibra optică 96 fire subterană – km 4+600
- Rețea telecomunicație subterană – km 4+600
566
crt.
utilități
- Rețea telecomunicații subterană – km 18+500 –
km 19+000
RDS - Fibra optică OPGW pe LEA 110 KV – KM 0+610
- LTc Aeriană și parțial subterană – km 4+600
CometeiNET - LTc Aeriană pe stâlpi de lemn – km 1+100
Telecom
UPC - LTc Aeriană pe stâlpi de lemn – km 4+600

LIDAS PROD - LTc Aeriană pe stâlpi de lemn – km 18+490
3. Rețele de Distrigaz Sud - Conducta de transport gaze naturale tip PE DN În urma realizării proiectelor de
transport gaze Rețele SRL 90, îngropată, amplasată în zona de început a specialitate.
naturale traseului – sens giratoriu km 0+000
- Conducta de gaze naturale tip OL 21/2 “ RP,
îngropată, amplasată înainte de sensul giratoriu
nr. 2, transversal pe traseul drumului proiectat,
km 1+100, care afectează FOL Complex Brăila
2;
Societatea - Conducta de transport gaze naturale Ø 700mm
Națională de Isaccea – Șendreni, în zona Jijila km 17+500 –
Transport Gaze km 18+000
Naturale
- Conducta de transport gaze naturale Ø 1000mm
“Transgaz” SA
Isaccea – Șendreni, în zona Jijila km 17+500 –
567
crt.
utilități
km 18+000
- Interconectare 2x500mm Jijila, grup robineți
Jijila, km 18+740.
- Conducta de transport gaze naturale
Ø700mm Isaccea – Șendreni, în zona
localitatii Jijila intre km 17+380 – km 18+400.
Ø1000mm Isaccea – Șendreni, în zona Jijila
in apropierea sensului giratoriu nr.5 din zona
km 18+700 – 18+750.
- Conductele de transport gaze naturale 2x Ø
500mm Jijila, in zona Jijila, amplasate la Sud
de sensul giratoriu 5 intre pozitiile km
18+580 – km 18+750.
Ø200mm SRM Jijila-Macin, ingropata,
amplasata in zona Jijila, in dreptul km
18+430 (km drum principal proiectat),
intersecteaza drumul local proiectat DL14 la
km 0+180 (km drum local proiectat).
- Stația de protecție catodică (SPC1000)
existenta se va reloca in zona de intersectie
a traseului nou proiectat (deviat) al
conductelor 2x Ø500mm Jijila cu conducta
Ø1000mm Isaccea – Șendreni.
- Amenajare incintă imprejmuită pentru
568
crt.
utilități
realizarea interconectării conductelor 2x
Ø500mm Jijila în conducta Ø1000mm
Isaccea – Șendreni.
569

Memoriu de Prezentare Pod Peste Dunare La Braila

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu de Prezentare Pod Peste Dunare La Braila

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contents

I. Denumirea proiectului: .................................................................................. 3

2) Lucrări de drum - Drum de legătură cu DN 22 Km 0+000 - Km

3) Suprafața de teren ocupată definitiv de culoarul proiectului

4) Suprafaţa ocupată temporar de proiect în perioada de execuţie

7) Relocare drumuri locale existente

1. Km 1+120 dreapta La cca 16,2 km de limita ariei

3. Km 2+390, dreapta La cca 14,9 km de limita ariei

Prin realizarea pernei din material local compactată (soluțiile 1 - 4), se

Soluția 5 a fost prevăzută pentru realizarea trecerii de la terasa Brăilei, terasa

Blocajul de piatră brută se realizează în zonele unde în urma investigațiilor

Prin realizarea coloanelor din material granular se urmărește îmbunătățirea

Stratul anticapilar are atât rolul de creștere a capacității portante la nivelul

Realizarea blocajului de piatră brută se realizează în zonele unde în urma

 Solutia 13 - Zid din pământ armat – 26 m

Aceste lucrări au fost proiectate pentru limitarea amprizei drumului.

Drumul de legătură cu DN 22 Km 0+000 - Km 4+366

10) Structuri casetate și podețe

11) Lucrări hidrotehnice (relocări canale, protecții taluz)

12) Centru de Întreținere și Coordonare și Stația de taxare

Amenajarea zonei stației de taxare s-a bazat pe datele studiului de trafic și

 Drumul de legătură cu DN 22 km 0+000 - km 4+366

Drum - amenajare scurgere ape

Intersecție - amenajare scurgere ape

Tabelul nr. 4 Prezentarea unităților de producție și a unităților amenajistice

1. Ocolul Silvic Măcin VI Piatra Fetii 17C % 0,131021

Tabelul nr. 5 Prezentarea unităților de producție și a unităților amenajistice

1. Ocolul Silvic Măcin VII Ghecet 4A % 0,081341

Nr. Direcția Silvică/ U.P. u.a. Suprafața

Tabelul nr. 7 Prezentarea unităților de producție și a unităților amenajistice

1. Ocolul Silvic Măcin VII Ghecet 4A % 0,081341

Reteaua electrica pentru iluminat public stradal ce urmeaza a se proiecta se

- Intersectie Giratorie 1, km 0+000;

- Pasaj peste CF, km 0+389;

- Pod suspendat si viaductele de acces

- Intersectie Giratorie km 1+180;

- Centru de Intretinere si Coordonare (CIC), km 2+800;

- Nod rutier Braila-Galati, km 3+969;

- Statia de Taxare, km 7+300;

- Intersectie Giratorie 4, km 7+955;

- Intersectie Giratorie 5, km 18+709;

- Intersectie pe Drumul de Legatura cu DN22, Km 4+192;

18) Modificările aduse proiectului inițial în zonele protejate Natura

Sediul central (județ Brăila)

Figura nr. 1 Elevație pod suspendat peste Dunăre și drumuri tehnologice

Figura nr. 3. Secțiune Transversală Tip drum provizoriu – mal Brăila

Figura nr. 6 Plan situație - drum provizoriu mal Jijila

Figura nr. 7 Secțiune transversală drum provizoriu

Figura nr. 8 Profil longitudinal pod suspendat peste Dunăre și drum

Bloc de ancoraj Tulcea

Relocarile se vor proiecta in clasa 4 de locatie.

Proiectarea devierilor, a traversarii drumului proiectat si a protejării

- descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de

V. Descrierea amplasării proiectului:

ROSPA0073 Măcin – Niculițel

1. 17+255 19+096 Drumul principal intersectează ROSPA0073 Măcin

2. 0+000 4+366 Drumul de legătură se învecinează cu limitele

ROSPA0040 Dunărea Veche - Brațul Măcin

Figura nr. 12 Suprapunerea traseului proiectului cu aria de protecție specială ROSPA

VI. Descrierea tuturor efectelor semnificative posibile asupra

Tabelul nr. 10 Niveluri de zgomot specifice utilajelor de construcții

f) protecția ecosistemelor terestre și acvatice:

Tabelul nr. 11 Justificare suprafețe suplimentare din ROSPA 0073 Măcin -