MP - Satu Mare - Oar

P A R T E N E R I A T C U N A T U R A
MEMORIU DE PREZENTARE
Drum Expres Conexiune Satu Mare (VO Satu
Mare) – Oar (Graniţa Româno – Ungară –
Drum Expres M49 Ungaria)
Compania Naţională de Administrare a
Infrastructurii Rutiere (CNAIR) SA
CNAIR S.A. Drum expres Satu Mare - Oar
Memoriu de prezentare
MEMORIU DE PREZENTARE NECESAR EMITERII

ACORDULUI DE MEDIU
„Drum Expres Conexiune Satu Mare (VO Satu Mare) – Oar
(Graniţa Româno – Ungară – Drum Expres M49 Ungaria)”
Colectiv de elaborare (CE):
Ing. Vlad DINU (VD)

Geograf Felicia PETRESCU (FP)
Ecolog Octavian MATEI (OM)
Ing. Răzvan DUMITRU (RD)
Ecolog Silvia BORLEA (SB)
Ecolog Florentina GRIGORESCU (FG)
Lista de difuzare
Destinatar Nr. copie Format Confidenţialitate
APM Satu Mare 1 Printat, Electronic
CNAIR SA 2 Printat, Electronic
SC SEARCH CORPORATION Nu este confidenţial
1 Electronic
SRL
EPC Consultanţă de mediu SRL 1 Electronic
Verificat: Aprobat:
Ing. Alexandra DOBA (AD) Dr. Ecol. Marius NISTORESCU (MN)

Director Tehnic Director General
2
CUPRINS
1 DENUMIREA PROIECTULUI ......................................................................................................... 11
2 TITULARUL PROIECTULUI............................................................................................................ 12
3 DESCRIEREA CARACTERISTICILOR FIZICE ALE ÎNTREGULUI PROIECT .............. 13
3.1 Rezumatul proiectului .................................................................................................................... 13
3.2 Justificarea necesităţii proiectului ................................................................................................. 13
3.3 Valoarea investiţiei .......................................................................................................................... 14
3.4 Perioada de implementare propusă .............................................................................................. 14
3.5 Planşe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafaţă de teren
solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situaţie şi amplasamente) .................................... 14
3.6 Forme fizice ale proiectului ........................................................................................................... 14
3.6.1 Profilul şi capacităţile de producţie ...................................................................................... 14
3.6.2 Descrierea instalaţiei şi a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament .................. 31
3.6.3 Descrierea proceselor de producţie ale proiectului propus, în funcţie de specificul
invesiţiei, produse şi subproduse obţinute.......................................................................................... 32
3.6.4 Materiile prime, energia şi combustibilii utilizaţi, cu modul de asigurare a acestora .... 32
3.6.5 Racordarea la reţelele utilitare existente în zonă ................................................................ 33
3.6.6 Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuţia
investiţiei .................................................................................................................................................. 33
3.6.7 Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente ............................................................. 34
3.6.8 Resurse naturale folosite în construcţie şi funcţionare ..................................................... 34
3.6.9 Metode folosite în construcţie/demolare ........................................................................... 34
3.6.10 Planul de execuţie cuprinzând faza de construcţie, punerea în funcţiune, exploatare,
refacere şi folosire ulterioară ................................................................................................................. 40
3.6.11 Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate ................................................................ 42
3.6.12 Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare .......................................... 42
3.6.13 Alte activităţi care pot apărea ca urmare a proiectului ...................................................... 45
3.6.14 Alte autorizaţii cerute pentru proiect ................................................................................... 45
4 DESCRIEREA LUCRĂRILOR DE DEMOLARE NECESARE................................................ 47
4.1 Planul de execuţie a lucrărilor de demolare, de refacere şi de folosire ulterioară .................. 47
4.2 Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului ................................................................. 47
4.3 Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente ..................................................................... 47
3
4.4 Metode folosite în demolare ......................................................................................................... 47

4.5 Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare ................................................... 47
4.6 Alte activităţi care pot apărea ca urmare a demolării ................................................................. 47
5 DESCRIEREA AMPLASĂRII PROIECTULUI ............................................................................. 48
5.1 Distanţa faţă de graniţe pentru proiectele care cad sub incidenţa convenţiei de la Espoo din
1991 48
5.2 Localizarea amplasamentului în raport cu patrimoniul cultural ............................................... 48
5.3 Hărţi, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informaţii privind caracteristicile fizice
ale mediului, atât naturale, cât şi arificiale................................................................................................ 49
5.4 Folosinţa actuală şi cea planificată a terenurilor atât pe amplasament, cât şi pe zone adiacente
acestuia ......................................................................................................................................................... 49
5.5 Politici de zonare şi de folosire a terenului ................................................................................. 49
5.6 Areale sensibile ................................................................................................................................ 50
5.7 Coordonatele geografice ale amplasamentului proiectului ....................................................... 50
5.8 Detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în considerare ..................... 50
6 DESCRIEREA TUTUROR EFECTELOR SEMNIFICATIVE POSIBILE ALE
PROIECTULUI ASUPRA MEDIULUI .................................................................................................... 51
6.1 Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu 51
6.1.1 Protecţia calităţii apelor ......................................................................................................... 51
6.1.2 Protecţia calităţii aerului ........................................................................................................ 55
6.1.3 Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor...................................................................... 57
6.1.4 Protecţia împotriva radiaţiilor ............................................................................................... 58
6.1.5 Protecţia solului şi a subsolului............................................................................................. 59
6.1.6 Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice ......................................................................... 63
6.1.7 Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public ..................................... 65
6.1.8 Prevenirea şi gestionarea deşeurilor generate pe amplasament în timpul realizării
proiectului/în timpul exploatării, inclusiv eliminarea........................................................................ 67
6.1.9 Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase ...................................... 71
6.2 Utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenului, a apei şi a biodiversităţii ...... 72
7 DESCRIEREA ASPECTELOR DE MEDIU SUSCEPTIBILE A FI AFECTATE ÎN MOD
SEMNIFICATIV DE PROIECT ................................................................................................................ 74
7.1 Forme de impact ............................................................................................................................. 74
7.2 Extinderea spaţială a impactului potenţial................................................................................... 85
4
7.3 Magnitudinea şi complexitatea impactului .................................................................................. 85

7.4 Probabilitatea impactului ............................................................................................................... 85
7.5 Durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului .......................................................................... 86
7.6 Măsuri de evitare şi reducere a impactului .................................................................................. 86
7.7 Natura transfrontieră a impactului ............................................................................................... 87
7.8 Expunerea zonei la schimbările climatice ................................................................................... 87
8 PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI ........................................................ 93
9 LEGĂTURA CU ALTE ACTE NORMATIVE ŞI/SAU PLANURI/ PROGRAME/
STRATEGII/ DOCUMENTE DE PLANIFICARE.............................................................................. 95
10 LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ŞANTIER ............................................................. 95
10.1 Descrierea lucrărilor necesare organizării de şantier.................................................................. 95
10.2 Localizarea organizării de şantier.................................................................................................. 96
10.3 Descrierea impactului asupra mediului a lucrărilor organizării de şantier .............................. 97
10.4 Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu în
cadrul organizării de şantier ....................................................................................................................... 98
10.5 Dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu ......................... 98
11 LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTIŢIEI
99
11.1 Lucrări propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de
accidente şi/sau la încetarea activităţii ..................................................................................................... 99
11.2 Aspecte referitoare la prevenirea şi modul de răspuns pentru cazuri de poluări accidentale
100
11.3 Aspecte referitoare la închiderea/ demolarea proiectului ....................................................... 100
11.4 Modalităţi de refacere a stării iniţiale/ realitare în vederea utilizării ulterioare a terenului. 101
12 ANEXE – PIESE DESENATE........................................................................................................ 102
12.1 Planul de încadrare în zonă a obiectivului şi planul de situaţie .............................................. 102
12.2 Schemele-flux pentru pentru procesul tehnologic şi fazele activităţii, cu instalaţiile de
depoluare .................................................................................................................................................... 102
12.3 Schema-flux a gestionării deşeurilor .......................................................................................... 102
12.4 Alte piese desenate, stabilite de autoritatea publică pentru protecţia mediului ................... 102
13 ELEMENTE DE EVALUARE ADECVATĂ .............................................................................. 103
13.1 Descriere succintă a proiectului şi distanţa faţă de aria naturală protejată de interes comunitar
103
13.2 Numele şi codul ariei naturale protejate de interes comunitar ............................................... 104
5
13.3 Prezenţa şi efectivele/ suprafeţele acoperite de specii şi habitate de interes comunitar în zona
proiectului .................................................................................................................................................. 104
13.4 Justificarea legăturii directe a proiectului şi necesitatea acestuia pentru managementul
conservării ariilor naturale protejate de interes comunitar.................................................................. 105
13.5 Estimarea impactului potenţial al proiectului asupra speciilor şi habitatelor din aria naturală
protejată de interes comunitar ................................................................................................................ 105
14 INFORMAŢII PRIVIND CORPURILE DE APĂ INTERSECTATE DE PROIECT ........ 121
14.1 Localizarea proiectului în relaţie cu corpurile de apă .............................................................. 121
14.1.1 Bazinul hidrografic ............................................................................................................... 121
14.1.2 Corpuri de apă de suprafaţă ................................................................................................ 121
14.1.3 Corpuri de apă subterane .................................................................................................... 122
14.2 Obiectivele de mediu ale corpurilor de apă intersectate ......................................................... 123
14.2.1 Obiectivele de mediu ale corpurilor de apă de suprafaţă................................................ 123
14.2.1 Obiectivele de mediu ale corpurilor de apă subterană .................................................... 124
15 CRITERIILE PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ANUMITOR PROIECTE PUBLICE
ŞI PRIVATE ASUPRA MEDIULUI APLICATE PROIECTULUI .................................................. 125
15.1 Caracteristicile proiectului ........................................................................................................... 125
15.2 Amplasarea proiectului ................................................................................................................ 126
15.3 Tipuri şi caracteristicile impactului potenţial ............................................................................ 127
6
INDEX TABELE
Tabelul nr. 3-1 Traseul în plan al drumului expres Satu Mare - Oar ....................................................... 15
Tabelul nr. 3-2 Nod de tip „trompetă” ........................................................................................................ 16
Tabelul nr. 3-3 Nod de tip „diamant” proiectat la km 6+050 .................................................................. 17
Tabelul nr. 3-4 Profilul transversal tip proietat pentru drumul expres Satu Mare - Oar ...................... 18
Tabelul nr. 3-5 Noduri rutiere propuse în cadrul proiect .......................................................................... 19
Tabelul nr. 3-6 Pasajele propuse în cadrul proiectului ............................................................................... 19
Tabelul nr. 3-7 Structuri casetate propuse în cadrul proiect ..................................................................... 19
Tabelul nr. 3-8 Podeţe propuse în cadrul proiectului................................................................................. 20
Tabelul nr. 3-9 Podeţe pentru drumurile relocate ...................................................................................... 23
Tabelul nr. 3-10 Spaţiul de servicii şi CIC propuse în cadrul proiectului ................................................ 24
Tabelul nr. 3-11 Lucrări de consolidare propuse în cadrul proiectului ................................................... 27
Tabelul nr. 3-12 Lucrări de relocare/protejare reţele de transport /alimentare cu gaz intersectate de
drumul expres .................................................................................................................................................. 27
Tabelul nr. 3-13 Tabelul următor prezintă reţelele de telefonie ce vor fi relocate sau protejate şi poziţiile
kilometrice aferente ......................................................................................................................................... 28
Tabelul nr. 3-14 Lucrări de relocare/deviere a reţelelor electrice ............................................................ 28
Tabelul nr. 3-16 Drumurile care necesită relocare...................................................................................... 28
Tabelul nr. 3-17 Drumuri agricole (drum între tarlale) pentru care s-a soluţionat trecerea pe sub drumul
expres ................................................................................................................................................................ 29
Tabelul nr. 3-18 Canale care necesită relocare ............................................................................................ 29
Tabelul nr. 3-19 Materiile prime necesare realizării proiectului şi cantităţile estimate .......................... 32
Tabelul nr. 3-20 Detalierea planului de execuţie ......................................................................................... 41
Tabelul nr. 5-1 Elemente de patrimoniu situate în vecinătatea proiectului ............................................ 48
Tabelul nr. 5-2 Modul de utilizare a suprafaţei totale de teren ocupată definitiv de lucrările proiectate
conform Corine land Cover 2018 ................................................................................................................. 50
Tabelul nr. 6-1 Distanţa aproximativă a proiectului faţă de localităţi ...................................................... 65
Tabelul nr. 6-2 Deşeurile estimate a fi generate în etapa de execuţie şi în etapa de operare ................ 67
Tabelul nr. 6-3 Detalii cu privire la modalitatea de gestionare a deşeurilor rezultate ............................ 70
Tabelul nr. 6-4 Principalele substanţe şi preparate chimice periculoase utilizate ................................... 71
Tabelul nr. 7-1 Intervenţiile identificate în cadrul proiectului .................................................................. 74
7
Tabelul nr. 7-2 Identificarea relaţiilor cauză – efecte – impacturi pentru construcţia şi operarea
drumului expres Satu Mare - Oar.................................................................................................................. 75
Tabelul nr. 8-1 Planul de monitorizare a componentelor de mediu în etapa de construcţie ............... 93
Tabelul nr. 8-2 Locaţiile propuse pentru desfăşurarea campaniilor de monitorizare în etapa de
construcţie ........................................................................................................................................................ 94
Tabelul nr. 8-3 Plan de monitorizare pe etapa operării (primii 3 ani de operare) .................................. 94
Tabelul nr. 8-4 Locaţiile propuse pentru monitorizarea componentelor de mediu în etapa de operare
............................................................................................................................................................................ 94
Tabelul nr. 13-1 Siturile Natura 2000 din vecinătate potenţial afectate de proiect .............................. 103
Tabelul nr. 13-2 Efectivele şi starea de conservare a speciilor de interes comunitar din aria naturală
protejată .......................................................................................................................................................... 104
Tabelul nr. 13-3 Starea de conservare a habitatului de interes comunitar din situl Natura 2000
ROSCI0436 .................................................................................................................................................... 105
Tabelul nr. 13-4 Analiza potenţialelor impacturi ale proiectului Drum Expres Satu Mare – Oar pe baza
Obiectivelor Specifice de Conservare ale sitului ROSCI0436 Someşul Inferior ................................. 108
Tabelul nr. 14-1 Corpuri de apă de suprafaţă din vecinătatea proiectului ............................................ 121
Tabelul nr. 14-2 Corpurile de apă de suprafaţă din vecinătatea proiectului ......................................... 121
Tabelul nr. 14-3 Corpurile de apă subterane intersectate de proiect ..................................................... 123
Tabelul nr. 14-4 Prezentarea stării actuale şi a obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de
suprafaţă intersectate de proiect şi a termenelor pentru atingerea acestora.......................................... 123
Tabelul nr. 14-5 Starea şi obiectivele de mediu pentru corpurile de apă subterane intersectate de proiect
şi a termenelor pentru atingere a acestora ................................................................................................. 124
INDEX FIGURI
Figura nr. 3-1 Zona de influenţă cu efecte asupra habitatelor din situl ROSCI0436 Someşul Inferior
ca urmare a fenomenului de dispersie a plantelor invazive favorizat de traficul rutier ......................... 43
Figura nr. 6-1 Amplasarea proiectului în raport cu ariile naturale protejate ........................................... 64
Figura nr. 7-1 Media temperaturilor maxime estimată a lunii iulie la nivelul anului 2050 conform
modelului HADGEM2-CC ........................................................................................................................... 88
Figura nr. 7-2 Media temperaturilor minime estimată a lunii ianuarie la nivelul anului 2050 conform
modelului HADGEM2-CC ........................................................................................................................... 89
Figura nr. 7-3 Evoluţia cantităţilor anuale de precipitaţii estimate în anul 2050 faţă de condiţiile actuale
............................................................................................................................................................................ 90
Figura nr. 7-4 Distribuţia indicelui de risc la inundaţii în zona de studiu, pe baza datelor Organizaţiei
Mondiale a Sănătăţii ........................................................................................................................................ 91
8
Figura nr. 7-5 Riscul asociat alunecărilor de teren ...................................................................................... 92

Figura nr. 10-1 Amplasarea organizării de şantier în raport cu cei mai apropiaţi receptori sensibili .. 96
Figura nr. 13-1 Schema relaţiilor structurale şi funcţionale din cadrul ROSCI0436 Someşul Inferior
.......................................................................................................................................................................... 119
Figura nr. 13-2 Amplasarea proiectului în raport cu siturile Natura 2000 şi rezervaţiile ştiinţifice din
zonă ................................................................................................................................................................. 120
ANEXE
ANEXA A DOCUMENTE
ANEXA B PLANURI ŞI HĂRŢI
9
10
1 DENUMIREA PROIECTULUI
„Drum Expres Conexiune Satu Mare (VO Satu Mare)-Oar (Granita Romano-Ungară - Drum
Expres M49 Ungaria)”
Memoriul de prezentare este elaborat în conformitate cu Legea nr. 292/2018, respectiv Anexa nr. 5.E
„Conţinutul-cadru al Memoriului de prezentare”, completat cu informaţiile cuprinse în Ordinul
19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale
planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, modificat prin Ordinul
nr. 262/2020.
Proiectul se încadrează în Anexa nr. 1 a Legii 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte
publice şi private asupra mediului, la punctul 7, litera b) „Construirea de autostrăzi şi drumuri expres”.
Proiectul propus nu intră sub incidenţa prevederilor OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi a faunei sălbatice, cu modificările şi completările
ulterioare.
Proiectul propus intră sub incidenţa prevederilor art. 48 lit. b) şi art. 54 lit. c) din Legea Apelor nr.
107/1996, cu modifcările şi completările ulterioare.
11
2 TITULARUL PROIECTULUI
Denumirea obiectivului de investiţii: Drum Expres Conexiune Satu Mare (VO Satu Mare)-
Oar (Graniţa Româno-Ungară - Drum Expres M49
Ungaria
Amplasamentul obiectivului şi adresa: Intravilanul şi extravilanul municipiului Satu Mare

respectiv comuna Vetiş
Beneficiarul lucrărilor: Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii

Rutiere S.A.
Bld. Dinicu Golescu nr. 38, Sector 1, Bucureşti, 010873,
România
Tel.: 021.264.32.00, fax: 021.312.09.84
E-mail: office@andnet.ro, Web: www.cnadnr.ro
Persoană de contact:
Director general: Mariana IONIŢĂ
Responsabil pentru protecţia mediului: Ecaterina Muscalu,
Şef Departament Mediu
Proiectantul lucrărilor SC SEARCH CORPORATION SRL

Strada Căderea Bastiliei nr. 65, sector 1, Bucureşti, Cod
postal 010613
Elaboratorul Memoriului de prezentare EPC Consultanţă de Mediu SRL Bucureşti

Adresă sediu social: Şoseaua Nicolae Titulescu nr. 16, Bl. 22,
Sc. A, Et. 7, Ap. 25, Sector 1, Bucureşti
Adresă punct de lucru: Calea Floreasca, nr. 60, et. 7, Sector
1, Bucureşti
Telefon / fax: 021 3355195
E-mail: office@epcmediu.ro
Web: www.epcmediu.ro
Persoane de contact: Dr. Ecolog Marius Nistorescu –
Director General, tel. 0745 084444, ing. Alexandra Doba –
Director tehnic, tel. 0751 129999
12
3 DESCRIEREA CARACTERISTICILOR FIZICE ALE ÎNTREGULUI

PROIECT
3.1 REZUMATUL PROIECTULUI
Proiectul “Drum Expres Conexiune Satu Mare (VO Satu Mare)-Oar (Graniţa Româno-Ungara - Drum
Expres M49 Ungaria)” se încadrează în Anexa nr. 1 - Lista proiectelor supuse evaluării impactului
asupra mediului, pct. 7 lit. b) „construirea de autostrăzi şi de drumuri expres” a Legii nr. 292/2018
privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.
Proiectul propus intră sub incidenţa prevederilor art. 48 lit. b) şi art. 54 lit. c) din Legea Apelor nr.
107/1996, cu modifcările şi completările ulterioare.
Proiectul propus nu intră sub incidenţa prevederilor OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi
completările ulterioare, acesta aflându-se la o distanţă de aproximativ 0,4 km faţă de cel mai apropiat
sit Natura 2000 şi anume ROSCI0436 Someşul Inferior.
Impactul potenţial asupra factorilor de mediu va fi localizat la nivelul zonelor locuite pe care
proiectul le intersecteză respectiv se învecinează.
3.2 JUSTIFICAREA NECESITĂŢII PROIECTULUI

Acest proiect face parte din strategia de implementare la nivel naţional pentru Drumul Expres cu
denumirea generică "Someş Expres", cuprins in M.P.G.T şi care realizează legătura între localităţile
Baia Mare - Livada - Satu Mare Petea. Aceasta investiţie asigură baza necesara cererii de transport în
creştere şi un grad ridicat de siguranţă a traficului rutier.
Necesitatea, oportunitatea şi viabilitatea realizării sectorului de drum cuprins între Satu Mare şi
localitatea Oar (Graniţa Romano-Ungară) a fost identificată şi cuantificată la nivelul Master Planului
General de Transport al României.
În cadrul întâlnirilor grupului de Lucru Româno - Ungar pentru autostrăzi ce au avut loc pe parcursul
derulării fazei de proiectare a Drumului Expres Petea - Satu Mare - Baia Mare, partea ungară şi-a
exprimat acordul cu privire la punctul de intersecţie pe graniţă, respectiv în zona localităţii Petea. La
sfârşitul anului 2008 partea ungară a făcut propunerea oficială de modificare a traseului Drumului
Expres de pe teritoriul românesc, urmând ca traseul sa urmărească „malul stâng" al Someşului,
deoarece la studiul traseului avut în vedere până la graniţă, spre localitatea Petea, proiectanţii unguri
au identificat aproape de graniţa cu România un sit Natura 2000 care nu permite realizarea de lucrări
în zonă.
Astfel, a fost stabilit un traseu al Drumului Expres, care ar urma sa intersecteze graniţa dintre cele
două state în zona oraşului unguresc Csenger (Oar România), într-un loc unde nu există, în acest
moment, punct de trecere comun al frontierei.
Prin poziţia în teritoriu, drumul expres poate asigura şi o legătură mai bună pentru traficul de pe DN19
către VO Satu Mare.
13
3.3 VALOAREA INVESTIŢIEI

Valoarea totală a investiţiilor propuse în proiect este de aproximativ 401 519 419,17 lei (82 494 080,93
Euro), inclusiv TVA.
3.4 PERIOADA DE IMPLEMENTARE PROPUSĂ

Durata de execuţie a obiectivului propus este estimată la cca. 24 de luni.
3.5 PLANŞE REPREZENTÂND LIMITELE AMPLASAMENTULUI PROIECTULUI,

INCLUSIV ORICE SUPRAFAŢĂ DE TEREN SOLICITATĂ PENTRU A FI FOLOSITĂ
TEMPORAR (PLANURI DE SITUAŢIE ŞI AMPLASAMENTE)
Planurile de încadrare în zonă şi planurile de situaţie ale proiectului în care sunt reprezentate inclusiv
suprafeţele de teren necesare implementării proiectului sunt prezentate în anexele acestui Memoriu de
prezentare.
3.6 FORME FIZICE ALE PROIECTULUI

3.6.1 Profilul şi capacităţile de producţie
Proiectul propus nu presupune realizarea unor procese de producţie, ci realizarea unui drum expres
între Satu Mare şi graniţa cu Ungaria. În perioada de exploatare, proiectul va fi destinat traficului rutier.
3.6.1.1 Informaţii generale

Proiectul are ca scop realizarea unui sector de drum expres între localităţile Satu Mare (Varianta de
Ocolire Satu Mare) şi localitatea Oar (Csenger - Ungaria), unde se va conecta cu Drumul Expres M49
din Ungaria.
3.6.1.2 Traseul în plan

Începutul drumului expres se găseşte pe şoseaua de centură a municipiului Satu Mare, o zonă de luncă,
la nord de DN19, între podul peste Someş şi nodul cu DN19. Aici se va amenaja un nod de tip B, tip
„trompeta”. Viteza de proiectare este de 60 km/h pentru toate bretelele.
14
Tabelul nr. 3-1 Traseul în plan al drumului expres Satu Mare - Oar
Nodul a fost amplasat astfel încât să se poată înscrie între bretelele nodului existent ce asigură schimbul
de trafic între Varianta Ocolitoare Satu Mare - DN19 şi podul Variantei Ocolitoare peste râul Someş.
Pentru integrarea în această zonă, traseul a trebuit adaptat pe primii kilometri.
15
Tabelul nr. 3-2 Nod de tip „trompetă”
Traseul, se dezvoltă spre vest la sud de râul Someş şi traversează o zonă cu teren arabil, dar şi zone cu
teren intravilan.
 La km 1+740 se supra traversează un drum local;

 La km 3+070 se supratraversează drumul comunal DC 60;
 La km 4+010 se traversează un drum local. În aceasta zonă, traseul se desfăşoară la sud de staul
Vetiş şi la nord de satul Decebal;
 La km 6+050, se traversează un drum comunal. Pentru a îmbunătăţi funcţionalitatea în reţea a

drumului expres, se va asigura un drum de legătură între drumul expres Satu Mare – Oar şi DN
19, în afara satului Decebal din comuna Vetiş. Prin realizarea acestui drum de legătură se
urmăreşte asigurarea unor condiţii mai bune de trafic pentru traficul ce utilizează DN19 în
interiorul comunei Vetiş. La intersecţia dintre drumul expres şi drumul de legătură se propune
amenajarea unui nod tip „diamant”;
 La km 8+050 traversează un drum local;

 La km 9+980 supratraversează un drum local în apropierea terenurilor intravilane, la sud de satul
Oar;
16
 km 10+903 reprezintă sfârşitul variantei, la graniţa cu Ungaria.

Viteza de proiectare a traseului drumului expres va fi de 120 km/h.
Tabelul nr. 3-3 Nod de tip „diamant” proiectat la km 6+050
3.6.1.3 Profil transversal

Profilul transversal tip pentru Drum Expres Satu Mare-Oar (Graniţa Romano-Ungara) este:
 Lăţimea platformei – 21,50 m;

 Lăţimea părţii carosabile – 2 x 7,00 m;
 Lăţimea zonei mediane – 3,00 m;

 Benzi de încadrare – 2 x 0,75 m;
 Acostamente – 2 x 1,50 m;
 Lăţime de lucru parapet – 1,70 m;
17
Tabelul nr. 3-4 Profilul transversal tip proietat pentru drumul expres Satu Mare - Oar
3.6.1.4 Structura rutieră

Structura rutieră proiectată pentru drumul expres este:
 4 cm MAS 16 rul PMB 45/80;
 6 cm BAD 22.4 leg PMB 45/80;
 8 cm AB 31.5 bază 50/70;
 25 cm balast stabilizat;
 25 cm balast;
 20 cm strat de formă din pământ stabilizat;
Structura rutieră pentru zona mediană a drumului:
 4 cm MAS 16 rul PMB 45/80;

 Agregat natural stabilizat cu lianţi hidraulici;
 25 cm balast;
 20 cm pământ stabilizat.
3.6.1.5 Noduri rutiere

Pe traseul drumului expres Satu Mare - Oar sunt prevăzute două noduri rutiere. Un nod este prevăzut
la km 0+000, la racordarea cu varianta ocolitoare Satu Mare şi este de tip „trompetă”. Viteza de
proiectare a bretelelor este de 60 km/h.
Pentru asigurarea unei bune legături cu DN19 mai este prevăzut un nod la km 6+050. Acesta este de
tip „diamant”. Pentru racordarea la DN19 se va construi un drum de legătură. Intersecţia între drumul
de legătură şi DN19 va fi de tip giratoriu. Intrările pe drumul expres şi ieşirile de pe drumul expres
sunt proiectate la viteza de circulaţie de 60 km/h.
18
Lungile benzilor de accelerare şi decelerare pe drumurile expres au fost dimensionate conform PD

162 pentru vitezele de proiectare ale acestora.
Tabelul nr. 3-5 Noduri rutiere propuse în cadrul proiect
Interval prevăzut pentru Distanţa faţă de cea mai
Nr. realizarea lucrării
Denumire Drum intersectat apropiată arie naturală
crt.
km început km sfârşit protejată
0,9 km faţă de
1. Nod Km 0+000 0+000 0+000 VO Satu Mare ROSCI0436 Someşul
inferior
Drum de legatura DE Drum 2,16 km faţă de
2. Nod Km 6+050 6+050 6+050 expres Satu Mare-Oar - Drum ROSCI0436 Someşul
National DN17 inferior
3.6.1.6 Lucrări de artă

3.6.1.6.1 Pasaje
Pe traseul drumului expres Satu Mare - Oar au fost proiectate o serie de pasaje, ce sunt prezentate în
tabelul următor.
Tabelul nr. 3-6 Pasajele propuse în cadrul proiectului
Interval prevăzut pentru Distanţa faţă de cea mai
Nr.
Denumire realizarea lucrării Obstacol apropiată arie naturală
crt.
km început km sfârşit protejată
Pasaj pe breteaua principală
VO Satu 1,78 km faţă de ROSCI0436
1. Nod Km 0+000 peste VO 0+356,9 0+450,9
Mare Someşul inferior
Satu Mare
Drum
Pasaj pe drum expres peste 1,76 km faţă de ROSCI0436
2. 3+054,5 3+081,5 comunal
DC60 Someşul inferior
DC60
Drum de
Pasaj pe drum expres peste legatură 2,18 km faţă de ROSCI0436
3. 6+011,7 6+091,7
drum local şi giraţie DE-DN17 Someşul inferior
şi giraţie
3.6.1.6.2 Structuri casetate

Pentru asigurarea continuităţii drumurilor locale existente, s-au prevăzut realizarea unor casete
monolite cu deschidere de 8 m acestea fiind prezentate în tabelul următor.
Tabelul nr. 3-7 Structuri casetate propuse în cadrul proiect
Interval prevăzut pentru
Nr. Distanţa faţă de cea mai apropiată
Denumire realizarea lucrării Obstacol
crt. arie naturală protejată
km început km sfârşit
Casetă pe drum expres 0,63 km faţă de ROSCI0436 Someşul
1. 1+726 1+734 Drum local
L=8,00m inferior
2. 4+024 4+032 Drum local
L=8,00m inferior
3. 8+055 8+063 Drum local
L=8,00m inferior
4. 9+965 9+973 Drum local
L=8,00m inferior
19
3.6.1.6.3 Podeţe
Proiectul prevede realizarea unui total de 57 de podeţe din care 38 sunt proiectate pe drumul expres
şi pe nodurile aferente acestuia 10 sunt proiectate pe drumul de legătură şi 9 pentru drumurile relocate.
În tabelul următor sunt prezentate poziţiile şi dimensiunile podeţelor precum şi amplasarea acestora
in raport cu ariile naturale protejate.
Tabelul nr. 3-8 Podeţe propuse în cadrul proiectului
Interval prevăzut pentru realizarea

Lumina Distanţa faţă de cea mai
Nr. lucrării
Denumire -D- apropiată arie naturală
crt.
(m) protejată
1,04 km faţă de
Podeţ Nod Km 0+000
1. 0+330 0+340 2 ROSCI0436 Someşul
Bretea 4
inferior
1,24 km faţă de
Podeţ Nod Km 0+000
2. 0+570 0+580 2 ROSCI0436 Someşul
Bretea 1
inferior
1,48 km faţă de
Podeţ Nod Km 0+000
3. 0+995 1+005 3 ROSCI0436 Someşul
Bretea 1
inferior
1,07 km faţă de
Podeţ Nod Km 0+000
4. 1+385 1+395 2 ROSCI0436 Someşul
Bretea 1
inferior
1,06 km faţă de
Podeţ Nod Km 0+000
5. 0+250 0+260 2 ROSCI0436 Someşul
Bretea 3
inferior
0,52 km faţă de
6. Podeţ drum expres 1+565 1+575 2 ROSCI0436 Someşul
inferior
1,37 km faţă de
inferior
1,38 km faţă de
inferior
1,90 km faţă de
inferior
2,46 km faţă de
inferior
2,65 km faţă de
inferior
2,99 km faţă de
inferior
3,14 km faţă de
inferior
3,40 km faţă de
inferior
2,27 km faţă de
Podeţ Nod Km 6+050
15. 0+643 0+653 5 ROSCI0436 Someşul
Bretea 1
inferior
20

Nr. lucrării
crt.
(m) protejată
2,33 km faţă de
Podeț Nod Km 6+050
16. 0+795 0+805 2 ROSCI0436 Someşul
Bretea 1
inferior
2,19 km faţă de
Podeţ Nod Km 6+050
17. 0+363 0+373 3 ROSCI0436 Someşul
Bretea 3
inferior
2,24 km faţă de
Podeţ Nod Km 6+050
18. 0+405 0+415 3 ROSCI0436 Someşul
Bretea 4
inferior
2,09 km faţă de
Podeţ Nod Km 6+050
19. 0+597 0+607 3 ROSCI0436 Someşul
Bretea 5
inferior
2,19 km faţă de
Podeţ Nod Km 6+050
20. 0+205 0+215 2 ROSCI0436 Someşul
Bretea 6
inferior
2,15 km faţă de
Podeţ Nod Km 6+050
21. 0+355 0+365 5 ROSCI0436 Someşul
Bretea 6
inferior
2,20 km faţă de
22. Podeţ prin giratie 6+015 6+025 3 ROSCI0436 Someşul
inferior
2,18 km faţă de
23. Podeţ prin giratie 6+077 6+087 3 ROSCI0436 Someşul
inferior
2,04 km faţă de
inferior
1,98 km faţă de
inferior
1,94 km faţă de
inferior
1,94 km faţă de
inferior
1,89 km faţă de
inferior
1,89 km faţă de
29 Podeţ drum expres 8+070 8+080 3 ROSCI0436 Someşul
inferior
1,74 km faţă de
inferior
Podeţ drum expres 1,71 km faţă de
31. pentru bretele de 9+060 9+070 2 ROSCI0436 Someşul
acc/dec parcare inferior
21

Nr. lucrării
crt.
(m) protejată
1,57 km faţă de
inferior
1,57 km faţă de
inferior
1,68 km faţă de
inferior
1,91 km faţă de
inferior
2,35 km faţă de
39. Podeţ drum legătură 0+105 0+120 2 ROSCI0436 Someşul
inferior
2,43 km faţă de
inferior
2,31 km faţă de
inferior
2,53 km faţă de
inferior
3,01 km faţă de
inferior
3,54 km faţă de
inferior
4,43 km faţă de
inferior
4,7 km faţă de ROSCI0436

46. Podeţ drum legătură 3+415 3+425 3
Someşul inferior
4,8 km faţă de ROSCI0436

47. Podeţ drum legătură 3+529 3+539 3
Someşul inferior
22

Nr. lucrării
crt.
(m) protejată
5,16 km faţă de
inferior
Tabelul nr. 3-9 Podeţe pentru drumurile relocate

Interval prevăzut pentru
Nr. realizarea lucrării
crt. km
km sfârşit (m) protejată
început
Podeţ drum relocat Nod 1,50 km faţă de ROSCI0436
1. 0+995 1+005 2
Km 0+000 Bretea 1 Someşul inferior
Podeţ drum relocat drum 0,50 km faţă de ROSCI0436
2. 1+565 1+575 2
expres Someşul inferior
3. 1+715 1+725 2
4. 6+385 6+395 5
5. 6+385 8+395 3
6. 8+015 8+025 3
7. 8+030 8+040 3
8. 8+065 8+075 3
Podeţ drum relocat rum de 2,29 km faţă de ROSCI0436
9. 0+105 0+120 3
legătură Someşul inferior
3.6.1.7 Dotări ale drumului expres

Pentru drumul expres Satu Mare - Oar au fost propuse următoarele dotări:
 Centru de întreţinere şi coordonare (CIC);
 Spaţiu pentru servicii tip S3, inclusiv Parcare Securizată.

În alegerea zonelor pentru amplasarea dotărilor s-a urmărit distanţa optimă faţă de reţelele existente
(reţele de alimentare cu apă şi canalizare, reţele electrice, reţele telefonice, reţele de drumuri obişnuite
etc.).
În următorul tabel sunt prezentate localizările dotărilor propuse în proiect şi distanţele faţă de ariile
naturale protejate.
23
Tabelul nr. 3-10 Spaţiul de servicii şi CIC propuse în cadrul proiectului

Nr Interval prevăzut pentru Distanţa faţă de cea mai apropiată
Denumire
crt. realizarea lucrării (km) arie naturală protejată
1,41 km faţă de ROSCI0436 Someşul
1. Spaţiu de servicii tip S3 9+000 - 9+500
inferior
2. Centru de Întretinere si Coordonare 0+054 - 0+250
inferior
3.6.1.7.1 Centru de Întreţinere şi Coordonare (CIC)

Centrul de Întreţinere şi Coordonare este o unitate de deservire a drumului expres având rolul de
menţinere în stare corespunzătoare de exploatare a drumului expres şi de asigurare a securităţii
circulaţiei rutiere în sectorul arondat, sustinând şi reparaţia utilajelor din dotare. Are de asemenea
funcţii de coordonare a activităţii punctelor de sprijin şi de supraveghere permanentă a încadrării
drumului expres în criteriile de performanţă conform ,,Normativ pentru întreţinerea pe criterii de
performanţă a autostrăzilor” ind. AND 569/2007 având în dotare echipamente de măsură şi control
specifice.
Centru de întreţinere şi coordonare CIC este un complex tehnic care are de asemenea o serie de sarcini
grupate astfel:
 supravegherea traficului, a influenţei factorilor meteorologici asupra circulaţiei;
 acordarea de prim ajutor în caz de accidente;

 întreţinerea drumului expres pe tronsonul aferent, a spaţiilor de serviciu, a marcajelor, a
instalaţiilor de iluminat şi a instalaţiilor de telecomunicaţii;
 refaceri şi remedieri după accidente sau calamitaţi naturale;
 perceperea de taxe şi amenzi;

 alimentarea cu combustibil a utilajelor de întreţinere;
 întreţinerea şi repararea utilajelor din dotare etc.

Pentru realizarea sarcinilor descrise mai sus s-au proiectat construcţii cu funcţii diferite. Aceste
construcţii sunt:
 clădire operaţională;
 atelier de întreţinere;
 magazie materiale antiderapante;

 staţie alimentare carburanţi + rezervoare;
 rezervor de apă 200 m3 + staţie pompare;
 puţ forat sau racord la reţeaua de alimentare cu apă;

 platformă spălare;
 platformă nămol;
24
 decantor separator de nămol şi ulei + staţie pompare-spălare;

 post transformare şi racord electric;
 staţie de încărcare autoturisme electrice (2 unităţi);

 staţie epurare mecano-biologică;
 separator de produse petroliere;
 staţie pompe şi conductă refulare ape uzate la emisar;

 platforme parcare utilaje;
 gospodărie de combustibil pentru centrala termică;
 împrejmuiri şi porţi;
 iluminat perimetral şi acces.
3.6.1.7.2 Spaţiu de servicii

Spaţiul pentru servicii tip S3 se amplasează în lungul drumului expres, atât pe partea dreapta cât şi pe
partea stângă, simetric faţă de axul drumului, conform planurilor de situaţie ale drumului expres.
Spaţiul pentru servicii tip S3 are ca scop parcarea şi staţionarea de lungă durată având ca dotări: o staţie
de alimentare cu combustibili, un spaţiu comercial, un restaurant, un punct sanitar, un autoservice şi
spatii pentru cazare (motel sau hotel).
În cadrul spaţiului de servicii se va realiza o parcare securizată care să asigure condiţiile de securitate
pentru efectuarea timpilor de odihnă şi servicii, pentru utilizatorii drumurilor publice, în conformitate
cu prevederile regulamentelor şi directivelor Uniunii Europene în vigoare. Aceasta parcare securizată
este prevăzută sa îndeplinească nivelul „Bronz”.
Criteriile minime de auditare în categoria „Bronz” ce sunt îndeplinite sunt:
 Toalete şi duşuri pentru bărbaţi şi femei disponibile şi funcţionale;

 Toaletele curatate şi verificate la interval regulat (cu program de curaţenie);
 Spaţiile de spălare, curăţare verificate la interval regulat (cu program de curaţenie);

 Robinete de apă disponibile funcţionale;
 Containere de deşeuri;
 Semnalizare care să promoveze siguranţă în trafic în interiorul parcării;

 Contactele de urgenţă afişate;
 Gustări şi băuturi disponibile de cumpărat 24/7;

 Posibilitatea conexiunii la internet;
 Conexiune electrică pentru uz personal.
25
De asemenea, pe platforma spaţiului de servicii tip S3 s-a prevăzut o platformă de cântărire cu

lungimea de 45 m. De asemenea sunt prevăzute staţii de încărcare autoturisme electrice (3 unităţi).
Spaţiul va fi concesionat în vederea amplasării dotărilor menţionate.
3.6.1.8 Suprafeţe de pădure necesar a fi defrişate

Proiectul propus nu intersectează zone împădurite şi ca atare nu necesită lucrări de defrişare ci doar
lucrări locale de curăţare a vegetaţiei existente pe coridorul de expropriere.
3.6.1.9 Lucrări hidrotehnice

Drumul expres Satu Mare – Oar nu intersectează cursuri sau corpuri de apă de suprafaţă. In proiect
sunt prevazute relocari si traversari de canale ANIF.
3.6.1.10 Lucrări de preluare şi evacuare a apelor pluviale

Scurgerea apelor a fost proiectată în funcţie de condiţiile pe care le oferă terenul natural şi de
elementele geometrice în profil longitudinal, ţinând cont de măsurile ce trebuie luate pentru asigurarea
preepurării apei înaintea deversării în emisari naturali.
Conform proiectului, lucrările care asigură preluarea şi scurgerea apelor pluviale către emisar sunt::
• şanturi de pază în debleu;
• rigole pe berme;
• rigole de acostament;
• casiuri de descărcare a apelor de pe suprafaţa drumului expres.
La baza taluzelor de rambleu sunt propuse două tipuri de şanţuri trapezoidale, din beton, pentru
colectarea apelor pluviale din zona drumului expres, pe întreaga lungime a drumului expres (stânga şi
dreapta). Acestea au următoarele caracteristici tehnice:
• tipul 1 are o bază de 0,50 m, o înălţime de 0,50 m cu pante 1/1;
• tipul 2 are o bază de 0,60 m, o înălţime de 0,50 m cu pante 1/1.
Apele de pe platforma drumului expres vor fi colectate prin rigole de acostament din beton şi
descărcate pe taluz, în şanţuri, prin casiuri amplasate conform calculului de capacitate hidraulică a
rigolei. Proiectarea casiurilor s-a facut ţinând cont de capacităţile de scurgere a debitelor apelor
meteorice precum şi de caracteristicile geometrice. Casiurile pentru descărcarea rigolelor de
acostament sunt propuse a se amplasa din 25 în 25 m.
3.6.1.11 Lucrări de consolidare

Lucrările de consolidare prevăzute în proiect constau în ziduri de sprijin din pământ cu geogrile.
26
Dupa decaparea stratului vegetal se va realiza o umplutura din material coeziv tratat cu lianti hidraulici
profilata cu panta de la centru catre piciorul taluzului pentru a asigura scurgerea apelor de infiltratie.
Pe terenul astfel amenajat se va asterne un strat de material granular drenant cu rol anticapilar. Stratul
de material drenant cu rol anticapilar se va proteja cu geotextil având rol anticontaminant atât la partea
inferioară cât şi cea superioară.
Materialul granular va fi ranforsat cu geogrile având rezistenţă de calcul minima de 220 kN/m.
Numărul de rânduri de geogrile variază în funcţie de caracteristicile terenului de fundare şi înălţimea
rambleului. Distanţa maximă dintre rânduri va fi de 50 cm.
Tabelul nr. 3-11 Lucrări de consolidare propuse în cadrul proiectului
Nr. Poziţie kilometrică Lungime Poziţie Distanţa faţă de cea mai apropiată
crt. (m) (Stânga/Dreapta) arie naturală protejată (km)
1. km 3+092 km 3+284 192 Dreapta
inferior
2. km 3+092 km 3+284 192 Stânga
inferior
3. km 5+977.5 km 6+012.5 35 Dreapta
inferior
4. km 5+977.5 km 6+012.5 35 Stânga
inferior
5. km 6+092.5 km 6+127.5 35 Dreapta
inferior
6. km 6+092.5 km 6+127.5 35 Stânga
inferior
3.6.1.12 Lucrări de relocare şi protejare a reţelelor de utilităţi, relocări de căi de

transport şi demolări
3.6.1.12.1 Relocări ale reţelelor de utilităţi
Pentru realizarea proiectului este necesară totodată relocarea unor reţele de utilităţi (alimentare cu apă
şi canalizare, transport sau alimentare cu gaz, instalaţii de telefonie şi reţele electrice). Dispunerea
(poziţiile kilometrice) relocărilor de utilităţi ce vor fi realizate pe traseul drumului expres sunt
prezentate în tabelele următoare.
Tabelul nr. 3-12 Lucrări de relocare/protejare reţele de transport /alimentare cu gaz intersectate de
drumul expres
Nr. Reţea transport Poziţie Deţinator Distanţa faţă de cea mai apropiată arie
crt. gaze kilometrică instalaţii naturală protejată
1. DN400 5+800 Transgaz 2,29 km faţă de ROSCI0436 Someşul inferior
Ge – reţea gaze
S.C. Gaz Vest
2. naturale presiune 3+100 1,76 km faţă de ROSCI0436 Someşul inferior
SA Arad
redusă
De asemenea, vor fi prevăzute branşamente pentru alimentarea cu gaz a dotărilor din incinta CIC km
6+200 si S3, km 9+300.
27
Tabelul următor prezintă reţelele de telefonie ce vor fi relocate sau protejate şi poziţiile kilometrice
aferente.
Tabelul nr. 3-13 Tabelul următor prezintă reţelele de telefonie ce vor fi relocate sau protejate şi poziţiile
kilometrice aferente
Nr. Reţele de utilităţi care Poziţie Deţinator Distanţa faţă de cea mai apropiată arie
crt. vor fi relocate/protejate kilometrică instalaţii naturală protejată
2+700 1,51 km faţă de ROSCI0436 Someşul inferior
1. Telekom
Telefonie 3+100 1,78 km faţă de ROSCI0436 Someşul inferior
2. 3+080 Orange 1,76 km faţă de ROSCI0436 Someşul inferior
Tabelul următor prezintă lucrările de relocare sau protecţie a reţelelor electrice şi poziţiile kilometrice
aferente acestora.
Tabelul nr. 3-14 Lucrări de relocare/deviere a reţelelor electrice
Nr. Poziţie Distanţa faţă de cea mai apropiată arie
Reţea electrica Deţinator instalaţii
crt. kilometrică naturală protejată
LEA 110 KV Ditribuţie Energie 0,77 km faţă de ROSCI0436 Someşul
1. 0+000
Vetiş - Abator Electrică România inferior
2. 1+250
Halmeu – Vetiş Electrică România inferior
Ditribuţie Energie 1,24 km faţă de ROSCI0436 Someşul
3. LEA 20 KV Oar 2+400
Electrică România inferior
4. 6+000
puţuri Doba Electrică România inferior
5. 2+200
puţuri Doba Electrică România inferior
De asemenea, vor fi prevăzute branşamente pentru alimentarea cu energie electrică a nodurilor (km
0+000 nod şi pasaj şi km 1+012 nod) şi a dotărilor din incinta CIC km 6+200 si S3, km 9+300.
În zonă există reţele de alimentare cu apă şi canalizare. Necesitatea de relocare, protejare a acestora va
fi analizată după obţinerea avizului de la Apa Serv Satu Mare. De asemenea, se are în vedere că
alimentarea cu apă a dotărilor din incinta CIC, spaţiul de servicii să fie facută din reţeaua existentă în
zonă.
3.6.1.12.2 Relocarea şi restabilirea legăturilor rutiere
Traseul drumului expres intersectează o serie de drumuri de diverse categorii (agricole, exploatare,
drumuri între tarlale) întrerupând continuitatea acestora. În tabelele următoare sunt prezentate poziţiile
în care aceste drumuri sunt intersectate şi pentru care proiectul prevede relocarea acestora în vederea
restabilirii accesului pe terenurile agricole.
Tabelul nr. 3-15 Drumurile care necesită relocare
Nr. Poziţie Lungime Distanţa faţă de cea mai apropiată arie
Poziţie kilometrică
crt. stânga/dreapta (m) naturală protejată
Nod Km 0+000 Bretea 1 Km
1. Stânga 275 1,38 km faţă de ROSCI0436 Someşul inferior
0+700
2. Stânga 230 1,07 km faţă de ROSCI0436 Someşul inferior
1+000
3. Drum Expres Km 1+300 Dreapta 160 0,39 faţă de ROSCI0436 Someşul inferior
4. Drum Expres Km 1+500 Stânga 520 0,56 faţă de ROSCI0436 Someşul inferior
28
Nr. Poziţie Lungime Distanţa faţă de cea mai apropiată arie

crt. stânga/dreapta (m) naturală protejată
5. Drum Expres Km 8+950 Dreapta 170 1,8 km faţă de ROSCI0436 Someşul inferior
6. Drum Expres Km 9+300 Dreapta 420 1,58 km faţă de ROSCI0436 Someşul inferior
Tabelul nr. 3-16 Drumuri agricole (drum între tarlale) pentru care s-a soluţionat trecerea pe sub drumul
expres
Nr. Lungime Distanţa faţă de cea mai apropiată arie naturală
Km început km sfârşit
crt. (m) protejată
stânga dreapta stânga dreapte
1. 1+742 1+742 1+742 1+742 180 0,39 km faţă de ROSCI0436 Someşul inferior
3.6.1.12.3 Relocarea sistemelor de îmbunătăţiri funciare

Proiectul intersectează canale de irigaţii care necesită lucrări de relocare în zonele de intersecţii. Tabelul
următor prezintă reţelele de canale de irigare ce vor fi relocate şi poziţiile kilometrice aferente.
Tabelul nr. 3-17 Canale care necesită relocare
Lungime Distanţa faţă de cea mai apropiată arie naturală
Nr. crt. Poziţie kilometrică Denumire
(m) protejată
1. Canal 375 1,07 km faţă de ROSCI0436 Someşul inferior
0+375
2. Canal 220 1,45 km faţă de ROSCI0436 Someşul inferior
1+050
3. Drum Expres Km 1+650 Canal 195 0.57 km faţă de ROSCI0436 Someşul inferior
4. Drum Expres Km 3+200 Canal 35 1,85 km faţă de ROSCI0436 Someşul inferior
3.6.1.12.4 Demolări
Proiectul propus nu presupune lucrări de demolare a unor clădiri rezidenţiale sau industriale.
3.6.1.12.5 Împrejmuirea drumului expres
Împrejmuirea drumului expres se va realiza cu gard de protecţie din plasă cu înalţimea h = 1,5 m.
29
3.6.1.12.6 Sistemul de iluminat al drumului expres

Reţeaua electrică pentru iluminat folosind stâlpi metalici cu înălţimea de 10 m, se va amplasa în
urmatoarele zone: în zona tuturor nodurilor rutiere din proiect; în zona CIC şi S3 şi în zona tuturor
pasajelor
Alimentarea cu energie electrică a aparatelor de iluminat se face dintr-un tablou electric de iluminat.
Sistemul de telegestiune permite monitorizarea şi controlul fiecărui aparat, în mod individual şi
controlul de grup al aparatelor de iluminat public. Modul de telegestiune este echipat cu fotocelulă
pentru pornirea iluminatului public în funţie de nivelul iluminării exterioare. Sistemul de telegestiune
permite comunicarea directă între dispozitivele de control instalate în aparatele de iluminat, pentru a
transmite comenzile senzorilor instalaţi.
3.6.1.12.7 Sistemul de comunicaţii şi sistemul inteligent de control al traficului

În cadrul proiectului vor fi prevăzute echipamente de comunicare şi ITS după cum urmează:
- Panouri cu mesaje variabile instalate în apropierea intersecţiilor;
- Indicatoare cu furnizarea de informaţii reale despre trafic, vreme, senzori pentru numărarea,
cântărirea, clasificarea, estimarea vitezei vehiculelor, etc,
- Bucle de trafc încastrate în stratul de uzură acţionând ca şi contoare automatizare de trafic,
- Echipamente cu circuit închis pentru supravegherea traficului,
- Sistem de recunoaştere a numerelor de înmatriculare,
- Comunicaţie radio,
- Dotări hardware şi software,
- Sisteme de precântărire,
- Nodurile şi dotările drumului expres vor fi presemnalizate cu VMS-uri mari de tip I iar ieşirile
din drumul expres cu VMX-uri mici tip II,
- În zonele parcărilor vor fi prevăzute sisteme ANPR (detecţie număr), detecţie viteză şi
cântărire dinamică amplasate cu 2 km înainte de acestea.
3.6.1.13 Lucrări pentru protecţia mediului

3.6.1.13.1 Panouri fonoabsorbante
Pentru reducerea nivelului de zgomot ca urmare a operării drumului expres, în mai multe zone ale
acestuia se va propune o serie de panouri fonoabsorbante.
Locaţiile în care se propun panouri fonoaborbante precum şi lungimile şi înălţimea acestora vor fi
detaliate în cadrul studiului de impact, ulterior realizarii modelărilor.
30
3.6.1.13.2 Panouri anticoliziune

Până la acest moment nu a fost stabilită necesitatea instalării unor astfel de panouri. În urma unei
analize mai detaliate, în cadrul studiului de impact se va stabili necesitatea intalării unor astfel de
panouri.
3.6.1.13.3 Lucrări de amenajări peisagistice
Lucrările de amenajări peisagistice propuse în proiect sunt următoarele: plantări pe rambleu şi dembleu
cu iarbă prin vegetalizare, plantări pe taluzuri cu plante perene, plantări de amenjare pentru spaţii verzi
CIC şi spaţiu de servicii.
3.6.1.13.4 Construcţii pentru preepurarea apelor
Pentru protecţia calităţii solului şi a apelor, zonele de deversare a şanţurilor de colectare a apei
meteorice vor fi prevăzute cu separatoare de hidrocarburi. A fost prevăzut un număr de 102
separatoare de hidrocarburi pe traseul drumului expres.
Având în vedere lipsa unor emisari în zona de implementare a proiectului, evacuarea apelor pluviale
colectate de pe platforma drumului expres se va realiza în bazine de retenţie. A fost prevăzut un număr
de 25 de bazine de retenţie.
3.6.1.13.5 Traversări pentru animale
Având în vedere că traseul drumului expres nu traversează zone cu sensibilitate mare pentru faună
(arii naturale protejate, păduri, râuri etc.), până la acest moment al analizei nu au fost considerate
necesare structuri de trecere pentru fauna sălbatică. În funcţie de rezultatele analizelor mai detaliate ce
se vor realiza în cadrul Raportului privind Impactul asupa Mediului, este posibil să fie necesară
prevederea unor astfel de structuri în anumite zone ale proiectului.
3.6.1.14 Lucrări necesare organizării de şantier

În cadrul proiectului drumului expres a fost propusă o singură locaţie pentru organizarea de şantier,
în zona viitorului CIC, respectiv în zona nodului rutier ce va asigura legătura drumului expres cu
drumul de legătură propus. Suprafaţa totală ocupată de organizarea de şantier este estimată la cca. 10
ha.
3.6.2 Descrierea instalaţiei şi a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament

În situaţia actuală, pe amplasamentul propus pentru implementarea proiectului nu există instalaţii în
cadrul cărora să se desfăşoare anumite fluxuri tehnologice. Amplasamentul proiectului se desfăşoară
preponderent pe terenuri agricole în cadrul cărora se desfăşoară lucrări sezoniere specifice activităţilor
agricole.
31
3.6.3 Descrierea proceselor de producţie ale proiectului propus, în funcţie de

specificul invesiţiei, produse şi subproduse obţinute
Proiectul nu implică procese de producţie, ci realizarea unui drum expres ce va asigura legătura între
vatrianta de ocolire Satu Mare şi Oar şi care se va conecta cu drumul expres M49 din Ungaria. În
perioada de operare nu se vor obţine produse sau subproduse, drumul fiind destinat traficului rutier.
3.6.4 Materiile prime, energia şi combustibilii utilizaţi, cu modul de asigurare a

acestora
Materiile prime necesare realizării proiectului şi cantităţile estimate necesare sunt prezentate în tabelul
următor.
Tabelul nr. 3-18 Materiile prime necesare realizării proiectului şi cantităţile estimate
Nr. Cantitate
Materii prime U.M.
crt. estimată
1. Mixturi asfaltice tone 74368
2. Agregate naturale stabilizate cu ciment m3 173677
3. Balast m3 134887
4. Şanţuri şi rigole pereate cu beton de ciment m3 3415
5. Vopseluri şi diluanţi l 295
6. Geotextil mp 25000
7. Piatră brută m3 3500
8. Beton m3 4000
9. Ciment t 1600
10. Apă m3 680
11. Armătură t 600
Betonul şi mixturile asfaltice vor fi preparate în cadrul staţiilor de asfalt şi de betoane care apoi vor fi
livrate de către furnizori specializaţi.
De asemenea, pentru realizarea proiectului se vor utiliza şi materiale metalice, care se vor livra de către
furnizori specializaţi, precum şi alte materiale de construcţii precum: prefabricate, profile PVC, profile
metalice, lemn, fier beton.
Proiectul va necesita combustibil (motorină) pentru realizarea transporturilor şi a funcţionării utilajelor
necesare îndeplinirii obiectivelor propuse în faza de execuţie. Alimentarea cu carburanţi se va asigura
din afara şantierului, transportul acestora fiind efectuat cu ajutorul cisternelor auto până la punctele de
alimentare din cadrul organizării de şantier.
Energia electrică va fi asigurată în organizării de şantier, prin racord la reţeaua existentă şi prin grupuri
electrogene. Asigurarea energiei electrice în fronturile de lucru se va face prin intermediul grupurilor
electrogene.
În perioada de funcţionare, în cadrul CIC şi a spaţiului de servicii va fi necesară asigurarea alimentării
cu apă şi energie electrică. Pe amplasamentul CIC se vor stoca diferite materiale utilizate în cadrul
lucărilor de întreţinere curentă, precum materiale antiderapante, vopseluri şi diluanţi.
Atunci când vor fi necesare lucrări de reparaţii, operaţiunile şi materiile prime utilizate vor fi similare
cu cele din etapa de operare, însă amploarea lucrărilor şi cantităţile utilizate vor fi mai mici.
32
3.6.5 Racordarea la reţelele utilitare existente în zonă

Asigurarea utilităţilor necesare în perioada de construcţie se va realiza astfel:
 Alimentarea cu apă: asigurarea necesarului de apă tehnologică şi menajeră se va asigura prin

branşament la reţeaua din zonă, acolo unde aceasta există, sau se va asigura prin achiziţionare
de la terţi şi va fi adusă pe amplasament cu ajutorul cisternelor auto. Apa potabilă necesară
personalului va fi achiziţionată din comerţ;
 Evacuarea apelor uzate: apele uzate menajere vor fi dirijate prin intermediul reţelei interne de
canalizare către reţelele existente sau în bazine vidanjabile, de unde vor fi preluate şi
transportate la staţiile de epurare existente în zona proiectului de către firme autorizate în baza
contractelor încheiate. În cazul fronturilor de lucru, în anumite zone se vor asigura toalete
ecologice;
 Alimentarea cu energie electrică se va asigura prin racord la reţeaua locală de energie electrică
sau din surse proprii (grupuri electrogene);
 Asigurarea agentului termic este necesară exclusiv pentru organizarea de şantier şi se va realiza
prin intermediul centralelor termice.
În perioada de funcţionare, va fi necesară asigurarea următoarelor utilităţi:
 Alimentarea cu apă se va asigura în CIC şi spaţiul de servicii prin realizarea de puţuri forate
autorizate sau prin racord la reţeaua de alimentare cu apă din zonă (dacă va fi disponibilă);
 Evacuarea apelor uzate: apele uzate menajere rezultate în CIC şi spaţiul de servicii vor fi dirijate
prin intermediul reţelei interne de canalizare către staţii de epurare mecano-biologice propuse
în cadrul obiectivelor. În cazul în care condiţiile locale o vor permite, se va asigura conectarea
la reţele de canalizare ale localităţilor învecinate.
 Apele pluviale colectate pe amplasamentele în CIC şi spaţiului de servicii vor fi preepurate prin
intermediul unor decantoare şi separatoare de hidrocarburi. Apele pluviale colectate de pe
platforma drumului vor fi dirijate prin intermediul sistemului de colectare proiectat în bazine
decantoare şi separatoare de hidrocarburi înainte de descărcarea în emisar. În zonele în care
nu este posibilă descărcarea în emisari naturali sunt prevăzute bazine de retenţie;
 Alimentarea cu energie electrică se va asigura prin racord la reţelele existente în zona

amplasamentelor;
 Agentul termic necesar în CIC şi spaţiul de servicii va fi asigurat prin intermediul centralelor
termice şi radiatoarelor electrice.
3.6.6 Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de

execuţia investiţiei
La finalizarea lucrărilor, suprafeţele de teren ocupate temporar (organizarea de şantier, platformele de
depozitare etc.) vor fi reabilitate. În acest sens se vor realiza următoarele lucrări pentru refacerea
zonelor afectate:
33
 demontarea construcţiilor şi instalaţiilor existente, evacuarea acestora de pe amplasament şi

amenajarea terenului ocupat temporar în vederea redării la folosinţele anterioare;
 retragerea de pe amplasamente a utilajelor de construcţii şi transport;
 colectarea şi evacuarea de pe amplasament a deşeurilor rezultate;

 scarificarea terenului până la adâncimea de 40-50 cm;
 curăţirea terenului de corpuri străine, după scarificare;
 acoperirea suprafeţei respective cu un strat de pământ vegetal, cu grosimea de 10 cm,

împrăştiat şi nivelat;
 însămânţarea zonei de siguranţă a drumului expres după ce în prealabil a fost pregătit terenul
şi udat.
3.6.7 Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente

În cadrul drumul expres Satu Mare – Oar este prevăzut cu două noduri rutiere, un nod de tip
„trompetă” la km 0+000 prevăzut la racordarea cu varianta ocolitoare Satu Mare şi un nod de tip
„diamant” la km 6+050, unde drumul expres va realiza o legătură cu DN 19.
În cazul celorlalte intersecţii a drumului expres cu drumurilor judeţene sau comunale de interes au fost
prevăzute pasaje.
3.6.8 Resurse naturale folosite în construcţie şi funcţionare

Principalele resurse naturale utilizate pentru construcţia drumului sunt: apa, solul şi agregatele minerale
(piatră naturală, balast, nisip). Agregatele minerale vor putea fi achiziţionate de la carierele/balastierele
existente în zona amplasamentului proiectului.
Transportul agregatelor de la cariere şi/sau balastiere la zona amplasamentului proiectului se va efectua
cu mijloace auto specifice pe drumuri naţionale şi/sau locale, după caz. În cadrul organizării de
şantier/punctelor de lucru se vor utiliza pentru transport şi încărcătoare frontale.
Aprovizionarea cu materiale se va realiza treptat, pe etape de construire, astfel încât acestea să fie puse
în operă şi să se evite stocarea materiilor prime pe termen lung.
3.6.9 Metode folosite în construcţie/demolare

3.6.9.1 Lucrări de terasamente
Pentru implementarea proiectului vor fi necesare o serie de lucrări de construcţie care vor cuprinde:
 amplasarea organizării de şantier;

 amenajarea terenului;
 realizarea lucrărilor de terasament;

 realizarea lucrărilor de relocare sau protejare a utilităţilor intersectate;
 realizarea lucrărilor de artă (podeţe, pasaje);
34
 realizarea sistemului de drenaj a apelor pluviale;

 realizarea lucrărilor de consolidare;
 realizarea lucrărilor necesare pentru protecţia circulaţiei;

 realizarea lucrărilor pentru protecţia mediului.
3.6.9.1.1 Lucrările pregătitoare
Pentru execuţia propriu-zisă a drumului, iniţial sunt necesare lucrări de terasamente. Terasamentele
susţin calea de rulare şi asigură racordarea acesteia la terenul natural. Acestea preiau prin intermediul
structurii rutiere eforturile ce apar din solicitările autovehiculelor.
La execuţia terasamentelor se disting următoarele categorii de lucrări:
 lucrări pregătitoare;
 lucrări de bază;
 lucrări de finisare.
3.6.9.1.2 Lucrările de bază
Aceste lucrări se execută înaintea lucrărilor pregătitoare şi au ca scop aducerea terenului natural (pe
lăţimea zonei drumului) la starea de a putea fi săpat sau de a putea primi umplutura de pământ.
Din categoria lucrărilor pregătitoare fac parte:
 încărcarea, transportul şi nivelarea pământului în rambleu;
 compactarea pământului.
Umpluturile care de obicei sunt compactate se vor realiza cu următoarele tipuri de utilaje:
 cilindrii compactori;
 autocisterne pentru transportul apei necesare corectării umidităţii terasamentelor puse în operă;
 buldozere, autogredere.
3.6.9.1.3 Lucrările de finisare
Din grupa lucrărilor de finisare fac parte operaţiile necesare pentru aducerea platformei, taluzurilor şi
a dispozitivelor de evacuare a apelor de suprafaţă într-o stare de funcţionare bună şi o prezentare
estetică corespunzătoare.
3.6.9.2 Fundaţii şi îmbrăcăminţi rutiere

Îmbrăcămintea rutieră reprezintă partea drumului aşezată deasupra fundaţiei şi care suportă traficul
putând fi alcătuită din unul sau mai multe straturi. Ansamblul de straturi ale îmbrăcăminţii şi fundaţiei
se numeşte sistem rutier.
Din punct de vedere constructiv, structura rutieră a drumului expres este alcătuită din:
 strat de formă;
35
 strat de fundaţie;
 strat de bază;
 strat de legătură;
 strat de uzură.
Tehnologia de execuţie a sistemului rutier impune folosirea a numeroase materiale şi materii prime
pentru procesele tehnologice de fabricare a betoanelor, mixturilor asfaltice etc.
În ceea ce priveşte structura rutieră, sistemul rutier adoptat pentru drum va fi un sistem rutier
semirigid.
3.6.9.3 Lucrări la suprastructura drumului

Aşternerea stratului de balast din fundaţie presupune descărcarea lui din autobasculante, nivelarea
mecanizată şi compactarea cu cilindrul vibrator. Stratul de agregate naturale stabilizate cu ciment
presupune prepararea amestecului în staţia de betoane, aducerea lui pe amplasament şi apoi utilizarea
tehnologiei de mai sus.
Amorsarea suprafeţelor cu emulsie cationică cu rupere rapidă se face cu o autocisterna specială. Stratul
de bază se realizează din mixtură asfaltică cu bitum şi agregate concasate executat la cald. Mixtura va
fi adusă pe şantier cu autobasculante prevăzute cu prelate, descărcată în repartitoare şi apoi compactată
cu cilindri specifici pentru asfalt. Stratul de legătură din binder de criblură executat la cald va urma
tehnologia de mai sus. Stratul de uzură din mixtura asfaltică stabilizată se va executa utilizându-se
aceeaşi tehnologie.
Transportul mixturii se face cu autobasculante izoterme pentru a menţine temperatura până la punerea
în operă. Aşternerea îmbrăcăminţii se face cu repartizorul-finisor, utilaj complex ce are în componenţă:
placă nivelatoare, dispozitiv de reglare a grosimii, grindă vibratoare, snec repartizare, buncăr, bandă
transportoare.
3.6.9.4 Lucrări de artă: podeţe şi pasaje

3.6.9.4.1 Pasaje
Culeele pasajelor peste drumul expres, sunt culei masive, tip perete, executate din beton armat monolit,
cu ziduri întoarse. Culeele se vor funda indirect prin intermediul piloţilor foraţi de diametru mare.
În plan orizontal racordarea structurii cu terasamentul drumului se va face cu ajutorul plăcilor de
racordare, pentru evitarea tasărilor diferite între umplutura de pământ din spatele culeelor şi
terasamentul drumului. Racordarea în plan verical se va face prin intermediul zidurilor de pământ
armat.
3.6.9.4.2 Structuri casetate şi podeţe
Aceste structuri sunt destinate traversării diverselor alte căi de comunicaţii (drum naţional, drumuri
judeţene, drumuri comunale). Sunt amplasate atât pe traseul drumului expres cât şi pe viitorul drum
de legătură. Posibilitaţile de amplasament, alături de oblicităţile impuse de situaţia din teren şi de
valorile de gabarit care trebuie asigurate, conduce la o varietate însemnată de lungimi ale acestui tip de
structuri.
36
În secţiune transversală, podeţul este tip cadru, executat monolit, din beton armat clasă minimă
C30/37. Structura este fundată pe un strat de beton cu rol de protecţie la acţiunea fenomenului de
îngheţ-dezgheţ. Toate zonele de beton în contact cu pământul vor fi protejate prin aplicarea de soluţii
izolatoare adecvate. În spatele pereţilor se va executa umplutura drenantă, îmbracată în geotextil.
Evacuarea apelor infiltrate se va face longitudinal podeţului (respectiv transversal drumului), prin
barbacane din PVC. Exteriorul plăcii se va proteja cu membrană hidroizolatoare, protejată adecvat cu
un strat de 2 cm de mortar special. Racordările cu terasamentele se vor face prin aripi din beton armat
C30/37 (fundate similar cu structura cadrului) şi plăci de racordare din beton armat.
3.6.9.5 Lucrări de colectare şi evacuare a apelor

Scurgerea apelor din precipitaţii s-a realizat prin proiectarea de şanţuri, rigole pentru care s-au prevăzut
bazine de retenţie dimensionate pentru a reţine apa din precipitaţii. Apele pluviale colectate, înainte de
vărsarea în bazinele de retenţie, trec separatoare de hidrocarburi.
Separatoarele se vor monta pe un strat de agregate compactat. Peste acest strat se va pune un altul de
nisip.
Compactarea umpluturilor din jurul separatoarelor de hidrocarburi va fi făcută cu utilaje uşoare.
Umplutura va fi aşternută şi compactată la acelaşi nivel în jurul separatoarelor.
Montarea separatoarelor de hidrocarburi presupune amenajarea platformei de lucru şi trasarea
propriu-zisă a lucrărilor.
3.6.9.6 Lucrări de consolidări

Zid din pământ pământ armat cu geogrile
După decaparea stratului vegetal se va realiza o umplutură din material coeziv tratat cu lianţi hidraulici
profilată cu pantă de la centru către piciorul taluzului pentru a asigura scurgerea apelor de infiltraţie.
Pe terenul astfel amenajat se va aşterne un strat de material granular drenant cu rol anticapilar. Stratul
de material drenant cu rol anticapilar se va proteja cu geotextil având rol anticontaminant atât la partea
inferioară cât şi cea superioară.
Materialul granular va fi ranforsat cu geogrile având rezistenţă de calcul minimă de 220 kN/m.
Numărul de rânduri de geogrile variază în funcţie de caracteristicie terenului de fundare şi înălţimea
rambleului. Distanta maximă dintre rânduri va fi de 50 cm.
3.6.9.7 Lucrări hidrotehnice

În cadrul proiectului nu au fost prevăzute lucrări hidrotehnice.
3.6.9.8 Parapete
Montarea parapeţilor prevăzuţi în proiect se va face astfel:
 Stâlpii de susţinere a parapetelor în teren (fundaţii) vor fi fixaţi conform fişei tehnice rezultate din
încercarea la şoc;
37
 Suprapunerea liselor parapetului metalic se va face respectând principiul direcţiei de atac a

traficului;
 Pe parapet se vor monta dispozitive reflectorizante de culoare roşie şi albă ori galbenă (omologate)
şi elemente de semnalizare de capăt parapet.
3.6.9.9 Semnalizări şi marcaje

Tehnologia de execuţie pentru lucrări de semnalizare orizontală – marcaje rutiere longitudinale,
transversale şi diverse constă în:
 curăţarea suprafeţelor;
 premarcaj;
 execuţia marcajelor longitudinale, transversale, prin săgeţi şi inscripţii diverse, executate cu piloţi
pentru dirijarea circulaţiei;
 curăţarea suprafeţei;
 premarcare;
 execuţia marcajelor.
Suprafaţa îmbrăcăminţii rutiere, acolo unde urmează să se amplaseze materialul de marcaj, va fi curată
şi uscată.
Premarcajul se execută înaintea operaţiunii de marcaj efectiv. Premarcarea se execută cu aparate
topografice pentru toate marcajele. Premarcajul se face prin trasarea unor puncte de reper pe suprafaţa
carosabilă.
La execuţia lucrărilor se vor avea în vederea următoarele aspecte:
 asigurarea de spaţii libere pe drum expres/drum, pentru a se asigura viteza de lucru a maşinii de
marcaj, conform parametrilor ei;
 executarea marcajului şi instalarea conurilor de protecţie;

 protejarea marcajului aplicat, cu autovehicul de recuperare a conurilor;
 se urmăreşte permanent modul de acoperire a stratului de vopsea cu microbile. În cazul în care

se sesizează o împrăştiere neuniformă a acestora, se opresc imediat lucrările şi se iau măsurile
corespunzătoare.
3.6.9.10 Tehnologia de realizare a mixturii asfaltice

Mixturile asfaltice se prepară în instalaţii prevăzute cu dispozitive de predozare, uscare, resortare şi
dozare gravimetrică a agregatelor naturale, dozare gravimetrică sau volumetrică a bitumului şi filerului,
precum şi dispozitiv de malaxare forţată a agregatelor cu liantul bituminos. Verificarea funcţionării
instalaţiilor de producere a mixturii asfaltice se face în mod periodic de către personal de specialitate
conform unui program de întreţinere specificat de producătorul echipamentelor şi programului de
verificare metrologic a dispozitivelor de măsură şi control.
Etapele de realizare a mixturii asfaltice sunt următoarele:
38
 preluarea agregatelor din depozit cu ajutorul autoîncărcătoarelor, încărcarea, pe sorturi, în

compartimentele buncărului de predozare al staţiei, de unde, prin intermediul transportoarelor,
sunt dirijate în tambur pentru uscare şi încălzire;
 introducerea agregatelor calde în malaxorul de preparare a mixturii;
 transportul pneumatic al filerului din depozit în silozul de lucru al instalaţiei, apoi la dozatorul de
filer cu ajutorul unui elevator. Din dozator, filerul este introdus în malaxorul de mixtură prin
intermediul unui transportor;
 bitumul fluidizat este transportat prin pompare din cisterne auto în tancurile de stoc, iar de aici
prin pompare în depozitul de zi;
 fluidizarea bitumului se realizează cu ajutorul cazanului care foloseşte drept agent termic ulei
fierbinte;
 amestecarea agregatelor calde cu filerul şi bitumul în malaxorul staţiei, rezultând astfel mixtura
asfaltică propriu-zisă. Din malaxor mixtura este trimisă în buncărul de stocare în vederea
expediţiei la punctele de lucru. Pentru menţinerea temperaturii constante a mixturii asfaltice, până
la livrarea acesteia, buncărul de stocare este prevăzut cu o instalaţie de încălzire, ce utilizează drept
agent termic uleiul fierbinte;
 transportul mixturii la punctele de lucru se face cu o autobasculantă (acoperită cu prelată) care

intră sub buncărul de stocare şi preia mixtura gravitaţional.
3.6.9.11 Tehnologia de realizare a betoanelor

Materiile prime şi materialele folosite pentru prepararea betoanelor sunt: agregate de râu sortate,
ciment şi apă.
Fluxul tehnologic al preparării betoanelor este următorul:
 aducerea agregatelor sortate din balastieră cu ajutorul mijloacelor auto, descărcarea şi depozitarea
acestora pe sorturi;
 aducerea cimentului în vagoane specializate, descărcarea lui în silozuri;

 preluarea agregatelor din depozit cu ajutorul auto-încărcătoarelor, încărcarea pe sorturi în
compartimentele buncărului de dozare al staţiei, de unde, prin intermediul transportoarelor, sunt
dirijate la schipul de încărcare al malaxorului staţiei de betoane;
 cimentul din depozitul de stoc este încărcat gravitaţional într-un impulsor, de unde cu ajutorul
aerului comprimat este trimis în silozurile de serviciu. Din silozuri, cu ajutorul unor transportoare,
este alimentat cântarul dozator. După dozare, cimentul este descărcat gravitaţional în malaxorul
staţiei de betoane;
 amestecarea agregatelor cu ciment şi apă în malaxorul staţiei. După malaxare, betonul este
descărcat gravitaţional în autotransportoare de beton şi dus la punctele de lucru.
39
3.6.9.12 Activităţi de transport

Pentru realizarea proiectului se utilizează un volum mare şi diferit de materiale, semifabricate şi
prefabricate astfel că este necesar a se utiliza o gamă diversă de mijloace de transport:
 autobasculante de diferite capacităţi (în general de peste 16 tone), autodumpere, autocisterne,

autoizoterme;
 autobetoniere şi pompe de beton;
 trailere.
3.6.10 Planul de execuţie cuprinzând faza de construcţie, punerea în funcţiune,

exploatare, refacere şi folosire ulterioară
Detalierea planului de executie este prezentata în tabelul de mai jos.
Anumite activităţi se suprapun ca şi perioadă de desfăşurare, perioada de execuţie totală preconizată
fiind de 24 luni.
Perioada de funcţionare este nelimitată, în condiţiile realizării lucrărilor de întreţinere şi de reparaţii
conform normativelor în vigoare.
40
Tabelul nr. 3-19 Detalierea planului de execuţie

Durata Luna
Activitate
(luni) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
Etapa I-a - Realizarea lucrărilor de terasamente pe toată ampriza inclusiv a lucrărilor de
19
artă (pasaje) după cum urmează:
 tăierea arborilor pe toată ampriza; 2
 curăţarea amprizei de crengi, frunze, arbuşti şi vegetaţie crescută haotic, etc.; 2
 decaparea stratului de pământ vegetal pe toată grosimea acestuia; 3
 lucrări de mutări, protejări instalaţii; 12
 realizarea lucrărilor de săpătura sau umplutură până la cota patului de fundare; 12
 realizarea lucrărilor de consolidare a taluzurilor, realizare pământ armat la rampele 6
nodurilor;
 realizarea podeţelor pentru scurgerea apelor în amplasament; 6
 realizarea lucrărilor de relocari canale ANIF; 12
 forarea coloanelor de susţinere a infrastructurilor de pasaje, spargerea la capete a 6
acestora, armarea şi turnarea betonului în radiere pilelor şi culeelor;
 armarea, cofrarea şi turnarea betonului în elevaţiile pilelor şi culeelor la pasaje; 10
 realizarea suprastructurilor la pasaje (grinzi) armarea şi turnarea plăcilor de
suprabetonare, aplicare hidroizolaţie, turnarea betonului de pantă şi a straturilor 10
asfaltice, montarea parapetelor;
 racordarea lucrărilor de artă cu terasamentul drumului prin plăci de racordare. 2
Etapa a II-a - Realizarea structurii rutiere pe întreaga platformă după cum urmează: 10
 aşternerea stratului de forma din balast; 2
 aşternerea stratului de fundație din balast; 2
 aşternerea stratului superior de fundaţie din balast stabilizat cu ciment; 2
 amorsarea stratului suport cu emulsie cationică şi turnarea stratului de anrobat 2
bituminos AB1 31.5;
 curăţarea şi amorsarea stratului de anrobat şi aşternerea stratului de beton asfaltic 2
deschis BAD 20 m;
 curăţarea şi amorsarea suprafeţei stratului de legătură şi aşternerea stratului de 2
legatură
Etapa a III-a - Executarea lucrărilor în vederea asigurării scurgerii apelor care constau din: 4
 montarea rigolei, şanţurilor şi a construcțiilor de epurare; 3
 montarea casiurilor pe taluz. 2
Etapa a IV-a - Montarea parapetului de siguranţă pe zonele laterale ale drumului de
2
circulaţie.
Etapa a V-a - Realizarea semnalizărilor verticale şi a marcajelor orizontale. 2
41
3.6.11 Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate

Construcţia şi exploatarea drumului expres Satu Mare – Oar poate genera un efect cumulat cu proiectul
de realizare a variantei ocolitoare Satu Mare şi cu infrastructura rutieră existentă.
De asemenea proiectul propus poate genera un impact cumulat şi cu construcţia respectiv funcţionarea
noului drum expres de pe teritoriul Ungariei - M49, putând exista posibilitate afectării componentelor
de mediu ca de exemplu calitatea aerului dar şi calitatea solului, datorată traficului rutier care se va
desfăşura pe cele două drumuri.
În zona analizată mai există un drum naţional (DN19), cu care se va realiza o legătură prin proiect, la
km 6+050 şi mai multe drumuri judeţene şi comunale.
3.6.12 Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare

În cadrul analizei multicriteriale pentru proiectul drumului expres Satu Mare - Oar, au fost propuse
inţial 4 variante de traseu descrise în cele ce urmează.
Traseul 1
Traseul propus are o lungime totală de 11,3 km şi traversează în general terenuri cu utilizare agricolă
(livezi şi terenuri arabile) dar şi terenuri cu vegetaţie naturală din categoria pajişti. Conform analizelor
spatiale GIS, realizarea acestei alternative implică traversarea pajiştilor pe o lungime totală de 2000 m.
În zona km 2+200, traseul trece în apropierea parcului industrial Renovatio Logistic Parc, situat în
comuna Vetiş, fără a-l intersecta.
În ceea ce priveşte calitatea aerului la nivelul receptorilor sensibili, zona de influenţă a proiectului în
cadrul căreia sunt aşteptate modificări ale calităţii aerului (100 m faţă de ax) datorate traficului rutier
intersectează parţial 2 suprafeţe de intravilan, respectiv partea sudică a localităţii Vetiş şi o foarte mică
parte din sudul localităţii Oar. Totodată, modificări ale nivelului actual de zgomot (400 m fata de ax)
ca urmare a traficului rutier sunt aşteptate în 3 localităţi: Vetiş, Decebal şi Oar la nivelul caselor
amplasate spre aliniamentul infrastructurii rutiere.
Această alternativă de traseu nu intersectează arii naturale protejate, cea mai apropiată arie naturală
protejată fiind situl Natura 2000 ROSCI0436 Someşul Inferior, situat la cca. 679 m faţă de axul
traseului. De asemenea, în zona proiectului nu au fost identificate coridoare ecologice.
Infrastructurile rutiere reprezintă însă căile prin care sunt favorizate procesele de dispersie a seminţelor
plantelor invazive în zonele naturale, fenomen ce poate conduce la alterarea habitatelor din zonele
naturale. În acest sens s-a considerat necesară analizarea variantelor de traseu în raport cu ariile naturale
protejate situate la o distanţă de până la 1 km, aceasta fiind distanţa până la care se poate manifesta
procesul de dispersie a semniţelor ca urmare a traficului rutier. În urma analizei a reieşit că un segemnt
de drum din Traseul 1 cu o lungime de 3330 m prezintă un potenţial risc de afectare a sitului Natura
2000 ROSCI0436 ca urmare a favorizării dispersiei semniţelor plantelor invazive, distribuţia spaţială a
acestuia fiind reprezentată grafic în figura următoare.
42
Figura nr. 3-1 Zona de influenţă cu efecte asupra habitatelor din situl ROSCI0436 Someşul Inferior
ca urmare a fenomenului de dispersie a plantelor invazive favorizat de traficul rutier
Traseul 1 nu intersectează corpuri de apă de suprafaţă, clasificate conform Directivei Cadru Apă şi
implicit zone cu risc la inundaţii.
În zona de desfăşurare a traseului 1 nu există situri arheologice sau alte obiective de interes istoric sau
arhitectural ce ar putea fi afectate de realizarea proiectului.
Pe acest tronson este neceasară demolarea a unei construcţii din sudul localităţii Vetiş, ce se află în
imediada apropiere a axului drumului.
Traseul 2
Varianta a doua de traseu are o lungime totală de 11,8 km şi traversează în general terenuri cu utilizare
agricolă (terenuri arabile pe cea mai mare lungime a traseului, complex de culturi agricole şi livezi) dar
şi terenuri cu vegetaţie naturală din categoria pajişti. Conform analizelor spaţiale GIS, realizarea acestei
alternative implică traversarea pajiştilor pe o lungime totală de 2000 m. În zona km 2+100, traseul
trece în apropierea unei staţii electrice situată în comuna Vetiş, fără însă a intersecta-o.
intersectează parţial 3 suprafeţe de intravilan, respectiv partea sudică a localităţii Vetiş şi o foarte mică
43
parte din sudul localităţii Oar, în zona sudică a acesteia. Totodată, modificări ale nivelului actual de
zgomot (400 m faţă de ax) ca urmare a traficului rutier sunt aşteptate în 3 localităţi: Vetiş, Decebal şi
Oar la nivelul caselor amplasate spre aliniamentul infrastructurii rutiere.
protejată fiind situl Natura 2000 ROSCI0436 Someşul Inferior, situat la cca. 1500 m faţă de axul
traseului. De asemenea, în zona proiectului nu au fost identificate coridoare ecologice. Această
alternativă nu are influenţă asupra sitului ROSCI0436 Someşul Inferior în ceea ce priveşte favorizarea
procesului de dispersie a plantelor invazive.
Traseul 2 nu intersectează corpuri de apă de suprafaţă, clasificate conform Directivei Cadru Apă şi
implicit zone cu risc la inundaţii.
Pe acest tronson este neceasară demolarea a 3 construcţii din zona centrală a localităţii Decebal,
construcţii ce se află în imediada apropiere a axului drumului.
Traseul 3
Traseul propus are o lungime totală de 11,8 km şi traversează în general terenuri arabile dar şi terenuri
cu vegetaţie naturală din categoria pajişti. Conform analizelor spatiale GIS, realizarea acestei alternative
implică traversarea pajiştilor pe o lungime totală de 2000 m. Între km 3+300 şi 4+200 axul traseului 3
se desfăşoară paralel cu pădurea de stejar Vetiş, fără însă a fi intersectată, distanţa minimă măsurată
între ax şi limita pădurii fiind de cca. 50 m.
intersectează parţial 2 suprafeţe de intravilan, respectiv partea centrală a localităţii Decebal şi o foarte
mică parte din sudul localităţii Oar. De asemenea, modificări ale nivelului actual de zgomot (400 m
faţă de ax) ca urmare a traficului rutier sunt aşteptate în aceleaşi localităţi (Decebal şi Oar) la nivelul
caselor amplasate spre aliniamentul infrastructurii rutiere.
protejată fiind situl Natura 2000 ROSCI0436 Someşul Inferior, situat la cca. 1,5 km faţă de axul
traseului. De asemenea, în zona proiectului nu au fost identificate coridoare ecologice. Această
alternativă nu are influenţă asupra sitului ROSCI0436 Someşul Inferior în ceea ce priveşte favorizarea
procesului de dispersie a plantelor invazive.
Traseul 3 traversează în 2 puncte corpul de apă de suprafaţă RORW2.1.77.4_B1 - Balcaia, clasificat
conform Directivei Cadru Apă.
Pe acest tronson este neceasară demolarea a 4 construcţii din zona centrală a localităţii Decebal,
construcţii ce se află în imediata apropiere a axului drumului.
44
Traseul 4
Traseul propus are o lungime totală de 14,03 km şi traversează în general terenuri arabile dar şi terenuri
cu vegetaţie naturală din categoria pajişti. Conform analizelor spatiale GIS, realizarea acestei alternative
implică traversarea pajiştilor pe o lungime totală de 3320 m. Între km 3+500 şi 4+100 axul traseului 4
se desfăşoară paralel cu pădurea de stejar Vetiş, fără însă a fi intersectată, distanţa minimă măsurată
între ax şi limita pădurii fiind de cca. 50 m.
intersectează parţial 2 suprafeţe de intravilan, respectiv partea vestică a localităţii Decebal şi o foarte
mică parte din sudul localităţii Oar. De asemenea, modificări ale nivelului actual de zgomot (400 m
faţă de ax) ca urmare a traficului rutier sunt aşteptate în aceleaşi localităţi (Decebal şi Oar) la nivelul
caselor amplasate spre aliniamentul infrastructurii rutiere.
protejată fiind situl Natura 2000 ROSCI0436 Someşul Inferior, situat la cca. 1,6 km faţă de axul
traseului.
Traseul 4 traversează în 4 puncte corpul de apă de suprafaţă RORW2.1.77.4_B1 - Balcaia, clasificat
conform Directivei Cadru Apă.
Pe acest tronson nu este neceasară demolarea unor construcţii existente.
În urma parcurgerii procedurilor aferente Analizei Multicriteriale – etapa 1 şi etapa 2, a fost
selectată varianta de traseu numărul 1 care ulterior a suferit modificări pentru a fi evitate
eventualele demolări şi zona cu potenţial impact datorat dispersiei seminţelor plantelor
invazive, asupra ariei naturale din vecinătate.
3.6.13 Alte activităţi care pot apărea ca urmare a proiectului

În urma realizării proiectului se vor îmbunătăţi condiţiile de transport rutier din regiunea Nord-Vest a
României. Proiectul va avea un efect semnificativ în reducerea timpilor pierduţi în trafic şi în fluidizarea
traficului rutier, în special cel de mărfuri. Existenţa drumului expres va conduce la atragerea fluxurilor
de investiţii în judeţul Satu Mare.
De asemenea, ca urmare a realizării proiectului se vor crea noi locuri de muncă atât în perioada de
execuţie, cât şi ulterior în perioada de operare a drumului expres.
3.6.14 Alte autorizaţii cerute pentru proiect

Prin Certificatul de urbanism sunt solicitate avize/acorduri de la urmatoarele autoritati:
 Agentia de Protectia Mediului Satu Mare,
 SC Apaserv Sa Satu Mare.
 SC Electrica Transilvania Nord SA (Distributie Energie Electrica Romania),
 SC GazVest SA Arad,
45
 Delgaz Satu Mare,

 Telekom,
 Orange,
 Vodafone,
 RCS – RDS,
 Salubritate,
 Securitatea la incendiu,
 Santatea populatiei,
 Autorizatie DRDP/Acord DRDP,
 HCL Municipiul Satu Mare,
 HCL comuna Vetis.
 Acord proprietari de terem afectati,
 A.N. Apele Romane,
 Ministerul Culturii – Directia judeteana de cultura, muzel judetean,
 MApN – Statul Major al Apararii,
 S.R.I.,
 M.I. – Politia de frontiera,
 Politia rutiera,
 Serviciul de Telecomunicatii Speciale,
 ANIF,
 Transgaz,
 Ministerul Agriculturii.
46
4 DESCRIEREA LUCRĂRILOR DE DEMOLARE NECESARE

4.1 PLANUL DE EXECUŢIE A LUCRĂRILOR DE DEMOLARE, DE REFACERE ŞI DE
FOLOSIRE ULTERIOARĂ
Traseul Drumului Expres Conexiune Satu Mare (VO Satu Mare)-Oar (Graniţa Româno-Ungară) -
Drum Expres M49 (Ungaria) a fost proiectat astfel încât să se evite contactul direct cu zonele unde
există construcţii, asfel nu vor fi necesare lucrări de demolare.
4.2 DESCRIEREA LUCRĂRILOR DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI

Aşa cum am specificat anterior, implementarea proiectului nu va necesita lucrări de demolare a
construcţiilor rezidenţiale sau industriale din zonă.
4.3 CĂI NOI DE ACCES SAU SCHIMBĂRI ALE CELOR EXISTENTE

Proiectul propus nu presupune demolarea unor facilităţi existente, însă traseul acestuia intersectează o
serie de drumuri agricole pentru care s-au prevăzut relocări/restabiliri descrise în anterior în prezentul
studiu.
4.4 METODE FOLOSITE ÎN DEMOLARE

Nu va fi cazul.
4.5 DETALII PRIVIND ALTERNATIVELE CARE AU FOST LUATE ÎN CONSIDERARE

Nu va fi cazul.
4.6 ALTE ACTIVITĂŢI CARE POT APĂREA CA URMARE A DEMOLĂRII

Nu va fi cazul.
47
5 DESCRIEREA AMPLASĂRII PROIECTULUI

Proiectul drumului expres este propus pentru a fi implementat pe teritoriul judeţului Satu Mare. Limita
de expropriere a proiectului vizat traversează extravilanul şi intravilanul următoarelor localităţi:
municipiul Satu Mare şi satele Vetiş respectiv Decebal.
Traseul drumului expres intersectează următoarele artere rutiere din cadrul reţelei naţionale şi
europene:
DJ194B – Vetiş;
DN E671- Decebal;
VO Satu Mare.
5.1 DISTANŢA FAŢĂ DE GRANIŢE PENTRU PROIECTELE CARE CAD SUB

INCIDENŢA CONVENŢIEI DE LA ESPOO DIN 1991
Viitorul drum expres se va desfăşura între localităţile Satu Mare (Varianta de Ocolire a Municipiului
Satu Mare) şi localitatea de frontieră Oar (Csenger- Ungaria) şi va realiza conexiunea cu drumul Expres
M49 din Ungaria, fiind cuprins în Master Planul General de Transport aprobat prin H.G.R
nr.666/2016 cu denumirea generică „Someş Expres”.
5.2 LOCALIZAREA AMPLASAMENTULUI ÎN RAPORT CU PATRIMONIUL CULTURAL

Conform Listei Monumentelor Istorice (2015) aprobată prin Ordinul nr. 2314/2004, cu modificările
şi completările ulterioare, Repertoriului Arheologic Naţional (cIMeC) şi Institutului Naţional al
Patrimoniului – eGISpat România, în vecinătatea zonei de dezvoltare a proiectului s-au identificat o
serie de monumente istorice, situri arheologice şi monumente arhitecturale.
În zona de implementare a proiectului nu există situri UNESCO pentru protecţia valorilor culturale,
există însă monumente istorice ce necesită protecţie acestea fiind prezentate în tabelul următor.
Tabelul nr. 5-1 Elemente de patrimoniu situate în vecinătatea proiectului
Cod de Descrierea Distanţa faţă de
Nr.
identificar elementului de Datare Localizare Reper limita proiectului
crt.
e (LMI) patrimoniu (km)
Dorolţ, UAT:
Aşezarea din epoca Dorolţ, Judet:
SM-I-s-A- Sec. II- IV p. La fermele fostului IAS
1. romană de la Dorolţ- Satu Mare 8,7 km
05159 Chr Dorolţ∙
Cuptoare
Biserica medievală Sec. XVI, Lazuri, UAT:

SM-II-m- Strada Principală, nr.
2. reformată de la transf. Sec Lazuri, Judet: 12 km
B-05318 201
Lazuri XIX Satu Mare
Lazuri, UAT:
SM-I-s-A- Situl arheologic de la La 3,5 km sud-est de
3. - Lazuri, Judet: 12 km
05185 Lazuri centrul satului
Satu Mare
Situl arheologic de la Lazuri, UAT:
SM-I-m-B- Sec XVIII- La 3,5 km sud est de
4. Lazuri - Drumul Lazuri, Judet: 12 km
05185.01 IX centrul satului
Doroltului Satu Mare
48
Cod de Descrierea Distanţa faţă de

Nr.
identificar elementului de Datare Localizare Reper limita proiectului
crt.
e (LMI) patrimoniu (km)
SM-II-m- Biserica Calvaria de Strada Eminescu Mihai,
5. 1907-1909 Satu Mare 3,8 km
B-05209 la Satu Mare nr. 3
SM-II-m- Biserica cu lanţuri de
6. 1788-1807 Satu Mare Piaţa Păcii, nr. 8 3,5 km
A-05244 la Satu Mare
La intersecţia străzilor
SM-I-s-B- Cetatea medievală de Aurel Popp şi H.
7. Sec. VI-VIII Satu Mare 4 km
05158 la Satu Mare Coanda, lângă podul
Decebal
Catedrala romano-
SM-II-m-
8. catolica de la Satu 1837 Satu Mare Piaţa Libertăţii, nr. 24 3,8 km
A-05225
Mare
Palatul Episcopiei 1805-1851,
SM-II-m- Strada 1 Decembrie
9. greco-catolice de la adăugiri Satu Mare 3,6 km
A-05201 1918, nr. 2
Satu Mare 1858, 1892
5.3 HĂRŢI, FOTOGRAFII ALE AMPLASAMENTULUI CARE POT OFERI INFORMAŢII

PRIVIND CARACTERISTICILE FIZICE ALE MEDIULUI, ATÂT NATURALE, CÂT ŞI
ARIFICIALE
În cadrul Memoriului, în diferite secţiuni, sunt prezentate hărţi cu amplasarea elementelor proiectate
în raport cu elemente existente în zonă, inclusiv cu receptori sensibili din zona de implementare (arii
naturale protejate, zone locuite, corpuri de apă etc.).
5.4 FOLOSINŢA ACTUALĂ ŞI CEA PLANIFICATĂ A TERENURILOR ATÂT PE

AMPLASAMENT, CÂT ŞI PE ZONE ADIACENTE ACESTUIA
Conform Certificatului de Urbanism realizarea proiectului presupune ocuparea terenurilor cu

următoarele tipuri de categorii de folosinţă actuale: terenuri arabile în intravilan şi extravilan, păşuni,
livezi, canale de desecare, ape de suprafaţă, drumuri (naţionale, comunale, agricole), străzi, curţi
construcţii, zonă de locuit (păşuni, livadă).
Terenurile afectate de traseul drumului expres sunt situate în extravilanul şi intravilanul localităţilor,
parte a domeniului public şi privat care se va expropria ca urmare a unei/unor decizii de expropriere,
respectiv Hotărâri de Guvern.
5.5 POLITICI DE ZONARE ŞI DE FOLOSIRE A TERENULUI

În scopul obţinerii autorizaţiei de construire pentru obiectivul analizat a fost obţinut Certificatul de
urbanism nr. 3/17.05.2021, emis de catre CJ Satu Mare.
Conform Certificatului de Urbanism existent, proiectul se va dezvolta în principal pe terenuri cu
utilizare agricolă, păşuni şi livezi.
Din punct de vedere al dreptului de proprietate, suprafaţa de teren ocupată definitiv de obiectivul de
investiţie după implementarea proiectului, este redată în tabelul următor.
49
Tabelul nr. 5-2 Modul de utilizare a suprafaţei totale de teren ocupată definitiv de lucrările proiectate
conform Corine land Cover 2018
Mod de utilizare a terenului (conform Suprafaţa Procentaj din
CLC2018) (ha) întreaga suprafaţă
Spaţiu urban discontinuu şi spaţiu rural 1,67 1,32
Plantaţii de pomi fructiferi şi arbuşti 9,39 7,41
Păşuni 3,91 3,08
Terenuri arabile neirigate 111,93 88,20
Total 126,9 ha
5.6 AREALE SENSIBILE

Arealele sensibile din zona de studiu care necesită o analiză mai atentă în ceea ce priveşte potenţialele
efecte pe care le poate avea proiectul asupra acestora sunt reprezentate de zonele de locuit aflate în
vecinătatea proiectului.
5.7 COORDONATELE GEOGRAFICE ALE AMPLASAMENTULUI PROIECTULUI

Coordonatele STEREO 70 ale amplasamentului proiectului sunt prezentate în format shapefile în
Anexa B.
5.8 DETALII PRIVIND ORICE VARIANTĂ DE AMPLASAMENT CARE A FOST LUATĂ

ÎN CONSIDERARE
Pentru proiectul drumului expres Satu Mare - Oar au fost studiate mai multe alternative de traseu, în
cadru etapei de Analiză multicriterială, desfăşurată în două etape:
 Etapa 1 – Analiza multicriterială 1 (AMC1) – evaluarea iniţială a unor coridoare potenţiale;
 Etapa 2 – Analiza multicriteriala 2 (AMC2) – evaluarea unui set de criterii mai detaliate
relevante pentru traseele stabilite în AMC1.
În Etapa 1 (AMC 1) au fost identificate 4 alternative de traseu, fiind utilizate patru criterii principale
pentru alegerea rutei optime (social, financiar, de mediu şi tehnic), ce au inclus mai multe sub-criterii,
precum riscuri geotehnice, geologice şi hidrogeologice, calitatea aerului, ape de suprafaţă, sol,
biodiversitate etc.
În Etapa 2 (AMC 2) au fost analizate 2 alternative fiind utilizate criteriile „eficienţă economică” cu o
pondere de 70% şi „minimizarea impactului asupra mediului” cu o pondere de 30%.
50
6 DESCRIEREA TUTUROR EFECTELOR SEMNIFICATIVE

POSIBILE ALE PROIECTULUI ASUPRA MEDIULUI
6.1 SURSE DE POLUANŢI ŞI INSTALAŢII PENTRU REŢINEREA, EVACUAREA ŞI
DISPERSIA POLUANŢILOR ÎN MEDIU
6.1.1 Protecţia calităţii apelor

6.1.1.1 Surse de poluanţi pentru ape, locul de evacuare sau emisarul
În perioada de construcţie principalele surse de poluanţi pentru ape sunt reprezentate de:
 lucrări de manipulare a solului, generatoare de particule de pământ ce pot ajunge în apele de

suprafaţă. În cazul unor cantităţi mari de pulberi, acestea se pot acumula în cursurile de apă
generând modificarea turbidităţii apei şi afectarea florei şi faunei acvatice;
 traficul de şantier spre şi dinspre fronturile de lucru sau zonele din care sunt aduse materialele
de construcţie (cariere, balastiere, gropi de împrumut);
 scurgeri accidentale de substanţe chimice, carburanţi şi uleiuri provenite de la funcţionarea

utilajelor implicate în lucrările de construcţie sau datorate manevrării defectuase a
autovehiculelor de transport;
 manipularea şi punerea în opera sau depozitarea necorespunzătoare a materialelor utilizate în

execuţia lucrărilor (bitum, beton, agregate etc.), care pot ajunge în apele de suprafaţă prin
antrenarea de către apele pluviale;
 extragerea agregatelor minerale (nisip, balast, pietriş) în mod necorespunzător;

 depozitarea şi gestionarea necorespunzătoare a apelor uzate menajere rezultate în grupurile
sanitare din cadrul organizării de şantier, gestionarea asigurându-se în mod corespunzător prin
intermediul unor operatori autorizaţi;
 spălarea utilajelor şi a mijloacelor de transport la nivelul organizării de şantier.

În perioada de operare principala sursă de poluanţi pentru ape este reprezentată de spălarea şi
antrenarea de către precipitaţii a particulelor solide şi a altor compuşi solubili depuşi temporar pe
suprafaţa carosabilului, precum metalele grele, hidrocarburile, substanţele de deszăpezire. Sursele
potenţiale de poluanţi pot fi reprezentate de:
 funcţionarea necorespunzătoare a bazinelor de decantare şi a separatoarelor de hidrocarburi;

 evacuarea accidentală a unor poluanţi lichizi sau solizi (în principal din cauza unor accidente
de circulaţie).
De asemenea, o sursă de poluanţi pentru ape o pot constitui apele uzate menajere provenite de la CIC
şi spaţiu de servicii, însă aceste ape vor fi colectate şi epurate în staţii mecano-biologice înainte de
evacuarea în emisari.
51
În funcţie de natura acestora, poluanţii pot fi de mai multe tipuri:
 carburanţi şi reziduuri provenite de la arderea carburanţilor;

 reziduuri provenite de la uzura pneurilor vehiculelor – substanţe hidrocarbonice
macromoleculare, Zn, Cd;
 reziduuri metalice provenite de la coroziunea vehiculelor – Fe, Cr, Ni, Cd, Cu şi de la parapeţii
galvanizaţi – Zn, uleiuri şi grăsimi minerale;
 reziduuri provenite de la uzura îmbrăcăminţii drumului – materii solide.
6.1.1.2 Staţiile şi instalaţiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevăzute

Apele uzate generate în etapa de execuţie a proiectului vor fi reprezentate de apele uzate rezultate la
nivelul organizării de şantier. Acestea vor fi colectate şi evacuate periodic prin vidanjare, în baza unor
contracte încheiate şi firme autorizate, iar acolo unde va fi posibil prin evacuare în reţelele locale de
canalizare sau evacuare în emisar în urma preepurării/epurării corespunzătoare.
Apele uzate rezultate în etapa de funcţionare vor fi reprezentate de apele uzate rezultate din grupurile
sanitare din incinta CIC şi a spaţiului de servicii. Acestea vor fi epurate în instalaţii proprii de epurare
cu trepte mecano-biologice.
De asemenea apele pluviale potenţial contaminate cu hidrocarburi, colectate de pe suprafaţa
carosabilă, din incinta CIC şi a spaţiului de servicii vor fi preepurate prin intermediul decantoarelor şi
a separatoarelor de hidrocarburi prevăzute în proiect înainte de evacuarea în emisari. Pentru cazurile
în care nu este posibilă descărcarea în emisari, s-au prevăzut bazine de retenţie dimensionate pentru a
reţine apa din precipitaţii.
6.1.1.3 Măsuri pentru protecţia calităţii apelor

În etapa de construcţie principalele măsuri de reducere a impactului pentru corpurile de apă sunt:
 organizarea de şantier va fi prevăzută cu sisteme de canalizare, epurare şi evacuare a apelor

menajere şi pluviale. După caz, se poate adopta un sistem cu bazine vidanjabile sau racordarea
la reţelele de canalizare din vecinătate;
 apele uzate tehnologice rezultate din procesele de preparare a materialelor de construcţie şi

apele rezultate de la spălarea mijloacelor şi utilajelor de construcţie se vor colecta şi preepura
în decantoare şi separatoare de produse petroliere înainte de descărcare;
 este interzisă depozitarea de materiale, deşeuri din construcţii, precum şi staţionarea utilajelor
în albiile cursurilor de apă, canale de desecare, irigaţii sau zone depresionare;
 carburanţii vor fi stocaţi în rezervoare etanşe cu cuve de retenţie, astfel încât să nu se producă
pierderi, iar uleiurile uzate se vor colecta în rezervoare special construite şi ulterior vor fi
predate unităţilor specializate;
 pentru desfăşurarea lucrărilor de construcţie nu se vor excava materiale din albiile râurilor, nu
se vor preleva debite de apă, nu se vor depozita materiale la distanţe mai mici de 50 m de limita
albiei. Excepţie fac intervenţiile în cazul situaţiilor de urgenţă;
52
 se va asigura evacuarea apelor pluviale din perimetrele unde se execută lucrări pentru a evita
stagnarea apelor;
 se va evita pe cât posibil traversarea cursurilor de apă pentru asigurarea drumurilor de acces la
lucrări;
 pe perioada execuţiei lucrărilor se interzice extracţia de pietrişuri şi nisipuri din albiile râurilor
fără avizul Administraţiei Naţionale Apele Române. Extragerea produselor de balastieră se va
face conform tehnologiilor aprobate de Administraţia Naţională Apele Române, astfel încât să
se evite modificarea vitezei de curgere şi adâncimea apei prin gropi sau depuneri de materiale
de construcţii şi balast pe fundul apei şi poluarea accidentală a apei cu produsele petroliere;
 se interzice spălarea vehiculelor în interiorul sau imediata vecinătate a cursurilor de apă şi

canalelor de irigaţii-desecare;
 se vor lua măsuri speciale de protecţie a apelor subterane din zonele de protecţie, pentru a
preveni eventualele contaminări prin infiltraţii sau scurgeri necontrolate din zonele de
construire;
 este interzisă deversarea deşeurilor de orice tip sau a resturilor de materiale în cursurile de apă
permanente sau nepermanente;
 este interzisă deversarea de ape uzate neepurate, reziduuri sau deşeuri în apele de suprafaţă sau
subterane;
 se va întocmi Planul de prevenire a poluărilor accidentale şi se vor desemna responsabili cu

implementarea acestuia;
 se vor respecta normele de exploatare a resurselor de apă subterană şi se vor prevedea măsuri
pentru reducerea pierderilor şi a risipei. La punerea în funcţiune a surselor de alimentare cu
apă se vor efectua analize fizico-chimice şi bacteriologice pentru stabilirea potabilităţii;
 se va evita ca lucrările de construcţii să afecteze scurgerea apelor subterane;
 platformele pe care se vor amplasa dotările drumului (spaţiul de servicii şi CIC) vor fi
construite cu pante care să asigure colectarea apelor pluviale, prevăzute cu bazine de decantare
şi separare a hidrocarburilor;
 rezervoarele de depozitare a carburanţilor lichizi vor fi amplasate într-o carcasă de protecţie

sigilată, care să poată susţine cel puţin 110 % din volumul total al rezervorului cu o înălţime
de gardă corespunzătoare. Ţevile de umplere / descărcare vor fi amplasate pentru a asigura
menţinerea substanţei vărsate în rezervor şi toate supapele vor putea fi blocate. Rezervoarele
vor fi verificate şi curăţate la intervale regulate, inclusiv trapele şi filtrele de ulei şi carburant;
 orice rezervoare mari / autocisterne cu furtun de evacuare integral şi duză vor fi prevăzute cu
mijloace de protecţie şi cu blocarea duzei deasupra nivelului maxim de umplere, duza fiind
blocată pe poziţie atunci când nu este utilizată;
 se va indica o zonă de alimentare în preajma rezervoarelor de depozitare şi se va include o
platformă din beton înclinată, cu scurgere într-o tavă de oţel sau un alt recipient etanş;
53
 toate generatoarele mobile şi alte echipamente statice vor fi de tipul prevăzut cu suport integrat
sau vor fi amplasate într-o tavă sudată de oţel cu un volum adecvat;
 toate echipamentele mobile cum sunt pompele, excavatoarele, camioanele etc., utilizate pe
şantier vor fi în stare bună şi nu vor prezenta scurgeri de uleiuri de lubrifiere şi hidraulice, tăvile
de scurgere din oţel fiind amplasate sub acestea dacă nu sunt utilizate;
 toate containerele pentru substanţe chimice şi lubrifianţi (de ex. solvenţi, lichid hidraulic, ulei
de formare etc.) utilizate pe şantier vor fi depozitate în tăvi de oţel sau din alt material aprobat
cu volum corespunzător;
 în cazul scurgerilor accidentale de carburant sau substanţe chimice pe şantier, lucrările din
preajma scurgerii vor fi întrerupte, sursa va fi oprită şi pământul contaminat va fi excavat şi
îndepărtat de pe şantier şi transportat imediat către o locaţie de evacuare aprobată.
 antreprenorul va pune la dispoziţie grupuri sanitare adecvate şi eficiente pentru personalul şi

forţa sa de muncă în locaţii adecvate de-a lungul lucrărilor. Toate toaletele vor fi ecologice şi
vor fi golite regulat sau racordate la reţeaua de canalizare.
 antreprenorul va menţine toate toaletele într-o stare adecvată de funcţionare, pe întreaga durată
de execuţie a lucrărilor. Dacă nu sunt conectate la reţeaua de canalizare, toaletele vor fi
prevăzute cu rezervor etanş. Rezervoarele vor fi monitorizate pentru identificarea nivelului şi
golite regulat.
În etapa de operare principalele măsuri de reducere a impactului pentru corpurile de apă sunt:
 identificarea de soluţii/substanţe alternative, cu efecte mai reduse asupra mediului (apă şi sol),
pentru înlocuirea totală sau parţială a clorurii de sodiu şi clorurii de calciu utilizate pentru
deszăpezire în perioada de iarnă;
 se vor respecta normele de protecţie sanitară a surselor de alimentare cu apă subterană sau de
suprafaţă;
 alimentarea cu apă a spaţiului de servicii şi a centrului de întreţinere şi coordonare care nu se

pot racorda la reţelele existente, se va asigura din surse proprii. Exploatarea resurselor de ape
subterane se va face în baza Autorizaţiei de gospodărirea apelor emisă de Administraţia
Naţională Apele Române;
 se vor respecta normele de exploatare a resurselor de apă subterană şi se vor prevedea măsuri
pentru reducerea pierderilor şi a risipei. La punerea în funcţiune a surselor de alimentare cu
apă se vor efectua analize fizico-chimice şi bacteriologice pentru stabilirea potabilităţii;
 indicatorii de calitate ai apelor uzate preepurate care vor fi evacuate în reţele de canalizare ale
localităţilor se vor încadra în prevederile normativului NTPA 002/2002, iar cei ai apelor uzate
preepurate evacuate în emisari naturali vor respecta concentraţiile maxim admisibile prevăzute
de NTPA 001/2002 (HG 188/2002 Anexa nr. 2, cu modificările şi completările ulterioare);
 este interzisă deversarea de ape uzate neepurate în apele de suprafaţă sau subterane.
54
6.1.2 Protecţia calităţii aerului

6.1.2.1 Surse de poluanţi pentru aer
În perioada de execuţie a lucrărilor necesare realizării proiectului, principalele surse de emisii
atmosferice vor fi reprezentate de:
 activităţile de manevrare a maselor de pământ (decopertare sol fertil, săpături, umpluturi,

nivelări, încărcare, descărcare, transport), a unor materiale de construcţie (nisip, pietriş, balast)
şi a deşeurilor provenite din demolări – surse staţionare nedirijate. Poluanţi: pulberi în
suspensie şi pulberi sedimentabile;
 depozitarea temporară a materialelor pulverulente (nisip, pământ) ce pot fi antrenate de vânt.

Poluanţi: pulberi în suspensie şi pulberi sedimentabile;
 eroziunea eoliană de pe suprafeţele de teren perturbate sau lipsite de vegetaţie – surse

staţionare nedirijate. Poluanţi: pulberi în suspensie şi pulberi sedimentabile;
 stocarea motorinei. Poluanţi: compuşi organici volatili;
 activităţi de sudură/ tăiere a elementelor metalice – surse staţionare nedirijate. Poluanţi:
particule metalice, gaze de ardere corespunzătoare utilizării aparatelor de sudură / tăiere;
 sursele de emisie mobile (vehicule şi utilaje ce participă la amenajarea terenului şi la transportul

materialelor şi echipamentelor, precum şi la aprovizionarea cu substanţe şi materiale pe durata
executării lucrărilor de construcţie. Poluanţi: NOx, SOx, CO, pulberi în suspensie, particule cu
metale grele.
Emisii de poluanţi atmosferici vor fi generate prin lucrări necesare desfăşurării întregului proces de
construcţie, începând cu săpături şi excavaţii şi continuând cu lucrările de umplutură, realizarea
terasamentului drmului expres şi realizarea lucrărilor de artă. Zona fronturilor de lucru va constitui cea
mai importantă sursă de emisii întrucât cumulează activitatea mai multor factori poluanţi.
Lucrările de construcţii includ deopotrivă şi numeroase surse mobile reprezentate de utilajele necesare
desfăşurării lucrărilor de amenajare a terenului şi de construire a obiectivelor, de vehiculele care vor
asigura transportul materialelor de construcţii, precum şi de aprovizionarea cu materiale necesare
lucrărilor de construcţie, dar şi de vehiculele necesare evacuării deşeurilor de pe amplasament.
Funcţionarea acestora va fi intermitentă, în funcţie de programul de lucru şi de graficul lucrărilor.
Lucrările aferente proiectului vor fi realizate cu utilaje moderne (excavator, buldozer, încărcător, auto-
macara, instalaţie de foraj etc.).
În cea mai mare parte, sursele de emisie a poluanţilor atmosferici sunt surse la sol (exceptând lucrările
de artă amplasate la înălţimi ridicate faţă de nivelul solului), libere, deschise şi mobile sau staţionare
difuze/ dirijate.
În perioada de operare a obiectivului, sursele de poluanţi atmosferici vor fi mobile, reprezentate de
autovehiculele care vor tranzita drumul expres. Conform ghidului EMEP/EEA Corine Air 2019,
principalii poluanţi emişi de către traficul rutier sunt:
 Precursori ai ozonului (CO, NOx, NMVOC);
55
 Gaze cu efect de seră (CO2, CH4, N2O);

 Substanţe acidifiante (NH3, SO2);
 Particule în suspensie (PM);

 Substanţe cancerigene (HAP şi POP);
 Substanţe toxice (dioxine şi furani);
 Metale grele.
6.1.2.2 Instalaţii pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă

În etapa de execuţie instalaţiile aferente motoarelor termice staţionare, vor fi prevăzute cu instalaţii
noi cu nivele reduse ale emisiilor de poluanţi pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă.
În etapa de operare singurele măsuri ce pot influenţa dispersia în atmosferă a poluanţilor emişi de
traficul auto desfăşurat pe drumul expres sunt reprezentate de panourile fonoabsorbante (cu rol în
reducerea dispersiei pe orizontală a poluanţilor şi favorizarea dispersiei pe verticală) şi plantaţiile ce fac
obiectul amenajărilor peisagistice.
6.1.2.3 Măsuri propuse pentru protecţia calităţii aerului

Pentru diminuarea impactului asupra calităţii aerului, se recomandă luarea următoarelor măsuri în
perioada de execuţie a lucrărilor:
 limitarea emisiilor de particule generate de activităţile de manevrare a maselor de pământ se va

realiza prin:
- activităţi de umectare a suprafeţelor;
- acoperirea autovehiculelor transportatoare încărcate cu materiale pulverulente;
- limitarea vitezei de deplasare a vehiculelor grele pentru transportul materialelor.
 utilizarea unor echipamente şi utilaje conforme din punct de vedere tehnic cu cele mai bune
tehnologii existente;
 în perioadele lipsite de precipitaţii se va asigura umectarea drumurilor de acces şi a zonelor cu

lucrări active în vederea reducerii emisiilor de particule şi încadrarea concentraţiilor (PM10/
PM2,5) în valorile limită prevăzute de legislaţia în vigoare;
 transportul pământului, deşeurilor şi oricăror materiale care degajă praf se va realiza la nivelul
întregului proiect exclusiv cu autocamioane acoperite cu prelate (prelate pentru bene) în scopul
reducerii emisiilor de particule;
 curăţarea roţilor vehiculelor înainte de ieşirea din şantier pe drumurile publice;

 verificări tehnice periodice ale autovehiculelor şi utilajelor folosite la realizarea lucrărilor;
56
 evitarea executării lucrărilor care presupun manevrarea cantităţilor de sol (decopertări/

umpluturi) în perioadele cu vânturi puternice;
 asigurarea unui management corect al materialelor utilizate în perioada de construcţie;
 oprirea motoarelor utilajelor în perioadele în care nu sunt implicate în activitate;

 eliminarea corespunzătoare a deşeurilor rezultate;
 stabilizarea zonelor de unde au fost obţinute materiale de construcţie, respectiv a zonelor unde
au fost realizate lucrări de taluzare şi unde s-au amenajat depozitele de material excavat
excedentar;
 amenajarea peisagistică a tuturor zonelor afectate prin lucrările de execuţie.

În perioada de operare este necesară implementarea următoarelor măsuri:
 pe baza monitorizării calităţii aerului la nivelul localităţilor învecinate drumului expres vor fi
implementate măsuri de adaptare a traficului astfel încât să se evite depăşirea concentraţiilor
maxime ale poluanţilor atmosferici la nivelul celor mai apropiaţi receptori sensibili;
 cea mai importantă măsură de reducere a poluării aerului la nivelul drumului expres va fi aceea
de respectare a normelor europene privind calitatea carburanţilor şi a autovehiculelor în ceea
ce priveşte normele de poluare impuse.
6.1.3 Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

6.1.3.1 Surse de zgomot şi de vibraţii
În etapa de construcţie sursele de zgomot vor avea caracter şi durată temporare, se vor manifesta
local şi intermitent. Principalele surse de zgomot vor fi reprezentate de:
 Traficul auto din zona organizării de şantier, fronturilor de lucru, de pe drumuri de acces, spre
şi dinspre zonele de obţinere a materialelor de construcţie (gropi de împrumut, cariere,
balastiere, zone de depozitare);
 Activităţile din fronturile de lucru, de excavare, de manevrare a materialelor din balastiere,
respectiv de încărcare şi descărcare a acestora;
 Funcţionarea utilajelor antrenate în procesul de construcţie (maşini transportoare,
autocamioane de mare tonaj, autobetoniere, excavatoare, macarale, buldozere, compresoare)
– funcţionarea motoarelor, manipularea şi transportul încărcăturilor.
În etapa de operare, sursele principale de zgomot şi vibraţii vor fi generate de circulaţia de la nivelul
drumului expres (trafic şi activitatea de întreţinere), care va avea caracter permanent, desfăşurat pe
parcursul întregii perioade de operare.
6.1.3.2 Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva zgomotului se vor realiza deopotrivă în etapa de
construcţie, cât şi în etapa de operare prin intermediul panourilor fonoabsorbante. În perioada de
57
construcţie se vor utiliza panouri mobile ce vor fi instalate la nivelul fronturilor de lucru, în special în
zone cu sensibilitate ridicată (zone de conectivitate/permeabilitate pentru speciile protejate de faună,
zone locuite). Panourile fonoabsorbante vor avea înălţimi de până la 3 m în toate zonele în care este
necesară menţinerea unor valori reduse ale nivelului echivalent de zgomot (zone locuite şi zonele foarte
sensibile pentru biodiversitate).
Măsurile ce se impun pentru evitarea şi reducerea zgomotului şi vibraţiilor generate în etapa de
construcţie vor consta în:
 limitarea funcţionării utilajelor şi autovehiculelor la programul stabilit de lucru;

 evitarea desfăşurării lucrărilor de construcţie în perioadele sensibile pentru speciile protejate
de faună (depunerea pontelor şi cuibărire: aprilie-mai);
 stabilirea rutelor/ drumurilor de acces în afara zonelor locuite (ocolirea localităţilor, pe cât
posibil) şi a zonelor cu sensibilitate ridicată pentru speciile de faună şi respectarea cu stricteţe
a acestora;
 limitarea vitezei de deplasare a utilajelor şi autovehiculelor (circa 40 km/h), în mod deosebit
în zonele unde accesul prin localităţi nu poate fi evitat;
 desfăşurarea lucrărilor de construcţie la distanţe mai mici de 200 de metri faţă de zonele /
obiectivele locuite se va face numai pe timpul zilei în intervalul orar cuprins între 6:00 şi 22:00;
 amplasarea organizării de şantier se va face la distanţe mai mari de 1000 m faţă de zonele
locuite.
În etapa de operare valorile nivelului de zgomot nu trebuie să depăşească limitele maxim admisibile,
stabilite prin legislaţia în vigoare, respectiv Ordinul nr. 119/ 2014 pentru aprobarea Normelor de
igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei. În acest sens, suplimentar faţă de
instalarea panourilor fonoabsorbante pot fi luate măsuri suplimentare de managementul traficului
precum limitarea vitezei maxime de deplasare a vehiculelor.
O analiză preliminară asupra zgomotului generat în perioada de operare a fost realizată cu scopul de a
propune locaţiile de instalare a panourilor fonoabsorbante. În acest sens, se vor propune o serie de
panouri fonoabsorbante în zonele în care traseul drumului expres se apropie de receptorii sensibili.
Amplasarea acestora va fi detaliată ulterior, în studiul de impact asupra mediului, în urma unei analize
suplimentare a întregului traseu.
6.1.4 Protecţia împotriva radiaţiilor

6.1.4.1 Surse de radiaţii
În cadrul activităţilor desfăşurate la execuţia proiectului, precum şi în perioada de operare, nu se vor
utiliza sau vehicula substanţe cu caracter radioactiv.
Proiectul nu va genera poluare radioactivă. Sursele de radiaţii existente la nivelul obiectivelor propuse
prin proiect nu depăşesc radiaţiile întâlnite în locuinţele dotate cu echipamente electrocasnice.
58
6.1.4.2 Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva radiaţiilor

Nu sunt necesare amenajări şi dotări pentru protecţia împotriva radiaţiilor.
6.1.5 Protecţia solului şi a subsolului

6.1.5.1 Sursele de poluanţi pentru sol, subsol şi ape freatice
În etapa de construcţie sursele potenţiale de contaminare/degradare pentru sol, subsol şi ape freatice
vor fi reprezentate de:
 depozitarea necorespunzătoare a utilajelor şi a materialelor de construcţie;

 gestionarea şi depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor rezultate în urma lucrărilor, precum
şi a deşeurilor de tip menajer rezultate de la personalul implicat în execuţia lucrărilor;
 traficul vehiculelor şi utilajelor implicate în realizarea obiectivului. Odată cu impurificarea
aerului, există posibilitatea ca o anumită cantitate din poluanţii atmosferici (SO2, NOx, metale
grele) să ajungă pe sol, putând conduce la modificarea caracteristicilor acestuia;
 scurgeri accidentale de combustibili, lubrifianţi şi alte substanţe chimice provenite de la
autovehiculele şi utilajele implicate în realizarea lucrărilor de construcţie sau de la depozitarea
necorespunzătoare a acestora;
 degradarea calităţii solului prin manevrarea/ depozitarea necorespunzătoare a materialului
decopertat/ excavat, implicit apariţia fenomenelor de eroziune şi/ sau de şiroire;
 contaminarea solului cu material germinativ aparţinând speciilor ruderale şi / sau alohtone
invazive şi potenţial invazive, ca urmare a activităţilor de manipulare a solului, precum şi a
traficului utilajelor şi personalului de lucru;
 depunerea pulberilor prăfoase rezultate din lucrările de excavare, încărcare, transport şi
descărcare a materialelor de construcţie;
 gestionarea necorespunzătoare a apelor uzate menajere şi tehnologice rezultate pe
amplasamentul organizării de şantier şi în fronturile de lucru.
În etapa de operare sursele potenţiale de poluare vor consta în următoarele:

 traficul rutier care reprezintă o sursă continuă de poluanţi proveniţi din gazele de eşapament
rezultate prin arderea carburanţilor. Aceasta reprezintă o sursă continuă de poluare prin care
elemente precum CO, NOX, SO2, PM10 şi metalele grele generate prin gazele de eşapament,
uzura carosabilului, a anvelopelor etc. se pot depune şi acumula la nivelul solului, afectând atât
calitatea acestuia, cât şi elementele abiotice şi biotice care depinde de acesta;
 scurgeri accidentale de combustibili, lubrifianţi de la vehicule de transport ale deşeurilor şi ale
personalului implicat în activităţile de mentenanţă;
 scurgeri accidentale de substanţe toxice sau hidrocarburi ca urmare a accidentelor rutiere în
care sunt implicate autovehicule transportatoare de substanţe periculoase;
 substanţele utilizate în sezonul rece pentru deszăpezire (soluţii de bază de clorură de
calciu/sodiu) ca urmare a activităţilor de întreţinere a drumului, ceea ce determină un aport de
59
cloruri în sol şi apele de suprafaţă prin antrenarea particulelor de către apele pluviale, precum
şi afectarea vegetaţiei de pe marginea drumului.
În cazul elementelor actuale ale proiectului, lucrările vor fi realizate cu afectarea superficială a
straturilor de sol astfel încât nu vor avea impact asupra mediului geologic. În perioada de operare a
drumului expres nu va fi generat impact asupra mediului geologic.
6.1.5.2 Lucrările şi dotările pentru protecţia solului şi a subsolului

Următoarele lucrări şi dotări sunt prevăzute pentru protecţia solului şi subsolului:
 terenurile ocupate temporar pentru amplasarea drumurilor şi platformelor provizorii se vor

limita numai suprafeţele necesare frontului de lucru, iar spaţiul ocupat va fi împrejmuit;
 stratul de sol vegetal îndepărtat va fi depozitat în grămezi separate şi va fi reinstalat după

finalizarea lucrărilor, pentru a face posibilă reinstalarea naturală a vegetaţiei;
 în cazul contaminării solului, porţiunea afectată va fi îndepărtată şi tratată / eliminată în funcţie

de tipul de contaminare; organizarea de şantier va fi dotată corespunzător cu materiale
absorbante specifice pentru intervenţii în caz de poluări accidentale;
 la finalizarea lucrărilor de construcţie, terenurile afectate temporar vor fi reabilitate; se

recomandă utilizarea solului vegetal decopertat la începutul lucrărilor, pentru a păstra aceleaşi
calităţi structurale ale acestuia, respectiv menţinerea băncii de seminţe;
 zonele care au fost afectate de lucrările de curăţare a vegetaţiei vor fi stabilizate corespunzător,
iar în zonele rămase libere după finalizarea construcţiilor, vegetaţia iniţială va fi refăcută.
 în zonele în care au fost efectuate lucrări speciale: ramblee, deblee, zone de depozitare a
materialelor excavate excedentare, vor fi efectuate lucrări de consolidare pentru a preveni
efectele de alunecare şi eroziune.
6.1.5.3 Măsuri propuse pentru protecţia solului

Pentru evitarea şi reducerea impactului asupra solului în etapa de construcţie sunt recomandate
următoarele măsuri:
 în cadrul organizării de şantier vor fi utilizate cu prioritate soluţii care asigură reducerea
suprafeţelor la nivelul cărora este necesară îndepărtarea vegetaţiei naturale, precum şi
construcţia de fundaţii şi platforme definitive;
 stratul de sol vegetal va fi îndepărtat treptat, odată cu avansarea lucrărilor de terasamente. Solul
fertil va fi depozitat în grămezi separate în vederea reutilizării în cadrul lucrărilor de reabilitare,
atât la nivelul zonelor cu lucrări temporare cât şi pe suprafaţa zonelor reabilitate la nivelul
lucrărilor permanente;
60
 la alegerea zonelor de depozitare a solului fertil decopertat şi/sau a altor pământuri excavate
se vor evita suprafeţele valoroase din punct de vedere al capacităţii productive a solului
(suprafeţe cu vegetaţie naturală şi terenuri agricole);
 coordonarea activităţilor de construcţie (în cadrul aceleiaşi secţiuni precum şi între secţiunile
de proiect) astfel încât să se realizeze o valorificare maximală a pământului excavat cu
minimizarea suprafeţelor şi duratelor de depozitare temporară precum şi a suprafeţelor de
depozitare permanentă a pământului/rocilor ce nu pot fi reutilizate ca materiale de construcţie;
 se va evita poluarea solului cu uleiuri şi produse petroliere prin asigurarea funcţionării

corespunzătoare a utilajelor şi efectuarea operaţiilor de întreţinere în spaţii special destinate;
 evitarea amplasării directe pe sol a materialelor de construcţie şi a deşeurilor rezultate în urma

lucrărilor;
 depozitarea temporară pe amplasamente a deşeurilor rezultate în urma lucrărilor, precum şi a

celor de tip menajer, până la preluarea de către firme specializate în vederea eliminării finale
sau valorificării, se va realiza în recipienţi corespunzători, în spaţii special amenajate;
 un Plan de prevenire a eroziunii solului şi de management al peisajului trebuie elaborat în etapa

de proiectare pentru a asigura luarea în considerare a aspectelor privind eroziunea generată de
scurgerea apelor meteorice şi pentru a identifica soluţiile adecvate de colectare şi evacuare a
acestor ape;
 zonele de depozitare a materialului excavat vor fi proiectate şi gestionate astfel încât să asigure
controlul antrenării sedimentelor în apele meteorice prin minimizarea lungimii şi unghiului
pantelor;
 instalarea unor măsuri locale de control precum garduri de reţinere a sedimentelor sau
decantoare;
 colectarea şi evacuarea apelor meteorice pentru a evita amestecul acestora cu apele care conţin
sedimente;
 utilizarea de vehicule corespunzătoare din punct de vedere tehnic pentru execuţia lucrărilor,
precum şi pentru transportul materialelor şi pentru preluarea şi transportul deşeurilor rezultate
în urma lucrărilor de construcţie;
 întreţinerea, alimentarea cu combustibil sau curăţarea autovehiculelor şi utilajelor se vor realiza

în locuri special amenajate, aflate la distanţă de zonele sensibile sau în interiorul organizării de
şantier;
 respectarea cu stricteţe a normelor de gestiune a deşeurilor, de distribuţie şi alimentare cu

carburanţi, eliminarea apelor uzate şi vidanjarea toaletelor ecologice;
 se va evita ocuparea unor suprafeţe de teren în plus faţă de cele prevăzute prin proiect;
 terenurile ocupate temporar pentru amplasarea drumurilor şi platformelor provizorii se vor

limita numai la suprafeţele necesare frontului de lucru, iar spaţiul ocupat va fi împrejmuit;
61
 stratul de sol vegetal îndepărtat va fi depozitat în grămezi separate şi va fi reinstalat după

finalizarea lucrărilor, pentru a face posibilă reinstalarea naturală a vegetaţiei;
 se vor executa lucrări de combatere a eroziunii solului din bazinul de recepţie al cursurilor de
apă pe care se execută lucrările proiectate, astfel încât să se diminueze riscul de viituri, alunecări
de teren în perioada execuţiei;
 în cazul unei contaminări a solului, porţiunea afectată va fi îndepărtată şi tratată / eliminată în

funcţie de tipul de contaminare; organizarea de şantier va fi dotate corespunzător cu materiale
absorbante specifice pentru fiecare tip de material / substanţă care poate cauza poluare în
urma unei gestionări necorespunzătoare;
 la finalizarea lucrărilor de construcţie, terenurile afectate temporar vor fi aduse la starea iniţială;
se recomandă utilizarea solului vegetal decopertat la iniţierea lucrărilor, pentru a păstra aceleaşi
calităţi structurale ale acestuia, respectiv menţinerea băncii de seminţe;
 zonele care au fost afectate de îndepărtări ale vegetaţiei vor fi stabilizate corespunzător, iar în
zonele rămase libere după finalizarea construcţiilor, vegetaţia iniţială va fi refăcută;
 în zonele în care au fost efectuate lucrări speciale: ramblee, deblee, zone de depozitare a
materialelor excavate excedentare, vor fi efectuate lucrări de consolidare pentru a preveni
efectele de alunecare şi eroziune.
Pentru etapa de operare sunt recomandate următoarele:
 se vor verifica şi întreţine permanent lucrările de consolidare a terenului;

 întreţinerea, alimentarea cu combustibil sau curăţarea autovehiculelor şi utilajelor de întreţinere
se vor realiza în locuri special amenajate, aflate la distanţă de zonele sensibile;

 monitorizarea concentraţiilor de poluanţi în sol pe terenurile agricole aflate în imediata
vecinătatea drumului expres, cu informarea autorităţilor competente de mediu şi a primăriilor
în cazul în care concentraţiile depăşesc pragurile de alertă prevăzute de legislaţia în vigoare.
Informarea trebuie să conţină detalii cu privire la culturile ce pot prezenta risc pentru sănătatea
umană ca urmare a acumulării poluanţilor în corpul plantelor, în funcţie de concentraţiile de
poluanţi identificate.
6.1.5.4 Măsuri propuse pentru protecţia subsolului

În perioada execuţiei lucrărilor de construcţie este recomandată implementarea următoarelor
măsuri:
 metodologia de realizare a lucrărilor de construcţie va include tehnici care să incorporeze

evaluarea riscurilor pentru excavaţii şi cerinţe pentru stabilitatea pantelor, atât în interiorul cât
şi în exteriorul limitei de proiect (inclusive în zona organizării de şantier, a gropilor de
împrumut şi a zonelor de depozitare a pământului excavat);
62
 vor fi folosite utilaje şi echipamente performante pentru execuţia lucrărilor de excavare pentru
a reduce volumul excavat şi pentru a asigura stabilitatea zonelor din vecinătatea zonelor
excavate;
 în situaţia în care va fi interceptată pânza freatică vor fi luate măsuri de drenare şi corectare
corespunzătoare;
 taluzurile vor fi amenajate pentru asigurarea stabilităţii şi vor fi înierbate;

 este necesară prevederea de drenuri longitudinale, drenuri forate orizontal şi drenuri pe taluz
pentru colectarea şi evacuarea apelor de infiltraţie şi a celor de şiroire, astfel încât să fie
asigurate condiţiile de stabilitate generală şi locală.
Pentru etapa de operare sunt recomandate următoarele:
 se vor verifica şi întreţine permanent lucrările de consolidare a terenului;
 întreţinerea, alimentarea cu combustibil sau curăţarea autovehiculelor şi utilajelor de întreţinere

se vor realiza în locuri special amenajate, aflate la distanţă de zonele sensibile;

 monitorizarea concentraţiilor de poluanţi în sol pe terenurile agricole aflate în imediata

vecinătate a drumului expres, cu informarea autorităţilor competente de mediu şi a primăriilor
în cazul în care concentraţiile depăşesc pragurile de alertă prevăzute de legislaţia în vigoare.
Informarea trebuie să conţină detalii cu privire la culturile ce pot prezenta risc pentru sănătatea
umană ca urmare a acumulării poluanţilor în corpul plantelor, în funcţie de concentraţiile de
poluanţi identificate.
6.1.6 Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice

6.1.6.1 Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect
Traseul proiectului nu intersectează situri Natura 2000 sau arii naturale de interes naţional. Cel mai
apropiat sit Natura 2000 este reprezentat de situl de importanţă comunitară ROSCI0436 Someşul
Inferior situat la o distanţă de aproximativ 0,4 km faţă de limitele proiectului.
63
Figura nr. 6-1 Amplasarea proiectului în raport cu ariile naturale protejate
6.1.6.2 Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia biodiversităţii, monumentelor

naturii şi ariilor protejate
În scopul protecţiei componentelor de biodiversitate în etapa de execuţie sunt prevăzute următoarele
măsuri:
 Delimitarea clară a frontului de lucru pentru a minimiza petrurbarea inutilă a unor suprafeţe
suplimentare celor necesare desfăşurării activităţilor prevăzute în proiect;
 Pentru reducerea emisiilor de particule generate de traficul/ lucrările de şantier, în perioadele

lipsite de precipitaţii, se vor desfăşura activităţi de umectare a drumurilor de acces şi a altor
suprafeţe pe care acţionează eroziunea eoliană;
 În perioada construcţiei se va evita menţinerea deschisă a oricăror bazine, şanţuri, săpături

pentru fundaţii etc., în care exemplarele de amfibieni şi reptile pot să rămână captive. Aceste
potenţiale capcane trebuie inventariate şi inspectate periodic pentru evitarea producerii de
victime
64
 Verificarea de către un specialist a vegetaţiei lemnoase din fronturile de lucru în care urmează
să se facă lucrări de curăţare a vegetaţiei pentru identificarea cuiburilor active/scorburilor
existente şi stabilirea măsurilor de protecţie, în funcţie de specia identificată.
Pentru etapa de operare sunt propuse următoarele măsuri:
 În perioada de operare se va implementa un program de control al speciilor invazive.

Programul trebuie să includă activităţi de identificare a prezenţei speciilor vegetale alohtone
invazive, ce se dezvoltă pe suprafeţele afectate de construcţia drumului expres, şi activităţi de
eliminare a acestora prin mijloace ce nu prezintă riscuri de contaminare a apei şi solului sau de
afectare a vegetaţiei naturale existente.;
 Eficienţa podeţelor şi a altor subtraversări trebuie monitorizată şi evaluată în primii 3 ani de

operare. În funcţie de rezultatele evaluării se pot adopta măsuri suplimentare.
6.1.7 Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public

6.1.7.1 Identificarea obiectivelor de interes public, distanţa faţă de aşezările umane,
respectiv faţă de monumente istorice şi de arhitectură, alte zone asupra
cărora există instituit un regim de restricţie, zone de interes tradiţional
Obiective de interes public
Zona de implementare a proiectului se intersectează la km 5+800 cu o reţea de transport gaze care va
fi relocată în zona de intersecţie şi cu o serie de drumuri agricole pentru care se vor realiza lucrări de
restabilire a legăturilor rutiere. Traseu drumului expres nu intersectează alte tipuri de obiective de
interes public (alimentare cu apă, canalizare, reţele electrice etc.) ce ar putea fi afectate pe perioada
construcţiei.
Aşezări umane
Traseul propus pentru execuţia drumului expres intersectează două unităţi administrativ-teritoriale ce
aparţin judeţului Satu Mare, respectiv municipiul Satu Mare şi comuna Vetiş (localităţile Vetiş şi
Decebal). În tabelul următor sunt prezentate localităţile intersectate precum şi localităţile aflate în
vecinătatea drumului expres.
Tabelul nr. 6-1 Distanţa aproximativă a proiectului faţă de localităţi
Denumire Distanţa proiectului faţă de
Cod SIRUTA Judeţ UAT
localitate limitele localităţilor (km)
Vetiş 139367 Satu Mare Vetiş intersectează
Satu Mare 136492 Satu Mare Satu Mare intersectează
Decebal 139376 Satu Mare Vetiş intersectează
Traian 137666 Satu Mare Doba 2,7 km
Oar 139385 Satu Mare Vetş 0,1 km
Dara 137700 Satu Mare Dorolţ 2,6 km
65
Se precizează că prin realizarea proiectului nu sunt propuse lucrări de demolare a unor elemente
contruite din interiorul localităţilor mai sus prezentate.
Monumente istorice şi situri arheologice
În zona proiectului nu au fost identificate posibile locaţii ale unor situri arheologice sau a unor
obiective de interes istoric. Conform analizei datelor publice disponibile, prezentată anterior în
Seciunea 5.2, cel mai apropiat monument istoric se află la 3,5 km distanţă (Biserica cu lanţuri de la
Satu Mare) şi cel mai apropiat sit arheologic se află la cca. 8,7 km (Aşezarea din epoca romană de la
Dorolţ – Cuptoare).
6.1.7.2 Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia aşezărilor umane şi a

obiectivelor protejate şi/sau de interes public
În perioada execuţiei lucrărilor de construcţie vor fi stabilite reguli care să asigure siguranţa circulaţiei în
interiorul şi în vecinătatea şantierului pentru a se evita accidentele care s-ar putea produce între utilajele de
construcţie şi participanţii la traficul din zona şantierului. Totodată se va propune limitarea traseelor de
deplasare a utilajelor mari în zonele locuite.
În etapa de execuţie se propun următoarele măsuri:
 Informarea cetăţenilor din zonă cu privire la programul lucrărilor;
 Curăţarea zilnică a căilor de acces în vecinătatea zonelor de lucru şi întreţinerea acestor
drumuri;
 Protecţia şi semnalizarea zonelor de lucru, cu marcaje clare privind limita de siguranţă în
perimetrul lucrărilor;
 Interzicerea accesului în zonele de lucru pentru persoanele neautorizate;
 Amenajarea pasajelor de trecere;
 Utilizarea de vehicule, echipamente şi utilaje noi, conforme din punct de vedere tehnic cu cele
mai bune tehnologii existente;
 În situaţia în care în fronturile de lucru, în urma lucrărilor de manevrare a maselor de pământ
sunt identificate obiecte de importanţă arheologică, lucrările vor fi oprite, iar autorităţile
competente vor fi contactate pentru expertiză şi stabilirea soluţiilor necesare de descărcare
arheologică;
 Amplasarea de panouri mobile fonoabsorbante în zona fronturilor de lucru.
Pentru diminuarea impactului asupra zonelor locuite în etapa de operare, se vor lua următoarele
măsuri:
 Monitorizarea şi controlul emisiilor de poluanţi atmosferici;
 Menţinerea în stare de funcţionare a structurilor care asigură colectarea şi epurarea apelor
pluviale care au punct de evacuare în emisari naturali;
 Întreţinerea panourilor fonoabsorbante.
Implementarea proiectului se va realiza astfel încât să asigure continuarea desfăşurării vieţii
comunităţilor şi activităţilor economice. În acest sens, drumurile şi reţelele de utilităţi intersectate de
drumul expres vor fi relocate, continuând a fi funcţionale şi pe durata operării acestuia. În acest sens,
66
prin implementarea proiectului, activităţile economice din zonele învecinate pot fi încurajate, proiectul
având un impact pozitiv asupra economiei locale. De asemenea, menţionăm faptul că se preconizează
ca implementarea proiectului să genereze un impact pozitiv asupra localităţilor din zonă prin
fluidizarea traficului existent pe drumurile naţionale, comunale şi locale, care va prelua surplusul
existent în prezent.
6.1.8 Prevenirea şi gestionarea deşeurilor generate pe amplasament în timpul

realizării proiectului/în timpul exploatării, inclusiv eliminarea
6.1.8.1 Lista şi cantităţile de deşeuri generate
Deşeurile estimate a fi generate atât în etapa de execuţie cât şi în etapa de operare, precum şi modul
de gestionare a acestora sunt prezentate în tabelul următor.
Tabelul nr. 6-2 Deşeurile estimate a fi generate în etapa de execuţie şi în etapa de operare
Cantitate Unitate
Locul de Starea Cod
Denumire deşeu estimată a de Modul de gestionare
generare fizică* deşeu**
fi generată măsură
Etapa de execuţie
Se vor realiza spaţii special amenajate
prevăzute cu containere tip pubele.
Deşeuri municipale Periodic vor fi ridicate de către
36 Activitatea S 20 03 01
amestecate operatori autorizaţi şi transportate la
socială a depozitele de deşeuri sau la staţiile de
t/an
personalului transfer ale localităţilor.
constructor
Hârtie şi carton 3 S 20 01 01
Plastic 2 S 20 01 39
Metale 0,90 S 20 01 40
Resturi de
armături sau alte
Amestecuri metalice 8 elemente S 17 04 07 Se vor colecta separat în spaţii de
metalice utilizate depozitare temporară special
în construcţie amenajate în cadrul organizării de
Resturi materiale şantier şi în fronturile de lucru.
utilizate în Periodic vor fi ridicate de către
Deşeuri din materiale plastice 4 construcţii S 17 02 03 operatori autorizaţi şi transportate în
(tubulaturi PVC, vederea valorificării.
profile etc.)
Ambalaje de hârtie şi carton 2 S 15 01 01
Ambalaje de materiale
3 S 15 01 02
plastice
t/
Ambalaje de lemn 4 Materiale de S 15 01 03
perioada
construcţii Vor fi colectate şi depozitate selectiv,
execuţie
aprovizionate în vederea transportării la instalaţiile
Ambalaje cu conţinut de
8 S 15 02 10* de eliminare prin operatori autorizaţi.
substanţe periculoase
Excepţie fac ambalajele ce sunt
returnate la producător (ex: IBC-uri).
Absorbanţi, materiale
filtrante (inclusiv filtre de ulei
Vor fi colectate în saci etanşi şi
fără altă specificaţie),
depozitate în spaţii special amenajate
materiale lustruire, 0,70 S 15 02 02*
Întreţinerea şi vor fi predate operatorilor
îmbrăcăminte de protecţie
utilajelor autorizaţi în vederea eliminării.
contaminată cu substanţe
periculoase
Alte uleiuri de motor, de Vor fi colectate în recipienţi închişi,
12 S 13 02 08*
transmisie şi de ungere etichetati, depozitate într-o incintă
67
Cantitate Unitate
Locul de Starea Cod
închisă prevăzută cu platforma
betonată. Vor fi predate către unităţi
autorizate în vederea colectării şi
valorificării.
Vor fi colectate pe platforme

betonate din organizarea de şantier şi
Anvelope scoase din uz 15 S 16 01 03
predate către unităţi autorizate în
vederea colectării şi valorificării.
Se vor depozita temporar separat pe

platformele special prevăzute
Rezultate din
Asfalturi, altele decât cele (impermeabilizate), prevăzute în
200 lucrări de S 17 03 02
specificate la 17 03 01 cadrul organizării de şantier. Acestea
asfaltare
vor fi reciclate pentru producere de
asfalt nou în staţii autorizate.
Vor fi colectate în pubele acoperite
De la lucrările de amplasate în spaţii special amenajate
Deşeuri de la sudură 0,4 S 12 01 13
sudură şi vor fi predate operatorilor
autorizaţi în vederea eliminării.
Depozitat în zona fronturilor de
Pământ şi pietre altele decât Decopertări,
4 S 17 05 04 lucru şi ulterior reutilizat ca material
cele specificate la 17 05 03* excavări
de umplutură.
Nămolurile colectate în bazinele
De la bazinele
vidanjabile care deservesc grupurile
etanşe
Nămoluri de la bazinele sanitare vor fi în mod obligatoriu
8 vidanjabile din SS 20 03 04
vidanjabile vidanjate şi transportate de către
organizarea de
operatori autorizaţi în staţii de
şantier
epurare din proximitate.
Etapa de operare
În cadrul CIC şi S3 se vor realiza
spaţii special amenajate prevăzute cu
containere tip pubele. Periodic vor fi
Deşeuri municipale
480 Activitatea S 20 03 01 ridicate de către operatori autorizaţi
amestecate
socială a şi transportate la depozitele de
angajaţilor din deşeuri sau la staţiile de transfer ale
cadrul CIC, S3 şi localităţilor.
Hârtie şi carton 74 participanţi la S 20 01 01 Se vor colecta selectiv în pubele
Amestecuri metalice 96 trafic S 17 04 07 prevăzute în cadrul CIC şi S3.
Periodic vor fi ridicate de către
Materiale plastice 16 S 17 02 03 operatori autorizaţi şi transportate în
vederea valorificării.
Ambalaje de hârtie şi carton 4 S 15 01 01 Se vor colecta selectiv în spaţii de
Ambalaje de materiale depozitare temporară special
6 t/an S 15 01 02
plastice amenajate în cadrul CIC. Periodic
Materiale vor fi ridicate de către operatori
Ambalaje de lemn 8 aprovizionate în S 15 01 03 autorizaţi şi transportate în vederea
CIC şi utilizate valorificării.
pentru Vor fi colectate şi depozitate selectiv,
întreţinerea în vederea transportării la instalaţiile
Ambalaje cu conţinut de drumului expres de valorificare prin operatori
4 S 15 02 10*
substanţe periculoase autorizaţi. Excepţie fac ambalajele ce
sunt returnate la producător (ex:
IBC-uri).
Provenite de la Vor fi colectate pe platforme
utilajele folosite betonate din cadrul CIC şi predate
Anvelope scoase din uz 8 S 16 01 03
la întreţinerea către unităţi autorizate în vederea
drumului expres colectării şi valorificării.
68
Cantitate Unitate
Locul de Starea Cod
Absorbanţi, materiale
filtrante (inclusiv filtre de ulei
Vor fi colectate în saci etanşi şi
fără altă specificaţie),
depozitate în spaţii special amenajate
materiale lustruire, 0.8 S 15 02 02*
şi vor fi predate operatorilor
îmbrăcăminte de protecţie
contaminată cu substanţe
periculoase
Vor fi colectate în recipienţi închişi,
etichetati, depozitate într-o incintă
Alte uleiuri de motor, de închisă prevăzută cu platforma
8 S 13 02 08*
transmisie şi de ungere betonată. Vor fi predate către unităţi
autorizate în vederea colectării şi
valorificării.
Amestecuri de grăsimi şi Se vor colecta din căminele de
uleiuri de la separarea decantare ale separatoarelor de
Separatoarele de
amestecurilor apă/ulei din 10 m3/an SS 19 08 10* hidrocarburi şi se vor transporta prin
hidrocarburi
alte sectoare decât cel operatori autorizaţi în vederea
specificat la 19 08 09 eliminării.
Nămolurile colectate în bazinele
De la bazinele vidanjabile care deservesc grupurile
Nămoluri de la bazinele etanşte sanitare vor fi în mod obligatoriu
10 m3/an SS 20 03 04
vidanjabile vidanjabile din vidanjate şi transportate de către
CIC şi S3 operatori autorizaţi în staţii de
epurare din proximitate.
* Stare fizică: Solid-S, Lichid-L, Semisolid-SS.
** În conformitate cu Lista cuprinzând deşeurile, prevăzută în Decizia Comisiei Europene 2014/955/UE şi în Anexa nr. 2 din HG nr.
856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu modificările
şi completările ulterioare
6.1.8.2 Programul de prevenire şi reducere a cantităţilor de deşeuri generate

În vederea reducerii cantităţilor de deşeuri ca urmare a realizării proiectului se are în vedere reutilizarea
pământului excavat în umpluturile ce vor efectuate pentru realizarea terasamentului drumului.
De asemenea, în vederea reducerii cantităţii de deşeuri municipale amestecate care se elimină la
depozitul ecologic municipal, sunt prevăzute atât în etapa de execuţie (în cadrul organizării de
şantier) cât şi în etapa de operare (CIC şi spaţiu de servicii) dotări pentru colectare separată a
deşeurilor, ce constau în recipienţi corespunzători pentru fiecare fracţie (hârtie/carton, plastic/sticlă,
metal, etc.).
6.1.8.3 Planul de gestionare a deşeurilor

În toate etapele proiectului se vor încheia contracte cu societăţi autorizate ce vor asigura
eliminarea/valorificarea tuturor tipurilor de deşeuri generate. Toate deşeurile generate în urma
proiectului, în toate etapele acestuia, vor fi depozitate temporar doar pe suprafeţe special amenajate în
acest sens.
În cazul deşeurilor periculoase se vor lua măsuri speciale de gestionare a acestora (prin stocare separată
doar pe suprafeţe impermeabile), pentru a nu contamina restul deşeurilor sau solul. În incinta
organizării de şantier, antreprenorul va amenaja o platformă special destinată colectării şi gestionării
tuturor tipurilor de deşeuri ce vor rezulta în urma execuţiei lucrărilor, prevăzută cu pubele, containere
şi recipienţi special destinaţi depozitării temporare a deşeurilor. Platforma va fi amenajată astfel încât
69
să permită manipularea deşeurilor de către societăţile autorizate contractate, în condiţii de siguranţă.

Depozitarea temporară a deşeurilor se va face separat, pe fiecare tip de deşeu, fiecare container sau
recipient destinat depozitării fiind etichetat cu codul corespunzător al deşeului, conform HG
856/2002 cu modificările şi completările ulterioare.
În toate etapele proiectului se va menţine evidenţa gestiunii deşeurilor conform HG nr. 856/2002 şi
respectiv Legea nr. 211/2011 cu modificările şi completările ulterioare. Modalitatea de gestionare a
deşeurilor, în funcţie de categoria acestora, este descrisă în tabelul următor.
Tabelul nr. 6-3 Detalii cu privire la modalitatea de gestionare a deşeurilor rezultate
Denumire deşeu Modul de gestionare - colectare/evacuare Observaţii
Se vor realiza spaţii special amenajate prevăzute cu
Deşeuri menajere
containere tip pubele. Periodic vor fi ridicate de către
(inclusiv fracţiile
operatori autorizaţi şi transportate la depozitele de
colectate selectiv)
deşeuri sau la staţiile de transfer ale localităţilor.
Se vor colecta selectiv în spaţii de depozitare temporară
special amenajate în cadrul organizării de şantier şi în
Amestecuri metalice fronturile de lucru. Periodic vor fi ridicate de către
operatori autorizaţi şi transportate în vederea
valorificării.
Vor fi depozitate separat în zone special amenajate în
Deşeuri din materiale
frontul de lucru. Acestea vor fi preluate de către Se vor păstra evidenţe cu
plastice
contractori autorizaţi în vederea valorificării. cantităţile valorificate în
Vor fi depozitate separat în zone special amenajate în conformitate cu prevederile Legii
Deşeuri din sticlă
frontul de lucru. Acestea vor fi preluate de către nr. 211/2011 privind regimul
rezultate din demolări
contractori autorizaţi în vederea valorificării. deşeurilor, cu modificările şi
Vor fi colectate şi depozitate selectiv, în vederea completările ulterioare.
transportării la instalaţiile de valorificare prin operatori
Deşeuri de ambalaje
autorizaţi. Excepţie fac ambalajele ce sunt returnate la
producător (ex: IBC-uri).
Vor fi colectate şi depozitate selectiv, în vederea
Ambalaje cu conţinut
transportării la instalaţiile de valorificare prin operatori
de substanţe
autorizaţi. Excepţie fac ambalajele ce sunt returnate la
periculoase
producător (ex: IBC-uri).
Vor fi colectate în saci etanşi şi depozitate în spaţii
Materiale absorbante
special amenajate şi vor fi predate operatorilor
contaminate cu ulei
Se vor ţine evidenţe cu cantităţile
predate spre valorificare în
Vor fi colectate în recipienţi închişi, etichetaţi, conformitate cu prevederile HG
Uleiuri uzate
depozitate într-o incintă închisă prevăzută cu platforma nr. 235/2007 privind gestionarea
provenite de la
betonată. Vor fi predate către unităţi autorizate în uleiurilor uzate.
utilajele de construcţie
vederea colectării şi valorificării. Se vor respecta prevederile HG nr.
235/2007 privind gestionarea
uleiurilor uzate.
Vor fi colectate în containere şi vor fi valorificate şi
Se vor păstra evidente cu
eliminate prin societăţi autorizate. Acestea pot fi
Deşeuri de asfalt cantităţile valorificate în
valorificate energetic în instalaţiile de producere a
conformitate cu prevederile Legii
cimentului sau pentru producerea de asfalt nou.
nr. 211/2011 privind regimul
Vor fi colectate în pubele acoperite amplasate în spaţii
deşeurilor, cu modificarile şi
Deşeuri de la sudură special amenajate şi vor fi predate operatorilor
completările ulterioare.
Nămoluri de la
preepurarea apelor Se vor colecta din căminele de retenţie ale
Se vor păstra evidenţe privind
pluviale potenţial separatoarelor de hidrocarburi şi se vor transporta prin
cantităţile transportate.
contaminate cu operatori autorizaţi în vederea eliminării.
hidrocarburi
Se vor păstra evidente cu
Se va depozita în zona fronturilor de lucru şi va fi
Pămant şi pietre cantităţile valorificate în
ulterior utilizat ca material de umplutură
conformitate cu prevederile Legii
70
Denumire deşeu Modul de gestionare - colectare/evacuare Observaţii

nr. 211/2011 privind regimul
deşeurilor, cu modificările şi
completările ulterioare.
Nămoluri de la Vor fi vidanjate periodic de către operatori autorizaţi şi Se vor păstra evidenţe privind
bazinele vidanjabile eliminate în staţii de epurare autorizate. cantităţile transportate.
6.1.9 Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase

6.1.9.1 Substanţe şi preparate chimice periculoase utilizate şi/sau produse
Execuţia lucrărilor pentru construcţia drumului expres Satu Mare – Oar va necesita utilizarea unor
materiale care prin compoziţie sau prin efectele potenţiale asupra sănătăţii angajaţilor sunt încadrate
în categoria substanţelor şi preparatelor chimice periculoase. Aceste substanţe şi materiale sunt
reprezentate de:
 Carburanţi (motorină, benzină) folosiţi pentru funcţionarea echipamentelor şi mijloacelor de
transport;
 Lubrifianţi (ulei, vaselină);
 Vopseluri, adezivi, răşini, solvenţi etc.;
 Solvenţi utilizaţi pentru diluarea vopselurilor;
 Aditivi de mixturi asfaltice şi bitum utilizate în lucrările de asfaltare.
Principalele substanţe utilizate, împreună cu natura riscului pe care îl generează folosirea acestor
substanţe sunt prezentate în tabelul următor.
Tabelul nr. 6-4 Principalele substanţe şi preparate chimice periculoase utilizate
Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau preparatelor chimice
Nr. Denumirea
Categorie
crt. substanţei/preparatului chimic Grad de periculozitate
Periculoase/Nepericuloase (P/N)
1. Motorină P Grad ridicat de inflamabilitate
2. Lubrifianţi P Iritant, greu inflamabil
3. Vopseluri P Inflamabil, iritant
4. Solvenţi P Foarte inflamabil
5. Bitum P Inflamabil, toxic
6. Aditivi de mixturi asfaltice P Inflamabil, toxic
Managementul acestor substanţe se va face cu respectarea legislaţiei în vigoare şi a indicaţiilor de pe
ambalajele acestor produse, precum şi din fişele cu date de securitate care însoţesc produsele.
6.1.9.2 Modul de gospodărire a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase şi

asigurarea condiţiilor de protecţie a factorilor de mediu şi a sănătăţii
populaţiei
Toate substanţele şi preparatele chimice necesare desfăşurării activităţilor vor fi depozitate în incinta
organizării de şantier, în spaţii special prevăzute în acest sens, în ambalajele originale în care sunt livrate
de la producător.
În spaţiile special prevăzute pentru depozitarea substanţelor şi preparatelor chimice vor fi prevăzute
kituri de intervenţie în caz de scurgeri accidentale compuse din materiale absorbante şi recipienţi
71
speciali de colectare. În cazul apariţiei unor scurgeri accidentale de substanţe sau preparate chimice în
zona de depozitare sau în zona de lucru, vor fi luate imediat măsuri corespunzătoare, astfel încât să se
izoleze sursa, să se îndepărteze substanţele şi să se elimine de pe amplasament în condiţii de siguranţă,
prin operatori economici autorizaţi.
Angajaţii care utilizează în activitate substanţe şi preparate chimice vor fi informaţi şi instruiţi periodic
cu privire la pericolele ce ar putea fi provocate de acestea precum şi la modul de acţionare în cazul
apariţiei unor incidente. De asemenea, fiecare substanţă şi preparat chimic depozitat şi utilizat în cadrul
activităţilor va fi însoţit de fişe cu date de securitate furnizate de producători. Utilizarea de către
personalul de execuţie a acestor materiale se va face cu echipament de protecţie corespunzător, indicat
în fişele cu date de securitate.
Se va avea în vedere evitarea formării de stocuri de substanţe chimice şi preparate periculoase,
aprovizionarea fiind făcută ritmic în funcţie de lucrările ce se vor executa astfel încât să se elimine
posibilitatea ieşirii din termenul de valabilitate şi implicit transformarea lor în deşeuri.
Se va ţine o evidenţă clară a deşeurilor rezultate din aceste materiale, eliminarea acestora de pe
amplasament realizându-se exclusiv în baza unui contract încheiat cu o societate autorizată.
Alimentarea cu carburanţi a utilajelor va fi efectuată în incinte special amenajate, utilajele care vor fi
aduse în şantier vor fi în perfectă stare de funcţionare, având făcute reviziile tehnice şi schimburile de
lubrifianţi. Schimburile de lubrifianţi şi operaţiile de întreţinere/reparaţii ale utilajelor/mijloacelor de
transport se vor efectua în ateliere specializate.
În vederea limitării riscurilor de apariţie a poluărilor accidentale se va elabora Planul de prevenire a
poluărilor accidentale şi proceduri de intervenţie în situaţii de urgenţă.
În perioada de operare, alimentarea cu carburanţi se va realiza în cadrul CIC pentru vehiculele
aferente mentenanţei drumului expres. Schimbul de ulei se va realiza în centre specializate.
Substanţele chimice utilizate în cadrul lucrărilor de întreţinere, protecţie şi marcaje rutiere vor fi
depozitate în spaţii special amenajate, vor fi ambalate în ambalaje corespunzătoare, iar ambalajele goale
vor fi colectate şi depozitate temporar în vederea returnării furnizorului.
Se va urmări permanent modul de asigurare a spaţiilor în care sunt depozitate, iar personalul angajat
care manipulează astfel de substanţe va fi instruit periodic în vederea respectării condiţiilor din fişa
tehnică de securitate.
6.2 UTILIZAREA RESURSELOR NATURALE, ÎN SPECIAL A SOLULUI, A TERENULUI,

A APEI ŞI A BIODIVERSITĂŢII
Principalele resurse naturale care vor fi utilizate în etapa de construcţie sunt agregatele minerale (nisip,
pietriş, balast), apa şi solul (utilizat în lucrările de umplutură în zonele unde sunt prevăzute ramblee).
Agregatele minerale vor fi achiziţionate din cariere sau balastiere, de la furnizori autorizaţi.
72
În cazul pământului utilizat în lucrările de umplutură, pe tronsonul analizat, în apropierea dar şi în

interiorul coridorului de expropriere sunt analizate în această fază locaţii posibile pentru realizarea
gropilor de împrumut.
Amplasamentul gropilor de împrumut va fi prezentat şi analizat în studiul RIM şi se va stabili impactul
generat şi modificarea amplasării acestora ţinând cont de următoarele condiţiile:
să nu fie amplasate în arii naturale protejate sau în vecinătatea acestora;
să nu fie amplasate în imediata vecinătate a corpurilor de apă;
să fie cât mai aproape de amplasamentul drumului expres şi a drumurilor de acces;
să nu necesite defrişări de zone împădurite;
să nu fie amplasate în zone inundabile, în zone umede sau mlaştini;
să nu fie amplasate în zone cu teren accidentat pentru a nu se produce alunecări de teren;
să nu fie amplasate în apropierea obiectivelor SEVESO existente.
Gropile de împrumut ce se vor realiza în cadrul proiectului vor fi împrejmuite pentru evitarea
depozitării ilegale de deşeuri şi vor fi prevăzute cu şanţuri de gardă de jur împrejur pentru colectarea
apelor meteorice.
O altă resursă naturală importantă ce va fi utilizată atât în etapa de construcţie cât şi în etapa de operare
este reprezentată de terenuri. Specificăm însă că în principal proiectul se va dezvolta pe terenuri cu
sensibilitate mică din punct de vedere ecologic, în cea mai mare proporţie acestea având categoria de
folosinţă agricolă. Detalii cu privire la potenţialul efect al proiectului asupra elementelor de
biodiversitate au fost prezentate în secţiunile anterioare. O situaţie detaliată a utilizării resurselor
naturale, în special a solului, a terenului, a apei şi a biodiversităţii, va fi prezentată în cadrul RIM, după
finalizarea cuantificării impactului asupra ariilor naturale protejate.
În perioada de operare a obiectivului vor fi utilizate resurse naturale similare etapei de execuţie,
reprezentate în principal de agregate minerale şi apă, însă în cantităţi mult mai reduse, acestea fiind
necesare doar în cadrul lucrărilor de reparaţii capitale sau de întreţinere a infrastructurii rutiere.
73
7 DESCRIEREA ASPECTELOR DE MEDIU SUSCEPTIBILE A FI

AFECTATE ÎN MOD SEMNIFICATIV DE PROIECT
7.1 FORME DE IMPACT
Intervenţiile propuse pentru realizarea proiectului şi identificate ca având potenţialul de a genera
impacturi sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Tabelul nr. 7-1 Intervenţiile identificate în cadrul proiectului
Cod Tip de intervenţie Activităţi incluse
I.E.1. Realizarea organizării de şantier Birouri, platforme de fabricaţie/depozitare
I.E.2. Relocarea reţelelor de utilităţi Modificări ale reţelelor subterane şi supraterane de utilităţi
I.E.3. Relocare drumuri Modificări ale drumurilor existente
Excavaţii în profil, excavaţii în gropi de împrumut, umpluturi, inclusiv
I.E.4. Lucrări de terasamente
în zona nodurilor rutiere, spaţiului de servicii şi CIC
I.E.5. Lucrări de artă (supraterane şi subterane) Realizarea de podeţe şi pasaje
I.E.6. Lucrări de consolidare Realizarea zidurilor de sprijin
Suprastructura (strat de formă, fundaţie, strat de uzură), lucrări de
I.E.7. Lucrări pe drumul expres siguranţa circulaţiei, lucrări de protecţia mediului, semnalizări şi
marcaje
Lucrări de reabilitare a terenurilor Refacerea şi reamenajarea zonelor verzi (inclusiv din Spaţiul de servicii
I.E.8.
afectate temporar de lucrări şi CIC).
Traficul auto pe drumul expres şi drumurile laterale, inclusiv
I.O.1. Desfăşurarea traficului auto
îngrădirea zonei carosabile şi riscuri aferente traficului auto.
I.O.2. Gestionarea precipitaţiilor Evacuare ape pluviale, deszăpezire, prevenire îngheţ
I.O.3. Lucrări de întreţinere şi mentenanţă Inclusiv reparaţii, asfaltări etc.
I.O.4. Activitatea spaţiului de servicii şi CIC Operarea spaţiului de servicii şi CIC
Legendă: I.E. – Intervenţii în perioada de execuţie; I.O. – Intervenţii în perioada de operare
O analiză a identificării relaţiilor cauză-efect-impact asociate proiectului este prezentată în tabelul

următor.
74
Tabelul nr. 7-2 Identificarea relaţiilor cauză – efecte – impacturi pentru construcţia şi operarea drumului expres Satu Mare - Oar
Tip de intervenţie Cauze (Activităţi) Factori de mediu Efecte / Riscuri Impacturi directe Impacturi secundare
Alterarea capacităţii productive a
I.E.1 Realizarea organizării de şantier Amenajări temporare Sol Compactare sol Alterarea habitatelor
solului
Reducerea gradului de acoperire
I.E.1 Realizarea organizării de şantier Amenajări temporare Biodiversitate Alterarea habitatelor Pierdere de habitate
cu vegetaţie
Pierderea capacităţii productive
I.E.1 Realizarea organizării de şantier Creare platforme definitive Sol Izolare sol Pierdere de habitate
a solului
I.E.1 Realizarea organizării de şantier Creare platforme definitive Biodiversitate Îndepărtarea vegetaţiei Pierdere de habitate -
Alimentare cu apă din Alterări cantitative ale apelor
I.E.1 Realizarea organizării de şantier Apă subterană Prelevări de debite -
subteran subterane
Pătrundere poluanţi în pânza
I.E.1 Realizarea organizării de şantier Depozitare materiale / deşeuri Apă subterană Alterarea calităţii apei subterane -
freatică
I.E.1 Realizarea organizării de şantier Depozitare materiale / deşeuri Calitatea aerului Emisii de poluanţi atmosferici Modificarea calităţii aerului -
Acoperirea vegetaţiei cu pământ şi
I.E.1 Realizarea organizării de şantier Depozitare materiale / deşeuri Biodiversitate Alterarea habitatelor Pierdere de habitate
alte materiale
I.E.1 Realizarea organizării de şantier Depozitare materiale / deşeuri Sol Pătrundere poluanţi în sol Alterarea calităţii solului Alterarea habitatelor
Deversări accidentale de Pătrundere poluanţi în pânza
I.E.1 Realizarea organizării de şantier Apă subterană Alterarea calităţii apei subterane -
poluanţi pe sol freatică
Deversări accidentale de
I.E.1 Realizarea organizării de şantier Sol Pătrundere poluanţi în sol Alterarea calităţii solului Alterarea habitatelor
poluanţi pe sol
Deversări accidentale de Pătrundere poluanţi în apele de Alterarea calităţii apelor de
I.E.1 Realizarea organizării de şantier Apă de suprafaţă -
poluanţi pe sol suprafaţă suprafaţă
Evacuarea apelor pluviale din Pătrundere poluanţi în apele de Alterarea calităţii apelor de
I.E.1 Realizarea organizării de şantier Apă de suprafaţă -
OS suprafaţă suprafaţă
Stabiliri temporare cu domiciliul în Modificări în structura
I.E.1 Realizarea organizării de şantier Angajarea forţei de muncă Populaţie -
zona proiectului populaţiei umane
Angajarea temporară a localnicilor
I.E.1 Realizarea organizării de şantier Angajarea forţei de muncă Bunuri materiale Câştiguri financiare -
în activităţile de construcţie
I.E.2 Relocarea reţelelor de utilităţi Lucrări de terasament Calitatea aerului Emisii de poluanţi atmosferici Modificarea calităţii aerului -
I.E.2 Relocarea reţelelor de utilităţi Lucrări de terasament Sol Compactare sol Alterarea habitatelor
solului
I.E.2 Relocarea reţelelor de utilităţi Lucrări de terasament Biodiversitate Îndepărtarea vegetaţiei Alterarea habitatelor -
I.E.2 Relocarea reţelelor de utilităţi Lucrări de terasament Biodiversitate Îndepărtarea vegetaţiei Pierdere de habitate -
I.E.2 Relocarea reţelelor de utilităţi Depozitare pământ Biodiversitate Îndepărtarea vegetaţiei Alterarea habitatelor -
I.E.2 Relocarea reţelelor de utilităţi Realizare fundaţii Sol Îndepărtare sol Pierderi cantitative sol -
I.E.2 Relocarea reţelelor de utilităţi Realizare fundaţii Biodiversitate Îndepărtarea vegetaţiei Pierdere de habitate -
75
Operaţiuni de sudură şi
I.E.2 Relocarea reţelelor de utilităţi Calitatea aerului Emisii de poluanţi atmosferici Modificarea calităţii aerului -
montaj
I.E.2 Relocarea reţelelor de utilităţi Apă subterană Alterarea calităţii apei subterane -
I.E.2 Relocarea reţelelor de utilităţi Sol Pătrundere poluanţi în sol Alterarea calităţii solului -
poluanţi pe sol
I.E.3 Relocare drumuri Lucrări de terasament Calitatea aerului Emisii de poluanţi atmosferici Modificarea calităţii aerului -
I.E.3 Relocare drumuri Lucrări de terasament Sol Compactare sol -
a solului
I.E.3 Relocare drumuri Lucrări de terasament Biodiversitate Îndepărtarea vegetaţiei Pierdere de habitate -
Acoperirea vegetaţiei cu pământ şi
I.E.3 Relocare drumuri Depozitare sol fertil Biodiversitate Alterarea habitatelor Pierdere de habitate
alte materiale
I.E.3 Relocare drumuri Apă subterană Alterarea calităţii apei subterane -
I.E.3 Relocare drumuri Sol Alterarea calităţii apei subterane -
I.E.3 Relocare drumuri Turnarea de mixturi asfaltice Calitatea aerului Emisii de poluanţi atmosferici Modificarea calităţii aerului -
I.E.3 Relocare drumuri Devierea traficului auto Calitatea aerului Emisii de poluanţi atmosferici Modificarea calităţii aerului -
Creşterea nivelului de trafic pe
I.E.3 Relocare drumuri Devierea traficului auto Bunuri materiale Pierderi financiare -
drumurile publice
Distrugerea adăposturilor şi
I.E.4 Lucrări de terasamente Exproprieri / demolări Biodiversitate Pierdere de habitate -
cuiburilor
Dispariţia unor
Distrugerea adăposturilor şi Reducerea efectivelor
I.E.4 Lucrări de terasamente Exproprieri Biodiversitate populaţii de plante /
cuiburilor populaţionale
animale
I.E.4 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Sănătate umană Creşterea nivelului de zgomot Disconfort generat de zgomot -
I.E.4 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Populaţie Vibraţii Pierderi financiare -
I.E.4 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Sănătate umană Emisii de poluanţi atmosferici Creşterea incidenţei bolilor -
I.E.4 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Calitatea aerului Emisii de poluanţi atmosferici Modificarea calităţii aerului -
I.E.4 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Sol Îndepărtare sol Pierderi cantitative sol -
Modificarea topografiei terenului
I.E.4 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Sol Alterarea calităţii solului -
prin depozitare pământ
Modificări structurale datorate
I.E.4 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Geologie Pierderi din substratul geologic -
execuţiei debleelor
Producerea unor alunecări de
I.E.4 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Biodiversitate Alterarea habitatelor Pierdere de habitate
teren
Producerea unor alunecări de
I.E.4 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Bunuri materiale Pierderi financiare Abandonarea localităţii
teren
76
Producerea unor alunecări de Pierderea
I.E.4 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Moştenire culturală Afectarea patrimoniului cultural
teren patrimoniului cultural
I.E.4 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Biodiversitate Îndepărtarea vegetaţiei Pierdere de habitate -
Distrugerea adăposturilor şi
I.E.4 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Biodiversitate Pierdere de habitate -
cuiburilor
Dispariţia unor
Coliziunea faunei cu traficul de Reducerea efectivelor
I.E.4 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Biodiversitate populaţii de plante /
şantier populaţionale
animale
I.E.4 Lucrări de terasamente Manevrare pământ Biodiversitate Creşterea nivelului de zgomot Perturbarea activităţii speciilor -
I.E.4 Lucrări de terasamente Manevrare pământ Biodiversitate Pătrunderea speciilor alohtone Alterarea habitatelor Pierdere de habitate
I.E.4 Lucrări de terasamente Apă subterană Alterarea calităţii apei subterane -
I.E.4 Lucrări de terasamente Sol Pătrundere poluanţi în sol Alterarea calităţii solului Alterarea habitatelor
poluanţi pe sol
I.E.5 Lucrări de artă Construire pasaje şi podeţe Sol Compactare sol Alterarea habitatelor
solului
I.E.5 Lucrări de artă Construire pasaje şi podeţe Sol Îndepărtare sol -
a solului
Modificări structurale datorate
I.E.5 Lucrări de artă Construire pasaje şi podeţe Geologie Alterarea substratului geologic -
execuţiei fundaţiilor
I.E.5 Lucrări de artă Construire pasaje şi podeţe Biodiversitate Îndepărtarea vegetaţiei ripariene Pierdere de habitate -
Apariţia unor bariere fizice pentru
I.E.5 Lucrări de artă Construire pasaje şi podeţe Biodiversitate fauna sălbatică (doar în timpul Fragmentarea habitatelor -
construcţiei)
I.E.5 Lucrări de artă Construire pasaje şi podeţe Sănătate umană Creşterea nivelului de zgomot Disconfort generat de zgomot -
I.E.5 Lucrări de artă Construire pasaje şi podeţe Sănătate umană Emisii de poluanţi atmosferici Creşterea incidenţei bolilor -
I.E.5 Lucrări de artă Construire pasaje şi podeţe Bunuri materiale Vibraţii Afectarea bunurilor imobile -
Crearea unor structuri artificiale Reducerea valorii estetice a
I.E.5 Lucrări de artă Construire pasaje şi podeţe Peisaj Pierderi financiare
masive peisajului
Zid din pământ armat cu Întreruperea conectivităţii apelor Scăderea nivelului apelor
I.E.6 Lucrări de consolidare Apă subterană Abandonarea localităţii
geogrile subterane subterane
Zid din pământ armat cu Deteriorarea stării ecologice a
I.E.6 Lucrări de consolidare Apă de suprafaţă Alterarea malurilor albiei -
geogrile corpului de apă
Zid din pământ armat cu Pierderea capacităţii productive
I.E.6 Lucrări de consolidare Sol Îndepărtare sol -
geogrile a solului
Zid din pământ armat cu Apariţia unor bariere fizice pentru
I.E.6 Lucrări de consolidare Biodiversitate Fragmentarea habitatelor Pierdere de habitate
geogrile fauna sălbatică
Zid din pământ armat cu Prevenirea producerii unor Evitarea pierderilor de vieţi
I.E.6 Lucrări de consolidare Sănătate umană -
geogrile dezastre (alunecări de teren) omeneşti
77
Zid din pământ armat cu Prevenirea producerii unor
I.E.6 Lucrări de consolidare Bunuri materiale Evitarea pierderilor economice -
geogrile dezastre (alunecări de teren)
Zid din pământ armat cu Crearea unor structuri artificiale Reducerea valorii estetice a
I.E.6 Lucrări de consolidare Peisaj Pierderi financiare
geogrile masive peisajului
Realizarea suprastructurii Întreruperea alimentării freaticului Alterări cantitative ale apelor
I.E.7 Lucrări pe drumul expres Apă subterană -
drumului expres cu ape meteorice subterane
Realizarea suprastructurii
I.E.7 Lucrări pe drumul expres Calitatea aerului Emisii de poluanţi atmosferici Modificarea calităţii aerului -
drumului expres
Realizarea suprastructurii
I.E.7 Lucrări pe drumul expres Sănătate umană Emisii de poluanţi atmosferici Creşterea incidenţei bolilor -
drumului expres
Întreruperea conectivităţii
Montarea gardurilor de pe
I.E.7 Lucrări pe drumul expres Biodiversitate ecologice pentru fauna sălbatică Fragmentarea habitatelor Pierdere de habitate
marginile drumului expres
terestră
Montarea gardurilor de pe Evitarea pătrunderii faunei Menţinerea efectivelor
I.E.7 Lucrări pe drumul expres Biodiversitate -
marginile drumului expres sălbatice pe carosabil populaţionale
Montarea gardurilor de pe Evitarea pătrunderii faunei Evitarea pierderilor de vieţi
I.E.7 Lucrări pe drumul expres Sănătate umană -
marginile drumului expres sălbatice pe carosabil omeneşti
Realizarea subtraversărilor Pierderea capacităţii productive
I.E.7 Lucrări pe drumul expres Sol Îndepărtare sol -
pentru faună a solului
Realizarea subtraversărilor Modificări structurale datorate
I.E.7 Lucrări pe drumul expres Geologie Alterarea substratului geologic -
pentru faună execuţiei fundaţiilor
Realizarea subtraversărilor
I.E.7 Lucrări pe drumul expres Biodiversitate Îndepărtarea vegetaţiei Pierdere de habitate -
pentru faună
Lucrări de reabilitare a
Pătrunderea de specii alohtone şi
I.E.8 terenurilor afectate temporar de Lucrări de înierbare şi refacere Biodiversitate Alterarea habitatelor -
cu caracter invaziv
lucrări a vegetaţiei
Lucrări de reabilitare a
Refacerea peisagistică a Menţinerea valorii estetice a
I.E.8 terenurilor afectate temporar de Lucrări de înierbare şi refacere Peisaj -
suprafeţelor afectate temporar peisajului
lucrări a vegetaţiei
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Traficul auto pe drumul expres Calitatea aerului Emisii de poluanţi atmosferici Modificarea calităţii aerului Alterarea habitatelor
Reducerea debitelor masice de
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Traficul auto pe drumul expres Calitatea aerului Emisii de poluanţi atmosferici -
poluanţi atmosferici emişi
Depunerea poluanílor atmosferici
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Traficul auto pe drumul expres Sol Alterarea calităţii solului -
pe sol
Facilitarea răspândirii speciilor
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Traficul auto pe drumul expres Biodiversitate Alterarea habitatelor Pierdere de habitate
alohtone şi a celor invazive
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Traficul auto pe drumul expres Biodiversitate Emisii de poluanţi atmosferici Alterarea habitatelor Pierdere de habitate
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Traficul auto pe drumul expres Biodiversitate Creşterea nivelului de zgomot Perturbarea activităţii speciilor Pierdere de habitate
78
Dispariţia unor
Coliziunea faunei sălbatice cu Reducerea efectivelor
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Traficul auto pe drumul expres Biodiversitate populaţii de plante /
traficul auto populaţionale
animale
Reducerea emisiilor de gaze cu Reducerea contribuţiilor la
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Traficul auto pe drumul expres Condiţii climatice -
efect de seră schimbările climatice
Stabiliri noi de domiciliu în zona Modificări în structura
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Traficul auto pe drumul expres Populaţie -
proiectului populaţiei umane
Dezvoltarea economică a zonelor
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Traficul auto pe drumul expres Bunuri materiale Câştiguri financiare -
riverane drumului expres
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Traficul auto pe drumul expres Sănătate umană Emisii de poluanţi atmosferici Creşterea incidenţei bolilor -
Creşterea incidenţei
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Traficul auto pe drumul expres Sănătate umană Creşterea nivelului de zgomot Disconfort generat de zgomot
bolilor
Pierderea
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Traficul auto pe drumul expres Moştenire culturală Emisii de poluanţi atmosferici Afectarea patrimoniului cultural
patrimoniului cultural
Pierderea
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Traficul auto pe drumul expres Moştenire culturală Vibraţii Afectarea patrimoniului cultural
patrimoniului cultural
Valorificarea patrimoniului
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Traficul auto pe drumul expres Moştenire culturală Creşterea numărului de turişti Câştiguri financiare
cultural
Valorificarea patrimoniului
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Traficul auto pe drumul expres Peisaj Creşterea numărului de turişti Câştiguri financiare
natural
Creşterea traficului rutier (inclusiv Reducerea valorii estetice a
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Traficul auto pe drumul expres Peisaj Pierderi financiare
pe timp de noapte) peisajului
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Traficul auto pe drumul expres Calitatea aerului Apariţia unor incendii Modificarea calităţii aerului -
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Traficul auto pe drumul expres Biodiversitate Apariţia unor incendii Alterarea habitatelor -
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Traficul auto pe drumul expres Sănătate umană Apariţia unor incendii Pierderi de vieţi omeneşti -
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Traficul auto pe drumul expres Bunuri materiale Apariţia unor incendii Pierderi financiare Abandonarea localităţii
Prevenirea producerii accidentelor Evitarea pierderilor de vieţi
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Traficul auto pe drumul expres Sănătate umană -
rutiere omeneşti
Prevenirea producerii accidentelor
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Traficul auto pe drumul expres Bunuri materiale Evitarea pierderilor economice -
rutiere
I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Traficul auto pe drumul expres Bunuri materiale Reducerea timpilor de trafic Evitarea pierderilor economice -
Activităţi de deszăpezire şi
I.O.2 Gestionarea precipitaţiilor prevenirea îngheţului (inclusiv Sol Pătrundere poluanţi în sol Alterarea calităţii solului Alterarea habitatelor
depozitare zăpadă)
Activităţi de deszăpezire şi
Pătrundere poluanţi în pânza
I.O.2 Gestionarea precipitaţiilor prevenirea îngheţului (inclusiv Apă subterană Alterarea calităţii apei subterane -
freatică
depozitare zăpadă)
Lucrări de întreţinere şi Lucrări de reasfaltare/reparare
I.O.3 Calitatea aerului Emisii de poluanţi atmosferici Modificarea calităţii aerului -
mentenanţă a carosabilului
79
Lucrări de întreţinere şi Lucrări de reasfaltare/reparare
I.O.3 Sănătate umană Emisii de poluanţi atmosferici Creşterea incidenţei bolilor -
mentenanţă a carosabilului
Atragerea faunei sălbatice în
Activitatea din spaţiul de servicii Reducerea efectivelor
I.O.4 Depozitare materiale / deşeuri Biodiversitate zonele de depozitare deşeuri Perturbarea activităţii speciilor
şi CIC populaţionale
menajere
Activitatea din spaţiul de servicii Alimentare cu apă din Alterări cantitative ale apelor
I.O.4 Apă subterană Prelevări de debite -
şi CIC subteran subterane
*Manevrare pământ implică toate activităţile legate de lucrările la terasament (decopertări, depozitare a pământului excedentar, etc.)
80
CNAIR S.A. Drum expres Satu Mare -Oar
Impactul potenţial asupra apei

Perioada de construcţie
Lucrările desfăşurate în cadrul proiectului, lucrările de excavaţii şi manevrarea pământului, activităţile
specifice organizării de şantier pot genera modificarea regimului calitativ al apei subterane în cazul
evacuărilor de ape uzate menajere sau ape meteorice impurificate direct pe sol, pierderi de materiale
de construcţii, poluări accidentale cu diferite substanţe chimice. Prin respectarea măsurilor stabilite în
ce priveşte amplasarea organizării de şantier, depozitarea materialelor de construcţie, gestionarea
deşeurilor, manipularea şi punerea în operă a materialelor, cât şi pentru sistemele de epurare a apelor,
impactul asupra apelor de subterane va fi temporar, redus şi local ca arie de manifestare.
Perioada de operare
În condiţii normale de exploatare a drumului expres nu există evenimente care să conducă la un impact
semnificativ asupra apelor.
În perioada de operare impactul potenţial asupra modificării calităţii apelor subterane poate fi generat
de:
 poluări accidentale datorate întreţinerii necorespunzătoare a sistemelor de epurare a apelor;

 aplicarea neadecvată a planului de intervenţii în situaţii de urgenţă pentru limitarea dispersiei şi
colectării scurgerilor de poluant în cazul accidentelor de circulaţie;
 depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor;
 gestionarea necorespunzătoare a materialelor antiderapante.
Impactul potenţial asupra aerului

Sursele de emisie a poluanţilor atmosferici specifice sunt surse libere, în general la sol sau în apropierea
solului, mobile, nedirijate, manifestându-se pe o perioada de timp limitată. Aceste surse nu pot fi
prevăzute cu sisteme de captare şi evacuare dirijată a poluanţilor.
Pentru sursele de emisie nedirijate aferente lucrărilor de construcţie zona de impact maxim este în
general restrânsă putând fi reprezentată de zona drumului expres şi de imediata vecinătate a acestuia,
valorile concentraţiilor poluanţilor emişi scăzând rapid cu creşterea distanţei faţă de axul drumului.
Astfel impactul local asupra calităţii aerului va avea un caracter temporar şi va fi limitat la perioada de
desfăşurare a lucrărilor de construcţie. De asemenea, se poate menţiona că schimbarea în timp a
poziţiei surselor de emisie ca urmare a deplasării frontului de lucru determină un impact local redus
pe termen lung şi implicit scăderea probabilităţii de apariţie a unor valori mari ale concentraţiilor de
poluanţi pe termen scurt.
În ceea ce priveşte impactul asociat activităţilor din organizarea de şantier, acesta se va manifesta în
interiorul amplasamentului şi în imediata vecinătate a acestuia. Datorită caracterului intermitent al
surselor de emisie impactul va fi unul temporar fiind limitat la perioadele de desfăşurare a activităţii,
81
CNAIR S.A. Drum expres Satu Mare – Oar
iar în condiţii de funcţionare normală a instalaţiilor nu se va înregistra un impact semnificativ în ceea

ce priveşte concentraţiile poluanţilor emişi.
Perioada de operare
În perioada de operare a obiectivului, sursele de poluanţi atmosferici vor fi mobile, reprezentate în
principal de autovehiculele care vor tranzita drumul expres. Sursele de emisie sunt nedirijate şi au
înălţimi reduse, aflate aproape de nivelul solului (circa 2 m), astfel că zona de impact maxim a acestora
va fi în general foarte restrânsă.
Impactul potenţial asupra solului şi subsolului

Principalele forme de impact asupra solului şi subsolului în timpul lucrărilor de construcţie a drumului
expres pot fi reprezentate de:
 înlăturarea stratului de sol vegetal şi construirea unui profil artificial prin lucrările de terasamente
executate pe ampriza drumului;
 deteriorarea profilului de sol prin exploatarea gropilor de împrumut;
 pierderea caracteristicilor naturale ale stratului de sol fertil prin depozitarea/manevrarea

necorespunzătoare a deşeurilor şi /sau a materialelor de construcţie;
 izolarea unor suprafeţe de sol faţă de circuitele naturale prin realizarea de platforme betonate;
 deteriorarea calităţii solului cauzată de pierderi accidentale de substanţe chimice;
 modificări calitative ale solului ca urmare a poluanţilor emişi în aer.

Principalul impact asupra solului în perioada de construcţie este consecinţa ocupării definitive a unor
suprafeţe de terenuri pentru realizarea drummului expres. În ceea ce priveşte ocuparea temporară de
terenuri, impactul poate fi considerat unul mediu, deoarece este obligatorie refacerea acestor suprafeţe
şi aducerea lor la starea iniţială.
De asemenea, o altă sursă potenţială de poluare dispersă a solului şi subsolului o constituie activitatea
utilajelor în fronturile de lucru care prezintă defecţiuni tehnice din cauza cărora sunt posibile scurgeri
de produse petroliere.
Potenţialul impact asupra solului şi subsolului este redus, limitat din punct de vedere al timpului şi
local ca arie de manifestare, cu efecte reversibile.
Perioada de operare
Formele principale de impact asupra solului în perioada de operare pot fi reprezentate de:
 modificări calitative ale solului datorate poluanţilor rezultaţi din traficul auto;
 modificări calitative ale solului ca urmare a utilizării necorespunzătoare a materialelor
antiderapante;
 pierderea caracteristicilor naturale ale solului ca urmare a depozitării necontrolate de deşeuri.
82
În ţara noastră nu s-a evidenţiat poluarea terenurilor ca rezultat al circulaţiei rutiere, concentraţiile
metalelor grele încadrându-se în limitele prevăzute de Ord. nr. 756/1997.
În perioada de operare potenţialul impact poate fi redus, cu componente pozitive ce constau în
fluidizarea traficului, reducerea ambuteiajelor, minimizarea consumului de carburanţi şi reducerea
timpului de deplasare.
Impactul potenţial asupra peisajului şi impactul vizual

Drumul expres Satu Mare - Oar străbate ecosisteme predominant agricole (păşuni, terenuri arabile).
Principalele forme de impact asupra peisajului constau în:
 schimbarea categoriilor de folosinţă a terenurilor şi ocuparea acestora de către drumul expres;

 modificarea raportului dintre teritoriul natural şi cel construit;
 impact vizual: diminuarea valorii peisajului ca urmare a prezenţei utilajelor de construcţie şi a

fronturilor de lucru.
Astfel, putem menţiona că peisajul va fi modificat de noile structuri, ce se vor ridica în timpul
construcţiei, dar şi de activităţile de construcţie care vor afecta priveliştea, însă doar temporar. Gropile
de împrumut, precum şi locurile de depozitare a materialelor vor avea un impact negativ asupra
peisajului.
Modificări în utilizarea terenului
Ca urmare a realizării proiectului se va schimba regimul de utilizare a terenurilor. Modificarea regimului
de utilizare a terenurilor va surveni ca urmare a necesităţii de localizare a suprafeţei carosabile, precum
şi a celorlalte elemente componente ale proiectului (debleuri, rambleuri, spaţii de servicii, drumuri
relocate, etc). Realizarea drumului expres va conduce la modificarea raportului dintre teritoriul
construit şi cel natural, fără a avea un impact semnificativ asupra peisajului.
Impact vizual
Lucrările vor fi realizate pe tronsoane mici, astfel încât perioada de execuţie va fi limitată, iar toate
spaţiile afectate temporar de lucrări vor fi refăcute şi aduse la starea iniţială. Gradul de refacere a acestor
suprafeţe va fi atent monitorizat.
În cadrul proiectului au fost prevăzute amenajări peisagistice (prin plantarea de arbori şi arbuşti şi
înierbarea taluzelor), astfel încât impactul asupra peisajului nu va fi semnificativ nici în perioada de
exploatare.
Perioada de operare
Formele de impact asupra peisajului se vor manifesta prin:
 efecte asupra structurii fizice şi esteticii peisajului;

 efecte asupra amenajarii vizuale a peisajului pentru receptori.
83
Având în vedere că drumul expres va fi un drum complet nou, aceasta va avea un impact asupra
resurselor estetice de peisaj. Sectoarele cu structuri majore (pasaje), vor determina un impact negativ
de durată asupra esteticii peisajului.
În ce priveşte viitorii participanţi la trafic acestia pot fi consideraţi receptori, însă expunerea este
tranzitorie ceea ce face ca sensibilitatea lor sa fie mult mai mică faţă de cea a receptorilor rezidenţiali
care sunt expuşi permanent la vederea structurilor nou construite şi a traficului ce se desfăşoară în
zonă.
Trebuie menţionată pe lângă modificarea vizuala generată de noile structuri construite şi acea
modificare pe timpul nopţii prin existenţa de fascicule luminoase create de farurile autovehiculelor.
Impactul potenţial asupra populaţiei şi sănătaţii umane
Populaţia posibil afectată în această perioadă va fi cea din zona de influenţă directă şi indirectă a
drumului expres, putând fi înregistrat un posibil impact ce se poate manifesta prin scăderea calităţii
aerului în vecinatatea traseului, creşterea nivelului de zgomot şi a vibraţiilor. Acest impact se va
manifesta la nivel local, va fi temporar şi pe termen scurt dat fiind faptul că zona protejată cu caracter
rezidenţial poate fi afectată de activităţile desfăşurate pentru realizarea drumului expres numai când
lucrările se desfăşoară în dreptul acestora, însă diconfortul va fi de scurtă durată.
Realizarea proiectului va avea un impact pozitiv asupra dezvoltării zonei prin creerea de noi locuri de
muncă pe perioada de construcţie a drumului expres.
Perioada de operare
Implementarea proiectului va avea efecte pozitive prin îmbunatăţirea condiţiilor de trafic, reducerea
timpilor de parcurs, asigurarea unei circulaţii fluente şi implicit reducerea numărului de accidente,
reducerea consumului de combustibil, iar prin preluarea traficului de pe drumurile existente se va
înregistra o scădere a poluarii aerului.
Populaţia va beneficia prin construcţia drumului exprres de îmbunătăţirea serviciilor de transport şi de
reducerea timpilor de deplasare, deci impactul va fi pozitiv în contextul în care drumul expres Satu
Mare - Oar va constitui o nouă face legătură transfrontalieră.
Trebuie menţionat faptul că prin realizarea proiectului se va înregistra un impact pozitiv asupra
mediului social şi economic prin asigurarea unei căi majore de transport ce va face legătura cu centrele
economice puternice şi facilitarea transportului de mărfuri.
Impactul cumulat cu alte planuri / proiecte existente sau planificate în zonă

Pentru evaluarea impactului cumulat au fost identificate proiectele existente sau planificate în zona
analizată. Acestea pot fi încadrate în următoarele categorii:
 modernizări de drumuri locale şi comunale;

 execuţie reţele de alimentare cu apă şi canalizare;
84
Trebuie menţionat că aceste proiecte nu vor fi realizate simultan, astfel încât nu vor fi cumulate emisiile
de noxe, de zgomot şi vibraţii din perioada realizării lucrărilor de construcţie. Impactul cumulat se va
manifesta în special în perioada de operare prin emisii de poluanţi atmosferici, zgomot şi vibraţii şi
prin ocuparea permanentă a unor suprafeţe de teren.
Evaluarea impactului cumulat cu proiectele existente sau planificate în zona analizată va fi definitivată
în Raportul privind impactul asupra mediului.
7.2 EXTINDEREA SPAŢIALĂ A IMPACTULUI POTENŢIAL

În cazul majorităţii formelor de impact identificate, efectele care se observă pot să apară până la
distanţe de 700 m faţă de limitele proiectului (în mod precaut ar trebui considerată o distanţă de 1 km).
Distanţele cele mai mari până la care pot să se resimtă efectele proiectului în etapa de execuţie sunt
date de zgomot (creşterea nivelului echivalent de zgomot) şi de calitatea aerului (creşterea nivelului de
particule în suspenie), fiind efecte restrânse spaţial şi temporal. În etapa de operare, impactul potenţial
negativ al proiectului se va manifesta în principal prin zgomotul şi vibraţiile produse de circulaţia
autovehiculelor.
7.3 MAGNITUDINEA ŞI COMPLEXITATEA IMPACTULUI

Dintre formele de impact identificate, risc de producere a unor impacturi semnificative sunt în cazul:
 Calităţii vieţii locuitorilor din imediata vecinătate a traseului de drum expres (creşterea nivelului de
zgomot şi a concentraţiei poluanţilor atmosferici);
 Creşterii ratei de mortalitate (din cauza creşterii vitezei) pentru speciile de faună, în perioada de
operare, ca urmare a coliziunii acestora cu autovehiculele care circulă pe drumul expres, în cazul
în care împrejmuirea nu este menţinută în mod corespunzător;
 Perturbării activităţii speciilor de faună şi a populaţiei umane prin creşterea nivelului de zgomot la
nivelul zonelor naturale şi a celor antropice din vecinătatea traseului propus, atât în perioada de
execuţie, cât şi în perioada de operare (în cazul în care panourile fonoabsorbante nu vor fi
întreţinute corespunzător şi nu vor fi eficiente).
Pentru celelalte forme de impact este puţin probabil să poată fi înregistrate forme de impact
semnificativ, în lipsa unor incidente din care să urmeze un fenomen de poluare accidentală.
7.4 PROBABILITATEA IMPACTULUI

Toate formele de impact menţionate anterior au o probabilitate mare de apariţie. Incertitudinile sunt
legate de magnitudinea impactului. Doar în cazul unor deversări de substanţe poluante pe sol,
probabilitatea de apariţie a impactului este mică, aceste evenimente putând să apară accidental.
85
Pentru evitarea apariţiei unor forme de impact semnificativ este necesară adoptarea unui plan adaptabil
de măsuri şi monitorizare a eficienţei măsurilor:
 Proiectarea şi implementarea unor măsuri adecvate de evitare / reducere a impactului;
 Evaluarea eficienţei măsurilor implementate (monitorizare, evaluare impactului la finalizarea

construcţiei şi în primii ani de operare);
 Implementarea unor măsuri suplimentare în cazul în care eficienţa măsurilor deja implementate
nu permite evitarea impactului semnificativ.
7.5 DURATA, FRECVENŢA ŞI REVERSIBILITATEA IMPACTULUI

Formele de impact aferente perioadei de execuţie au debutul corespunzător fiecărei activităţi
generatoare. Durata de manifestare a impacturilor specifice etapei de execuţie nu vor depăşi durata de
24 de luni necesară finalizării etapei, cu excepţia impactului asupra solului şi a eventualelor pierderi de
habitat, impact cu caracter permanent. Frecvenţa manifestării impactului asupra aşezărilor umane şi a
ecosistemelor terestre este legată de activităţile fronturilor de lucru, fiind impacturi cauzate în mare
parte de creşterea nivelului de zgomot şi prezenţa echipelor de lucru.
Pentru impactul potenţial asupra calităţii apelor evenimentele generatoare de impact se vor limita la
eventuale scurgeri accidentale provenite de la traficul desfăşurat pe drumul expres.
În cazul impactului potenţial asupra calităţii aerului, manifestarea acestuia se poate resimţi departe de
sursă, în funcţie de condiţiile meteorologice care dictează direcţia vântului şi capacitatea de dispersie a
polunaţilor.
În perioada de operare, impactul potenţial asupra aşezărilor umane şi al componentelor de
biodiversitate este permanent, dependent de volumul de trafic.
În cazul impactului potenţial asupra calităţii apelor, acesta are un caracter puţin probabil având în
vedere că proiectului nu se desfăşoară în zona unor corpuri de apă.
Toate formele de impact pot fi reversibile (la diferite scări de timp) cu excepţia pierderilor de habitate
ca urmare a ocupării cu construcţii definitive.
7.6 MĂSURI DE EVITARE ŞI REDUCERE A IMPACTULUI

Acolo unde au fost estimate potenţiale impacturi negative semnificative asupra componentelor de
mediu ca urmare a implementării proiectului, au fost analizate diferite seturi de măsuri de evitare şi
reducere a impactului, principalele dintre acestea fiind prezentate în cadrul capitolului 6 pentru fiecare
componentă de mediu. Majoritatea acestor măsuri sunt deja incluse în proiectul drumului expres.
Necesitatea unor măsuri suplimentare va fi analizată în cadrul Studiului de evaluare a Impactului asupra
Mediului.
86
7.7 NATURA TRANSFRONTIERĂ A IMPACTULUI

Proiectul propus se regăseşte în Anexa I – „Lista cuprinzând activităţile propuse” la punctul 7
„Construirea de autostrăzi şi drumuri pentru circulaţie rapidă, a liniilor de cale ferată pentru traficul feroviar la mare
distanţă şi a aeroporturilor dotate cu o pistă principală lungă de cel puţin 2.100 m ” a Convenţiei privind evaluarea
impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25.02.1991, ratificată prin
Legea nr. 22/2001.
Este preconizat un impact potenţial transfrontalier în ceea ce priveşte calitatea aerului, datorat
traficului pe viitorul drum expres care se va continua pe teritoriul Ungariei cu drumul expres M49.
7.8 EXPUNEREA ZONEI LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE

Din punct de vedere al sensibilităţii la variabilele climatice, efectele asupra drumurilor/circulaţiei sunt
reprezentate de creşterea temperaturilor, modificarea regimului de precipitaţii, creşterea vitezei
vântului, inundaţii, alunecările de teren, căderi masive de zăpadă, a fenomenului de îngheţ/dezgheţ şi
de ceaţă. În general temperatura şi precipitaţiile sunt variabilele climatice principale, împreună cu
efectele secundare generate de acestea.
În vederea evaluării vulnerabilităţii proiectului în contextul schimbărilor climatice, a fost realizată o
analiză a dinamicii principalelor variabile climatice (reprezentative pentru proiectul drumului expres),
precum evoluţia temperaturilor şi a precipitaţiilor până în anul 2050 utilizând datele WordClim (GCM
Climate Projections, 1x1 km raster). Totodată au fost identificate principalele zone cu risc la inundaţii,
în baza hărţilor de hazard disponibile pe site-ul ANAR (http://apele-romane.ro/ro/page/harti-de-
hazard-si-risc) dar şi zonele cu risc de alunecări de teren (conform Hărţii Europene a susceptibilităţii
la alunecări de teren cu rezoluţia de 1 km x 1 km).
Analizând creşterile de temperatură preconizate pe teritoriul judeţului Satu Mare, în zona proiectului,
se observă că media temperaturilor maxime estimate în luna iulie 2050 pe teritoriul judeţului se situează
în intervalul 31-32°C, conform figurii de mai jos.
87
Figura nr. 7-1 Media temperaturilor maxime estimată a lunii iulie la nivelul anului 2050 conform
modelului HADGEM2-CC
În ceea ce priveşte modificările în cazul mediei temperaturilor minime a lunii ianuarie până în anul
2050, în zona proiectului sunt estimate temperaturi în intervalul -1,8- (-2,2)°C, conform figurii de mai
jos.
88
Figura nr. 7-2 Media temperaturilor minime estimată a lunii ianuarie la nivelul anului 2050 conform
modelului HADGEM2-CC
Modificările de temperatură cu efectele secundare generate (ceaţă, incendii de vegetaţie) pot avea
impacturi posibile asupra infrastructurii de transport, unele dintre acestea constau în degradarea
covorului asfaltic, afectarea rosturilor de dilataţie ale pasajelor (ca urmare a expansiunii termice), riscuri
asupra sănătăţii şi siguranţei utilizatorului drumului.
În zona proiectului sunt observate scăderi ale cantităţilor anuale de precipitaţii de aproximativ 30
mm/an, ceea ce presupune o probabilitate ridicată de aridizare a zonei în viitor.
Regimul precipitaţiilor cu efectele secundare generate, precum inundaţii, alunecări de teren, modificări
ale cantităţilor de precipitaţii şi precipitaţii extreme pot avea de asemenea impact asupra infrastructurii
de transport, cum ar fi afectarea terasamentelor, inundarea porţiunilor de drum etc.
89
Figura nr. 7-3 Evoluţia cantităţilor anuale de precipitaţii estimate în anul 2050 faţă de condiţiile actuale
În zona de studiu, conform datelor disponibile pe site-ul Administraţiei Naţionale “Apele Române”,
zonele cu susceptibilitate ridicată la inundaţii în proximitatea zonei corpurilor de apă RORW2.1_B7 -
Somes, RORW2.1.77.4_B1- Balcaia şi RORW2.1.77_B1 - Homorodul Vechi. Zonele de risc
identificate sunt confirmate de hărţile de hazard şi de risc la inundaţii disponibile pe site-ul
Administraţiei Naţionale „Apele Române”.
90
Figura nr. 7-4 Distribuţia indicelui de risc la inundaţii în zona de studiu, pe baza datelor
Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii
Un alt risc este reprezentat de alunecările de teren. Acestea sunt riscuri asociate hazardelor ce au
legătură cu precipitaţiile, care de asemenea sunt influenţate de factori non-climatice precum densitatea
populaţiei. În zona de studiu este predominant un risc foarte redus spre moderat de producere a
alunecărilor de teren, conform figurii de mai jos.
91
Figura nr. 7-5 Riscul asociat alunecărilor de teren
Variabila climatică care ar putea genera o vulnerabilitate ridicată a proiectului în condiţiile viitoare este
reprezentată de inundaţii. O vulnerabilitate medie poate fi generată de: alunecările de teren, creşterea
temperaturilor medii, creşterea temperaturilor extreme, modificări ale cantităţilor medii de precipitaţii,
modificări ale cantităţilor de precipitaţii extreme, eroziunea solului, incendii de vegetaţie şi ceaţă
92
8 PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI
Monitorizarea impactului pe care proiectul îl va avea asupra componentelor de mediu are rolul de a
confirma sau infirma cuantificările impactului rezidual realizate înaintea implementării proiectului, de
a cuantifica eficienţa măsurilor de evitare şi reducere propuse şi de a identifica noi zone în care este
necesară implementarea unor măsuri de reducere a impactului.
Activităţile de monitorizare se vor concentra asupra componentelor de mediu asupra cărora se
preconizează generarea unor forme de impact: aer, apă, sol, biodiversitate şi comunităţile locale, în
toate etapele proiectului: construcţie, operare şi dezafectare.
Independent de programul de monitorizare, titularul/antreprenorul proiectului are obligaţia de a
raporta, conform cerinţelor legale în vigoare, orice ucidere accidentală a oricărei specii de interes
conservativ (atât în etapa de construcţie, cât şi în etapa de operare).
În vederea monitorizării impactului pe care construcţia şi operarea drumului expres îl va avea asupra
componentelor de mediu se propune un plan de monitorizare care include o componentă pentru etapa
de construcţie şi o componentă pentru etapa de operare. În etapa de dezafectare a proiectului, planul
de monitorizare va fi similar cu cel stabilit în etapa de construcţie.
Responsibilitatea monitorizării biodiversităţii şi a factorilor de mediu în perioada de construcţie revine
Antreprenorului iar în etapa de operarare revine beneficiarului, respectiv CNAIR SA.
Planul de monitorizare prezentat mai jos poate suferi modificări în urma finalizării studiului de impact
asupra mediului.
Tabelul nr. 8-1 Planul de monitorizare a componentelor de mediu în etapa de construcţie
Componenta Subcomponenta Indicator U.M. Frecvenţa
Suprafeţe de habitat alterate ha lunară
Habitate / plante Suprafeţe de habitat reabilitate ha lunară
Suprafeţe de habitat fragmentate ha lunară
Suprafeţe de habitat alterate ha lunară
Biodiversitate Suprafeţe de habitat reabilitate ha lunară
Identificarea situaţiilor de fragmentare a
Specii de faună localizare lunară
habitatelor
nr.
Mortalitate în zona fronturilor de lucru lunară
ind./suprafaţă
Măsurători în locaţiile prezentate în tabelul
următor aflate în vecinatatea fronturilor de
Calitatea aerului µg/m3 trimestrial
lucru. Cel puţin indicatorii: PM10 şi NOx
(imisii)
Analize fizico-chimice în zona fronturilor de
Factori abiotici
Sol lucru. Cel puţin indicatorii: TPH, pH, 5 metale mg/m3 trimestrial
grele
Nivel echivalent de zgomot, măsurători de
Zgomot minim 2 h/punct în punctele prezentate în dB(A) trimestrial
tabelul următor
93
Tabelul nr. 8-2 Locaţiile propuse pentru desfăşurarea campaniilor de monitorizare în etapa de
construcţie
Componenta Subcomponenta Locaţia
Habitate / plante - traseul drumului expres, în fronturile de lucru şi cel puţin 300 m faţă
Biodiversitate de limitele coridorului de expropiere, precum şi în alte zone potenţial
Păsări
afectate de proiect;
- la nivelul receptorilor sensibili învecinaţi localităţi din apropiere şi
Calitatea aerului
situl Natura 2000).
Factori abiotici Sol - în organizarea de şantier şi în zonele de depozitare.
- la nivelul receptorilor sensibili învecinaţi (localităţi din apropiere şi
Zgomot
situl Natura 2000)
Tabelul nr. 8-3 Plan de monitorizare pe etapa operării (primii 3 ani de operare)
Componenta Subcomponenta Indicator U.M. Frecvenţa
Lista de specii invazive, locaţiile de
lista, suprafeţe,
prezenţă şi tendinţele în distribuţia
abundenţe
acestora
Habitate / plante
Suprafeţe de habitat alterate ha
Suprafeţe de habitat reabilitate ha
Biodiversitate Suprafeţe de habitat fragmentate ha
Suprafeţe de habitat alterate ha
Suprafeţe de habitat reabilitate ha
Trimestrial, pe
Specii de faună Suprafeţe de habitat fragmentate ha o perioadă de
Mortalitate pe traseul drumului trei ani
nr. ind./suprafaţă
expres
Analize fizico-chimice la diferite
distanţe de zonele ţintă. Cel puţin
Sol mg/m3
indicatorii: TPH, pH, 5 metale grele
Factori abiotici în patru puncte
Nivel echivalent de zgomot,
Zgomot măsurători de minim două dB(A)
ore/punct.
Tabelul nr. 8-4 Locaţiile propuse pentru monitorizarea componentelor de mediu în etapa de operare
Componenta Subcomponenta Locaţia
Habitate / plante - cel puţin 500 m faţă de limitele coridorului de expropriere, precum
şi în alte zone potenţial afectate de proiect;
Biodiversitate
Păsări - în zona drumului expres (zonele revegetate) - monitorizarea
speciilor invazive de plante şi controlul acestora.
- la nivelul receptorilor sensibili din vecinătate (localităţi din apropiere
Aer
şi situl Natura 2000)
Factori abiotici
- la nivelul receptorilor sensibili din vecinătate (localităţi din apropiere
Zgomot
şi situl Natura 2000)
94
9 LEGĂTURA CU ALTE ACTE NORMATIVE ŞI/SAU PLANURI/

PROGRAME/ STRATEGII/ DOCUMENTE DE PLANIFICARE
Proiectul face parte din strategia de implementare la nivel naţional pentru drumul expres cu denumirea
generică “Someş Expres”, cuprins în M.P.G.T şi care realizează legătura între localităţile Baia Mare –
Livada – Satu Mare – Petea.
Proiectul va fi finanţat în cadrul POIM 2014 – 2020, Axă Prioritară 2. Dezvoltarea unui sistem de
transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient, Obiectivul Specific 2.14.
10 LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ŞANTIER

10.1 DESCRIEREA LUCRĂRILOR NECESARE ORGANIZĂRII DE ŞANTIER
Lucrările necesare organizării de şantier vor cuprinde:
 Construcţii şi instalaţii ale Antreprenorului, echipate cu mijloace la alegerea lui, care să-i
permită să satisfacă obligaţiile de execuţie şi calitate, de relaţii cu Beneficiarul, precum şi cele
privind controlul execuţiei;
 Toate materialele, instalaţiile şi dispozitivele, sistemele de control necesare execuţiei, în

conformitate cu prevederile din proiect, caietul de sarcini, normativele în vigoare şi protejarea
mediului.
Pentru amenajarea organizării de şantier sunt necesare următoarele lucrări:
 Delimitarea şi împrejmuirea incintei organizării de şantier;
 Pregătirea suprafeţei de teren în vederea amplasării dotărilor necesare;

 Trasarea pe teren a amplasamentului construcţiilor, drumurilor de acces, birouri, magazii,
depozite, parcări pentru mijloace de transport şi utilaje necesare realizării proiectului;
 Organizarea depozitelor de materiale, materii prime şi deşeuri cu amenajarea corespunzătoare

a spaţiilor de depozitare prin realizarea de platforme betonate, şanţuri perimetrale pentru
colectarea eventualelor pierderi accidentale. Vor fi amenajate zone prevăzute cu platformă
betonată, împrejmuire şi mijloace de avertizare pentru stocarea sau depozitarea temporară a
materiilor prime, materialelor şi deşeurilor;
 Amplasarea containerelor cu destinaţie de birouri, magazii, laboratoare de materiale de

construcţie, ateliere specifice întreţinerii utilajelor;
 Montarea de separatoare de produse petroliere în zonele în care vor fi amenajate parcările şi

zonele de gestionare a carburanţilor şi uleiurilor;
 Asigurarea utilităţilor - alimentarea cu energie electrică, apă, asigurarea colectării şi epurării
apelor uzate menajere şi tehnologice;
95
 Procurarea şi amplasarea pichetelor PSI şi semnalizarea conform prevederilor legale în vigoare;

 Asigurarea iluminării obiectivelor.
10.2 LOCALIZAREA ORGANIZĂRII DE ŞANTIER

Amplasarea organizării de şantier se va face în interiorul limitei viitorului centru de întreţinere şi
coordonare, în zona kilometrului 6+050 fără a depăşi limitele coridorului de expropriere.
Distanţa faţă de cei mai apropiaţi receptori sensibili şi anume primele case din localităţile Oar, Vetiş
respectiv Decebal sunt mai mari de 1 km. Distanţa faţă de cea mai apropiată arie naturală protejată
(ROSCI0436 Someşul Inferior) respectiv cel mai apropiat corp de apă de suprafaţă (râul Someş) este
de aproximiativ 2 km.
Figura nr. 10-1 Amplasarea organizării de şantier în raport cu cei mai apropiaţi receptori sensibili
Dotările avute în vedere în cadrul Organizării de şantier sunt enumerate mai jos, dar acestea vor fi
actualizate/adaptate după nevoi de către viitorul Antreprenor:
 cabină poartă;
 infirmerie;
96
 laborator;
 birouri;
 cantină;
 platformă de lucru acoperită;
 atelier mecanică;
 rampă spălare;
 magazie;
 staţie de beton;
 separator de hidrocarburi;
 puţ forat;
 staţie de carburanţi;
 generator + alimentare cu energie electrică;
 cântar;
 parcare autoturisme;
 parcare utilaje;
 depozite de materiale;
 PSI.
10.3 DESCRIEREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR ORGANIZĂRII

DE ŞANTIER
Impactul potenţial datorat realizării organizării de şantier se poate manifesta prin:
 Ocuparea temporară a unor suprafeţe de teren. Impactul este direct şi temporar (în perioada
de execuţie a lucrării). Suprafeţele ocupate temporar vor fi reduse la minimum necesar;
 Impactul asupra factorilor de mediu apă, aer, sol se poate estima ca fiind direct/indirect, în
funcţie de natura poluantului şi manifestarea locală. Magnitudinea impactului este redusă;
 Poluarea fonică se manifestă direct, în funcţie de amplasamentul locuinţelor faţă de organizarea

de şantier şi local;
 Afectarea florei şi faunei din vecinătatea organizării de şantier se poate produce ca urmare a
lucrărilor de curăţare a vegetaţiei, a poluării fonice, a emisiilor generate în atmosferă şi a
eventualelor depozitări necorespunzătoare de deşeuri şi materiale. Impactul poate fi estimat ca
fiind redus, manifestat direct, pe termen scurt, temporar şi local, datorită locaţiei propuse;
 Utilizarea forţei de muncă din zonă va determina un impact pozitiv, direct şi local.
97
10.4 SURSE DE POLUANŢI ŞI INSTALAŢII PENTRU REŢINEREA, EVACUAREA ŞI

DISPERSIA POLUANŢILOR ÎN MEDIU ÎN CADRUL ORGANIZĂRII DE ŞANTIER
Sursele de emisii în atmosferă aferente organizării de şantier constau în surse de emisii fixe şi surse de
emisii mobile.
De asemenea în cadrul organizării de şantier vor fi prevăzute facilităţi de alimentare cu carburanţi a
vehiculelor şi utilajelor utilizate pentru realizarea lucrărilor, ce generează în atmosferă compuşi organici
volatili (COV).
În timpul executării lucrărilor şantierul este caracterizat prin traficul greu care determină emisii de
poluanţi în atmosferă rezultate fie din arderea carburanţilor (CO, CO2, NOx, SO2, particule în
suspensie), fie din antrenarea prafului de pe drumuri şi a uzurii pneurilor care generează pulberi
sedimentabile.
Surse de emisii de poluanţi în apă pot fi evacuările de ape uzate insuficient epurate din cadrul
organizării de şantier. Acestea vor fi dotate cu sisteme adecvate de colectare şi preepurare/epurare a
apelor uzate menajere şi tehnologice, în funcţie de caracteristicile amplasamentului pe care se va realiza
organizarea de şantier, ce pot permite conectarea la reţele corespunzătoare adecvate sau pot necesita
realizarea unor sisteme complete de colectare/preepurare/epurare a apelor uzate.
Sursele potenţiale de poluanţi ai solului şi pânzei freatice pot fi depozitarea necorespunzătoare a
deşeurilor, a materiilor prime şi a materialelor, precum şi scurgerile accidentale de produse petroliere
de la mijloacele de transport şi utilaje sau scurgeri de ape uzate ca urmare a unor neetanşeităţi.
10.5 DOTĂRI ŞI MĂSURI PREVĂZUTE PENTRU CONTROLUL EMISIILOR DE

POLUANŢI ÎN MEDIU
Pentru controlul emisiilor în mediu, în funcţie de instalaţiile ce vor fi amplasate în organizarea de

şantier şi localizarea şi caracteristicile amplasamentului ales, se vor asigura:
 Instalaţii adecvate pentru colectarea, preepurarea şi/sau epurarea apelor uzate menajere şi
tehnologice;
 Instalaţii adecvate pentru colectarea şi preepurarea apelor pluviale potenţial impurificate;
 Instalaţii adecvate pentru reţinerea scurgerilor accidentale la staţiile de alimentare cu carburanţi

şi depozitele de carburnaţi;
 Platforme betonate pentru stocarea materialelor, materiilor prime şi deşeurilor ce pot conduce
la apariţia de poluanţi pentru sol şi apele subterane.
98
11 LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA

FINALIZAREA INVESTIŢIEI
11.1 LUCRĂRI PROPUSE PENTRU REFACEREA AMPLASAMENTULUI LA
FINALIZAREA INVESTIŢIEI, ÎN CAZ DE ACCIDENTE ŞI/SAU LA ÎNCETAREA
ACTIVITĂŢII
La finalizarea lucrărilor de construcţie, Antreprenorul va asigura refacerea cadrului natural al zonelor

ocupate temporar şi a celor incluse în limita de construcţie, dar care nu sunt ocupate de intervenţiile
aferente drumului expres, inclusiv în zonele aferente relocărilor de utilităţi (ex. reabilitarea la suprafaţa
terenurilor în cazul reţelelor subterane). Zonele afectate de lucrările de construcţie vor fi aduse la o
stare care să reprezinte cât mai fidel starea naturală a zonelor afectate şi să asigure integrarea
peisagistică a elementelor supuse lucrărilor de refacere. Aceste lucrări se vor realiza prin igienizarea
zonei (îndepărtarea în totalitate a deşeurilor rezultate în urma activităţilor specifice fronturilor de lucru,
inclusiv deşeuri menajere), completarea cu pământ vegetal şi asigurarea stabilităţii acestuia, plantarea
de specii din vegetaţia specifică zonei. Lucrările de refacere au atât scopul de a asigura refacerea
peisagistică a zonelor afectate, cât şi acela de reducere a riscului de pătrundere şi instalare a speciilor
vegetale alohtone invazive pe suprafaţele afectate, ceea ce ar periclita zonele naturale din proximitatea
proiectului propus, conducând la creşterea suprafeţelor de habitate alterate. Lucrările de refacere pot
avea diferite grade de complementaritate cu alte măsuri de reducere a impactului asupra mediului, cum
ar fi de reducere a impactului asupra calităţii aerului sau a măsurilor de refacere a conectivităţii
ecologice a zonelor afectate.
Lucrările de refacere a amplasamentului se pot clasifica în următoarele categorii principale:
 Lucrări pentru refacerea zonelor ocupate de organizarea de şantier – în urma dezafectării

acesteia, a evacuării materialelor şi utilajelor, amplasamentul va fi amenajat conform categoriei
de utilizare anterioară ocupării acesteia;
 Lucrări pentru refacerea gropilor de împrumut şi zonelor adiacente afectate de lucrările de

execuţie – lucrările presupun taluzarea şi reprofilarea pantei pentru reducerea riscului de
eroziune, nivelarea şi înierbarea sau plantarea de arbori şi arbuşti, utilizând specii de plante
specifice vegetaţiei din zonă;
 Lucrări pentru refacerea zonelor incluse în limita de construcţie, dar care nu sunt ocupate de
intervenţiile aferente drumului expres (ex. taluzele rambleelor), inclusiv în zonele aferente
relocărilor de utilităţi;
 Lucrări pentru amenajarea CIC, spaţiu de servicii, nodurilor rutiere – acestea se vor amenaja
peisagistic, prin plantarea de arbori, arbuşti şi specii ierboase.
Pentru orice lucrare de refacere şi amenajare cu vegetaţie a zonelor afectate de proiect se vor folosi
doar speciile din compoziţia fitocenotică locală (corespunzătoare zonelor asupra cărora s-a intervenit
99
sau aflate în apropierea zonelor afectate). Se va interzice utilizarea oricăror specii de plante străine
(non-native).
11.2 ASPECTE REFERITOARE LA PREVENIREA ŞI MODUL DE RĂSPUNS PENTRU

CAZURI DE POLUĂRI ACCIDENTALE
În cazul apariţiei unei poluări accidentale se va acţiona conform procedurilor stabilite în Planul de
prevenire şi combatere a poluărilor accidentale aferent şantierului. Planul de prevenire şi combatere a
poluărilor accidentale din cadrul şantierului se va întocmi de către Antreprenor conform Ordinului nr.
278/1997 şi va inventaria şi preciza activităţile, locurile şi instalaţiile de la care pot proveni poluări
accidentale. Planul va stabili un set de măsuri şi proceduri clare de intervenţie în caz de poluări
accidentale precum şi atribuţii ale persoanelor responsabile nominalizate în echipa de intervenţie.
Ca incidente asupra mediului în timpul execuţiei lucrărilor pot fi menţionate următoarele:
 Scurgeri sau pierderi de carburanţi, uleiuri sau alte substanţe periculoase de la utilaje sau din
facilităţile de depozitare prevăzute în cadrul şantierului;
 Deversarea accidentală de ape uzate neepurate din grupurile sanitare din cadrul organizării de
şantier;
 Depozitarea neconformă a deşeurilor cu conţinut de substanţe periculoase;
 Accidente rutiere în care sunt implicate substanţe chimice sau preparate periculoase.
În cazul producerii unui astfel de incident în mediu vor fi identificate natura şi nivelul incidentului în
scopul acţionării în mod corespunzător şi a limitării efectelor asupra mediului. În situaţii de producere
a unui astfel de incident în mediu lucrările vor fi oprite şi vor fi aplicate măsuri de intervenţie
corespunzătoare în vederea minimizării impactului. Dacă se va considera necesar, echipa de intervenţie
va fi mobilizată, se vor utiliza echipamentele din dotare, fiind totodată înştiinţate autorităţile
competente, respectiv reprezentanţii Administraţiei Naţionale Apele Române şi Inspectoratului pentru
Situaţii de Urgenţă.
11.3 ASPECTE REFERITOARE LA ÎNCHIDEREA/ DEMOLAREA PROIECTULUI

În conformitate cu Anexa HG 2139/2004, modificată prin HG 1496/2008 (Catalogul privind
clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, cap III, punctul 4, „Menţinerea în
funcţiune a mijloacelor fixe care pot afecta protecţia vieţii, a sănătăţii şi a mediului - mijloace de
transport rutier, feroviar, aerian şi naval, maşini de construcţii şi de gospodărie comunală, maşini de
ridicat etc.), după expirarea duratei normale de funcţionare, menţinerea în funcţiune a drumului expres
se va putea face numai „pe baza unui raport tehnic întocmit de organisme de certificare sau organisme
de inspecţie tehnică abilitate în domeniul de activitate al mijlocului fix”.
Activităţile specifice de închidere a proiectului propus vor include următoarele etape:
100
 Lucrări de demolare/demontare şi sortare în vederea refolosirii elementelor de suprastructură

şi infrastructură (asfalt şi componentele terasamentului, pasajelor, podeţelor şi elementele de
gestionare a apelor pluviale);
 Degajarea terenului (ce implică colectarea, sortarea, clasarea şi gestionarea materialelor

neutilizabile, clasate ca deşeuri);
 Lucrări de refacere a mediului prin reabilitarea terenurilor ocupate de proiect (redare în circuit
agricol/natural) – în cazul în care nu se găsesc soluţii alternative de utilizare;
Deşeurile estimate a fi produse prin dezafectarea proiectului sunt în principal: beton, pământ şi pietre,
fier şi oţel, asfalturi şi deşeuri menajere. În funcţie de durata de viaţă a proiectului, există şanse ca o
parte din acestea să aparţină categoriei de deşeuri contaminate.
În eventualitatea în care se stabileşte necesitatea dezafectării drumului expres, va fi necesară obţinerea
unui Acord de Mediu. Raportul privind Impactul asupra Mediului (RIM) sau alte studii ce vor fi
solicitate de legislaţia aflată în vigoare la data dezafectării proiectului vor stabili impactul asupra
mediului generat de activităţile de dezafectare, măsurile necesare evitării impactului şi a celor menite
să refacă integritatea ecologică din zona proiectului.
11.4 MODALITĂŢI DE REFACERE A STĂRII INIŢIALE/ REALITARE ÎN VEDEREA

UTILIZĂRII ULTERIOARE A TERENULUI
Odată finalizate lucrările de construcţie, antreprenorul are obligaţia de a realiza reconstrucţia ecologică
în vederea reabilitării tuturor terenurilor care au fost ocupate temporar de diferite obiective din cadrul
şantierului (organizare de şantier, platforme tehnologice etc.). Aceste zone afectate de construcţia
drumului expres vor fi reabilitate prin ecologizare, stabilizarea solului, aşternerea de pământ vegetal şi
după caz instalarea vegetaţiei inţiale, fiind evitată astfel pătrunderea şi instalarea în zonele afectate de
proiect a unor specii alohtone invazive care ar putea modifica structura iniţială a habitatelor.
Principalele lucrări care se vor realiza în vederea aducerii terenului la starea iniţială sunt:
 Organizarea de şantier, va fi închisă, construcţiile şi instalaţiile existente vor fi demontate şi

evacuate, iar amplasamentul va fi amenajat în vederea redării la folosinţele anterioare;
 În zona CIC şi a nodurilor rutiere se vor reface suprafeţele prin salubrizarea zonei, amenajarea
terenurilor adiacente, realizarea amenajării peisagistice prin plantare de arbori şi arbuşti şi
înierbarea taluzelor.
101
12 ANEXE – PIESE DESENATE

12.1 PLANUL DE ÎNCADRARE ÎN ZONĂ A OBIECTIVULUI ŞI PLANUL DE SITUAŢIE
Planul de încadrare în zonă a obiectivului, planurile de situaţie şi profilele longitudinale cu modul de
planificare a utilizării suprafeţelor, precum şi planşe reprezentând limitele amplasamentului proiectului,
inclusiv orice suprafaţă de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situaţie şi
amplasamente) sunt prezentate în Anexa A – Piese desenate.
12.2 SCHEMELE-FLUX PENTRU PENTRU PROCESUL TEHNOLOGIC ŞI FAZELE

ACTIVITĂŢII, CU INSTALAŢIILE DE DEPOLUARE
Proiectul analizat nu implică procese tehnologice.
12.3 SCHEMA-FLUX A GESTIONĂRII DEŞEURILOR

Nu este cazul.
12.4 ALTE PIESE DESENATE, STABILITE DE AUTORITATEA PUBLICĂ PENTRU

PROTECŢIA MEDIULUI
Autoritatea publică pentru protecţia mediului nu a solicitat alte piese desenate pentru proiectului
analizat.
102
13 ELEMENTE DE EVALUARE ADECVATĂ

13.1 DESCRIERE SUCCINTĂ A PROIECTULUI ŞI DISTANŢA FAŢĂ DE ARIA
NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES COMUNITAR
Proiectul Drum expres Satu Mare – Oar presupune realizarea unei infrastructuri rutiere ce va permite
îmbunătăţirea mobilităţii pentru populaţie şi bunuri în cadrul reţelei de bază şi cuprinzătoare TEN-T.
În urma implementării proiectului se va obţine reducerea timpului de călătorie, a riscurilor de accidente
şi favorizarea implementării unor proiecte economice şi de mediu durabile.
Prin implementarea proiectului se va realiza un drum expres ce va respecta parametrii tehnici impuşi
de standardele şi legislaţia europeană în vigoare.
Drumul expres Satu Mare – Oar nu intersectează situri Natura 2000 sau arii naturale protejate de
interes naţional. Realizarea drumului expres Satu Mare – Oar are potenţialul de a afecta un singur sit
din reţeaua Natura 2000, respectiv situl de importanţă comunitară ROSCI0436 Someşul Inferior aşa
cum este precizat în următorul tabel. Potenţialul risc de afectare este însă redus, considerând faptul că
nu există o legătură hidrică între zona proiectului şi interiorul sitului ROSCI0436. Distanţa dintre zona
proiectului şi sit este de asemenea suficientă pentru ca potenţialul risc de extindere a speciilor de plante
invazive până în zone din interiorul sitului să fie considerat minim.
Tabelul nr. 13-1 Siturile Natura 2000 din vecinătate potenţial afectate de proiect
An Actul prin care s-a Distanţă faţă de
Nr.
Situl Natura 2000 confirmare aprobat Planul de limitele
crt.
SCI/SPA Management proiectului (km)
1 ROSCI0436 Someşul Inferior 2018 - 0,328
A fost considerat că acest sit este singurul pentru care poate exista un risc de apariţie a unui impact,
ca urmare a realizării proiectului. Alte situri Natura 2000 sunt situate la distanţe mai mari (cel mai
apropiat SPA fiind situat la circa 8,1 km de limita proiectului). De asemenea, cel mai apropiat sit din
Ungaria HUHN10001 Szatmar-Bereg este situat la o distanţă de circa 2,8 km faţă de proiect. În cazul
Ungariei nu a fost solicitată realizarea unei evaluări adecvate pentru acest proiect.
Având în vedere Circulara Ministerului Mediului transmisă în scopul abordării unitare la nivel naţional
a măsurilor ce trebuie luate în vederea deblocării finanţărilor pentru proiectele de investiţii transmise
Comisiei Europene, Ministerul Fondurilor Europene a emis Instrucţiunea nr. 29/27.05.2020 privind
respectarea prevederilor Directivei Habitate şi a legislaţiei naţionale aplicabile în cadrul proiectelor de
investiţii propuse la finanţare din POIM 2014-2020. Conform acesteia, titularul a notificat Autoritatea
de Management pentru Programul Operaţional Infrastructura Mare cu privire la necesitatea stabilirii
şi aprobării obiectivelor specifice/ măsurilor minime de conservare pentru siturile Natura 2000
potenţial afectate de implementarea proiectului (prezentate în tabelul anterior). O analiză a
potenţialelor impacturi ale proiectului asupra Obiectivelor Specifice de Conservare, aşa cum au fost
acestea stabilite de ANANP este prezentată în secţiunea 13.5 a prezentului Memoriu.
103
13.2 NUMELE ŞI CODUL ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR

În cele ce urmează sunt prezentate informaţii referitoare la situl Natura 2000 posibil afectat de proiect,
acesta fiind învecinat cu proiectul propus.
ROSCI0436 Someşul Inferior
Situl Natura 2000 ROSCI0436 Someşul Inferior a fost declarat arie naturală protejată de interes
comunitar conform Ordinului nr. 46 din 12 ianuarie 2016, si confirmat în anul 2018. Pentru acest sit,
până în acest moment nu a fost elaborat un Plan de Management.
Conform Formularului standard, situl cu o suprafaţă de 2201,60 ha este amplasat în Regiunea Nord-
Estică a României, în cursul inferior al Someşului Unit, în bioregiunea Continentala, la limita nordică
a bioregiunii Panonice. Situl este localizat pe teritoriul administrativ al judeţului Satu Mare.
Situl a fost desemnat pentru protecţia şi conservarea următoarelor specii de faună şi habitate de interes
comunitar:
 Mamifere: Lutra lutra, Castor fiber;
 Amfibieni: Bombina bombina, Bombina variegata, Triturus cristatus;
 Peşti: Aspius aspius, Cobitis taenia, Romanogobio vladykovi, Romanogobio kesslerii, Rhodeus amarus,
Zingel zingel;
 Habitate: 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau
Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris).
13.3 PREZENŢA ŞI EFECTIVELE/ SUPRAFEŢELE ACOPERITE DE SPECII ŞI HABITATE

DE INTERES COMUNITAR ÎN ZONA PROIECTULUI
Analiza privind efectivele populaţionale ale speciilor de interes comunitar şi a suprafeţelor habitatelor
de interes comunitar din zona de interes a proiectului este realizată pe baza datelor provenite din
evaluările precizate în Fomularele Standard Natura 2000 actualizate. În complementarea acestei analize
precizăm şi starea de conservare a speciilor şi habitalor de interes comunitar, conform Formularului
aceleaşi surse, un parametru esenţial de luat în considerare.
În tabelul următor sunt prezentate efectivele şi starea de conservare, a speciilor de interes comunitar
pentru care a fost desemnat situl de importanţă comunitară ROSCI0436 Someşul Inferior.
Tabelul nr. 13-2 Efectivele şi starea de conservare a speciilor de interes comunitar din aria naturală
protejată
Efectiv populaţional
Cod Starea de
Nr. crt. Denumire specie estimat/Statut de
specie conservareglobală
prezenţă
1. 1337 Castor fiber 12-15 i Neevaluată
2. 1355 Lutra lutra Permanentă B
3. 1188 Bombina bombina Permanentă B
4. 1193 Bombina variegata Permanentă B
5. 1166 Triturus cristatus Permanentă Neevaluată
104
Efectiv populaţional
Cod Starea de
Nr. crt. Denumire specie estimat/Statut de
specie conservareglobală
prezenţă
6. 1130 Aspius aspius Permanentă B
7. 6963 Cobitis taenia Permanentă B
8. 5339 Rhodeus amarus Permanentă B
9. 6143 Romanogobio kesslerii Permanentă B
10. 5329 Romanogobio vladykovi Permanentă B
11. 1159 Zingle zingle Permanentă B
În tabelul următor sunt prezentate informaţii referitoare la habitatul de interes comunitar ce face
obiectul conservării în situl ROSCI0436.
Tabelul nr. 13-3 Starea de conservare a habitatului de interes comunitar din situl Natura 2000
ROSCI0436
Suprafaţa Stare de conservare în sit conform FS
Cod habitatului
Denumire habitat
habitat (ha) conf. Reprezentativitate Conservare Global
PM
Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus
91F0 laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, 325 B B B
din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)
13.4 JUSTIFICAREA LEGĂTURII DIRECTE A PROIECTULUI ŞI NECESITATEA

ACESTUIA PENTRU MANAGEMENTUL CONSERVĂRII ARIILOR NATURALE
PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR
Proiectul nu este legat în mod direct de managementul conservării ariilor naturale protejate de interes
comunitar.
13.5 ESTIMAREA IMPACTULUI POTENŢIAL AL PROIECTULUI ASUPRA SPECIILOR

ŞI HABITATELOR DIN ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES COMUNITAR
Analiza preliminară a impactului potenţial generat de proiect asupra elementelor naturale cu valoare
conservativă a urmărit identificarea şi studierea acelor forme de impact pentru care există riscul
atingerii unor praguri semnificative în absenţa unor măsuri de evitare şi reducere a impactului.
Impactul potenţial pe care proiectul îl poate genera asupra componentelor de biodiversitate se poate
manifesta diferit în funcţie de etapa proiectului.
 Etapa de execuţie a proiectului
În această etapă pot apărea următoarele tipuri de impacturi: alterarea habitatelor, perturbarea activităţii
speciilor şi reducerea efectivelor populaţionale ale speciilor.
105
Alterarea habitatelor. În etapa de execuţie alterarea poate apărea atât pe suprafeţele pe care se
intervine cu lucrări temporare, cât şi în zonele învecinate lucrărilor. Alterarea habitatelor este generată
şi de favorizarea disperisiei de specii alohtone invazive, atât în zonele în care vegetaţia a fost degajată,
cât şi în zone neafectate, prin antropocorie datorată traficului utilajelor şi prezenţei umane pe
amplasament.
Vegetaţia naturală poate fi afectată şi ca urmare a implementării unor măsuri neadecvate pentru
curăţarea vegetaţiei din zona amprizei drumului expres.
Perturbarea activităţii speciilor. Poate apărea ca urmare a creşterii nivelului de zgomot în zonele
sensibile din vecinătatea traseului drumului expres (habitate favorabile pentru speciile de faună),
precum şi din cauza iluminatului artificial sau managementului inadecvat al deşeurilor (în principal
menajere).
Procesele de pregătire a frontului de lucru (curăţarea vegetaţiei, decopertarea solului, pregătire maluri
etc.) pot genera un impact temporar asupra habitatelor şi speciilor care depind de acestea. În timpul
execuţiei lucrărilor, activităţile şi utilajele din frontul de lucru pot crea disconfort speciilor din
proximitate prin creşterea nivelului de zgomot şi a prezenţei umane în zonă, ce va avea un impact
comportamental asupra acestora, rezultând în evitarea zonelor din aria de influenţă a lucrărilor.
Tot în această etapă se poate înregistra o creştere a mortalităţii în principal în cazul populaţiilor
speciilor cu mobilitate redusă, cum ar fi amfibieni şi reptile, în urma intervenţiilor prin excavarea
substratului sau tasarea materialului granular, precum şi ca urmare a coliziunii cu traficul de şantier.
 Etapa de operare a proiectului
În această etapă se estimează a se produce următoarele tipuri de impacturi: alterarea habitatelor,
perturbarea activităţii speciilor, reducerea efectivelor populaţionale ale speciilor şi fragmentarea
habitatelor.
Alterarea habitatelor. Autovehiculele pot constitui vectori de dispersie pentru speciile de plante
alohtone invazive, ce pot fi favorizate de lucrările de întreţinere ale drumului expres, ce cuprind lucrări
de curăţare a vegetaţiei. Zonele de siguranţă, supuse unor lucrări periodice de întreţinere şi toaletare
necesare pentru siguranţa traficului rutier în ceea ce priveşte operabilitatea drumului expres şi
asigurarea vizibilităţii, pot constitui locuri favorabile pentru instalarea plantelor alohtone invazive.
Perturbarea activităţii speciilor. În perioada de operare, nivelul de zgomot şi vibraţii reprezintă o
sursă de disconfort pentru unele specii de animale din proximitatea drumului expres. Natura
predictibilă şi cadenţată a disconfortului poate duce la o adaptarea unor specii cu aceasta, diminuând
în timp efectul negativ. Considerând însă distanţa mare de la proiect la situl Natura 2000 ROSCI0436
Someşul Inferior, este improbabilă afectarea populaţiilor speciilor de faună ce fac obiectul conservării
în acest sit.
Reducerea efectivelor populaţionale ale speciilor de faună. Cu toate că există posibilitatea
creşterii ratei de mortalitate ca urmare a creşterii nivelului traficului rutier (creşte riscul de coliziune
din cauza vitezei de deplasare), la nivelul unui spectru larg de specii, este improbabilă afectarea unor
specii de interes comunitar ce fac obiectul conservării în ROSCI0436 Someşul Inferior. Proiectul este
amplasat la distanţă de sit şi nu intersectează niciun curs de apă care să aibă legătură cu situl. Prezenţa
indivizilor speciilor de faună ce fac obiectul conservării în sit în zona proiectului este improbabilă.
106
Fragmentarea habitatelor. Barierele fizice şi comportamentale limitează sau împiedică dispersia sau
deplasarea liberă a speciilor în cadrul arealelor lor potenţiale de distribuţie. Proiectul nu are un potenţial
de fragementare a coridoarelor ecologice deoarece nu intersectează coridoare ecologice.
Considerând cerinţele incluse în Circulara Ministerului Mediului nr. 4654/02.07.2020, pentru
prezentul proiect au fost analizate potenţialele impacturi în funcţie de Obiectivele Specifice de
Conservare stabilite de ANANP pentru situl ROSCI0436 Someşul Inferior. Rezultatele acestei analize
sunt prezentate în tabelul următor.
107
Tabelul nr. 13-4 Analiza potenţialelor impacturi ale proiectului Drum Expres Satu Mare – Oar pe baza Obiectivelor Specifice de Conservare ale sitului ROSCI0436 Someşul Inferior
Poate fi afectat de proiect?

Componenta Natura 2000
Cuantificarea impactului
Obiective de conservare
Impactul potenţial (fără

conform Note / Decizii
posibilitatea de afectare
Explicaţie cu privire la
Locaţia faţă de proiect
Motivarea impactului
Sursa datelor spaţiale
Starea de conservare
Denumire ştiinţifică
Sursa informaţiilor
Sit Natura 2000
Valoarea ţintă
Parametru
măsuri)
estimat
MMAP
Max
Cod
Min
UM
Suprafaţa a habitatului
nu va fi afectată ca
urmare a implementării
proiectului, deoarece
Cel puţin acesta nu intersectează
Suprafaţă habitat Ha 325 Nu
325 ha situl şi nu presupune nici
o intervenţie în interiorul
acestuia ce poate
conduce la modificarea
parametrului.
Abundenţa speciilor de
arbori edificatori va fi
afectată de implementarea
proiectului, deoarece
proiectul este în măsură să
Există risc de afectare a favorizeze apariţia speciilor
Abundenţa
parametrului prin Nu poate
speciilor de arbori Cel puţin de plante invazive. Distanţa
% / ha Da pătrunderea speciilor fi Nesemnificativ
edificatoare din 70% dintre proiect şi habitat este
invazive pe cale cuantificat.
abundenţa totală destul de mare, însă riscul de
anemocoră.
ROSCI0436 Someşul Inferior
pătrunderea a speciilor
Păduri ripariene OSC, FS, invazive pe cale anemocoră
Raportările
mixte cu Quercus Raportările nu poate fi exclus, astfel
Distanţa minimă României Menţinerea
robur, Ulmus laevis, României
Habitate
dintre proiect şi în baza art. sau impactul estimat este unul

Fraxinus excelsior în baza art.
91F0
sau Fraxinus
habitat este de 327 de 17 al
17 al
Necunoscută îmbunătăţirea nesemnifiicativ
metri, în zona estică a Directivei stării de Compoziţia stratului ierbos
angustifolia, din Directivei
localităţii Vetiş. Habitate conservare va fi afectată de
lungul marilor râuri Habitate
(DH) implementarea proiectului,
(Ulmenion minoris) (DH)
deoarece proiectul este în
măsură să favorizeze apariţia
Există risc de afectare a speciilor de plante invazive.
Compoziţia parametrului prin Nu poate
Cel puţin Distanţa dintre proiect şi
stratului ierbos număr specii / ha Da pătrunderea speciilor fi Nesemnificativ
3 habitat este destul de mare,
(specii edificatoare) invazive pe cale cuantificat.
anemocoră. însă riscul de pătrunderea a
speciilor invazive pe cale
anemocoră nu poate fi
exclus, astfel impactul
estimat este unul
nesemnifiicativ
Abundenţa speciilor
Abundenţa invazive, ruderale, nitrofile şi
Există risc de afectare a alohtone, inclusiv ecotipurile
speciilor invazive,
parametrului prin Nu poate
ruderale, nitrofile şi Mai puţin necorespunzătoare va fi
% / ha Da pătrunderea speciilor fi Nesemnificativ
alohtone, inclusiv de 20% modificată de implementarea
invazive pe cale cuantificat.
ecotipurile proiectului, deoarece
anemocoră.
necorespunzătoare proiectul este în măsură să
favorizeze apariţia speciilor
108


Sit Natura 2000
Valoarea ţintă
Parametru
măsuri)
estimat
MMAP
Max
Cod
Min
UM
de plante invazive. Distanţa
dintre proiect şi habitat este
destul de mare, însă riscul de
pătrunderea a speciilor
invazive pe cale anemocoră
nu poate fi exclus, astfel
impactul estimat este unul
nesemnifiicativ
Proiectul nu
intersectează situl şi nu
Volum de lemn implică îndepărtarea
Cel puţin
mort pe sol sau pe m3 / ha Nu lemnului mort din
10
picior interiorul acestuia, astfel
parametrul nu va fi
afectat.
Proiectul nu
implică defrişări în
Insule de interiorul acestuia, astfel
Cel puţin
îmbătrânire / arbori număr arbori / ha Nu numărul arborilor de
5
de biodiversitate biodiversitate nefiind
redus ca urmare a
implementării
proiectului.
Proiectul este situat la o
distanţă mare faţă de
habitatul speciei,
Cel puţin neintersectând nici un
Mărimea populaţiei indivizi 12 15 Nu
15 curs de apă, astfel fiind
improbabilă apariţia
mortalităţii în rândul
indivizilor acestei specii.
Proiectul nu
Habitatul speciei din OSC, FS,
Raportările intersectează situl şi
sit se află la o distanţă Raportările
României Menţinerea Suprafaţa implicit nu presupune
de 7.800 de metri României
Mamifere
în baza art. sau habitatului potenţial nici o intervenţie în

distanţă faţă de în baza art. Cel puţin
1337 Castor fiber 17 al Necunoscută îmbunătăţirea în sit / prezenţa Ha / km 1149 Nu interiorul acestuia, astfel
proiect, în zona 17 al 1149 ha
Directivei stării de speciei pe lungime fiind imposibilă
cuprinsă între Directivei
Habitate conservare de râu reducerea suprafeţei
localităţile Odoreu şi Habitate
(DH) habitatului potenţial al
Apateu (DH)
speciei în aria protejată.
Proiectul nu
Lungimea vegetaţiei
ripariene cu o
Trebuie traversează nici un curs
lăţime medie de
definită de apă, astfel fiind
min. 3 m pe ambele km Nu
în termen imposibilă reducerea
maluri ale apei în
de 3 ani lungimii vegetaţiei
fiecare secţiune de
ripariene de pe malurile
500 m
râurilor din sit.
109


Sit Natura 2000
Valoarea ţintă
Parametru
măsuri)
estimat
MMAP
Max
Cod
Min
UM
Proiectul nu
intersectează nici un curs
de apă şi astfel nu
presupune lucrări care să
conducă la creşterea
numărului elementelor
Numărul
Gradul de de fragmentare ale
elementelor 0 Nu
fragmentare râurilor din interiorul
fragmentate
sitului sau din afara
acestuia. Astfel,
implementarea
proiectului nu va
conduce la afectarea
acestui parametru.
Proiectul nu
Calitatea apei pe
traversează nici un curs
baza indicatorilor
Cel puţin de apă ce ar putea realiza
fizico-chimici
clasa de o conexiune cu acesta
(regimul de oxigen,
Clasa de calitate a calitate II (afluenţi ai Someşului).
nutrienţi, salinitate, Nu
apei pentru Totodată, proiectul este
metale,
toţi amplasat în aval faţă de
micropoluanţi
indicatorii sit, iar posibilitatea de
organici şi
pătrundere a unor
anorganici)
poluanţi în interiorul
acestuia este inexistentă.
Proiectul nu
Calitatea apei pe
baza indicatorilor Cel puţin
de apă ce ar putea realiza
ecologici clasa de
o conexiune cu acesta
(macronevertebrate, Clasa de calitate a calitate II
Nu (afluenţi ai Someşului).
fitobentos, apei pentru
Astfel se consideră
fitoplancton, toţi
Indexul European indicatorii
unor modificări în ceea
de Peşti)
ce priveşte clasa de
calitate a apei.
Proiectul este situat la o
distanţă mare faţă de
Trebuie habitatul speciei,
Habitatul speciei din OSC, FS, definită neintersectând nici un
Raportările Mărimea populaţiei indivizi Nu
sit se află la o distanţă Raportările în termen curs de apă, astfel fiind
României Menţinerea
de peste 12.000 de României de 3 ani improbabilă apariţia
în baza art. sau
metri distanţă faţă de în baza art. mortalităţii în rândul
1355 Lutra lutra 17 al Necunoscută îmbunătăţirea
proiect, în zona 17 al indivizilor acestei specii.
Directivei stării de
cuprinsă între Directivei Proiectul nu
Habitate conservare Suprafaţa
localităţile Mărtineşti Habitate intersectează situl şi
(DH) habitatului potenţial Cel puţin
şi Ambud (DH) implicit nu presupune
în sit / prezenţa Ha / km 1148,67 1148,67 Nu
nici o intervenţie în
speciei pe lungime ha
interiorul acestuia, astfel
de râu
fiind imposibilă
110


Sit Natura 2000
Valoarea ţintă
Parametru
măsuri)
estimat
MMAP
Max
Cod
Min
UM
reducerea suprafeţei
habitatului potenţial al
Lungimea vegetaţiei Proiectul nu situl şi nu
ripariene cu o traversează nici un curs
Trebuie
lăţime medie de de apă, astfel fiind
definită
min. 3 m pe ambele km Nu imposibilă reducerea
în termen
maluri ale apei în lungimii vegetaţiei
de 3 ani
fiecare secţiune de ripariene de pe malurile
500 m râurilor din sit.
Proiectul nu
conducă la creşterea
numărului elementelor
Numărul
Gradul de de fragmentare ale
elementelor 0 Nu
fragmentare râurilor din interiorul
fragmentate
acestuia. Astfel,
implementarea
proiectului nu va
acestui parametru.
Proiectul nu
Calitatea apei pe
baza indicatorilor
Cel puţin de apă ce ar putea realiza
fizico-chimici
clasa de o conexiune cu acesta
(regimul de oxigen,
Clasa de calitate a calitate II (afluenţi ai Someşului).
nutrienţi, salinitate, Nu
apei pentru Totodată, proiectul este
metale,
toţi orientat în aval faţă de
micropoluanti
indicatorii sit, iar posibilitatea de
organici şi
pătrundere a unor
anorganici)
Proiectul nu
Calitatea apei pe Cel puţin
baza indicatorilor clasa de
ecologici Clasa de calitate a calitate II
(macronevertebrate, apei pentru
fitobentos, toţi
fitoplancton) indicatorii
calitate a apei.
111


Sit Natura 2000
Valoarea ţintă
Parametru
măsuri)
estimat
MMAP
Max
Cod
Min
UM
Proiectul nu
intersectează situl, iar
specia prezintă o
mobilitate mică (sub 200
de metri), astfel fiind
improbabilă pătrunderea
acesteia în zona
Numărul de Trebuie
proiectului. Aşadar,
Distribuţia speciei cvadrate de km² definită
Nu având în vedere faptul că
în aria naturală în care este în termen
realiarea drumului expres
prezentă specia de 3 ani
nu va conduce la
mortalitate în rândul
unor indivizi ai acestei
specii, numărul de
cvadrate în care este
prezentă specia nu va fi
redus.
Proiectul nu
intersectează situl şi
implicit nu presupune
OSC, FS, nici o intervenţie în
Amfibieni şi reptile
Raportările Suprafaţă habitat Cel puţin

Distanţa minimă Raportările ha 128,59 Nu interiorul acestuia, astfel
României Menţinerea potenţial 128,59
dintre proiect şi României fiind imposibilă
în baza art. sau
habitatul speciei este în baza art. reducerea suprafeţei
1188 Bombina bombina 17 al Necunoscută îmbunătăţirea
de 327 de metri, în 17 al habitatului potenţial al
zona estică a localităţii Directivei speciei în aria protejată.
Habitate conservare
Vetiş. Habitate Densitatea
(DH)
(DH) habitatului de
reproducere (O Proiectul nu presupune
unitate are cel puţin nici o intervenţie în
Cel puţin
10 m2 corp de apă Habitat de interiorul sitului, astfel
2/km, Nu
adâncă (adâncime reproducere/km2 nu va exista o modificare
4/km2
de aproximativ 40 a densităţii habitatului de
cm) cu max. 40% reproducere al speciei.
umbră (coronament
arbor)
Acoperirea
habitatelor naturale
terestre din jurul
Proiectul nu presupune
habitatelor umede
(de reproducere) pe Trebuie
interiorul sitului, astfel
o fâşie de 0,5 km % din acoperirea definită
Nu nu va exista o modificare
lungime şi 100 m suprafeţei în termen
a procentului acoperirii
lăţime, paralelă cu de 3 ani
structuri liniare de
terestre.
dispersie (câmpuri
neasfaltate şi
drumuri forestiere)
112


Sit Natura 2000
Valoarea ţintă
Parametru
măsuri)
estimat
MMAP
Max
Cod
Min
UM
Proiectul nu
intersectează situl, iar
specia prezintă o
mobilitate mică (sub 200
de metri), astfel fiind
improbabilă pătrunderea
acesteia în zona
Numărul de
proiectului. Aşadar,
Distribuţia speciei cvadrate de km² Trebuie
Nu având în vedere faptul că
în aria naturală în care este definit
prezentă specia
nu va conduce la
specii, numărul de
cvadrate în care este
prezentă specia nu va fi
redus.
Proiectul nu
OSC, FS, nici o intervenţie în
Raportările Suprafaţă habitat Cel puţin
Distanţa minimă Raportările ha 128,59 Nu interiorul acestuia, astfel
României Menţinerea potenţial 128,59
dintre proiect şi României fiind imposibilă
în baza art. sau
habitatul speciei este în baza art. reducerea suprafeţei
1193 Bombina variegata 17 al Necunoscută îmbunătăţirea
de peste 32.000 de 17 al habitatului potenţial al
metri, în zona Directivei speciei în aria protejată.
Habitate conservare
localităţii Roşiori. Habitate Densitatea
(DH)
(DH) habitatului de
reproducere (O Proiectul nu presupune
unitate are cel puţin nici o intervenţie în
Cel puţin
10 m2 corp de apă Habitat de interiorul sitului, astfel
2/km, Nu
adâncă (adâncime reproducere/km2 nu va exista o modificare
4/km2
de aproximativ 40 a densităţii habitatului de
cm) cu max. 40% reproducere al speciei.
umbră (coronament
arbor)
Acoperirea
terestre din jurul
habitatelor umede
(de reproducere) pe Trebuie
interiorul sitului, astfel
o fâşie de 0,5 km % din acoperirea definită
Nu nu va exista o modificare
lungime şi 100 m suprafeţei în termen
a procentului acoperirii
lăţime, paralelă cu de 3 ani
structuri liniare de
terestre.
dispersie (câmpuri
neasfaltate şi
drumuri forestiere)
Distanţa minimă Raportările OSC, FS, Menţinerea Proiectul nu
Trebuie
1166 Triturus cristatus dintre proiect şi României Raportările Necunoscută sau Mărime populaţie Număr indivizi Nu intersectează situl, iar
definită
habitatul speciei este în baza art. României îmbunătăţirea specia prezintă o
113


Sit Natura 2000
Valoarea ţintă
Parametru
măsuri)
estimat
MMAP
Max
Cod
Min
UM
de 327 de metri, în 17 al în baza art. stării de în termen mobilitate mică (sub 150
zona estică a localităţii Directivei 17 al conservare de 3 ani de metri), astfel fiind
Vetiş. Habitate Directivei improbabilă pătrunderea
(DH), Habitate acesteia în zona
(DH) proiectului. Aşadar,
nu va conduce la
specii şi la scăderea
numărului acestora.
Proiectul nu are
potenţialul de a reduce
Numărul de Trebuie numărul de indivizi ai
Distribuţia speciei cvadrate de 1 km² definită acestei specii şi astfel nu
Nu
în aria naturală în care este în termen va conduce la reducerea
prezentă specia de 3 ani numărului de cvadrate în
care aceasta este
prezentă.
Proiectul nu
Suprafaţă habitat Cel puţin
ha 128,59 Nu interiorul acestuia, astfel
potenţial 128,59
fiind imposibilă
reducerea suprafeţei
habitatului potenţial al
Densitatea
Habitat de Cel puţin interiorul sitului, astfel
habitatului de Nu
reproducere/km2 2 nu va exista o modificare
reproducere
a densităţii habitatului de
reproducere al speciei.
Acoperirea
habitatelor terestre Proiectul nu presupune
naturale (pajişti, nici o intervenţie în
arbuşti şi păduri) în interiorul sitului, astfel
Cel puţin
jurul habitatelor % Nu nu va exista o modificare
75%
acvatice (de a procentului acoperirii
reproducere) într- habitatelor naturale
un cerc cu raza de terestre.
0,5 km
Conform Raportărilor Proiectul se alfă la o
Raportările
României realizate în distaţa de sit, nu
României Menţinerea
baza art. 17 al DH, Trebuie traversează nici un curs
în baza art. sau
habitatul speciei este definită de apă şi nu presupune
Peşti
1130 Aspius aspius 17 al OSC, FS, Necunoscută îmbunătăţirea Mărimea populaţiei Număr indivizi Nu
prezent pe întreaga în termen nici o lucrare
lungime a sitului. de 3 ani hidrotehnică pe cursul
Habitate conservare
Distanţa minimă râului ce ar putea
(DH)
dintre proiect şi conduce la apariţia
114


Sit Natura 2000
Valoarea ţintă
Parametru
măsuri)
estimat
MMAP
Max
Cod
Min
UM
habitatul speciei este mortalităţii în rândul
de 327 de metri, în indivizilor populaţiei
zona estică a localităţii speciei în sit. Astfel,
Vetiş. acest parametrul nu va fi
afectat ca urmare a
implementării
Conform Raportărilor proiectului.
României realizate în
baza art. 17 al DH,
habitatul speciei este
prezent pe întreaga
lungime a sitului.
6963 Cobitis taenia
Distanţa minimă
dintre proiect şi
de 327 de metri, în
zona estică a localităţii
Vetiş.
Nu au fost identificate
date care să localizeze
specia pe suprafaţa
sitului. În mod precaut
se va considera că
Romanogobio specia este prezentă în
5329
vladykovi sit. Distanţa minimă
dintre proiect şi
habitatul potenţial al
speciei este de 327 de
metri, în zona estică a
localităţii Vetiş.
Conform Raportărilor
baza art. 17 al DH,
lungime a sitului.
6143 Romanogobio kesslerii
Distanţa minimă
dintre proiect şi
Vetiş.
baza art. 17 al DH,
5339 Rhodeus amarus
lungime a sitului.
Distanţa minimă
dintre proiect şi
115


Sit Natura 2000
Valoarea ţintă
Parametru
măsuri)
estimat
MMAP
Max
Cod
Min
UM
Vetiş.
baza art. 17 al DH,
lungime a sitului.
1159 Zingel zingel
Distanţa minimă
dintre proiect şi
Vetiş.
Proiectul nu va afecta
mărimea populaţiilor de
Trebuie peşti, astfel densitatea
Număr indivizi / definită populaţiilor speciilor
Densitate populaţie Nu
m² în termen prezente în sit nu va fi
de 3 ani afectată ca urmare a
implementării
proiectului.
Proiectul nu va afecta
mărimea populaţiilor de
Prezenţa
peşti, astfel compoziţia
Compoziţia pe Proporţia de a cel
pe vârste a populaţiilor
clase de vârstă a juvenil/adulţi în puţin 2 Nu
speciilor prezente în sit
populaţiei populaţie clase de
nu va fi afectată ca
vârstă
urmare a implementării
proiectului.
Proiectul nu situl şi nu
Lungimea vegetaţiei de apă, astfel fiind
Fără
ripariene naturale km Nu imposibilă reducerea
declin
pe maluri lungimii vegetaţiei
ripariene de pe malurile
râurilor din sit.
Proiectul nu
Numărul
elementelor de
fragmentare (atât Trebuie
Gradul de conducă la creşterea
a corpurilor de definită
fragmentare Nu numărului elementelor
apă în interiorul în termen
longitudinală de fragmentare ale
sitului cât şi în de 2 ani
râurilor din interiorul
cele conectate cu
acestea)
acestuia. Astfel,
implementarea
116


Sit Natura 2000
Valoarea ţintă
Parametru
măsuri)
estimat
MMAP
Max
Cod
Min
UM
proiectului nu va
acestui parametru.
Proiectul nu
Calitatea apei pe traversează nici un curs
baza indicatorilor Cel puţin de apă ce ar putea realiza
fizico-chimici clasa de o conexiune cu acesta
(regimul de oxigen, Clasa de calitate a calitate II (afluenţi ai Someşului).
Nu
nutrienţi, salinitate, apei pentru Totodată, proiectul este
metale, micro- toţi orientat în aval faţă de
poluanţi organici şi parametri sit, iar posibilitatea de
inorganici) pătrundere a unor
Proiectul nu
Calitatea apei pe Cel puţin
baza indicatorilor clasa de
ecologici Clasa de calitate a calitate II
(macronevertebrate, apei pentru
fitobentos, toţi
fitoplancton) parametri
calitate a apei.
Lucrările propuse în
Trebuie
cadrul proiectului nu vor
Specii de peşti definită
Densitate relativă Nu contribui la apariţia unor
invazive în termen
specii invazive de peşti
de 3 ani
care ar putea sa
117


Sit Natura 2000
Valoarea ţintă
Parametru
măsuri)
estimat
MMAP
Max
Cod
Min
UM
pericliteze populaţiile
speciilor protejate în sit.
Proiectul nu
de apă din interiorul sau
Trebuie
Prezenţa speciilor din afara acestuia, astfel
definită
de lamelibranhiate Prezenţă/Absenţă Nu fiind imposibil ca
în termen
(scoici) prezenţa speciilor de
de 3 ani
lamelibranhiate să fie
afectată ca urmare a
implementării
proiectului,
118
Figura nr. 13-1 Schema relaţiilor structurale şi funcţionale din cadrul ROSCI0436 Someşul Inferior
119
Figura nr. 13-2 Amplasarea proiectului în raport cu siturile Natura 2000 şi rezervaţiile ştiinţifice din zonă
120
14 INFORMAŢII PRIVIND CORPURILE DE APĂ INTERSECTATE

DE PROIECT
14.1 LOCALIZAREA PROIECTULUI ÎN RELAŢIE CU CORPURILE DE APĂ
14.1.1 Bazinul hidrografic
Proiectul este situat în Bazinul hidrografic Someş. Spaţiul hidrografic Someş este situat în partea de
nord-vest a ţării.
14.1.2 Corpuri de apă de suprafaţă

Proiectul propus nu intersectează cursuri/corpuri de apă de suprafaţă. Cele mai apropiate
cursuri/corpuri de apă de suprafaţă sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Tabelul nr. 14-1 Corpuri de apă de suprafaţă din vecinătatea proiectului
Distanţă
Nr. crt. Bazin hidrografic Denumire Cod cadastral
(km)
1. Someş RORW2.1_B7 0,42
2. Someş - Tisa Balcaia RORW2.1.77.4_B1 0,76
3. Homorodul Vechi RORW2.1.77_B1 2,8
Tabelul nr. 14-2 Corpurile de apă de suprafaţă din vecinătatea proiectului

121
14.1.3 Corpuri de apă subterane

Prezentul proiect se suprapune cu 3 corpuri de apă subterană, după cum urmează: ROCR08 (Arad-
Oradea-Satu Mare), ROSO01 (Conul Someşului, Holocen şi Pleistocen) şi ROSO13 (Conul
Someşului, Pleistocen Superior).
În cele ce urmează sunt descrise corpurile de apă menţionate, conform Planurilor de Management
actualizate ale spaţiilor hidrografice Someş - Tisa şi Crişuri (Ciclul II 2016-2021).
Corpul de apa subterana ROCR08 - Arad-Oradea-Satu Mare
Corpul de apă subterană de adâncime este cantonat în depozite poros-permeabile, aluvionare lacustre,
de vârstă pannoniană, situate în zona de câmpie piemontană la nord de râul Mureş şi până la râul Tur.
Adâncimile la care este găsit acoperişul acestui corp este în general de 150 m, în zona de câmpie şi se
micşorează spre rama piemontană unde depozitele pannonice aflorează.
Corpul de apă ROSO01 - Conul Someşului, Holocen şi Pleistocen
Corpul de apă subterană freatică este cantonat în depozitele proluviale poros-permeabile, de vârstă
cuaternară, din zona de dezvoltate a conului aluvionar al râului Someş situată în partea de nord a
Câmpiei Someşului, până la adâncimea de cca. 30 m.
Corpul de apă subterană ROSO01 este delimitat la partea superioară a depozitelor conului aluvionar,
începând de la intrarea râului Someş în Depresiunea Pannonică. Acest corp de apă are grosime
variabilă, de 5-15 m în partea de vest şi cca. 30 m în partea de est. Formaţiunile din acoperisul
acviferului sunt argiloase şi siltic argiloase, având grosimi care variază de la cca, 5 m în partea de vest
la cca. 10-15 m în extremitatea estică a corpului.
Acviferul freatic are caracter ascensional, nivelul piezometric fiind înregistrat, în general, la adâncimi
cuprinse între 1 şi 6 m. Direcţia principală de curgere a apelor subterane este E-V .
Acest corp de apă subterană are caracter transfrontalier.
Corpul de apa ROSO13 – Conul Someşului, Pleistocen Superior
Acest corp de apă de medie adancime din alcătuirea conului aluvionar al râului Someş în partea de
nord, şi al râului Tur în partea de sud este cantonat în depozite proluvial-aluviale poros-permeabile
(psefito-pasamitice, cu intercalaţii pelitice), de vârstă pleistocenă.
Corpul de apă se situează la adâncimi cuprinse între 30 m (limita inferioară a statului despărţitor de
argilă situat între corpul freatic şi corpul de medie adâncime corespunzător conului aluvionar al râului
Someş) şi între 30 m şi 120-130 m în extremitatea vestică, spre graniţă.
Curgerea apelor acestui corp este E-V, iar un con de depresiune se înregistrează în zona intens
exploatată a captării Mărtineşti.
Depozitele acoperitoare, care intră în alcătuirea corpului de apă freatică, dezvoltat la partea superioară
a conului aluvionar al râului Someş şi, în special, stratul de argilă despărţitor, cu grosimi de 3-5 m,
dintre cele două corpuri de apă, îi conferă un bun grad de protecţie faţă de poluarea de suprafaţă.
Corpul are un caracter transfrontalier.
122
Tabelul nr. 14-3 Corpurile de apă subterane intersectate de proiect
14.2 OBIECTIVELE DE MEDIU ALE CORPURILOR DE APĂ INTERSECTATE

14.2.1 Obiectivele de mediu ale corpurilor de apă de suprafaţă
Obiectivele de mediu stabilite în cadrul Planurilor de Management ale Spaţiilor Bazinale, ciclul II,
pentru corpurile de apă influenţate sau potenţial influenţate de proiect sunt redate în tabelul următor.
Tabelul nr. 14-4 Prezentarea stării actuale şi a obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de
suprafaţă intersectate de proiect şi a termenelor pentru atingerea acestora
Starea evaluată a corpului Termenul de atingere al
Obiectiv de mediu
de apă obiectivului
Nr. Codul şi numele Zone
Stare Stare Stare
Crt. corpului de apă protejate
ecologică / Stare ecologică / Stare ecologică / Stare
potenţial chimică potenţial chimică potenţial chimică
ecologic ecologic ecologic
1. RORW2.1_B7 - -
Moderată Moderată Moderată M 2015 2015
Someş
123
Starea evaluată a corpului Termenul de atingere al

Obiectiv de mediu
de apă obiectivului
Nr. Codul şi numele Zone
Stare Stare Stare
Crt. corpului de apă protejate
ecologică / Stare ecologică / Stare ecologică / Stare
potenţial chimică potenţial chimică potenţial chimică
2. RORW2.1.77.4_B1- -
Balcaia
3. RORW2.1.77_B1 - -
Homorodul Vechi
14.2.1 Obiectivele de mediu ale corpurilor de apă subterană

În cazul corpurilor de apă subterană din zona proiectului, starea calitativă şi cantitativă a fost
determinată ca fiind bună conform Planurilor de Management ale Spaţiilor Hidrografice Crişuri şi
Someş – Tisa. În următorul tabel sunt prezentate corpurile de apă subterană, starea acestora şi
obiectivele de mediu.
Tabelul nr. 14-5 Starea şi obiectivele de mediu pentru corpurile de apă subterane intersectate de
proiect şi a termenelor pentru atingere a acestora
Starea evaluată a Termenul de atingere al
Obiectiv de mediu
corpului de apă obiectivului
Nr. Codul şi numele corpului Zone
Stare Stare Stare
Crt. de apă protejate
ecologică Stare ecologică Stare ecologică Stare
/potenţial chimică /potenţial chimică /potenţial chimică
ROCR08-Arad-Oradea-Satu
1. - Bună Bună Bună B 2015 2015
Mare
ROSO01- Conul Someşului,

Holocen şi Pleistocen
ROSO13- Conul Someşului,

Pleistocen Inferior
124
15 CRITERIILE PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI

ANUMITOR PROIECTE PUBLICE ŞI PRIVATE ASUPRA
MEDIULUI APLICATE PROIECTULUI
15.1 CARACTERISTICILE PROIECTULUI
a) Dimensiunea şi concepţia întregului proiect
Proiectul constă în realizarea drumului expres Satu Mare - Oar, lungime totală de 14,87 km, traseul
fiind localizat pe teritoriul judeţului Satu Mare.
b) Cumularea cu alte proiecte existente şi/sau aprobate
Construcţia şi exploatarea drumului expres Satu Mare - Oar poate genera impact cumulat cu
infrastructura rutieră existentă. În zona analizată există mai multe drumuri naţionale, judeţene şi
comunale.
Aceste drumuri sunt în exploatare, astfel încat nu poate fi înregistrat impact cumulat semnificativ în
perioada execuţiei lucrărilor de construcţie. De asemenea, nici în perioada de exploatare a drumului
expres, impactul cumulat nu va fi semnificativ. Drumul va atrage traficul de pe drumurile existente,
astfel că la nivelul localităţilor traversate în prezent de drumurile naţionale se va reduce nivelul emisiilor
de poluanţi atmosferici
Implementarea proiectului poate genera impact cumulat cu proiectul de execuţie a Variantei
Ocolitoare a municipiului Satu Mare şi în viitor al drumului expres M49 realizat pe teritoriul Ungariei.
c) Utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei şi a
biodiversităţii
Resursele naturale folosite în construcţie şi funcţionare sunt: agregatele naturale, diverse sorturi de
pietriş şi nisip, apă şi pământ.
Suprafaţa ocupată de drumul expres este de 126,78 ha, iar categoriile de folosinţă ale acestor terenuri
sunt: teren agricol (arabil), păşuni, canale, căi de comunicaţie rutiere (drumuri naţionale, judeţene şi
comunale) şi curţi - construcţii.
d) Cantitatea şi tipurile de deşeuri generate/gestionate
Principalele tipuri de deşeuri produse şi gestionate precum cantităţile estimative generate atât în etapa
de execuţie cât şi în etapa de operare au fost detaliate în secţiunile anterioare ale prezentului raport.
e) Poluarea şi alte efecte negative
Majoritatea efectelor se vor manifesta în perioada realizării lucrărilor de construcţie, dar vor fi
temporare şi reversibile. În această perioadă vor fi emisii de noxe şi zgomot de la utilaje şi mijloace de
transport. În perioada de operare se va reduce nivelul poluării la nivelul localităţilor traversate de
drumurile judeţene respectiv naţionale deoarece drumul expres va prelua mare parte din traficul de pe
acest drum.
125
f) Riscurile de accidente majore şi/sau dezastre relevante pentru proiectul în cauză,

inclusiv cele cauzate de schimbările climatice, conform informaţiilor ştiinţifice
Ca urmare a dării în exploatare a drumului expres se va reduce semnificativ numărul accidentelor
rutiere, în consecinţă riscul producerii unor poluări accidentale este minor.
Nivelul emisiilor de poluanţi atmosferici se va reduce deoarece se va circula cu viteză constantă. De
asemenea, se va reduce semnificativ nivelul poluării atmosferice la nivelul localităţilor din imediat
vecinătate a viitorului drum. Construcţia şi exploatarea drumului expres nu va conduce la creşterea
riscurilor asociate schimbărilor climatice.
g) Riscurile pentru sănătatea umană
- Nu este cazul.
15.2 AMPLASAREA PROIECTULUI

Sensibilitatea ecologică a zonelor geografice susceptibile de a fi afectate de proiecte trebuie luată în
considerare, în special în ceea ce priveşte:
a) Utilizarea actuală şi aprobată a terenurilor
Proiectul va fi realizat pe teritoriul administrativ al judeţului Satu Mare.
Terenurile ocupate de lucrări au categoriile de folosinţă: teren agricol, arabil şi teren neagricol.
b) Bogăţia, disponibilitatea, calitatea şi capacitatea de regenerare relative ale resurselor
naturale, inclusiv solul, terenurile, apa şi biodiversitatea, din zonă şi din subteranul
acesteia
Resursele naturale necesare pentru implementarea proiectului vor fi preluate de la operatori economici
autorizaţi care deţin acte de reglementare în care sunt stabilite condiţii şi măsuri în ce priveşte
exploatarea resurselor naturale. Solul excavat va fi folosit pentru umpluturi şi pentru refacerea
suprafeţelor afectate temporar de lucrări.
c) capacitatea de absorbţie a mediului natural, acordându-se o atenţie specială următoarelor
zone
1. Zone umede, zone riverane, guri ale râurilor
Proiectul nu presupune traversarea unor corpuri / cursuri de apă de suprafaţă.
2. Zone costiere şi mediul marin
Nu este cazul.
3. Zonele montane şi forestiere
Lucrările nu vor fi realizate în zone montane.
Pentru realizarea proiectului nu va fi necesară scoaterea din fondul forestier naţional a unor suprafeţe
de pădure.
126
4. Arii naturale protejate de interes naţional, comunitar, international

Proiectul drumului expres Satu Mare – Oar nu intersectează situri Natura 2000 sau alte tipuri de arii
naturale protejate.
În vederea identificării ariilor naturale protejate din vecinătatea proiectului, s-a realizat o analiză
spaţială GIS, astfel cea mai apropiată arie naturală protejată fiind reprezentată de situl de importanţă
comunitară ROSCI0436 Someşul Inferior situat la aproximativ 0,4 km de limtele proiectului.
5. Zone clasificate sau protejate conform legislaţiei în vigoare situri Natura 2000 desemnate
în conformitate cu legislaţia privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice; zonele prevăzute de legislaţia privind
aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate,
zonele de protecţie instituite conform prevederilor legislaţiei din domeniul apelor, precum
şi a celei privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică
Nu este cazul.
6. Zonele în care au existat deja cazuri de nerespectare a standardelor de calitate a mediului
prevăzute de legislaţia naţională şi la nivelul Uniunii Europene şi relevante pentru proiect
sau în care se consideră că există astfel de cazuri
Nu este cazul.
7. Zonele cu o densitate mare a populaţiei
Nu este cazul, traseul drumului expres nu străbate zone cu densitate mare a populaţiei.
8. Peisaje şi situri importante din punct de vedere istoric, cultural sau arheologic
În vecinătatea proiectului au fost identificate o serie de elemente importante din punct de vedere
istoric, cultural şi arheologic dar care nu pot fi afectate de realizarea proiectului, cel mai apropiat astfel
de sit fiind Biserica cu lanţuri de la Satu Mare, cod de identificare (LMI): SM-II-m-A-05244, situat la
aproximativ 3,5 km de limitele proietului.
15.3 TIPURI ŞI CARACTERISTICILE IMPACTULUI POTENŢIAL

a) Importanţa şi extinderea spaţială a impactului - de exemplu, zona geografică şi
dimensiunea populaţiei care poate fi afectată
Pentru toate componente de mediu impactul este unul local, localizat la nivelul zonei de implementare a
proiectului.
b) Natura impactului
În perioada execuţiei lucrărilor de construcţie precum şi în perioada de operare va fi înregistrat atât impact
direct (ocuparea de suprafeţe de teren, emisii de pulberi sedimentabile, creşterea nivelului de zgomot), cât şi
indirect.
127
c) Natura transfrontalieră a impactului

Este preconizat un potenţial impact transfrontalier în ceea ce priveşte calitatea aerului, datorat
traficului pe viitorul drum expres care se va continua pe teritoriul Ungariei cu drumul expres M49.
d) Intensitatea şi complexitatea impactului
Pe termen scurt, pe timpul desfăşurării lucrărilor propuse, impactul asupra solului, subsolului, stării de
sănătate şi confortului populaţiei, florei şi faunei din zonă va fi negativ, dar reversibil, cu excepţia
ocupării permanente de terenuri.
Pe termen mediu şi lung, adică după finalizarea lucrărilor, impactul asupra factorilor de mediu: aer,
starea de sănătate a populaţiei, flora şi fauna este continuu, cel mai probabil nesemificativ.
e) Probabilitatea impactului
Foarte probabil.
f) Debutul, durata, frecvenţa şi reversibilitatea preconizate ale impactului
Impactul va debuta odată cu începerea lucrărilor de construcţie. Majoritatea formelor de impact sunt
reversibile, cu excepţia ocupării permanente a unor suprafeţe de teren.
g) Cumularea impactului cu impactul altor proiecte existente şi/sau aprobate
Impactul proiectului se cumulează cu cel al infrastructurilor de transport existente şi cu cele propuse în zonă
(în principal VO Satu Mare respectiv noul drum expres de pe teritoriul Ungariei, M49).
h) Posibilitatea de reducere efectivă a impactului
În cadrul Memoriului de prezentare au fost propuse măsuri pentru reducerea impactului asupra
fiecărui factor de mediu. Acestora li se vor adăuga măsuri suplimentare detaliate în cadrul RIM, ce vor
fi stabilite după analiza detaliată a impactului.
128

MP - Satu Mare - Oar

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MP - Satu Mare - Oar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

P A R T E N E R I A T C U N A T U R A

MEMORIU DE PREZENTARE NECESAR EMITERII

Colectiv de elaborare (CE):

Ing. Vlad DINU (VD)

Ing. Alexandra DOBA (AD) Dr. Ecol. Marius NISTORESCU (MN)

4.4 Metode folosite în demolare ......................................................................................................... 47

7.3 Magnitudinea şi complexitatea impactului .................................................................................. 85

Figura nr. 7-5 Riscul asociat alunecărilor de teren ...................................................................................... 92

Amplasamentul obiectivului şi adresa: Intravilanul şi extravilanul municipiului Satu Mare

Beneficiarul lucrărilor: Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii

Proiectantul lucrărilor SC SEARCH CORPORATION SRL

Elaboratorul Memoriului de prezentare EPC Consultanţă de Mediu SRL Bucureşti

3 DESCRIEREA CARACTERISTICILOR FIZICE ALE ÎNTREGULUI

3.2 JUSTIFICAREA NECESITĂŢII PROIECTULUI

3.3 VALOAREA INVESTIŢIEI

3.4 PERIOADA DE IMPLEMENTARE PROPUSĂ

3.5 PLANŞE REPREZENTÂND LIMITELE AMPLASAMENTULUI PROIECTULUI,

3.6 FORME FIZICE ALE PROIECTULUI

3.6.1.1 Informaţii generale

3.6.1.2 Traseul în plan

Tabelul nr. 3-2 Nod de tip „trompetă”

 La km 1+740 se supra traversează un drum local;

 La km 6+050, se traversează un drum comunal. Pentru a îmbunătăţi funcţionalitatea în reţea a

 La km 8+050 traversează un drum local;

 km 10+903 reprezintă sfârşitul variantei, la graniţa cu Ungaria.

Tabelul nr. 3-3 Nod de tip „diamant” proiectat la km 6+050

3.6.1.3 Profil transversal

 Lăţimea platformei – 21,50 m;

 Lăţimea zonei mediane – 3,00 m;

 Lăţime de lucru parapet – 1,70 m;

3.6.1.4 Structura rutieră

 4 cm MAS 16 rul PMB 45/80;

3.6.1.5 Noduri rutiere

Lungile benzilor de accelerare şi decelerare pe drumurile expres au fost dimensionate conform PD

3.6.1.6 Lucrări de artă

3.6.1.6.2 Structuri casetate

Interval prevăzut pentru realizarea

Interval prevăzut pentru realizarea

Interval prevăzut pentru realizarea

4,7 km faţă de ROSCI0436

4,8 km faţă de ROSCI0436

Interval prevăzut pentru realizarea

Tabelul nr. 3-9 Podeţe pentru drumurile relocate

3.6.1.7 Dotări ale drumului expres

 Centru de întreţinere şi coordonare (CIC);

 Spaţiu pentru servicii tip S3, inclusiv Parcare Securizată.

Tabelul nr. 3-10 Spaţiul de servicii şi CIC propuse în cadrul proiectului

3.6.1.7.1 Centru de Întreţinere şi Coordonare (CIC)

 supravegherea traficului, a influenţei factorilor meteorologici asupra circulaţiei;

 acordarea de prim ajutor în caz de accidente;

 refaceri şi remedieri după accidente sau calamitaţi naturale;

 perceperea de taxe şi amenzi;

 întreţinerea şi repararea utilajelor din dotare etc.

 magazie materiale antiderapante;

 puţ forat sau racord la reţeaua de alimentare cu apă;

 decantor separator de nămol şi ulei + staţie pompare-spălare;

 staţie de încărcare autoturisme electrice (2 unităţi);

 staţie pompe şi conductă refulare ape uzate la emisar;

3.6.1.7.2 Spaţiu de servicii

 Toalete şi duşuri pentru bărbaţi şi femei disponibile şi funcţionale;

 Spaţiile de spălare, curăţare verificate la interval regulat (cu program de curaţenie);

 Semnalizare care să promoveze siguranţă în trafic în interiorul parcării;

 Gustări şi băuturi disponibile de cumpărat 24/7;