Memoriu de Prezentare Craiova-Caransebes

Studiu de Fezabilitate pentru reabilitarea liniei feroviare Craiova – Drobeta Turnu Severin – Caransebeș,
parte a Coridorului Orient/Est Mediteraneean

Memoriu de Prezentare
Studiu de Fezabilitate pentru reabilitarea liniei feroviare

Craiova-Drobeta Turnu Severin-Caransebeș,
parte a Coridorului Orient/Est-Mediteranean
CONTRACT 74/21.09.2018
Autoritatea Contractantă: Compania Naţională de Căi Ferate „CFR”- S.A.

Prestator:
Asocierea Italferr S.p.A. - S.C. ISPCF S.A. - S.C. Italrom Inginerie Internațională S.R.L.
MEMORIU DE PREZENTARE
Noiembrie 2020
Asocierea Italferr S.p.A. – S.C. ISPCF S.A. – S.C. Italrom Inginerie International S.R.L.
Pag. 1 / 589
Cuprins
1. DENUMIREA PROIECTULUI .................................................................................................. 12
2. TITULARUL PROIECTULUI ................................................................................................... 12
3. DESCRIEREA CARACTERISTICILOR FIZICE ALE ÎNTREGULUI PROIECT ................. 12
3.1. Rezumatul proiectului ........................................................................................................... 12
3.2. Justificarea necesităţii proiectului ..................................................................................... 14
3.3. Valoarea investiţiei ................................................................................................................. 15
3.4. Perioada de implementare propusă .................................................................................. 15
3.5. Planşe reprezentative ........................................................................................................... 15
3.6. Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect .............................................. 15
3.6.1. Descrierea situației existente pe amplasament .......................................................... 15
3.6.2. Descrierea proiectului propus ......................................................................................... 21
3.6.2.1. Terasamente şi Suprastructură.................................................................................... 22
3.6.2.2. Drumuri tehnologice/drumuri de acces/treceri la nivel ......................................... 26
3.6.2.3. Consolidări ........................................................................................................................ 32
3.6.2.4. Poduri, podeţe, pasaje (reabilitare existente şi construire poduri noi)............. 70
3.6.2.5.Tunele................................................................................................................................. 133
3.6.2.6. Lucrări civile în staţii ..................................................................................................... 141
3.6.2.7. Instalațiile de semnalizare ........................................................................................... 161
3.6.2.8. Telecomunicaţii .............................................................................................................. 164
3.6.2.9. Instalaţii de Electrificare Feroviara ........................................................................... 165
3.6.2.10. Lucrări de protecţia mediului ................................................................................... 169
3.6.4. Materiile prime, energia şi combustibili utilizaţi ....................................................... 179
3.6.5. Racordarea la reţelele utilitare existente în zonă ..................................................... 183
3.6.6.Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de
execuția lucrărilor ........................................................................................................................ 272
3.6.7. Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente ................................................. 272
3.6.8. Resurse naturale folosite în construcţie şi funcţionare ......................................... 273
3.6.9.Metode folosite în construcţie/demolare ..................................................................... 276
3.6.10. Planul de execuţie ........................................................................................................... 276
3.6.11. Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate ................................................... 276
3.6.12. Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare ............................ 277
3.6.13. Alte activităţi care pot apărea ca urmare a proiectului (linii de transport a
gazelor naturale, energiei, etc.) ................................................................................................ 277
3.6.14. Autorizaţii/ avize cerute pentru proiect .................................................................... 278
4. DESCRIEREA LUCRĂRILOR DE DEMOLARE .................................................................. 280
4.1. Planul de execuţie a lucrărilor de demolare, de reface şi de folosire ulterioară a
terenului .......................................................................................................................................... 280
4.1.1. Descrierea lucrărilor de demolare/desfiinţare ........................................................ 280
4.1.1.1. Demolare suprastructură, terasamente, treceri la nivel ...................................... 280
4.1.1.2. Lucrări de demolare - consolidări ............................................................................. 282
4.1.1.3. Demolarea/desfiinţarea podurilor/podeţelor .......................................................... 289
Pag. 2 / 589
4.1.1.4. Demolare lucrări civile .................................................................................................. 342

4.2 Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului .................................................. 347
4.3 Căi noi de acces sau schimbari ale celor existente, după caz .................................. 347
4.4 Metode folosite în demolare ............................................................................................... 347
4.5 Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare ................................... 347
4.6 Alte activităţi care pot apărea ca urmare a demolării .................................................. 348
5. DESCRIEREA AMPLASĂRII PROIECTULUI...................................................................... 349
5.1. Distanța faţă de granițe ....................................................................................................... 353
5.2. Localizarea amplasamentului față de patrimoniul cultural ....................................... 355
5.3. Harţi și fotografii ale amplasamentului ........................................................................... 378
5.3.1. Caracteristici fizice ale mediului, atât naturale cât și artificiale ........................... 379
5.3.1.1. Caracteristici geomorfologice și hidrologice ......................................................... 379
5.3.1.2. Caracteristici geologice ............................................................................................... 381
5.3.1.3. Caracteristici seismice ................................................................................................. 385
5.3.1.4. Alunecări de teren.......................................................................................................... 388
5.3.1.5. Caracteristici climatice ................................................................................................. 389
5.3.2. Folosinţe actuale şi planificate ale terenului ............................................................. 390
5.3.2.1. Politici de zonare și de folosire a terenului ............................................................ 390
5.3.2.2. Areale sensibile .............................................................................................................. 394
5.3. Coordonate geografice STEREO 70 ................................................................................ 394
5.4. Detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în considerare . 394
6. DESCRIEREA TUTUROR EFECTELOR SEMNIFICATIVE POSIBILE ASUPRA
MEDIULUI ALE PROIECTULUI ................................................................................................... 395
A. Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor395
6.1 Protecţia calităţii apelor ....................................................................................................... 395
6.1.1. Sursele de poluanţi pentru ape, locul de evacuare sau emisarul .....395
6.1.2. Sursele depoluare în perioada de exploatare .........................................396
6.1.3. Debite si concentraţii de poluanţi ..............................................................396
6.1.4 Staţiile şi instalaţiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate
prevăzute ...............................................................................................................................397
6.2 Protecţia aerului ..................................................................................................................... 398
6.2.1 Sursele de poluanţi pentru aer, poluanţi, inclusiv surse de mirosuri398
6.2.2. Instalaţiile pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă ....402
6.3 Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor .................................................................. 402
6.3.1 Sursele de zgomot şi vibraţii ........................................................................402
6.3.1.1. Sursele de zgomot în perioada de execuţie ................................... 402
6.3.1.2. Sursele de zgomot în perioada de exploatare ............................... 402
6.4 Protecţia împotriva radiaţiilor ............................................................................................. 403
6.4.1 Sursele de radiaţii ............................................................................................403
6.4.1.1. În perioada de execuţie ........................................................................ 403
6.4.1.2. În perioada de exploatare .................................................................... 403
6.4.2 Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva radiaţiilor ..............403
6.5. Protecţia solului şi subsolului .......................................................................................... 404
6.5.1. Sursele de poluanţi pentru sol, subsol, ape freatice si de adâncime
..................................................................................................................................................404
Pag. 3 / 589
6.5.1.1. Surse de poluare a solului în perioada de execuţie a lucrării ... 404

6.5.1.2.Surse de poluare a solului în perioada de exploatare a lucrării 405
6.6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice ................................................................. 405
6.7. Protecţia aşezărilor umane ................................................................................................ 409
6.7.1 Identificarea obiectivelor de interes public ..............................................409
6.7.2. Măsuri pentru protecţia aşezărilor umane şi a obiectivelor de interes
public ......................................................................................................................................413
6.7.2.1. În perioada de execuţie ........................................................................ 413
6.7.2.2. În perioada de exploatare .................................................................... 413
6.8. Prevenirea şi gestionarea deşeurilor generate ............................................................ 414
6.8.1. Lista deșeurilor, cantitati de deșeuri generate .......................................414
6.8.2. Program de prevenire şi reducere a cantităţilor de deşeuri generate
..................................................................................................................................................415
6.8.3. Planul de gestionare a deșeurilor ..............................................................428
6.9. Gospodărirea substanţelor si preparatelor chimice periculoase ............................ 439
6.9.1. Substanţe şi preparate chimice periculoase utilizate şi/sau produse
..................................................................................................................................................439
6.9.2. Modul de gospodărire a substanţelor şi preparatelor chimice
periculoase............................................................................................................................440
B. Utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei și a
biodiversității ................................................................................................................................. 440
7. DESCRIEREA ASPECTELOR DE MEDIU SUSCEPTIBILE A FI AFECTATE ÎN MOD
SEMNIFICATIV DE PROIECT ....................................................................................................... 441
7.1 Impactul asupra factorilor de mediu ................................................................................ 441
7.1.1 Impactul asupra apelor de suprafaţa şi subterane .................................441
7.1.2 Impactul asupra aerului..................................................................................443
7.1.2.1.Impactul asupra calităţii aerului în perioada de execuţie ............ 443
7.1.2.2.Impactul asupra calităţii aerului în perioada de exploatare ........ 445
7.1.3 Impactul generat de sursele de zgomot şi vibraţii ..................................446
7.1.4. Impactul asupra solului şi subsolului .......................................................447
7.1.4.1.Impactul asupra solului şi subsolului în perioada de execuţie........448
7.1.5.Impactul asupra biodiversităţii .....................................................................449
7.1.6. Impactul asupra patrimoniului istoric și cultural ..................................449
7.1.7 Impactul asupra populaţiei ............................................................................450
7.1.8. Impactul asupra peisajului şi mediului vizual .........................................450
7.1.9. Impactul asupra climei ..................................................................................451
7.1.10. Interacțiunile/relaţiile dintre diferite forme de impact ........................452
7.2. Extinderea impactului.......................................................................................................... 452
7.3. Durata, frecventa si reversibilitatea impactului............................................................ 452
7.4. Măsuri de evitare, reducere sau ameliorare a impactului asupra mediului ......... 454
7.4.1 În perioada de execuţie şi operare ..............................................................454
7.4.2. Măsuri în perioada de dezafectare .............................................................458
7.5. Natura transfrontalieră a impactului................................................................................ 459
8. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI ..................................................... 459
8.1 Monitorizarea în faza de execuţie a proiectului ............................................................. 460
Pag. 4 / 589
8.2 Monitorizarea în faza de operare a proiectului .............................................................. 461

9. LEGATURA CU ALTE ACTE NORMATIVE ȘI/SAU PLANURI/ PROGRAME/
STRATEGII DOCUMNETE DE PLANIFICARE ........................................................................... 462
9.1 Justificarea încadrării proiectului în prevederile altor acte normative naționale
care transpun legislația UE........................................................................................................ 462
9.2 Planul/programul/strategia/documentul de programare/planificare ....................... 462
10. LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ȘANTIER .................................................. 463
10.1. Descrierea lucrărilor necesare organizării de şantier .............................................. 463
10.2. Localizarea organizării de şantier .................................................................................. 465
10.3. Utilităţi ................................................................................................................................... 477
10.4. Descrierea impactului asupra mediului........................................................................ 478
10.5. Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia
poluanţilor în mediu..................................................................................................................... 479
10.5.1. Protecţia calităţii apelor ..............................................................................480
10.5.2. Protecţia aerului ............................................................................................480
10.5.3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor .........................................480
10.5.4. Protecţia solului şi a subsolului ...............................................................481
10.5.5. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public ...481
10.5.6. Instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în
mediu în timpul organizării de şantier ...........................................................................481
10.6. Dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu ..... 482
11. LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA
INVESTIȚIEI .................................................................................................................................... 483
11.1. Lucrări propuse pentru refacerea amplasamentului ................................................ 483
11.1.1.Lucrări de refacerea cadrului natural în urma dezafectării liniilor c.f.
..................................................................................................................................................483
11.1.2. Lucrări de refacerea mediului în zona amplasamentului liniei c.f. .483
11.1.3. Lucrări de refacerea cadrului natural la închiderea şantierului .......484
11.1.4. Lucrări de refacerea cadrului natural - demolări construcţii ...........484
11.2. Prevenirea şi modul de răspuns pentru poluări accidentale ................................. 485
12. ANEXE PIESE DESENATE .............................................................................................. 488
13. ARII NATURALE PROTEJATE ....................................................................................... 489
13.1. Descrierea succinta a proiectului si distanta fata de ariile protejate de interes
comunitar........................................................................................................................................ 489
13.1.1. Descrierea succinta a proiectului ............................................................489
13.1.2. Distanţa faţă de ariile protejate .................................................................489
13.1.3. Coordonatele STEREO 70 ale amplasamentului ..................................495
13.2. Numele si codul ariei naturale protejate de interes comunitar .............................. 495
13.3. Prezența și efectivele/suprafețele acoperite de specii și habitate de interes
comunitar în zona proiectului ................................................................................................... 495
Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe, cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau
Isoëto-Nanojuncetea ...................................................................................................................... 496
Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe, cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau
Isoëto-Nanojuncetea ...................................................................................................................... 510
Pag. 5 / 589
13.4. Legătura directă a proiectului și necesitatea acestuia pentru managementul

conservării ariilor naturale protejate de interes comunitar .............................................. 527
13.5. Estimare impact potențial al proiectului asupra speciilor și habitatelor din aria
naturală protejată de interes comunitar ................................................................................. 527
13.5.1. Pentru Ariile de Protecție Specială Avifaunistică: ...............................527
13.5.2. Pentru Siturile de Importanță Comunitară:............................................528
13.6. Alte informații prevăzute în legislația în vigoare ....................................................... 531
14. INFORMAȚII CORPURI DE APĂ ................................................................................... 532
14.1. Localizarea proiectului...................................................................................................... 532
14.1.1. Bazinul hidrografic .......................................................................................532
14.1.2. Cursul de apă denumire și cod cadastral ..............................................532
14.1.3. Corpul de apă denumire și cod cadastral ..............................................533
14.1.3.1. Apa de suprafață.................................................................................. 533
14.1.3.2. Apa subterană ...................................................................................... 534
14.2. Indicarea stării ecologice/potențialului ecologic și starea chimică a corpului de
apă .................................................................................................................................................... 535
14.3. Indicarea obiectivului/obiectivelor de mediu pentru fiecare corp de apă........... 544
15. CRITERIILE PREVĂZUTE ÎN ANEXA NR. 3 LA LEGEA 292/2018 PRIVIND
EVALUAREA IMPACTULUI ANUMITOR PROIECTE PUBLICE ȘI PRIVATE ASUPRA
MEDIULUI ....................................................................................................................................... 547
Listă tabele:
Tabel 3-1 Tabel comparativ situaţie existentă – situaţie proiectată pe tronson ...............................................21
Tabel 3-2 Tabel comparativ linie existentă – linie proiectată ...........................................................................25
Tabel 3-3 Treceri la nivel proiectate pe tronson ...............................................................................................27
Tabel 3-4 Lucrări consolidări ............................................................................................................................35
Tabel 3-5 Tipurile de lucrări proiectate pentru poduri CF .................................................................................79
Tabel 3-6 Tipurile de lucrări proiectate pentru podețe CF ................................................................................92
Tabel 3-7 Tipurile de lucrări proiectate pentru pasaje denivelate ..................................................................129
Tabel 3-8 Tipurile de lucrări proiectate pentru tunele CF ...............................................................................138
Tabel 3-9 Tipurile de lucrări civile proiectate în stațiile cf ...............................................................................148
Tabel 3-10 Lista cu amenajare spații verzi și parcări .....................................................................................158
Tabel 3-11 Zone prevăzute cu panouri fonoabsorbante ................................................................................170
Tabel 3-12 Zone de protecție coridoare ecologice .........................................................................................177
Tabel 3-13 Bilanțul de materiale .....................................................................................................................180
Tabel 3-14 Situația utilităților ..........................................................................................................................183
Tabel 3-15 Listă balastiere .............................................................................................................................274
Tabel 4-1 Demolări/desfiinţări linii cf ..............................................................................................................281
Tabel 4-2 Demolări/desfiinţări treceri la nivel din dale de beton ....................................................................281
Tabel 4-3 Demolări/ desfiinţări consolidări .....................................................................................................283
Tabel 4-4 Demolări/ desfiinţări poduri și pasaje .............................................................................................291
Tabel 4-5 Demolări/ desfiinţări podețe ...........................................................................................................303
Tabel 4-6 Demolări/ desfiinţări lucrări civile ....................................................................................................343
Tabel 5-1 Distanța față de granițe ..................................................................................................................353
Tabel 5-2 Monumente de patrimoniu cultural și situri arheologice județ Dolj .................................................356
Tabel 5-3 Monumente de patrimoniu cultural și situri arheologice județ Mehedinți .......................................358
Tabel 5-4 Monumente de patrimoniu cultural și situri arheologice județ Caraș-Severin ................................364
Tabel 5-5 Obiective de interes public județ Dolj .............................................................................................372
Pag. 6 / 589
Tabel 5-6 Obiective de interes public județ Mehedinți ...................................................................................373

Tabel 5-7 Obiective de interes public județ Caraș-Severin ............................................................................376
Tabel 5-8 Suprafețe destinate traseului liniei c.f. – Regionala Craiova .........................................................391
Tabel 5-9 Suprafețe destinate traseului liniei c.f. – Regionala Timișoara ......................................................392
Tabel 6-1 Factorii de emisie ...........................................................................................................................397
Tabel 6-2 Debite masic estimate privind emisiile de particule .......................................................................400
Tabel 6-3 Consum carburant ..........................................................................................................................401
Tabel 6-4 Debitele masice ale poluanţilor atmosferici ...................................................................................401
Tabel 6-5 Debite masice ale poluanţilor atmosferici pentru autovehicule cu masa mai mare de 3,5 t ..........401
Tabel 6-5 Suprafețe impactate de traseul căii ferate .....................................................................................405
Tabel 6-7 Obiective de interes public/turistic..................................................................................................409
Tabel 6-8 Lista deșeurilor - cantităţi de deșeuri generate .............................................................................414
Tabel 6-9 Programul de prevenire şi reducere a cantităţilor de deşeuri ........................................................416
Tabel 6-10 Plan de gestionare a deșeurilor ...................................................................................................435
Tabel 6-11 Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice ......................................439
Tabel 7-1 Râurile impactate de traseu ...........................................................................................................441
Tabel 7-2 Pârâuri impactate de traseu ...........................................................................................................441
Tabel 7-3 Matrice a interacţiunilor relaţiilor dintre diferite forme de impact ...................................................452
Tabel 7-4 Natura impactului ...........................................................................................................................453
Tabel 7-5 Măsuri în perioada de execuţie şi operare .....................................................................................454
Tabel 8-1 Plan de monitorizare în faza de execuție .......................................................................................460
Tabel 8-2 Plan de monitorizare în faza de operare/exploatare ......................................................................461
Tabel 10-1 Zone pentru organizare de șantier ...............................................................................................466
Tabel 10-2 Zone pentru depozitare materialelor și deșeurilor........................................................................467
Tabel 11-1 Plan de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale .............................................................485
Tabel 13-1 Distanţa proiectului faţă de ariile naturale protejate Natura 2000 ................................................490
Tabel 13-2 Tipurile de habitate din sit și relația lor cu proiectul .....................................................................496
Tabel 13-3 Speciile de interes comunitar din sit și relația lor cu proiectul .....................................................497
Tabel 13-10 Speciile de interes comunitar din sit și relația lor cu proiectul ...................................................501
Tabel 13-11 Speciile de păsări din sit și relația lor cu proiectul .....................................................................502
Tabel 13-12 Speciile de păsări ate din sit și relația lor cu proiectul ...............................................................508
Tabel 13-13 Tipurile de habitate din sit și relația lor cu proiectul ...................................................................510
Tabel 13-17 Speciile de păsări din sit și relația lor cu proiectul .....................................................................519
Tabel 13-21 Zone în care au fost prevăzute garduri de protecție pentru speciile de faună ...........................526
Tabel 14-1 Cursurile de apă şi codurile cadastrale ........................................................................................532
Tabel 14-2 Codurile corpurilor de apă ............................................................................................................533
Tabel 14-3 Codurile corpurilor de apă subterană ...........................................................................................534
Tabel 14-4 Starea ecologică și starea chimică a corpurilor de apă ...............................................................535
Tabel 14-5 Date hidrotehnice .........................................................................................................................538
Tabel 14-6 Indicarea obiectivului/obiectivelor de mediu ................................................................................544
Pag. 7 / 589
Listă figuri:
Figura 3-1 Craiova - Caransebeș, traseu existent ...........................................................................................16

Figura 3-2 Craiova – Strehaia, traseu existent .................................................................................................17
Figura 3-3 Zona Balota, traseu existent ...........................................................................................................17
Figura 3-4 Gura Văii – Orșova, traseu existent ................................................................................................18
Figura 3-5 Poduri (Viaducte) existente și tunel existent pe zona Dunării (Zona Golful Bahna) .......................18
Figura 3-6 Orșova-Caransebeș, traseu existent ..............................................................................................19
Figura 3-7 Interval Teregova – Armeniș, traseu existent .................................................................................19
Figura 3-8 Exemple de podețe din elemente prefabricate ...............................................................................70
Figura 3-9 Exemplu de podeț din elemente prefabricate, în faza de execuție .................................................71
Figura 3-10 Exemplu de podeț alcătuit din elemente prefabricate ...................................................................71
Figura 3-11 Exemplu de tablier cu cuvă de balast din beton ...........................................................................73
Figura 3-12 Exemple de tabliere cu grinzi metalice înglobate .........................................................................74
Figura 3-13 Exemple de tabliere cu grinzi inima plina cale jos ........................................................................75
Figura 3-14 Exemple de tabliere cu grinzi inima plina cale sus .......................................................................76
Figura 3-15 Exemplu de pasaj superior ...........................................................................................................77
Figura 3-17 Exemplu de tabliere cu grinzi prefabricate T folosite pentru pasaj rutier ......................................77
Figura 3-17 Exemplu de pasaj inferior .............................................................................................................78
Figura 3-18 Secţiune transversală caracteristică by-pass .............................................................................134
Figura 3-19 Schema excavare cu tehnologia Tunel Boring Machine (TBM) .................................................135
Figura 3-20 Realizare tunelurilor Poarta I, II şi III prin metoda “Cut and cover” ...........................................136
Figura 3-21 Puncte prelevare probe piatră spartă și sol ................................................................................176
Figura 5-1 Rețeaua feroviară TEN – T ...........................................................................................................349
Figura 5-2 Hartă amplasare proiect ................................................................................................................350
Figura 5-3 Detalii traseu sector 1 Craiova Cap X - Strehaia Cap X ...............................................................350
Figura 5-4 Detalii traseu sector 2 Craiova Cap X - Strehaia Cap X ...............................................................351
Figura 5-5 Detalii traseu sector 2 Craiova Cap X - Strehaia Cap X (zona Balota) ........................................351
Figura 5-6 Detalii traseu sector 3 Gura Văii Cap Y – Valea Cernei Cap X ....................................................352
Figura 5-7 Sector 3: Poduri existente și tunel existent pe zona Dunării (Vârciova – Orşova) .......................352
Figura 5-8 Sector 4: Valea Cernei Cap X - Caransebeş ................................................................................353
Figura 5-9 Distanța față de granițe .................................................................................................................354
Figura 5-10 Harta geomorfologică ..................................................................................................................380
Figura 5-11 Harta geologică ...........................................................................................................................385
Figura 5-12 Zonarea teritoriului României în termeni de valori de vârf ale acceleraţiei terenului pentru
proiectare ag cu IMR 225 de ani si 20% probabilitate de depăşire în 50 de ani ............................................386
Figura 5-13 Zonarea teritoriului României în termeni de perioada de control (colț), TC a spectrului de
răspuns ...........................................................................................................................................................386
Figura 5-14 Zonarea seismică a teritoriului Romaniei Intensități pe scara MSK, conform SR 11100–1:93 ..387
Figura 5-15 Planul de amenajare a teritoriului național. Sectiunea a V-a. Zone de risc natural. Cutremure de
pământ ............................................................................................................................................................388
Figura 5-16 Planul de amenajare a teritoriului național. Sectiunea a V-a. Zone de risc natural. Alunecări de
teren................................................................................................................................................................389
Figura 6-1 Harta suprafeţelor împădurite impactate de traseul cf din judeţul Dolj .........................................406
Figura 6-2 Harta suprafeţelor împădurite impactate de traseul cf din judeţul Mehedinţi ...............................406
Figura 6-3 Harta suprafeţelor împădurite impactate de traseul cf din judeţul Caraş-Severin ........................407
Figura 6-4 Harta pajiştilor impactate de traseul cf din judeţul Dolj .................................................................408
Figura 6-5 Harta pajiştilor impactate de traseul cf din judeţul Mehedinţi .......................................................408
Figura 6-6 Modul de gestionare a deșeurilor ..................................................................................................428
Figura 10-1 Organizarea de șantier Coţofeni km 269+800-270+100 ............................................................470
Figura 10-2 Organizarea de șantier Răcari km 279+100-279+300................................................................470
Figura 10-3 Organizarea de șantier Filiaşi la km 285+600-285+800 .............................................................471
Figura 10-4 Organizarea de șantier Strehaia la km 309+400-309+700 .........................................................471
Figura 10-5 Organizarea de șantier Şimian la km 356+300-356+500 ...........................................................472
Pag. 8 / 589
Figura 10-6 Organizarea de șantier Drobeta la km 364+000-364+340 .........................................................472

Figura 10-7 Organizarea de șantier Topleţ la km 397+600-397+800 ............................................................473
Figura 10-8 Organizarea de șantier Mehadia Nouă la km 408+800-408+950...............................................473
Figura 10-9 Organizarea de șantier Iablaniţa la km 415+900 ........................................................................474
Figura 10-10 Organizarea de șantier Cruşovăţ la km 423+117 .....................................................................474
Figura 10-11 Organizarea de șantier Domaşnea la km 430+432 ..................................................................475
Figura 10-12 Organizarea de șantier Poarta la km 436+887 .........................................................................475
Figura 10-13 Organizarea de șantier Slatina Timiş la km 454+100 ...............................................................476
Figura 10-14 Organizarea de șantier Valea Timişului la km 466+500 ...........................................................476
Figura 10-15 Organizarea de șantier Caransebeş Călători km 477+900 ......................................................477
Figura 13-1 Vedere generală a traseului proiectat în raport cu unităţile de relief şi cu ariile naturale protejate
de interes comunitar (SCI – limite linie verde, SPA – limite linie roşie)..........................................................493
Figura 13-2 Poziţionarea proiectului faţă de ariile protejate de interes comunitar în sectorul de câmpie (SCI-
uri, limite cu linie verde) ..................................................................................................................................493
Figura 13-3 Poziţionarea proiectului faţă de ariile protejate de interes comunitar în sectorul Dunării şi
culoarului Timiş-Cerna (SCI-uri - linie verde, SPA-uri - linie roşie) ...............................................................494
Figura 13-4 Relația traseului propus cu Siturile Natura 2000 ........................................................................494
Figura 13-5 Zona de suprapunere a traseului căii ferate cu situl, respectiv cu habitatul speciei Lutra lutra
(oval alb) și al celorlalte două specii (Bombina bombina, Lucanus cervus) – dreptunghi alb ........................498
Figura 13-6 Coridor potențial de trecere pentru urs, lup și alte specii din fauna sălbatică, în zona Km 401 .518
Figura 13-7 Zonele de tangență ale traseului căii ferate cu habitate de pădure (km 401 și km 405), optime
unor specii de insecte de interes comunitar ...................................................................................................519
Figura 13-8 Suprapunerea traseului căii ferate cu zona de existență a speciei Lutra lutra (oval alb) ..........522
Figura 13-9 Coridor potențial de trecere pentru urs, lup, râs și alte specii din fauna sălbatică .....................524
Figura 13-10 Zonele de tangență ale traseului căii ferate cu habitatele ripariene, caracteristice vidrei ........525
Figura 14-1 Localizarea proiectului în bazinele hidrografice ..........................................................................532
Figura 14-2 Hărţi ale cursurilor de ape de suprafaţă impactate de traseu .....................................................546
Figura 15-1 Harta fizică a României ...............................................................................................................551
Figura 15-2 Harta geologică a României cu zonele de contact dintre plăcile tectonice ................................552
Figura 15-3 Harta geologică a României ........................................................................................................552
Figura 15-4 Harta climatică a României .........................................................................................................554
Figura 15-5 Harta climaterică a României conform STAS 1709/1-90 ............................................................556
Figura 15-6 Harta grosimii stratului de zăpadă în România ...........................................................................557
Figura 15-7 Strategie de inundaţii - stratul de zăpadă ...................................................................................558
Figura 15-8 Zonarea adâncimilor maxime de îngheț .....................................................................................559
Figura 15-9 Zonarea în funcţie de acţiunea vântului ......................................................................................560
Figura 15-10 Planul de amenajare a teritoriului naţional. Secţiunea a V-a. Zone de risc natural. Cutremure de
pământ ............................................................................................................................................................560
Figura 15-11 Harta cu intensitatea epicentrelor în România..........................................................................561
Figura 15-12 Harta privind vulnerabilitatea la alunecari de teren...................................................................563
Figura 15-13 Harta cu zone de risc natural ....................................................................................................564
Figura 15-14 Harta cu macrozonarea teritoriullui României la riscul alunecărilor de teren ...........................565
Figura 15-15 Harta cu clasificarea alunecărilor de teren ...............................................................................566
Figura 15-16 Harta cu risc potenţial la inundaţii .............................................................................................567
Figura 15-17 Risc potenţial la inundaţii pentru sectorul Craiova – Filiaşi ......................................................568
Figura 15-18 Risc potenţial la inundaţii pentru sectorul Filiaşi – Strehaia .....................................................568
Figura 15-19 Risc potenţial la inundaţii pentru sectorul Strehaia – Drobeta Turnu Severin ..........................569
Figura 15-20 Risc potenţial la inundaţii pentru sectorul Drobeta Turnu Severin – Orşova ............................569
Figura 15-21 Risc potenţial la inundaţii pentru sectorul Orşova – Mehadia ...................................................570
Figura 15-22 Risc potenţial la inundaţii pentru sectorul Mehadia – Teregova ...............................................571
Figura 15-23 Risc potenţial la inundaţii pentru sectorul Teregova – Caransebeş .........................................572
Figura 15-24 Harta cu risc potential semnificativ la inundatii .........................................................................573
Figura 15-25 Strategie inundaţii - cotele de risc inundaţii pentru cai ferate ...................................................574
Figura 15-26 Strategie de inundaţii - cotele de risc inundaţii pentru podurile feroviare .................................574
Pag. 9 / 589
Figura 15-27 Valoarea perioadei de colţ ........................................................................................................576

Figura 15-28 Zonarea valorilor de vârf ale acceleraţiei terenului pentru proiectare (ag) ...............................576
Figura 15-29 Zonarea seismica a teritoriului Romaniei. Intensitati pe scara MSK, conform SR 11100–1:93
........................................................................................................................................................................577
Pag. 10 / 589
Preambul
În vederea promovării proiectului: „Reabilitarea liniei feroviare Craiova - Drobeta Turnu
Severin - Caransebeş, parte a Coridorului Orient/Est - Mediteranean”, beneficiarul a depus
la ANPM, Notificarea privind intenţia de realizare a investiţiilor. În urma analizării
documentaţiei depuse, a localizării amplasamentului în planul de urbanism şi în raport cu
poziţia faţă de arii naturale protejate, zone-tampon, monumente ale naturii, monumente
istorice sau arheologice, zone cu restricţii de construit, zonă costieră şi având în vedere
că:
- proiectul propus intră sub incidenţa Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului
anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, fiind încadrat în Anexa nr.1 – pct.
7, lit.a) Construirea de linii pentru traficul feroviar de lungă distanţă; Anexa 2 – pct. 1,
lit.d) Defrişare în scopul schimbării destinaţiei terenului
- proiectul propus intră sub incidenţa art. 28 din OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată
cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările
ulterioare, deoarece amplasamentul proiectului intersectează ariile naturale protejate de
interes comunitar ROSCI0045 Coridorul Jiului, ROSCI0069 Domogled -Valea Cernei,
ROSCI0206 Porţile de Fier, ROSCI0284 Cheile Teregovei, ROSCI0366 Râul Motru,
ROSCI0385 Râul Timiş între Rusca şi Prisaca, ROSCI0420 Oprăneşti, ROSPA0026
Cursul Dunării-Baziaş-Porţile de Fier, ROSPA0080 Munţii Almăjului-Locvei, aria
protejată de interes internaţional sit Ramsar RO1946 Parcul Natural Porţile de Fier şi
ariile naturale protejate de interes naţional 2.295. Jardaşiţa, 2.306. Râpa Neagră, 2.597.
Gura Văii-Vârciorova, 2.598. Valea Oglanicului, 2.608. Dealul Varanic, 2.622. Cracul
Gaioara, 2.624. Cracul Crucii Parcul Natural Porţile de Fier. De asemenea,
amplasamentul proiectului este în vecinătatea ariilor naturale protejate de interes
comunitar şi naţional la o distanţă de până la 1 km, Parcul Naţional Domogled-Valea
Cernei, 2.607. Dealul Duhovnei, 2.625. Padina Virului, 2.308. Dealul Petrolea-
Cuptoare, 2.6.26. Locul fosilfer Pietrele Roşii, 2.296 Belareca, 2.293. Coronini-Bedina,
2.305. Sfinxul Bănăţean, ROSPA0035 Domogled-Valea Cernei
- proiectul propus intră sub incidența prevederilor art. 48 şi 54 din Legea apelor
nr.107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, ANPM a decis declanşarea
procedurii de evaluare a impactului asupra mediului.
Conform Deciziei etapei de evaluare iniţială nr. 90/30.06.2020, titularul proiectului trebuie
să depună la ANPM următoarele:
- memoriul de prezentare, completat conform conţinutului-cadru prevăzut în anexa nr.5 E
din Legea 292/2018
- avizul de Gospodărire a Apelor emis de autoritatea competentă în domeniul gospodăririi
apelor
Memoriul de prezentare a fost elaborat în conformitate cu prevederile următoarelor acte
normative:
- Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 aprilie 2014 de
modificare a Directivei 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice
şi private asupra mediului. S-au avut în vedere cerinţele Anexei II.A a Directivei
2014/52/UE cu privire la informaţiile ce trebuie incluse în Memoriul de Prezentare,
conform art. 4 al Directivei
Pag. 11 / 589
- Legea nr. 292/2018, privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private
asupra mediului
- OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare
1. DENUMIREA PROIECTULUI
Reabilitarea liniei feroviare Craiova – Drobeta Turnu Severin – Caransebeş, parte a
Coridorului Orient/Est – Mediteranean.
2. TITULARUL PROIECTULUI
Nume:Compania Naţională de Căi Ferate – “CFR” SA
Adresa titularului: Bd. Dinicu Golescu, nr. 38, Sector 1, Bucureşti
Tel: 021 319 2400 Fax: 021 312 3059
Reprezentanţii legali:
Director General: Ioan Puntea
Director General Adjunct Proiecte cu Finanțare Externă: Monica-Maria Mihăileanu
Director Direcția Pregătire Proiecte cu Finanțare Externă: Manuela BADEA
Persoane de contact:
Șef Serviciu: Adrian Dragomirescu tel 0722 693 287
Șef Proiect: Tamara Anton tel 0723 500 874
Autoritatea contractantă este structura responsabilă pentru implementarea proiectului, iar
beneficiarul proiectului, conform deciziei de finanţare, este România ca stat membru.
3. DESCRIEREA CARACTERISTICILOR FIZICE ALE ÎNTREGULUI
PROIECT
3.1. Rezumatul proiectului
Obiectivul de investiţie al proiectului îl constituie tronsonul de cale ferată Craiova –
Drobeta Turnu Severin – Caransebeş, cu o lungime totală a liniei (proiectate) de 225,287
km, care începe la Cap X Staţia Craiova şi se termină înainte de intrarea în Staţia
Caransebeş.
Principalele obiective ale proiectului sunt:
- modernizarea liniei de cale ferată în conformitate cu Specificaţiile Tehnice de
Interoperabilitate (STI) şi cu previziunile cererii de trafic de călători şi de marfă naţional
şi internaţional, astfel:
 linie dublă pe o lungime cât mai mare din traseu
 introducerea instalaţiilor de centralizare electronică/electrodinamică noi sau
reabilitate, după caz, în staţii şi linie curentă
 introducerea sistemului de siguranţă ERTMS nivel 2
 asigurarea lungimii maxime a trenului de 740 m în toate staţiile
 peroane înalte şi lungime a peronului de 400 m, în toate staţiile
 lucrări civile la clădirile de călători din staţii, lucrări de igienizare şi cosmetizare a
construcţiilor existente, intervenţii la structuri
 asigurarea vitezelor de circulaţie ale trenurilor de 100 - 120 km/h (pentru trenurile de
marfă), respectiv 120 - 160 km/h (pentru trenurile de călători), cu excepţii pe unele
zone, unde linia se va reabilita pe traseul existent
Pag. 12 / 589
- modernizarea instalaţiilor de electrificare pe toată lungimea

- mărirea capacităţii de tranzit
Faţă de traseul existent, în cadrul alternativei avizate de beneficiar, pentru reducerea
declivităţii şi creşterea vitezei operaţionale au fost alese următoarele variante noi de
traseu:
- zona Balota – linia cf se desprinde din linia existentă în dreptul localităţii Prunişor şi se
întâlneşte cu linia actuală înainte de staţia Şimian. Această variantă începe de la km pr.
333+000 şi se sfârşeşte la km pr. 359+390, având o lungime L = 26,390 km, linie de
cale ferată dublă. Pentru această variantă s-a prevăzut o staţie cf nouă la Prunişor (km
pr. 339+200 – km pr. 341+830), un tunel (km pr. 345+900 – km pr. 352+089), un pod
(ax km pr.355+642), creşterea vitezei de la 50 km/h la 160 km/h şi scăderea declivităţii
de la 32‰ la 18‰.
- zona Cruşovăţ - Domaşnea Cornea– linia cf se desprinde din linia existentă la km pr.
421+628 şi se întâlneşte cu linia actuală la km pr. 431+650, cu lungimea L = 10,022 km.
Pentru această variantă viteza creşte de la 65 km/h la 120 km/h, linie cf dublă.
- zona Poarta– linia cf se desprinde din linia existentă la km pr. 431+650 şi se întâlneşte
cu linia actuală la km pr. 443+020, cu lungimea L= 11,370 km. Pentru această variantă
s-au prevăzut: 3 tunele (km pr. 435+407 – km pr. 436+686; km pr. 437+504 – km pr.
438+054; km pr. 440+221 – km pr. 440+526) și un pod (ax km pr. 440 +756), creşterea
vitezei de la 50 km/h la 120 km/h, linie cf dublă şi scăderea declivităţii de la 24‰ la
18‰.
Prin implementarea proiectului, linia de cale ferată va fi în conformitate cu parametrii
tehnici ceruţi de standardele şi legislaţia europeană în vigoare. De asemenea,
implementarea proiectului va contribui la realizarea obiectivelor următoarelor convenţii şi
acorduri internaţionale:
- reţelele de Transport Trans-European (TEN)
- acordul european privind marile linii internaţionale de cale ferată (A.G.C.)
- acordul european privind marile linii de transport combinat şi instalaţii conexe
(A.G.T.C.)
- calea Ferată Trans-Europeană (TER)
- specificaţii Tehnice de Interoperabilitate (STI)
- regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului
- regulamentul (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului Axa
feroviară 22 parte a Coridorului Orient/Est-Mediteranean
- regulamentul (UE) nr. 1299/2014 privind specificaţia tehnică de interoperabilitate
referitoare la subsistemul „infrastructură“ al sistemului feroviar din Uniunea Europeană
- regulamentul (UE) nr. 1301/2014 al Comisiei privind specificaţiile tehnice de
interoperabilitate referitoare la subsistemul „energie” al sistemului feroviar din Uniune
- regulamentul (UE) nr. 1300/2014 al Comisiei privind specificaţiile tehnice de
interoperabilitate referitoare la accesibilitatea sistemului feroviar al Uniunii pentru
persoanele cu handicap şi persoanele cu mobilitate redusă şi alte acte legislative în
vigoare la data elaborării documentaţiei
- master Planul General de Transport al României (MPGT)
Pag. 13 / 589
3.2. Justificarea necesităţii proiectului

În conformitate cu noua configurare europeană a coridoarelor de transport teritoriul
României este traversat de două coridoare feroviare şi anume: Coridorul Orient/Est-
Mediteranean şi Coridorul Rin-Dunăre.
Conform noului Regulament (UE) nr. 1316/2013, Axa feroviară 22 este parte a Coridorului
Orient/Est-Mediteranean prin care Comisia Europeană urmăreşte îmbunătăţirea
conexiunilor multimodale între Germania de Nord, Republica Cehă, regiunea panonică şi
Europa de Sud - Est, inclusiv legătura cu Marea Neagră şi cu Grecia şi Cipru.
Axa feroviară 22: Patras – Atena – Salonic – Promahonas (Grecia) – Kulata – Sofia –
Vidin (Bulgaria) – Calafat – Craiova – Timişoara – Curtici (România) – Lokoshaza –
Budapesta – Gyor – Hegyeshalom (Ungaria) – Viena – Praga – Nürnberg/Dresda.
Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 a subliniat faptul că reţeaua transeuropeană de
transport TEN-T reprezintă o prioritate cheie a Cadrului Financiar Multianual. Unul dintre
obiectivele relevante pentru politica din domeniul TEN-T este ca 30 % din transportul rutier
de mărfuri efectuat pe distanţe mai mari de 300 km să treacă la alte moduri de transport
până în anul 2030, proporţia urmând să crească la 50% până în anul 2050.
Până în anul 2020 cea mai mare parte a transportului de călători pe distanţă medie ar
trebui să aibă loc pe căi feroviare. Acest obiectiv este posibil prin asigurarea unei reţele
centrale multimodale TEN-T perfect funcţională până în anul 2030 şi alinierea geografică a
coridoarelor de transport feroviar de marfă prevăzute în Regulamentul (UE) 913/2010.
În conformitate cu Master Planul General de Transport al României în perioada 2015-2030
secţiunile de cale ferată situate pe traseul Coridorului Orient/Est-Mediteranean vor fi
modernizate în conformitate cu prevederile regulamentelor şi directivelor europene în
vigoare (11315/2015, 1299/2015, 402/2013 şi Directiva 2008/57, ş.a.).
Secţiunea Craiova - Caransebeş face parte din Coridorul Orient/Est-Mediteranean.
Infrastructura existentă, pe secţiunea Craiova - Caransebeş, este departe de standardele
TEN-T, cât şi de prescripţiile STI, aflându-se în condiţii de mentenanţă reduse, majoritatea
structurilor sale fiind aproape de limita duratei de viaţă tehnică.
Studiile anterioare, efectuate la nivel european au indicat necesitatea reabilitării şi
modernizării liniei cf la standardele TEN-T şi STI, deoarece nu sunt respectate noile
reglementări şi norme EN, şi având în vedere zonele de instabilitate şi care prezintă riscuri
geotehnice, hidrologice, hidrogeologice.
Funcţionarea Axei 22 la standarde europene comune asigură:
- o legătură feroviară mai bună între România, Grecia, Bulgaria şi Ungaria cu statele din
vestul Europei pentru transportul feroviar de călători şi marfă
- o coordonare a operaţiunilor necesare de la o ţară la alta prin reducerea activităţilor
transfrontaliere în scopul de a asigura funcţionarea unificată, de a creşte gradul de
ocupare şi de a reduce kilometri goi ai materialului rulant de transport de marfă prin
implementare unor practici de operare comune
- politici de planificare operaţională, programare, politici tarifare şi de marketing comune,
care pot spori atracţia şi eficienţa economică a Axei feroviare 22 ca un întreg
- secţiunea de cale ferată a Coridorului Orient/Est Mediteranean care traversează
România are o lungime de 513 km şi este una din cele mai folosite secţiuni din reţeaua
CNCF “CFR” SA, atât pentru traficul (de călători şi marfă) naţional cât şi pentru cel
internaţional.
Pag. 14 / 589
De-a lungul acestei secţiuni, vor fi modernizate următoarele tronsoane:

- Caransebeş – Timişoara – Arad;
- Craiova – Dr. Tr. Severin – Caransebeş;
- Craiova – Calafat.
3.3. Valoarea investiţiei

Estimarea costului investiției pentru Alternativa 2 este de:
- 1.152.543.878 Euro fără TVA
- 5.578.773.387,07 Lei fără TVA (curs euro: 4,8404 la data de 31.08.2020).
3.4. Perioada de implementare propusă

Perioada de implementare conform cerințelor caietului de sarcini este de 5 ani de la data
semnării contractului.
3.5. Planşe reprezentative

Traseul căii ferate propus pentru reabilitare/modernizare se desfăşoară pe raza judeţelor
Dolj, Mehedinţi şi Caraş-Severin, mai precis între municipiile Craiova şi Caransebeş.
Planurile de amplasament şi de situaţie sunt atașate la prezenta documentație.
3.6. Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect

3.6.1. Descrierea situației existente pe amplasament
Tronsonul feroviar propus pentru reabilitarea liniei feroviare începe de la Cap X Stația
Craiova km 248+760 şi se termină înainte de intrarea în Stația Caransebeș la km 474+
925. Lungimea totală a liniei de cale ferată este de 226,165 km, întreaga secțiune fiind
electrificată.
Din punct de vedere administrativ, traseul liniei de cale ferata se afla: pe teritoriul judetului
Dolj de la km.248+760 pana la km 291+650 (42,89km), pe teritoriul judetului Mehedinti de
la km 291+650 pana la km 386+655 (95,00 km), pe teritoriul judetului Caras-Severin de la
km 386+655 pana la km 474+925 (88,27 km).
Regionalele de cale ferată aferente pentru această linie sunt:

- RCF Craiova de la km ex. 248+760 la km ex. 384+500 (L = 135,740 km)
- RCF Timișoara de la km ex. 384+500 la km ex. 474+925 (L = 90,425 km)
Din totalul traseului actual din punct de vedere al tipului liniei avem:
- traseu cu linie dublă Craiova - Strehaia ≈ 27%
- traseu cu linie simplă Strehaia - Caransebeș ≈ 73%
Din totalul traseului actual din punct de vedere al reliefului avem traseu: în relief muntos ≈
40%, în relief deluros ≈ 44%, în relief de câmpie ≈ 16%.
Pag. 15 / 589
Figura 3-1 Craiova - Caransebeș, traseu existent
După vizitele în teren şi analiza datelor de intrare s-au identificat următoarele aspecte:
- calea ferată este în aliniament, cu dublu fir de circulație, orientat SE – NW, traversează
localitatea Beharca prin NE fiind aproximativ paralelă cu DN6 pe care-l traversează
printr-un pasaj rutier, după care merge paralel cu DN-ul până la Filiași. Secțiunea tip a
terasamentului în general este rambleu cu înălțime de circa 2 m pe partea dreaptă
exceptând traversările Văii Almajului şi Valea Rea, zonele rampelor podurilor şi a
pasajelor rutiere de supratraversare în care hr > 2m (4/5m)
- de la Filiași calea ferată este în aliniament orientat WNW şi se înscrie în lunca
inundabilă a râului Jiu pe care-l traversează, ca apoi până la Strehaia să fie în
aliniament orientat E-W şi să se înscrie în lunca inundabilă a râului Motru, afluent de
dreapta al râului Jiu. De la Strehaia linia de circulație este simplă
Pag. 16 / 589
Figura 3-2 Craiova – Strehaia, traseu existent
- între Strehaia şi Prunișor calea ferată în aliniament orientat E-W şi chiar ENE – WSW
se înscrie în lunca inundabilă a pârâului Hușnița afluent de dreapta al râului Motru;
- urmează zona montană Balota, caracterizată prin pante instabile şi supusă alunecărilor
de teren.
Figura 3-3 Zona Balota, traseu existent
- în continuare, până la intrarea în localitatea Șimian calea ferata se derulează în

aliniament cu terasament având secțiunea de tip rambleu cu înălțimea de 1/2,5m, este
paralelă cu DN 6 pe care apoi îl traversează urmărind malul Dunării. Până la intrarea în
localitatea Drobeta Turnu Severin rambleul are înălțimea mai mare de 4m, calea ferată
coborând în terasa inferioară a Dunării;
- de la Gura Văii calea ferată se află într-o zonă cu relief deosebit, fiind construită pe o
fâșie destul de îngustă, pe malul de nord al Dunării, în imediata apropiere a drumului
național existent. În această zonă există mai multe poduri (viaducte) pe afluenții mici ai
Pag. 17 / 589
Dunării, proveniți din nord, precum şi 3 tuneluri scurte (<1000 m) situate în intervalul
Gura Văii – Orșova.
Figura 3-4 Gura Văii – Orșova, traseu existent
Figura 3-5 Poduri (Viaducte) existente și tunel existent pe zona Dunării (Zona Golful Bahna)
- de la Orșova calea ferată traversează un teren montan deluros, de-a lungul malurilor
râului Cerna, în imediata apropiere a drumului național DN 6 şi trece prin culoarul
Cerna-Beharca-Mehadia. Terasamentul căii ferate se înscrie la o cotă ridicată cu circa
1,5/2,5 m față de albia majoră
Pag. 18 / 589
Figura 3-6 Orșova-Caransebeș, traseu existent
- între Băile Herculane şi localitatea Mehadia aliniamentul este orientat S-N, urmărind
împreună cu DN 6 cursul râului Bela Reca, afluent de dreapta al râului Cerna, apoi linia
de cale ferată traversează localitățile Iablanița, Crușovăț, Cornea situându-se la distanță
mică de DN 6
- de aici calea ferată se înscrie în culoarul Timiș (traversând râul Timiș de mai multe ori)
de-a lungul căruia secțiunea tip a terasamentului este în rambleu cu înălțime de circa 3
m. Aliniamentul este orientat în continuare S-N şi traversează localitățile Teregova prin
est, Armeniș prin vest, Sadova prin est, Valea Timișului prin vest, Balta Sărată prin sud
şi municipiul Caransebeș prin vest.
De la Orșova la Armeniș există 6 tuneluri scurte, cu o singură cale (<1000 m).
Figura 3-7 Interval Teregova – Armeniș, traseu existent
Pag. 19 / 589
Traseul se mai caracterizează prin:

- elementele suprastructurii, care prezintă un grad avansat de uzură, cu traverse de
lemn şi beton cu degradări pronunțate;
- razele curbelor care au valori minime, fiind cuprinse între 200 m şi 550 m, pe zona
Prunișor – Drobeta Turnu Severin – Vârciorova – Slatina Timiș, ceea ce reprezintă ≈
53% din traseul liniei Craiova – Caransebeș;
- terasamentul liniei de cale ferată care cuprinde toate tipurile de secțiuni transversale:
de debleu, de rambleu, mixte, la nivel cu terenul din zonă, cu/fără lucrări de consolidări;
- panta caracteristică care este cuprinsă între 0 mm/m şi 27 mm/m (în zona Balota);
- zone cu risc de inundații, care duc la întreruperi ale circulației trenurilor, ca urmare a
creșterii nivelului apei în zonele învecinate;
- poduri şi podețe cu diverse lungimi şi deschideri:
 poduri cu deschideri între 5 m – 10 m;
 poduri cu deschideri între 10 m – 30 m;
 poduri cu deschideri >30 m;
 podețe cu deschideri de la 0,5 m – 5,0 m.
Concluziile expertizelor tehnice arată că acestea trebuie reabilitate/modernizate, pentru
eliminarea degradărilor sau pentru punerea în siguranță, dar şi pentru adaptarea la
circulația trenurilor cu viteze de până la 160 km/h. Viteza maximă de operare actuală este
între 50-120 km/h.
- tuneluri (11) cu lungimi variabile şi linie simplă. Unele dintre ele au betonul/apărarea de
gabioane degradate şi prezintă infiltrații;
- instalații de siguranța circulației. Pe toată linia există BLA, iar stațiile c.f. Craiova,
Drobeta Tr. Severin, Caransebeș sunt dotate cu instalații CE. Celelalte stații c.f. sunt
dotate cu instalații CED.
Pentru adaptarea la cerințele specifice coridoarelor europene este nevoie de
implementarea instalațiilor de centralizare electronică şi a ERTMS.
- treceri la nivel cu sau fără bariere care trebuie reparate/modernizate. Prin aplicarea
normelor pentru coridor european pentru tronsonul de cale ferată Craiova-Drobeta
Turnu Severin-Caransebeș se sporește gradul de siguranță la trecerile la nivel, prin
dotarea cu instalații BAT;
- linia de contact este de tip complet compensată şi semicompensat, având ca elemente
de sprijin stâlpi metalici sau din beton armat;
- instalații electrice de încălzitoare macaz (IM) care există doar în 8 stații;
- instalații de telecomunicații feroviare care sunt uzate atât fizic, cât şi moral, cablurile
telefonice având o vechime de peste 40 de ani, iar cele cu fibră optică au o vechime de
15 ani;
- staţii, halte de mişcare şi puncte de oprire dotate cu construcţii şi instalaţii aferente
(instalaţii electrice, sanitare şi termice). Majoritatea clădirilor existente prezintă
degradări datorită intemperiilor şi vechimii fiind neîntreţinute, iar în unele staţii grupurile
sanitare sunt dezafectate.
- peroane înguste realizate din elemente prefabricate din beton, dale din beton sau din
beton cu strat de uzură din asfalt, copertine degradate, cu infiltraţii, tunele pietonale
cu trepte deteriorate şi finisaje în stare avansată de degradare.
Pag. 20 / 589
Pe acest tronson funcţionează în prezent un număr de 17 staţii, 20 halte de mişcare şi 15

halte.
3.6.2. Descrierea proiectului propus

Pe baza analizei situaţiei existente, Consultantul a studiat alternative de proiect în scopul
îndeplinirii cerinţelor de reabilitare, atingând funcţiile necesare pentru coridorul feroviar
"Axa 22". Traseul de cale ferată proiectat se va desfăşura în general pe amplasamentul
existent al liniei CF, cu excepţia zonelor unde se execută variantele de traseu.
În urma analizelor efectuate s-a ales alternativa de traseu nr. 2 cu declivitatea maximă
18‰ şi dublare redusă. Acest proiect este cuprins în Master Planul General de Transport
al României.
Principalele avantaje ale traseului proiectat, faţă de traseul existent sunt:
- durată de parcurs mai mică pentru trenurile de călători şi de marfă;
- îmbunătăţirea geometriei traseului şi sporirea capacităţii portante a căii pentru a permite
circulaţia trenurilor cu viteza de până la 160 km/h;
- eliminarea bretelele, în locul lor introducându-se diagonale simple formate din
schimbători de cale;
- modernizarea clădirilor staţiilor de călători, incluzând construcţiile pasarelelor şi
ridicarea nivelului peroanelor, în conformitate cu standardele europene în vigoare;
- creşterea vitezei medii de transport pentru traficul de mărfuri;
- scurtarea distanţei cu 878 m faţă de traseul existent;
- creşterea capacităţii de transport;
- confort sporit pentru călători în timpul transportului;
- montarea panourilor fonoabsorbante de reducere a nivelului de zgomot, pe segmentele
de cale ferată ce străbat localităţile aflate în vecinătate;
- asigurarea condiţiilor de interoperabilitate, prevăzute în standardele tehnice şi în acord
cu legislaţia la nivel naţional şi european.
Tabel 3-1 Tabel comparativ situaţie existentă – situaţie proiectată pe tronson

Craiova-Caransebeş
Obiectiv U.M.
existent proiectat
Lungime traseu cale ferată km 226,165 225,287
Viteza maximă de circulaţie km/h 50-120 120 - 160
Linie CF dublă km 59,768 159,870
Staţii de cale ferată buc 16 14 reab. +2 noi
Halte de călători buc 33 31 reab. +2 noi
Sistem de semnalizare tip BLA ERTMS
Sistem de centralizare în staţii tip CED CE
Treceri la nivel buc 51 56
Pag. 21 / 589
3.6.2.1. Terasamente şi Suprastructură

Prin lucrările de terasamente şi suprastructură proiectate s-a avut în vedere:
- îmbunătăţirea geometriei traseului în plan şi în profil longitudinal (rectificări de curbe şi
încadrarea elementelor de profil în prevederile normativelor în vigoare);
- geometria căii în profil transversal;
- creşterea portanţei la nivelul platformei de pământ şi al platformei căii.
Creşterea vitezei maxime de circulaţie a trenurilor de călători, precum şi viteza medie a
trenurilor de marfă, este posibilă doar prin creşterea razei minime folosite la proiectarea
traseului.
Pe cuprinsul traseului la care viteza maximă proiectată este de 160 km/h, raza minimă
folosită este de 1500 m, cu supraînălţarea de 130 mm şi lungimea curbelor progresive de
210 m.
În linie curentă distanţa dintre axele liniilor va fi de minim 4,20 m, iar în staţii de minim 4,75
m.
În aliniament semilăţimea platformei c.f. proiectată este de 3,60 m. În curbe, în funcţie de
supraînălţare, semilăţimea platformei c.f. va avea următoarele valori:
- 3,70 m, pentru 0 < h  40 mm;
- 3,80 m, pentru 40 < h  80 mm;
- 3,90 m, pentru 80 < h  120 mm;
- 4,00 m, pentru 120 < h  150 mm;
În curbele cu raza R  800 m, avându-se în vedere ca lăţimea umărului prismei de piatră
spartă este de 60 cm, valorile de mai sus se vor majora cu 10 cm.
Trecerea de la valoarea lăţimii platformei c.f. de pe aliniament la valoarea de pe curbă se
face pe primii 10 m ai curbei de racordare.
În situaţiile în care lăţimea la nivelul platformei c.f. nu este suficientă, se realizează lucrări
de lărgire a rambleelor prin completări cu material granular.
Principalele lucrări proiectate din punct de vedere al suprastructurii sunt următoarele:
- pentru liniile curente şi liniile directe din staţii: înlocuirea materialului de cale existent cu
material nou - şine de tip 60 E1, montate pe traverse de beton monobloc noi pentru
prindere elastică, piatră spartă nouă;
- pentru liniile de primire expediere trenuri de călători: înlocuirea materialului de cale
existent din staţii cu material nou: şine de tip 60 E1, montate pe traverse de beton
monobloc noi pentru prindere elastică. Prisma căii va fi constituită din piatră spartă
ciuruită şi piatră spartă nouă;
- pentru celelalte linii din staţii se va folosi tot şină nouă, prindere elastică, traverse de
beton noi şi prism din piatră spartă ciuruită şi piatră spartă nouă;
- la realizarea prismei căii se va folosi piatră spartă nouă aprovizionată din cariere
agrementate de către AFER;
- după executarea lucrărilor de suprastructură, şinele urmează să fie sudate, realizându-
se calea fără joante; se vor suda reperele aparatelor de cale din capetele staţiilor şi se
vor îngloba în calea fără joante;
- pe podurile cu cuvă de balast şi în tuneluri suprastructura va fi la fel ca cea de pe restul
traseului; piatra spartă folosită în tunel va fi spălată înainte de punerea în operă;
- liniile directe şi primele abateri aferente liniilor directe vor avea lungimi utile mai mari de
750 m;
Pag. 22 / 589
- se vor elimina toate bretelele aflate în cale, în locul lor introducându-se diagonale
simple formate din schimbători de cale;
- se vor elimina toate traversările de pe liniile directe şi liniile abătute care se reabilitează;
- se vor înlocui la liniile abătute, aparatele de cale existente cu schimbătoare de cale noi
pe traverse de beton speciale noi.
Aparatele de cale utilizate la lucrările de modernizare sunt următoarele:
- schimbătoare de cale 60-190-1:9 şi 49-190-1:9 cu viteza pe abatere de 40 km/h;
- schimbătoare de cale 60-300-1:9 cu viteza pe abatere de 50 km/h;
- schimbătoare de cale 60-760-1:14 cu viteza pe abatere de 80 km/h;
- schimbătoare de cale 60-1200-1:18,5 cu viteza pe abatere de 100 km/h;
Sistematizarea staţiilor a ţinut seama de câteva obiective:
- amplasarea de aparate de cale la ambele capete ale primelor linii abătute, în toate
staţiile care permit o viteză pe abatere de 80 km/h;
- eliminarea peroanelor platformă dintre linii şi amplasarea de peroane late între linia
directă şi prima linie abătută, pentru ca peroanele să aibă o lăţime care să permită pe
de o parte staţionarea în siguranţă a călătorilor în timpul trecerii fără oprire a unui tren
de mare viteză pe linia alăturată peronului, iar pe de altă parte, să se asigure
posibilitatea de realizare a pasarelelor sau tunelelor pietonale. Obţinerea spaţiului
necesar pentru acest peron, presupune desfiinţarea unei linii abătute, total sau parţial şi
adaptarea corespunzătoare a dispozitivului de linii pentru a asigura funcţionalitatea în
noile condiţii. Peronul astfel realizat va deservi accesul călătorilor la ambele linii
adiacente acestuia;
- eliminarea bretelelor de pe linii şi înlocuirea lor cu diagonale simple.
Grosimea prismei căii sub traverse va fi de 0,30 m în aliniament şi sub firul interior al
curbelor. Lăţimea minimă a prismei măsurată de la capătul traversei la muchia prismei va
fi de 0,50 m în aliniament şi pe zona schimbătoarelor de pe liniile directe şi de 0,60 m în
curbe cu raze mai mici de 800 m.
Dimensionarea substratului căii este realizată atât la capacitate portantă cât şi la îngheţ.
Asigurarea protecţiei împotriva îngheţului a pământurilor sensibile şi foarte sensibile la
îngheţ din zona platformei s-a realizat prin substratul căii.
Grosimea necesară a stratului de protecţie la îngheţ s-a stabilit în funcţie de indicele de
îngheţ pentru o iarnă cu probabilitatea de revenire de 1 la 10 ani. A rezultat că un strat cu
grosimea de 40 cm asigură protecţia împotriva îngheţului a pământurilor sensibile şi foarte
sensibile la îngheţ din zona platformei căii.
Substratul căii se va realiza dintr-un amestec de piatră spartă şi agregate naturale.

Pentru liniile curente şi liniile directe din staţie, din calculul de dimensionare la capacitate
portantă, a rezultat o grosime de 40 cm a substratului căii ranforsat cu geogrilă şi geotextil
în bază. Geogrila este prevăzută în baza substratului căii peste geotextil.
Menţinerea caracteristicilor granulometrice ale substratului căii, care îi conferă
insensibilitate la îngheţ, s-a realizat prin interpunerea la baza substratului căii a unui
geotextil neţesut, având funcţia principală de separare a straturilor. Acest geotextil
împiedică ascensiunea particulelor fine din bază în substratul căii, ca urmare a efectului de
pompaj determinat de trecerea roţilor materialului rulant.
Pag. 23 / 589
Platforma c.f. şi faţa superioară a terasamentului a liniilor curente şi a liniilor directe, s-au
proiectat cu pante transversale de 5%, pentru scurgerea rapidă a apelor meteorice.
La liniile de abatere din staţii, substratul căii va avea grosimea de minim 30 cm. Platforma
c.f. şi faţa superioară a terasamentului vor avea panta de 3 %. La baza substratului liniilor
de abatere se va prevedea geotextil.
Lucrările de colectare şi scurgerea apelor pe interval şi staţie constau din:

- şanţuri de platformă, din pământ sau beton, pentru colectarea şi evacuarea apelor
meteorice;
- şanţuri de gardă pentru preîntâmpinarea degradării taluzurilor;
- drenuri longitudinale pentru colectarea apelor de infiltraţie şi a apelor subterane.
În staţii dispozitivul de colectare şi scurgere a apelor este constituit din drenuri

longitudinale, dispuse din două în două linii, unde faţa superioară a terasamentului este
prevăzută a se amenaja cu coame şi dolii, iar în zona peroanelor de o parte şi de alta a
acestora.
Drenurile vor fi realizate cu tuburi PEHD şi protejate cu geotextil cu rol de filtrare.

Diametrul tuburilor variază între 150 mm şi 400 mm. Tuburile sunt perforate parţial, pe
două treimi din circumferinţă.
Umplutura de deasupra tubului va fi din pietriş spălat sort 8 - 32 mm. Peste geotextil se va
aşterne pietriş spălat sort 32 – 63 mm.
Drenurile sunt ferite de colmatare prin amplasarea materialului geotextil drenant pe toată
suprafaţa săpăturii pentru dren, inclusiv deasupra, unde se petrec cele două margini ale
geotextilului.
Pentru întreţinerea drenurilor s-au prevăzut cămine de vizitare cu diametrul Ø = 1000 mm
amplasate la distanţă de 50 m unul de altul.
Toate punctele de deversare a apelor de la drenurile c.f. vor fi prevăzute cu separator de
nămol şi hidrocarburi, amplasat în amonte de căminul de descărcare.
Pentru zonele în care se execută variante de traseu noi, toate lucrările nou executate vor
avea infrastructură şi suprastructură nouă.
Dublarea segmentului Craiova – Drobeta Turnu Severin – Caransebeş se va face, în
general, pe partea dreaptă a căii ferate existente.
Pag. 24 / 589
Tabel 3-2 Tabel comparativ linie existentă – linie proiectată

Nr. Judeţul Interval/ Staţie Linie Linie proiectată Linie
crt. existentă dezafectată
1. DJ Craiova-Filiași dublă dublă
2. MH Filiaşi-Strehaia dublă dublă
3. MH Strehaia - Prunişor simplă dublare pe
partea dreaptă
4. MH Prunişor – Dr. Tr. simplă NU linia
Sev. Marfă existentă
rămâne în
funcţie
5. MH Prunişor – Dr. Tr. NU variantă de
Sev. Est traseu cu linie
dublă pe dreapta
liniei existente
6. MH Dr. Tr. Sev.-Valea simplă simplă
Cernei
7. CS Valea Cernei- simplă simplă
Iablaniţa
8. CS Iablaniţa - Cruşovăţ simplă dublare pe
partea dreaptă
9. CS Cruşovăţ - simplă variantă de linia
Domaşnea Cornea traseu cu linie existentă se
dublă pe stânga dezafectează
liniei existente
(la distanţe
variabile, de
max 100 m)
10. CS Domaşnea Cornea - simplă variantă de linia
Teregova traseu cu linie existentă se
dublă pe stânga dezafectează
liniei existente
(la distanţe
variabile, d max
250 m)
11. CS Teregova - Slatina simplă simplă
Timiş
12 CS Slatina Timiş - simplă dublare pe
Caransebeş partea dreaptă
Pag. 25 / 589
3.6.2.2. Drumuri tehnologice/drumuri de acces/treceri la nivel
Drumuri tehnologice
Pentru realizarea lucrărilor de terasamente, în lungul liniei c.f. sunt necesare drumuri
tehnologice. Aceste drumuri, după încheierea lucrărilor vor fi folosite ca drumuri de
întreţinere.
Pe zonele unde au fost proiectate variante de traseu se prevăd drumuri care să permită
accesul la lucrare a utilajelor de lucru precum şi aprovizionarea cu materiale. Toate aceste
drumuri se leagă la drumurile existente în zonă, permiţând de asemenea şi accesul la
proprietăţile agricole ce se găsesc în vecinătatea căii ferate.
Drumuri de acces
Acolo unde existau în vecinătatea căii ferate drumuri de pământ se prevede amenajarea
acestora pentru a fi folosite în timpul execuţiei lucrărilor, cât şi după terminarea acestora
ca drumuri de întreţinere.
Sistemul rutier al acestor drumuri este format din 55 cm. Partea carosabilă are lăţimea de
3,50 m, iar acostamentele sunt de 35 cm lăţime. Platforma drumului de întreţinere are o
lăţime de 4,20 m. La toate aceste drumuri s-au prevăzut platforme de încrucişare din 200
m în 200 m şi platforme de întoarcere. Platformele de încrucişare au o lungime de 20 m şi
o lăţime corespunzătoare pentru doua benzi 2 x 3,50 m. Platforma de întoarcere (fără
zonele de racordare cu drumul) va fi de 15,0 m x 20,0 m. Aceste platforme au fost
amplasate acolo unde drumului nu a fost posibil să i se realizeze un traseu continuu.
Treceri la nivel
În zona trecerilor la nivel ce se păstrează, de o parte şi de alta a căii ferate, pe o distanţă
de minim 20 m de la şina cea mai apropiată se amenajează drumul existent astfel încât să
fie în aliniament.
Trecerile la nivel cu calea ferată se vor reabilita prin înlocuirea dalelor de beton existente
cu dale elastice agrementate AFER.
Pe o lungime de 5,00 m de o parte şi de alta a axelor liniilor extreme şi pe zona liniilor c.f.
niveleta drumului va fi orizontală. Suprafaţa carosabilă a drumului se modernizează cu
asfalt pe distanţe de minim 30 m de o parte şi de alta a căii, în funcţie de lungimea
porţiunii de drum afectată ca urmare a asigurării elementelor geometrice în plan şi profil
longitudinal.
Pentru drumurile clasificate sistemul rutier al zonei amenajate va fi corespunzător cu cel al

drumului existent.
În tabelul de mai jos sunt prezentate intersecţiile liniei de cale ferată proiectată cu alte
artere rutiere de interes local sau naţional (treceri la nivel).
Pag. 26 / 589
Tabel 3-3 Treceri la nivel proiectate pe tronson
Nr. Interval/ Poziţie Poziţie Tipul

Tip dotare Tip drum Distanţa faţă de ariile protejate
crt. Staţie km ex. km pr. lucrării
1 Cernele - Işalniţa 260+829.40 260+830 BAT DC Reabilitare 2537 m ROSCI0045 - Coridorul Jiului
2 Işalniţa - Coţofeni 263+785.62 263+785 BAT DC Reabilitare 1950 m ROSCI0045 - Coridorul Jiului
3 Işalniţa - Coţofeni 268+682.25 268+682 BAT DC Reabilitare 2580 m ROSCI0045 - Coridorul Jiului
4 Coţofeni - Răcari 272+538.02 272+538 BAT DC Reabilitare 1120 m ROSCI0045 - Coridorul Jiului
5 Răcari 279+856.50 279+856 BAT DJ Reabilitare 1090 m ROSCI0045 - Coridorul Jiului
6 Răcari - Filiaşi 282+232.50 282+232 BAT DC Reabilitare 1300 m ROSCI0045 - Coridorul Jiului
7 Răcari - Filiaşi 284+130.00 284+130 BAT DC Reabilitare 1760 m ROSCI0045 - Coridorul Jiului
8 Filiaşi Y 286+523.55 286+525 BAT DC Reabilitare 2270 m ROSCI0045 - Coridorul Jiului
9 Filiaşi - Gura Motrului 288+752.15 288+880 BAT DC Reabilitare 490 m ROSCI0045 - Coridorul Jiului
10 Gura Motrului 292+811.00 292+945 BAT DJ Reabilitare 180 m ROSCI0045 - Coridorul Jiului
11 Gura Motrului - Butoieşti 295+143.00 295+280 BAT DC Reabilitare 1330 m ROSCI0366 -Râul Motru
12 Gura Motrului - Butoieşti 296+610.00 296+610 BAT DJ Reabilitare 940 m ROSCI0366 -Râul Motru
13 Gura Motrului - Butoieşti 297+692.00 297+692 BAT DC Reabilitare 690 m ROSCI0366 -Râul Motru
14 Butoieşti -Strehaia 301+090.00 301+215 BAT DC Reabilitare 650 m ROSCI0366 -Râul Motru
650 m ROSCI0405 -Dealurile Strehaia-
15 Strehaia 310+300.00 310+443 BAT DC Bâtlanele
Reabilitare 1050 m ROSCI0366 -Râul Motru
16 Strehaia - Ciochiuţa 311+615.00 312+370 BAT DJ
Reabilitare Bâtlanele
17 Strehaia - Ciochiuţa 315+818.00 315+950 BAT DC
18 Ciochiuţa 317+560.00 317+687 BAT DC 760 m ROSCI0405 -Dealurile Strehaia-
Pag. 27 / 589

19 Ciochiuţa - Tâmna 321+803.00 321+930 BAT DC
Dr. Tr. Sv. Mărfuri -
20 357+459.00 357+100 BAT DC
Dr. Tr. Sv. EST Reabilitare 4600 m ROSCI0420 -Oprăneşti
5400 m ROSCI0206 -Porţile de Fier,
ROSPA0080-Munţii Almăjului-Locvei şi
21 Drobeta Turnu Severin 363+165.00 362+810 BAT DJ ROSPA0026-Cursul Dunării-Baziaş-
Reabilitare Porţile de Fier
Drobeta Turnu Severin - ROSPA0080-Munţii Almăjului-Locvei şi
22 365+268.00 364+950 BAT DJ
Gura Văii ROSPA0026-Cursul Dunării-Baziaş-
23 365+977.00 365+620 BAT DJ
24 366+655 366+300 BAT DC
50 m ROSPA0026 - Cursul Dunării-
Baziaş-Porţile de Fier
25 Orşova 388+375.00 388+025 BAT DC
în ROSCI0206-Porţile de Fier şi
Reabilitare ROSPA0080 Munţii Almăjului-Locvei
Pag. 28 / 589

300 m ROSPA0026 - Cursul Dunării-
26 Orşova - Valea Cernei 390+580.00 390+200 BAT DC în ROSCI0206-Porţile de Fier şi
Reabilitare ROSPA0080 Munţii Almăjului-Locvei
în ROSCI0206-Porţile de Fier şi
27 Orşova - Valea Cernei 391+911.00 391+350 BAT DC Reabilitare ROSPA0080 Munţii Almăjului-Locvei
2300 m ROSCI0069-Domogled-Valea
28 Topleţ 397+834.00 397+300 BAT DJ Reabilitare Cernei
2400 m ROSCI0069 - Domogled-Valea
29 Topleţ 397+915.00 397+380 BAT DC Reabilitare Cernei
450 m ROSCI0069 -Domogled-Valea
30 Topleţ - Băile Herculane 400+190.00 399+650 BAT DJ Reabilitare Cernei
10 m ROSCI0069 -Domogled-Valea
31 Topleţ - Băile Herculane 400+965.00 400+430 BAT DC Reabilitare Cernei
32 Topleţ - Băile Herculane 402+240.00 401+705 BAT DC Reabilitare Cernei
Cernei
33 Topleţ - Băile Herculane 403+965.00 403+445 BAT DC Reabilitare 1100 m ROSPA0035 -Domogled-Valea
Cernei
Cernei
34 Topleţ - Băile Herculane 404+670.00 404+140 BAT DC Reabilitare 600 m ROSPA0035 -Domogled-Valea
Cernei
35 Mehadia Nouă 406+400.00 405+870 BAT DC Reabilitare Cernei şi ROSPA0035 Domogled-Valea
Pag. 29 / 589

Cernei
36 Mehadia Nouă - Mehadia 407+884.00 407+350 BAT DC Reabilitare Cernei şi ROSPA0035 Domogled-Valea
Cernei
37 Mehadia Nouă - Mehadia 409+075.00 408+550 BAT DC Reabilitare Cernei şi ROSPA0035 Domogled-Valea
Cernei
38 Mehadia Nouă - Iablaniţa 410+460.00 409+930 BAT DC Reabilitare Cernei şi ROSPA0035 Domogled-Valea
Cernei
39 Iablaniţa - Cruşovăţ 418+830.00 418+480 BAT DC Reabilitare Cernei şi ROSPA0035 Domogled-Valea
Cernei
40 Iablaniţa - Cruşovăţ 421+750.00 421+450 BAT DC Reabilitare Cernei şi ROSPA0035 Domogled-Valea
Cernei
Cruşovăţ - Domaşnea
41 - 426+600 BAT DC Nou Cernei şi ROSPA0035 Domogled-Valea
Cornea Cernei
Cruşovăţ - Domaşnea
42 - 428+000 BAT DC Nou Cernei şi ROSPA0035 Domogled-Valea
Cornea Cernei
Cruşovăţ - Domaşnea 9600 m ROSCI0385 -Râul Timiş între
43 - 428+950 BAT DC Nou
Cornea Rusca şi Prisaca
Domaşnea Cornea - 8800 m ROSCI0385 -Râul Timiş între
44 431+428.00 431+400 BAT DC Reabilitare
Poarta Rusca şi Prisaca
Pag. 30 / 589

3350 m ROSCI0385 -Râul Timiş între
45 Poarta - Teregova - 438+144 BAT DC Nou Rusca şi Prisaca
46 Poarta - Teregova - 439+400 BAT DC Nou Rusca şi Prisaca
47 Poarta - Teregova 439+950.00 439+940 BAT DC Reabilitare Rusca şi Prisaca
48 Armeniş - Slatina Timiş 450+245.00 449+360 BAT DC Reabilitare 2700 m ROSCI0284 -Cheile Teregovei
49 Slatina Timiş - Vălişoara 456+403.00 455+530 BAT DC Reabilitare Rusca şi Prisaca
50 Slatina Timiş - Vălişoara 459+110.00 458+230 BAT DC Reabilitare Rusca şi Prisaca
Vălişoara - Valea 460 m ROSCI0385 -Râul Timiş între
Timişului Rusca şi Prisaca
Vălişoara - Valea 180 m ROSCI0385 -Râul Timiş între
52 466+358.00 465+500 BAT DJ Reabilitare
Timişului Rusca şi Prisaca
Valea Timişului - Balta 1300 m ROSCI0385 -Râul Timiş între
Sărată Rusca şi Prisaca
54 Balta Sărată 469+761.00 468+900 BAT DC Reabilitare Rusca şi Prisaca
Balta Sărată - 2100 m ROSCI0385 -Râul Timiş între
Caransebeş Rusca şi Prisaca
Balta Sărată - 1700 m ROSCI0385 -Râul Timiş între
Caransebeş Rusca şi Prisaca
Pag. 31 / 589
3.6.2.3. Consolidări
Pe tronsonul Craiova – Caransebeş, în funcție de condițiile din teren, s-au proiectat
următoarele tipuri de lucrări de consolidări care constau în:
Şanţuri ranforsate
Şanţurile ranforsate, executate din beton monolit sau din elemente prefabricate, cu dren în
spate, sunt necesare pentru protejarea săpăturilor efectuate la piciorul versantului stabil,
colectarea şi evacuarea apelor de suprafaţă de pe versanţi şi de pe platforma liniei c.f. sau
a apelor de infiltraţie de la piciorul taluzului, reducând volumul de săpături şi al suprafeţei
ocupate.
Ziduri de sprijin de debleu

Zidurile de sprijin de debleu sunt necesare pentru sprijinirea versanţilor adiacenţi liniei c.f.
în care nu se pot practica săpături cu taluze obişnuite, datorită pantei transversale mari a
versanţilor, adâncimii mari a debleelor sau fenomenelor de instabilitate. Aceste ziduri se
pot executa şi în zone cu terenuri instabile, cu condiţia încastrării fundaţiilor în teren stabil
şi a execuţiei prin tehnologia „pe tronsoane alternative”, şi cu măsuri speciale de sprijinire.
În cazul în care terenul stabil sau terenul bun de fundare este la adâncime mare, zidurile
de sprijin se pot funda indirect, pe un rând sau două de coloane de beton armat.
Ziduri de sprijin de rambleu

Zidurile de sprijin de rambleu din beton monolit, sunt necesare pentru susţinerea taluzelor
sau platformelor, umpluturilor, rambleelor de cale ferată amplasate pe terenuri stabile,
neafectate de alunecări. Aceste ziduri se pot executa şi în zone cu terenuri instabile,
cu condiţia încastrării fundaţiilor în teren stabil și a execuţiei prin tehnologia „pe tronsoane
alternative”, şi cu măsuri speciale de sprijinire. În cazul în care terenul stabil sau terenul
bun de fundare este la adâncime mare, zidurile de sprijin se pot funda indirect, pe un rând
sau două de coloane de beton armat.
Ziduri de pământ armat cu geogrilă

Pe zonele unde este necesară extinderea dimensiunilor platformei căii la noile valori
impuse de distanţa dintre linii şi pentru menţinerea dimensiunilor în plan ale suprafeţelor
ocupate sunt recomandate zidurile din pământ armat cu geogrile care vor susţine noile
taluze proiectate. Materialele de umplutură vor avea caracteristici fizico-mecanice bune
(pământuri necoezive). Se vor folosi geogrile uniaxiale pentru armare şi geogrile
biaxiale pentru susţinerea taluzului între straturile de geogrile uniaxiale.
Sprijinire cu coloane de beton armat

Aceasta soluţie de consolidare - apărare este necesară la baza rambleului c.f. pe malului
lacului de acumulare de la S.H.E.N. Porţile de Fier I. Sunt necesare lucrări sub forma unor
ecrane de protecţie similare cu cele deja executate.
Aceasta soluţie de consolidare mai este recomandată atât pentru sprijinirea versanţilor
adiacenţi liniei c.f. în cazul debleelor adânci afectate de fenomene de instabilitate, cât şi
în cazul rambleelor înalte afectate de asemenea de fenomene de instabilitate.
Pag. 32 / 589
Lucrarea de sprijinire constă din coloane de beton armat de diametru mare, dispuse pe un
rând, la o distanță constantă față de axul c.f. proiectat. Coloanele sunt solidarizate la
partea superioară cu grindă de beton armat. Coloanele se pot realiza distanţate sau
secante, alternând coloanele de beton armat cu coloanele de beton simplu. În faţa
coloanelor se va executa un zid mască din beton armat.
La debleele cu adâncimi mari este necesară şi dispunerea de ancore la lucrările de

sprijinire.
Sprijinire taluz cu placi ancorate

Pentru evitarea unor decapări importante sau acolo unde trebuiesc susţinute taluze
abrupte, sunt recomandate lucrări de sprijinire din plăci ancorate. Plăcile sunt elemente
prefabricate din beton armat. Prefabricatele se ancorează în versant cu ancore tip bară
plină în cazul în care terenul de fundare este coeziv, sau cu ancore din bare goale în
interior în cazul în care terenul de fundare este necoeziv.
Protecţie versant cu plasă ancorată

În unele zone versanţii prezintă căderi de stânci în urma fenomenelor de alterare naturală
a suprafeţei masivului (vânt, îngheţ - dezgheţ, ploi, poluare, etc.). În aceste condiţii, pentru
protecţia împotriva căderii stâncilor, se va executa îndepărtarea materialului degradat
din masiv şi o protecţie a versantului cu plasă ancorată pe toată înălţimea afectată. Se
vor folosi plase metalice din oțel de înaltă rezistenţă. În cazul în care deasupra stâncii este
deluviu, sub plasa metalică se va aşterne o membrană antierozională tridimensională.
Pentru fixarea plasei, în cazul în care terenul de fundare este coeziv, se vor utiliza ancore
tip bară plină. În cazul în care terenul de fundare este necoeziv pentru fixarea plasei se vor
utiliza ancore din bare goale în interior.
Sisteme de protecţie împotriva căderilor de stânci

În cazul desprinderii de blocuri de piatră de diferite mărimi de pe versanţii stâncoşi
(existând în permanenţă pericolul ca acestea să intre în gabaritul căii ferate), se vor
amplasa „sisteme tip barieră flexibilă de protecție împotriva căderilor de stânci”. Acest
sistem alcătuit din plasă de sârmă, stâlpi de susţinere, cabluri de susţinere a plasei şi de
ancorare a stâlpilor, şi ancore flexibile, protejează împotriva impactului produs de pietrele
sau blocurile de rocă aflate în cădere.
Protecție taluze cu georeţele

Taluzele proiectate, cu înălţime mare şi pericol de ravinare, se vor proteja cu georeţea
tridimensională şi pământ vegetal în grosime de 5 cm. Georeţeaua are rol antierozional.
Ea se va ancora în teren atât la partea superioară a taluzului cât și la cea inferioară.
Protecție taluze cu geocelule

Taluzele proiectate, cu înălţime mare şi pante mai abrupte de 1:1.5, se vor proteja cu
geocelule din polietilenă de înaltă densitate perforate, cu înălţimea de minim 15 cm.
Geocelulele asigură stabilitatea taluzului şi îl protejează împotriva eroziunilor.
Geocelule se vor fixa pe taluz cu ancore din oțel beton care se înfig în pământ. Atât la
Pag. 33 / 589
partea inferioară cât şi la partea superioară, geocelulele se vor fixa cu ancore în dreptul
fiecărei celule. Dacă taluzul protejat este de înălţime mare, ca măsură de siguranţă, pe
lângă ancore, se vor utiliza tendoane.
În situaţiile în care în zona platformei de pe traseul existent sunt identificate pământuri
lichefiabile se va lua una din următoarele măsuri:
- realizarea de coloane de pietriş prin vibroflotare. Consolidarea terenurilor de
fundare prin vibroflotare constă în introducerea în teren a unui vibrator special,
concomitent cu un jet de apă sub presiune. Acţiunea concomitentă a vibraţiilor şi
jeturilor de apă conduce la îndesarea nisipului. Pentru completare şi compactare se
adăugă balast sau piatră spartă (poate fi cea de la dezafectarea structurii), realizându-
se coloane de balast cu diametrul de circa 1,00 m. Producându-se local lichefierea
terenului, are loc o restructurare a acestuia prin sortare gravitaţională.
- silicatizarea. Se aplică în general la nisipuri fine şi constă în solidarizarea particulelor
minerale cu ajutorul unui liant rezistent, format artificial prin reacţia chimică dintre
silicatul de sodiu solubil și un electrolit (clorura de calciu, hidroxid de calciu etc.).
Introducerea acestor substanţe în pământ se face prin mijloace corespunzătoare
porozităţii acestuia, respectiv prin injectare sub presiune.
- consolidarea prin vibroînţepare. Vibroînţeparea este o metodă specifică
pământurilor granulare, nisipurile slab saturate, fine, de grosime relativ mică,
consolidandu-se prin vibroînţepare. Îndesarea se realizează datorită vibraţiilor care
reducând frecarea între granule de nisip, conduc la aşezarea lor mai compacta, în
medie gradul de îndesare creste cu 20...25%.
În situaţiile în care, pe traseul nou, sunt identificate pământuri lichefiabile cu grosimi ale
straturilor mai mari de 6 m, se va lua una din următoarele măsuri:
- realizarea saltelelor geocelulare. O saltea de geocelule este o structură celulară
tridimensională formată dintr-o serie de celule interconectate. Aceste celule sunt
fabricate în teren şi consolidate cu geogrile, iar apoi umplute cu material granular
rezultând o structură de 1 m înălţime.
- injectarea straturilor de pământ prin metoda jet grouting. Tehnologia jet-grounting
reglementată prin norma europeană preluată ca standard roman SR EN 12716-2005,
constă într-un proces combinat de tăiere, amestecare şi cimentare a pământului sau a
rocilor alterate, cu ajutorul unui jet de înaltă presiune. Execuţia începe prin realizarea
unui foraj prin procedeul rotativ cu circulaţie, cu jet de apă, până la atingerea adâncimii
cerute pentru coloană; adâncimea unei coloane va depinde de înălţimea rambleului.
Pag. 34 / 589
Tabel 3-4 Lucrări consolidări

Nr. Județ Interval/ Poz.km Tip L(m) Tip Lucrare Distanța față de aria
Crt. Stație Interventie Stânga Dreapta protejată
Ex. Pr.
1 Dolj Ișalnița - - 264+850- Nou 200 - Şanţ ranforsat + taluz 220 m faţă de ROSCI0045-
Coțofeni 265+050 Coridorul Jiului
2 Coțofeni - - 272+140- Nou 600 - Şanţ ranforsat + taluz 1000m faţă de
Răcari 272+740 ROSCI0045-Coridorul
Jiului
3 - 273+950- Nou 500 - Şanţ ranforsat + taluz 900m faţă de ROSCI0045-
274+450 Coridorul Jiului
4 - 274+450- Nou 850 Şanţ ranforsat + Şanţ ranforsat + taluz 1000m faţă de
275+300 taluz ROSCI0045-Coridorul
Jiului
5 - 275+300- Nou 460 Sprijinire cu piloţi Sprijinire cu piloţi 700m faţă de ROSCI0045-
275+760 ancoraţi D=1200 + ancoraţi D=1200 + taluz Coridorul Jiului
taluz
6 - 275+760- Nou 140 Şanţ ranforsat + Şanţ ranforsat + taluz 700m faţă de ROSCI0045-
275+900 taluz Coridorul Jiului
7 - 275+900- Nou 280 Sprijinire cu piloţi Sprijinire cu piloţi 650m faţă de ROSCI0045-
276+180 ancoraţi D=1200 + ancoraţi D=1200 + taluz Coridorul Jiului
taluz
276+350 taluz Coridorul Jiului
9 Răcari- - 280+250- Nou 200 Şanţ ranforsat + Şanţ ranforsat + taluz 1300m faţă de
Filiași 280+450 taluz ROSCI0045-Coridorul
Pag. 35 / 589
Ex. Pr.
Jiului
Jiului
Jiului
12 - 284+120- Nou 630 - Şanţ ranforsat + taluz 200 m faţă de ROSCI0045-
284+750 Coridorul Jiului
13 Butoiești- - 301+340- Nou 1010 Şanţ ranforsat + - 300m faţă de ROSCI0045-
Strehaia 302+350 taluz Coridorul Jiului
14 Strehaia- - 311+350- Nou 300 Şanţ ranforsat + - 200m faţă de ROSCI0405-
Ciochiuța 311+650 taluz Dealurile Strehaia -
Bâtlanele
15 Igioasa- - 334+460- Nou 100 - Şanţ ranforsat + taluz 180m faţă de ROSCI0432-
Prunișor 334+560 Prunişor
16 - 334+560- Nou 140 - Sprijinire cu piloţi 300m faţă de ROSCI0432-
334+700 ancoraţi D=1200 + taluz Prunişor
17 - 334+700- Nou 50 - Sprijinire cu 2 rânduri 250m faţă de ROSCI0432-
334+750 piloţi ancoraţi + taluz Prunişor
18 - 334+750- Nou 200 Sprijinire cu piloţi Sprijinire cu 2 rânduri 190m faţă de ROSCI0432-
334+950 ancoraţi D=1200 + piloţi ancoraţi + taluz Prunişor
taluz
Pag. 36 / 589
Ex. Pr.
19 - 334+950- Nou 100 - Sprijinire cu piloţi 260m faţă de ROSCI0432-
335+050 ancoraţi D=1200 + taluz Prunişor
335+075 Prunişor
21 Prunișor- - 344+820- Nou 30 Sprijinire cu 2 - 120m faţă de ROSCI0420-
Drobeta 344+850 rânduri piloţi Oprăneşti
Tr. ancoraţi + taluz
22 Severin - 344+850- Nou 100 Sprijinire cu 2 - 20m faţă de ROSCI0420-
Est 344+950 rânduri piloţi Oprăneşti
ancoraţi + taluz
23 - 344+950- Nou 230 Sprijinire cu 2 Sprijinire cu piloţi foraţi în ROSCI0420-Oprăneşti
345+180 rânduri piloţi + taluz
ancoraţi + taluz
24 - 345+180- Nou 70 Sprijinire cu piloţi Sprijinire cu piloţi foraţi în ROSCI0420-Oprăneşti
345+250 foraţi + taluz + taluz
25 - 345+250- Nou 10 - Şanţ ranforsat + taluz în ROSCI0420-Oprăneşti
345+260
26 - 345+660- Nou 90 Şanţ ranforsat + - în ROSCI0420-Oprăneşti
345+750 taluz
27 - 345+750- Nou 150 Sprijinire cu piloţi Sprijinire cu 2 rânduri în ROSCI0420-Oprăneşti
345+900 foraâi + taluz piloţi ancoraţi + taluz
28 - 352+089- Nou 31 Sprijinire cu piloţi Sprijinire cu 2 rânduri 240m faţă de ROSCI0420-
352+120 foraţi + taluz piloţi ancoraţi + taluz Oprăneşti
Pag. 37 / 589
Ex. Pr.
29 - 352+120- Nou 140 Sprijinire cu piloţi Sprijinire cu piloţi foraţi 310m faţă de ROSCI0420-
352+260 foraţi + taluz + taluz (2:3) Oprăneşti
30 - 352+260- Nou 100 Sprijinire cu 2 Sprijinire cu piloţi foraţi 350m faţă de ROSCI0420-
352+360 rânduri piloţi + taluz Oprăneşti
ancoraţi + taluz
31 - 352+360- Nou 240 Sprijinire cu piloţi Sprijinire cu piloţi foraţi 500m faţă de ROSCI0420-
352+600 foraţi + taluz + taluz Oprăneşti
32 - 352+600- Nou 150 Sprijinire cu 2 Sprijinire cu piloţi foraţi 600m faţă de ROSCI0420-
352+750 rânduri piloţi + taluz Oprăneşti
ancoraţi + taluz
33 - 352+750- Nou 30 Sprijinire cu 2 - 680m faţă de ROSCI0420-
352+780 rânduri piloţi Oprăneşti
ancoraţi + taluz
34 352+780- Nou 15 Şanţ ranforsat + - 700m faţă de ROSCI0420-
352+795 taluz Oprăneşti
35 - 354+380- Nou 570 Şanţ ranforsat + Şanţ ranforsat + taluz 2500m faţă de ROSCI0420
354+950 taluz Oprăneşti
36 Legatură - 0+500- Nou 140 - 2 rânduri piloți ancorați+ 5800m faţă de ROSCI0420
feroviară 0+640 taluz (1:1) Oprăneşti
37 cu - 0+640- Nou 100 - Sprijinire cu 2 rânduri 5800m faţă de ROSCI0420
Dudașu 0+700 piloţi ancoraţi + taluz Oprăneşti
38 - 0+700- Nou 20 Zid de sprijin din b. Sant ranforsat + taluz 5800m faţă de ROSCI0420
0+720 a. fundat pe 2 Oprăneşti
Pag. 38 / 589
Ex. Pr.
rânduri de piloţi
39 - 0+792- Nou 18 Zid de sprijin din b. Sprijinire cu 2 rânduri 5800m faţă de ROSCI0420
0+810 a. fundat pe 2 piloţi ancoraţi + taluz Oprăneşti
rânduri de piloţi
40 - 0+810- Nou 30 - Sprijinire cu 2 rânduri 5800m faţă de
0+840 piloţi ancoraţi + taluz ROSCI0420 Oprăneşti
41 - 0+840+0+8 Nou 40 Zid de sprijin din b. Şanţ ranforsat + taluz 5800m faţă de ROSCI0420
80 a. fundat pe piloţi Oprăneşti
42 - 0+880- Nou 20 Zid de sprijin din b. Şanţ ranforsat + taluz 5800m faţă de ROSCI0420
rânduri de piloţi
43 - 0+900- Nou 40 Zid de sprijin din b. Sprijinire cu 2 rânduri 5800m faţă de ROSCI0420
0+940 a. fundat pe 2 piloţi ancoraţi + taluz Oprăneşti
rânduri de piloţi
44 - 0+940- Nou 30 - Şanţ ranforsat + taluz 5800m faţă de ROSCI0420
0+970 (2:3) Oprăneşti
45 - 0+970- Nou 30 - Sprijinire cu 2 rânduri 5800m faţă de ROSCI0420
1+000 piloţi ancoraţi + taluz Oprăneşti
1+010 Oprăneşti
47 - 1+070- Nou 30 Zid de sprijin din b. - 5700m faţă de ROSCI0420
1+100 a. fundat pe piloţi Oprăneşti
Pag. 39 / 589
Ex. Pr.
1+210 Oprăneşti
49 - 1+310- Nou 130 - Sprijinire cu piloţi 5700m faţă de ROSCI0420

1+440 ancoraţi D=1200 + taluz Oprăneşti
rânduri de piloţi
52 - 1+670- Nou 30 Sprijinire cu piloţi Sprijinire cu 2 rânduri 5700m faţă de ROSCI0420
1+700 ancoraţi D=1200 + piloţi ancoraţi + taluz Oprăneşti
taluz
53 - 1+700- Nou 30 - Sprijinire cu 2 rânduri 5700m faţă de ROSCI0420
1+730 piloţi ancoraţi + taluz Oprăneşti
rânduri de piloţi
56 - 1+840- Nou 120 - Şanţ ranforsat + taluz 570 m faţă de ROSCI0420
1+960 Oprăneşti
2+000 Oprăneşti
Pag. 40 / 589
Ex. Pr.
58 - 2+000- Nou 30 - Sprijinire cu piloţi foraţi 5700m faţă de ROSCI0420
2+030 D=1200 + taluz Oprăneşti
59 Drobeta - 359+326- Nou 74 - Şanţ ranforsat + taluz 5800m faţă de ROSCI0420
Tr. 359+400 Oprăneşti
60 Severin - 360+170- Nou 130 Şanţ ranforsat + taluz 6500m faţă de ROSCI0420
est- 360+300 Oprăneşti
Drobeta
Tr.
61 Severin - 362+850- Nou 100 - Şanţ ranforsat + taluz 5300m faţă de
362+950 ROSCI0206- Porțile de Fier
şi ROSPA0080- Munții
Almăjului - Locvei
62 - 364+450- Nou 600 - Şanţ ranforsat + taluz 4100m faţă de
Almăjului - Locvei
63 - 365+750- Nou 200 Şanţ ranforsat + taluz 3300m faţă de
Almăjului - Locvei
64 - 366+050- Nou 1000 Şanţ ranforsat + 2600m faţă de
367+050 taluz ROSCI0206- Porțile de Fier
Pag. 41 / 589
Ex. Pr.
Almăjului - Locvei
65 Drobeta - 368+550- Nou 100 Şanţ ranforsat + Şanţ ranforsat + taluz 300m faţă de ROSCI0206-
Tr. 368+650 taluz Porțile de Fier şi
Severin- ROSPA0080- Munții
Gura Văii Almăjului – Locvei şi
ROSPA0026- Cursul
Dunării - Baziaș - Porțile de
Fier
368+750 Porțile de Fier şi
ROSPA0080- Munții
Almăjului – Locvei şi
ROSPA0026- Cursul
Fier
67 - 368+850- Nou 200 Şanţ ranforsat + Plasă ancorată în ROSCI0206- Porțile de
369+050 taluz Fier şi ROSPA0080-
Munții Almăjului – Locvei şi
100m faţă de ROSPA0026-
Cursul Dunării - Baziaș -
Porțile de Fier
68 - 369+050- Nou 400 - Protecţie versant cu în ROSCI0206- Porțile de
369+450 plăci prefabricate Fier şi ROSPA0080-
Pag. 42 / 589
Ex. Pr.
Porțile de Fier
40 m faţă de ROSPA0026-
Porțile de Fier
70 - 370+950- Nou 230 - Plasă ancorată în ROSCI0206- Porțile de
371+180 Fier şi ROSPA0080-
Porțile de Fier
71 - 371+180- Nou 120 Şanţ ranforsat + taluz în ROSCI0206- Porțile de
Porțile de Fier
72 Gura Văii - 372+312- Nou 138 - Plasă ancorată în ROSCI0206- Porțile de
Pag. 43 / 589
Ex. Pr.
Porțile de Fier
73 Gura Văii- - 372+827- Nou 523 - Protecţie versant cu în ROSCI0206- Porțile de
Vârciorov 373+350 plăci prefabricate Fier şi ROSPA0080-
a Munții Almăjului – Locvei şi
Porțile de Fier
Porțile de Fier
Porțile de Fier
Pag. 44 / 589
Ex. Pr.
Porțile de Fier
ROSPA0026- Cursul
Fier
Porțile de Fier
Porțile de Fier
Pag. 45 / 589
Ex. Pr.
Porțile de Fier

Porțile de Fier
Porțile de Fier
83 Vârciorov - 379+000- Nou 157 - Protecţie versant cu în ROSCI0206- Porțile de
a 379+157 plăci prefabricate Fier şi ROSPA0080-
Pag. 46 / 589
Ex. Pr.
Porțile de Fier
Porțile de Fier
Porțile de Fier
86 Vârciorov - 381+209- Nou 169 - Protecţie versant cu în ROSCI0206- Porțile de
a- Orșova 381+378 plăci prefabricate Fier şi ROSPA0080-
Porțile de Fier
87 - 381+493- Nou 47 Zid de sprijin din Zid de sprijin din beton în ROSCI0206- Porțile de
381+540 beton armat armat Fier şi ROSPA0080-
Pag. 47 / 589
Ex. Pr.
Porțile de Fier
Porțile de Fier
Porțile de Fier
Porțile de Fier
Pag. 48 / 589
Ex. Pr.
Porțile de Fier

Porțile de Fier
93 Orșova – - 388+180- Nou 31 Zid de sprijin din Zid de sprijin din beton în ROSCI0206- Porțile de
Valea 388+211 beton armat armat Fier şi ROSPA0080-
Cernei Munții Almăjului – Locvei şi
Porțile de Fier
Porțile de Fier
Pag. 49 / 589
Ex. Pr.
Porțile de Fier
96 - 389+050- Nou 100 - Plasă torcretată în ROSCI0206- Porțile de
Porțile de Fier
97 - 389+150- Nou 200 Zid de sprijin din Plasă torcretată în ROSCI0206- Porțile de
389+350 beton armat + Fier şi ROSPA0080-
plasă ancorată Munții Almăjului – Locvei şi
Porțile de Fier
98 - 389+350- Nou 100 Rigolă prefabricată - în ROSCI0206- Porțile de
Porțile de Fier
Pag. 50 / 589
Ex. Pr.
99 - 390+650- Nou 128 - Şanţ ranforsat + taluz în ROSCI0206- Porțile de
Porțile de Fier
100 - 391+850- Nou 65 Zid de sprijin din Rigolă prefabricată în ROSCI0206- Porțile de
391+915 beton armat Fier şi ROSPA0080-
Porțile de Fier
101 - 391+915- Nou 35 Plasă ancorată Rigolă prefabricată în ROSCI0206- Porțile de
1000m faţă de
ROSPA0026- Cursul
Fier
102 - 391+950- Nou 200 Plasă ancorată în ROSCI0206- Porțile de
1000m faţă de
ROSPA0026- Cursul
Pag. 51 / 589
Ex. Pr.
Fier
103 - 392+150- Nou 100 Plasă ancorată Şanţ ranforsat + taluz în ROSCI0206- Porțile de
1200m faţă de
ROSPA0026- Cursul
Fier
104 Hm. - 392+173- Nou 77 Plasă ancorată Şanţ ranforsat + taluz în ROSCI0206- Porțile de
Valea 392+250 Fier şi ROSPA0080-
Cernei Munții Almăjului – Locvei şi
1000m faţă de
ROSPA0026- Cursul
Fier
105 Hm. - 395+850- Nou 100 Şanţ ranforsat + Şanţ ranforsat + taluz 2100m faţă de
Valea 395+950 taluz ROSCI0206- Porțile de Fier
Cernei - şi ROSPA0080- Munții
Topleț Almăjului - Locvei
106 - 395+950- Nou 200 Plasă ancorată Zid de sprijin din beton 2100m faţă de
396+150 armat ROSCI0206- Porțile de Fier
Pag. 52 / 589
Ex. Pr.
Almăjului - Locvei
107 - 396+250- Nou 100 Zid de sprijin din b. - 2300m faţă de
396+350 a. fundat pe piloţi ROSCI0206- Porțile de Fier
Almăjului - Locvei
108 - 396+450- Nou 600 Plasă ancorată Zid de sprijin din beton 2700m faţă de
397+050 armat ROSCI0206- Porțile de Fier
Almăjului - Locvei
109 - 397+150- Nou 30 - Zid de sprijin din b. a. 2800m faţă de
397+180 fundat pe piloţi ROSCI0206- Porțile de Fier
Almăjului - Locvei
110 Topleț - 397+180- Nou 100 - Şanţ ranforsat + taluz 2900m faţă de
Almăjului - Locvei
112 Topleț- - 399+320- Nou 40 Şanţ ranforsat + - 1100m faţă de
Băile 399+360 taluz ROSCI0069-Domogled -
Herculan Valea Cernei
113 e - 399+360- Nou 80 Sprijinire cu piloţi - 900m faţă de ROSCI0069-
399+440 ancoraţi D=1200 + Domogled - Valea Cernei
taluz
Pag. 53 / 589
Ex. Pr.
114 - 399+440- Nou 170 Şanţ ranforsat + - 900m faţă de ROSCI0069-
399+610 taluz Domogled - Valea Cernei
115 - 399+750- Nou 200 Rigola prefabricată - 600m faţă de ROSCI0069-
399+950 Domogled - Valea Cernei
119 Băile - 404+390- Nou 180 Plasă ancorată - în ROSCI0069-Domogled -
Herculan 404+570 Valea Cernei
120 e - 405+020- Nou 90 Plasă ancorată - 200m faţă de ROSCI0069-
405+110 Domogled - Valea Cernei şi
140 m faţă de
ROSPA0035- Domogled -
Valea Cernei
121 - 405+110- Nou 170 Plasă ancorată - 300m faţă de ROSCI0069-
405+280 Domogled - Valea Cernei şi
150 m faţă de
Valea Cernei
122 Hm. - 407+750- Nou 100 Plasă torcretată - 826m faţă de ROSCI0069-
Pag. 54 / 589
Ex. Pr.
Mehadia 407+850 Domogled - Valea Cernei şi
Nouă – ROSPA0035- Domogled -
Mehadia Valea Cernei
123 Veche - 407+850- Nou 100 Şanţ ranforsat + - 900m faţă de ROSCI0069-
407+950 taluz Domogled - Valea Cernei şi
Valea Cernei
124 - 407+950- Nou 100 Zid de sprijin din - 900m faţă de ROSCI0069-
408+050 beton armat Domogled - Valea Cernei şi
Valea Cernei
408+350 fundat pe piloţi ROSCI0069-Domogled -
Valea Cernei şi
Valea Cernei
126 - 408+350- Nou 100 Şanţ ranforsat + - 1100m faţă de

408+450 taluz ROSCI0069-Domogled -
Valea Cernei şi
Valea Cernei
127 Mehadia - 408+450- Nou 90 Plasă ancorată - 1150m faţă de
Pag. 55 / 589
Ex. Pr.
Veche 408+540 ROSCI0069-Domogled -
Valea Cernei şi
Valea Cernei
128 - 409+310- Nou 840 Şanţ ranforsat + 1500m faţă de
Valea Cernei şi
Valea Cernei
129 Mehadia - 411+250- Nou 230 - Zid de sprijin din b. a. 2800m faţă de
Veche- 411+480 fundat pe 2 rânduri de ROSCI0069-Domogled -
Iablanița piloţi Valea Cernei şi
Valea Cernei
130 - 411+580- Nou 200 Zid de sprijin din b. - 3000m faţă de
411+780 a. fundat pe piloţi ROSCI0069-Domogled -
Valea Cernei şi
Valea Cernei
131 - 411+780- Nou 320 Sprijinire cu piloţi - 3100m faţă de
412+100 ancoraţi D=1200 + ROSCI0069-Domogled -
taluz Valea Cernei şi
Pag. 56 / 589
Ex. Pr.
Valea Cernei
Valea Cernei şi
Valea Cernei
133 - 412+250- Nou 577 Plasă ancorată - 3900m faţă de
412+827 ROSCI0069-Domogled -
Valea Cernei şi
Valea Cernei
134 - 413+450- Nou 100 Şanţ ranforsat + Plasă torcretată 4900m faţă de
Valea Cernei şi
Valea Cernei
135 - 413+550- Nou 89 - Plasă torcretată 5000m faţă de
Valea Cernei şi
Valea Cernei
136 - 413+880- Nou 129 Plasă torcretată - 5300m faţă de
Pag. 57 / 589
Ex. Pr.
Valea Cernei şi
Valea Cernei
137 - 414+091- Nou 175 - Plasă torcretată 5400m faţă de
Valea Cernei şi
Valea Cernei
138 Iablanița - 416+750- Nou 100 - Sprijinire cu piloţi 6000m faţă de
416+850 ancoraţi D=1200 + taluz ROSCI0069-Domogled -
Valea Cernei şi
Valea Cernei
139 Iablanița - - 419+450- Nou 100 - Sprijinire cu piloţi 7200m faţă de
Crușovăț 419+550 ancoraţi D=1200 + taluz ROSCI0069-Domogled -
Valea Cernei şi
Valea Cernei
140 - 419+550- Nou 100 - Sprijinire cu piloţi 7400m faţă de
Valea Cernei şi
Valea Cernei
Pag. 58 / 589
Ex. Pr.
Valea Cernei şi
Valea Cernei
Valea Cernei şi
Valea Cernei
Crușovăț Valea Cernei şi
Valea Cernei
Valea Cernei şi
Valea Cernei
145 - 423+550- Nou 30 - Taluz 12000m faţă de
Valea Cernei şi
Pag. 59 / 589
Ex. Pr.
Valea Cernei
Valea Cernei şi
Valea Cernei
Valea Cernei şi
Valea Cernei
Valea Cernei şi
Valea Cernei
Valea Cernei şi
Valea Cernei
150 Curoșovă - 428+050- Nou 580 2 rânduri de piloți Şanţ ranforsat + taluz 10000m faţă de
Pag. 60 / 589
Ex. Pr.
ț- 428+630 ancotați +taluz ROSCI0069-Domogled -
Domașne Valea Cernei şi
a Cornea ROSPA0035- Domogled -
Valea Cernei
151 - 428+850- Nou 100 Taluz Taluz 10000m faţă de
428+950 ROSCI0385- Râul Timiș
între Rusca și Prisaca
152 Domașne - 431+350- Nou 70 Sprijinire cu piloţi - 8000m faţă de
a Cornea 431+420 ancoraţi D=1200 + ROSCI0385- Râul Timiș
taluz între Rusca și Prisaca
153 Domașne - 431+650- Nou 50 - Taluz 8400m faţă de
a Cornea 431+700 ROSCI0385- Râul Timiș
- Poarta între Rusca și Prisaca
Pag. 61 / 589
Ex. Pr.
160 - 434+480- Nou 70 Şanţ ranforsat + Sprijinire cu piloţi foraţi 6450m faţă de
434+550 taluz + taluz ROSCI0385- Râul Timiș
162 - 434+950- Nou 50 Şanţ ranforsat + Sprijinire cu piloţi foraţi 6200m faţă de
435+000 taluz + taluz ROSCI0385- Râul Timiș
163 - 435+000- Nou 180 Sprijinire cu piloţi Sprijinire cu piloţi 6150m faţă de
435+180 ancoraţi D=1200 + ancoraţi D=1200 + taluz ROSCI0385- Râul Timiș
164 - 435+180- Nou 40 Sprijinire cu piloţi Sprijinire cu 2 rânduri 6000m faţă de
435+220 ancoraţi D=1200 + piloţi ancoraţi + taluz ROSCI0385- Râul Timiș
Pag. 62 / 589
Ex. Pr.
166 - 435+360- Nou 47 Sprijinire cu 2 Sprijinire cu 2 rânduri 5900m faţă de
435+407 rânduri piloţi piloţi ancoraţi + taluz ROSCI0385- Râul Timiș
ancoraţi + taluz între Rusca și Prisaca
436+900 rânduri piloti piloţi ancoraţi + taluz ROSCI0385- Râul Timiș
168 Poarta - 436+900- Nou 80 Sprijinire cu piloţi Sprijinire cu 2 rânduri 4800m faţă de
436+980 ancorați + taluz piloţi ancoraţi + taluz ROSCI0385- Râul Timiș
170 - 437+450- Nou 54 Sprijinire cu 2 Sprijinire cu piloţi 3900m faţă de
437+504 rânduri piloţi ancoraţi D=1200 + taluz ROSCI0385- Râul Timiș
438+120 rânduri piloţi piloţi ancoraţi + taluz ROSCI0385- Râul Timiș
172 Poarta - - 439+460- Nou 10 Şanţ ranforsat + - 2400m faţă de
Pag. 63 / 589
Ex. Pr.
Teregova 439+470 taluz ROSCI0385- Râul Timiș
439+550 ancoraţi D=1200 + ROSCI0385- Râul Timiș
174 - 439+550- Nou 30 Sprijinire cu piloţi Taluz 2100m faţă de
175 - 439+580- Nou 70 Sprijinire cu piloţi Şanţ ranforsat + taluz 2000m faţă de
176 - 440+150- Nou 71 Sprijinire cu 2 Sprijinire cu piloţi foraţi 1800m faţă de
440+221 rânduri piloţi + taluz ROSCI0385- Râul Timiș
178 Teregova - 442+750- Nou 70 Şanţ ranforsat + Şanţ ranforsat + taluz 230m faţă de ROSCI0385-
442+820 taluz Râul Timiș între Rusca și
Prisaca
179 Teregova - 443+550- Nou 200 Şanţ ranforsat + Şanţ ranforsat + taluz 150m faţă de ROSCI0385-
- Armeniș 443+750 taluz Râul Timiș între Rusca și
Prisaca
Pag. 64 / 589
Ex. Pr.
180 - 443+850- Nou 100 Şanţ ranforsat + - 150 m faţă de ROSCI0385-
Prisaca
181 - 444+150- Nou 100 Şanţ ranforsat + - 200 m faţă de ROSCI0385-
Prisaca
182 - 444+450- Nou 100 - Zid de sprijin din b. a. 150m faţă de ROSCI0385-
444+550 fundat pe 2 rânduri de Râul Timiș între Rusca și
piloţi Prisaca şi 30m faţă de
ROSCI0284- Cheile
Teregovei
183 - 444+550- Nou 200 Zid de sprijin din b. - în ROSCI0284- Cheile
444+750 a. fundat pe piloţi Teregovei
184 - 444+750- Nou 100 Şanţ ranforsat + - în ROSCI0284- Cheile
444+850 taluz Teregovei
185 - 444+850- Nou 400 Plasă ancorată Zid de sprijin ancorat în ROSCI0284- Cheile
445+250 Teregovei
186 - 445+250- Nou 300 Plasă ancorată - în ROSCI0284- Cheile

445+550 Teregovei
187 - 445+550- Nou 100 Plasă ancorată - în ROSCI0284- Cheile
445+650 Teregovei
188 - 445+820- Nou 30 Şanţ ranforsat + Sant ranforsat + taluz în ROSCI0284- Cheile
Pag. 65 / 589
Ex. Pr.
189 - 445+850- Nou 100 Şanţ ranforsat + Şanţ ranforsat + taluz în ROSCI0284- Cheile
190 - 446+250- Nou 300 - Protecţie versant cu în ROSCI0284- Cheile
446+550 plăci prefabricate Teregovei
191 Armeniș - 447+357- Nou 73 Şanţ ranforsat + - 80m faţă de ROSCI0284-
447+430 taluz Cheile Teregovei
448+460 taluz Cheile Teregovei
193 - 448+460- Nou 100 Taluz - 926m faţă de ROSCI0284-
448+560 Cheile Teregovei
448+850 ROSCI0284- Cheile
Teregovei
195 Armeniș - - 448+850- Nou 30 Plasă ancorată - 1450m faţă de
Slatina 448+880 ROSCI0284- Cheile
Timiș Teregovei
196 - 448+880- Nou 70 Plasă ancorată Şanţ ranforsat + taluz 1400m faţă de
Teregovei
Teregovei
Pag. 66 / 589
Ex. Pr.
449+950 taluz ROSCI0284- Cheile
Teregovei
199 - 450+285- Nou 65 Plasă ancorată Plasă ancorată 2900m faţă de
Teregovei
200 - 450+750- Nou 70 Taluz - 3200m faţă de
Teregovei
Teregovei

451+150 taluz ROSCI0284- Cheile
Teregovei
203 - 451+350- Nou 200 Taluz - 3700m faţă de
451+950 taluz ROSCI0385- Râul Timiș
Pag. 67 / 589
Ex. Pr.
207 Slatina - 457+950- Nou 150 Şanţ ranforsat + Şanţ ranforsat + taluz 590m faţă de ROSCI0385-
Timiș - 458+150 taluz Râul Timiș între Rusca și
Velișoara Prisaca
Prisaca
Prisaca
210 Balta - 471+650- Nou 100 Sprijinire cu piloţi - 3500m faţă de
Sărată - 471+750 foraţi + taluz ROSCI0385- Râul Timiș
Caranseb între Rusca și Prisaca
211 eș - 473+750- Nou 100 - Palplanşe metalice 2400m faţă de
473+950 fundat pe ROSCI0385- Râul Timiș
piloţi+amenajare între Rusca și Prisaca
Pag. 68 / 589
Ex. Pr.
474+046 fundat pe ROSCI0385- Râul Timiș
piloţi+amenajare între Rusca și Prisaca
214 Prunișor - 340+200- Nou 400 Jet grouting Jet grouting 1300m faţă de
340+600 ROSCI0432-Prunişor
Pag. 69 / 589
3.6.2.4. Poduri, podeţe, pasaje (reabilitare existente şi construire poduri noi)

Soluţiile propuse, în ceea ce priveşte interferenţa cu traseul existent, sunt compuse din:
- traseu proiectat care se suprapune celui existent (cale simplă sau dublă);
- traseu proiectat în imediata vecinătate a celui existent (cazul dublării liniei);
- traseu proiectat deviat de la traseul actual (în variantă la cel existent).
Alegerea tipului de structură de realizat, depinde şi de alţi parametri, cum ar fi dimensiunile
şi caracteristicile cursurilor de apă sau drumurilor traversate, care determină deschiderea/
numărul de deschideri, cât şi tipologia definitivă a tablierului.
Podeţe
Pentru podeţe au fost proiectate următoarele tipuri de structuri:
- podeţe din elemente prefabricate din beton, montate în săpătură deschisă cu ajutorul
macaralei pe o fundaţie din beton nearmat;
- podeţe monolite din beton armat.
Principalele avantaje ale podeţelor alcătuite din elemente prefabricate, din punct de
vedere al protecţiei mediului, sunt:
- durată de execuţie redusă;
- datorită procesului tehnologic de execuţie în atelier (pentru orice tip de prefabricat), se
obţin produse din beton de calitate superioară ce conduc la obţinerea unor elemente
geometrice de dimensiuni reduse, fapt ce generează într-o anumită măsură economii
de material. Producţia prefabricatelor nu este influenţată de condiţiile meteorologice, iar
montajul în şantier se poate realiza şi în condiţii mai defavorabile comparativ cu
execuţia celor în situ;
- consumurile de resurse umane în şantier sunt reduse;
- calitatea execuţiei lucrărilor este influenţată doar de modul punerii prefabricatelor în
operă;
- lucrările de montaj se execută sub trafic (datorită tehnologiei de execuţie, nu sunt
necesare închideri de linie).
Podețele din elemente prefabricate din beton sunt constituite din elemente rectangulare
prefabricate tip C1, C2, C3, în funcție de disponibilitatea din teren.
Figura 3-8 Exemple de podețe din elemente prefabricate
Pag. 70 / 589
Figura 3-9 Exemplu de podeț din elemente prefabricate, în faza de execuție
Figura 3-10 Exemplu de podeț alcătuit din elemente prefabricate
Principalele avantaje ale podeţelor monolite din beton armat, din punct de vedere al
protecţiei mediului, sunt:
- realizarea unor structuri continui (nu există rosturi transversale);
- nu necesită fundaţie suplimentară (volum redus de lucrări);
- se pot adapta la condiţiile impuse din amplasament, rezultând o geometrie optimă.
Podeţele monolite conduc la optimizarea costurilor de execuţie şi mentenanţă, prin
eficientizarea formei secţiunii podeţului în funcţie de lumina minimă necesară şi înălţimea
rambleului;
- nu necesită prezenţa macaralelor;
- costuri de transport reduse (micşorare număr de transporturi la execuţie podeţ).
Pag. 71 / 589
Poduri
Pentru alegerea soluţiei constructive s-a ţinut cont de criteriul economic şi de condiţiile
particulare din teren, cum ar fi:
- mărimea obstacolului traversat;
- dimensiunile de gabarit;
- restricţiile din amplasament, privind montajul suprastructurilor;
- respectarea condiţiile de confort a pasagerilor.
Aceste condiţii sunt influenţate şi de viteza de circulaţie şi modul de realizare a căii pe
pod.
Mărimea obstacolului traversat
În cazul văilor adânci se va ţine cont ca lungimea podului să rezulte din înălţimea
terasamentelor la capete.
În cazul intersecţiei căii de comunicaţie cu ape curgătoare (indiferent de regimul de
curgere permanent/semipermanent), la stabilirea mărimii deschiderii s-a ţinut cont de
valoarea debitului cu probabilitatea de revenire de 1%, furnizat de către INHGA. Tronsonul
de cale ferată Craiova - Caransebeş, conform STAS 4273-83, se încadrează în clasa II de
importanţă din punct de vedere al construcţiilor hidrotehnice.
Un alt aspect important legat de obstacolul traversat îl reprezintă unghiul de intersecţie
dintre axa căii şi obstacolul traversat.
În cazul traversării unui râu, se va avea în vedere ca infrastructura podului să fie executată
pe cât posibil în albia majoră. Pilele vor fi executate cu avantbec şi arierbec şi se vor
poziţiona astfel încât sistemul de axe a pilelor să fie ortogonal pe direcţia de scurgere şi
maluri.
Dimensiunile de gabarit
La stabilirea mărimii deschiderii podului, numărului de deschideri precum şi a înălţimii de
construcţie, se va tine cont de prevederile din STAS 2924-91. Astfel, în funcţie de
categoria drumului, respectiv a străzii intersectate rezultă poziţia culeelor, numărul pilelor,
precum şi înălţimea maximă de construcţie impusă de niveleta căii. Legat de dimensiunile
de gabarit a fost analizat şi modul de asigurare a scurgerii apelor pluviale.
Restricţiile din amplasament privind montajul suprastructurilor
Restricţiile din amplasament (râuri mari cu albie bine conturată şi adâncă, cu regim de
curgere permanent şi cu viteze de scurgere apreciabile ce favorizează producerea
afuierilor locale şi generale, sau albiile instabile) definesc criteriile privind stabilirea
tehnologiei de execuţie şi mărimea deschiderilor.
Respectarea condiţiilor de confort a pasagerilor
Cadrul şină-traversă este primul ansamblu supus acţiunii dinamice a convoaielor feroviare.
În vederea respectării condițiilor de confort a pasagerilor, se impune adoptarea soluţiilor
de realizare a căii continue, pe prism de piatră spartă. Prin înlocuirea căii deschise, cu
cale pe prism de piatră spartă, se îmbunătăţeşte comportamentul structural la acţiuni
dinamice, permiţând astfel o creştere a vitezei de transport şi totodată a condiţiilor de
confort pentru pasageri.
În acest scop, pentru susţinerea prismei căii, s-a optat pentru prevederea unei cuve de
balast care poate fi executată fie din beton armat, fie din metal.
În general, cuvele din beton armat sunt folosite în cazul podurilor cu deschideri mici şi
medii, iar cuvele metalice se folosesc în cazul podurilor mari şi foarte mari (L>80m).
Pag. 72 / 589
Avantajele adoptării soluţiei cu cuvă de balast (din beton armat sau metal) sunt
următoarele:
- reducerea efectelor dinamice generate din convoi şi atenuarea fenomenului de
oboseală;
- repartizarea eforturilor provenite din convoi;
- eliminarea complicaţiilor generate de montarea şi întreţinerea căii la podurile amplasate
în curbă;
- oferă posibilitatea întreţinerii căii cu mijloace mecanizate, funcţionând în flux continuu;
- oferă posibilitatea retrasării traseului căii în plan şi modificarea niveletei căii în profil
longitudinal;
- elasticitatea căii pe pod este similară cu cea de pe terasament;
- atenuarea în mod semnificativ a zgomotului.
Figura 3-11 Exemplu de tablier cu cuvă de balast din beton
Pag. 73 / 589
Tipuri de structuri de poduri proiectate

Pentru podurile cu deschideri mici (5m<L<35m), au fost proiectate:
- structuri de poduri integrale (tabliere cu infrastructura integrată) realizate din beton
armat;
- grinzi metalice înglobate în beton (GMIB);
- grinzi cu inimă plină cu cale jos (GIPCJ), cu cuvă de balast.
Grinzi metalice înglobate în beton (GMIB)

Tablierele GMIB sunt structuri mixte, oţel-beton, realizate din grinzi metalice laminate
sau sudate, dispuse juxtapus, ce conlucrează (prin aderenta) cu masa de beton turnat
monolit care înglobează grinzile. Confinarea betonului între grinzi este realizată prin
intermediul etrierilor, iar pentru preluarea încovoierii transversale şi a torsiunii la
partea inferioară a grinzilor se prevăd armături continue. Pentru asigurarea poziţiei
grinzilor pe durata turnării betonului se montează distanţieri atât pe reazem cât şi în
câmp.
Figura 3-12 Exemple de tabliere cu grinzi metalice înglobate
Principalele avantaje ale tablierelor de tip GMIB, cu efecte pozitive asupra mediului:
- înălţime de construcţie redusă;
- posibilitatea realizării tablierului fără eşafodaje;
- suprafaţă de cofrare redusă (există posibilitatea eliminării complete a cofrajelor, prin
adoptarea elementelor prefabricate);
- rigiditate mare a structurii, fiind o structură ideală în cazul liniilor de mare viteză;
- durabilitate mare;
- uşor de executat;
- costuri de mentenanţă reduse;
- comportament bun la oboseală.
Pag. 74 / 589
Grinzi cu inimă plină cu cale jos, cu cuvă de balast GIP

Susţinerea căii se realiză cu antretoaze dese (circa 2m) în conlucrare cu o dală din
beton cu rol de cuvă.
Figura 3-13 Exemple de tabliere cu grinzi inima plina cale jos
Principalele avantaje ale tablierelor de tip GIPCJ, cu efecte pozitive asupra mediului:
- posibilitatea realizării tablierului fără eşafodaje;
- greutate proprie redusă comparativ cu structuri tip GMIB;
- uşor de executat.
În cazul podurilor cu deschideri medii (35m<L<70m) şi deschideri mari L>70m, s-au

prevăzut următoarele tipuri de structuri:
- grinzi cu zăbrele cu cale jos (GZCJ) cu cuvă de balast din beton;
- grinzi cu inimă plină cu cale sus (GIPCS), cu secţiuni mixte oţel-beton.
Grinzi cu zăbrele cu cale jos GZCJ cu cuvă de balast din beton

Soluţia de susţinere a căii se realiză cu antretoaze dese (circa 2m) în conlucrare cu o
dală din beton cu rol de cuvă. La aceste tipuri de suprastructuri, se pot dispune şi grinzi
longitudinale (similare lonjeronilor), cu scopul limitării eforturilor de întindere din dală,
generate de încovoierea generală.
Principalele avantaje ale tablierelor de tip GZCJ, cu efecte pozitive asupra mediului:
- acoperă o gamă foarte largă de deschideri (poduri medii, mari şi foarte mari);
- structuri economice, datorită performanţei structurale a grinzii cu zăbrele şi dispunerii
eficiente a materialului (oţelului) în funcţie de natura solicitării pentru fiecare bară în
parte;
- posibilitatea realizării dalei din beton fără eşafodaje.
Pag. 75 / 589
Grinzi cu inimă plină cu cale sus GIPCS

Tablierele cu cale sus, cu secţiuni mixte oţel-beton sunt alcătuite din grinzi cu inimă
plină sau casete metalice, în conlucrare la partea superioară cu o dală din beton
armat.
Avantajele tehnico-economice ale tablierelor cu secţiuni compuse oţel-beton, rezultă
din modul de grupare al materialelor în secţiunea transversală. Performanţa structurii
provine din distribuirea optimală a celor două materiale: betonul armat în zona
comprimată și oţelul în zona întinsă.
Figura 3-14 Exemple de tabliere cu grinzi inima plina cale sus
Dala din beton armat este amplasată la partea superioară (în zona comprimată), şi susţine
şi cuvă prismei căii, iar la rândul ei aceasta este susţinută, pe perioada betonării, de
grinzile principale cu inimă plină sau secţiuni casetate.
După întărirea betonului cele două materiale conlucrează (comportându-se ca o secţiune
unitară) prin intermediul unor conectori, fixaţi prin sudură de talpa superioară a grinzilor
principale.
Principalele avantaje ale tablierelor cu secţiune compusă oţel-beton şi cale sus, cu

efecte pozitive asupra mediului:
- economie pentru materialul metalic de minim 20%, iar în cazul aplicării unor măsuri
suplimentare cu caracter tehnologic (cum ar fi preîncovoierea grinzilor metalice sau
precomprimarea secţiunii compuse), se poate ajunge o economie de oţel de până la
50%;
- înălţimi de construcţie mai mici;
- rigiditate mare în plan orizontal generată de prezenţa dalei;
- nu trebuie luate măsuri suplimentare de asigurare a stabilităţii tolelor superioare (contra
fenomenului de flambaj).
Pag. 76 / 589
Pasaje
În multe cazuri se va ţine cont de faptul că, atât din raţiuni topografice, cât și pentru
eliminarea trecerilor la nivel, poate fi necesară adoptarea soluţiilor care permit trecerea
vehiculelor sau persoanelor pe un pasaj superior peste calea ferata, care reprezintă poduri
de drum.
Figura 3-15 Exemplu de pasaj superior
O soluţie avantajoasă, sub aspect economic, este utilizarea grinzilor precomprimate T,

montate joantiv, fără ajutorul sprijinirilor provizorii, şi completate cu o placă superioară din
beton monolit. Aceasta soluţie se folosește la realizarea podurilor cu deschideri multiple,
cu lungimea unei singure deschideri de până la 30 m.
Figura 3-16 Exemplu de tabliere cu grinzi prefabricate T folosite pentru pasaj rutier
Pag. 77 / 589
Pasajele inferioare pe sub calea ferată sunt poduri feroviare care se construiesc peste
străzi și drumuri.
Figura 3-17 Exemplu de pasaj inferior
Când lucrarea se află în vecinătatea sau interferează cu traseul existent, se impune

necesitatea utilizării unui pod provizoriu, pe care se va desfăşura circulaţia în regim redus
a convoaielor și a unui sistem de lucrări de sprijin provizorii pentru zonele excavate.
În tabelul următor sunt prezentate podurile, podeţele şi pasajele noi cu poziţiile
kilometrice.
Pag. 78 / 589
Tabel 3-5 Tipurile de lucrări proiectate pentru poduri CF

Denumirea Tip lucrare
Nr. Poz. km CF Poz km CF Tip structură Distanța față de ariile protejate
Stație/ Interval Județ obstacolului (nou /
crt. existentă proiectată proiectată (m)
traversat reabilitat)
12000m faţă de ROSCI0045-
1 Craiova DJ 250+394 250+324 DN65C - reabilitat
Coridorul Jiului
DJ Vale fără 8000m faţă de ROSCI0045-
2 Cernele St. 254+937 254+946 DGMI_650_18 nou
nume Coridorul Jiului
DJ 257+970 257+978 Râul 5100m faţă de ROSCI0045-
3 Cernele - Işalniţa GZCJ_55 nou
Fir 1 Fir 1 Amaradia Coridorul Jiului
DJ 257+970 257+978 Râul 5100m faţă de ROSCI0045-
4 Cernele - Işalniţa GZCJ_55 nou
Fir 2 Fir 2 Amaradia Coridorul Jiului
DJ 2500m faţă de ROSCI0045-
5 Işalniţa - Coţofeni 265+712 265+713 Deleni DGMI_1240_16 nou
Coridorul Jiului
DJ Valea 2600m faţă de ROSCI0045-
6 Işalniţa - Coţofeni 266+999 267+001 - reabilitat
Almăjului Coridorul Jiului
7 Coţofeni - Răcari 275+763 275+766 DGMI_1240_16 nou
8 Coţofeni - Răcari 278+258 278+262 DGMI_1040_16 nou
DJ Ogașu 1400m faţă de ROSCI0045-
9 Filiaşi St. 286+542 286+537 DGMI_1040_16 nou
Negraia Coridorul Jiului
DJ Valea 490m faţă de ROSCI0045-
10 Filiaşi - Gura Motrului 287+668 287+798 DGMI_2040_16 nou
Fratoștița Coridorul Jiului
Pag. 79 / 589

DJ 290+650 290+783
11 Filiaşi - Gura Motrului Râul Jiu GZCJ_80 nou în ROSCI0045-Coridorul Jiului
Fir 1 Fir 1
DJ 290+650 290+783
12 Filiaşi - Gura Motrului Râul Jiu GZCJ_80 nou în ROSCI0045-Coridorul Jiului
Fir 2 Fir 2
Gura Motrului - Vale fără 70m faţă de ROSCI0045-
13 MH 293+313 293+445 DGMI_1040_16 nou
Butoieşti nume Coridorul Jiului
Gura Motrului - MH Vale fără 1200m faţă de ROSCI0366-
14 294+716 294+849 DGMI_1040_16 nou
Butoieşti nume Râul Motru
Gura Motrului - MH Vale fără 1000m faţă de ROSCI0366-
15 295+672 295+806 DGMI_1040_16 nou
Butoieşti nume Râul Motru
Gura Motrului - MH Vale fără 900m faţă de ROSCI0366-Râul
16 296+547 296+680 DGMI_1040_16 nou
Butoieşti nume Motru
Gura Motrului - MH Vale fără 650m faţă de ROSCI0366-Râul
17 297+127 297+260 DGMI_1040_16 nou
Butoieşti nume Motru
Gura Motrului - MH Valea 730m faţă de ROSCI0366-Râul
18 297+634 297+769 DGMI_850_16 nou
Butoieşti Cuculeia Motru
MH Vale fără 750m faţă de ROSCI0366-Râul
19 Butoieşti Hm. 297+905 298+035 DGMI_850_16 nou
nume Motru
nume Motru
nume Motru
Pag. 80 / 589

MH Pârâul 290m faţă de ROSCI0366-Râul
22 Butoieşti - Strehaia 301+844 301+975 DGMI_1040_16 nou
Stângaceaua Motru
nume Motru
MH 303+982 304+121
24 Butoieşti - Strehaia Râul Motru GZCJ_55 nou în ROSCI0366-Râul Motru
Fir 1 Fir 1
MH 303+982 304+121
25 Butoieşti - Strehaia Râul Motru - reabilitat în ROSCI0366-Râul Motru
Fir 2 Fir 2
MH Pârâul Balta 170m faţă de ROSCI0366-Râul
Galbenă Motru
MH Valea 1150m faţă de ROSCI0366-
Barboțului Râul Motru
MH Fântâna 1170m faţă de ROSCI0366-
Turcului Râul Motru
MH 1200m faţă de ROSCI0366-
29 Strehaia St. 308+668 308+798 Drum DGMI_850_16 nou
Râul Motru
MH Pârâul 1300m faţă de ROSCI0366-
30 Strehaia St. 309+249 309+372 DGMI_1240_16 nou
Slătinic Râul Motru
31 Strehaia - Ciochiuţa 314+217 314+328 Râul Hușnița DGMI_2040_16 nou
Dealurile Strehaia-Bâtlanele
MH Pârâul 830m faţă de ROSCI0405-
32 Ciochiuţa - Tâmna 319+508 319+636 DGMI_2040_16 nou
Cervenița Dealurile Strehaia-Bâtlanele
Pag. 81 / 589

33 Ciochiuţa - Tâmna 320+335 320+462 Râul Hușnița DGMI_2040_16 nou
MH Vale fără 4700m faţă de ROSCI0405-
34 Tâmna St. 324+093 324+220 DGMI_850_16 nou
nume Dealurile Strehaia-Bâtlanele
MH Fanta na 3700m faţă de ROSCI0432-
35 Tâmna St. 325+221 325+354 DGMI_1240_16 nou
Patarca Prunişor
36 Tâmna - Igiroasa 325+821 325+949 Râul Hușnița DGMI_2040_16 nou
Prunişor
Igiroasa - Prunişor MH 260m faţă de ROSCI0432-
37 331+060 331+183 Râul Hușnița DGMI_2040_34 nou
Nouă Prunişor
38 332+105 332+229 Voienisca DGMI_2040_34 nou
Nouă Prunişor
Igiroasa - Prunişor MH GZCJ_80_2 500m faţă de ROSCI0432-
39 - 333+523 Râul Hușnița nou
Nouă linie Prunişor
Igiroasa - Prunişor MH Pârâul GZCJ_50-50- 470m faţă de ROSCI0432-
40 - 335+909 nou
Nouă Zegaia 80-110-80 Prunişor
41 - 336+927 Râul Hușnița DGMI_2040_16 nou
Nouă Prunişor
42 Prunişor Nouă St. - 339+681 Valea Perilor DGMI_2040_16 nou
Prunişor
Prunişor Noua - MH Valea 1900 faţă de ROSCI0420-
43 - 342+821 DGMI_1640_16 nou
Drobeta Est Nouă Husnicioara Oprăneşti
Pag. 82 / 589

Prunişor Noua - MH 1200 faţă de ROSCI0420-
Drobeta Est Nouă Oprăneşti
Prunişor Noua - MH GZCJ_50_2 3000 faţă de ROSCI0420-
47 - 355+642 Valea Baran nou
Drobeta Est Nouă linie Oprăneşti
Drobeta Est Nouă - MH Pârâul 6000 faţă de ROSCI0420-
48 360+101 359+719 GZCJ_55 nou
Drobeta Topolnița Oprăneşti
MH în ROSCI0206-Porţile de Fier,
Pârâul ROSPA0080-Munţii Almăjului-
49 Gura Văii - Vârciorova 373+049 372+694 - reabilitat
Jidoștița Locvei şi ROSPA0026-Cursul
Dunării-Baziaş-Porţile de Fier
Padina ROSPA0080-Munţii Almăjului-
50 Gura Văii - Vârciorova 375+732 375+374 GIPCS_30 nou
Gardului Locvei şi ROSPA0026-Cursul
ROSPA0080-Munţii Almăjului-
51 Gura Văii - Vârciorova 376+401 376+045 Padina Mica GIPCS_30 nou
Locvei şi ROSPA0026-Cursul
Pag. 83 / 589

Padina ROSPA0080-Munţii Almăjului-
Scarpiei Locvei şi ROSPA0026-Cursul
53 Gura Văii - Vârciorova 377+622 377+261 Valea Virului GIPCS_30 nou
54 Gura Văii - Vârciorova 378+233 377+874 Slatinicul Mic GIPCS_30 nou
Slatinicul ROSPA0080-Munţii Almăjului-
Mare Locvei şi ROSPA0026-Cursul
56 Gura Văii - Vârciorova 379+297 378+937 Oreva GIPCS_30 nou
57 Vârciorova Hm. 380+946 380+586 Varciorova GIPCS_30 nou
Pag. 84 / 589

58 Vârciorova - Orşova 381+459 381+099 Vodita GIPCS_30 nou
59 Vârciorova - Orşova 381+916 381+556 Bahna Mica GIPCS_30 nou
60 Vârciorova - Orşova 382+073 381+714 Bahna Mare GIPCS_30 nou
61 Vârciorova - Orşova 382+835 382+480 Jupalnic GIPCS_30 nou
62 Vârciorova - Orşova 383+139 382+752 Dunărea GIPCS_30 nou
Pag. 85 / 589

63 Vârciorova - Orşova 383+202 382+842 La Balon II GIPCS_30 nou
Valea ROSPA0080-Munţii Almăjului-
64 Vârciorova - Orşova 383+645 383+255 GIPCS_30 nou
Târziului Locvei şi ROSPA0026-Cursul
DGMI_2040 +
Valea ROSPA0080-Munţii Almăjului-
65 Vârciorova - Orşova 384+012 383+654 GIPCS_30 + nou
Palangei Locvei şi ROSPA0026-Cursul
DGMI_2040
DGMI_2040 +
66 Vârciorova - Orşova 384+148 383+786 Ada-Kaleh GIPCS_30 + nou
DGMI_2040
Valea
67 Orşova St. 386+983 386+619 DGMI_1040_9 nou Locvei şi 100m faţă de
Stamati
ROSPA0026-Cursul Dunării-
68 Orşova St. MH 388+487 388+124 Vale fără DGMI_2040_8 nou în ROSCI0206-Porţile de Fier,
Pag. 86 / 589

nume ROSPA0080-Munţii Almăjului-
Vale fără ROSPA0080-Munţii Almăjului-
69 Orşova - Valea Cernei 389+162 388+870 - reabilitat
nume Locvei şi ROSPA0026-Cursul
GZCJ_80_o
70 Orşova - Valea Cernei 391+375 390+829 Râul Cerna nou Locvei şi 600 m faţă de
linie
Pârâul 2600m faţă de ROSCI0069-
71 Topleţ Hm. CS 397+886 397+313 DGMI_2040_8 reabilitat
Sacherstita Domogled-Valea Cernei
CS Pârâul
Topleţ - Băile 570m faţă de ROSCI0069-
72 400+240 399+703 Iardastita DGMI_1040_9 nou
Herculane Domogled-Valea Cernei
Mare
CS 1400m faţă de ROSPA0035-
Vale fără Domogled-Valea Cernei şi
73 Mehadia Veche St. 409+139 408+609 GZCJ_55 nou
nume ROSCI0069-Domogled-Valea
Cernei
74 Mehadia Veche St. CS 409+922 409+395 Râul GZCJ_110 nou 1700m faţă de ROSPA0035-
Pag. 87 / 589

Belareca Domogled-Valea Cernei şi
ROSCI0069-Domogled-Valea
Cernei
Mehadia Veche - Vale fără Domogled-Valea Cernei şi
75 410+661 410+131 DGMI_1240_9 nou
Iablaniţa nume ROSCI0069-Domogled-Valea
Cernei
Mehadia Veche - Râul Domogled-Valea Cernei şi
76 413+885 413+354 GZCJ_36 nou
Iablaniţa Mehadica ROSCI0069-Domogled-Valea
Cernei
77 414+199 413+666 GZCJ_55 nou
Cernei
78 414+558 414+035 GZCJ_55 nou
Cernei
Cruşovăţ - Domaşnea Domaşnea+ GZCJ_80_2
79 - 427+822 nou Domogled-Valea Cernei şi
Cornea drum linie
ROSCI0069-Domogled-Valea
Pag. 88 / 589

Cernei
Domaşnea Cornea Vale fără GZCJ_36_2 Domogled-Valea Cernei şi
80 - 429+179 nou
Hm. nume linii ROSCI0069-Domogled-Valea
Cernei
Domaşnea Cornea Pârâul Domogled-Valea Cernei şi
81 431+057 430+609 DGMI_2040_40 nou
Hm. Domașnea ROSCI0069-Domogled-Valea
Cernei
CS 9800m faţă de ROSCI0385-
Domaşnea Cornea - Râul
82 - 432+299 DGMI_1040_16 nou Râul Timiş între Rusca şi
Poarta Nou PdO Luncavița
Prisaca
Prisaca
Prisaca
CS DGMI_1040_32 800m faţă de ROSCI0385-Râul
85 Teregova Hm. 442+796 441+910 Pârâul Criva nou
_oblic Timiş între Rusca şi Prisaca
CS în ROSCI0385-Râul Timiş între
86 Teregova - Armeniş 443+952 443+066 Râul Timiş GIPCS_30 nou
Rusca şi Prisaca
Pag. 89 / 589

CS GIPCS_20+GIP în ROSCI0284-Cheile
87 Teregova - Armeniş 446+709 445+799 Râul Timiş nou
CS_30 Teregovei
CS GZCJ_80_o în ROSCI0284-Cheile
88 Armeniş St. 448+100 447+225 Râul Timiş nou
linie Teregovei
Armeniş - Slatina CS Ogasul 2400m faţă de ROSCI0284-
89 450+527 449+642 DGMI_650_9 nou
Timiş Pietroasa Cheile Teregovei
Armeniş - Slatina CS 2700m faţă de ROSCI0284-
90 450+855 449+977 Râul Timiş GZCJ_55 nou
Timiş Cheile Teregovei
Armeniş - Slatina CS 3200m faţă de ROSCI0284-
91 451+403 450+520 Râul Timiş GZCJ_55 nou
Timiş Cheile Teregovei
Armeniş - Slatina CS Ogasul 4100m faţă de ROSCI0284-
92 452+614 451+727 DGMI_650_9 nou
Timiş Valea Mare Cheile Teregovei
93 Slatina Timiş St. 454+097 453+165 Râul Timiş GZCJ_80+50 nou Râul Timiş între Rusca şi
Prisaca
Pârâul
94 Slatina Timiş St. 455+306 454+425 DGMI_650_16 nou Râul Timiş între Rusca şi
Sadovița
Prisaca
Slatina Timiş - CS 200m faţă de ROSCI0385-Râul
95 459+350 458+468 Pârâul llova DGMI_1240_16 nou
Vălişoara Timiş între Rusca şi Prisaca
CS Pârâul 300m faţă de ROSCI0385-Râul
96 Vălişoara Hm. 462+081 461+197 DGMI_850_16 nou
Groapa Timiş între Rusca şi Prisaca
Pag. 90 / 589

Copaclulul
Vălişoara - Balta CS Vale fără 390m faţă de ROSCI0385-Râul
97 463+167 462+285 DGMI_650_16 nou
Sărată nume Timiş între Rusca şi Prisaca
Vălişoara - Balta CS Pârâul 430m faţă de ROSCI0385-Râul
98 463+585 462+703 DGMI_650_16 nou
Sărată Vălișoara Timiş între Rusca şi Prisaca
Vălişoara - Balta CS Valea 300m faţă de ROSCI0385-Râul
99 465+646 464+766 DGMI_1040_16 nou
Sărată Cârpița Timiş între Rusca şi Prisaca
Vălişoara - Balta CS Pârâul 200m faţă de ROSCI0385-Râul
100 466+210 465+327 GZCJ_55 nou
Sărată Bolvașnita Timiş între Rusca şi Prisaca
Balta Sărată - GZCJ_80_2
101 471+856 470+980 Râul Timiş nou Râul Timiş între Rusca şi
Caransebeş linie
Prisaca
Balta Sărată - Pârâul
102 472+296 471+423 DGMI_2040_16 nou Râul Timiş între Rusca şi
Caransebeş Vălișoara
Prisaca
Vale fără 5000m faţă de ROSCI0420-
103 Legătura Dudașu MH - 0+756 GZCJ_2x36 nou
nume Oprăneşti
Pag. 91 / 589
Tabel 3-6 Tipurile de lucrări proiectate pentru podețe CF

Nr. Stație/ Interval Județ Poz. km Poz. km Denumirea Tip Tip lucrare Distanța față de ariile protejate
crt. CF CF obstacolului structură (nou/reabilitat)
existentă proiectată traversat proiectată
11500m faţă de ROSCI0045-Coridorul
1 Craiova - Cernele DJ 251+128 251+128 Valea fără nume C3 Nou
Jiului
DJ 11200m faţă de ROSCI0045-Coridorul
2 Craiova - Cernele 251+653 251+653 Canal scurgere C1 Nou
Jiului
3 Craiova - Cernele 253+653 253+647 Canal scurgere C1 Nou
Jiului
4 Cernele St. 256+806 256+819 Valea fără nume C2 Nou
Jiului
5 Işalniţa St. 261+182 261+192 Gordovan C1 Nou
Jiului
6 Işalniţa St. 262+807 262+800 scurgere câmp C1 Nou
Jiului
7 Işalniţa St. 263+067 263+069 Lacraru C1 Nou
Jiului
8 Işalniţa - Coţofeni 263+470 263+471 Canal scurgere C1 Nou
Jiului
9 Işalniţa - Coţofeni 263+784 263+787 scurgere C1 Nou
Jiului
10 Işalniţa - Coţofeni 265+123 265+125 BOGEA C1 Nou
Jiului
Pag. 92 / 589

11 Işalniţa - Coţofeni 266+400 266+402 SCURGERE C1 Nou
Jiului
12 Işalniţa - Coţofeni 268+417 268+418 SCURGERE C2 Nou
Jiului
13 Coţofeni Hm. 269+086 269+088 scurgere câmp C2 Nou
Jiului
14 Coţofeni Hm. 269+930 269+918 şanţ scurgere C2 Nou
Jiului
15 Coţofeni - Răcari 270+670 270+670 SCURGERE C2 Nou
Jiului
Jiului
Jiului
Jiului
Jiului
20 Coţofeni - Răcari DJ 277+325 277+328 BORGIOROAICA 2 X C2 Nou 40m faţă de ROSCI0045-Coridorul Jiului
21 Răcari Hm. 279+538 279+544 Răcarului C3 Nou
Jiului
22 Răcari Hm. 279+884 279+889 Fintinita - Reabilitat
Jiului
23 Răcari - Filiaşi 280+322 280+326 RACARULUI 2 X C4 Nou
Jiului
Pag. 93 / 589

24 Răcari - Filiaşi 280+552 280+555 SCURGERE C1 Nou
Jiului
Jiului
Jiului
27 Răcari - Filiaşi 281+154 281+158 RACARULUI C3 Nou
Jiului
28 Răcari - Filiaşi 281+528 281+531 Răcarului C3 Nou
Jiului
Jiului
30 Răcari - Filiaşi 283+633 283+630 Filiaşului 2 X C2 Nou
Jiului
31 Răcari - Filiaşi 283+960 283+957 Filiaşului C2 Nou
Jiului
32 Filiaşi St. 284+785 284+782 Filiaşului 2 X C4 Nou
Jiului
33 Filiaşi St. 285+536 285+533 canal scurgere C2 Nou
Jiului
34 Filiaşi St. 286+035 286+028 canal scurgere - Reabilitat
Jiului
Filiaşi - Gura DJ 950m faţă de ROSCI0045-Coridorul
35 286+904 287+024 Plopul Popii C2 Nou
Motrului Jiului
36 Filiaşi - Gura MH 291+236 291+369 Valea fără nume C3 Nou 40m faţă de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Pag. 94 / 589
Motrului
Gura Motrului - MH
37 295+900 296+031 Valea fără nume C2 Nou 955m faţă de ROSCI0366-Râul Motru
Butoieşti
Gura Motrului - MH
38 297+450 297+582 Valea fără nume C2 Nou 700m faţă de ROSCI0366-Râul Motru
Butoieşti
39 Butoieşti - Strehaia MH 300+040 300+169 Valea fără nume C3 Nou 500m faţă de ROSCI0366-Râul Motru
MH 400m faţă de ROSCI0405-Dealurile
40 Strehaia St. 310+504 310+631 Pietricioaia C3 Nou
Strehaia-Bâtlanele
41 Strehaia - Ciochiuţa 311+130 311+273 Pietricioaia Mica C1 Nou
Strehaia-Bâtlanele
42 Strehaia - Ciochiuţa 311+736 311+860 Valea Strejei C1 Nou
Strehaia-Bâtlanele
43 Strehaia - Ciochiuţa 311+984 312+119 Canal scurgere C1 Nou
Strehaia-Bâtlanele
44 Strehaia - Ciochiuţa - 312+470 Valea fără nume C3 Nou
Strehaia-Bâtlanele
45 Strehaia - Ciochiuţa 312+483 312+611 Valea Aninilor C2 Nou
Strehaia-Bâtlanele
46 Strehaia - Ciochiuţa 315+582 315+711 Valea Stanescu C3 Nou
Strehaia-Bâtlanele
47 Strehaia - Ciochiuţa 316+060 316+188 Valea Blejdoaichi C2 Nou
Strehaia-Bâtlanele
48 Ciochiuţa - Tâmna 318+961 319+089 Valea Manesti C2 Nou
Strehaia-Bâtlanele
Pag. 95 / 589

49 Ciochiuţa - Tâmna 320+910 321+037 Valea Serpei C2 Nou
Strehaia-Bâtlanele
50 Ciochiuţa - Tâmna 321+818 321+937 Foaie in Fir 2 X C3 Nou
Strehaia-Bâtlanele
51 Ciochiuţa - Tâmna 321+918 322+045 Valea Fântânii C2 Nou
Strehaia-Bâtlanele
52 Ciochiuţa - Tâmna 322+208 322+334 Valea fără nume C3 Nou
Strehaia-Bâtlanele
53 Tâmna St. MH 324+830 324+954 Valea fără nume C2 Nou 4000m faţă de ROSCI0432-Prunişor
54 Tâmna - Igiroasa MH 329+007 329+135 Valea fără nume C3 Nou 1100m faţă de ROSCI0432-Prunişor
Igiroasa - Prunişor MH
55 331+576 331+701 Valea Lintea 2 X C3 Nou 300m faţă de ROSCI0432-Prunişor
Nouă
56 - 332+032 Valea fără nume C3 Nou 250m faţă de ROSCI0432-Prunişor
Nouă
Nouă
Nouă
Nouă
Nouă
Nouă
Pag. 96 / 589
Nouă
Nouă
Nouă
Nouă
Nouă
67 Prunişor Nouă St. MH - 339+970 Valea fără nume C3 Nou 1200m faţă de ROSCI0432-Prunişor
Prunişor Noua - MH
Drobeta Est Nouă
Prunişor Noua - MH
72 - 344+750 Valea fără nume C3 Nou 100m faţă de ROSCI0420-Oprăneşti
Drobeta Est Nouă
Prunişor Noua - MH
Drobeta Est Nouă
Prunişor Noua - MH
Drobeta Est Nouă
Prunişor Noua - MH
Drobeta Est Nouă
Pag. 97 / 589
Drobeta Est Nouă MH

76 358+525 358+158 Valea fără nume 2 X C2 Nou 5100m faţă de ROSCI0420-Oprăneşti
St.
77 358+757 358+301 Valea Baranului C1 Nou 5300m faţă de ROSCI0420-Oprăneşti
St.
78 359+230 358+867 Valea Baranului C1 Nou 5300m faţă de ROSCI0420-Oprăneşti
St.
79 359+382 359+028 Canal scurgere C1 Nou 5800m faţă de ROSCI0420-Oprăneşti
St.
80 361+044 360+669 Valea fără nume C3 Nou 6800m faţă de ROSCI0420-Oprăneşti
St.
St.
St.
St.
84 361+575 361+198 Valea fără nume 2 X C3 Nou 7100m faţă de ROSCI0420-Oprăneşti
St.
Drobeta Est Nouă - MH
Drobeta
Drobeta
Drobeta
88 Drobeta Est Nouă - MH 362+839 362+441 Valea fără nume - Reabilitat 8000m faţă de ROSCI0420-Oprăneşti
Pag. 98 / 589
Drobeta
MH 5700m faţă de ROSPA0080-Munţii
Drobeta Est Nouă -
89 363+000 362+629 Canal scurgere C1 Nou Almăjului-Locvei şi ROSCI0206-Porţile
Drobeta
de Fier
90 Drobeta St. 364+352 363+967 Valea Bresniter C3 Nou Almăjului-Locvei şi ROSCI0206-Porţile
de Fier
91 Drobeta - Gura Văii 366+375 366+023 Breznitei C2 Nou Almăjului-Locvei şi ROSCI0206-Porţile
de Fier
Fântânele
92 Drobeta - Gura Văii 366+893 366+542 C1 Nou Almăjului-Locvei şi ROSCI0206-Porţile
Schelei
de Fier
93 Drobeta - Gura Văii 367+714 367+364 Râpa înalta C1 Nou Almăjului-Locvei şi ROSCI0206-Porţile
de Fier
94 Drobeta - Gura Văii - 367+408 Valea fără nume C3 Nou Almăjului-Locvei şi ROSCI0206-Porţile
de Fier
95 Drobeta - Gura Văii - 367+595 Valea fără nume C3 Nou Almăjului-Locvei şi ROSCI0206-Porţile
de Fier
96 Drobeta - Gura Văii 368+628 368+279 Valea fără nume C3 Nou Almăjului-Locvei şi ROSCI0206-Porţile
de Fier
Pag. 99 / 589

97 Drobeta - Gura Văii 368+950 368+510 Canal scurgere C1 Nou Almăjului-Locvei şi ROSCI0206-Porţile
de Fier
MH în ROSPA0080-Munţii Almăjului-Locvei
şi ROSCI0206-Porţile de Fier,
98 Drobeta - Gura Văii 369+124 368+773 Canal scurgere C1 Nou
ROSPA0026-Cursul Dunării-Baziaş-
Porţile de Fier
Porţile de Fier
100 Drobeta - Gura Văii 369+600 369+251 Valea fără nume C3 Nou
Porţile de Fier
Porţile de Fier
Porţile de Fier
Pag. 100 / 589
Porţile de Fier
Porţile de Fier
în ROSPA0080-Munţii Almăjului-Locvei
105 Gura Văii Hm. MH 371+430 371+079 Canal scurgere C1 Nou
Porţile de Fier
106 Gura Văii Hm. 371+624 371+273 Valea fără nume C3 Nou
Porţile de Fier
107 Gura Văii Hm. 371+900 371+547 Canal scurgere C1 Nou
Porţile de Fier
Porţile de Fier
109 Gura Văii Hm. 372+293 371+938 Canal scurgere C1 Nou şi ROSCI0206-Porţile de Fier,
Pag. 101 / 589
Porţile de Fier
Porţile de Fier
Porţile de Fier
Porţile de Fier
Porţile de Fier
Gura Văii - şi ROSCI0206-Porţile de Fier,
114 373+266 372+910 Canal scurgere C1 Nou
Vârciorova ROSPA0026-Cursul Dunării-Baziaş-
Porţile de Fier
Porţile de Fier
Pag. 102 / 589
Porţile de Fier
Porţile de Fier
Porţile de Fier
119 MH 373+573 373+221 Canal scurgere C1 Nou
Porţile de Fier
Porţile de Fier
Porţile de Fier
122 Gura Văii - MH 373+953 373+603 Canal scurgere C1 Nou în ROSPA0080-Munţii Almăjului-Locvei
Pag. 103 / 589
Vârciorova şi ROSCI0206-Porţile de Fier,

Porţile de Fier
Porţile de Fier
124 MH 374+106 373+752 Canal scurgere C1 Nou
Porţile de Fier
Porţile de Fier
Porţile de Fier
Porţile de Fier
Gura Văii - MH în ROSPA0080-Munţii Almăjului-Locvei
Pag. 104 / 589
Porţile de Fier
Porţile de Fier
Porţile de Fier
Porţile de Fier
Porţile de Fier
Porţile de Fier
Gura Văii -
134 375+577 375+221 Canal scurgere C1 Nou şi ROSCI0206-Porţile de Fier,
Vârciorova
Pag. 105 / 589
Porţile de Fier
Porţile de Fier
Porţile de Fier
Porţile de Fier
Porţile de Fier
Porţile de Fier
Porţile de Fier
Pag. 106 / 589
Porţile de Fier
Porţile de Fier
Porţile de Fier
Porţile de Fier
Porţile de Fier
Porţile de Fier
147 Gura Văii - MH 377+770 377+414 Canal scurgere C1 Nou în ROSPA0080-Munţii Almăjului-Locvei
Pag. 107 / 589

Porţile de Fier
Porţile de Fier
Porţile de Fier
Porţile de Fier
Porţile de Fier
Porţile de Fier
Gura Văii - MH în ROSPA0080-Munţii Almăjului-Locvei
Pag. 108 / 589
Porţile de Fier
154 Vârciorova Hm. 379+469 379+111 Canal scurgere C1 Nou
Porţile de Fier
Porţile de Fier
Porţile de Fier
157 Vârciorova Hm. 379+989 379+633 Valea fără nume C2 Nou
Porţile de Fier
Porţile de Fier
159 Vârciorova Hm. 380+546 380+186 Canal scurgere C1 Nou şi ROSCI0206-Porţile de Fier,
Pag. 109 / 589
Porţile de Fier
Porţile de Fier
Porţile de Fier
Vârciorova - şi ROSCI0206-Porţile de Fier,
Orşova ROSPA0026-Cursul Dunării-Baziaş-
Porţile de Fier
Porţile de Fier
Porţile de Fier
Porţile de Fier
Pag. 110 / 589
Vârciorova - MH în ROSPA0080-Munţii Almăjului-Locvei

Orşova şi ROSCI0206-Porţile de Fier
175 384+708 384+352 Valea fără nume C2 Nou
178 Vârciorova - MH 385+021 384+665 Canal scurgere C1 Nou în ROSPA0080-Munţii Almăjului-Locvei
Pag. 111 / 589

Porţile de Fier
Porţile de Fier
Porţile de Fier
187 Orşova St. 387+531 387+146 Canal scurgere C1 Nou
Pag. 112 / 589
Porţile de Fier
188 Orşova St. 387+635 387+281 Valea lui Ivan 2 X C3 Nou
Porţile de Fier
189 Orşova St. 387+820 387+452 Valea fără nume C3 Nou
Porţile de Fier
Porţile de Fier
Porţile de Fier
Porţile de Fier
193 Orşova St. 388+227 387+872 Canal scurgere C1 Nou şi ROSCI0206-Porţile de Fier,
Pag. 113 / 589
Porţile de Fier
Orşova - Valea şi ROSCI0206-Porţile de Fier,
Cernei ROSPA0026-Cursul Dunării-Baziaş-
Porţile de Fier
Porţile de Fier
Porţile de Fier
Porţile de Fier
Porţile de Fier
Porţile de Fier
Pag. 114 / 589
Porţile de Fier
Orşova - Valea MH în ROSPA0080-Munţii Almăjului-Locvei
Cernei şi ROSCI0206-Porţile de Fier
203 392+418 391+836 Şanţ de scurgere C1 Nou
Ogasul Seracovei
206 Valea Cernei Hm. 393+183 392+638 2 X C3 Nou Almăjului-Locvei şi ROSCI0206-Porţile
Mici
de Fier
800m faţă de ROSPA0080-Munţii
207 Valea Cernei Hm. CS 393+935 393+390 Ogasul Pitigoiulul 2 X C2 Nou Almăjului-Locvei şi ROSCI0206-Porţile
de Fier
CS 1100m faţă de ROSPA0080-Munţii
Valea Cernei -
208 394+679 394+135 Şanţ de scurgere C1 Nou Almăjului-Locvei şi ROSCI0206-Porţile
Topleţ
de Fier
Valea Cernei - CS 2300m faţă de ROSPA0080-Munţii
Topleţ Almăjului-Locvei şi ROSCI0206-Porţile
Pag. 115 / 589
de Fier
Valea Cernei -
210 396+197 395+649 Şanţ scurgere C2 Nou Almăjului-Locvei şi ROSCI0206-Porţile
Topleţ
de Fier
Valea Cernei - CS
Topleţ
Valea Cernei -
212 396+707 396+161 Valea fără nume C2 Nou Almăjului-Locvei şi ROSCI0206-Porţile
Topleţ
de Fier
Valea Cernei -
Topleţ
de Fier
Valea Cernei -
Topleţ
de Fier
Valea Cernei -
215 397+224 396+678 Canal scurgere C1 Nou Almăjului-Locvei şi ROSCI0206-Porţile
Topleţ
de Fier
Valea Cernei -
216 397+293 396+750 Şanţ scurgere C1 Nou Almăjului-Locvei şi ROSCI0206-Porţile
Topleţ
de Fier
Valea Cernei -
217 397+600 397+029 Valea fără nume C3 Nou Almăjului-Locvei şi ROSCI0206-Porţile
Topleţ
de Fier
218 Topleţ Hm. CS 397+937 397+372 Valea fără nume C3 Nou 3000m faţă de ROSPA0080-Munţii
Pag. 116 / 589
Almăjului-Locvei şi ROSCI0206-Porţile
de Fier
CS 2600m faţă de ROSCI0069-Domogled-
219 Topleţ Hm. 398+768 398+229 GULERANI C2 Nou
Valea Cernei
220 Topleţ Hm. 398+932 398+394 GULERAN C3 Nou
Valea Cernei
Topleţ - Băile CS 360m faţă de ROSCI0069-Domogled-
Herculane Valea Cernei
Topleţ - Băile CS
224 401+670 401+152 Valea fără nume C2 Nou în ROSCI0069-Domogled-Valea Cernei
Herculane
226 402+634 402+100 Şanţ de scurgere 2 X C2 Nou
229 Băile Herculane St. 404+621 404+091 Şanţ de scurgere C3 Nou
Valea Cernei
230 Băile Herculane St. CS 404+886 404+359 Şanţ de scurgere 2 X C2 Nou 40m faţă de ROSCI0069-Domogled-
Pag. 117 / 589
Valea Cernei
231 Băile Herculane St. 405+828 405+297 Valea fără nume C2 Nou Valea Cernei şi ROSPA0035-Domogled-
Valea Cernei
Băile Herculane - OGASUL
232 406+047 405+518 C2 Nou Valea Cernei şi ROSPA0035-Domogled-
Mehadia Nouă IAZULUI
Valea Cernei
Băile Herculane -
233 406+188 405+659 Ogasul Matisului C2 Nou Valea Cernei şi ROSPA0035-Domogled-
Mehadia Nouă
Valea Cernei
234 Mehadia Nouă Hm. 406+634 406+104 Şanţ de scurgere C2 Nou Valea Cernei şi ROSPA0035-Domogled-
Valea Cernei
235 Mehadia Nouă Hm. 406+975 406+446 Valea fără nume 2 X C3 Nou Valea Cernei şi ROSPA0035-Domogled-
Valea Cernei
236 Mehadia Nouă Hm. 407+260 406+735 Valea fără nume C2 Nou Valea Cernei şi ROSPA0035-Domogled-
Valea Cernei
Valea Cernei
Valea Cernei
Pag. 118 / 589

239 Mehadia Veche St. 408+799 408+270 Valea fără nume C2 Nou Valea Cernei şi ROSPA0035-Domogled-
Valea Cernei
240 Mehadia Veche St. 409+714 409+185 Şanţ de scurgere C2 Nou Valea Cernei şi ROSPA0035-Domogled-
Valea Cernei
241 Mehadia Veche St. 409+758 409+228 Şanţ de scurgere C1 Nou Valea Cernei şi ROSPA0035-Domogled-
Valea Cernei
Mehadia Veche -
242 410+205 409+675 Şanţ de scurgere C1 Nou Valea Cernei şi ROSPA0035-Domogled-
Iablaniţa
Valea Cernei
Mehadia Veche -
243 410+576 410+046 Sverdln C2 Nou Valea Cernei şi ROSPA0035-Domogled-
Iablaniţa
Valea Cernei
Mehadia Veche -
Iablaniţa
Valea Cernei
Mehadia Veche -
245 411+204 410+681 Valea fără nume C3 Nou Valea Cernei şi ROSPA0035-Domogled-
Iablaniţa
Valea Cernei
Mehadia Veche -
Iablaniţa
Valea Cernei
247 Mehadia Veche - CS 411+709 411+181 Şanţ de scurgere C1 Nou 2900m faţă de ROSCI0069-Domogled-
Pag. 119 / 589
Iablaniţa Valea Cernei şi ROSPA0035-Domogled-

Valea Cernei
Mehadia Veche -
248 412+001 411+473 Râpa neagra C2 Nou Valea Cernei şi ROSPA0035-Domogled-
Iablaniţa
Valea Cernei
Mehadia Veche -
Iablaniţa
Valea Cernei
Mehadia Veche -
Iablaniţa
Valea Cernei
Mehadia Veche -
Iablaniţa
Valea Cernei
Mehadia Veche -
Iablaniţa
Valea Cernei
Mehadia Veche -
Iablaniţa
Valea Cernei
254 Iablaniţa St. 415+400 414+868 Valea fără nume 2 X C3 Nou Valea Cernei şi ROSPA0035-Domogled-
Valea Cernei
255 Iablaniţa St. 416+543 416+191 Valea fără nume C2 Nou
Valea Cernei şi ROSPA0035-Domogled-
Pag. 120 / 589
Valea Cernei
256 Iablaniţa - Cruşovăţ 417+190 416+877 Valea fără nume C2 Nou Valea Cernei şi ROSPA0035-Domogled-
Valea Cernei
257 Iablaniţa - Cruşovăţ 418+403 418+047 Canal scurgere C1 Nou Valea Cernei şi ROSPA0035-Domogled-
Valea Cernei
Valea Cernei
Valea Cernei
260 Iablaniţa - Cruşovăţ 419+547 419+193 Şanţ de scurgere C1 Nou Valea Cernei şi ROSPA0035-Domogled-
Valea Cernei
Valea Cernei
262 Iablaniţa - Cruşovăţ 421+057 420+702 Plugova C3 Nou Valea Cernei şi ROSPA0035-Domogled-
Valea Cernei
Valea Cernei
Pag. 121 / 589

264 Iablaniţa - Cruşovăţ 422+170 421+819 Valea fără nume 2 X C3 Nou Valea Cernei şi ROSPA0035-Domogled-
Valea Cernei
265 Cruşovăţ St. 422+790 422+437 Valea fără nume C3 Nou Valea Cernei şi ROSPA0035-Domogled-
Valea Cernei
266 Cruşovăţ St. 423+220 422+848 Canal scurgere C1 Nou Valea Cernei şi ROSPA0035-Domogled-
Valea Cernei
Ogasul
267 Cruşovăţ St. 423+574 423+227 C2 Nou Valea Cernei şi ROSPA0035-Domogled-
Draghlmac
Valea Cernei
Cruşovăţ -
268 - 424+800 Valea fără nume C3 Nou Valea Cernei şi ROSPA0035-Domogled-
Domaşnea Cornea
Valea Cernei
Cruşovăţ -
269 426+471 426+069 Valea fără nume 2 X C2 Nou Valea Cernei şi ROSPA0035-Domogled-
Domaşnea Cornea
Valea Cernei
Cruşovăţ -
270 426+521 426+118 Canal scurgere C1 Nou Valea Cernei şi ROSPA0035-Domogled-
Domaşnea Cornea
Valea Cernei
Cruşovăţ -
271 427+071 426+670 Valea fără nume 2 X C3 Nou Valea Cernei şi ROSPA0035-Domogled-
Domaşnea Cornea
Valea Cernei
272 Cruşovăţ - CS - 427+008 Valea fără nume C3 Nou 10000m faţă de ROSCI0069-Domogled-
Pag. 122 / 589
Domaşnea Cornea Valea Cernei şi ROSPA0035-Domogled-

Valea Cernei
Cruşovăţ -
Domaşnea Cornea
Valea Cernei
Domaşnea Cornea
Hm.
Valea Cernei
Domaşnea Cornea
Hm.
Valea Cernei
Domaşnea Cornea CS 8900m faţă de ROSCI0385-Râul Timiş
276 - 431+134 Valea fără nume C3 Nou
Hm. între Rusca şi Prisaca
Hm. între Rusca şi Prisaca
- Poarta Nou PdO între Rusca şi Prisaca
Pag. 123 / 589

Poarta Nou PdO - CS 3300m faţă de ROSCI0385-Râul Timiş
Teregova Hm. între Rusca şi Prisaca
CS 1500m faţă de ROSCI0385-Râul Timiş
288 Teregova Hm. - 440+952 Valea fără nume C3 Nou
între Rusca şi Prisaca
289 Teregova Hm. - 441+112 Valea fără nume C3 Nou
290 Teregova Hm. 442+321 441+436 Şanţ de scurgere C2 Nou
291 Teregova Hm. 442+567 441+681 Şanţ de scurgere C1 Nou
292 Teregova Hm. 443+489 442+605 Valea fără nume C2 Nou
CS în ROSCI0385-Râul Timiş între Rusca şi
293 Teregova - Armeniş 444+304 443+420 Canal scurgere C1 Nou
Prisaca
294 Teregova - Armeniş 444+734 443+848 Valea fără nume 2 X C2 Nou
295 Teregova - Armeniş CS 445+005 444+122 Canal scurgere C1 Nou 300m faţă de ROSCI0385-Râul Timiş
Pag. 124 / 589

296 Teregova - Armeniş 445+168 444+292 Valea fără nume C3 Nou
297 Teregova - Armeniş CS 445+397 444+469 Canal scurgere C1 Nou în ROSCI0284-Cheile Teregovei
299 Teregova - Armeniş CS 445+634 444+768 Valea fără nume C3 Nou în ROSCI0284-Cheile Teregovei
304 Armeniş St. CS 447+984 447+097 Canal scurgere C1 Nou în ROSCI0284-Cheile Teregovei
305 Armeniş St. CS 448+248 447+360 Valea Bibarilor C3 Nou în ROSCI0284-Cheile Teregovei
CS 800 faţă de ROSCI0284- Cheile
306 Armeniş St. 449+041 448+156 Ogas Curicova C2 Nou
Teregovei
CS 1190 faţă de ROSCI0284- Cheile
307 Armeniş St. 449+479 448+595 Canal scurgere C1 Nou
Teregovei
Armeniş - Slatina CS 1200 faţă de ROSCI0284- Cheile
Timiş Teregovei
Timiş Teregovei
Timiş Teregovei
311 Armeniş - Slatina CS 450+033 449+148 Canal scurgere C1 Nou 1800 faţă de ROSCI0284- Cheile
Pag. 125 / 589
Timiş Teregovei
Timiş Teregovei
313 451+595 450+710 Valea fără nume 2 X C2 Nou
Timiş Teregovei
Timiş Teregovei
Timiş Teregovei
Timiş Teregovei
Armeniş - Slatina CS 3000 faţă de ROSCI0385- Râul Timiş
Timiş între Rusca şi Prisaca
CS 1800 faţă de ROSCI0385- Râul Timiş
321 Slatina Timiş St. 454+236 453+350 Valea fără nume C2 Nou
322 Slatina Timiş St. 454+495 453+609 Canal scurgere C1 Nou
Slatina Timiş - CS 300 faţă de ROSCI0385- Râul Timiş
Vălişoara între Rusca şi Prisaca
Pag. 126 / 589

Slatina Timiş - CS 30 faţă de ROSCI0385- Râul Timiş între
Vălişoara Rusca şi Prisaca
332 Vălişoara Hm. 461+191 460+600 Canal scurgere C1 Nou
Vălişoara - Balta CS 400 faţă de ROSCI0385- Râul Timiş
Sărată între Rusca şi Prisaca
334 466+116 465+235 CIRTITU C3 Nou
336 Vălişoara - Balta CS 467+858 466+980 Valea fără nume 2 X C2 Nou 150 faţă de ROSCI0385- Râul Timiş
Pag. 127 / 589

341 Balta Sărată St. 471+017 470+140 Canal scurgere C1 Nou
342 Balta Sărată St. 471+251 470+372 Canal scurgere C1 Nou
Balta Sărată - CS 3200 faţă de ROSCI0385- Râul Timiş
Caransebeş între Rusca şi Prisaca
346 473+618 472+739 ROI C3 Nou
Pag. 128 / 589

350 474+891 474+013 Valea fără nume 2 X C2 Nou
Tabel 3-7 Tipurile de lucrări proiectate pentru pasaje denivelate

Nr. Stație/ Interval Județ Poz. km CF Poz km CF Drum Tip pasaj Tip structură Tip lucrare Distanta față de ariile
crt. existentă proiectată intersectat (superior (nou/ protejate
/ inferior) reabilitat)
1 Cernele - Işalniţa DJ 259+088 259+100 DC122 Inferior DGMI_1240_16 nou
Coridorul Jiului
2 Işalniţa - Coţofeni 264+551 264+553 Drum Inferior DGMI_1040_16 nou
Coridorul Jiului
3 Işalniţa - Coţofeni 266+115 266+118 Drum Inferior DGMI_1240_16 nou
Coridorul Jiului
4 Coţofeni - Răcari 276+565 276+567 Drum Inferior DGMI_1640_16 nou
Coridorul Jiului
5 Coţofeni - Răcari 277+968 277+967 Drum Inferior DGMI_1640_16 nou
Coridorul Jiului
6 Filiaşi - Gura Motrului 289+633 289+764 Drum Inferior DGMI_1640_16 nou
Coridorul Jiului
Gura Motrului - 700m faţă de ROSCI0045-
7 MH 293+900 294+032 Drum Inferior DGMI_1040_16 nou
Butoieşti Coridorul Jiului
8 Butoieşti - Strehaia 300+255 300+392 Drum Inferior DGMI_850_16 nou
Râul Motru
Pag. 129 / 589

9 Butoieşti - Strehaia 302+621 302+755 Drum Inferior DGMI_1240_16 nou
Râul Motru
10 Strehaia - Ciochiuţa - 312+237 Drum Inferior DGMI_1040_16 nou Dealurile Strehaia-
Bâtlanele
MH Pasaj superior
Igiroasa - Prunişor L=60m 8 grinzi 700m faţă de ROSCI0432-
1 - 333+212 DC24 Superior nou
Nouă tip T beton Prunişor
armate
12 - 334+261 DN6 Inferior GZCJ_80_2 linie nou
Nouă Prunişor
13 - 335+558 DJ607A Inferior DGMI_1640_16 nou
Nouă Prunişor
MH Pasaj superior
Igiroasa - Prunişor L=55m 10 grinzi 250m faţă de ROSCI0432-
14 - 338+312 Drum Superior nou
Nouă tip T beton Prunişor
armate
15 Prunişor Nouă St. - 340+422 DC18 Inferior DGMI_1040_32 nou
Prunişor
MH Pasaj superior
Prunişor Noua - L=57m 10 grinzi 460m faţă de ROSCI0420-
16 - 352+226 DJ607A Superior nou
Drobeta Est Nouă tip T beton Oprăneşti
armate
17 Drobeta Est Nouă St. - 357+098 DC 21 Inferior DGMI_1040_24 nou
Oprăneşti
Pag. 130 / 589
MH în ROSPA0080-Munţii
Almăjului-Locvei şi
Gura Văii - ROSCI0206-Porţile de Fier,
18 374+471 374+116 Drum Inferior DGMI_2040_8 nou
Vârciorova ROSPA0026-Cursul
Dunării-Baziaş-Porţile de
Fier
131 faţă de ROSPA0080-
19 Valea Cernei Hm. MH 392+874 392+329 Drum Inferior DGMI_1040_9 nou Munţii Almăjului-Locvei şi
ROSCI0206-Porţile de Fier
Pasaj superior 6000m faţă de ROSCI0069-
Mehadia Veche - L=55m 10 grinzi Domogled-Valea Cernei şi
20 CS 416+900 416+547 DN57B Superior nou
Iablaniţa tip T beton ROSPA0035-Domogled-
armate Valea Cernei
Domogled-Valea Cernei şi
21 Cruşovăţ St. CS 422+480 422+128 Drum Inferior DGMI_1040_16 nou
ROSPA0035-Domogled-
Valea Cernei
22 Cruşovăţ St. - 423+800 DC34 Inferior DGMI_1640_16 nou
ROSPA0035-Domogled-
Valea Cernei
23 Cruşovăţ St. - 424+521 Drum Inferior DGMI_650_16 nou
ROSPA0035-Domogled-
Valea Cernei
Pag. 131 / 589
CS 1580 faţă de ROSCI0385-

Poarta Nou PdO -
24 - 439+946 Drum Inferior DGMI_850_16 nou Râul Timiş între Rusca şi
Teregova Hm.
Prisaca
25 Teregova Hm. - 440+756 DN6 Inferior GZCJ_50 nou Râul Timiş între Rusca şi
Prisaca
26 Slatina Timiş St. 454+669 453+781 DC18 Inferior DGMI_850_9 nou Râul Timiş între Rusca şi
Prisaca
27 Legătura Dudașu MH - 1+751 Drum Inferior DGMI_650_9 nou
Oprăneşti
Pag. 132 / 589
3.6.2.5.Tunele
Pe tronsonul Craiova – Caransebeş, pe traseele alternativei aprobate de beneficiar, la
Balota şi Poarta, este prevăzut a se realiza 4 tunele noi, iar pe traseul unde
amplasamentul liniei c.f. nu se modifică, se vor reabilita 10 tunele existente.
Tunele noi - Tehnologia de execuţie
Etapele principale în execuţia tunelurilor sunt următoarele:
- instalarea şantierului şi construcţia portalurilor - depinde foarte mult de condiţiile precum
accesibilitatea, limitările spaţiale, înălţimea portalului de la sol
- lucrări de derocare în funcţie de metoda de excavare
- excavarea tunelului – depinde în mare parte de condiţiile de sol şi rata de avansare
- execuţia hidroizolaţiei şi a îmbrăcămintei din beton
- lucrări tehnologice civile secundare şi construcţia suprafeţei de rulare
- instalarea echipamentelor electromecanice şi a ventilaţiei
- testarea şi darea în exploatare
Alte operaţii necesare realizării tunelurilor:
- îndepărtarea materialului extras
- execuţia rampelor şi platformelor de acces
- lucrări de haldare a materialului (piatră, pământ, roci tari, stâncă)
- selectarea materialului ce va fi reutilizat la alte lucrări în cadrul investiţiei
- pregătirea materialului ce va fi reutilizat la alte lucrări
- transportul excesului de material la depozite de deşeuri inerte
Tunelul Balota
Aceasta este amplasat între interval Prunişor - stația Drobeta Turnu Severin Marfă și
subtraversează dealul Oprănești, având o lungime de 6189 m.
Conform studiului geotehnic se remarca 3 zone ce pot prezenta interes din punctul de
vedere al execuţiei tunelului:
- zona portalului de intrare (km 345+900 – km 346+200) botul de deal prezintă semne de
instabilitate;
- între km 348+000 – km 358+000 – traseul traversează perimetrul de exploatare Hușnița
intrata în conservare în anul 1999. In acest perimetru exploatarea cărbunelui s-a făcut
în subteran, prin abataje;
- între km 349+700 – km 351+600 traseul traversează o alunecare de teren. Aceasta
este datorata atât condiţiilor morfologice, litologice și hidrogeologice ale zonei dar și
exploatărilor miniere subterane.
Pământurile străbătute de viitorul tunel sunt reprezentate prin alternanțe de argile și
nisipuri cu strate de cărbune de vârstă pliocen inferior.
Pentru tunelul Balota, se propune construirea unui tunel cu două galerii separate, astfel
încât, în caz de incendiu, să poată fi asigurată evacuarea folosind tunelul paralel. Pentru a
permite aceste operaţiuni de salvare, se vor configura structuri de legătură transversal
între cele două tunele, la o distanţă de aproximativ 500 m una de alta.
Pag. 133 / 589
Figura 3-18 Secţiune transversală caracteristică by-pass
Pentru a asigura întotdeauna o acţiune rapidă a operaţiunilor de salvare, este planificată

construcţia a două spaţii de urgenţă, situate în apropierea celor 2 intrări Craiova şi
Caransebeş, precum şi drumurile aferente pentru conectarea la reţeaua rutieră existentă.
Secţiunea tip propusă în proiectul ilustrativ pentru tunelul Balota este o secţiune circulară
cu o singură cale, realizata cu TBM, pentru fiecare din cele două direcţii de deplasare.
Traseele celor doua cai (Fir I şi Fir II) trebuie să fie distanţate în mod corespunzător în
plan, astfel încât să permită executarea operaţiunilor de excavare şi căptuşire în siguranţă,
cu tehnologia TBM menţionată mai sus.
Punctele de evacuare si salvare trebuie:
- echipate cu sisteme de alimentare cu apă (minim 800 l/min, timp de 2 ore), în apropiere
de punctul de oprire destinat trenului aşa cum este descris în planul de urgenţă. Tunelul
va avea o aprovizionare dublă la cele două intrări, fiecare constând dintr-un rezervor de
stocare a apei de capacitate adecvată
- serviciile de urgenţă vor avea acces, la un tren afectat, prin portalurile tunelului după ce
personalul şi calatorii au fost evacuaţi. Portalurile de tunel trebuie sa permită intrarea
serviciilor de răspuns la situaţii de urgenţă
- zona în aer liber din jurul ERP-ului va oferi o suprafaţa minima de 500 mp.
Pag. 134 / 589
Pentru tunelul Balota se va folosi execuţia mecanizată a acestuia cu utilaje de forare tunel
(TBM ). Execuţia tunelului cu TBM permite menţinerea suportului activ continuu la fața
tunelului în timpul procesului de excavare, dacă este necesar. Faţa tunelului şi zona de
excavare pot fi izolate complet de tunelul săpat şi de zona de lucru din spate, pentru a
menţine nivel apei subterane şi tunelul în condiţii de siguranţă în cea ce priveşte
contaminarea cu poluanţi. TBM-ul în sine este un utilaj complex, care permite excavarea
întregii zone a secţiunii transversale a tunelului şi, în acelaşi timp, susţine frontul de
excavare prin evitarea căderilor de roci şi blocării frontului de lucru. Acest aspect se
realizează prin eliminarea materialului excavat cu o bandă transportoare sau cu alte
echipamente (ex. camioane sau trenuri), simultan cu activităţile de foraj şi construirea unui
suport permanent cu bolţari prefabricaţi.
Figura 3-19 Schema excavare cu tehnologia Tunel Boring Machine (TBM)
Tunelele Poarta I, II și III

Tunelul Poarta I cu o lungime de 1279 m va fi amplasat în zona Domașnea-Poarta, fiind
urmat la o distanță de aproximativ 800 m de Poarta II (L=550 m) și la o distanță de 3,5 km
de Poarta III (L=305 m) care vor traversa zona Poarta-Teregova. Acestea vor fi amplasate
din punct de vedere morfologic și geologic pe un versant format din roci sedimentare slab
consolidate și neconsolidate de vârsta Volhinian și Bessarabian, reprezentate prin nisipuri,
pietrișuri, argile, gresii, conglomerate dispuse alternativ. Versantul în care se vor săpa
tunelele, este constituit din roci sedimentare recente slab consolidate (nisipuri, pietrișuri,
argile, argile nisipoase) iar spre adâncime, gresii și conglomerate. Zona portalurilor de
intrare si ieșire se înscrie în morfologia zonei adiacente versantului și ca teren de fundare
este constituit din roci sedimentare începând de la argile pană la nisipuri cu pietrișuri, de
regulă plastic consistente spre plastic vârtoase și respectiv de îndesare medie.
Tunelurile Poarta I, II şi III se vor realiza prin metoda “Cut and cover”. Aceasta tehnologie
constă în realizarea unui şanţ sau a unei săpături sprijinite, care este acoperită cu o placă de
beton monolit sau prefabricat, și acoperit cu umplutură. Această metodă se utilizează pentru
a construi tuneluri de mică adâncime în condiţii de teren moale (argilă, nămol, nisip sau
pietriş, etc.). Metoda “cut and cover” este în general mai simplă şi are ca rezultat costuri
Pag. 135 / 589
considerabil mai mici decât alte metode de construcţie. Cu toate acestea, pentru condiţiile
de teren dificile, poate duce la costuri ridicate, datorită structurilor de sprijinire care ar fi
necesare pentru a susţine excavaţia.
În ceea ce priveşte tunelele Poarta (I, II şi III), construcţia unei galerii de evacuare este
prevăzută doar pentru tunelul Poarta I (singurul dintre cele 3 care depăşeşte 1000 m),
prevăzută cu două spaţii de urgenţă, lângă fiecare intrare și bretele pentru conectarea la
reţeaua rutieră existentă.
Figura 3-20 Realizare tunelurilor Poarta I, II şi III prin metoda “Cut and cover”
Cerințe de siguranţă pentru tunele

Prezenţa tunelelor de-a lungul liniei de cale ferată studiate şi ţinând seama de legislaţia
europeană actuală, impune o analiză atentă a aspectelor de siguranţă în tunelele
feroviare, prin respectarea următoarelor reglementări:
- Directiva (UE) 2016/797 A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
EUROPEAN din 11 mai 2016: Interoperabilitatea Sistemului Feroviar în cadrul Uniunii
Europene;
- REGULAMENTUL (UE) nr. 1303/2014 din 18 noiembrie 2014 privind Specificaţia
Tehnică de Interoperabilitate referitoare la „Siguranţa în tunelele feroviare“ a sistemului
feroviar al Uniunii Europene;
- REGULAMENTUL (UE) nr. 1299/2014 din 18 noiembrie 2014 privind Specificaţiile
Tehnice de Interoperabilitate referitoare la ”Infrastructură” subsistem al sistemului
feroviar din Uniunea Europeană; REGULAMENTUL (UE) nr. 1301/2014 din 18
noiembrie 2014 privind Specificaţiile Tehnice de Interoperabilitate referitoare la
”Energie” subsistem al sistemului feroviar din Uniunea Europeană;
- REGULAMENTUL (UE) 2016/919 din 27 mai 2016 privind Specificaţia Tehnică de
Interoperabilitate referitoare la „Control-Comandă şi Semnalizare“ subsisteme ale
sistemului feroviar din Uniunea Europeană;
Pag. 136 / 589
- REGULAMENTUL (UE) nr. 1302/2014 din 18 noiembrie 2014 privind o Specificaţie

Tehnică pentru Interoperabilitate cu privire la „Material rulant - locomotive şi material
rulant pentru călători“ subsistem al sistemului feroviar din Uniunea Europeană
- REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2019/773 din 16 mai 2019 privind
Specificaţia Tehnică de Interoperabilitate referitoare la Subsistemul Exploatare şi
Gestionarea Traficului a sistemului feroviar în cadrul Uniunii Europene şi de abrogare a
Deciziei 2012/757/UE
Tehnologia de execuţie - tunele existente

În funcţie de deficienţele constatate în urma expertizei tunelelor se vor adopta măsuri de
intervenţie şi refacere a acestora cu ar fi:
- în interiorul tunelului:
 betonarea golurilor din căptuşeala tunelului
 hidroizolarea la intrados a zonelor cu infiltraţii de pe inelele 5-13 cu o membrană de
2-3 mm grosime aplicată prin pulverizare, protejată cu un beton torcretat armat de 4-
5 cm grosime. Înainte de aplicarea hidroizolaţiei, se dă jos torcretul existent de pe
intradosul tunelului, se curăţă suprafaţa şi se injectează eventualele fisuri
 zonele umede sau zonele cu infiltraţii de pe picioarele drepte din câmpul inelelor care
au fost executate la zi, se vor impermeabiliza prin injecţii cu răşini în masa căptuşelii
 zonele umede sau zonele cu infiltraţii pe boltă de pe inelele executate la zi vor fi
etanşate cu răşini injectate în masa căptuşelii
 drenarea rosturilor dintre inele (rosturi care prezintă umezeală şi infiltraţii sau
degradări, şi rosturile adiacente zonelor cu infiltraţii), cu descărcarea apelor în rigola
laterală
 curăţarea canalului existent
 execuţia unui canal nou de colectare şi evacuare a apelor pe partea dreaptă
 rectificarea niveletei (dacă este cazul, după analizarea înscrierii gabaritului în tunel)
- în exteriorul tunelului:
 îndepărtarea vegetaţiei de pe şanţurile aripilor la intrare şi ieşire, de pe şanţuri şi
portale
 repararea aripilor la intrare şi ieşire dacă este cazul.
Pag. 137 / 589
Tabel 3-8 Tipurile de lucrări proiectate pentru tunele CF

Nr. Interval/Staţie Judeţ Denumire Poz. Poz. Lungime Tip Arii protejate Distanta
crt Km. Km. (m) Lucrare fata de
Existenta proiectata aria
protejata
1 Prunişor- MH Tunel - 345+900 6189 NOU ROSCI0420- Oprăneşti In arie
Drobeta BALOTA ÷
Turnu 352+089
Severin
Marfă
2 Gura Văi - MH Tunel MOȘU 375+210÷ 374+855 150 Reabilitare ROSCI0206- Porţile de In arie
Vârciorova 375+360 ÷ Fier
375+005 ROSPA0080- Munţii
Almajului Locvei
3 Gura Văi - MH Tunel BABA 376+138÷ 375+783 83 Reabilitare ROSCI0206- Porţile de In arie
375+866 ROSPA0080
Munţii Almajului Locvei
4 Gura Văi - MH Tunel VIR 377+332÷ 376+977 93 Reabilitare ROSCI0206- Porţile de In arie
Almajului Locvei
5 Vârciorova MH Tunel 379+515÷ 379+157 92 Reabilitare ROSCI0206- Porţile de In arie
VÎRCIOROVA 379+607 ÷ Fier
Almajului Locvei
6 Vârciorova - MH Tunel BAHNA 381+737÷ 381+378 115 Reabilitare ROSCI0206- Porţile de In arie
Pag. 138 / 589
protejata
Orşova 381+852 ÷ Fier
Almajului Locvei
7 Vârciorova - MH Tunel ALION 385+667÷ 385+305 199 Reabilitare ROSCI0206- Porţile de In arie
Orşova 385+866 ÷ Fier
Almajului Locvei
ROSPA0026- Cursul 50m
Dunării- Baziaş- Porţile
de Fier
8 Orşova MH Tunel 388+574÷ 388+211 399 Reabilitare ROSCI0206- Porţile de In arie
TUFĂRI 388+973 ÷ Fier
Almajului Locvei
ROSPA0026- Cursul 100m
Dunării- Baziaş- Porţile
de Fier
9 Mehadia - CS Tunel 413+355÷ 412+827 496 Reabilitare ROSPA0035- Domogled 4300m
Iablaniţa IABLANITA 413+851 ÷ – Valea Cernei
413+323 ROSCI0069- Domogled –
Valea Cernei
Pag. 139 / 589
protejata
10 Domaşnea CS Tunel - 435+407 1279 NOU ROSCI0385 –Râul Timiş 7900m
Cornea – POARTA I ÷ între Rusca şi Prisaca
Poarta 436+686
11 Poarta - CS Tunel - 437+504 550 NOU ROSCI0385 –Râul Timiş 6500m
Teregova POARTA II ÷ între Rusca şi Prisaca
438+054
12 Poarta - CS Tunel - 440+221 305 NOU ROSCI0385 –Râul Timiş 263m
Teregova POARTA III ÷ între Rusca şi Prisaca
440+526
13 Teregova- CS Tunel FENEŞ 446+709÷ 445+923 271 Reabilitare ROSCI0284- Cheile În arie
Armeniş 446+980 ÷ Teregovei
446+194
14 Armeniş- CS Tunel TAMPA 450+886÷ 450+000 277 Reabilitare ROSCI0126- Munţii 9400m
Slatina - 451+163 ÷ Tarcău
Timiş 450+277
Pag. 140 / 589
3.6.2.6. Lucrări civile în staţii

Obiectivul principal urmărit în cadrul reabilitării şi modernizării clădirilor staţiilor este cel de
aducere a acestora la cerinţele standardelor europene, prin îmbunătăţirea serviciilor
pentru călători şi adaptarea la normele privind persoanele cu deficienţe locomotorii.
Lucrările ce se vor executa sunt:
Reabilitarea Clădirilor de Călători existente

Clădirile de călători existente care vor suporta lucrări de reabilitare sunt cele din
următoarele stații: Cernele, Ișalnița, Filiași, Strehaia, Tâmna, Drobeta Tr. Severin Mărfuri,
Orșova, Băile Herculane, Iablanița, Crușovăț, Armeniș, Balta Sărată și halte de mișcare:
Coțofeni, Răcari, Gura Motrului, Butoiești, Igiroasa, Drobeta Tr. Severin Est existentă,
Gura Văii, Vârciorova, Valea Cernei, Topleț, Mehadia Noua, Mehadia Veche, Domașnea
Cornea, Teregova, Vălișoara.
În punctele de oprire Lunca Banului, Valea Timișului și Caransebeș halta, Clădirile de
călători existente vor fi reabilitate.
Clădirea de călători va fi dotată cu:
- pictograme de informare;
- bănci călători;
- recipienți colectare selectivă a deșeurilor;
- dotări PSI - extinctoare cu pulbere şi CO2;
- ştergătoare de picioare cu grătar;
- jardiniere.
Se vor respecta cerinţele normativelor UIC privind utilizarea pictogramelor şi accesul în
staţie a persoanelor cu deficienţe fizice, de vedere şi de auz.
Grupul electrogen prevăzut are pornire automată şi constituie sursă de alimentare de
rezervă pentru:
- instalaţia de iluminat de siguranţă pentru continuarea lucrului;
- instalaţii TTR;
- instalaţia de ticketing;
- o parte din corpurile de iluminat de la peroane şi copertine.
Reabilitare Clădire CED existentă

Clădirile CED existente care vor suporta lucrări de reabilitare sunt cele din următoarele
stații: Cernele, Ișalnița, Strehaia, Orșova, Iablanița, Balta Sărată și halte de
mișcare:Coțofeni, Răcari, Topleț, Domașnea Cornea și Teregova.
Clădirea CED va fi dotată cu:
- recipienți colectare selectivă a deșeurilor;
- jardiniere.
Grupul electrogen prevăzut are pornire automată şi constituie sursă de alimentare de
rezervă pentru:
- instalaţii TTR;
- instalaţia de ticketing;
- o parte din corpurile de iluminat de la peroane şi copertine.
Pag. 141 / 589
Lucrări comune pentru reabilitarea clădirilor existente

Lucrările vor urmări eficientizarea energetică a Clădirii de călători și CED prin reducerea
consumurilor energetice.
Se vor înlocui jgheaburile şi burlanele cu elemente din tablă plastifiată cu instalaţii de
degivrare.
Toată tâmplăria existentă interioară și exterioara se va înlocuită cu tâmplărie nouă din
aluminiu cu geam termoizolant.
Tavanele din încăperile care nu au prevăzut plafon fals vor fi tencuite, gletuite şi zugrăvite
cu vopsele lavabile.
Pentru reabilitarea acestor clădiri, se recomandă varianta minimală de intervenție care
implică:
- consolidarea fundaţiilor prin cămăşuire cu beton armat de 20cm grosime pe ambele
părţi;
- cămășuirea tuturor pereţilor structurali din zidărie pe ambele fețe cu câte 5cm de mortar
M10T şi plase de oţel;
- injectarea fisurilor din zidărie cu mortar de ciment;
- realizarea de centuri din beton armat la fiecare nivel;
- înlocuirea planşeelor complet compromise cu planşee din beton armat la fiecare nivel,
etc.
Pentru stabilirea cu precizie a măsurilor de intervenție se vor analiza situațiile întâlnite de
la caz la caz, conform expertizelor tehnice.
Clădire Călători și Clădire CED nouă

În stația cf Slatina Timiș si halta de mișcare Ciochiuța, Clădirile de călători și Clădirile CED
se demolează, deoarece sunt afectate de modificarea dispozitivului de linii. În aceste stații
s-a propus o Clădire de calatori și CED noua.
O clădire de călători nouă este prevăzută în PO-Poarta.
În punctul de oprire Strehaia, clădirea de călători se demolează, deoarece este afectată de
modificarea dispozitivului de linii. În acest punct de oprire s-a propus o clădire de călători
nouă.
Clădirea de călători proiectată răspunde cerinţelor europene de siguranţă la seism, factori
climatici, siguranţă în exploatare şi la incendiu, asigurând servicii pentru călători şi spaţii
specifice activităţilor feroviare, inclusiv spatii necesare instalațiilor CED si TTR .
Construcţia, cu regim de înălţime parter si etaj, are formă dreptunghiulară, dispusă cu
latura lungă paralelă cu liniile de cale ferată şi va cuprinde următoarele funcţiuni:
La parter: sală de aşteptare, grupuri sanitare pentru călători, spaţiu comercial, casă de
bilete, birou şef staţie, spatii necesare traficului feroviar - birou IDM, repartitor şi spaţii
anexe (centrală termică, sala baterii).
La etaj: spatii necesare instalațiilor CED si TTR – Sala relee CED, sala relee TTR, grup
sanitare și vestiar pentru personalul cf și o locuință de serviciu.
Holul central va fi amenajat pentru a fi centrul vizual şi informativ al clădirii, unde se vor
regăsi casă de bilete si birou de informaţii, spaţii de aşteptare pentru călători, panou cu
afişarea orelor de sosire şi plecare a trenurilor.
Pag. 142 / 589
Grupurile sanitare pentru public vor cuprinde şi un grup sanitar pentru persoanele cu
deficienţe locomotorii destinat şi îngrijirii copiilor mici. Aceste dotări şi funcţiuni respectă
recomandările din normativelor UIC.
Pentru dezvoltarea si promovarea de noi concepte si tehnologii pentru energie verde
regenerabila, la nivelul acoperișului se vor integra, in concordanta cu arhitectura propusă,
panouri fotovoltaice pentru producerea energiei electrice.
Clădirea de călători va fi dotată cu:
- pictograme de informare;
- bănci călători;
- recipienți colectare selectiva a deșeurilor;
- jardiniere.
Lucrări comune pentru toate clădirile

Pentru termoizolare se va utiliza polistiren extrudat şi pentru hidroizolare, membrană
hidroizolantă cu strat de protecție din ardezie cu calităţi superioare.
Faţadele clădirii vor fi prevăzute cu sistem termoizolant din polistiren expandat, peste care
sunt prevăzute tencuieli structurate, sau placaje cu cărămidă aparentă, păstrând imaginea
arhitecturală iniţială.
Pereţii interiori vor fi tencuiţi, gletuiți şi zugrăviţi cu vopsele lavabile sau finisaje cu placaje
ceramice în funcţie de destinaţie.
Toate pardoselile şi pavajele exterioare şi interioare se vor realiza în funcţie de destinaţia

încăperilor din materiale rezistente la uzură, antiderapante şi uşor de întreţinut (gresie,
piatră naturală, parchet laminat, PVC antistatic, pardoseala tehnologica, etc.).Treptele
scărilor vor fi prevăzute cu marcaj vizual pe muchia treptei.
Spaţiile tehnice vor avea uşi metalice proiectate conform normelor specifice.
Se vor respectă cerinţele normativelor UIC privind utilizarea pictogramelor şi accesul în
staţie a persoanelor cu deficienţe fizice, de vedere şi de auz.
În zonele de circulaţie se prevăd benzi de ghidaj tactil şi benzi si suprafețe de avertizare -
ce servesc persoanelor cu deficienţe de vedere, executate din materiale ce contrastează
cu fundalul, antiderapante cu o suprafaţă rugoasă pentru detectarea uşoară cu piciorul sau
cu bastonul, culoarea fiind galbenă pentru a le creşte vizibilitatea
Pentru persoanele cu deficienţe fizice (de vedere, de auz sau cu deficienţe locomotorii) se
prevăd următoarele:
- grup sanitar cu toate utilităţile obişnuite ale unui grup sanitar şi balustrade de fixare pe
fiecare parte a vasului de w.c. şi un sistem de alarmă, cu buton, fixat pe peretele de
lângă vasul de w.c. sau pe podea. Uşa se va deschide spre exterior.
- ghişeu la înălţimea de 0,80m, poliţă de sprijinire, de scris, de depozitare a unei genţi,
etc.
- rampe pietonale cu pantă de maximum 6%, cu suprafaţă antiderapantă;
Pag. 143 / 589
- benzi de ghidaj tactil ce servesc persoanelor cu deficienţe de vedere din materiale ce

contrastează cu fundalul, antiderapante cu o suprafaţă rugoasă pentru detectarea
uşoară cu piciorul sau cu bastonul, culoarea fiind galbenă pentru a le creşte vizibilitatea;
- benzi si suprafețe de avertizare de avertizare tactilă ce servesc persoanelor lipsite de
vedere şi celor cu deficienţe de vedere, din materiale ce contrastează cu fundalul (în
culoarea galbenă de avertizare), cu o lăţime de 0,30m, cu relief mic care să nu
provoace zdruncinături sau căderea persoanei care utilizează un scaun cu roţile.
Instalații sanitare
Clădirile de călători vor fi dotate cu instalaţii sanitare şi instalaţii interioare de stins incendiu
noi, după caz, funcţie de volumul clădirii.
Apa caldă menajeră va fi asigurată de la o centrala termică amplasată într-un spaţiu
special amenajat. Prepararea apei calde menajere se va face și cu pompe de căldură.
Se păstrează pe cât posibil, din punctul de vedere al poziţionării, racordurile existente la
reţele exterioare de apă şi canalizare, acolo unde acestea există.
Alimentarea cu apă a obiectelor sanitare din clădirea de călători din stațiile c.f. Cernele,
Ișalnița, Filiași, Strehaia, Tâmna, Drobeta Tr. Severin Mărfuri, Orșova, Băile Herculane,
Iablanița, Crușovăț, Armeniș, Balta Sărată, se va face de la rețeaua publică de alimentare
cu apă, existentă în apropierea stației c.f.
În haltele de mișcare Coțofeni, Răcari, Gura Motrului, Butoiești, Igiroasa, Drobeta Tr.
Severin Est existentă, Gura Văii, Vârciorova, Valea Cernei, Topleț, Mehadia Noua,
Mehadia Veche, Domașnea Cornea, Teregova, Vălișoara alimentarea cu apă se va face
de la un puț forat nou echipat cu pompă submersibilă
Alimentarea cu apă a obiectelor sanitare din clădirea CED din stațiile c.f. Cernele, Ișalnița,
Filiași, Strehaia, Tâmna, Drobeta Tr. Severin Mărfuri, Orșova, Băile Herculane, Iablanița,
Crușovăț, Armeniș, Balta Sărată se va face de la rețeaua publică de alimentare cu apă,
existentă în apropierea stației c.f..
În staţia cf Slatina Timiş şi în halta de mişcare Ciochiuţa nu există reţele de alimentare cu
apă şi reţele de canalizare.
Sursa de apa pentru alimentarea instalațiilor sanitare interioare nou prevăzute, în clădirea
de călători şi CED, o va constitui un puţ forat, nou echipat cu pompă submersibilă
Alimentarea cu apă a consumatorilor din punctul de oprire Strehaia se va face de la
rețeaua de alimentare cu apă a localității.
Evacuarea apelor uzate rezultate de la consumatorii din clădirea de călăatori se va face la
rețeaua de canalizare a orașului. Apele pluviale de pe acoperișul clădirii de călători vor fi
colectate și evacuate la rețeaua de canalizare a orașului.
În stația cf Cernele, stația cf Drobeta Turnu Severin Mărfuri, stația cf Valea Cernei și în
stația cf Mehadia Noua s-a propus o clădire nouă pentru grupul sanitar. Evacuarea apelor
uzate rezultate de la consumatori se va face la rețeaua de canalizare existentă. În stațiile
c.f. și haltele de mișcare unde nu există rețele publice de canalizare, evacuarea apelor
uzate se va face la un rezervor etanș vidanjabil. Apele pluviale vor fi deversate la teren.
Instalații termotehnologice
Se va realiza o instalaţie de încălzire cu radiatoare din oţel, tip panou. Agentul termic este
furnizat de o centrală termică amplasată într-un spaţiu special amenajat.
Pag. 144 / 589
Funcţie de reţelele de utilități din zona staţiei CF centralele termice vor funcționa cu
combustibil gazos sau cu energie electrica.
Se va asigura ventilarea încăperilor, acolo unde este necesar.
Instalații electrice
Lucrările de instalații electrice constau în:
- instalaţii electrice de iluminat normal şi de siguranţă pentru evacuare şi continuarea
lucrului;
- instalaţii electrice pentru prize;
- instalaţii electrice aferente cablării structurate;
- instalaţii electrice de forţă;
- instalaţii electrice grup electrogen;
- instalaţie de paratrăsnet şi legare la pământ.
Instalaţiile electrice pentru iluminat se vor realiza cu corpuri de iluminat LED, în funcţie de
destinaţia încăperilor.
Instalaţiile electrice de forţă sunt prevăzute pentru alimentarea instalaţiilor de climatizare,
perdelelor de aer şi a electropompelor.
Peroane
Prin proiect au fost prevăzute lucrări de demolare a peroanelor existente în stații și halte
de mișcare și realizarea de peroane noi.
Peronul de la linia 1, cu o lungime de 250,00 m si o lăţime de minimum 3,00 m şi se va
racorda la cota de acces în clădire prin trepte şi rampe pietonale pentru persoanele cu
mobilitate redusă, cu pantă de maximum 6% şi suprafaţă antiderapantă. Denivelările mai
înalte de 20 cm vor fi protejate cu balustrade metalice.
Peroanele intermediare în stațiile și haltele de mișcare existente se vor proiecta cu o
lăţime minimă de 3,00 m şi o lungime de 250,00 m, mai puțin în stațiile: Craiova, Drobeta
Turnu Severin și Orșova unde peroanele se refac la lungimea celor existente.
În stația Craiova peroanele intermediare au o lungime de 340,00 m şi 240,00 m, cu o
lățime de 6,00 m.
În stația Drobeta Turnu Severin peronul intermediar are o lungime de 400,00 m și o lățime
de 6,00 m pentru a asigura gabaritul necesar pentru pasarela pietonală nou proiectata.
În stația Orșova peroanele intermediare au lungimea de 400,00 m și lățime de 3,00 m.
Pe toată suprafaţă peroanelor se va turna un strat de uzură din asfalt colorat în masă.
Peroanele proiectate vor fi realizate din elemente prefabricate de beton armat tip zid de
sprijin (ZP) aşezate pe fundaţii din beton, prin intermediul unui strat de mortar. Între
elementele tip ZP se va execută o umplutură bine compactata, deasupra căreia, la partea
superioară se vor poziţiona elementele prefabricate de tip dală.
Pentru iluminatul peroanelor se folosesc corpuri de iluminat LED pentru exterior montate
pe stâlpi din metal cu înălțimea de 4,00 m. Alimentarea cu energie electrică în zona
peronului se face cu cabluri nearmate din cupru montate îngropat şi protejate în ţeavă tip
PEID.
Pentru accesul călătorilor se vor amplasa treceri de nivel pietonale la ambele capete ale
peroanelor de la linia 1 și peroanelor intermediare, constând în racordarea peroanelor
între ele.
Pag. 145 / 589
Peroanele vor avea pante de scurgerea apelor meteorice de 1% spre linii, ele fiind
preluate de drenurile ce se vor execută în lungul peroanelor.
Pentru persoanele cu dezabilităţi s-au prevăzut:
- benzi și suprafețe de avertizare tactilă și vizuală, antiderapante cu o suprafaţă rugoasă,
de culoare galbena;
- rampe la capetele peroanelor cu panta de maximum 6% şi suprafaţă antiderapantă,
prevăzute cu balustrade metalice de protecţie.
Ca dotări pentru peroane s-au prevăzut:
- pictograme;
- bănci;
- recipienţi colectare selectivă a deșeurilor.
Pentru accesul călătorilor se vor amplasa treceri de nivel pietonale la ambele capete ale
peroanelor de la linia 1 şi a peroanelor intermediare, constând în racordarea peroanelor
între ele.
Copertine
În staţia cf Craiova,în care există copertine, acestea se vor reabilita. Lucrările de reparaţii
constau în înlocuirea în totalitate a învelitorii, jgheaburilor şi burlanelor. Învelitoarea
copertinelor de la peroane va fi de tipul “acoperiş fotovoltaic”.
În stațiile cf în care nu există copertine: Cernele, Ișalnița, Filiași, Strehaia, Tâmna, Drobeta
Tr. Severin Mărfuri, Drobeta Turnu Severin, Orșova, Băile Herculane, Iablanița, Crușovăț,
Armeniş, Slatina Timiș, Balta Sarătă și în haltele de mișcare: Coțofeni, Răcari, Gura
Motrului, Butoiești, Ciochiuța, Igiroasa, Gura Văii, Vârciorova, Valea Cernei, Topleț,
Mehadia noua, Mehadia Veche, Domaşnea Cornea, Teregova, Vălişoara pentru protecția
împotriva ploii si a zăpezii s-au prevăzut copertine noi la peronul de la linia 1și la
peroanele intermediare, cu o lungime de 150,00 m.
Au fost prevăzute jgheaburi longitudinale pe întreaga lungime a copertinei şi burlane din
fontă maleabilă pentru colectarea apelor pluviale cu instalaţii de degivrare.
La capetele copertinelor cât și în lungul lor se vor monta pictograme pentru informarea
călătorilor.
Pentru preluarea apelor pluviale de pe copertine se va prevedea o reţea de canalizare,
nouă îngropată, formată din tuburi de polietilenă de înaltă densitate gofrate şi cămine de
vizitare.
Coborârile de pe copertină la primul cămin de vizitare, vor fi din fontă ductilă.
Evacuarea apelor pluviale se va face la rețeaua de canalizare (acolo unde exista) sau la
un receptor natural existent în apropiere punctului de deversare a rețelei nou proiectată.
În halte au fost prevăzute copertine refugiu cu învelitoarea de tipul “acoperiş fotovoltaic”,
prevăzută cu pantă, fiind asigurată astfel scurgerea apelor pluviale ce vor fi deversate la
teren. Sub copertină vor fi prevăzute bănci pentru publicul călător.
Pe copertina refugiu, pe partea dinspre linii, se vor monta pictograme pentru informarea
călătorilor. Pentru amplasarea copertinelor refugiu, se vor crea nişte alveole, în afara zonei
de 3,00 m de circulaţie a peroanelor.
Pentru iluminatul peroanelor in zona cu copertină se folosesc corpuri de iluminat LED
Pag. 146 / 589
Tunel pietonal
Pentru tunelul pietonal existent s-au prevăzut lucrări de reparații și înlocuire a finisajelor.
Finisajele tunelului vor fi uşor de întreţinut: placare ceramica la pereţi, iar pentru pardoseli
si scări placare ceramica antiderapanta. Marginile treptelor vor avea striuri antiderapante
având rolul și de marcaje vizuale. Balustradele de protecţie şi mâna curenta vor fi din oţel
inoxidabil, proiectate în conformitate cu cerinţele UIC.
Persoanele cu dizabilități locomotorii vor putea utiliza platformele elevatoare amplasate la
scări, pentru accesarea cu uşurinţa a fiecărui peron în parte și dotări/facilități în
conformitate cu cerințele UIC.
In tunel se amplasează ca dotări pictograme și recipienți colectare selectiva a deșeurilor.

Pentru spălarea pardoselii tunelului pietonal se va monta un robinet dublu-serviciu
alimentat de la reţeaua exterioară de apă cea mai apropiată. . Evacuarea apelor se face la
un cămin de vizitare amplasat in apropierea tunelului pietonal.
Iluminatul tunelului pietonal se va face cu corpuri de iluminat LED cu aprindere sigură.
Gard de protecție între linii

Între liniile directe de va realiza un gard de protecţie, cu o lungime care depăşeşte cu 10
metri capetele peroanelor intermediare, respectiv trecerilor la nivel şi este alcătuit din
panouri din plasă de sârmă între stâlpi metalici încastraţi în ţevi introduse în sol.
În dreptul trecerii la nivel gardul de protecţie este prevăzut cu o poartă glisantă pentru
restricţionarea accesului, călătorii fiind astfel obligaţi să circule prin tunelul pietonal.
Pag. 147 / 589
Tabel 3-9 Tipurile de lucrări civile proiectate în stațiile cf
Nr. Crt. Stația /Halta Judeţ Tip construcție Tip lucrare proiectată Distanța față de ariile protejate
1. Craiova Dolj Copertina Reabilitare 13km faţă de ROSCI0045-Coridorul
Tunel pietonal Reabilitare Jiului
Peroane Reabilitare
Gard de protecție între Construcție nouă
linii
2. Craiova Triaj hc. Dolj Peroane Reconstrucție 12,5km faţă de ROSCI0045-Coridorul
Copertine refugiu Construcție nouă Jiului
3. Cernele Dolj Clădire călători Reabilitare 7km faţă de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Substație tracțiune Reabilitare
Peroane Reconstrucție
Copertine Construcție nouă
Cladire CED Reabilitare
Grup sanitar Construcție nouă
Container CE Nou
Tunel pietonal Reabilitare
Cabina de manevră Reabilitare
Locuință serviciu Reabilitare
4. Ișalnița hc Dolj Peroane Reconstrucție 2840m faţă de ROSCI0045-Coridorul
Copertine refugiu Construcție nouă Jiului
Işalniţa Dolj Clădire călători Reabilitare 1700m faţă de ROSCI0045-Coridorul
5. Peroane Reconstrucție Jiului
Copertine refugiu Construcție nouă
Grup sanitar Reabilitare
Pag. 148 / 589
Container CE Nou
Almăj h Dolj Peroane Reconstrucție 2400m faţă de ROSCI0045-Coridorul
6. Copertine refugiu Construcție nouă Jiului
Cotofeni Hm Dolj Clădire călători + CED Reabilitare 2500m faţă de ROSCI0045-Coridorul
Container CE Nou
Brădești h Dolj Peroane Reconstrucție 980m faţă de ROSCI0045-Coridorul
Răcari Hm Dolj Clădire călători Reabilitare 1000m faţă de ROSCI0045-Coridorul
Container CE Nou
Canton 282 h Dolj Peroane Reconstrucție 1300m faţă de ROSCI0045-Coridorul

Filiaşi Dolj Clădire călători+ CED Reabilitare 2100m faţă de ROSCI0045-Coridorul
Clădire poliție TF Reabilitare
Clădire District Reabilitare
Clădire TTR Reabilitare
Pag. 149 / 589
Gura Motrului Hm Mehedinţi Clădire călători +CED Reabilitare 20m faţă de ROSCI0045-Coridorul Jiului
12. Container CE Nou
Clădire District LC Reabilitare
Butoieşti Hm Mehedinţi Clădire călători + CED Reabilitare 300m faţă de ROSCI0366-Râul Motru
13.
Container CE Nou
Lunca Banului hc Mehedinţi Peroane Reconstrucție 15m faţă de ROSCI0366-Râul Motru
14. Copertine refugiu Construcție nouă
Clădire Călători + CED Reabilitare
Strehaia Mehedinţi Clădire călători Reabilitare 700m faţă de ROSCI0405-Dealurile
15. Peroane Reconstrucție Strehaia-Bâtlanele
Container CE Nou
Strehaia hc. Mehedinţi Clădire Călători+ CED Construcție nouă 600m faţă de ROSCI0405-Dealurile
16. Peroane Construcție nouă Strehaia-Bâtlanele
17.
Ciochiuta Hm Mehedinţi Cădire Călători + CED Construcție nouă 800m faţă de ROSCI0405-Dealurile
18. Peroane Construcție nouă Strehaia-Bâtlanele
Pag. 150 / 589
Tâmna Mehedinţi Clădire călători + CED Reabilitare 4000m faţă de ROSCI0405-Dealurile

19. Peroane Reconstrucție Strehaia-Bâtlanele
Container CE Nou
Locuință de serviciu Reabilitare
Igiroasa Hm Mehedinţi Clădire călători +CED Reabilitare 330m faţă de ROSCI0432-Prunișor
20. Peroane Reconstrucție
Container CE Nou
Prunișor Mehedinţi Clădire Călători + CED Construcție nouă 500m faţă de ROSCI0432-Prunișor
21. Peroane Construcție nouă
Tunel pietonal Construcție nouă
linii
Drobeta Tr. Mehedinţi Clădire călători +CED Reabilitare 4000m faţă de ROSC0420-Oprănești
22. Severin Mărfuri Peroane Reconstrucție
Clădire anexă Reabilitare
Drobeta Tr. Mehedinţi Clădire călători + CED Reabilitare 5500m faţă de ROSC0420-Oprăneşti
23. Severin Est Hm
Copertină refugiu Construcție nouă
Pag. 151 / 589
DROBETA TR. Mehedinţi Clădire călători Reparații+ 5000m faţă de ROSCI0206-Porţile de

24. SEVERIN igenizare Fier şi ROSPA0080-Munţii Almăjului-
Peroane Reabilitare Locvei
Container CE NOU
Pasarela pietonală Construcție nouă
Pasarele existente Reabilitare
linii
Dinamica h Mehedinţi Peroane Reconstrucție 2600m faţă de ROSCI0206-Porţile de
25. Copertine refugiu Construcție nouă Fier şi ROSPA0080-Munţii Almăjului-
Clădire canton Reabilitare Locvei
Gura Văii Hm Mehedinţi Clădire călători +CED Reabilitare în ROSCI0206-Portile de Fier și

26. Peroane Reconstrucție ROSPA0080-Munţii Almăjului-Locvei,
Container CE Nou ROSPA0026-Cursul Dunării-Baziaş-
Copertine Construcție nouă Porţile de Fier
Jidoștița h Mehedinţi Peroane Reconstrucție în ROSCI0206-Porțile de Fier și
27. Copertine refugiu Construcție nouă ROSPA0080-Munţii Almăjului-Locvei,
Porţile de Fier
Vârciorova Hm Caraș -Severin Clădire călători+ CED Reabilitare în ROSCI0206-Porțile de Fier și
28. Peroane Reconstrucție ROSPA0080-Munţii Almăjului-Locvei,
Copertine Construcție nouă ROSPA0026-Cursul Dunării-Baziaș-
Container CE Nou Porţile de Fier
Pag. 152 / 589
Ilovița h Mehedinţi Peroane Reconstrucție în ROSCI0206-Porțile de Fier și

29. Copertine refugiu Construcție nouă ROSPA0080-Munții Almăjului-Locvei,
Porţile de Fier
Șantier Mehedinţi Peroane Reconstrucție în ROSCI0206-Porțile de Fier și
30. Naval h Copertine refugiu Construcție nouă ROSPA0080-Munţii Almăjului-Locvei,
ROSPA0026-Cursul Dunării-Baziaș-
Porțile de Fier
Orşova Mehedinţi Clădire călători + CED Reabilitare în ROSCI0206-Porțile de Fier și

31. Peroane Reabilitare ROSPA0080-Munții Almajului-Locvei,
Copertine Construcție nouă ROSPA0026-Cursul Dunării-Baziaș-
Container CE Nou Porțile de Fier
Valea Cernei Hm Caraș -Severin Clădire călători+ CED Reabilitare 600m față de ROSCI0206-Porțile de
32. Peroane Reconstrucție Fier și ROSPA0080-Munţii Almăjului-
Container CE Nou Locvei, ROSPA0026-Cursul Dunării-
Copertine Construcție nouă Baziaș-Porțile de Fier
Topleț Hm Caraş-Severin Clădire călători Reabilitare 2400m față de ROSCI0069-Domogled-

33. Peroane Reconstrucție Valea Cernei
Container CE Nou
BĂILE Caraş-Severin Clădire călători +CED Reabilitare 20m față de ROSCI0069-Domogled-
34.
Pag. 153 / 589
HERCULANE Peroane Reabilitare/Reconstrucție Valea Cernei

Container CE Nou
Pergolă Reabilitare
Clădire anexă Reabilitare
Mehadia Noua Hm Clădire călători+ CED Reabilitare 500m față de ROSCI0069-Domogled-
35. Peroane Reconstrucție Valea Cernei
Caraş-Severin Container CE Nou
Mehadia Veche Clădire călători +CED Reabilitare 1400m față de ROSCI0069-Domogled-

36. Hm Peroane Reconstrucție Valea Cernei și ROSPA0035-Domogled-
Caraş-Severin Container CE Nou Valea Cernei
Iablanița Peroane 5800m faţă de ROSCI0069-Domogled-
37. Container CE Nou Valea Cernei şi ROSPA0035-Domogled-
Copertine Construcție nouă Valea Cernei
Clădire călători Reabilitare
Cruşovăţ Caras-Severin Clădire călători + CED Reabilitare 9500m față de ROSCI0069-Domogled-
38. Peroane Reconstrucție Valea Cernei și ROSPA0035-Domogled-
Container CE Nou Valea Cernei
Pag. 154 / 589
Cornea hc Caraş-Severin Peroane Reconstrucție 9600m față de ROSCI0069-Domogled-

39. Copertine refugiu Construcție nouă Valea Cernei si ROSPA0035-Domogled-
Valea Cernei
Domașnea Cornea Caraş-Severin Clădire călători Reabilitare 8200m față de ROSCI0385-Râul Timiș
40. Hm Peroane Reconstrucție între Rusca și Prisaca
Container CE Nou
Luncavița h Caraş-Severin Peroane Reconstrucție 8000m față de ROSCI0385-Râul Timiș
41. Copertine refugiu Construcție nouă între Rusca și Prisaca
Clădire canton Reabilitare
Poarta Hm Caraş-Severin Peroane Reconstrucție 5500m față de ROSCI0385-Râul Timiș
42. între Rusca și Prisaca
Teregova Hm Caraş-Severin Clădire călători Reabilitare 500m față de ROSCI0385-Râul Timiș
43. Peroane Reconstrucție între Rusca și Prisaca
Container CE Nou
Armeniş Caraş-Severin Clădire călători Reabilitare 200m față de ROSCI0284-Cheile
44. Peroane Reconstrucție Teregovei
Clădire CED Reabilitare
Container CE Nou
Pag. 155 / 589
Slatina Timiş Caraş-Severin Clădire călători + CED Construcție nouă 1500m față de ROSCI0385-Râul Timiș
Vălișoara Hm Caraş-Severin Clădire Călători + CED Reabilitare 500m față de ROSCI0385-Râul Timiș
Container CE Nou
Petroșnița h Caraş-Severin Peroane Reconstrucție 470m față de ROSCI0385-Râul Timiș
47. Copertine refugiu Construcție nouă între Rusca și Prisaca
Valea Timișului h Caraș severin Copertine refugiu Construcție nouă 170m față de ROSCI0385-Râul Timiș
Clădire Călători + CED Reabilitare
Balta Sărată Caraş-Severin Clădire Călători Reabilitare 2700m față de ROSCI0385-Râul Timiș
Container CE Nou
Caransebeș h Caraş-Severin Peroane Reconstrucție 1700m față de ROSCI0385-Râul Timiș
50. Clădire Călători Reabilitare între Rusca și Prisaca
Pag. 156 / 589
Amenajare piaţa gării

În vecinătatea clădirilor de călători existentă se vor amenaja:
- spații pentru circulaţii pietonale - inclusiv a celor cu dificultăţi motorii,
- spații pentru parcare auto,
- spaţii verzi.
În aceste zone se va amplasa mobilier stradal: bănci şi banchete, recipienți colectare
selectiva a deseurilor, jardiniere, stative pentru biciclete.
Se va amenaja o parcare atât pentru personalul staţiei, cât şi pentru publicul călător.
Tot în această zonă se vor amenaja locuri de parcare pentru persoane cu deficienţe,
marcate şi semnalizate corespunzător.
Lucrările vor consta în realizarea stratului de rezistenţă şi de uzură din asfalt.
Pentru zona de parcare este prevăzut un iluminat exterior. Acesta se realizează cu corpuri
de iluminat pentru exterior montate pe stâlpi metalici.
De pe suprafaţa parcării amenajate se vor prelua apele meteorice prin intermediul unor
guri de scurgere şi se vor evacua la reţeaua de canalizare prin intermediul unei reţele noi
de canalizare.
În zonele adiacente circulaţiilor pietonale, parcajelor şi acceselor în clădire se vor amenaja
jardiniere, zone cu spaţii verzi prin aşternere de pământ vegetal şi plantări de gazon şi
arbuşti ornamentali.
Depozitarea deşeurilor se va realiza în europubele amplasate pe o suprafață betonată.
Daca în vecinătatea clădirii de călători nou proiectate există rețea de alimentare cu apă
potabilă se va prevedea o fântână de băut apă, alimentată de la rețeaua de apă.
Fântana va fi cu jet comandat.
Vor fi prevăzute armături de închidere/golire astfel încât în perioada rece a anului fântâna
să poată fi protejată împotriva îngheţului.
Evacuarea apelor uzate de la fântâna de băut apă se va realiza, după caz, la rețeaua de
canalizare sau la rezervorul etanș vidanjabil, nou prevăzut.
Pag. 157 / 589
Tabel 3-10 Lista cu amenajare spații verzi și parcări

Nr. Stația /Halta Judeţ Suprafață spații Suprafață Distanța față de ariile protejate
Crt. verzi (m2) parcare(m2)
1 Cernele Dolj 150 250 7km faţă de ROSCI0045-Coridorul Jiului
2 Ișalnița Dolj 220 450 1700m faţă de ROSCI0045-Coridorul Jiului
3 Coțofeni Hm Dolj 220 450 2500m faţă de ROSCI0045-Coridorul Jiului
4 Răcari Hm Dolj 220 450 1000m faţă de ROSCI0045-Coridorul Jiului
5 Filiași Dolj 245 455 2100m faţă de ROSCI0045-Coridorul Jiului
6 Gura Motrului Hm Mehedinţi 150 420 20m faţă de ROSCI0045-Coridorul Jiului
7 Butoiești Hm Mehedinţi 220 450 300m faţă de ROSCI0366-Râul Motru
8 Lunca Banului hc Mehedinţi 150 170 15m faţă de ROSCI0366-Râul Motru
9 Strehaia Mehedinţi 220 450 700m faţă de ROSCI0405-Dealurile Strehaia-
Bâtlanele
10 Strehaia hc Mehedinţi 150 250 600m faţă de ROSCI0405-Dealurile Strehaia-
Bâtlanele
11 Ciochiuța Hm Mehedinţi 220 450 800m faţă de ROSCI0405-Dealurile Strehaia-
Bâtlanele
12 Tâmna Mehedinţi 220 450 4000m faţă de ROSCI0405-Dealurile Strehaia-
Bâtlanele
13 Igiroasa Hm Mehedinţi 220 450 330m faţă de ROSCI0432-Prunişor
14 Prunișor Mehedinţi 245 555 500m faţă de ROSCI0432-Prunişor
15 Drobeta Tr. Severin Mărfuri Mehedinţi 220 450 4000m faţă de ROSC0420-Oprăneşti
16 Drobeta Tr. Severin Mehedinţi 245 555 5000m faţă de ROSCI0206-Porţile de Fier şi
ROSPA0080-Munţii Almăjului-Locvei
Pag. 158 / 589
17 Jidoștița h Mehedinţi 150 250 în ROSCI0206-Porţile de Fier şi ROSPA0080-Munţii

Almăjului-Locvei, ROSPA0026-Cursul Dunării-
18 Vârciorova Hm Caraș -Severin 220 450 în ROSCI0206-Porţile de Fier şi ROSPA0080-Munţii
19 Orșova Mehedinţi 700 600 în ROSCI0206-Porțile de Fier şi ROSPA0080-Munții
20 Valea Cernei Hm Caraș -Severin 220 450 600m faţă de ROSCI0206-Porţile de Fier şi
ROSPA0080-Munţii Almăjului-Locvei, ROSPA0026-
Cursul Dunării-Baziaş-Porţile de Fier
21 Topleț Hm Caraș -Severin 220 450 2400m faţă de ROSCI0069-Domogled-Valea Cernei
22 Băile Herculane Caraș -Severin 220 450 20m faţă de ROSCI0069-Domogled-Valea Cernei
23 Mehadia Noua Hm Caraș -Severin 220 450 500m faţă de ROSCI0069-Domogled-Valea Cernei
24 Mehadia Veche Hm Caraș -Severin 220 450 1400m faţă de ROSCI0069-Domogled-Valea Cernei
şi ROSPA0035-Domogled-Valea Cernei
25 Iablaniţa Caraș -Severin 220 450 5800m faţă de ROSCI0069-Domogled-Valea Cernei
26 Cruşovăţ370 Caraș -Severin 150 220 9500m faţă de ROSCI0069-Domogled-Valea Cernei
27 Domașnea Cornea Hm Caraș -Severin 220 450 8200m faţă de ROSCI0385-Râul Timiş între Rusca
şi Prisaca
28 Teregova Hm Caraș -Severin 220 450 500m faţă de ROSCI0385-Râul Timiş între Rusca şi
Prisaca
29 Armeniş Caraș -Severin 220 450 200m faţă de ROSCI0284-Cheile Teregovei
Pag. 159 / 589
30 Slatina Timiș Caraș -Severin 245 555 1500m față de ROSCI0385-Râul Timiș între Rusca
800 și Prisaca
31 Vălișoara Hm Caraș -Severin 220 450 500m faţă de ROSCI0385-Râul Timiş între Rusca şi
Prisaca
32 Petroșnița h Caraș -Severin 220 450 470m faţă de ROSCI0385-Râul Timiş între Rusca şi
Prisaca
33 Valea Timișului Hm Caraș -Severin 220 450 170m faţă de ROSCI0385-Râul Timiş între Rusca şi
Prisaca
34 Balta Sărată Caraș -Severin 220 450 2700m faţă de ROSCI0385-Râul Timiş între Rusca
şi Prisaca
35 Caransebeș h Caraș -Severin 150 170 1700m faţă de ROSCI0385-Râul Timiş între Rusca
şi Prisaca
Pag. 160 / 589
3.6.2.7. Instalațiile de semnalizare

Instalația pentru controlul liniei curente - Blocul de Linie Automat Integrat BLAI
Linia curentă este deja împărţită în secţiuni de bloc care vor fi recreate de asemenea la
reabilitarea liniei. Secţiunile de bloc vor avea o lungime medie de la minim 1200 m până la
1700 m. Cu centralizare electronică semnalele de bloc vor fi controlate sub un regim de
bloc de linie automat integrat, fiind conectate la centralizarea celei mai apropiate staţii şi
tratate ca semnale de staţie.
Codurile de aspect pentru semnalele luminoase laterale rămân în conformitate cu
standardele CFR actuale. Pe întreaga linia cf se va folosi semnalizarea luminoasa cu
Trepte Multiple de Viteza.
În ceea ce priveşte lucrările planificate in cadrul acestui proiect, s-a decis înlocuirea
completă a acestui sistem de bloc. Toate semnalele vor fi echipate cu unități luminoase cu
LED. Instalațiile aferente trecerilor la nivel trebuie adaptate tipului de instalații existente
(tipul BAT/SAT trebuie corelat cu tipul CE/BLAI).
Protecția automată a trenului (ATP)

Calea ferată este echipată în prezent cu sistem, de oprire de urgenţă pentru tren care
utilizează balize analogice de tip INDUSI, care pot transmite trenului un aspect de semnal
de pericol.
Proiectul va lua în considerare reabilitarea sistemului existent INDUSI (sistemul ATP).
Sistemul INDUSI va fi suprapus cu ERTMS nivelul 2 pentru a funcționa ca un sistem de
rezerva în cazul în care vor apare disfuncționalități ale ERTMS. Sistemul INDUSI va fi de
asemenea utilizat de către trenurile neechipate cu ETCS.
Instalaţii de semnalizare rutieră automată la apropierea trenurilor la trecerile la nivel,

cu semibariere - BAT
Acestea realizează interzicerea circulaţiei rutiere la apropierea trenurilor, declanşând
semnalizarea de avertizare cu 50-120 secunde înaintea sosirii trenului la pasaj. După
trecerea trenului, semnalizarea de interzicere este automat anulată, redeschizându-se
pasajul pentru circulaţia rutieră. Sesizarea apropierii trenului de pasaj se face prin
intermediul circuitelor de cale sau numărătoarelor de osii care detectează ocuparea
secţiunilor izolate şi comandă închiderea BAT pentru parcursurile executate peste pasaj.
În conformitate cu regulile AGC, pentru viteze mai mari sau egale cu 160 km/h, in principiu
nu ar trebui să existe nici o trecere la nivel, chiar şi pe liniile existente reabilitate.
Pentru trecerile la nivel care rămân, pe zonele pe care se circula cu viteze de 160 km/h, se
prevăd bariere cu 4 semi-cumpene. Stabilirea TN care rămân sau se desfiinţează se va
stabili de comun acord cu beneficiarul la faza Pth.
Instalarea trecerii la nivel cu control automat opreşte traficul rutier la apropierea trenului cu
minim 50 sec înainte de a ajunge acesta la trecerea la nivel. După trecerea trenului,
semnalul de interdicţie este anulat şi trecerea este deschisă traficului. Distanta de
anunţare pentru fiecare sens al circulaţiei trenurilor este distanta corespunzătoare timpului
de anunţare pentru viteza stabilita.
Instalaţiile trecerii la nivel cu control automat şi semnalizarea trecerii la nivel sunt
concepute şi operate fără agent local (dar trebuie prevăzute și cu un panou de comandă
Pag. 161 / 589
local, condiţia lor de operare bună sau rea fiind semnalată la distanţă pe panoul de
comandă al impegatului de mişcare din cea mai apropiată staţie.
În orice caz, pe secţiunile cu viteza de 120km/oră, trecerile la nivel vor fi dotate cu instalaţii
BAT/SAT cum este specificat în SR EN 1244-3:2014.
În conformitate cu prevederile „Condiţiilor tehnice pentru trenuri de mare viteză” şi cu
recomandările UIC 762-R, trecerile la nivel existente vor fi modificate după cum urmează:
- sisteme de avertizare rutiere, pe fiecare parte a trecerii la nivel, pe partea dreaptă a
drumului echipate cu unităţi luminoase cu LED
- 2 semibariere rutiere pe fiecare parte a căii ferate, care închid drumul complet, operate
separat pentru a permite vehiculelor lente care traversează linia la închiderea barierei,
să elibereze calea
- secvenţa de avertizare pentru trecere va fi activată la distanţă faţă de trecere astfel
încât trenul care circulă cu 160 km/oră să asigure perioada minimă de avertizare (50
sec.), cum este specificat în SR EN 1244-3:2014
- interconectarea cu semnalele BLAI adiacente pentru a transmite informaţia restrictivă în
caz de avarie, deranjament şi situaţii periculoase la trecerea la nivel
Pentru a realiza acest lucru la trecerile la nivel existente vor fi executate următoarele
lucrări:
- înlocuirea instalaţiilor automate de la trecerile la nivel cu instalaţii computerizate
- prelungirea distanţei de avertizare pentru a asigura timpul de avertizare de 50 sec
Detectoare de osii supraîncălzite (DCOS)

Sistemul DCOS pentru faza finală se amplasează în stația Răcari – cap X (km 278+480),
tunel Balota: stația Prunișor nou, cap X (km 339+400), stația Drobeta Turnu Severin EST,
cap Y(km 359+190), tunel Poarta I: stația Domașnea Cornea, cap X (km 429+300), stația
Teregova, cap Y (km 442+820).
ERTMS/ETCS nivel 2
În acest proiect a fost aleasă prima opțiune în vederea permiterii utilizării liniilor atât cu
trenuri echipate cu sisteme ERTMS cât și cu trenuri convenționale.
Acest sistem prevede o continuă supraveghere a vitezei față de punctele fixe ale liniei
(sfârșitul secțiunilor de bloc, restricții de viteză etc.).
On Board Unit di trenul primește o Mouvement Authority (MĂ) care conține datele de
secțiuni de caii ferate pe care este autorizat se circule și viteză maximă statică în aceste
secțiuni.
Mouvement Authorities sunt generate de RBC, pe baza informațiilor legate de poziția
trenului (primită chiar de la tren) și stație sau/și căile de rulare (primită de la sistemul de
centralizare extern și circuitele de cale). RBC este capabil să trimită mesaje de urgență
trenurilor, atunci când este cazul.
Mesajele sunt transmise/ primite prin sistemelor GSM-R.
Eurobalizele sunt instalate de-a lungul liniei și sunt folosite pentru recalibrare punctuală a
poziției de referință a trenului, uneori pentru a gestiona handover-ul dintre RBC-uri și alte
situații particulare.
On Board Unit calculează un Profil al Vitezei Dinamice (DSP), pe baza datelor primite de
la RBC sub formă de Profil al Vitezei Statice (SSP), luând în considerare caracteristicile de
Pag. 162 / 589
rulare/ frânare ale trenului. On Board Unit controlează acționarea frânei, dacă viteză
curentă a trenului depășește viteză impusă de DSP.
Primul aspect important în această aplicație constă în realizarea compatibilității între,
ERTMS și sistemul de semnalizare tradițional/INDUȘI. Această problema se referă în
special la aspectele operaționale.
Considerațiile raționale conduc la definirea sistemului ERTMS că fiind prioritar (când este
instalat la bord) față de sistemul național. Oricum, nevoia de a păstra o cât mai bună
coerentă între informațiile care vin de la cele două sisteme trebuie considerată o cerință
esențială în vederea evitării comportamentului ezitant al mecanicilor de locomotive, mai
ales în situațiile de deranjamente.
Acest scop poate fi atins ţinându-se cont de regulile de funcționare ale sistemului național
în proiectarea sistemului ERTMS, chiar și atunci când acest lucru nu ar fi strict necesar.
Sistemul RBC
RBC va fi amplasat în OCC din Craiova și va fi interfațată cu centralizarea electronică
prin rețeaua IP/MPLS .
Cantitatea de RBC va fi definită în timpul faze de proiectare următoare , în funcție de
tehnologia implementată, pentru a îndeplini performanța specificată în cerințele
Beneficiarului. Sistemul RBC va avea următoarele componente principale:
- unitate de bază pentru elaborări de siguranță, această unitate de baza va fi de tipul ȘIL
4, cu redundanta intrinsecă;
- echipamente pentru a gestiona interfețele cu: MSC, IXL și alte RBC, (daca este cazul);
- sistemul de diagnosticare cu interfață MMI pentru detectarea și managementul erorilor
hardware și software, ar trebui, de asemenea, să asigure consultarea fișierelor jurnal
referitoare la schimbarea mesajelor între RBC și OBU.
- un sistem de alimentare redundant;
- o interfață Om – Mașină (CMI) unde operatorul poate trimite următoarea comandă:
 activarea și dezactivarea restricției temporare de viteză (TSR);
 activarea și dezactivarea opririi în caz de urgență;
Sistemul GSM-R
Domeniul de aplicare al acestui raport tehnic este de a furniza o soluție pentru următoarele
sisteme pe secțiunea Craiova-Caransebeș:
- Sistemul feroviar, radio (GSM-R);
- Rețeaua de transport.
GSM-R și rețeaua de transport principală în trebuie să fie pe deplin integrata cu alte rețele
GSM-R a CFR pentru a garanta o legătură sigură pentru sistemul de semnalizare.
Centru de Control Operațional (CCO) pentru supraveghere, monitorizare, întreținere
sistemele partea BSS di GSM-R pe întreaga linie Craiova – Caransebeș va fi amplasat în
CCO Craiova.
Centru de Control Operațional (IMTF/ICCT/CDM)

Centru de Control Operațional (CCO) va putea controla de la distanță sistemele de
siguranță a traficului și de a gestiona traficul trenuri dintr-o singură locație centrală.
Pag. 163 / 589
Centrul de control adună funcțiile de supraveghere, control, diagnosticare a traficului și

asistență pentru activitățile de întreținere, cu referire specială la funcțiile de diagnostic
previzionat, pentru a promova întreținerii „la condiții”.
CCO va fi amplasa în Craiova in aceeași clădire prevăzută deja în proiectul Craiova-
Calafat.
3.6.2.8. Telecomunicaţii
Sistemul de telecomunicații (TLC) care se va implementa pe linia Craiova-Caransebeș,
este prezentat sub forma următoarelor categorii de instalații Tc:
- FO (Cablul FO-TTR). La acest capitol sunt cuprinse:
 cablurile cu fibre optice (FO) necesare pentru realizarea suportului pentru reţeaua de
transport IP / MPLS (FO-CS) a sistemului de semnalizare
 cablurile cu fibre optice (FO) necesare pentru instalațiile de telecomunicații (FO-TTR)
- TC (Instalații de Telecomunicații feroviare). Scopul lucrărilor de telecomunicaţii este de
a asigura:
 instalațiile de telecomunicații pentru comunicațiile operative
 instalaţiile de telecomunicații din stații
 demontarea vechilor instalații TTR.
Telecomunicaţii feroviare includ următoarele tipuri de lucrări:
 Comunicații telefonice operative de siguranță
 Infrastructura (suporţii) de instalare a cablurilor în clădiri și în exterior
 Instalații de telecomunicații pentru I.D.M.
 Instalații Tc. auxiliare în clădiri
 Mutarea echipamentelor TTR
 Rețele de cabluri telefonice locale în stații
 Electroalimentarea instalațiilor TTR
 Protecția instalațiilor TTR
 Demontarea instalaţiilor TTR existente
 Demontarea cablului telefonic inter-staţii existent.
- SIP/SAP (Sistemele de Informare și Anunțare a Pasagerilor). Sistemul de comunicaţii
informaţionale are ca scop să ofere, în mod operativ, publicului călător din staţii,
informaţii cu specific feroviar, sub formă vizuală și audio.
- RTD (Rețeaua de Transmisiuni Digitale TTR). Se va realiza o nouă rețea de
transmisiuni digitale formată din
 Subrețeaua DWDM care utilizează tehnologia multiplexării prin diviziunea lungimii de
unda DWDM (Dense Wavelength Division Multiplexing), permite: creșterea
capacității de transmisie pe fibrele optice, transmiterea transparentă a sistemelor
SDH existente (cap-cap și/sau Add/Drop). Se vor monta echipamente DWDM în
stațiile: Craiova, Filiași, Drobeta Turnu Severin, Orșova, Băile Herculane,
Caransebeș.
 subrețeaua IP/MPLS. Această subrețea are dublu rol: de transport: de rețea de
acces și distribuție. Subrețeaua utilizează echipamente de transport cu tehnică de
rutare IP/MPLS, care suportă funcții de agregare, consolidare și transport a traficului
Pag. 164 / 589
pentru aplicații critice, asigurând astfel trecerea rețelelor de la arhitectura TDM la cea
bazată pe pachete cu protocoale Ethernet.
- RCI (Rețeaua de Comutație ISDN).
Având în vedere vechimea rețelei de comutație, a fost prevăzută înlocuirea centralelor
telefonice existente de pe tronsonul Craiova – Caransebeș, și anume:
 Centralele de nod – Craiova (de 1185 linii) și Drobeta Turnu Severin (de 134 linii),
 Centralele locale – Ișalnița (de 92 linii), Filiași (de 134 linii) și Orșova (de 128 linii).
Comutatoarele locale de pe nivelul 1 al rețelei de comutație digitală, se conectează la
comutatoarele de nod de care aparțin. Aceste comutatoare utilizează protocoalele de
semnalizare QSIG-GF și DSS1 (ISDN).
Comutatoarele de nod de pe nivelul 2 al rețelei de comutație digitală, se conectează la
centralele locale și la centrele de tranzit de pe nivelul 3. Centralele de nod lucrează cu
aceleași protocoale de semnalizare ca și comutatoarele local (QSIG-GF și DSS1), însă
trebuie să aibă capabilitatea de a lucra și cu protocolul de semnalizare PCM-R2 pentru
trunchiurile DDI (Direct Inward Dialing) dintre rețeaua CFR și alte rețele publice.
Toate comutatoarele ISDN trebuie să permită interconectarea atât prin trunchiuri digitale
E1, cât și prin trunchiuri analogice.
Managementul noilor comutatoare ISDN va fi făcut atât local, cât și de la o platformă de
management montată la NC Craiova.
Aplicația de management trebuie să asigure funcții de management de rețea similare cu
cele ale managementului rețelei ISDN existente.
3.6.2.9. Instalaţii de Electrificare Feroviara

Toate substaţiile de tracţiune indiferent de schema de conectare (V/V sau simplă
monofazată) vor fi prevăzute cu zonă neutră, semnalizată optic cu semnale luminoase şi
cu comanda electrică a separatoarelor din zonă. Zona neutră va fi de tip normal deschisă
(ZN nealimentată) pentru substația de tracțiune VAlea Cernei care este de tip V/V,
respective de tip normal – închisă (ZN având una din joncțiuni șuntată de un separator de
sarcină) pentru restul substațiile de tracțiune cu schema de conectare simplu monofazat.
Posturile de secționare vor fi prevăzute cu zone neutre care vor fi alimentate, în caz de
necesitate, prin separatoare de sarcină, pentru a permite ieșirea locomotivelor imobilizate
accidental în zona neutră.
Pe liniile duble, actuale posturi de subsecționare se desființează și vor fi înlocuite cu
posturi de legare în parallel cu următoarea echipare electrică.
Pe liniile simple echipamentul de măsură a tensiunii liniei de contact din postul de
subsecționare se înlocuieşte și se reamplasează cât mai aproape de clădirea stației c.f.
(lângă panoul de comandă locală a stației c.f.) iar aparatajul de comutație pentru
secționarea longitudinală a liniei de contact din postul de subsecționare se va înlocui cu
separatoare de sarcina. Astfel, echipamentul nou al postului de măsură format din
transformatorul de tensiune 25/0,1kV,siguranță și descărcător ZnO se va monta pe stâlpii
liniei de contact din vecinătatea clădirii stației c.f iar separatorul monopolar al actualului
post de subsecționare va fi înlocuit cu un separator de sarcină.
Pag. 165 / 589
Liniile de contact din staţiile de cale ferată se vor secţiona în funcţie de planul tehnic de
exploatare al fiecărei staţii. Liniile directe vor fi secţionate una de cealaltă prin izolatoare
de secţionare montate pe legăturile dintre acestea şi faţă de liniile curente prin lame de
aer.
În lamele de aer din capetele stațiilor c.f. se vor înlocui separatoarele existente cu
separatoare de sarcină cu deschidere vizibilă a contactelor principale iar între liniile directe
se va monta un separator monopolar de exterior, 25kV-1250A, acționat electric.
Posturile de alimentare cu protecție sunt prevăzute cu lame de aer și permit alimentarea
liniilor adiacente magistralei și protecția liniilor principale ale magistralei prin izolarea
defectelor survenite în instalațiile adiacente magistralei.
Schema electrică de circuite primare a postului de alimentare şi protecţie -permite
secționarea transversala a liniilor adiacente fața de magistrale şi automatizarea la
deschidere a aparatajului de comutaţie primară la declanșarea protecției maximale de
curent și RAR nereușit.
Toate stațiile c.f. vor fi prevăzute cu alimentări din linia de contact pentru instalațiile de
încălzitoare macazuri și pentru instalațiile de centralizare electronică. Astfel în fiecare
stație c.f. vor fi montate câte două posturi de transformare aeriene PTA 25÷63kVA,
25/0,230kV, amplasate în capetele X și Y ale stației c.f pentru alimentarea instalațiilor de
încălzitoare macazuri, iar în apropierea containerului CE (centralizare electronica) se va
amplasa un post de transformare aerian PTA 50 kVA-25/0,230kV, care va permite
alimentarea instalațiilor de centralizare electrodinamică.
În linie curentă vor fi prevăzute posturi de transformare aeriene alimentate din linia de
contact , PTA 15kVA- 25/0,230kV pentru alimentarea instalațiilor GSM-R.
În stațiile c.f., pentru macazurile care asigură abatere de pe liniile principale precum și pe
macazele conjugate cu acestea, se vor prevedea rezistențe electrice, alimentate la
tensiunea de 230Vc.a -50Hz din posturile de transformare monofazate 25/0,230kV, care
să împiedice formarea gheții între acul și contractul macazului.
Dispeceratul Energetic Feroviar (DEF) Craiova, organizat în cadrul centrului de
electrificare, va asigura conducerea operativă a instalaţiilor fixe de tracţiune electrică
(IFTE) din subordine, în conformitate cu autoritatea de conducere operativă atribuită prin
ordinul de împărţire a instalaţiilor. În acest scop, având autoritate de conducere operativă
şi comandă nemijlocită în conformitate cu competenţele aprobate şi instrucţiunile de
serviciu, el asigură realizarea manevrelor şi a regimurilor de funcţionare pentru instalaţiile
din raza sa de activitateşi anume:
- efectuarea manevrelor, direct sau prin personal subordonat operativ
- lichidarea incidentelor prin manevre executate, direct sau prin personal subordonat
operativ
- reglarea tensiunii în linia de contact
- supravegherea stării sistemului informatic din dotare
- transmiterea datelor şi informaţiilor necesare către diferite trepte de conducere
operativă şi ierarhică.
Pag. 166 / 589
Instalația liniei de contact va prezenta următoarele caracteristici tehnice:

- Stâlpii liniei de contact vor fi în totalitate metalici, din oţel, de tip H, atât cei care vor
susţine console simple izolate cât şi cei care vor susţine traverse rigide. Stâlpii pentru
consolele peste două linii vor fi de tipul MU.
- Ancorele supraînălţate şi ancorele la nivel vor fi confecţionate din profile de oţel.
- Lungimea maximă a zonei de ancorare va fi 1200 m, lungime ce se va reduce funcţie
de condiţiile climatice ale zonei şi raza curbelor. În curbe cu raza mai mică de 700m se
vor prevedea semizone de ancorare.
- Joncţiunile cu secţionare se vor realiza în 4 deschideri în aliniament şi în 5 deschideri în
curbă, iar joncţiunile fără secţionare se vor desfăşura în 3 deschideri în aliniament şi în
4 deschideri în curbă.
- Zonele neutre noi, care le vor înlocui pe cele vechi, vor asigura o porţiune fără curent de
circa 150 m.
- Înălţimea nominală a firului de contact va fi 5500 mm, înălţimea minimă va fi 5150 mm,
iar înălţimea maximă va fi 6000 mm.
- Înălţimea minimă la pasajele la nivel înălţimea firului de contact va fi 5500 mm.
- Înălţimea constructivă a catenarei (distanţa dintre firul de contact şi cablul purtător) va fi
1400 mm, la suport.
- Săgeata firului de contact în deschidere va fi de regulă 1‰.
- Panta firului de contact din catenarele parcurse cu viteza maximă de 160 km/h va fi de
2‰ cu racordări de 1‰, conform SR EN 50119.
- Zig-zagul firului de contact va fi de maximum ± 200 mm în aliniament şi de maximum
250 ÷ 300 mm în curbă, spre exteriorul curbei. În joncţiuni şi în zonele neutre se admit
valori diferite ale zig-zagului.
- Deplasarea maximă orizontală a firului de contact în deschidere sub acţiunea vântului
va fi de 400 mm.
- Ancorările complet compensate vor fi comune, cu troliu din aliaj de aluminiu cu raportul
de multiplicare i = 3, cu sistem de blocare a căderii contragreutăţilor cât şi a limitării
căderii catenarei. Contragreutăţile vor fi din beton când distanţa dintre linii permite şi din
fontă când gabaritul este redus. Ancorările semicompensate vor fi realizate, de
asemenea, cu troliu.
- Consolele simple izolate vor fi confecţionate din ţeavă de oţel zincată termic, cu tirant
orizontal având acelaşi diametru cu contrafişa, şi cu şaua montată sub tirant.
Posibilitatea de reglaj în plan orizontal a poziţiei cablului purtător este ± 250mm.
- Consolele peste două linii c.f. vor fi confecţionate din ţeavă de oţel pătrată.
- Portfixatoarele vor fi executate din ţeavă de oţel zincată termic. Porfixatorul va fi legat
de contrafişă cu o bară de rigidizare.
- Fixatorii pe liniile directe din staţii, liniile curente şi diagonale vor fi de tipul pentru viteză
ridicată (peste 120 km/h) confecţionate din ţeavă de aliaj de aluminiu, iar cei de pe liniile
abătute şi de pe liniile principale cu viteze < 120 km/h vor fi confecţionaţi din ţeavă de
oţel.
- Sistemul de fixare (fixator şi portfixator) va asigura posibilitatea de ridicare a firului de
contact cu min 240 mm.
Pag. 167 / 589
- Traversele rigide vor avea o construcţie de tip Vierrendel, cu montanţii constituiţi din
eclise sudate. Pintenii montaţi pe traversele rigide vor fi executaţi din ţeavă de oţel
pătrată.
- Lungimea minimă a pendulei simple va fi 300 mm. Distanţa nominală dintre două
pendule simple consecutive este 9 m.
- Izolatoarele consolei simple şi de ancorare vor fi de tip compozit.
- Izolatoarele de secţionare vor fi cu izolatoare inserate de tip compozit, şi vor fi
corespunzătoare vitezei maxime de circulaţie pe linia/diagonala pe care se montează.
- Acele aeriene vor fi de tipul neintersectat între liniile directe şi diagonale şi între liniile
directe şi primele linii în abatere. Acele aeriene dintre celelalte abătute vor fi specifice
tronsonului de linie c.f.
- Diferenţa maximă de lungime dintre două deschideri adiacente va fi de 15 m pe liniile
parcurse cu viteza maximă.
- Catenara va trece liber pe sub pasajele superioare. Se interzice plantarea stâlpilor sub
lucrările de artă.
- Pe aceeaşi zonă de ancorare nu se vor înseria mai mult de două izolatoare de
secţionare.
- Ancorarea mediană pentru catenara complet compensată, pe lângă fixarea consolei de
stâlpii adiacenţi prin ramuri de cablu, va fi suplimentată cu câte o ramură de cablu care
va lega firul de contact de cablul purtător .
- Stâlpii şi ancorele noi se vor planta la un gabarit de 3 m, gabarit ce poate fi redus,
numai cu aprobarea beneficiarului, până la 2,2 m în staţii sau 2,5 m în linii curente în
aliniament. În curbe la aceste valori minime se adaugă sporurile de curbă iar unde este
cazul şi sporurile de supraînălţare.
- Deschiderea maximă va fi de 49,5 m pe intervalul Craiova - Dr. Turnu Severin -
Caransebeș.
Pag. 168 / 589
3.6.2.10. Lucrări de protecţia mediului

Soluțiile tehnice propuse pentru realizarea investițiilor au fost adoptate ținând cont și de
criteriul protecția medului. Astfel, prin proiect sunt prevăzute următoarele lucrări pe
specialități:
- sisteme de scurgere și epurare a apelor pluviale și uzate;
- prindere elastică a șinei, șina sudată fără joante;
- folosirea geogrilelor și a geotextilelor;
- iluminatul economic;
- eficientizare energetică – clădiri:
 centrale termice cu consum mic de gaze si emisii minime de noxe;
 utilizare panouri fotovoltaice.
În cadrul specialității protecția mediului sunt prevăzute următoarele lucrări specifice:

- protecția zonelor de locuințe aflate din apropierea liniei c.f. cu panouri fonoabsorbante-
pentru diminuarea nivelului de zgomot datorat traficului feroviar
- gestionarea deșeurilor rezultate în urma lucrărilor de modernizare/reabilitare a linii c.f.-
cu respectarea H.G. nr. 856/2002, a Legii nr. 211/2011 și a Normei Tehnice Feroviare
NTF nr. 71-002:2006, aprobată prin Ordinul M.T.C.T. nr. 1403/2006 (tratată în
subcapitolul 6.8 Prevenirea și gestionarea deșeurilor)
- adoptarea unor soluții de decontaminare pentru zonele cu poluare istorică cu
hidrocarburi şi metale
- protecția cu garduri a zonelor unde există situri Natura 2000, pentru protejarea speciilor
de animale din zonă
- perdele forestiere
Panouri fonoabsorbante
Pentru a stabili zonele de protecție cu panouri fonoabsorbante au fost făcute măsurători și
analizate hărțile de zgomot (elaborate de INCERTRANS S.A. și S.C. CEPSTRA GRUP
S.R.L.), legislația de mediu aplicabilă, studiul de trafic, informații/date privind zonele locuite
furnizate de http://geoportal.ancpi.ro/geoportal/viewerindex.html, etc. De asemenea s-a
ținut cont de măsurile propuse de Primăria Municipiului Craiova pentru diminuarea
zgomotului în zona de locuințe.
În tabelul de mai jos sunt prezentate zonele ce urmează a fi protejate cu panouri
fonoabsorbante.
Pag. 169 / 589
Tabel 3-11 Zone prevăzute cu panouri fonoabsorbante

Nr. Județ Localitatea Poz. km Lungime Detaliu
crt. (m)
1. Dolj Craiova 249+000 200,00
-
249+200
dr.
2. 249+700 770,00
-
250+470
dr.
3. 250+280 300,00
-
250+580
sg.
4. Dolj Craiova 252+100 300,00

-
252+400
sg.
Pag. 170 / 589

crt. (m)
5. 256+250 100,00
-
256+350
dr.
6. Ișalnița 261+590 300,00

-
261+890
stg.
7. Ișalnița 261+650 100,00

-
261+750
dr.
8. Dolj Filiași 284+400 50,00

-
284+450
dr.
9. 284+520 80,00
-
284+600
dr.
10. 284+650 50,00
-
284+700
dr.
11. 284+600 100,00
-
284+700
stg.
12. 284+700 80,00
-
Pag. 171 / 589

crt. (m)
284+780
stg.
13. 284+720 50,00
-
284+770
dr.
14. 284+950 150,00
-
285+100
stg.
15. 285+950 250,00
-
286+200
dr.
16. 286+250 250,00

-
286+500
dr.
17. 286+560 40,00
-
286+600
dr.
18. Mehedinți Șimian 357+500 640,00
-
358+140
dr.
19. 357+500 640,00
-
358+140
stg.
20. Drobeta 366+ 180,00

Turnu 600-
Severin 366+780
dr.
21. 366+ 50,00
800-
366+850
dr.
22. Gura Văii 372+400 180,00
-
Pag. 172 / 589

crt. (m)
372+580
stg.
23. 372+610 70,00
-
372+680
stg.
24. Caraș- Topleț 398+550 150,00
Severin -
398+700
dr.
25. Mehadia 410+200 240,00

-
410+440
stg.
26. 410+460 100,00

-
410+560
stg.
27. 410+460 100,00
-
410+560
dr.
Pag. 173 / 589

crt. (m)
28. Caraș- Mehadia 410+570 80,00
Severin -
410+650
dr.
29. 410+670 50,00
-
410+720
dr.
30. Valea 467+050 200,00

Timișului -
467+250
stg.
31. Caransebeș 470+980 150,00

-
471+130
dr.
32. 471+150 75,00
-
471+225
dr.
33. Caraș- Caransebeș 474+125 200,00

Severin -
474+325
dr.
34. 474+150 40,00
-
474+190
stg.
Pag. 174 / 589

crt. (m)
35. 474+640 60,00
-
474+700
stg.
Decontaminare piatră spartă și sol

Pentru determinarea zonelor contaminate cu produse petroliere și metale, trebuie parcurse
următoarele etape:
- investigații vizuale prin care se identifică amplasamentele posibil contaminate în linia
curentă a căii ferate, în stații c.f. și de-a lungul liniilor abătute din stații
- investigare prin prelevare de probe - conform unui plan de prelevare, analizarea
acestora în vederea stabilirii gradului de contaminare
- întocmire plan de excavare ce cuprinde delimitarea suprafețelor și adâncimilor
identificate a fi contaminate
- decontaminare piatră spartă și sol ex-situ
- investigare prin prelevare de probe după procesul de decontaminare în vederea stabilirii
eficienței acestuia.
Metode de decontaminare - piatră spartă
După stocarea într-o zonă impermeabilizată, conform prevederilor legislației de mediu în
vigoare, în baza autorizației de mediu/autorizației integrate de mediu a operatorului care
realizează decontaminarea pietrei sparte, se va face o sortare prealabilă a acesteia.
Piatra spartă contaminată se va trata pe o platforma autorizată, din punct de vedere al
protecției mediului, într-o instalație de spălare mobilă. Principiul funcționării instalației de
spălare mobilă este acela de a antrena substanțele contaminante într-un flux ridicat de
soluții apoase diluate, cu conținut de agenți de curățare, spumare, corecție PH și
emulsionare.
În timpul procesului, apa de spălare este recirculată, prin 3 (trei) containere tip abroll
etanșe și mobile, care sunt golite și curățate periodic.
Sistemul de încărcare alimentează instalația, unde se realizează spălarea de două ori la
rând, sub un jet puternic de apă, iar cu ajutorul unei benzi transportatoare se evacuează
materialele decontaminate din instalație.
Poluanții sunt conținuți în nămolul rezultat în urma spălării și care se așează pe fundul
containerelor - cod deșeu: 19 02 05* (nămoluri provenite din procese de tratare fizice şi
chimice, cu conținut de substanțe periculoase). Nămolul (șlamul) rezultat din procesul de
spălare cu conținut de poluanți, va fi transportat și tratat la o instalație autorizată, din punct
de vedere al protecției mediului, cu care operatorul are contract. Acest tip de deșeu stocat
temporar nu va depăși cantitatea de 50 tone, înaintea transportării la instalația de
eliminare finală.
Pag. 175 / 589
Principalele caracteristici tehnice ale instalației:

- capacitatea de producție 150 t/h,
- gradul de eficiență a procesului de spălare: 99%,
- concentrația de poluanți 10%,
- apa necesară pentru spălare 4-6 m3/h (apă de spălare se reintroduce integral în
instalație, apa consumată se regăsește în cantitățile de sol tratat și este eliminată odată
cu aceasta)
- putere instalație – 18.5 kw
- cantitatea de apă prezentă concomitent în instalație - 120 m3
Metode de decontaminare - sol
Solul rezultat din procesul de sortare al pietrei sparte contaminate și solul contaminat cu
hidrocarburi și metale excavat, va fi supus operațiunilor de bioremediere sau stabilizare/
solidificare, după caz. Bioremedierea se bazează pe capacitatea unor compuși chimici de
a fi biodegradați prin stimularea creșterii anumitor agenți microbieni care să utilizeze
contaminanții drept sursă de hrană și energie. Printre contaminanții care sunt tratați prin
bioremediere se numără petrolul și alte produse petroliere.
La finalizarea procesului se va verifica eficiența procesului de decontaminare prin
prelevare de probe piatră spartă și sol și analiza lor pentru a se constata dacă indicatorii
analizați se încadrează în limitele Ordinului M.A.P.P.M. nr. 756/1997 și Ordinului M.M.G.A.
nr. 95/2005. Pentru tronsonul de cale ferată Craiova-Caransebeș au fost prelevate probe
de piatră spartă și sol din zonele cu poluare istorică. Rezultatele analizelor vor fi
prezentate și interpretate în raportul privind impactul asupra mediului.
Figura 3-21 Puncte prelevare probe piatră spartă și sol
Pag. 176 / 589
Garduri de protecție pentru animale

În capitolul 3.6.2.6. au fost identificate coridoarele ecologice și în concordanță cu relația
dintre amplasamentul liniei c.f. și ariile protejate trebuie asigurată protecția animalelor prin
instalarea unor garduri:
- ce facilitează utilizarea pasajelor pentru conectivitate de către animalele sălbatice;
- evitarea accidentelor potențiale produse de traficul feroviar asupra speciilor de
animale.
În tabelul de mai jos sunt prezentate coridoarele ecologice ce urmează a fi protejate cu

garduri de protecție.
Tabel 3-12 Zone de protecție coridoare ecologice

Lungime
Nr. Coridor ecologic Garduri de protecție
estimată* Denumire arie protejată
crt. Poz. km pr. Poz. km pr.
(m)
Intrare tunel 100( stg-dr)
1 345+900 ROSCI0420-Oprăneşti
Balota
390+500 –
ROSCI206-Porţile de
390+000 – 392+000 1500 (stg-
2 Fier, ROSPA0080-
392+000 Linia cf traversează dr)
Munţii Almăjului-Locvei
aria protejată
400+000 – 401+000 – ROSCI0069-Domogled-
3 800 (stg.)
403+000 401+800 Valea Cernei
445+000 – ROSCI0385-Râul Timiş
444+000 – 447+000 2000 (stg- între Rusca şi Prisaca şi
4
448+000 Linia cf traversează dr) ROSCI0284-Cheile
aria protejată Teregovei
* Obs: Lungimile gradurilor de protecție vor fi definitivate după realizarea Studiului de Evaluare Adecvată
Pe baza concluziilor Studiului de Evaluare Adecvata și a recomandărilor specialiștilor din

cadrul autorităților competente de protecția mediului se vor definitiva zonele ce trebuie
protejate cu garduri de protecție pentru animale, ținându-se cont de dimensiunile și
caracteristicile fizice ale speciilor.
Perdele forestiere
Amplasarea plantărilor se va face la o distanta corespunzatore în funcție de montarea
instalațiilor aferente funcționării liniei cf. Luând în considerare datele istorice privind zonele
supuse blocajelor cu închideri de linii datorate înzăpezirilor se prevăd pentru aceste zone
protecții cu plantări pentru diminuarea efectelor negative ce ar îngreuna traficul feroviar.
Zonele identificate ca fiind cu risc de înzăpezire sunt prezentate mai jos.
- Km 408+500 – 409+500 – Traseul căii ferate străbate o zonă plată, cu relief de terasă,
traversând râul Bela Reca de două ori prin intermediul unor poduri.
Pag. 177 / 589
- Km 409+500 – 410+500 – Calea ferată străbate succesiv o zonă la baza unui versant și
o zonă plată, cu relief de terasă.
- Km 410+500 – 411+300 – Traseul căii ferate continuă pe o zonă relativ plată, cu relief
de terasă
Pag. 178 / 589
- Km 411+300 – 411+700 – Calea ferată traversează o mică zonă depresionară

localizată în fața zonei denumită Râpa Neagră. Zona este reprezentată de un versant
afectat de dezagregări și eroziune puternică manifestate pe formațiuni argiloase
cărbunoase.
3.6.4. Materiile prime, energia şi combustibili utilizaţi

3.6.4.1. Materii prime
În perioada de execuţie pentru realizarea investiţiei se vor utiliza următoarele materii şi
materiale: piatra bruta, agregate pentru drumuri tehnologice, beton, armaturi, confecţii
metalice, traverse de beton, material geotextil etc.
Materiile prime şi materialele vor fi depozitate în locuri special amenajate astfel:
- materialele ambalate se depozitează pe platforme betonate pentru a evita eventualele
scurgeri şi degradări ale solului
- agregatele, nisipul, balastul, piatra spartă se depozitează în padocuri supraterane pe
sorturi, iar agregatele fine vor fi acoperite pentru evitarea împrăştierii lor
- combustibilii se depozitează în rezervoare etanşe, supraterane
Modul de amenajare a bazei de producţie, depozitare a materiilor prime şi materialelor, va
fi responsabilitatea Antreprenorului.
Se vor utiliza numai materiale, procedee de montaj şi echipamente cu marcaj CE sau cu
agrement tehnic.
Materiile prime necesare realizării modernizării/reabilitării liniei cf sunt:
- pământ de umplutură extras din depozit (umplutură material necoeziv) - pentru
refacerea terasamentelor
- piatră spartă nouă pentru realizarea prismei căii
- pământ vegetal pentru protecţia taluzelor
- apă industrială pentru udarea straturilor de pământ şi a taluzurilor îmbrăcate cu pământ
vegetal;
- metal (şina şi material mărunt de cale)
- balast (pentru substratul caii)
Pag. 179 / 589
Tipuri de materiale utilizate:

- vopsea şi grund pentru acoperirea suprafeţelor metalice
- materiale metalice pentru lucrări de consolidare a tablierelor metalice
- mortar de ciment pentru refacere crăpături;
- traverse de beton şi traverse de lemn impregnate cu creozot Tip C
- tuburi PEHD pentru drenarea apelor de pe platformă
- cămine de vizitare
- geogrile
- geotextile
- georeţele pentru consolidarea şi protecţia versanţilor
- panouri prefabricate pentru treceri la nivel din cauciuc special care să corespundă
caracteristicilor din Agrementul Tehnic emis de către AFER
- dtâlpi de beton
- beton armat
- separatoare de hidrocarburi
- prefabricate din beton - panouri fonoabsorbante
- prefabricate din metal, pentru poduri
- parapeţi metalici
- cofraje din lemn şi metal
O parte din cantitatea de pământ necesară realizării terasamentelor va fi preluată din
săparea debleurilor prevăzută în acest proiect şi va fi utilizat în funcţie de rezultatul testelor
de laborator. Restul cantităţii necesare va fi extras din cariere existente şi/sau din gropi de
împrumut identificate de constructor, în colaborare cu primăriile localităţilor din zonele
adiacente. Bilanţul de materiale este prezentat în tabelul următor.
Tabel 3-13 Bilanțul de materiale

Nr crt. Materii/materiale Cantitatea U.M.
INFRASTRUCTURĂ ŞI SUPRASTRUCTURĂ
1 pământ - umplutură 3.450.000 m3
2 piatră spartă 1.030.234 m3
3 traverse beton 803.132 buc
4 traverse lemn creozotate tip C 6.000 buc
5 stâlpi metalici 4.500 buc
6 ciment 276.000 t
7 balast 1.680.000 m3
8 nisip 378.000 m3
9 agregate naturale 1.506.000 m3
10 pământ vegetal 70.000 m3
11 sămânță gazon 470 tone
12 şină 350 km
13 oțel beton 162.000 t
14 armături 70.710 t
15 beton 1.567.000 m3
Pag. 180 / 589
16 aparate de cale 655 buc

17 dale elastice 1.960 ml
18 geogril 1.495.300 m2
19 geotextil 3.031.537 m2
20 cămine vizitare 4.520 buc.
21 separator de nămol şi hidrocarburi 74 buc.
22 apa industrială 9.337.000 mc
23 asfalt 7,700 t
AMENAJĂRI PEISAGISTICE
24 spații verzi 22.020,00 m2
Materiile prime necesare realizării lucrărilor nu se vor depozita pe amplasamentul

organizării de şantier decât în cantităţi mici, pentru punerea imediata în opera. Acestea vor
fi transportate etapizat, cu mijloace de transport specifice. Pentru cazul în care
pământurile obţinute prin debleeri nu sunt suficiente sau nu au calitatea corespunzătoare
ca material pentru terasamentele cf , este nevoie de gropi de împrumut pentru obţinerea
materialelor necesare - pământ coeziv. Pământul pentru umpluturi va fi utilizat din gropile
de împrumut stabilite de comun acord cu autorităţile locale – dacă va fi cazul.
Resursele naturale utilizate în cadrul lucrărilor sunt cele prezentate în tabelele de mai sus
cu menţiunea că piatra naturală, balastul şi nisipul vor fi cumpărate de la cariere/balastiere
existente în zona amplasamentului, reglementate Agenţia Naţională pentru Resurse
Minerale (ANRM).
Betonul de ciment şi betonul asfaltic/mixtura asfaltică nu se vor prepara pe amplasamentul
lucrării, ele se vor prepara în staţiile de betoane autorizate şi vor fi transportate pe ampriza
lucrărilor cu mijloace de transport specifice.
Elementele metalice ale podurilor vor fi aduse pe amplasament vopsite, nemaifiind
necesară vopsirea in situ.
Alimentarea cu carburanţi a utilajelor şi mijloacelor de transport se va realiza de la stațiile
de carburanți situate în afara şantierului. Transportul carburanţilor se va efectua cu
cisterne auto, ori de cate ori va fi necesar. În zonele punctelor de lucru nu vor fi depozitaţi
carburanţi.
Utilajele cu care se va lucra vor fi aduse în şantier în stare de funcţionare, având făcute
reviziile tehnice şi schimburile de lubrifianţi. Schimbarea lubrifianţilor se va executa după
fiecare sezon de lucru în ateliere specializate, unde se vor efectua şi schimburile de uleiuri
hidraulice şi de transmisie.
În cazul în care vor fi necesare operaţii de întreţinere sau schimbare a acumulatorilor auto,
acestea se vor executa într-un atelier specializat, unde se vor efectua şi schimburile de
anvelope.
Pentru realizarea proiectului nu vor utiliza urmatoarele tipuri de substanțe: azbest,
carbolineum, uleiuri sau lubrifianţi cu conţinut de PCB, vopsele şi grunduri ce au în
compoziţie plumb
În perioada de execuţie se va folosi:
Apă. Necesarul de apa va fi asigurat pe perioada execuţiei, de către antreprenor din surse
proprii sau locale, incluse în organizarea de şantier. Apa este necesară pentru:
- organizarea de şantier şi pentru procesele tehnologice
Pag. 181 / 589
- executarea lucrărilor de refacere a cadrului natural (udare/însămânţare, umplutură

pământ).
Apa potabilă este asigurată periodic prin intermediul unei firme specializate în baza unui
contract de servicii. Apa necesară pentru procesele tehnologice, pentru stropirea
drumurilor de exploatare se va asigura din reţeaua oraşului sau din puţuri forate în incinta
organizărilor de şantier.
Apă pentru spălarea vehiculelor de transport, maximum Q = 1m3/zi max, Q= 60 m3/an . Se
va lua în considerare posibilitatea de utilizare a apei reziduale după tratarea locală într-un
separator de nămol şi hidrocarburi.
Energia electrică – pentru organizarea de şantier – se va asigura prin generatoare

electrice sau racordarea la reţeaua electrică locală. Instalaţiile pentru organizarea de
şantier nu vor fi utilizate ca instalaţii definitive de alimentare cu energie electrică pentru
noile obiective şi se dezafectează la terminarea lucrărilor de construcţie.
Combustibili utilizaţi (în perioada de execuţie) – motorină. Se estimează o cantitate de

2600 l/zi. Pentru realizarea lucrărilor se vor utiliza următoarele tipuri de mijloace specifice:
- utilaje pentru efectuarea lucrărilor (buldozer scarificator, buldozer, repartitor finisor,
cilindru compactor, etc.)
- mijloace de transport pentru materialele de construcţie (autobasculante, autocamioane
cu platformă, autocisternă, autovehicule uşoare de marfă, autoturisme de teren,
autobetoniere, autocisterne pentru transport motorină, etc.)
Pag. 182 / 589
3.6.5. Racordarea la reţelele utilitare existente în zonă

După stabilirea alternativei finale de traseu se vor întocmi documentaţii pentru obţinerea de avize de la proprietarii de utilităţi (Apă-Canalizare,
Electrica, Distrigaz, Termoficare, Telefonie, CNAIR, etc.).
Tabel 3-14 Situația utilităților

Denumire
Nr operator/ Distanță Distanţa faţă de aria protejată
Stația/Interval Poziția km. Tip intervenţie
crt Administrator față de c.f. (m)
rețea
Categoria de utilități -Conductă alimentare cu apă
1 C. A Oltenia Craiova 250 +320 relocare/protejare 12663 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
2 C. A Oltenia Craiova 250+325 relocare/protejare 12668 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
5 C. A Oltenia Craiova 250+570 - 250+720 5m relocare/protejare 12253 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
7 C. A Oltenia Craiova-Cernele 251+650 relocare/protejare 11336 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
8 C. A Oltenia Cernele 255+050 relocare/protejare 7545 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
40 m-
9 C. A Oltenia Cernele 256+000 - 257+200 7300 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
peste 100
Pag. 183 / 589
10 C. A Oltenia Cernele-Isalnita 257+300 relocare/protejare 5778 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului

11 C. A Oltenia Cernele-Isalnita 257+300 - 259+700 25 m 5770 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
12 C. A Oltenia Cernele-Isalnita 257+200 - 259+250 40 m 5760 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
40 m-
13 C. A Oltenia Cernele-Isalnita 259+250 - 260+800 peste 100 5750 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
m
25 m la
14 C. A Oltenia Cernele-Isalnita 259+700 - 260+400 5730m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
100 m
15 C. A Oltenia Isalnita 260+800 - 261+350 10 m relocare/protejare 2158 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
peste 100
16 C. A Oltenia Isalnita 260+400 - 261+800 2100 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
m
10 m-
17 C. A Oltenia Isalnita 261+350 - 263+800 peste 100 relocare/protejare 2043 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
m
50 m la
100 m
peste 100
m
20 C. A Oltenia Isalnita 263+800 relocare/protejare 1960 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
50 m la
21 C. A Oltenia Cotofeni 270+000 - 270+800 1700 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
100 m
22 C. A Oltenia Cotofeni-Racari 270+800 relocare/protejare 1545 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Pag. 184 / 589
peste 100
23 C. A Oltenia Cotofeni-Racari 270+800 - 273+300 1545 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
m
24 C. A Oltenia Cotofeni-Racari 270+800 - 275+500 25 m 1545 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
25 C. A Oltenia Cotofeni-Racari 273+300 - 275+500 20 m relocare/protejare 970 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
25 m la 80
26 C. A Oltenia Cotofeni-Racari 275+500 - 276+800 950 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
m
20 m -
27 C. A Oltenia Cotofeni-Racari 275+500 - 276+700 peste 100 950 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
m
29 C. A Oltenia Cotofeni-Racari 276+700 - 276+950 25 m 300 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
25 m
30 C. A Oltenia Cotofeni-Racari 276+950 - 282+000 -peste 100 200 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
m
32 C. A Oltenia Racari 277+800 - 280+300 20 m relocare/protejare 1118 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
33 C. A Oltenia Racari-Filiasi 281+600 relocare/protejare 1250 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
34 C. A Oltenia Racari-Filiasi 281+600 - 283+600 20 m relocare/protejare 1500 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului

25 m-
35 C. A Oltenia Racari-Filiasi 282+000 - 282+200 peste 100 1530 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
m
Pag. 185 / 589
36 C. A Oltenia Racari-Filiasi 282+200 - 283+700 20 m relocare/protejare 1590 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului

peste 100
37 C. A Oltenia Racari-Filiasi 283+600 - 285+600 1550 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
m
20 m la 70
38 C. A Oltenia Racari-Filiasi 283+700 - 286+800 1540 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
m
39 C. A Oltenia Filiasi 284+700 - 286+500 20 m relocare/protejare 1740 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
15 m la 50
40 C. A Oltenia Filiasi 284+700 - 286+500 relocare/protejare 1740 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
m
20 m -
41 C. A Oltenia Filiasi 285+600 - 285+800 peste 100 1720 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
m
43 C. A Oltenia Filiasi 286+000 relocare/protejare 1960 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului

20 m la 80
44 C. A Oltenia Filiasi 286+500 - 287+400 800 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
m
45 C. A Oltenia Filiasi-Gura Motrului 287+250 - 287+450 5m relocare/protejare 680 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
46 C. A Oltenia Filiasi-Gura Motrului 287+400 relocare/protejare 700 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
47 IJCGL Craiova 250+300 relocare/protejare 12532 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
48 CA Oltenia Craiova 250+609 relocare/protejare 12400 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Pag. 186 / 589
RA Invest
51 Craiova-Cernele 251+605 relocare/protejare 11260 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Craiova
ISPGC
52 Craiova-Cernele 251+637 relocare/protejare 11250 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Bucuresti
53 IGGCL Craiova-Cernele 251+653 relocare/protejare 11240 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
54 IGGCL Craiova-Cernele 251+656 relocare/protejare 11230 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
55 IRDGNI Craiova-Cernele 253+060 relocare/protejare 9980 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
DRIFOT
56 Cernele 256+806 relocare/protejare 6313 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Craiova
57 RCF Craiova Cernele-Isalnita 257+300 relocare/protejare 5815 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
58 IGO Cernele-Isalnita 257+313 relocare/protejare 5800 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
59 IGO Cernele-Isalnita 257+920 relocare/protejare 5210 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Primaria
60 Cernele-Isalnita 260+798 relocare/protejare 2760 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Isalnita
Intrep.
Electrocentrale
Pag. 187 / 589
62 CA Oltenia Isalnita-Cotofeni 266+377 relocare/protejare 2547 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
63 IGO Cotofeni-Racari 270+897 relocare/protejare 1710 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Schela
64 Cotofeni-Racari 270+090 relocare/protejare 2366 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
petroliera
65 RCF Craiova Cotofeni-Racari 271+128 relocare/protejare 1470 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Sectia PG
Ploiesti
67 RCF Craiova Cotofeni-Racari 271+145 relocare/protejare 1410 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Schela
petroliera
Schela
petroliera
Primaria
Bradesti
Trust Petrol Tg.
Jiu
Trust Petrol Tg.
Jiu
Trust Petrol Tg.
Jiu
Primaria
74 Racari 279+525 relocare/protejare 1080 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Bralostita
Pag. 188 / 589
75 IEELIF Dolj Racari 279+556 relocare/protejare 1095 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Primaria
76 Racari 279+557 relocare/protejare 1094 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Scaiesti
77 IEELIF Dolj Racari-Filiasi 281+145 relocare/protejare 1368 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
80 IGO Filiasi 286+440 relocare/protejare 1790 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
81 RCF Craiova Filiasi-Gura Motrului 287+012 relocare/protejare 1035 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
82 CA Oltenia Filiasi 284+380 - 286+560 relocare/protejare 2460 m m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
83 CA Oltenia Filiasi 284+709 - 286+212 relocare/protejare 2280 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Pag. 189 / 589

90 CET Isalnita Cernele - Isalnita 257+900 - 260+820 20 m 4000 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
91 CET Isalnita Cernele - Isalnita 260+820 relocare/protejare 2553 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
560 m faţa de ROSCI0405-Dealurile Strehaia-

92 Secom Drobeta Strehaia - Ciochiuta 312+215 relocare/protejare
Bâtlanele
Balota -
traseul vechi
93 Secom Drobeta Dr. Tr. Severin relocare/protejare 290 m faţa de ROSCI0420-Oprăneşti
352+160
Marfa
Drobeta 357+100
94 Secom Drobeta relocare/protejare 4480 m faţa de ROSCI0420-Oprăneşti
Turnu Severin Est (vechi 357+457)
Balta Sarata - 473+740 2600 m ROSCI0385-Râul Timiș între Rusca și

95 SC Aqua Caras relocare/protejare
Caransebes (vechi 474+620) Prisaca
Balta Sarata - 2600 m ROSCI0385-Râul Timiș între Rusca și
96 SC Aqua Caras 473+700 - 473+740 5m-7m relocare/protejare
Caransebes Prisaca
Balta Sarata - 7 m la 100 2350 m ROSCI0385-Râul Timiș între Rusca și
97 SC Aqua Caras 473+550 - 473+700 relocare/protejare
Caransebes m Prisaca
2440 m ROSCI0385-Râul Timiș între Rusca și
98 SC Aqua Caras Balta Sarata 469+800 - 470+300 5m relocare/protejare
Prisaca
în ROSCI0206-Porțile de Fier şi 50 m faţă de
99 C.J Mehedinti Orsova 387+010 relocare/protejare
ROSPA0080-Munții Almăjului - Locvei
Pag. 190 / 589
în ROSCI0206-Porțile de Fier şi ROSPA0080-

Munții Almăjului - Locvei şi 50 m faţă de
100 C.J Mehedinti Orsova 387+010 relocare/protejare
ROSPA0026-Cursul Dunării - Baziaș - Porțile
de Fier
Orsova - Valea în ROSCI0206-Porțile de Fier şi ROSPA0080-
101 C.J Mehedinti 391+925 relocare/protejare
Cernei Munții Almăjului - Locvei
102 C.J Mehedinti 391+925 relocare/protejare
75 m faţă de ROSCI0206-Porțile de Fier şi
103 necunoscut Valea Cernei 392+418 relocare/protejare
Valea Cernei - Baile 1300 ROSCI0206-Porțile de Fier şi
106 necunoscut 394+450 relocare/protejare
Herculane ROSPA0080-Munții Almăjului - Locvei
Valea Cernei - Baile 290 m faţa de ROSCI0069-Domogled - Valea
Herculane Cernei
Cons. Local 200 m faţa de ROSCI0069-Domogled - Valea
110 Baile Baile Herculane 404+860 relocare/protejare Cernei şi
Herculane ROSPA0035-Domogled - Valea Cernei
Cons. Local 200 m faţa de ROSCI0069-Domogled - Valea
111 Baile Herculane 404+860 relocare/protejare
Baile Cernei şi
Pag. 191 / 589
Herculane ROSPA0035-Domogled - Valea Cernei
2510 m faţa de ROSCI0069-Domogled - Valea

Mehadia Veche -
112 necunoscut 410+690 relocare/protejare Cernei şi ROSPA0035-Domogled - Valea
Iablanita
Cernei
Primaria 5860 m faţa de ROSCI0069-Domogled - Valea
113 Comunei Iablanita 416+292 - 416+786 relocare/protejare Cernei şi ROSPA0035-Domogled - Valea
Iablanita Cernei
114 Comunei Iablanita 416+786 relocare/protejare Cernei şi ROSPA0035-Domogled - Valea
Iablanita Cernei
Iablanita Cernei
Valisoara - Valea 550 m ROSCI0385-Râul Timiș între Rusca și
Timisului Prisaca

Timisului Prisaca
Primaria
118 Comunei 466+328 - 466+371 relocare/protejare
Timisului Prisaca
Buchin
Primaria
119 Comunei 466+372 relocare/protejare
Timisului Prisaca
Buchin
SC Tenneco 2700 m ROSCI0385-Râul Timiș între Rusca și
120 Balta Sarata 470+170 relocare/protejare
SRL Prisaca
Pag. 192 / 589
Caransebes
Primaria
Timisului Prisaca
Bucosnita
122 necunoscut Balta Sarata 470+608 relocare/protejare
Prisaca
Caransebes Prisaca
Caransebes Prisaca
Caransebes Prisaca

Caransebes Prisaca
Caransebes Prisaca
Caransebes Prisaca
Caransebes Prisaca
Caransebes Prisaca
Pag. 193 / 589

Caransebes Prisaca

Caransebes Prisaca

Caransebes Prisaca
Caransebes Prisaca
Drobeta 357+815
Drobeta 358+585
Categoria de utilitati - Conducta Canalizare
Pag. 194 / 589
9 C. A Oltenia Filiasi 284+600 relocare/protejare 1740 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
12 Dep. Craiova Craiova 250+635 relocare/protejare 12250 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
13 IE Craiova Craiova 250+640 relocare/protejare 12630 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
14 IE Craiova Craiova 250+641 relocare/protejare 12631 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
15 Dep. Craiova Craiova-Cernele 251+125 relocare/protejare 11767 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Combinat
Chimic Craiova
Combinat
Chimic Craiova
Combinat
Chimic Craiova
Pag. 195 / 589
Combinat
Chimic Craiova
Combinat
Chimic Craiova
Combinat
Chimic Craiova
Combinat
Chimic Craiova
Combinat
Chimic Craiova
24 AEICP Bradesti Cotofeni-Racari 271+236 relocare/protejare 1354 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
25 IEELIF Dolj Cotofeni-Racari 274+230 relocare/protejare 1003 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
26 UEIL Filiasi Filiasi 284+905 relocare/protejare 2260 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului

Fabrica
31 Transformatoar Filiasi-Gura Motrului 286+904 relocare/protejare 1530 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
e Filiasi
Pag. 196 / 589
32 CA Oltenia Craiova 250+300 - 250+309 relocare/protejare 12663 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
35 CA Oltenia Craiova - Cernele 250+661 - 251+128 relocare/protejare 12100 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
36 CA Oltenia Racari - Filiasi 283+682 - 284+132 relocare/protejare 1756 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Drobeta 357+101
Pag. 197 / 589
Drobeta 357+765
Drobeta 357+805
Drobeta 358+575
Dr. Tr. Severin Est - 359+710
Dr. Tr. Severin (vechi 360+060)
Dr. Tr. Severin Est - 361+245
Dr. Tr. Severin (vechi 361+575)
Balta Sarata - 473+740 2600 m ROSCI0385-Râul Timiș între Rusca și
49 SC Aqua Caras relocare/protejare
Caransebes (vechi 474+622) Prisaca
50 SC Aqua Caras 473+700 - 473+740 5m-7m relocare/protejare
Caransebes Prisaca
Balta Sarata - 7 m la 100 2350 m ROSCI0385-Râul Timiș între Rusca și
Caransebes m Prisaca
52 necunoscut Valea Cernei 393+401 relocare/protejare Cernei şi ROSPA0035-Domogled - Valea
Cernei
Valea Cernei - Baile
Herculane
Cernei
Valea Cernei - Baile
Herculane
Cernei
55 Iablanita 416+301 - 416+784 relocare/protejare
Comunei Cernei şi ROSPA0035-Domogled - Valea
Pag. 198 / 589
Iablanita Cernei

56 Comunei Iablanita 416+784 relocare/protejare Cernei şi ROSPA0035-Domogled - Valea
Iablanita Cernei
Iablanita Cernei
Cusovat - 11000 m ROSCI0385-Râul Timiș între Rusca
Domasnea Cornea și Prisaca
Primaria
în ROSCI0385-Râul Timiș între Rusca și
59 Comunei Teregova - Armenis 443+268 - 443+344 relocare/protejare
Prisaca
Teregova
Primaria
Prisaca
Teregova
Primaria
61 Comunei Teregova - Armenis 443+468 relocare/protejare
Prisaca
Teregova
Primaria
Prisaca
Teregova
Primaria
Prisaca
Teregova
Primaria
Prisaca
Teregova
Pag. 199 / 589
Primaria
Prisaca
Teregova
Primaria
Prisaca
Teregova
Primaria
Prisaca
Teregova
Timisului Prisaca
Timisului Prisaca
Primaria
Timisului Prisaca
Bucosnita
Primaria
Timisului Prisaca
Bucosnita
Primaria
Timisului Prisaca
Buchin
Primaria
73 Comunei 466+371- 466+386 relocare/protejare
Timisului Prisaca
Buchin
Primaria
Timisului Prisaca
Buchin
Pag. 200 / 589

Prisaca
Caransebes Prisaca
Caransebes Prisaca
Caransebes Prisaca
Caransebes Prisaca
Caransebes Prisaca
Caransebes Prisaca
Caransebes Prisaca
Categoria de utilități - Canal Irigații
1 IEELIF Dolj Cotofeni/Racari 271+910 relocare/protejare 1075 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
2 IEELIF Dolj Cotofeni/Racari 277+920 relocare/protejare 208 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Categoria de utilități - Conductă Refulare

Primaria
Prisaca
Teregova
Pag. 201 / 589
Primaria
Prisaca
Teregova
Primaria
Prisaca
Teregova
Primaria
Prisaca
Teregova
Primaria
Prisaca
Teregova
Timisului Prisaca
Categoria de utilități - Conductă Gaze
1 GDF Suez Craiova 250+400 relocare/protejare 12364 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
2 GDF Suez Craiova - Cernele 251+600 relocare/protejare 11260 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
5 GDF Suez Cernele - Isalnita 257+950 relocare/protejare 5160 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
6 GDF Suez Cernele - Isalnita 259+500 relocare/protejare 3590 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Pag. 202 / 589
4 m la 40
7 GDF Suez Cernele - Isalnita 257+900 - 257+950 relocare/protejare 5210 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
m
8 GDF Suez Cernele - Isalnita 257+950- 257+800 50 m 5100 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
10 m la 50
9 GDF Suez Cernele - Isalnita 259+200 - 259+500 relocare/protejare 3900 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
m
50 m la 70
1 GDF Suez Cernele - Isalnita 259+500 - 260+200 3800 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
m
11 GDF Suez Craiova 250+306 relocare/protejare 12655 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
12 IRDGNI Craiova - Cernele 253+060 relocare/protejare 10100 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
14 ILF Oltenia Cernele 256+445 relocare/protejare 6642 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
15 IRIDGMB Cernele - Isalnita 257+005 relocare/protejare 6040 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
16 IGO Cernele - Isalnita 257+920 relocare/protejare 5190 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului

Combinat
17 Chimic Cernele - Isalnita 258+930 relocare/protejare 4180 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Craiova
Combinat
Craiova
Combinat
19 Cernele - Isalnita 258+982 relocare/protejare 4173 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Chimic
Pag. 203 / 589
Craiova
IPRAN
Bucuresti
Combinat
Craiova
Combinat
Craiova
Combinat
Craiova
Combinat
Craiova
IPRAN
25 Cernele - Isalnita 259+500 relocare/protejare 4200m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Bucuresti
IPRAN
Bucuresti
IPRAN
27 Cernele - Isalnita 259+515 relocare/protejare 4380m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Bucuresti
IPRAN
Bucuresti
Combinat
Craiova
Pag. 204 / 589
Combinat
Craiova
31 Termocentrala Cernele - Isalnita 259+600 relocare/protejare 5300 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
32 Termocentrala Cernele - Isalnita 259+850 relocare/protejare 5850 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Schela
33 Cotofeni - Racari 271+113 relocare/protejare 1400 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
petroliera
Trust Petrol Tg
Jiu
Trust Petrol Tg
Jiu
36 SSP Craiova Cotofeni - Racari 274+025 relocare/protejare 991 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
37 SSP Tg Jiu Cotofeni - Racari 274+653 relocare/protejare 1090 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Trust Petrol Tg
Jiu
Schela
petrol Craiova
Transgaz
Medias - 11 m la
40 Cernele - Isalnita 257+800 - 259+150 relocare/protejare 5328 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
ET Craiova 100 m
(DJ)
Transgaz peste 100
41 Cernele - Isalnita 259+100 - 260+750 3800 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Medias - m
Pag. 205 / 589
ET Craiova
(DJ)
Transgaz
Medias - 6 m la 100
42 Isalnita 260+750 - 261+250 relocare/protejare 2234 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
ET Craiova m
(DJ)
Transgaz
Medias -
43 Isalnita 261+250 - 261+350 6m relocare/protejare 2340 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
ET Craiova
(DJ)
Transgaz
Medias - peste 100
44 Isalnita 261+350 - 263+000 2000 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
ET Craiova m
(DJ)
Transgaz
Medias - 8 m la 100
45 Isalnita 263+000 - 263+800 relocare/protejare 1990 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
ET Craiova m
(DJ)
Transgaz
Medias -
46 Isalnita - Cotofeni 263+800 - 266+110 4-8m relocare/protejare 2000 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
ET Craiova
(DJ)
Transgaz
Medias - 8 m la 100
47 Isalnita - Cotofeni 266+110 - 267+300 relocare/protejare 2100 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
ET Craiova m
(DJ)
Transgaz
50 m la
48 Medias - Isalnita - Cotofeni 267+300 - 268+800 2050 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
100m
ET Craiova
Pag. 206 / 589
(DJ)
Transgaz
Medias - 51 m la
49 Cotofeni 268+800 - 270+600 2000 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
ET Craiova 100m
(DJ)
Transgaz
Medias - peste 100
50 Cotofeni - Racari 270+600 - 271+700 2020 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
ET Craiova m
(DJ)
Transgaz
Medias - Filiasi - Gura
51 288+880 relocare/protejare 2100 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
ET Craiova Motrului
(DJ)
Transgaz
Medias - peste 100
52 Butoiesti - Strehaia 307+500 - 307+800
ET Craiova m
(DJ) 1170 m faţa de ROSCI0366-Râul Motru
Transgaz
Medias - 25 m la
53 Butoiesti - Strehaia 307+800 - 308+200
ET Craiova 100 m
Transgaz
Medias - peste 100
54 Strehaia 308+200 - 311+400
ET Craiova m
Transgaz
5 m la 100 567 m faţa de ROSCI0405-Dealurile Strehaia-
55 Medias - Strehaia - Ciochiuta 311+400 - 311+750 relocare/protejare
m Bâtlanele
ET Craiova
Pag. 207 / 589
(DJ)
Transgaz
Medias - peste 100 450 m faţa de ROSCI0405-Dealurile Strehaia-
56 Strehaia - Ciochiuta 311+750 - 312+700
ET Craiova m Bâtlanele
(DJ)
Transgaz
Medias - 15 m la 800 m faţa de ROSCI0405-Dealurile Strehaia-
57 Strehaia - Ciochiuta 312+700 - 313+300 relocare/protejare
ET Craiova 100 m Bâtlanele
(DJ)
Transgaz
Medias - 15 m la 20 899 m faţa de ROSCI0405-Dealurile Strehaia-
58 Strehaia - Ciochiuta 313+300 - 317+ 250 relocare/protejare
ET Craiova m Bâtlanele
(DJ)
Transgaz
Medias - 20 m la 60 1200 m faţa de ROSCI0405-Dealurile
59 Ciochiuta 317+250 - 319+000
ET Craiova m Strehaia-Bâtlanele
(DJ)
Transgaz
60 Ciochiuta - Tamna 319+000 - 319+750
(DJ)
Transgaz
61 Ciochiuta - Tamna 319+750 - 320+900
(DJ)
Transgaz
20 m la 90 1330 m faţa de ROSCI0405-Dealurile
62 Medias - Ciochiuta - Tamna 320+900 - 324+100
m Strehaia-Bâtlanele
ET Craiova
Pag. 208 / 589
(DJ)
Transgaz
Medias -
63 Tamna 324+100 relocare/protejare 4816 m faţa de ROSCI0432-Prunişor
ET Craiova
(DJ)
Transgaz
Medias - 20 m la 60
64 Tamna - Igiroasa 324+100 - 327+550 4700 m faţa de ROSCI0432-Prunişor
ET Craiova m
(DJ)
Transgaz
Medias -
65 Tamna - Igiroasa 327+550 relocare/protejare 2093 m faţa de ROSCI0432-Prunişor
ET Craiova
(DJ)
Transgaz
Medias - Tamna - Igiroasa - 50 m la 60
66 327+550 - 333+200 2050 m faţa de ROSCI0432-Prunişor
ET Craiova Prunisor m
(DJ)
Transgaz
Medias - 60 m la
67 Igiroasa - Prunisor 333+200 - 334+500 2030 m faţa de ROSCI0432-Prunişor
ET Craiova 100 m
(DJ)
Transgaz
Medias - Prunisor - Drobeta
68 352+350 relocare/protejare
ET Craiova Est
(DJ) 363 m faţa de ROSCI0420-Oprăneşti
Transgaz
Prunisor - Drobeta 10 m la
69 Medias - 352+350 - 353+000 relocare/protejare
Est 100 m
ET Craiova 218 m faţa de ROSCI0420-Oprăneşti
Pag. 209 / 589
(DJ)
Transgaz
Medias - Prunisor - Drobeta peste100
70 353+000 - 353+700
ET Craiova Est m
(DJ) 500 m faţa de ROSCI0420-Oprăneşti
E-ON Gaz; Valea Timisului - 1555 m faţa de ROSCI0385-Râul Timiș între
71 468+800 - 470+750 25 m
Del Gaz Grid Balta Sarata Rusca și Prisaca
E-ON Gaz; Valea Timisului - 2528 m faţa de ROSCI0385-Râul Timiș între
Del Gaz Grid Balta Sarata Rusca și Prisaca
E-ON Gaz; Balta Sarata - 3100 m faţa de ROSCI0385-Râul Timiș între
Del Gaz Grid Caransebes Rusca și Prisaca
E-ON Gaz; Balta Sarata - 3300 m faţa de ROSCI0385-Râul Timiș între
Del Gaz Grid Caransebes Rusca și Prisaca
Massiv Forest 2770 m faţa de ROSCI0385-Râul Timiș între
75 Balta Sarata 470+025 - 470+602
Products SRL Rusca și Prisaca
3300 m faţa de ROSCI0385-Râul Timiș între
Rusca și Prisaca
S.C. Concordia
Balta Sarata - 3373 m faţa de ROSCI0385-Râul Timiș între
79 SRL 470+950 relocare/protejare
Caransebes Rusca și Prisaca
Caransebes
Pag. 210 / 589

Asoc. Loc.
83 Teius- 474+180 relocare/protejare
Caransebes
Categoria de utilități - Conductă Țiței
Trust Petrol Tg RCF
Jiu Craiova
Trust Petrol Tg RCF
Jiu Craiova
Trust Petrol Tg RCF
Jiu Craiova
Trust Petrol Tg RCF
Jiu Craiova
RCF
5 OMV Cotofeni - Racari 276+084 relocare/protejare 655 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Craiova
Trust Petrol Tg RCF
Jiu Craiova
Rusca și Prisaca
Pag. 211 / 589
Categoria de utilități - Conductă Agent Termic

20 m la
1 CET Isalnita Craiova 248+800 - 248+980 13490m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
100 m
2 CET Isalnita Craiova 248+980 relocare/protejare 13500 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
30 m la
3 CET Isalnita Craiova 248+980 - 249+300 12900 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
100 m
35 m la
4 CET Isalnita Craiova 250+100 - 250+320 12680 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
100 m
5 CET Isalnita Craiova 250+320 relocare/protejare 12600 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
10 m la 15
6 CET Isalnita Craiova 250+320 - 250+670 relocare/protejare 11320 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
m
10 m la 20
7 CET Isalnita Craiova - Cernele 250+670 - 252+100 relocare/protejare 10860 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
m
10 m la 4
8 CET Isalnita Craiova - Cernele 252+100 - 252+590 relocare/protejare 11550 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
m
9 CET Isalnita Craiova - Cernele 252+590 - 253+580 4m relocare/protejare 9800 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Categoria de utilități - Cablu Fibră Optică (FO)

1 Telekom Craiova 250+330 relocare/protejare 12680 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
2 Telekom Craiova - Cernele 252+110 relocare/protejare 10852 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
3 Telekom Cernele 255+000 relocare/protejare 8056 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Pag. 212 / 589
5 m la 10
4 Telekom Cernele 255+000 - 255+320 relocare/protejare 7690 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
m
5 Telekom Cernele 255+320 relocare/protejare 7758 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
5 m la 10
6 Telekom Cernele - Isalnita 255+320 - 259+600 relocare/protejare 3638 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
m
5 m la 100
7 Telekom Isalnita 259+600 - 262+800 relocare/protejare 1700 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
m
peste
8 Telekom Isalnita - Cotofeni 262+800 - 270+000 1800 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
100m
9 Telekom Isalnita 263+750 relocare/protejare 1925 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
10 Telekom Isalnita - Cotofeni 266+150 relocare/protejare 2500 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
5 m la 30
11 Telekom Isalnita - Cotofeni 266+150 - 266+600 relocare/protejare 2520 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
m
100 m la 0
12 Telekom Cotofeni 270+600 - 270+650 relocare/protejare 1350 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
m
13 Telekom Cotofeni 270+650 relocare/protejare 1200 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
0 m la 100
14 Telekom Cotofeni - Racari 270+650 - 271+500 relocare/protejare 1230 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
m
peste 100
15 Telekom Cotofeni - Racari 271+500 - 276+700 1400 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
m
25 m la 1300 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
16 Telekom Cotofeni - Racari 276+700 - 277+100
100 m
17 Telekom Racari, Racari - 277+100 - 283+700 peste 100 1122 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Pag. 213 / 589
Filiasi m
18 Telekom Racari 279+550 - 279+860 15 m relocare/protejare 1070 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului

19 Telekom Racari 279+860 1010 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
20 Telekom Racari - Filiasi 284+300 - 284+700 20 m relocare/protejare 2380 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
21 Telekom Filiasi 285+800 - 286+300 5m relocare/protejare 1832 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Filiasi - 100 m la 0
22 Telekom 286+500 - 287+880 relocare/protejare 576 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Gura Motrului m
Filiasi -
23 Telekom 287+880 relocare/protejare 536 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Gura Motrului
24 Telekom 287+880 - 288+000 relocare/protejare 489 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Gura Motrului m
Filiasi - peste 100
25 Telekom 288+000 - 290+750 430 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Gura Motrului m
26 RCS&RDS Craiova 250+325 pe sub pod relocare/protejare 12668 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
20 m la 30
27 RCS&RDS Craiova 250+730 - 251+100 12000 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
m
45 m la 60
28 RCS&RDS Craiova 250+730 - 251+000 12000 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
m
29 RCS&RDS Craiova - Cernele 252+100 relocare/protejare 11840 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Pag. 214 / 589
30 RCS&RDS Craiova - Cernele 252+110 relocare/protejare 11820 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului

30 m la 40
31 RCS&RDS Cernele 256+190 - 256+300 7000 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
m
32 RCS&RDS Cernele 256+800 relocare/protejare 6254 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
33 RCS&RDS Cernele - Isalnita 258+550 relocare/protejare 4576 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
34 RCS&RDS Cernele - Isalnita 260+650 relocare/protejare 2696 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
35 RCS&RDS Isalnita 261+550 relocare/protejare 2069 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
15 m la 20
36 RCS&RDS Isalnita 261+550 - 261+600 relocare/protejare 1986 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
m
10 m la 15
37 RCS&RDS Isalnita 262+920 - 263+150 relocare/protejare 1750 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
m
pe sub
38 RCS&RDS Cotofeni - Racari 272+670 relocare/protejare 1164 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
podet
39 RCS&RDS Cotofeni - Racari 275+580 relocare/protejare 776 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului

20 m la 40
40 RCS&RDS Filiasi 286+200 - 286+400 1600 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
m
41 RCS&RDS 288+890 - 288+970 relocare/protejare 561 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Gura Motrului m
Filiasi -
42 RCS&RDS 289+530 relocare/protejare 400 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Gura Motrului
Pag. 215 / 589
Filiasi -
43 RCS&RDS 289+530 - 290+740 15 m relocare/protejare în ROSCI0045-Coridorul Jiului
Gura Motrului
Filiasi -
44 RCS&RDS 290+740 pe sub pod relocare/protejare în ROSCI0045-Coridorul Jiului
Gura Motrului
Filiasi - RCF
45 RCS&RDS 290+554 relocare/protejare 20 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Gura Motrului Craiova
Filiasi - RCF
46 RCS&RDS 288+600 - 290+554 450 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Gura Motrului Craiova
40 m la
47 Orange Craiova 248+760 - 248+900 12700 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
100 m
peste 100
m
peste 100
m
40 m la
100 m
peste 100
m
peste 100
52 Orange Craiova - Cernele 251+000 - 254+800 12000 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
m
peste 100
53 Orange Cernele 254+800 - 256+300 11000 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
m
0 m la 100
54 Orange Craiova - Cernele 252+000 - 252+150 relocare/protejare 10800 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
m
55 Orange Craiova - Cernele 252+150 relocare/protejare 10753 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
5 m la 100
m
Pag. 216 / 589
57 Orange Craiova - Cernele 252+600 - 253+550 5m relocare/protejare 9453 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
5 m la 100
m
peste 100
59 Orange Craiova - Cernele 253+650 - 254+100 9000 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
m
50m la 100
60 Orange Cernele 256+300 - 256+600 5900 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
m
peste 100
61 Orange Cernele - Isalnita 256+600 - 257+500 5800 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
m
62 Orange Cernele - Isalnita 257+500 relocare/protejare 5608 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
5 m la 10
63 Orange Cernele - Isalnita 257+500 - 259+250 relocare/protejare 3869 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
m

peste 100
65 Orange Cernele - Isalnita 259+250 - 259+400 3780 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
m
10 m la
66 Orange Cernele - Isalnita 259+400 - 261+070 relocare/protejare 2381 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
100 m
5 m la 10
67 Orange Isalnita 261+070 - 263+225 relocare/protejare 1811 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
m
5 m la 10
68 Orange Isalnita - Cotofeni 263+225 - 268+800 relocare/protejare 2551 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
m
5 m la 10
69 Orange Cotofeni 268+800 - 269+000 relocare/protejare 2480 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
m
Pag. 217 / 589
Primaria
70 Craiova - Cernele 251+372 relocare/protejare 11614 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Craiova
SC Ketty SRL
72 Isalnita - Cotofeni 267+770 relocare/protejare 2650 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Craiova
73 Romtelecom Cotofeni 270+510 relocare/protejare 1980 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
74 Directia Tc Dolj Cotofeni 270+550 relocare/protejare 1890 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
75 Romtelecom Racari 279+857 relocare/protejare 1120 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Filiasi -
76 Romtelecom 287+825 relocare/protejare 518 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Gura Motrului
Gura Motrului -
77 Telekom MH 297+300 relocare/protejare 700 m faţa de ROSCI0366-Râul Motru
Butoiesti
78 Telekom MH Butoiesti - Strehaia 302+250 relocare/protejare 403 m faţa de ROSCI0366-Râul Motru

79 Telekom MH Strehaia 310+100 - 310+450 40 m 670 m faţa de ROSCI0420-Oprăneşti
80 Telekom MH Strehaia 310+450 relocare/protejare
600 m faţa de ROSCI0420-Oprăneşti
0 m la 100
81 Telekom MH Strehaia 310+300 - 310+450 relocare/protejare
m 600 m faţa de ROSCI0420-Oprăneşti
752 m faţa de ROSCI0405-Dealurile Strehaia-
82 Telekom MH Chiochiuta 317+690 relocare/protejare
Bâtlanele
Pag. 218 / 589
1085 m faţa de ROSCI0405-Dealurile

83 Telekom MH Chiochiuta 318+850 relocare/protejare
Strehaia-Bâtlanele
0 m la 100 1200 m faţa de ROSCI0405-Dealurile
84 Telekom MH Chiochiuta 318+850 - 318+950 relocare/protejare
m Strehaia-Bâtlanele
0 m la 100
85 Telekom MH Igiroasa - Prunisor 334+000 - 334+250 relocare/protejare 350 m faţa de ROSCI0432-Prunişor
m
86 Telekom MH Igiroasa - Prunisor 334+250 relocare/protejare 306 m faţa de ROSCI0432-Prunişor
0 m la 100
m
0 m la 100
m
89 Telekom MH Igiroasa - Prunisor 335+500 relocare/protejare 320 m faţa de ROSCI0432-Prunişor
0 m la 100
m
12 m la
91 Telekom MH Prunisor 341+500 - 341+900 relocare/protejare 3036 m faţa de ROSCI0432-Prunişor
100 m
Prunisor - 12 m la
92 Telekom MH 341+900 - 342+500 relocare/protejare
Drobeta Est 100 m 2200 m faţa de ROSCI0420-Oprăneşti
93 Telekom MH Drobeta Est 357+100 - 357+750 10 m relocare/protejare
94 Telekom MH Drobeta Est 357+750 relocare/protejare
Pag. 219 / 589

97 Telekom MH Drobeta Est 358+800 - 359+400 30 m 5780 m faţa de ROSCI0420-Oprăneşti
100 Telekom MH Drobeta 362+820 relocare/protejare
101 Telekom MH Drobeta 363+030 relocare/protejare
ROSPA0080-Munții Almăjului - Locvei şi faţă
102 Telekom MH Drobeta 364+600
de ROSPA0026-Cursul Dunării - Baziaș -
Porțile de Fier
0 m la 100 ROSPA0080-Munții Almăjului - Locvei şi 50 m
103 Telekom MH Drobeta - Gura Vaii 368+000 - 368+520 relocare/protejare
m faţă de ROSPA0026-Cursul Dunării - Baziaș -
Porțile de Fier
ROSPA0080-Munții Almăjului - Locvei şi 50 m
104 Telekom MH Drobeta - Gura Vaii 368+520 relocare/protejare
faţă de ROSPA0026-Cursul Dunării - Baziaș -
Porțile de Fier
0 m la 50 Munții Almăjului - Locvei şi 40 m faţă de
105 Telekom MH Drobeta - Gura Vaii 368+520 - 369+200 relocare/protejare
m ROSPA0026-Cursul Dunării - Baziaș - Porțile
de Fier
Pag. 220 / 589

15 m la Munții Almăjului - Locvei şi 300 m faţă de
106 Telekom MH Gura Vaii 372+300 - 372+900 relocare/protejare
100 ROSPA0026-Cursul Dunării - Baziaș - Porțile
de Fier
107 Telekom MH Gura Vaii 372+750
de Fier
Orsova - Valea 15 m la în ROSCI0206-Porțile de Fier şi ROSPA0080-
108 Telekom MH 390+800 - 391+720 relocare/protejare
Cernei 100 Munții Almăjului - Locvei
109 Telekom MH 391+720 relocare/protejare
110 Telekom MH Toplet 397+290 relocare/protejare
111 Telekom MH Toplet 397+370 relocare/protejare
Prunisor -
112 RCS&RDS MH 355+700
Drobeta Est 3500 m faţa de ROSCI0420-Oprăneşti
S.C. Digital
Gura Motrului -
113 Cable 294+060 relocare/protejare 580 m faţa de ROSCI0366-Râul Motru
Butoiesti
System SA
Drobeta Turnu
114 Transelectrica Severin 353+770 relocare/protejare
Marfa 1400 m faţa de ROSCI0420-Oprăneşti
Drobeta Turnu
115 RCS&RDS Severin 355+267 relocare/protejare
Marfa 3006 m faţa de ROSCI0420-Oprăneşti
Pag. 221 / 589
Drobeta Turnu
116 RCS&RDS 358+165 relocare/protejare
Severin Est
Drobeta Turnu
117 Vodafone Severin 365+263 relocare/protejare
- Gura Vaii
Drobeta Turnu
118 Transelectrica Severin 369+990 relocare/protejare
- Gura Vaii
de Fier
Gura Motrului - peste 100
119 Orange 294+200 - 295+500 800 m faţa de ROSCI0366-Râul Motru
Butoiesti m
Gura Motrului - 35 m la
120 Orange 295+500 - 296+750 relocare/protejare 900 m faţa de ROSCI0366-Râul Motru
Butoiesti 100 m
Gura Motrului -
121 Orange 296+750 800 m faţa de ROSCI0366-Râul Motru
Butoiesti
Gura Motrului - peste 100
122 Orange 296+750 - 301+300 500 m faţa de ROSCI0366-Râul Motru
Butoiesti - Strehaia m
35m la 100
123 Orange Butoiesti - Strehaia 301+300 - 301+550 400 m faţa de ROSCI0366-Râul Motru
m
peste 100
124 Orange Butoiesti - Strehaia 301+550 - 303+950 200 m faţa de ROSCI0366-Râul Motru
m
15 m la
125 Orange Butoiesti - Strehaia 303+950 - 304+100 relocare/protejare în ROSCI0366-Râul Motru
100 m
Butoiesti - Strehaia peste 100
126 Orange 304+100 - 316+500 în ROSCI0366-Râul Motru
- Ciochiuta m
Drobeta Marfa - 15 m la
127 Orange 356+000 - 358+600 relocare/protejare
Drobeta Est 100 m 5400 m faţa de ROSCI0420-Oprăneşti
Pag. 222 / 589
0 m la 15
128 Orange Drobeta Est 358+600 - 359+350 relocare/protejare
m 5900 m faţa de ROSCI0420-Oprăneşti
129 Orange Drobeta Est 359+350 relocare/protejare
Drobeta Est - 0 m la 100
Drobeta m 5900 m faţa de ROSCI0420-Oprăneşti
Drobeta Est - peste 100
131 Orange 359+500 - 360+000 6060 m faţa de ROSCI0420-Oprăneşti
Drobeta m
Gura Vaii - Munții Almăjului - Locvei şi 300 m faţă de
132 Orange 372+750 relocare/protejare
Varciorova ROSPA0026-Cursul Dunării - Baziaș - Porțile
de Fier
deasupra
133 Orange Varciorova - Orsova 381+450 - 381+550 tunel 0 m relocare/protejare
la 80 m
de Fier
134 Orange Varciorova - Orsova 381+550 - 381+850 relocare/protejare
de Fier
peste 100 Munții Almăjului - Locvei şi 10 m faţă de
135 Orange Varciorova - Orsova 381+851 - 386+150
de Fier
136 Orange Varciorova - Orsova 386+150 - 386+200
de Fier
Pag. 223 / 589

137 Orange Varciorova - Orsova 386+200 relocare/protejare Munții Almăjului - Locvei şi ROSPA0026-
Cursul Dunării - Baziaș - Porțile de Fier
Varciorova - 5 m la 25
138 Orange 386+200 - 388+100 relocare/protejare Munții Almăjului - Locvei şi ROSPA0026-
Orsova, Orsova m
25 m la
139 Orange Orsova 388+100 - 388+250 Munții Almăjului - Locvei şi ROSPA0026-
100 m
Orsova - Valea peste 100
140 Orange 388+250 - 390+500 Munții Almăjului - Locvei şi ROSPA0026-
Cernei m
Orsova - Valea 0 m la 100 în ROSCI0206-Porțile de Fier şi ROSPA0080-
Cernei m Munții Almăjului - Locvei
Orsova - Valea 0 m la 30 în ROSCI0206-Porțile de Fier şi ROSPA0080-
Orsova - Valea peste 100 în ROSCI0206-Porțile de Fier şi ROSPA0080-
145 Orange 391+100 - 392+200
40 m la în ROSCI0206-Porțile de Fier şi ROSPA0080-
146 Orange Valea Cernei 392+200 - 392+450
100 m Munții Almăjului - Locvei
peste 100 300 m faţă de ROSCI0206-Porțile de Fier şi
m ROSPA0080-Munții Almăjului - Locvei
Pag. 224 / 589
50 m la 700 m faţă de ROSCI0206-Porțile de Fier şi

100 m ROSPA0080-Munții Almăjului - Locvei
Valea Cernei - 2135 m faţă de ROSCI0206-Porțile de Fier şi
149 Orange 394+000 - 395+850 10 m relocare/protejare
Toplet ROSPA0080-Munții Almăjului - Locvei
Valea Cernei - 10 m la 2400 m faţă de ROSCI0206-Porțile de Fier şi
Toplet 100 m ROSPA0080-Munții Almăjului - Locvei
Valea Cernei - peste 100 2200 m faţă de ROSCI0206-Porțile de Fier şi
151 Orange 396+150 - 397+100
Toplet m ROSPA0080-Munții Almăjului - Locvei
Valea Cernei - 2919 m faţa de ROSCI0069-Domogled - Valea
Toplet Cernei
Valea Cernei - 5 m la 20 2920 m faţa de ROSCI0069-Domogled - Valea
Toplet m Cernei
20m la 100 40 m faţa de ROSCI0069-Domogled - Valea
154 Orange Toplet 397+650 - 399+350
m Cernei
Toplet - Baile 20m la 100 60 m faţa de ROSCI0069-Domogled - Valea
155 Orange 399+350 - 401+250
Herculane m Cernei
Toplet - Baile 7 m faţa de ROSCI0069-Domogled - Valea
Herculane Cernei
Toplet - Baile 5 m la 10 30 m faţa de ROSCI0069-Domogled - Valea
Herculane m Cernei
Herculane m Cernei
Herculane Cernei
Toplet - Baile 20 m la 150 m faţa de ROSCI0069-Domogled - Valea
160 Orange 403+000 - 404+500
Herculane 100 m Cernei
161 Orange Baile Herculane 404+500 - 405+050 180 m faţa de ROSCI0069-Domogled - Valea
Pag. 225 / 589
Cernei
Baile Herculane - 30 m faţa de ROSCI0069-Domogled - Valea

Mehadia Noua Cernei

163 Orange 405+050 - 405+400 5 m la 8 m relocare/protejare
Mehadia Noua Cernei
Mehadia Noua Cernei
Baile Herculane - 5 m la 15
165 Orange 405+400 - 406+750 relocare/protejare Cernei şi ROSPA0035-Domogled - Valea
Mehadia Noua m
Cernei
166 Orange Mehadia Noua 406+750 relocare/protejare Cernei şi ROSPA0035-Domogled - Valea
Cernei
167 Orange Mehadia Noua 406+750 - 407+100 5 m la 8 m relocare/protejare Cernei şi ROSPA0035-Domogled - Valea
Cernei
168 Orange Mehadia Noua 407+100 relocare/protejare Cernei şi ROSPA0035-Domogled - Valea
Cernei
Mehadia Noua - 5 m la 60
Mehadia m
Cernei
170 Orange Mehadia 408+600 relocare/protejare Cernei şi ROSPA0035-Domogled - Valea
Cernei
25 m la 45 1300 m faţa de ROSCI0069-Domogled - Valea
171 Orange Mehadia 408+600 - 409+400
m Cernei şi ROSPA0035-Domogled - Valea
Pag. 226 / 589
Cernei

172 Orange Mehadia 409+400 relocare/protejare Cernei şi ROSPA0035-Domogled - Valea
Cernei
10 m la
173 Orange Mehadia 409+400 - 410+100 relocare/protejare Cernei şi ROSPA0035-Domogled - Valea
100 m
Cernei
peste 100
174 Orange Mehadia - Iablanita 410+100 - 415+350 Cernei şi ROSPA0035-Domogled - Valea
m
Cernei
peste 100
175 Orange Iablanita 415+350 - 417+100 Cernei şi ROSPA0035-Domogled - Valea
m
Cernei
peste 100
176 Orange Iablanita - Crusovat 417+100 - 422+300 Cernei şi ROSPA0035-Domogled - Valea
m
Cernei
10 m la
177 Orange Crusovat 422+300 - 424+100 relocare/protejare Cernei şi ROSPA0035-Domogled - Valea
100 m
Cernei
Crusovat - 10 m la
Domasnea Cornea 100 m
Cernei
Crusovat -
179 Orange 427+250 relocare/protejare Cernei şi ROSPA0035-Domogled - Valea
Domasnea Cornea
Cernei
Crusovat - 5 m la 50
Domasnea Cornea m
Cernei
Pag. 227 / 589

Crusovat -
181 Orange 429+200 relocare/protejare Cernei şi ROSPA0035-Domogled - Valea
Domasnea Cornea
Cernei
30 m la 70 5200 m faţa de ROSCI0385-Râul Timiș între
182 Orange Domasnea Cornea 429+200 - 431+500 relocare/protejare
m Rusca și Prisaca
Domasnea Cornea
peste 100 5100 m faţa de ROSCI0385-Râul Timiș între
183 Orange - 431+500 - 436+000
m Rusca și Prisaca
Poarta
184 Orange Poarta 436+000 - 437+550
m Rusca și Prisaca
185 Orange Poarta 437+550 relocare/protejare
Rusca și Prisaca
186 Orange Poarta 437+550 - 438+350
m Rusca și Prisaca
187 Orange Poarta - Teregova 438+350 - 441+500
m Rusca și Prisaca
188 Orange Poarta - Teregova 441+500 relocare/protejare
Rusca și Prisaca
189 Orange Poarta - Teregova 441+500 - 442+300
m Rusca și Prisaca
190 Orange Teregova 442+300 - 443+900
m Rusca și Prisaca
191 Orange Teregova - Armenis 443+900 - 445+600
m Rusca și Prisaca
192 Orange Teregova - Armenis 445+600 relocare/protejare în ROSCI0284-Cheile Teregovei
Armenis - Slatina peste 100 3000 m faţa de ROSCI0385-Râul Timiș între
193 Orange 451+500 - 453+100
Timis m Rusca și Prisaca
Pag. 228 / 589

194 Orange Slatina Timis 453+100 - 453+200 relocare/protejare
m Rusca și Prisaca
195 Orange Slatina Timis 453+200 relocare/protejare
Rusca și Prisaca
196 Orange Slatina Timis 453+200 - 453+300 relocare/protejare
m Rusca și Prisaca
Slatina Timis - peste 100 1900 m faţa de ROSCI0385-Râul Timiș între
197 Orange 453+300 - 459+300
Valisoara m Rusca și Prisaca
Slatina Timis - 70 m la 1800 m faţa de ROSCI0385-Râul Timiș între
198 Orange 459+300 - 459+700
Valisoara 100 m Rusca și Prisaca
Slatina Timis - Balta peste 100 1749 m faţa de ROSCI0385-Râul Timiș între
199 Orange 459+700 - 470+700
Sarata m Rusca și Prisaca
200 Orange Balta Sarata 470+700 relocare/protejare
Rusca și Prisaca
Balta Sarata - peste 100 1632 m faţa de ROSCI0385-Râul Timiș între
201 Orange 470+700 - 474+925
Caransebes m Rusca și Prisaca
202 Combridge Dr.Tr.Severin Marfa 355+000 - 357+100 > 100 m. 3900 m faţa de ROSCI0420-Oprăneşti
203 Combridge Dr.Tr.Severin Marfa 357+100 relocare/protejare 4480 m faţa de ROSCI0420-Oprăneşti
204 Combridge Dr.Tr.Severin Marfa 357+100 - 360+000 > 100 m. 4450 m faţa de ROSCI0420-Oprăneşti
205 Combridge 388+393 relocare/protejare
10m -
206 Combridge Toplet 398+000 - 399+400 peste 100
Cernei
m
10m -
207 Combridge 399+400 - 404+500 peste 100 relocare/protejare
Herculane Cernei
m
Pag. 229 / 589
10m -
208 Combridge Baile Herculane 404+500 - 405+900 peste 100 în ROSCI0069-Domogled - Valea Cernei
m
10m - 330 m faţa de ROSCI0069-Domogled - Valea
Baile Herculane-
209 Combridge 405+900 + 406+450 peste 100 relocare/protejare Cernei şi ROSPA0035-Domogled - Valea
Mehadia Noua
m Cernei
210 Combridge Mehadia Noua 406+450 - 408+100 peste 100 Cernei şi ROSPA0035-Domogled - Valea
m Cernei
Mehadia Noua -
211 Combridge 408+100 - 408+500 peste 100 Cernei şi ROSPA0035-Domogled - Valea
Mehadia Veche
m Cernei
Mehadia Noua -
212 Combridge 408+580 relocare/protejare Cernei şi ROSPA0035-Domogled - Valea
Mehadia Veche
Cernei
213 Combridge Mehadia Veche 408+580 - 409+400 0 - 70 m. relocare/protejare Cernei şi ROSPA0035-Domogled - Valea
Cernei
214 Combridge Mehadia Veche 409+400 relocare/protejare Cernei şi ROSPA0035-Domogled - Valea
Cernei
215 Combridge Mehadia Veche 409+400 - 410+100 peste 100 relocare/protejare Cernei şi ROSPA0035-Domogled - Valea
m Cernei
Mehadia Veche -
216 Combridge 410+100 - 415+300 peste 100 relocare/protejare Cernei şi ROSPA0035-Domogled - Valea
Iablanita;
m Cernei
217 Combridge Iablanita; 415+300 - 417+100
peste 100 Cernei şi ROSPA0035-Domogled - Valea
Pag. 230 / 589
m Cernei

218 Combridge Iablanita - Crusovat 417+100 - 421+480 peste 100 relocare/protejare Cernei şi ROSPA0035-Domogled - Valea
m Cernei
219 Combridge Iablanita - Crusovat 421+480 relocare/protejare Cernei şi ROSPA0035-Domogled - Valea
Cernei
220 Combridge Iablanita - Crusovat 421+480 - 422+300 peste 100 relocare/protejare Cernei şi ROSPA0035-Domogled - Valea
m Cernei
221 Combridge Crusovat 422+300 - 424+500 peste 100 relocare/protejare Cernei şi ROSPA0035-Domogled - Valea
m Cernei
2m-
222 Combridge Poarta 436+000 - 438+350 peste 100
Rusca și Prisaca
m
3m-
223 Combridge Poarta - Teregova 438+350 - 438+500 peste 100
Rusca și Prisaca
m
224 Combridge Poarta - Teregova 438+500 relocare/protejare
Rusca și Prisaca
0m-
225 Combridge Poarta - Teregova 438+500 - 440+500 peste 100 relocare/protejare
Rusca și Prisaca
m
0m-
Armenis - Slatina 1590 m faţa de ROSCI0385-Râul Timiș între
Timis Rusca și Prisaca
m
Pag. 231 / 589
Armenis - Slatina 1600 m faţa de ROSCI0385-Râul Timiș între

Timis Rusca și Prisaca
0m-
228 Combridge Slatina Timis 453+800 - 455+600 peste 100 relocare/protejare
Rusca și Prisaca
m
Slatina Timis - peste 100 157 m faţa de ROSCI0385-Râul Timiș între
229 Combridge 455+600 - 460+650
Valisoara; m Rusca și Prisaca
230 Combridge Valisoara 460+650 - 462+300
m Rusca și Prisaca
Valisoara - Valea peste 100 190 m faţa de ROSCI0385-Râul Timiș între
231 Combridge 462+300 - 466+450
Timisului m Rusca și Prisaca
232 Combridge Valea Timisului 466+450 - 468+150
m Rusca și Prisaca
Valea Timisului - peste 100 1500 m faţa de ROSCI0385-Râul Timiș între
233 Combridge 468+150 - 469+700
Balta Sarata m Rusca și Prisaca
234 Combridge Balta Sarata 469+700 - 471+400
m Rusca și Prisaca
0m-
m
237 Combridge 473+200 - 474+225 0 m - 20 m relocare/protejare
238 Telekom CS 392+400 - 395+750 50 m
239 Telekom CS 395+750 20 m relocare/protejare
Pag. 232 / 589
Valea Cernei - 5 m la 50 2920 m faţa de ROSCI0069-Domogled - Valea

240 Telekom CS 395+750 - 397+650 relocare/protejare
Toplet m Cernei
241 Telekom CS Toplet 397+650 - 399+350 relocare/protejare
m Cernei
242 Telekom CS 399+350 - 404+500 relocare/protejare
Herculane m Cernei
243 Telekom CS Baile Herculane 404+500 - 405+900 50 m
Cernei
Baile Herculane - 30 m la 50 20 m faţa de ROSCI0069-Domogled - Valea
244 Telekom CS 405+900 - 406+500
Mehadia Noua m Cernei
245 Telekom CS Mehadia Noua 406+500 - 408+100
m Cernei
Mehadia Noua - 10 m la
246 Telekom CS 408+100 - 408+900 relocare/protejare Cernei şi ROSPA0035-Domogled - Valea
Mehadia Veche 100 m
Cernei
10 m la
247 Telekom CS Mehadia Veche 408+900 - 410+100 relocare/protejare Cernei şi ROSPA0035-Domogled - Valea
100 m
Cernei
248 Telekom CS Mehadia Veche 408+600 relocare/protejare Cernei şi ROSPA0035-Domogled - Valea
Cernei
249 Telekom CS Iablanita 416+500 relocare/protejare Cernei şi ROSPA0035-Domogled - Valea
Cernei
10 m la
250 Telekom CS Iablanita - Crusovat 416+500 - 421+500 relocare/protejare Cernei şi ROSPA0035-Domogled - Valea
100 m
Cernei
Pag. 233 / 589

251 Telekom CS Iablanita - Crusovat 421+500 relocare/protejare Cernei şi ROSPA0035-Domogled - Valea
Cernei
5 m la 100
252 Telekom CS Crusovat 421+500 - 422+000 relocare/protejare Cernei şi ROSPA0035-Domogled - Valea
m
Cernei
253 Telekom CS Crusovat 423+700 relocare/protejare Cernei şi ROSPA0035-Domogled - Valea
Cernei
Crusovat - 5 m la 100
254 Telekom CS 423+700 - 431+000 relocare/protejare Cernei şi ROSPA0035-Domogled - Valea
Domasnea Cornea m
Cernei
255 Telekom CS Poarta - Teregova 438+550 relocare/protejare
Rusca și Prisaca
256 Telekom CS Poarta - Teregova 439+150 relocare/protejare
Rusca și Prisaca
Slatina Timis - 157 m faţa de ROSCI0385-Râul Timiș între
257 Telekom CS 455+700 relocare/protejare
Valisoara Rusca și Prisaca
Valisoara - Valea 257 m faţa de ROSCI0385-Râul Timiș între
258 Telekom CS 465+650 relocare/protejare
Timisului Rusca și Prisaca
259 Telekom CS Balta Sarata 470+000 - 470+500 relocare/protejare
m Rusca și Prisaca
260 Telekom CS Balta Sarata 470+500 relocare/protejare 3100 m faţa de ROSCI0385-Râul Timiș între
Rusca și Prisaca
261 Telekom CS Balta Sarata 470+350 - 470+500 5m relocare/protejare 3100 m faţa de ROSCI0385-Râul Timiș între
Rusca și Prisaca
Pag. 234 / 589

262 Telekom CS Balta Sarata 470+500 - 470+600 relocare/protejare
m Rusca și Prisaca
263 S.C. Protelco 388+462 - 388+393 relocare/protejare
264 S.C. Protelco 388+393 relocare/protejare
265 S.C. Protelco 388+393 - 388+462 relocare/protejare
266 Romtelecom Valea Cernei 393+233 relocare/protejare
SCTCR 3160 m faţă de ROSCI0206-Porțile de Fier şi
267 Toplet 397+820 relocare/protejare
Telecom SRL ROSPA0080-Munții Almăjului - Locvei
Romtelecom 3330 m faţă de ROSCI0206-Porțile de Fier şi
Caras-Severin ROSPA0080-Munții Almăjului - Locvei
Romtelecom 3330m faţă de ROSCI0206-Porțile de Fier şi
Caras-Severin ROSPA0080-Munții Almăjului - Locvei
Romtelecom Toplet - Baile 200 m faţa de ROSCI0069-Domogled - Valea
Caras-Severin Herculane Cernei
274 RCS&RDS CS Baile Herculane 405+040 - 405+161 relocare/protejare 90 m faţa de ROSCI0069-Domogled - Valea
Cernei
Pag. 235 / 589

275 RCS&RDS CS 405+542 relocare/protejare
Mehadia Noua Cernei
Mehadia Veche -
Iablanita
Cernei
277 RCS&RDS CS Iablanita 416+040 - 416+782 relocare/protejare Cernei şi ROSPA0035-Domogled - Valea
Cernei
278 RCS&RDS Iablanita 416+782 relocare/protejare Cernei şi ROSPA0035-Domogled - Valea
Cernei
279 RCS&RDS CS Iablanita 416+782 - 416+883 relocare/protejare Cernei şi ROSPA0035-Domogled - Valea
Cernei
Crusovat -
Domasnea Cornea
Cernei
Crusovat -
Domasnea Cornea
Cernei
Crusovat -
Domasnea Cornea
Cernei
283 RCS&RDS CS Poarta 437+369 - 437+427 relocare/protejare
Rusca și Prisaca
284 necunoscut Teregova 441+365 relocare/protejare
Rusca și Prisaca
Pag. 236 / 589

285 necunoscut Teregova - Armenis 443+465 relocare/protejare
Prisaca
286 RCS&RDS CS Slatina Timis 452+836 - 454+044 relocare/protejare
Rusca și Prisaca
Slatina Timis -
287 RCS&RDS CS 456+363 - 456+407 relocare/protejare Cernei şi ROSPA0035-Domogled - Valea
Valisoara
Cernei
Slatina Timis -
288 RCS&RDS 456+407 relocare/protejare Cernei şi ROSPA0035-Domogled - Valea
Valisoara
Cernei
Slatina Timis -
289 RCS&RDS CS 456+407 - 456+450 relocare/protejare Cernei şi ROSPA0035-Domogled - Valea
Valisoara
Cernei
290 S.C. Protelco 462+641 relocare/protejare
Valea Timisului - 1365 m faţa de ROSCI0385-Râul Timiș între
292 RCS&RDS CS 468+614 - 468+676 relocare/protejare
Balta Sarata Rusca și Prisaca
293 RCS&RDS 468+676 relocare/protejare
Pag. 237 / 589

Categoria de utilitati - Cablu CATV
Rusca și Prisaca
Asoc. Loc.
2 Teius- 474+181
Caransebes
Categoria de utilitati - Cablu Telefonic
1 RCF Craiova Craiova - Cernele 253+120 relocare/protejare 9900 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
2 RCF Craiova Cernele 254+850 relocare/protejare 8265 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
3 IJRVMR Cernele 255+000 relocare/protejare 8056 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
7 RCF Craiova Cernele - Isalnita 257+562 relocare/protejare 5590 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Pag. 238 / 589
Combinatul
Chimic
Combinatul
Chimic
12 Termocentrala Isalnita 261+462 relocare/protejare 2111 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
13 PTTR Dolj Isalnita 263+740 relocare/protejare 1860 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
14 PTTR Dolj Isalnita - Cotofeni 266+315 relocare/protejare 2240 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
15 PTTR Dolj Cotofeni 270+500 relocare/protejare 1950 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
16 PTTR Dolj Racari 279+540 relocare/protejare 1070 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
17 RCF Craiova Filiasi 284+582 relocare/protejare 1900 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
18 Romtelecom Filiasi 285+812 relocare/protejare 2100 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Pag. 239 / 589
Categoria de utilități - Linii Electrice Subterane LES 20 kV

CEZ Distributie
1 - Craiova 248+750 - 249+650 80 m 12600 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
COER Dolj
CEZ Distributie
50 m la 80
2 - Craiova 249+850 - 250+310 12500 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
m
COER Dolj
CEZ Distributie
80 m la
3 - Craiova 250+100 - 250+310 12400 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
100 m
COER Dolj
CEZ Distributie
4 - Craiova 250+310 relocare/protejare 12300 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
COER Dolj
CEZ Distributie
5 - Craiova 250+310 - 250+700 35 m 12134 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
COER Dolj
CEZ Distributie
40 m la
6 - Craiova - Cernele 251+150 - 252+250 12050 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
100 m
COER Dolj
CEZ Distributie
7 - Craiova - Cernele 252+700 - 253+400 25 m 11000 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
COER Dolj
CEZ Distributie
8 - Craiova - Cernele 252+800 relocare/protejare 10000 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
COER Dolj
Pag. 240 / 589
CEZ Distributie
30 m la 50
9 - Craiova - Cernele 252+800 - 253+300 9500 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
m
COER Dolj
CEZ Distributie
10 - Craiova - Cernele 253+300 - 253+700 5m relocare/protejare 9300 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
COER Dolj
CEZ Distributie
35 m la
11 - Cernele 254+500 - 255+400 8900 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
100 m
COER Dolj
CEZ Distributie
12 - Cernele 256+830 relocare/protejare 6270 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
COER Dolj
CEZ Distributie
13 - Cernele - Isalnita 260+050 relocare/protejare 3070 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
COER Dolj
CEZ Distributie
COER Dolj
CEZ Distributie
15 - Isalnita - Cotofeni 264+900 - 265+500 100 m 2200 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
COER Dolj
CEZ Distributie
16 - Isalnita - Cotofeni 267+100 relocare/protejare 2500 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
COER Dolj
CEZ Distributie
17 - Isalnita - Cotofeni 268+700 relocare/protejare 2800 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
COER Dolj
CEZ Distributie
18 Cotofeni 270+650 relocare/protejare 1200 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
-
Pag. 241 / 589
COER Dolj
CEZ Distributie
19 - Cotofeni 270+650 - 271+000 10 m relocare/protejare 1500 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
COER Dolj
CEZ Distributie
20 - Cotofeni - Racari 274+250 1036 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
COER Dolj
CEZ Distributie
21 - Cotofeni - Racari 275+350 relocare/protejare 823 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
COER Dolj
CEZ Distributie
22 - Racari 279+550 relocare/protejare 1070 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
COER Dolj
CEZ Distributie
23 - Racari 279+880 relocare/protejare 900 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
COER Dolj
CEZ Distributie
Filiasi - Gura
24 - 288+330 - 288+880 40 m 2200 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Motrului
COER Dolj
CEZ Distributie
Filiasi - Gura
25 - 288+880 relocare/protejare 2100 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Motrului
COER Dolj
Categoria de utilitati - Linii Electrice Aeriene LEA 20 kV
CEZ Distributie
COER Dolj
CEZ Distributie 50 m la
2 Cernele 256+700 - 256+900 6250 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
- 100 m
Pag. 242 / 589
COER Dolj
CEZ Distributie
COER Dolj
CEZ Distributie
COER Dolj
CEZ Distributie
5 - Cernele - Isalnita 258+550 - 258+750 35 m 4570 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
COER Dolj
CEZ Distributie
COER Dolj
CEZ Distributie
COER Dolj
CEZ Distributie
80 m la
8 - Isalnita 261+050 - 261+750 2520 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
100 m
COER Dolj
CEZ Distributie
9 - Isalnita 262+980 relocare/protejare 1660 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
COER Dolj
CEZ Distributie
10 - Isalnita 263+150 relocare/protejare 1750 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
COER Dolj
CEZ Distributie
11 - Isalnita 262+980 - 263+200 30 m 1700 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
COER Dolj
Pag. 243 / 589
CEZ Distributie
12 - Iaslnita - Cotofeni 263+200 - 268+800 30 m 1660 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
COER Dolj
CEZ Distributie
13 - Cotofeni 268+800 - 270+650 30 m 2200 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
COER Dolj
CEZ Distributie
14 - Cotofeni 269+850 relocare/protejare 2490 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
COER Dolj
CEZ Distributie
15 - Cotofeni - Racari 271+000 - 271+600 1700 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
COER Dolj
CEZ Distributie
COER Dolj
CEZ Distributie
17 - Cotofeni - Racari 274+000 - 274+250 15 m relocare/protejare 1050 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
COER Dolj
CEZ Distributie
0 m la 30
18 - Cotofeni - Racari 274+250 - 274+850 relocare/protejare 1000 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
m
COER Dolj
CEZ Distributie
COER Dolj
CEZ Distributie
COER Dolj
CEZ Distributie 0 m la 40
21 Cotofeni - Racari 274+850 - 275+300 relocare/protejare 860 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
- m
Pag. 244 / 589
COER Dolj
CEZ Distributie
22 - Racari - Filiasi 282+000 relocare/protejare 1200 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
COER Dolj
CEZ Distributie
COER Dolj
CEZ Distributie
24 - Racari - Filiasi 282+230 - 284+130 5m relocare/protejare 1700 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
COER Dolj
CEZ Distributie
COER Dolj
CEZ Distributie
26 - Filiasi 285+550 relocare/protejare 2000 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
COER Dolj
CEZ Distributie
COER Dolj
CEZ Distributie
5 m la 50
28 - Filiasi 285+850 - 286+750 relocare/protejare 1600 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
m
COER Dolj
CEZ Distributie
COER Dolj
CEZ Distributie
COER Dolj
Pag. 245 / 589
CEZ Distributie
COER Dolj
CEZ Distributie
Filiasi - Gura
Motrului
COER Dolj
CEZ Distributie
Filiasi - Gura
Motrului
COER Dolj
CEZ Distributie
Filiasi - Gura
Motrului
COER Dolj
CEZ Distributie
Filiasi - Gura
Motrului
COER Dolj
CEZ Distributie
Filiasi - Gura
Motrului
COER Dolj
Categoria de utilități - Linii Electrice Aeriene LEA 110 kV
CEZ Distributie
COER Dolj
CEZ Distributie
2 - Cernele 256+800 relocare/protejare 6254 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
COER Dolj
CEZ Distributie
COER Dolj
Pag. 246 / 589
CEZ Distributie
COER Dolj
CEZ Distributie
COER Dolj
CEZ Distributie
COER Dolj
CEZ Distributie
COER Dolj
CEZ Distributie
COER Dolj
CEZ Distributie
COER Dolj
CEZ Distributie
COER Dolj
CEZ Distributie
COER Dolj
CEZ Distributie
COER Dolj
CEZ Distributie
-
Pag. 247 / 589
COER Dolj
CEZ Distributie
14 - Isalnita 260+750 - 261+080 65 m 2700 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
COER Dolj
CEZ Distributie
Filiasi - Gura
Motrului
COER Dolj
Transelectrica Gura Vaii -
16 373+220 relocare/protejare Munții Almăjului - Locvei şi ROSPA0026-
Craiova Varciorova
Transelectrica Gura Vaii - 35 m la
17 373+220 - 373+520 Munții Almăjului - Locvei şi ROSPA0026-
Craiova Varciorova 135 m
Craiova Varciorova
Categoria de utilitati - Linii Electrice Aeriene LEA 220 kV
Transelectrica 55 m la 75
1 Cernele - Isalnita 260+150 - 260+450 3000 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Craiova m
Transelectrica
Craiova
Transelectrica Prunisor Nou -
3 354+650 relocare/protejare 4480 m faţa de ROSCI0420-Oprăneşti
Craiova Dr.Tr.Severin Marfa
Craiova Varciorova
Pag. 248 / 589

Craiova Varciorova
Timisoara Varciorova
Transelectrica Toplet - Baile 50 m la 150 m faţa de ROSCI0385-Râul Timiș între
7 403+600 - 404+400
Timisoara Herculane 100 Rusca și Prisaca
Transelectrica 50 m la 169 m faţa de ROSCI0385-Râul Timiș între
8 Baile Herculane 404+400 - 405+050
Timisoara 100 Rusca și Prisaca
Transelectrica Slatina Timis - 40 m la 450 m faţa de ROSCI0385-Râul Timiș între
9 456+900 - 457+070
Timisoara Valisoara 100 m Rusca și Prisaca
Transelectrica Slatina Timis - 400 m faţa de ROSCI0385-Râul Timiș între
Timisoara Valisoara Rusca și Prisaca
Categoria de utilități - Linii Electrice Aeriene LEA 400 kV
Transelectrica Filiasi - Gura 65 m la
1 287+450 - 288+050 600 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Craiova Motrului 130 m
Transelectrica Filiasi - Gura
Craiova Motrului supratrav.
3 288+180 - 501 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Craiova Motrului
Craiova Motrului supratrav.
Transelectrica Prunisor Nou -
5 352+000 relocare/protejare 226 m faţa de ROSCI0420-Oprăneşti
Craiova Dr.Tr.Severin Est supratrav.
Pag. 249 / 589

Craiova Varciorova
supratrav. Cursul Dunării - Baziaș - Porțile de Fier
Craiova Varciorova
supratrav. Cursul Dunării - Baziaș - Porțile de Fier
supratrave în ROSCI0206-Porțile de Fier şi ROSPA0080-

8 374+300 rsare Munții Almăjului - Locvei şi ROSPA0026-
Timisoara Varciorova
viitoare Cursul Dunării - Baziaș - Porțile de Fier
supratrave în ROSCI0206-Porțile de Fier şi ROSPA0080-
Transelectrica Toplet - Baile
9 400+200 rsare Munții Almăjului - Locvei şi ROSPA0026-
Timisoara Herculane
viitoare Cursul Dunării - Baziaș - Porțile de Fier
Categoria de utilitati - Cablu Electric
Electrocentrale
1 Craiova - Cernele 251+764 subtrav. relocare/protejare 11000 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Craiova
2 IRE Craiova - Cernele 252+489 subtrav. relocare/protejare 10500 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
3 IRE Craiova - Cernele 253+626 subtrav. relocare/protejare 9000 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
4 IRE Cernele 255+074 subtrav. relocare/protejare 8000 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
5 ILF Oltenia Cernele 256+445 subtrav. relocare/protejare 8600 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
6 IRE Cernele 255+074 subtrav. relocare/protejare 8000 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Pag. 250 / 589
7 MTAMA Cernele - Isalnita 257+790 subtrav. relocare/protejare 5600 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
8 CEZ Distributie Cernele - Isalnita 260+021 subtrav. relocare/protejare 3170 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
9 IRE Cernele - Isalnita 260+472 subtrav. relocare/protejare 3000 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
10 Teleconstructia Isalnita 263+440 subtrav. relocare/protejare 1800 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Trust CM
11 Isalnita - Cotofeni 267+104 subtrav. relocare/protejare 2600 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Energie Sibiu
Trust Petrol Tg
12 Cotofeni 270+324 subtrav. relocare/protejare 1500 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Jiu
Schela
13 petroliera Cotofeni 270+670 subtrav. relocare/protejare 1400 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Craiova
14 GIFET Tg Jiu Cotofeni - Racari 271+150 subtrav. relocare/protejare 1500 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
15 SSP Craiova Cotofeni - Racari 271+612 subtrav. relocare/protejare 1500 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
16 IRE Cotofeni - Racari 272+345 subtrav. relocare/protejare 1504 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Trust Petrol Tg
17 Cotofeni - Racari 274+223 subtrav. relocare/protejare 1050 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Jiu
18 IRE Cotofeni - Racari 274+295 subtrav. relocare/protejare 1038 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Pag. 251 / 589
19 IEELIF Dolj Cotofeni - Racari 274+830 subtrav. relocare/protejare 1000 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Trust Petrol Tg
20 Cotofeni - Racari 276+905 subtrav. relocare/protejare 400 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Jiu
Trust Petrol Tg
21 Racari 279+538 subtrav. relocare/protejare 300 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Jiu
subtrav. 20
22 IRE Filiasi 286+600 relocare/protejare 1700 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Kv
Balota -
23 CEZ Distributie Dr.Tr.Severin 352+150 subtrav. relocare/protejare 190 m faţa de ROSCI0420-Oprăneşti
Marfa
24 RCF Craiova Craiova 249+000 subtrav. relocare/protejare 13800 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
28 RCF Craiova Craiova 249+190 subtrav. relocare/protejare 13600m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Pag. 252 / 589
38 RCF Craiova Craiova 249+415 subtrav. relocare/protejare 13200m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Pag. 253 / 589
49 RCF Craiova Craiova - Cernele 252+858 subtrav. relocare/protejare 10900 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
50 RCF Craiova Cernele 254+750 subtrav. relocare/protejare 8370 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
56 RCF Craiova Cernele - Isalnita 257+648 subtrav. relocare/protejare 5400 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Pag. 254 / 589
57 RCF Craiova Isalnita 261+467 subtrav. relocare/protejare 2150 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Pag. 255 / 589
82 RCF Craiova Isalnita - Cotofeni 264+363 subtrav. relocare/protejare 2200 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
83 RCF Craiova Cotofeni 270+540 subtrav. relocare/protejare 1900 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
84 RCF Craiova Racari 278+257 subtrav. relocare/protejare 300 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Electrificare
85 Butoiesti 299+897 subtrav. relocare/protejare 500 m faţa de ROSCI0366-Râul Motru
CFR
Pag. 256 / 589
Electrificare 600 m faţa de ROSCI0405-Dealurile Strehaia-

86 Strehaia 310+617 subtrav. relocare/protejare
CFR Bâtlanele
Electrificare 5000 m faţa de ROSCI0405-Dealurile
87 Tamina 324+906 subtrav. relocare/protejare
CFR Strehaia-Bâtlanele
Electrificare
88 Tamina 325+091 subtrav. relocare/protejare 3500 m faţa de ROSCI0432-Prunişor
CFR
Electrificare Igiroasa -
89 333+261 subtrav. relocare/protejare 600 m faţa de ROSCI0432-Prunişor
CFR Prunisor Nou
Electrificare
90 Prunisor Nou 340+143 subtrav. relocare/protejare 1300 m faţa de ROSCI0432-Prunişor
CFR
Electrificare Drobeta
91 358+938 subtrav. relocare/protejare 5600 m faţa de ROSCI0420-Oprăneşti
CFR Turnu Severin Est
1800 faţă de ROSCI0206-Porțile de Fier şi
Drobeta Turnu
Electrificare ROSPA0080-Munții Almăjului - Locvei şi
92 Severin - 366+964 subtrav. relocare/protejare
CFR ROSPA0026-Cursul Dunării - Baziaș - Porțile
Gura Vaii
de Fier
Electrificare
93 Varciorova 379+420 subtrav. relocare/protejare Munții Almăjului - Locvei şi ROSPA0026-
CFR
Electrificare
CFR
Electrificare
CFR
CEZ Distributie
subtrav
96 - COER Gura Motrului 293+000 relocare/protejare 10 m faţa de ROSCI0045-Coridorul Jiului
0,4 Kv
Drobeta
Pag. 257 / 589
CEZ Distributie
Gura Motrului - subtrav
97 - COER 294+200 relocare/protejare 1000 m faţa de ROSCI0366-Râul Motru
Butoiesti 0,4 Kv
Drobeta
CEZ Distributie
Gura Motrului - supratrav
Butoiesti 20 Kv
Drobeta
CEZ Distributie
Gura Motrului -
99 - COER 295+750 subtrav. relocare/protejare 1080 m faţa de ROSCI0366-Râul Motru
Butoiesti
Drobeta
CEZ Distributie
Gura Motrului - subtrav 0,4
Butoiesti Kv
Drobeta
CEZ Distributie
Gura Motrului - supratrav
Butoiesti 20 Kv
Drobeta
CEZ Distributie
Gura Motrului - subtrav 0,4
Butoiesti Kv
Drobeta
CEZ Distributie
supratrav
103 - COER Butoiesti 298+200 relocare/protejare 400 m faţa de ROSCI0366-Râul Motru
20 Kv
Drobeta
CEZ Distributie
subtrav 0,4
104 - COER Butoiesti 295+850 relocare/protejare 1020 m faţa de ROSCI0366-Râul Motru
Kv
Drobeta
CEZ Distributie
supratrav
105 - COER Butoiesti - Strehaia 300+430 relocare/protejare 500 m faţa de ROSCI0366-Râul Motru
20 Kv
Drobeta
Pag. 258 / 589
CEZ Distributie
Drobeta
CEZ Distributie
supratrav
20 Kv
Drobeta
CEZ Distributie
subtrav 0,4
Kv
Drobeta
CEZ Distributie
supratrav
20 Kv
Drobeta
CEZ Distributie
supratrav 600 m faţa de ROSCI0405-Dealurile Strehaia-
110 - COER Strehaia - Ciochiuta 311+800 relocare/protejare
20 Kv Bâtlanele
Drobeta
CEZ Distributie
subtrav 650 m faţa de ROSCI0405-Dealurile Strehaia-
0,4 Kv Bâtlanele
Drobeta
CEZ Distributie
supratrav 700 m faţa de ROSCI0405-Dealurile Strehaia-
20 Kv Bâtlanele
Drobeta
CEZ Distributie
supratrav 1020 m faţa de ROSCI0405-Dealurile
113 - COER Chiochiuta 318+820 relocare/protejare
20 Kv Strehaia-Bâtlanele
Drobeta
CEZ Distributie
subtrav 20
114 - COER Igiroasa - Prunisor 331+150 relocare/protejare 200 m faţa de ROSCI0432-Prunişor
kv
Drobeta
CEZ Distributie supratrav
115 Igiroasa - Prunisor 335+500 relocare/protejare 320 m faţa de ROSCI0432-Prunişor
- COER 20 Kv
Pag. 259 / 589
Drobeta
CEZ Distributie
supratrav
116 - COER Prunisor 340+500 relocare/protejare 1600 m faţa de ROSCI0432-Prunişor
20 Kv
Drobeta
CEZ Distributie
Prunisor - Drobeta supratrav
117 - COER 344+800 relocare/protejare 200 m faţa de ROSCI0420-Oprăneşti
Est 20 Kv
Drobeta
CEZ Distributie
Est 20 Kv
Drobeta
CEZ Distributie
Est 110 Kv
Drobeta
CEZ Distributie
Est 20 Kv
Drobeta
CEZ Distributie
subtrav
121 - COER Drobeta Est 357+000 relocare/protejare 4500 m faţa de ROSCI0420-Oprăneşti
0,4 Kv
Drobeta
CEZ Distributie
supratrav
20 Kv
Drobeta
CEZ Distributie
subtrav
0,4 Kv
Drobeta
Pag. 260 / 589
CEZ Distributie
Drobeta Est - subtrav 20
Drobeta Kv
Drobeta
CEZ Distributie
Drobeta Est - subtrav 20
Drobeta kv
Drobeta
CEZ Distributie
subtrav 20
126 - COER Drobeta 362+750 relocare/protejare 8200 m faţa de ROSCI0420-Oprăneşti
kv
Drobeta
CEZ Distributie
subtrav 20 ROSPA0080-Munții Almăjului - Locvei şi
127 - COER Drobeta 363+200 relocare/protejare
kv ROSPA0026-Cursul Dunării - Baziaș - Porțile
Drobeta
de Fier
CEZ Distributie
Drobeta
de Fier
CEZ Distributie
Drobeta
de Fier
CEZ Distributie
Drobeta
de Fier
CEZ Distributie
supratrav ROSPA0080-Munții Almăjului - Locvei şi
110 Kv ROSPA0026-Cursul Dunării - Baziaș - Porțile
Drobeta
de Fier
Pag. 261 / 589

CEZ Distributie
132 - COER Drobeta - Gura Vaii 366+200 relocare/protejare
Drobeta
de Fier
CEZ Distributie
Drobeta
de Fier
CEZ Distributie
Drobeta
de Fier
CEZ Distributie
Drobeta
de Fier
CEZ Distributie
supratrav ROSPA0080-Munții Almăjului - Locvei şi
136 - COER Drobeta - Gura Vaii 367+100
110 kv ROSPA0026-Cursul Dunării - Baziaș - Porțile
Drobeta
de Fier
CEZ Distributie
oblicitate ROSPA0080-Munții Almăjului - Locvei şi
137 - COER Drobeta - Gura Vaii 368+000 - 368+200 relocare/protejare
dr. 20 Kv ROSPA0026-Cursul Dunării - Baziaș - Porțile
Drobeta
de Fier
CEZ Distributie
subtrav.20 ROSPA0080-Munții Almăjului - Locvei şi
Kv ROSPA0026-Cursul Dunării - Baziaș - Porțile
Drobeta
de Fier
Pag. 262 / 589

CEZ Distributie
oblicitate ROSPA0080-Munții Almăjului - Locvei şi
139 - COER Drobeta - Gura Vaii 368+200 - 368+400 relocare/protejare
stg. 20 Kv ROSPA0026-Cursul Dunării - Baziaș - Porțile
Drobeta
de Fier
CEZ Distributie în ROSCI0206-Porțile de Fier şi ROSPA0080-
subtrav.20
140 - COER Gura Vaii 371+250 relocare/protejare Munții Almăjului - Locvei şi ROSPA0026-
Kv
Drobeta Cursul Dunării - Baziaș - Porțile de Fier
Gura Vaii - supratrav
141 - COER 374+100 relocare/protejare Munții Almăjului - Locvei şi ROSPA0026-
Varciorova 110 kv
Varciorova 110 kv
Varciorova 110 kv
Varciorova 110 kv
subtrav.20
145 - COER Statia Orsova 387+750 relocare/protejare Munții Almăjului - Locvei şi ROSPA0026-
Kv
subtrav.20
Kv
Pag. 263 / 589

supratrav
20 Kv
supratrav
20 Kv
Orsova - Valea subtrav
Cernei 0,4 Kv
Orsova - Valea supratrav
Cernei 20 Kv
Cernei 20 Kv
Cernei 20 Kv
Valea Cernei - subtrav. ROSPA0080-Munții Almăjului - Locvei şi
153 Enel Banat 396+200 relocare/protejare
Toplet 20 Kv ROSPA0026-Cursul Dunării - Baziaș - Porțile
de Fier
subtrav. ROSPA0080-Munții Almăjului - Locvei şi
154 Enel Banat Toplet 397+200 relocare/protejare
de Fier
Pag. 264 / 589

de Fier
de Fier
Toplet - Baile subtrav. 1250 m faţa de ROSCI0069-Domogled - Valea
Herculane 20 Kv Cernei
Toplet - Baile subtrav.

158 Enel Banat 400+000 relocare/protejare 400 m faţa de ROSCI0069-Domogled - Valea
Herculane 0,4 Kv
Cernei
Herculane 20 Kv Cernei
Toplet - Baile subtrav.
160 Enel Banat 403+750 relocare/protejare 400 m faţa de ROSCI0069-Domogled - Valea
Herculane 0,4 Kv
Cernei
Herculane 0,4 Kv Cernei
subtrav. 10 m faţa de ROSCI0069-Domogled - Valea
162 Enel Banat Baile Herculane 404+300 relocare/protejare
20 Kv Cernei
supratrav.
163 Enel Banat Mehadia Noua 407+350 relocare/protejare Cernei şi ROSPA0035-Domogled - Valea
110Kv
Cernei
Pag. 265 / 589

Mehadia Noua - subtrav.
164 Enel Banat 407+800 relocare/protejare Cernei şi ROSPA0035-Domogled - Valea
Mehadia Veche 0,4 Kv
Cernei
Mehadia Veche - subtrav.
Iablanita 0,4 Kv
Cernei
Mehadia Veche - subtrav.
Iablanita 20 Kv
Cernei
subtrav.
167 Enel Banat Iablanita 416+000 relocare/protejare Cernei şi ROSPA0035-Domogled - Valea
20 Kv
Cernei
subtrav.
168 Enel Banat Iablanita 416+350 relocare/protejare Cernei şi ROSPA0035-Domogled - Valea
0,4 Kv
Cernei
supratrav.
169 Enel Banat Iablanita - Crusovat 420+050 relocare/protejare Cernei şi ROSPA0035-Domogled - Valea
20 Kv
Cernei
supratrav.
20 Kv
Cernei
supratrav.
20 Kv
Cernei
Pag. 266 / 589

supratrav.
172 Enel Banat Crusovat 421+650 relocare/protejare Cernei şi ROSPA0035-Domogled - Valea
20 Kv
Cernei
supratrav.
110Kv
Cernei
subtrav.
20 Kv
Cernei
subtrav.
0,4 Kv
Cernei
supratrav.
20 Kv
Cernei
Crusovat - subtrav. 9000 m faţa de ROSCI0385-Râul Timiș între
Domasnea Cornea 0,4 Kv Rusca și Prisaca
subtrav. 8200 m faţa de ROSCI0385-Râul Timiș între
180 Enel Banat Domasnea Cornea 430+100 relocare/protejare
0,4 Kv Rusca și Prisaca
supratrav. 8050 m faţa de ROSCI0385-Râul Timiș între
181 Enel Banat Domasnea Cornea 431+200 relocare/protejare
20 Kv Rusca și Prisaca
182 Enel Banat Poarta - Teregova 438+600 relocare/protejare
Pag. 267 / 589

183 Enel Banat Teregova 442+900 relocare/protejare
Slatina Timis - supratrav. 300 m faţa de ROSCI0385-Râul Timiș între
Valisoara 20 Kv Rusca și Prisaca
Slatina Timis - supratrav. 428 m faţa de ROSCI0385-Râul Timiș între
Valisoara 20 Kv Rusca și Prisaca
Valisoara - Valea supratrav. 520 m faţa de ROSCI0385-Râul Timiș între
Timisului 20 Kv Rusca și Prisaca
Valea Timisului - supratrav. 190 m faţa de ROSCI0385-Râul Timiș între
Balta Sarata 20 Kv Rusca și Prisaca
188 Enel Banat Balta Sarata 468+700 relocare/protejare
Balta Sarata - supratrav. 2900 m faţa de ROSCI0385-Râul Timiș între
Caransebes 110 Kv Rusca și Prisaca
S.C. Energobit oblicitate
192 Orsova 386+724 - 386+725 Munții Almăjului - Locvei şi ROSPA0026-
SA dr.
S.C. Energobit subtrav.20
193 Orsova 386+725 relocare/protejare Munții Almăjului - Locvei şi ROSPA0026-
SA Kv
S.C. Energobit oblicitate
194 Orsova 386+725 - 386+726 Munții Almăjului - Locvei şi ROSPA0026-
SA stg.
Pag. 268 / 589

Orsova - subtrav.1
195 Zugravu Maria 390+420 relocare/protejare Munții Almăjului - Locvei şi ROSPA0026-
Valea Cernei Kv
S.C. 600 m faţă de ROSCI0206-Porțile de Fier şi

Romcomplex ROSPA0080-Munții Almăjului - Locvei şi
196 Valea Cernei 393+173 subtrav. relocare/protejare
SRL ROSPA0026-Cursul Dunării - Baziaș - Porțile
Toplet de Fier
S.C. 600 m faţă de ROSCI0206-Porțile de Fier şi
Romcomplex ROSPA0080-Munții Almăjului - Locvei şi
197 Valea Cernei 393+173 subtrav. relocare/protejare
SRL ROSPA0026-Cursul Dunării - Baziaș - Porțile
Toplet de Fier
198 UTR Resita Baile Herculane 404+745 subtrav. relocare/protejare 375 faţă de ROSCI0284-Cheile Teregovei
subtrav. 6
199 necunoscut Mehadia Veche 408+910 relocare/protejare
Kv 3300 faţă de ROSCI0284-Cheile Teregovei
Mehadia Veche - subtrav. 6
Iablanita Kv 3800 faţă de ROSCI0284-Cheile Teregovei
subtrav. 1 2400 m faţa de ROSCI0069-Domogled - Valea
Mehadia Veche -
201 FRE Resita 410+461 Kv relocare/protejare Cernei şi ROSPA0035-Domogled - Valea
Iablanita
(3 cabluri) Cernei
subtrav. 6
202 necunoscut Iablanita 416+510 relocare/protejare Cernei şi ROSPA0035-Domogled - Valea
Kv
Cernei
subtrav. 6
203 necunoscut Crusovat 422+445 relocare/protejare Cernei şi ROSPA0035-Domogled - Valea
Kv
Cernei
Pag. 269 / 589
În avize, deţinătorii de utilităţi vor preciza numărul, locaţia acestora şi solicitările privind
relocarea lor.
Reţelele de utilităţi existente care interferează cu traseul liniei de cale ferata reabilitată vor
fi protejate/relocate în funcţie de situaţia din teren. Astfel, conductele sau cablurile care au
un traseu paralel sau oblic faţă de calea ferată în zona de siguranţă a căii ferate (20,00 m
din axul liniei c.f.) vor relocate/protejate corespunzător.
Reţelele care subtraversează sau supratraversează linia de cale ferată vor fi protejate
conform normelor în vigoare, astfel încât să nu fie afectate linia de cale ferată sau reţelele
de utilităţi existente.
Liniile electrice aeriene existente de medie tensiune care supratraversează c.f. se vor
introduce în cablu la traversarea liniilor de cale ferată. Liniile electrice aeriene de înaltă
tensiune existente vor fi reglementate la traversarea liniilor de cale ferată în funcţie de
gabaritul (pe verticală şi orizontală) faţă de linia de contact.
Interferenţele cu reţelele de drumuri existente se vor rezolva în funcţie de categoria
drumului şi de viteza de circulaţie pe c.f. pe zona respectivă.
Pentru trecerile la nivel se vor face comisii în care se va stabilii care vor fi păstrate şi care
se vor desfiinţa. Pe zonele cu viteza de circulaţie pe c.f. de 160 km/oră intersecţiile se vor
face denivelat.
Toate aceste lucrări se vor proiecta doar după obţinerea acordului proprietarului
respectivei reţele de utilităţi.
Perioada de execuţie
Pentru organizările de şantier şi punctele de lucru se vor asigura următoarele utilităţi:
- Alimentarea cu apă:
 apa industrială (stropire drumuri de acces şi zone de lucru, spălare
utilaje/echipamente, uz menajer) va fi furnizată în funcţie de condiţiile locale - din
reţeaua publică existentă în zonă
 apa potabilă se va furniza din reţeaua locală acolo unde este posibil şi din comerţ în
recipiente etanşe
- Evacuarea apelor uzate:
 apele uzate rezultate din activitatea de organizare de şantier (ape uzate rezultate de
la spălarea betonierelor şi altor utilaje/echipamente sau anumitor componente) se vor
preepura în decantoare şi ulterior se vor refolosi în diferite procese (preparare beton
de clasa inferioară) sau se vor preepura în separatoare de produse petroliere şi se
vor colecta în fose septice vidanjabile (ape de la spălarea utilajelor/echipamentelor
sau anumitor componente), cu încadrarea la descărcare a limitelor impuse prin
NTPA 001
 apelor uzate menajere de la birouri şi laboratoare se vor colecta în fose septice
vidanjabile. În cadrul organizărilor de şantier şi în punctele de lucru se vor monta
toalete ecologice, de o firma specializata, care va asigura buna funcţionare a
acestora, cu încadrarea parametrilor acestora la descărcare faţă de limitelor impuse
prin NTPA 002
- Evacuarea apelor pluviale:
 apele pluviale din cadrul organizării de şantier vor fi colectate şi preepurate înainte
de evacuarea din cadrul amplasamentului
Pag. 270 / 589
 apele pluviale din zona depozitelor de materiale pulverulente se vor colecta prin
şanţuri perimetrale şi preepurate în decantoare. Ulterior se vor scurge liber pe
suprafaţa terenurilor învecinate sau se vor evacua în canale de irigaţii sau cursuri de
apă;
 apele pluviale din zona parcărilor utilajelor şi mijloacelor de transport se vor colecta
prin şanţuri perimetrale de gardă şi se vor preepura în decantoare şi separatoare de
produse petroliere. Ulterior se vor scurge liber pe suprafaţa terenurilor învecinate sau
se vor evacua în canale de irigaţii/cursuri de apă, cu încadrarea în limitele admise
prin NTPA 001
- Alimentare cu energie electrică:
 energia electrică necesară desfăşurării activităţilor de construcţie va fi furnizată din
sistemul energetic naţional, prin branşarea la reţeaua locală de energie electrică
(racord contorizat la LEA cea mai apropiată)
 alimentarea cu energie electrică trifazată prin racordare de la reţea în tablouri
electrice, tipizate, cu împământări verificate, întrerupător general şi prize 220/380 V
 tablourile electrice vor fi semnalizate cu panourile: pericol de electrocutare şi pericol
general, conform prevederilor legale în vigoare
Perioada de operare:
- Alimentarea cu apă: Pentru alimentarea cu apă a staţiilor de cale ferată, a clădirilor
anexă şi spaţiilor pentru servicii va fi utilizată apa din reţeaua publică şi din puţuri
forate
- Evacuarea apelor uzate: Apele uzate fecaloid-menajere colectate în zona staţiilor
de cale ferată, a clădirilor anexă şi spaţiilor pentru servicii vor fi colectate
gravitaţional şi vor fi tratate în staţii de epurare mecano-biologice. Dupa epurare,
împreuna cu apele pluviale care sunt colectate în bazine de retenţie, vor fi pompate
în emisari locali sau în reţeaua de canalizare
- Evacuarea apelor pluviale: Apele pluviale de pe suprafaţa caii ferate se vor colecta
în șanturile/rigolele proiectate şi se vor descărca în emsari sau pe terenurile
adiacente după preepurare în sisteme formate din decantoare-separatoare de
produse petroliere
- Alimentare cu energie electrică: Energia electrică necesară desfăşurării activităţilor
de construcţie, dar şi operării tuturor componentelor proiectului (staţii de cale
ferată, clădiri anexă şi spaţii pentru servicii) va fi furnizată din sistemul energetic
naţional, prin branşarea la reţeaua locală de energie electrică
- Alimentare cu energie termică: Agentul termic necesar operării componentelor
spaţiilor pentru servicii va fi furnizat prin racord la sistemul public de termoficare
sau produs în centrale termice electrice sau pe gaz, care se vor branşa la reţeaua
locala de energie electrica/reţeaua de gaze naturale
Pag. 271 / 589
3.6.6.Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de

execuția lucrărilor
La desfiinţarea şantierului se va reface cadrul natural acolo unde acesta a fost afectat
astfel:
- se vor evacua toate construcţiile provizorii şi facilităţile necesare antreprenorului în
şantier
 demolare platforme betonate
 excavarea materialelor granulare pe adâncimea pe care a fost aşternut iniţial
 evacuarea materialelor excavate în vederea valorificării
 aşternerea pământ vegetal ce va fi însămânţat cu iarba
- deşeurile rezultate din activitatea de şantier vor fi evacuate în totalitate prin
intermediul firmelor autorizate
- se vor efectua lucrări de refacere şi ecologizare a spaţiilor ocupate temporar de
organizarea de şantier şi de depozitele temporare
- se vor efectua lucrări de ecologizare a malurilor râurilor în zona podului
- zonele unde au fost dezafectate liniile c.f. vor fi redate destinaţiei iniţiale prin
lucrări de umplere cu pământ a zonelor excavate, aşternere pământ vegetal,
însămânţare cu iarba, iar acolo unde folosinţa terenului o impune se vor planta
specii vegetale alese în aşa fel încât să răspundă folosinţei iniţiale
- amenajări peisagistice ale pieţelor staţiilor c.f. integrarea în peisaj a elementelor
asociate infrastructurii cum ar fi: plantari specii ornamentale, iluminat şi corpuri de
mobilier specifice;
În acest fel, vor fi respectate cerinţele de integrare a lucrărilor proiectului în contextul
zonei.
3.6.7. Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente

Accesul la zonele unde se vor desfăşura lucrările propuse prin proiect, atât la obiectivele
noi cât şi la obiectivele existente, se va face pe căile de acces existente în judeţele Dolj,
Mehedinţi şi Caraş-Severin (drumuri naţionale, drumuri judeţene şi locale, drumuri de
exploatare, străzi) sau pe căile de acces propuse prin proiect şi anume:
- acolo unde există în vecinătatea căii ferate drumuri de pământ se prevede
amenajarea acestora pentru a fi folosite în timpul execuţiei lucrărilor ca drumuri
tehnologice - 21,76 km
- drumuri de întreţinere ce vor fi racordate la reţeaua de drumuri existente
Pentru a asigura accesul la principalele structuri ale liniei de cale ferată, proiectul va
include drumuri tehnologice dedicate. Pentru a evita costurile suplimentare şi întârzierea
din cauza exproprierii, aceste drumuri vor fi amplasate cât mai posibil în zona de
proprietate a CFR.
Pag. 272 / 589
3.6.8. Resurse naturale folosite în construcţie şi funcţionare

Resursele naturale care se vor folosi în perioada de execuţie sunt: apa, agregate
minerale, balast, piatră sparta, lemn, et. iar în perioada de funcţionare: apa din stratul
freatic pentru alimentarea cu apa, piatră spartă (lucrări de întreţinere), energie
regenerabilă (panouri fotovoltaice pe copertine).
În perioada de execuţie pentru procurarea pământului pentru umpluturi poate fi necesar să
se apeleze la gropi de împrumut din zone prestabilite de antreprenor cu autorităţile locale.
Gropile de împrumut vor fi însoţite de:
- raport despre calitatea pământului din groapa de împrumut, inclusiv testele de
laborator şi controlul materialelor
- raport incluzând programul de exploatare al gropii de împrumut
- planul de restaurare/refacere a mediului
- contractul proprietarului terenului privind utilizarea gropii de împrumut
În exploatarea gropilor de împrumut, constructorul va respecta următoarele reguli:
- solul de suprafaţă/vegetal va fi îndepărtat şi depozitat în zonele aprobate şi apoi
refolosit la refacerea cadrului natural
- vârful pantei va fi la minim 10 m de limita zonei drumului
- taluzurile gropilor de împrumut, pot fi executate în continuarea taluzurilor de debleu
ale drumului cu condiţia ca fundul săpăturii, la terminarea extragerii, să fie nivelat
pentru a asigura evacuarea apelor din precipitaţii, iar taluzurile să fie îngrijit
executate
- săpăturile în gropile de împrumut nu vor fi mai adânci decât cota practicată în
debleuri sau sub cota şanţului de scurgere a apelor, în zona de rambleu
- pantele gropilor de împrumut vor fi executate cu o pantă transversală de 1-3%
către exterior şi o lăţime longitudinală care să asigure curgerea apei
- pantele gropilor de împrumut amplasate în lungul drumului, se vor executa cu
înclinarea de 1:1,5...1:3; când între piciorul taluzului drumului şi marginea gropii de
împrumut nu se lasă nici un fel de banchete. Taluzul gropii de împrumut dinspre
drum va fi de 1:3.
Depozitele de pământ în exces se vor realiza şi vor satisface următoarele condiţii:
- surplusul de pământ se poate aşterne în continuarea terasamentului proiectat în
rambleu, surplusul depozitat fiind nivelat, compactat şi taluzat conform prescripţiilor
aplicabile rambleurilor drumului
- suprafaţa superioară a acestor rambleuri suplimentare va fi nivelată la o cotă cel
mult egală cu cota muchiei platformei rambleului drumului proiectat
- la mai mult de 10 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor în execuţie în
afara firelor de scurgere a apelor
La amplasarea depozitelor în zona drumului se va urmări ca prin execuția acestora să nu
se provoace înzăpezirea drumului.
Gropile de împrumut vor fi amplasate astfel încât să nu compromită stabilitatea masei de
pământ existentă şi nu trebuie să fie supuse eroziunii produsă de apa de suprafaţă şi cea
subterană. Achiziţionarea sau despăgubirea pentru ocuparea terenului necesar pentru
gropile de împrumut sau depozitele de pământ sunt în sarcina exclusivă a constructorului.
Pentru refacerea amplasamentelor ocupate cu gropile de împrumut constructorul va trebui
să prezinte un ”Plan de refacere a mediului în zona gropilor de împrumut”
Pag. 273 / 589
Tabel 3-15 Listă balastiere

Nr Locaţia Material
Judeţ Localitate agent Operator economic Adresă agent economic
crt perimetrului exploatat
B-DUL OLTENIA NR.39, BL.
1 Craiova BVDM TRANSCO S.R.L. CRAIOVA Işalniţa 3 Nisip şi pietriş
66F, SC.1,AP.3
2 Craiova ERSTA CONINSTAL S.R.L. Rovine II Nisip şi pietriş STR. PRECIZIEI, NR. 9
CALEA SEVERINULUI,
3 Craiova EDU MAC - 2000 S.R.L Dobresti-Toceni 2 Nisip şi pietriş
NR.183
DJ ROMFER AGREGATE S.R.L.
4 Craiova Isalnita II Nisip şi pietriş STR. RIULUI, NR. 234
CRAIOVA
STR. CALEA BUCURESTI
5 Craiova SUCPI S.A. CRAIOVA Ciuperceni-Aval 3 Nisip şi pietriş
NR.129 A
6 Craiova METAL TRADING S.R.L Mofleni 2 Nisip şi pietriş STR. RAULUI, NR. 222
7 Craiova CATINCARGO SRL Plenita Nisip şi pietriş BLV. DECEBAL, NR. 85
Drobeta ROUTE CENTER CONSTRUCT S.R.L. Iaz piscicol STR. PACII, NR. 3, BL. O2,
8 Nisip şi pietriş
Turnu-Severin DROBETA TURNU SEVERIN Ostrovu SC. 4, ET. 1, AP. 5
9 Simian ROSORTLIADI Hinova Nisip şi pietriş STR. PRINCIPALA
Drobeta ALPHA CONSTRUCT SISTEM SA
10 Bobaita Nisip şi pietriş BLV. NICOLAE IORGA, NR 2
Turnu-Severin BUCURESTI
MH Drobeta ROUTE CENTER CONSTRUCT S.R.L. STR. PACII, NR. 3, BL. O2,
11 Viilor Nisip şi pietriş
Turnu-Severin DROBETA TURNU SEVERIN SC. 4, ET. 1, AP. 5
Granit pentru
12 Orsova SERPENTIDONE SRL ORSOVA Mala - Aluni 1 VALEA CERNEI NR. 34
constructie
Drobeta STR. GRIGORE
13 ATLAS S.R.L. Balta Verde Nisip şi pietriş
Turnu-Severin FLORESCU, NR. 10, BL A4
14 Drobeta ALPHA CONSTRUCT SISTEM SA Malovat Nisip şi pietriş BLV. NICOLAE IORGA, 2
Pag. 274 / 589
Nr Locaţia Material
Judeţ Localitate agent Operator economic Adresă agent economic
crt perimetrului exploatat
Drobeta ROUTE CENTER CONSTRUCT S.R.L. STR. PACII, NR. 3, BL. O2,
15 Neagonea Nisip şi pietriş
Turnu-Severin DROBETA TURNU SEVERIN SC. 4, ET. 1, AP. 5
Drobeta TAK TRANS S.R.L. DROBETA STR. GHEORGHE SINCAI,
16 Dani Nisip şi pietriş
Turnu-Severin TURNU SEVERIN NR. 38, P, AP. 1
17 Caransebeş SETRA S.R.L. CARANSEBES Paltinis Nisip şi pietriş Str. Sesul Rosu bl.F3 ap.6
Amenajare iaz
18 Slatina Timiş TUDOR ALIN SRL SLATINA TIMIS Nisip şi pietriş NR. 532
piscicol Crivina 2
19 Buchin EMILIANO VEST SRL BUCHIN Bucosnita 1 Nisip şi pietriş NR. 149
Drobeta ALPHA CONSTRUCT SISTEM SA Granit pentru BLV. NICOLAE IORGA, NR.
20 Piatra Rosie
Turnu-Severin BUCURESTI construcţie 2
GABROU CARIERE S.R.L.
STR. LIVIU REBREANU, NR.
21 Timişoara TIMISOARA (FOST BASALT Forotic Diorit
CS 125, CAM. 3, P
CARIERE)
Dacit industrial
Mehadia Valea
22 Parvova ECU NATUR S.R.L. şi de Nr.17
Mare
construcţie
Amenajare iaz
23 Zavoi COLCEAR AGREGATE SRL ZAVOI piscicol Maciova Nisip şi pietriş STR 23 AUGUST NR. 48
Terasa
Granit pentru
24 Drobeta ALPHA CONSTRUCT SISTEM SA Serecova BLV. NICOLAE IORGA, nr.2
construcţie
Pag. 275 / 589
3.6.9.Metode folosite în construcţie/demolare

Planul de execuţie al lucrărilor va ţine cont de cerinţele specificate în actele de
reglementare şi va conţine restricţii de lucru în perioadele în care este necesar ca acestea
sa fie impuse pentru a elimina impactul asupra componentelor de mediu. De asemenea,
antreprenorii, precum şi toate părţile implicate în proiect, vor avea incluse în caietele de
sarcini şi în alte documente relevante, cerinţele din actele de reglementare pentru a se
asigura că activităţile acestora nu vor afecta mediul.
Metode folosite în construcţie sunt tratate la punctul 3.6.2 Descrierea proiectului, iar pentru
demolare sunt tratate la punctul 4.4. Descrierea lucrarilor de demolare/desfiinţare, din
cadrul lucrării.
3.6.10. Planul de execuţie

Graficul general de realizare a investiţiei este atașat la prezenta documentație.
3.6.11. Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate

Proiectul propus se încadrează în strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare în
conformitate cu Master Planul General de Transport al României în perioada 2015-2030
care prevede ca secţiunile de cale ferată situate pe traseul Coridorului Orient/Est-
Mediteranean vor fi modernizate în conformitate cu prevederile regulamentelor şi
directivelor europene în vigoare (1315/2015, 1299/2015, 402/2013, Directiva 2008/57,
s.a.).
Realizarea investiţiilor propuse prin proiect vor asigura complementaritatea cu următoarele
programe de reabilitare şi modernizare:
- Modernizarea liniei feroviare Caransebeș-Timișoara-Arad” este componentă a
Coridorului Orient/Est mediteranean, pentru circulaţia trenurilor cu viteza maxim ă
de 160 km/h. Proiectul de modernizare a liniei de cale ferată Caransebeș-
Timisoara-Arad, se regăseşte în lista proiectelor incluse în Scenariul de Referinţa a
Master Planului General de Transport, scenariu care a stat la baza propunerilor
pentru dezvoltările viitoare (2020, 2013) în domeniul transporturilor
- Reabilitarea liniei de cale ferată Craiova - Drobeta Turnu Severin - Caransebeş -
Studiul de Fezabilitate este finanţat prin instrumentul financiar Mecanismul de
Interconectare a Europei (Conecting Europe Facility) - CEF 2014-2020
- Reabilitarea liniei de cale ferată Craiova-Calafat - Actualizarea Studiului de
Fezabilitate este finanţată prin instrumentul financiar Mecanismul de Interconectare
a Europei (Conecting Europe Facility) - CEF 2014-2020
După obţinerea avizelor pentru implementarea investiţiei de la toate unităţile administrativ

teritoriale de pe traseul liniei feroviare, de la operatorii de reţele de utilităţi, precum şi de la
administratorii reţelei de drumuri naţionale, judeţene şi comunale, se va putea cunoaște cu
exactitate dacă proiectul mai interferează cu alte proiecte existente, aflate în derulare sau
planificate.
Pag. 276 / 589
3.6.12. Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare

Pe baza analizei situaţiei existente, au fost studiate mai multe alternative în scopul
îndeplinirii cerinţelor de reabilitare a liniei c.f., atingând funcţiile necesare pentru coridorul
feroviar "Axa 22".
S-a căutat un echilibru între obiectivele tehnice şi viabilitatea economică a soluţiei tehnice.
Alternativele au fost identificate ca opţiuni concurente, în acord cu indicaţiilor date în
Legea 907/2016 privind studiul de fezabilitate, indicaţiile Caietului de Sarcini şi acordurile
anterioare încheiate cu CFR şi Jaspers în cadrul întâlnirilor oficiale, raportate în raportul de
început aprobat de CFR.
Alternativele au fost identificate printr-o combinare a unei analize cost/eficienţă, a
variantelor de traseu, a considerentelor privind respectarea standardelor coridorului,
acordându-se prioritate transportului de marfă şi considerentelor financiare.
Alternativele care au fost studiate/analizate sunt:
- Alternativa 1 (minimală): Linia existentă și stațiile existente sunt reabilitate la
standardele tehnice pe trasul existent, fără dublarea liniei simple, fără variante de
traseu și fără nici o schimbare a declivităților, care vor atinge 32 ‰.
Alternativa 1, nu respecta standardele impuse unui Coridor european feroviar.
- Alternativa 2 (medie): În această alternativă, linia existentă și stațiile existente
sunt reabilitate la standardele tehnice impuse unui Coridor european feroviar, cu
dublarea liniei c.f. pe unele zone și realizarea unor variante de traseu cu părărsirea
traseului existent, pe zonele unde coeficientul de analiză cost / eficiență este
ridicat. Ca urmare, Alternativa 2 rezolvă principalele probleme legate de traficul de
marfă, componenta strategică a acestei secțiuni.
- Alternativa 3 (maximă): În această alternativă, linia existentă și stațiile existente
sunt reabilitate la standardele tehnice impuse unui Coridor european feroviar, cu
dublarea liniei c.f. pe aproape tot traseul (excepție face zona pe care linia existentă
este paralelă cu Dunărea) și realizarea mai multor variante de traseu față de
alternativa 2, pe zonele unde coeficientul de analiză cost / eficiență este ridicat.
În urma analizei acestor 3 opțiuni tehnico-economice, Beneficiarul a avizat favorabil prin

Documentul de Avizare CTE nr. 37/26.07.2019 Alternativa 2 de traseu.
3.6.13. Alte activităţi care pot apărea ca urmare a proiectului (linii de transport a
gazelor naturale, energiei, etc.)
Alte activităţi care ar putea să apară ca urmare a proiectului de modernizare a liniei de
cale ferată Caransebes-Timisoara-Arad, sunt în principal cele legate de dezvoltarea
economică şi socială a localităţilor străbătute de calea ferată.
Proiectul va genera şi necesitatea de relocare a unor reţele de utilităţi, a drumurilor
judeţene sau comunale.
Pag. 277 / 589
3.6.14. Autorizaţii/ avize cerute pentru proiect

Prin Certificatul de Urbanism nr.335/10.10.2019 eliberat în scopul obţinerii autorizaţiei de
construire pentru - lucrării de construire-reabilitarea liniei feroviare Craiova-Turnu Severin-
Caransebeș, parte a coridorului Orient/Est-Mediteraneean-sector 4 Valea Cernei-
Caransebeş (km 392+695-474+925), judeţul Caraş-Severin se solicită următoarele avize
şi acorduri privind utilităţile urbane şi infrastructură:
- telefonizare
- alimentare cu energie electrică
Alte avize/acorduri:
- acordul SC COMBRIDGE
- acordul SC ORANGE
Avizele/Acordurile specifice ale administraţiei publice centrale ale serviciilor
descentralizate ale acestora:
- avizul Administratorului de drum naţional;
- avizul administratorului de drum judeţean;
- avizul CN Apele Române;
- avizul Statului Major General al MAN;
- aprobare de scoatere a terenului din circuitul agricol;
- reglementarea juridică a terenului-înscrierea contractului de concesiune în CF nr. 31080
Buchin;
- copii legalizate după contractele de concesiune încheiate cu proprietarii de terenuri;
- Acordul ISC.
- actul administrativ al autorităţii competente de protecţia mediului.
Prin Certificatul de Urbanism nr.984/28.10.2019 eliberat în scopul obţinerii autorizaţiei de
construire pentru reabilitarea liniei feroviare Craiova-Turnu Severin-Caransebeș, parte a
coridorului Orient/Est-Mediteranean, judeţul Dolj se solicită următoarele avize şi acorduri
privind utilităţile urbane şi infrastructură:
- alimentare cu apă;
- gaze naturale;
- canalizare;
- telefonizare;
- alimentare cu energie electrică.
- COMPANIA DE APA OLTENIA SA;
- GDF SUEZ ENERGY SA;
- TRANSGAZ MEDIAS;
- CN TRANSELECTRICA;
- DISTRIBUTIE ENERGIE OLTENIA SA.
Avize şi acorduri privind:
- securitatea la incendiu;
- sănătatea populaţiei.
Avizele/Acordurile specifice ale administraţiei publice centrale şi ale serviciilor
- M.Ap.N-STATUL MAJOR GENERAL
- D.R.D.P. DOLJ(DRUMURILE NATIONALE);
Pag. 278 / 589
- S.C.L.D.P. DOLJ(DRUMURILE JUDETENE);

- O.C.P.I. DOLJ-VIZAREA PLANURILOR DE SITUATIE(RIDICARE TOPO);
- ACORDUL ISC IRC S-V OLTENIA;
- SERVICIUL JUDETEAN DE POLITIE RUTIERA DOLJ;
- A.N. APELE ROMANE-A.B.A. JIU;
Prin Certificatul de Urbanism nr.443 din 17.10.2019 a fost eliberat în scopul elaborării
documentaţiei pentru autorizarea executării lucrarilor de construcţii reabilitarea liniei
feroviare Craiova-Turnu Severin-Caransebeș,parte a coridorului Orient/Est-Mediteranean,
judeţul Mehedinţi se solicită următoarele avize şi acorduri privind utilităţile urbane şi
infrastructură:
- alimentare cu apă;
- canalizare;
- alimentare cu energie electrică;
- alimentare cu energie termică;
- gaze naturale;
- salubritate.
- DRDP Craiova, DRDP Timişoara;
- CJ Mehedinti-pt.lucrări în zona drumuri judeţene;
- Transgaz Mediaş;
- Transelectrica Craiova, Transelectrica Timişoara;
- Telekom, Orange; Combridge, RDS&RCS(reţele telefonie).
Avize si acorduri privind:
- securitatea la incendiu;
- sănătatea populaţiei.
Avizele/Acordurile specifice ale administraţiei publice centrale și/sau ale serviciilor
- acord ISC;
- A.N. Apele Române;
- Direcţia Judeţeană pentru Cultură Mehedinţi;
- Parcul Natural Porţile de Fier;
- Stat Major General;
- RNP Romsilva - scoaterea din circuitul silvic;
- DADR - scoatere din circuitul agricol.
Pag. 279 / 589
4. DESCRIEREA LUCRĂRILOR DE DEMOLARE

4.1. Planul de execuţie a lucrărilor de demolare, de reface şi de folosire ulterioară a
terenului
În urma efectuării expertizelor tehnice pentru construcţii civile, lucrări de artă (poduri şi
podeţe) şi linii cf. a rezultat necesitatea demolării/desfiinţării celor care nu mai prezintă
utilitate funcţională şi tehnologică, fiind uzate atât fizic cât şi moral.
Demolarea construcțiilor cuprinse în proiect, este necesară deoarece construcţiile
existente:
- se suprapun cu lucrările proiectate;
- trebuie refăcute, deoarece consolidarea acestora nu este fezabilă;
- se vor dezafecta (poduri/podețe, cabine de acar, clădiri de cantoane, magazii și chiar
unele WC-uri publice devenite inutilizabile);
- prin menţinerea acestora pe poziţiile actuale pot conduce la apariţia condiţiilor de
producere de accidente şi nu în ultimul rând crează un impact vizual negativ.
Terenurile ocupate cu organizarea de șantier, au caracter de provizorat și vor funcționa
numai pe perioada execuției lucrărilor prevăzute în proiectul de investiție, fiind dezafectate
la terminarea acestora.
După execuția lucrărilor, antreprenorul va elibera suprafețele de teren ocupate și folosite
pentru organizarea de șantier și va avea obligația asigurării curățeniei acestora, redându-
le funcționalitatea anterioară.
Standarde şi normative de referinţă
Toate lucrările se execută în conformitate cu prevederile şi prescripţiile tehnice în vigoare:
- GE 022 - 97 Ghid privind execuția lucrărilor de demolare a elementelor de construcţii
din beton și beton armat;
- reglementări privind protecţia şi igiena muncii în construcţii;
- norme de securitate și sănătate în muncă (SSM)
- norme generale de protecţia împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea
construcţiilor şi instalaţiilor.
În cele ce urmează se prezintă obiectivele ce vor fi demolate/dezafectate odată cu
realizarea proiectului, pe fiecare categorie de lucrări în parte (prin categorie de lucrări se
poate înțelege și componentă a infrastructurii feroviare, așa cum este aceasta definită în
reglementările specifice).
4.1.1. Descrierea lucrărilor de demolare/desfiinţare

4.1.1.1. Demolare suprastructură, terasamente, treceri la nivel
Lucrări de demolare a liniilor de cale ferată cuprinse în proiect se vor executa pentru:
- reabilitarea liniilor ce vor rămâne în circulaţie;
- dezafectarea unor segmente din tronson (aflate pe traseu ce se va abandona);
- zonele unde se desfiinţează staţii de cale ferată şi halte de mişcare.
Se va demola:
Linie dublă pe traseu existent
Se va demonta una din cele două linii și se va reabilita. După ce a fost reabilitată, traficul
poate fi deviat pe această linie şi pot fi executate lucrările pe cealaltă linie.
Linie simplă pe traseu existent
Pag. 280 / 589
Sunt prevăzute lucrări majore de reabilitare/înlocuire a structurilor și tunelurilor majore

existente.
Pe aceste zone singura posibilitate este închiderea traficului (pe intervale orare, sau chiar
complet), accelerând pe cât posibil lucrările de reabilitare. Pe perioada lucrărilor, traficul
de pasageri poate fi deservit cu autobuze pentru intervalele de timp închise traficului, în
timp ce traficul de marfa trebuie sa fie deviat pe alte rute.
Linie simplă existentă care va fi dublată

În general, traficul poate continua să se desfăşoare pe linia existentă în timp ce se
construieşte terasamentul şi suprastructura celeilalte linii. Pot exista anumite situaţii
speciale locale care ar putea necesita anumite măsuri dar, traficul se poate desfăşura cu
unele limitări ocazionale excepţionale.
Echipamente si utilaje
- Tren de lucru;
- Buldozer;
- Autocamioane;
- Macara.
Proces tehnologic
Demontarea suprastructura liniilor cf. se face prin: demontarea şinei, a aparatelor de cale,
a traverselor de beton/lemn si excavarea pietrei sparte/balast/sol→transportul materialelor
Toate materialele scoase din cale vor fi predate beneficiarului si se va întocmi un proces
verbal de predare – primire
Excavarea pietrei sparte/balast/sol după demontarea liniei cf. se va face după colectarea
unor probe de piatră spartă/balast/sol în vederea stabilirii gradului de contaminare cu
produse petroliere si metale. După finalizarea demontării şi interpretarea probelor
colectate, se va excava piatra spartă/solul contaminat (în funcţie de gradul de
contaminare) şi se va transporta la un depozit temporar în vederea decontaminării
conform legislaţiei specifice de mediu→transportul materialului
Săpătura infrastructură până la cotele indicate de studiul geotehnic →transportul
materialului
Tabel 4-1 Demolări/desfiinţări linii cf

Nr. Lungime Desfiinţare /Demolare
crt. (km)
1. 62,85 Demontarea liniei ferate duble (linii curente şi linii principale în stații)
2. 288,85 Demontarea liniei ferate simple (linii în staţii şi linii adiacente pe linia
curentă)
Tabel 4-2 Demolări/desfiinţări treceri la nivel din dale de beton

Nr. Interval/stație Județ Km CF Categorie Cauza dezafectare
crt. drum
1 Craiova - Cernele DJ 253+018 DC Trecere inchisa
circulatiei publice
2 Drobeta Tr. Sv. Marfuri MH 358+926 Strada Inlocuire pasaj
- Drobeta Tr. Sv. EST superior
Pag. 281 / 589
4.1.1.2. Lucrări de demolare - consolidări

Lucrări speciale de consolidare a terasamentelor, de exemplu profilul trebuie sa fie
înălţată din motive hidraulice. În acest caz, sunt necesare intervenţii speciale pentru a
menţine o linie operaţională, lucrările desfăşurându-se pe terasamentul celeilalte linii
(separare cu palplanşe, modificări orar, etc).
Demolarea consolidărilor este necesară pentru că noua platformă feroviară interferează
cu traseul existent, dar şi în cazurile în care structura existentă este subdimensionată în
raport cu noile condiţii de proiect.
Demolări lucrări de consolidare

Demolarea consolidarilor este necesara pentru că sunt situații în care:
- noua platforma feroviara interfereaza cu traseul existent;
- structura existenta este subdimensionata in raport cu noile conditii de proiect;
- structurile sunt deteriorate și nu mai noilor condiții din teren.
Lucrarile de demolare a consolidarilor constau din:

- demolare zid de sprijin din piatra pe o lungime de 1398m;
- demolare zid de sprijin din betone pe o lungime de 9030 m
- În tabelul de mai jos sunt prezentate structurile ce trebuie să fie demolate.
Pag. 282 / 589
Tabel 4-3 Demolări/ desfiinţări consolidări

Nr. Interval/ Poz. Km Demolări Distanţa faţă de aria protejată (m)
L (m)
Crt. Stație Ex. structuri
1. Drobeta Tr.
359+147 359+255 108
Severin Est Zid-Beton 5733 m faţă de ROSCI0420-Oprăneşti
2. Drobeta Tr. 359+395 359+406 11 Zid-Beton 5900 m faţă de ROSCI0420-Oprăneşti
Severin Est 360+722 361+550 828 Zid-Beton 6700 m faţă de ROSCI0420-Oprăneşti
3. Drobeta
Tr.Severin 361+550 361+725 175 Zid-Beton 7000 m faţă de ROSCI0420-Oprăneşti
4. Drobeta în ROSCI0206-Porțile de Fier şj ROSPA0080-Munţii Almăjului-Locvei
368+829 368+922 93
Tr.Severin Zid-Beton si 100 m faţă de ROSPA0026-Cursul Dunării -Baziaș -Porțile de Fier
5. în ROSCI0206-Porțile de Fier şj ROSPA0080-Munţii Almăjului-Locvei
368+969 369+000 31
Zid-Beton si 107 m faţă de ROSPA0026-Cursul Dunării -Baziaș -Porțile de Fier
369+054 369+212 158
369+252 369+407 155
8. Drobeta tr.
Severin – 369+750 369+823 73 în ROSCI0206-Porțile de Fier şj ROSPA0080-Munţii Almăjului-Locvei
Gura Văii Zid-Beton si 40 m faţă de ROSPA0026-Cursul Dunării -Baziaș -Porțile de Fier
372+378 372+466 88
Gura Văii Zid-Beton si 277 m faţă de ROSPA0026-Cursul Dunării -Baziaș -Porțile de Fier
372+848 372+893 45
372+934 372+959 25
12. 372+964 373+032 68 Zid-Beton în ROSCI0206-Porțile de Fier şj ROSPA0080-Munţii Almăjului-Locvei
Pag. 283 / 589
si 330 m faţă de ROSPA0026-Cursul Dunării -Baziaș -Porțile de Fier

13. Gura Văii în ROSCI0206-Porțile de Fier şj ROSPA0080-Munţii Almăjului-Locvei
Vârciorova 373+125 373+214 89
373+224 373+300 76
373+568 374+039 471
374+136 374+856 720
375+005 375+023 18
375+104 375+333 229
375+564 375+647 83
375+762 375+783 21
375+866 376+012 146
376+166 376+380 214
376+420 376+455 35
376+521 376+610 89
376+710 376+772 62
Pag. 284 / 589

376+886 376+977 91
27.
376+166 376+380 214 în ROSCI0206-Porțile de Fier şj ROSPA0080-Munţii Almăjului-Locvei
376+420 376+505 85
376+520 376+772 252
376+886 376+977 91
377+070 377+233 163
377+330 377+536 206
377+644 377+830 186
377+968 378+036 68
377+330 377+536 206
377+644 377+830 186
377+968 378+053 85
378+210 378+883 673
Pag. 285 / 589

379+042 379+157 115
Zid-Beton si 5 m faţă de ROSPA0026-Cursul Dunării –Baziaș -Porțile de Fier
379+042 379+159 117
379+249 379+300 51
Vârciorova 380+626 380+718 92
43. Vârciorova - în ROSCI0206-Porțile de Fier şj ROSPA0080-Munţii Almăjului-Locvei
380+810 380+935 125
Orșova Zid-Beton si 25 m faţă de ROSPA0026-Cursul Dunării -Baziaș -Porțile de Fier
380+809 380+976 167
381+329 381+378 49
381+493 381+519 26
383+359 383+620 261
383+700 383+730 30
383+850 383+910 60
383+976 384+089 113
383+976 384+089 113
52. 385+504 385+705 201 Zid-Beton în ROSCI0206-Porțile de Fier şj ROSPA0080-Munţii Almăjului-Locvei
Pag. 286 / 589
si 50 m faţă de ROSPA0026-Cursul Dunării -Baziaș -Porțile de Fier

385+774 385+838 64
388+610 388+730 120
388+990 389+035 45
389+091 389+141 50
57. Orșova – în ROSCI0206-Porțile de Fier şj ROSPA0080-Munţii Almăjului-Locvei
Valea Cernei 389+187 389+328 141
58. 391+950 392+019 69 Zid-Piatra în ROSCI0206-Porțile de Fier şj ROSPA0080-Munţii Almăjului-Locvei
59. 2100 m faţă de ROSCI0206-Porțile de Fier şj
395+967 396+018 51
Zid-Piatra ROSPA0080-Munţii Almăjului-Locvei
60. Valea Cernei - 2200 m faţă de ROSCI0206-Porțile de Fier şj
396+018 396+100 82
Topleț Zid-Beton ROSPA0080-Munţii Almăjului-Locvei
61. 2500 m faţă de ROSCI0206-Porțile de Fier şj
396+556 396+626 70
Zid-Piatra ROSPA0080-Munţii Almăjului-Locvei
62. 3000 m faţă de ROSCI0069-Domogled - Valea Cernei şi
411+807 411+971 164
Mehadia - Zid-Piatra ROSPA0035- Domogled - Valea Cernei
63. Iablanița 4100 m faţă de ROSPA0035-Domogled - Valea Cernei
412+740 412+827 87
Zid-Piatra şi ROSCI0069-Domogled - Valea Cernei
64. 5000 m faţă de ROSPA0035-Domogled - Valea Cernei
413+884 413+978 94
Zid-Piatra şi ROSCI0069-Domogled - Valea Cernei
65. 5300 m faţă de ROSPA0035-Domogled - Valea Cernei
414+090 414+265 175
Zid-Beton şi ROSCI0069-Domogled - Valea Cernei
Pag. 287 / 589
66. 444+845 444+893 48 Zid-Piatra în ROSCI0284-Cheile Teregovei

69. Teregova 445+054 445+069 15 Zid-Piatra în ROSCI0284-Cheile Teregovei
Armeniș
75. 446+941 447+157 216 Zid-Beton în ROSCI0284-Cheile Teregovei
Pag. 288 / 589
4.1.1.3. Demolarea/desfiinţarea podurilor/podeţelor

Structurile de poduri şi podeţe cf ce vor fi demolate sunt:
- cele care au fost utilizate în trecut ca podeţe de descărcare, iar prin modificarea
situaţiei din teren în timp au devenit inutilizabile (sunt colmatate sau configuraţia
terenului s-a modificat)
- poduri şi podeţe ce se află pe segmente de traseu ce vor fi abandonate;
- poduri şi podeţe ce urmează a fi reabilitate/înlocuite.
Echipamente si utilaje
Lucrările de demolare se vor desfăşura după tehnologii şi cu echipamente obişnuite
folosite uzual la acest gen de lucrări.
Vor fi folosite echipamente adecvate pentru susţineri temporare ale elementelor de

rezistenta în timpul desfacerii acestora.
- platformele de susţinere de tip modulat, se vor asambla prin procedee mecanice şi,
după caz, prin procedee termice;
- modulele rezultate precum şi scările, podeţele, balustradele de protecţie vor fi
manevrate, transportate şi depozitate cu grijă, deoarece starea lor tehnică actuală le
conferă posibilitatea de a fi reutilizate la alte lucrări sau, după caz, în alte scopuri.
Proces tehnologic
Se va împrejmui construcţia ce urmeaza a fi demolata, iar la punctele de acces spre locul
de demolare se vor instala pancarte de avertizare.
Elementele structurale metalice sau din beton armat se vor desface / tăia la dimensiuni
potrivite având în vedere greutatea şi mărimea acestora.
Demolarea părţilor componente ale podurilor trebuie astfel executate, încât demolarea
unui element de construcţie să nu atragă prăbuşirea neprevăzută a altei părţi sau altui
element.
Se vor crea depozite temporare, pentru o colectare selectivă a materialelor rezultate în
urma operaţiilor de demolare, de unde se va asigura încărcarea si transportul ritmic în
locurile special amenajate pentru care s-a obţinut aprobare.
Ordinea de demolare a lucrărilor de construcţii va fi în principiu inversă ordinii operaţiunilor
de montaj folosite la realizarea construcţiei.
Pentru aceste lucrări va fi necesar un drum tehnologic şi o platformă tehnologică (cale din
balast, umplutura de pământ, protejata cu anrocamente)
Pot fi întâlnite situaţii şi condiţii speciale pentru: reabilitarea sau înlocuirea podurilor
existente.
- dacă există o structură separată pentru fiecare sens, nu apar probleme majore,
structura de pe un sens va fi reabilitată (sau înlocuită), iar traficul va fi deviat temporar
pe cealaltă structură existentă;
- dacă structura este unitară pentru două linii atunci daca ipoteza de mai sus nu este
fezabilă (nu exista spaţiu pentru modificarea aliniamentului, obstacole majore etc.), se
va opta pentru construcţia unei structuri temporare în timpul lucrărilor de reabilitare/
înlocuire (dar poate fi foarte costisitor) sau întreruperea traficului pe perioada lucrărilor.
Pag. 289 / 589
Desfacere suprastructură:
- dezafectarea căii→transportul materialului
- transferarea tablierului pe o platforma amenajata în vecinătate cu ajutorul unei
macarale de mare capacitate, dezmembrarea în elemente componente→transportul
în depozit
sau
- dezmembrarea chiar în amplasament în subansamble, cu ajutorul unui sistem de
schele/eşafodaje/platforme (amplasat sub pod) transferate pe mal, desfacerea în
elemente componente (opţiunea beneficiarului) →transportul în depozit.
Demolarea infrastructurilor:
- demolarea pilelor(din albie), încărcarea materialului rezultat în auto (sau depozitarea
temporara pe platforma) → transportul materialului
- demolarea culeelor încărcarea materialului rezultat în auto (sau depozitarea temporara
pe mal) → transportul materialului
Desfacerea schelelor/eşafodajelor/platformelor→transportul elementelor în depozit
Desfacerea drumului tehnologic din albie→transportul materialului
Pag. 290 / 589
Tabel 4-4 Demolări/ desfiinţări poduri și pasaje

Nr. Stație/ Interval Județ Km CF Denumirea Tip Distanța față de ariile
crt. existentă obstacolului traversat structură protejate
1 Cernele St. Dolj 254+937 Vale fără nume FICBA 8000m faţă de ROSCI0045-
Coridorul Jiului
2 Cernele - Işalniţa Dolj 257+970 Fir 1 Râul Amaradia FICBA 5100m faţă de ROSCI0045-
Coridorul Jiului
3 Cernele - Işalniţa Dolj 257+970 Fir 2 Râul Amaradia FICBA 5100m faţă de ROSCI0045-
Coridorul Jiului
4 Cernele - Işalniţa Dolj 259+088 DC122 FDBS 4000m faţă de ROSCI0045-
Coridorul Jiului
5 Işalniţa - Coţofeni Dolj 264+551 Drum FDBS 2200m faţă de ROSCI0045-
Coridorul Jiului
6 Işalniţa - Coţofeni Dolj 265+712 Deleni FDBS 2500m faţă de ROSCI0045-
Coridorul Jiului
7 Coţofeni - Răcari Dolj 275+763 Vale fără nume FDBA 740m faţă de ROSCI0045-
Coridorul Jiului
8 Coţofeni - Răcari Dolj 276+565 Drum FDZP 2500m faţă de ROSCI0045-
Coridorul Jiului
9 Coţofeni - Răcari Dolj 277+968 Drum FDBA 250m faţă de ROSCI0045-
Coridorul Jiului
10 Coţofeni - Răcari Dolj 278+258 Vale fără nume FDBA 280m faţă de ROSCI0045-
Coridorul Jiului
11 Filiaşi St. Dolj 286+542 Ogașu Negraia FDBS 1400m faţă de ROSCI0045-
Coridorul Jiului
12 Filiaşi - Gura Motrului Dolj 287+668 Valea Fratoștița FDBA 490m faţă de ROSCI0045-
Coridorul Jiului
Pag. 291 / 589

13 Filiaşi - Gura Motrului Dolj 289+633 Vale fără nume FDBA 120m faţă de ROSCI0045-
Coridorul Jiului
14 Filiaşi - Gura Motrului Dolj 290+650 Fir 1 Râul Jiu FICBA în ROSCI0045-Coridorul
Jiului
15 Filiaşi - Gura Motrului Dolj 290+650 Fir 2 Râul Jiu FICBA în ROSCI0045-Coridorul
Jiului
16 Gura Motrului - Butoieşti Mehedinți 293+313 Vale fără nume FDBA 70m faţă de ROSCI0045-
Coridorul Jiului
17 Gura Motrului - Butoieşti Mehedinți 293+900 Drum FDBA 700m faţă de ROSCI0045-
Coridorul Jiului
Râul Motru
Râul Motru
Râul Motru
Râul Motru
22 Gura Motrului - Butoieşti Mehedinți 297+634 Valea Cuculeia FDBA 730m faţă de ROSCI0366-
Râul Motru
23 Butoieşti Hm. Mehedinți 297+905 Vale fără nume FDBA 750m faţă de ROSCI0366-
Râul Motru
24 Butoieşti Hm. Mehedinți 298+335 Vale fără nume FDBA 360m faţă de ROSCI0366-
Râul Motru
25 Butoieşti - Strehaia Mehedinți 300+255 Vale fără nume FDBA 580m faţă de ROSCI0366-
Pag. 292 / 589

Râul Motru
26 Butoieşti - Strehaia Mehedinți 301+844 Pârâul Stângaceaua FDBA 290m faţă de ROSCI0366-
Râul Motru
27 Butoieşti - Strehaia Mehedinți 302+621 Drum FDBA 260m faţă de ROSCI0366-
Râul Motru
28 Butoieşti - Strehaia Mehedinți 303+571 Vale fără nume FDBA 340m faţă de ROSCI0366-
Râul Motru
29 Butoieşti - Strehaia Mehedinți 303+982 Fir 1 Râul Motru FDBS în ROSCI0366-Râul Motru
30 Butoieşti - Strehaia Mehedinți 304+722 Pârâul Balta Galbenă FICBA 170m faţă de ROSCI0366-
Râul Motru
31 Butoieşti - Strehaia Mehedinți 306+870 Valea Barboțului FDBA 1150m faţă de ROSCI0366-
Râul Motru
32 Butoieşti - Strehaia Mehedinți 308+071 Fantana Turcului FDBA 1170m faţă de ROSCI0366-
Râul Motru
33 Strehaia St. Mehedinți 308+668 Drum FDZP 1200m faţă de ROSCI0366-
Râul Motru
34 Strehaia St. Mehedinți 309+249 Pârâul Slătinic FDZP 1300m faţă de ROSCI0366-
Râul Motru
35 Strehaia - Ciochiuţa Mehedinți 314+217 Râul Hușnița FDBA 870m faţă de ROSCI0405-
36 Ciochiuţa - Tâmna Mehedinți 319+508 Pârâul Cervenița FDZC 830m faţă de ROSCI0405-
37 Ciochiuţa - Tâmna Mehedinți 320+335 Râul Hușnița FDBS 1200m faţă de ROSCI0405-
Pag. 293 / 589

38 Tâmna St. Mehedinți 324+093 Vale fără nume FDBS 4700m faţă de ROSCI0405-
39 Tâmna St. Mehedinți 325+221 Fanta na Patarca FDBS 3700m faţă de ROSCI0432-
Prunişor
40 Tâmna - Igiroasa Mehedinți 325+821 Râul Hușnița FDBS 3200m faţă de ROSCI0432-
Prunişor
41 Igiroasa - Prunişor Nouă Mehedinți 331+060 Râul Hușnița FDZC 260m faţă de ROSCI0432-
Prunişor
42 Igiroasa - Prunişor Nouă Mehedinți 332+105 Voienisca FDBA 280m faţă de ROSCI0432-
Prunişor
43 Drobeta Est Nouă - Drobeta Mehedinți 360+101 Pârâul Topolnița FDBS 6000 faţă de ROSCI0420-
Oprăneşti
44 Gura Văii - Vârciorova Mehedinți 374+471 Drum FICBA în ROSPA0080-Munţii
ROSCI0206-Porţile de Fier,
45 Gura Văii - Vârciorova Mehedinți 375+732 Padina Gardului FDBS în ROSCI0206-Porţile de
Fier, ROSPA0080-Munţii
46 Gura Văii - Vârciorova Mehedinți 376+401 Padina Mica FDBA în ROSCI0206-Porţile de
Pag. 294 / 589

47 Gura Văii - Vârciorova Mehedinți 376+489 Padina Scarpiei FICBA în ROSCI0206-Porţile de
48 Gura Văii - Vârciorova Mehedinți 377+622 Valea Virului FICBA în ROSCI0206-Porţile de
49 Gura Văii - Vârciorova Mehedinți 378+233 Slatinicul Mic FDBA în ROSCI0206-Porţile de
50 Gura Văii - Vârciorova Mehedinți 378+472 Slatinicul Mare FDBA în ROSCI0206-Porţile de
51 Gura Văii - Vârciorova Mehedinți 379+297 Oreva FDBA în ROSCI0206-Porţile de
Pag. 295 / 589

52 Vârciorova Hm. Mehedinți 380+946 Varciorova FDBA în ROSCI0206-Porţile de
53 Vârciorova - Orşova Mehedinți 381+459 Vodita FDBA în ROSCI0206-Porţile de
54 Vârciorova - Orşova Mehedinți 381+916 Bahna Mica FDBA în ROSCI0206-Porţile de
55 Vârciorova - Orşova Mehedinți 382+073 Bahna Mare FDBA în ROSCI0206-Porţile de
56 Vârciorova - Orşova Mehedinți 382+835 Jupalnic FDBA în ROSCI0206-Porţile de
Pag. 296 / 589

57 Vârciorova - Orşova Mehedinți 383+139 Dunarea FDBA în ROSCI0206-Porţile de
58 Vârciorova - Orşova Mehedinți 383+202 La Balon II FDBA în ROSCI0206-Porţile de
59 Vârciorova - Orşova Mehedinți 383+645 Valea Târziului FDBA în ROSCI0206-Porţile de
60 Vârciorova - Orşova Mehedinți 384+012 Valea Palangei FDBA în ROSCI0206-Porţile de
61 Vârciorova - Orşova Mehedinți 384+148 Ada-Kaleh FDBA în ROSCI0206-Porţile de
Pag. 297 / 589

62 Orşova St. Mehedinți 386+983 Valea Stamati FDBA în ROSCI0206-Porţile de
Almăjului-Locvei şi 100m
faţă de ROSPA0026-Cursul
Fier
63 Orşova St. Mehedinți 388+487 Vale fără nume FDBA în ROSCI0206-Porţile de
64 Orşova - Valea Cernei Mehedinți 391+375 Râul Cerna FDBS în ROSCI0206-Porţile de
Almăjului-Locvei şi 600 m
faţă de ROSPA0026-Cursul
Fier
65 Valea Cernei Hm. Mehedinți 392+874 Drum FDZPBA 131 faţă de ROSPA0080-
Munţii Almăjului-Locvei şi
66 Topleţ Hm. Caraș- 397+886 Pârâul Sacherstita FDBS 2600m faţă de ROSCI0069-
Severin Domogled-Valea Cernei
67 Topleţ - Băile Herculane Caraș- 400+240 Pârâul Iardastita Mare FDZP 570m faţă de ROSCI0069-
Pag. 298 / 589

68 Mehadia Veche St. Caraș- 409+139 Vale fără nume FDBS 1400m faţă de ROSPA0035-
Severin Domogled-Valea Cernei şi
ROSCI0069-Domogled-
Valea Cernei
69 Mehadia Veche St. Caraș- 409+922 Râul Belareca FDZP 1700m faţă de ROSPA0035-
ROSCI0069-Domogled-
Valea Cernei
70 Mehadia Veche - Iablaniţa Caraș- 410+661 Vale fără nume FDZP 2300m faţă de ROSPA0035-
ROSCI0069-Domogled-
Valea Cernei
71 Mehadia Veche - Iablaniţa Caraș- 413+885 Râul Mehadica FDZP 4800m faţă de ROSPA0035-
ROSCI0069-Domogled-
Valea Cernei
72 Mehadia Veche - Iablaniţa Caraș- 414+199 Râul Mehadica FDBA 4800m faţă de ROSPA0035-
ROSCI0069-Domogled-
Valea Cernei
73 Mehadia Veche - Iablaniţa Caraș- 414+558 Râul Mehadica FDBS 4800m faţă de ROSPA0035-
ROSCI0069-Domogled-
Valea Cernei
Pag. 299 / 589

74 Mehadia Veche - Iablaniţa Caraș- 416+900 DN57B FDBS 6000m faţă de ROSCI0069-
ROSPA0035-Domogled-
Valea Cernei
75 Cruşovăţ St. Caraș- 422+480 Drum Pasaj 9600m faţă de ROSCI0069-
Severin Superior Domogled-Valea Cernei şi
ROSPA0035-Domogled-
Valea Cernei
76 Cruşovăţ - Domaşnea Cornea Caraș- 427+071 Macoviste FDZP 9800m faţă de ROSCI0069-
ROSPA0035-Domogled-
Valea Cernei
77 Domaşnea Cornea Hm. Caraș- 431+057 Pârâul Domașnea FDZP 11000m faţă de
Severin ROSPA0035-Domogled-
Valea Cernei şi ROSCI0069-
Domogled-Valea Cernei
78 Teregova Hm. Caraș- 442+796 Pârâul Criva FDBS 800m faţă de ROSCI0385-
Severin Râul Timiş între Rusca şi
Prisaca
79 Teregova - Armeniş Caraș- 443+952 Râul Timiş FDBA în ROSCI0385-Râul Timiş
Severin între Rusca şi Prisaca
80 Teregova - Armeniş Caraș- 446+709 Râul Timiş FDZPBS în ROSCI0284-Cheile
Severin Teregovei
81 Armeniş St. Caraș- 448+100 Râul Timiş FDZPBA în ROSCI0284-Cheile
Severin Teregovei
Pag. 300 / 589

82 Armeniş - Slatina Timiş Caraș- 450+527 Ogasul Pietroasa FDZP 2400m faţă de ROSCI0284-
Severin Cheile Teregovei
83 Armeniş - Slatina Timiş Caraș- 450+855 Râul Timiş FDZP 2700m faţă de ROSCI0284-
84 Armeniş - Slatina Timiş Caraș- 451+403 Râul Timiş FDZP 3200m faţă de ROSCI0284-
85 Armeniş - Slatina Timiş Caraș- 452+614 Ogasul Valea Mare FDZP 4100m faţă de ROSCI0284-
86 Slatina Timiş St. Caraș- 454+097 Râul Timiş FDBA 2100m faţă de ROSCI0385-
Prisaca
87 Slatina Timiş St. Caraș- 454+669 DC18 FDZPBA 1680 faţă de ROSCI0385-
Prisaca
88 Slatina Timiş St. Caraș- 455+306 Pârâul Sadovița FDZP 1100m faţă de ROSCI0385-
Prisaca
89 Slatina Timiş - Vălişoara Caraș- 459+350 Pârâul llova FDZP 200m faţă de ROSCI0385-
Prisaca
90 Vălişoara Hm. Caraș- 462+081 Pârâul Groapa FDZP 300m faţă de ROSCI0385-
Severin Copaclulul Râul Timiş între Rusca şi
Prisaca
91 Vălişoara - Balta Sărată Caraș- 463+167 Vale fără nume FDBA 390m faţă de ROSCI0385-
Pag. 301 / 589

Prisaca
92 Vălişoara - Balta Sărată Caraș- 463+585 Pârâul Vălișoara FDZPBA 430m faţă de ROSCI0385-
Prisaca
93 Vălişoara - Balta Sărată Caraș- 465+646 Valea Cârpița FDZP 300m faţă de ROSCI0385-
Prisaca
94 Vălişoara - Balta Sărată Caraș- 466+210 Pârâul Bolvașnita FICBA 200m faţă de ROSCI0385-
Prisaca
95 Balta Sărată - Caransebeş Caraș- 471+856 Râul Timis FDZP 3600m faţă de ROSCI0385-
Prisaca
96 Balta Sărată - Caransebeş Caraș- 472+296 Pârâul Vălișoara FDZP 3900m faţă de ROSCI0385-
Prisaca
Pag. 302 / 589
Tabel 4-5 Demolări/ desfiinţări podețe

Nr. Stație/ Interval Județ Poz. km Denumirea obstacolului Tip Distanța față de ariile protejate
crt. CF traversat structură
existentă
Craiova - Cernele Dolj 251+128 Vale fara nume DBA 11500m faţă de ROSCI0045-
1
Coridorul Jiului
Craiova - Cernele Dolj 251+653 Canal scurgere BC 11200m faţă de ROSCI0045-
2
Coridorul Jiului
Craiova - Cernele Dolj 253+653 Vale fara nume DBAP 11200m faţă de ROSCI0045-
3
Coridorul Jiului
Cernele St. Dolj 256+806 Vale fara nume BC 6200m faţă de ROSCI0045-
4
Coridorul Jiului
Işalniţa St. Dolj 261+182 Gordovan DBA 2100m faţă de ROSCI0045-
5
Coridorul Jiului
Işalniţa St. Dolj 262+807 scurgere cimp DBA 1500m faţă de ROSCI0045-
6
Coridorul Jiului
Işalniţa St. Dolj 263+067 Lacraru PS 1690m faţă de ROSCI0045-
7
Coridorul Jiului
Işalniţa - Coţofeni Dolj 263+470 Canal scurgere DBA 1800m faţă de ROSCI0045-
8
Coridorul Jiului
Işalniţa - Coţofeni Dolj 263+784 scurgere PS 2100m faţă de ROSCI0045-
9
Coridorul Jiului
Işalniţa - Coţofeni Dolj 265+123 BOGEA BBA 2200m faţă de ROSCI0045-
10
Coridorul Jiului
Işalniţa - Coţofeni Dolj 266+115 Sant de scurgere + Pasaj DBA 2500m faţă de ROSCI0045-
11
Inferior Coridorul Jiului
12 Işalniţa - Coţofeni Dolj 266+400 SCURGERE BBA 2500m faţă de ROSCI0045-
Pag. 303 / 589
existentă
Coridorul Jiului
Işalniţa - Coţofeni Dolj 268+417 SCURGERE BAP 2500m faţă de ROSCI0045-
13
Coridorul Jiului
Coţofeni Hm. Dolj 269+086 scurgere cimp DBA 2450m faţă de ROSCI0045-
14
Coridorul Jiului
Coţofeni Hm. Dolj 269+930 sant scurgere DBA 2200m faţă de ROSCI0045-
15
Coridorul Jiului
Coţofeni - Răcari Dolj 270+670 SCURGERE PS 1700m faţă de ROSCI0045-
16
Coridorul Jiului
Coţofeni - Răcari Dolj 271+914 SCURGERE GBA 1000m faţă de ROSCI0045-
17
Coridorul Jiului
Coţofeni - Răcari Dolj 272+670 SCURGERE IPCSN 1200m faţă de ROSCI0045-
18
Coridorul Jiului
Coţofeni - Răcari Dolj 272+921 SCURGERE BP 1170m faţă de ROSCI0045-
19
Coridorul Jiului
Coţofeni - Răcari Dolj 274+224 SCURGERE DBA 1030m faţă de ROSCI0045-
20
Coridorul Jiului
Coţofeni - Răcari Dolj 277+325 BORGIOROAICA BBA 40m faţă de ROSCI0045-Coridorul
21
Jiului
Răcari Hm. Dolj 279+538 Racarului DBA 1000m faţă de ROSCI0045-
22
Coridorul Jiului
Răcari - Filiaşi Dolj 280+322 RACARULUI IPCSN 1370m faţă de ROSCI0045-
23
Coridorul Jiului
24 Răcari - Filiaşi Dolj 280+552 SCURGERE DBA 1340m faţă de ROSCI0045-
Pag. 304 / 589
existentă
Coridorul Jiului
Răcari - Filiaşi Dolj 280+762 SCURGERE DBA 1310m faţă de ROSCI0045-
25
Coridorul Jiului
Răcari - Filiaşi Dolj 280+872 SCURGERE BC 1400m faţă de ROSCI0045-
26
Coridorul Jiului
Răcari - Filiaşi Dolj 281+154 RACARULUI DBA 1280m faţă de ROSCI0045-
27
Coridorul Jiului
Răcari - Filiaşi Dolj 281+528 Racarului DBA 1200m faţă de ROSCI0045-
28
Coridorul Jiului
Răcari - Filiaşi Dolj 282+896 SCURGERE BB 1480m faţă de ROSCI0045-
29
Coridorul Jiului
Răcari - Filiaşi Dolj 283+633 Fliiasului DBA 1500m faţă de ROSCI0045-
30
Coridorul Jiului
Răcari - Filiaşi Dolj 283+960 Filiasului IPCSN 1650m faţă de ROSCI0045-
31
Coridorul Jiului
Filiaşi St. Dolj 284+785 Filiasului GGNCS 2200m faţă de ROSCI0045-
32
Coridorul Jiului
Filiaşi St. Dolj 285+536 canal scurgere BC 2100m faţă de ROSCI0045-
33
Coridorul Jiului
Filiaşi - Gura Motrului Dolj 286+904 Plopul Popii DBA 950m faţă de ROSCI0045-
34
Coridorul Jiului
Filiaşi - Gura Motrului Mehedinți 291+236 Vale fara nume DBA 40m faţă de ROSCI0045-Coridorul
35
Jiului
36 Gura Motrului - Butoieşti Mehedinți 295+900 Vale fara nume GBA 955m faţă de ROSCI0366-Râul
Pag. 305 / 589
existentă
Motru
Gura Motrului - Butoieşti Mehedinți 297+450 Canal scurgere DBA 700m faţă de ROSCI0366-Râul
37
Motru
Butoieşti Hm. Mehedinți 299+171 Canal scurgere DBA 340m faţă de ROSCI0366-Râul
38
Motru
Butoieşti - Strehaia Mehedinți 300+040 Canal scurgere DBA 500m faţă de ROSCI0366-Râul
39
Motru
Strehaia St. Mehedinți 310+504 Pietricioaia IPCSS 400m faţă de ROSCI0405-
40
Strehaia - Ciochiuţa Mehedinți 311+130 Pietricioaia Mica PS 450m faţă de ROSCI0405-
41
Strehaia - Ciochiuţa Mehedinți 311+736 Valea Strejei DBA 550m faţă de ROSCI0405-
42
Strehaia - Ciochiuţa Mehedinți 311+984 Canal scurgere DBA 650m faţă de ROSCI0405-
43
Strehaia - Ciochiuţa Mehedinți 312+483 Valea Aninilor IPCSN 880m faţă de ROSCI0405-
44
Strehaia - Ciochiuţa Mehedinți 315+582 Valea Stanescu DBA 900m faţă de ROSCI0405-
45
Strehaia - Ciochiuţa Mehedinți 316+060 Valea Blejdoaichi DBA 1180m faţă de ROSCI0405-
46
Ciochiuţa - Tâmna Mehedinți 318+961 Valea Manesti IPCSN 950m faţă de ROSCI0405-
47
48 Ciochiuţa - Tâmna Mehedinți 320+910 Valea Serpei IPCSN 1800m faţă de ROSCI0405-
Pag. 306 / 589
existentă
Ciochiuţa - Tâmna Mehedinți 321+818 Vale fara nume GGNCS 2600m faţă de ROSCI0405-
49
Ciochiuţa - Tâmna Mehedinți 321+918 Valea Fântânii IPCSN 2800m faţă de ROSCI0405-
50
Ciochiuţa - Tâmna Mehedinți 322+208 Vale fara nume IPCSN 3100m faţă de ROSCI0405-
51
Tâmna St. Mehedinți 324+830 Vale fara nume GBA 4000m faţă de ROSCI0405-
52
Tâmna - Igiroasa Mehedinți 329+007 Vale fara nume GBA 1100m faţă de ROSCI0432-
53
Prunişor
Igiroasa - Prunişor Nouă Mehedinți 331+576 Valea Lintea IPCSN 300m faţă de ROSCI0432-
54
Prunişor
Drobeta Est Nouă St. Mehedinți 358+525 Vale fara nume BC 5100m faţă de ROSCI0420-
55
Oprăneşti
Drobeta Est Nouă St. Mehedinți 358+757 Valea Baranului BC 5300m faţă de ROSCI0420-
56
Oprăneşti
Drobeta Est Nouă St. Mehedinți 359+230 Valea Baranului BC 5300m faţă de ROSCI0420-
57
Oprăneşti
Drobeta Est Nouă St. Mehedinți 359+382 Canal scurgere BC 5800m faţă de ROSCI0420-
58
Oprăneşti
Drobeta Est Nouă St. Mehedinți 361+044 Vale fara nume GBA 6800m faţă de ROSCI0420-
59
Oprăneşti
60 Drobeta Est Nouă St. Mehedinți 361+250 Vale fara nume GBA 7000m faţă de ROSCI0420-
Pag. 307 / 589
existentă
Oprăneşti
61
Oprăneşti
62
Oprăneşti
Drobeta Est Nouă St. Mehedinți 361+575 Vale fara nume DBA 7100m faţă de ROSCI0420-
63
Oprăneşti
Drobeta Est Nouă - Drobeta Mehedinți 361+885 Vale fara nume GBA 7200m faţă de ROSCI0420-
64
Oprăneşti
Drobeta Est Nouă - Drobeta Mehedinți 362+404 Vale fara nume GBA 7400m faţă de ROSCI0420-
65
Oprăneşti
Drobeta Est Nouă - Drobeta Mehedinți 362+600 Canal scurgere GBA 7590m faţă de ROSCI0420-
66
Oprăneşti
Drobeta Est Nouă - Drobeta Mehedinți 363+000 Canal scurgere GBA 5700m faţă de ROSPA0080-Munţii
67 Almăjului-Locvei şi ROSCI0206-
Porţile de Fier
Drobeta St. Mehedinți 364+352 Valea Bresniter DBA 4600m faţă de ROSPA0080-Munţii
Porţile de Fier
Drobeta - Gura Văii Mehedinți 366+375 Breznitei DBA 2500m faţă de ROSPA0080-Munţii
Porţile de Fier
Drobeta - Gura Văii Mehedinți 366+893 Fantanele Schelei DBA 2000m faţă de ROSPA0080-Munţii
70
Almăjului-Locvei şi ROSCI0206-
Pag. 308 / 589
existentă
Porţile de Fier
Drobeta - Gura Văii Mehedinți 367+714 Rapa înalta BC 1300m faţă de ROSPA0080-Munţii
Porţile de Fier
Drobeta - Gura Văii Mehedinți 368+628 Vale fara nume DBA 500m faţă de ROSPA0080-Munţii
Porţile de Fier
Drobeta - Gura Văii Mehedinți 368+950 Vale fara nume DBA 100m faţă de ROSPA0080-Munţii
Porţile de Fier
Drobeta - Gura Văii Mehedinți 369+124 Vale fara nume DBA în ROSPA0080-Munţii Almăjului-
Locvei şi ROSCI0206-Porţile de
74
Fier, ROSPA0026-Cursul Dunării-
Drobeta - Gura Văii Mehedinți 369+377 Vale fara nume PS în ROSPA0080-Munţii Almăjului-
75
Drobeta - Gura Văii Mehedinți 369+600 Vale fara nume PS în ROSPA0080-Munţii Almăjului-
76
Drobeta - Gura Văii Mehedinți 369+889 Vale fara nume BBA în ROSPA0080-Munţii Almăjului-
77
Pag. 309 / 589
existentă
Drobeta - Gura Văii Mehedinți 370+005 Canal scurgere PS în ROSPA0080-Munţii Almăjului-
78
Drobeta - Gura Văii Mehedinți 370+590 Canal scurgere DBA în ROSPA0080-Munţii Almăjului-
79
Drobeta - Gura Văii Mehedinți 371+287 Vale fara nume DBA în ROSPA0080-Munţii Almăjului-
80
Gura Văii Hm. Mehedinți 371+430 Canal scurgere PS în ROSPA0080-Munţii Almăjului-
81
Gura Văii Hm. Mehedinți 371+624 Canal scurgere DBA în ROSPA0080-Munţii Almăjului-
82
83
Pag. 310 / 589
existentă
84
85
Gura Văii Hm. Mehedinți 372+396 Canal scurgere GBA în ROSPA0080-Munţii Almăjului-
86
87
88
89
Pag. 311 / 589
existentă
Gura Văii - Vârciorova Mehedinți 373+266 Canal scurgere BB în ROSPA0080-Munţii Almăjului-
90
Gura Văii - Vârciorova Mehedinți 373+311 Canal scurgere DBA în ROSPA0080-Munţii Almăjului-
91
92
93
94
95
Pag. 312 / 589
existentă
96
97
98
99
100
101
Pag. 313 / 589
existentă
102
103
104
Gura Văii - Vârciorova Mehedinți 374+742 Canal scurgere PS în ROSPA0080-Munţii Almăjului-
105
106
107
Pag. 314 / 589
existentă
108
109
110
111
112
113
Pag. 315 / 589
existentă
114
115
116
117
118
119
Pag. 316 / 589
existentă
120
121
122
Gura Văii - Vârciorova Mehedinți 377+770 Canal scurgere BB în ROSPA0080-Munţii Almăjului-
123
124
125
Pag. 317 / 589
existentă
126
127
128
129
Vârciorova Hm. Mehedinți 379+469 Canal scurgere DBA în ROSPA0080-Munţii Almăjului-
130
131
Pag. 318 / 589
existentă
132
133
134
135
136
137
Pag. 319 / 589
existentă
Vârciorova - Orşova Mehedinți 381+096 Canal scurgere DBA în ROSPA0080-Munţii Almăjului-
138
139
140
141
142 Locvei şi ROSCI0206-Porţile de
Fier
Fier
Pag. 320 / 589
existentă
Fier
Fier
Fier
Fier
Fier
Fier
Fier
Fier
Pag. 321 / 589
existentă
Fier
Fier
Fier
Fier
Fier
Vârciorova - Orşova Mehedinți 385+375 Canal scurgere GBA în ROSPA0080-Munţii Almăjului-
Fier
Fier
Vârciorova - Orşova Mehedinți 385+976 Vale fara nume DBA în ROSPA0080-Munţii Almăjului-
Pag. 322 / 589
existentă
160
Vârciorova - Orşova Mehedinți 386+350 Vale fara nume DBA în ROSPA0080-Munţii Almăjului-
161
Fier
Orşova St. Mehedinți 387+531 Canal scurgere DBAP în ROSPA0080-Munţii Almăjului-
163
Orşova St. Mehedinți 387+635 Valea lui Ivan DBA în ROSPA0080-Munţii Almăjului-
164
Orşova St. Mehedinți 387+820 Canal scurgere DBA în ROSPA0080-Munţii Almăjului-
165
Pag. 323 / 589
existentă
166
167
Orşova St. Mehedinți 388+121 Vale fara nume DBA în ROSPA0080-Munţii Almăjului-
168
Orşova St. Mehedinți 388+227 Vale fara nume DBA în ROSPA0080-Munţii Almăjului-
169
Orşova - Valea Cernei Mehedinți 389+028 Vale fara nume DBA în ROSPA0080-Munţii Almăjului-
170
171
Pag. 324 / 589
existentă
172
Orşova - Valea Cernei Mehedinți 389+662 Canal scurgere DBA în ROSPA0080-Munţii Almăjului-
173
174
175
176
Orşova - Valea Cernei Mehedinți 390+692 Canal scurgere GBA în ROSPA0080-Munţii Almăjului-
Fier
178 Orşova - Valea Cernei Mehedinți 392+020 Canal scurgere DBA în ROSPA0080-Munţii Almăjului-
Pag. 325 / 589
existentă
Fier
Orşova - Valea Cernei Mehedinți 392+418 sânt de scurgere DP în ROSPA0080-Munţii Almăjului-
Fier
Fier
Orşova - Valea Cernei Mehedinți 392+652 sant de scurgere DBA în ROSPA0080-Munţii Almăjului-
Fier
Valea Cernei Hm. Mehedinți 393+183 Ogasul Seracovei Mici IPCSN 400m faţă de ROSPA0080-Munţii
Porţile de Fier
Valea Cernei Hm. Caraș- 393+935 Ogasul Pitigoiulul IPCSN 800m faţă de ROSPA0080-Munţii
183 Severin Almăjului-Locvei şi ROSCI0206-
Porţile de Fier
Valea Cernei - Topleţ Caraș- 394+679 sant de scurgere DBA 1100m faţă de ROSPA0080-
184 Severin Munţii Almăjului-Locvei şi
Valea Cernei - Topleţ Caraș- 395+735 Canal scurgere DBA 2300m faţă de ROSPA0080-
186 Valea Cernei - Topleţ Caraș- 396+197 sant scurgere GBA 2600m faţă de ROSPA0080-
Pag. 326 / 589
existentă
Severin Munţii Almăjului-Locvei şi
Valea Cernei - Topleţ Caraș- 397+224 Canal scurgere BAP 2700m faţă de ROSPA0080-
Valea Cernei - Topleţ Caraș- 397+293 sant scurgere DBA 2800m faţă de ROSPA0080-
194 Topleţ Hm. Caraș- 397+937 Canal scurgere DBA 3000m faţă de ROSPA0080-
Pag. 327 / 589
existentă
Severin Munţii Almăjului-Locvei şi
Topleţ Hm. Caraș- 398+768 GULERANI PS 2600m faţă de ROSCI0069-
195
Topleţ Hm. Caraș- 398+932 GULERAN GBA 2500m faţă de ROSCI0069-
196
Topleţ - Băile Herculane Caraș- 400+720 SANT DE SCURGERE DP 360m faţă de ROSCI0069-
197
Topleţ - Băile Herculane Caraș- 400+917 Canal scurgere DBA 460m faţă de ROSCI0069-
198
Topleţ - Băile Herculane Caraș- 401+122 SANT DE SCURGERE BC 100m faţă de ROSCI0069-
199
Topleţ - Băile Herculane Caraș- 401+210 Canal scurgere BC în ROSCI0069-Domogled-Valea
200
Severin Cernei
201
Topleţ - Băile Herculane Caraș- 401+670 Canal scurgere DP 100m faţă de ROSCI0069-
202
203
Topleţ - Băile Herculane Caraș- 402+634 SANT DE SCURGERE DBA 300m faţă de ROSCI0069-
204
Topleţ - Băile Herculane Caraș- 403+943 SANT DE SCURGERE DP 170m faţă de ROSCI0069-
205
Pag. 328 / 589
existentă
Topleţ - Băile Herculane Caraș- 404+106 Canal scurgere IPCSN 100m faţă de ROSCI0069-
206
Băile Herculane St. Caraș- 404+621 SANT DE SCURGERE DBA 50m faţă de ROSCI0069-
207
Băile Herculane St. Caraș- 404+886 sant scurgere DP 40m faţă de ROSCI0069-
208
Băile Herculane St. Caraș- 405+828 Canal scurgere DBA 340m faţă de ROSCI0069-
209
ROSPA0035-Domogled-Valea
Cernei
Băile Herculane - Mehadia Caraș- 406+047 OGASUL IAZULUI DBA 400m faţă de ROSCI0069-
Nouă Severin Domogled-Valea Cernei şi
210
Cernei
Băile Herculane - Mehadia Caraș- 406+188 Ogasul Matisului DBA 390m faţă de ROSCI0069-
Nouă Severin Domogled-Valea Cernei şi
211
Cernei
Mehadia Nouă Hm. Caraș- 406+634 sant scurgere DP 40m faţă de ROSCI0069-
212
Cernei
Mehadia Nouă Hm. Caraș- 406+975 Canal scurgere BAP 500m faţă de ROSCI0069-
213
Pag. 329 / 589
existentă
Cernei
Mehadia Nouă Hm. Caraș- 407+260 Canal scurgere PS 470m faţă de ROSCI0069-
214
Cernei
Mehadia Nouă Hm. Caraș- 407+689 Canal scurgere CBA 800m faţă de ROSCI0069-
215
Cernei
Mehadia Nouă Hm. Caraș- 407+878 Canal scurgere IPCSN 860m faţă de ROSCI0069-
216
Cernei
Mehadia Veche St. Caraș- 408+799 Canal scurgere BAP 1100m faţă de ROSCI0069-
217
Cernei
Mehadia Veche St. Caraș- 409+714 sant scurgere BP 1500m faţă de ROSCI0069-
218
Cernei
Mehadia Veche St. Caraș- 409+758 sant scurgere DP 1700m faţă de ROSCI0069-
219
Pag. 330 / 589
existentă
Cernei
Mehadia Veche - Iablaniţa Caraș- 410+205 sant de scurgere DBA 1900m faţă de ROSCI0069-
220
Cernei
Mehadia Veche - Iablaniţa Caraș- 410+576 Sverdln DBA 2300m faţă de ROSCI0069-
221
Cernei
Mehadia Veche - Iablaniţa Caraș- 410+791 sant de scurgere DP 2400m faţă de ROSCI0069-
222
Cernei
Mehadia Veche - Iablaniţa Caraș- 411+204 Canal scurgere IPCSN 2550m faţă de ROSCI0069-
223
Cernei
Mehadia Veche - Iablaniţa Caraș- 411+558 Canal scurgere BAP 2800m faţă de ROSCI0069-
224
Cernei
Mehadia Veche - Iablaniţa Caraș- 411+709 sant de scurgere BAP 2900m faţă de ROSCI0069-
225
Pag. 331 / 589
existentă
Cernei
Mehadia Veche - Iablaniţa Caraș- 412+001 Rlpa neagra BBA 3600m faţă de ROSCI0069-
226
Cernei
Mehadia Veche - Iablaniţa Caraș- 412+303 Canal scurgere DBA 3900m faţă de ROSCI0069-
227
Cernei
Mehadia Veche - Iablaniţa Caraș- 412+416 Canal scurgere DBA 4100m faţă de ROSCI0069-
228
Cernei
Mehadia Veche - Iablaniţa Caraș- 412+476 sant de scurgere GBA 4500m faţă de ROSCI0069-
229
Cernei
Mehadia Veche - Iablaniţa Caraș- 413+216 sant de scurgere DBA 4100m faţă de ROSCI0069-
230
Cernei
Mehadia Veche - Iablaniţa Caraș- 415+138 Canal scurgere PS 5000m faţă de ROSCI0069-
231
Pag. 332 / 589
existentă
Cernei
Iablaniţa St. Caraș- 415+400 Canal scurgere DBA 5100m faţă de ROSCI0069-
232
Cernei
Iablaniţa St. Caraș- 416+543 Canal scurgere BP 6000m faţă de ROSCI0069-
233
Cernei
Iablaniţa - Cruşovăţ Caraș- 417+190 Canal scurgere DBA 6300m faţă de ROSCI0069-
234
Cernei
Iablaniţa - Cruşovăţ Caraș- 418+403 Canal scurgere GBA 7300m faţă de ROSCI0069-
235
Cernei
236
Cernei
237
Pag. 333 / 589
existentă
Cernei
Iablaniţa - Cruşovăţ Caraș- 419+547 sant de scurgere DBA 8200m faţă de ROSCI0069-
238
Cernei
Iablaniţa - Cruşovăţ Caraș- 419+929 Canal scurgere IPCSN 8300m faţă de ROSCI0069-
239
Cernei
Iablaniţa - Cruşovăţ Caraș- 421+057 Plugova BAP 8600m faţă de ROSCI0069-
240
Cernei
241
Cernei
Iablaniţa - Cruşovăţ Caraș- 422+170 Canal scurgere GGNCS 9200m faţă de ROSCI0069-
242
Cernei
Cruşovăţ St. Caraș- 422+790 Canal scurgere DBA 9600m faţă de ROSCI0069-
243
Pag. 334 / 589
existentă
Cernei
Cruşovăţ St. Caraș- 423+220 Canal scurgere DP 9800m faţă de ROSCI0069-
244
Cernei
Cruşovăţ St. Caraș- 423+574 Ogasul Draghlmac DBA 9400m faţă de ROSCI0069-
245
Cernei
Cruşovăţ - Domaşnea Caraș- 426+471 Canal scurgere CBA 9680m faţă de ROSCI0069-
Cornea Severin Domogled-Valea Cernei şi
246
Cernei
Cruşovăţ - Domaşnea Caraș- 426+521 Canal scurgere DP 9700m faţă de ROSCI0069-
247
Cernei
Cruşovăţ - Domaşnea Caraș- 427+071 Canal scurgere DBA 9800m faţă de ROSCI0069-
248
Cernei
Teregova Hm. Caraș- 442+321 sânt scurgere BP 1400m faţă de ROSCI0385-Râul
249
Severin Timiş între Rusca şi Prisaca
Pag. 335 / 589
existentă
Teregova Hm. Caraș- 442+567 sărit scurgere DP 1700m faţă de ROSCI0385-Râul
250
Teregova Hm. Caraș- 443+489 Canal scurgere BB 200m faţă de ROSCI0385-Râul
251
Teregova - Armeniş Caraș- 444+304 Canal scurgere DP în ROSCI0385-Râul Timiş între
252
Severin Rusca şi Prisaca
Teregova - Armeniş Caraș- 444+734 Canal scurgere IPCSN 250m faţă de ROSCI0385-Râul
253
Teregova - Armeniş Caraș- 445+005 Canal scurgere DBA 300m faţă de ROSCI0385-Râul
254
Teregova - Armeniş Caraș- 445+168 Canal scurgere DBA 200m faţă de ROSCI0385-Râul
255
Teregova - Armeniş Caraș- 445+397 Canal scurgere DP
256 în ROSCI0284-Cheile Teregovei
Severin
Teregova - Armeniş Caraș- 445+485 Canal scurgere BBA
Severin
Teregova - Armeniş Caraș- 445+634 Canal scurgere DBA
Severin
Severin
Teregova - Armeniş Caraș- 446+085 Canal scurgere BP
Severin
Severin
Pag. 336 / 589
existentă
Severin
Armeniş St. Caraș- 447+984 Canal scurgere DP
Severin
Armeniş St. Caraș- 448+248 Valea Bibarilor DBA
Severin
Armeniş St. Caraș- 449+041 Ogas Curicova DBA 800 faţă de ROSCI0284- Cheile
265
Severin Teregovei
Armeniş St. Caraș- 449+479 Canal scurgere DP 1190 faţă de ROSCI0284- Cheile
266
Severin Teregovei
Armeniş - Slatina Timiş Caraș- 449+629 Canal scurgere BC 1200 faţă de ROSCI0284- Cheile
267
Severin Teregovei
Armeniş - Slatina Timiş Caraș- 449+889 Canal scurgere BP 1790 faţă de ROSCI0284- Cheile
268
Severin Teregovei
Armeniş - Slatina Timiş Caraș- 449+970 Vale fara nume DBA 1790 faţă de ROSCI0284- Cheile
269
Severin Teregovei
Armeniş - Slatina Timiş Caraș- 450+033 Canal scurgere DBA 1800 faţă de ROSCI0284- Cheile
270
Severin Teregovei
Armeniş - Slatina Timiş Caraș- 450+152 Canal scurgere BAP 1800 faţă de ROSCI0284- Cheile
271
Severin Teregovei
272
Severin Teregovei
273
Severin Teregovei
Pag. 337 / 589
existentă
274
Severin Teregovei
Armeniş - Slatina Timiş Caraș- 452+849 Canal scurgere BP 4000 faţă de ROSCI0284- Cheile
275
Severin Teregovei
Armeniş - Slatina Timiş Caraș- 452+928 Canal scurgere BP 3000 faţă de ROSCI0385- Râul
276
Armeniş - Slatina Timiş Caraș- 453+150 Canal scurgere DP 2700 faţă de ROSCI0385- Râul
277
Armeniş - Slatina Timiş Caraș- 453+304 Canal scurgere GBA 2500 faţă de ROSCI0385- Râul
278
Armeniş - Slatina Timiş Caraș- 453+423 Vale fara nume DP 2000 faţă de ROSCI0385- Râul
279
Slatina Timiş St. Caraș- 454+236 Vale fara nume DBA 1800 faţă de ROSCI0385- Râul
280
Slatina Timiş St. Caraș- 454+431 Canal scurgere DBA 900 faţă de ROSCI0385- Râul
281
Slatina Timiş St. Caraș- 454+495 Canal scurgere DBA 1600 faţă de ROSCI0385- Râul
282
Slatina Timiş - Vălişoara Caraș- 456+015 Vale fara nume BC 300 faţă de ROSCI0385- Râul
283
Slatina Timiş - Vălişoara Caraș- 456+138 Canal scurgere DP 200 faţă de ROSCI0385- Râul
284
Slatina Timiş - Vălişoara Caraș- 456+392 Canal scurgere GBA 30 faţă de ROSCI0385- Râul Timiş
285
Severin între Rusca şi Prisaca
Pag. 338 / 589
existentă
Slatina Timiş - Vălişoara Caraș- 457+400 Canal scurgere IPCSN 150 faţă de ROSCI0385- Râul
286
Slatina Timiş - Vălişoara Caraș- 457+847 Canal scurgere DBA 200 faţă de ROSCI0385- Râul
287
288
289
Slatina Timiş - Vălişoara Caraș- 460+139 Vale fara nume DP 400 faţă de ROSCI0385- Râul
290
Slatina Timiş - Vălişoara Caraș- 460+339 Vale fara nume DP 400 faţă de ROSCI0385- Râul
291
Vălişoara Hm. Caraș- 461+048 Canal scurgere DBA 380 faţă de ROSCI0385- Râul
292
Vălişoara Hm. Caraș- 461+191 Vale fara nume DBA 370 faţă de ROSCI0385- Râul
293
Severin Timiş între Rusca
Vălişoara - Balta Sărată Caraș- 462+501 Canal scurgere DBA 400 faţă de ROSCI0385- Râul
294
Vălişoara - Balta Sărată Caraș- 466+116 CIRTITU IPCSN 300 faţă de ROSCI0385- Râul
295
296
297
Pag. 339 / 589
existentă
298
Vălişoara - Balta Sărată Caraș- 468+198 Canal scurgere DP 400 faţă de ROSCI0385- Râul
299
300
301
Vălişoara - Balta Sărată Caraș- 469+262 Vale fara nume DP 1100 faţă de ROSCI0385- Râul
302
Balta Sărată St. Caraș- 471+017 Vale fara nume DBA 2800 faţă de ROSCI0385- Râul
303
Balta Sărată St. Caraș- 471+251 Vale fara nume DBA 3000 faţă de ROSCI0385- Râul
304
Balta Sărată - Caransebeş Caraș- 471+490 Canal scurgere DBA 3200 faţă de ROSCI0385- Râul
305
Balta Sărată - Caransebeş Caraș- 472+002 Vale fara nume BP 3800 faţă de ROSCI0385- Râul
306
Balta Sărată - Caransebeş Caraș- 473+167 Vale fara nume IPCSN 4000 faţă de ROSCI0385- Râul
307
Balta Sărată - Caransebeş Caraș- 473+618 ROI IPCSN 3700 faţă de ROSCI0385- Râul
308
Balta Sărată - Caransebeş Caraș- 474+034 Canal scurgere PS 3500 faţă de ROSCI0385- Râul
309
Pag. 340 / 589
existentă
Balta Sărată - Caransebeş Caraș- 474+235 Vale fara nume PS 3000 faţă de ROSCI0385- Râul
310
Balta Sărată - Caransebeş Caraș- 474+436 Canal scurgere DP 2800 faţă de ROSCI0385- Râul
311
Balta Sărată - Caransebeş Caraș- 474+891 Canal scurgere DBA 2000 faţă de ROSCI0385- Râul
312
Pag. 341 / 589
4.1.1.4. Demolare lucrări civile

Lucrări de demolare - clădiri din zidărie
Demolarea parţilor componente ale clădirii trebuie astfel executata încât demolarea unei
parţi din clădire sau a unui element de construcţie să nu atragă prăbuşirea neprevăzută a
altei parţi sau a altui element. Se va ţine cont a se folosi plasa antipraf si tot pentru a evita
praful, clădirea (pe porţiuni) poate fi stropită cu apa →transportul materialului.
Echipamente și utilaje
- platformele de susţinere de tip modulat, se vor asambla prin procedee mecanice şi,
după caz, prin procedee termice
- macara.
Procesul tehnologic
- se delimitează zona de lucru cu banda de semnalizare;
- se realizează montarea schelei de lucru sau se vor utiliza scări metalice;
- se realizează întreruperea alimentarii cu apa, energie electrică şi gaz în zona de lucru;
- se începe demolarea propriu zisa, de sus în jos.
Succesiunea operaţiilor de demolare este următoarea :
- demontare şarpantă;
- demolarea elementelor instabile, a elementelor de umplutură, a elementelor de
rezistenţă;
- periodic, se realizează stropirea parţilor de zidărie spre a evita producerea şi
răspândirea prafului;
- se realizează astuparea sau împrejmuirea gropilor ramase după demolare;
- demolarea grinzilor metalice sau a bolţilor, în vederea evitării prăbuşiri acestora, în
situaţia staţionarii muncitorilor în acele zone periculoase este interzisă;
- cărămizile /blocurile de zidărie întregi sunt tăiate şi cioplite cu atenţie, pentru a
corespunde calitativ scopurilor în care sunt utilizate;
- se transportă şi se depozitează materialele recuperate, cu grijă şi atenţie, pentru a fi
conservată calitatea acestora în depozite temporare până la finalizarea lucrarilor de
demolare;
- se realizează curăţenia completă a zonei de lucru, prin îndepărtarea molozului şi a
tuturor elementelor rezultate în urma demolării →transportul materialului, ce a fost
colectat selective, către depozite autorizate
Terenul va fi retrocedat proprietarului în vederea redării acestuia în circuitul natural.
Dezafectarea lucrărilor de construcţii executate din prefabricate de beton aşezate pe
sol .
În aceasta categorie se cuprind: pavaje din dale prefabricate.
Dezafectarea se realizează prin demontarea şi manevrarea (în funcţie de greutate şi
gabarit) manuală și/sau mecanică (cu macaraua) a prefabricatelor cu sortare şi stivuire
pentru prefabricatele recuperabile →transportul materialului.
Prefabricatele degradate se concasează cu mijloace mecanice →transportul materialului,
la un depozit de deşeuri inerte autorizat.
Manevrarea prefabricatelor se face cu mijloace de ridicare si dispozitive omologate în
funcţie de greutate si gabarit. Fixarea dispozitivului pentru agăţare se realizează
corespunzător sistemului constructiv al prefabricatului (dornuri, urechi sau cârlige de
agăţare)
Pag. 342 / 589
Tabel 4-6 Demolări/ desfiinţări lucrări civile

Nr. Stația /Halta Judeţ Tip Distanța față de ariile protejate
crt. construcție
1. Craiova Dolj Peroane 13km faţă de ROSCI0045-Coridorul Jiului
2. Craiova Triaj hc. Dolj Peroane 12,5km faţă de ROSCI0045-Coridorul Jiului
3. Cernele Dolj Grup sanitar 7km faţă de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Peroane
4. Ișalnița h Dolj Peroane 2840m faţă de ROSCI0045-Coridorul Jiului
5. Işalniţa Dolj Peroane 1700m faţă de ROSCI0045-Coridorul Jiului
6. Almăj h Dolj Peroane 2400m faţă de ROSCI0045Coridorul Jiului
Copertină refugiu
7. Coțofeni Hm Dolj Peroane 2500m faţă de ROSCI0045-Coridorul Jiului
8. Brădești h Dolj Peroane 980m faţă de ROSCI0045-Coridorul Jiului
9. Răcari Hm Dolj Peroane 1000m faţă de ROSCI0045-Coridorul Jiului
10. Canton 282 h Dolj Peroane 1300m faţă de ROSCI0045-Coridorul Jiului
11. Filiași Dolj Peroane 2100m faţă de ROSCI0045-Coridorul Jiului
Grup sanitar
12. Gura Motrului Hm Mehedinţi Peroane 20m faţă de ROSCI0045-Coridorul Jiului
13. Butoiești Hm Mehedinţi Peroane 300m faţă de ROSCI0366-Râul Motru
Clădire Magazie
14. Lunca Banului hc Mehedinţi Peroane 15m faţă de ROSCI0366-Râul Motru
15. Strehaia Mehedinţi Peroane 700m faţă de ROSCI0405-Dealurile Strehaia-Bâtlanele
Grup sanitar
16. Strehaia hc. Mehedinţi Peroane 600m faţă de ROSCI0405-Dealurile Strehaia-Bâtlanele
Clădire Magazie
Pag. 343 / 589
Clădire călători
17. Ciochiuța Hm Mehedinţi Clădire călători 800m faţă de ROSCI0405-Dealurile Strehaia-Bâtlanele
+CED
Peroane
18. Tâmna Mehedinţi Peroane 4000m faţă de ROSCI0405-Dealurile Strehaia-Bâtlanele
19. Igiroasa Hm Mehedinţi Peroane 330m faţă de ROSCI0432-Prunişor
20. Drobeta Tr. Severin Mărfuri. Mehedinţi Grup sanitar 4000m faţă de ROSC0420-Oprăneşti
Peroane
21. Drobeta Tr. Severin Est Hm Mehedinţi Peroane 5500m faţă de ROSC0420-Oprăneşti
22. Drobeta Tr. Severin Mehedinţi Peroane 5000m faţă de ROSC0420-Oprăneşti
23. Dinamica h Mehedinţi Peroane 2600m faţă de ROSCI0206-Porţile de Fier şi ROSPA0080-Munţii
Almăjului-Locvei
24. Gura Văii Hm Mehedinţi Peroane în ROSCI0206-Porţile de Fier şi ROSPA0080-Munţii Almăjului-
Locvei, ROSPA0026-Cursul Dunării-Bazias-Porţile de Fier
25. Jidoștița h Mehedinţi Peroane în ROSCI0206-Porţile de Fier şi ROSPA0080-Munţii Almăjului-
Locvei, ROSPA0026-Cursul Dunării-Baziaş-Porţile de Fier
26. Vârciorova Hm Caraș - Peroane în ROSCI0206-Porţile de Fier şi ROSPA0080-Munţii Almăjului-
Severin Locvei, ROSPA0026-Cursul Dunării-Baziaş-Porţile de Fier
27. Ilovița h Mehedinţi Peroane în ROSCI0206-Porţile de Fier şi ROSPA0080-Munţii Almăjului-
28. Şantier Naval h Mehedinţi Peroane în ROSCI0206-Porţile de Fier şi ROSPA0080-Munţii Almăjului-
29. Orșova Mehedinţi Peroane în ROSCI0206-Porţile de Fier şi ROSPA0080-Munţii Almăjului-
30. Valea Cernei Hm Caraș - Grup sanitar 600m faţă de ROSCI0206-Porţile de Fier şi ROSPA0080-Munţii
Severin Peroane Almăjului-Locvei, ROSPA0026-Cursul Dunării-Baziaş-Porţile de
Fier
Pag. 344 / 589
31. Topleț Hm Caraș - Peroane 2400m faţă de ROSCI0069-Domogled-Valea Cernei

Severin
32. BĂILE HERCULANE Caraș - Scări nefuncționale 20m faţă de ROSCI0069-Domogled-Valea Cernei
Severin Peroane
33. Mehadia Noua Hm Caraș - Peroane 500m faţă de ROSCI0069-Domogled-Valea Cernei
Severin
34. Mehadia Veche Hm Caraș - Peroane 1400m faţă de ROSCI0069-Domogled-Valea Cernei şi
Severin ROSPA0035-Domogled-Valea Cernei
35. Iablaniţa Caraș - Peroane 5800m faţă de ROSCI0069-Domogled-Valea Cernei şi
36. Cruşovăţ Caraș - Peroane 9500m faţă de ROSCI0069-Domogled-Valea Cernei şi
Severin Grup sanitar ROSPA0035-Domogled-Valea Cernei
Clădire părăsită
37. Cornea hc Caraș - Peroane 9600m faţă de ROSCI0069-Domogled-Valea Cernei şi
Clădire părăsită
38. Domașnea Cornea Hm Caraș - Peroane 8200m faţă de ROSCI0385-Râul Timiş între Rusca şi Prisaca
Severin Clădiri anexe
Clădire depozit
39. Luncavița h Caraș - Peroane 8000m faţă de ROSCI0385-Râul Timiş între Rusca şi Prisaca
Severin
40. Poarta Hm Caraș - Peroane 5500m față de ROSCI0385-Râul Timiș între Rusca şi Prisaca
Severin
41. Teregova Hm Caraș - Peroane 500m faţă de ROSCI0385-Râul Timiş între Rusca şi Prisaca
Pag. 345 / 589
Severin Rampă
Magazie
42. Armeniş Caraș - Peroane 200m faţă de ROSCI0284-Cheile Teregovei
Severin Magazie
Grup sanitar
Rampă
43. Slatina Timiș Caraș - Peroane 1500m față de ROSCI0385-Râul Timiș între Rusca şi Prisaca
Severin Clădire Călători
Clădire CED
44. Vălișoara Hm Caraș - Peroane 500m faţă de ROSCI0385-Râul Timiş între Rusca şi Prisaca
Severin Grup sanitar
45. Petroșnița h Caraș - Peroane 470m faţă de ROSCI0385-Râul Timiş între Rusca şi Prisaca
Severin
46. Valea Timișului Hm Caraș - Peroane 170m faţă de ROSCI0385-Râul Timiş între Rusca şi Prisaca
Severin Magazie
Grup sanitar
47. Balta Sărată Caraș - Peroane 2700m faţă de ROSCI0385-Râul Timiş între Rusca şi Prisaca
48. Caransebeș haltă h Caraș - Peroane 1700m faţă de ROSCI0385-Râul Timiş între Rusca şi Prisaca
Pag. 346 / 589
4.2 Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului

După demolarea obiectivelor existente pe culoarul de lucru, deşeurile rezultate în urma
lucrărilor vor fi evacuate de pe amplasament, terenul urmând a fi pregătit pentru lucrările
aferente infrastructurii autostrăzii.
Refacerea amplasamentului se referă la:
- finalizarea lucrărilor de demolare
- retragerea utilajelor specifice activității de demolare
- pregătirea terenului pentru lucrările ce urmează a fi executate;
- readucerea terenului la starea inițială;
- verificarea conformității lucrărilor realizate cu prevederile proiectului.
Toate lucrările se execută în conformitate cu prevederile şi prescripţiile tehnice aflate în
vigoare:
- GE 022 - 97 Ghid privind executia lucrarilor de demolare a elementelor de construcţii
din beton si beton armat;
- reglementări privind protecţia şi igiena muncii în construcţii;
- norme generale de protecţia împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea
construcţiilor şi instalaţiilor;
- normele securitate și sănătate în muncă (SSM).
4.3 Căi noi de acces sau schimbari ale celor existente, după caz
Pentru realizarea lucrărilor de demolare nu vor fi necesare lucrări de realizare a unor căi
noi de acces şi nici schimbarea căilor de acces existente.
4.4 Metode folosite în demolare

Activitatea de demolarea se va desfășura în următoarele etape:
- Etapa de organizare de șantier
Cuprinde evaluarea amplasamentului sub aspectul pozitionarii utilajelor, stabilirea
traseelor de evacuare, amplasarea containerelor.
- Etapa de demolare
Aceasta se refera la perioada de timp aferenta demolarii propriu-zise și include totalitatea
operațiunilor necesare demolării. Se are în vedere o etapizare a demolării astfel încat să
nu fie necesară o depozitare intermediară și o ocupare pe termen mediu a terenurilor
adiacente.
Etapa implică evacuarea deșeurilor rezultate de la demolare cu luarea măsurilor adecvate
pentru protecția factorilor de mediu și predarea materialelor valorificabile (metal, lemn,
etc.).
4.5 Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare

Pentru realizarea lucrărilor de demolare au fost analizate următoarele alternative:
- demolarea mecanizată realizată cu utilaje de construcţie;
- demolarea manuală.
A fost aleasă metoda de demolare mecanizată, aceasta având un timp mai scurt de
execuţie.
Pag. 347 / 589
4.6 Alte activităţi care pot apărea ca urmare a demolării

În urma lucrărilor de demolare vor rezulta diferite tipuri de deşeuri care vor necesita o
gestionare adecvată în cadrul şantierului. Ca atare, toate elementele rezultate în urma
lucrărilor de demolare se vor depozita pe categorii în limita amplasamentului până la
preluarea acestora în vederea reciclării/valorificării/eliminării de către operatorii economici
autorizaţi.
În vederea uşurării sortării materialelor rezultate în urma lucrărilor demolarea se va face în
etape succesive, demolându-se pe cât posibil pe rând elementele construite ce cuprind
acelaşi tip de materiale, acestea evacuându-se din zona de lucru înainte de următoarea
etapă.
Se va respecta Directiva 2008/98/CE, respectiv OUG nr. 68/2016, prin care deșeurile din
construcţii şi desfiinţări să fie reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare
materială, inclusiv operaţiuni de umplere, rambleiere care utilizează deşeuri pentru a
înlocui alte materiale, de minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri nepericuloase
provenite din activităţile de demolare și desfiinţare.
Pag. 348 / 589
5. DESCRIEREA AMPLASĂRII PROIECTULUI

Tronsonul de cale ferată Craiova - Drobeta Turnu Severin - Caransebeş, face parte din
Coridorul Orient/Est – Mediteranean. Secţiunea de cale ferată a Coridorului Orient/Est
Mediteranean care traversează România are o lungime de 513 km şi este una din cele mai
folosite secţiuni din reţeaua CNCF “CFR” SA, atât pentru traficul de călători şi marfă
naţional cât şi pentru cel internaţional.
Secţiunea de cale ferata Craiova-Drobeta Turnu Severin- Caransebeş, linie de cale ferată
a coridorului est / mediteranean, ce urmează a fi reabilitată, începe la intrarea în staţia
Craiova - km 248 + 760 şi se termină chiar înainte de intrarea în Staţia Caransebeş - km
474 + 925 și are o lungime de 226,165 km.
Din punct de vedere feroviar, linia Craiova - Drobeta Turnu Severin - Caransebeş face
parte din magistrala feroviară 900 şi aparține de două regionale de cale ferată:
- Sucursala Regională CF Craiova: de la km 248 + 760 - km 384 + 500 (total 135,74 km)
- Sucursala Regională de Cale Ferată Timişoara: de la km 384 + 500 - km 474 + 925 (în
total 90,425 km)
Graniţa între regionale este la km 384+500 (între staţiile Vârciorova şi Orşova).
Din punct de vedere administrativ calea ferata, traversează următoarele judeţe pe teritoriul
României:
- judeţul Dolj: km 248 + 760 (staţia c.f. Craiova) – km 290+650 (pod peste râul Jiu, între
staţia c.f. Filiaşi şi Gura Motrului)
- judeţul Mehedinţi: km 290+650 (pod peste râul Jiu între staţia c.f. Filiaşi şi Gura
Motrului) – km 393+200 (cap X staţia c.f. Valea Cernei)
- judeţul Caraş-Severin: km 393+200 (cap X staţia c.f. Valea Cernei) – km 474 + 925
(staţia c.f. Caransebeş)
Figura 5-1 Rețeaua feroviară TEN – T
Pag. 349 / 589
Figura 5-2 Hartă amplasare proiect
Linia existentă a fost împărţită în 4 sectoare cu caracteristici similare, morfologice şi

tehnice:
- Sector 1: Craiova Cap X - Strehaia Cap X (de la km 248 + 760 la km 308 + 528, total
59,768 km) - linie existentă dublă, se afla de-a lungul malurilor nordice ale râurilor Jiu şi
Motru, paralel cu drumul naţional DN6. Staţia cf Craiova este inclusă în cadrul
proiectului (exceptând clădirea staţiei de călători).
Figura 5-3 Detalii traseu sector 1 Craiova Cap X - Strehaia Cap X
Pag. 350 / 589
- Sector 2: Strehaia Cap X – Gura Văii Cap Y (de la km 308 + 528 la km 373 + 197, în
total 64,669 km) - secţiunea cu zona Balota. Această secţiune constă dintr-o singură
linie electrificată de cale şi cuprinde zona montană Balota (de la km 345 + 000 la km
355 + 000).
Figura 5-4 Detalii traseu sector 2 Craiova Cap X - Strehaia Cap X
Figura 5-5 Detalii traseu sector 2 Craiova Cap X - Strehaia Cap X (zona Balota)
- Sector 3: Gura Văii Cap Y – Valea Cernei Cap X (de la km 373 + 197 la km 392 + 695,
în total 19,498 km) - secţiunea de-a lungul Dunării în imediata apropiere a drumului
naţional existent - linie simplă electrificată. O parte din acest traseu are amplasamentul
în zonele protejate Natura 2000 și frontiera cu Serbia. Acest sector prezintă mai multe
viaducte pe afluenţii mici ai Dunării, proveniţi din nord, precum şi 3 tuneluri scurte
(<1000 m) situate în intervalul Gura Văii - Vârciorova.
Pag. 351 / 589
Figura 5-6 Detalii traseu sector 3 Gura Văii Cap Y – Valea Cernei Cap X
Figura 5-7 Sector 3: Poduri existente și tunel existent pe zona Dunării (Vârciova – Orşova)
Pag. 352 / 589
- Sector 4: Valea Cernei Cap X - Caransebeş (de la km 392 + 695 la km 474 + 925, în
total 82,230 km). Pe acest sector există 6 tuneluri scurte (<1000 m) şi mai multe
intersecţii cu drumul naţional existent. Secţiunea montană din valea râului Cerna cu
zona Poarta este electrificată. Staţia cf Caransebeş nu este inclusă în prezentul proiect.
Figura 5-8 Sector 4: Valea Cernei Cap X - Caransebeş
5.1. Distanța faţă de granițe

Proiectul se regăseşte în Anexa 1 a Legii nr. 22/2001 privind evaluarea impactul asupra
mediului în context transfrontier.
Componenta proiectului care se situează cel mai aproape de graniţele altui stat este
tronsonul de cale ferată cuprins între Drobeta Turnu - Severin - Orşova, situat la o distanță
de circa 950 metri față de Serbia. Tronsonul de cale ferată Craiova-Caransebeş este situat
la graniţa cu Serbia pe o distanță de aproximativ 40 kilometri.
Tabel 5-1 Distanța față de granițe

Comuna/Localitate/Judeţ Distanța până la graniţa Distanța până la
(c.f.-graniţa Serbia) malul Serbiei
Șimian 1,24 km 2 km
Drobeta Turnu Severin 500 m 600 m
Gura Văii 700 m 900 m
Orşova 700 m 2 km
Valea Cernei 50 m 4 km
Topleţ 6 km 10 km
Pag. 353 / 589
Figura 5-9 Distanța față de granițe
Investiţiile propuse pentru sectorul mai sus menţionat, reprezintă lucrări de reabilitare şi
modernizare a infrastructurii existente cu menţinerea traseului existent.
În perioada de execuţie impactul produs va fi de durată redusă, cu extindere locală,
limitată la frontul de lucru şi amplasamentul existent al facilitaţilor care vor fi reabilitate.
Execuţia lucrărilor nu va constitui o sursă de poluare din perspectiva impactului
transfrontier.
În faza de exploatare impactul va fi unul pozitiv prin modernizarea liniei de cale ferată în
conformitate cu Specificaţiile Tehnice de Interoperabilitate (STI) şi cu previziunile cererii de
trafic de călători şi de marfă naţional şi internaţional.
Pag. 354 / 589
5.2. Localizarea amplasamentului față de patrimoniul cultural

Identificarea elementelor de patrimoniu cultural existente în zona amplasamentelor
obiectivelor proiectului a avut în vedere informaţiile disponibile la data elaborării
prezentului memoriu, respectiv Legea nr. 5/2000 privind aprobarea planului de amenajare
a teritoriului naţional – Secţiunea III – zone protejate, Ordinul Ministrului Culturii şi Cultelor
nr. 2314/08.07.2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată, şi a Listei
monumentelor istorice dispărute, cu modificările şi completările ulterioare şi Repertoriul
Arheologic Naţional disponibil pe site-ul Institutului de Memorie Culturală
(http://ran.cimec.ro/sel.asp).
În tabelul de mai jos sunt prezentate monumentele de patrimoniu cultural și situri
arheologice ce se află în apropierea liniei c.f.
Din analiza datelor prezentate în tabelul de mai jos rezultă necesitatea ca în timpul
executării lucrărilor să fie asigurată supravegherea arheologică pentru a se evita
distrugerea unor eventuale vestigii arheologice.
Luând în considerare distanţa față de construcţiile arhitecturale şi culturale din zona
proiectului, lucrările de modernizare/reabilitare a liniei c.f. nu vor degrada resursele
culturale localizate în afara căii ferate.
Pentru Gara "Băile Herculane", ce se afla pe Lista monumentelor istorice din judeţul
Caraş-Severin, cod: CS-II-m-A-11025, se vor lua măsuri în funcţie de cerinţele
/recomandările menţionate în avizul de la factorii decizionali în domeniul protecția
patrimoniului cultural și istoric.
Pentru întreg traseul de cale ferată s-au întreprins demersuri, încă din faza de studiu de
fezabilitate, ca supravegherea arheologică și diagnosticul arheologic sa fie realizate de
Institutul Vasile Pârvan.
Pag. 355 / 589
Tabel 5-2 Monumente de patrimoniu cultural și situri arheologice județ Dolj

Nr UAT Localitate Cod RAN Nume Tip Coordonate Distanţa faţă Poziţionarea obiectivului
crt Comuna geografice de linia c.f. de-a lungul tronsonului CF
(m) proiectat
1 Dolj Cernele 70058.01 Situl arheologic de la aşezare 44°32’87.40’’ Craiova-Cernele
Cernele - Poianca şi necropolă 23°74’05.10’’ 1200 km 248+760-km 256+878
2 Craiova 69919.03 Situl arheologic de la aşezare 44°34’61.30’’ 80 Craiova-Cernele
Craiova - Valea 23°78’66.90’’ km 248+760-km 256+878
Şarpelui
3 Rovine 70085.01 Aşezarea medievală aşezare 44°35’33.80’’ 2400 Cernele-Işalniţa
timpurie de la Rovine 23°72’47.20’’ km 256+878-km 263+225
4 Işalniţa 70101.01 Tezaurul monetar de tezaur 44°39’36.80’’ 1300 Işalniţa
la Işalniţa monetar 23°73’42.50’’ km 261+070-km 263+225
5 Potmelţu 71947.01 Cetatea de la cetate 44°41’02.40’2 5019 Ișalnița-Răcari Hm.
Potmelţu - Botu 3°64’72.10’’ Km 263+225-km 280+142
Cetăţii
6 Izvor 70254.01 Cetatea dacică de la cetate 44°42’15.20’’ 6300 Ișalnița-Răcari Hm.
Izvor - La Cetate 23°79’26.10’’ Km 263+225-km 280+142
7 Almăj 70575.01 Situl arheologic de la aşezare 44°44’57.90’’ 1700 Ișalnița-Răcari Hm.

Almăj - Şcoala 23°70’40.30’’ Km 263+225-km 280+142
generală
8 Coţofenii 71929.01 Situl arheologic de la locuire 44°42’69.20’’ 8500 Ișalnița-Răcari Hm.
Din Dos Coţofenii din Dos - 23°58’00.90’’ Km 263+225-km 280+142
Cetatea Jidovilor
(Dealul Botul Mare)
Pag. 356 / 589
Nr UAT Localitate Cod RAN Nume Tip Coordonate Distanţa faţă Poziţionarea obiectivului
crt Comuna geografice de linia c.f. de-a lungul tronsonului CF
(m) proiectat
9 Sopot 74251.01 Situl arheologic de la aşezare 44°41’24.50’’ 15000 Ișalnița-Răcari Hm.
Sopot - La Bărzuica 23°49’28.90’’ Km 263+225-km 280+142
10 Salcia 70842.01 Aşezarea din epoca aşezare 44°48’15.70’’ 10000 Ișalnița-Răcari Hm.
bronzului târziu de la 23°44’89.40’’ Km 263+225-km 280+142
Salcia-Litne
11 Răcarii De 71108.02 Castrul de la Răcarii castru 44°51’38.90’’ 100 Ișalnița-Răcari Hm.
Jos de Jos 23°57’25.40’’ Km 263+225-km 280+142
12 Brădeşti 71064.01 Cetatea dacică de la cetate 44°51’07.10’’ 2500 Ișalnița-Răcari Hm.
Brădeşti - Valea Rea 23°62’02.60’’ Km 263+225-km 280+142
13 Godeni 73148.02 Situl arheologic de la aşezare 44°54’76.60’’ 13000 Ișalnița-Răcari Hm.
Godeni - Piscul cu fortificată 23°73’80.20’’ Km 263+225-km 280+142
jidovi
14 Godeni 73148.01 Cetatea daco-romană cetate 44°54’76.60’’ 13000 Ișalnița-Răcari Hm.
de la Godeni - La 23°73’80.20’’ Km 263+225-km 280+142
Pleaşa
Pag. 357 / 589
Tabel 5-3 Monumente de patrimoniu cultural și situri arheologice județ Mehedinți

Nr UAT Localitate/ Cod RAN Nume Tip Coordonate Distanţa Poziţionarea obiectivului
crt Comuna Stereo 70 faţă de de-a lungul tronsonului
(x,y) linia c.f. CF proiectat
( m)
1 MH Gura Motrului 111042.01 Ansamblul Mănăstirii Gura mănăstire 44°55’06’’ 2300 Gura Motrului Hm
Motrului 23°44’58.50’’ km 291+650-km 293+243
2 Butoieşti 111015.01 Tezaurul monetar de la tezaur 44°58’63.10’’ 700 Butoiești Hm.-Tâmna
Butoieşti - La nucul lui Fănică monetar 23°38’44’’ km 297+959-km 323+908
3 Buiceşti 111033.02 Situl arheologic de la Buiceşti aşezarea 44°56’50.30’’ 2000 Butoiești Hm.-Tâmna
- Mangu 23°36’92.90’’ km 297+959-km 323+908
4 Buiceşti 111033.01 Situl arheologic de la Buiceşti aşezare 44°56’45.40’’ 2400 Butoiești Hm.-Tâmna
- Ceair 1 multistrati 23°35’96.80’’ km 297+959-km 323+908
ficată
5 Buiceşti 111033.03 Aşezarea romană de la aşezare 44°55’84.30’’ 3100 Butoiești Hm.-Tâmna
Buiceşti - Ceair 2 23°35’24.70’’ km 297+959-km 323+908
6 Tâmna 113741.01 Biserica Sf. Nicolae de la biserică 44°56’94.40’’ 2500 Butoiești Hm.-Tâmna
Tâmna 23°01’94.50’’ km 297+959-km 323+908
7 Rocşoreni 111658.01 Situl arheologic de la aşezare 44°53’12.70’’ 7000 Butoiești Hm.-Tâmna
Rocşoreni - Piscul Bărângii 23°06’58’’ km 297+959-km 323+908
8 Dumbrava de 111621.01 Biserica Sf. Ioan Botezătorul biserică 44°51’51.10’’ 9000 Butoiești Hm.-Tâmna
Sus de la Dumbrava de Sus 23°11’86.70’’ km 297+959-km 323+908
9 Pârvuleşti 111373.01 Movila de epocă necunoscută tumul 44°66’52.30’’ 10000 Butoiești Hm.-Tâmna
de la Pârvuleşti 23°00’98.30’’ km 297+959-km 323+908
- Drumul Băii
Pag. 358 / 589
( m)
10 Pârvuleşti 111373.03 Movila de epocă necunoscută tumul 44°66’62.10’’ 11000 Butoiești Hm.-Tâmna km
de la Pârvuleşti - Piscul 23°01’56.70’’ 297+959-km 323+908
Lupului
11 Pârvuleşti 111373.04 Movila de epocă necunoscută tumul 44°67’35.40’’ 12000 Butoiești Hm.-Tâmna
de la Pârvuleşti - Racoveanu 23°01’47.30’’ km 297+959-km 323+908
12 Pârvuleşti 111373.02 Mormânt de incineraţie din mormânt 44°68’13.50’’ 14000 Butoiești Hm.-Tâmna km
perioada La Tene de la 2301335 297+959-km 323+908
Pârvuleşti
13 Ştefan Odobleja 112655.01 Situl arheologic de la Ştefan aşezare 44°58’36.20’’ 3400 Butoiești Hm.-Tâmna
Odobleja - Pătrăşcoanea 22°82’44.40’’ km 297+959-km 323+908
14 Bistriţa 112094.01 Aşezarea romană de la aşezare 44°58’24’’ 2800 Butoiești Hm.-Tâmna
Bistriţa - Ursoaica 22°75’99’’ km 297+959-km 323+908
15 Ergheviţa 109880.01 Aşezarea romană de la aşezare 44°60’24.50’’ 800 Tâmna-Drobeta Tr.
Ergheviţa - La lilieci 22°76’84.80’’ Severin km 323+908-km
365+080
16 Şimian 109835.04 Necropola romană de la necropolă 44°59’05.90’’ 1400 Tâmna-Drobeta Tr.
Şimian - Km. Fluvial 923 22°73’70.60’’ Severin km 323+908-km
365+080
17 Şimian 109835.02 Aşezarea de epoca romană aşezare 44°58’77.80’’ 1580 Tâmna-Drobeta Tr.
de la Şimian 22°73’51.80’’ Severin km 323+908-km
- KM. Fluvial 923 365+080
Pag. 359 / 589
( m)
18 Gura Văii 109791.01 Fortificaţiile de la Gura Văii - fortificaţie 44°59’47.50’’ 80 Tâmna-Drobeta Tr.
Insula Banului 22°72’73.50’’ Severin km 323+908-km
365+080
19 Şimian 109835.06 Aşezarea romană de la Vilă 44°59’49.90’’ 1400 Tâmna-Drobeta Tr.
Şimian - La observator rustica 22°72’74.50’’ Severin km 323+908-km
365+080
20 Şimian 109835.07 Valul Brazda lui Novac de la val de 44°60’15.90’’ 1020 Tâmna-Drobeta Tr.
Şimian - Ferma nr. 8 pământ 22°72’21.30’’ Severin km 323+908-km
365+080
21 Şimian 109835.05 Situl arheologic de la Şimian aşezare 44°60’13.50’’ 1050 Tâmna-Drobeta Tr.
- Km. fluviali 924+500 - 925 22°71’90.40’’ Severin km 323+908-km
365+080
22 Şimian 109835.03 Cimitirul din epoca modernă necropolă 44°61’32’’ 90 Tâmna-Drobeta Tr.
de la Şimian 22°71’35.50’’ Severin km 323+908-km
365+080
23 Şimian 109835.01 Situl arheologic de la Şimian - aşezare 44°61’28.30’’ 1140 Tâmna-Drobeta Tr.
Ostrovul Şimian 22°68’38.50’’ Severin km 323+908-km
365+080
24 Cerneţi 109844.09 Ansamblul fostei Mănăstiri mănăstire 44°63’39.70’’ 2200 Tâmna-Drobeta Tr.
Cerneţi (Biserica Sf. Treime) 22°70’80.50’’ Severin km 323+908-km
365+080
Pag. 360 / 589
( m)
25 Cerneţi 109844.01 Necropola hallstattiană de la necropolă 44°63’91’’ 3300 Tâmna-Drobeta Tr.
Cerneţi - CAP tumulară 22°71’13.20’’ Severin km 323+908-km
365+080
26 Cerneţi 109844.02 Ziduri romane de la Cerneţi - fortificaţie 44°63’91’’ 3300 Tâmna-Drobeta Tr.
Moara Mănescului 22°71’13.20’’ Severin km 323+908-km
365+080
27 Halânga 112496.01 Aşezarea romană de la aşezare 44°67’73.20’’ 6000 Tâmna-Drobeta Tr.
Halânga - La Poligon 22°68’78’’ Severin km 323+908-km
365+080
28 Putinei 112502.02 Necropola medievală de la necropolă 44°68’04.90’’ 6500 Tâmna-Drobeta Tr.
Puţinei 22°70’18.70’’ Severin km 323+908-km
365+080
29 Putinei 112502.01 Castrul roman de la Puţinei castru 44°68’04.90’’ 6500 Tâmna-Drobeta Tr.
- La Cetatea lui Negru Vodă 22°70’18.70’’ Severin km 323+908-km
365+080
30 Drobeta-Turnu 109782.01 Oraşul roman Drobeta aşezare 44°62’48.10’’ 120 Tâmna-Drobeta Tr.
Severin urbană 22°66’84’’ Severin km 323+908-km
365+080
31 Drobeta-Turnu 109782.02 Situl arheologic de la cetate 44°62’39.50’’ 80 Tâmna-Drobeta Tr.
Severin Drobeta-Turnu Severin 22°66’60’' Severin km 323+908-km
- str. Independenţei nr. 2 365+080
Pag. 361 / 589
( m)
32 Drobeta-Turnu 109782.05 Biserica medievală de la biserică 44°63’16.50’’ 700 Tâmna-Drobeta Tr.
Severin Drobeta-Turnu Severin - str. 22°65’63’’ Severin km 323+908-km
Independenţei nr. 2 365+080
33 Drobeta-Turnu 109782.06 Castrul roman de la Drobeta- castru 44°63’16.50’’ 700 Tâmna-Drobeta Tr.
Severin Turnu Severin - str. 22°65’63’’ Severin km 323+908-km
Independenţei nr. 2 365+080
34 Drobeta-Turnu 109782.04 Biserica medievală de la biserică 44°63’16.50’’ 700 Tâmna-Drobeta Tr.
Severin Drobeta-Turnu Severin - Bd. 22°65’63’’ Severin km 323+908-km
Carol I 365+080
35 Drobeta-Turnu 109782.07 Ruinele cetăţii Severinului de cetate 44°63’16.50’’ 700 Tâmna-Drobeta Tr.
Severin la Drobeta-Turnu Severin 22°65’63’’ Severin km 323+908-km
365+080
36 Drobeta-Turnu 109782.08 Podul roman de la Drobeta- pod de 44°63’16.50’’ 700 Tâmna-Drobeta Tr.
Severin Turnu Severin piatră 22°65’63’’ Severin km 323+908-km
365+080
37 Drobeta-Turnu 109817.01 Situl arheologic de la aşezare 44°62’86’’ Tâmna-Drobeta Tr.
Severin Drobeta-Turnu Severin - şi 22°61’18.40’’ Severin km 323+908-km
cartier Schela Cladovei necropolă 365+080
38 Orşova 110072.05 Aşezarea daco-romană de la aşezare 44°72’68.60’’ 2000 Drobeta -Orșova km
Orşova - Isnaia în Jupalnic 22°39’64.90’’ 363+060-km 388+977
39 Orşova 110072.06 Cetatea medievală de la cetate 44°72’68.60’’ 2000 Drobeta Tr. Severin -
Orşova 22°39’64.90’’ Orșova km 363+060-km
388+977
Pag. 362 / 589
( m)
40 Orşova 110072.02 Aşezarea Starčevo - Criş de aşezare 44°72’68.60’’ 2000 Drobeta Tr. Severin -
la Orşova 22°39’64.90’’ Orșova
km 363+060-km 388+977
41 Orşova 110072.08 Insula fortificată Ada Kaleh insulă 44°72’68.60’’ 2000 Drobeta Tr. Severin -
de la Orşova 22°39’64.90’’ Orșova
km 363+060-km 388+977
42 Orşova 110072.03 Castrul roman Zernes-Dierna castru 44°72’68.60’’ 2000 Drobeta Tr. Severin -
de la Orşova 22°39’64.90’’ Orșova
km 363+060-km 388+977
44 Orşova 110072.04 Orasul roman Dierna de la aşezare 44°72’68.60’’ 2000 Drobeta Tr. Severin -
Orsova urbană 22°39’64.90’’ Orșova
km 363+060-km 388+977
44 Orşova 110072.07 Spălătoriile din epoca spălătorie 44°72’68.60’’ 2000 Drobeta Tr. Severin -
medievală de la Orşova 22°39’64.90’’ Orșova
km 363+060-km 388+977
Pag. 363 / 589
Tabel 5-4 Monumente de patrimoniu cultural și situri arheologice județ Caraș-Severin

Nr UAT Localitate/ Cod RAN Nume Tip Coordonate Distanţa Poziţionarea
crt Comuna geografice față de obiectivului
linia c.f. de-a lungul tronsonului
(m) CF proiectat
1 CS Topleţ 54396.04 Aşezarea daco-romană de aşezare 44°80’20.60’’ pe calea Orșova-Topleț Hm.
la Topleţ. în hotarul 22°38’77.30’’ ferată km 386+655-
localităţii, la 1 km în km388+977
amonte de confluenţa
pârâului Sicheviţa cu râul
Cerna
2 Topleţ 54396.01 Ruinele apeductului Sub apeduct 44°80’20.60’’ pe calea f Orșova-Topleț Hm. km
Iorgovan de la Topleţ. pe 22°38’77.30’’ erată 386+655- km388+977
linia ferată
3 Topleţ 54396.05 Situl arheologic de la carieră 44°80’20.60’’ pe calea Orșova-Topleț Hm. km
Topleţ - Cariera Topleţ 22°38’77.30’’ ferată 386+655- km388+977
4 Topleţ 54396.02 Apeductul Podul Turcilor apeduct 44°80’20.60’’ pe calea Orșova-Topleț Hm. km
de la Topleţ 22°38’77.30’’ ferată 386+655- km388+977
5 Topleţ 54396.03 Aşezarea neolitică de la aşezare 44°80’20.60’’ pe calea Orșova-Topleț Hm. km
Topleţ 22°38’77.30’’ ferată 386+655- km388+977
6 Băile 50941.03 Atelierul medieval de la atelier în 44°86’22’’ 400 Orșova-Băile
Herculane Pecinişca - Peştera peşteră 22°39’71.70’’ Herculane km
Victoria din Peretele 388+977-km 405+870
Şoimilor
7 Băile 50941.02 Locuirea în peşteră de la aşezare în 44°86’22’’ 400 Orșova-Băile
Herculane Pecinişca- Peştera Mare peşteră 22°39’71.70’’ Herculane km
din Şoronişte 388+977-km 405+870
Pag. 364 / 589

(m) CF proiectat
8 Băile 50941.04 Aşezarea Coţofeni de la aşezare 44°86’22’’ 400 Orșova-Băile
Herculane Pecinişca 22°39’71.70’’ Herculane
km 388+977-km
405+870
9 Băile 50941.01 Situl arheologic de la aşezare în 44°86’22’’ 400 Orșova-Băile
Herculane Pecinişca- Peştera Gaura peşteră 22°39’71.70’’ Herculane
Ungurului km 388+977-km
405+870
10 Băile 50932.01 Situl arheologic din epoca aşezare şi 44°87’85’' 900 Orșova-Băile
Herculane romană de la Băile necropolă 22°41’54.60’’ Herculane
Herculane - Zona Cazino, km 388+977-km
Parc Central 405+870
11 Mehadia 53283.07 Necropola medievală de la necropolă 44°90’35.50’’ 1000 Mehadia-Teregova
Mehadia - Valea 22°36’54.20’’ km 409+000-km
Bolovaşniţei. la 3 km N de 442+000
localitate, lângă castrul
roman
12 Mehadia 53283.10 Aşezarea preistorică de la aşezare 44°90’35.50’’ 500 Mehadia-Teregova
Mehadia - Dealul Şoşdea. 22°36’54.30’’ km 409+000-km
În partea de SV a localităţii, 442+000
în dreapta
râului Bela Reca, a căii
ferate şi podului CFR
Pag. 365 / 589

(m) CF proiectat
13 Mehadia 53283.05 Situl arheologic de la aşezare 44°90’35.50’’ 1200 Mehadia-Teregova
Mehadia - Ulici. La 1 km 22°36’54.40’’ km 409+000-km
nord de sat, pe malul stâng 442+000
al râului Belareca
14 Valea 53318.03 Aşezarea hallstattiană de aşezare şi 44°94’68.20’’ 800 Mehadia-Teregova
Bolvaşniţa la Valea Bolvaşniţa - necropolă 22°38’63.60’’ km 409+000-km
Luncă. în imediata 442+000
vecinătate a intersecţiei
drumului spre Valea
Bolvaşniţa cu şoseaua
europeană
15 Petnic 53050.01 Aşezarea Balta Sărată de aşezare 44°97’50’’ 4000 Mehadia-Teregova
la Petnic. în hotar 22°28’98.90’’ km 409+000-km
442+000
16 Petnic 53050.02 Aşezarea romană de la aşezare 44°97’50’’ 3000 Mehadia-Teregova
Petnic- La Selişte 22°28’98.90’’ km 409+000-km
442+000
17 Cruşovăţ 52133.01 Aşezarea daco-romană de aşezare 44°99’61.30’’ 500 Mehadia-Teregova
la Cruşovăţ - Luncă''. la 22°31’97.60’’ km 409+000-km
sud de sat 442+000
18 Cuptoare 52142.01 Situl arheologic de la aşezare şi 45°01’02.10’’ 300 Mehadia-Teregova
Cuptoare - Dealul Sfogea. necropolă 22°30’61.90’’ km 409+000-km
la 1 km SE de sat 442+000
Pag. 366 / 589

(m) CF proiectat
19 Cornea 52124.01 Aşezarea Tiszapolgar de la aşezare 45°03’94.50’’ 400 Mehadia-Teregova
Cornea 22.31907 km 409+000-km
442+000
20 Domaşnea 52730.02 Fortificaţia medievală de la fortificaţie 45°08’29.80’’ 1000 Mehadia-Teregova
Domaşnea - Potoc. la 3 km de pământ 22°31’75.20’’ km 409+000-km
NV de sat 442+000
21 Domaşnea 52730.01 Aşezarea romană de la aşezare 45°08’29.80’’ 2000 Mehadia-Teregova
Domaşnea - Coveiul lui 22°31’75.20’’ km 409+000-km
Ioşca. la 1 km S de sat, 442+000
spre Orşova
22 Domaşnea 52730.08 Castrul roman Ad castru 45°08’29.80’’ 600 Mehadia-Teregova
Pannonios şi drumul roman 22°31’75.20’’ km 409+000-km
de la Domaşnea 442+000
23 Teregova 54289.01 Castrul militar auxiliar Ad castru 45°16’84.80’’2 600 Mehadia-Teregova
Pannonios de la Teregova 2°25’83’’ km 409+000-km
442+000
24 Armeniş 51252.01 Situl arheologic de la aşezare 45°20’81.70’’ 400 Teregova-Slatina-
Armeniş-Cracul Grozii. Pe 22°30’98’’ Timiş km 442+000-km
dealul situat în faţa staţiei 454+900
CFR Armeniş
25 Armeniş 51252.02 Schitul de la Armeniş - biserică 45°20’81.70’’ 200 Teregova-Slatina-
Piatra Scrisă'' 22°30’98’’ Timiş km 442+000-km
454+900
Pag. 367 / 589

(m) CF proiectat
26 Slatina-Timiş 54065.05 Situl arheologic de la aşezare 45°26’08.70’’ 500 Teregova-Slatina-

Slatina - Timiş - Gura 22°28’61.10’’ Timiş
Ilovei. în zona gării C.F.R., km 442+000-km
în stânga şoselei Băile 454+900
Herculane-Caransebeş, pe
prima terasă a Timişului
27 Slatina-Timiş 54065.04 Aşezarea de epocă aşezare 45°26’08.70’’ 1500 Teregova-Slatina-
romană de la Slatina- Timiş 22°28’61.10’’ Timiş km 442+000-km
454+900
28 Ilova 54074.02 Aşezările hallstattiene de la aşezare 45°26’08.70’’ 300 Slatina-Timiş-Valea
Ilova - ,,Şesul cu Spini''. în 22°28’61.10’’ Timişului
vecinatatea căii ferate care km 454+900-km
leagă Băile Herculane de 466+800
Caransebeş
29 Bucoşniţa 51760.03 Construcţie romană de la construcţie 45°30’12.10’’ 300 Slatina-Timiş-Valea
Bucoşniţa - Sălişte 22°26’86’’ Timişului km 454+900-
km 466+800
30 Vălişoara 51797.01 Aşezarea romană de la aşezare 45°31’64.30’’ 400 Slatina-Timiş-Valea
Vălişoara 22°28’68’’ Timişului km 454+900-
km 466+800
Pag. 368 / 589

(m) CF proiectat
31 Vălişoara 51797.02 Aşezarea hallstattiană de aşezare 45°31’64.30’’ 150 Slatina-Timiş-Valea
la Vălişoara 22°28’68’’ Timişului km 454+900-
km 466+800
32 Bucoşniţa 51760.03 Construcţii romane la construcţie 45°30’07.30’’ 1000 Slatina-Timiş-Valea
Bucoşniţa - Şes''. 1 km SE 22°26’92.90’’ Timişului km 454+900-
de gara Vălişoara şi 1,5-2 km 466+800
km S de aşezarea romană
33 Petroşniţa 51788.01 Aşezarea din epoca aşezare 45°32’17.40’’ 800 Slatina-Timiş-Valea
bronzului de la Petroşniţa. 22°25’76.10’’ Timişului km 454+900-
în dreapta şoselei km 466+800
europene Băile Herculane -
Caransebeş, între calea
ferată şi şosea, pe terasa a
doua a Timişului
34 Buchin 51706.02 Mormântul cu criptă de la mormânt 45°36’65’’ 270 Slatina-Timiş-Valea
Buchin - Biserica Ortodoxă 22°22’79.20’’ Timişului km 454+900-
km 466+800
35 Valea 51742.06 Aşezarea de epocă aşezare 45°34’79.20’’ 1300 Slatina-Timiş-Valea
Timişului romană de la Valea 22°26’46.50’’ Timişului
Timişului km 454+900-km
466+800
36 Valea 51742.01 Situl arheologic de la Valea aşezare 45°34’79.20’’ 1300 Slatina-Timiş-Valea
Timişului Timişului - Rovina 22.26465 Timişului
Pag. 369 / 589

(m) CF proiectat
km 454+900-km
466+800
37 Valea 51742.03 Aşezarea Basarabi de la aşezare 45°34’79.20’’ 1300 Slatina-Timiş-Valea
Timişului Valea Timişului- Rât 22°26’46.50’’ Timişului
km 454+900-km
466+800
38 Valea 51742.04 Aşezarea hallstattiană de aşezare 45°34’79.20’’ 1300 Slatina-Timiş-Valea
Timişului la Valea Timişului - 22°26’46.50’’ Timişului km 454+900-
Tăbărâşte km 466+800
39 Valea 51742.02 Situl arheologic de la aşezare 45°34’79.20’’ 1300 Slatina-Timiş-Valea
Timişului Valea Timişului 22°26’46.50’’ Timişului km 454+900-
km 466+800
40 Valea 51742.05 Movilele de epocă aşezare 45°34’79.20’’ 1300 Slatina-Timiş-Valea
Timişului necunoscută de la Valea 22°26’46.50’’ Timişului km 454+900-
Timişului - La Nemţi km 466+800
41 Prisian 51733.01 Aşezarea Coţofeni de la aşezare 45°35’81.80’’ 900 Slatina-Timiş-Valea
Prisian- Cucuiul lui Ostâvă 22°24’07.10’’ Timişului km 454+900-
km 466+800
42 Caransebeş 51029.10 Situl arheologic de la aşezare si 45°43’31.50’’ 800 Valea Timişului-
Caransebeş - Poligon - necropola 22°16’45.70’’ Caransebeş km
Livadă 466+800-km
466+474+600
Pag. 370 / 589

(m) CF proiectat
43 Caransebeş 51029.07 Situl arheologic de la aşezare 45°38’65.20’’ 1000 Valea Timişului-
Caransebeş -Balta Sărat- 22°24’15.60’’ Caransebeş km
Câmpul lui Poşta 466+800-km
466+474+600
44 Caransebeş 51029.03 Situl arheologicde la aşezare si 45°40’18.90’’ 1200 Valea Timişului-
Caransebeş - Mehala necropola 22°23’97.60’’ Caransebeş km
466+800-km
466+474+600
45 Caransebeş 51029.40 Situl arheologic de la aşezare 45°38’97.10’’ 1300 Valea Timişului-
Caransebeş - Sat Bătrân'' 22°24’20.80’’ Caransebeş km
466+800-km
466+474+600
Pag. 371 / 589
Tabel 5-5 Obiective de interes public județ Dolj

Nr. UAT Localitate Obiective de interes public Reper distanţa faţă Coordonate
Crt. Comuna de linia c.f. (m) Stereo 70 (x,y)
1 Dolj Craiova Grădina Botanică Alexandru Buia 1600 44°32’38.87’’
23°78’41.57’’
2 Craiova Muzeul de Artă din Craiova 1900 44°32’39.48’’
23°81’70.17’’
3 Craiova Stadionul Ion Oblemenco 2800 44°31’36.15’’
23°78’41.27’’
4 Craiova Parcul Romanescu 3100 44°29’91.80’’
23°80’25.93’’
5 Craiova Parcul Tineretului 3900 44°30’86.20’’
23°76’00.52’’
6 Craiova Palatul Jean Mihail - Muzeul de Artă 2000 46°17’38.99’’
21°32’02.68’’
7 Craiova Opera Română Craiova 1900 44°31’89.21’’
23°79’20.65’’
8 Craiova Catedrala Mitropolitană Sfântul Dumitru 2400 44°31’50.70’’
23°79’20.50’’
9 Craiova Filarmonica Oltenia 2100 44°31’72.19’’
23°79’45.96’’
10 Craiova Muzeul Olteniei 2300 44°31’86.35’’
23°79’34.77’’
11 Cernele Ştrand Coloseum 2300 44°34’73.43’’
23°73’24.84’’
Pag. 372 / 589
12 Işalnita Biserica Adormirea Maicii Domnului 1200 44°38’97.96’’

23°73’91.56’’
13 Işalnita Stadionul Oltenia 300 44°38’16.07’’
23°73’04.12’’
15 Işalnita Satul de vacanţă Breasta 5500 44°34’31.63’’
23°69’20.70’’
16 Coţofenii din Faţă Conacul Coţofenilor 1200 44°45’42.50’’
23°65’68.21’’
17 Coţofenii din Faţă Biserica Adormirea Maicii Domnului 1300 44°45’41.20’’
23°65’79.69’’
18 Răcarii de Jos Parohia Răcarii de Jos 600 44°52’27.63’’
23°57’19.34’’
Tabel 5-6 Obiective de interes public județ Mehedinți

Nr. UAT Localitate/ Obiective de interes public Distanţa faţă Coordonate
1 Mehedinţi Butoieşti Conacul Raduțeștilor 400 44°58’75.68’’
23°37’08.67’’
2 Butoieşti Biserica de lemn 450 44°58’72.49’’
23°37’26.44’’
3 Tâmna Biserica Ortodoxă 2300 44°57’14°40’’
23°01’45.46’’
4 Şimian Stadionul de fotbal 100 44°61’25.12’’
22°71’82.65’’
5 Şimian Insula Şimian 1100 44°60’97.41’’
22°69’08.77’’
Pag. 373 / 589
6 Cerneţi Cula lui Tudor Vladimirescu 4800 44°66’12.63’’

22°72’22.04’’
7 Gura Vaii Muzeul Porţile de Fier 50 44°67’55.23’’
22°53’25.33’’
8 Cerneţi Stadionul Pandurii 2300 44°64’01.70’’
22°70’55.59’’
9 Cerneţi Mănăstirea 2000 44°63’42.59’’
22°70’77.51’’
10 Drobeta Turnu Severin Palatul Culturii “Theodor Costescu” 300 44°62’35.18’’
22°65’47.20’’
11 Drobeta Turnu Severin Cetatea Medievală a Severinului 100 44°62’26.61’’
22°65’63.83’’
12 Drobeta Turnu Severin Castelul de Apă 900 44°62’97.78’’
22°65’21.34’’
13 Drobeta Turnu Severin Castrul Roman 100 44°62’51.03’’
22°66’78.86’’
14 Drobeta Turnu Severin Podul lui Traian 50 44°62’37.01’’
22°66’71.34’’
15 Drobeta Turnu Severin Parcul Gării 50 44°62’26.48’’
22°64’50.21’’
16 Drobeta Turnu Severin Parcul Rozelor 90 44°62’26.94’’
22°65’15.41’’
17 Drobeta Turnu Severin Monumentul eroilor 60 44°62’33.05’’
22°65’21.48’’
18 Drobeta Turnu Severin Parcul Dragalina 190 44°62’35.80’’
22°65’68.83’’
Pag. 374 / 589
19 Drobeta Turnu Severin Stadionul Municipal 2100 44°63’87.81’’

22°66’72.09’’
20 Drobeta Turnu Severin Parcul Aluniş 700 44°62’72.56’’
22°63’94.61’’
21 Drobeta Turnu Severin Fântana Cinetică 500 44°62’43.54’’
22°65’42.66’’
22 Drobeta Turnu Severin Muzeul de artă 400 44°62’51.56’’
22°65’58.24’’
24 Orşova Insula Ada Kaleh 400 44°61’15.89’’
22°68’63.92’’
26 Gura Văii Portile de Fier 40 44°67’70.49’’
22°53’20.19’’
27 Orşova Muzeul Regiunii Porţile De Fier 50 44°62’48.62’’
22°66’63.77’’
28 Orşova Stadionul Municipal Orsova 1900 44°71’10.45’’
22°40’37.84’’
29 Orşova Mănăstirea Sfanta Ana 2300 44°71’17.11’’
22°39’75.71’’
Pag. 375 / 589
Tabel 5-7 Obiective de interes public județ Caraș-Severin

Nr. UAT Localitate/ Obiective de interes public Distanţa faţă Coordonate
1 Caraş-Severin Topleţ Morile de apă 450 44°79’90.80’’
22°39’59.86’’
2 Topleţ Biserica Betania 260 44°79’7922’’
22°39’4527’’
3 Băile Herculane Băile Imperiale Austriece 3200 44°88’83.97’’
22°42’26.46’’
4 Băile Herculane Parcul Central 3300 44°88’81.61’’
22°42’39.55’’
5 Băile Herculane Cazinoul 3000 44°88’80.98’’
22°42’46.76’’
6 Băile Herculane Statuia lui Hercules 3200 44°89’09.63’’
22°42’47.72’’
7 Băile Herculane Podul Roşu 2500 44°88’23.52’’
22°41’53.31’’
8 Băile Herculane Podul de Piatră 3400 44°88’96.60’’
22°42’42.94’’
9 Băile Herculane Grota Haiducilor 4000 44°89’64.77’’
22°42’83.89’’
10 Mehadia Crucea Mehadia 1370 44°90’27.95’’
22°37’33.91’’
11 Teregova Lacul Trei Ape 10000 45°21’40.19’’
22°14’06.00’’
12 Teregova Biserica ortodoxă Teregova 70 45°14’80.22’’
22°28’2323’’
Pag. 376 / 589
13 Armeniş Schitul Piatra Scrisă 300 45°21’72.19’’

22°29’91.06’’
14 Caransebeş Lacul Zervesti 6000 45°40’3124’’
22°30’22.76’’
15 Caransebeş Masivul Muntele Mic 15000 45°36’73.75’’
22°47’45’.29’’
16 Caransebeş Muzeul judeţean de 1100 45°41’43.68’’
etnografie şi al Regimentului de Graniţa 22°21’37.01’’
17 Caransebeş Parcul General I. Dragalina 1100 44°72’32.42’’
22°39’97.73’’
18 Caransebeş Parcul Teiuş 250 45°40’96.41’’
22°20’66.07’’
19 Caransebeş Piaţa Revoluţiei 1100 45°41’10.65’’
22°21’78.18’’
20 Caransebeş Turnul lui Ovidiu 9000 45°39’35.65’’
22°34’86.56’’
21 Caransebeş Statuia General I. Dragalina 1000 45°41’35.30’’
22°21’46.62’’
22 Caransebeş Stadionul Municipal 220 45°41’17.25’’
22°20’50.35’’
23 Caransebeş Catedrala Învierea Domnului 1200 45°41’19.27’’
22°21’79.66’’
Pag. 377 / 589
5.3. Harţi și fotografii ale amplasamentului
Craiova Ișalnița
Zona Dunării unde traseul nu se dublează.
Pag. 378 / 589
Topleț Mehadia
5.3.1. Caracteristici fizice ale mediului, atât naturale cât și artificiale
5.3.1.1. Caracteristici geomorfologice și hidrologice
Tronsonul de cale ferată Craiova-Drobeta Turnu Severin traversează județele Dolj,
Mehedinți și Caraș-Severin.
Din punct de vedere morfologic în județul Dolj, calea ferată de la Craiova la Strehaia se
înscrie pe limita dintre Piemontul Getic în nord și Câmpia Olteniei în sud. Această zonă
este caracterizată prin dealuri și platouri piemontane din ce în ce mai înalte și mai
fragmentate spre nord.
Unitățile morfo-structurale ce apațin Piemontului Getic sunt:
- Piemontul Bălăciței care are aspectul unui întins platou piemontan ce înclină către Sud -
Est cu o pantă generală de circa 3%, coborând, altimetric de la 280-285 m până la 120-
180 m.
- Dealurile Amaradiei, sunt o subunitate a Piemontului Oltețului și sunt cuprinse în mod
obișnuit între râurile Jiu și Olteț. Acestea se extind pe teritoriul județului Dolj numai prin
culmile lor de sud. Astfel, între valea Amaradiei care are aspect de culoar depresionar
mult extins la nivelul terasei de 6 – 8 m, culoarul Jiului și Valea Boului, se găsește
Dealul Meteului, sub forma unui larg platou piemontan fragmentat marginal de o serie
de văi torențiale.
În județul Mehedinți, calea ferată se înscrie pe limita dintre Piemontul Bălăciței în sud și
Piemontul Motrului în nord. Această zonă este caracterizată prin dealuri și platouri
piemontane din ce în ce mai înalte și mai fragmentate spre nord.
Unitățile morfo-structurale traversate de calea ferată în județul Mehedinți sunt:
- Podișul Mehedinți, parte a unităților deluroase. Acesta este o unitate structurală
carpatică, mai puțin înaltă, cu aspect de platou adanc fragmentat de ape, face trecerea
dintre munții Mehedinți și dealurile piemontane din partea de sud-est și are înălțimi de
500-700 m.
- Piemontul Motrului, se află în partea de nord față de linia cf și cuprinde Dealurile Jilțului
si Dealurile Coșuștei. Piemontul Motrului, prezintă o succesiune de culmi plate cu
aspect de platouri înguste, suspendate față de văile largi ale Motrului, Coșuștei,
Hușniței și Drincei, adevarate culoare depresionare și constituie cea mai întinsă unitate
de relief din cadrul județului Mehedinți. Piemontul Montrului cuprinde și Dealurile Jilțului
Pag. 379 / 589
dar și Dealurile Coșuștei. De asemenea în partea de sud a căii ferate, în zona orașului
Stehaia, se află și podișul Strehaiei care este parte componentă a podișului Getic.
Din punct de vedere morfologic în județul Caraș-Severin, amplasamentul studiat se
situează pe Valea Cernei, la limita de contact dintre Munții Cernei, Munții Mehedinți și
Munții Almajului. Valea Cernei colectează apele din munții Cernei și Godeanu.
Figura 5-10 Harta geomorfologică
Pag. 380 / 589
Din punct de vedere hidrologic traseul c.f. se intersectează pe teritoriul județului Dolj cu
bazinul Jiu, traversând următorii afluenți ai râului Jiu: Amaradia, Bradesti si raul Jiu la
nordul județului. Apele subterane: în general adâncimea pânzei acvifere scade de la nord
către sud: 20-30 m pe platourile și dealurile piemontane, 2-20m pe terasele Dunării din
câmpia Olteniei, 2-5 m in Lunca Dunării. Variația adâncimii pânzei freatice se datorează
neuniformității grosimii orizonturilor permeabile, precum și neuniformității reliefului.
Pe teritoriul județului Mehedinti traseul liniei c.f. traversează următorele râuri ale bazinelor
hidrografice Jiu si Dunarea: râul Motru, Hușnișa (afluent al r. Motru), Topolnitț (în
apropierea orașului Drobeta-Turnu Severin) și Cerna (în zona orașului Orșova). Apele
subterane: în zona de podiș și câmpie înaltă, apele subterane se găsesc în straturi
acvifere situate la adâncimi de 20-80 m. În zona de campie apar izvoare de terasă cu
debite mari.
Pe teritoriul județului Caraș-Severin tronsonul de cale ferată se înscrie pe culoarul Timiș-
Cerna.
Un factor hidrologic important care afectează terasamentul căii ferate sunt torenții activi
din zona de munte. Astfel, în cazul unor cantități mari de precipitații căzute într-un interval
scurt de timp, s-au creat torenîi care prin puterea lor distructivă au rupt terasamentul căii
ferate sau au produs eroziuni (zona km 381+070 – km 385+500). De asemenea, variația
nivelului Dunării în zona Portile de Fier se transmite unor pârâie (Vodița, Bahna și Terova)
precum și râului Cerna, afectând culeele și pilele podurilor care le traversează. Aceste
variatii ale nivelului Dunîrii au afectat lucrările de apărări de mal a liniei cf și au produs
eroziuni la baza versantului muntos.
5.3.1.2. Caracteristici geologice

Din punct de vedere geologic și structural-tectonic zona pe care este amplasat sectorul de
cale ferată analizat poate fi separată astfel:
- Sectorul cuprins intre Craiova - Prunișor - varianta Balota (Simian)
Face parte din Platforma Moesică, Blocul Valah. Soclul Platformei Valahe a fost întâlnit
prin câteva foraje în zonele Balș, Dioști, Slatina. Aici, la adâncimi în jur de 3000 m, forajele
au întâlnit șisturi cristaline.
Cuvertura debutează în toate sectoarele sale cu depozite detritice ce sunt atribuite
Ordovician-Cambrianului și se continuă până la Pleistocen. Ultimul ciclu de sedimentare,
cel Badenian – Pleistocen, cuprinde depozite predominant detritice, molasice
(Săndulescu, 1984).
Din punct de vedere litologic în zona căii ferate, cu mici excepții, se întâlnesc în special
depozite recente, de vârstă cuaternară, ce conțin roci slab consolidate și sedimente
neconsolidate.
Vârsta rocilor întâlnite este Neogen superior – Cuaternar, respectiv Dacian, Romanian,
Pleistocen și Holocen.
Depozitele daciene sunt reprezentate la partea inferioară de o alternanță decimetrică de
marne cu lentile de nisipuri și pietrișuri, și nisipuri masive cu lamine milimetrice de marne.
La partea superioară, depozitele devin predominant nisipoase, în care ritmurile fine
predomină asupra celor mediu-grosiere. Nisipurile fine sunt dezvoltate în nivele
decimetrice, sunt bine sortate, cu laminație paralelă și oblic-tabulară, de culoare alb-
gălbui și galben-cărămiziu. Acestea alternează cu nivele centimetrice de nisipuri mediu-
Pag. 381 / 589
grosiere, slab sortate, bine rulate de culoare alb-gălbui. În masa nisipurilor fine apar lentile
și lamine de argile cu materie organică carbonificată. Depozitele daciene au grosimi de 50-
100 de metri.
Depozitele romaniene sunt predominant lutitice, reprezentate printr-o alternanță de argile
masive gălbui și marne masive cenușii-maronii. Subordonat acestora apar intercalații de
nisipuri și cărbuni . Depozitele romaniene au grosimi de 10-100 de metri.
Formațiunile cuaternare debutează cu depozitele de vârstă Pleistocen inferior cu nisipuri și
pietrișuri masive, slab sortate și mediu rulate, dezvoltate în bancuri decimetrice-metrice.
Subordonat acestora apar bancuri decimetrice de material cu granulometrie mai fină,
siltică, de tip loessoid cu concrețiuni lentiliforme calcaroase cu lungimi metrice și bancuri
decimetrice de material de tipul paleosolurilor bogate în materie organică parțial
carbonificată.
Peste acestea urmează depozitele cu pietrișuri, nisipuri și loess ale teraselor vechi
succesive ale Jiului și afluenților săi, depozite de vârstă Pleistocen mediu superior.
Holocenul inferior este reprezentat prin depozitele de pietriș-bolovăniș și, subordonat, nisip
din terasa recentă a Jiului și ale afluenților săi.
Holocenul superior conține nisipuri, pietrișuri și argile, care reprezintă depozite aluvionare
recente, și/sau, către partea sudică a perimetrului, prin depozite nisipoase de dune
Microscopic, rocile sunt formate dintr-un amestec neomogen de granule siltice, arenitice,
ruditice silicatice. Apar carbonați sub 1%. Predomină granulele de cuarț, feldspat, mice.
Nisipurile și pietrișurile sunt slab sortate, bine-mediu rulate. Rocile nu conțin săruri
solubile.
Din punct de vedere structural – tectonic la realizarea structurii actuale a cuverturii de
platformă au concurat subsidența și eroziunea diferențiată, fracturarea și deformarea.
Zona studiată face parte din ridicarea Craiova-Balș-Optaș, care a funcționat din timpul
Paleozoicului.
Sedimentarea Neogenului Platformei Moesice este guvernată în primul rând de subsidența
accentuată din avanfosa externă. Cu excepția unei depresiuni morfologice de eroziune din
lungul Jiului umplută cu depozite neogene, forma subsidenței neogene a platformei situată
la sud de avanfosă este cu precădere tabulară.
Fracturarea Platformei Moesice este relativ complexă și însumează mai multe momente
de structogeneză casantă. Fracturile din compartimentul valah au o orientare E-V.
Cele mai importante fracturi sunt: grupul de falii asociat ridicării oltene Craiova – Balș –
Optaș, care are actualmente morfologia unui horst ce coboară în trepte succesive spre
sud și spre nord, falia Jiului cu compartimentul estic coborât și probabil cu translații
senestre, falia Motrului, cu compartimentul estic ridicat și cu o importantă translație
orizontală dextră (Săndulescu, 1984).
Aceste fracturi principale sunt însoțite de sisteme de fracturi secundare mai mult sau mai
puțin dezvoltate. Totodată, se constată că afundarea în trepte, spre avanfosa carpatică și
sub aceasta, se face după un sistem de fracturi care se curbează paralel cu direcția
catenei carpatice. Acest grup de fracturi este cel mai tânăr și reactivat în Neogen, în
același timp cu subsidența avanfosei. (Săndulescu, 1984).
Pag. 382 / 589
- Sectorul cuprins între Șimian și Caransebeș

Din punct de vedere geologic, tronsonul de cale ferată traverseaza formațiuni geologice
care aparțin unităților tectonice ale Carpaților Sudici. Aceste unități tectonice sunt
suprapuse astfel: Pânza Supragetică este suprapusă peste Pânza Getică, aceasta
încalecă peste Pânza de Severin (cu poziție de para-autohton), iar Pânza de Severin
încalecă peste Unitățile Danubiene (cu poziție de autohton).
Definitivarea structurii carpatice a început la mijlocul Cretacicului, odata cu faza
paroxismală austrică (mesocretacică) și a continuat cu fazele tectonice laramice, de vârstă
senoniană. Pânzele carpatice sunt structuri tipic alpine, formate în tectogeneza alpină. La
vest de unitățile alpine, peste contactul Pânzei Supragetice cu hinterlandul panonic, se
dispun depozite sedimentare Miocene, Pliocene și Cuaternare. La est, la contactul dintre
Unitățile Danubiene și Platforma Moesică, se dispun depozite sedimentare neogene și
cuternare, cu rol de molasă post-tectonică.
Pânza Getică este o pânză cu fundament cristalin și cuvertură sedimentară hercinică
(Carbonifer și Permian) și alpină (Jurasic și Cretacic). Fundamentul cristalin include șisturi
cristaline mezometamorfice, de obicei descrise în cuprinsul seriei de Sebeș-Lotru. Apar
șisturi, gnaise, amphibolite, eclogite, calcare metamorfice, pegmatite. Vârsta posibilă a
depozitelor metamorfozate este precambriană.
Pânza de Severin este o unitate intercalată între Pânza Getică și Unitățile Danubiene.
Aceasta este lipsită de fundament cristalin, iar sedimentarul ei este reprezentat numai prin
depozite marine, flișoide, de vârstă Jurasic superior - Cretacic inferior (Tithonic -
Neocomian), în faciesul Stratelor de Sinaia, dispuse peste o succesiune ofiolitică.
Depozitele Pânzei de Severin s-au format într-un bazin oceanic adânc situate între
domeniile Getic și Danubian. Stratele de Sinaia sunt reprezentate prin gresii, argile și
marnocalcare laminate paralel, ritmice, flișoide, sinorogenice, puternic cutate
sindepozițional. Stratele de Sinaia aflorează de-a lungul mai multor viaducte între Turnu
Severin și Orșova, la Vîrciorova.
Pânzele și Unitățile Danubiene includ în cea mai mare parte atât fundament cristalin, cât și
cuvertură sedimentară. Sedimentarul Danubian aparține bazinelor Sirinia (zona Svinița-
Svinecea Mare), Presacina și Cerna (zona Cerna-Jiu), fiind dispus discordant peste
fundamentul cristalin. Fundamentul cristalin conține roci mesometamorfice, reprezentate
prin gnaise, serpentinite, amfibolite. Sunt de asemenea descrise o serie de masive
granitoidice de vârstă cel puțin Paleozoic inferior.
Sedimentarul Bazinului Cerna cuprinde roci de vârstă Jurasic-Cretacic. Jurasicul inferior
include gresii și conglomerate cu rare resturi de plante, Jurasicul mediu este reprezentat
prin gresii spatice vineții, iar Jurasicul superior prin calcare stratificate, aflorate în
perimetrul Cazanelor, de-a lungul Dunării. Cretacicul debutează cu calcare cenușii, urmate
de calcare recifale, masive, în facies urgonian, de vârstă Barremian - Apțian.
Depozitele molasice neogene constituie umplutura post-tectonică a structurii carpatice, de
obicei detritică dar și carbonatică, fiind dispuse peste liniile de șariaj alpine. Depozite
neogene importante se găsesc la Gura Văii și în bazinele post-tectonice Bahna-Orșova și
Caransebeș-Mehadia.
Apar roci sedimentare de vârstă Badenian, Sarmațian, și Panonian, reprezentate prin
argile, marne, argile marnoase tufacee, pietrișuri, nisipuri, conglomerate și gresii.
Pag. 383 / 589
Cuaternarul este reprezentat prin depozite de terasă și depozite aluvionare recente. Apar
depozite loessoide, pietrișuri, nisipuri și argile nisipoase.
Dintre procesele geomorfologice actuale observate in timpul cartarilor geologice si
geomorfologice care afecteaza calea ferata se pot mentiona:
- între km 368+950 – 369+060 fenomenele de dezagregare pot conduce la căderi de roci
peste zona căii ferate.
- între km 372+070 – 372+160 potențial ridicat de căderi de roci pe calea ferată datorită
apropierii versantului cu roci slab consolidate de infrastructura ferovieră.
- între km 374+340 – km 374+400, versantul reprezintă un pericol pentru calea ferată,
fiind o sursa activă de căderi de roci în zona infrastructurii feroviare.
- între km 374+700 – km 374+850 versantul reprezintă un pericol pentru calea ferată,
- la km 380+500 apar alternanțe ritmice de gresii, siltite, argilite și marnocalcare (Strate
de Sinaia) de vârstă Thitonic-Neocomian (th-ne). Se observă zone cu roci de falie foarte
friabile în care deformarea este foarte puternică, ducând la sfărmarea acestora. În
aceste zone se observă și alterări puternice. Este o zonă puternic tectonizată, o falie
inversă, instabilă datorită sfărmării rocilor și posibilității de prăbușire a blocurilor de rocă.
Dimensiunea fragmentelor de rocă este foarte variabilă, de la cm la ordinul metrilor.
- între km 391+900 – km 392+300 Versantul reprezintă un pericol pentru calea ferată,
- între km 396+880 – 397+031 –Calcar stratificat, puternic fracturat, cu potențial de
prabușire de fragmente de rocă de mari dimensiuni pe calea ferată. Aflorimentul se află
de-a lungul căii ferate, pe o lungime de peste 100 m și înălțime peste 30 m. Înălțimea și
proximitatea aflorimentului de calcar fracturat creează un potențial important de risc
pentru calea ferată.
- la km 431+500 apar pietrișuri slab consolidate foarte aproape de calea ferată, care se
dezagregă, cu potențial de prăbușire de fragmente de rocă cu dimensiuni până la 10
cm.
- între km 432+350 – 433+500 - (Halta Luncavița) roci sedimentare neconsolidate,
instabile, cu potențial de prăbușire de fragmente de rocă cu dimensiuni până la 10 cm.
- între km 445+000 – 446+000 este afloriment continuu de-a lungul căii ferate, cu roci
foarte fragmentate și cu potențial mare de prăbușire de pietre pe calea ferată.
- între km 445+440 – 445+830 - Versantul este instabil și reprezintă un pericol pentru
calea ferată. Zona reprezintă un risc potențial pentru căderi de pietre și de arbori pe
calea ferată.
- la km 448+100 apar roci puternic fracturate și instabile, cu posibilitate de prăbușire de
roci pe calea ferată.
- la km 450+118 (Piatra Scrisă) – zonă de falie, apar roci puternic fracturate și instabile,
cu posibilitate de prăbușire de fragmente mari de rocă pe calea ferată.
- la km 451+050 există o falie normală, quasi-verticală, care intersectează traseul căii
ferate.
Pag. 384 / 589
Figura 5-11 Harta geologică
5.3.1.3. Caracteristici seismice

Conform SR 11100/1 – 93, referitor la zonarea seismică a României, traseul de cale ferată
Craiova - Caransebeş, se încadrează în aria “82” de seismicitate (zona Craiova, zona Băile
Herculane), aria “71” (Craiova-Drobeta Tr.Severin şi zonele Orşova şi Mehadia,
Vârciorova – Slatina Timiş), aria “6” (Drobeta Tr.Severin-Varciorova, zona Poarta, Slatina
Timiş - Caransebeş).
Conform normativului P100/1-2013, hazardul seismic, care este descris de valoarea de
vârf a acceleraţiei orizontale a terenului (ag) determinată pentru intervalul mediu de
recurență de referinţa IMR, corespunzător stării limite ultime, pentru traseul de cale ferată
Craiova-Caransebeş are valori cuprinse între ag = 0.15-0.20 g. După acelaşi normativ,
intervalul are o perioadă de colț Tc = 0.7-1.0 s.
Pag. 385 / 589
Figura 5-12 Zonarea teritoriului României în termeni de valori de vârf ale acceleraţiei terenului
pentru proiectare ag cu IMR 225 de ani si 20% probabilitate de depăşire în 50 de ani
Figura 5-13 Zonarea teritoriului României în termeni de perioada de control (colț), TC a spectrului
de răspuns
Pag. 386 / 589
Zona seismogenă danubiană (DA) ce cuprinde extremitatea vestică a unităţii orogenice a

Carpaţilor Meridionali, a fost retrasata decuplat de zona Banatului (BA) si extinsa către NE
pentru a include seismicitatea recent înregistrata în zona Tg. Jiu precum şi o serie de
evenimente istorice din aceasta arie. Rata activităţii seismice este relativ înaltă, mai ales la
graniţa cu Serbia, traversând Dunărea. Cel mai puternic eveniment înregistrat este cel din
18.07.1991, cu MW =5.6. Mecanismul acestui eveniment este o faliere normală, cu axa T
orientată aproximativ N-S, în concordanţă cu regimul extensional din Carpaţii Meridionali.
Figura 5-14 Zonarea seismică a teritoriului Romaniei Intensități pe scara MSK, conform SR 11100–
1:93
Pag. 387 / 589
Figura 5-15 Planul de amenajare a teritoriului național. Sectiunea a V-a. Zone de risc natural.
Cutremure de pământ
5.3.1.4. Alunecări de teren

Conform Legii 575/2001 - Anexa 6, perimetrul situat între km 248+760 – 292+500 se află
în zona cu potențial "scazut" de producere al alunecărilor și probabilitate de alunecare
“redusa” perimetrul dintre km 292+500 - 395+000 se afla in zona cu potential "ridicat" de
producere al alunecarilor si probabilitate de alunecare “mare” cu alunecări primare -
reactivate și perimetrul situat între km 395+000 - 474+925, se află în zona cu potențial
"mediu" de producere al alunecărilor și probabilitate de alunecare “redusă” cu alunecări
primare.
Pag. 388 / 589
Figura 5-16 Planul de amenajare a teritoriului național. Sectiunea a V-a. Zone de risc natural.
Alunecări de teren
5.3.1.5. Caracteristici climatice

Din punct de vedere climatic, între km 248+760 - km 292+500 - ne situăm în totalitate în
sectorul cu climă continentală (94 - 95% cu climă de câmpie și 5 - 6% cu climă de dealuri).
Regimul climatic general este caracterizat prin veri foarte calde cu precipitații nu prea
bogate, ce cad mai ales sub formă de averse și prin ierni moderate cu viscole rare și
frecvente, intervale de incălzire datorate advecțiilor calde dinspre M. Mediterană.
Temperatura aerului înregistrează o scădere ușoară de la S spre N, paralelă cu creșterea
altitudinii și latitudinii. Mediile anuale ating 10,8°C la Craiova, iar mediile lunii celei mai
calde, iulie, scad, de asemenea, de la S către N: 22,7°C la Craiova și circa 22°C în ținutul
cu climă de dealuri. Mediile lunii celei mai reci, ianuarie, indică aceeași scădere a
potențialului termic de la S către N: -2,5°C la Craiova. Maximele absolute înregistrate până
în prezent au atins 41,6°C la Craiova (2 iulie 1927), iar minimele absolute au coborât pană
la -35,5°C.
Numărul mediu anual al zilelor de ingheț este de 83,5.
Media cantităților anuale de precipitații atmosferice căzute în acest interval este de 500 –
600mm/m2, iar cantitatea maximă în 24h este de 85 mm.
Pag. 389 / 589
Vânturile predominante suflă dinspre E și SE. Între km 292+500 – km 395+000 - zona

studiată se găseşte sub influenţa advecţiei unor mase de aer dinspre SV ceea ce conferă
un aspect submediteranean teritoriului încadrat într-un spaţiu climatic continental moderat.
- temperatura medie multianuală este de 10 – 110 C;
- temperatura medie multianuală a lunii celei mai reci – ianuarie – este de -3 ÷ -40 C;
- cantitatea multianuală de precipitaţii căzută în acest teritoriu este de 700 – 800 mm;
- vânturile predominante suflă dinspre V şi NV şi au viteze medii de 4,6 – 5,0 m/s
Fenomenele de îngheţ (curgeri de sloiuri, pod de gheaţă) apar în cca. 75 % din ierni şi au
o durată medie de 25 - 30 zile. Podul de gheaţă în zona afluenţilor Dunării apare mai rar
(odată la 30 - 40 ani) pe sectoarele cu pante repezi dintre Orşova şi Turnu Severin, având
o durată medie de 20 - 30 zile.
Între km 395+000-km 474+925 - Zona de interes se situeaza sub influență mediteraneană
datorită curenților de aer din SV. Caracterul definit astfel fiind continental moderat cu
temperatura medie multianuală de 10-110C și cantitatea de precipitații de 700-800mm.
Fenomenele de ingheț apar în lunile decembrie-februarie și au o durată medie de 25-30
zile. Media cantităților multianuale de precipitații este de 600-700 mm/m2, iar vânturile
predominante suflă dispre E si SE (Caransebeș).
Încărcări date de zăpadă: în conformitate cu „Cod de proiectare – Evaluarea acţiunii
zăpezii asupra construcţiilor”, CR 1-1-3/2012, amplasamentul prezintă valori caracteristice
a încărcării din zăpadă pe sol de:
- sk = 2.0 kN/m2 între km 248+760 – km 473+474,
sk = 1.5 kN/m2 între km 473+474 – km 474+925 (interval de recurenţă IMR = 50 ani)
Încărcări date de vânt: valoarea de referinţă a presiunii dinamice a vântului pentru zona de
studiu, având IMR = 50 de ani, este, conform „Codului de proiectare, Evaluarea acţiunii
vântului asupra construcţiilor”, indicativ CR-1-1-4/2012 de:
- qb = 0.5kPa intre km 248+760 – 265+000,
- qb = 0.4kPa intre km 265+000 – 330+000, qb = 0.6kPa intre km 330+000 – 388+000,
- qb ≥ 0.7kPa intre km 388+000 – 440+000 si qb = 0.6kPa intre km 440+000 – 474+925.
5.3.2. Folosinţe actuale şi planificate ale terenului
5.3.2.1. Politici de zonare și de folosire a terenului

În tabelele următoare sunt prezentate date privind zona cadastrală c.f. cu:
- suprafaţa totală: reprezintă zona cadastrala c.f. cuprinsă între limitele zonei cadastrale
de pe dreapta / stânga a liniei;
- suprafaţa construită: reprezintă zona cu construcţii c.f. (linia c.f. până la marginea
amprizei, inclusiv scurgerea apelor, clădiri, etc.)
- suprafaţa neconstruită: reprezintă zona pe care nu sunt construcţii c.f. (ex: zona dintre
marginea amprizei şi limita zonei cadastrale).
Pag. 390 / 589
Tabel 5-8 Suprafețe destinate traseului liniei c.f. – Regionala Craiova

Suprafaţa Suprafaţa Suprafaţa
Nr. Staţii /Intervale Poziţie km Poziţie km
totala construită neconstruită
crt început sfârşit
(m2) (m2) (m2)
1 Craiova 248+753 250+949 322409 307359 15050
2 Craiova - Cernele 250+949 254+835 154831 136731 18100
3 Cernele 254+835 256+878 153872 129272 24600
4 Cernele - Işalniţa 256+878 261+070 266248 116748 149500
5 Işalniţa 261+070 263+225 230865 188365 42500
6 Işalniţa - Coţofeni 263+225 268+836 275586 157186 118400
7 Coţofeni 268+836 270+590 149632 58532 91100
8 Coţofeni - Răcari 270+590 278+417 475427 206627 268800
9 Răcari 278+417 280+142 135287 83646 51641
10 Răcari - Filiaşi 280+142 284+570 178497 133097 45400
11 Filiaşi 284+570 286+660 189050 155450 33600
12 Filiaşi - Gura Motrului 286+660 291+650 210085 157485 52600
13 Gura Motrului 291+650 293+243 60874 55274 5600
14 Gura Motrului - Butoieşti 293+243 297+959 148812 111312 37500
15 Butoieşti 297+959 299+954 96686 76486 20200
16 Butoieşti - Lunca Banului 299+954 304+300 154332 125432 28900
17 Lunca Banului - Strehaia 304+300 308+528 134158 99558 34600
18 Strehaia 308+528 310+764 109755 90255 19500
19 Strehaia - Ciochiuţa 310+764 317+267 193202 144532 48670
20 Ciochiuţa 317+267 318+860 65140 40340 24800
21 Ciochiuţa - Tâmna 318+860 323+908 182133 130233 51900
22 Tâmna 323+908 325+522 99344 66544 32800
23 Tâmna - Igiroasa 325+522 329+141 174776 61276 113500
24 Igiroasa 329+141 330+695 69216 47111 22100
25 Igiroasa - Prunişor 330+695 333+639 127253 56053 71200
26 Prunişor 333+639 335+402 96813 56613 40200
27 Prunişor - Garniţa 335+402 339+922 130845 90745 40100
28 Garniţa 339+922 341+511 58105 42705 15400
29 Garniţa - Balota 341+511 343+636 75899 63199 12700
30 Balota 343+636 345+507 123190 95990 27200
31 Balota - Valea Alba 345+507 348+137 107485 60085 47400
32 Valea Alba 348+137 349+890 119287 57587 61700
Valea Alba - Dr. Tr.
33 Severin Marfa 349+890 353+037 177391 73514 103877
34 Dr. Tr. Severin Marfă 353+037 357+506 224350 192750 31600
Pag. 391 / 589

Nr. Staţii /Intervale Poziţie km Poziţie km
totala construită neconstruită
(m2) (m2) (m2)
Dr. Tr. Severin Marfă -
Dr. Tr. Severin Est -
35 Antestaţia Simian 357+506 359+883 122494 114544 7950
36 Dr. Tr. Severin Est 359+883 361+320 75425 49025 26400
Dr. Tr. Severin Est - Dr.
37 Tr. Severin 361+320 363+060 59978 30494 29484
38 Dr. Tr. Severin 363+060 365+080 244688 177518 67170
Dr. Tr. Severin - Gura
39 Văii 365+080 371+337 138088 107588 30500
40 Gura Văii 371+337 373+197 77414 57114 20300
41 Gura Văii - Vârciorova 373+197 379+097 126924 100024 26900
42 Vârciorova 379+097 381+064 57211 43011 14200
43 Vârciorova - Km 384+500 381+064 384+500 64988 57988 7000
Tabel 5-9 Suprafețe destinate traseului liniei c.f. – Regionala Timișoara

Nr. Staţii/ Intervale Poziţie km Poziţie km
totală construită neconstruită
(m2) (m2) (m2)
44 Vârciorova - Orşova 384+500 386+655 64099 41599 22500
45 Orşova 386+655 388+978 174858 90058 84800
46 Orşova - Valea Cernei 388+978 392+686 309410 90110 219300
47 Valea Cernei 392+686 394+500 81608 52808 28800
48 Valea Cernei - Topleţ 394+500 397+656 135090 68690 66400
49 Topleţ 397+656 399+345 84815 52315 32500
50 Topleţ - Băile Herculane 399+345 404+504 209890 95290 114600
51 Băile Herculane 404+504 405+868 75527 32027 43500
Băile Herculane -
52 Mehadia Nouă 405+868 406+465 21812 16612 5200
53 Mehadia Nouă 406+465 408+135 82660 64860 17800
54 Mehadia Nouă - Mehadia 408+135 408+879 37921 16521 21400
55 Mehadia 408+879 410+079 93915 55615 38300
56 Mehadia - Iablanița 410+079 415+337 438885 174085 264800
57 Iablaniţa 415+337 417+097 81643 70843 10800
58 Iablaniţa - Cruşovaţ 417+097 422+301 343808 151208 192600
59 Cruşovaţ 422+301 424+084 101010 65910 35100
Cruşovaţ - Domaşnea
60 Cornea 424+084 429+780 345508 214708 130800
Pag. 392 / 589

Nr. Staţii/ Intervale Poziţie km Poziţie km
totală construită neconstruită
(m2) (m2) (m2)
61 Domaşnea Cornea 429+780 431+528 114483 66083 48400
62 Domaşnea - Poarta 431+528 435+900 277618 174418 103200
63 Poarta 435+900 438+351 304433 157133 147300
64 Poarta - Teregova 438+351 442+289 295858 147458 148400
65 Teregova 442+289 443+902 109562 68262 41300
66 Teregova - Armeniş 443+902 447+696 326789 99989 226800
67 Armeniş 447+696 449+524 230753 58553 172200
68 Armeniş - Slatina Timiş 449+524 453+863 255342 154542 100800
69 Slatina Timiş 453+863 455+589 118300 61600 56700
70 Slatina Timiş - Vălişoara 455+589 460+665 188672 109872 78800
71 Vălişoara 460+665 462+335 72643 46143 26500
Vălişoara - Valea
72 Timişului 462+335 466+463 178851 96151 82700
73 Valea Timişului 466+463 468+154 62232 45032 17200
Valea Timişului - Balta
74 Sărată 468+154 469+722 56150 32650 23500
75 Balta Sărată 469+722 471+427 77792 57192 20600
Balta Sărată -
76 Caransebeş 471+427 475+480 238411 157911 80500
77 Caransebeş 475+480 477+512 475583 441883 33700
78 Triaj Caransebeş 477+452 482+140 900959 494459 406500
Conform Certificatului de Urbanism nr. 984/28.10.2019, eliberat de Consiliul Judeţean

Dolj, se certifică:
Terenul se afla în intravilanul și extravilanul municipiului Craiova, oraşului Filiaşi şi a
comunelor Isalniţa, Almăj, Coţofenei din Faţă şi Bradeşti.
Terenurile aparţin: domeniului public al statului aflat în administrarea Ministerul
Transporturilor, concesionat către CNCF CFR SA, domeniul privat al C.N.C.F. CFR SA.
Folosinţa actuală şi destinaţia conform PUG a terenului: căi de comunicaţie feroviară
(teren cu destinaţie specială aferent liniei CFR Craiova-Calafat), staţii CFR.

Mehedinţi, se certifică:
Terenul şi construcţiile sunt situate în intravilanul şi extravilanul următoarelor unităţi
administrativ-teritoriale: Butoiesti, Stangaceaua, Strehaia, Voloiac, Tâmna, Prunişor,
Husnicioara, Şimian, Drobeta-Turnu Severin, Iloviţa, Orşova, aparţin domeniului public al
statului, domeniul public al judeţului, municipiilor, oraşului Strehaia, comunelor și
domeniului privat al persoanelor fizice și juridice.
Pag. 393 / 589
Destinaţia terenurilor şi construcţiilor conform PUG-uri aprobate: zona căi ferate, drumuri
publice (naţionale, judeţene, comunale şi locale), reţele utilităţi (electrice, gaz metan,
comunicaţii, alimentare cu apa şi canalizare), construcţii industriale şi edilitare, construcţii
locuinţe, construcţii administrative și social culturale, zonă de rezervaţii naturale, zonă de
protecţie monumente. Categoriile de folosinţă ale terenurilor sunt căi ferate, curţi,
construcţii, arabil, păşune, fâneaţă, vie, păduri, ape, neproductiv.
Conform Planului de amenajare a teritoriului naţional - Reţele de transport, Planului de
amenajare a teritoriului judeţului Mehedinţi şi PUG-urilor aprobate se pot executa lucrări
de reabilitare a tronsonului liniei feroviare Craiova – Drobeta-Turnu Severin – Caransebeş
situat pe teritoriul judeţului Mehedinţi.
Caraş- Severin, se certifică:
Terenul este situat pe teritoriul administrativ al municipiului Caransebeş, al oraşului Băile
Herculane şi al comunelor Topleţ, Mehadia, Iablaniţa, Cornea, Domaşnea, Teregova,
Armeniş, Slatina Timiş, Bucosniţa şi Buchin, în afara intravilanului şi parţial în intravilanul
localităţilor Caransebeş, Băile Herculane şi Topleţ, proprietatea statului român,
concesionat pe o perioada de 49 de ani la SN CFR, parţial domeniu public al comunei
Teregova şi proprietăţi private.
Folosinţa terenului: căi de comunicaţie feroviară şi protecţie a infrastructurii feroviare,
parţial teren în circuitul agricol.
Pentru realizarea proiectului este necasar expropierea unei suprafețe 860.000 mp.
5.3.2.2. Areale sensibile

Tronsonul cf traversează următoarele arii protejate:
- ROSCI0045 Coridorul Jiului
- ROSCI0366 Râul Motru
- ROSCI0420 Oprăneşti
- ROSCI0206 Porţile de Fier
- ROSPA0026 Cursul Dunării Porţile de Fier
- ROSPA0080 Munţii Almajului-Locvei
- ROSCI0069 Domoglod – Valea Cernei
- ROSCI0385 Râul Timiş între Rusca şi Prisaca
- ROSCI0284 Cheile Teregovei
Tronsonul cf se află în apropierea siturilor Natura 2000:
- ROSCI0405 Dealurile Strehaia- Bâtlanele
- ROSCI0432 Prunişor
- ROSPA0035 Domoglod – Valea Cernei
5.3. Coordonate geografice STEREO 70

Coordonatele geografice STEREO 70 ale amplasamentului proiectului sunt atasate la
Memoriul de prezentare.
5.4. Detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în considerare
Detaliile de amplasament care au fost luate în considerare au fost prezentate in capitolul
3.1 Rezumatul proiectului, respectiv 3.6.12 Detalii privind alternativele care au fost luate în
considerare.
Pag. 394 / 589
6. DESCRIEREA TUTUROR EFECTELOR SEMNIFICATIVE POSIBILE

ASUPRA MEDIULUI ALE PROIECTULUI
A. Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor
6.1 Protecţia calităţii apelor
6.1.1. Sursele de poluanţi pentru ape, locul de evacuare sau emisarul
Amplasamentul pe care urmează a se executa lucrările aferente proiectului se află în
relaţie directă cu apele de suprafaţă, prin urmare indicatorii de calitate ai apelor de
suprafaţă vor fi influenţaţi de lucrările ce se vor executa.
În perioada de execuţie a reabilitării tronsonului de cale ferata Craiova-Caransebeş
sursele posibile de poluare a apelor sunt:
- Execuţia propriu-zisă a lucrărilor inclusiv traversarea cursurilor de apă:
 funcţionarea utilajelor constituie o sursă potenţială de poluanţi, în special de reziduuri
de produse petroliere (motorină, uleiuri etc.). Această situaţie apare în cazul stării
tehnice imperfecte a utilajului sau a exploatării sale necorespunzătoare;
 emisii ale unor poluanţi gazoşi datorate traficului de vehicule grele (NOx, CO, SO2,
compuşi organici volatili particule în suspensie, PM10 etc.). În acelaşi timp, vor
rezulta particule din frecarea dintre suprafaţa drumului şi a roţilor vehiculelor. Toate
acestea vor fi spălate de precipitaţii şi depozitate pe sol, de unde prin intermediul
apelor pluviale pot ajunge în albia apelor de suprafaţă datorită morfologiei locale a
terenului sau în apele subterane din zonă.
 pierderile de materiale de construcţii (în special mortar sau lapte de ciment), care pot
conduce la creşterea alcalinităţii apei;
 manevrarea necorespunzătoare a substanţelor chimice şi periculoase şi a
combustibilului la alimentarea utilajelor;
 depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor;
 realizarea lucrărilor de excavaţii pentru fundaţii vor genera o creştere a turbidităţii
apelor. Astfel, lucrările desfăşurate în zona cursurilor de apă au impact direct asupra
ecosistemelor acvatice, deoarece încărcarea apelor cu aluviuni poate reduce energia
luminoasă care străbate ecosistemul şi concentraţia oxigenului în apă;
 lucrări de defrişare ce pot reprezenta o sursă difuză de poluare a apelor de suprafaţă
deoarece pot conduce la creşterea temporară a turbidităţii apelor, dar această formă
de impact este temporară şi reversibilă. Din tehnologia utilizată nu rezultă ape uzate;
 levigatul de la depozitele temporare pentru deşeuri contaminate cu produse
petroliere si metale. Prin proiect vor fi prevăzute condiţii speciale pentru realizarea
acestora - numai în locurile special amenajate (pe platforme de beton, prevăzute cu
şanţuri de gardă şi decantoare pentru reţinerea pierderilor), în acest fel se poate
evita aceasta sursa de poluare;
 execuţia lucrărilor de:
o reabilitare/modernizare şi construcţie a podurilor de cale ferată;
o calibrare a albiilor cursurilor de apă traversate de calea ferată pentru asigurarea
unei secţiuni uniforme de curgere;
o construcţia zidurilor de sprijin;
Pag. 395 / 589
o terasamente şi a celorlalte lucrări de construcţii;

- transportul, manipularea şi punerea în opera a materialelor de construcţie (betoane,
pământ, piatră sparta, nisip) şi a materialelor rezultate din demolări;
- Organizările de şantier (deversarea de ape tehnologice în cazul producerii unor
accidente/avarii la facilitățile de epurare ape uzate, pierderi accidentale de materiale,
combustibili, uleiuri din maşinile şi utilajele şantierului);
- Traficul auto (manevrarea defectuoasă a autovehiculelor care transportă diverse tipuri
de materiale sau a utilajelor în apropierea cursurilor de apă).
Volumele de particule solide mobilizate prin eroziune la lucrări de infrastructură nu sunt
neglijabile. După datele din literatura de specialitate, volumul eroziunilor specifice execuţiei
lucrărilor de infrastructura poate fi de cca. 2.000 t/km.
Eroziunea afectează terenurile naturale, taluzele neprotejate şi platforma căii ferate în
lucru.
În cazurile în care lucrările se desfăşoară în apropierea cursurilor intersectate, toate
acestea pot produce direct poluarea apelor. De asemenea, ploile care spăla suprafaţa
şantierului pot antrena depunerile și astfel, indirect, acestea ajung în cursurile de apă.
Se estimează că regimul de curgere şi nivelul hidrostatic al apelor subterane nu se va

modifica iar execuţia lucrărilor nu va aduce modificări ale calităţii reţelei hidrografice
naturale/apelor subterane.
6.1.2. Sursele depoluare în perioada de exploatare
O contaminare semnificativă poate apare în caz de accidente sau avarii la transportul de
mărfuri, în special de produse lichide. Este necesară verificarea etanşeităţii cisternelor, iar
în caz de accidente se va interveni pentru localizarea poluării cu măsuri specifice. Sursele
potenţiale de impurificare a apelor pot fi datorate apelor pluviale colectate de-a lungul
terasamentul liniei cf, acestea sunt principala sursă de poluare în perioada de exploatare
şi întreţinere.
Debitul şi natura substanţelor poluante provenite din accidente de circulaţie, poluanţi
potenţiali ai apelor de suprafaţă şi subterane, nu pot fi estimate la acest moment al
proiectului.
În perioada de exploatare nu vor fi realizate lucrări de defrişare, astfel încât nu vor exista
surse suplimentare de poluare.
6.1.3. Debite si concentraţii de poluanţi
Pentru estimarea cantitativă a impurificării apelor pluviale care spăla drumul/drumurile pe
care se deplasează autovehicule grele ce transportă materii, materiale și deșeuri și se
scurg în șanțurile laterale sau în mediu, s-a utilizat metodologia de calcul SETRA,
(“Protection des eaux contrela pollution d’origine routiere“) elaborată de Ministerul
Transporturilor din Franța.
Pag. 396 / 589
Tabel 6-1 Factorii de emisie

Nr. Poluant Valori limită Factori de Concentraţii
Crt. NTPA-001 emisie(g/km) estimate
(mg/dm3) (mg/dm3)
1. Materii in suspensie 35 2 0,02
2. CCO 125 1 0,01
3. Plumb 0,2 0,003 0,00001
4. Zinc 0,5 0,092 0,0005
5. Hidrocarburi 5,0 2,32 1,2
Pentru evaluarea concentraţiilor s-a calculat debitul de apă meteorică utilizând formula:
Q = Sx i x ϕ în care: Q = debitul de apă meteorică (l/s)
S = suprafaţa bazinului de pe care se colectează apa în sectorul de drum în lungime de 1
km.
- Frecventa 1/5 si durata 60 minute
i13 = intensitatea ploii de calcul = 75 l/s.ha ( pentru Caransebeş si Teregova);
i12 = intensitatea ploii de calcul = 90 l/s.ha ( Băile Herculane, Orşova Turnu - Severin,
Filiaşi);
i10 = intensitatea ploii de calcul = 100 l/s.ha (Işalniţa, Craiova);
ϕ = coeficient de scurgere (pentru incinte nepavate ϕ = 0,20) , conform SR-1846-2-2006
Ţinând cont de platforma căii ferate şi de drumurile laterale din perioada de execuţie,
suprafaţa bazinului aferent este de 2,5 ha. Rezulta Q = 37,5- 45,0 - 50l/s
- Frecventa 1/5 si durata 10 minute
i13 = intensitatea ploii de calcul = 250 l/s.ha ( pentru Caransebeş şi Teregova);
i12 = intensitatea ploii de calcul = 260 l/s.ha ( Băile Herculane, Orşova Turnu - Severin,
Filiaşi);
i10 = intensitatea ploii de calcul = 270 l/s.ha (Işalniţa, Craiova);
ϕ = coeficient de scurgere (pentru incinte nepavate ϕ = 0,20) , conform SR-1846-2-2006
Suprafaţa bazinului aferent este de 2,5 ha. Rezulta Q1,2,3 = 135- 130- 135l/s
Debitul de ape meteorice a fost calculat pentru o frecventa normala a precipitaţiilor de 1/5
(număr de ploi/număr de luni) şi o intensitate stabilita conform STAS 9470/73 - Ploi
maxime, intensitate, durate, frecvențe pentru zona respectivă. Concentraţiile rezultate se
compara cu valorile admise normate.
Cantităţile de poluanţi care vor ajunge în mod obişnuit în perioada de execuţie în cursurile
de apa nu vor afecta ecosistemele acvatice sau folosinţele de apa. Numai prin deversarea
accidentală a unor cantități mari de combustibili, uleiuri sau materiale de construcţii s-ar
putea produce daune mediului acvatic.
6.1.4 Staţiile şi instalaţiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevăzute

Apele uzate menajere rezultate de la obiectele sanitare din clădiri vor fi deversate în
reţeaua de canalizare a localităţii (dacă există) sau vor fi colectate în rezervoare etanşe,
vidanjabile, montate sub adâncimea de îngheţ.
Pag. 397 / 589
Modul de evacuare a apelor uzate menajere din timpul execuţiei lucrărilor va fi asigurat de
către antreprenor cu respectarea cerinţelor legale, prin surse proprii sau locale, incluse în
organizarea de şantier. Se consideră că activitatea de şantier organizată corespunzător,
poate evita riscurile ecologice, asigurând protecţia biocenozelor, menţinerea echilibrului
ecologic şi a posibilităţilor de utilizare a apei.
Evacuarea apelor uzate provenite de la atelierul de reparaţii şi întreţinere, grupurile
sanitare, birouri, dormitoare, cantină etc., se va realiza printr-un sistem de conducte
conectat la o staţie de epurare. Apa epurată va fi deversată în emisari/vidanjată pe bază
de contract cu o firmă specializată și autorizată.
Evacuarea apelor rezultate din activităţile umane (toalete ecologice) sau din spălarea
utilajelor şi staţiilor, va fi periodic făcută de firme specializate şi autorizate pentru astfel de
activităţi, care vor efectua şi activităţile de curăţare.
Apele pluviale ce spală platformele organizării de şantier vor fi colectate, iar înainte de a fi
evacuate în mediul natural acestea vor trece printr-un separator de nămol şi hidrocarburi.
În staţii dispozitivul de colectare şi scurgere a apelor este constituit din drenuri
longitudinale, dispuse din două în două linii, unde faţa superioară a terasamentului este
prevăzută a se amenaja cu coame şi dolii, iar în zona peroanelor de o parte şi de alta a
acestora drenurile vor fi realizate cu tuburi PEHD şi protejate cu geotextil cu rol de
filtrare. Diametrul tuburilor variază între 150 mm şi 400 mm. Tuburile sunt perforate
parţial, pe două treimi din circumferinţă.
Umplutura de deasupra tubului va fi din pietriş spălat sort 8 - 32 mm. Peste geotextil se va
aşterne pietriş spălat sort 32 – 63 mm.
Drenurile sunt ferite de colmatare prin amplasarea materialului geotextil drenant pe toată
suprafaţa săpăturii pentru dren, inclusiv deasupra, unde se petrec cele două margini ale
geotextilului.
Pentru întreţinerea drenurilor s-au prevăzut cămine de vizitare cu diametrul Ø = 1000
mm amplasate la distanţă de 50 m unul de altul.
Toate punctele de deversare a apelor de la drenurile c.f. vor fi prevăzute cu separator de
nămol şi hidrocarburi, amplasat în amonte de căminul de descărcare.
6.2 Protecţia aerului

6.2.1 Sursele de poluanţi pentru aer, poluanţi, inclusiv surse de mirosuri
Emisiile atmosferice din timpul desfăşurării lucrărilor de reabilitare/modernizare şi a celor
de defrişare sunt asociate în principal cu:
- funcţionarea utilajelor de construcţie ce poate conduce la creşterea nivelului de pulberi
în suspensie în aerul atmosferic, dar şi a concentraţiilor de gaze de eşapament de la
funcţionarea utilajelor şi mijloacelor auto;
- manipularea unor materiale;
- transportul materialului lemnos rezultat în urma defrişării unor suprafeţe;
- transportul materialelor de la staţia de betoane şi de la staţia de preparare mixturi
asfaltice cu mijloace auto;
- transportul deşeurilor şi a componentelor necesare execuţiei lucrărilor cu mijloace auto;
- reabilitarea/modernizarea liniei c.f.ce implică desfăşurarea anumitor operaţii cum ar fi:
Pag. 398 / 589
- mişcarea pământului (curăţarea terenului, excavarea solului, umpluturile) şi manevrarea

agregatelor. Sursele aferente manevrării agregatelor, precum şi stocării acestora sunt
surse joase, la nivelul solului sau în apropierea solului, deschise şi punctuale. Sursele
aferente stocării agregatelor sunt surse de suprafaţă, deschise, în apropierea solului;
- lucrări aferente realizării tunelurilor;
- lucrări de terasamente şi suprastructură, consolidări, lucrări civile în staţii, poduri,
viaducte, pasaje, drenări ale apei pluviale;
- lucrări de demolare clădiri existente;
- lucrări de dezafectare linii c.f;
- lucrări de sortare - concasare.
Execuţia lucrărilor constituie, pe de o parte, o sursă de emisii de praf, iar pe de altă parte,
sursă de emisie a poluanţilor specifici arderii combustibililor fosili (produse petroliere
distilate) atât în motoarele utilajelor necesare efectuării acestor lucrări, cât şi ale
mijloacelor de transport folosite (pentru transportul materialului lemnos şi al materialelor de
construcţie).
Emisiile de praf în atmosfera variază adesea substanţial de la o zi la alta, depinzând de
nivelul activităţii, de specificul operaţiilor şi de condiţiile meteorologice. Natura temporară a
lucrărilor de reabilitare/modernizare, specificul diferitelor faze de execuţie, modificarea
continuă a fronturilor de lucru diferenţiază net emisiile specifice acestor lucrări de alte
surse nedirijate de praf, atât în ceea ce priveşte estimarea, cât şi controlul emisiilor.
În cazul realizării unei construcţii, emisiile au o perioada bine definită de existentă
(perioada de execuţie), dar pot varia substanţial ca intensitate, natură și localizare de la o
fază la alta a procesului de construcţie
Principalele faze de activitate care se constituie în surse de emisie a prafului în atmosferă
sunt:
- săpăturile, excavaţiile;
- umpluturile;
- forările;
- realizarea sistemului rutier (drumuri tehnologice-drumuri de acces la fronturile de lucru);
- realizarea celorlalte lucrări: poduri, podeţe, viaducte, tuneluri, consolidări,apărări de mal
etc
Emisiile de praf variază adesea în mod substanţial de la o zi la alta, în funcţie de nivelul
activităţii, de operaţiile specifice şi de condiţiile meteorologice dominante.
Execuţia lucrărilor proiectate şi a lucrărilor de defrişare reprezintă o sursă de poluare
liniară, la sol şi intermitentă de emisie.
„În perioada de execuţie în amplasamentul lucrărilor este posibil să existe depăşiri ale
concentraţiilor de pulberi în suspensie pe intervale scurte de timp în zona de lucru şi zona
adiacentă acesteia, concentraţiile putând fi menţinute sub control prin implementarea unor
măsuri de reducere a emisiilor de particule şi utilizarea unor utilaje moderne. Se apreciază
că poluarea specifică activităţilor de:
- alimentare/utilizare cu carburanţi;
- întreţinere şi reparaţii utilaje este redusă şi poate fi neglijată.
Pentru zonele limitrofe arealului analizat, se estimează că valorile concentraţiilor de
poluanţi nu vor depăşi limitele impuse privind calitatea aerului atmosferic.
Pag. 399 / 589
Emisii de particule rezultate în timpul executării lucrărilor

În perioada de execuţie o sursă importantă de poluare este reprezentată de operaţiile de
decapare sol, manevrare sol si agregate. Pentru estimarea emisiilor de particule se
foloseşte metodologia US EPA/AP - 42 pentru diferite operaţii. Factori de emisie pentru
estimarea emisiilor de particule (TSP) pentru şantiere de mare anvergură.
Tabel 6-2 Debite masic estimate privind emisiile de particule

Nr. Operaţii/tip lucrări Factori de Cantităţi emisii Debit masic
crt. emisie particule – front rezultat
(kg/t) de lucru (kg) (g/s)
1. Decapare sol vegetal 0,029 41,10 0,57
2. Încărcare pământ/sol 0,018 25,51 0,35
vegetal în camion
3. Descărcare pământ 0,02 28,35 0,39
din auto
4. Descărcare agregate 0,0035 9,3 0,13
din auto
5. Descărcare nisip din 0,0011 1,38 0,019
camioane
Conform aprecierilor US EPA/AP - 42 pentru:

- particulele cu diametrul mai mare de 100 µm zona unde se depun nu depăşeşte 10 m
de la frontului de lucru;
- particulele cu diametrul cuprins între 30 - 100 µm zona unde se depun nu depăşeşte
100 m de la marginea frontului de lucru.
Emisii din arderea combustibililor în motoarele utilajelor pentru lucrări de

infrastructura şi lucrări de artă
Activitatea utilajelor cuprinde, în principal, decaparea şi depozitarea pământului vegetal,
decaparea straturilor de pământ şi balast contaminate, săpături şi umpluturi din pământ şi
balast în rambleul căii ferate, execuţia lucrărilor de artă, a sistemului căii ferate, şanţurilor,
etc, vehicularea materialelor în staţia c.f. şi în bazele de producţie ale betonului, etc.
Principalii poluanţi emişi în atmosfera pe durata execuţiei lucrărilor sunt:
- Particule de pulberi în suspensie,
- Monoxid de carbon (CO),
- Oxizi de azot (NOx);
- Metan (CH4),
- Compuşi organici volatili (NMCOV).
Calculul pentru estimarea debitelor masice de poluanţi atmosferici s-a făcut utilizând
metodologia Corinair/Copet.
Tehnologia clasică pentru lucrările ce urmează a fi realizate presupune utilizarea utilajelor
clasice ce sunt prezentate în tabel cu consumurile specifice estimative în conformitate cu
specificaţiile tehnice ale utilajelor, pentru un front de lucru deschis pe o distanta de 2 km.
Pag. 400 / 589
Tabel 6-3 Consum carburant

Nr. Tip utilaj Timp de Consum Nr. Consum Consum
crt. funcţionare carburant utilaje carburant carburant
(h/zi) (l/h) (l/zi) (kg/zi)
1. Excavator 8 9 2 144 123,84

2. Buldozer 6 11,5 2 138 118,68
3. Autoîncărcător 8 12 1 96 82,56
4. Autobasculantă 8 9 3 216 185.76
5. Autogreder 8 12 1 96 82,56
6. Compactor 8 9 1 72 61,92
7. Cilindru compresor 8 6 1 48 41,28
Consumul zilnic de motorină al utilajelor pentru lucrări de infrastructură a fost calculat
pentru aproximativ 500 kg/zi (0,017 g/s)
Tabel 6-4 Debitele masice ale poluanţilor atmosferici

Nr.crt. Natura poluantului Factor de emisie (g/kg) Debit masic (g/s)
1 NOx 42,7 0,59
2 CO 34,2 0,47
3 COV 8,16 0,11
4 Pulberi 4,0 0,05
5 SO2 10 0,13
6 CH4 0,25 0,003
7 N2O 0,12 0,002
8 CO2 3138 43,30
Emisii din arderea combustibililor în motoarele autovehiculelor grele pentru lucrări

de infrastructura şi lucrări de artă
Tabel 6-5 Debite masice ale poluanţilor atmosferici pentru autovehicule cu masa mai mare de 3,5 t
Nr.crt. Natura poluantului Factor de emisie (g/km) Debit masic (g/s)
1 NOx 10,9 0,075
2 CO 8,71 0,062
3 COV 2,08 0,014
4 Pulberi 2,35 0,016
5 CH4 0,06 0,0004
6 N2O 0,03 0,00002
7 CO2 800 5,55
Pentru calculul debitului masic s-a considerat viteza de deplasare a autovehiculelor de 25
km/h pe o distanta de 30km.
Pag. 401 / 589
6.2.2. Instalaţiile pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă

Sursele de impurificare a atmosferei asociate activităţilor care vor avea loc în
amplasamentul căii ferate sunt surse libere, deschise, diseminate pe suprafeţe mari de
teren, având cu totul alte particularităţi decât sursele aferente unor activităţi industriale sau
asemănătoare. Ca urmare, nu se poate pune problema unor instalaţii de captare-epurare -
evacuare în atmosfera a aerului impurificat/gazelor reziduale.
6.3 Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

6.3.1 Sursele de zgomot şi vibraţii
6.3.1.1. Sursele de zgomot în perioada de execuţie
Sursele de zgomot în perioada de execuţie a investiţiilor sunt reprezentate de:
- Lucrări de construcţie la calea ferată
- Lucrările de demolare
- Funcţionarea utilajelor
- Traficul auto.
În cazul în care în zonele locuite se înregistrează depăşiri ale nivelului de zgomot, în
perioada de execuţie, respectiv peste 50 dB conform SR 10009-2017, vor fi instalate de
către antreprenor panouri de protecţie împotriva zgomotului.
6.3.1.2. Sursele de zgomot în perioada de exploatare
În vederea alinierii transportului feroviar de călători la normele europene, începând cu anul
2012 CFR Călători a modificat vechile ranguri de trenuri de călători după cum urmează:
Intercity (IC), InterRegio (IR) si Regio (R).
- trenurile Intercity trebuie să ofere servicii suplimentare de transport si viteza medie
minima de 55 km/h.
- trenurile InterRegio opresc în principalele gări care asigură conexiuni convenabile cu
celelalte trenuri de călători şi circulă cu o viteza medie de 45 de km/h.
- trenurile de tip Regio au funcţia unor trenuri personale - asigură transportul pentru arii
geografice restrânse, cu o viteză de minima 35 km/h ( circulă în intervalul orar 23:00 -
4:00 oprind în toate staţiile şi haltele).
Sursele de zgomot evidenţiate în activitatea feroviara sunt:
- zgomotul de la circulaţia vagoanelor ce apare ca rezultat al interacţiunii dintre roţi şi
linie, fiind principala sursă de zgomot pentru un tren în circulaţie;
- zgomotul locomotivelor;
- zgomotul în staţiile de cale ferată - la semnal;
- zgomotul aerodinamic are un nivel mai scăzut decât zgomotul de rulare.
Viteza la care puterea sonoră generată pe cale aerodinamică egalează puterea sonoră
generată de toate celelalte surse de zgomot se numeşte viteză critică. Când toate roţile
sunt prevăzute cu atenuatori de zgomot, viteza critică este cuprinsă între 250 si 260 km/h.
În domeniul de viteze până la 160 km/h, principalele surse de zgomot de luat în
considerare sunt zgomotul de rulare şi zgomotul locomotivelor.
Componenta spectrală a zgomotului produs la trecerea unui tren este importantă în
estimarea absorbţiei la propagarea undei sonore prin aer şi la proiectarea elementelor de
protecţie antizgomot.
Pag. 402 / 589
6.4 Protecţia împotriva radiaţiilor

6.4.1 Sursele de radiaţii
6.4.1.1. În perioada de execuţie
Pe durata execuţiei lucrărilor nu există procese tehnologice în care se utilizează substanţe
radioactive, iar radiaţiile electromagnetice generate de utilajele folosite nu sunt
semnificative. Astfel mediul înconjurător nu va fi afectat de către acestea.
6.4.1.2. În perioada de exploatare

În perioada de exploatare a liniei de cale ferată, linia de contact este alimentată cu energie
electrică în curent alternativ de 25 kV şi 50 Hz.
Mărimile fizice ce caracterizează emisia provenind de la linia de contact sunt:
- intensitatea câmpului electric – E(V/m),
- Intensitatea câmpului magnetic – H(A/m)
- Inducţia magnetică – B(µT)
Limitele emisiei provenind de la sistemul feroviar se referă la compatibilitatea

electromagnetică cu lumea exterioară, conform SR EN 50121-2 şi acestea sunt:
- E ═ 1000 V/m
- B ═ 16 µT
Se menţionează că prin datele de proiectare pentru linia de contact a căii ferate şi
anume: tensiunea de 25 kV şi frecvenţa de 50 Hz, câmpul electromagnetic rezultat se
încadrează în limitele impuse de SR EN 50121-2 şi se situează sub nivelurile de
referinţă stabilite conform Ordinului ministrului sănătăţii şi familiei nr.1007/2002 pentru
câmpurile electrice şi magnetice ale sistemului căii ferate (25 KV, 0,05KHz):
- E ═ 5000 V/m
- B ═ 100 µT
- H ═ 80 A/m
Atât câmpul electric cât şi cel magnetic din zona căilor ferate electrificate sunt inofensive
pentru oameni.
6.4.2 Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva radiaţiilor

Clădirile din staţii nu posedă pe amplasamentul lor surse de radiaţii ionizante şi nici
instalaţii de control nedistructiv.
De asemenea, în cadrul clădirilor nu sunt depozitate şi nu se manipulează produse care
să genereze instantaneu radiaţii sau care să aibă impact negativ asupra omului sau
mediului înconjurător. În concluzie nu sunt necesare amenajări de protecţie împotriva
radiaţiilor.
Pag. 403 / 589
6.5. Protecţia solului şi subsolului

6.5.1. Sursele de poluanţi pentru sol, subsol, ape freatice si de adâncime
6.5.1.1. Surse de poluare a solului în perioada de execuţie a lucrării
Sursele directe de poluare a solului în perioada de execuţie a lucrărilor sunt date de:
- lucrări de terasamente, săpături si umpluturi, executate mecanizat si manual;
- lucrări de excavare/decapare pe variantele noi de traseu în urma cărora stratul de sol
vegetal va fi îndepărtat si care va schimba aspectul morfologic al zonei prin excavaţii.
Solul, a cărei decapare este necesară, va fi depozitat separat în amplasamentul
analizat. El urmează a fi reutilizat la lucrările de reabilitare prin amenajarea taluzelor cu
pământ vegetal. Depozitarea solului vegetal se va face prin nivelare cu buldozerul.
Execuţia lucrărilor de decopertare se va face prin tăiere mecanică cu buldozerul sau
excavatorul;
- lucrări de excavaţie pentru execuţia tunelelor în urma cărora materialul excavat va fi
depozitat temporar într-un amplasament alăturat, urmând a fi folosit în terasamentul căii
ferate, nu înainte de a fi efectuate analize de laborator pentru determinarea
caracteristicilor acestuia;
- consolidări: ziduri de sprijin de debleu, ziduri de sprijin de rambleu, ziduri din pământ
armat, contrabanchete, şanţuri ranforsate din beton monolit, rigole prefabricate simple
cu capac, casiuri, camere de racordare;
- pierderi accidentale de combustibili și ulei rezultate din defecţiuni tehnice ale utilajelor și
mijloacelor de transport, din alimentarea necorespunzătoare cu carburanţi sau de la
reparaţiile utilajelor si mijloace de transport. Aceste scurgeri accidentale se depun în sol
si conduc la modificări structurale ale solului;
- depunerea pe suprafaţa solului a deşeurilor rezultate din procesele tehnologice şi
deşeurile menajare pot conduce la contaminarea solului;
- apele pluviale care spală platforma organizării de şantier şi apele menajere sau
tehnologice uzate care dacă nu sunt colectate și epurate se pot infiltra în sol și pot
conduce la încărcarea cu poluanţi a acestuia;
- activităţile specifice defrişării pot genera erodarea solului şi produce alunecări de teren.
Sursele indirecte de poluare a solului în perioada de execuţie a lucrărilor sunt:

- circulaţia mijloacelor de transport și a utilajelor dinspre și în bazele de producţie,
organizările de şantier, zonele de stocare a materialului excavat. Astfel, rezultă poluanţi
atât de la arderea combustibililor (NOx, SO2, CO, pulberi), cât şi de la funcţionarea
utilajelor în fronturile de lucru (NOx, SO2, CO, Pb, pulberi), poluanţi care prin
intermediul mediilor de dispersie, în special prin sedimentarea poluanţilor din aer, se pot
depune pe suprafaţa solului şi conduce la modificări structurale ale profilului de sol;
- funcţionarea balastierelor, a staţiilor de concasare şi a staţiilor de betoane şi depunerea
poluanţilor rezultaţi direct pe sol;
- depozitele temporare pentru deşeuri contaminate cu produse petroliere și metal (piatră
spartă contaminată, sol contaminat, traverse de lemn creozotate, etc.) amenajate
necorespunzător.
Pag. 404 / 589
6.5.1.2.Surse de poluare a solului în perioada de exploatare a lucrării

În perioada de exploatare, sursele de poluare a solului sunt:
- circulaţia trenurilor pe calea ferată care produc vibraţii în corpul terasamentului;
- neetanşarea vagoanelor care produc pierderi de substanţe chimice;
- accidentele în care sunt implicate trenuri de marfă şi care transportă substanţe
periculoase.
- scurgeri de ape uzate fecaloid-menajere de la grupurile sanitare ale vagoanelor de
călători;
- colectarea si evacuarea defectuoasă a deşeurilor menajere rezultate de la traficul
feroviar și spațiile de servicii.
În perioada de exploatare în vederea protejării împotriva poluării solului şi subsolului
deşeurile rezultate din traficul feroviar şi de la spaţiile de servicii vor fi colectate selectiv şi
evacuate în funcţie de natura lor, pentru depozitare sau valorificare de către serviciile de
salubritate, pe bază de contract, ţinând cont de prevederile legale şi anume - Colectarea
deşeurilor conform fişei UIC 413/2008.
6.6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice

Măsurile de protecţie pentru ecosisteme terestre și acvatice sunt prezentate în capitolul 13
Tabel 6-6 Suprafețe impactate de traseul căii ferate

Nr. Județ Cod Denumire Suprafață impactată
crt. (ha)
1 Dolj 311 Păduri foioase 2,05
231 Pășuni secundare 12,31
2 Mehedinți 311 Păduri foioase 110,10
332 Păduri conifere 8,30
334 Zone de tranziție cu arbuști 4,30
3 Caraș-Severin 311 Păduri foioase 30,04
Pag. 405 / 589
Figura 6-1 Harta suprafeţelor împădurite impactate de traseul cf din judeţul Dolj
Figura 6-2 Harta suprafeţelor împădurite impactate de traseul cf din judeţul Mehedinţi
Pag. 406 / 589
Figura 6-3 Harta suprafeţelor împădurite impactate de traseul cf din judeţul Caraş-Severin
Pag. 407 / 589
Figura 6-4 Harta pajiştilor impactate de traseul cf din judeţul Dolj
Figura 6-5 Harta pajiştilor impactate de traseul cf din judeţul Mehedinţi
Pag. 408 / 589
6.7. Protecţia aşezărilor umane

În perioada de execuţie a lucrărilor impactul asupra aşezărilor umane, expunerea la
poluanţi se poate datora:
- folosirii utilajelor şi mijloace de transport dotate cu motoare diesel (particule, poluanţi
iritanţi);
- lucrărilor de realizare a infrastructurii (particule în suspensie);
- folosirea utilajelor care generează surse de zgomot şi vibraţii.
În perioada de operare, impactul asupra aşezărilor umane se poate datora poluării fonice
produse de traficul feroviar.
6.7.1 Identificarea obiectivelor de interes public

Transportul cf are ca obiectiv principal facilitarea deplasării persoanelor către localitatea şi
spre obiectivele de interes public. Linia cf este amplasată în apropierea aşezărilor umane,
cât mai aproape de acestea, pentru a înlesni o mobilitate crescută a persoanelor între
localităţi şi către obiectivele de interes cultural, istoric şi turistic.
Monumentele istorice şi de arhitectura sunt prezentate în detaliu, pe judeţe, la capitolul
5.2. Localizarea amplasamentului în raport cu patrimoniul cultural.
Tabel 6-7 Obiective de interes public/turistic

Distanţa faţă
Nr. Coordonate
Judeţ Oraş/Comuna Obiectiv de linia cf
crt geografice
(m)
Grădina Botanică 44°32'52.73''
1 ,,Alexandru Buia'' 23°78'70.96'' 1600
44°31'93.33''
2 Muzeul de Artă 23°79'52.45'' 1900
44°31'46.82''
3 Stadionul ,,Ion Oblemenco'' 23°78'42.34'' 2800
Parcul ,,Nicolae 44°30'39.39''
4 Romanescu'' 23°80'52.81'' 3100
44°31'17.36''
5 Parcul Tineretului 23°76'45.00'' 3900
Craiova
Dolj 44°31'14.20''
6 Palatul ,,Constantin Mihail'' 23°79'53.51'' 2000
44°31'04.00''
7 Opera Română 23°79'07.40'' 1900
44°31'86.45''
8 Muzeul Olteniei 23°79'37.69'' 2500
Catedrala Mitropolitană 44°31'55.07''
9 ,,Sfântul Dumitru'' 23°79'16.43'' 2400
44°31'72.92''
10 Filarmonica Oltenia 23°79'44.83'' 2100
Biserica ,, Adormirea Maicii 44°38'96.94''
11 Işalniţa Domnului'' 23°73'90.13'' 1200
Pag. 409 / 589
44°38'17.11''
12 Işalniţa Stadionul Oltenia 23°73'03.53'' 300
44°45'28.40''
13 Coţofenii din Faţă Conacul Coţofenilor 23°65'70.07'' 1200
44°45'28.40''
14 Coţofenii din Faţă Ansamblul Curţii Coţofenilor 23°65'70.07'' 1200
Biserica ,, Adormirea Maicii 44°51'63.82''
15 Tatomireşti Domnului'' 23°59'74.79'' 1400
44°52'27.50''
16 Răcarii de Jos Parohia Răcarii de Jos 23°57'18.50'' 600
44°58'84.46''
17 Filiaşi Mausoleul Familiei Filişanu 23°51'13.86'' 500
44°55'68.39''
18 Filiaşi Judecătoria 23°50'94.55'' 400
44°55'41.09''
19 Filiaşi Casa de Cultură 23°52'00.92'' 600
Distanţa
Nr. Coordonate faţă de
Judeţ Oraş/Comuna Obiectiv
crt. geografice linia cf
(m)
Butoieşti 44°58'76.07''
1 Conacul Răduţeştilor 23°37'07.57'' 400
Butoieşti 44°58'72.75''
2 Biserica de lemn 23°37'25.81'' 450
Strehaia 44°61'79.41''
3 Stadionul CS Strehaia 23°19'08.69'' 300
Strehaia 44°62'10.05''
4 Parcul ,,Câmpu' Gol'' 23°17'35.88'' 1000
Strehaia 44°62'09.40''
5 Mănăstirea ,,Sfânta treime'' 23°19'19.89'' 550
Strehaia 44°62'11.39''
6 Primăria Strehaia 23°19'02.92'' 600
Mehedinţi Strehaia Biserica ,,Cuvioasa 44°62'26.11''
7 Parascheva'' 23°19'04.19'' 800
Strehaia 44°62'31.55''
8 Judecătoria Strehaia 23°19'70.77'' 700
Tâmna 44°57'14.46''
9 Biserica Ortodoxă 23°01'46.58'' 2000
Prunişor 44°60'82.53''
10 Primăria Prunişor 23°91'57.80'' 100
44°61'24.45''
11 Şimian Stadion 22°71'85.69'' 100
Drobeta Turnu Palatul Culturii ,,Theodor 44°62'35.69''
12 Severin Costescu 22°65'46.69'' 300
Drobeta Turnu Cetatea Medievală a 44°62'26.39''
13 Severin Severinului 22°65'63.25'' 100
Pag. 410 / 589
Drobeta Turnu 44°62'36.98''

14 Severin Podul lui Traian 22°66'71.32'' 50
15 Severin Parcul Gării 22°64'48.81'' 50
16 Severin Parcul Dragalina 22°65'68.19'' 190
17 Severin Parcul Rozelor 22°65'06.83'' 90
18 Severin Monumentul Eroilor 22°65'06.83'' 60
19 Severin Stadionul Municipal 22°66'72.20'' 2100
20 Severin Parcul Aluniş 22°63'91.39'' 700
21 Severin Fântâna Cinetică 22°65'42.44'' 500
22 Severin Muzeul de Artă 22°66'66.44'' 400
44°72'46.00''
23 Vârciorova Mănăstirea Vodița 22°48'82.63'' 1200
44°73'96.58''
24 Orşova Parcul Nord 22°41'15.77'' 200
Distanţa
Nr. Coordonate faţă de
Judeţ Oraş/Comuna Obiectiv
crt. geografice linia cf
(m)
Topleţ 44°79'91.79''
1 Morile de apă 22°39'61.06'' 450
Topleţ Biserica Penticostală 44°79'80.48''
2 ,,Betania'' 22°39'43.75'' 260
Topleţ 44°79'71.46''
3 Primăria Topleţ 22°39'50.70'' 240
Topleţ 44°80'13.16''
4 Apeductul turcesc 22°38'82.36'' 10
Mehadia 44°83'83.76''
5 Sfinxul Bănăţean 22°39'15.14'' 250
Caraş-
Severin Mehadia 44°90'42.79''
6 Primăria Mehadia 22°36'60.81'' 250
44°86'52.66''
7 Biserica Baptistă 22°40'56.91'' 1400
Administraţia Parcului
Naţional Domogled-Valea 44°88'14.68''
Băile Cernei
8 22°41'33.06'' 2400
Herculane
Mănăstirea Nașterea Maicii 44°88'67.32''
9 Domnului 22°42'04.30'' 3000
Biserica Schimbarea la Față 44°88'62.79''
10 22°42'28.70'' 3200
Pag. 411 / 589
44°88'82.18''
11 Parcul Central 22°42'40.37'' 3300
44°88'81.79''
12 Cazinoul Băile Herculane 22°42'46.74'' 3400
44°88'83.62''
13 Podul de fier forjat 22°42'34.27'' 3300
44°88'75.91''
14 Primăria 22°42'52.31'' 3400
44°88'84.31''
15 Băile Imperiale Austriece 22°42'27.83'' 3300
45°15'58.40''
16 Biserica Sfânta Maria 22°30'29.52'' 50
45°20'79.59''
17 Căminul Cultural 22°31'07.19'' 400
45°20'88.07''
18 Primăria Armeniş 22°30'98.77'' 450
Armeniş
45°21'04.86''
Mănăstirea Piatra Scrisă 45°21'73.52''
20 22°30'20.88'' 50
Biserica Romano-Catolică 45°24'67.36''
21 22°29'87.48'' 300
Sadova Veche
45°24'95.27''
45°34'79.83''
23 Biserica Sfântul Ilie 22°26'38.29'' 440
Valea Timişului
45°34'76.32''
24 Căminul Cultural 22°26'42.84'' 470
45°36'25.38''
25 Buchin Primăria Buchin 22°24'37.65'' 270
Biserica Sfântul Ierarh 45°38'35.25''
26 Nicolae 22°23'24.21'' 60
45°38'61.82''
27 Mănăstirea Teiuş 22°21'33.73'' 450
45°40'93.95''
28 Parcul Teiuş 22°20'59.01'' 200
Caransebeş 45°41'11.95''
29 Stadion 22°20'48.69'' 200
Muzeul judeţean de 45°41'41.13''
30 etnografie 22°21'41.25'' 1000
Statuia generalului 45°41'35.52''
31 Dragalina 22°21'44.62'' 1000
45°41'13.28''
32 Piaţa Revoluţiei 22°21'78.40'' 1200
Pag. 412 / 589
6.7.2. Măsuri pentru protecţia aşezărilor umane şi a obiectivelor de interes public

6.7.2.1. În perioada de execuţie
În perioada de execuţie a proiectului pentru a nu fi produse perturbări ale aşezărilor
umane şi a altor obiective de interes public sunt necesare măsuri, precum:
- realizarea lucrărilor eşalonat, pe baza unui grafic de lucrări, astfel încât să fie redusă
perioada de execuţie a lucrărilor pentru a diminua durata de manifestare a efectelor
negative;
- optimizarea traseelor utilajelor de construcţie şi mijloacelor de transport a materialelor,
astfel încât să fie evitate blocajele şi accidentele de circulaţie;
- utilizarea de mijloace tehnologice şi utilaje de transport silenţioase;
- funcţionarea la parametrii optimi proiectaţi a utilajelor tehnologice şi mijloacelor de
transport pentru reducerea noxelor şi zgomotului care ar putea afecta factorul uman;
- asigurarea de puncte de curăţare manuală sau mecanizată a pneurilor utilajelor
tehnologice şi mijloacelor de transport;
- utilizarea echipamentelor de protecţie individuală şi a uniformelor de lucru adecvate
fiecărui sezon;
- buna cooperare cu serviciile de medicină;
- utilizarea carburanţilor, echipamentelor de înaltă calitate în activităţile de transport şi
construcţie;
- controlul emisiilor;
- lucrările care trebuie să se desfăşoare la distanţe mai mici de 50 m de zona cu locuinţe,
în apropierea frontului de lucru se vor desfăşura numai pe timpul zilei (6.00 – 22.00), iar
dacă nivelul de zgomot va continua să fie ridicat se vor utiliza pentru izolare panouri
fonoabsorbante;
- asigurarea semnalizării zonelor de lucru cu panouri de avertizare si benzi
reflectorizante;
- refacerea ecologică a zonelor afectate de organizările de şantier;
- Identificarea în zona traseului liniei cf, a obiectivelor istorice şi de arhitectura, a impus
colaborarea cu autorităţi/instituţii specializate pentru investigare arheologică şi
adoptarea unor măsuri specifice în vederea protejării acestor obiective;
- conform Legii nr. 378/2001, art. 4(3) pentru ”descoperirile arheologice întâmplătoare”, în
timpul executării lucrărilor, antreprenorul va angaja un specialist pentru supravegherea
tuturor aspectelor legate de activitatea de descărcare arheologică;
6.7.2.2. În perioada de exploatare
În timpul exploatării liniei cf pot să apară următoarele situaţii de risc: alunecări de teren,
inundaţii, dilatări linii, încărcări de zăpadă şi chiciură (linia de contact).
Toate aceste aspecte sunt tratate în cadrul specialităţilor de proiectare prin adoptarea unor
măsuri tehnice de prevenire şi protecţie.
Pentru prevenirea accidentelor şi a evenimentelor feroviare, conform „Instrucţiuni pentru

prevenirea şi cercetarea accidentelor şi a evenimentelor feroviare nr. 003”, sunt
prevăzute măsuri specifice prin care se asigură circulaţia trenurilor şi efectuarea
manevrelor în depline condiţii de siguranţă a circulaţiei trenurilor şi securitate a
transportului.
Pag. 413 / 589
6.8. Prevenirea şi gestionarea deşeurilor generate
6.8.1. Lista deșeurilor, cantitati de deșeuri generate

Tabel 6-8 Lista deșeurilor - cantităţi de deșeuri generate
Cod Tip deşeu UM Cantitate

deşeu
13 02 07* uleiuri de motor, de transmisie şi de ungere uşor t 6,55
biodegradabile
13 05 02* nămoluri de la separatoarele ulei/apa mc 5500,00
15 01 01 ambalaje hârtie şi carton t 140,00

15 01 02 ambalaje material plastic
15 01 03 ambalaje lemn
15 01 04 ambalaje metalice
16 01 03 anvelope scoase din uz t 65,00
16 10 02 deșeuri lichide apoase,altele decat cele t 32,65

mentionate la
16 10 01
17 01 01 beton armat t 701240,00
17 04 05
17 01 01 beton simplu demolari mc 12200,0
0
17 01 01 traverse din beton buc 367180,00

17 04 05
17 01 01 stâlpi de beton buc 5005,00
17 04 05
17 02 01 deșeuri de lemn (recuperate din demolări) t 12000,00
17 02 04* traverse creozota(sticla, materiale plastice sau buc 28585,00

lemn cu conţinut de sau contaminate cu
substanţe periculoase)
1 7 04 01 material metalic din cupru t 2803,00
17 04 05 fier şi otel (şina, material mărunt de cale, etc.) t 36450,00
17 05 03* pământ şi pietre cu conţinut de substanţe t 204097,00

periculoase
17 05 04 pământ şi pietre (piatra spartă) t 694557,00
17 05 07* resturi de balast cu conţinut de substanţe t 80537,00

periculoase (amesctec cu pământ si nisip)
17 05 08 resturi de balast, altele decât cele specificate la t 822340,,00
17 05 07
Pag. 414 / 589
17 09 04 amestecuri de deşeuri de la construcţii şi t 4490,00

demolări, altele decât cele specificate la 17 09 01,
17 09 02 şi 17 09 03
20 01 01 hârtie şi carton t 20.00
20 01 21* tuburi fluorescente buc 1320,00
20 01 39 materiale plastice (plăcuţe PVC/polietilena t 125,00

/cauciuc – valorificare)
20 03 01 deşeuri municipale amestecate t 550,00
6.8.2. Program de prevenire şi reducere a cantităţilor de deşeuri generate

Programul de prevenire și reducere a cantităţilor de deşeuri abordează măsurile şi
metodele de prevenire şi de minimizare a cantităţii de deşeuri rezultate în urma lucrărilor
de"Reabilitarea liniei feroviare Craiova – Drobeta Turnu Severin – Caransebeş, parte a
Coridorului Orient/Est Mediteraneean", în conformitate cu reglementările aplicabile şi o
ierarhizare preferenţială a gestiunii deşeurilor.
Pag. 415 / 589
Tabel 6-9 Programul de prevenire şi reducere a cantităţilor de deşeuri

Cod Materiale scoase din Minimizare Cine Acţiuni în vederea Cine Acţiuni în Cine
deşeu cale/deşeu cantităţi răspunde valorificării răspunde vederea răspunde
deşeuri/ eliminării
Reutilizare/
Refolosire
17.02.04* Traverse de lemn Traverse de încărcarea traverselor din
Antreprenor şi Beneficiar
creozotate lemn bune şi lemn creozotate
Se predau beneficiarului
semibune transportul traverselor din
lemn creozotate la fabrica de
cu proces verbal de
Antreprenor
ciment
predare-primire
descărcarea traverselor din
lemn creozotate
manipularea traverselor din
lemn creozotate în vederea
arderii – valorificării energetice
16 01 03 Anvelope scoase din uz colectare
Antrepren Antreprenor
manipulare
transport către opertori
autorizați
16 10 02 Deșeuri lichide apoase, colectare

altele decât cele manipulare
menționate la transport către opertori
16 10 01* autorizați
or
Pag. 416 / 589
17.01.01 Traverse de beton Traverse de manipularea, concasarea încărcarea

17 04 05 beton bune şi elementelor din beton armat în betonului
semibune staţia de concasare; concasat
rezultat
transportul
betonului
concasat
sortarea, strângerea în descărcarea
grămezi şi manipularea betonului
materialului metalic (armături) concasat
împrăştierea
betonului
Antreprenor
concasat în
straturi cu
grosimea de
15-20cm
încărcarea materialului metalic
Antreprenor şi beneficiar
(armături);
transportul materialului metalic eliminare în

(armături) la centrele de depozit -
cu procese verbale
de predare primire
colectare fier vechi cantitate

neutilizată în
descărcarea materialului cadrul
metalic (armături) lucrărilor
Pag. 417 / 589
cu procese verbale de predare primire

17.01.01 Elemente de beton Betonul manipularea, concasarea încărcarea
17 04 05 armat concasat va fi elementelor din beton armat în betonului
refolosit ca staţia de concasare concasat
material de rezultat
umplutură la transportul
terţi în baza sortarea, strângerea în betonului
unui contract grămezi şi manipularea concasat
cu acordul materialului metalic (armături) descărcarea
beneficiarului betonului
Antreprenor
concasat
împrăştierea
betonului
concasat în
straturi cu
grosimea de
15-20cm *
eliminare în
Antreprenor
încărcarea materialului metalic depozit –
(armături) cantitate
transportul materialului metalic neutilizată în
(armături) la centrele de cadrul
colectare fier vechi lucrărilor
descărcarea materialului
metalic (armături)
Pag. 418 / 589
17 05 04 Piatra spartă Piatra spartă -
necontaminat
ă va fi
refolosită în
cadrul
lucrărilor-
drumuri
locale,
platforme şi
drumuri
tehnologice
sau pentru
substratul căii
cu acordul
beneficiarului
Pag. 419 / 589
Piatra spartă
contaminată
după
Piatra spartă decontaminar
17 05 03* contaminată e va fi
refolosită în
Antreprenor şi
cadrul
Beneficiar
lucrărilor-
drumuri
locale,
platforme şi
drumuri
tehnologice
sau pentru
substratul căii
cu acordul
beneficiarului
Balast şi
pământ va fi
Antreprenor şi
17 05 08 Balast şi pământ refolosit ca

Beneficiar
material de
umplutura la
terţi în baza
unui contract
cu acordul
beneficiarului
Pag. 420 / 589
Balast şi pământ Balast şi

pământ după
decontaminar
Antreprenor şi
e va fi
Beneficiar
17 05 07* refolosit ca
material de
umplutură la
terţi în baza
unui contract
cu acordul
beneficiarului
încărcarea
17 01 01 Beton simplu din Betonul betonului
demolări concasat va fi concasat
refolosit ca rezultat
material de transportul
Antreprenor şi
umplutură la betonului
Antreprenor
Beneficiar
terţi în baza concasat *;

unui contract descărcarea
cu acordul betonului
beneficiarului concasat *
împrăştierea
betonului
concasat în
straturi cu
grosimea de
15-20cm *
Pag. 421 / 589
eliminare in
depozit -
cantitate
neutilizata în
cadrul
lucrărilor
17 04 01 Material metalic din încărcarea materialului metalic
cupru transportul materialului metalic
Se predau beneficiarului cu
procese verbale de predare
la centrele de colectare-
valorificare
Anteprenor şi
descărcarea materialului
Beneficiar
metalic
manipularea materialului
metalic
materialul metalic declasat va
fi valorificat prin centrele de
primire
colectare
Pag. 422 / 589
Material metalic din fier Şina bună şi
Se predau beneficiaruluiSe predau beneficiarului cu procese

şi otel semibună
va fi
reutilizată/
refolosita de
verbale de predare primire

Antreprenor şi BeneficiarAntreprenor şi Beneficiar
17 04 05 către Materialul metalic declasat va
Beneficiar
beneficiar. fi valorificat prin centrele de
Materialul colectare
mărunt de
cale bun şi
semibun va fi
reutilizata/ref
olosita de
către
beneficiar
17 04 05 Stâlpi din beton armat Stâlpii buni şi manipularea, concasarea încărcarea
17 01 01 semibuni stâlpi din beton armat în staţia betonului
Antreprenor
reutilizaţi/ procese verbale de de concasare; concasat
şi Beneficiar
Antreprenor
refolosit de predare primire rezultat;
beneficiar sortarea, strângerea în transportul
grămezi şi manipularea betonului
materialului metalic (armături); concasat *;
încărcarea materialului metalic descărcarea
(armături); betonului
transportul materialului metalic concasat * ;
cu
Pag. 423 / 589
(armături) la centrele de împrăştierea

colectare fier vechi; betonului
descărcarea materialului concasat în
metalic (armături) straturi cu
grosimea de
15-20cm *
17 02 01 Deșeuri lemn Deșeuri lemn se valorifică integral -
Antepren
recuperate
din demolări
or
17 09 04 Amestecuri de deşeuri de colectarea în
la construcţii şi demolări, containere a
altele decât cele amestecurilor
specificate la 17 09 01, rezultate din
Antreprenor
17 09 02 demolări
şi 17 09 03 construcții
(moloz)
transport în
depozit de
deșeuri inerte
descărcare și
-
împrăștiere
Pag. 424 / 589
13 02 07* Uleiuri de motor, de colectare ulei

transmisie şi de ungere uzat şi
uşor biodegradabile depozitare în
(ulei uzat) condiţii de
siguranţă
(recipienţi
metalici
Anteprenor
speciali);
încărcarea
transportul la
operatorul
economic
autorizat care
desfăşoară
activităţii de
valorificare sau
evacuare
13 05 02* Nămoluri de la Nămoluri vidanjare
separatoarele organice din
transportul de către operatori
ulei/apa bazinele
Antreprenor
autorizați
vidanjabile
descîrcare stație epurare
ale OS
și WC-urile
ecologice
din fronturile
de lucru
15 01 01 Ambalaje hârtie şi colectare selectivă
pr
or
re
nt
A
n
e
Pag. 425 / 589
15 01 02 carton manipulare
15 01 03 ambalaje material transport către centre
15 01 04 plastic specializate- autorizate
ambalaje lemn
ambalaje metalice descărcare
20 01 01 Hârtie și carton Activităţi de colectare
Antreprenor
birou transport
20 01 39 Materiale plastice Placuțele colectare selectivă

(plăcuţe bune transport către operatori
PVC/polietilena/ reutilizate autorizați
cauciuc de beneficiar
procese verbale de predare
se predau beneficiarului cu
primire
Pag. 426 / 589
20 03 01 Deșeuri municipale colectare

amestecate (deşeu de tip selectivă
menajer) manipularea
containere de
tip pubelă;
transport
Antreprenor
deşeuri
menajere;
descărcarea
deşeurilor
menajere;
împrăştierea
deşeurilor
menajere în
straturi cu
grosimea de
15-20cm.
Pag. 427 / 589
6.8.3. Planul de gestionare a deșeurilor

Planul de gestionarea deşeurilor şi reducere a cantităţii de deşeuri, generate pe
amplasament în timpul realizării proiectului/în timpul exploatării, este elaborat în
conformitate cu cerinţele Legii nr.211/2011 privind regimul deşeurilor, cu modificările şi
completările ulterioare, pentru:
- reducerea cantităţilor de deşeuri generate pe amplasament;
- asigurarea colectării selective a deşeurilor reciclabile;
- predarea periodica a deşeurilor valorificabile către societăţile autorizate;
- controlul amănunţit al produselor achiziţionate/comercializate.
În acest mod se va reduce cantitatea de deşeuri ce trebuie predată spre eliminare finală în
depozitele de deşeuri.
În perioada de operare a tronsonului de cale ferată vor rezulta deşeuri de la staţiile c.f.,
spaţiile de servicii, de la celelalte activităţi care se vor desfăşura de-a lungul căii ferate.
Cantităţile de deşeuri rezultate sunt în funcţie de numărul de călători şi al celor care
folosesc utilităţile din cadrul staţiilor de c.f.
Deşeurile rezultate din activităţile de întreţinere şi reparaţii vor fi cele legate de reparaţiile
curente la echipamentele de semaforizare, liniile electrice, şine, poduri etc. Aceste deşeuri
vor fi colectate separat, în funcţie de tip şi vor fi predate spre valorificare/eliminare către
unităţi autorizate.
Beneficiarul are obligaţia să ţină evidenţa lunară a producerii, stocării provizorii, tratării,
transportului, reciclării şi depozitării definitive a deşeurilor, conform HG. nr. 856/2002
privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile,
inclusiv deşeurile periculoase.
În perioada de execuție se urmărește ca modul de gestionare a deșeurilor să se facă
conform H.G. nr. 856/2002 (Anexa 1 a) și Legii nr. 211/2011 (Decizia Comisiei
2014/955/UE) și, să respecte ierarhia deșeurilor, din cadrul Directivei 2008/98/CE.
Figura 6-6 Modul de gestionare a deșeurilor
Producătorii/deținătorii de deșeuri sunt obligați să predea, deșeurile generate din

activitatea sa, operatorilor economici autorizați de către autoritatea publică competentă
Pag. 428 / 589
pentru protecția mediului și să efectueze operații de colectare, transport, valorificare și/sau

eliminare deșeuri în condițiile legislației de mediu în vigoare.
Operatorii economici autorizați din punct de vedere al protecției mediului pentru efectuarea
operațiunilor de colectare și transport au obligația să colecteze selectiv deșeurile și să le
transporte numai la instalații autorizate pentru efectuarea operațiunilor de
tratare/eliminare.
Costurile operațiunilor de gestionare a deșeurilor sunt suportate de producătorul de
deșeuri conform principiului „poluatorul plătește” (Legea nr. 211/2011 – art. 21, alin.1).
Opțiuni privind gestionarea deșeurilor

- prevenirea/minimizarea la sursă cât mai mult posibil prin reutilizare obținându-se astfel
non-deșeuri sau pregătirea pentru reutilizare în procese tehnologice sustenabile;
- refolosirea/reutilizarea direct sau cu puține îmbunătățiri a „calității”;
- reciclarea/valorificarea sau reprocesarea într-o formă care să le transforme în sursă
secundară de „materii prime”;
- valorificarea energetică - obtinerea de energie alternativă față de energia
neregenerabilă din combustibilii fosili;
- eliminarea prin depozitare controlată.
Dacă opțiunea de prevenire a producerii de deșeuri nu este întotdeauna posibilă, atunci

trebuie minimizată cantitatea de deșeuri generată prin: reutilizare, reciclare și valorificare
energetică.
Etapa de eliminare a deșeurilor trebuie aplicată numai după ce au fost folosite la maxim
toate celelalte mijloace, în mod responsabil astfel încât să nu producă efecte negative
asupra mediului.
Din punct de vedere calitativ prevenirea se poate realiza prin reducerea caracterului de
periculozitate a deșeurilor în special prin minimizarea conținutului de substanțe
periculoase și/sau toxice.
Operațiunile menționate reutilizare, reciclare și valorificare contribuie în mod semnificativ
la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Activitățile generatoare de deșeuri

În urma executării lucrărilor de “Reabilitare a liniei feroviare Craiova – Drobeta Turnu
Severin – Caransebeș”, rezultă deșeuri din:
- construirea/modernizarea/reabilitarea căii ferate - lucrări de: infrastructura,
suprastructura, construcții civile, lucrări de arta (poduri, podețe), instalații, etc.;
- demolarea de rampe, clădiri (în stații);
- desființarea de platforme și drumuri tehnologice;
- dezafectarea/desființarea liniilor c.f.;
- activități specifice organizării de șantier - birouri:
 deșeuri de ambalaje;
 menajere și/sau asimilabile.
Tipurile de deșeuri generate

Deșeurile se împart în două categorii mari nepericuloase și periculoase și sunt definite pe
categorii în H.G. nr. 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor.
Pag. 429 / 589
Deșeurile periculoase trebuie stocate separat în funcție de proprietățile fizico-chimice,

astfel încât să se poată asigura un grad ridicat de protecție a mediului și a sănătății
populației, incluzând asigurarea trasabilității de la locul de generare la destinația finală.
Pentru gestionarea corespunzătoarea a deşeurilor trebuie să se realizeze în primul rând
încadrarea unui deşeu într-o categorie de deşeuri bine definită.
Prin determinarea tipului de deşeu se constată dacă acesta necesită sau nu un tratament
special în conformitate cu legislaţia națională/europeană, dacă este sau nu periculos.
Trebuie stabilit un flux specific de operaţii pentru fiecare tip de deşeu și identificarea unei
metode adecvate de tratare, valorificare sau eliminare.
Deșeurile produse ca urmare a construirii și exploatării căii ferate se estimează separat
pentru perioada de execuție și perioada de exploatare.
Perioada de execuție
Dezafectarea/desființarea liniilor c.f.
Deșeurile/materialele scoase din cale vor fi colectate selectiv și în funcție de
caracteristicile lor, transportate în depozite autorizate sau predate beneficiarului pe baza
de proces verbal în scopul valorificării/reutilizării lor. Acestea sunt:
- traverse din lemn şi beton;
- şine de cale ferată;
- aparate de cale;
- material mărunt de cale;
- piatra spartă;
- deşeuri electrice și electronice, echipamente de iluminat;
- pământ şi pietriş din săpătură;
Materialele de cale rezultate de la lucrări vor fi gestionate în conformitate cu Norma
tehnică feroviară N.T.F. nr. 71-002:2006 aprobată prin Ordinul M.T.C.T. nr. 1403/2006
privind „Infrastructura feroviară. Reutilizarea materialelor de cale recuperate în urma
lucrărilor de întreţinere şi reparaţie a căii”.
Norma tehnică feroviară se referă la următoarele componente ale căii ferate recuperate
din cale în urma lucrărilor: şine, traverse din lemn şi beton, material mărunt de cale,
aparate de cale şi piatră spartă și stabileşte domeniile de reutilizare pentru fiecare dintre
componentele căii în funcţie de starea lor. Astfel, materialele extrase din cale vor fi
colectate selectiv pe categorii de produse, verificate și repartizate în funcţie de rezultatul
verificărilor:
- materiale semibune,
- materiale uzate,
- materiale declasate.
Domeniul de reutilizare a componentelor căii:
- şinele de cale ferată semibune şi recondiţionate vor fi reutilizate pentru întreţinerea şi
reparaţii la linii, iar şinele declasate vor fi valorificate ca fier vechi;
- traversele de lemn semibune şi reparate se vor reutiliza în triaje şi ateliere, iar cele
declasate se vor reutiliza pentru construcţii, sau se vor incinera în incineratoare
autorizate;
- traverse de beton semibune şi reparate se vor reutiliza pe liniile secundare, triaje și
ateliere, iar traversele declasate se vor concasa. Prin concasare fierul va fi depozitat
separat în vederea valorificării;
Pag. 430 / 589
- aparatele de cale şi materialul mărunt de cale semibune se recondiţionează/

reutilizează, iar cele declasate vor fi valorificate ca fier vechi;
- piatra spartă recuperată, curată se reintroduce în cale, iar deşeul de ciur se reutilizează
ca material pentru substratul căii sau la alte construcţii.
Pământul şi pietrişul rezultate din săpătură şi care nu se vor recupera/reutiliza la lucrare

vor fi reutilizate la drumuri locale sau se vor depozita în locuri acceptate de autorităţile
locale.
Pentru piatra spartă contaminată și solul contaminat (cu produse petroliere și metale) se
vor lua măsuri speciale și anume:
- depozitarea acestora se va face în depozite temporare special amenajate;
- decontaminarea acestora se va realiza de firme specializate și autorizate din punct de
vedere al protecției mediului;
- se va evita formarea de stocuri care ar putea pune în pericol sănătatea umană și ar
dăuna mediului înconjurător (riscuri de poluare a apei, aerului, solului, faunei, florei,
generare de mirosuri, risc de incendiu pentru vecinătăți);
- transportul deșeurilor se realizează numai de către operatori economici care dețin
autorizație de mediu conform legislației în vigoare pentru activitățile de colectare/
stocare temporară/tratare/valorificare/eliminare în baza H.G. nr. 1061/2008 privind
transportul deșeurilor periculoase și nepericuloase pe teritoriul Romanei.
Deșeurile periculoase pot fi transportate fără alte aprobări de la autorități competente
(APM, ISU) numai dacă într-un an, indiferent de numărul transporturilor efectuate,
cantitatea totală este mai mică de o tonă. Pentru cantități anuale mai mari de 1 tonă se va
respecta regimul strict de înregistrare și avizare prevăzut în H.G. nr. 1061/2008.
Demolarea clădirilor, rampelor si platformelor

Deșeurile rezultate din dezafectări de clădiri (în staţii), rampe și platforme sunt:
- beton, cărămizi, sticlă şi materiale ceramice care se vor colecta selectiv, se vor depozita
pe suprafeţe betonate şi vor fi transportate la un depozit de deşeuri autorizat;
- metalice care se vor valorifica prin comercializare ca fier vechi;
- de lemn care se vor valorifica energetic;
- electrice şi electronice ce se vor preda la centre de colectare special organizate.
Alte tipuri de deșeuri generate pe amplasament în urma executării lucrărilor

- deșeuri metalice – deșeuri feroase care vor rezulta în principal în urma execuției
structurilor și a fundațiilor;
- deșeuri din material plastic – reprezentate în principal de resturile materialelor de
construcții confecţionate din plastic (plăcuțe și tubulaturi PVC, diverse tipuri de profile,
etc.);
- deșeurile de ambalaje fără conținut de substanțe periculoase (hârtie și carton, plastic,
lemn, metalice) rezultate de la diverse materiale de construcţii ce vor fi furnizate în
organizarea de șanțier și din activitatea de birou în cadrul organizării de șantier;
- ambalaje contaminate cu substanţe periculoase – butoaie, recipienţi, etc.;
- filtre de ulei uzate, rezultate în urma operaţiilor de întreţinere și reparaţii a utilajelor
implicate în lucrările de execuţie;
- uleiuri uzate, rezultate în urma operaţiilor de întreţinere și reparaţii a utilajelor;
Pag. 431 / 589
- deșeurile de materiale de construcţie reprezentate de resturile ce nu mai pot fi

reutilizate în construcţie (rigips, diverse materiale de finisaj etc.);
- deșeuri de lemn, rezultate în urma lucrărilor de demolare și a lucrărilor de execuție;
- anvelope uzate rezultate de la utilajele implicate în lucrările de construcție;
- acumulatori uzați rezultați din lucrările de construcție;
- nămoluri din bazinele vidanjabile ale organizărilor de șantier;
- menajere și asimilabile celor menajere. Se consideră un indicator de generare al
deşeurilor menajere de 0,3 kg/pers/zi.
În incinta organizării de șantier, antreprenorul va amenaja o platformă special destinată

colectării și gestionării tuturor tipurilor de deșeuri ce vor rezulta în urma execuţiei lucrărilor,
prevăzută cu pubele, containere și recipienţi special destinaţi depozitării temporare a
deșeurilor.
Platforma va fi amenajată astfel încât să permită manipularea deșeurilor de către
societăţile autorizate contractate, în condiţii de siguranţă. Depozitarea temporară a
deșeurilor se va face separat, pe fiecare tip de deșeu, fiecare container sau recipient
destinat depozitării fiind etichetat cu codul corespunzător al deșeului, conform H.G. nr.
856/2002.
Colectarea deșeurilor menajere se va realiza separat, depozitarea temporară fiind
realizată doar în cadrul suprafețelor special amenajate în organizările de șantier.
Perioada de operare
În perioada de operare vor fi generate următoarele tipuri de deșeuri:
- deșeuri menajere rezultate:
 în stațiile de călători
 din activitatea de birou a personalul de întreținere a căii ferate;
- deșeuri metalice rezultate ca urmare a desfășurării lucrărilor de întreținere și reparaţii
curente realizate pe calea ferată și în stațiile de călători și clădirile de întreţinere;
- deșeuri din materiale plastice rezultate ca urmare a desfășurării lucrărilor de întreținere
și reparaţii curente realizate pe calea ferată și în stațiile de călători și clădirile de
întreţinere;
- nămoluri de epurare rezultate în urma epurării apelor uzate menajere generate în
grupurile sanitare aferente stațiilor de călători și clădirilor de întreţinere;
- nămoluri de la separatoarele de hidrocarburi rezultate ca urmare a preepurării apelor
pluviale potenţial contaminate colectate de pe suprafaţa rutieră a parcărilor stațiilor de
călători;
- deșeuri specifice activităţilor de birou.
Gestionarea deșeurilor generate pe amplasament

Ţintele şi obiectivele referitoare la sistemul de gestionare a deşeurilor sunt următoarele:
- tratarea deşeurilor contaminate, provenite în urma excutării lucrărilor de demolare/
dezafectare construcții, pentru a putea fi valorificate (material sau energetic) sau/şi
eliminate în siguranţă;
- refolosirea şi reciclarea deşeurilor din construcţii şi demolări dacă nu au fost
contaminate;
- tratarea deşeurilor contaminate provenite din săpături pentru a putea fi reutilizate;
Pag. 432 / 589
- reutilizarea deşeurilor/materialelor provenite din săpături, dacă acestea nu au fost

contaminat;
- valorificate.
Deșeurile rezultate din construcții/demolări cale vor fi sortate direct la sursă și colectate
selectiv în vederea alegerii opțiunii de gestionare în așa fel încât 70% să fie reutilizate.
Conform Directivei 2008/98/CE, Antreprenorul are obligația să gestioneze deșeurile și
materialele scoase din cale astfel:
- valorificate de către Beneficiar;
- reutilizate de către Beneficiar la alte lucrări;
- eliminate sub formă de deșeuri, respectând-se și Norma tehnică feroviară N.T.F. nr.
71-002:2006 aprobată prin Ordinul M.T.C.T. nr. 1403/2006;
Obligații antreprenor/constructor
- Evitarea producerii de deșeuri. În cazul în care aceasta activitate nu poate fi evitată se
urmărește „ierarhizarea privind opțiunile de gestionare a deșeurilor”;
- Eliminarea deșeurilor periculoase prin firme specializate (operatori economici),
autorizate, pe baza unui contract;
- Deșeurile transferate către firme specializate (spre eliminare) vor fi ambalate si
etichetate in conformitate cu legislația in vigoare;
- Traversele de lemn impregnate cu creozot vor fi transportate in vederea valorificării
energetice si vor către operatori economici autorizați;
Pag. 433 / 589
- Traversele din beton care nu pot fi reutilizate se vor concasa în staţiile de concasare.
Materialul metalic rezultat se va valorifica la centrele autorizate, iar betonul spart va fi
folosit la amenajarea drumurilor ca material de construcţii;
- Stâlpi de electrificare – vor fi demontaţi şi se vor transporta în depozitele organizărilor
de şantier. În funcţie de starea lor tehnică aceştia pot fi refolosiţi de beneficiar la lucrări
de reparaţii şi întreţinere curentă, iar cei care sunt deterioraţi vor fi concasaţi în staţiile
de concasare. Materialul metalic rezultat se va valorifica la centrele autorizate, iar
betonul spart va fi folosit la amenajarea drumurilor ca material de construcţii;
- Piatra spartă recuperată, curată se reintroduce în cale;
- Piatra spartă eventual contaminată va fi depozitată temporar în spaţiile din gări iar
decontaminarea se va realiza de firme specializate şi autorizate din punct de vedere al
protecţiei mediului pe amplasamente stabilite de acestea. In vederea decontaminării vor
fi întreprinse următoarele acțiuni:
 identificarea amplasamentelor posibil contaminate în stații și de-a lungul liniilor cf.
Vizual;
 eșantionarea pentru zonele observate ca fiind posibil contaminate din 150 m in 150
m;
 determinarea pe teren a concentrațiilor de hidrocarburi pentru piatră spartă/pietriș +
nisip până la adâncimea de 30 cm;
 in funcție de valoarea determinată pe teren pentru stratul de piatra spartă (balast)/
pietriș+nisip se va extinde adâncimea de prelevare probe sol cu încă 30 cm respectiv
60 cm. Investigațiile se vor îndesi pe o rază din 10 m in 10 m în jurul poziției
identificată ca fiind contaminată;
 prelevarea de probe pentru a stabili nivelul de contaminare ;
 după prelucrarea analitica in laborator se vor emite rapoarte de încercare pe fiecare
eșantion si tip de proba prelevata.
 funcție de gradul de încărcare/gradul de contaminare se va extinde adâncimea de
prelevare cu încă 30 cm sau pana la interceptarea stratului de argila. Investigațiile se
vor îndesi pe o raza din 5 m in 5 m in jurul poziției identificată ca fiind contaminată.
- Cablurile electrice - de înaltă tensiune care se demontează se vor transporta în
depozitele din Organizarea de șantier şi în funcţie de starea lor tehnică acestea pot fi
refolosite de CFR – SA la lucrări de reparaţii şi întreţinere curentă iar cele care sunt
deteriorate vor fi transformate şi valorificate prin operatori economici autorizaţi;
- Materialele scoase din cale vor fi predate beneficiarului in vederea reutilizării sau
valorificării acestor, in funcție de starea lor;
- Deșeurile destinate proceselor de recuperare sau eliminare pot fi transportate numai de
agenți economici autorizați, cu respectarea prevederilor H.G. nr. 1061/2008;
- Se va reface cadrul natural in zonele unde au fost:
 dezafectate linii cf;
 desființate depozitele temporare/bazele de producție;
 organizările de șantier.
Pag. 434 / 589
Tabel 6-10 Plan de gestionare a deșeurilor
Cod Tip deşeu Cine a generat deşeul Mod de colectare Observaţii

deşeu evacuare
13 02 07* uleiuri de motor, de Schimbul de ulei la Vor fi colectate în recipiente Schimbul de ulei se va face în
transmisie şi de ungere utilaje şi autovehicule închise, etichetate, depozitate locuri special amenajate.
uşor biodegradabile într-o incinta închisă. Evidenţa gestiunii deșeurilor se
Predate/valorificate către face conform H.G, 235/2007 si
punctele de colectare (firme H.G. nr. 856/2002.
specializate şi autorizate)
13 05 02* nămoluri de la Nămolurile organice din Vor fi eliminate pe baza de Trebuie prevenită deversarea
separatoarele ulei/apă bazinele vidanjabile ale contract cu firme specializate accidentală a acestor deşeuri în
organizărilor de șanțier şi autorizate. cursurile de apă sau pe suprafeţe
sau WC-urile ecologice de teren.
din fronturile de lucru Evidenţa gestiunii deșeurilor se
face conform H.G. nr. 856/2002
15 01 01 ambalaje ele hârtie şi Activităţi curente pe Vor fi depozitate în locuri Evidenta gestiunii deșeurilor se
carton șantier special amenajate.Predarea face conform H.G. nr. 856/2002
15 01 02 ambalaje de material acestor deşeuri se va face şi Legii nr. 249/2015 din 28
plastice către o firmă specializată şi octombrie 2015 privind
15 01 03 ambalaje de lemn autorizată modalitatea de gestionare a
15 01 04 ambalaje metalice ambalajelor şi a deşeurilor de
ambalaje
16 01 03 anvelope scoase din uz Activităţi de întretinere Vor fi depozitate în locuri Evidenţa gestiunii deșeurilor se
a utilajelor şi special amenajate. Predarea face conform H.G. nr. 856/2002
autovehiculelor acestor deşeuri se va face şi H.G. nr. 170/2004 privind
către o firmă specializată şi gestionarea anvelopelor uzate
Pag. 435 / 589

deşeu evacuare
autorizată
16 10 02 Deşeuri lichide apoase, Activitate de Colectare în recipienţi închişi Evidenta gestiunii deșeurilor se
altele decât cele construcţie/şantier face conform H.G. nr. 856/2002.
menţionate la 16 10 01
17 01 01 Beton (beton armat, Lucrări de demolare/ Colectarea se va face Evidența și gestionarea se va
beton simplu demolări) dezafectare selectiv şi depozitate în spaţii face conform H.G. nr. 1132/2008.
17 01 01 Traverse din beton, special amenajate. Deşeurile Se interzice dezmembrarea
stâlpi din beton vor fi concasate şi reutilizate pentru recuperarea de părți
17 01 01 Dale beton (amenajare drumuri componente
tehnologice/umpluturi)
17 02 01 Deşeuri de lemn (altele Activităţi de curaţare Vor fi refolosite ca accesorii Evidența și gestionarea se va
decât traversele de şi elemente de sprijin în face conform H.G. nr. 1132/2008.
lemn) lucrările de construcţie. Se interzice dezmembrarea
pentru recuperarea de părți
componente
17 02 04* Sticla, materiale plastice Lucrări de Se vor depozita pe platforme Evidenţa gestiunii deșeurilor se
sau lemn cu conţinut de demolare/dezafectare special amenajate şi vor fi face conform H.G. nr. 856/2002.
sau contaminate cu linii eliminate pe baza de contract
substanţe periculoase cu firme specializate şi
(traverse creozotate) autorizate
17 04 01 Cupru Lucrări de Vor fi transportate în condiții Evidenţa gestiunii deșeurilor se

demolare/dezafectare de siguranța pe platformele face conform H.G. nr. 856/2002.
linii special amenajate din Se vor valorifica integral
organizările de șantier şi
Pag. 436 / 589

deşeu evacuare
predate beneficiarului.
17 04 05 Fier şi otel (şina, Lucrări de Vor fi transportate în condiții Evidenţa gestiunii deșeurilor se
material mărunt de cale, demolare/dezafectare de siguranța pe platformele face conform H.G. nr. 856/2002.
etc.) linii special amenajate din Se vor valorifica integral
organizările de șantier şi
predate beneficiarului.
17 05 03* Pământ şi pietre cu Lucrări reabilitare Depozitare în spaţii special Evidenţa gestiunii deșeurilor se
conţinut de substanţe amenajate. Decontaminare şi face conform H.G. nr. 856/2002.
periculoase reutilizare
17 05 04 Pământ şi pietre, altele Lucrări reabilitare Depozitare în spatii special Evidenţa gestiunii deșeurilor se
decât cele specificate la amenajate. Întreaga cantitate face conform H.G. nr. 856/2002.
17 05 03 va fi reutilizată
17 05 07* Resturi de balast cu Lucrări reabilitare Depozitare în spaţii special Evidenţa gestiunii deșeurilor se
conţinut de substanţe amenajate. Decontaminare şi face conform H.G. nr. 856/2002.
periculoase reutilizare
17 05 08 Resturi de balast, altele Lucrări reabilitare Depozitare în spatii special Evidenţa gestiunii deșeurilor se
decât cele specificate la amenajate. Întreaga cantitate face conform H.G. nr. 856/2002.
17 05 07 va fi reutilizată
17 09 04 Amestecuri de deşeuri Lucrări de demolare/ Deşeurile rezultate din .
de la construcţii şi dezafectare linii demolari vor fi depozitate Evidenţa gestiunii deșeurilor se
demolări, altele decât temporar numai în spaţiile din face conform H.G. nr. 856/2002.
cele specificate la 17 09 gări aparţinând titularului, iar
01, 17 09 02 şi 17 09 03 transportul la depozite
definitive se va realiza în cel
mai scurt timp posibil prin
Pag. 437 / 589

deşeu evacuare
intermediul firmelor
specializate şi autorizate.
20 01 01 Hârtie şi carton Activităţi de birou Colectare şi valorificare Evidenţa gestiunii deșeurilor se
face conform H.G. nr. 856/2002.
20 01 21* Tuburi fluorescente Activităţi de Predarea acestor deşeuri se Evidenţa gestiunii deșeurilor se
birou/şantier va face către o firma face conform H.G. nr. 856/2002.
specializată şi autorizată
20 01 39 Materiale plastice Lucrări reabilitare Depozitare în spatii special Evidenţa gestiunii deșeurilor se
(plăcuţe amenajate, vor fi valorificate. face conform H.G. nr. 856/2002.
PVC/polietilena/cauciuc)
20 03 01 Deşeuri municipale Personalul angajat Colectare în containere tip Evidenţa gestiunii deșeurilor se
amestecate pubele şi eliminare prin face conform H.G. nr. 856/2002.
contract cu o firmă
specializată şi autorizată.
Pag. 438 / 589
6.9. Gospodărirea substanţelor si preparatelor chimice periculoase

6.9.1. Substanţe şi preparate chimice periculoase utilizate şi/sau produse
În perioada de execuţie a lucrărilor substanţele toxice şi periculoase utilizate sunt:
- Motorina - funcţionare utilaje şi mijloace de transport;
- Benzina - funcţionare mijloace de transport;
- Lacuri şi vopsele, diluanţi - lucrările de întreţinere, protecţie şi marcaje cale ferată şi
poduri;
- Mixturi asfaltice - pentru peroane și racorduri treceri la nivel cu DN și DJ;
- Explozibil - proces tehnologic execuție tunel.
Menționăm că materialele explozibile sunt manevrate în condiții de siguranță de firme
specializate atestate/certificate pentru execuția lucrărilor în tunel.
Aceste materiale nu vor fi stocate în organizările de șantier/puncte de lucru, ele fiind
aduse de către firma autorizată să execute lucrările în momentul folosirii.
Tabel 6-11 Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice
Nr. Denumirea materiei Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau a
Crt. prime, a substanţei sau preparatelor chimice
a preparatului chimic Categorie Periculozitate Fraze de pericol/
precauție
Inflamabil
Motorina Periculos Periculos H351, H411
1
pentru mediu P210
Inflamabil
Periculos Periculos H319, H315, H317
2 Mixturi asfaltice
pentru mediu P210
Inflamabil
Periculos H373, H361, H304
3 Diluanţi Periculos
P210
pentru mediu
Inflamabil
Periculos Iritant H319, H335, H315
4 Vopsea pentru marcaje
Periculos P210
pentru mediu
Balast/Pământ contaminat Periculos Periculos H335/H411
5
pentru mediu P273
Piatra sparta contaminata Periculos H335/H411
6 Periculos
pentru mediu P273
Traverse de lemn Periculos H350i
7 Periculos
creozotate pentru mediu P223
Inflamabil
Iritant H201, H228, H400
8 Explozibil Periculos
Periculos P210, P250
pentru mediu
Conform REACH (regulamentul privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice)
Pag. 439 / 589
În perioada de operare, nu vor fi manevrate, stocate sau utilizate substanţe toxice şi

periculoase.
6.9.2. Modul de gospodărire a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase

De-a lungul liniei cf, în procesul de reabilitare, vor fi manipulate cantităţi importante de
deşeuri periculoase contaminate cu hidrocarburi şi metale grele, rezultate în urma
poluărilor istorice.
Pentru gestionarea/manipularea acestor deşeuri se va impune antreprenorului elaborarea
unor proceduri specifice procesului de decontaminare.
B. Utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei și a

biodiversității
Informații refritoare la utlizarea resurselor naturale, a solului, a terenurilor, a apei și a
biodiversității au fost prezentate in cadrul capitolelor:
- 3.6.4. Materii prime, energie și combustibili utilizați
- 3.6.8. Resurse naturale folosite în construcție și funcționare
- 5.3.2. Folosinţe actuale şi planificate ale terenului
- 6.6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice
Pag. 440 / 589
7. DESCRIEREA ASPECTELOR DE MEDIU SUSCEPTIBILE A FI

AFECTATE ÎN MOD SEMNIFICATIV DE PROIECT
7.1 Impactul asupra factorilor de mediu
7.1.1 Impactul asupra apelor de suprafaţa şi subterane
Traseul liniei c.f. Craiova - Caransebeş însoţeşte şi traversează mai multe râuri şi pârâuri,
dintre care cele mai importante sunt prezente în tabelele de mai jos.
Tabel 7-1 Râurile impactate de traseu
Tabel 7-2 Pârâuri impactate de traseu
Pârâuri
Nr.crt. Pârâu Judet stabatut
1 Pârâul Cârnești Dolj
2 Pârâul Cioranu Dolj
3 Pârâul Negraia Dolj
4 Pârâul Rece Caras-Severin
Lucrările desfăşurate în zona cursurilor de apă au impact direct asupra ecosistemelor

acvatice, se va înregistra o creşte a turbidităţii printr-o încărcarea a apelor cu aluviuni.
Această creştere poate reduce energia luminoasă care străbate ecosistemul şi
concentraţia oxigenului în apă.
Având în vedere că lucrările vor fi realizate pe o perioadă limitată în timp pe o suprafaţa
restrânsa şi luând în considerare adoptarea masurilor de diminuare a impactului, se
apreciază că poluanţii care vor ajunge în mod obişnuit în perioada de execuţie în cursurile
de apă nu vor afecta ecosistemele acvatice sau folosinţele de apă deoarece:
- cursurile de apă sunt intersectate punctual de calea ferată astfel încât probabilitatea de
poluare este redusă, aceasta putându-se manifesta numai accidental;
- monitorizarea lucrărilor de execuţie a infrastructurii căilor de transport feroviar efectuată
în perioada de reabilitare a tronsoanelor de pe coridorul IV pan European, nu a pus în
Pag. 441 / 589
evidenţă poluarea apelor şi nici a modificării încadrării acestora în categoriile de calitate,

datorită activităţii de construcţie în domeniul menţionat.
Daunele potenţiale aduse ecosistemelor acvatice în perioada de execuţie sunt reversibile
și anume:
- bentosul are capacitate de refacere;
- ihtiofauna migrează din zonele afectate temporar de lucrările de execuţie;
Conform Ordinului 161/2006 - "Normativ privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în
vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apa", cursurile de apa din zona sectorului
de cale ferată studiat s-au încadrat preponderent în clasa de calitate II.
Apa din precipitaţii care va ajunge în aceste cursuri de apă de suprafaţă după ce a spălat
platforma şantierului nu este în măsură să modifice încadrarea în categorii de calitate a
apelor din zonă.
Concentraţiile de poluanţi, determinate în procesul de monitorizare a apele uzate, care vor
rezulta de la organizările de şantier, vor respectarea limitele de încărcare cu poluanţi
conform:
- NTPA - 001/2005 pentru apele uzate evacuate în emisari naturali;
- NTPA - 002/2005 "Normativ privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de
canalizare ale localităţilor.
Prin soluţiile tehnice adoptate prin proiect:
- colectare a apelor uzate provenite din staţiile c.f.
- colectarea apelor pluviale și evacuarea dirijata a acestor către emisari, se elimină
problemele existente la reţelele de alimentare cu apă şi canalizare din staţiile c.f.
Amenajările cursului de apă vor permite:
- scurgerea liberă, naturală a apelor, conservarea ecosistemelor acvatice;
- refacerea şi menţinerea echilibrului hidrologic, morfologic şi al biodiversităţii, în zona în
care se face amenajarea;
Aşezarea geotextilului/geogrila de separaţie determină o mărire a drenajului şi previne
contaminarea straturilor de bază/sub-bază.
Apele subterane prezintă o distribuţie neuniformă în spaţiu, în funcţie de complexitatea
tectonică şi litologică, de morfologia de suprafaţă şi de condiţiile climatice, cu caracteristici
fizico-chimice variate, de la apele dulci la cele minerale/sărate, de la apele normale la cele
termale. În funcţie de geneză şi condiţii de înmagazinare se disting ape freatice şi ape de
adâncime
Impactul asupra apelor subterane va fi resimţit în zonele unde:
- vor fi efectuate excavaţii pentru fundaţia pilonilor, podurilor noi;
- se va face o depozitare a deşeurilor /deşeurilor periculoase fără a respecta legislaţia de
mediu în vigoare;
- apar neetanşeităţi la reţelele de canalizare din cadrul staţiilor c.f.;
- se identifică o poluare biologică - dejecţii de la trenurile de calatori.
În ceea ce priveşte posibilitatea de poluare a stratului freatic, se apreciază că aceasta va fi
puţin probabilă dacă se vor respecta cerinţele din legislaţia privind protecţia mediului şi din
actele de reglementare emise de autorităţi.
Impactul asupra apelor în perioada de execuţie este caracterizat ca fiind minor negativ, pe
termen scurt şi cu efect local.
Pag. 442 / 589
Prin adoptarea masurilor tehnice de reducere a impactului datorat traficului feroviar asupra
factorului de mediu apă, acesta va fi pozitiv și de lungă durată.
Emisiile de praf sau pulberi metalice, care se pot depune pe suprafaţa apei, generate de
curenţii de aer produşi de mişcarea trenurilor şi din procesul de frânare, datorita debitelor
masice foarte mici, vor genera un impact nesemnificativ asupra apelor de suprafaţă.
Se apreciază că emisiile de substanţe poluante (provenite de la traficul rutier specific
şantierului, de la manipularea şi punerea în opera a materialelor) care ar putea ajunge
direct sau indirect în apele de suprafaţa sau subterane nu sunt în cantităţi importante şi nu
modifică încadrarea în categorii de calitate a apei, deoarece:
- Cursurile de apă sunt intersectate punctual de calea ferată astfel încât probabilitatea de
poluare este redusă, aceasta putându-se manifesta numai accidental;
- Nu s-a pus în evidentă poluarea apelor şi nici a modificării încadrării acestora în
categoriile de calitate, datorită activităţii de construcţie în domeniul menţionat, dacă se
respectă tehnologiile de execuţie şi se iau toate măsurile de evitare a poluărilor
accidentale, acest fapt a rezultat din experienţa monitorizării lucrărilor de execuţie a
infrastructurii căilor de transport feroviar,
În ceea ce priveşte posibilitatea poluării stratului freatic, se apreciază că aceasta va fi puţin
probabilă. Se va impune depozitarea carburanţilor în rezervoare etanşe, întreţinerea
utilajelor (spălarea lor, efectuarea de reparaţii, schimburile de piese, de uleiuri,
alimentarea cu carburanţi etc.) numai în locurile special amenajate (pe platforme de beton,
prevăzute cu decantoare pentru reţinerea pierderilor de combustibili sau alte produse
poluante).
Pe toată perioada execuţiei lucrărilor se vor respecta condiţiile care vor fi impuse în Avizul
de Gospodărirea Apelor şi Acordul de Mediu.
Cantităţile de poluanţi care vor ajunge în mod obişnuit în perioada de execuţie în cursurile
de apă nu vor afecta ecosistemele acvatice sau folosinţele de apă. Numai prin deversarea
accidentală a unor cantităţi mari de combustibili, uleiuri sau materiale de construcţii s-ar
putea produce daune mediului acvatic
7.1.2 Impactul asupra aerului
7.1.2.1.Impactul asupra calităţii aerului în perioada de execuţie
Impactul datorat executării lucrărilor asupra factorului de mediu aer apare în urma emisiilor
atmosferice din timpul desfăşurării acestora și sunt asociate în principal cu:
- activităţile de excavare;
- manevrarea unor materiale/deşeuri;
- transportul materialelor şi a componentelor necesare execuţiei lucrărilor;
- activităţile din organizările de şantier
Se estimează o creştere a nivelului de pulberi în suspensie şi a concentraţiilor de gaze de
eşapament de la mijloacele auto în aerul atmosferic, aceste fenomene având loc pe
intervale scurte de timp.
Emisiile de praf, care apar în timpul execuţiei lucrărilor proiectate sunt asociate lucrărilor
de terasamente, de manipulare şi punere în operă a materialelor de construcţie, de
nivelare, precum şi altor lucrări specifice.
Degajările de praf în atmosferă variază adesea substanţial de la o zi la alta, depinzând de
nivelul activităţii, de specificul operaţiilor şi de condiţiile meteorologice. Natura temporară a
Pag. 443 / 589
lucrărilor de construcţie, specificul diferitelor faze de execuţie, modificarea fronturilor de

lucru diferenţiază net emisiile specifice acestor lucrări de alte surse nedirijate de praf, atât
în ceea ce priveşte estimarea, cât şi controlul emisiilor.
Controlul prafului se va face prin folosirea apei sau a unor materiale de acoperire a
depozitelor temporare de pământ.
Cantitatea şi compoziţia gazelor de eşapament depinde de diverşi factori cum ar fi: tipul de
carburant utilizat, tipul de vehicul şi utilizarea acestuia, performanţa motorului,
randamentul arderii interne sau prezenţa unui convertor catalitic, pentru o minimizare a
efectelor traficului tehnologi se va avea în acest.
Din monitorizările efectuate pentru lucrările de modernizare/reabilitare linie cf - fronturi de

lucru - pe alte tronsoane, folosind tehnologia clasică de execuţie, s-a constatat ca nu s-a
produs o înrăutăţire simţitoare a calităţii aerului (excepţie - pulberile în suspensie) în zonă,
ca urmare a creşterii traficului rutier deoarece:
- s-a realizat o circulaţie fluentă pentru a menţine un regim optimal de circulaţie.
- au fost reduse blocajele în circulaţie, ce au drept consecinţă porniri şi opriri ale
motoarelor sau mers în gol;
- pentru autovehiculele s-a impus să corespundă condiţiilor tehnice;
- emisiile de sursele mobile au fost în conformitate cu reglementările în vigoare pentru
utilaje mobile.
Aportul suplimentar de emisii pentru aer la fondul existent nu va fi major și nu poate
conduce la depăşiri ale valorilor prag conform Legii nr. 104/2011, în zona nu sunt alte
surse suplimentare de emisii.
Impactul datorat lucrărilor de defrişare asupra calităţii aerului apare datorită emisiilor de
praf provenite din operaţiunile de defrişare şi o altă cauză fiind emisiile de substanţe
poluante aferente funcţionării mijloacelor de transport şi a utilajelor tehnologice necesare
pentru tăierea şi transportul materialului lemnos.
Impactul datorat funcţionării staţiilor de beton va fi limitat de măsurile adoptate prin actele
de reglementare emise pentru funcţionarea acestora.
Schimbarea în timp a poziţiei surselor de emisie (datorită deplasării frontului de lucru)
determină un impact local redus pe termen lung şi scăderea probabilităţii de apariţie a
unor valori mari ale concentraţiilor pe termen scurt.
Emisiile din timpul lucrărilor de amenajare vor fi asociate în principal cu mişcarea
pământului, transportul şi manevrarea materialelor. Execuţia lucrărilor va implica folosirea
utilajelor specifice diferitelor categorii de operaţii, ceea ce va conduce la apariţia unor
surse de poluanţi caracteristici motoarelor cu ardere internă.
Complexul de poluanţi organici şi anorganici emisi în atmosfera prin gazele de eşapament
conţine substanţe cu diferite grade de toxicitate (NOx, SO2, CO, particule). Cantităţile de
poluanţi emise în atmosfera de utilaje depind, în principal, de următorii factori: tehnologia
de fabricaţie a motorului, puterea motorului, consumul de carburant pe unitatea de putere;
capacitatea utilajului şi de vechimea motorului/utilajului.
Emisiile de poluanţi sunt cu atât mai reduse cu cât performanţele motorului sunt mai
avansate, tendinţa în lume fiind fabricarea de motoare având consumuri cât mai reduse pe
unitatea de putere.
Pag. 444 / 589
Emisiile de praf, care apar în timpul execuţiei, sunt asociate lucrărilor de excavare, de
manipulare şi punere în opera a pământului şi a materialelor de construcţie, de nivelare şi
taluzare, precum şi altor lucrări specifice. Nivelul emisiilor de praf diferă de la o zi la alta
funcţie de nivelul activităţii, condiţii meteorologice şi de specificul operaţiilor.
Realizarea lucrărilor de către constructor/antreprenor se va face etapizat, pe tronsoane
tehnologice, fapt ce va implica deplasarea periodică a fronturilor de lucru. În acest mod
impactul va fi temporar, pe areale restrânse, de intensitate redusă şi reversibil, asupra
zonelor adiacente în care va fi pusă în operă investiţia.
Ţinând cont de aspectele menţionate, se poate considera că execuţia lucrărilor nu va avea
un impact semnificativ şi pe termen lung asupra calităţii aerului.
Impactul datorat execuţiei lucrărilor asupra calităţii aerului va fi strict local şi de intensitate
redusă, limitat, în general, la perimetrul amplasamentelor şi al fronturilor de lucru
Impactul datorat traficului feroviar va fi diminuat prin masurile adoptate prin proiect având
ca efect o reducere a emisiilor cu efect de sera şi CO2 (linie reabilitata - emisii de praf
reduse, consum de combustibili fosili redus, etc.)
Realizarea lucrărilor de modernizare/reabilitare va avea, în ansamblu, un impact pozitiv,

asupra factorului de mediu aer, prin îmbunătăţirea semnificativă a calităţii aerului în
principalele zone locuite din vecinătatea liniei cf.
7.1.2.2.Impactul asupra calităţii aerului în perioada de exploatare

Procesul tehnologic de exploatare feroviară în ansamblul lui şi pe componente nu produce
poluarea biologică (emanaţii reduse de gaze cu efect de seră) sau radioactivă a
atmosferei, fiind mijlocul de transport actual cel mai adecvat, în raport cu mediul
înconjurător.
Transportul materialelor pulverulente trebuie să se efectueze conform normelor - în
vagoane acoperite.
În literatura de specialitate nu se semnalează impact asupra aerului generat de traficul
feroviar pe liniile electrificate. De asemenea, impactul produs asupra mediului prin
utilizarea punctuală a locomotivelor diesel este nesemnificativ întrucât acestea sunt
utilizate numai pentru manevre în staţiile c.f.
Manevrele efectuate în staţii/triaje utilizând locomotive echipate cu motoare Diesel care
funcţionează pe motorină generează emisii în atmosfera care se minimizează prin
eliminarea timpilor de funcţionare în gol şi optimizarea graficului de circulaţie.
Centralele electrice prevăzute pentru încălzirea staţiilor şi pentru prepararea apei calde
menajere sunt echipamente moderne care nu vor genera emisii de gaze de ardere în
atmosferă peste limitele prevăzute de legislaţia în vigoare.
Pag. 445 / 589
7.1.3 Impactul generat de sursele de zgomot şi vibraţii

Impactul executării lucrărilor în cea ce priveşte emisiile de zgomot poate afecta zonele
locuite, dar pornind de la valorile nivelurilor de putere acustică ale principalelor utilaje
folosite şi numărul acestora într-un anumit front de lucru, se pot face unele aprecieri
privind nivelurile de zgomot şi distanţele până la care acestea se înregistrează.
Organizările de şantier vor fi, pe cât posibil, amplasate în afara zonelor cu locuinţe, de
asemenea rutele de transport materiale se vor alege în afara zonelor de locuinţe, pentru a
nu afecta din punct de vedere al emisiilor de zgomot zonele locuite.
Impactul produs de zgomotul rezultat din activitatea de transport feroviar este mai mare în
timpul desfăşurării lucrărilor de modernizare/reabilitare, caz în care zgomotului obişnuit
produs de trecerea trenurilor i se adaugă un altul, specific, de şantier.
În perioada executării lucrărilor poate să apară un impact cumulativ datorat suprapunerii
efectele surselor de zgomot şi vibraţii peste zgomotul existent, pentru a evita producerea
unui disconfort în zona locuită se vor lua măsuri de diminuare a zgomotului şi vibraţiilor.
Pentru a avea un control asupra dimensiunii impactului în perioada de execuţie, se impune
monitorizarea lucrărilor din punct de vedere al zgomotului şi vibraţiilor produse de la
fronturile de lucru şi organizările de şantier în vederea adoptării unor masuri de minimizare
a efectelor negative , daca va fi cazul.
În unele sectoare ale amplasamentului linie cf., zona cu locuinţe se află la o distanţă de 15
- 20 m de marginea caii ferate, iar transportul greu pe drumuri din apropierea acestei zone
poate genera un impact negativ în ceea ce priveşte inducerea unor vibraţii în terenul de
baza al fundaţiilor locuinţelor - pentru a diminua acest efect se vor evita traseele prin
localitatea.
Impactul emisiilor de zgomot şi vibraţii asupra zonelor locuite va fi diminuat, în perioada
de operare, datorită măsurilor tehnice şi de protecţie prevăzute în cadrul lucrărilor de
modernizare/reabilitare a liniei cf.
Pentru diminuarea zgomotului produs de traficul feroviar vor fi întreprinse mai multe
masuri/acţiuni:
Măsuri tehnice de diminuare a nivelului de zgomot la sursă:
- șină fără joante (şina sudată);
- prindere elastică;
- înlocuirea straturilor ce alcătuiesc infrastructura feroviară - piatră spartă nouă;
Îmbunătăţirea parcului de vagoane şi locomotive astfel încât să respecte cerinţele din
regulamentul "REGULAMENTUL (UE) NR. 1304/2014 AL COMISIEI din 26 noiembrie
2014 privind specificaţia tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul „material
rulant – zgomot”, de modificare a Deciziei 2008/232/CE şi de abrogare a Deciziei
2011/229/UE.
Prin adoptarea acestor măsuri se va obţine o diminuare a nivelului de zgomot între 3 şi 6
dB
În timpul perioadei de execuţie pentru diminuarea nivelului de zgomot vor fi întreprinse
următoarele măsuri:
- Pentru amplasamentele din localităţile unde se execută lucrările acestea se vor executa
numai în perioada de zi (6.00 - 22.00);
Pag. 446 / 589
- Pentru protecţia antizgomot, amplasarea unor construcţii din cadrul şantierului se va

face în aşa fel încât să constituie ecrane între şantier şi locuinţe;
- Se vor lua măsuri de protecţie fonică pentru personalul din şantier care va primi
echipament individual de protecţie împotriva zgomotului pentru respectarea
prevederilor HG 493/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare
la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot;
- Traficul desfăşurat între organizarea de şantier si frontul de lucru poate genera niveluri
importante de zgomot şi vibraţii, motiv pentru care se recomandă ca traseele mijloacelor
de transport să evite, în măsura posibilităţilor, intravilanul localităţilor;
- Utilajele de construcţii şi mijloacele de transport vor fi dotate cu echipamente de
reducere a zgomotului (amortizoare de zgomot performante, profil al benzii de rulare cu
nivel redus de zgomot), vor fi supuse periodic procesului de verificare tehnică, vor fi
întreţinute şi vor funcţiona la parametrii normali;
- În cazul în care în zonele locuite se înregistrează depăşiri ale nivelului de zgomot,
respectiv peste 50 dB conform STAS 10009-88, vor fi instalate panouri de protecţie
împotriva zgomotului;
- În cazul unor reclamaţii din partea populaţiei se vor modifica traseele de circulaţie
utilizate pentru transportul materialelor;
- Întreţinerea permanentă a drumurilor de acces contribuie la reducerea impactului sonor;
- Pe perioada de execuţie a lucrărilor, în zonele unde în vecinătatea frontului de lucru se
află case de locuit, la o distanţă mai mică de 50 m, se vor amplasa provizoriu panouri
fonoabsorbante cu o înălţime de minim 2 m.
7.1.4. Impactul asupra solului şi subsolului

Impactul asupra solului în perioada de execuţie constă în:
- ocuparea temporară de teren pentru organizarea de şantier şi mişcarea materialelor
pentru executarea lucrărilor;
- activitatea utilajelor în fronturile de lucru;
- suprafeţe de teren ce îşi schimbă destinaţia;
- executarea lucrărilor de terasamente ce conduc la degradarea solului şi induc modificări
structurale în profilul solului;
- depozitarea neadecvată a solului vegetal decopertat;
- poluări accidentale cu ape uzate fecaloid - menajere;
Zona de construcţie va fi curăţată şi toate materialele si deşeurile rezultate vor fi evacuate
în conformitate cu clauzele specificate în comenzile de materiale. Locurile si condiţiile de
depozitare pentru deşeurile de construcţii vor fi aprobate de autoritatea locala.
Impactul se va manifesta pe o perioadă limitată de timp şi spaţial pe o arie restrânsă.
Impactul este considerat unul mediu, reconstrucţia ecologică a zonelor ocupate fiind
obligatorie.
Impactul în perioada de exploatare pentru factorul de mediu sol şi subsol este pozitiv, şi de
lungă durată, datorită lucrărilor de modernizare/reabilitare, lucrări ce au ca efect furnizarea
unui mijloc de dispersie a presiunii hidrostatice şi consolidarea solului cu geotextil/geogrilă.
Pag. 447 / 589
7.1.4.1.Impactul asupra solului şi subsolului în perioada de execuţie

Impactul lucrărilor se poate produce prin:
- schimbarea temporară a folosinţei terenurilor pentru amenajările organizărilor de
şantier, a drumurilor de acces și a drumurilor tehnologice, a platformelor pentru
stocarea pământului vegetal și a rocilor din excavaţii rezultate în urma realizării
tunelurilor;
- înlăturarea stratului de sol vegetal și construirea unui profil tip de terasament de cale
ferată, poluare care se manifestă pe variantele noi de traseu;
- pierderea caracteristicilor naturale a stratului de sol fertil prin depozitarea neadecvată a
acestuia în gropi de umplutură. Odată cu decopertarea stratului fertil, cu depozitarea lui,
se scoate din circuitul natural o cantitate de elemente nutritive. Aceste elemente
nutritive existente în solul decopertat (conţinut de azot, fosfor şi potasiu), nu se vor
pierde în totalitate, păstrându-se în depozitele de sol vegetal. Pământul vegetal se va
folosi la protejarea taluzelor;
- degradarea solului în urma lucrărilor de săpătură, manifestat prin decopertarea și
îndepărtarea solului vegetal, compactarea solurilor;
- eroziunea provocată de vânt este un fenomen care apare datorită suprafeţelor de teren
neacoperite expuse acţiunii vântului într-un anumit interval de timp;
- modificări ale structurii geologice locale ca urmare a execuţiei tunelelor;
- depozitarea necontrolată a materialelor de construcţii (în ampriza căii ferate, în
amplasamentul organizării de şantier);
- depozitarea necontrolată a materialelor rezultate din demontări-desfiinţări neutilizabile,
menajere, a deşeurilor colectate din amplasamentul căii ferate;
- erodare sol și alunecări de teren (stabilitatea versanţilor sau a taluzurilor) în urma
acţiunii apelor din precipitaţii şi a lucrărilor de săpături.
- pierderi accidentale de substanţe poluante (uleiuri, lubrifianţi, combustibili) pe
amplasament și pe drumurile publice și tehnologice în urma utilizării și întreţinerii
mijloacelor de transport și utilajelor;
- pierderi accidentale de combustibil sau alte substanţe de la vagoanele cisternă, pierderi
ce au fost spălate de apele pluviale. Acest tip de poluare se înregistrează în staţiile de
cale ferată, unde pe liniile c.f. au staţionat trenuri de marfă, piatra spartă fiind
impregnată cu hidrocarburi;
- depunerii pe sol a pulberilor potenţial contaminate cu alţi poluanţi atmosferici rezultaţi
din încărcarea, transportul, descărcarea și depozitarea materiilor prime;
- pierderi de lapte de ciment rezultat în urma spălării hifelor de beton cu apă.
7.1.4.2.Impactul asupra solului și subsolului în perioada de exploatare

Impactul ucrărilor asupra solului și subsolului se poate produce prin:
- Ocuparea definitiva a terenurilor
- Germeni de fermentaţie, dejecţii (poluare biologică) de la trenurile de călători
- Colectarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere
- Neetanşeitatea vagoanelor care transportă substanţe chimice
- Scurgerile accidentale de combustibili şi lubrifianţi.
Pag. 448 / 589
7.1.5.Impactul asupra biodiversităţii

De-a lungul traseului există perimetre în care valoarea biodiversităţii este redusă,
ecosistemele fiind antropizate, degradate, dar şi perimetre caracterizate prin prezenţa de
elemente de floră şi faună valoroase (zona inundabilă a Dunării), dominante fiind însă
habitatele antropice.
Impactul executării lucrărilor de modernizare/reabilitare asupra vegetaţiei este negativ şi
datorat:
- intensificării factorilor de stres (emisii de substanţe poluante; N2O, PST, COV, NOx)
atât prin lucrările directe de construcţie şi amenajare, unele perpetuând efectele unor
intervenţii anterioare, cât şi prin efectele ce se vor menţine pe toată durata exploatării,
ca urmare a intensificării traficului feroviar;
- defrişărilor efectuate în zona de construire/reabilitare tunele;
- defrişărilor efectuate exclusiv în zona de siguranţa a căii ferate (arbori şi arbuşti);
- distrugerii vegetaţiei în amplasamentele organizărilor de şantier şi a depozitelor
temporare de deşeuri;
În timpul executării lucrărilor de modernizare/reabilitare, impactul negativ asupra
habitatelor poate duce la pierderi la nivelul diversităţii biologice, dar acest tip de impact
este de scurtă durată și reversibil.
Va fi afectată o mică suprafaţă a habitatului natural în zona fronturilor de lucru fără a
aduce prejudicii ireversibile asupra faunei din zonă.
În perioada de operare impactul asupra ecosistemelor acvatice și a speciilor de peşti, a
reptilelor, amfibienilor, precum şi a speciilor de mamifere este considerat redus şi local ca
arie de manifestare.
7.1.6. Impactul asupra patrimoniului istoric și cultural

Executarea lucrărilor nu va avea impact, asupra condiţiilor etnice şi culturale, asupra
obiectivelor de patrimoniu cultural sau asupra monumentelor istorice, acestea aflându-se
în afara căii ferate.
Impactul negativ asupra resurselor arheologice din zonă se va produce în faza de
construcţie a proiectului, datorită ariei mai extinse de perturbare, de exemplu prin căile de
acces la organizările de şantier şi creşterii traficului de incintă.
Referitor la potenţialele situri arheologice a fost întocmit un studiu arheologic, având ca

scop:
- identificarea siturilor arheologice şi istorice;
- monitorizarea lor pe perioada execuţiei lucrărilor
- diminuarea impactul executării lucrărilor asupra acestora.
Având în vedere obiectivele arheologice identificate, în zona amplasamentului liniei cf., şi

că acest tip de investiţie poate afecta într-o oarecare măsură patrimoniul arheologic, vor fi
întreprinse de către antreprenor demersuri pentru: supraveghere arheologică şi diagnostic
arheologic, pentru a se preveni şi diminua impactul asupra acestor obiective.
Pag. 449 / 589
7.1.7 Impactul asupra populaţiei

Traseul liniei cf. Craiova - Caransebeş se afla în intravilanul şi extravilanul localităţilor pe
care le traversează fiind în zona de influență directă și indirectă.
Impactul datorat execuţiei lucrărilor asupra populaţiei va fi datorat în principal surselor de
zgomot şi emisiei de particule, specifice activităţilor de construcţie.
În etapa de execuție a lucrărilor pot apărea condiții care să determine creșteri ale
concentrațiilor de particule în suspensie (PM10 si PM2,5), pulberi sedimentabile, CO2,
CO, NOx, SOx, COV rezultate din gazele de ardere ale mașinilor și utilajelor utilizate, în
aerul înconjurător din zona amplasamentelor, la niveluri care să atingă sau să depășească
valorile limita zilnice.
Ţinând cont însa de numărul redus de maşini şi utilaje care îşi desfăşoară activitatea
simultan într-o anumită zonă (front de lucru), se apreciază că activităţile desfăşurate nu
vor avea un impact semnificativ din punct de vedere al poluării. Impactul negativ generat
va fi temporar şi reversibil.
Pe de alta parte, desfășurarea lucrărilor de construcții-montaj poate genera un nivel ridicat
de particule în suspensie și pulberi sedimentabile prin manevra pământului, a agregatelor
și a altor materiale pulverulente, în condiții meteorologice caracterizate de lipsa
precipitațiilor și de prezența vântului.
Prin monitorizarea factorilor de mediu în timpul executării lucrărilor se va urmări nivelul de
poluare în zona de locuinţe adoptându-se masuri de minimizare a impactului, dacă va fi
cazul.
Probabilitatea ca eventuala expunere a unei părţi din populaţie la niveluri ridicate de
poluare a aerului cu particule în suspensie să conducă la afectarea sănătăţii acesteia este
redusa, ca urmare a duratei reduse a acestei eventuale expuneri.
Se estimează ca impactul datorat executării lucrărilor asupra populaţiei din zonă va fi
negativ minor şi pe termen scurt cu efecte reversibile acesta manifestându-se numai în
perioada de execuţie a lucrărilor.
Se va asigura accesul riveranilor la proprietăţile lor prin construirea unui drum de-a lungul
liniei căii ferate care va fi racordată la drumurile judeţene şi comunale din zonă.
Structurile fizice ce vor fi realizate şi exploatate var aduce un impact pozitiv pe termen lung
în perioada de exploatare şi, evident mărirea indicatorului de mobilitate din zona
locuită.
7.1.8. Impactul asupra peisajului şi mediului vizual
Nu putem vorbi de valoare peisagistică, în zona propusă pentru realizarea proiectului
având în vedere antropizarea arealului local cu destinaţie de teren agricol/păşune.
Valoarea conservativă a agroecosistemelor este una scăzută sub aspect ecologic şi
peisagistic.
În zona staţiilor cf. valoarea conservativă a peisajului este mult diminuată de starea de
degradare a construcţiilor existente şi a infrastructurii. Peisajul va avea de suferit, fiind
modificat
- în zona punctelor de lucru prin: utilizarea temporară a amplasamentelor destinate
organizărilor de şantier;
- deschiderea fronturilor de lucru pentru lucrările de modernizare a linie cf.;
- peisajul eco-urban.
Pag. 450 / 589
Impactul negativ asupra peisajului în perioada de execuţie a lucrărilor devine specific

şantierelor de construcţii (în zonele fronturilor de lucru, intersecţiile cu trecere de nivel,
poduri, locurile de depozitare), dar pe durată limitată (temporar).
Antreprenorul va avea obligativitatea refacerii tuturor amplasamentelor afectate în
perioada de execuţie.
În cadrul lucrărilor de modernizare/reabilitare a liniei cf. sunt prevăzute lucrări care vor
aduce un aport substanţial la îmbunătăţirea impactului vizual şi a peisajului cum ar fi:
- amenajarea spaţiilor din jurul gărilor;
- refacerea faţadelor clădirilor, reconstruire la parametrii superiori celor actuali;
- crearea de spaţii verzi constând în scuaruri cu vegetaţie autohtonă colonizată rapid de
specii faunistice;
- amenajarea peroanelor cu elemente de iluminat şi mobilier, staţiile de cale ferată
putând deveni un atractor local din punct de vedere peisagistic.
În perioada de operare starea peisajului va fi îmbunătăţită faţă de prezent, impactul va fi

unul pozitiv şi de lungă durată.
7.1.9. Impactul asupra climei

În sectorul de transport conform prevederilor Cărţii Albe a Transporturilor din 2011 sunt
prevăzute atingerea unor obiective ce se referă la reducerea emisiilor de gaze cu efect de
seră din sectorul transporturilor cu 60% până în 2050. Prin lucrările de
modernizare/reabilitare a linie cf. se vor crea premizele unui mijloc de transport mai puţin
poluant cu o mobilitate crescută faţă de transportul rutier.
În perioada de execuţie a lucrărilor de reabilitare funcţionarea utilajelor poate să aducă un
aport nesemnificativ asupra emisiilor de CO2, prin prezenta în gazele de emisie a
metanului si protoxidului de azot.
Impactul datorat executării lucrărilor de construcţie va fi diminuat şi prin obligativitatea
folosirii unor utilaje/echipamente cu emisii de gaze (NOx) conform normelor Euro 6.
În perioada de funcţionare/operare traficul feroviar se va face numai pe linie electrificată,
iar emisiile de gaze responsabile vor fi nesemnificative.
Impactul asupra climei va fi pozitiv având în vedere că investiţia va atrage traficul poluant
de pe reţeaua rutieră, spre un mod de transport electric, fără emisii de gaze cu efect de
seră.
Toate clădirile, ce vor asigura desfăşurarea traficului feroviar, în urma lucrărilor de
modernizare vor fi mult mai eficiente energetic, adoptându-se un sistem de încălzire cât
mai puţin poluant.
Pag. 451 / 589
7.1.10. Interacțiunile/relaţiile dintre diferite forme de impact

Tabel 7-3 Matrice a interacţiunilor relaţiilor dintre diferite forme de impact
Matrice
Vibraţii
arheologic)
(exproprieri)
Apă şi Apă
Patrimoniu
Biodiversi-
a relaţiilor
Zgomot şi
subterană
economic
materiale
Calitatea
reciproce
social şi
cultural
Subsol
aerului
Bunuri
Peisaj
Mediu
Sol şi
tate
(Sit
Sol şi Subsol ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦
Apă ♦ ♦
Calitatea ♦ ♦ ♦
aerului
Zgomot şi ♦
Vibraţii
Biodiversitate
Peisaj ♦ ♦ ♦ ♦
Mediu social şi ♦ ♦ ♦
economic
Patrimoniu ♦
Bunuri ♦ ♦
materiale
Realizarea lucrărilor de modernizare/reabilitare va avea un impact pozitiv pe termen
lung asupra componentelor de mediu.
7.2. Extinderea impactului
Impactul este local, cu durată limitată, numai în zona frontului de lucru. Prin
implementarea proiectului nu se va schimba folosinţa zonelor învecinate sau activităţile ce
se desfăşoară în vecinătatea amplasamentului.
7.3. Durata, frecventa si reversibilitatea impactului
Impactul investiţiilor în faza de execuţie cât şi în etapa de exploatare asupra populaţiei,
sănătăţii umane, faunei şi florei, solului, calităţii şi regimului cantitativ al apei, calităţii
aerului, climei, zgomotelor şi vibraţiilor, peisajului şi mediului vizual, patrimoniului istoric şi
cultural şi interacţiunile dintre aceste elemente, este redat sintetic în tabelul următor:
Pag. 452 / 589
Tabel 7-4 Natura impactului

Natura impactului în timpul execuţiei
Factori de direct / secundar / pe termen reversibil / pozitiv (P) /
mediu indirect cumulativ scurt, mediu ireversibil negativ (N) /
sau lung nesemnificativ(0)
Populaţie D S S R N
Sănătate
I S S R 0
umana
Flora și
I S S R N
fauna
Sol D S S I N
Apa D S M R 0
Aer D S S R 0
Clima I S S R 0
Zgomot şi
D S M R N
vibraţii
Peisaj și
mediu D S M R N
vizual
Patrimoniu
istoric și - - - - -
cultural
Natura impactului în timpul exploatării
Factori de
direct / secundar / pe termen reversibil / pozitiv (P) /
mediu
indirect cumulativ scurt, mediu ireversibil negativ (N) /
sau lung nesemnificativ (0)
Populaţie D C L R P
Sănătate
D C L R P
umana
Flora și
- - - - -
fauna
Sol D C L I 0
Apa D S L R P
Aer I S S R 0
Clima - - - - -
Zgomot şi
I S S R 0
vibraţii
Peisaj și
mediu I S L I 0
vizual
Patrimoniu
istoric și - - - - -
cultural
Pag. 453 / 589
7.4. Măsuri de evitare, reducere sau ameliorare a impactului asupra mediului

7.4.1 În perioada de execuţie şi operare
Tabel 7-5 Măsuri în perioada de execuţie şi operare
Factor de Măsuri
mediu
Apa de Depozitarea de materialelor, deşeurilor din construcţii, precum si
suprafaţa şi staţionarea utilajelor în albiile cursurilor de apă, este interzisă;
subterană Amplasarea organizărilor de şantier trebuie realizată la distanţe cât mai
mari faţă de corpurile de apă de suprafaţă, cu respectarea zonelor de
protecţie hidrologica;
Organizările de şantier si bazele de producţie vor fi prevăzute cu
sisteme de canalizare, epurare şi evacuare a apelor uzate menajere şi
pluviale;
Adoptarea de soluţii care să nu conducă la alterarea malurilor şi
substratului cursului de apă;
Amplasarea drumurilor de acces cu respectarea zonelor de protecţie
hidrologică;
Se vor respecta normele de protecţie sanitară a surselor de alimentare
cu apă subterană sau de suprafaţă;
Deversarea de ape uzate neepurate, reziduuri sau deşeuri în apele de
suprafaţă sau subterane, este interzisa;
Se vor respecta normele de protecţie sanitară a surselor de alimentare
cu apă subterană sau de suprafaţă;
Amplasarea de toalete ecologice pentru angajaţi în zona fronturilor de
lucru;
Apele preepurate vor respecta prevederile NTPA 001 si 002/2005.
Prin proiect sunt/vor fi prevăzute lucrări şi măsuri pentru minimizarea impactului datorat
executării lucrărilor cât şi a funcţionarii obiectivului, asupra factorului de mediu apa. Pentru
scurgerea apelor sunt prevăzute - decantoare/separatoare de nămol şi hidrocarburi ce vor
colecta apele: de pe infrastructura feroviară, de pe poduri şi pasaje şi din organizarea de
şantier.
Colectarea apelor pluviale de pe platforma căii se va face printr-un sistem de drenuri, iar
descărcarea acestora se va face către emisar după separarea produselor petroliere.
Aer Utilajele şi mijloacele de transport vor fi verificate periodic privind nivelul
de monoxid de carbon şi concentraţiile de emisii de gaze de eşapament
şi vor fi puse în funcţiune numai după remedierea eventualelor
defecţiuni;
Procesele tehnologice care produc mult praf – manevrarea materialelor
şi funcţionarea utilajelor - vor fi reduse în perioada cu vânt puternic;
Aspersarea periodică cu apă în timpul transportului a materialului
excavat;
Prin proiect sunt/vor fi prevăzute instalaţii de încălzire şi preparare apă caldă precum şi
aparate de climatizare ce vor fi agrementate tehnic şi conforme cu normele europene,
fabricate de producători consacraţi în domeniu şi, care garantează caracteristici tehnice
Pag. 454 / 589
ce vor asigura un nivel maxim al emisiilor de poluanţi sub valorile limita prevăzută de
legislaţia în vigoare.
Sol/Subsol Depozitele temporare de materiale de construcţie vor fi amplasate în
locuri special amenajate pentru a evita chiar şi poluările accidentale ale
solului;
Depozitarea temporară a deşeurilor rezultate din demolări se va realiza
pe suprafaţa organizărilor de şantier, fără ocuparea unor suprafeţe
suplimentare de teren.
Depozitarea provizorie a pământului excavat se va face pe suprafeţe
cat mai reduse, astfel încât sa nu se producă degradări inutile de teren;
Organizarea de şantier se va amplasa pe platforma impermeabilizata;
Se va evita degradarea zonelor învecinate amplasamentului, evitându-
se staţionarea utilajelor, efectuarea de reparaţii si alimentari cu
combustibil;
Startul/solul vegetal decopertat va fi depozitat în grămezi separate în
vederea reutilizării în cadrul lucrărilor de reabilitare, atât la nivelul
zonelor cu lucrări temporare cât si pe suprafaţa zonelor reabilitate la
nivelul lucrărilor permanente;
La finalizarea lucrărilor de construcţie, terenurile afectate vor fi aduse la
starea iniţială;
Locurile şi condiţiile de depozitare pentru deşeurile de construcţii vor fi
aprobate de autoritatea locala.
Prin proiect sunt/vor fi prevăzute măsuri pentru menţinerea caracteristicilor granulometrice
ale substratului căii care să îi asigure insensibilitate la îngheţ - prin interpunerea la baza
substratului căii a unui geotextil neţesut, având funcţia principală de separare a straturilor,
iar substratul caii va fi ranforsat cu geogrila. Utilizarea din ce în ce mai mult a WC-urilor
vacumatice la vagoanele de călători. Colectarea corespunzătoare a deşeurilor menajere.
Zgomot/Vibraţii Evitarea traseelor prin localităţi - pentru mijloacelor grele de transport;
Program de lucru numai în perioada de zi (6.00 - 22.00), respectându-
se perioada de odihnă a localnicilor;
Amplasarea unor construcţii ale şantierului încât să constituie ecrane
între şantier şi locuinţe;
Întreţinerea corespunzătoare a instalaţiilor de sortare - concasare, va
contribui la reducerea nivelului de zgomot în zona de influenţă a
acestora;
Traversarea ariilor naturale protejate, de către mijloacele de transport
grele, pe cât posibil să fie evitată..
Prin proiect sunt prevăzute măsuri tehnice pentru diminuarea zgomotului în perioada de
operare si anume: şina fără joante (şina sudata ), prindere elastică, sisteme de frânare cu
discuri, lucrări de consolidare terasament, plăcute de cauciuc între talpa şinei şi placa
metalică, plăcuţe de polietilena între placa metalică şi traversa de beton, piatra spartă
nouă, sistem de frânare cu discuri în locul celor cu saboţi.
Amplasarea de panouri fonoabsorbante în zone cu locuinţe din apropierea liniei cf.
Aşezări umane Realizarea lucrărilor eşalonat, pe baza unui grafic de lucrări, astfel încât
să fie redusă perioada de execuţie a lucrărilor pentru a diminua durata
Pag. 455 / 589
de manifestare a efectelor negative;

Optimizarea traseelor utilajelor de construcţie şi mijloacelor de transport
a materialelor, astfel încât să fie evitate blocajele şi accidentele de
circulaţie;
Funcţionarea la parametrii optimi proiectaţi a utilajelor tehnologice şi
mijloacelor de transport pentru reducerea noxelor şi zgomotului care ar
putea afecta factorul uman;
Asigurarea de puncte de curăţare manuală sau mecanizată a pneurilor
utilajelor tehnologice şi mijloacelor de transport;
Utilizarea carburanţilor, echipamentelor de înaltă calitate în activităţile
de transport şi construcţie;
Controlul emisiilor;
Lucrările care trebuie să se desfăşoare la distanţe mai mici de 50 m de
zona cu locuinţe, în apropierea frontului de lucru se vor desfăşura
numai pe timpul zilei (6.00 – 22.00), iar dacă nivelul de zgomot va
continua să fie ridicat se vor utiliza pentru izolare panouri
fonoabsorbante;
Asigurarea semnalizării zonelor de lucru cu panouri de avertizare;
Refacerea ecologică a zonelor afectate de organizările de şantier.
Prin proiect sunt prevăzute măsuri de prevenire a impactului în perioada de funcţionare a
obiectivului asupra factorului de mediu - aşezări umane - măsuri ce sunt tratate şi pentru
ceilalţi factori de mediu.
Biodiversitate Evitarea/pierderea şi/sau afectarea habitatelor floristice şi faunistice în
zona amplasamentului;
Limitarea suprafeţelor de teren afectate de lucrări pentru prevenirea
deteriorării suprafeţelor învecinate;
Prevenirea deteriorării suprafeţelor adiacente în vederea evitării
pierderii şi/sau afectării habitatelor floristice şi faunistice, indivizilor
diferitelor grupe de animale, nevertebrate si vertebrate din zonele
afectate şi limitrofe;
Limitarea construirii de drumuri de acces pentru utilaje folosind pe cât
posibil drumurile existente în zonă;
Prevenirea emisiilor de particule (praf) prin stropirea cu apa a drumurilor
de serviciu şi a platformelor de şantier în perioadele în care condiţiile
meteorologice sunt nefavorabile;
Îmbrăcarea arborilor şi arbuştilor cu plase protectoare şi stropirea cu
apă pentru spălarea prafului depus;
Se va depozita solul vegetal excavat într-un depozit special astfel încât,
la terminarea lucrărilor, să asigure materialul de refacere a structurii
vegetale a solului;
Se va institui un management corespunzător al traficului utilajelor,
deşeurilor generate, depozitării hidrocarburilor şi a altor substanţe
toxice în perimetrul şantierului;
Depozitarea pământului săpat, a deşeurilor şi a altor materiale la o
distanţă care să nu permită afectarea cursurilor de apă şi a canalelor de
Pag. 456 / 589
irigaţii;
Refacerea în cât mai mare măsură a vegetaţiei imediat după încheierea
lucrărilor în zonele afectate;
Împiedicarea/stârpirea promptă şi eficientă a oricărei răspândiri
ulterioare a speciilor invazive periculoase.
Prin proiect sunt luate masuri pentru păstrarea conectivităţii luncilor râurilor, prin
construirea podurilor, viaductelor, podeţelor, pasajele superioare şi/sau inferioare, ce vor
permite trecerea animalelor de pe o parte pe alta a liniei cf. Pe porţiunile sensibile, în zona
tunelurilor vor fi amplasate garduri de protecţie pentru animale.
Peisaj Minimizarea pe cât posibil a suprafeţelor afectate de construcţii,
decopertări, amenajări temporare;
Refacerea suprafeţelor afectate temporar ca urmare a desfăşurării
lucrărilor de construcţie si încadrarea acestora în peisaj;
Pe toate suprafeţele afectate temporar în timpul construcţiei se vor
executa lucrări de instalare a vegetaţiei la finalizarea lucrărilor de
construcţie; refacerea zonelor incluse în limita de construcţie, care nu
sunt ocupate de construcţiile
Zonele afectate de lucrările de construcţie vor fi aduse la starea iniţială
şi se va asigura integrarea peisagistică a elementelor supuse lucrărilor
de refacere;
Pentru plantarea de arbori, arbuşti si vegetaţie ierboasă se vor utiliza
exclusiv specii de plante native, non-invazive;
Respectarea regulilor de dezvoltare (tehnici de construire, materiale,
amplasare, înălţimea clădirilor) în acord cu arhitectura tradiţională locală
a peisajului pentru lucrările care presupun construcţii noi;
Se vor reface integral zonele unde sunt dezafectate liniile cf
Pe zonele în care se vor dezafecta podurile şi podeţele existente, toate
deşeurile rezultate din demolări vor fi eliminate, iar ecosistemul se va
reface, conform reliefului existent şi peisajului local, fără a degrada
albiile şi malurile cursurilor de apă;
În zonele cu risc de înzăpeziri vor fi amenajate perdele forestiere.
Amenajările peisagistice şi parcările sunt proiectate încât să contribuie la atractivitatea din
punct de vedre vizual peisagistic şi să respecte încadrarea în mediul natural.
Prin proiect se va respecta regulile de dezvoltare (tehnici de construire, materiale,
amplasare, înălţimea clădirilor), în acord cu arhitectura tradiţională locală a peisajului,
pentru lucrările care presupun construcţii noi.
Clima Masurile ce vor fi luate pentru minimizarea impactului lucrărilor asupra
factorilor de mediu (apa, aer, sol) vor contribui şi la diminuarea
impactului asupra climei, în perioada de execuţie, operare şi
dezafectare.
Prin proiect se vor adopta soluţii de alimentare cu energie electrica neconvenţionala
pentru iluminatul peroanelor, copertinelor şi acolo unde este posibil şi pentru clădiri. Pentru
încălzirea spaţiilor clădirilor se va folosi ca agent termic gazele naturale şi instalaţii
performante cu emisii ce vor respecta limitele impuse de legislaţia în vigoare.
Pag. 457 / 589
Măsurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului asupra mediului pentru fiecare
factor de mediu (apa,sol,clima, biodiversitate) interacţionează acţionând/influenţând pozitiv
calitatea factorului uman.
Se impune păstrarea calităţii mediului prin diminuarea impactului în timpul execuţiei
lucrărilor şi în perioada de operare prin evitarea efectelor negative cu implicaţii asupra
factorului uman.
7.4.2. Măsuri în perioada de dezafectare
În perioada de dezafectare vor fi prevăzute măsuri similare cu cele din perioada de
construcţie:
- Deversarea deşeurilor de orice tip sau a resturilor de materiale în cursurile de apă
permanente sau nepermanente este interzisă;
- Depozitarea temporară a deşeurilor rezultate din demolări se va realiza pe suprafaţa
ocupată de linia de cale ferată şi în cadrul organizărilor de şantier, fără ocuparea unor
suprafeţe suplimentare de teren;
- Deşeurile rezultate din etapa de dezafectare vor fi gestionate conform legislaţiei în
vigoare şi nu vor fi depozitate în locaţii neautorizate;
- Lucrările de dezafectare se vor limita la suprafaţa construită a liniei de cale ferată şi a
clădirilor staţiilor şi de mentenanţă, fără ocuparea unor suprafeţe suplimentare de teren
natural;
- Se va asigura utilizarea celor mai noi tehnologii disponibile pentru a permite
dezafectarea proiectului sau a unor secţiuni ale proiectului cu un nivel cât mai redus
asupra condiţiilor climatice;
- Evitarea utilizării unor tehnologii intruzive, care să afecteze componenta geologică.
Similitudinea activităţilor din etapa de dezafectare și cea de execuţie a liniei de cale ferată
indică potenţiale cauze similare, fapt pentru care putem considera efectele și implicit
impacturile generate ca fiind apropiate ca magnitudine și severitate, la care se adaugă
impactul pozitiv generat de refacerea suprafeţelor ocupate de linia de cale ferată.
Toate lucrările ce se vor realiza în cadrul perioadei de dezafectare se vor limita la limita de
construcţie a liniei de cale ferată și nu vor implica modificări suplimentare în alte zone în
afară de limita de construcţie a liniei de cale ferată.
Pentru reabilitarea suprafeţelor ulterior dezafectării liniei de cale ferată vor fi utilizate specii
vegetale similare celor existente în zonă la momentul dezafectării.
Plantările implicate în reabilitarea zonei se vor realiza astfel încât să permită o
conectivitate a zonei reabilitate cu zonele de habitat similar aflate în imediata vecinătate.
Pentru evitarea si reducerea impacturilor asupra patrimoniului cultural, în etapa de
dezafectare principala recomandare este legată de asigurarea neafectării altor situri
arheologice aflate în vecinătatea proiectului prin limitarea lucrărilor de dezafectare la
culoarul de construcţie al liniei de cale ferată.
Pentru etapa de dezafectare, nivelul efectelor generate asupra componentelor de
mediu, sunt similare cu cele reprezentate pentru etapa de construcţie.
Se estimează că impactul asupra factorilor de mediu în etapa de dezafectare a proiectului
va fi similar cu cel din etapa de execuţie a proiectului şi se impun aceleaşi măsuri adoptate
ca în perioada de construcţie pentru reducerea la minim a impactului asupra mediului
social și economic.
Pag. 458 / 589
Nivelul estimat al impactului în etapa de dezafectare a organizărilor de şantier şi pentru

dezafectarea liniei de cale ferată (o intervenţie reversibilă şi temporară), este considerat
moderat negativ.
7.5. Natura transfrontalieră a impactului

La punctul 5.1. este prezentat amplasamentul liniei cf faţă de graniţa cu Serbia. Analizând
posibilitatea impactului datorat executării lucrărilor asupra zonei învecinate se considera
că acesta este minor.
8. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

Monitorizarea mediului, atât în perioada de execuţie, cât şi în perioada de exploatare a căii
ferate, va avea drept scop aplicarea de măsuri suplimentare, după caz, care să conducă la
un impact minim asupra mediului înconjurător, populaţiei şi aşezărilor umane, astfel încât
să fie respectat conceptul de dezvoltare durabilă.
Pe perioada execuţiei lucrărilor, cât şi în perioada de exploatare, se vor stabili cu
autorităţile de mediu programe de monitorizare a factorilor de mediu şi se vor desfăşura
activităţi de măsurare a nivelului de zgomot, a calităţii aerului, apei şi solului în vecinătatea
căii ferate.
Se vor realiza periodic măsurători privind încadrarea emisiilor de poluanţi din organizările
de şantier şi fronturile de lucru, în limitele de poluare admise privind concentraţiile de
substanţe poluante în aer, apă, sol, nivel de zgomot, gestiunea deşeurilor. În urma
monitorizării vor fi luate măsurile necesare pentru protecţia factorilor de mediu.
Se vor respecta condiţiile impuse prin avizul custozilor ariilor protejate - Natura 2000. De
asemenea se vor respecta perioadele de interdicţie referitoare la habitatele şi speciile de
importanţă comunitară.
În perioada de prohibiţie şi migrare a speciilor de peşti pentru care au fost declarate siturile
Natura 2000 din aria proiectului, sunt interzise lucrările de construcţie şi consolidare în
corpurile de apă în lunile aprilie – iunie.
În perioada de execuţie Planul de monitorizare obligatoriu va fi întocmit, de către
Antreprenor, şi înaintat autorităţilor competente pentru protecţia mediului, înainte de
începerea lucrărilor de execuţie.
În perioada de exploatare, Beneficiarul va propune un Plan de monitorizare a impactului
pe care operarea pe calea ferată îl are asupra componentelor de mediu.
Pag. 459 / 589
8.1 Monitorizarea în faza de execuţie a proiectului

Tabel 8-1 Plan de monitorizare în faza de execuție
Componenta Periodicitate Parametrii monitorizaţi Amplasament ales pentru
de mediu monitorizare
Aer Trimestrial NOx, SO2, particule în - fronturi de lucru;
suspensie - în cadrul organizării de
şantier;
Apa de Trimestrial conform prevederilor - organizările de şantier;
suprafaţă H.G. nr. 188/2002 pentru - monitorizarea lucrărilor în
aprobarea unor norme zona construcţiei căii ferate
privind condiţiile de
descărcare în mediul
acvatic a apelor uzate,
modificată şi completată
prin H.G. nr. 352/2005
Sol-Subsol Trimestrial hidrocarburi,metale grele - organizările de şantier
- fronturi de lucru;
- depozite temporare;
Zgomot lunar Nivelul zgomotului dB(A) - în zona fronturilor de lucru;
- organizările de şantier;
Biodiversitate Conform
Studiului de
Evaluare
Adecvată
În perioada de execuție a lucrărilor, monitorizarea factorilor de mediu este în sarcina

Antreprenorului.
Activitatea de monitorizare se va sintetiza semestrial, de către persoane calificate, prin
prezentarea de rapoarte transmise la Agențiile de Protecția Mediului din zona de impact a
investiției. În funcţie de datele rezultate în urma monitorizării, planul de monitorizare se va
actualiza periodic, de comun acord cu autoritatea de mediu.
În cazul identificării unor efecte negative asupra speciilor strict protejate titularul proiectului
va propune măsuri de diminuare a acestora care vor fi analizate împreună cu autorităţile
competente pentru protecţia mediului, în vederea implementării lor.
Pag. 460 / 589
8.2 Monitorizarea în faza de operare a proiectului

Centralele termice vor folosi combustibili corespunzători: gaze naturale sau combustibil
lichid uşor (CLU) cu conţinut de sulf de maxim 1%.
Instalaţiile de ardere se vor întreţine în mod corespunzător şi vor fi verificate periodic
pentru asigurarea randamentelor maxime la arderea combustibilului şi încadrarea în
limitele admise a concentraţiilor substanţelor poluante în gazele de ardere.
Se vor respecta condiţiile impuse prin avizul custozilor ariilor protejate - Natura 2000. De
asemenea se vor respecta perioadele de interdicţie impuse de custozi cu referire la
habitatele şi speciile de importanţă comunitară - în perioada de operare.
Tabel 8-2 Plan de monitorizare în faza de operare/exploatare

Componenta Periodicitate Parametrii monitorizaţi Amplasament ales pentru
de mediu monitorizare
Aer anual NOx, SO2, particule în - zonele cu pante şi în
suspensie, pulberi apropierea localităţilor
sedimentabile
Apa de anual conform prevederilor - punctele de evacuare a
suprafaţă H.G. nr. 188/2002 pentru apelor pluviale în emisar
aprobarea unor norme
privind condiţiile de
descărcare în mediul
acvatic a apelor uzate,
modificată şi completată
prin H.G. nr. 352/2005
Sol-Subsol anual hidrocarburi, metale - bazele de întreţinere din
grele staţii
Zgomot Semestrial Nivelul zgomotului dB(A) - în zona localităţilor
Biodiversitate Conform
Studiului de
Evaluare
Adecvată
Pag. 461 / 589
9. LEGATURA CU ALTE ACTE NORMATIVE ȘI/SAU PLANURI/

PROGRAME/ STRATEGII DOCUMNETE DE PLANIFICARE
9.1 Justificarea încadrării proiectului în prevederile altor acte normative naționale
care transpun legislația UE
La realizarea proiectul au fost luate în considerare prevederile următoarelor directive UE,
transpuse în legislatia națională:
- Directiva cadru a apelor, transpusă în legislaţia naţională prin Legea apelor nr.
107/1996 cu modificările şi completările ulterioare;
- Directivei 2007/60/CE transpusă prin OUG nr. 3/2010 pentru modificarea şi
completarea Legii Apelor nr. 107/1996
- Directiva cadru a aerului transpusă în legislaţia naţională prin Legea nr. 104/2011
privind calitatea aerului înconjurător;
- Directiva cadru a deşeurilor transpus în legislaţia naţionala prin Legea nr. 211/2011
privind regimul deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare;
- Directiva Pasări (79/409/CEE), modificată și completată de Directiva 2009/147/CE,
Directiva Habitate (92/43/CEE) care stă la baza înfiinţări reţelei Natura 2000, transpusă
în legislaţia naţională prin OUG nr. 57/2007 privind regimul arilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice cu modificările şi
completările ulterioare
Modul de gestionare a deşeurilor este sub incidenţa directivei – cadru asupra deşeurilor
nr. 91/156/EEC care are ca obiective REDUCEREA, REUTILIZAREA şi RECICLAREA
deşeurilor cu modificările aduse de directiva nr. 2008/98/CE ce are ca obiective
PREVENIREA, REUTILIZAREA, RECICLAREA, VALORIFICAREA şi ELIMINAREA
deşeurilor.
9.2 Planul/programul/strategia/documentul de programare/planificare

Proiectul propus se încadrează în Strategia de Dezvoltare a infrastructurii feroviare în
care prevede că secţiunile de cale ferată situate pe traseul Coridorului Orient/Est-
directivelor europene în vigoare (Regulamentul UE 1315/2015, Regulamentul 1299/2014,
Regulamentul UE 402/2013, Directiva 2008/57/CE ş.a.)
Pag. 462 / 589
10. LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ȘANTIER

Organizarea de şantier va constitui o bază operativă de suport pentru realizarea investiţiei
"Reabilitarea liniei feroviare Craiova – Drobeta Turnu Severin – Caransebeş".
Suprafaţa construită pentru organizarea de şantier/baza de producţie va fi
compartimentată, ţinând cont de:
- specificul lucrărilor şi de tehnologia adoptată
- căile de acces la lucrare
- rampe şi linii cf
- reţea electrică în apropierea amplasamentului
- distanţa faţă de ariile naturale protejate
- reţele de utilităţi
După atribuirea contrctului de lucrări, Antreprenorul are obligaţia de a obţine toate avizele
necesare realizării proiectului pentru organizarea de şantier.
10.1. Descrierea lucrărilor necesare organizării de şantier

Pe amplasamentul ales se execută lucrări pregătitoare şi anume:
- curăţarea terenului (dacă este cazul se fac defrişări, demolări şi îndepărtarea gunoaielor
– se colectează deşeurile rezultate selectiv pe tip de deşeu)
- îndepărtarea şi evacuarea/depozitarea stratului de pământ vegetal pentru
orizontalizarea terenului şi executarea platformei tehnologice
- aşternere pietriş cu grosimea stratului de 0,2 m, sau executarea unei platforme
betonate
- îndepărtarea şi evacuarea/depozitarea stratului de pământ vegetal pentru
orizontalizarea terenului şi executarea căilor de acces
- realizarea unui depozit temporar pentru pământul vegetal excavat în vederea refolosirii
acestuia la refacerea cadrului natural
- executarea căilor de acces interioare
- executarea şanţurilor de scurgere a apelor pluviale, bașe de colectare (dacă este cazul
instalarea pompelor pentru epuismente)
- împrejmuirea terenului aferent amplasamentului ales cu porţi de acces, una pentru
utilaje şi alta pentru personal.
Organizarea de şantier necesară executării lucrărilor de reabilitare a infrastructurii
feroviare va cuprinde:
- căile de acces racordate la reţeaua de drumuri din zonă: drumuri tehnologice, drum
naţional, drumuri judeţene şi locale
- platformele de parcare ce vor fi amenajate în interiorul organizării de şantier/bază de
producţie şi care vor fie dotate cu sisteme de colectare ape pluviale
- reţelele de drumuri de incintă cu legături la platformele de parcare
- birouri realizate din compartimente metalice prefabricate tip "container" amplasate pe
platforme betonate ce pot fi P+E în funcţie de necesităţile de personal
- container tip sanitar (grup sanitar – wc, apă curentă, săpun, etc.)
- containere pentru amenajarea unei cantine amplasată pe o platformă betonată cu toate
facilităţile prevăzute de legislaţia în vigoare
- containere dormitor
Pag. 463 / 589
- containere tip vestiar, pentru asigurarea condiții de muncă conform cerințelor H.G. nr.
300/2006
- racordarea la utilităţi apă, energie, etc.;
- magazie cu: unelte, scule, dispozitive, utilaje şi mijloace necesare în procesul de
execuţie a lucrărilor, special amenajată, din hale metalice, amplasate în interiorul
şantierului, bine delimitat cu iluminat permanent;
- sursele de energie, apă, canalizare, după caz
- depozitele pentru stocare deşeuri provenite din materialele de construcţie şi, pentru alte
tipuri de deşeuri
- spaţii pentru laboratoare de încercare a materialelor ce vor fi puse în operă în cadrul
lucrărilor la obiectivul de investiţie
- atelier de reparaţii şi întreţinere, ce va fi realizat din compartimente metalice tip "hale
metalice", amplasat pe platformă betonată
- spaţii de depozitare - depozite temporare - unde vor fi stocate materialele (materiale noi
de construcţie, materiale scoase din cale, deşeuri, etc.). Suprafeţele de depozitare vor fi
alese în funcţie de spaţiile disponibile ale beneficiarului, ţinând cont şi de distanţa de
transport minimă şi fără un impact asupra mediului. Aceste spaţii vor fi stabilizate la
nivel de fundare în vederea asigurării capacităţii portante adecvate pentru scopul lor,
vor fi împrejmuite şi păzite (după caz în funcţie de destinaţia şi tipul de material) pentru
a delimita zonele.
Vor fi luate măsuri de protecţie şi control pentru suprafeţele destinate depozitelor

temporare cu deşeuri contaminate astfel încât să se asigure protecţia mediului
înconjurător conform legislaţiei în vigoare și anume:
- organizarea spaţiilor necesare depozitării temporare a materialelor;
- conservarea pe timpul depozitării şi evitării degradărilor (platformă tehnologică
necesară execuţiei lucrărilor);
- amplasarea unei cabine portar tip container la intrarea în incinta şantierului. Dacă va fi
necesar se va amplasa şi a doua cabină de pază şi supraveghere a şantierului pentru a
evita pătrunderea prin efracţie a persoanelor nedorite;
- amenajarea de construcţii, instalaţii şi echipamente de muncă ale antreprenorului de
specialitate, în concordanţă cu cerinţele proiectului, care să-i permită să-şi satisfacă
obligaţiile de:
- relaţii cu antreprenorul general şi inginerul;
- controlul execuţiei lucrărilor.
În organizarea de şantier vor fi depozitate temporar doar o parte din materiale, multe dintre
acestea putând fi aduse în amplasamentul lucrării şi puse direct în operă (fără depozitarea
temporară în organizarea de şantier) – panouri de cale, traverse, piatră spartă, mixtură
asfaltică, etc.
Pentru lucrările de podeţe şi poduri se vor amenaja platforme de lucru.

În fronturile de lucru se vor prevedea instalaţii sanitare, de preferinţă mobile, cu
neutralizare chimică sau bazine etanşe vidanjate periodic.
Pag. 464 / 589
Pentru o bună funcţionare a organizărilor de şantier se vor întocmi:

- grafice de execuţie a lucrărilor;
- măsuri specifice privind protecţia şi securitatea muncii, precum şi de prevenire şi
stingere a incendiilor, decurgând din natura operaţiilor şi tehnologiilor de construcţie
cuprinse în documentaţia de execuţie a obiectivului;
- măsuri de protecţia vecinătăţilor (transmitere de vibraţii şi şocuri puternice, degajări mari
de praf, asigurarea acceselor necesare).
10.2. Localizarea organizării de şantier

Pentru realizarea efectivă a lucrărilor va fi necesară construirea unor organizări de şantier
şi depozite temporare (materii prime şi deşeuri) de-a lungul liniei cf.
Organizările de şantier şi depozitele temporare vor fi amplasate în minim de locaţii posibile
astfel încât să beneficieze de unele facilităţi pentru reducerea costurilor de deplasare şi
organizare.
Amplasarea organizărilor de şantier se va realiza în conformitate cu legislaţia de mediu în
vigoare astfel:
- se va respecta distanţa de 1000 m faţă de ariile protejate;
- vor fi luate în considerare condiţiile de protejare a zonelor cu potenţial arheologic;
- nu se vor amenaja în apropierea unor zone sensibile precum cursurile de apă;
- să fie cât mai aproape de zone cu posibilităţi de racordare la utilităţi;
- suprafaţa de teren ocupată temporar să fie în apropierea zonelor de lucru;
- traseele utilajelor de construcţie şi mijloacelor de transport a materialelor, să fie alese -
pe cât posibil, pentru a evita rutele de transport prin localităţi sau utilizarea unor rute
ocolitoare;
- se vor evita zonele cu linii electrice de înaltă şi medie tensiune.
Pag. 465 / 589
Tabel 10-1 Zone pentru organizare de șantier

Nr.crt. Organizarea Judeţ Suprafaţă Poziţia Distanţa faţă de aria Nume arie
de şantier (mp) kilometrică protejată (m)
1 Coţofeni Dolj 7000 269+800 2500 ROSCI0045-Coridorul Jiului
2 Răcari Dolj 5000 279+100 1100 ROSCI0045-Coridorul Jiului
3 Filiaşi Dolj 5000 285+600 2200 ROSCI0045-Coridorul Jiului
4 Strehaia Mehedinţi 8500 309+400 1300 ROSCI0405 Dealurile Strehaia-
Bâtlanele
5 Simian Mehedinţi 6000 356+300 3900 ROSCI0420 Oprăneşti
6 Tr.Severin Mehedinţi 14000 364+000 4500 ROSPA0080-Munţii Almajului-Locvei
Porţile de Fier
7 Topleţ Caraş-Severin 3000 397+600 2900 ROSPA0080-Munţii Almajului-Locvei
Porţile de Fier
8 Mehadia Caraş-Severin 2000 408+800 1300 ROSPA0035-Domogled-Valea Cernei
ROSCI0069-Domogled-Valea Cernei
9 Cruşovăţ Caraş-Severin 2000 423+117 9000 ROSPA0035-Domogled-Valea Cernei
ROSCI0069-Domogled-Valea Cernei
10 Domașnea Caraş-Severin 2300 430+432 8000 ROSCI0385-Râul Timiş între Rusca şi
Prisaca
11 Poarta Caraş-Severin 5000 436+887 4500 ROSCI0385-Râul Timiş între Rusca şi
Prisaca
12 Teregova Caraş-Severin 3000 442+300 600 ROSCI0385-Râul Timiş între Rusca şi
Prisaca
Pag. 466 / 589
13 Slatina Timiş Caraş-Severin 2000 454+100 1400 ROSCI0385-Râul Timiş între Rusca şi
Prisaca
14 Valea Timişului Caraş-Severin 2500 466+500 200 ROSCI0385-Râul Timiş între Rusca şi
Prisaca
15 Caransebeş Călători Caraş-Severin 6000 477+900 1500 ROSCI0385-Râul Timiş între Rusca şi
Prisaca
Tabel 10-2 Zone pentru depozitare materialelor și deșeurilor

Nr.crt. Staţia Amplasament Judeţ Regionala Suprafaţă Distanţa Nume arie
(m2) faţă de ria
protejată
(m)
1 Filiaşi Filiaşi Dolj Craiova 5000 2100 ROSCI0045-Coridorul Jiului
2 Strehaia Strehaia Mehedinţi Craiova 8000 750 ROSCI0405 Dealurile Strehaia-Bâtlanele
3 Ciochiuţa Ciochiuţa Mehedinţi Craiova 500 800 ROSCI0405 Dealurile Strehaia-Bâtlanele
4 Tamna Tamna Mehedinţi Craiova 500 4000 ROSCI0432-Prunisor
5 Prunişor Prunişor Mehedinţi Craiova 7000 700 ROSCI0432-Prunisor
6 Simian Simian Mehedinţi Craiova 6000 5000 ROSCI0420 Opranesti
ROSPA0080-Munţii Almajului-Locvei
7 Gura Vaii Gura Vaii Mehedinţi Craiova 500 250 ROSPA0026-Cursul Dunării-Bazias-
Porţile de Fier
8 Tr.Severin Tr.Severin Mehedinţi Craiova 7500 5000 ROSPA0026-Cursul Dunării-Bazias-
Porţile de Fier
Pag. 467 / 589
9 Orşova Orşova Mehedinţi Timişoara 500 60 ROSPA0026-Cursul Dunării-Bazias-
Porţile de Fier
10 Orşova Orşova Mehedinţi Timişoara 3500 60 ROSPA0026-Cursul Dunării-Bazias-
Porţile de Fier
Caraş-
11 Topleţ Topleţ Timişoara 100 3000 ROSPA0026-Cursul Dunării-Bazias-
Severin
Porţile de Fier
Caraş-
12 Topleţ Topleţ Timişoara 3000 3000 ROSPA0026-Cursul Dunării-Bazias-
Severin
Porţile de Fier
Mehadia Caraş- ROSPA0035-Domogled-Valea Cernei
13 Mehadia Nouă Timişoara 300 400
Nouă Severin ROSCI0069-Domogled-Valea Cernei
Caraş- ROSPA0035-Domogled-Valea Cernei

14 Mehadia Mehadia Timişoara 150 370
Severin ROSCI0069-Domogled-Valea Cernei
15 Mehadia Mehadia Timişoara 2000 370
16 Iablaniţa Iablaniţa Timişoara 200 6000
17 Iablaniţa Iablaniţa Timişoara 1600 6000
18 Cruşovăţ Cruşovăţ Timişoara 3700 10000
Pag. 468 / 589


21 Domaşnea Domaşnea Timişoara 500 6000
22 Domaşnea Domaşnea Timişoara 2300 6000
Caraş- ROSCI0385-Râul Timiş între Rusca şi
23 Poarta Poarta Timişoara 5000 6500
Severin Prisaca
24 Poarta Poarta Timişoara 5000 6500
Severin Prisaca
25 Teregova Teregova Timişoara 2000 600
Severin Prisaca
26 Teregova Teregova Timişoara 3000 450
Severin Prisaca
27 Slatina Timiş Slatina Timiş Timişoara 2000 1500
Severin Prisaca
Valea Caraş- ROSCI0385-Râul Timiş între Rusca şi
28 Valea Timişului Timişoara 2500 170
Timişului Severin Prisaca
Caransebeş Caraş- ROSCI0385-Râul Timiş între Rusca şi
29 Caransebeş Timişoara 6000 6000
Călători Severin Prisaca
Pag. 469 / 589
Prezentarea amplasării organizărilor de șantier de-a lungul tronsonului feroviar Craiova-

Caransebeș, în vederea utilizării acestora la execuția lucrărilor este detaliată mai jos:
Figura 10-1 Organizarea de șantier Coţofeni km 269+800-270+100
Această organizare de șantier se va amplasa în perimetrul stației CF cu același nume, având o

suprafaţă de 3000 mp.
Vecinătăţi: N-E: linia c.f; S-E: drum acces gară; S- Drumul European E79; N-V teren neproductiv
Coordonate geografice conform RDAP: 44°27’25.55’’N, 23°40’30.35”E
Figura 10-2 Organizarea de șantier Răcari km 279+100-279+300

Vecinătăţi: N-E: linia c.f; S-E: drum acces gară; S- Drumul judeţean 606F; N-Drumul European E79
Pag. 470 / 589
Figura 10-3 Organizarea de șantier Filiaşi la km 285+600-285+800

Vecinătăţi: N-E: drum acces gară; S-E: linia cf; S- Aleea Gării; N- Strada Rampei
Figura 10-4 Organizarea de șantier Strehaia la km 309+400-309+700
Pag. 471 / 589

Vecinătăţi:N-E: drum acces gară: S-E: linia cf; N- Râul Huşniţa
Coordonate geografice conform RDAP: 44 °36’36.05’’N, 23°13’25.63”E
Figura 10-5 Organizarea de șantier Şimian la km 356+300-356+500

Vecinătăţi:N-E: drum acces gară; S-E: linia cf; N- Drumul European E70
Coordonate geografice conform RDAP: 44 °36’36.32’’N, 23°43’40.60”E
Figura 10-6 Organizarea de șantier Drobeta la km 364+000-364+340
Pag. 472 / 589

Vecinătăţi: N-E: drum acces gară; S-E: linia cf;N- Bulevardul Dunărea;S- Bulevardul Porţile de Fier
Figura 10-7 Organizarea de șantier Topleţ la km 397+600-397+800

suprafaţă de 3000 mp, pe partea dreaptă a liniei 5, platformă.
Vecinătăţi: N-E: linia cf; S- Drumul European E70
Figura 10-8 Organizarea de șantier Mehadia Nouă la km 408+800-408+950
Pag. 473 / 589

suprafaţă de 2000 mp, pe partea stângă linia 3.
Vecinătăţi: N-E: Drumul European E70;Coordonate geografice conform RDAP: 44°53’44.38’’N,
22°22’11.98”E;
Figura 10-9 Organizarea de șantier Iablaniţa la km 415+900

suprafaţă de 1600 mp, pe partea dreaptă, lângă clădirea CED.
Vecinătăţi:N-E: DC31;S-E: drum acces gară;
Figura 10-10 Organizarea de șantier Cruşovăţ la km 423+117
Pag. 474 / 589

suprafaţă de 2000 mp, pe partea dreaptă linia 3, vis a vis de Clădirea de Călători.
Vecinătăţi:N-E: E70; S-E: drum acces gară; S-DJ608
Figura 10-11 Organizarea de șantier Domaşnea la km 430+432

suprafaţă de 2300 mp, pe partea dreaptă linia 5, rampă.
Vecinătăţi: N-E: E70; S-E: drum acces gară
Figura 10-12 Organizarea de șantier Poarta la km 436+887
Pag. 475 / 589

suprafaţă de 3000 mp, în spatele Clădirii de călători (pe zona fostului triunghi).
Vecinătăţi:N-E: E70; S-E: drum acces gară
Coordonate geografice conform RDAP: 45°06’42.46’’N, 22°17’.47.79”E
Figura 10-13 Organizarea de șantier Slatina Timiş la km 454+100

suprafaţă de 2000 mp, partea stângă linia 4. Vecinătăţi: N-E: DC18;S-E: drum acces gară
Figura 10-14 Organizarea de șantier Valea Timişului la km 466+500
Pag. 476 / 589

suprafaţă de 2500 mp, partea stângă linia 4, rampa. Vecinătăţi:N-E: E70; S-E: drum acces gară
Figura 10-15 Organizarea de șantier Caransebeş Călători km 477+900

suprafaţă de 6000 mp, platformă terminal. Vecinătăţi: N-E: linia c.f;S: Calea Timişoarei
10.3. Utilităţi
Alimentarea cu energie electrică
Pentru Organizările de şantier/bazele de producţie alimentarea cu energie electrică se va
face pe cât posibil de la reţeaua publică.
Se vor adopta soluţii de alimentare cu energie electrică în funcţie de tehnologia adoptată
pentru fiecare tip de lucrări şi în funcţie de amplasamentul fronturilor de lucru.
Pentru lucrările de infrastructura ce se vor realiza cu tehnologia clasică şi pentru lucrările
de artă alimentarea cu energie electrică se va face cu ajutorul grupurilor electrogene.
Numărul acestora va fi stabilit în funcţie de necesarul de energie specific fiecărui tip de
lucrări.
Organizarea de şantier pentru lucrări civile în staţii va beneficia de facilităţile de alimentare
cu energie electrică de la reţeaua existentă în staţie.
Alimentarea cu apă
Apa potabilă pentru consum individual va fi transportată în recipiente de unica folosinţă.
Apa industrială adusă cu cisterna va fi depozitată în rezervoare cuplate cu o staţie de
pompare şi hidrofor.
Alimentarea cu apă se poate face şi dintr-un puţ forat, adusă în cisterne sau de la reţeaua
publică.
Pag. 477 / 589
Evacuare ape uzate

Evacuarea apelor uzate provenite de la atelierul de reparaţii şi întreţinere, grupurile
sanitare, birouri, dormitoare, cantină etc., se va realiza printr-un sistem de conducte
conectat la o staţie de epurare. Apa epurată va fi deversata in emisar/vidanjata pe baza de
contract cu o firma specializata si autorizata.
Evacuarea apelor rezultate din activităţile umane (toalete ecologice) sau din spălarea
utilajelor şi staţiilor, va fi periodic făcută de firme specializate şi autorizate pentru astfel de
activităţi, care vor efectua şi activităţile de curăţare.
Apele pluviale ce spală platformele organizării de şantier vor fi colectate, iar înainte de a fi
evacuate în mediul natural acestea vor trece printr-un separator de nămol şi hidrocarburi.
Rampa de spălare va fi amenajată la ieşirea din organizarea de şantier unde se vor spăla
obligatoriu roţile autovehiculelor înainte de a părăsi şantierul.
Conexiunea telefonică/internet se va asigura printr-o reţea de fibră optică publică din
zonă (dacă este necesar).
10.4. Descrierea impactului asupra mediului

Impactul asupra mediului produs în perioada de execuţie este nesemnificativ, local, redus,
eşalonat pe întreaga perioadă de execuţie şi se poate manifesta prin:
- scurgeri accidentale de combustibili sau lubrifianţi de la utilajele care vor fi folosite
pentru execuţia lucrărilor;
- noxe rezultate prin arderea combustibilului în timpul funcţionării utilajelor (macara,
buldozer, etc.) şi a mijloacelor de transport (basculantă, autobetonieră, etc.) folosite
pentru transportul materialelor;
- pulberi în suspensie şi praf antrenat de vânt ca urmare a:
 lucrărilor de excavare;
 umpluturilor de pământ;
 transportului de materii şi materiale;
 zgomotului şi vibraţiilor produse de execuţia lucrărilor de construcţie, traficului auto
pentru transportul materialelor;
 depozitarea necontrolată a pământului rezultat din excavare (poate fi contaminat cu
produse petroliere şi metale) şi a materialelor de construcţie.
Se vor lua măsuri de pentru a reduce emisiile de praf în perioada de execuţie şi anume:
- procesele tehnologice care produc mult praf, cum este cazul umpluturilor de pământ,
vor fi reduse în perioadele cu vânt puternic, sau se va urmări o umectare mai intensă a
suprafeţelor;
- drumurile de şantier vor fi permanent întreţinute prin nivelare şi stropire cu apă pentru a
se reduce praful. În cazul transportului de pământ se vor prevedea pe cât posibil trasee
situate chiar pe corpul umpluturii astfel încât pe de o parte să se obţină o compactare
suplimentară, iar pe de altă parte pentru a restrânge aria de emisii de praf şi gaze de
eşapament.
Lucrările sunt locale (zona fronturilor de lucru), desfăşurate pe suprafeţe reduse şi în
spaţiu deschis şi nu pun probleme din punct de vedere al protecţiei mediului.
Pag. 478 / 589
Extinderea impactului (zonă geografică, numărul populaţiei/habitatelor/speciilor

afectate);
Organizările de şantier/baza de producţie vor fi amplasate:
- pe teren aflat în administrarea/gestiunea titularului proiectului, având categoria de
folosinţă ”Căi ferate”;
- cu respectarea distanţei de 1000 m faţă de ariile protejate;
- luând în considerare condiţiile de protejare a zonelor cu potenţial arheologic;
- respectând zonele de protecţie hidrologică pentru cursuri de apă.
Magnitudinea şi complexitatea impactului
Investiţia propusă nu va avea un impact negativ asupra populaţiei, sănătăţii umane, faunei
şi florei, solului, folosinţelor, bunurilor materiale, calităţii şi regimului cantitativ al apei,
calităţii aerului şi a climei.
Probabilitatea impactului
Probabilitatea impactului este redusă.
Durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului
Impactul va fi pe termen scurt şi va avea un caracter temporar, pe durata execuţiei lucrării.
Terenul se va aduce la starea iniţială după terminarea lucrărilor.
Măsurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra
mediului
Se vor lua măsurile necesare de protecţie şi control a lucrărilor de construcţie astfel încât
să se asigure protecţia mediului înconjurător conform legislaţiei în vigoare.
Natura transfrontalieră a impactului
Organizările de şantier/bază de producţie vor fi amplasate în zone ce nu sunt în
apropierea graniţelor cu alte state.
10.5. Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia

poluanţilor în mediu
Sursele de poluare sunt constituite din:
- poluările rezultate în urma spălării agregatelor, utilajelor de construcţie sau a altor
substanţe de către apele din precipitaţii;
- depozitarea materialelor de construcţii, în special a materialelor pulverulente şi
amplasarea necorespunzătoare a depozitelor de materiale vrac. Aceste depozite vor fi
amplasate în incinta organizărilor de şantier pe platforme betonate pentru a evita
împrăştierea lor;
- apele uzate menajere provenite de la organizările de şantier şi punctele de lucru. Pentru
acestea se impune respectarea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate
evacuate în emisari naturali conform NTPA – 001/2005. Dacă acestea se vor evacua în
reţeaua de canalizare existentă a unei localităţi din vecinătate, concentraţiile maxime
admisibile vor fi cele stabilite de NTPA – 002/2005 - "Normativ privind condiţiile de
evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor";
- depozitarea necorespunzătoare a substanţelor chimice şi periculoase;
- pierderile accidentale de materiale, combustibili şi uleiuri de la maşinile şi utilajele din
şantier sau rezervoarele de combustibil;
- poluările locale în cazul manevrării greşite în alimentarea cu combustibil a rezervorului
de stocare sau a celor pentru extragerea combustibilului depozitat. Alimentarea cu
Pag. 479 / 589
carburanţi se va face la staţiile de alimentare cu carburanţi, iar în cazul în care aceasta

se va face în cadrul organizării de şantier, rezervoarele de combustibil vor fi amplasate
în condiţii de siguranţă conform legislaţiei în vigoare;
- traficul vehiculelor grele va genera emisii ale unor poluanţi gazoşi (NOx, CO, SO2,
compuşi organici volatili, particule în suspensie, PM10 etc.). Atmosfera este spălată de
precipitaţii, astfel încât poluanţii din aer sunt transferaţi în ceilalţi factori de mediu (apă
de suprafaţă şi subterană, etc).
10.5.1. Protecţia calităţii apelor

În perioada de execuţie a lucrărilor, au fost identificate următoarele posibile surse de
poluare: execuţia propriu-zisă a lucrărilor, traficul de şantier, spre şi de la fronturile de
lucru.
Pentru protecţia calităţii apelor vor fi luate măsuri de evitare, reducere sau ameliorare a
impactului semnificativ asupra mediului:
- se interzice spălarea utilajelor şi vehiculelor în perimetrul proiectului;
- se vor utiliza doar mijloace auto autorizate, ce vor corespunde din punct de vedere
tehnic normelor impuse de autoritatea rutieră;
- se interzice realizarea de depozite exterioare neorganizate. La finalizarea lucrărilor
terenul va fi curăţat şi eliberat de astfel de depozitări;
- depozitarea materialelor de construcţii în condiţii care să asigure protecţia factorilor de
mediu şi evitarea blocării căilor de acces.
Se va realiza, în cadrul organizării de şantier, o staţie de epurare pentru apele uzate, iar
de aici apa epurată va ajunge la un separator de nămol şi hidrocarburi, de la gura de
evacuare din organizarea de şantier.
10.5.2. Protecţia aerului

Sursele de poluanţi pentru faza de execuţie sunt surse fugitive constituite din: pulberi
sedimentabile generate de manevrarea materialelor de construcţie, gaze de ardere cu
conţinut de CO, NOx, SO2 provenite de la autovehiculele de transport materiale de
construcţii.
Pentru protecţia calităţii apelor vor fi luate măsuri cum ar fi:
- manevrarea corectă a solului decopertat;
- umectarea, în perioadele lipsite de precipitaţii, a suprafeţelor drumurilor de acces şi a
platformelor de lucru;
- încetarea lucrului în condiţii de dispersie nefavorabilă a poluanţilor atmosferici;
- utilizarea de mijloace de transport şi a utilajelor performante, în scopul respectării
concentraţiilor limită – emisii/imisii, specifice gazelor de ardere provenite de la surse
mobile(CO, NOX , SO2).
Din punct de vedere al protecţiei aerului, mediului şi al sănătăţii şi securităţii în muncă
activităţile desfăşurate nu prezintă factori de risc crescut în timpul executării lucrărilor.
10.5.3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

Sursele de zgomot şi vibraţii sunt produse numai pe timpul perioadei de execuţie a
lucrărilor, de exploatarea utilajelor ce se manevrează în incinta şantierului, precum şi de la
mijloacele de transport.
Pag. 480 / 589
Reducerea zgomotului produs de utilajele respective se poate realiza în limite admisibile,

prin întreţinerea în stare bună de funcţionare.
Măsurile propuse pentru reducerea impactului produs de zgomot şi vibraţii asociate, vor
consta în :
- implementarea de tehnici şi proceduri de control adecvate;
- programe de întreţinere pentru echipamentele folosite, pentru încadrarea emisiilor
acustice în limite normale, operaţionale pentru zone industriale;
- încadrarea duratei de execuţie a proiectului în termenul stabilit, astfel încât disconfortul
generat de poluarea fonică să fie limitat la această perioadă.
Se poate aprecia ca faţă de împrejurimi, impactul zgomotului şi al vibraţiilor va fi
nesemnificativ şi nu va afecta negativ populaţia din zonă.
10.5.4. Protecţia solului şi a subsolului

Atât pe perioada de executare a lucrărilor de construire organizare de şantier, cât şi pe
perioada de funcţionare a obiectivului, nu se va produce poluarea solului deoarece:
- depozitarea tuturor deşeurilor se va face diferenţiat într-un spaţiu special amenajat,
deşeurile fiind astfel preluate de firme de salubritate cu care se va încheia contracte;
- constructorul îşi va desfăşura activitatea cu maşini/utilajele care sunt în stare optimă de
funcţionare, pentru a evita scurgerile accidentale ale produselor petroliere sau a
uleiurilor minerale provenite de la acestea.
10.5.5. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public

Prin activitatea pe care o va desfăşura, organizarea de şantier/baza de producţie este o
sursă potenţială de poluanţi în aer şi zgomot dar prin măsurile adoptate emisiile de
poluanţi pot fi ţinute sub control pentru a respecta normele în vigoare.
Traseele utilajelor de construcţie şi mijloacelor de transport a materialelor, să fie alese - pe
cât posibil, pentru a evita rutele de transport prin localităţi sau utilizarea unor rute
ocolitoare.
Organizările de şantier/bază de producţie vor fi amplasate în aşa fel încât să nu fie situate
în apropierea aşezărilor umane, a ariilor protejate şi a altor obiective de interes
public:
10.5.6. Instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu în

timpul organizării de şantier
Pentru diminuarea emisiilor de poluanţi în aer trebuie ca:
- Emisiile de la autovehicule să corespundă condiţiilor tehnice prevăzute la inspecţiile
tehnice care se efectuează periodic pe toată durata utilizării tuturor autovehiculelor
înmatriculate în ţară;
- Lucrările de organizare a şantierului să fie corect concepute şi executate, cu dotări
moderne;
- Acestea să fie concentrate pe cât mai puţine amplasamente, diminuând astfel zonele de
impact şi favorizând o exploatare controlată şi corectă;
- Utilajele şi mijloacele de transport să fie verificate periodic, în ceea ce priveşte nivelul
de monoxid de carbon şi concentraţiile de emisii în gazele de eşapament şi vor fi puse
în funcţiune numai după remedierea eventualelor defecţiuni;
Pag. 481 / 589
- La lucrări să se utilizeze numai utilaje şi mijloace de transport dotate cu motoare Diesel

care nu produc emisii de Pb şi foarte puţin monoxid de carbon.
Pentru diminuarea emisiilor de poluanţi în apă trebuie ca:
- Evacuarea apelor uzate de la grupurile sanitare de la birouri, dormitoare, cantină, etc.
să se realizeze printr-un sistem de conducte conectat la o staţie de epurare, iar de aici
apa epurată să ajungă la un separator de nămol şi hidrocarburi, de la gura de evacuare
din organizarea de şantier.
10.6. Dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu

Măsurile prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu au fost prezentate la
punctul 10.5.6.
În cadrul organizărilor de şantier se vor face monitorizări pentru factorii de mediu şi în
funcţie de rezultatele obţinute în rapoartele de încercare se vor aplica (propune) şi alte
măsuri suplimentare de diminuare a impactului asupra mediului înconjurător, împreună cu
autorităţile competente pentru protecţia mediului, în vederea implementării lor.
Alte măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanți în mediu:
- manevrarea și gestionarea corespunzătoare a materialelor și substanțelor chimice
periculoase;
- evitarea desfășurării activităților care implică emisii de pulberi în atmosferă în
perioadele cu vânt puternic;
- evitarea utilizării rutelor de transport prin zone locuite;
- platformele organizărilor de şantier trebuie să fie proiectate astfel încât apa pluvială să
fie colectată, iar înainte de a fi evacuată în mediul natural să treacă printr-un separator
de nămol şi hidrocarburi;
- apele uzate menajere vor fi dirijate în bazine etanşe vidanjabile, iar vidanjarea se va
realiza prin firme autorizate pe bază de contract; sau se va realiza un sistem de
conducte conectat la o staţie de epurare, iar de aici apa epurată va ajunge la un
separator de nămol şi hidrocarburi de la gura de evacuare din organizarea de şantier.
- soluţia va fi stabilită în funcţie de mărimea organizării de şantier.
- colectarea selectivă a deşeurilor generate şi evacuarea acestora într-un timp cât mai
scurt, prin respectarea legislaţiei în vigoare;
- reducerea la minim a suprafeţelor ocupate de organizările de şantier;
- folosirea tehnologiilor mai puţin poluante;
- nu se vor amenaja depozite de combustibil;
- întreţinerea utilajelor şi a mijloacelor de transport se va face în service-uri autorizate
pentru a evita poluările accidentale.
Organizarea de şantier va fi dotată cu:
- toalete ecologice;
- sisteme adecvate de epurare a apelor;
- pubele pentru depozitarea deșeurilor, transportul acestora efectuându-se periodic, de
către un operator autorizat.
Pag. 482 / 589
11. LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA

INVESTIȚIEI
11.1. Lucrări propuse pentru refacerea amplasamentului
11.1.1.Lucrări de refacerea cadrului natural în urma dezafectării liniilor c.f.
Refacerea cadrului natural în urma dezafectării liniilor cf. şi relocarea acestora se
concretizează prin măsurile ce se iau în cadrul proiectului, specialitatea Terasamente şi
Protecţia Mediului.
Măsurile de refacerea cadrului natural sunt executate cu scopul principal de reintegrarea
perimetrului în mediul ambiental al zonei prin:
- lucrări de acoperire cu sol vegetal a taluzelor şi zonelor unde au fost dezafectate linii
c.f.;
- fertilizarea şi înierbarea terenurilor care fac obiectul reconstrucţiei ecologice;
- plantarea de arbuşti nativi specifici zonei, dacă terenul este favorabil acestei acţiuni;
- încadrarea peisajului la specificul şi cadrul natural al zonei.
Solul, depozitat temporar, rezultat din activităţile de descopertare va fi folosit la lucrările de
reconstrucţie ecologică, în special a zonelor de linii c.f. dezafectate şi taluzelor, în scopul
păstrării în proporţii acceptabile a particularităţilor ecosistemelor ce caracterizează
terenurile învecinate.
Pentru readucerea peisajului la un stadiu cât mai apropiat celui iniţial, în proiectul tehnic
de refacere a mediului sunt prevăzute lucrări pentru folosirea solului vegetal pentru
înierbare şi/sau plantare de arbuşti nativi, astfel ca la sfârşitul perioadei de exploatare,
terenul să fie redat circuitului natural.
În funcţie de folosinţa terenului se vor planta specii vegetale alese în aşa fel încât să
răspundă cerinţelor de integrare în contextul zonei.
11.1.2. Lucrări de refacerea mediului în zona amplasamentului liniei c.f.

Lucrările pentru refacerea mediului, în zonele din apropierea amplasamentului liniei cf, vor
fi efectuate de Antreprenor şi constau din:
- colectarea şi evacuarea de pe amplasament a deşeurilor rezultate din activitatea de
construcţie;
- demolarea şi evacuarea dotărilor temporare ale construcţiilor (baracamente, depozite
ale organizării de şantier sau amenajate la fronturile de lucru);
- demolarea căilor de acces amenajate pe perioada de execuţie;
- nivelarea terenului, înierbarea şi amenajarea peisagistică a suprafeţelor de teren
ocupate temporar în perioada de execuţie.
Prin măsurile de refacere a mediului, efectele asupra solului vor fi substanţial diminuate.
Lucrările de reconstrucţie ecologică constau în acoperirea cu sol vegetal în aşa fel încât
suprafeţele afectate să se încadreze în ambientul natural al zonei.
Pag. 483 / 589
11.1.3. Lucrări de refacerea cadrului natural la închiderea şantierului

La finalizarea lucrărilor de modernizare/reabilitare pentru refacerea cadrului natural al
amplasamentului organizării de şantier, vor fi avute în vedere următoarele:
- dezafectarea construcţiilor şi amenajărilor aferente organizării de şantier proprii -
containere cu diferite destinaţii (birouri, dormitoare, vestiare, săli de mese, etc.), zone
de depozitare temporară a utilajelor şi căilor de acces;
- nivelarea suprafeţelor eventual afectate de drumurile de acces şi a platformelor
tehnologice;
- în cazul în care se constată o degradare a terenului, vor fi aplicate măsuri de
reconstrucţie ecologică - tratarea chimică a solului dacă acesta este contaminat cu
combustibili şi lubrifianţi;
- îndepărtarea tuturor deşeurilor de pe amplasament;
- acoperirea cu sol vegetal şi tratarea acestuia cu substanţe chimice fertilizante;
- înierbarea şi amenajarea terenurilor pentru redarea folosinţei iniţiale şi predarea
acestora beneficiarilor legali.
11.1.4. Lucrări de refacerea cadrului natural - demolări construcţii

După terminarea lucrărilor de demolare pentru reintegrarea în ambientul natural al
amplasamentului pe care au fost construcţii civile/peroane, vor fi avute în vedere
următoarele:
- dezafectarea construcţiilor şi peroanelor;
- nivelarea suprafeţelor;
- în cazul în care se constată o degradare a terenului, vor fi aplicate măsuri de
reconstrucţie ecologică - tratarea chimică a solului dacă acesta este contaminat cu
combustibili şi lubrifianţi;
- îndepărtarea tuturor deşeurilor de pe amplasament;
- acoperirea cu sol vegetal şi tratarea acestuia cu substanţe chimice fertilizante;
- plantare flori (trandafiri ) şi plante.
La încetarea activităţii de execuţie a lucrărilor proiectate se vor lua de pe şantier utilajele şi
echipamentele, se vor înlătura deşeurile, se vor curăţa zonele deservite de organizarea de
şantier, se vor reface drumurile de acces, deşeurile din construcţii vor fi transportate la
depozitele de deşeuri sau în locurile indicate de autorităţile locale, vor fi ecologizate zonele
de vegetaţie afectate.
După finalizarea lucrărilor de construcţie, zonele ocupate temporar de proiect cu
organizările de şantier vor fi curăţate şi nivelate, iar terenul adus la starea iniţială, prin
acoperirea cu sol şi înierbare. De asemenea Constructorul va întocmi un plan de realizare
a lucrărilor şi de refacere a terenurilor afectate temporar, care va cuprinde următoarele:
- nivelare terenuri afectate temporar de lucrări;
- transportul deşeurilor din construcţii şi a pământului excavat în exces;
- refacere carosabil;
- refacere trotuare;
- reamenajarea spaţiilor ocupate cu organizarea de şantier şi aducerea terenului la starea
iniţială;
- reamenajarea zonelor în care s-au depozitat temporar materiale provenite din excavaţii;
- refacerea spaţii verzi.
Pag. 484 / 589
Constructorul va reface suprafaţa drumurilor/trotuarelor afectate de lucrări.

Zona afectata de lucrări va fi refăcută cu solul vegetal depozitat în vederea reutilizării la
finalizarea lucrărilor.
Pământul excavat în exces rămas la finalizarea lucrărilor va fi transportat în locurile
indicate de autorităţile locale în vederea refoloșirii. Pentru terenurile afectate temporar de
poluări accidentale în timpul lucrărilor de construcţie, respectiv descărcări de ape uzate
menajere, scurgeri accidentale de la utilajele şi echipamentele foloșite, depuneri
necontrolate de deşeuri rezultate etc., se vor lua măsuri imediate de curăţare şi
ecologizare a zonei afectate.
Constructorul/Antreprenorul proiectului trebuie să includă Planul de management de
mediu în toate contractele şi să oblige subcontractorii să ţină cont de prevederile acestui
plan în orice lucrare subcontractată.
11.2. Prevenirea şi modul de răspuns pentru poluări accidentale

Regulile generale de management operaţional sunt aplicabile tuturor persoanelor fizice
sau juridice care vor desfăşura activităţi pe amplasamentul şantierului.
Planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale conţine măsuri şi lucrări
necesare în vederea prevenirii poluărilor accidentale şi combaterea poluării accidentale.
Responsabil cu aplicarea măsurilor în caz de poluări accidentale este Antreprenorul,
pentru fiecare amplasament în parte.
De asemenea, se vor respecta prevederile: Proiectului Tehnic, Caietelor de Sarcini, a
legilor şi normativelor privind calitatea în construcţii.
Tabel 11-1 Plan de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale

Nr. Cauze Factor de Măsuri de Măsuri de prevenire Cine
crt. poșibile mediu combatere/ răspunde
afectat intervenţie
1 Manipulare Poluarea Curăţarea - Toate operaţiunile de
greşită sau solului şi a zonei afectate manipulare (încărcare,
de către apelor de – îndepărtarea descărcare) se vor
persoane suprafaţă şi stratului de sol, efectua pe bază de
neautorizate subterane stocarea instructaje specifice şi
a (prin temporară ca cu utilizarea
substanţelor infiltrare) deşeu echipamentelor de
periculoase periculos şi protecţie.
(ex. eliminarea ca - Dotarea cu materiale
vopseluri) atare absorbante şi alte
Antreprenor
echipamente pentru
intervenţie, specifice
substanţelor depozitate/
utilizate.
Pag. 485 / 589

2. Manipulare Poluarea Curăţarea -Toate operaţiunile de
greşită sau solului şi a zonei afectate manipulare (încărcare,
de către apelor de (utilizarea de descărcare) se vor
persoane suprafaţă şi materiale efectua pe bază de
neautorizate subterane absorbante) – instructaje specifice şi
a (prin îndepărtarea cu utilizarea
substanţelor infiltrare) stratului de sol, echipamentelor de
periculoase stocarea protecţie.
(ex. temporară ca - Protecţia muncii în
carburanţi) deşeu toate operaţiunile - de
periculos şi transfer, încărcare,
eliminarea ca descărcare, - prin
atare efectuarea pe bază de
instructaje specifice şi
cu utilizarea
echipamentelor de
protecţie.
- Dotarea cu materiale
absorbante şi alte
Antreprenor
echipamente pentru
intervenţie, specifice
substanţelor depozitate/
utilizate.
3 Defecţiuni Poluarea Curăţarea Verificarea periodică a
utilaje şi solului şi a zonei afectate parcului de utilaje pentru
echipamente apelor de utilizând depistarea eventualelor
(defecţiuni la suprafaţă şi materiale defecţiuni
rezervor, subterane absorbante –
baia de ulei) (prin îndepărtarea
care duc la infiltrare) stratului de sol,
scurgeri pe stocarea
sol de temporară ca
Antreprenor
produşi deşeu
petrolieri periculos şi
eliminarea ca
atare
Pag. 486 / 589

4 În caz de Poluarea La avertizările Amenajarea
averse apelor de ANM de cod corespunzătoare a
torenţiale – suprafaţă portocaliu sau depozitelor de materii şi
spălarea prin roşu grămezile materiale conform
materialelor creşterea de materiale legislaţii în vigoare.
depozitate materiilor în pulverulente Întreţinerea permanentă
pe suspenșie se vor acoperi şi curăţarea drumurilor
amplasamen cu folie de regionale şi a celor de
te şi a polietilenă sau şantier, prin nivelarea
drumurilor prelată. lor cu autogredere,
Antreprenor
de acces Se va realiza balastare, stropire.
către verificarea
fronturile de rigolelor
lucru perimetrale.
5 Depozitarea Poluarea Curăţarea Depozitarea bateriilor/
necorespun solului şi a zonei afectate acumulatorilor uzaţi în
zătoare a apelor de utilizând spaţii amenajate -
bateriilor/ suprafaţă şi materiale împrejmuite şi așigurate
acumulatori subterane absorbante – pentru prevenirea
lor uzaţi (prin îndepărtarea scurgerilor de electrolit.
infiltrare) stratului de sol, Dotarea cu materiale
stocarea absorbante şi alte
temporară ca echipamente pentru
deşeu intervenţie, specifice Antreprenor
periculos şi substanţelor depozitate/
eliminarea ca utilizate.
atare
6 Depozitarea Poluarea Curăţarea Depozitarea temporară
necontrolată solului, zonei afectate, şi definitivă conform
a deşeurilor subsolului refacerea legislaţiei de mediu.
apelor de cadrului Stabilirea unui plan/
Antreprenor
suprafaţă şi natural program de gestionare

subterane deşeuri.
(prin
infiltrare)
Pag. 487 / 589

7 Scurgeri Poluarea Izolarea sursei
accidentale tuturor de poluare,
de substanţe factorilor de
îndepărtarea
periculoase mediu (sol,substanţelor
apa, aer). poluante prin
mijloace
adecvate
tehnic.
Gestionarea
deşeurilor
Antreprenor
rezultate în
urma
deversărilor
accidentale.
8 Scurgeri de Poluare sol Curăţarea Verificarea modului de
Antrepre nor
ape uzate şi apă de zonei afectate, epurare a apelor uzate.
suprafaţă/ refacerea Monitorizarea
subterană cadrului proceselor tehnologice
natural. din care rezultă apă
uzată.
Perioada de exploatare
Este posibilă poluarea apelor de suprafaţă şi subterane numai în cazul producerii unei
poluări accidentale, incidentale, cu poluanţi specifici rezultaţi ca urmare a producerii unor
accidente feroviare sau a defecţiunilor înregistrate la mijloacele de transport (vagoane
cisternă pentru produse lichide sau vagoane specializate pentru transportul produselor
pulverulente). În acest caz se vor adopta măsurile specifice de prevenire, intervenţie şi
combatere a poluărilor accidentale prevăzute de legislaţia în vigoare cu asigurarea reţinerii
pe cât posibil a poluanţilor la sursă. Pentru prevenirea/limitarea/diminuarea eventualelor
consecinţe titularul proiectului va întocmi "Planul de prevenire şi combatere a poluărilor
accidentale".
Pe lângă măsurile menţionate mai sus, în proiect au fost stabilite o serie de soluţii tehnice
menite să prevină accidentele în perioada de exploatare a căii ferate şi anume:
- Ridicarea nivelului căii ferate pe zonele inundabile în scopul prevenirii inundării
terasamentului căii (eliminarea unui factor de risc generator de accidente);
- Dotarea cu separatoare de hidrocarburi la punctele de evacuare a apelor menţionate în
cadrul proiectului pentru prevenirea poluării accidentale a apelor;
- Dotarea unor poduri cu cuvă de balast, pentru prevenirea scurgerii accidentale.
12. ANEXE PIESE DESENATE
Planurile de încadrare în zonă a obiectivului.
Planul de situatie.
Pag. 488 / 589
13. ARII NATURALE PROTEJATE

13.1. Descrierea succinta a proiectului si distanta fata de ariile protejate de interes
comunitar
13.1.1. Descrierea succinta a proiectului
Reabilitarea liniei cf Craiova - Caransebeş se face pe o lungime de peste 220 de km,
cuprinşi între km 248+760 (cap Y staţia Craiova) - km 474+047 (cap X staţia cf
Caransebeş).
Pe acest interval, în afara reabilitării suprastructurii terasamentului cf, vor fi efectuate
lucrări de dublare (pe o parte din sectoarele pe care în acest moment linia este simplă), se
vor reabilita sau acolo unde va fi cazul se vor realiza lucrări de artă noi (poduri, pasaje,
viaducte, tuneluri), sistemele de preluare şi evacuare a apelor vor fi refăcute, podeţele
degradate sau agabaritice vor fi înlocuite.
Pentru a putea asigura o viteza de 160 km/h, în conformitate cu normele europene, au fost
stabilite şi variante noi de traseu.
Acestea sunt în zona localităţii Balota, unde din cauza condiţiilor de teren actuale dificile,
s-a ales o variantă nouă cu o lungime de peste 25 km, care se desprinde din linia
existentă în dreptul localităţii Prunişor, ocoleşte prin partea nordică dealul Mormanu şi se
reîntâlneşte cu linia cf actuală înainte de staţia Şimian.
Pentru această variantă nouă vor fi necesare nu numai lucrări clasice de terasament, dar
şi debleeri adânci sau rambleuri înalte, lucrări de artă noi, o nouă staţie cf (Prunişor) şi
tunele noi.
Coordonatele Stereo 70 ale proiectului sunt atasate la acest memoriu.
Proiectul se situează în mai multe forme de relief, de la Câmpia Română – Câmpia
Olteniei, până la formațiunile muntoase (Munţii Almăjului, Mehedinţi, Banatului), respectiv
culoarul Timiș-Cerna. Din punct de vedere administrativ, zona proiectului este parte a
județelor Dolj, Mehedinți, Caraș-Severin.
13.1.2. Distanţa faţă de ariile protejate

Întregul traseu propus intersectează următoarele situri Natura 2000: ROSCI0045 –
Coridorul Jiului, ROSCI0366 – Râul Motru, ROSCI0420 – Oprăneşti, ROSPA0026 –
Cursul Dunării - Baziaş - Porţile de Fier, ROSPA0080 –Munţii Almăjului – Locvei,
ROSCI0206 – Porțile de Fier, ROSCI0069 – Domogled – Valea Cernei, ROSCI0385 –
Râul Timiş între Rusca şi Prisaca, ROSCI0284 – Cheile Teregovei.
De asemenea, traseul cf trece prin vecinătatea siturilor Natura 2000 ROSCI0405 –
Dealurile Strehaia – Bâtlanele, ROSPA0035 - Domogled – Valea Cernei şi ROSCI0432 –
Prunişor.
Pag. 489 / 589
Tabel 13-1 Distanţa proiectului faţă de ariile naturale protejate Natura 2000
Arie naturală
Nr. crt. protejată Km Distanţa faţă de aria Natura 2000
Natura 2000
km 276+165 – Trece la 10 – 500 m de arie, pe o distanţă
km 277+105 de 940 m
km 277+105 –
Traversează aria pe o lungime de 165 m
km 277+270
km 277+270 – Trece la ~90 m de are, pe o lungime de
km 277+465 195 m
km 277+465 –
km 277+550
km 277+550 – Trece la 30 – 200 m de arie, pe o lungime
ROSCI0045 –
km 277+890 de 340 m
1. Coridorul
km 277+980 – Trece la ~180 m de arie, pe o lungime de
Jiului
km 278+200 220 m
km 287+800 – Trece la 380 – 440 m de arie, pe o
km 289+230 lungime de ~1430 m
km 290+600 –
km 292+520
km 292+520 – Trece la 130 – 200 m de arie pe o lungime
km 292+845 de cca. 400 m
km 292+845 –
km 293+300
km 298+160 – Trece la 170 – 500 m de arie, pe o
km 303+970 lungime de ~5810 m
ROSCI0366 – km 303+970 –
2. Traversează aria pe o lungime de ~150 m
Râul Motru km 304+120
km 305+560 de ~810 m
ROSCI0405 –
Dealurile km 310+460 – Trece la 300 – 500 m de arie, pe o
3.
Strehaia – km 311+800 lungime de ~1340 m
Bâtlanele
Pag. 490 / 589
Arie naturală
Natura 2000
ROSCI0432 – km 330+200 – Trece la 250 – 950 m de arie, pe o
4.
Prunişor km 339+000 lungime de ~8800 m
km 344+780 – Traversează aria pe o lungime de ~5900
ROSCI0420 –
km 350+680 m
5. Oprăneşti
km 351+800 de ~1120 m
ROSPA0026 – km 370+650 m
Cursul Dunării km 370+650 – Trece la 30 – 230 m de arie, pe o lungime
6.
- Baziaş - km 374+900 de ~4250 m
Porţile de Fier km 374+900 – Traversează aria pe o lungime de ~14780
km 389+680 m
km 370+640 de ~1995 m
ROSPA0080 – km 370+640 –
Munţii km 375+000
7.
Almăjului – km 375+000 – Trece la ~100 m de arie, pe o lungime de
Locvei km 382+460 7460 m
km 392+320 m
km 385+320 m
ROSCI0206 – km 385+320 – Trece la 40 – 250 m de arie, pe o lungime
8.
Porţile de Fier km 389+675 de 4355 m
km 389+675 –
km 392+320
ROSCI0069 – km 400+800 de 450 m
9. Domogled – km 400+800 –
Valea Cernei km 401+570
Pag. 491 / 589
Arie naturală
Natura 2000
km 404+300 de ~2730 m
km 405+350 m
km 406+700 1350 m
ROSPA0035 -
10. Domogled –
km 406+700 1350 m
Valea Cernei
km 443+000 –
km 443+080
ROSCI0385 – km 443+180 100 m
Râul Timiş km 443+180 –
11. Traversează aria pe o lungime de 170 m
între Rusca şi km 443+350
Prisaca 443+350 – km Trece la 200 – 500 m de arie, pe o
444+900 lungime de 1150 m
km 467+300 de ~11800 m
ROSCI0284 –
km 444+450 –
12. Cheile Traversează aria pe o lungime de 2950 m
km 447+400
Teregovei
În figurile următoare se poate observa poziţionarea proiectului analizat în raport cu ariile

naturale protejate Natura 2000.
Pag. 492 / 589
Figura 13-1 Vedere generală a traseului proiectat în raport cu unităţile de relief şi cu ariile naturale
protejate de interes comunitar (SCI – limite linie verde, SPA – limite linie roşie)
Figura 13-2 Poziţionarea proiectului faţă de ariile protejate de interes comunitar în sectorul de
câmpie (SCI-uri, limite cu linie verde)
Pag. 493 / 589
Figura 13-3 Poziţionarea proiectului faţă de ariile protejate de interes comunitar în sectorul Dunării
şi culoarului Timiş-Cerna (SCI-uri - linie verde, SPA-uri - linie roşie)
Figura 13-4 Relația traseului propus cu Siturile Natura 2000
Pag. 494 / 589
13.1.3. Coordonatele STEREO 70 ale amplasamentului

Coordonatele geografice ale amplasamentului prezentate în sistem de proiecție națională
STEREO 1970 sunt atasate la prezentul memoriu de pretentare.
13.2. Numele si codul ariei naturale protejate de interes comunitar

Traseul căii ferate se intersectează/învecinează cu următoarele arii naturale protejate de
interes comunitar, toate făcând parte din cadrul reţelei ecologice Natura 2000:
- ROSCI0045 – Coridorul Jiului;
- ROSCI0366 – Râul Motru;
- ROSCI0405 – Dealurile Strehaia – Bâtlanele;
- ROSCI0432 – Prunișor;
- ROSCI0420 – Oprănești;
- ROSPA0026 – Cursul Dunării - Baziaș - Porțile de Fier;
- ROSPA0080 –Munții Almăjului – Locvei;
- ROSCI0206 – Porțile de Fier;
- ROSCI0069 – Domogled – Valea Cernei;
- ROSPA0035 - Domogled – Valea Cernei;
- ROSCI0385 – Râul Timiș între Rusca și Prisaca;
- ROSCI0284 – Cheile Teregovei.
13.3. Prezența și efectivele/suprafețele acoperite de specii și habitate de interes

comunitar în zona proiectului
Ariile naturale protejate de interes comunitar, toate făcând parte din cadrul reţelei
ecologice Natura 2000, care intersectează sau se învecinează cu traseul căii ferate sunt
următoarele:
ROSCI0045 Coridorul Jiului

Localizarea ROSCI
Situl având codul ROSCI0045, este situat pe valea râului Jiu, având următoarele
coordonate geografice: latitudine N 43° 00’ 44”, longitudine E 23° 00’ 31”.
Suprafaţă, limite
În conformitate cu formularul standard oficial din 2017, suprafaţa sa însumează 71362.70
ha. Limitele sale pot fi consultate pe pagina web a Ministerului Mediului şi Pădurilor/ANPM.
Descrierea habitatelor și speciilor incluse în anexele Directivei Habitate
Habitatele de interes comunitar din formularul standard al sitului la nivelul anului 2017
(conform ANPM) sunt prezentate în tabelul următor.
Pag. 495 / 589
Tabel 13-2 Tipurile de habitate din sit și relația lor cu proiectul

Prezență (P)/
Cod Tipuri de habitate
absență (A)
1530 Pajiști și mlaştini sărăturate panonice și ponto-sarmantice A
Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe, cu vegetaţie
3130 A
din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea
Ape puternic oligomezotrofe cu vegetatia bentonica de
3140 A
Chara spp.
Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie de tip Magnopotamion
3150 A
sau Hydrocharition
Cursuri de apă de la nivel de câmpie la nivel montan, cu
3260 A
vegetație Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion
Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion
3270 A
rubri și Bidention
6120 Pajiști calcaroase din nisipuri xerice A
9170 Pajiști alpine și subalpine calcaroase A
Păduri mixte riverane de Quercus robur, Ulmus laevis și
91F0 Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, A
de-a lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)
91I0 Păduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp. A
91Y0 Păduri de stejar și de carpen dacice A
92A0 Galerii de Salix alba și de Populus alba P
Păduri aluviale cu Alnus glutinoasa şi Fraxinus excelsior
91E0* A
(Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)
9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum A
Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul
6430 A
câmpiilor până la cel montan şi alpin
6440 Pajişti aluviale inundabile, de Cnidion dubii A
Fâneţe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis,
6510 A
Sanguisorba officinalis)
91M0 Păduri panonic-balcanice de cer şi gorun P
*Habitatele marcate cu galben sunt identificate pe traseul căii ferate sau în vecinătatea acestuia
Cele două habitate de interes comunitar au tangență cu traseul căii ferate proiectat. Având
în vedere intervalul scurt al analizelor în teren, efectuate pe traseu, lipsa unor analize în
perioadele fenologice optime florei și vegetației, considerăm că niște concluzii pertinente
Pag. 496 / 589
asupra acestora, precum și a potențialului impact, se vor putea formula după realizarea
unui studiu de evaluare adecvată.
Speciile de interes comunitar din formularul standard al sitului la nivelul anului 2017
(conform ANPM) sunt prezentate în tabelul următor.
Tabel 13-3 Speciile de interes comunitar din sit și relația lor cu proiectul
Cod Specii de mamifere din anexa II Prezență (P)/absență (A)
1355 Lutra lutra P
1335 Spermophilus citellus A
Cod Specii de amfibieni și reptile din anexa II Prezență (P)/absență (A)
1188 Bombina bombina P
1120 Emys orbicularis A
1166 Triturus cristatus A
Cod Specii de pești din anexa II Prezență (P)/absență (A)
1159 Zingel zingel A
1130 Aspius aspius A
1149 Cobitis taenia A
1145 Misgurnus fossilis A
2522 Pelecus cultratus A
1134 Rhodeus sericeus amarus A
1146 Sabanejewia aurata A
1160 Zingel streber A
4125 Alosa immaculata A
1157 Gymnocephalus schraetzer A
2555 Gymnocephalus baloni A
1124 Gobio albipinnatus A
Codul Specii de nevertebrate din anexa II Prezență (P)/absență (A)
4013 Carabus hungaricus A
4045 Coenagrion ornatum A
1042 Leucorrhinia pectoralis A
4054 Pholidoptera transsylvanica A
1083 Lucanus cervus P
Codul Specii de plante din anexa II Prezență (P)/absență (A)
1420 Marsilea quadrifolia A
1898 Eleocharis carniolica A
Pag. 497 / 589
*Speciile încadrate cu galben sunt cert sau potențial prezente pe traseu sau pe anumite sectoare ale
acestuia/ vecinătatea acestuia
Prezența sau absența speciilor a fost considerată în funcție de intervalul de monitorizare

corelat cu necesarul analizelor în teren din perioadele optime/favorabile, complexitatea
tipurilor de habitate din acest sit și cu etapele fenologice recomandate în Directivele
Europene ale florei și vegetației, considerându-se, în principal, tipul habitatului din zona
traseului căii ferate. Considerăm că niște concluzii în detaliu asupra acestora, precum și a
evaluarii unui impact aprofundat, se vor putea formula după realizarea unui studiu de
evaluare adecvată. Datele furnizate sunt suficiente pentru a acoperi toate componentele
de biodiversitate reprezentative în perioada monitorizată, la nivelul de exigență din etapa
de memoriu de prezentare.
Luând în considerare datele din prezent, speciile de animale de interes comunitar potențial
prezente pe traseu și în vecinătatea acestuia (Fig. 13.5), sunt următoarele:
- Lutra lutra, este prezentă pe întregul sector al râului, intersectat de traseul căii
ferate în două puncte;
- Bombina bombina, este prezentă în bălțile temporare din vecinătatea traseului între
km 290-km 293, unde sunt mai multe drumuri forestiere și tehnice de exploatare;
- Lucanus cervus, potențial prezent în pădurea de cvercinee traversată de traseul căii
ferate, în același sector ca și în cazul speciei Bombina bombina.
Figura 13-5 Zona de suprapunere a traseului căii ferate cu situl, respectiv cu habitatul speciei Lutra
lutra (oval alb) și al celorlalte două specii (Bombina bombina, Lucanus cervus) – dreptunghi alb
ROSCI0366 Râul Motru

Localizarea ROSCI
Situl având codul ROSCI0366, este situat pe valea râului Motru, având următoarele
Suprafaţă, limite
Pag. 498 / 589
(conform ANPM) sunt prezentate în tabelul 13-4.
Codul Specii de mamifere din anexa II Prezență (P)/absență (A)
1355 Lutra lutra P
Cod Specii de amfibieni și reptile din anexa II Prezență (P)/absență (A)
1188 Bombina variegata A
Cod Specii de pești din anexa II Prezență (P)/absență (A)
1138 Barbus meridionalis A
2511 Gobio kessleri A
*Speciile încadrate cu galben, sunt cert sau potențial prezente pe traseu sau pe anumite sectoare ale lui /
vecinătatea acestuia
Prezența sau absența speciilor a fost considerată în funcție de intervalul de monitorizare

corelat cu necesarul analizelor în teren din perioadele optime/favorabile, complexitatea
tipurilor de habitate din acest sit și cu etapele fenologice recomandate în Directivele
Europene ale florei și vegetației, considerându-se, în principal, tipul habitatului din zona
traseului căii ferate. Considerăm că niște concluzii în detaliu asupra acestora, precum și a
Luând în considerare datele din prezent, singura specie de interes comunitar potențial
prezentă pe traseu și în vecinătatea acestuia este Lutra lutra.
ROSCI0405 Dealurile Strehaia-Bâtlanele

Localizarea ROSCI
Situl având codul ROSCI0405, este situat în Podișul Motrului, având următoarele
Suprafaţă, limite
În conformitate cu formularul standard oficial din 2017, suprafaţa sa însumează 803.90 ha.
Limitele sale pot fi consultate pe pagina web a Ministerului Mediului şi Pădurilor/ANPM. Situl
se situează complet în afara traseului propus al căii ferate.

Pag. 499 / 589

Cod Tipuri de habitate Prezență (P)/absență (A)
91Y0 Păduri de stejar și de carpen dacice A
91M0 Păduri panonic-balcanice de cer şi gorun A
Nici unul din cele două habitate nu va fi traversat de traseul căii ferate.
1217 Testudo hermanni A
Habitatul speciei nu va fi traversat de traseul căii ferate.
ROSCI0432 Prunișor
Localizarea ROSCI
Suprafaţă, limite
Situl se situează complet în afara traseului propus al căii ferate.

9170 Păduri de stejar și carpen Galio-Carpinetum A
Nici unul din cele trei habitate nu va fi traversat de traseul căii ferate.
Cod Specii de herpetofaună Prezență (P)/absență (A)
1993 Triturus dobrogicus A
Cod Specii de nevertebrate Prezență (P)/absență (A)
1083 Lucanus cervus A
Habitatul nici uneia din cele trei specii nu va fi traversat de traseul căii ferate.
Pag. 500 / 589
ROSCI0420 Oprăneşti
Localizarea ROSCI
Suprafaţă, limite
Situl se situează complet în afara traseului propus al căii ferate.


9170 Păduri de stejar și carpen Galio-Carpinetum A
Traseul căii ferate nu va intersecta nici unul din cele două habitate.
Traseul căii ferate proiectate intersectează habitate caracteristice speciei, de aceea este
necesar un studiu detaliat privind evaluarea impactului proiectului asupra sa.
ROSPA0026 Cursul Dunării-Baziaș-Porțile de Fier

Localizarea ROSPA
Aria de Protecţie Specială Avifaunistică având codul ROSPA0026, este situată în bazinul
Dunării, parțial pe terasele malului stâng, având următoarele coordonate geografice:
latitudine N 44° 01’ 19”, longitudine E 26° 00’ 28”.
Suprafaţă, limite
În conformitate cu formularul standard oficial din 2017, suprafaţa sa însumează 10331 ha.
Limitele sale pot fi consultate pe pagina web a Ministerului Mediului şi Pădurilor/ANPM.
Descrierea avifaunei
Speciile de păsări din formularul standard al sitului la nivelul anului 2017 (conform ANPM)
sunt prezentate în tabelul 13-11.
Pag. 501 / 589
Tabel 13-11 Speciile de păsări din sit și relația lor cu proiectul

Prezență(P)/absență(A)
Specia (denumire
pe traseul propus al
Cod latină, denumire Observații
căii ferate și în
românească)*
A fost identificată pe cursul
A060 Aythya nyroca P Dunării, în apropierea traseului
căii ferate
Posibil prezent în timpul
A073 Milvus migrans P
migrației
A094 Pandion haliaetus P
migrației
Este potential prezentă pe
A068 Mergus albellus P
luciul de apă al Dunării
Phalacrocorax luciul de apă al Dunării și
A393 P
pygmeus pemaluri pentru odihnă și
uscarea penelor
A403 Buteo rufinus P
migrației
A030 Ciconia nigra P
migrației
A082 Circus cyaneus P
migrației
A038 Cygnus cygnus P luciul de apă al Dunării, în
pasaj sau iarna
A027 Egretta alba P malurile Dunării și în apa mică
pentru odihnă și hrănire
A026 Egretta garzetta P malurile Dunării și în apa mică
pentru odihnă și hrănire
A fost identificată iarna pe
A002 Gavia arctica P cursul Dunării, în apropierea
traseului căii ferate
Posibil prezentă pe luciul de
A001 Gavia stellata P apă al Dunării, în pasaj sau
iarna
A075 Haliaeetus albicilla P
migrației sau iarna
Prezent vânând și staționând în
A085 Accipiter gentilis P
zona căii ferate
A086 Accipiter nisus P
zona căii ferate
Pag. 502 / 589
Specia (denumire
românească)*
Posibil cuibăritoare în stufărișul
Acrocephalus
A298 P de mal, dar și în perioadele de
arundinaceus
migrație, de-a lungul malului
Posibil prezentă în perioadele
Acrocephalus de migrație, de-a lungul
A296 P
palustris malului, în tufărișuri su alte
tipuri de vegetație
A295 P
schoenobaenus malului, în tufărișuri su alte
A297 P
scispaceus malului, în tufărișuri su alte
A247 Alauda arvensis A
Potential prezentă pe luciul de
A054 Anas acuta P apă al Dunării, în vecinătatea
căii ferate
A056 Anas clypeata P apă al Dunării, în vecinătatea
căii ferate
A052 Anas crecca P apă al Dunării, în vecinătatea
căii ferate
A050 Anas penelope P apă al Dunării, în vecinătatea
căii ferate
Prezentă pe luciul de apă al
A053 Anas platyrhynchos P Dunării, în vecinătatea căii
ferate
A055 Anas querquedula P apă al Dunării, în vecinătatea
căii ferate
A043 Anser anser P apă al Dunării, în vecinătatea
căii ferate
A228 Apus melba P
de migrație
Prezentă pe malurile Dunării
A028 Ardea cinerea P
pentru hrănire și odihnă
Pag. 503 / 589
Specia (denumire
românească)*
Potential prezentă în habitatele
A221 Asio otus P semideschise din zona căii
ferate
A059 Aythya ferina P Dunării, în vecinătatea căii
ferate
A061 Aythya fuligula P apă al Dunării, în vecinătatea
căii ferate
A067 Bucephala clangula P apă al Dunării, în vecinătatea
căii ferate
A087 Buteo buteo P
zona căii ferate
A088 Buteo lagopus P
migrației sau iarna
Specie comună, cuibăritoare în
A366 Carduelis canabina P habitatele semideschise,
inclusive din zona căii ferate
A364 Carduelis carduelis P
habitatele semideschise
A363 Carduelis chloris P
habitatele semideschise
Specie comună în toate
A212 Cuculus canorus P habitatele natural, mai ales în
cele cu arbuști și arbori
A036 Cygnus olor P Dunării, în vecinătatea căii
ferate
Specie frecventă în zona căii
A253 Delichon urbica P
ferate
A269 Erithacus rubecula P
ferate, habitate semideschise
A069 Falco tinnunculus P
zona căii ferate
A359 Fringilla coelebs P
habitatele cu arbori
A125 Fulica atra P Dunării, în vecinătatea căii
ferate
A123 Gallinula chloropus P Prezentă pe luciul de apă al
Pag. 504 / 589
Specia (denumire
românească)*
Dunării, în vecinătatea căii
ferate
A251 Hirundo rustica P
ferate
A459 Larus cachinnans P Dunării, în vecinătatea căii
ferate
A183 Larus fuscus P apă al Dunării, în vecinătatea
căii ferate
A179 Larus ridibundus P Dunării, în vecinătatea căii
ferate
Potential prezentă pe malul
A156 Limosa limosa P Dunării, în perioadele de
migrație
Locustella Posibil prezentă în perioadele
A292 P
luscinioides de migrație, de-a lungul malului
Specie prezentă în zona căii
Luscinia ferate, habitate semideschise,
A271 P
megarhynchos cu vegetație bogată, mai ales în
sectorul dinspre malul Dunării
A070 Mergus merganser P apă al Dunării, în vecinătatea
căii ferate
A069 Mergus serrator P apă al Dunării, în vecinătatea
căii ferate
A230 Merops apiaster P
de migrație
Specie relative comună,
A383 Miliaria calandra P cuibăritoare în habitatele
semideschise
Specie relative comună,
cuibăritoare în habitatele
A262 Motacilla alba P semideschise, inclusiv în cele
cu diverse tipuri de construcții /
edificii
A260 Motacilla flava P de migrație, mai ales de-a
lungul malului
Pag. 505 / 589
Specia (denumire
românească)*
Specie de pasaj, în habitatele
cu arbori, apărând și în zona
A319 Muscicapa striata P
bogată în vegetație
arborescentă a căii ferate
A058 Netta rufina P apă al Dunării, în vecinătatea
căii ferate
Potential cuibăritor în arborii
A337 Oriolus oriolus P înalți de pe malul Dunării,
inclusive în zona căii ferate
Prezentă pe malurile Dunării
A017 Phalacrocorax carbo P pentru odihnă și uscarea
penelor
Prezent în migrație și cuibărind
Phoenicurus
A273 P în habitate cu edificii, inclusive
ochruros
din vecinătatea căii ferate
A0005 Podiceps cristatus P Dunării, în vecinătatea căii
ferate
A0006 Podiceps grisegena P apă al Dunării, în vecinătatea
căii ferate
A0007 Podiceps nigricollis P Dunării, inclusiv în vecinătatea
căii ferate
Prezentă în migrație de-a
A249 Riparia riparia P lungul Dunării, inclusive în zona
malului, vecinătatea căii ferate
Cuibăritoare în habitatele
A275 Saxicola rubetra P semideschise, inclusiv din
vecinătatea căii ferate
Posibil în trecere în habitatele
A276 Saxicola torquata P semideschise, inclusiv din
habitatele din zona căii ferate,
A351 Sturnus vulgaris P
cuibărește în edificii, scorburi
din arbori, stâlpi etc.
A004 Tachybaptus ruficollis P Dunării, în vecinătatea căii
ferate
Pag. 506 / 589
Specia (denumire
românească)*
A162 Tringa totanus P Dunării, în perioadele de
migrație
habitatele din zona căii ferate,
A283 Turdus merula P
cuibărește în edificii, arbori,
arbuști etc.
Present mai ales ăn pasaj în
habitatele semideschise și în
A285 Turdus philomelos P
lunca Dunării, inclusive în zona
căii ferate
Posibil cuibăritoare în arbori
scorburoși din zona căii ferate
A232 Upupa epops P
sau în alte edificii, dar poate
apare și în migrație
A142 Vanellus vanellus P Dunării, în perioadele de
migrație
*Bold - specii incluse în Anexa I a Directivei Păsări
Prezența sau absența speciilor a fost considerată în funcție de observațiile experților în

teren, datele anterioare existente din monitorizări anterioare, experiența și expertiza
specialiștilor, considerându-se, în principal, tipul habitatului din zona traseului căii ferate. În
cadrul memoriului, a fost realizată o analiză corespunzătoare a prezentei speciilor de
păsări, care poate fi aprofundată și detaliată în cazul în care se solicită etapa de studiu de
evaluare a impactului, care să cuprindă toate perioadele fenologice ale avifaunei.
ROSPA0080 Munții Almăjului-Locvei

Localizarea ROSPA
Aria de Protecţie Specială Avifaunistică având codul ROSPA0080, este situată în Munții
Almăjului, Valea Cernei, având următoarele coordonate geografice: latitudine N 44° 01’
44”, longitudine E 26° 00’ 12”.
Suprafaţă, limite
Pag. 507 / 589
Tabel 13-12 Speciile de păsări ate din sit și relația lor cu proiectul
Specia (denumire
românească)*
Posibil prezent în timpul migrației
A402 Accipiter brevipes P
în zona căii ferate sau vecinătăți
A089 Aquila chrysaetos P
în vecinătățile căii ferate
A089 Aquila pomarina P
A104 Bonasa bonasia A
A
Bubo bubo A
215
A fost identificat în vecinătatea
A080 Circaetus gallicus P căii ferate, habitatul forestier și
semideschis
Prezent în zonă, în habitate de
A072 Pernis apivorus P pădure sau deschise, inclusive
din zona căii ferate
Prezentă în zonă, mai ales în
A031 Ciconia ciconia P
localități
A075 Haliaetus albicilla P
Hieraaetus Posibil prezent în timpul migrației
A092 P
pennatus în vecinătățile căii ferate
A103 Falco peregrinus P
Dendrocopos Potențial prezentă în pădurile
A238 P
medius mature traversate de calea ferată
Dendrocopos
A429 A
leucotos
Potențial prezentă în pădurile
A236 Dryocopus martius P
mature traversate de calea ferată
Prezentă în habitatele
Emberiza
A379 P semideschise, inclusive din
hortulana
mature și habitatele ripariene cu
A234 Picus canus P
arbori mature, bătrâni, inclusiv din
zona căii ferate
A231 Coracias garrulus P
A224 Caprimulgus P Posibil prezent în timpul migrației
Pag. 508 / 589
Specia (denumire
românească)*
europaeus în vecinătățile căii ferate, posibil
cuibăritor în unele păduri din zonă
Specie prezentă în zona lizierelor
A246 Lullula arborea P și altor habitate semideschise,
inclusiv din vecinătatea căii ferate
Specie comună cuibăritoare în
zona lizierelor și altor habitate
A338 Lanius collurio P
semideschise, inclusiv din
mature traversate de calea ferată,
A220 Strix uralensis P
dar și în alte habitate
semideschise unde vânează
A256 Anthus trivialis P și altor habitate semideschise,
A086 Accipiter nisus P
zona căii ferate
A228 Apus melba P
A087 Buteo buteo P
zona căii ferate
A088 Buteo lagopus P sau iarna, în vecinătățile căii
ferate
A253 Delichon urbica P
ferate
A377 Emberiza cirlus P
A099 Falco subbuteo P
și altor habitate semideschise,
A438 Hippolais pallida P
inclusiv din vecinătatea căii
ferate, în migrație
A277 Oenanthe oenanthe P
Specie prezentă în zona
habitatelor semideschise cu
A214 Otus scops P
arbori, pomi fructuferi, inclusiv din
Pag. 509 / 589
Specia (denumire
românească)*
Ptynoprogne Posibil prezent în timpul migrației
A250 P
rupestris în vecinătățile căii ferate
A311 Sylvia atricapilla P
semideschise și în pădure,
A310 Sylvia borin P
*Bold - specii incluse în Anexa I a Directivei Păsări

teren, datele anterioare existente din monitorizari anterioare, experiența și expertiza
cadrul memoriului, a fost realizată o analiză corespunzătoare a prezenței speciilor de
ROSCI0206 Porțile de Fier

Localizarea ROSCI
Situl având codul ROSCI0206, este situat pe cursul Dunării, având următoarele coordonate
geografice: latitudine N 44° 01’ 14”, longitudine E 21° 01’ 47”.
Suprafaţă, limite
În conformitate cu formularul standard oficial din 2017, suprafaţa sa însumează 125502,50

Prezență (P)/
absență (A)
Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe, cu
3130 vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto- A
Nanojuncetea
Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatia bentonica de
3140 A
Chara spp.
Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie de tip
3150 A
Magnopotamion sau Hydrocharition
3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele A
Pag. 510 / 589
Prezență (P)/
absență (A)
montane, cu vegetație Ranunculion fluitantis și
Callitricho-Batrachion
Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de
3270 A
Chenopodion rubri și Bidention
40A0* Tufărișuri subcontinentale peripanonice A
Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifite din
6110* A
Alysso-Sedion albi
6120 Pajiști xerice pe substrat calcaros A
6190 Pajiști panonice carstice (Stipo-Festucetalia pallentis) A
Pajiști uscate seminaturale și facies cu tufărișuri pe
6210 A
substrat calcaros (Festuco-Brometalia)
Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase de la
8120 nivelul montan pânăla nivelul alpin (Thlaspietea A
rotundifolii)
Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci
8210 A
calcaroase
Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci
8220 A
silicioase
Comunități pioniere din Sedo-Scleranthion sau din
8230 A
Sedo albi-Veronicion dilleni pe stâncării silicioase
8310 Peșteri în care accesul publicului este interzis A
91Y0 Păduri dacice de stejar și de carpen P
92A0 Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba P
Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior
91E0* A
(Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)
91K0 Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion) A
9110 Păduri de fag Luzulo-Fagetum A
9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum P
Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-
9150 A
Fagion
9170 Păduri de stejar și carpen de tip Galio-Carpinetum A
Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri
9180* A
și ravene
91AA* Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos A
Vegetație forestieră sub-mediteraneană cu endemitul
9530* A
Pinus nigra ssp. banatica
Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la
6430 A
nivelul câmpiilor până la cel montan şi alpin
91L0 Păduri ilirice de stejar și carpen (Erythronio-Carpinion) P
91M0 Păduri panonic-balcanice de cer şi gorun P
Pag. 511 / 589
Cinci tipuri de habitate de interes comunitar sunt prezente tangențial sau în vecinătatea
traseului căii ferate. Având în vedere intervalul de monitorizare corelat cu necesarul
analizelor în teren din perioadele optime/favorabile, complexitatea tipurilor de habitate din
acest sit și cu etapele fenologice recomandate în Directivele Europene ale florei și
vegetației, considerăm că niște concluzii în detaliu asupra acestora, precum și a evaluarii
unui impact aprofundat, se vor putea formula după realizarea unui studiu de evaluare
adecvată. Datele furnizate sunt suficiente pentru a acoperi toate componentele de
biodiversitate reprezentative în perioada monitorizată, la nivelul de exigență din etapa de
memoriu de prezentare.
Prezență (P)/
Cod Specii de nevertebrate din anexa II
absență (A)
1084 Osmoderma eremita A
4064 Theodoxis transversalis A
1093 Austropotamobius torrentium A
4045 Coenagrion ornatum A
4036 Leptidea morsei A
1052 Euphydryas maturna A
1059 Maculinea teleius A
1060 Lycaena dispar A
4046 Cordulegaster heros A
4114 Carabus variolosus A
1088 Cerambyx cerdo P
1089 Morimus funereus P
1087 Rosalia alpina A
1078 Callimorpha quadripunctaria A
1061 Maculinea nausithous A
1032 Unio crassus A
4020 Pilemia tigrina A
1074 Eriogaster catax A
1939 Agrimonia pilosa A
Prezență (P)/
Cod Specii de pești din anexa II
absență (A)
1159 Zingel zingel A
Pag. 512 / 589
Prezență (P)/
absență (A)
1145 Misgurnus fossilis A
2522 Pelecus cultratus A
1160 Zingel streber A
1163 Cottus gobio A
1157 Gymnocephalus schraetzer A
2555 Gymnocephalus baloni A
1124 Gobio albipinnatus A
2011 Umbra krameri A
Specii de amfibieni și reptile din Prezență (P)/
Cod
anexa II absență (A)
1188 Bombina bombina P
1193 Bombina variegata P
1120 Emys orbicularis A
Prezență (P)/
Codul Specii de mamifere din anexa II
absență (A)
1310 Miniopterus schreibersi A
1304 Rhinolophus ferrumequinum A
1321 Myotis emarginatus A
1323 Myotis bechsteini A
1307 Myotis blythii A
1324 Myotis myotis A
1316 Myotis cappacini A
1318 Myotis dasycneme A
1302 Rhinolophus mehelyi A
1305 Rhinolophus euryale A
1303 Rhinolophus hipposideros A
1306 Rhinolophus blasii A
1355 Lutra lutra P
1352 Canis lupus A
1308 Barbastella barbastellus A
1361 Lynx lynx A
Prezență (P)/
Codul Specii de plante din anexa II
absență (A)
Pag. 513 / 589
Prezență (P)/
absență (A)
4066 Asplenium adulterinum A
2097 Paeonia officinalis ssp. banatica A
2327 Himantoglossum caprinum A
1939 Agrimonia pilosa A
1898 Eleocharis carniolica A
2285 Colchicum arenarium A
2300 Tulipa hungarica A
2318 Stipa danubialis A
2093 Pulsatilla grandis A
2120 Thlaspi jankae A
1420 Marsilea quadrifolia A
4067 Echium russicum A
4096 Gladiolus palustris A
*Speciile încadrate cu galben, sunt cert sau potențial prezente pe traseu sau pe anumite sectoare
ale lui / vecinătatea acestuia
Ca și în cazul tipurilor de habitate de interes comunitar, identificate în sit, speciile de

interes comunitar au fost analizate în acest memoriu pe baza observațiilor experților în
specialiștilor, bazându-ne mai ales pe habitatele caracteristice acestora de pe traseul căii
ferate propuse și din vecinătatea acesteia. În cadrul memoriului, a fost realizată o analiză
corespunzatoare a prezenței speciilor, care poate fi aprofundată și detaliată în cazul în
care se solicită etapa de studiu de evaluare a impactului, care să cuprindă toate
perioadele fenologice.
prezente pe traseu și în vecinătatea acestuia, sunt:
- Lutra lutra, fiind prezentă pe întregul sector al Dunării;
- Bombina bombina și Bombina variegata, prezente în acumulările temporare de apă
din zona căii ferate;
- Lucanus cervus, potențial prezentă în pădurile de cvercinee tangente cu traseul;
- Cerambyx cerdo, aceleaşi comentarii valabile la Lucanus cervus;
- Morimus funereus, aceleaşi comentarii valabile la Lucanus cervus.
ROSCI0069 Domogled-Valea Cernei

Localizarea ROSCI
Situl având codul ROSCI0069, este situat în Munții Domogled și în Valea Cernei, având
următoarele coordonate geografice: latitudine N 45° 00’ 84”, longitudine E 22° 00’ 72”.
Suprafaţă, limite
Pag. 514 / 589


Prezență (P)/
absență (A)
Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifite din Alysso-Sedion
6110* A
albi
Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-
91E0* A
Padion, Alnion incanae, Salicion albae)
6170 Pajişti calcifile alpine și subalpine A
4060 Tufărişuri alpine şi boreale A
8310 Peșteri în care accesul publicului este interzis A
Grohotișuri medio-europene calcaroase ale etajelor colinar și
8160* A
montan
Vegetație forestieră sub-mediteranneană cu endemitul Pinus
9530* A
nigra ssp. banatica
91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) A
9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion A
6520 Fâneţe montane A
6190 Pajiști panonice de stâncării (Stipo-Festucetalia pallentis) A
Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat
6210* A
calcaros (Festuco Brometalia)
9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum A
91K0 Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion) P
9180* Păduri de Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene A
7220* Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion) A
Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-
9410 A
Piceetea)
Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase
6410 A
(Molinion caeruleae)
8210 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase A
40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice A
Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul
6430 A
câmpiilor până la cel montan şi alpin
3220 Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane A
91L0 Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori) P
Grohotişuri silicioase din etajele montan şi alpin (Androsacetalia
8110 A
alpinae si Galeopsietalia ladani)
Pag. 515 / 589
Din cele 25 tipuri de habitate de interes comunitar, identificate la nivelul sitului conform
ultimului formular standard, două sunt situate la limita cu traseul căii ferate, respectiv
păduri ilirice de fag, stejar și carpen. Având în vedere intervalul de monitorizare corelat cu
necesarul analizelor în teren din perioadele optime/favorabile, complexitatea tipurilor de
habitate din acest sit și cu etapele fenologice recomandate in Directivele Europene ale
florei și vegetației, considerăm că niște concluzii în detaliu asupra acestora, precum și a
1308 Barbastella barbastellus A
1310 Miniopterus schreibersi A
1304 Rhinolophus ferrumequinum A
1321 Myotis emarginatus A
1323 Myotis bechsteini A
1306 Rhinolophus blasii A
1305 Rhinolophus euryale A
1303 Rhinolophus hipposideros A
1307 Myothis blythii A
1316 Myotis capaccinii A
P (Km 401+000, zonă de
1354 Ursus arctos trecere posibilă, între
versanți)
1355 Lutra lutra A
1361 Lynx lynx A
P (Km 401+000, zonă de
1352 Canis lupus trecere posibilă, între
versanți)
Prezență (P)/absență
Cod Specii de amfibieni şi reptile din anexa II
(A)
Cod Specii de peşti din anexa II
(A)
Pag. 516 / 589

1122 Gobio uranoscopus A
1163 Cottus gobio A
4123 Eudontomyzon danfordi A
(A)
4039 Nymphalis vaualbum A
1088 Cerambyx cerdo P
1087 Rosalia alpina A
1085 Buprestis splendens A
1924 Oxyporus mannerheimii A
1078 Callimorpha quadripunctaria A
1052 Euphydryas maturna P
4046 Cordulegaster heros P
4036 Leptidea morsei A
4054 Pholidoptera transsylvanica A
4035 Gortyna borelli lunata A
1060 Lycaena dispar A
4057 Chlistoma banaticum A
1093 Austropotamobius torrentium A
4014 Carabus variolosus A
1059 Maculinea teleius A
4052 Odontopodisma rubripes A
1089 Morimus funereus P
4053 Paracaloptenus caloptenoides A
1084 Osmoderma eremita A
4026 Rhysodes sulcatus A
Cod Specii de plante din anexa II
(A)
4070 Campanula serrata A
2327 Himantoglossum caprinum A
1902 Cypripedium calceolus A
*Speciile încadrate cu galben sunt cert sau potențial prezente pe traseu/vecinătatea acestuia
Pag. 517 / 589

prezente pe traseu și în vecinătatea acestuia, sunt următoarele:
- Ursus arctos, prezent în zonă doar pentru a traversa versanții, prin vale, existând 1-
2 coridoare potențiale de trecere. Sunt necesare studii aprofundate în acest sens
(Fig. 13-6);
- Canis lupus, sunt valabile comentariile de la specia precedentă;
- Cerambyx cerdo, specie caracteristică pădurilor bătrâne de cvercinee, prezentă în
sit, are habitate optime sau apropiate de optim în vecinătatea traseului căii ferate,
zona km 401 și km 405, unde traseul atinge tangențial limita sitului (Fig. 13-7);
- Cordulogaster heros, Euphydryas maturna, specii care au habitate optime în
vecinătatea traseului căii ferate, precum zone umede cu vegetație de luncă,
respectiv pajiști;
- Lucanus cervus, sunt valabile comentariile de la Cerambyx cerdo;
- Morimus funereus, sunt valabile comentariile de la Cerambyx cerdo.
Figura 13-6 Coridor potențial de trecere pentru urs, lup și alte specii din fauna sălbatică, în zona
Km 401
Pag. 518 / 589
Figura 13-7 Zonele de tangență ale traseului căii ferate cu habitate de pădure (km 401 și km 405),
optime unor specii de insecte de interes comunitar
ROSPA0035 Domogled-Valea Cernei

Localizarea ROSPA
Aria de Protecţie Specială Avifaunistică având codul ROSPA0035, este situată în Munții
Domogled și în Valea Cernei, având următoarele coordonate geografice: latitudine N 45°
00’ 39”, longitudine E 22° 00’ 57”.
Suprafaţă, limite
Tabel 13-17 Speciile de păsări din sit și relația lor cu proiectul

Prezență (P)/
absență (A) pe
Specia (denumire
traseul propus al
românească)*
vecinătatea
acestuia
A089 Aquila chrysaetos P migrației în vecinătățile căii
ferate
A104 Bonasa bonasia A
A215 Bubo bubo A
A224 Caprimulgus europaeus P
migrației în vecinătățile căii
Pag. 519 / 589
ferate, posibil cuibăritor în

unele păduri din zonă
migrației sau în perioada
A080 Circaetus gallicus P
cuibăritului, vânând în
vecinătățile căii ferate
Potențial prezent în zonă, în
habitate de pădure sau
A072 Pernis apivorus P
deschise, inclusiv din zona căii
ferate
A103 Falco peregrinus P migrației în vecinătățile căii
ferate
Potențial cuibăritoare în
A238 Dendrocopos medius P pădurile imediat învecinate
căii ferate, km. 401, 405
A429 Dendrocopos leucotos A
Există posibilitatea cuibăririi în
A429 Dendrocopos syriacus P habitate cu arbori maturi,
adiacente, km. 401, 405
Potential cuibăritoare în
A236 Dryocopus martius P pădurile imediat învecinate
habitate de pădure sau cu
A234 Picus canus P
arbori maturi, adiacente, km.
401, 405
Habitate semideschise –
A246 Lullula arborea P tufărișuri adiacente, km. 401,
405
Habitate semideschise –
A338 Lanius collurio P tufărișuri adiacente, km. 401,
405
Potential cuibăritoare în
A321 Ficedula albicollis P pădurile imediat învecinate
A320 Ficedula parva A
A220 Stix uralensis P mature din zona căii ferate
(km. 401, 405)
habitate semideschise –
A379 Emberiza hortulana P
tufărișuri adiacente, km. 401,
405
A307 Sylvia nisora P Există posibilitatea cuibăririi în
Pag. 520 / 589
habitate semideschise –
tufărișuri adiacente, km. 401,
405
A259 Anthus spinoletta A
Specie prezentă în zona
lizierelor și altor habitate
A256 Anthus trivialis P
Specie comună în diverse
A212 Cuculus canorus P
tipuri de habitate
Specie comună în habitatele
A237 Dendrocopos major P
cu arbori
*Bold – specii incluse în anexa I a Directivei Păsări

cadrul memoriului, a fost realizată o analiză corespunzătoare a prezenței speciilor de
ROSCI 0385 Râul Timiș între Rusca și Prisaca

Localizarea ROSCI
Situl având codul ROSCI0385, este situat pe valea râului Timiș, având următoarele
Suprafaţă, limite
În conformitate cu formularul standard oficial din 2017, suprafaţa sa însumează 1400,40
Descrierea speciilor incluse în anexele Directivei Habitate

1307 Myothis blythii A
1355 Lutra lutra P
Cod Specii de amfibieni şi reptile din anexa II Prezență (P)/absență (A)
1166 Triturus cristatus A
1188 Bombina bombina A
Pag. 521 / 589
Cod Specii de peşti din anexa II Prezență (P)/absență (A)

4123 Eudontomyzon danfordi A
2485 Eudontomyzon vladykovi A
*Speciile încadrate cu galben sunt cert sau potențial prezente pe traseu/ vecinătatea
acestuia

Luând în considerare datele din prezent, singura specie de interes comunitar potențial
prezentă pe traseu și în vecinătatea acestuia, este Lutra lutra, care trăiește în habitatele
umede din sit, având tangență atât cu albia minoră, cât și cu malurile apelor curgătoare și
alte habitate adiacente (Fig. 13-8).
Desigur, în zona căii ferate, la diverse înălțimi, pot trece în migrație specii de lilieci, însă
aceștia nu au condiții de reproducere la nivelul traseului și în vecinătatea lui.
Figura 13-8 Suprapunerea traseului căii ferate cu zona de existență a speciei Lutra lutra (oval alb)
Pag. 522 / 589
ROSCI0284 Cheile Teregovei

Localizarea ROSCI
Situl având codul ROSCI0284, este situat pe valea râului Cerna și parțial pe versanți, având
următoarele coordonate geografice: latitudine N 45° 00’ 07”, longitudine E 22° 00’ 12”.
Suprafaţă, limite
În conformitate cu formularul standard oficial din 2017, suprafaţa sa însumează 286,70 ha.

9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum P
91K0 Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion) P
*Habitatele marcate cu galben, sunt identificate pe traseul căii ferate sau în vecinătatea acestuia
Ambele habitate de interes comunitar, au tangență cu traseul căii ferate proiectat,

respectiv pădurile ilirice de fag, și pădurile de fag de tip Luzulo-Fagetum. Având în vedere
intervalul de monitorizare corelat cu necesarul analizelor în teren din perioadele
optime/favorabile, complexitatea tipurilor de habitate din acest sit și cu etapele fenologice
recomandate in Directivele Europene ale florei și vegetației, considerăm că niște concluzii
în detaliu asupra acestora, precum și a evaluarii unui impact aprofundat, se vor putea
formula după realizarea unui studiu de evaluare adecvată. Datele furnizate sunt suficiente
pentru a acoperi toate componentele de biodiversitate reprezentative în perioada
monitorizată, la nivelul de exigență din etapa de memoriu de prezentare.
Cod Specii de mamifere din anexa II Prezență (P) / absență (A)
P (întreaga lungime a traseului
căii ferate care intersectează
situl, este potential coridor de
1354 Ursus arctos
trecere pentru specie (Km 444
– km 448, zonă de trecere
posibilă, între versanți)
1355 Lutra lutra P
1361 Lynx lynx Idem Ursus arctos
1352 Canis lupus Idem Ursus arctos
*Speciile încadrate cu galben sunt cert sau potențial prezente pe traseu sau pe anumite sectoare ale
lui/vecinătatea acestuia
Pag. 523 / 589

corespunzătoare a prezentei speciilor, care poate fi aprofundată și detaliată în cazul în
Sunt valabile comentariile privind potențialele coridoare de trecere, discutate la

ROSCI069.
prezente pe traseu și în vecinătatea acestuia, sunt următoarele:
- Ursus arctos, prezent în zonă pentru a traversa versanții, prin vale, practic întreg
traseul suprapunându-se cu un potențial coridor de trecere. Sunt necesare studii
aprofundate în acest sens (Fig. 13-9);
- Canis lupus, Lynx lynx, sunt valabile comentariile de la specia precedentă;
- Lutra lutra, este prezentă pe întregul sector al râului, intersectat de traseul căii
ferate în două puncte (Fig. 13-10).
Figura 13-9 Coridor potențial de trecere pentru urs, lup, râs și alte specii din fauna sălbatică
Pag. 524 / 589
Figura 13-10 Zonele de tangență ale traseului căii ferate cu habitatele ripariene, caracteristice
vidrei
De interes pentru câteva specii sunt și potențialele CORIDOARE ECOLOGICE DE NIVEL
LOCAL – coridoare ecologice având o lățime mai mică de 0,1 km care asigură
conectivitatea între zone nucleu cu o suprafață mică (<10 km²) fiind elemente ale rețelelor
ecologice de nivel local (Micro-scară - Jongman 1995).
Astfel, pentru identificarea potențialelor coridoare din zona analizată am considerat ca fiind
specii țintă următoarele: urs, lup, râs și câteva specii pradă: cerb, căprior și mistreț. Pentru
selectarea tronsoanelor au fost analizate imaginile satelitare, distribuția speciilor țintă,
cerințele ecologice ale acestora, habitatul disponibil, zonele de habitat care urmează să fie
legate între ele, posibilele legături între zonele de habitat și unele zone suplimentare ce
pot duce la crearea unui coridor. În urma analizei, au reieșit 11 potențiale coridoare
ecologice de nivel local, după cum urmează:
- km 277-278 (zonă de intersecție cu situl ROSCI0045 Coridorul Jiului);
- km 290-294 (zonă de intersecție cu situl ROSCI0045 Coridorul Jiului);
- km 302 (zonă de intersecție cu situl ROSCI0366 Râul Motru);
- km 304-311 (nu intersectează arii naturale protejate);
- km 336-338 (la circa 400-600 m de situl ROSCI0432 Prunișor);
- km 346-348 (zonă de intersecție cu situl ROSCI0420 Oprănești);
- km 349-351 (zonă de intersecție cu situl ROSCI0420 Oprănești);
- km 390-392 (zonă de intersecție cu situl ROSPA0080 Munții Almăjului-Locvei și cu
ROSCI0206 Porțile de Fier);
- km 394-396 (nu intersectează arii naturale protejate);
- km 400-403 (zonă de intersecție cu situl ROSCI0069 Domogled-Valea Cernei);
- km 444-448 (zonă de intersecție cu situl ROSCI0284 Cheile Teregovei).
Putem afirma, în această etapă (de memoriu) faptul că prezentele zone, din punct de
vedere geomorfologic şi al habitatului, sunt posibil frecventate de speciile de interes
conservativ, fiind o zonă cu aspect optim pentru asigurarea permeabilităţii. Se recomandă
ca până la elaboarea studiului de evaluare adecvată să se monitorizeze zona marcată pe
hărţi mult mai atent de către specialişti pentru a identifica/ evalua posibilitatea existenţei în
aceste zone a unor coridoare ecologice de nivel local.
Pag. 525 / 589
În faza de verificare a coridoarelor în teren se vor preleva următoarele seturi de date:

- Date privind prezența sau distribuția speciei țintă: - semne de prezență ale speciilor țintă
(observații directe, înregistrări audio/video/photo, animale monitorizate, urme,
excremente, zgârieturi) localizare zone de de hrănire (carcase, resurse trofice
disponibile, lacuri, etc.), localizare zone de reproducere creștere a puilor (bălți, bârloguri
sau vizuini, cuiburi etc.);
- Date privind factorii de mediu: categorii de utilizarea terenurilor (de ex. Corine Land
Cover); categorii de habitate și rolul lor ecologic în raport cu speciile vizate; elemente
cartate ale modelul digital altitudinal (DEM); elemente cartate ale expoziției, topografiei
terenului și pantei; procentul de împădurire; distribuție zone locuite; rețeaua de drumuri
publice și/sau căi ferate;
Aplicarea metodelor propuse va avea ca rezultat identificarea acelor zone care au o
structura potrivită pentru a permite deplasarea speciilor de faună între habitate localizate
în zone diferite.
Pentru punctele 6 şi 7, prin construcţie este prevăzut un tunel, care va aduce un impact
redus faţă de alte soluţii constructive, nefragmetând habitatul speciilor, exceptând intrările
şi ieşirile. Zonele critice din punct de vedere al vulnerabilităţii biodiversităţii în cazul
execuţiei unui tunel sunt reprezentate de portale, care sunt importante de definit ca şi
suprafeţe şi analizate pe un areal mai extins în timpul studiului de evaluare adecvată.
Tunelul va aduce un impact în timpul execuţiei prin faptul că execuţia propriu-zisă implică
o desfăşurare mare de utilaje şi echipamente pe o suprafaţă relativ redusă, utilizarea de
explozibil, sustanţe de foraj şi transportul unui volum mare de pământ. În perioada post
execuţie, în cazul în care nu se iau măsuri de împiedicare a pătrunderii speciilor de faună
în interiorul tunelului, acesta poate deveni o “capcană” pentru specii, crescând riscul
producerii de accidente şi a mortalităţii indivizilor. Restul coridoarelor propuse vor fi
analizate în cadrul studiului de evaluare adecvată. Pentru evitarea pătrunderii animalelor
sălbatice pe liniile de cale ferată, în proiect, au fost prevăzute împrejmuiri (garduri de
protecție) în scopul reducerii riscului de producere a coliziunii animalelor cu trenurile
(Tabel 13-21).
Tabel 13-21 Zone în care au fost prevăzute garduri de protecție pentru speciile de faună
Nr. Coridor ecologic Garduri de protecție Lungime
Denumire arie protejată
crt. Poz. km pr. Poz. km pr. estimată* (m)
100 (stg-dr)
1 Intrare tunel Balota 345+900 ROSCI0420 - Oprăneşti
100 (stg-dr)
390+000 – 392+000 ROSCI0206- Porţile de
390+000 –
2 Linia cf traversează 2000 (stg-dr) Fier, ROSPA0080 - Munţii
392+000
aria protejată Almăjului-Locvei
400+000 – ROSCI0069 - Domogled -
3 400+500 – 401+800 1300 (stg.)
403+000 Valea Cernei
ROSCI0385 - Râul Timiş
444+500 – 447+500
444+000 – între Rusca şi Prisaca şi
4 Linia cf traversează 3000 (stg-dr)
448+000 ROSCI0284 - Cheile
aria protejată
Teregovei
*Lungimile exacte si caracteristicile tehnice ale gardurilor de protecție vor fi definitivate după
realizarea Studiului de Evaluare Adecvată
Pag. 526 / 589
13.4. Legătura directă a proiectului și necesitatea acestuia pentru managementul

conservării ariilor naturale protejate de interes comunitar
Proiectul în cauză nu este parte a Planului de Management al acestor Situri Natura 2000
şi nu reprezintă o componentă administrativă a lor sau necesară pentru atingerea
obiectivelor de conservare, fiind o investiţie publică majoră, cu scopul reabilitării/
modernizării unui tronson de cale ferată, între Craiova și Caransebeș.
13.5. Estimare impact potențial al proiectului asupra speciilor și habitatelor din aria
naturală protejată de interes comunitar
13.5.1. Pentru Ariile de Protecție Specială Avifaunistică:
- ROSPA0026 – Cursul Dunării - Baziaș - Porțile de Fier;
- ROSPA0080 –Munții Almăjului – Locvei;
- ROSPA0035 - Domogled – Valea Cernei.
Se constatată că strict pe suprafaţa proiectului și în vecinătate (luând în considerare

terenul ce urmează a fi afectat de șantier, incluzându-se eventualele drumuri tehnice și
alte zone afectate) există specii de păsări cuibăritoare sau care apar în perioadele de
migrație, iarna sau doar pentru a se hrăni/odihni, așa cum precizam la capitolul precedent.
Prin analiza tipurilor de impact posibile asupra păsărilor sălbatice ca obiectiv principal de
conservare, în relaţie cu proiectul la care se face referire, se constată următoarele:
- pierderea, fragmentarea sau afectarea sub o anumită formă a suprafeţei de teren din sit
va avea un potențial impact negtiv nesemnificativ, deoarece în toate cele trei situri
traseul proiectat al căii ferate se va suprapune cu actualul traseu al căii ferate. Desigur,
vor exista și alte suprafețe afectate, de tipul drumurilor tehnice, zonelor de parcaj ale
utilajelor, zone de depozitare etc., toate acestea necesitând a fi evaluate în cadrul
studiului de evaluare adecvată.
- perturbarea speciilor de păsări pentru care s-a declarat situl, prin activităţile umane
specifice şantierului şi ulterior dării în funcţiune a investiţiei, va avea efecte temporare
nesemnificative pentru obiectivele de conservare ale sitului. Șantierul va avea o durată
limitată în timp, în plus vor fi concepute măsuri de diminuare a impactului. Pentru
perioada de funcționare a căii ferate, potențialele efecte negative vor fi diminuate sau
eliminate prin măsuri specifice de reducere a impactului, ce vor fi propuse la capitolul
respectiv, dar și datorită existenței actualei căi ferate și deci a unui grad de toleranță
față de aceasta și de activitățile umane aferente.
- alte tipuri de efecte, precum: poluarea aerului, apei şi solului nu se vor produce cel
puțin teoretic, conform datelor tehnice ale proiectului şi specificului acestuia, precum și
măsurilor de protecție stabilite, urmând ca speciile de păsări şi habitatele caracteristice
din sit să fie de asemenea monitorizate şi în raport cu proiectul.
Pag. 527 / 589
Concluzii privind impactul proiectului asupra avifaunei

În ce priveşte potenţialul impact al proiectului asupra păsărilor de interes comunitar
încadrate în anexa I din Directiva Păsări, dar și asupra celorlalte specii din formularele
standard, se constată că nu va exista un impact negativ semnificativ, având în vedere
justificările precizate.
Măsuri de diminuare a impactului negativ al investiției pentru speciile de

păsări şi habitatele acestora
- Lucrările vor respecta strict perimetrul stabilit al proiectului;
- Defrișările și decopertările se vor executa strict pe suprafețele indicate în proiect, în
afara perioadei de cuibărit a speciilor de interes comunitar (începutul lunii aprilie-
sfârșitul lunii iunie);
- Se vor respecta toate condițiile și măsurile de protecția mediului (inclusiv privind
termenele de execuţie a lucrărilor) stabilite de autorităţile pentru protecția mediului și în
documentele existente (acord de mediu, RIM etc.);
- Nu se vor realiza organizări de șantier, depozite de materiale sau utilaje, gropi de
împrumut etc. în perimetrul siturilor;
- Depozitarea materialelor se realizează cât mai aproape de zonele afectate de
decopertări în zone lipsite de tufișuri și/sau arbori și fără distrugerea habitatelor umede,
stufărișurilor etc.;
- Drumurile tehnice necesare în proiect, se vor suprapune pe cât posibil peste drumurile
de exploatare/pământ existente;
- Se vor lua măsuri concrete pentru împiedicarea scurgerilor accidentale de motorină, ulei
sau alte substanțe periculoase/poluante în apă sau pe sol, pe tot traseul suprapus cu
siturile;
- Se va monitoriza lucrarea și perioada ulterioară execuției, respectiv cea a dării în
funcțiune a investiției, prin prisma obiectivelor de conservare ale sitului.
- Alegerea unei opțiuni tehnice constructive, pe piloni înalți, astfel încât traseul căii ferate
să fie pe deasupra habitatelor de lac, stufăriș și pădure, fără a le afecta. Recomandăm
evitarea poziționării pilonilor în stufăriș și pădure.
13.5.2. Pentru Siturile de Importanță Comunitară:

- ROSCI0045 – Coridorul Jiului;
- ROSCI0366 – Râul Motru;
- ROSCI0405 – Dealurile Strehaia – Bâtlanele;
- ROSCI0432 – Prunișor;
- ROSCI0420 – Oprănești;
- ROSCI0206 – Porțile de Fier;
- ROSCI0069 – Domogled – Valea Cernei;
- ROSCI0385 – Râul Timiș între Rusca și Prisaca;
- ROSCI0284 – Cheile Teregovei.
Pag. 528 / 589
Se constată că în vecinătate (luând în considerare terenul ce urmează a fi afectat de

șantier, incluzându-se eventualele drumuri tehnice și alte zone afectate) există specii de
animale și habitate de interes comunitar (incluse în Directiva Habitate), așa cum precizam
la capitolul precedent.
Prin analiza tipurilor de impact posibile asupra acestora, în relaţie cu proiectul la care se
face referire, se constată următoarele:
- pierderea, fragmentarea sau afectarea sub o anumită formă a suprafeţei de teren din sit
va avea un potențial impact negtiv nesemnificativ, deoarece în cazul majorității siturilor,
traseul proiectat al căii ferate se va suprapune doar tangențial, ori trece prin sit însă
strict pe vechiul amplasament al căii ferate, iar pentru câteva situri (ROSCI0405
Dealurile Strehaia-Bâltanele, ROSCI0432 Prunișor) nu există suprapunere și nici vreo
relație de vecinătate.
Singurul caz unde poate fi generat un impact semnificativ asupra habitatelor și mai ales
a speciei Testudo hermanni, este în ROSCI0420 Oprăneşti, unde se va realiza un tunel
(km 345+900÷352+089). Pentru aceasta, va trebui acordată o atenție deosebită în
cadrul evaluării adecvate. În cazul observării speciei în zona afectată de proiect, se
recomandă aplicarea de măsuri necesare pentru relocare în siguranţă cu personal de
specialitate în biologia herpetofaunei, care va alege modalitatea optimă de relocare.
Desigur, vor exista și alte suprafețe afectate, de tipul drumurilor tehnice, zonelor de
parcaj ale utilajelor, zone de depozitare etc., toate acestea necesitând a fi evaluate în
cadrul studiului de evaluare adecvată.
- perturbarea speciilor de animale pentru care s-a declarat situl, prin activităţile umane
specifice şantierului şi ulterior dării în funcţiune a investiţiei, va avea efecte temporare
nesemnificative pentru obiectivele de conservare ale sitului. Șantierul va avea o durată
limitată în timp, în plus vor fi concepute măsuri de diminuare a impactului. Pentru
perioada de funcționare a căii ferate, potențialele efecte negative vor fi diminuate sau
eliminate prin măsuri specifice de reducere a impactului, ce vor fi propuse la capitolul
respectiv, dar și datorită existenței actualei căi ferate și deci a unui grad de toleranță
față de aceasta și de activitățile umane aferente.
- alte tipuri de efecte, precum: poluarea aerului, apei şi solului nu se vor produce cel
puțin teoretic, conform datelor tehnice ale proiectului şi specificului acestuia, precum și
măsurilor de protecție stabilite, urmând ca speciile de păsări şi habitatele caracteristice
din sit să fie de asemenea monitorizate şi în raport cu proiectul.
Concluzii privind impactul proiectului asupra speciilor de plante, animale și

tipurilor de habitate
La evaluarea impactului pe care lucrarea o are asupra speciilor și habitatelor s-a ținut
seama și de faptul că lucrarea are două caracteristici principale, prima reprezentată de
lucrări de reabilitare a liniei existente și a doua reprezentată de lucrări de execuție noi.
Linia existentă fiind deja în exploatare pe o perioada mare de timp, mediul înconjurător,
putem considera că a ajuns la un procent semnificativ de absorbție și de integrare a
caracteristicilor tehnice ale lucrării. Această stare de echilibru existent va trebui conservată
prin măsurile impuse de protecție a mediului înconjurător, existente atât în legislație, în
prezentul memoriu, dar și în managementul siturilor pe care calea ferată le intersectează
sau cu care se învecinează.
Pag. 529 / 589
În ceea ce priveşte potenţialul impact al proiectului asupra speciilor și habitatelor de

interes comunitar încadrate în Directiva Habitate, se constată că nu va exista un impact
negativ semnificativ, având în vedere justificările precizate.
Măsuri de reducere a impactului proiectului analizat

- Lucrările vor respecta strict perimetrul stabilit al proiectului;
- Lucrările de artă vor fi executate astfel încât să se evite modificările albiilor sau
cursurilor de apă;
- Se vor respecta toate condițiile și măsurile de protecția mediului (inclusiv privind
termenele de execuţie a lucrărilor) stabilite de autorităţile pentru protecția mediului și în
documentele existente (acord de mediu, RIM etc.);
- Nu se vor realiza organizări de șantier, depozite de materiale sau utilaje, gropi de
împrumut etc. în perimetrul siturilor;
- Oprirea lucrărilor pe timp de noapte;
- Interzicerea iluminării în fronturile de lucru, cu excepția zonelor unde vor fi retrase
utilajele, iar luminile sunt necesare pazei acestora;
- Descurajarea prezenței câinilor hoinari în locurile de pază de pe amplasament, precum
și păstrarea câinilor utilitari în adăposturi speciale fără a avea acces liber în afara
locurilor de depozitare păzite;
- Pentru diminuarea la minim a impactului asupra speciilor de chiroptere, se recomandă
ca Antreprenorul să cerceteze, prin intermediul unui specialist cu experienţă în
monitorizarea chiropterelor, zonele de defrişare, pentru identificarea eventualelor colonii
din zonă, marcând corespunzător arborii respectivi. Se recomandă aplicarea de măsuri
necesare pentru relocarea coloniilor în siguranţă, cu personal de specialitate în biologia
chiropterelor, care va alege modalitatea optimă de relocare;
- Se vor lua măsuri concrete pentru împiedicarea scurgerilor accidentale de motorină, ulei
sau alte substanțe periculoase/ poluante în apă sau pe sol, pe tot traseul suprapus cu
siturile;
- Se va monitoriza lucrarea și perioada ulterioară execuției, respectiv cea a dării în
funcțiune a investiției, prin prisma obiectivelor de conservare ale siturilor;
- Dacă nu se pun în pericol structurile drumurilor sau altor căi de acces, se vor conserva
fără a fi drenate sau astupate, bălțile permanente și temporare din interiorul sitului,
respectiv din zona de execuție a căii ferate (șantier) și de pe drumurile de acces.
Măsura este benefică stabilității populațiilor de amfibieni;
- Excavațiile pentru terasamente să fie făcute în perioada caldă (mai – septembrie), după
procesul de îndepărtare a speciilor lemnoase (care are loc în perioada rece), această
măsură va veni în sprijinul biodiversității ce hibernează în sol;
- În excavațiile apărute vor fi puse scânduri ce vor face legătura dintre punctul cel mai jos
al excavației și partea superioară a acesteia; pentru evitarea unor „capcane naturale” –
gropi în care cad speciile de faună și nu mai pot ieși;
- Pentru evitarea pătrunderii animalelor sălbatice pe liniile de cale ferată, se vor amplasa
împrejmuiri (garduri) în scopul reducerii riscului de producere a coliziunii animalelor cu
trenurile;
Pag. 530 / 589
- Pentru menținerea unei stări de conservare favorabile a speciilor de mamifere

semiacvatice, trebuie evitată intervenţia asupra malurilor și albiei râului, care să
dăuneze ofertei de hrană (pești, moluște) și a habitatelor de adăpost (maluri cu stufăriș,
meandre cu vegetație deasă de luncă etc);
- Dacă se vor identifica potențiale habitate de reproducere nou apărute din cauza
lucrărilor (șanțuri, gropi, bălți etc.), acestea vor fi marcate, constructorul va fi informat,
iar în cazul în care vor fi colonizate cu specii de importanță comunitară sau națională,
vor fi întrerupte lucrările care pot să afecteze aceste noi habitate sau în cazul în care
lucrările vor trebui realizate se vor reloca amfibienii în habitatele naturale din apropiere.
În zona utilizată pentru deplasarea speciilor se va evita amplasarea de obiecte care ar
putea bloca rutele de deplasare ale speciilor;
- În cazul observării speciei Testudo hermanni în zona afectată de proiect, se recomandă
aplicarea de măsuri necesare pentru relocare în siguranţă cu personal de specialitate în
biologia herpetofaunei, care va alege modalitatea optimă de relocare în habitatele
naturale din apropiere;
- Realizarea de plantări compensatorii pentru suprafețele defrișate în cadrul procesului
de construcție al porţiunilor nou construite ale căii ferate; plantările compensatorii
trebuie făcute cu speciile lemnoase caracteristice habitatului natural, normal prezent în
zonă; procesul ar trebui să aibă ca scop promovarea unor păduri cu o compoziție cât
mai aproape de starea naturală, realizându-se practic o reconstrucție ecologică.
Se recomandă monitorizarea tuturor componentelor biodiversităţii, lunar, pe toată

durata de execuţie a lucrărilor, pentru a se asigura respectarea măsurilor de
conservare propuse, înregistrarea situaţiilor particulare şi intervenţia rapidă pentru
limitarea efectelor.
13.6. Alte informații prevăzute în legislația în vigoare

Nu este cazul.
Pag. 531 / 589
14. INFORMAȚII CORPURI DE APĂ

14.1. Localizarea proiectului
14.1.1. Bazinul hidrografic
Proiectul se va desfășura în bazinele hidrografice Jiu de la km 248+760 (km 0+000) până
la km 373+049 și Banat de la km 373+049 până la km 474+760 (km 225,287).
Figura 14-1 Localizarea proiectului în bazinele hidrografice
14.1.2. Cursul de apă denumire și cod cadastral

Tabel 14-1 Cursurile de apă şi codurile cadastrale
Nr.crt. Denumire curs de apă Cod cadastral
1 Valea Şarpelui VII.1.42
2 Brădeşti VII.1.41
3 Răcari VII.1.39
4 Cârnești VII.1.37
5 Fratoştiţa VII.1.36a
6 Jiu VII.1
7 Stângăceaua VII.1.36.14
8 Motru VII.1.36
9 Slătinic VII.1.36.12
10 Huşniţa VII.1.36.11
11 Topolnița, Pleșuva XIV.1.23
12 Jidoştiţa XIV.1.22
Pag. 532 / 589
Nr.crt. Denumire curs de apă Cod cadastral

13 Cerna VI.2
14 Sacherstiţa VI.2.15
15 Jardaşiţa Mare VI.2.13
16 Bela Reca VI.2.12
17 Bela Reca VI.2.12
18 Sverdinul Mare VI.2.12.5
19 Cornea VI.2.12.4.3.2
20 Criva V.2.4
21 Timiş V.2
22 Sadoviţa V.2.7a
23 Ilova V.2.9
24 Groapa Copaciului V.2.12
25 Bolvaşniţa V.2.15_
26 Padina Crucii
14.1.3. Corpul de apă denumire și cod cadastral

14.1.3.1. Apa de suprafață
Tabel 14-2 Codurile corpurilor de apă
Nr.crt. Numele corpului de apă Codul corpului
1 Valea Şarpelui -izvor-cf. Amaradia II RORW7.1.42.16_B129
2 Brădeşti - izv.-cf. Jiu RORW7.1.41_B119
3 Răcari - izvor - cf.Jiu RORW7-1-39_B117
4 Cârnești - izvor - cf. Jiu RORW7.1.37_B115
5 Fratoştiţa - izvor - cf.Jiu RORW7.1.36a_B113
6 Jiu Acum. Turceni-Acum.Ișalnița RORW7-1_B57
7 Stângăceaua - izvor - cf. Motru RORW7.1.36.14_B112
8 Motru-confl.Jirov conf.Jiu RORW7.1.36_B100
9 Slătinic - izvor - cf. Motru RORW7.1.36.12_B109
Huşniţa - cf. Zegaia
10 - cf. Motru şi afl. Gârniţa şi Peşteana
II RORW7.1.36.11_B104a
Topolnița - loc. Izvorul RORW14.1.23_B155
11 Bârzii - cf. Dunăre și afl. Pleșuva
12 Jidoştiţa - izvor - cf. Dunărea RORW14.1.22_B153
13 Cerna - cf. Bela Reca - cf. Dunăre RORW6.2_B4
14 Sacherstiţa RORW6.2.15_B1
15 Jardaşiţa Mare + afluenţi RORW6.2.13_B1
16 Bela Reca - av. cf. Mehadica RORW6.2.12_B2
Bela Reca - Izv. - cf. Mehadica
17 + afluenti RORW6.2.12_B1
Pag. 533 / 589
Nr.crt. Numele corpului de apă Codul corpului

18 Sverdinul Mare + afluenţi RORW6.2.12.5_B1
RORW6.2.12.4.3.2_
19 B1
Cornea
20 Criva RORW5.2.4_B1
21 Timiş - Ac. Trei Ape-Cf. Feneş RORW5.2_B7
22 Sadoviţa RORW5.2.7a_B1
23 Ilova RORW5.2.9_B1
24 Groapa Copaciului RORW5.2.12_B1
25 Bolvaşniţa + afluenţi RORW5.2.15_B1
14.1.3.2. Apa subterană

Tabel 14-3 Codurile corpurilor de apă subterană
Nr.crt. Bazin hidrografic Denumire corp de apă subterană Codul corpului
1 Jiu Varciorova-Nadanova-Ponoarele ROJI04
2 Jiu Lunca şi terasele Jiului şi afluenţilor săi ROJI05
3 Jiu Lunca şi terasele Dunării ROJI06
4 Jiu Oltenia ROJI07
5 Banat Cornereva (Munţii Cernei) ROBA09
6 Banat Feneş (Munţii Ţarcu) ROBA10
7 Banat Bozovici (Depresiunea Almăj) ROBA13
Banat Cena-Câmpuşel (Munţii Cernei-Munţii
8 Mehedinţi) ROBA14
9 Banat Godeanu (Munţii Godeanu) ROBA15
Pag. 534 / 589
14.2. Indicarea stării ecologice/potențialului ecologic și starea chimică a corpului de apă
Tabel 14-4 Starea ecologică și starea chimică a corpurilor de apă

Nr Bazin Denumire Numele corpului de Obiectiv de Obiectiv de Starea Stare
crt hidrografic curs de apă apă mediu/ mediu/ ecologică/ chimică
Stare ecologică Stare chimică Potenţial
ecologic
1 Jiu Valea Şarpelui Valea Şarpelui -izvor-cf. Stare ecologică Stare chimică B B
Amaradia II bună bună
2 Jiu Brădeşti Brădeşti - izv.-cf. Jiu Stare ecologică Stare chimică B B
bună bună
3 Jiu Răcari Răcari - izvor - cf.Jiu Stare ecologică Stare chimică B B
bună bună
4 Jiu Cârnești Cârnești - izvor - cf. Jiu Stare ecologică Stare chimică M B
bună bună
5 Jiu Fratoştiţa Fratoştiţa - izvor - cf.Jiu Stare ecologică Stare chimică B B
bună bună
6 Jiu Jiu Jiu Acum. Turceni- Stare ecologică Stare chimică B B
Acum.Ișalnița bună bună
7 Jiu Stângăceaua Stângăceaua - izvor - cf. Stare ecologică Stare chimică B B
Motru bună bună
8 Jiu Motru Motru-confl.Jirov Stare ecologică Stare chimică B B
conf.Jiu bună bună
9 Jiu Slătinic Slătinic - izvor - cf. Motru Stare ecologică Stare chimică B B
bună bună
10 Jiu Huşniţa Huşniţa - cf. Zegaia Stare ecologică Stare chimică B B
- cf. Motru şi afl. Gârniţa bună bună
Pag. 535 / 589
şi Peşteana II
11 Jiu Topolnița, Pleșuva Topolnița - loc. Izvorul Stare ecologică Stare chimică B B
Bârzii - cf. Dunăre și afl. bună bună
Pleșuva
12 Jiu Jidoştiţa Jidoştiţa - izvor – Stare ecologică Stare chimică B B
cf. Dunărea bună bună
13 Banat Cerna Cerna - cf. Bela Reca - Stare ecologică Stare chimică B B
cf. Dunăre bună bună
14 Banat Sacherstiţa Sacherstiţa Stare ecologică Stare chimică B B
bună bună
15 Banat Jardaşiţa Mare Jardaşiţa Mare + afluenţi Stare ecologică Stare chimică B B
bună bună
16 Banat Bela Reca Bela Reca - av. Stare ecologică Stare chimică B B
cf. Mehadica bună bună
17 Banat Bela Reca Bela Reca - Izv. - cf. Stare ecologică Stare chimică B B
Mehadica bună bună
+ afluenti
18 Banat Sverdinul Mare Sverdinul Mare + Stare ecologică Stare chimică B B
afluenţi bună bună
19 Banat Cornea Cornea Stare ecologică Stare chimică B B
bună bună
20 Banat Criva Criva Stare ecologică Stare chimică B B
bună bună
21 Banat Timiş Timiş - Ac. Trei Ape-Cf. Stare ecologică Stare chimică B B
Feneş bună bună
22 Banat Sadoviţa Sadoviţa Stare ecologică Stare chimică B B
bună bună
Pag. 536 / 589
23 Banat Ilova Ilova Stare ecologică Stare chimică B B

bună bună
24 Banat Groapa Copaciului Groapa Copaciului Stare ecologică Stare chimică B B
bună bună
25 Banat Bolvaşniţa Bolvaşniţa + afluenţi Stare ecologică Stare chimică B B
bună bună
Legenda: S – Slabă; M – Moderată; B – Bună; P – Potrivită
Nr.crt. Bazin hidrografic Denumire corp de apă subterană Starea Starea

cantitativă chimică
1 Jiu Varciorova-Nadanova-Ponoarele Bună Bună
2 Jiu Lunca şi terasele Jiului şi afluenţilor săi Bună Slabă
3 Jiu Lunca şi terasele Dunării Bună Slabă
4 Jiu Oltenia Bună Bună
5 Banat Cornereva (Munţii Cernei) Bună Bună
6 Banat Feneş (Munţii Ţarcu) Bună Bună
7 Banat Bozovici (Depresiunea Almăj) Bună Bună
8 Banat Cena-Câmpuşel (Munţii Cernei-Munţii Bună Bună
Mehedinţi)
9 Banat Godeanu (Munţii Godeanu) Bună Bună
Pag. 537 / 589
Datele hidrologice transmise de către Admisitrația Națională ”Apele Romane” – Institutul

Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Tabel 14-5 Date hidrotehnice
Pag. 538 / 589
Pag. 539 / 589
Pag. 540 / 589
Pag. 541 / 589
Pag. 542 / 589
Varianta 3+11 și 12
Nota: pozițiile albiei arătate pentru traseul existent sunt exprimate în kilometri în raport cu profilul însuși;
Secţiunile de calcul pentru varianta au fost precizate de către beneficiar cu ajutorul coordonatelor Stereo 70
și prezentate pe hărțile topografice anexate. În tabelul cu date hidrologice de varianta, elementul de
identificare al secţiunilor este reprezentat de aceste coordonate.
Pag. 543 / 589
14.3. Indicarea obiectivului/obiectivelor de mediu pentru fiecare corp de apă

Tabel 14-6 Indicarea obiectivului/obiectivelor de mediu
Termenul de Termenul de
atingere a atingere a
obiectivului de obiectivului de
Nr.crt. Denumire corp de apă subterană mediu mediu
Starea Starea
cantitativă chimică
1 Varciorova-Nadanova-Ponoarele 2015 2015
2 Lunca şi terasele Jiului şi afluenţilor 2015 2027
3 săi
Lunca şi terasele Dunării 2015 2027
4 Oltenia 2015 2015
5 Cornereva (Munţii Cernei) - -
6 Feneş (Munţii Ţarcu) - -
7 Bozovici (Depresiunea Almăj) - -
8 Cena-Câmpuşel (Munţii Cernei-Munţii - -
9 Godeanu (Munţii Godeanu) - -
Atingerea Atingerea
Numele corpului de apă obiectivului de mediu obiectivului de mediu
Starea chimică/ecologica bună 2015 Starea chimică/ecologica bună
Valea Şarpelui -izvor-cf. Amaradia II
Brădeşti - izv.-cf. Jiu
Răcari - izvor - cf.Jiu
Cârnești - izvor - cf. Jiu
Fratoştiţa - izvor - cf.Jiu
Jiu Acum. Turceni-Acum.Ișalnița
Stângăceaua - izvor - cf. Motru
Motru-confl.Jirov conf.Jiu
Slătinic - izvor - cf. Motru
Huşniţa - cf. Zegaia
- cf. Motru şi afl. Gârniţa şi Peşteana II
Topolnița - loc. Izvorul
Bârzii - cf. Dunăre și afl. Pleșuva
Jidoştiţa - izvor - cf. Dunărea DA -
Cerna - cf. Bela Reca - cf. Dunăre
Sacherstiţa
Jardaşiţa Mare + afluenţi
Bela Reca - av. cf. Mehadica
Bela Reca - Izv. - cf. Mehadica
+ afluenti
Sverdinul Mare + afluenţi
Cornea
Criva
Timiş - Ac. Trei Ape-Cf. Feneş
Sadoviţa
Ilova
Groapa Copaciului
Bolvaşniţa + afluenţi
Pag. 544 / 589
Pag. 545 / 589
Figura 14-2 Hărţi ale cursurilor de ape de suprafaţă impactate de traseu
Pag. 546 / 589
15. CRITERIILE PREVĂZUTE ÎN ANEXA NR. 3 LA LEGEA 292/2018

PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ANUMITOR PROIECTE PUBLICE
ȘI PRIVATE ASUPRA MEDIULUI
1. CARACTERISTICILE PROIECTULUI
a) Dimensiunea și concepția întregului proiect

Tronsonul de cale ferată Craiova - Drobeta Turnu Severin - Caransebeş, face parte din
Coridorul Orient/Est – Mediteranean.
Obiectivul de investiţie al proiectului îl constituie tronsonul de cale ferată Craiova –
Drobeta Turnu Severin – Caransebeş, cu o lungime totală a liniei (proiectate) de 225,287
km, care începe la Cap X Staţia Craiova - km pr./ex. 248+760 (km 0+000) şi se termină
înainte de intrarea în Staţia Caransebeş - km pr. 474+047 (km 225,287).
Traseul de cale ferată proiectat se va desfăşura în general pe amplasamentul existent al
liniei CF.
Traseul propus intersectează următoarele situri Natura 2000: ROSCI0045 – Coridorul
Jiului, ROSCI0366 – Râul Motru, ROSCI0420 – Oprăneşti, ROSPA0026 – Cursul Dunării -
Baziaş - Porţile de Fier, ROSPA0080 –Munţii Almăjului – Locvei, ROSCI0206 – Porțile de
Fier, ROSCI0069 – Domogled – Valea Cernei, ROSCI0385 – Râul Timiş între Rusca şi
Prisaca, ROSCI0284 – Cheile Teregovei.
De asemenea, traseul cf trece prin vecinătatea siturilor Natura 2000 ROSCI0405 –
Prunişor.
Lucrările de execuţie (inclusiv cele pentru împrejmuire) se vor desfăşura numai în limitele
amplasamentului deţinut de Beneficiar, denumit şi culoar expropriat.
b) Cumularea cu alte proiecte existente și/sau aprobate

s.a.).
c) Utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei și a

biodiversității
Resursele naturale care se vor folosi în perioada de execuţie sunt: apa, agregate
minerale, balast, piatra sparta, lemn, et. iar în perioada de funcţionare: apa din stratul
freatic - pentru alimentarea cu apa, piatră spartă (lucrări de întreţinere), energie
regenerabila.
Locaţiile de procurare a agregatelor şi materialelor de umplutură (nisip şi pietriş) NU vor fi
amplasate în interiorul siturilor Natura 2000.
Pe lângă materialele de construcţie specifice, va fi necesar şi un volum mare de pământ
pentru realizarea umpluturilor.
Pag. 547 / 589
Aprovizionarea cu materialele necesare se va face doar de la furnizorii autorizați care să

fie cât mai apropiați de locul utilizării.
Principala resursă ce va fi folosită pentru implementarea proiectului din cadrul ariilor
naturale protejate de interes comunitar este reprezentată de suprafeţele de sol, care vor fi
ocupate temporar în cadrul activităţilor de execuţie sau definitiv ca urmare a construcţiei
unor elemente de infrastructură nouă.
Suprafața de teren afectată de proiect în cadrul siturilor Natura 2000 este în procent
redus, comparativ cu suprafața siturilor pe care le intersectează. Cel mai afectat sit,
din raportul suprafață sit/suprafață afectată, este ROSCI0284 Cheile Teregovei, cu
un procent de suprafață afectată de 0,0261.
Traseul propus al proiectului se suprapune cu mai multe tipuri de habitate forestiere,
precum și alte tipuri de habitate de interes comunitar. Tipurile de habitatele de interes
comunitar din zona traseului căii ferate sunt:
- Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevia, Fraxinus excelsior sau
Fraxinus angustifolia, din lungul malurilor râurilor (Ulmenion minoris);
- Păduri balcano-panonice de cer și gorun;
- Vegetaţie forestieră sub-mediteraneană cu endemitul Pinus nigra ssp. banatica;
- Păduri dacice de stejar și carpen;
- Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum;
- Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor până la cel
montan şi alpin;
- Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori);
- Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion);
- Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum.
Consumul de apă va fi limitat strict la necesarul igienico-sanitar și cel pentru
executarea lucrărilor propuse.
Apa potabilă este asigurată periodic prin intermediul unei firme specializate de ambalare şi
umplere şi distribuţie apă potabilă în baza unui contract de servicii.
d) Cantitatea și tipurile de deșeuri generate/gestionate

Tipurile și cantitățile de deșeuri generate, precum și gestionarea acestora au fost
prezentate în subcapitolul VI.h. Deșeurile rezultate se vor gestiona conform H.G. nr.
856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând
deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.
e) Poluarea și alte efecte negative

Impactul asupra factorilor de mediu a fost prezentat în cadrul capitolului VII al prezentului
memoriu.
f) Riscurile de accidente majore și/sau dezastre relevante pentru proiectul în

cauză, inclusiv cele cauzate de schimbările climatice, conform
informațiilor științifice
Potrivit estimărilor prezentate în Inventarul Naţional al Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră
(GES) elaborat în anul 2012, aceste emisii au crescut în domeniul de transporturi cu cca.
155%, comparativ cu emisiile din anul 1989. Mai mult, faţă de 1989 ponderea emisiilor
Pag. 548 / 589
aferente acestui domeniu din totalul emisiilor de GES a crescut de cca 3 ori, reprezentând
8,8% la nivelul anului 2009.
Studiile privind influenţa factorilor climatici asupra diverselor moduri de transport, precum
şi a celor privind noile tehnologii reziliente la efectele schimbărilor climatice sunt esenţiale
pentru a ne asigura că sistemul de transport din România nu va fi afectat de modificările
climatice prevăzute ori neprevăzute. De asemenea, trebuie create hărţi de risc, pentru a
ajuta la prioritizarea măsurilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice.
Inundaţiile, alunecările de teren şi torenţii au fost definite de specialişti ca fiind principalele
ameninţări pentru transport şi în special pentru infrastructura de transport.
Sunt necesare sisteme de avertizare în timp real pentru nivelurile apei şi alunecări de
teren, cât şi pentru evenimentele meteorologice extreme, cu potenţial distructiv.
Un mod de transport rezilient la efectele schimbărilor climatice presupune, mai înainte de
toate, o infrastructură de transport durabilă.
Modelele climatice demonstrează că temperaturile medii anuale în România vor continua
să crească constant, mai ales vara şi iarna. Astfel, în pofida faptului că România va
continua să aibă o climă temperată şi patru anotimpuri, clima temperată va fi semnificativ
modificată în următorii 50-100 de ani. La nivel naţional, va avea loc o creştere cu 2℃ a
temperaturilor medii în anotimpul de iarnă şi o creştere cu peste 3℃ a temperaturilor medii
în anotimpul de vară, 3,5℃ în nord şi 4,3℃ în sud.
Se preconizează că precipitaţiile vor fi mai mari pentru perioade scurte de timp şi pe
suprafeţe reduse, ceea ce va conduce la creşterea frecvenţei viiturilor şi de asemenea, la
perioade secetoase mai mari, în final manifestându-se printr-un deficit al resurselor de
apă, pericol de producere de incendii forestiere, pierderea biodiversităţii, degradarea
solului şi a ecosistemelor şi pericol de deşertificare.
Consecinţele schimbărilor climatice pentru proiectul de infrastructură studiat
trebuie evaluate şi transpuse în parametrii de proiectare, pentru a preîntâmpina
producerea unor efecte nedorite.
Ținând cont de faptul că liniile de cale ferată au o durată de exploatare proiectată
considerabilă, care depășește uneori 100 de ani, este important să se stabilească
siguranța și fiabilitatea acestora împotriva riscurilor impuse de schimbarea climei. În plus,
având în vedere că se așteaptă ca schimbările climatice să crească frecvența și
intensitatea unor evenimente extreme (de exemplu, inundații), se accentuează importanța
construirii structuri rezistente, care să poată menține cel puțin un nivel minim al
funcționalității lor în timpul acestor evenimente.
În sectorul de transport conform prevederilor Cărţii Albe a Transporturilor din 2011 sunt
prevăzute atingerea unor obiective ce se refera la reducerea emisiilor de gaze cu efect de
sera din sectorul transporturilor cu 60% până în 2050. Prin lucrările de
modernizare/reabilitare a linie cf. se vor crea premizele unui mijloc de transport mai puţin
poluant cu o mobilitate crescută faţă de transportul rutier.
 Caracteristici geomorfologice și hidrologice

Tronsonul de cale ferată Craiova-Drobeta Turnu Severin traversează județele Dolj,
Mehedinți și Caraș Severin.
Din punct de vedere morfologic, în județul Dolj, calea ferată de la Craiova la Strehaia se
înscrie pe limita dintre Piemontul Getic în nord și Câmpia Olteniei în sud. Această zonă
Pag. 549 / 589
este caracterizată prin dealuri și platouri piemontane din ce în ce mai înalte și mai
fragmentate spre nord.
Unitățile morfo-structurale ce apațin Piemontului Getic sunt:
- Piemontul Bălăciței care are aspectul unui întins platou piemontan ce înclină către
Sud - Est cu o pantă generală de circa 3%, coborând, altimetric de la 280-285 m
până la 120- 180 m.
- Dealurile Amaradiei, sunt o subunitate a Piemontului Oltețului și sunt cuprinse în mod
obișnuit între râurile Jiu și Olteț. Acestea se extind pe teritoriul județului Dolj numai
prin culmile lor de sud. Astfel, între valea Amaradiei care are aspect de culoar
depresionar mult extins la nivelul terasei de 6 – 8 m, culoarul Jiului și Valea Boului,
se găsește Dealul Meteului, sub forma unui larg platou piemontan fragmentat
marginal de o serie de văi torențiale.
În județul Mehedinți, calea ferată se înscrie pe limita dintre Piemontul Bălăciței în sud și
Piemontul Motrului în nord. Această zonă este caracterizată prin dealuri și platouri
piemontane din ce în ce mai înalte și mai fragmentate spre nord.
Unitățile morfo-structurale traversate de calea ferată în județul Mehedinți sunt:
- Podișul Mehedinți, parte a unităților deluroase. Acesta este o unitate structurală
carpatică, mai puțin înaltă, cu aspect de platou adanc fragmentat de ape, face
trecerea dintre munții Mehedinți și dealurile piemontane din partea de sud-est și are
înălțimi de 500-700 m.
- Piemontul Motrului, se află în partea de nord față de linia cf și cuprinde Dealurile
Jilțului si Dealurile Coșuștei. Piemontul Motrului, prezintă o succesiune de culmi plate
cu aspect de platouri înguste, suspendate față de văile largi ale Motrului, Coșuștei,
Hușniței și Drincei, adevarate culoare depresionare și constituie cea mai întinsă
unitate de relief din cadrul județului Mehedinți. Piemontul Montrului cuprinde și
Dealurile Jilțului dar și Dealurile Coșuștei. De asemenea în partea de sud a căii
ferate, în zona orașului Stehaia, se află și podișul Strehaiei care este parte
componentă a podișului Getic.
Pag. 550 / 589
Figura 15-1 Harta fizică a României
Din punct de vedere hidrologic traseul c.f. traversează pe intervalul Craiova – Strehaia,
râurile Amaradia, Jiu și Motru.
În zona piemontului Bălăcitei sunt străbatute numeroase văi cum ar fi Argetoaia, Rasnic,
Merețel, Urdinița, Pleșoiu, Terpezita, Desnățui. Acestea fragmentează piemontul Bălăcitei
în largi interfluvii cu zone de luncă și terase bine dezvoltate ale râului Jiu.
Râul Jiu, unul dintre sistemele fluviale mari ale țării, intră în județul Dolj, imediat în aval de
confluența cu râul Motru și se varsă în Dunăre. Pe teritoriul județului primește afluenții
Argetoaia sau Salcia și Raznic sau Obedeanca, pe dreapta, și Amaradia pe stânga.
Râul Motru își desfășoară cursul în aval de confluența cu Coșuștea, întregul său bazin
aparținând județului Mehedinți. Afluenții săi principali sunt pe partea dreapta, cei mai
importanți dintre aceștia fiind: Coșuștea și Hușnița.
 Caracteristici geologice
Din punct de vedere geotectonic, perimetrul studiat face parte din Platforma Moesică,
Blocul Valah. Cele mai importante fracturi sunt: grupul de falii asociat ridicării oltene
Craiova – Balș – Optași, falia Jiului, falia Motrului.
Pag. 551 / 589
Figura 15-2 Harta geologică a României cu zonele de contact dintre plăcile tectonice
Figura 15-3 Harta geologică a României
Pag. 552 / 589
In urma sondajelor geotehnice, pentru terasamentul căii ferate pe tronsonul Craiova-

Strehaia, a rezultat că succesiunea geologică este, din punct de vedere genetic, de tip
aluvial și ca vârstă aparține cuaternarului etaj holocen superior, fiind reprezentată prin:
pietrișuri, nisipuri, nisipuri de dune și depozite loessoide.
Nivelul hidrostatic al orizontului acvifer freatic de terasă și luncă este situat la adâncimea
de 2/5m și este în funcție de regimul hidric al bazinului râului Jiu (inclusiv afluenții săi).
Din punct de vedere structural-tectonic amplasamentul judeţului Mehedinţi face parte din
Platforma Valaha, unitate structurala aparţinătoare platformei Moesice. Platforma Moesica
se învecinează la N cu falia Pericarpatica, la NE cu Promotoriul Nord Dobrogean, iar la Est
cu falia Dunării care urmăreşte în general cursul fluviului. Structura geologica este
alcătuită din doua etaje structurale: fundamentul (paleozoicmezozoica) şi cuvertura
sedimentara (neogena).
Fundamentul (soclul), care se scufunda treptat dinspre Dunăre către nord, este constituit
din formaţiuni cristaline, peneplenizate, care s-au depus în trei mari cicluri, începând cu
Paleoliticul şi terminând cu Cretacicul. Daca în partea estica a judetului sunt predominante
depozite paleozoice, la adâncimi de 1000-1500 m pana la 5000 m, în partea vestica a
judetului sunt predominante depozitele din Carbonifer (Paleozoic Superior). Peste aceste
depozite s-au depus sedimente mezozoice, jurasice şi cretacice, dominate de calcare,
care au fost semnalate, prin foraje, chiar sub aluviunile Dunării.
În zona au o larga extindere depozitele sedimentare de vârstă mezozoica, multe dintre ele
fiind formate din roci calcaroase ce dau un peisaj carstic deosebit. Subsolul conţine granit,
gresie, piatra de var.
Din punct de vedere geologic tronsonul Craiova-Turnu Severin îmbrăţişează două unităti
structurale majore: avanfosa Carpatilor Meridionali si Platforma Moesica.
În cadrul platformei se disting doua sectoare separate printr-un culoar presarmatian:
culoarul craiovean, orientat N-S. Spre deosebire de sectorul situat la E de acest culoar, cel
de la V este caracterizat prin lipsa Albianului şi celei mai mari părţi a Jurasicului mediu.
Culoarul craiovean la rândul lui este caracterizat printr-o lacuna importanta ce
îmbrăţişează spre extremitatea meridională tot Cretaticul superior şi parte din Cretacicul
inferior. Umplutura culoarului este constituita din depozite sarmaţiene foarte groase cu
nivele psamitice.
Din punct de vedere geologic, tronsonul Turnu Severin-Caransebes se repartizează în
următoarele formaţiuni geologice: domeniul getic, domeniul danubian, parautohtonul de
Severin si depresiuni post-tectonice.
Domeniul getic cuprinde formaţiuni metamorfice si sedimentare care s-au format într-un
spaţiu situat la interiorul arcului carpatic (în partea de nord si vest). Şisturile cristaline sunt
străbătute de granitoide şi roci banatitice.
Domeniul danubian cuprinde formaţiuni metamorfice străbătute de masive eruptive şi
formaţiuni sedimentare formate pe un teritoriu situat la exteriorul catenei, la sud şi est de
cele ale domeniului getic.
Între aceste doua domenii de sedimentare a funcţionat în timpul Mezozoicului o intrafosă
în care s-au format depozite cu caracter predominant de fliş, intrafosă de Severin.
În situaţia actuală domeniul danubian are o poziţie tectonică autohtonă, constituind o
imensa fereastră care cuprinde masivele: Almajului, munţii Cernei şi o parte din podişul
Mehedinţi.
Pag. 553 / 589
Formaţiunile geologice aparţinând domeniului getic înconjoară unitatea danubiană, pe

care o acoperă parţial sub forma unor mari petece cunoscute în munţii Godeanul şi
Tancul, în podişul Mehedinţi şi pe povârnişurile de est ale acestuia, reprezentând resturile
pânzei getice.
Formaţiunile intrafosei de Severin se găsesc în poziţie parautohtona între petecele pânzei
getice din Mehedinti şi autohtonul danubian.
Pe aceasta structura majora s-au instalat, după ultimele miscari cretacice, o serie de
depresiuni şi grabene în care se păstrează formaţiuni post tectonice neozoice.
 Date climatice
Proiectul studiat se desfășoară pe teritoriul a trei județe, și anume: Dolj, Mehedinți,
Caraș-Severin.
 Judeţul Dolj
Teritoriul judetului Dolj apartine în totalitate tipului de clima continentala moderat (94-
95% ţinutului cu climă de câmpie şi 5-6% ţinuturi cu climă de dealuri).
Regimul climatic este caracterizat prin veri foarte calde cu precipitaţii nu prea bogate,
ce cad mai ales sub forma de averse şi prin ierni moderate cu viscole rare şi frecvente,
intervale de încălzire datorate advecţiilor calde dinspre Marea Mediterană.
Figura 15-4 Harta climatică a României
Temperatura aerului înregistrează o scădere uşoara de la S spre N, odată cu creşterea

altitudinii. Mediile anuale ating 11°C la Craiova si 10.0°C în extremitatea de N a judetului.
Mediile lunii celei mai calde, iulie, scad de asemenea, de la S către N: 22.7°C la Craiova si
cca 22.0°C în extremitatea de N a judetului. Mediile lunii celei mai reci, ianuarie, indica
aceeaşi scădere a potenţialului termic de la S către N: -2.5°C la Craiova. Maximele
Pag. 554 / 589
absolute înregistrate până în prezent au atins la 41°C. Minimele absolute au coborât până
la -35,50C la Craiova (25 ianuarie 1963). Numărul mediu anual al zilelor de îngheţ este
100.1 la Craiova.
Raportată la clima ţării noastre, integrată în zona sud-est europeana, definită ca un climat
temperat continental cu uşoare influenţe mediteraneene în special în partea de sud-vest,
clima judeţului Dolj este caracterizată ca fiind blândă şi cu un oarecare deficit de
umezeală.
Iernile, în general , nu sunt aşa de aspre ca în restul ţării. Sunt destul de frecvente cazurile
când, iarna, precipitaţiile atmosferice sunt sub formă lichida, iar valorile temperaturii
oscilează în jur de 0°C.
Primăverile sunt timpurii datorită advecţiilor de aer cald mediteranean care produc uneori
topirea bruscă a zăpezii şi inundaţii.
Verile sunt destul de calde si secetoase sau cu deficit de precipitaţii şi această frecvenţă
tinde să crească.
Toamnele sunt mai calde şi umede, din aceleaşi motive, uneori trecerea spre iarnă este
bruscă, precipitaţiile se intensifică şi dau al doilea maxim secundar din timpul anului.
Umezeala relativa:
- iarna interval Craiova-Filiaşi 84-88%;
- vara interval Craiova-Filiaşi <56%.
 Judeţul Mehedinţi
Clima este temperat continentala cu influente mediteraneene. Temperatura se încadrează
între izoterma de 10°C şi izoterma de 11°C. Temperatura minima -33.8°C a fost
înregistrată pe data de 25 ianuarie 1938 iar maxima +43.5°C la 20 august 1946. În medie,
se înregistrează 55 de zile cu temperaturi sub 0°C si 30 de zile cu temperaturi peste 30°C.
În medie, se înregistrează 120 zile senine pe an. Cea mai mare cantitate de precipitaţii
cade în luna mai, iar cea mai mică în lunile februarie-martie. Ceata este un fenomen
caracteristic primăvara şi toamna.
Media anuala a temperaturii este de +11.5°C. Mediile temperaturii aerului sunt de 23°C în
iulie (cea mai calda luna), în timp ce în cea mai rece luna a anului – ianuarie, este de
+1.95°C.
Fenomenul de îngheţ este specific perioadei reci a anului, primul îngheţ se produce în
prima decadă a lunii octombrie, iar ultimul îngheţ de primăvară este semnalat în aprilie.
Viteza medie a vântului este de 3.6 m/sec, înregistrându-se diferenţieri pe anotimpuri.
Pe teritoriul judetului sunt predominante vanturile de vest, nord-est, direcţii date de
orientarea marilor unităti de relief.
Umezeala relativa:
- iarna interval Filiasi-Baile Herculane 80-84%;
- vara interval Filiaşi-Baile Herculane 56-64%.
 Judeţul Caraş-Severin
Clima judetului este temperata, moderat continentala, cu unele influente sub-
mediteraneene. Temperatura medie multianuala este de 10-11°C în zona de câmpie,
dealurile vestice şi munţii Dognecea, între 4-9°C în munţii Poiana Rusca si Semenic, iar
Pag. 555 / 589
munţii Ţarcu şi Godeanu temperatura medie este de 0°C. Adâncimea de îngheţ variază
între: -0.6m şi -1.3m.
Vanturile principale care bat aici sunt din direcţia vest şi nord-vest, alături de vânturi sub-
mediteraneene din direcţia sud, sud-vest.
Analizând temperatura medie pe anotimpuri, se constată că iernile sunt relativ aspre în
regiunile muntoase (la Cuntu -3.4°C, Semenic -4.8°C, iar pe Ţarcu -8.3°C), în timp ce la
Caransebeş şi Oraviţa se înregistrează valori pozitive. Anotimpul de vara este în general
moderat, comparativ cu cel de iarnă în regiunea muntoasă, temperatura crescând treptat
în depresiuni: Oraviţa (20.1°C), Bozovici (18.8°C), Caransebeş (20.1°C).
Clima în Defileul Dunării este sub-mediteraneana, caracterizată printr-o temperatură
medie anuală mai ridicată decât în restul tarii: 10-11°C, iar la Orşova 11.8°C cea mai
ridicata valoare din tara.
Temperatura medie a lunii ianuarie variază între 0 si -l°C, iar cea a lunii iunie între 21-
23°C. Valoarea maxima a temperaturii înregistrată în judeţul Caraş-Severin a fost de
49.2°C în anul 1946, iar cea minima a fost de -32.2°C înregistrata în anul 1929.
Umezeala relativa:
- iarna interval Băile Herculane-Caransebeş 84-88%;
- vara interval Băile Herculane-Caransebeş 64-72%.
În conformitate cu harta privind repartizarea tipurilor climatice, după indicele de umezeală

Thornthwaite, zona studiată se încadrează în tipurile climatice: I cu Im = -20…..0, II cu Im
= 0…..20 și tipul climatic III cu IM = >20.
Figura 15-5 Harta climaterică a României conform STAS 1709/1-90
Pag. 556 / 589
 Regimul precipitaţiilor
- jud. Dolj: media cantităţilor anuale: interval Craiova-Strehaia 500-600 mm/m2, iar
cantităţi maxime în 24 h: Craiova 85 mm;
- jud. Mehedinți: media cantităţilor anuale: interval Strehaia-Drobeta Turnu Severin
600-700 mm/m2, iar cantităţi maxime in 24 h: Strehaia 89,4 mm, Drobeta Turnu
Severin 171,7 mm, Orşova 114,5 mm.
- jud. Caraș-Severin: media precipitaţiilor anuale variază între 700-800 mm/mp în
zonele joase şi 1400 mm/mp în zonele înalte din munţii Ţarcu şi Godeanu.
 Vulnerabilitatea la depuneri de zăpada

Factorii determinanţi în formarea inundaţiilor importante de pe râurile principale sunt
reprezentaţi în cea mai mare parte de precipitaţiile de durată şi/ sau cantităţile de apă
rezultate din topirea stratului de zăpadă.
Figura 15-6 Harta grosimii stratului de zăpadă în România
Pag. 557 / 589
Figura 15-7 Strategie de inundaţii - stratul de zăpadă
Zonele cu incidenta de depuneri masive de zăpada, în decursul ultimilor ani, au fost

monitorizate de Divizia Trafic Timişoara şi acestea sunt:
- zona cap Y a staţiei Orşova - km 388+200;
- zona macaze cap X partea stânga (fir II) staţia Iablaniţa - km 415+150;
- zona macaze cap X partea stânga (fir I) staţia Mehadia - km 409+150;
- zona macaze cap X partea stânga (fir II) staţia Mehadia Noua - km 408+700.
 Adâncimea de îngheț (Fig. 15.8)
Adâncimea maximă de îngheţ pentru terenurile traversate de traseul de cale ferată pe
intervalul Craiova - Caransebeş, conform STAS 6054/ 77, variază între 60 – 90 cm astfel:
- Craiova – Filiaşi (70–80 cm);
- Filiaşi-Orşova (60–70 cm);
- Orşova-Caransebeş (80–90 cm).
Pag. 558 / 589
Figura 15-8 Zonarea adâncimilor maxime de îngheț
 Încărcări date de vânt

Regimul eolian:
- jud. Dolj: viteza medie anuala: Craiova 1,2-4,3 m/s, direcţia vântului predominant:
Craiova E, frecventa: Craiova 26,3%.
- jud. Mehedinți: viteza medie anuala: Strehaia 4 m/s, Drobeta Turnu Severin 4,5-6
m/s, Orşova 4-7m/s, direcţia vântului predominant: Strehaia V, Drobeta Turnu
Severin NV, V, Orşova E, frecventa: Strehaia 15%, Drobeta Turnu Severin 12-13%,
Orşova 20%.
- jud. Caraș-Severin: viteza medie anuală: Orşova 4-7m/s, Caransebeş 6,5 m/s,
direcţia vântului predominant: Orşova E, Caransebeş SE, frecventa: Orşova 20%,
Caransebeş 34%.
În zona cercetată, valoarea de referință a presiunii dinamice a vântului este qb = 0,4
– 0,7 kPa, având IMR = 50 de ani, conform „Codului de proiectare, Evaluarea acţiunii
vântului asupra construcţiilor”, indicativ CR-1-1-4/2012.
Pag. 559 / 589
Figura 15-9 Zonarea în funcţie de acţiunea vântului
 Încadrarea amplasamentului în zone de risc natural

La nivel de macrozonare a ariei studiate, încadrarea în zonele de risc natural s-a facut în
conformitate cu Legea nr. 575/ noiembrie 2001 “Lege privind aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului national – Secţiunea a V-a: zone de risc natural”.
Riscul este o estimare matematică a probabilităţii producerii de pierderi umane şi materiale
pe o perioadă de referinţă viitoare şi într-o zonă dată pentru un anumit tip de dezastru
(cutremure de pământ, alunecări de teren şi inundaţii).
 Cutremurele de pământ (Fig. 15.10)
Perimetrul investigat este situat în zona de intensitate seismică, pe scara MSK, de 6,
71 şi 82, conform Legii Nr. 575/2001, cu o perioada medie de revenire de cca. 50-100 de
ani.
Figura 15-10 Planul de amenajare a teritoriului naţional. Secţiunea a V-a. Zone de risc natural.
Cutremure de pământ
Pag. 560 / 589
 Alunecări de teren
Alunecările de teren reprezintă deplasări ale rocilor care formează versanţii unor munţi,
dealuri, lucrări de hidroamelioraţii sau alte rambleuri construite de oameni. Deplasările
rocilor se pot produce de-a lungul pantei sau lateral, ca urmare a unor fenomene naturale
sau chiar ca urmare a unor activităţi umane.
Alunecările de teren nu produc pierderi şi distrugeri la fel de mari ca alte dezastre, ele sunt
însă periculoase putând conduce la distrugerea unor construcţii prin deplasarea stratului
de roci sau prin acoperire.
De asemenea, alunecările de teren pot bara cursul unor ape curgătoare, creând lacuri de
acumulare temporare sau permanente, pot produce chiar distrugerea unor baraje prin
formarea unui val puternic, la pătrunderea în lac, în mod brusc a unui volum mare de rocă.
În România, alunecări de teren semnificative au avut loc în anii 1979, 1983, 1997 şi în
perioada 2000-2012, circa 757 km2 şi 2.144.258 de locuitori din mediul urban sunt în zone
cu potenţial ridicat de producere a alunecărilor.
Figura 15-11 Harta cu intensitatea epicentrelor în România
Cauzele alunecările de teren pot fi:

a) naturale:
 modificarea nivelului apelor subterane,
 ploi torenţiale.
Aceste fenomene acţionează asupra coeziunii manifestate între particule, micşorând-o
astfel încât aceasta nu se mai poate opune acţiunii greutăţii versantului şi a celorlalte
încărcări verticale, ducând la prăbuşirea (alunecarea) versantului.
 mişcarea seismică.
Aceasta generează pe lângă fenomenul descris mai sus şi un alt fenomen numit
lichefierea nisipurilor saturate. Acest fenomen are particularitatea de a produce alunecări
chiar în terenuri orizontale, atunci când straturi de pământ cu oarecare coeziune sunt
Pag. 561 / 589
aşezate pe roci moi care-şi pierd o mare parte din rezistenţă în timpul cutremurului,
datorită lichefierii.
 eroziunea se datorează acţiunii apei sub diferite forme (infiltraţie, fenomen caustic).
Conform Legii nr. 575/2001 pentru tronsonul studiat, riscul la alunecări de teren exista în
următoarele unităţi administrativ – teritoriale:
Judeţul Dolj
Poz. Conform
Comuna Risc
Lg.575-2001
369. Breasta ridicat
370. Bucovăţ ridicat
371. Bulzeşti ridicat
scăzut-
372. Caraula
ridicat
373. Carpen ridicat
374. Drănic scăzut
375. Fărcaş ridicat
376. Greceşti ridicat
377. Secu ridicat
378. Ţuglui scăzut
379. Valea Stanciului scăzut
380. Vârvoru de Jos ridicat
381. Vela ridicat
Judeţul Mehedinţi
Poz. Conform
Oraşul Risc
Lg.575-2001
601. Baia de Aramă mediu
602. Orşova mediu
603. Strehaia ridicat
scăzut-
604. Vânju Mare
ridicat
Comuna Risc
607. Brezniţa-Motru ridicat
608. Brezniţa-Ocol ridicat
610. Butoieşti ridicat
621. Husnicioara ridicat
622. Ieşelniţa mediu
623. Ilovăţ mediu
631. Prunişor ridicat
632. Rogova ridicat
Pag. 562 / 589
633. Stângăceaua ridicat

634. Sviniţa mediu
635. Şimian ridicat
637. Tâmna ridicat
Judeţul Caraş- Severin Orasul Risc
Comuna
409. Bolvaşniţa mediu
mediu-
429. Slatina-Timiş
ridicat
b) generate de activitatea omului

 realizarea unor lucrări de investiţii în apropierea versanţilor. Alunecarea de teren
din această cauză se datorează faptului că încărcarea terenului creşte semnificativ cu
realizarea unor construcţii, modificând echilibrul de moment al versantului;
 despăduriri şi decopertări ale vegetaţiei. Aceste activităţi duc la creşterea umidităţii
versantului şi prăbuşirea acestuia prin slăbirea forţelor de coeziune dintre particule.
Figura 15-12 Harta privind vulnerabilitatea la alunecari de teren
În judeţul Dolj sub acest aspect se poate include ca zonă ce necesită reconstrucţia
ecologică zona nisipurilor din stânga Jiului recunoscută în triunghiul Sadova-Bechet-
Corabia, unde datorită tăierilor neraţionale a perdelelor de protecţie s-a intensificat
fenomenul de deşertificare şi extindere a zonei de aridizare. Defrişările masive şi ploile
abundente din ultimii ani au mărit incidenţa alunecărilor de teren în judeţul Dolj, în special
Pag. 563 / 589
în zonele caracterizate de soluri preponderent argiloase şi în consecinţă expuse riscului

producerii acestor calamităţi.
Alunecările de teren nu sunt caracteristice pentru judeţul Mehedinti, însă în ultimii ani s-au
produs multe astfel de fenomene ca urmare a precipitaţiilor abundente căzute, a
defrişărilor masive şi a lipsei, in ultimii ani de lucrări de consolidare a malurilor şi
versanţilor de-a lungul arterelor de circulaţie.
Cauzele alunecărilor de teren sunt o consecinţă a unor acţiuni de durată provocate de o
serie de factori externi ce acţionează asupra versanţilor sau a taluzurilor. Aceşti factori pot
fi naturali sau antropogeni. De cele mai multe ori cedarea se produce datorită cumulării
efectelor acestora asupra masei de pământ.
Figura 15-13 Harta cu zone de risc natural
Factorii climato-meteorologici sunt reprezentaţi de precipitaţii, temperatură, fenomenul de

îngheţ-dezgheţ, acţiunea vântului etc. Precipitaţiile sunt fenomene ce joacă un rol
determinant în declanşarea şi evoluţia alunecărilor de teren.
O perioadă cu precipitaţii abundente poate provoca schimbări la nivelul stării de
tensiuni din interiorul masivului de pământ. Infiltrarea precipitaţiilor duce la o creştere a
presiunii hidrostatice ce provoacă schimbarea consistenţei pământului şi deci o reducere a
coeziunii şi a unghiului de frecare interioară. Astfel forţele de alunecare care se dezvoltă în
masiv depăşesc rezistenţa la forfecare a terenului producându-se cedarea.
Pag. 564 / 589
ZONE CU POTENŢIALE ALUNECĂRI DE TEREN

Jud. MEHEDINŢI - Minova – Bistriţa – Prunişor;
Poiana – Simian;
Figura 15-14 Harta cu macrozonarea teritoriullui României la riscul alunecărilor de teren
Un efect negativ îl are şi dezgheţul care provoacă o creştere a umidităţii pământului, a

forţelor de alunecare şi o scădere a valorii rezistenţei la forfecare. Majoritatea factorilor
mecanici naturali care duc la apariţia alunecărilor sunt direct dependenţi de prezenţa
apelor de suprafaţă şi a apelor subterane. Apele de suprafaţă exercită o acţiune de
eroziune permanentă a malurilor şi a bazei versanţilor. Fenomenul conduce la micşorarea
forţelor de rezistenţă fapt ce determină reducerea stabilităţii versantului până în faza
echilibrului limită la care are loc declanşarea alunecării.
Acţiunea apelor subterane asupra pământurilor se manifestă prin presiunea apei din
pori, presiunea de filtrare şi procesul de sufoziune, la care se adaugă modificarea în timp
a proprietăţilor fizico-mecanice, reducerea mineralizaţiei apei din pori şi efectul negativ al
ridicării nivelului apei subterane.
Pag. 565 / 589
Figura 15-15 Harta cu clasificarea alunecărilor de teren
Teritorii afectate de alunecările de teren conform Legii 575/22 oct.2001

Nr. Oraş/ Potenţialul de producere a Tipul alunecării-
Judeţ
crt. Comuna alunecărilor primara/reactivă
Caras- Bolvasnit
1 mediu reactivă
Severin a
Caraş- Slatina-
2 mediu-ridicată reactivă
Severin Timiş
3 Mehedinti Orşova mediu primară
4 Mehedinti Strehaia ridicat primară
5 Mehedinti Butoieşti ridicat primară
6 Mehedinti Prunişor ridicat primară
7 Mehedinti Simian ridicat primară
8 Mehedinti Tâmna ridicat primară
Şocurile şi vibraţiile produse în special de cutremurele de pământ sunt alţi factori mecanici
naturali care produc în terenuri oscilaţii de diferite frecvenţe şi respectiv o variaţie a
eforturilor putând afecta starea de echilibru a taluzului.
Dintre factorii determinanţi, declanşatori, cei mai activi sunt cei legaţi de acţiunea apei sub
diverse forme. Precipitaţiile atmosferice, prin acţiunea lor îndelungată, se înscriu în
categoria factorilor pregătitori. Caracterul torenţial, după perioade de uscăciune, conduce
la declanşarea unor alunecări de teren.
Complexitatea şi multitudinea formelor în care alunecarile de teren se pot produce este
datorata numeroşilor factori care determina declanşarea fenomenului.
Pag. 566 / 589
 Inundabilitatea
Starea infrastructurii de transport este influenţată în mod semnificativ de condiţiile
climatice şi meteorologice. Distribuţia temporală şi spaţială a precipitaţiilor (ploaie şi
zăpadă) are un rol important, în mod deosebit, deoarece afectează semnificativ inundaţiile
şi procesul de eroziune.
Inundaţiile sunt cauzate de cantităţi substanţiale de precipitaţii sau de topirea zăpezii.
Din punct de vedere hidrologic şi risc potenţial de inundaţii, linia de cale ferată Craiova-
Caransebeş poate fi împărţită în sectoare cu caracteristici relativ omogene:
Figura 15-16 Harta cu risc potenţial la inundaţii
Risc la inundatii
Nr.crt Zone afectate Tip de risc
1 Craiova-Filiasi risc semnificativ
2 Filiasi-Strehaia risc semnificativ
3 Strehaia-Drobeta Turnu-Severin risc semnificativ
4 Drobeta Turnu Severin - Orsova risc semnificativ
5 Sectorul Orsova - Mehadia risc potential ridicat
6 Mehadia - Teregova potential limitat
7 Teregova - Caransebeș potential mare
Sector Craiova – Filiaşi

Calea ferată rulează într-o zona de câmpie, urmând cursul râului Jiu în direcţie nord-vest,
mergând întotdeauna de-a lungul malul drept al râului. Lângă oraşul Işalniţa, râul
Amăradia, un afluent stâng al râului Jiu, este traversat. Este o zonă caracterizată de
suprafeţe mari care permit inundarea râului Jiu, care se caracterizează prin această
întindere ca un risc potenţial de inundaţii semnificative.
Pag. 567 / 589
Figura 15-17 Risc potenţial la inundaţii pentru sectorul Craiova – Filiaşi
Sector Filiaşi – Strehaia

Acest sector este situat în partea de nord a Podiş Getic. Lângă Filiaşi se află confluenţa
râurilor Motru şi Jiu, de unde calea ferată urmăreşte cursul râului Motru, rămânând în
dreptul geografic. Cursul râului Motru prezintă în această secţiune un risc potenţial
semnificativ de inundaţii. Dintre Filiaşi şi localitatea Stanagaceaua, între calea ferată şi
râului Motru se află DN6.
Figura 15-18 Risc potenţial la inundaţii pentru sectorul Filiaşi – Strehaia
Sectorul Strehaia - Drobeta Turnu-Severin

Acest sector este situat în cea mai înalta parte a Podişul Getic, ajungând pe malul stâng al
Dunării. De la Strehaia calea ferată urmăreşte cursul râului Huşniţa până în oraşul
Prunişor; linia de cale ferată se desfăşoară în apropierea albia activă al râului, ceea ce
face ca riscul potenţial în caz de inundaţii să fie semnificativ.
Pag. 568 / 589
De la Prunişor la Drobeta Turnu-Severin linia de cale ferată traversează o zonă

caracterizată printr-un risc potenţial scăzut de inundaţii care separă bazinul hidrografic al
râului Huşniţa de fluviul Dunărea, care este atins în vecinătatea localităţii Simian.
Figura 15-19 Risc potenţial la inundaţii pentru sectorul Strehaia – Drobeta Turnu Severin
Sectorul Drobeta Turnu Severin – Orşova

De la Drobeta Turnu Severin până la Porţile de Fier, calea ferată urmează cursul Dunării
de-a lungul malului stâng (drept geografic) într-o zona montană, în corespondenţă cu
pantele sudice ale Munţilor Mehedinţi. Între calea ferată şi cursul fluviului Dunărea este
DN6 DN. Pornind de la Porţile de Fier şi până la Orşova, calea ferată trece în stânga
geografică a Drumului Naţional DN6 şi se afla direct lângă malul Dunării.
Figura 15-20 Risc potenţial la inundaţii pentru sectorul Drobeta Turnu Severin – Orşova
Pag. 569 / 589
Sectorul Orşova – Mehadia

Plecând de la Orşova linia de cale ferată este orientată spre sud-nord şi se desfăşoară de-
a lungul Culoarului Timiş-Cerna, coridorul care traversează Carpaţilor Meridionali pe
cursul râurilor omonime. Cursul râului Cerna este urmat până la localitatea Mehadia, un
sector caracterizat de un risc potenţial ridicat de inundaţii.
Figura 15-21 Risc potenţial la inundaţii pentru sectorul Orşova – Mehadia
Pag. 570 / 589
Sectorul Mehadia – Teregova

Calea ferată urmează în acest sector cursul râului Bela Reca, care se caracterizează
printr-un risc potenţial limitat de inundaţii.
Figura 15-22 Risc potenţial la inundaţii pentru sectorul Mehadia – Teregova
Pag. 571 / 589
Sectorul Teregova – Caransebeş

La Teregova, calea ferată ajunge în valea râului Timiş care este urmată până la
ajungerea la Caransebeş şi care prezintă un risc potenţial mare de inundaţii.
Figura 15-23 Risc potenţial la inundaţii pentru sectorul Teregova – Caransebeş

În ansamblu, sectorul feroviar dintre Craiova şi Caransebeş are multe sectoare expuse
riscului ridicat de inundaţii, fapt confirmat de întreruperile relativ frecvente ale circulaţiei
trenurilor ca urmare a creşterii nivelului apei în zonele învecinate. Inundaţiile se produc
atunci când apele de suprafaţă acoperă pământul care în mod normal este uscat sau când
apele depăşesc locurile închise normal. Cel mai răspândit pericol dintre toate, inundaţiile
pot apărea datorită precipitaţiilor anormal de mari, cea mai importantă cauză a inundaţiilor
este ploaia excesivă.
Situaţia riscului la inundaţii pentru zonele traversate de linia cf Craiova - Caransebeş
Administraţia Sector cu risc potenţial
bazinală la inundaţii
Jiu Jiu -Motru
Banat Nera -Cerna
Bega-Timiş -Caraş
Banat
Severin
Dobrogea Dunărea
Pag. 572 / 589
Vulnerabilitatea la inundaţii
Ministerul transporturilor a realizat printr-un program PHARE - Asistentă pentru elaborarea
unei strategii de prevenire a daunelor produse de inundaţii asupra reţelei de transport din
România (RO 2005/017/690.01.02).
Principalul obiectiv al măsurilor adoptate prin proiect este acela:
- de a îmbunătăţi starea tehnică generală a structurilor - poduri - şi de a spori
capacitatea acestora de rezistentă la fenomene cum ar fi viiturile rapide,
alunecările de teren, cât si tasarea substructurii feroviare;
- modernizarea sectoarelor de cale ferată supuse riscurilor.
Conform datelor disponibile, în aprilie 2005 au avut loc viituri ce au afectat Banatul, în
sectoarele de râu Timiş - Teregova.
Figura 15-24 Harta cu risc potential semnificativ la inundatii
Pag. 573 / 589
Figura 15-25 Strategie inundaţii - cotele de risc inundaţii pentru cai ferate
Figura 15-26 Strategie de inundaţii - cotele de risc inundaţii pentru podurile feroviare
Pag. 574 / 589
Inundaţii pe râul Motru în sectorul Drobeta-Turnu Severin - Strehaia, între staţiile Igiroasa şi
Prunişor (04.05.2014)
Inundaţii ale râului Cerna în sectorul Orşova Mehadia, dintre localităţile Topleţ şi Valea
Cernei (15.09.2014)
 Seismicitatea
Conform hărţilor seismice (codul de proiectare seismică P 100-1/2013), arealul în
care se găseşte amplasamentul studiat are următoarele caracteristici generale:
- valoarea perioadei de control (colţ) Tc a spectrului de răspuns pentru intervalul
studiat este cuprinsă între Tc = 0,7 - 1,0 sec. – Fig. 15.27;
Pag. 575 / 589
- hazardul seismic pentru proiectare este descris de valoarea de vârf a acceleraţiei

seismice orizontale a terenului care are valori cuprinse între ag = 0,15 - 0,20 g,
determinată pentru un interval mediu de recurenţă IMR = 225 ani și probabilitate de
depășire în 50 de ani (P100 – 1/2013)
Figura 15-27 Valoarea perioadei de colţ
Figura 15-28 Zonarea valorilor de vârf ale acceleraţiei terenului pentru proiectare (ag)
Pag. 576 / 589
Zona seismogenă danubiană (DA) ce cuprinde extremitatea vestică a unităţii orogenice a

Carpaţilor Meridionali, a fost retrasata decuplat de zona Banatului (BA) si extinsa către NE
pentru a include seismicitatea recent înregistrata în zona Tg. Jiu precum şi o serie de
evenimente istorice din aceasta arie. Rata activităţii seismice este relativ înaltă, mai ales la
graniţa cu Serbia, traversând Dunărea. Cel mai puternic eveniment înregistrat este cel din
18.07.1991, cu MW =5.6. Mecanismul acestui eveniment este o faliere normală, cu axa T
orientată aproximativ N-S, în concordanţă cu regimul extensional din Carpaţii Meridionali.
Figura 15-29 Zonarea seismica a teritoriului Romaniei. Intensitati pe scara MSK, conform SR
11100–1:93
Riscurile impuse de schimbările climatice căii ferate

Riscurile provocate de schimbările climatice asupra trasportului feroviar sunt deteriorarea
infrastructurii şi lipsa de comfort termic provocat călătorilor, manifestate prin următoarele:
- producerea unor pagube importante asupra infrastructurii de transport feroviar
cauzate de alunecările de teren şi inundaţii;
- eroziunea infrastructurii căii ferate;
- afectarea condiţiilor şi a regimului de transport ca urmare a intensităţii crescute a
evenimentelor meteorologice extreme;
- variaţiile de temperatură vor afecta materialele folosite şi soluţiile tehnice;
- șinele liniilor ferate se curbează, în cazul temperaturilor ridicate, conducând la
limitări de viteză și utilizare;
- infrastructura (culeele de pod, pilele de pod, taluzurile feroviare) este potențial
vulnerabilă la efectele precipitațiilor mai intense și a frecvenței crescute a viiturilor
rapide;
- disconfort pentru călători ca urmare a creşterii temperaturii şi în condiţiile unui preţ
de călătorie ridicat ca urmare a necesităţii recuperării pagubelor produse la
infrastructură;
Pag. 577 / 589
- producerea de perturbări în regimul de transport al mărfurilor şi în consecinţă şi

asupra costurilor aferente;
- creşterea volumului necesar de investiţii pentru construirea şi întreţinerea
infrastructurilor de transport.
Riscurile pot fi grupate în șase categorii principale, după cum urmează:
- scăderea durabilităţii;
- reducerea anduranței;
- riscuri geotehnice;
- eforturi suplimentare asupra structurii;
- fenomene naturale extreme;
- riscuri operaționale.
 Scăderea durabilităţii – degradarea accelerată a suprastructurii și a

substructurii
Un risc foarte relevant pe care schimbările climatice îl exercită asupra lucrărilor de
infrastructură, este reprezentat de o rată crescută de deteriorare și degradare a
materialelor folosite în construcţia acestora. Schimbările climatice, manifestate sub forma
unor temperaturi mai ridicate, precipitații crescute în unele regiuni, creșterea umidității
relative în unele regiuni în anumite scenarii și concentrații mai mari de carbon în atmosferă
promovează deteriorarea accelerată.
Posibila creștere a radiațiilor solare în anumite zone poate duce la apariţia unui alt tip de
risc de degradare, și anume fotodegradarea. Studiile de specialitate sugerează că un nivel
crescut al componentei UV-B a radiației solare afectează în mod semnificativ deteriorarea
produsă de lumină a materialelor sintetice și naturale.
Biodegradarea materialelor poate fi, de asemenea, influențată de viitoarele schimbări
climatice. Creșterea organismelor care provoacă fenomenul de biodegradare este
susținută de temperaturile mai ridicate, umiditatea relativă mai mare în unele regiuni în
anumite scenarii și o cantitate de precipitații mai mare.
 Reducerea anduranței structurii

Creșterea temperaturilor medii anuale, precum și valurile de căldură mult mai frecvente
pot avea efecte semnificative asupra căilor de rulare a proiectelor de infrastructură.
Conform datelor din literatura de specialitate, umiditatea relativă scăzută, coroborată cu
temperaturile mai ridicate, reprezintă factori ce duc la o rată mai mare de deformare a
betonului, conducând în timp la afectarea siguranţei suprastructurii.
Totodată, posibilele radiații solare mai crescute în unele zone pot crește gradientul de
temperatură între partea superioară și inferioară a punților de rulare și poate duce la
creșterea stresului termic asupra acestora.
 Riscuri geotehnice
Există aspecte ale evoluției climei care pot influența stabilitatea taluzurilor și apariția
alunecărilor de teren. De exemplu, pierderea potențială a unor specii de vegetație din
cauza temperaturilor ridicate poate pune în pericol stabilitatea taluzurilor. Acest lucru se
datorează pierderii contribuției vegetației la stabilitatea pantei. În plus, schimbarea
Pag. 578 / 589
evoluției vânturilor și curgerea mai rapidă a apei, pot duce la o rată mai rapidă de eroziune
a versanților laterali.
 Eforturi suplimentare asupra structurii

Creşterea frecvenţei fenomenelor de ceaţă densă duce la scăderea vizibilităţii, mărind
riscul coliziunilor între vehicule sau între vehicule și elementele podurilor de cale ferată.
De asemenea, creșterea prognozată a nivelului precipitațiilor poate cauza pierderea
stabilităţii autovehiculelor pe calea de rulare și, implicit, producerea de accidente, ce pot
afecta suprastructura podului de cale ferată, prin eforturi suplimentare induse şi prin
producere de incendii.
 Riscuri datorate fenomenelor naturale extreme

Inundațiile sunt cunoscute ca fiind unul dintre cele mai dăunătoare şi costisitoare riscuri
naturale pentru lucrările de infrastructură.
De asemenea, creșterea intensității şi a frecvenței furtunilor puternice, precum și a
incendiilor de vegetație, pot produce pagube semnificative asupra infrastructurii.
 Riscuri operaționale
Dacă schimbările climatice vor determina apariția gheții pe structura podului, se așteaptă o
creștere a restricțiilor pe porțiunile de interes, precum și o creștere a riscului de accidente,
datorate deraierii trenurilor.
Rareori poate fi identificată o singură cauză atribuită unei defecțiuni a structurii, unele
dintre riscurile menţionate anterior fiind interdependente. Prin urmare, este foarte
important să se ţină cont de aceste riscuri în mod holistic, nu ca fenomene izolate.
g) Riscurile pentru sănătatea umană – de exemplu, din cauza contaminării

apei sau a poluării atmosferice
În perioada de execuție, principalele surse de impact asupra așezărilor umane și a altor

obiective de interes public, determinate de lucrările desfășurate sunt:
- scurgeri accidentale de poluanţi în apa de suprafaţă;
- generarea de emisii şi praf în timpul execuţiei lucrărilor şi a circulaţiei utilajelor şi
mijloacelor de transport;
- zgomotul şi vibraţiile produse ca urmare a lucrărilor executate;
- depozitarea necontrolată a deșeurilor și materialelor.
Transportul deşeurilor periculoase se efectuează de către societăţi autorizate din punct de
vedere al mediului şi care deţin dotările şi echipamentele necesare, conform prevederilor
ADR.
Pentru a se evita producerea unor poluări accidentale, materialele de construcții nu se vor
depozita pe malurile apelor de suprafață, iar utilajele, echipamentele și mijloacele de
transport folosite vor avea inspecția tehnică la zi.
Cantitățile de poluanți care pot ajunge în mod obișnuit în perioada de execuție în apa de
suprafață nu vor afecta ecosistemele acvatice sau folosințele de apă. Numai prin
Pag. 579 / 589
deversarea accidentală a unor cantități semnificative de combustibili, uleiuri sau materiale

de construcții s-ar putea produce daune mediului acvatic.
Se va monitoriza calitatea apei de suprafață, în timpul perioadei de execuție, pentru a
determina eventuale contaminări ale acesteia și a putea interveni rapid în caz de scurgeri
accidentale de poluanți.
Implementarea proiectului poate avea un impact important asupra calităţii atmosferei din
zona de lucru şi din zonele adiacente acesteia. Aceasta constituie, pe de o parte, o sursă
de emisii de praf, iar pe de altă parte, o sursă de emisie a poluanţilor specifici arderii
combustibililor fosili, respectiv oxizi de carbon, azot şi sulf, metan, amoniac, particule în
suspensie, hidrocarburi aromatice policiclice (HAP) şi compuşi organici volatili (COV).
Dintre aceștia, particulele în supensie, dioxidul de azot și dioxidul de sulf sunt considerați
cei mai nocivi pentru sănătatea umană de către Organizația Mondială a Sănătății (O.M.S).
În continuare este descris efectul principalilor poluanți ce caracterizează calitatea aerului
ambiental în perioada de execuție a proiectului, asupra sănătăţii umane.
Monoxidul de carbon
Studiile epidemiologice au pus în evidență patru tipuri de efecte asupra sănătății umane,
asociate cu expunerile la monoxid de carbon (în special cele care produc niveluri ale
carboxi-hemoglobinei COHb sub 10%):
- efecte cardiovasculare;
- efecte neurocomportamentale;
- efecte asupra fibrinolizei;
- efecte perinatale.
Nivelurile ridicate ale COHb determină și efecte secundare, ca de exemplu schimbări în
pH-ul sângelui și în fibrinoliză, reducerea greutății fătului la naștere și dezvoltarea
postnatală întârziată.
Un segment important al populației asupra căruia se manifestă efectele cardiovasculare
ale expunerii la CO este reprezentat de bolnavii de angină pectorală, la care, agravarea
anginei apare uneori chiar sub 2% COHb.
Alte segmente ale populației supuse unui risc crescut sunt: femei însărcinate, copii mici și
vârstnici; bolnavi de bronșită cronică și enfizem pulmonar; tinerii cu tulburări cardiace sau
respiratorii grave; persoanele cu tulburări hematologice; persoanele cu forme genetice
neuzuale ale hemoglobinei asociate cu reducerea capacității de oxigenare; persoanele
tratate cu medicamente depresive.
Valoarea limită stabilită conform Legii nr. 104/2011 pentru CO este:
- 10.000 µg/m3 valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore.
Lucrările de execuție a proiectului sunt locale, temporare şi se estimează că NU vor
depăşi concentraţia maxim admisibilă de CO, stabilită prin STAS 12574-87 privind
condiţiile de calitate a aerului din zonele protejate, respectiv prin Legea nr. 104/2011
privind calitatea aerului înconjurător, în condiţiile respectării măsurilor propuse.
Dioxidul de azot
Dioxidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz foarte toxic pentru oameni. Expunerea la
concentrații ridicate poate fi fatală, iar la concentrații reduse afectează țesutul pulmonar.
Pag. 580 / 589
Populația expusă la acest tip de poluanți poate avea dificultăți respiratorii, iritații ale căilor
respiratorii, disfuncții ale plămânilor. Expunerea pe termen lung la o concentrație redusă
poate distruge țesuturile pulmonare ducând la emfizem pulmonar.
Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant sunt copiii.
Valorile limită stabilite de O.M.S. pentru NO2 sunt:
- 200 µg/m3 medie orară;
- 40 µg/m3 medie anuală.
depăşi concentraţia maxim admisibilă de NO2, stabilită prin STAS 12574-87 privind
Dioxidul de sulf
Calea de pătrundere a dioxidului de sulf în organism este tractul respirator. Efectele atât la
expunerea pe termen scurt (10-30 minute), cât și la expunerea pe termen mediu (24 ore)
și lung (an) sunt legate de alterarea funcției respiratorii.
Expunerea repetată la concentrații mari pe termen scurt combinată cu expunerea pe
termen lung la concentrații mai mici crește riscul apariției bronșitelor cronice, în special la
fumători. Expunerea pe termen lung la concentrații mici conduce la efecte în special
asupra subiecților sensibili (astmatici, copii, oameni în vârsta).
În ceea ce privește aerosolii acizi (acid sulfuric și sulfați), trebuie spus că expunerea la
aerosolii de acid sulfuric și la aerosolii de sulfat duce la creșterea morbidității prin afecțiuni
pulmonare ca: bronșite astmatice alergice și bronșite cronice.
Dioxidul de sulf și particulele în suspensie au efect sinergic, asocierea acestor poluanți
conduce la creșterea mortalității, morbidității prin afecțiuni cardiorespiratorii și a
deficiențelor funcției pulmonare.
Valorile limită stabilite conform Legii nr. 104/2011 pentru SO2 sunt:
- 350 µg/m3 medie orară;
- 125 µg/m3 medie zilnică.
depăşi concentraţia maxim admisibilă de SO2, stabilită prin STAS 12574-87 privind
Particule în suspensie
Acestea sunt particulele solide netoxice cu diametru de max 20 µm, care pătrund prin
tractul respirator în plămân, unde se depun. Atunci când cantitatea inhalată într-un interval
de timp depașește cantitatea ce poate fi eliminată în mod natural apar disfuncții ale
plămânului, începând cu diminuarea capacității respiratorii și a suprafeței de schimb a
gazelor din sânge. Aceste fenomene favorizează instalarea sau cronicizarea afecțiunilor
cardiorespiratorii.
În cazul în care particulele contin substante toxice (metale, HAP), acestea devin foarte
agresive, eliberarea in plasma si in sange a ionilor metalici sau a radicalilor organici grei
conducand in functie de metal si de doza, la tulburari accentuate.
Valorile limită stabilite conform Legii nr. 104/2011 pentru PM10 sunt:
Pag. 581 / 589
- 50 µg/m3 medie zilnică;

- 40 µg /m3 medie anuală.
depăşi concentraţia maxim admisibilă de pulberi în suspensie, stabilită prin STAS
12574-87 privind condiţiile de calitate a aerului din zonele protejate, respectiv prin Legea
nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, în condiţiile respectării măsurilor
propuse.
Hidrocarburile aromatice policiclice

Hidrocarburile polinucleare (sau policiclice) aromatice au o solubilitate relativ scăzută în
apă, dar sunt absorbite ușor de particule.
Căile de pătrundere în organismul uman sunt reprezentate atât de aer (prin inhalare), cât
și de apa de băut și mâncare.
Efectele la nivelul organismului uman sunt toxicologice și carcinogene. HAP – urile
inhalate sunt susceptibile de producerea cancerului pulmonar.
Din cauza potențialului lor cancerigen, pentru HAP nu poate fi recomandat nici un nivel de
siguranță.
Compuși organici volatili

Compușii organici volatili sunt substanțe chimice organice care se evaporă ușor. De
exemplu, formaldehida este un compus organic volatil nemetanic cu efecte iritante.
S-au evidențiat efecte cancerigene la animale, dar testele pe subiecți umani nu au condus
la concluzii certe. Formaldehida face parte din grupa 2B a substanțelor cancerigene
(conform IARC - International Agency for Research on Cancer).
Poluarea atmosferică poate provoca afecțiuni cardiovasculare și respiratorii, precum și
cancer, fiind principala cauză legată de mediu a deceselor premature în UE. Aceasta are
un impact negativ și asupra calității apei și solului și dăunează ecosistemelor prin
eutrofizare (excesul de poluare cu azot) și ploaie acidă.
În sensul prevenirii apariției îmbolnăvirilor profesionale, este obligatoriu a se respecta
valorile limită maxime stabilite pentru substanțe toxice și pulberi în atmosfera zonelor de
muncă, prevăzute în cadrul Hotărârii nr. 584 din 2018 pentru modificarea HG nr.
1.218/2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă pentru
asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici.
În perioada de execuție a lucrărilor la calea ferată nu se vor înregistra depășiri ale
concentrațiilor maxim admise de substanțe toxice în atmosfera zonei de muncă, în
condiţiile respectării stricte a măsurilor propuse.
Considerând totodată perioada scurtă de execuție a lucrărilor propuse, se poate aprecia
că nu există riscul apariției unor boli profesionale prin expunerea la noxele generate de
aceste activități.
Poluarea fonică din timpul execuţiei are un caracter temporar, eşalonat şi etapizat.
Efectele surselor de zgomot şi vibrații, din perioada de execuție a lucrărilor, se suprapun
peste zgomotul existent, produs în prezent de circulaţia pe drumurile existente.
Prin respectarea măsurilor impuse la capitolul VI pentru factorul de mediu zgomot, nivelul
de zgomot şi de vibraţii se va încadra în limitele impuse de legislația în vigoare.
Pag. 582 / 589
Impactul negativ generat de realizarea proiectului se manifestă în perioada de execuție,

în principal, prin:
- disconfortul populației riverane cauzat de prezența șantierului, care atrage după
sine activități producătoare de zgomot, creșterea concentrației de pulberi, precum și
prezența utilajelor de construcție în mișcare;
- posibile conflicte de circulație din cauza autovehiculelor de tonaj ridicat, care
transportă materialele de construcție;
- dezagrementul locuitorilor și trecătorilor, cauzat de deșeurile generate de activitățile
de construcție depozitate necontrolat;
- schimbarea folosinței terenului pe care se va proiecta structura propusă.
În perioada de exploatare, principala sursă care ar putea influența negativ calitatea vieții
locuitorilor este circulația trenurilor pe linia de cale ferată, care produce zgomot și vibrații.
La reducerea zgomotului vor contribui elementele de ecranare propuse prin proiect.
Linia de cale ferată Craiova - Caransebeș va fi electrificată pe toată lungimea acesteia, iar
emisiile de gaze responsabile vor fi nesemnificative.
Toate clădirile, ce vor asigura desfăşurarea traficului feroviar, în urma lucrărilor de
modernizare vor fi mult mai eficiente energetic, adoptându-se un sistem de încălzire cât
mai puţin poluant.
Ca o concluzie generală, se apreciază că populația din zonele imediat adiacente NU va fi
afectată prin expunerea la poluanţii emişi de lucrările desfăşurate, în condițiile adoptării
măsurilor pentru protecția mediului, inclusiv pentru reducerea zgomotului și vibraţiilor, în
perioada de execuție, precum nici a zgomotului și vibrațiilor produse de traficul feroviar, în
perioada de exploatare.
2. AMPLASAREA PROIECTULUI
a) Utilizarea actuală și aprobată a terenurilor
Folosința actuală și planificată a terenului este de căi de comunicații feroviare și amenajări
aferente.
b) Bogăția, disponibilitatea, calitatea și capacitatea de regenerare relative ale
resurselor naturale, inclusiv solul, terenurile, apa și biodiversitatea, din
zonă și din subteranul acesteia
Proiectul presupune activități care duc la schimbarea folosinței terenului, inclusiv defrișare
(construire/reabilitare tunele, în zona de siguranţa a căii ferate etc.).
Defrișările și decopertările se execută strict pe suprafețele indicate în proiect, iar acolo
unde este posibil, defrișările se realizează în afara perioadei de cuibărit a speciilor
cuibăritoare de interes comunitar.
Traseul căii ferate Craiova – Caransebeș este tangențial sau în vecinătatea unor habitate
de interes comunitar, precum: Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevia,
Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul malurilor râurilor (Ulmenion
minoris);
- Păduri balcano-panonice de cer și gorun;
- Vegetaţie forestieră sub-mediteraneană cu endemitul Pinus nigra ssp. banatica;
- Păduri dacice de stejar și carpen;
- Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum;
Pag. 583 / 589
- Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor până la cel

montan şi alpin;
- Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori);
- Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion);
- Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum.
Suprafața de teren afectată de proiect în cadrul siturilor Natura 2000 este în procent
redus, comparativ cu suprafața siturilor pe care le intersectează.
La finalizarea lucrărilor de execuție, terenul afectat se va readuce la starea inițială, prin
eliminarea tuturor structurilor temporare, a utilajelor, echipamentelor și resturilor de
materiale de pe amplasament, nivelarea terenului și acoperirea cu solul fertil excavat la
începerea lucrărilor. Pământul vegetal excavat va fi refolosit și la acoperirea taluzelor.
În cazul terenurilor necesar a fi reîmpădurite, se va întocmi un proiect de împădurire, care
va stabili tipurile de specii, densitatea, distribuția și modul de realizare. Proiectul va fi
întocmit de către o persoană/ societate autorizată conform legii pentru acest tip de servicii
și va fi înaintat către ACPM și, dacă împădurirea se realizează în interiorul ariilor naturale
protejate, către custozii acestora. Proiectul de împădurire va avea la bază un studiu de
detaliu al zonei necesar a fi împădurite și a celei adiacente acesteia, elaborat de către un
evaluator independent autorizat de Ministerul Mediului pentru studii de evaluare adecvată.
Se vor preleva probe de sol cu respectarea Ordinului nr. 756/1997 al MAPPM şi se vor
analiza în laboratoare independente autorizate şi acreditate RENAR. Rezultatele
analizelor se vor compara cu valorile determinate iniţial (înainte de începerea lucrărilor la
obiectiv), pentru a se verifica modul de refacere a amplasamentului.
Pentru evitarea schimbării calității apelor de suprafață și subterane, în timpul execuţiei
lucrărilor, se vor utiliza toalete ecologice. Apele uzate fecaloid-menajere vor fi preluate
periodic cu autovidanja, în condiţii de siguranţă, de către societăţi autorizate cu care
constructorul va avea încheiat contract. De asemenea, se va interzice spălarea utilajelor şi
autovehiculelor în apele de suprafaţă şi în interiorul ariilor naturale protejate Natura 2000.
În perioada de exploatare, apele colectate din stații și din zona peroanelor vor trece printr-
un separator de nămol și hidrocarburi, amplasat înainte de căminul de descărcare.
Se apreciază ca emisiile de substanţe poluante în perioada de construcţie și în condiții
normale de exploatare care ar putea ajunge direct sau indirect în apele de suprafață sau
subterane NU sunt în cantități importante și NU modifică încadrarea în categoria de
calitate a apei.
În ceea ce priveşte potenţialul impact al proiectului asupra păsărilor de interes comunitar
încadrate în anexa I din Directiva Păsări, se constată că în general, nu va exista un impact
negativ semnificativ, iar prin aplicarea măsurilor de diminuare propuse, intensitatea
impactului va scădea până la lipsa acestuia (impact negativ nul).
Având în vedere concluziile prezentate, coroborate cu măsurile de reducere impactului,
propuse în prezentul memoriu, nu sunt necesare acțiuni de reconstrucție ecologică și nici
de relocare a speciilor / exemplarelor.
Pag. 584 / 589
c) Capacitatea de absorbție a mediului natural, acordându-se o atenție

specială următoarelor zone
• Zone umede, zone riverane, guri ale râurilor
Capacitatea de absorbție poate fi definită ca o cantitate de poluanți introdusă în apa de
suprafață, care nu va provoca schimbări permanente și ireversibile în ecosistemul acvatic
și nu va provoca o modificare a clasei de calitate a apei.
Realizarea unei linii de cale ferată, care presupune traversarea corpurilor de apă,
generează un impact asupra acestora, preponderent în timpul execuției, mai ales asupra
diversității biologice existente în interiorul acestor corpuri de apă. Ceea ce se poate face
este aplicarea de măsuri eficiente pentru reducerea pe cât posibil a impactului, cum ar fi:
- interzicerea lucrărilor de execuție în timpul perioadelor optime sau favorabile
de cuibărire/ reproducere;
- efectuarea de analize privind caracterul agresiv/ coroziv al apelor asupra
betoanelor și armăturilor, pentru prevenirea degradărilor rapide și implicit a
poluării apelor;
- aplicarea măsurilor de reducere a zgomotului și de reducere a impactului
cauzat asupra tuturor factorilor de mediu;
- proiectarea elementelor care compun infrastructura și suprastructura cu un
aspect vizual adaptat zonei în care se implementează proiectul;
- efectuarea de reparații și întrețineri ale componentelor proiectului;
- proiectarea unor structuri care să aibă o durată de viață îndelungată pentru a
evita necesitatea mai rapidă a execuției lucrărilor de reabilitare.
Monitorizarea periodică este singura modalitate prin care se pot determina valorile
concentrațiilor de poluanți din apa de suprafață, iar pe baza acestora se poate face o
evaluare calitativă a corpului de apă analizat. În ceea ce privește proiectul propus, se
consideră că acesta nu va duce la o modificare a clasei de calitate a apelor de suprafață,
în condițiile respectării cu strictețe a tuturor măsurilor impuse prin prezentul Memoriu.
• Zone costiere și mediul marin

Nu este cazul.
• Zonele montane și forestiere

Traseul propus al proiectului intersectează mai multe habitate de interes comunitar,
inclusiv habitate de pădure.
Mediul are capacitatea de a absorbi substanțele poluante. De exemplu, multe plante au
capacitatea de a elimina treptat toxinele din aer, apă și sol.
În cazul terenurilor necesar a fi reîmpădurite, se va întocmi un proiect de împădurire, care
va stabili tipurile de specii, densitatea, distribuția și modul de realizare. Proiectul va fi
întocmit de către o persoană/ societate autorizată conform legii pentru acest tip de servicii
și va fi înaintat către ACPM și, dacă împădurirea se realizează în interiorul ariilor naturale
protejate, către custozii acestora. Proiectul de împădurire va avea la bază un studiu de
detaliu al zonei necesar a fi împădurite și a celei adiacente acesteia, elaborat de către un
evaluator independent autorizat de Ministerul Mediului pentru studii de evaluare adecvată.
Pag. 585 / 589
• Arii naturale protejate de interes național, comunitar, internațional

Traseul căii ferate Craiova - Caransebeș intersectează siturile Natura 2000
ROSCI0045 – Coridorul Jiului, ROSCI0366 – Râul Motru, ROSCI0420 – Oprăneşti,
ROSPA0026 – Cursul Dunării - Baziaş - Porţile de Fier, ROSPA0080 –Munţii Almăjului –
Locvei, ROSCI0206 – Porțile de Fier, ROSCI0069 – Domogled – Valea Cernei,
ROSCI0385 – Râul Timiş între Rusca şi Prisaca, ROSCI0284 – Cheile Teregovei.
ROSCI0045 „Coridorul Jiului”, în suprafață de aproximativ 71363 ha, este situat pe
valea râului Jiu. A fost desemnat pentru habitatele naturale, precum și a unor specii de
plante, nevertebrate, ihtiofaună, herpetofaună și mamifere.
ROSCI0366 „Râul Motru”, în suprafață de aproximativ 1871 ha, este situat pe valea
râului Motru. A fost desemnat pentru specia de mamifere semiacvatice Lutra lutra, specia
de amfibieni Bombina variegata, precum și pentru 4 specii de ihtiofaună.
ROSCI0420 „Oprăneşti”, în suprafață de aproximativ 1340 ha, este situat în Podișul
Motrului. A fost desemnat pentru 2 habitate naturale, precum și a unei specii de
herpetofaună, și anume: Testudo hermanni.
ROSCI0206 „Porțile de Fier”, în suprafață de aproximativ 125503 ha, este situat pe
cursul Dunării. A fost desemnat pentru habitatele naturale, precum și a speciilor de plante,
nevertebrate, ihtiofaună, herpetofaună și mamifere.
ROSCI0069 „Domogled – Valea Cernei”, în suprafață de aproximativ 62121 ha, este
situat în Munții Domogled și Valea Cernei. A fost desemnat pentru 35 de habitate de
interes comunitar, precum și a speciilor de mamifere (chiroptere, carnivore mari și specia
semiacvatică Lutra lutra), herpetofaună, ihtiofaună, nevertebrate și plante.
ROSCI0385 „Râul Timiş între Rusca şi Prisaca”, în suprafață de aproximativ 1400 ha,
este situat pe Valea râului Timș. A fost desemnat pentru speciile de mamifere (chiroptere
și specia semiacvatică Lutra lutra), herpetofaună și ihtiofaună.
ROSCI0284 „Cheile Teregovei”, în suprafață de aproximativ 287 ha, este situat pe valea
râului Cerna. A fost desemnat pentru 2 tipuri de habitate de interes comunitar, precum și a
speciilor de mamifere (carnivore mari și specia semiacvatică Lutra lutra).
ROSPA0026 „Cursul Dunării - Baziaş - Porţile de Fier”, în suprafață de aproximativ
10331 ha. Situl cuprinde Dunărea cu bancuri nămoloase cu vegetație tip de
Hidrocharition,pajiști cu tufișuri de sălcii arbustive,constituind un punct de concetrare pe
plan național și european a numeroase specii de păsări sălbatice fiind unul din puținele
locuri în care pe o suprafață atât de restrânsă, să se poată întâlni un număr atât de mare
de specii de păsări sălbatice ca în această zonă. Acesta a fost desemnat în baza
Directivei Păsări, pentru 78 specii avifaunistice.
ROSPA0080 „Munții Almăjului - Locvei”, în suprafață de aproximativ 117771 ha, se
suprapune cu ROSCI0206 Porțile de Fier. Situl a fost desemnat în baza Directivei Păsări,
pentru 35 specii avifaunistice.
Traseul căii ferate Craiova - Caransebeș intersectează şi ariile naturale protejate de
interes naţional: RONPA0312 – Iardaşiţa, RONPA0323 – Râpa Neagră, RONPA0614 –
Gura Văii-Vârciorova, RONPA0615 – Valea Oglanicului, RONPA0625 – Dealul Varanic,
RONPA0639 – Cracul Găioara, RONPA0641 – Cracul Crucii, RONPA0014 – Parcul
Natural Porţile de Fier, precum şi un sit RAMSAR, şi anume RORMS0006 – Parcul
Natural Porţile de Fier.
Pag. 586 / 589
De asemenea, traseul căii ferate trece prin vecinătatea siturilor Natura 2000:
ROSCI0405 – Dealurile Strehaia – Bâtlanele, ROSPA0035 - Domogled – Valea Cernei şi
ROSCI0432 – Prunişor, precum şi a ariilor naturale protejate de interes naţional:
RONPA0001 – Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei, RONPA0624 – Dealul
Duhovnei, RONPA0642 – Faţa Virului, RONPA0325 – Dealul Petrolea-Cuptoare,
RONPA0643 – Locul fosilifer Pietrele Roşii, RONPA0313 – Belareca, RONPA0310 –
Coronini-Bedina, RONPA0322 – Sfinxul Bănăţean.
ROSCI0405 „Dealurile Strehaia - Bâtlanele”, în suprafață de aproximativ 804 ha, este
situat în Podișul Motrului. A fost desemnat pentru 2 tipuri de habitate naturale, precum și a
speciei de herpetofaună Testudo hermanni.
ROSCI0432 „Prunișor”, în suprafață de aproximativ 1900 ha, este situat în Podișul
Motrului. A fost desemnat pentru 3 tipuri de habitate naturale, precum și a speciilor de
herpetofaună (Testudo hermanni și Triturus dobrogicus) și a speciei de nevertebrate
Lucanus cervus.
ROSPA0035 „Domogled – Valea Cernei”, în suprafață de aproximativ 66734 ha, este
situat în Munții Domogled și în Valea Cernei. Situl a fost desemnat în baza Directivei
Păsări, pentru 23 specii avifaunistice.
Monitorizarea periodică este singura modalitate prin care se poate evalua impactul
generat de proiect asupra speciilor de faună și floră din amplasamentul analizat, cu accent
pe acele specii incluse în formularele ariilor naturale protejate Natura 2000. Pe baza
datelor obținute în urma vizitelor în teren, se poate face o evaluare corectă și completă a
stării de conservare a speciilor din zona proiectului și se pot face recomandări privind
măsuri de reducere a impactului cauzat atât în timpul execuției, cât și în timpul exploatării.
Pentru a reduce efectele impactului produs asupra componentelor biodiversității pe
parcursul realizării și implementării proiectului propus, se impune respectarea cu strictețe
a tuturor măsurilor impuse prin prezentul Memoriu.
• Zone clasificate sau protejate conform legislației în vigoare: situri Natura 2000
desemnate în conformitate cu legislația privind regimul ariilor naturale
protejate, zonele de protecție instituite conform prevederilor legislației în
domeniul apelor, precum și a celei privind caracterul și mărimea zonelor de
protecție sanitară și hidrogeologică
Siturile Natura 2000, desemnate în conformitate cu legislația în vigoare privind regimul
ariilor naturale protejate, intersectate sau învecinate cu proiectul sunt: ROSCI0045 –
Coridorul Jiului, ROSCI0366 – Râul Motru, ROSCI0420 – Oprăneşti, ROSPA0026 –
Cursul Dunării - Baziaş - Porţile de Fier, ROSPA0080 –Munţii Almăjului – Locvei,
ROSCI0206 – Porțile de Fier, ROSCI0069 – Domogled – Valea Cernei, ROSCI0385 –
Râul Timiş între Rusca şi Prisaca, ROSCI0284 – Cheile Teregovei, ROSCI0405 –
Prunişor.
Proiectul nu intersectează zone de protecție sanitară și hidrogeologică.
• Zonele în care au existat deja cazuri de nerespectare a standardelor de
calitate a mediului prevăzute în legislația națională și la nivelul Uniunii
Europene și relevante pentru proiect sau în care se consideră că există astfel
de cazuri
Nu este cazul.
Pag. 587 / 589
• Zonele cu o densitate mare a populației

Nu este cazul.
• Peisaje și situri importante din punct de vedere istoric, cultural sau

arheologic
Elementele de patrimoniu cultural din zona proiectului, conform Ordinului nr. 2314/2004
privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată, și a Listei monumentelor
istorice dispărute din Monitorul Oficial nr. 646 din 16 iulie 2004, au fost prezentate la
capitolul V, punctul „Localizarea amplasamentului în raport cu patrimoniul cultural”.
De asemenea, în cadrul cap. VI au fost prezentate obiectivele de interes public/turistic din
zona proiectului.
3. TIPURILE ȘI CARACTERISTICILE IMPACTULUI POTENȚIAL

a) Importanța și extinderea spațială a impactului – de exemplu, zona
geografică și dimensiunea populației care poate fi afectată
Proiectul traversează județele Dolj, Mehedinți și Caraș Severin.
Organizările de şantier/bazele de producţie vor fi amplasate pe teren aflat în
administrarea/gestiunea titularului proiectului, având categoria de folosinţă ”Căi ferate”.
In perioada de execuție, impactul este local, cu durată limitată, numai în zona frontului de
lucru. Prin implementarea proiectului nu se va schimba folosinţa zonelor învecinate sau
activităţile ce se desfăşoară în vecinătatea amplasamentului.
În condiţii normale de exploatare a căii ferate şi prin respectarea măsurilor de protecţie a
mediului propuse, NU există evenimente care să producă un impact semnificativ extins
asupra factorilor de mediu.
În cazul în care, în interiorul ariilor naturale protejate se dorește execuția altor proiecte,
acestea vor trebui analizate cumulativ cu prezentul proiect, chiar dacă acesta se afla în
perioada de exploatare, în conformitate cu cerințele legislative în vigoare.
Existența corpurilor de pădure în apropiere de segmentul de proiect analizat ajută la
reducerea poluării cauzate de emisiile de noxe, prin capacitatea specifică de absorbție.
b) Natura impactului
Acest subiect a fost prezentat anterior, în cadrul capitolului VII.
c) Natura transfrontalieră a impactului
Proiectul se regăseşte în Anexa 1 a Legii nr. 22/2001 privind evaluarea impactul asupra
mediului în context transfrontieră, adoptată la ESPOO la 25 februarie 1991.
Componenta proiectului care se situează cel mai aproape de graniţele altui stat este
tronsonul de cale ferata cuprins între Drobeta Turnu - Severin - Orşova, situat la o distanta
de circa 950 metri fata de Serbia.
Tronsonul de cale ferată Craiova-Caransebeş este situat la graniţa cu Serbia pe o distanta
de aproximativ 40 kilometri.
Menționăm că pe acest sector sunt propuse lucrări de reabilitare şi modernizare a
infrastructurii existente, cu menţinerea aceluiaşi traseu.
Astfel, execuţia lucrărilor nu va constitui o sursă de poluare din perspectiva impactului
transfrontier.
Pag. 588 / 589
În faza de exploatare, impactul va fi unul pozitiv prin modernizarea liniei de cale ferată în
conformitate cu Specificaţiile Tehnice de Interoperabilitate şi cu previziunile cererii de trafic
de călători şi de marfă naţional şi internaţional
d) Intensitatea și complexitatea impactului

e) Probabilitatea impactului
f) Debutul, durata, frecvența și reversibilitatea preconizate ale impactului

Impactul începe să se manifeste în momentul demarării lucrărilor de execuție ale
proiectului.
Impactul pe termen scurt este semnificativ și este cauzat de perioada de execuție, dar
majoritatea efectelor acestuia sunt reversibile, pe când impactul cauzat de exploatare este
permanent și se manifestă continuu ca frecvență. Cu toate acestea, prin aplicarea
măsurilor prevăzute de reducere a impactului asupra factorilor de mediu, considerăm că,
în timp, acesta se va reduce semnificativ. Prin intermediul monitorizării corespunzatoare
pe parcursul execuției și exploatării, se vor putea urmări, în timp real, efectele cauzate de
proiect și se vor putea găsi soluții eficiente. Prin respectarea cu strictețe a măsurilor
prevăzute, se creează cadrul necesar pentru ca mediul înconjurător să absoarbă și să
integreze lucrările antropice, fără a avea un impact semnificativ.
Alte aspecte privind subiectul prezentului subcapitol se regăsesc în cadrul capitolului VII.
g) Cumularea impactului cu impactul altor proiecte existente și/sau aprobate

s.a.).
După obţinerea avizelor pentru implementarea investiţiei de la toate unităţile administrativ
teritoriale de pe traseul liniei feroviare, de la operatorii de reţele de utilităţi, precum şi de la
administratorii reţelei de drumuri naţionale, judeţene şi comunale, va rezulta dacă proiectul
mai interferează cu alte proiecte existente în derulare sau planificate.
h) Posibilitatea de reducere efectivă a impactului

Măsurile generale de prevenire/ reducere/ ameliorare sunt prezentate în subcapitolele
anterioare și în cadrul capitolului VII.
Pag. 589 / 589

Memoriu de Prezentare Craiova-Caransebes

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu de Prezentare Craiova-Caransebes

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu de Fezabilitate pentru reabilitarea liniei feroviare Craiova – Drobeta Turnu Severin – Caransebeș,

parte a Coridorului Orient/Est Mediteraneean

Studiu de Fezabilitate pentru reabilitarea liniei feroviare

Autoritatea Contractantă: Compania Naţională de Căi Ferate „CFR”- S.A.

4.1.1.4. Demolare lucrări civile .................................................................................................. 342

6.5.1.1. Surse de poluare a solului în perioada de execuţie a lucrării ... 404

8.2 Monitorizarea în faza de operare a proiectului .............................................................. 461

13.4. Legătura directă a proiectului și necesitatea acestuia pentru managementul

Tabel 5-6 Obiective de interes public județ Mehedinți ...................................................................................373

Figura 3-1 Craiova - Caransebeș, traseu existent ...........................................................................................16

Figura 10-6 Organizarea de șantier Drobeta la km 364+000-364+340 .........................................................472

Figura 15-27 Valoarea perioadei de colţ ........................................................................................................576

- modernizarea instalaţiilor de electrificare pe toată lungimea

3.2. Justificarea necesităţii proiectului

De-a lungul acestei secţiuni, vor fi modernizate următoarele tronsoane:

3.3. Valoarea investiţiei

3.4. Perioada de implementare propusă

3.5. Planşe reprezentative

3.6. Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect

Regionalele de cale ferată aferente pentru această linie sunt:

Figura 3-1 Craiova - Caransebeș, traseu existent

Figura 3-2 Craiova – Strehaia, traseu existent

Figura 3-3 Zona Balota, traseu existent

- în continuare, până la intrarea în localitatea Șimian calea ferata se derulează în

Figura 3-4 Gura Văii – Orșova, traseu existent

Figura 3-6 Orșova-Caransebeș, traseu existent

Figura 3-7 Interval Teregova – Armeniș, traseu existent

Traseul se mai caracterizează prin:

Pe acest tronson funcţionează în prezent un număr de 17 staţii, 20 halte de mişcare şi 15

3.6.2. Descrierea proiectului propus

Tabel 3-1 Tabel comparativ situaţie existentă – situaţie proiectată pe tronson

3.6.2.1. Terasamente şi Suprastructură

Substratul căii se va realiza dintr-un amestec de piatră spartă şi agregate naturale.

Lucrările de colectare şi scurgerea apelor pe interval şi staţie constau din:

În staţii dispozitivul de colectare şi scurgere a apelor este constituit din drenuri

Drenurile vor fi realizate cu tuburi PEHD şi protejate cu geotextil cu rol de filtrare.

Tabel 3-2 Tabel comparativ linie existentă – linie proiectată

3.6.2.2. Drumuri tehnologice/drumuri de acces/treceri la nivel

Pentru drumurile clasificate sistemul rutier al zonei amenajate va fi corespunzător cu cel al

Tabel 3-3 Treceri la nivel proiectate pe tronson

Nr. Interval/ Poziţie Poziţie Tipul

Nr. Interval/ Poziţie Poziţie Tipul

Nr. Interval/ Poziţie Poziţie Tipul

Nr. Interval/ Poziţie Poziţie Tipul

Nr. Interval/ Poziţie Poziţie Tipul

Ziduri de sprijin de debleu

Ziduri de sprijin de rambleu

Ziduri de pământ armat cu geogrilă

Sprijinire cu coloane de beton armat

La debleele cu adâncimi mari este necesară şi dispunerea de ancore la lucrările de

Sprijinire taluz cu placi ancorate

Protecţie versant cu plasă ancorată

Sisteme de protecţie împotriva căderilor de stânci

Protecție taluze cu georeţele

Protecție taluze cu geocelule

Tabel 3-4 Lucrări consolidări

49 - 1+310- Nou 130 - Sprijinire cu piloţi 5700m faţă de ROSCI0420

81 - 378+176- Nou 732 - Protecţie versant cu în ROSCI0206- Porțile de

92 - 385+504- Nou 296 - Protecţie versant cu în ROSCI0206- Porțile de

126 - 408+350- Nou 100 Şanţ ranforsat + - 1100m faţă de

186 - 445+250- Nou 300 Plasă ancorată - în ROSCI0284- Cheile

202 - 450+950- Nou 200 Şanţ ranforsat + - 3380m faţă de

3.6.2.4. Poduri, podeţe, pasaje (reabilitare existente şi construire poduri noi)