Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Doctorand:
Ing. Ion Florența
Conducător de doctorat:
Prof. univ. dr. ing. Nicolae Ţăranu
IAȘI – 2019
UNIVERSITATEA TEHNTCA "GHEORGHE ASACHI. DIN IA$t
RECTORATUL
Cう tre
Vi facem cunoscut c5, in ziua de 21 iunie 2019 la ora 10.00. in Amfiteatrul O.4, Corp R,
2. Prof.univ.dr.ing. fARANU Nicolae - Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi din lasi conducitor de doctorat
3. Prof.univ.dr.ing.STOlAN Valeriu - Augustin - Universitatea POLITEHNICA Timigoara referent oficial
4. Prof.univ.dr.ing.MANEA Daniela Lucia - Universitatea Tehnica Cluj Napoca referent oficial
5. Conf.univ.dr.ing. MIHAI Petru - Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi din lasi referent oficial
認 11:Ite′
CUPRINS
CUPRINS
I
CUPRINS
II
CUPRINS
III
CAPITOLUL 1 – Introducere
CAPITOLUL 1
Introducere
1
CAPITOLUL 1 – Introducere
Capitolul 3 – Structura din cadre ușoare din lemn de tip „platformă”, face o descriere amplă a
structurii din cadre ușoare din lemn de tip „platformă”. Sunt prezentate avantajele și dezavantajele
împreună cu soluțiile inginerești de îmbunătățire ale performanțelor acestui tip de structură. În
continuare, sunt explicate conceptul și particularitățile structurii din cadre ușoare din lemn de tip
„platformă”, fiind tratate principiile generale de proiectare. În final, se prezintă alcătuirea
2
CAPITOLUL 1 – Introducere
elementelor de construcție (pereți, planșee, acoperiș) ale acestui sistem structural prin selectarea
tipurilor de materiale/produse și a rolului acestora în alcătuirea elementului de onstrucție.
Capitolul 4 – Calculul pereţilor structurali specifici structurilor din cadre uşoare din lemn de tip
„platformă”, prezintă metodele analitice de calcul a pereţilor structurali specifici structurilor din
cadre uşoare din lemn de tip „platformă” la acțiuni orizontale, prin care se determină deplasarea
laterală și capacitatea portantă la deplasare laterală. În ultima parte a capitolului se descrie
importanța rigidității laterale a peretelui structural din lemn în proiectarea structurilor din cadre
uşoare din lemn de tip „platformă” și se prezintă modalitatea de calcul a acestei caracteristici.
Capitolul 7 – Analiza comparativă între rezultatele obținute pe cale experimentală și cele obținute
pe cale analitică, prezintă o comparație între rezultatele obținute prin metodele analitice de calcul
și rezultatele obținute în urma încercărilor experimentale pentru peretele structural „longitudinal
Est” al modelului experimental.
3
CAPITOLUL 1 – Introducere
4
CAPITOLUL 2 – Lemnul - material de construcție
CAPITOLUL 2
Lemnul - material de construcție
2.1 Generalități
Lemnul este unul din cele mai vechi materiale de construcție fiind utilizat în cele mai
variate moduri. Până la jumătatea secolului al XIX-lea, acesta a fost principalul material de
construcție folosit la execuția clădirilor și a lucrărilor inginerești. Utilizarea acestui material de
construcție a cunoscut apoi o relativă descreștere după apariția oțelului și a cimentului. Din cauza
schimbărilor climatice din ultima perioadă, în domeniul construcţiilor a apărut tendinţa de a se
utiliza materiale ecologice astfel încât impactul construcţiilor asupra mediului să fie cât mai redus.
Totodată se urmăreşte şi diminuarea consumului de energie pe durata exploatării construcţiei.
Aceste cerințe au dus la o sporire a utilizării lemnului în construcții (Dan și colab., 2016; Isopescu
și Stănilă, 2014; Maxineasa și colab., 2018).
În domeniul construcțiilor, lemnul poate fi folosit sub forma anumitor produse care pot fi
clasificate funcție de gradul de prelucrare în două categorii:
produse care păstrează structura lemnului;
produse care nu păstrează structura lemnului sau o păstrează în proporție redusă.
Produsele care păstrează structura lemnului sunt produsele din lemn brut, produsele din
lemn ecarisat, produsele din lemn semifinite și finite. Produsele din lemn brut sunt obținute din
trunchiurile arborilor care în afară de procesele de recoltare, decojire și tratare nu au suferit nici o
altă prelucrare. Din aceste produse fac parte buștenii, bilele, manelele și prăjinile. Produsele din
lemn ecarisat (cheresteaua) sunt obținute prin tăierea lemnului brut în sens longitudinal, rezultând
produse de diferite dimensiuni care au cel puțin două suprafețe plane și paralele. Din aceste
produse fac parte grinzile, dulapii, scândurile, riglele și șipcile. Produsele din lemn semifinite sunt
obținute prin încleierea cu adezivi a unor produse din lemn ecarisat sau a furnirului. Din aceste
produse fac parte lemnul încleiat, lemnul stratificat, panelurile, placajele etc., acestea fiind numite
și produse din lemn compozit. Produsele din lemn finite sunt produsele care după procesele
tehnologice de prelucrare din fabrică sunt puse în operă în formă lor finită, fără a mai suferi
modificări a dimensiunilor. Din această categorie fac parte panourile celulare, lambriurile,
frizurile, pervazurile, pavelele, parchetele etc.
Produsele care nu mai păstrează structura lemnului sunt produsele care datorită unor
procese tehnologice de prelucrare a lemnului (așchiere, defibrare, impregnare, încleiere, presare,
etc.), își modifică structura și compoziția materialului lemnos. Aceste produse au caracteristici
5
CAPITOLUL 2 – Lemnul - material de construcție
tehnice superioare produselor care își păstrează structura lemnului datorită anizotropiei reduse și
sunt considerate produse moderne din lemn sau produse din lemn reconstituit. Ele sunt realizate
sub formă de panouri cu dimensiuni standardizate. Din această categorie de produse fac parte
plăcile din așchii orientate (OSB), plăcile din așchii de lemn (PAL), plăcile din fibre de lemn (PFL)
etc. (Furdui, 2005).
Lemnul este singurul material de construcție regenerabil, fiind disponibil aproape peste tot
în lume. Chiar dacă acest material este natural și ecologic iar prin utilizarea lui în construcții se
reduc emisiile de gaze cu efect de seră în atmosferă, exploatarea acestuia în mod abuziv poate duce
la adevărate dezastre ecologice. De aceea trebuie elaborate și aplicate diverse strategii prin care să
se asigure o exploatare sustenabilă a pădurilor și o dezvoltare a sectorului forestier astfel încât rata
defrișărilor să nu depășească rata de regenerare a pădurilor (Ciornei, 2008; Marusciac, 2015;
Maxineasa și colab., 2018).
Fig. 2.1 Imaginea bisericii din Fort Dearborn (Chicago), 1833 (Turan, 2009)
6
CAPITOLUL 2 – Lemnul - material de construcție
Fig. 2.2 Alcătuirea sistemului structural de tip „balon” (Secu și Roșu, 2013)
Incendiul din Chicago (1871) şi cutremurul urmat de incendiu din San Francisco (1906) au
arătat că acest sistem de construcţie este vulnerabil la incendiu. Astfel, după Primul Război
Mondial (1918), constructorii au adoptat sistemul structural de tip „platformă” (fig. 2.3), numit în
limba engleză „platform framing” (Secu și Năstase, 2009). Acest sistem de construcţie era diferit
de celălalt sistem prin faptul că montanţii pereților aveau lungimea egală cu înălţimea unui singur
nivel. Peste pereții primului nivel era construit planșeul iar pe acesta se ridica următorul nivel
(O’Brien, 2010).
7
CAPITOLUL 2 – Lemnul - material de construcție
Fig. 2.3 Alcătuirea sistemului structural de tip „platformă” (Secu și Roșu, 2013)
8
CAPITOLUL 3 – Structura din cadre ușoare din lemn de tip „platformă”
CAPITOLUL 3
Structura din cadre ușoare din lemn de tip „platformă”
3.1 Generalități
Construcțiile pe structură din cadre ușoare din lemn de tip „platformă” sunt specifice, în
general, caselor unifamiliale și fac parte din categoria construcțiilor moderne din lemn. Acest
sistem este un exemplu foarte bun de construcție sustenabilă datorită consumului redus de materii
prime și a eficienței economice (APA, 2014; Corduban, 2013). Denumirea de „cadre ușoare”
provine de la numele structurii inițiale a pereților care reprezintă cadre executate din dulapi de
lemn cu o secțiune redusă în comparație cu cea a stâlpilor. Particularitatea acestui sistem structural,
care constă în întreruperea montanților pe verticală în dreptul planșeelor, a condus la atribuirea
numelui de „platformă” pentru acest tip de structură (CMHC, 1999).
Sistemul structural se realizează sub forma unui schelet din dulapi din lemn (traverse,
montanți, grinzi) asamblați între ei cu cuie sau alte elemente metalice. Scheletul din lemn este
acoperit cu materiale de închidere și finisaj care pot avea rol de rezistență la preluarea încărcărilor
orizontale provenite din seism sau vânt, dar și rol de izolare termică, acustică, hidrofugă etc.
În faza de montaj, structura este alcătuită din cadre uşoare contravântuite şi legate la nivelul
planşeului peste parter şi a acoperişului prin diafragme iar în faza finală, structura este realizată
din pereţi structurali, pereţi portanţi, cadre uşoare şi diafragmele planşeului şi acoperişului (fig.
3.1). Datorită tehnologiilor moderne, elementele componenete ale sistemului structural pot fi
prefabricate parțial sau total, fapt care duce la creșterea calității execuției și la reducerea
considerabilă a duratei de execuție a construcției (Ciornei, 2008; Secu, 2015; Williamson, 2002).
Sistemul structural de tip „platformă” este unul din cele mai răspândite sisteme
constructive moderne din lemn și reprezintă o modalitate ieftină și accesibilă de a construi o casă
care asigură toate cerințele de siguranță și confort (Pașcu, 2011).
9
CAPITOLUL 3 – Structura din cadre ușoare din lemn de tip „platformă”
Fig. 3.1 Alcătuirea generală a structurii din cadre ușoare din lemn de tip „platformă” (http://case-
de-lemn.com/tehnologie/)
10
CAPITOLUL 3 – Structura din cadre ușoare din lemn de tip „platformă”
International Codes Council, 2015). Conexiunea dintre pereţii structurali şi diafragmele planşeului
şi acoperişului este realizată cu elemente metalice speciale (ancore pentru prevenirea răsturnării,
benzi metalice, conectori metalici) care conduc la formarea unui ansamblu unitar. Structura este
ancorată de fundație prin intermediul ancorelor pentru prevenirea lunecării și al ancorelor pentru
prevenirea răsturnării (Graf, 2008; Thallon, 2008; Williamson, 2002).
Fig. 3.2 Planul Parter a unei case pe structură din cadre ușoare din lemn de tip „platformă”
(http://sagelanddesign.com/our-process/design-build/plans-drawings/)
11
CAPITOLUL 3 – Structura din cadre ușoare din lemn de tip „platformă”
12
CAPITOLUL 4 – Calculul pereților structurali specifici structurilor din cadre ușoare din lemn
de tip „platformă”
CAPITOLUL 4
Calculul pereţilor structurali specifici structurilor din cadre
uşoare din lemn de tip „platformă”
13
CAPITOLUL 4 – Calculul pereților structurali specifici structurilor din cadre ușoare din lemn
de tip „platformă”
Există mai multe metode de calcul pentru proiectarea pereților structurali specifici
structurilor din cadre ușoare din lemn de tip „platformă”. Conform normelor americane
„International Building Code” (IBC), „Special Design Provisions for Wind and Seismic Load”
(SDPWS) și „Wood Frame Construction Manual for One-and-Two Family Dwellings” (WFCM)
privind calculul pereţilor structurali din lemn, există trei metode de calcul:
metoda peretelui structural segmentat;
metoda peretelui structural perforat;
metoda proiectării peretelui structural pentru transferul forţelor în jurul deschiderilor.
Conform normelor europene Eurocode 5 și PD 6693 1:2012, calculul pereţilor structurali
din lemn se realizeză utilizându-se următoarele metode de calcul:
metoda A;
metoda B;
metoda PD.
F
K (4.1)
unde:
F- forța laterală, în N;
Δ - deplasarea laterală, în mm.
Fig. 4.2 Forma deformată a peretelui structural din lemn: F - forţa laterală aplicată peretelui
structural din lemn; Δ - deplasarea laterală a peretelui structural din lemn (Hoekstra, 2012)
14
CAPITOLUL 5 – Determinarea pe cale experimentală a proprietăților mecanice ale lemnului
CAPITOLUL 5
Determinarea pe cale experimentală a proprietăților
mecanice ale lemnului
5.1 Generalități
Pentru a determina proprietățile mecanice ale lemnului s-au realizat mai multe încercări
experimentale pe epruvete standardizate care nu conțin defecte naturale. Epruvetele au fost
debitate din materialul lemnos care va fi utilizat la execuția modelului experimental. Lemnul este
de esență moale (rășinoase) și face parte din specia molidului. Acesta a fost recoltat din regiunea
de Sud-Vest a județului Neamț, România.
Epruvetele au fost testate la mașina universală de încercare WAW-600E fiind solicitate la
întindere, compresiune și încovoiere (fig. 5.1) în conformitate cu prevederile standardului
românesc SR EN 408: 2004. Testele au fost efectuate în laboratorul de încercări din cadrul
Facultății de Construcții și Instalații din Iași.
a. b. c.
Fig. 5.1 Încercarea epruvetelor din lemn la: a. întindere paralelă cu fibrele lemnului; b.
compresiune paralelă cu fibrele; c. încovoiere
Înainte de efectuarea încercărilor, epruvetele au fost măsurate cu un șubler digital (fig. 5.2
d) și apoi cântărite cu ajutorul unei balanțe de precizie (fig. 5.2 e) pentru a determina densitatea
acestora. Umiditatea epruvetelor a fost măsurată cu ajutorul umidometrului LG43 (fig. 5.2 f). Pe
durata încercărilor experimentale, temperatura aerului în laborator a fost de 21°C, iar umiditatea
relativă de 58 %, acestea fiind măsurate cu termohigrometrul digital Testo 435 (fig. 5.2 c).
Rezultatele experimentale obținute în urma testelor efectuate au fost înregistrate pe
echipamentul de calcul al mașinii universale WAW-600E (fig. 5.2 a) prin intermediul softului de
achiziție și procesare a datelor (fig. 5.2 b). Astfel, pentru fiecare tip de încercare s-au obținut
curbele forță-deplasare pentru epruvetele din lemn testate.
15
CAPITOLUL 5 – Determinarea pe cale experimentală a proprietăților mecanice ale lemnului
a. b.
c. d. e. f.
Fig. 5.2 Echipamente de testare și măsurare: a. presa hidraulică universală WAW-600E; b.
imagine din timpul achiziției și procesării datelor; c. termohigrometrul digital Testo 435; d.
șublerul digital Unior 270A; e. balanța de precizie Precisa XB 1200C; f. umidometrul LG43
5.6 Concluzii
Proprietățile fizice și mecanice ale lemnului sunt esențiale în vederea proiectării și
modelării numerice a structurilor din lemn. Cunoașterea acestor proprietăți conduce la clasificarea
lemnului într-o clasă de rezistență.
Pentru evaluarea clasei de rezistență, datele minime necesare sunt: modulul de elasticitate
la încovoiere global, dimensiunile epruvetelor încercate, densitatea și umiditatea acestora.
Încadrarea lemnului testat într-o clasă de rezistență s-a realizat pe baza rezultatului obținut pentru
modulul de elasticitate la încovoiere global. În urma testelor și a calculelor efectuate, clasa de
rezistență pentru epruvetele din lemn a rezultat C18.
16
CAPITOLUL 6 – Cercetări experimentale privind evaluarea comportării la acţiuni dinamice a
pereţilor structurali specifici structurilor din cadre uşoare din lemn de tip „platformă”
CAPITOLUL 6
Cercetări experimentale privind evaluarea comportării la
acţiuni dinamice a pereţilor structurali specifici structurilor
din cadre uşoare din lemn de tip „platformă”
17
CAPITOLUL 6 – Cercetări experimentale privind evaluarea comportării la acţiuni dinamice a
pereţilor structurali specifici structurilor din cadre uşoare din lemn de tip „platformă”
Modelul experimental a fost testat la acțiuni de tip: seismic (S), sinus glisant (G) și sinus
beat (B). Determinarea răspunsului structural s-a realizat cu ajutorul traductorilor de deplasare și
de accelerații. Datele răspunsului structural au fost înregistrate digital prin intermediul sistemului
de achiziție.
Caracteristicile geometrice ale modelului experimental au fost stabilite astfel încât să fie
respectate atât normele de proiectare în vigoare cât și limitele de mărime și greutate ale platformei
seismice. Astfel, structura are în plan dimensiunile de 2774 x 2774 mm iar înălțimea de 2725 mm.
Masa modelului experimental cu varianta de alcătuire M1 sau M2 este egală cu 0,74 tone iar în
varianta de alcătuire M3 este egală cu 0,65 tone, fără a se lua în calcul încărcarea distribuită pe
planșeu. În fig. 6.3 se arată planul dispunerii pereților structurali pe platforma seismică (cota ±0.00
este cota platformei seismice).
18
CAPITOLUL 6 – Cercetări experimentale privind evaluarea comportării la acţiuni dinamice a
pereţilor structurali specifici structurilor din cadre uşoare din lemn de tip „platformă”
Pereţii structurali (fig. 6.4) sunt realizați din dulapi de lemn de răşinoase (clasa C18),
placaţi pe o singură faţă cu plăci de OSB/3 cu grosimea de 12 mm. Îmbinarea dintre dulapi a fost
realizată cu ajutorul elementelor metalice de tip tijă (cuie inelate 3,1 x 90 mm), acestea formând
cadrul uşor al peretelui. Îmbinarea placării structurale de cadrul uşor s-a realizat cu ajutorul
elementelor metalice de tip tije (cuie inelate 2,8 x 64 mm). Pereții structurali au fost ancorați de
platforma seismică cu ajutorul ancorelor metalice pentru prevenirea răsturnării şi ancorelor
metalice pentru prevenirea lunecării.
19
CAPITOLUL 6 – Cercetări experimentale privind evaluarea comportării la acţiuni dinamice a
pereţilor structurali specifici structurilor din cadre uşoare din lemn de tip „platformă”
Planșeul modelului experimental (fig. 6.5) s-a realizat din dulapi de lemn de răşinoase
(clasa C18), placat pe o singură faţă la partea superioară cu plăci de OSB/3 de grosime 25 mm.
Îmbinarea dintre grinzile planșeului, elementele de bordare și blocatori se va realiza cu ajutorul
elementelor metalice de tip tijă (cuie inelate 3,1 x 90 mm). Grinzile planșeului se vor îmbina de
pereții structurali cu șuruburi pentru lemn de tip HBS (6 x 28 mm). Îmbinarea pardoselii structurale
de grinzile planșeului se va realiza cu ajutorul elementelor metalice de tip tije (cuie inelate 2,8 x
64 mm).
20
CAPITOLUL 6 – Cercetări experimentale privind evaluarea comportării la acţiuni dinamice a
pereţilor structurali specifici structurilor din cadre uşoare din lemn de tip „platformă”
Execuția cadrelor ușoare din lemn a fost efectuată cu ajutorul pistolului pneumatic de bătut
cuie în benzi 34° conectat la un compresor electric monofazat (fig. 6.6 b). Pentru ancorarea
acestora de platforma seismică s-au folosit șuruburi cu cap hexagonal M24. Placarea cadrelor
ușoare din lemn cu plăci de OSB/3 s-a realizat deasemenea cu ajutorul pistolului pneumatic de
bătut cuie.
În continuare s-a trecut la procesul de execuție a planșeului prin prinderea grinzilor și a
elementelor de bordare de pereții structurali (fig. 6.6 g). Prinderea a fost realizată cu ajutorul
șuruburilor pentru lemn de tip HBS. După această etapă au fost montați blocatori între grinzile
planșeului. În final, s-a efectuat îmbinarea pardoselii structurale (OSB/3) de elementele
componente ale planșeului utilizându-se pistolul pneumatic de bătut cuie (fig. 6.6 h).
a) b)
c) d)
e) f)
21
CAPITOLUL 6 – Cercetări experimentale privind evaluarea comportării la acţiuni dinamice a
pereţilor structurali specifici structurilor din cadre uşoare din lemn de tip „platformă”
g) h)
i)
Fig. 6.6 Etapele execuției modelului experimental în varianta de alcătuire M1: a) trasarea poziției
pereților structurali; b) execuția cadrelor ușoare din lemn; c), d) ancorarea și contravântuirea
cadrelor ușoare din lemn; e), f) realizarea pereților structurali; g), h) execuția planșeului; i)
ansamblul modelului experimental
22
CAPITOLUL 6 – Cercetări experimentale privind evaluarea comportării la acţiuni dinamice a
pereţilor structurali specifici structurilor din cadre uşoare din lemn de tip „platformă”
23
CAPITOLUL 6 – Cercetări experimentale privind evaluarea comportării la acţiuni dinamice a
pereţilor structurali specifici structurilor din cadre uşoare din lemn de tip „platformă”
a) b)
Fig. 6.8 Instrumente de măsurat răspunsul structural: a) accelerometru; b) traductor de deplasare
cu fir
24
CAPITOLUL 6 – Cercetări experimentale privind evaluarea comportării la acţiuni dinamice a
pereţilor structurali specifici structurilor din cadre uşoare din lemn de tip „platformă”
Cel de-al doilea (M1-2) și al treilea test (M1-3) a presupus încercarea modelului M1 la
acțiunea seismică (S) la diferite trepte de intensitate. Acțiunea aplicată a fost cutremurul a1 din
Eurocod 8 a cărui valoare maximă a accelerației la nivelul platformei a fost de 0,65 g pentru testul
M1-2 și respectiv 1,3 g pentru testul M1-3 (fig. 6.10). În fig. 6.11 este prezentat spectrul de răspuns
elastic al pseudo-accelerației pentru acțiunea seismică din cadrul testului M1-3. Spectrul a fost
realizat cu ajutorul programului pentru analiza răspunsului seismic PRISM.
Fig. 6.10 Accelerograma cutremurului a1 înregistrată la nivelul platformei seismice pentru testul
M1-3
Fig. 6.11 Spectrul de răspuns elastic al pseudo-accelerației pentru acțiunea seismică (test M1-3)
25
CAPITOLUL 6 – Cercetări experimentale privind evaluarea comportării la acţiuni dinamice a
pereţilor structurali specifici structurilor din cadre uşoare din lemn de tip „platformă”
Fig. 6.12 Accelerograma acțiunii sinus beat înregistrată la nivelul platformei seismice pentru
testul M1-8
26
CAPITOLUL 6 – Cercetări experimentale privind evaluarea comportării la acţiuni dinamice a
pereţilor structurali specifici structurilor din cadre uşoare din lemn de tip „platformă”
Preliminar testelor din această etapă, s-a determinat frecvența proprie fundamentală a
modelului experimental M2 prin șoc, aplicat la nivelul planșeului. În cadrul acestei încercări s-a
obținut o valoare a frecvenței proprii de f1 = 16,52 Hz, perioada proprie fundamentală fiind egală
cu T1 = 1/f = 0,061 s.
În primă fază, încercarea modelului experimental M2 a constat în repetarea acțiunii
armonice de tip sinus beat (B) cu frecvența constantă de 5 Hz și cu grade diferite de intensitate,
folosite pentru încercarea modelului experimental M1. Astfel, modelul M2 a fost încercat la o serie
de 6 teste (Test M2-4 – Test M2-9) la care intensitatatea acțiunii simulate a evoluat crescător, până
la atingerea accelerației de 3,15 g.
În ultimă fază, datorită faptului că pereții structurali n-au atins un grad ridicat de degradare,
modelul a fost încercat la acțiunea seismică (S) (Test M2-3). Acțiunea aplicată a fost cutremurul
folosit pentru încercarea modelului experimental M1 la care valoarea accelerația maximă a
platformei a fost de 1,09 g (fig. 6.10).
În acest program experimental realizat pentru modelul M2 s-a urmărit modificările ce apar
pe parcursul testelor desfășurate în ceea ce privește frecvențele proprii ale structurii. Astfel, s-au
efectuat șocuri cu frecvența de 1 Hz induse de platforma seismică după fiecare două teste. La
ultimele 3 teste, frecvența proprie a modelului M2 a fost verificată după fiecare test. Rezultatele
frecvențelor proprii obținute sunt prezentate în subcapitolul 6.6.2.
27
CAPITOLUL 6 – Cercetări experimentale privind evaluarea comportării la acţiuni dinamice a
pereţilor structurali specifici structurilor din cadre uşoare din lemn de tip „platformă”
Tabel 6.1 Valorile accelerației și deplasării absolute maxime ale platformei seismice
28
CAPITOLUL 6 – Cercetări experimentale privind evaluarea comportării la acţiuni dinamice a
pereţilor structurali specifici structurilor din cadre uşoare din lemn de tip „platformă”
montați la nivelul structurii. Înainte și după fiecare acțiune aplicată, modelul experimental a fost
examinat și verificat pentru a identifica tipurile și zonele de apariție a degradărilor ce pot rezulta
în urma testelor efectuate.
Fig. 6.15 Răspunsul structurii în accelerații la acțiunea sinus glisant (Test M1-1)
29
CAPITOLUL 6 – Cercetări experimentale privind evaluarea comportării la acţiuni dinamice a
pereţilor structurali specifici structurilor din cadre uşoare din lemn de tip „platformă”
Fig. 6.16 Răspunsul structurii în deplasări absolute la acțiunea sinus glisant (Test M1-1)
Pentru testele M1-2 și M1-3, în care a fost aplicată aceeași acțiune seismică (S) însă cu
grade diferite de intensitate, s-au înregistrat valori maxime ale accelerației modelului M1 de 0,49
g respectiv 0,81 g și deplasări absolute de 29,24 mm respectiv 40,49 mm. În fig. 6.17 și fig. 6.18
este prezentat grafic răspunsul structural în accelerații și deplasări absolute înregistrate pe modelul
experimental M1 la acțiunea seismică (S) din cadrul testului M1-3. Pe parcursul acestor două teste
nu s-au observat degradări vizibile la nivel de structură, modelul M1 având o comportare liniar-
elastică, păstrându-și astfel caracterul de corp rigid datorită deplasărilor relative mici.
30
CAPITOLUL 6 – Cercetări experimentale privind evaluarea comportării la acţiuni dinamice a
pereţilor structurali specifici structurilor din cadre uşoare din lemn de tip „platformă”
Fig. 6.18 Răspunsul structurii în deplasări absolute la acțiunea seismică (Test M1-3)
31
CAPITOLUL 6 – Cercetări experimentale privind evaluarea comportării la acţiuni dinamice a
pereţilor structurali specifici structurilor din cadre uşoare din lemn de tip „platformă”
Fig. 6.18 Răspunsul structurii în deplasări absolute la acțiunea seismică (Test M1-3)
Degradări ale modelului experimental M1 nu au fost observate nici în timpul testului M1-
4, acțiunea aplicată fiind de tip sinus beat (B). La nivelul accelerometrului A1 a fost înregistrată
valoarea maximă a accelerației modelului M1 cu o valoare de 0,44 g iar deplasarea absolută
maximă a fost înregistrată de către traductorul de deplasare TD3 cu valoarea de 3,96 mm.
Răspunsul modelului experimental M1 la acțiunea armonică de tip sinus beat (B) din cadrul
testului M1-4 este prezentat grafic în fig. 6.19 și fig. 6.20.
Fig. 6.19 Răspunsul structurii în accelerații la acțiunea sinus beat (Test M1-4)
32
CAPITOLUL 6 – Cercetări experimentale privind evaluarea comportării la acţiuni dinamice a
pereţilor structurali specifici structurilor din cadre uşoare din lemn de tip „platformă”
Fig. 6.19 Răspunsul structurii în accelerații la acțiunea sinus beat (Test M1-4)
Fig. 6.20 Răspunsul structurii în deplasări absolute la acțiunea sinus beat (Test M1-4)
Odată cu creșterea intensității acțiunii armonice de tip sinus beat (B), începe să apară și
primele degradări ale structurii. Acest lucru se remarcă în timpul testului M1-5, atunci când
accelerația maximă a modelului M1 atinge valoarea de 1,64 g fiindu-i corespunzătoare o deplasare
absolută maximă de 15,14 mm.
Astfel, pe durata acțiunii se observă mici rotiri ale plăcilor de OSB la nivelul pereților
structurali longitudinali. Acest lucru se întâmplă din cauza degradărilor locale care apar în
îmbinările dintre placă și cadrul peretelui prin cedarea cuielor inelate. Fenomenul de cedare a
cuielor inelate are loc prin rupere la oboseală. Acest mod de cedare se produce din cauza
33
CAPITOLUL 6 – Cercetări experimentale privind evaluarea comportării la acţiuni dinamice a
pereţilor structurali specifici structurilor din cadre uşoare din lemn de tip „platformă”
solicitărilor de forfecare repetată, prin formarea articulațiilor plastice in tijele metalice până când
se atinge mecanismul de cedare.
Zonele în care apar aceste degradări sunt localizate la colțurile plăcilor de OSB, unde
tensiunile tangențiale sunt maxime (fig. 6.21). Prin urmare cuiele din această zonă sunt cele mai
solicitate și acestea cedează primele. În fig. 6.22 este prezentat răspunsul modelului experimental
M1 în deplasări absolute. Din grafic se poate observa momentul în care apar degradările în
structură datorită aliurii diagramei deplasărilor.
a) b)
Fig. 6.21 Degradările pereților structurali longitudinali după efectuarea testului M1-5: a) perete
longitudinal Est; b) perete longitudinal Vest
Fig. 6.22 Răspunsul structurii în deplasări absolute la acțiunea sinus beat (Test M1-5)
În testele ulterioare (testele M1-6, M1-7, M1-8), din cauza creșterii progresive a intensității
acțiunii, are loc o extindere a degradărilor în pereții structurali longitudinali. Degradările se produc
tot la nivel de îmbinări dintre placă și cadrul peretelui. Astfel, cuiele inelate încep să cedeze
progresiv prin rupere la oboseală de-a lungul perimetrului fiecărei plăci. Ca urmare, în timpul
testelor se observă o rotire din ce în ce mai mare a plăcilor în raport cu cadrele pereților (fig. 6.23).
Deasemenea, din cauza acțiunii cu caracter alternant, majoritatea cuielor după cedare au fost
expulzate din locașul lor (fig. 6.25 a, b).
34
CAPITOLUL 6 – Cercetări experimentale privind evaluarea comportării la acţiuni dinamice a
pereţilor structurali specifici structurilor din cadre uşoare din lemn de tip „platformă”
Fig. 6.23 Rotirea plăcilor de OSB în timpul testelor efectuate pentru modelul
experimental cu varianta de alcătuire M1
În ultimul test (test M1-9) a fost atinsă valoarea cea mai mare a accelerației modelului M1,
aceasta find înregistrată la nivelul accelerometrului A1 cu o valoare de 2,84 g. Traductorul de
deplasare TD1 a înregistrat o valoare a deplasării absolute de 13,22 mm. Pe durata încercării se
observă o rotire mai accentuată a plăcilor de OSB (fig. 6.23) din cauza accelerației mai mari a
platformei precum și a extinderii degradărilor în îmbinările dintre placă și cadrul peretelui (fig.
6.24). Similar testelor anterioare, cuiele care au cedat au fost expulzate din locașul lor (fig. 6.25 a,
b). Deasemenea, se mai observă o desprindere a plăcilor de cadrele pereților longitudinali de-a
lungul perimetrului acetora.
a) b)
Fig. 6.24 Degradările pereților structurali longitudinali după efectuarea testului M1-9: a) perete
longitudinal Est; b) perete longitudinal Vest
În urma inspecției vizuale, s-a constatat că modelul M1 a suportat degradări doar la nivelul
pereților longitudinali, aceștia neajungând la un grad de degradare final. Deși s-au observat
oscilații destul de mari și la nivelul pereților structurali transversali, fiind solicitați preponderent
la acțiuni în afara planului lor, aceștia nu au prezentat nici o degradare vizibilă.
35
CAPITOLUL 6 – Cercetări experimentale privind evaluarea comportării la acţiuni dinamice a
pereţilor structurali specifici structurilor din cadre uşoare din lemn de tip „platformă”
a) b)
36
CAPITOLUL 6 – Cercetări experimentale privind evaluarea comportării la acţiuni dinamice a
pereţilor structurali specifici structurilor din cadre uşoare din lemn de tip „platformă”
c) d)
e) f)
Fig. 6.25 Degradările pereților structurali longitudinali ai modelului experimental cu varianta de
alcătuire M1: a), b) cedarea cuielor și expulzarea acestora din locașul lor; c) lărgirea locașului
cuiului în traversa inferioară; d) lărgirea locașului cuiului în montant; e) lărgirea locașului cuiului
în placa OSB; f) ruperea cuielor inelate din îmbinările placă-cadru perete
Tabel 6.2 Valorile accelerațiilor și deplasărilor absolute maxime ale modelului experimental cu
variantele de alcătuire M1, M2 și M3
37
CAPITOLUL 6 – Cercetări experimentale privind evaluarea comportării la acţiuni dinamice a
pereţilor structurali specifici structurilor din cadre uşoare din lemn de tip „platformă”
a) b)
Fig. 6.26 Degradările pereților structurali longitudinali după efectuarea testului M2-5: a) perete
longitudinal Est; b) perete longitudinal Vest
Fig. 6.27 Răspunsul structurii în deplasări absolute la acțiunea sinus beat (Test M2-5)
38
CAPITOLUL 6 – Cercetări experimentale privind evaluarea comportării la acţiuni dinamice a
pereţilor structurali specifici structurilor din cadre uşoare din lemn de tip „platformă”
Fig. 6.28 Desprinderea plăcii inferioare de OSB în timpul testelor efectuate pentru modelul
experimental cu varianta de alcătuire M2
39
CAPITOLUL 6 – Cercetări experimentale privind evaluarea comportării la acţiuni dinamice a
pereţilor structurali specifici structurilor din cadre uşoare din lemn de tip „platformă”
În urma inspecției vizuale s-a remarcat și cedarea unor cuie de pe marginea de jos a plăcii
de OSB de la partea superioară a peretelui longitudinal Vest (fig. 6.29 b). La nivelul pereților
structurali transversali nu au fost depistate degradări vizibile. La finalul acestui ultim test a fost
determinată frecvența proprie a modelului experimental M2 prin intermediul șocului indus de
platforma seismică. Pe baza înregistrărilor făcute în urma acestei încercări, valoarea frecvenței
proprii fundamentale a modelului M2 a devenit egală cu f1 = 10,94 Hz, perioada proprie
fundamentală devenind egală cu T1 = 1/f = 0,091 s.
a) b)
Fig. 6.29 Degradările pereților structurali longitudinali după efectuarea testului M2-3: a) perete
longitudinal Est; b) perete longitudinal Vest
40
CAPITOLUL 6 – Cercetări experimentale privind evaluarea comportării la acţiuni dinamice a
pereţilor structurali specifici structurilor din cadre uşoare din lemn de tip „platformă”
a) b)
c) d)
e) f)
Fig. 6.30 Degradările pereților structurali longitudinali ai modelului experimental cu varianta de
alcătuire M2: a), b) cedarea cuielor și expulzarea acestora din locașul lor; c) lărgirea locașului
cuiului în traversa inferioară; d) lărgirea locașului cuiului în montant; e) lărgirea locașului cuiului
în placa OSB; f) ruperea cuielor inelate din îmbinările placă-cadru perete
41
CAPITOLUL 6 – Cercetări experimentale privind evaluarea comportării la acţiuni dinamice a
pereţilor structurali specifici structurilor din cadre uşoare din lemn de tip „platformă”
maximă a accelerației modelului M3 fiind egală cu 0,23 g. Pe durata testului n-au fost observate
degradări vizibile.
Cu toate că intensitatea acțiunii simulate a crescut progresiv în următoarele teste care s-au
desfășurat (Test M3-5 – Test M3-7), structura a avut o comportare asemănătoare cu cea de la
primul test. La nivelul superior deasemenea au fost înregistrate deplasări foarte mici comparativ
cu deplasările de la baza structurii (fig. 6.31). Cea mai mare valoare a deplasării absolute de la
partea superioară a structurii a fost egală cu 1,14 mm și a fost înregistrată în timpul ultimului test
(Test M3-7) la nivelul traductorului de deplasare TD2. Deasemenea, în cadrul acestui test a fost
înregistrată și accelerația maximă a modelului M3 cu o valoare de 0,66 g.
42
CAPITOLUL 6 – Cercetări experimentale privind evaluarea comportării la acţiuni dinamice a
pereţilor structurali specifici structurilor din cadre uşoare din lemn de tip „platformă”
Fig. 6.32 Forța seismică de inerție, Fi, aplicată sistemului cu un singur grad de libertate
dinamică: K – rigiditatea sistemului; m – masa sistemului; ag – accelerația platformei seismice;
Δpl – deplasarea laterală a platformei seismice; Δ – deplasarea relativă între masă și baza
sistemului; Δt – deplasarea laterală totală a masei sistemului
Conform principiului lui D'Alambert (principiul de echilibru dinamic), forța de inerție este
egală cu produsul dintre masă şi acceleraţia masei şi acţionează în sens invers acceleraţiei. Relația
de calcul este prezentată în ecuația (6.1). Valorile maxime ale forțelor de inerție obținute sunt
prezentate în tabelul 6.3.
Fi m a (6.1)
unde:
m - masa modelului experimental în variantele de alcătuire M1, M2 sau M3, în tone;
a - accelerația masei, în m/s2.
43
CAPITOLUL 6 – Cercetări experimentale privind evaluarea comportării la acţiuni dinamice a
pereţilor structurali specifici structurilor din cadre uşoare din lemn de tip „platformă”
Tabel 6.3 Valorile maxime ale forțelor de inerție și deplasărilor relative ale pereților structurali
longitudinali
44
CAPITOLUL 7 – Analiza comparativă între rezultatele obținute pe cale experimentală și cele
obținute pe cale analitică
CAPITOLUL 7
Analiza comparativă între rezultatele obținute pe cale
experimentală și cele obținute pe cale analitică
7.1 Introducere
Analiza comparativă din cadrul acestui studiu a fost realizată între rezultatele obținute pe
cale experimentală și cele obținute pe cale analitică pentru peretele structural „longitudinal Est” al
modelului experimental în variantele de alcătuire M1 și M2 (fig. 7.1, 7.2). Scopul acestei analize
comparative a fost acela de a evalua diferențele dintre metodele analitice de calcul și a stabili care
dintre acestea furnizează rezultatele cele mai apropiate de cele experimentale.
45
CAPITOLUL 7 – Analiza comparativă între rezultatele obținute pe cale experimentală și cele
obținute pe cale analitică
În prima parte a acestui capitol se prezintă comparația dintre valorile capacității portante la
deplasare laterală a peretelui structural „longitudinal Est” determinate prin calculul analitic și cele
obținute din încercările experimentale. În cea de-a doua parte a capitolului, valorile deplasărilor
laterale calculate analitic cu ajutorul relațiilor de calcul sunt comparate cu cele rezultate în urma
încercărilor experimentale. Rezultatele obținute în urma calculelor analitice împreună cu cele
obținute din încercările experimentale sunt prezentate în tabele. Pe baza acestor rezultate au fost
elaborate grafice comparative.
46
CAPITOLUL 7 – Analiza comparativă între rezultatele obținute pe cale experimentală și cele
obținute pe cale analitică
Tabel 7.1 Valorile forțelor maxime de inerție determinate experimental și a capacității portante
la deplasare laterală a peretelui structural „longitudinal Est” obținute analitic
Din analiza graficului din fig. 6.22 prezentat în subcapitolul 6.6.1, precum și a rezultatelor
experimentale exprimate sub formă de accelerații obținute în cadrul testului M1-5, se constată că
capacitatea portantă la deplasare laterală a peretelui structural „longitudinal Est” în varianta de
alcătuire M1 are o valoare de 10,767 kN. În fig. 7.3 este prezentat graficul comparativ dintre
valoarea capacității portante la deplasare laterală determinată experimental și valorile capacității
portante la deplasare laterală obținute pe cale analitică.
Fig. 7.3 Graficul comparativ dintre valorile capacității portante la deplasare laterală a peretelui
structural „longitudinal Est” în varianta de alcătuire M1 obținute pe cale analitică și cea obținută
pe cale experimentală
47
CAPITOLUL 7 – Analiza comparativă între rezultatele obținute pe cale experimentală și cele
obținute pe cale analitică
Fig. 7.4 Graficul comparativ dintre valorile capacității portante la deplasare laterală a peretelui
structural „longitudinal Est” în varianta de alcătuire M2 obținute pe cale analitică și cea obținută
pe cale experimentală
48
CAPITOLUL 7 – Analiza comparativă între rezultatele obținute pe cale experimentală și cele
obținute pe cale analitică
Tabel 7.2 Valorile deplasărilor laterale ale peretelui structural „longitudinal Est” obținute
experimental și analitic
Fig. 7.5 Graficul comparativ dintre valorile deplasărilor laterale ale peretelui structural
„longitudinal Est” în varianta de alcătuire M1 obținute pe cale experimentală
și cele obținute pe cale analitică
49
CAPITOLUL 7 – Analiza comparativă între rezultatele obținute pe cale experimentală și cele
obținute pe cale analitică
Fig. 7.6 Graficul comparativ dintre valorile deplasărilor laterale ale peretelui structural
„longitudinal Est” în varianta de alcătuire M2 obținute pe cale experimentală
și cele obținute pe cale analitică
50
CAPITOLUL 8 – Concluzii. Contribuţii. Valorificarea rezultatelor
CAPITOLUL 8
Concluzii. Contribuții. Valorificarea rezultatelor
Sistemul structural al caselor pe structură din cadre ușoare din lemn poate fi de două tipuri:
„balon” și „platformă”. Sistemul structural de tip „platformă” reprezintă cel mai utilizat sistem
și are ca particularitate principală întreruperea montanților pe verticală în dreptul planșeelor.
Concepția acestui sistem este bazată pe utilizarea eficientă a lemnului în alcătuirea structurii.
Structura din cadre ușoare din lemn de tip „platfomă” este alcătuită din: pereţi structurali (sub
această denumire fiind și pereții care preiau numai forță tăietoare), pereţi portanţi, cadre uşoare
şi diafragmele planşeului şi acoperişului. Pereţii structurali şi cei portanţi sunt dispuşi, de
regulă, pe conturul clădirii iar cadrele uşoare în centrul acesteia.
Pereții structurali specifici structurilor din cadre ușoare din lemn de tip „platformă” sunt
elemente de rezistenţă verticale care au rolul principal de a prelua încărcările verticale şi
orizontale, sau, în unele cazuri, numai încărcările orizontale la care este supusă construcția şi a
le transmite la nivelul fundaţiei.
Cele mai utilizate variante de alcătuire a unui perete structural specific structurilor din cadre
ușoare din lemn de tip „platformă” sunt: peretele structural cu finisaj exterior din lambriu de
lemn; peretele structural cu parament din zidărie de cărămidă; peretele structural cu termosistem
exterior. Termoizolația din polistiren nu este recomandată deoarece acest material termoizolant
are o porozitate redusă care nu permite „respiraţia” anvelopei și o rezistență redusă la acțiunea
focului.
51
CAPITOLUL 8 – Concluzii. Contribuţii. Valorificarea rezultatelor
Proiectarea acestui tip de perete structural este dificilă din cauza faptului că peretele este alcătuit
din mai multe elemente componente, fiecare având caracteristicile sale de geometrie și de
material. Normele americane prezintă trei metode de calcul: metoda peretelui structural
segmentat, metoda peretelui structural perforat și metoda proiectării peretelui structural pentru
transferul forţelor în jurul deschiderilor. Normele europene prezintă următoarele metode de
calcul: metoda A, metoda B și metoda PD. Cele mai utilizate metode pentru calculul capacității
portante la deplasare laterală a peretelui structural sunt: metoda peretelui structural segmentat
și metoda A.
Programul experimental desfășurat în cadrul acestei teze de doctorat a avut drept obiective
principale studierea comportării la acțiuni dinamice a peretelui structural specific structurilor
din cadre ușoare din lemn de tip „platformă” și verificarea metodelor analitice de calcul a
deplasării laterale și a capacității portante la deplasare laterală a peretelui structural.
În cea de-a doua etapă a programului experimental a fost evaluată comportarea la acțiuni
dinamice a pereților structurali prin încercarea la o serie de 20 de teste a unui model
experimental cu trei variante de alcătuire: M1 (structură din cadre ușoare din lemn de tip
,,platformă”cu patru pereți structurali și planșeu, plăcile de OSB/3 de pe toți pereții structurali
52
CAPITOLUL 8 – Concluzii. Contribuţii. Valorificarea rezultatelor
fiind poziționate pe verticală), M2 (structură din cadre ușoare din lemn de tip ,,platformă” cu
patru pereți structurali și planșeu, plăcile de OSB/3 de pe pereții structurali longitudinali fiind
poziționate pe orizontală iar cele de pe pereții structurali transversali fiind poziționate pe
verticală) și M3 (structură din cadre ușoare din lemn de tip ,,platformă” cu doi pereți structurali
pe direcție transversală, cadre ușoare din lemn pe direcție longitudinală și planșeu, plăcile de
OSB/3 de pe pereții structurali transversali fiind poziționate pe verticală).
53
CAPITOLUL 8 – Concluzii. Contribuţii. Valorificarea rezultatelor
Analiza comparativă din cadrul acestei teze de doctorat a fost realizată între rezultatele obținute
pe cale experimentală în urma testelor efectuate pe platforma seismică și cele obținute pe cale
analitică pentru peretele structural „longitudinal Est” al modelului experimental, cu scopul de
a evalua diferențele dintre metodele analitice de calcul și a stabili care dintre acestea furnizează
rezultatele cele mai apropiate de cele experimentale. În urma analizelor comparative efectuate
au rezultat următoarele concluzii:
capacitatea portantă la deplasare laterală a peretelui a fost calculată prin următoarele metode
analitice de calcul: „Metoda peretelui structural segmentat”, „Metoda peretelui structural
perforat”, „Metoda A” și „Metoda B”. Valorile capacităților portante la deplasare laterală
ale peretelui obținute prin „Metoda A” sunt cele mai apropiate față de valorile obținute
experimental, între acestea existând o diferență de 10,23% în cazul peretelui „longitudinal
Est” cu varianta de alcătuire M1, și de 12,9% în cazul peretelui „longitudinal Est” cu varianta
de alcătuire M2;
valoarea obținută prin „Metoda peretelui structural segmentat” este egală cu cea obținută
prin „Metoda peretelui structural perforat” datorită faptului că peretele nu are goluri de uși
sau ferestre în alcătuirea sa;
conform rezultatelor experimentale, peretele „longitudinal Est” în varianta de alcătuire M2
are o capacitate portantă la deplasare laterală puțin mai mare decât cea a peretelui
„longitudinal Est” în varianta de alcătuire M1 din cauza că placile de OSB/3 au o rigiditate
puțin mai mare pe direcția longitudinală a acestora;
54
CAPITOLUL 8 – Concluzii. Contribuţii. Valorificarea rezultatelor
conform rezultatelor obținute prin metodele analitice de calcul, valorile capacităților portante
la deplasare laterală ale peretelui „longitudinal Est” în varianta de alcătuire M1 sunt egale
cu cele ale peretelui „longitudinal Est” în varianta de alcătuire M2. Aceasta demonstrează
faptul că în relațiile metodelor analitice de calcul nu se ia în considerare poziționarea plăcilor
de OSB/3;
cuiele inelate care asigură îmbinarea dintre plăcile de OSB/3 și cadrul ușor al peretelui
„longitudinal Est” sunt elementele care influențează foarte mult capacitatea portantă la
deplasare laterală a peretelui;
metodele analitice de calcul a capacității portante la deplasare laterală a peretelui s-au
dovedit a fi destul de precise în comparație cu rezultatele experimentale datorită diferențelor
reduse dintre valorile acestora;
deplasarea laterală a peretelui a fost calculată conform normativului american IBC
(International Building Code), conform metodei propuse de Casagrande și colaboratorii săi
și a metodei propuse de Kallsner și Girhammar. Valorile deplasărilor laterale obținute prin
aceste metode sunt supraevaluate în comparație cu valorile obținute experimental.
Diferențele dintre acestea variază între 20,53%...187,10% în cazul peretelui „longitudinal
Est” cu varianta de alcătuire M1, și 242,17%...406,38% în cazul peretelui „longitudinal Est”
cu varianta de alcătuire M2. Elementele componente ale peretelui care influențează în mod
semnificativ valoarea deplasării laterale obținută pe cale analitică sunt cuiele și ancorele
pentru prevenirea răsturnării;
valorile deplasărilor laterale ale peretelui determinate conform normativului american IBC
sunt cele mai apropiate față de valorile obținute experimental. Pentru forțe laterale cu valori
mai mici de 5,457 kN, cea mai apropiată valoare a deplasării laterale față de cea
experimentală devine valoarea determinată conform metodei propuse de către Kallsner și
Girhammar. Aceasta se întâmplă din cauza componentei deplasării laterale a peretelui
rezultată din deformația ancorelor pentru prevenirea răsturnării, specifică relației analitice
de calcul din normativului IBC, care are aceeași valoare pentru orice forță laterală care este
aplicată peretelui;
cu toate că valorile deplasărilor laterale obținute pe cale analitică n-au arătat o bună corelare
cu valorile obținute pe cale experimentală, acestea totuși le confirmă pe cele experimentale
deoarece ele sunt mai mici ca valori, și astfel, se îndeplinesc condițiile de verificare;
pentru peretele care prezintă degradări locale, valorile deplasărilor laterale ale peretelui
obținute pe cale analitică sunt mai mici față de cele obținute pe cale experimentală. Prin
urmare, în acest caz nu sunt îndeplinite condițiile de verificare a deplasărilor laterale;
atât în cazul deplasării laterale, cât și a capacității portante la deplasare laterală a peretelui,
diferențele dintre rezultatele experimentale și cele analitice apar și datorită faptului că
metodele analitice de calcul au fost determinate pe baza unei forțe statice iar solicitările reale
din cadrul programului experimental efectuat s-au realizat cu încărcare dinamică. Astfel,
încărcările aplicate dinamic au un efect mai dezavantajos, fapt pentru care normativul
românesc P 100-1/2013 ia în considerare un factor de amplificare dinamică cu valori de până
55
CAPITOLUL 8 – Concluzii. Contribuţii. Valorificarea rezultatelor
la 2,5. Acest factor depinde de frecvențele proprii ale structurii. Deasemenea, rezistența unui
material nu este constantă ci depinde de viteza de încărcare. Astfel, elementul/structura
rezistă la valori mai mari ale forțelor dacă încărcarea este aplicată rapid;
rezultatele metodelor analitice de calcul confirmă rezultatele experimentale doar în domeniul
elastic, atunci când peretele nu prezintă degradări.
Casele pe structură din cadre ușoare din lemn de tip ,,platformă” sunt sustenabile și fac parte
din categoria construcțiilor moderne din lemn. Acest tip de construcție ar putea fi implementat
cu succes în România datorită comportării foarte bune la acțiunile seismice și a numeroaselor
avantaje pe care le are.
Identificarea avantajelor și dezavantajelor caselor pe structură din cadre ușoare din lemn.
Prezentarea unor soluții inginerești pentru înlăturarea dezavantajelor aferente.
Prezentarea soluțiilor de alcătuire ale pereților structurali specifici structurilor din cadre ușoare
din lemn de tip „platformă”.
Realizarea unui studiu documentar cu privire la proiectarea structurilor din cadre ușoare din
lemn de tip „platformă” la acțiuni orizontale.
Realizarea unui studiu documentar cuprinzând normele americane și europene, prin întocmirea
unei ample sinteze referitoare la metodele analitice de calcul, cu privire la evaluarea deplasării
laterale și a capacității portante la deplasare laterală a pereților structurali specifici structurilor
din cadre ușoare din lemn de tip „platformă”.
56
CAPITOLUL 8 – Concluzii. Contribuţii. Valorificarea rezultatelor
Realizarea unei analize comparative între rezultatele experimentale și cele analitice pentru
evaluarea diferențelor dintre acestea și identificarea metodelor analitice de calcul care
furnizează cele mai apropiate rezultate de cele experimentale.
Publicarea, în calitate de autor sau coautor, a unui număr de 9 lucrări științifice în reviste de
specialitate și în volumele unor conferințe naționale și internaționale, după cum urmează:
57
CAPITOLUL 8 – Concluzii. Contribuţii. Valorificarea rezultatelor
Lucrări publicate în reviste indexate BDI (B+) incluse în baze de date internaționale:
2. Ion Florența, Nicolae Țăranu, Alexandru Secu, Ioana-Sorina Enţuc, Maria-Cristina
Scutaru, Dragoș Ungureanu (2017), Evaluation of the wood strength class using the
experimental approach, Buletinul Institutului Politehnic din Iași, Secția Construcții.
Arhitectură, Volumul 63 (67), Nr. 2, pp. 121-132.
3. Ioana-Sorina Enţuc, Alexandru Secu, Nicolae Țăranu, Ion Florența, Sebastian-George
Maxineasa, Gabriel Oprișan (2016), A comparative study of timber structures for pitched
roofs. , Buletinul Institutului Politehnic din Iași, Secția Construcții. Arhitectură, Tomul 62
(66), Fasc. 2, pp. 47-57.
4. Alexandru Secu, Ion Florența, Nicolae Țăranu, Vlad Lupășteanu (2015), Particularities
of platform wooden framing structures, Buletinul Institutului Politehnic din Iași, Secția
Construcții. Arhitectură, Tomul LXI (LXV), Fasc. 1, pp. 87-92.
Susținerea prezentării „Considerații privind alcătuirea și calculul structurilor din lemn de tip
framing” în cadrul workshop-ului „Structuri și prelucrări elemente structurale din lemn”, Iași,
30 iunie – 01 iulie 2016.
58
BIBLIOGRAFIE
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. Andreica H.A., Berindean A.D., Dârmon R.M. (2007), Structuri din lemn, Editura U.T. PRESS,
Cluj-Napoca.
2. APA – The Engineered Wood Association (2014), Advanced Framing. Construction Guide,
Tacoma, WA.
3. Breyer D.E., Fridley K.J., Cobeen K.E., Pollock D.G. (2007), Design of Wood Structures –
ASD/LRFD, Sixth Edition, McGraw-Hill Companies, New York.
4. Brischke C. (2019), Timber, Long-Term Performance and Durability of Masonry Structures,
pp. 129-168.
5. Budescu M. (2005), Noi Concepții privind Protecția Seismică a Structurilor, Editura Societăţii
Academice „Matei-Teiu Botez”, Iași.
6. Casagrande D., Rossi S., Sartori T., Tomasi R. (2016), Proposal of an analytical procedure and
a simplified numerical model for elastic response of single-storey timber shear-walls,
Construction and Building Materials, 102 (2), pp. 1101-1112.
7. Ciornei Al. (2008), Clădiri moderne din lemn, Editura Junimea, Iași.
8. CMHC (2013), Canadian Wood-Frame House Construction, Canada Mortgage and Housing
Corporation, Canada.
9. Corduban C.G. (2013), Structuri moderne din lemn pentru dezvoltare sustenabilă, Teză de
doctorat, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi”, Facultatea de Construcții și Instalații, Iași.
10. Coulbourne W.L., Bracken W., Van de Lindt J., Prevatt D. (2017), Residential Structural
Design Guide – A State-of-the-Art Engineering Resource for Light-Frame Homes, Apartments,
and Townhouses, Second Edition, Casey Thayer of Outreach Process Partners, LLC,
Washington, DC.
11. Dan D., Tanasa C., Stoian V., Brata S., Stoian D., Nagy Gyorgy T., Florut S.C. (2016), Passive
house design – An efficient solution for residential buildings in Romania, Energy for
Sustainable Development, 32, pp. 99-109.
12. Decher E. (2003), Construcții din lemn. Studiul lemnului, Vol. I, Editura Societăţii Academice
„Matei-Teiu Botez”, Iași.
13. Forest Products Laboratory (2010), Wood handbook — Wood as an engineering material,
General Technical Report FPL-GTR-190, Centennial Edition, United States Department of
Agriculture, Forest Service, Forest Products Laboratory, Madison, WI.
14. Furdui C. (2005), Construcții din lemn. Materiale și elemente de calcul, Editura Politehnica,
Timișoara.
15. Gauthier P. (2015), Timber Frame Engineering in Limit States Design, Canada’s Timber
Engineering & Wood Design Method, TFE Publishing Company, Vancouver.
16. Guinez F., Santa Maria H., Almazan J.L. (2019), Monotonic and cyclic behaviour of wood
frame shear walls for mid-height timber buildings, Engineering Structures, 189, pp. 100-110.
59
BIBLIOGRAFIE
17. Isopescu D., Stănilă O. (2014), Lemnul în construcții. Îndrumar pentru lucrări de laborator,
Editura Societății Academice ,,Matei-Teiu Botez”, Iași.
18. Isopescu D., Stănilă O., Astanei I., Corduban C. (2012), Experimental analysis of wood
mechanical properties from bending, tensile and compression tests, Romanian Journal of
Materials, 42 (2), pp. 204-219.
19. Kallsner B., Girhammar U.A. (2009), Analysis of fully anchored light-frame timber shear walls
– elastic model, Materials and Structures, 42, pp. 301-320.
20. Karlsen G.G., Bolșakov V.V., Kagan M.H., Svențițki G.V. (1955), Construcții de lemn, Ediția
a II-a, Vol. I, Traducere din limba rusă, Editura de Stat pentru Arhitectură și Construcții,
București.
21. Leonardo da Vinci Pilot Project (2008 b), HANDBOOK 2 – Design of Timber Structures
according to EC 5, First Edition, TEMTIS.
22. Lindt J.W., Pryor S.E., Pei S. (2011), Shake table testing of a full-scale seven-story steel–wood
apartment building, Engineering Structures, 33, pp. 757-766.
23. Loss C., Tannert T., Tesfamariam S. (2018), State-of-the-art review of displacement-based
seismic design of timber buildings, Construction and Building Materials, 191, pp. 481-497.
24. Lupan L.M., Manea D.L., Moga L.M. (2016), Improving Thermal Performance of the Wall
Panels Using Slotted Steel Stud Framing, Procedia Technology, 22, pp. 351-357.
25. Marusciac D. (1997), Construcții moderne din lemn, Editura Tehnică, București.
26. Maxineasa S.G., Enţuc I.S., Țăranu N., Florența I., Secu Al. (2018), Environmental
performances of different timber structures for pitched roofs. Journal of Cleaner Production,
175, pp. 164-175
27. Năstase I., Secu Al. (2009), Construcția caselor pe structuri din cadre ușoare din lemn.
Utilizarea elementelor cu secțiune I, Curs Construcții și structuri moderne din lemn,
Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi”, Facultatea de Construcții și Instalații, Iași.
28. Pașcu D. (2011), Contribuții la dezvoltarea unor sisteme constructive eficiente pentru clădiri
cu structură din lemn în concordanță cu standardele europene prin comparație cu alte
standarde, Teză de doctorat, Universitatea Tehnică de Construcții București, Facultatea de
Construcții Civile, Industriale și Agricole, București.
29. Pătraș S. (2015), Instrucțiuni tehnice pentru realizarea caselor cu structura din lemn și pereți
stratificați (framing), Romwoodhouse – Asociația Constructorilor de Case pe Structură din
Lemn, București.
30. Porteous J., Kermani A. (2013), Structural Timber Design to Eurocode 5, 2nd Edition,
Blackwell Publishing Ltd., Oxford.
31. Rossi S., Casagrande D., Tomasi R., Piazza M. (2016), Seismic elastic analysis of light timber-
frame multi-storey buildings: Proposal of an iterative approach, Construction and Building
Materials, 102, pp. 1154-1167.
32. Secu Al., Roșu A.R. (2013), Structuri în cadre din lemn cu porțiuni hibride (lemn-platbande
compozite), Editura Societăţii Academice „Matei-Teiu Botez”, Iași.
60
BIBLIOGRAFIE
33. Shadravan S., Ramseyer C.C. (2018), Investigation of Wood Shear Walls Subjected to Lateral
Load, Structures, 16, pp. 82-96.
34. Solnosky R., Parfitt M.K. (2016), Shear wall Design in Residential Construction: A
Comparison of Methods, 3rd Residential Building Design & Construction Conference,
University Park, Penn State.
35. Stănilă O. (2012), Consolidarea elementelor din lemn folosind materiale composite, Teză de
doctorat, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi”, Facultatea de Construcții și Instalații, Iași.
36. Thallon R. (2008), Graphic Guide to Frame Construction, 3rd Edition, The Tauton Press,
Newtown, CT.
37. TRADA (2006), Timber frame housing: UK Structural recommendations, 3rd Edition, TRADA
Technology Ltd., High Wycombe.
38. Turan M. (2009), Reconstructing the Balloon Frame: A Study in the History of Architectonics,
METU Journal of the Faculty of Architecture, 26 (2), pp. 175-209.
39. Wijnants L., Allacker K., Troyer F. (2019), Life-cycle assessment of timber frame constructions
– The case of rooftop extensions, Journal of Cleaner Production, 216, pp. 333-345.
40. Williamson T.G. (2002), Apa Engineered Wood Handbook, McGraw-Hill Companies, New
York.
41. ***ANSI/AWC (2015 a), National Design Specification for Wood Construction (NDS),
American Wood Council, Leesburg, VA.
42. ***ANSI/AWC (2015 b), Special Design Provisions for Wind and Seismic (SDPWS),
American Wood Council, Leesburg, VA.
43. ***ANSI/AWC (2015 c), Wood Frame Construction Manual for One-and-Two Family
Dwellings (WFCM), American Wood Council, Leesburg, VA.
44. ***ASCE/SEI 7-16 (2016), Minimum Design Loads and Associated Criteria for Buildings and
Other Structures, American Society of Civil Engineers, Reston, VA.
45. ***International Codes Council (2015), International Building Code, Chapter 23, Country Club
Hills, IL.
46. ***P100-1/2013 (2013), Cod de proiectare seismică – Partea I – Prevederi de proiectare
pentru clădiri, Monitorul Oficial al României, București.
47. ***SR EN 338: 2010 (2010), Lemn pentru construcții. Clase de rezistență. Asociația de
Standardizare din România (ASRO), București.
48. ***SR EN 408: 2004 (2004), Structuri de lemn. Lemn masiv și lemn lamelat încleiat.
Determinarea anumitor proprietăți fizice și mecanice, Asociația de Standardizare din România
(ASRO), București.
49. ***SR EN 1995-1-1 (2005), Eurocod 5: Proiectarea structurilor de lem. Partea 1-1:
Generalităţi-Reguli commune şi reguli pentru clădiri, Asociația de Standardizare din România
(ASRO), Bucureşti.
50. http://hawk-haven.com/wood-shear-wall-seismic-design.html
51. http://sagelanddesign.com/our-process/design-build/plans-drawings/
61