Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FACULTATEA DE POMPIERI
Conducător științific,
Lect. univ. dr. ing. mr.
Ion ANGHEL
Absolvent,
Dan BURLACU
București
2015
DECLARAŢIE
Prin prezenta, declar pe proprie răspundere că Lucrarea de diplomă cu titlul “Competențe ale
unui investigator de incendii” îmi aparține în întregime și nu a mai fost prezentată niciodată la o altă
facultate sau instituție de învățământ superior din țară sau străinătate. De asemenea, declar că toate
sursele utilizate, inclusiv cele de pe Internet, sunt indicate în lucrare, cu respectarea strictă a
regulilor de evitare a plagiatului:
toate fragmentele de text reproduse exact, chiar și în traducere proprie din altă limbă, sunt
scrise între ghilimele și dețin referința precisă a sursei;
reformularea în cuvinte proprii a textelor scrise de către alți autori deține referința precisă;
rezumarea ideilor altor autori deține referința precisă la textul original.
București, 24.06.2015
_________________________
(semnătura în original)
2
CUPRINS
Introducere........................................................................................................................................11
Concluzii..........................................................................................................................................118
Bibliografie......................................................................................................................................120
TABLE OF CONTENTS
4
10
Introduction............................................................................................................................................11
Chapter IX. Case study – using the flashover phenomenon in fire investigation............................89
9.1. Full room involvement..............................................................................................................89
9.2. Misconceptions regarding full room involvement in fire investigation....................................90
9.3. Flashover related information...................................................................................................92
9.4. Oriented strand board OSB experiment....................................................................................94
9.5. Computer modelling of the experiment..................................................................................105
9.6. Burn pattern identification experiment...................................................................................109
9.7. Conclusions.............................................................................................................................116
Conclusions...........................................................................................................................................118
LISTA FIGURILOR
6
Figura V.3 Aparatul individual de monitorizare a concentrației de monoxid de carbon (CO),
variantă constructivă diferită..............................................................................................................57
Figura V.4 Baliza de monitorizare a concentrației de monoxid de carbon (CO)...............................58
Figura V.5. Mostră de covor ce poate fi supusă analizei în vederea stabilirii utilizării asupra acesteia
de acceleratori de ardere.....................................................................................................................61
Figura V.6. Amprentă a incendiului asupra unui covor din care se poate intui utilizarea
acceleratorilor de ardere.....................................................................................................................62
Figura IX.1. Sursa de aprindere utilizată............................................................................................94
Figura IX.2. Poziționarea sursei de aprindere....................................................................................94
Figura IX.3. Poziționarea plăcilor de lemn........................................................................................95
Figura IX.4. Detaliul poziționării capului sprinkler...........................................................................96
Figura IX.5. Capul sprinkler declanșat...............................................................................................96
Figura IX.6. Dispozitivul de intervenție.............................................................................................97
Figura IX.7. Poziționarea exterioară a termocuplurilor și aparatura de înregistrare a rezultatelor....98
Figura IX.8. Poziționarea interioară a termocuplurilor......................................................................99
Figura IX.9. Graficul temperatură-timp al incendiului....................................................................100
Figura IX.10. Imaginea surprinsă de camera cu termoviziune.........................................................101
Figura IX.11. Camera cu termoviziune............................................................................................101
Figura IX.12. Camera de filmat........................................................................................................102
Figura IX.13. Imagini surprinse cu ajutorul camerei de filmat........................................................103
Figura IX.14. Coborârea planului neutru și timpul de la inițierea incendiului................................104
Figura IX.15. Amprenta incendiului................................................................................................105
Figura IX.16. Modelul geometric al containerului...........................................................................106
Figura IX.17. Modelul geometric al sursei de aprindere..................................................................107
Figura IX.18. Secțiuni de calcul.......................................................................................................107
Figura IX.19. Reprezentare fum.......................................................................................................108
Figura IX.20. Repartiția temperaturii...............................................................................................108
Figura IX.21. Fluxul de căldură eliberat pe unitatea de volum........................................................109
Figura IX.22. Temperatura înregistrată de termocupluri.................................................................109
Figura IX.23. Dispunerea materialelor.............................................................................................110
Figura IX.24. Indicii vizuali ai radiației de 20 kW/m2 la nivelul pardoselii....................................111
Figura IX.25. Aprinderea indicilor vizuali ai radiației de 20 kW/m2 la nivelul pardoselii..............112
Figura IX.26. Feștila.........................................................................................................................112
Figura IX.27. Amprenta incendiului................................................................................................113
Figura IX.28. Covorul din încăperea de testare................................................................................114
Figura IX.29. Covorul incendiat cu accelerator de ardere...............................................................114
Figura IX.30. Compararea mostrelor pe fața expusă efectelor incendiilor......................................115
Figura IX.31. Compararea mostrelor pe fața ferită de efectele incendiilor......................................115
7
LISTA TABELELOR
REZUMAT
Această lucrare își propune de a face o scurtă prezentare a competențelor de care trebuie să
dispună un investigator de incendiu în îndeplinirea îndatoririlor sale de serviciu. Urmând exemplul
Statelor Unite ale Americii, prin desemnarea unui serviciu separat special destinat cercetării
cauzelor de incendii și stabilirea unui set de competențe profesionale necesare persoanelor încadrate
în acest serviciu, această lucrare propune o posibilă implementare la nivel național al unui astfel de
8
serviciu și însoțește această propunere cu prezentarea competențelor pe care un astfel de
investigator de incendii trebuie să le posede și a criteriilor de evaluare a acestora.
Împărțind ancheta de cercetare a cauzelor de incendiu pe fazele ei principale, ce se regăsesc
în titlurile capitolelor prezentei lucrări, se pot urmări competențele specifice de care investigatorul
de incendii trebuie să dispună pentru a putea duce la îndeplinire cu succes fiecare fază a
investigației, iar titlurile subcapitolelor redau competența specifică pe care investigatorul trebuie să
le posede.
SUMMARY
This paper proposes a short presentation of the competences that a fire investigator has to
possess in fulfilling its service duties. Following the example of the United States of America, in
designating a separate fire cause investigation service and setting the particular professional
competences standard for working in this service, this paper proposes a possible implementation at
a national level of such a service and accompanies this proposal with the presentation of the
competences that such a fire investigator needs to possess and the evaluation criteria for them.
Dividing the fire investigation by its principal phases, which are named in the tiles of the
chapters of this paper, the specific competences that the fire investigator must dispose of in order to
complete every phase of the investigation with success can be followed, and the subchapters titles
name the specific competence must have.
GLOSAR
9
împrejurărilor, surselor, mijloacelor de aprindere și, după caz, a autorilor care au generat producerea
incendiului.
Stabilirea cauzei probabile de incendiu – acțiunea de a determina cauza probabilă care a generat
incendiul.
Urma – orice modificare materială produsă în spațiul în care a izbucnit incendiul sau în alte locuri
ce au legătură cu acesta, ca urmare a interacțiunii dintre fenomenele tehnice, naturale, infracționale
sau de altă natură, mijloacele și căile de acțiune ale acestora și elementele componente ale spațiului
incendiat.
Investigator – personal din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgenta sau al
inspectoratelor pentru situații de urgență județene și al municipiului București, desemnat prin ordin
de zi pe unitate să constate cauzele probabile de incendiu.
Cauza probabilă de incendiu – suma factorilor care concură la inițierea incendiului, care constă,
de regulă, în sursa probabilă de aprindere, mijlocul care a produs aprinderea, primul material care s-
a aprins, precum și împrejurările determinante care au dus la izbucnirea acestuia.
10
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
INTRODUCERE
Având în vedere numărul mare de incendii ce au avut loc pe teritoriul României, în ultima
perioadă, număr ce prezintă o permanentă tendință de creștere, odată cu răspândirea tot mai agresivă
a urbanizării, precum și necesitatea tot mai pregnantă a stabilirii cu exactitate a cauzelor de
incendiu, reclamă adoptarea, acceptarea și susținerea în dezvoltare a unei noi specializări a
pompieristicii, și anume cea de investigator de incendii. Tendința de urbanizare este responsabilă de
sporirea gradului de intensitate al incendiilor, prin adoptarea noilor materiale de construcții, ce nu
întotdeauna respectă normele de securitate la incendiu, din dorința de construire cât mai rapidă și
economică. Bunurile surprinse de incendii sunt de asemenea modelate de o asemenea urbanizare ca
fiind de un nivel economic substanțial mai mare pentru o suprafață egală incendiată, atât din cauza
repartiției lor deseori pe verticală în clădiri cu mai multe etaje, cât și din pricina necesității unor
bunuri materiale costisitoare pentru desfășurarea vieții urbane, în raport cu cea rurală. Nu în ultimul
rând, urbanizarea are un impact asupra frecvenței incendiilor, fie ele și minore, în parte datorată
densității ridicate a populației concentrate în centrele urbane, precum și necesității de existență și
amplasare învecinată a diferitelor instalații tehnologice utilizate în scopul furnizării utilităților
publice și nu numai.
Odată cu accentuarea valorii economice a bunurilor pasibile de a fi afectate de incendii
apare și necesitatea asigurării acestora, iar odată cu aceasta, necesitatea furnizării de către personal
specializat a unei cauze exacte de incendiu către societatea de asigurare, cu posibilitatea apărării
unui asemenea verdict în instanță. Evitând tratarea numai a problematicii apariției în cazul unui
incendiu , ca singur efect negativ, a pagubelor materiale, ci luând în calcul apariția victimelor
umane, ce pot reclama despăgubiri, sau chiar apariția deceselor, precum și a posibilității inițierii
unui incendiu deliberat, având intenții criminale, se arată cu atât mai necesară existența unui
specialist în domeniul investigării incendiilor.
Un alt motiv al existenței unei astfel de specializări este necesitatea colectării datelor exacte
despre inițierea, modul de dezvoltare și propagare al incendiilor, modul lor de stingere și eficiența
intervenției asupra acestora. Asemenea informații pot folosi la îmbunătățirea materialelor de
construcții, îmbunătățirea modului de răspuns al sistemelor de apărare împotriva incendiilor,
perfecționarea echipamentului individual de protecție al serviciilor de intervenție, în corelare cu
natura incendiului, dezvoltarea și implementarea a noi tactici de intervenție, precum și dezvoltarea
și concentrarea eforturilor de prevenire a populației, adoptat la pericolele existente.
Considerând natura juridică și, în unele circumstanțe, necesitatea posesiei unor cunoștințe
criminalistice, s-ar putea ridica întrebarea: ”De ce nu un specialist având numai pregătire juridică?”.
11
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
Aceasta este o întrebare pertinentă, având în vedere existența unor astfel de specialiști, ce ar elimina
timpul și costul pregătirii unor altora. Răspunsul nu poate fi unul simplu, dar având în vedere natura
spontană a situației de urgență generată de un incendiu, cunoștințele de specialitate despre
dinamica, fizica, modalitatea de dezvoltare, modul de intervenție, tehnica folosită la intervenție și
experiența unor incendii anterioare, toate acestea recomandă un specialist din domeniul
pompieristic. Desigur, potențiala natură juridică a unei astfel de situații de urgență și implicațiile
sale reclamă la rândul lor o pregătire în acest sens. Dihotomia acestei specializări dă naștere unei
rezolvări ce poate urma două căi: o comunicare și cooperare strânsă între specialiștii din cadrul
poliției cu cei din rândul pompierilor sau o îmbinare a celor două aspecte ale acestei problematici
într-o singură specializare, și anume investigatorul de incendii.
Cunoscând faptul că specialiștii din rândul poliției, în ce privește expertiza criminalistică,
colectarea și manipularea dovezilor, formularea unei acuzații sau concluzii pertinente din punct de
vedere juridic și susținerea în fața instanței a unor puncte de vedere oficiale, își exercită atribuțiile
într-un vast domeniu de activitate, precum și faptul că toate aceste atribuții, precum și multe altele
necesare pentru investigarea incendiilor nu sunt cumulate într-o singură specializare din cadrul
poliției, la fața locului unui eventual incendiu trebuind să fie prezenți o multitudine de specialiști
care să dispună colectiv de toate aceste competențe, natura imprevizibilă a unei situații de urgență
produsă de un incendiu, precum și multitudinea de evenimente ce reclamă atenția individuală a
acestor specialiști dau la o parte fezabilitatea unei asemenea soluții.
O pregătire suplimentară a experților juridici pentru îndeplinirea sarcinilor unui investigator
de incendii este de asemenea incompatibilă cu natura acestei specializări dat fiind faptul că nu
există pregătirea necesară din punct de vedere juridic unei astfel de specializări cumulată deja într-o
anume specializare din cadrul poliției, căruia să-i poată fi adăugate doar competențele privitoare la
natura pompieristică a unei atare situații de urgență. Dimpotrivă, competențele juridice sunt, cum s-
a arătat mai sus specifice a diferite specializări din domeniul juridic. Prin urmare, singura soluție în
întrunirea tuturor competențelor necesare specializării de investigator de incendii este aceea a
formării de astfel de specialiști din rândul armei pompieri, armă ce asigură competențele de bază
asupra naturii, manifestării, intervenției și prevenirii incendiilor, la care se pot adăuga competențele
necesare specifice unei variate game juridice, dar ce aparțin strict de domeniul incendiilor și
implicațiilor lor. O asemenea de specializare se propune a fi investigatorul de incendiu.
Lucrarea de față nu ridică pretenția de a face o prezentare completă, imposibil de
îmbunătățit și în profunzime a tuturor competențelor de care un investigator de incendii trebuie să
dispună în exercitarea atribuțiilor sale, ci doar de a prezenta o parte din atribuțiile ce i-ar putea
reveni, competențele necesare îndeplinirii acestora, precum și modul de evaluare a unor atare
competențe.
12
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
13
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
CAPITOULUL I
CONCEPTUL DE COMPETENȚĂ PROFESIONALĂ
Pentru ca lucrarea de față să își poată atinge obiectivul, acela de a oferi o soluție viabilă și
aplicabilă în ceea ce privește investigarea incendiilor, prin prezentarea, descrierea, explicarea,
exemplificarea unor moduri de implementare a dezvoltării și verificarea competențelor necesare
unui specialist într-un astfel de domeniu, este imperioasă prezentarea și definirea conceptului de
competență profesională.
Competența în general se referă, la ”Capacitatea dovedită de a selecta, combina și utiliza
adecvat cunoștințe, abilități și alte achiziții constând în valori și atitudini, pentru rezolvarea cu
succes a unei anumite categorii de situații de muncă sau de învățare, precum și pentru dezvoltarea
profesională sau personală în condiții de eficacitate și eficientă.” 1 Utilizând, deci, această definiție,
se admite că a fi competent într-un anumit domeniu implică nu numai a avea cunoștințele necesare
operării în respectivul domeniu, nu numai a avea formate deprinderi sau a dispune de abilități, fie
acestea motrice, intelectuale, emoționale sau combinate, ci și împletirea acestora în așa fel încât să
rezulte o anumită atitudine necesară aplicării lor la locul, timpul și contextul potrivit. O reprezentare
grafică a conceptului de competență este redată în figura I.1.
1, 2
Anghel I., Radu A., Conceptul de competență profesională pentru pompieri, Sesiunea de Comunicări Științifice cu
Participare Internațională SIGPROT 2012-2013, pp. 3
14
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
15
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
Se poate observa că fiecare competență solicitată de această funcție este compusă din mai
multe atribuții, ce reclamă, la rândul lor, competențe mai simple, specifice fiecărei etape de
desfășurare a investigației. Însumarea, armonizarea, corelarea și manifestarea acestor competențe
individuale duce la îndeplinirea competențelor generale, iar în cele din urmă la îndeplinirea scopului
propus, de a duce la bun sfârșit investigația incendiului.
Astfel, pe parcursul lucrării se va urmări o prezentare sistematică a competențelor, mai întâi
generale, iar mai apoi a celor simple, subordonate celor generale, ce trebuie însușite, și a căror
dezvoltare trebuie urmărită pe toată durata activității profesionale a unui investigator de incendii.
16
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
1.1. Concluzii
17
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
CAPITOLUL II
EXAMINAREA SCENEI
Dat fiind faptul că natura situațiilor de urgență provocate de către incendii este una
spontană, fapt corelat și cu nevoia imperioasă de surprindere a scenei de incendiu într-o stare cât
mai nealterată și apropiată temporal de momentul izbucnirii incendiului, apropiere limitată, desigur
de timpul necesar intervenției în vederea stingerii acestuia, salvării vieților periclitate de un astfel de
eveniment, precum și combaterii efectelor negative pe care acesta le poate avea asupra bunurilor și
mediului înconjurător, investigatorul va trebui să fie anunțat în cel mai scurt timp posibil de
producerea sau iminența producerii unui asemenea eveniment.
Nu toate obiectivele sau bunurile expuse pericolului de incendiu reclamă importanța
necesară demersului unei investigații, de aceea importanța financiară sau culturală (muzee, clădiri
ce adăpostesc obiecte ce fac parte din patrimoniul de stat, biblioteci de importanță deosebită, sediile
băncilor), importanța structurală de interes public sau național (furnizori ai utilităților publice,
centrale electrice), importanța operativă (sedii ale inspectoratelor de poliție, jandarmerie, situații de
urgență), importanța în prestarea serviciilor medicale (clădiri ale spitalelor), importanța ce vizează
transportul (gări, rețeaua de metrou, aeroporturi), trebuie corelată cu posibilitatea existenței unui
contract de asigurări ce are ca obiect bunurile sau obiectivele respective, și posibilitatea existenței a
diverse intenții sau motive de provocare a unui incendiu care să vizeze bunurile sau obiectivele
cuprinse de incendiu. În vederea centralizării unor astfel de informații se poate apela la o cooperare
a asiguratorilor și cetățenilor cu Inspectoratele pentru Situații de Urgență, prin solicitarea de către
cei din urmă și furnizarea de către cei dintâi a informațiilor privind bunurile existente în
proprietatea personală, valoarea lor estimată în caz de deteriorare totală datorată izbucnirii unui
incendiu, categoria de importanță, precum și starea lor de asigurare. Aceste informații pot fi
solicitate încă din faza de avizare/autorizare.
Așadar, singurul mod rapid și eficient de solicitare a unui investigator de incendii poate fi
prin intermediul dispeceratului care alertează și serviciile profesioniste de urgență, acestuia
revenindu-i de asemenea și sarcina de a stabili dacă este sau nu nevoie de serviciile unui astfel
investigator. În vederea realizării unui asemenea deziderat, se poate păstra o evidență la nivelul
dispeceratului a investigatorilor de incendii ce își desfășoară activitatea în cadrul inspectoratelor
pentru situații de urgență județene/al municipiului București, a misiunilor în care aceștia sunt
implicați și a disponibilității acestora pentru intervenție. Având în vedere că natura sarcinilor unui
investigator de incendii nu impune ca timpul de deplasare a acestuia la locul în care a avut loc
18
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
evenimentul să fie la fel de scurt precum cel al echipelor de intervenție, este posibil ca transportul
acestuia să fie asigurat cu un autovehicul pus la dispoziție în acest scop de către respectivul
Inspectorat, locul de muncă al investigatorului fiind posibil a coincide cu sediul Inspectoratului.
Odată ajuns la fața locului, investigatorul se poate găsi în situația ca incendiul să fie încă
activ, în curs de neutralizare de către echipele destinate intervenției. În acest caz, acesta va observa
în continuare desfășurarea intervenției, urmărind cu precădere a obține informații privind timpul la
care a izbucnit incendiul, starea meteorologică a atmosferei la izbucnirea și în timpul manifestării
incendiului, materialele ce ar putea arde, prezența proprietarului obiectivului/bunurilor la locul
incidentului, preexistența cunoscută a unor motive de arson 3 (incendiere intenționată), existența
și/sau valabilitatea asigurării, importanța obiectivului/bunurilor, modul de dezvoltare a incendiului,
în ce privește intensitatea/amploarea și posibila corelare a acesteia cu folosirea intenționată sau
neintenționată a substanțelor ce ar putea grăbi procesul de ardere. Toate aceste informații se vor
obține prin utilizarea procedeelor de observare directă, intervievare a martorilor, a echipelor de
poliție, jandarmerie, medicale etc. aflate la fața locului, în limita posibilităților, până la finalizarea
acțiunilor de intervenție.
La încetarea acțiunilor de intervenție, sau dacă sosirea investigatorului la fața locului
surprinde scena post-incendiu, acesta va începe examinarea scenei incendiului. Această examinarea
trebuie efectuată luându-se măsurile de precauție în vederea asigurării securității personale a
investigatorului, cât și a persoanelor neimplicate în acțiunile de intervenție, avându-se în vedere,
totodată și asigurarea limitării contaminării scenei incendiului cu probe false, contaminare
intenționată sau nu, precum și păstrarea integrității posibilelor dovezi. Astfel, în vederea demarării
acestui procedeu se va recurge la balizarea scenei incendiului, pentru care se va recurge la
cooperarea cu forțelor polițienești sau a serviciilor profesioniste pentru situații de urgență. În orice
caz, investigatorul ar trebui să aibă asupra sa o bandă (cordon) de balizare. Aceasta poate face parte
din trusa personală sau se poate găsi în autovehiculul pus la dispoziție de către Inspectorat în
vederea transportului investigatorului la locul incidentului. Asigurarea perimetrului balizat se va
facilita de către forțele de ordine prezente la fața locului. În niciun caz nu se va permite accesul
proprietarilor sau altor persoane în zona balizată până la finalizarea documentării scenei și a
prelevării dovezilor necesare investigării. Din această cauză, procesul de investigare la fața locului
se va executa într-o manieră cât mai rapidă, dar care să permită îndeplinirea corectă și atentă a
îndatoririlor investigatorului.
3
Arson - un incendiu provocat printr-o acțiune intenționată, în scopul de a distruge, conform OMAI 234/210, art. 3
19
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
Locul începerii examinării scenei de incendiu este exteriorul obiectivului sau bunurilor
incendiate, dacă este vorba de bunuri mobile precum autovehicule. După balizarea zonei, se vor
identifica eventualele pericole ce ar putea periclita siguranța investigatorului și/sau a investigației..
Pe lângă pericolele postate de zona investigației în sine, există pericole și din partea persoanelor ce
pot avea interese în zădărnicirea investigației, sau, dimpotrivă grăbirea desfășurării acesteia și/sau
formularea unei concluzii părtinitoare.
Un lucru necesar a fi urmărit este determinarea gradului de accesibilitate în proprietatea
incendiată. Acesta influențează în stabilirea posibilității de premeditare a incendierii, în cazul în
care se suspicionează producerea acesteia cu rea-intenție, precum și infirmă sau confirmă
posibilitatea incendierii accidentale prin intermediul pătrunderii în proprietate. Spre exemplu,
oameni fără adăpost ce ar putea compromite securitatea obiectivului, din diferite motive, pot fi
responsabili de incendierea accidentată a proprietății în care au pătruns, cu cât mai mult cu cât se
pot afla în stare de ebrietate.
În același timp se va urmări descoperirea tuturor posibilităților de pătrundere și ieșire din
obiectiv, mai mult sau mai puțin accesibile, cunoașterea nivelului de pază a obiectivului, și dacă
este sau nu supravegheat video, obținerea înregistrărilor din perioada imediat precedentă izbucnirii
incendiului, dacă acestea există și, la nevoie, obținerea înregistrărilor dintr-o perioadă mai
îndepărtată momentului izbucnirii incendiului, în scopul identificării persoanelor și evenimentelor
ce ar putea concura în provocarea acestuia.
20
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
categoria construcțiilor de producție și/sau depozitare, sau gradul de rezistență la foc în care
obiectivul se încadrează5, pentru a facilita verificarea respectării normelor privind protecția
împotriva incendiilor. De asemenea sunt necesare cunoștințe în ce privește criteriile de performanță
pentru reacția la foc, a diferitelor materiale de construcții, modul de testare al acestora și parametrii
de încadrare într-o anumită clasă de performanță.
O altă cunoștință necesară sarcinilor ce revin investigatorului, atât în examinarea exterioară
a scenei de incendiu, cât și în examinarea interioară sunt criteriile de performanță pentru rezistența
la foc, precum și criteriile care se aplică elementelor de construcție specifice.
Tipare de incendiu:
Cunoscând variația în timp a temperaturii pentru diferite tipuri de incendii standard,
corelând modificările coloristice ale materialelor existente la scena incendiului cu temperatura
maximă atinsă teoretic de către un incendiu alimentat de materiale combustibile existente la fața
locului, se poate cerceta dacă intensitatea incendiului este de o mărime comparabilă cu cea teoretică
5
Normativ privind securitatea la incendiu a construcțiilor, Partea I – construcții, Indicativ P 118/1 – 1999
6
http://forensicsciencecentral.co.uk/fireinvestigation.shtml, scene examination. Accesată la data de 03.11.2014.
21
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
a unui astfel de incendiu, iar dacă aceasta o depășește pe cea din urmă, se poate suspiciona prezența
unor acceleratori ai arderii ce au modificat evoluția incendiului.
22
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
Prima încercare □ □
A doua încercare □ □
7
Wyoming department of fire prevention and electrical safety (2009), Wyoming fire investigator standard NFPA 1033
2009 Edition, pp. 9
23
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
Prima încercare □ □
A doua încercare □ □
Această prezentare sub formă de fișă de evaluare poate fi folosită ca atare, iar în continuarea
lucrării vor fi redate doar acțiunile ce trebuie urmărite pentru evaluarea fiecărei competențe în parte.
După îndeplinirea cu succes a îndatoririlor sale în partea exterioară a obiectivului sau scenei
de incendiu, și odată cu asigurarea integrității scenei exterioare, iar în caz de imposibilitate,
documentarea acesteia prin fotografiere și notare a detaliilor, investigatorul va continua investigația
în interiorul obiectivului. Pentru aceasta pătrunderea și deplasarea investigatorului în interiorul
obiectivului se va executa avându-se în vedere potențialele pericole la care acesta poate fi expus,
atât din punct de vedere structural al clădirii, cât și din partea proprietarilor ce doresc recuperarea
bunurilor și restabilirea stării de normalitate cât mai devreme cu putință. În cazul în care investigația
24
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
este în interesul proprietarilor sau administratorilor bunurilor surprinse de incendiu se poate recurge
la semnarea de către aceștia a unui formulare prin care își dau acordul cu desfășurarea investigației
și se angajează către nemodificarea stării de fapt a împrejurimilor în care s-a găsit incendiu, până la
permisiunea investigatorului. În cazul în care investigația se desfășoară în interesul statului sau a
unor terțe persoane fizice sau juridice, este nevoie de un cadru legislativ care să permită furnizarea,
la nevoie, pe timpul investigației, de substitute, în limita necesității, a bunurilor distruse sau
inutilizabile, proprietarilor sau utilizatorilor de drept, de către părțile în favoarea sau la solicitarea
cărora se desfășoară investigația.
Se recomandă însoțirea investigatorului de către minim un reprezentant al forțelor de ordine,
atât pentru asigurarea pazei, cât și pentru evitarea suspicionării investigatorului de săvârșirea unor
infracțiuni în perimetrul scenei de incendiu.
Scopul prestării unei astfel de examinări este de determinare a zonelor ce prezintă interes în
stabilirea cauzei incendiului, a modului acestuia de dezvoltarea și propagare, descoperirii unei
posibile incendierii intenționate, precum și descoperirea dovezilor pertinente investigației,
documentarea, clasificarea, prelevarea și păstrarea acestora. În vederea atingerii acestor deziderate
se va urmării în permanență păstrarea integrității și stării de fapt a scenei de incendiu, iar dacă acest
lucru este imposibil, este necesară prevederea modificărilor ce ar putea apărea și documentarea
acelor aspecte ale scenei ce ar putea fi modificate de acțiunea ce urmează a fi întreprinsă, înainte de
efectuarea acesteia.
În alte cuvinte, se urmărește identificarea amprentei incendiului. ”Amprenta incendiului se
definește ca imaginea macroscopică a ansamblului modificărilor survenite la locul incendiului ca
urmare a efectelor incendiului asupra spațiilor incendiate și a materialelor aflate în acestea,
îndeosebi cele produse de intensitatea și durata acțiunii flăcărilor, căldurii, fumului și gazelor
fierbinți. Sau ansamblul efectelor vizibile și (uneori măsurabile) care rămân după un incendiu:
distrugerea sau degradarea datorată impactului termic materialelor combustibile, prăbușiri de
structuri, deformări mecanice, efecte termice de suprafață (carbonizări, oxidări, schimbări de
culoare), topiri, dilatări, depuneri de fum și funingine ș.a.”8
Trebuie luate în calcul, de asemenea și acele fenomene a căror apariție nu este cauzată,
direct sau indirect, de acțiunile desfășurate de către personalul ce participă la examinarea scenei,
precum prăbușirile elementelor de construcție, cedarea structurală a acestora, posibilitatea reluării
alimentării obiectivului cu utilități etc. În acest scop, se va menține balizarea zonei exterioare,
executată la examinarea acesteia, adăugându-se la aceasta și balizarea căilor de acces în locul unde
se prestează examinarea interioară.
8
Calotă S., Popa Ghe., Sorescu G., Dolha S. (2010), Cercetarea cauzelor de incendii, Editura Universul Juridic, București,
pp. 161.
25
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
26
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
27
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
7. Controlarea accesului în perimetru cu ajutorul unui polițist sau pompier, dacă este
posibil”9
9
National Fire Protection Association, Standard for Professional Qualifications for Fire Investigators, ediția 2014, pp.
10 [http://www.nfpa.org/codes-and-standards/document-information-ppes?mode=code&code=1033] accesat aprilie
2015
10
Aprinzibilitate - însușirea unor corpuri de a arde cu flacără atunci când vin în contact cu o sursă termică exterioară
28
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
”Interpretarea tiparelor de ardere, astfel încât fiecare tipar individual să fie evaluat ținând
cont de caracteristicile de ardere ale materialului implicat poate fi evaluată urmărind îndeplinirea
următoarelor activități, în baremul a 10 minute, având la dispoziție echipamente și unelte standard
(a se vedea lista de echipamente și unelte standard):
29
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
Abilitatea de a interpreta variații ale tiparelor de incendiu asupra diferitelor materiale, luând
considerare rata de eliberare a căldurii, forma și aprinzibilitatea acestora.
Cunoscând un model de incendiu asupra unui anumit tip de material, în anumite condiții,
este necesară abilitatea de a observa și interpreta ca atare o deviere de la acest model, având în
vedere și factorii ce țin de cantitatea, concentrația, forma, și factorul de masivitate al materialului, și
alte elemente ce influențează diferențierea față de modelul cunoscut de incendiu.
30
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
2.5. Concluzii
31
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
32
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
CAPITOLUL III
MANIPULAREA MEDIULUI EXAMINAT
În scopul verificării prezenței dovezilor ale cauzei de incendiu în resturile rămase în urma
incendiului, investigatorul va reveni la scena exterioară a incendiului și va începe examinarea și
îndepărtarea molozului și resturilor constructive ale clădirii și spațiului incendiat în scopul
descoperirii indiciilor cu privire la sursa de aprindere și a primului material ce s-a aprins. Odată
descoperite aceste elemente se poate reconstitui împrejurarea ce a condus la inițierea incendiului.
Este necesară fotografierea prealabilă a tuturor obiectelor sau rămășițelor ce urmează a fi
manipulate, dacă situația o impune, alături de un instrument de măsură pentru a exemplifica
fotografic mărimea obiectului manipulat, dacă aceasta se consideră a fi o informație pertinentă
pentru investigație, iar fotografierea scenei va fi tratată mai târziu pe parcursul lucrării de față.
Pentru păstrarea dovezilor fără contaminare produsă de către investigator, sunt necesare
următoarele cunoștințe:
33
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
Tipuri de incendiu care cauzează dovezi găsite de obicei în diverse grade de degradare.
În funcție de tipul de incendiu care a avut loc, de împrejurimile în care acesta s-a manifestat,
de materialele care au ars, de destinația obiectivului și de intensitatea incendiului, ținând cont de
experiența sa acumulată în alte cazuri de incendii, investigatorul poate recunoaște anumite efecte pe
care incendiul le-a avut asupra materialelor ce se găsesc în diferite stări de degradare. Aceasta poate
furniza indicii asupra timpului de atingere a anumitor temperaturi, durata expunerii unor anumite
materiale la temperaturi ridicate, pragul de temperatură atins, poziționarea inițială a obiectelor în
interiorul scenei de incendiu etc.
34
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
Descoperirea dovezilor ce ar putea soluționa investigația este un pas important în acest sens,
dar nu este singurul și nici cel final, deoarece o manipulare greșită a acesteia la prelevare sau o
metodă invazivă de a ajunge la acesta dovezi, precum și depozitarea acestora în moduri greșite,
toate aceste lucruri pot conduce la compromiterea valorii doveditoare ale dovezilor sau chiar a
acestora.
”Examinarea și îndepărtarea molozului generat de incendii astfel încât fiecare element să fie
verificat pentru identificarea dovezilor cauzei de incendiu, sursa potențială de aprindere să fie
identificată și dovezile să fie păstrate fără contaminare sau pagube produse din pricina
investigatorului poate fi evaluată urmărind îndeplinirea următoarelor activități, în baremul a 10
minute, având la dispoziție echipamente și unelte standard (a se vedea lista de echipamente și unelte
standard), precum și rămășițe structurale sau de conținut al scenei de incendiu:
În scopul descoperirii zonei sau punctelor de origine ale incendiului, identificării și corelării
cu rămășițele structurale sau conținutul încăperii a zonelor protejate și tiparelor de incendiu, a
obiectelor potențial critice în determinarea cauzei de incendiu și analizei la fața locului a unei
posibile documentări fotografice, sunt necesare următoarele cunoștințe:
Efectele incendiului asupra diferitelor tipuri de materiale
Trebuie cunoscut modul de comportare al diferitelor materiale atunci când sunt supuse unor
temperaturi ridicate. De la topire până la sublimare, carbonizare sau ardere completă, materialele se
comportă diferit la expunerea la aceeași factori, în funcție de natura lor. Chiar același material se
poate comporta diferit spre exemplu la expunerea la temperaturi ridicate, în funcție de starea în care
35
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
se găsește. O bară de aluminiu, de exemplu, expusă la radiație termică ridicată se va topi, pe când
aceeași cantitate de aluminiu, dar aflată în stare de pilitură, sub formă de pulbere, va arde violent și
complet.
Utilizările reconstituirii
Sunt necesare cunoștințe despre modul de executare al unei reconstituiri a traseului
incendiului și modului său de dezvoltare și propagare, circumstanțe în care reconstituirea este
posibilă și în care aceasta poate furniza detalii despre modul de inițiere al incendiului, precum și
informațiile ce pot fi obținute cu ajutorul reconstituirii.
Abilitatea de a readuce materialele la poziția lor originală folosind zone protejate și tipare de
incendiu.
Zonele protejate de acțiunea incendiului, situate pe diferite fețe ale unui material afectat în
rest de incendiu pot da indicii cu privire la locul de origine al acelui material în încăperea
incendiată. Spre exemplu o carpetă ce dispune de o parte nearsă și este situată lângă un perete,
poate indica faptul că aceasta a fost prinsă de perete, în timpul izbucnirii incendiului, iar pe
36
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
parcursul dezvoltării acestuia s-a desprins, partea nearsă neavând suficient timp de expunere la
incendiu pentru a se deteriora. Un astfel de exemplu este redat în figura III.1.
37
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
Diferite tipuri de detecție, înăbușire, utilitate și compartimentare a clădirilor – pereți, uși anti
foc.
Cunoașterea normativelor de echipare a clădirilor cu sisteme de detecție, stingere și
semnalizare a incendiilor este un necesar al investigatorului de incendii. De asemenea este necesară
și cunoașterea soluțiilor tehnice frecvent utilizate pentru asigurarea protecției la incendiu a
clădirilor. Corelarea destinației și tipului obiectivului cu echiparea minimă necesară conform legii
în ceea ce privește protecția la incendiu este un factor decident în atribuirea responsabilității
pagubelor produse de incendiu și verificarea emiterii unei autorizații de funcționare corespunzătoare
din punct de vedere al prevenirii și stingerii incendiilor.
38
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
Determinarea modului de operare al unui sistem și efectul acestuia asupra unui incendiu.
Chiar dacă din partea investigatorului de incendii este dată dovadă de o documentare
continuă în ceea ce privește modul de funcționare al sistemelor de protecție la incendii, întotdeauna
vor exista cazuri în care se va întâlni un sistem necunoscut. Astfel, dispunând de cunoștințe
generale în ce privește funcționarea unor astfel de sisteme, investigatorul trebuie să dispună de
39
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
abilitatea de a analiza și de a deduce modul de funcționare al sistemului nou întâlnit, cât și efectul
pe care acesta l-a avut sau ar fi trebuit să-l aibă asupra incendiului.
40
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
41
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
În cazul unei explozii, este necesară determinarea existenței legăturii de cauzalitate dintre
incendiu și aceasta, iar pentru acest scop se dorește identificarea dovezilor unei explozii și păstrarea
acestora. Datorită naturii violente a exploziilor, majoritatea dovezilor rezultate în urma acesteia au
de a face cu deformarea fizică a materialelor ce au fost surprinsă de aceasta. Cum de obicei
combustibilul ce a dus la apariția unei explozii este foarte volatil, rareori mai pot fi găsite urme ale
acestuia la fața locului. Printre cunoștințele necesare pentru distingerea efectelor exploziilor și
discriminarea lor de alte tipuri de pagube, provocate de către alte fenomene, investigatorul de
incendii trebuie să dispună de următoarele cunoștințe:
42
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
”Pentru distingerea între efectele unei explozii de alte tipuri de pagube, în scopul identificării
unei explozii și păstrării dovezilor ei, având un scenariu pus la dispoziție, precum și echipamente și
unelte standard (a se vedea lista de echipamente și unelte standard):
3.5. Concluzii
43
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
CAPITOLUL IV
DOCUMENTAREA SCENEI
44
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
laborator sau prezentarea în fața instanței de judecată. Pentru aceasta, un investigator de incendii
trebuie să dispună de următoarele competențe:
45
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
este un motiv în plus pentru care această funcție este de dorit a fi încadrată cu personal ce a urmat o
pregătire din domeniul tehnic.
Tipurile de film sau medii de stocare avute la dispoziție și punctele forte, precum și
limitările fiecăruia.
47
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
48
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
1. Stabilirea unui registru fotografic pentru ca fiecare poză făcută să poată fi identificată și să
se poată răspunde pentru aceasta;
2. Identificarea camerei folosite. Să se indice pe cameră (film/disc) numele investigatorului,
timpul, data și locația incidentului.
3. Începerea fotografierii în afara clădirii, stabilirea locației scenei de incendiu, puncte de
reper, și clădirea în relație cu strada;
4. Fotografierea oricărei dovezi găsite în afara structurii incendiate;
5. Fotografierea tiparelor de incendiu din exteriorul structurii;
6. Fotografierea camerelor interioare în apropiere de camera afectată de incendiu;
7. Fotografierea zonei/punctului de origine, înaintea, în timpul și la încheierea procesului
investigativ.”
49
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
50
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
firul logicii și procesul de investigare de la punctul cel mai potrivit, în raport cu toate descoperirile
consemnate.
”Evaluarea construirii unor note investigative astfel încât acestea să fie exacte, să furnizeze
documentare mai amănunțită a scenei și care reprezintă documentarea completă a descoperirilor de
la scena incendiului, se poate întreprinde urmărind îndeplinirea următoarelor activități, în baremul a
10 minute, având la dispoziție documente disponibile (interviuri, planuri de dinainte de incendiu și
rapoarte de la inspecțiile de prevenire) echipamente și unelte standard (a se vedea lista de
echipamente și unelte standard):
4.4. Concluzii
51
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
surprindere în starea inițială, notare și înregistrare a datelor și informațiilor pentru facilitarea muncii
investigatorului.
Un alt motiv pentru care documentarea scenei este atât de importantă este oferirea
posibilității de a pune la dispoziție persoanelor interesate și implicate în procesul investigativ a
informațiilor necesare sau chiar susținerea cazului înaintea instanței sau a comisiei asiguratorilor,
iar pentru aceasta este necesară prezentarea scenei de incendiu prin intermediul datelor achiziționate
prin modurile de documentare a acesteia amintite mai sus.
În ultimii ani, avansul tehnologiei a făcut posibilă o documentare mai facilă atât din punct de
vedere al modului de stocare al datelor și facilitarea accesului la acestea cât și din punctul de vedere
al calității datelor obținute, spre exemplu prin utilizarea camerelor de fotografiat speciale cu
termoviziune și stocarea datelor privind investigația pe un server conectat la internet și posibilitatea
accesării acestora de oriunde în lume. Deși dezvoltarea tehnologiei reclamă un efort din partea
investigatorilor pentru a ține pasul cu modernizarea și familiarizarea acestora cu noile mijloace de
prelucrare a datelor, beneficiile și facilitățile aduse de astfel de tehnologii sunt mult mai mari decât
efortul de a învăța modul lor de utilizare.
CAPITOLUL V
COLECTAREA ȘI PĂSTRAREA DOVEZILOR
52
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
Pentru a putea folosi în instanță dovezile colectate pentru susținerea concluziilor rezultate în
urma investigației, acestea trebuie colectate într-o manieră legală și având în vedere nealterarea sau
contaminarea acestora, și păstrarea lor astfel încât să le fie asigurată o durată de viață
corespunzătoare tipului de dovadă și datei preconizate a utilizării acesteia în instanță. Fiecare tip de
dovadă dispune de modalitatea proprie de colectare, manipulare și depozitare, dar aceasta nu face
obiectul prezentei lucrări. Este necesar de subliniat că pentru colectarea dovezilor trebuie luate
măsuri suplimentare de protecție pentru investigator deoarece se poate produce cu ușurință rănirea
sau contaminarea acestuia prin înțepare, tăiere, inhalare, atingere sau prezența în proximitatea
materialelor toxice sau radioactive. Prin urmare, pentru colectarea și păstrarea dovezilor, un
investigator de incendii trebuie să dispună de următoarele competențe:
53
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
Dovezile descoperite în cadrul unei scene de incendiu pot fi din cele mai variate proveniențe
și de naturi și stări de agregare foarte variate, de aceea este necesară pregătirea investigatorului
pentru orice situație ar putea întâlni. La fața locului dovezile pot varia de la țigări, explozivi, textile,
fibre, amprente, urme de acceleratori de ardere și rămășițe de materiale combustibile, metale, lemn,
pământ, nisip, plastice, adezivi, smoală, ceară la specimene de plante, droguri și mâncare, fluide
corporale, sticlă, păr, urme (de picior, roți sau unelte), cerneală, vopsea, documente și multe altele.
11
Fotografie obținută din cadrul site-ului http://www.crime-scene.com/store/media/A-8864-TEK_L.jpg, accesat la data
de 12.05.2015
54
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
55
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
Cerințele autorităților privind calitatea dovezilor ce pot fi prezentate în susținerea unui caz.
Pentru a putea susține înaintea instanței de judecată sau a unei comisii din partea
asiguratorilor a unui caz în ceea ce privește investigația unui incendiu, calitatea dovezilor și modul
lor de prelevare trebuie să fie unele specifice și riguros monitorizate pentru a putea fi acceptate ca
probe de caz. De altfel și modul lor de păstrare trebuie documentat, precum și traseul lor de la scena
incendiului la momentul prezentării trebuie să poată fi analizat și justificat. De aceea, investigatorul
de incendii și toate persoanele din lanțul de custodie trebuie să fie la curent cu toate reglementările
și cererile din domeniul juridic privind gestionarea dovezilor.
Impactul îndepărtării obiectelor doveditoare asupra procedurilor civile sau penale (dovezi ce
exclud o ipoteză sau ce determină cauza de incendiu).
Implicațiile juridice ale actului de îndepărtare a dovezilor de la locul faptei, chiar și pentru
prelevarea lor în vederea analizei sau clasării și păstrării pentru valoarea lor doveditoare trebuie
cunoscute de către investigator, iar acesta trebuie să se asigure că nu este sub incidența vreunei
încălcări de lege, că are dreptul de a îndepărta dovezile, de exemplu dacă investigația are loc pe
teritoriul unei ambasade, permisiunea trebuie acordată de către conducerea acesteia, și de asemenea
investigatorul trebuie să se asigure că manipularea și transportul dovezilor sunt de competența sa,
de exemplu în cazul substanțelor radioactive, a mărfurilor și deșeurilor periculoase, precum și a
materialelor ce prezintă pericol biologic, autoritățile în domeniu trebuie anunțate despre
descoperirea, manipularea și transportul unor astfel de dovezi. Se recomandă ca în astfel de cazuri,
sau în cazul suspicionării unei naturi potențial periculoase a dovezilor, să se mențină distanța față de
acestea și să se apeleze la ajutorul instituțiilor acreditate în domeniu.
Tipuri, capabilități și limitări ale uneltelor standard și speciale utilizate pentru a localiza
dovezile.
56
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
În vederea cercetării locului incendiului se pot folosi diverse unelte de scanare a zonei
precum detectoare de metale, de radiație sau camere de termoviziune, iar pentru detectarea
scăpărilor de gaze sau pentru protejarea personalului investigativ se pot utiliza detectoare de gaz ce
pot fi purtate individual de către personal sau balize ce pot fi montate în zona de investigat la
suspicionarea de scăpări de gaze în vederea atenționării personalului neprotejat în acest sens în
momentul depășirii unei concentrații admisibile în aerul respirat. În cazul utilizării unor astfel de
aparate sunt necesare cunoștințe în ceea ce privește modul lor de utilizare, siguranța în utilizarea
acestora, precum și capacitățile de care acestea dispun și limitările acestora. Se pot folosi mai multe
variante constructive ale aparatelor ce îndeplinesc aceleași funcțiuni, sau se poate adopta folosirea
acestora simultană pentru îndeplinirea nevoilor de investigare a scenei de incendiu. Două astfel de
aparate individuale de detecție a monoxidului de carbon în atmosfera respirabilă imediat apropiate
utilizatorului sunt prezentate în figura V.2, respectiv figura V.3:
57
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
Figura V.3 Aparatul individual de monitorizare a concentrației de monoxid de carbon (CO), variantă
constructivă diferită
58
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
intoxicării cu gaze toxice, atunci când se suspicionează prezența acestora în apropierea scenei de
investigat.
Tipuri de teste de laborator ce pot fi folosite asupra dovezilor și paleta rezultatelor ce pot fi
obținute.
În funcție de rezultatele urmărite și ipotezele privind cauza și împrejurările în care s-a
produs incendiul, investigatorul trebuie să cunoască întreaga gamă de teste asupra dovezilor
descoperite la fața locului la care poate recurge pentru a verifica ipotezele cu ajutorul rezultatelor
acestora. Astfel, depinzând de laboratoarele de care se dispune în cadrul direcției ce coordonează
59
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
investigația, precum și a direcțiilor afiliate, se poate dispune de testări specifice asupra dovezilor.
Investigatorul trebuie să dispună de cunoștințe despre natura rezultatelor furnizate de astfel de teste,
procedurile de demarare a procesului de testare, atât din punct de vedere legal cât și fizic prin
prezentarea dovezilor și înmânarea acestora celor care se ocupă de testare, precum și efectul pe care
testarea îl va avea asupra integrității dovezii respective. Dacă se preconizează că în urma testării
dovada va fi distrusă, va fi necesar ca investigatorul să cunoască acest lucru și să poată acționa în
consecință prin prelevarea de multiple eșantioane ale aceleași probe, pentru utilizări ulterioare,
contra-testare și, la nevoie, prezentare în instanță.
Cunoașterea teoretică a tipurilor de dovezi trebuie suplinită la fața locului unei investigației
de abilitatea de a recunoaște și distinge din multitudinea de elemente existente în urma unui
incendiu a celor pertinente cazului și investigației, a celor ce au suferit modificări din pricina
fenomenului investigat care să poată fi analizate cu resursele avute la îndemână și care au
potențialul de a furniza informații care să ajute la înaintarea investigației.
În vederea infirmării sau confirmării unei anume ipoteze, dovezile ce necesită o cercetare
mai amănunțită sau supunerea unor teste de laborator, trebuie înaintate spre examinare specializată,
61
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
cu scopul susținerii unor nevoi specifice ale investigației. Unele dovezi vorbesc de la sine în ceea ce
privește semnificația lor pentru investigație, de exemplu descoperirea la fața locului a unui recipient
ce conține accelerator de ardere, iar altele trebuie supuse unor analize mai amănunțite pentru a putea
confirma sau infirma o ipoteză, spre exemplu o bucată de material textil ce se suspicionează a fi fost
îmbibat cu accelerator de ardere în cazul unui incendiu trebuie supus unei analize de laborator
pentru a putea confirma ceastă presupunere. O imagine a unei bucăți de covor ce a fost îmbibată cu
accelerator de ardere în scopul unui experiment este reprezentată în figura V.5. Se poate observa că
la prima vedere nu se poate distinge utilizarea unui accelerator de ardere pe suprafața acesteia, dar
poate fi intuită prin observarea amprentei incendiului asupra covorului din care această bucată a
provenit, reprezentată în figura V.6.
62
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
Figura V.5. Mostră de covor ce poate fi supusă analizei în vederea stabilirii utilizării asupra acesteia de
acceleratori de ardere
63
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
64
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
Figura V.6. Amprentă a incendiului asupra unui covor din care se poate intui utilizarea acceleratorilor de
ardere
Pentru a putea selecta dovezile ce necesită analiză și a putea decide prioritatea și importanța
acestora pentru investigație, precum și pentru a putea decide în cazul unei disponibilități limitate a
resurselor de analiză avute la dispoziție, investigatorul de incendii trebuie să dispună de următoarele
cunoștințe:
65
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
”Evaluarea competenței în selectarea dovezilor pentru analiză astfel încât acestea să susțină
nevoile investigative se poate întreprinde urmărind îndeplinirea următoarelor activități, și având la
dispoziție informații din dosarul investigației, în baremul a 10 minute:
66
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
găsesc în momentul actual. Pentru această competență, investigatorul de incendiu trebuie să dispună
de următoarele cunoștințe:
Tipurile de dovezi (de ex. dovezi fizice obținute la locul faptei, fotografii, documente).
Având în vederea multitudinea categoriilor de dovezi ce pot fi găsite la locul scenei de
incendiu, cât și modurile specifice de transport, stocare și manipulare, investigatorul de incendii
trebuie să dispună de cunoștințe privind modul de transfer al custodiei pentru fiecare tip de dovadă.
67
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
unei dovezi. Astfel, prin completarea cu date incerte, incorecte sau insuficiente, scopul
documentelor ce însoțesc dovezile, acela de a furniza informații cu privire la dovezile pe care la
însoțesc, rămâne neatins.
”Evaluarea păstrării unui lanț de custodie astfel încât fiecare element doveditor să fie însoțit de
documentație scrisă iar securitatea dovezilor este asigurată se poate întreprinde urmărind
îndeplinirea următoarelor activități, având la dispoziție unelte investigative standard, unelte de
marcaj, și jurnale sau etichete pentru dovezi, în baremul a 10 minute:
68
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
dovezi, precum cele biologice necesită servicii speciale de transport și neutralizare. Rămășițele
umane precum dinți, păr, unghii, fluide corporale și altele prezintă o dificultate ridicată din punct de
vedere juridic în ceea ce privește casarea. Astfel, pentru acestea, trebuie implicat institutul de
medicină legală și trebuie urmate procedurile stabilite de către această instituție.
Abilitate de documentare.
Abilitatea de a contacta serviciile corecte ce gestionează tipul de deșeu ce urmează să devină
dovezile ce urmează a fi casate, capacitatea de documentare cu privire la legile și reglementările
privind protecția mediului, termenii de păstrare ai dovezilor, precum și implicațiile juridice ale
casării și viciile de procedură ce pot apărea și sunt imputabile celor ce au efectuat sau aprobat
casarea, capacitatea de a urmări lanțul de custodie, precum și aflarea provenienței și deținătorului de
drept al dovezilor ce nu mai sunt necesare cazului și modalitatea legală de repunere în drepturi
asupra dovezii a proprietarului, toate acestea sunt îndatoriri de serviciu ce trebuie îndeplinite de
către investigatorul de incendii și necesită o abilitate de documentare din partea acestuia.
”Evaluarea casării dovezilor astfel încât aceasta să fie făcută la timp, în siguranță, și în
concordanță cu cerințele legale se poate întreprinde urmărind îndeplinirea următoarelor activități,
având la dispoziție reglementările legale și informațiile dosarului, în baremul a 10 minute:
69
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
5.6. Concluzii
70
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
CAPITOLUL VI
INTERVIEVARE
Fără a avea la dispoziție echipament sau unelte speciale, este necesară dezvoltarea și
implementarea unei strategii de chestionare relevantă pentru fiecare individ ce va fi intervievat și
care urmărește determinarea cauzei de incendiu sau răspunderea aferentă, și promovează, totodată,
utilizarea eficientă a timpului investigatorului. Fără un astfel de plan dinainte stabilit și
particularizat pentru nevoile specifice ale investigației, elemente importante pot fi trecute cu
vederea în încercarea de a obține informații cu privire la evenimentul cea a avut loc. Acest plan de
interviu trebuie să țină seama și de persoanele ce urmează a fi intervievate, de vârsta acestora,
gradul de implicare în eveniment, posibilele interese, precum și gradul de încredere cu care această
persoană poate fi investită, în funcție de condiția socială, locul de muncă și altele. Pentru această
competență, investigatorul de incendii trebuie să dispună de următoarele cunoștințe:
Persoane care pot furniza informații ce înaintează determinarea cauzei de incendiu sau
asumarea responsabilității.
Nu de multe ori există persoane ce se vor prezenta de bună voie ca martori pentru un anumit
eveniment, cu scopul de a oferi informații. Doar o persoană care a mai avut de a face cu un astfel de
eveniment sau care lucrează în domeniu ar avea un astfel de comportament, altminteri o atare
manifestare din partea unui cetățean neimplicat direct în eveniment ar trebui să trezească suspiciuni.
71
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
Astfel, investigatorul de incendiu trebuie să dispună de informații despre persoanele care au fost
prezente la fața locului în momentul manifestării evenimentului, unde pot fi găsite și cum pot fi
contactate. Aceste informații pot fi obținute fie de la forțele de intervenție, fie de la administratorii
sau proprietarii bunurilor incendiate, fie de la vecini, în cazul în care investigatorul a ajuns la locul
de manifestare a incendiului după plecarea martorilor oculari.
Tipuri de întrebări care sunt pertinente și eficiente pentru a fi adresate diferitelor surse de
informație (pompieri, vecini, martori, suspecți, ș.a.m.d.).
Investigatorul trebuie să cunoască tipuri de întrebări standard utilizate în chestionarea
martorilor astfel încât în dezvoltarea unui plan de intervievare acestea să vină în ajutorul său în
aflarea de informații folositoare investigației. Acolo unde nu se dispune de întrebări șablon,
investigatorul va trebui să elaboreze întrebări prin care să se urmărească informațiile dorite. În acest
sens este necesară și o pregătire psihologică a investigatorului de incendii pentru a putea obține
maximul de informații, fără intimidarea sau lezarea martorilor, în scopul păstrării unei bune imagini
a instituției publice pe care investigatorul de incendii o deservește.
În vederea dezvoltării unui plan pentru interviu, investigatorul trebuie să dispună de următoarele
abilități:
Abilități de planificare.
Cunoscând persoanele ce urmează a fi intervievate, investigatorul trebuie să elaboreze un
plan de interviu specific particularizat pentru situația în cauză. În cazul în care acesta nu a stabilit
încă martorii ce vor fi intervievați, el trebuie să pregătească un plan schematic de intervievare ce va
72
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
Abilități de evaluare a datelor existente din dosar pentru a ajuta în dezvoltarea întrebărilor.
Pentru a evita utilizarea ineficientă a timpului, solicitarea din partea martorilor a unor
informații redundante și îngreunarea procesului de gestionare a datelor, investigatorul trebuie să
consulte documentele și informația avută la dispoziție despre evenimentul ce a avut loc și trebuie să
identifice și elaboreze un mod de obținere a informațiilor ce mai sunt încă necesare pentru buna
desfășurare a anchetei și soluționarea acesteia cu succes.
73
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
În vederea completării datelor necesare investigației, se vor adresa întrebări martorilor după
producerea evenimentului, urmărindu-se obținerea pentru toate întrebările, ce trebuie să fie
pertinente, iar răspunsurile corespunzătoare fiecărei întrebări trebuie documentate cu acuratețe și
apoi interpretate de către investigator astfel încât informațiile necesare și de interes să fie extrase
din răspunsurile uneori nu atât de exacte ale martorilor. Pentru această competență, investigatorul
de incendii trebuie să dispună de următoarele cunoștințe:
Tipuri de interviuri.
Interviurile pot fi prestate pentru aflarea unor informații necesare anchetei sau pentru
validarea unor informații nesigure. În funcție de persoanele intervievate și gradul lor de implicare în
eveniment, acestea pot conține întrebări directe sau indirecte, din care investigatorul de incendii să
obțină informațiile dorite.
74
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
non-verbală a intervievatului care ar indica reținerea în furnizarea unor informații, tăinuirea altora
sau furnizarea de date neadevărate.
75
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
1. Investigatorul se prezintă;
2. Investigatorul trebuie să identifice corect persoana intervievată și s-o documenteze după:
nume, cod numeric personal, data nașterii, adresă, telefon de serviciu și de acasă precum
și o descriere fizică;
3. Investigatorul trebuie să documenteze data, timpul, și locația interviului;
4. Investigatorul trebuie să sublinieze scopul interviului;
5. În timpul interviului investigatorul trebuie să rămână calm, profesional, pozitiv și
concentrat;
6. Investigatorul ar trebui să pună întrebări ce pot fi continuate de intervievat;
7. Documentarea tuturor răspunsurilor la întrebări, notarea oricăror discrepanțe, notarea
indicatorilor nonverbali și impresiile generale asupra intervievatului;
8. Închiderea interviului și lăsarea unei oportunități intervievatului de a mai furniza
informații adiționale.”
Pentru evaluarea informațiilor colectate prin intervievare, și corelarea acestora cu datele din
toate celelalte interviuri, documentarea informației coroborative sau conflictuale și dezvoltarea de
noi piste investigative, investigatorul de incendii trebuie să dispună de următoarele cunoștințe:
76
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
Abilitatea de a evalua sursa informațiilor (de ex. pompieri sau alți martori).
A avea o certitudinea veridicității datelor este mai important decât a avea o cantitate nare de
date. Astfel, în cazul în care este posibil, se vor utiliza pentru soluționarea cazului informațiile ce
provin din surse cât mai sigure, spre exemplu forțele de intervenție.
6.4. Concluzii
77
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
78
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
CAPITOLUL VII
INVESTIGAREA POST-INCIDENT
În vederea organizării întregii informații de care se dispune în privința unui anumit caz, se
vor colecta toate datele, materializate sub forma rapoartelor, consemnărilor, înregistrărilor și așa
mai departe și se vor centraliza în segmente specifice cazului. Se va urmări ca toate documentele
colectate să fie aplicabile investigației, complete și autentice; lanțul de custodie să fie menținut și
materialele să fie admisibile pentru procedurile legale. Pentru această competență, investigatorul de
incendii trebuie să dispună de următoarele cunoștințe:
Tipuri de rapoarte care facilitează determinarea responsabilității pentru incendiu (de ex.
rapoarte ale poliției, ale pompierilor, polițe de asigurare, înregistrări financiare, fapte,
rapoarte ale investigatorilor privați, fotografii din exterior și filmări).
79
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
Abilități organizaționale.
Pentru a putea gestiona cantitatea mare de informații, proveniența acestora, posibilele cereri
de returnare a documentelor, și toate aspectele ce însoțesc colaborarea dintre instituții în ceea ce
privește schimbul de informații, investigatorul de incendii trebuie să dispună de înalte capacități de
organizare.
80
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
81
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
dependențelor logice din raportul investigativ final să indice către cauza de incendiu și repartiția
responsabilității.
82
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
83
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
84
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
85
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
În scopul elaborării unei opinii privind originea, cauza sau responsabilitatea pentru un
incendiu, susținută de date, fapte, înregistrări, rapoarte, documente și dovezi, ce pot fi prezentate în
instanță, sunt necesare următoarele cunoștințe:
Metode analitice și proceduri (de ex. dezvoltarea și testarea ipotezelor).
Pentru prezentarea logicii ce stă la baza concluziilor ipotezelor ce au fost enunțate ca punct
de plecare al investigației înaintea părților interesate și a instanței, investigatorul trebuie să dispună
de cunoștințe în ceea ce privește metodele și procedurile de analiză ale ipotezelor.
Analiza sistemelor.
În scopul reducerii de informații și a sintetizării acesteia, investigatorul va trebui să utilizeze
procedee de analiză a sistemelor logice.
Utilizarea cronologiei.
Elaborarea unui grafic al timpului pentru a marca elementele importante în desfășurarea
evenimentului precum momentul aprinderii, momentul dezvoltării până la un anumit punct,
momentul descoperirii, al anunțării sau atingerii unei anumite faze de ardere a incendiului este
absolut necesară pentru a putea dispune într-o ordine cronologică și ușor de urmărit punctele de
interes a incendiului.
Analiza legăturilor.
Investigatorul de incendii trebuie să cunoască metode de analiză a legăturilor de cauzalitate,
de dependență sau interdependență sau de excludere simplă sau reciprocă a evenimentelor, pentru a
putea dezvolta ipoteze corecte din punct de vedere logic și pentru a facilita verificarea acestora.
86
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
Abilități analitice.
Capacitatea de a analiza în ansamblu informațiile, de integrare a lor în totalul anchetei, și de
a privi în detaliu elementele importante este un necesar pentru buna desfășurare a investigației.
Abilități de asimilare.
Simpla trecere în revistă a informațiilor ce privesc investigația nu este suficientă pentru a
satisface nevoile de organizare, corelare și deducere ce dau naștere unor concluzii pertinente, de
aceea investigatorul de incendii trebuie să dispună de abilitatea de a asimila, pe cât posibil,
informațiile pe care le gestionează.
7.6. Concluzii
87
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
CAPITOLUL VIII
PREZENTAREA DESCOPERIRILOR
investigatorul se bazează în formularea opiniei sale, conține logica prin care s-a ajuns la fiecare
opinie și întrunește nevoile sau cererile audienței avute în vedere. Pentru această competență,
investigatorul de incendii trebuie să dispună de următoarele cunoștințe:
Elemente de redactare.
Concluziile investigației trebuie materializate într-un raport scris care să rezume elementele
de importanță în cadrul anchetei. Acest raport va servi ca bază de redactare a rapoartelor adaptate
diverselor situații în care vor trebui prezentate aceste concluzii. Astfel, pe lângă elementele de
redactare specifice unui raport de concluzionare a unei investigații, investigatorul trebuie să
cunoască și modul de întocmire a rapoartelor care să corespundă cerințelor specifice ce interesează
părțile solicitante, spre exemplu judecătoria sau firma de asigurări.
Abilități de redactare.
Transpunerea într-un raport a informațiilor utilizate pentru elaborarea concluziei și
urmărirea logicii ce a stat în spatele concluziilor ce s-au elaborat în timpul procesului investigativ
necesită abilități de sintetizare a informației și de transpunerea a acestei sinteze în scris, utilizând o
formulare lesne de urmărit.
89
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
De analizare a informației.
Pentru a decide ce informații sunt pertinente pentru audiența vizată și care dintre acestea pot
fi înțelese și utile acesteia, având în vedere cerințele specifice, investigatorul este nevoit să
selecționeze datele ce vor sta la baza compunerii unui raport scris ce va fi prezentat în fața
comisiilor specifice.
”Evaluarea competenței de pregătire a unui raport scris, astfel încât acesta să reflecte
descoperirile investigației, să fie concis, să exprime opinia investigatorului și care să împlinească
nevoile sau cerințele audienței căreia se adresează se poate întreprinde urmărind îndeplinirea
următoarelor activități, având la dispoziție un scenariu, toate descoperirile investigative,
documentația necesară și o audiență specifică, fără limită de timp:
8.2. Concluzii
Deși nu afectează concluzia la care s-a ajuns în urma investigației, nici corectitudinea sau
legalitatea procesului investigativ, prezentarea descoperirilor ce au concluzionat ancheta este, din
punct de vedere al rezultatelor muncii investigatorului, punctul culminant deoarece acest pas dă
posibilitatea prezentării în formă scrisă a produsului finit rezultat în urma muncii de cercetare a
cauzei de incendiu. De aceea o prezentare defectuoasă nu poate decât să știrbească și să creeze o
subapreciere a efortului depus de investigator. De asemenea, o prezentare neconformă cu
standardele procedurale solicitate de către diversele instituții ce ar putea fi interesate de concluziile
90
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
anchetei poate conduce la un viciu de procedură în urma căruia să fie respinse concluziile
investigației.
Deci abilitățile de întocmire și redactare a unui raport investigativ, acelea de susținere a unei
prezentări în fața unei comisii, acelea de a argumenta concluziile la care s-a ajuns în urma cercetării,
de susținere cu dovezi și analize de expertiză, a informațiilor obținute în urma intervievării
martorilor și din partea altor instituții implicate într-un fel sau altul.
Cu alte cuvinte, prezentarea descoperirilor corelează și integrează într-un tot unitar toate
etapele parcurse în timpul anchetei și rezumă toate eforturile investigatorului de incendii. Dacă
această etapă este îndeplinită și rezultatele acesteia sunt interpretate corespunzător, eforturile
investigatorului de incendii vor fi puse cel mai bine în valoare, cazul va fi soluționat, iar legea va fi
aplicată corespunzător.
CAPITOLUL IX
STUDIU DE CAZ - UTILIZAREA FENOMENULUI DE FLASHOVER ÎN
INVESTIGAREA INCENDIILOR
91
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
și de a obține cât mai multe informații folositoare pentru investigației, utilizând toate procedeele și
mijloacele avute la dispoziție asupra scenei de incendiu ce rezultă în urma unei astfel de arderi.
Arderea generalizată este acea fază a unui incendiu de compartiment în care toate
materialele combustibile din acel compartiment ard cu flacără. Aceasta poate avea loc în urma
fenomenelor de transmitere a căldurii generate de un material combustibil ce arde inițial și a
produselor sale de ardere către materialele din compartiment și atingerea unei temperaturi suficient
de ridicate pentru a se putea produce aprinderea fără intermediul contactului cu flacără a tuturor
materialelor combustibile din incintă. Punctul de tranziție de la faza de ardere localizată la cea de
ardere generalizată poartă numele de ”flashover”.
Odată atins punctul de flashover, materialele combustibile aflate în încăperea incendiată se
aprind și ard cu flacără, chiar dacă acestea inițial nu s-au aflat în contact cu flacără. Înaintea acestui
punct, pe suprafețele materialelor expuse fenomenelor de transmitere a căldurii apar semne de
piroliză, acestea degajă fum abundent iar temperatura din spațiul incendiat crește brusc. Este de
menționat faptul că supraviețuirea persoanelor neprotejate surprinse de acest eveniment este
imposibilă.
Arderea generalizată în urma unui incendiu poate fi recunoscută atât din amprenta lăsată de
incendiu cât și din informațiile furnizate de către martori. Astfel, în urma arderii generalizate se vor
putea observa urme de funingine pe pereții încăperii la o înălțime aproape constantă în întreaga
încăpere, urme de ardere pe aproape toate suprafețele expuse schimbului de căldură, modificări
fizico-chimice ale materialelor datorate temperaturilor ridicate ce se întâlnesc în cazul unor astfel de
incendii (600-1000°C).
92
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
”Falsitate științifică
Chiar și pentru cei care înțeleg toate nuanțele științifice ale flashoverului, disciplina
intelectuală în a aplica și dezvolta ipoteze analizând flashoverul și în final ajungerea la concluzii
logice de multe ori lipsește. Nu întotdeauna adoptarea rezultatelor numerice furnizate de un model
matematic de incendiu simulat cu ajutorul computerului ca adevăr infailibil este corectă. Acordarea
atenției datelor de intrare ale modelului computerizat utilizat, precum și înțelegerea limitărilor
acestor programe, și compararea acestor date cu informațiile observate sau raportate în cazul
incendiului analizat de multe ori solicită un nivel de disciplină intelectuală și obiectivitate științifică
dincolo de capacitățile unora dintre investigatori. În ciuda valorii indiscutabile ale modelării
moderne computerizate a incendiilor, acestea sunt doar unelte. Investigarea cauzelor de incendii nu
poate fi înfăptuită doar prin așezarea în fața unui monitor.
http://www.researchgate.net/publication/238068602_FLASHOVER_AND_FIRE_ANALYSIS_-
_A_Discussion_of_The_Practical_Use_of_Flashover_Analysis_In_Fire_Investigations”
93
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
Indicatorii flashoverului nu îl definesc ci, mai degrabă, acesta este definit de natura sa, aceea
de tranziție rapidă la arderea generalizată a unui compartiment. Prezența unuia sau mai multora
dintre acești indicatori nu creează un flashover. Indicatorii tehnici ai unui flasover precum
temperatura stratului superior de gaze de peste 600° C deasupra temperaturii mediului ambiant sau
un flux radiant de căldură mai mare de 20 kW/m 2 la nivelul pardoselii, sau chiar ceilalți indicatorii
care nu au natură tehnică pot apărea și în incendii care nu ajung la punctul de flashover. Simpla
prezență a unuia sau mai multor indicatori nu definește flashoverul. Definiția acestuia, așa cum este
specificată mai sus nu conține prezența niciunuia dintre acești indicatori, decât rezultatul final, acela
al arderii generalizate. Aceasta este o concepție greșită susținută de multe ori chiar și de către
cercetători respectabili. Investigatorul este avertizat să nu facă această greșeală fundamentală de a
defini boala după simptomele ei sau simptomele după boală.
Dacă timpul de la inițierea incendiului la arderea generalizată este scurt, nu este neapărat
necesară apariția unui flashover
Una dintre cele mai comune și periculoase concepții greșite în ceea ce privește flashoverul
este a înțelege greșit cât timp este nevoie pentru apariția flashoverului și a tranziției la ardere
generalizată. Mulți investigatori, în timpul anilor și chiar și astăzi au emis opinii conform cărora
dacă un incendiu a ajuns la ardere generalizată într-o perioadă de timp pe care aceștia o consideră
scurtă, atunci incendiul a fost accelerat și este vorba de arson. Ceea ce un investigator ar considera
excesiv, nenatural sau anormal poate totuși să aibă loc în cazul unui incendiu accidental. Spre
exemplu unii combustibili plastici care ard cu dificultate în câmp deschis pot arde cu vigurozitate
când sunt expuși radiației termice de la alte materiale din vecinătate. Aceasta se poate întâmpla în
condiții din timpul sau după un flashover. Este un adevăr nefericit faptul că unii oameni nevinovați
au fost acuzați de arson deoarece investigatorul a fost de părere că incendiul a devenit ”prea mare,
prea repede”
94
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
mobilierului, ieșirea flăcărilor pe uși sau geamuri etc. Nu există amprente ce pot descrie trecerea
rapidă de la ardere localizată la cea generalizată iar singura dovadă că a avut loc flashoverul într-un
compartiment este descrierea precisă a martorilor, sau rezultatul unei modelări computerizate
competente.
În cazul în care incendiul investigat se suspicionează că a atins punctul de flashover, fie din
mărturiile persoanelor ce au fost implicate în incendiu, fie din mărturiile specialiștilor ce au
intervenit pentru stingerea incendiului, sau din alte surse, investigatorul de incendii trebuie să
cunoască informațiile ce pot fi obținute în urma analizei apariției punctului de flashover în tranziția
incendiului de la arderea localizată la cea generalizată. Acestea pot fi13:
”Probabilitatea apariției unui flashover și atingerea, prin intermediul acestuia a unei arderi
generalizate;
Timpul de la inițierea arderii până la atingerea punctului de flashover;
Corespondența sarcinii termice preconizate;
Corespondența severității reale a incendiului;
Analiza probabilității de supraviețuire;
Coroborarea informațiilor furnizate de martori;
Analiza firului cronologic al evenimentelor”
Această lucrare nu își propune a analiza în detaliu aceste informații și modalitatea lor
practică de obținere, ci dorește a utiliza două experimente și o simulare asistată de calculator a unor
13
Burlacu D., Manole G., ”Utilizarea fenomenului arderii generalizate în investigarea incendiilor”, ”SIGPROT 2015”
Lucrările Sesiunii de Comunicări Științifice a Studenților din Facultatea de Pompieri, Ediția a XII-a, pp. 3
95
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
incendii ce au atins faza de ardere generalizată prin intermediul punctului de flashover pentru a
exemplifica o posibilă punere în practică a unora dintre competențele investigatorului de incendii,
așa cum acestea ar putea fi solicitate într-un caz real.
Dată fiind configurația spațiului, încărcătura de material combustibil utilizată și cunoașterea
aproximativă a sarcinii termice și a severității ce se așteaptă din partea incendiului în urma
experimentelor, lucrarea va prezenta indicatorii ce pot fi observați de martori și care pot fi descriși
investigatorului pentru a putea concluziona apariția unui flashover, corelarea acestora cu
posibilitatea de supraviețuire a victimelor din punctul de vedere al intoxicării cu monoxid de carbon
și gaze toxice, precum și din cel al radiației termice intense și cu desfășurarea diferitelor evenimente
în ceea ce privește evacuarea persoanelor, bunurilor materiale și intervenția pentru stingerea
incendiului.
Primul experiment a constat în utilizarea unor plăci de OSB pentru a căptuși o parte din
pereții și tavanul containerului experimental și aprinderea acestora cu ajutorul unei surse controlate
din șipci de lemn, pentru a putea urmări cât mai exact timpul de la inițierea incendiului până la
atingerea punctului de flashover. Sursa a fost formată din 36 de șipci de lemn de lungime 30 de cm
și lățime și înălțime 2,5 cm, fixate cu ajutorul unor cuie. Aceasta este reprezentată în figura IX.1.
96
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
S-a utilizat o astfel de sursă de aprindere pentru a se putea controla cantitatea de căldură care
duce la inițierea incendiului. Datorită fenomenelor cunoscute de intensificare a flăcării prin
poziționarea acesteia într-un colț, sursa de aprindere a fost poziționată într-o tavă pe o masă din
material incombustibil, în colțul format de două plăci de OSB. Pentru aprinderea sursei au fost
utilizați 500 ml de etanol. Poziționarea sursei se poate observa în figura IX.2.
97
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
98
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
99
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
Aparatura utilizată pentru înregistrarea datelor experimentale cuprinde după cum urmează:
Termocupluri.
Acestea sunt dispozitive de măsură sub formă de sondă de temperatură care au fost utilizate
pentru preluarea de date în timp real din puncte cheie în timpul desfășurării incendiului. Datele
furnizate de acestea sunt de timpul valori numerice care reprezintă temperatura în regim staționar ce
se găsește în mediul în care se efectuează măsurătorile, la un moment dat. Aceste termocupluri au
fost introduse prin orificiile special destinate în acest sens ale containerului experimental și au fost
conectate la unitatea centrală proprie ce are rolul de a centraliza și transmite atele înregistrate la un
computer. Astfel, prin utilizarea programului furnizat de către producătorul acestor termocupluri se
poate obține ca rezultat curba temperatură-timp a incendiului, curbă ce caracterizează incendiul din
punct de vedere al evoluției intensității sale în timp. Această curbă, standardizată pe tipuri de
incendii este utilizată în testarea și certificarea materialelor de construcții în privința comportării
acestora la foc. Astfel prezintă interes compararea unei curbe standard de incendiu de materiale
solide cu aceea furnizată de către termocuplurile utilizate în cadrul experimentului. În figura IX.7.
este redată poziționarea și notarea exterioară a termocuplurilor, precum și aparatura de înregistrare a
datelor furnizate de acestea. Numerotarea termocuplurilor a facilitate corelarea rezultatelor obținute
sub formă de valori numerice cu poziția în care se afla termocuplul ce a înregistrat respectivele
100
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
valori și formarea unei priviri de ansamblu asupra temperaturii înregistrate la un moment dat în
spațiul monitorizat. În figura IX.8. este reprezentată poziția interioară de montaj a termocuplurilor,
ce corespunde punctelor de interes ce se doresc a fi monitorizate. Fumul și gazele fierbinți vor
scălda în timpul experimentului sondele de măsură care vor furniza informații cu privire la
temperatura acestora. În figura IX.9. este reprezentat, cu titlu informativ, graficul evoluției
temperaturii incendiului în timp, așa cum acesta este creat de către programul de utilizare a
termocuplurilor.
101
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
102
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
900
800
700
600
Temperatura [°C]
500
400
300
200
100
0
10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26
Timp [min]
1 2 3 4 5 6 7
Camera cu termoviziune.
În vederea transpunerii grafice în timp real a temperaturii materialelor solide care ard sau
care sunt expuse diverselor forme de transmitere a căldurii din partea incendiului s-a folosit o
cameră cu termoviziune ce a surprins temperatura pe suprafețele spre care a fost îndreptată, în timp
real și a fotografiat repetitiv, la un anumit interval de timp încăperea incendiată pentru a se putea
identifica variația temperaturii în timpul incendiului. În figura IX.10. este redată o imagine
surprinsă de către cameră. Se poate observa faptul că în imagine se identifică punctul cu cea mai
înaltă temperatură și se indică temperatura acestuia. În cazul de față este vorba de focarul
incendiului, care la 10 minute de la inițierea experimentului, marcată de aprinderea sursei de
aprindere cu ajutorul unei fiștile avea temperatura de 522° C. Camera indică pe fotografie timpul de
când a fost setată să înregistreze, numărul pozei curente din șirul repetitiv, temperatura punctului cel
mai fierbinte din imagine, precum și o scară de temperaturi care atribuie nuanței de culoare a
mediului filmat o temperatură și permite utilizatorului să identifice zonele mai calde sau mai reci.
Camera a fost poziționată pe un trepied și ațintită asupra încăperii de testare. Aceasta este
reprezentată în figura IX.11.
103
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
104
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
105
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
d) Faza de stingere
106
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
107
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
afectat, urma de funingine rămasă pe perete indică o manifestare a incendiului doar la partea
superioară a încăperii iar încovoierea caracteristică a plăcii de lemn indică utilizarea unei cantități
suficiente de apă pentru îmbibarea și înmuierea materialului din care aceasta este confecționată și
care a rămas în urma arderii.
În vederea comparării experimentului real cu ceea ce poate fi obținut în urma unei simulări
computerizate, experimentul cu plăci de fibre lemnoase orientate a fost recreat cu ajutorului unui
program de simulare a incendiului. Programul utilizat este denumit PyroSim. Acesta este un
program de simulare a modului de manifestare a unui incendiu pornind de la parametrii furnizați de
către utilizator. În vederea executării simulării a fost creat un spațiu ce transpune în realitatea
virtuală containerul de testare. Modelul geometric este reprezentat în figura IX.16. Se poate observa
amplasarea plăcilor din fibre lemnoase similar cu cele din experimentul real, precum și amplasarea
sursei de aprindere și a termocuplurilor și numerotarea acestora precum în cadrul experimentului
108
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
109
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
Este de menționat faptul că prin această simulare s-a dorit o exemplificare a modului în care
pot fi obținute informațiile referitoare la modul de manifestare a unui incendiu investigat și că
programul de calcul utilizat beneficiază de o licență temporară de student care este limitată în
privința anvergurii simulării. Astfel, în scopul mai sus menționat, simularea nu va rula decât un
110
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
timp de 60 de secunde, iar informațiile furnizate de către program vor fi prezentate în cele ce
urmează:
Traseul urmat de fum
Programul calculează traseul pe care fumul generat de incendiu îl urmează. Acesta coincide
cu traseul fumului în experimentul real. O reprezentare a acestuia este redată în figura IX.19.
Repartiția temperaturii
Secțiunea transversală setată inițial pentru a trece prin punctele de interes furnizează ca
rezultat o reprezentare grafică a repartiției temperaturii în interiorul acesteia (figura IX.20.).
111
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
Tot cu ajutorul unui plan de secționare se poate afla fluxul de căldură eliberat pe unitatea de
volum în timpul incendiului (figura IX.21).
112
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
Cu scopul identificării amprentei unui incendiu ce a atins faza de ardere generalizată asupra
unui covor și a comparării acesteia cu amprenta lăsată de incendierea intenționată a unui covor
identic cu ajutorul unui accelerator de ardere, a fost întreprins un alt experiment în containerul de
testare.
A fost asigurată o cantitate suficientă de material care să alimenteze incendiul pentru a
ajunge în scurt timp la faza de ardere generalizată. Materialul combustibil a fost dispus într-un mod
uniform în încăperea de testare și a fost aprins cu ajutorul benzinei. Dispunerea materialului
combustibil poate fi observată în figura IX.23.
113
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
Pentru verificarea faptului că a fost atins punctul de flashover, la nivelul pardoselii au fost
dispuse o serie de cocoloașe de hârtie care la o radiație termică de aproximativ 20 kW/m 2 se aprind,
aceasta fiind și valoarea care, emisă de către gazele fierbinți indică apariția unui flashover. Acești
indicatori vizuali sunt reprezentați în figura IX.24. înainte de testare și în figura IX.25. exact
înaintea izbucnirii lor în flăcări.
114
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
115
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
116
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
Având în vedere scopul experimentului, acela de a compara efectele căldurii radiante asupra
unui covor în timpul unei arderi generalizate cu acela al arderii unui covor identic cu ajutorul unui
accelerator de ardere, după stingerea primului incendiu, covorul ce urma a fi supus incendierii
intenționate a fost aprins cu ajutorul benzinei și a unei bucăți de hârtie aprinse. Acesta a fost lăsat să
ardă un timp suficient pentru imprimarea unei amprente a incendiului asupra sa, după care a fost
stins. În figura IX.28. se poate observa covorul din încăperea de testare, din care a fost prelevată o
mostră pentru a fi comparată cu o mostră din covorul incendiat intenționat, reprezentat în figura
IX.29. Comparația poate fi observată în figura IX.30. pe partea expusă incendiului și în figura
IX.31. pe partea de dedesubt, ferită de efectele directe ale incendiului.
Se poate spune că cele două mostre prezintă urme de ardere asemănătoare, cu diferența că
mostra ce aparține covorului din încăperea incendiată prezintă o mult mai avansată stare de
degradare ca urmare a expunerii îndelungate la radiație intensă.
117
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
118
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
119
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
9.7. Concluzii
120
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
intensitatea, amploarea, zgomotele caracteristice și fenomenele ce însoțesc diverse faze ale acestuia
și multe altele.
Pentru a se putea observa mai bine competențele investigatorului de incendii pe care acest
studiu de caz le reclamă, s-a întocmit tabelul IX.1:
121
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
CONCLUZII
Cercetarea cauzelor de incendiu sau investigarea incendiilor este un subiect delicat deoarece
interesele și responsabilitatea în cazul unui incendiu de proporții ce implică importante pierderi
materiale sau de vieți omenești sunt foarte ridicate, iar miza unei concluzii corecte și veridice a unei
investigații a incendiului este foarte ridicată. Investigatorul de incendii trebuie să fie o persoană de
înaltă competență, fapt ce implică vaste cunoștințe în domenii conexe acestei meserii, aptitudini de
punere în practică a acelor cunoștințe și de gestionare eficientă a situațiilor ce par fără rezolvare,
precum și o atitudine profesională care să îmbine cunoștințele și aptitudinile într-un fel caracteristic
și care să conducă la un randament înalt în îndeplinirea sarcinilor de serviciu și care să susțină și
promoveze veridicitatea și corectitudinea, cu asumarea răspunderii verdictelor emise.
De la primul pas către începerea investigației prin sosirea la scena incendiului și până la
ultimul de concluzionare și prezentare a descoperirilor investigative înaintea oricărei părți interesate
de demersurile anchetei și concluziile acesteia, investigatorul de incendii se reclamă a fi un bun
profesionist din domeniul tehnic-ingineresc, dar care dispune și de temeinice competențe juridice în
părțile ce privesc slujba pe care acesta o îndeplinește.
Cunoștințele din domeniul ingineresc precum teoria arderii, termotehnică, instalații de
detecție, stingere și semnalizare a incendiilor, din domeniul intervenției în situații de urgență
precum tehnica și tactica intervențiilor în situații de urgență, cunoașterea și instrucția la tehnica de
intervenție, aptitudinile de observare a efectelor arderii asupra diverselor materiale, de distingere a
efectelor eforturilor de stingere de efectele incendiului, precum și atitudinea de familiaritate și
profesionalism în ce privește situațiile de urgență de tipul incendiilor recomandă un specialist ce
dispune de pregătire de specialitate în domeniul ingineresc și al pompieristicii, ce trebuie însă să
poată asimila pregătirea și manifesta competențe și în domeniul juridic și criminalistic, strict în
părțile ce privesc acest serviciu de cercetare cauze incendii, și anume intervievarea martorilor,
prelevarea dovezilor, fotografierea scenei de incendiu, practici în ceea ce privește lanțul de custodie
și susținerea juridică a descoperirilor și altele asemenea.
Ca schelet ce a stat la baza acestei lucrări s-a utilizat NFPA 1033 14 – Standardul calificării
profesionale pentru investigatorul de incendii, standard american ce enumeră competențele de care
un investigator de incendii trebuie să dispună pentru îndeplinirea fiecărei îndatoriri a sa în ceea ce
privește investigația, iar în ceea ce privește șablonul de evaluare a acestor competențe s-a utilizat
14
National Fire Protection Association, Standard for Professional Qualifications for Fire Investigators 1033
[http://www.nfpa.org/codes-and-standards/document-information-pages?mode=code&code=1033] accesat aprilie
2015
122
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
BIBLIOGRAFIE
15
Wyoming department of fire prevention and electrical safety (2009), Wyoming fire investigator standard NFPA 1033
2009 Edition
123
Dan BURLACU Competențe ale unui investigator de incendii
[1.] Anghel I., Radu A., Conceptul de competență profesională pentru pompieri, Sesiunea de
Comunicări Științifice cu Participare Internațională SIGPROT 2012-2013
[2.] Burlacu D., Manole G., ”Utilizarea fenomenului arderii generalizate în investigarea
incendiilor”, ”SIGPROT 2015” Lucrările Sesiunii de Comunicări Științifice a Studenților din
Facultatea de Pompieri, Ediția a XII-a
[3.] Calotă S., Popa Ghe., Sorescu G., Dolha S. (2010), Cercetarea cauzelor de incendii,
Editura Universul Juridic, București
[4.] Federația Mecanicilor de locomotive, curs psi, teminologie și clasificări
[http://www.fml.ro/_additional/oldfmlsite/fmlpage_main/documents/legislatie/psi/curs%20complet
%20%20AII%20-teme1.doc] accesat aprilie 2015
[5.] Foresinc Science Central, Fire Investigation, scene examination
[http://forensicsciencecentral.co.uk/fireinvestigation.shtml] accesat noiembrie 2014.
[6.] http://www.crime-scene.com/store/media/A-8864-TEK_L.jpg, accesat 12.05.2015
[7.] Instrucţiuni privind Intervenția Serviciilor de Urgență Profesioniste – intervenție la
incendii - ISU 01 [http://www.isudobrogea.ro/wp-content/uploads/2014/12/OIG-ISU-01-
interventie-la-incendii.pdf], accesat 10.06.2015
[8.] National Fire Protection Association, Standard for Professional Qualifications for Fire
Investigators 1033, ediția 2014 [http://www.nfpa.org/codes-and-standards/document-information-
pages?mode=code&code=1033] accesat aprilie 2015
[9.] Normativ privind securitatea la incendiu a construcțiilor, Partea I – construcții, Indicativ
P 118/1 – 2013
[10.] Patrick M. Kennedy, Kathryn C. Kennedy, (august 2003)” A Discussion of the
Practical Use of Flashover In Fire Investigation”, accesat iunie 2015 la adresa:
http://www.researchgate.net/publication/238068602_FLASHOVER_AND_FIRE_ANALYSIS_-
_A_Discussion_of_The_Practical_Use_of_Flashover_Analysis_In_Fire_Investigations
[11.] Wyoming department of fire prevention and electrical safety (2009), Wyoming fire
investigator standard NFPA 1033 2009 Edition
124