Licenta Gogaltan Mihai Nutu

ACADEMIA DE POLIŢIE “Alexandru Ioan Cuza”
FACULTATEA DE POMPIERI
Cercetarea şi identificarea cauzelor de

incendiu
Conducător ştiinţific,
Lect. univ. dr. ing.
Garibald POPESCU
Absolvent,
Mihai-Nuţu GOGÂLTAN
Bucureşti
2011
Mihai-Nuţu Gogâltan Cercetarea şi identificarea cauzelor de incendiu
DECLARAŢIE
Prin prezenta, declar pe proprie răspundere că Lucrarea de licenţă cu titlul ”Cercetarea

și identificarea cauzelor de incendiu” îmi aparţine în întregime şi nu a mai fost prezentată
niciodată la o altă facultate sau instituţie de învăţământ superior din ţară sau străinătate. De
asemenea, declar că toate sursele utilizate, inclusiv cele de pe Internet, sunt indicate în
lucrare, cu respectarea strictă a regulilor de evitare a plagiatului:
 toate fragmentele de text reproduse exact, chiar şi în traducere proprie din altă limbă,
sunt scrise între ghilimele şi deţin referinţa precisă a sursei;
 reformularea în cuvinte proprii a textelor scrise de către alţi autori deţine referinţa
precisă;
 rezumarea ideilor altor autori deţine referinţa precisă la textul original.
Bucureşti, 2011
Autor: Mihai-Nuțu Gogâltan
_________________________
(semnătura în original)
2
CUPRINS
CAPITOLUL I........................................................................................................................16
CERECETAREA CAUZELOR DE INCENDIU.................................................................16
1.1 Generalitați...............................................................................................................................16
1.2 Scopurile activității de cercetare a incendiilor.....................................................................16
1.3 Ce trebuie să stabilească investigatorul................................................................................20
1.4 Clasificarea urmelor de incendiu :.........................................................................................24
1.5 Cercetarea incendiilor la fața locului....................................................................................25
1.6 Reguli tactice generale............................................................................................................26
1.7 Reguli tactice și activitați specifice.......................................................................................26
1.8 Activitaţi desfăsurate de investigator....................................................................................27
1.9 Amprenta incendiului..............................................................................................................29
1.10 Puncte joase de ardere..........................................................................................................30
CAPITOLUL II.......................................................................................................................31
SURSE DE APRINDERE CU FLACĂRĂ...........................................................................31
2.1 Prezentarea teoretică a fenomenului fizic.............................................................................32
2.2 Surse de aprindere cu flacără deschisă..................................................................................33
2.2.1 Chibritul....................................................................................................................33
2.2.2 Lumânarea................................................................................................................33
2.2.3 Bricheta.....................................................................................................................34
2.2.4 Focuri în loc deschis.................................................................................................34
2.2.5 Aparate termice.........................................................................................................35
2.2.6 Dispozitive de iluminat cu flacără............................................................................36
2.2.7 Particularități în cecetarea incendiilor datorate surselor de aprindere cu flacără.....36
2.2.8 Exemple de incendii datorate surselor de aprindere cu flacără................................37
2.2.9 Recomandări preventive...........................................................................................38
CAPITOLUL III.....................................................................................................................39
SURSE DE APRINDERE DE NATURĂ TERMICĂ..........................................................39
3.1 Radiația.....................................................................................................................................39
3.2 Conducția termică...................................................................................................................40
3.3 Convecția..................................................................................................................................41
3.4 Căldura degajată de corpuri incandescente..........................................................................41
3
3.4.1 Țigara........................................................................................................................41
3.4.2 Pipa,trabucul.............................................................................................................44
3.4.3. Becuri incandescente...............................................................................................45
3.4.4 Topituri de metale sau alte substanțe........................................................................46
3.4.5 Brocuri de sudură și particule incandescente...........................................................46
3.4.6 Scântei de la cosuri...................................................................................................46
3.4.7 Căldura degajată de aparate termice.........................................................................47
3.4.8 Coșuri defecte,burlane supraîncălzite.......................................................................47
3.4.9 Instalații de încălzire centrală...................................................................................48
3.4.10 Efectul termic al curentului electric........................................................................49
3.4.11 Exemple de incendii datorate surselor de aprindere de natură termică..................50
3.4.12 Recomandări preventive.........................................................................................50
CAPITOLUL IV......................................................................................................................51
”CAUZELE ” CAUZELOR DE INCENDIU.......................................................................51
4.1 Pericolul de incendiu...............................................................................................................52
4.2 Statistică referitoare la cauze de incendiu ...........................................................................53
4.2.1 Principalele cauze de incendiu , privind incendiile la operatori economici şi instituţii
publice.......................................................................................................................................53
4.2.2 Principalele cauze de incendiu,privind incendiile la locuințe și gospodării.............54
4.3 Cauze de incendiu cu urmări grave: deces sau ranire.........................................................55
4.4 Cauze de incendiu la locuințe,raportate la ora probabilă de producer a incendiilor........57
4.5 Cauze probabile deduse..........................................................................................................58
4.6 Principalele direcții de acțiune...............................................................................................59
CAPITOLUL V.......................................................................................................................60
PRINCIPALELE GAZE REZULTATE LA INCENDII.RISCURI/PERICOLE.............60
5.1 Elemente generale referitoare la monoxidul de carbon.......................................................60
5.2 Elemente generale referitoare la intoxicații..........................................................................61
5.3 Inițierea/post inițierea unui incendiu.Elemente de cauzalitate...........................................62
5.4 Principalele gaze care se pot genera după postinițierea unui incendiu..............................64
5.5 Masuri generale de prevenire a intoxicațiilor /accidentelor................................................65
CAPITOLUL VI......................................................................................................................66
CERINȚE REFERITOARE LA CERCETAREA CAUZELOR DE INCENDIU............66
PROCEDEE ȘI MIJLOACE CARE SE UTILIZEAZĂ ȘI ACTIVITĂȚI CARE SE
DESFĂȘOARĂ.......................................................................................................................66
6.1 Cerințe referitoare la cercetarea cauzelor de incendiu........................................................66
4
6.2 Elemente necesare pentru soluționarea cercetării cauzelor de incendiu...........................69
6.3 Implicații determinate de procesul cercetării incendiilor....................................................69
6.4 Activități care se desfășoară în cadrul cercetării cauzelor de incendiu,sunt.....................70
6.5 Metode și procedee utilizate pentru cercetarea incendiilor.................................................71
6.6 Stand mobil destinat prelevării microurmelor......................................................................73
CONTENTS
5
CHAPTER I............................................................................................................................16
RESEARCH INTO THE CAUSES OF FIRE......................................................................16
1.1 General.....................................................................................................................................16
1.2 Fire research activities aims...................................................................................................16
1.3 What the investigator must establish.....................................................................................20
1.4 Traces of fire classification....................................................................................................24
1.5 Fire research on-site................................................................................................................25
1.6 General tactical rules...............................................................................................................26
1.7 General rules and specific activities......................................................................................26
1.8 Activities performed by the investigator...............................................................................27
1.9 Fire footprint............................................................................................................................29
1.10 Poins lower combustion.......................................................................................................30
CHAPTER II...........................................................................................................................31
FLAME IGNITION SOURCE..............................................................................................31
2.1 Theoretical presentation of the psysical phenomenon.......................................................32
2.2 Open flame ignition source....................................................................................................33
2.2.1 Match........................................................................................................................33
2.2.2 Candle.......................................................................................................................33
2.2.3 Lighter......................................................................................................................34
2.2.4 Fires in open space...................................................................................................34
2.2.5 Thermal devices........................................................................................................35
2.2.6 Flame lighting devices..............................................................................................36
2.2.7 Special features in research due to fire flame ignition sources................................36
2.2.8 Exemples of fire ignition due to flame sources........................................................37
2.2.9 Preventive recommendation.....................................................................................38
CHAPTER III.........................................................................................................................39
IGNITION SOURCES OF THERMAL NATURE..............................................................39
3.1 Radiation..................................................................................................................................39
3.2 Thermal conduction................................................................................................................40
3.3 Convection...............................................................................................................................41
3.4 Heat from incandescent objects.............................................................................................41
3.4.1 Cigarette....................................................................................................................41
3.4.2 Pipe,trabuc................................................................................................................44
3.4.3. Incandescent beak....................................................................................................45
6
3.4.4 Metal melts or other substances................................................................................46
3.4.5 Welding broks or incandescent particle....................................................................46
3.4.6 Sparks from chimneys..............................................................................................46
3.4.7 Heat from thermal devices........................................................................................47
3.4.8 Broken chimneys or overheated pipes......................................................................47
3.4.9 Central heating..........................................................................................................48
3.4.10 Thermal efect of electric current.............................................................................49
3.4.11 Examples of fire ignition sources due to thermal nature........................................50
3.4.12 Preventive recommendation...................................................................................50
CHAPTER IV..........................................................................................................................51
”CAUSES” OF FIRE CAUSES ............................................................................................51
4.1 Fire hazard................................................................................................................................52
4.2 Statistics on the causes of fire................................................................................................53
4.2.1 Leading causes of fire at economic operatores and public institutions....................53
4.2.2 Leading causes of fire regarding housing and households.......................................54
4.3 Fire causes whith serious consequences:death or injured...................................................55
4.4 Housing fire causes,reported estimated time of fire............................................................57
4.5 Deducted probable causes......................................................................................................58
4.6 Main strands.............................................................................................................................59
CHAPTER V...........................................................................................................................60
MAIN FIRE FUMES.RISCS/HAZARDS............................................................................60
5.1 General items related to carbon monoxide...........................................................................60
5.2 General items related to poisoning........................................................................................61
5.3 Initiation/After initiation.Causal elements...........................................................................62
5.4 Main gas generated after the initiation of a fire...................................................................64
5.5 General measures of preventing poisoning/accidents.........................................................65
CHAPTER VI..........................................................................................................................66
REQUIREMENTS RELATING TO RESEARCH INTO THE CAUSES OF FIRE.......66
METHOD AND MEANS ARE USED AND ACTIVITIES THAT TAKE PLACE..........66
6.1 Requirements relating to research into causes of fire..........................................................66
6.2 Elements necessary for the investigation of fire causes......................................................69
6.3 Implication arising from the fire research............................................................................69
6.4 Activities that take place in the investigation of fire causes...............................................70
6.5 Research method and processe used in fire investigation...................................................71
7
6.6 Mobile stand for sampling trace............................................................................................73
8
LISTA TABELELOR
Tabel 1.1 Interese legate de cercetarea cauzelor de incendiu
LISTA FIGURILOR
Figura 1.1 Stand mobil de prelevare a microurmelor
9
GLOSAR (termeni utilizaţi)
Aprindere-inițiere a unei arderi.

Explozie-reacție bruscă de oxidare sau de descompunere,care produce creștere de
temperatură,de presiune sau ambele simultan.
Fumat-inhalarea voluntară a fumului rezultat in urma arderii tutunului conținut in
țigări,țigarete,țigări de foi,cigarillos și pipe.
Gudron-condensatul anhidru de fum fără nicotină.
Incendiu-ardere autoîntrețintă ,desfăsurată fără control in timp și spațiu,care procuce
pierderi de vieți omenești și/sau pagube și materiale care necesită intervenția organizată in
scopul întreruperii procesului de ardere.
Inflamabil-material capabil să ardă cu flacără.
Limita de exploxie-valoare minimă sau maximă a concentrației unei substanțe
combustibile în aer sau în oxigen,pentru care explzia devine posibilă.Limitele inferioară
și superioară sunt indicate,pentru gaze si vapori,prin concentrația în % volum ,iar pentru
prafuri(pulberi) în g/m3.
Nicotină-alcoidă nicotinică.
Pericol-stare care precede unui eveniment(accident de muncă,incendiu,explozie
etc.).Datorită importanței pe care termenul o prezintă,acesta a fost adus la rangul de concept.În
relația om-mașină/utilaj/instalație/acivitate/mediu,există împrejurări,situații etc.,care generează
pericole controlabile prin măsuri,ce poartă numele de măsuri de control.Aplicarea acestor măsuri
presupune controlul prin anularea pericolelor.Termenul presupune acțiunea factorului uman
utilizând măsuri cu timp de acțiune/răspuns,imediat/redus,în sensul că măsurile trebuiesc
aplicate imediat pentru a controla o situație dată.În sensul definiției,pericolul admite codomeniul
de definiție 0,1
Risc-probabilitate globală de realizare a unui eveniment(accident de
muncă,incendiu,explozie etc. ).Datorită importanței pe care termenul o prezintă,acesta a fost
adus la rangul de concept.În relația om-mașină/utilaj/instalație/activitate/mediu,exista
împrejurări,situații,etc,prin intermediul cărora se pot genera stări care pot fi controlabile doar
prin aplicarea de măsuri,denumite in continuare ,măsuri de control.Aplicarea măsurilor puse în
discuție presupun controlul si limitarea riscurilor,prin reducerea acestora,nu prin anularea
lor.Termenul presupune acțiunea factorului uman utilizând măsuri cu timp de acțiune/raspuns,pe
10
termen lung,prin utilizarea conceptului de previziune.În sensul definiției,riscul admite
codomeniul de definiție (0,1
Spații publice închise-spațiile din instituțiile publice centrale și locale,insituții sau
unități economice,de alimentație publicăde turism,învațământ,medico-
sanitare,culturale,educație,sportive,toate mifloacele de transport în
comun,autogări,gări,aeroporturi,de stat și private,spațiile închise de la locul de muncă sau alte
spații prevazute de lege,cu excepția spațiilor delimitate special pentru fumat din incinta acestora.
Țigarete-produse din tutn care conțin tutun prelucrat,tutun tăiat,învelit într-un sul
longitudunal de hartie,cu secțiunea rotundă sau ovală,care conține tutun prelucrat,dispus într-un
mod adecvat pentru a fi fumate in mod direct.
Amprentă a unui incendiu-reprezintă imaginea generală a ansamblului modificărilor

materiale survenite la locul incendiului ca urmare a efectelor sale asupra spațiului incendiat și a
bunurilor aflate in el,acesta privind inițierea și dezvoltarea incendiului.
Cauză a unui incendiu-rezultat/consecință a unui complex de fenomene fizico-
chimice,constituită din patru subcategorii conceptuale principale care,cuprinde fenomene și
procese cauzatoare/inițiatoare ,sediile materiale de apariție și dezvoltare ale acestor
fenomene,agenții materiali participanți la inițiere precum și condițiile de stare materială
necesare să fie întrunite în timp și spațiu,pentru ca un astfel de eveniment,să se
producă.Stabilirea unei cauze de incendiu constă în identificarea :sursei probabile de
aprindere,mijlocul de aprindere,primul material care a fost aprins,împrejurarea determinantă.
Cauză de incendiu-suma factorilor care concură la inițierea incendiului,care constă ,de
regulă,în sursa de aprindere,miljolcul care a produs aprinderea,primul material care s-a
aprins,precum si împrejurările determinante care au dus la izbucnirea acestuia.Cercetarea
cauzelor probabile de incendiu-ansamblul de masuri si acțiuni organizatorice,tehnice si operative
care includ metode,procedee și mijloace specifice în vederea stabilirii împrejurărilor,surselor si
mijloacelor de aprindere.
Cercetarea la fața locului-examinarea ansamblului de urme,obiecte și materiale
prezente în zona incendiată,în interacțiunea lor,atât între ele,cât și cu spațiul și mediul
înconjurător.
Locul incendiului-zona focarului și zonele de propagare a incendiului(spații afectate de
solicitări termice,fum sau gaze,căi de acces spre zona focarului,locurile de unde pot fi observate
anumite faze ale incendiului).
Investigator-personal din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență sau
11
al inspectoratelor pentru situații de urgență județene și al municipiului București,specializat în
constatarea cauzelor probabile de incendiu.
Prevenirea incendiilor-totalitatea acțiunilor de împiedicare a inițierii și propagării
incendiilor,de asigurare a condițiilor pentru salvarea persoanelor și bunurilor și de asigurare a
securitații echipajelor de intervenție.
Tactica stabilirii împrejurărilor și cauzelor de incendii-sistemul de reguli prin care se
asigurăefectuarea organizată a,operativă și oportună a activitații de cercetare la fața
locului,stabilirea competențelor,elaborarea și verificarea ipotezelor,modul de cooperare cu
specialiștii și cu alte organe abilitate prin lege.
Urmă-orice modificare materială produsă în spațiul în care a izbucnit incendiul sau în
alte locuri ce au legătură cu acesta,ca urmare a interecțiunii dintre fenomenele
tehnice,naturale,infracționale sau de altă natură,mijloacele și caile de acțiune ale acestora și
elementele componente ale spațiului incendiat.
Stabilirea cauzei probabile de incendiu-acțiunea de a determina cauza probabilă care a
generat incendiul.
12
REZUMAT
Cercetarea urmelor de incendiu se face,în condiții deosebite față de restul cercetării

urmelor infracțiunilor,datorită naturii foarte variate a cauzelor care pot determina
aprinderea,care,în timp ce își formează urmele,le și distruge în parte.
Lucrarea de față prezintă cauzele și sursele de inițiere a unui incendiu,implicațiile
rezultate în urma acestora precum și mijloacele și procedeele utilizate de investigatori,asupra
naturii modului de aprindere și dezvoltare a incendiilor.
Din statisticile efectuate pe județe,se observă un aspect foarte important și anume ca
sursele de inițiere a incendiilor nu se modifică de la an la an ci se inmulțesc, datorită mai multor
factori ,motiv pentru care documentația incearcă să puncteze legăturile dintre procesul de
investigare,sursele de aprindere existente și contextul social in care acestea se produc.
În urma cercetării și identificării cauzelor de incendiu decurge o gamă foarte largă de
masuri și soluții ,absolut necesare pentru reducerea urmărilor și consecințelor incendiilor,în
special celor cu pierderi de vieți omenești.
Cuvinte cheie : cercetare,materiale combustibile, aprindere, cerințe, inițiere, flacără,

investigator.
13
SUMMARY
Traces of fire research is done under special conditions to the rest of the traces of the
crime research,due to the wide variety of causes that can cause ignition,also specific fire
action,which,while forming their tracks,destroys most of them.
The paper presents the causes and sources of fire initiation,the implications resulting
from them,as well as means and method used by investigators to correctly solve an
investigation,regarding the nature of fire ignition.
The statistic made by counties,there is a very important aspect,namely the sources of fire
initiation does not change from year to year but is growing,due to several factors,for which
documentation is trying to point links between investigative process,existing ignition sources and
the social context in which they occur.
Following research and identification of fire causes,flows a wide range of measures and
solutions that are absolutely necessary to reduce the consequences of fires,especially those with
loss of life.
Keywords : research,combustible material, ignition, requirements, initiation, flame,

investigator.
14
INTRODUCERE
Cercetarea,investigarea,identificarea,studierea ș.a.,a cauzelor de incendiu reprezintă un
domeniu pe cât de important ,pe atât de vast.
Lucrarea de față,structurată pe 6 capitole,prezintă și aprofundează unele aspecte care să
evidențieze faptul că,în urma cercetărilor asupra cauzelor de inițiere a incendiilor,rezultatele și
concluziile obținute trebuie implementate la nivelul cetățeanului,astfel încât,pe viitor,aceste surse
,atât de comune,să nu mai reprezinte principalul motiv pentru producerea incendiilor.Acesta este
și motivul pentru care am ales această temă,dar și faptul că,prin aceasta,rezultă o mai bună
înțelegere a fenomenului de inițiere și soluționare a incendiilor.
Cele 6 capitole propun o sinteză a două,din cele trei,cele mai întâlnite surse de aprindere
și metodologia urmată în investigarea acestora.
Primul capitol oferă o imagine generală a activităților desfășurate și aspecte legate de
urmele incendiilor.
În capitolul 2 sunt prezentate sursele de aprindere cu flacără.
În capitolul 3 ,sursele de natură termică prezintă un interes deosebit,deoarece în multe
domenii ,reprezintă sursa numărul 1 de inițiere a incendiilor.
În capitotlul 4 se pune accent pe factorii care duc la existența acestor surse de aprindere.
Capitolul 5 prezintă gazele rezultate in urma arderilor ,in special CO,și utilitatea acestora
în cercetarea împrejurării în care s-a produs incendiul.
Capitolul 6 evidențiază cerințele necesare soluționării cercetărilor surselor de aprindere.
15
CAPITOLUL I
CERECETAREA CAUZELOR DE INCENDIU
1.1 Generalitați
Pe plan mondial nu există încă un punct de vedere unitar asupra clasificării cauzelor de
incendii.
De exemplu, L. Amy propune incendii de natură electrică, flacără deschisă, efect termic,
aprindere spontană, incendii datorate exploziilor, incendii de natură mecanică.
Borowski si Pawlowski propun 19 categorii (din imprudența persoanelor de peste 15 ani
cu: țigari, cu receptoare de energie electrică, cu iluminatul electric, cu lichide inflamabile, în
timpul lucrărilor de sudură, din imprudenta persoanelor sub 15 ani, instalații electrice, instalații
mecanice, instalații termice, scântei - din coșuri, locomotive, alte vehicule - descărcări
atmosferice, autoaprinderi, incendieri s.a.).
Bălulescu propune: foc deschis, corpuri supraîncalzite, scântei sudură, scântei și arce
electrice, scurtcircuit, trăsnet, scântei mecanice, explozii, autoaprindere, reacții chimice.
O”Connor propune 4 categorii:
-incendii providențiale – acțiuni ale lui Dumnezeu (trăsnetul);
-incendii accidentale – neintenționate si explicabile tehnic și anume: defecte ale instalațiilor
electrice, a celor de gaze, flacără deschisă și scântei, defecte ale aparatelor de încălzire casnice,
centrale termice (de bloc), defecte la aparatele de bucătarie, copii si animale de casă, depozitare
incorectă a materialelor (adica aprindere spontană) fumat, laboratoare clandestine (cu referiri la
cele care produc droguri și care folosesc produse inflamabile: acetonă, benzen, cloroform s.a.),
operații în construcții (sudură, tăiere ș.a.), radiația solară;
-incendii nedeterminate- cauze necunoscute sau imposibil de determinat;
-incendii intenționate, tip arson.
Există diferențe de la țară la țară și în clasificările codificate în fișele de incendiu
utilizate pentru completarea statisticilor curente. În normele americane NFPA-901 - Uniform
Coding for Fire Protection - ed. 1993 se prevăd trei secțiuni pentru caracteristicile aprinderii:
"forma căldurii de aprindere", "primul material care a ars", "factorul de aprindere". La secțiunea
"forma caldurii de aprindere" (sursa) sunt specificate 10 categorii: focuri deschise exterioare,
16
aparate cu combustibil lichid sau gaz, aparate cu combustibil solid, arc electric și scurtcircuit,
obiecte supraîncalzite, explozivi-materiale incendiare, căldura de la materiale generatoare de fum
(țigări ș.a.), surse naturale, caldura propagată, alte forme (forme multiple de inițiere).
Pompierii români utilizează pentru completarea rapoartelor de intervenție si analiza
statistica 14 tipuri de surse de aprindere:
1. arc sau scânteie electrică;
2. efectul termic al curentului electric;
3. scurtcircuit electric;
4. electricitate statică;
5. flacără deschisă;
6. flacără închisă;
7. efect termic (caldura prin contact sau radiație);
8. frecare;
9. scântei mecanice;
10. jar sau scântei (inclusiv țigara);
11. autoaprindere;
12. reacție chimică;
13. explozie,substanțe incendiare;
14. trăsnet;
15. alte surse (radiație solară, energie nucleară, căderea unor corpuri din atmosferă etc).
1.2 Scopurile activității de cercetare a incendiilor
Acestea sunt :
-descoperirea împrejurărilor şi cauzelor care au generat incendiile
-prevenirea in viitor a incendiilor datorate cauzelor și împrejurărilor similare sau asemănătoare
celor cercetate
-sprijinirea organelor de cercetare penală în elucidarea cauzelor,în indentificarea făptuitorilor și
în administrarea probelor în vederea aflării adevărului pentru luarea măsurilor ce se impun
-formularea concluziilor și învațămintelor privind activitatea de prevenire și stingere a
incendiilor desfășurată și luarea măsurilor pentru perfecționarea acesteia în viitor
Cercetarea cauzelor incendiului are rolul de a pune în evidență, nu numai sursa de
aprindere(inițiere),ci și celelalte elemente componente ale cauzei care au favorizat producerea și
evoluția lor,analizând și toate datele de natură subiectivă și obiectivă ale persoanelor implicate.
17
Concluziile formulate ca urmare cercetării incendiului trebuie sa se sprijine fie pe baza
probelor certe prezentate de investigatori,fie prin eliminarea motivată tehnic și juridic a tuturor
celorlalte cauze posibile.
Activitatea de cercetare a cauzelor de incendii presupune :
-cercetarea la fața locului-activitate de bază-care trebuie efectuată la un interval de timp cât mai
scurt față de inițierea incendiului;
-documentarea;
-studierea proiectului sau a documentației tehnice(piese scrise sau desenate) a
construcției,procesul tehnologic,instalațiilor tehnologice sau de utilități;
-studierea documentelor principale de organizare a apărării împotriva incendiilor:avizul și
autirizația P.S.I.,scenariile de siguranță la foc,instrcțiunile de apărare împotriva
incendiilor,planul de intervenție,planul de depozitare a materialelor periculoase,permise de lucru
cu foc,etc.;
-studierea reglementărilor tehnice,dispozițiilor generale p.s.i. ,a normelor și normativelor ce se
aplică în obiectivul respectiv;
-studierea fișelor cu atribuțiile salariaților din zona implicată,a activității depuse de serviciul de
pompieri civil,a documentelor de control tehnic de prevenire,etc.;
-studierea unor evenimente similare produse în țara sau stăinătate;
-efectuarea de analize și expertize de laborator,pentru determinarea unor caracteristici tehnice ale
materialelor și substanțelor implicate,comparerea rezultatelor cu valorile teoretice luate în
considerare în estimarea riscului inițial de indendiu;
-solicitarea spijinului celorlalte organe abilitate prin lege pentru obținereaunor informații
necesare elucidării cazului(exemplu,declarații ale martorilor);
-elaborarea ipotezelor privind locul,împrejurările și cauzele inițierii incendiului și verificarea
tuturor ipotezelor înaintea stabilirii concluziilor;
Conform legii,inspectoratele pentru situații de urgență stabilesc,împreună cu poliția și
organele abilitate prin lege,cauzele producerii incendiilor și condițiile care au favorizat
dezvoltarea si propagarea acestora și organizează banca de date privind incendiile.În majoritatea
cazurilor raman definitive cauzele incendiilor stabilite la fața locului dupa stingerea incendiilor
și consemnate,de regula,în procesul verbal de intervenție.
În determinarea cauzelor și împrejurărilor producerii incendiilor poliției si
pichetului,conform Codului de procedură penală și legislației in vigoare,îndeosebi în cazul
incendiilor intenționate(arson) și a celor care au provocat victime sau alte consecințe negative
deosebite,unitațiile de pompieri sunt solicitate sa aprofundeze cercetraea cauzelor,rezultatele și
18
concluziile lor fiind consemnate în rapoarte de constatare tehnico-științifică.
Informația
cerută Pompieri Poliție Asigurări
Timpul inițierii Precizie de 10-30 minute Precizie de ordinul minutelor Nu neaparata necesar
(pentru comparare a
alibiurilor)
Cauza
incendiului Raport de intervenție Prezintă interes în caz de Este esențial pentru stabilirea
acțiuni intenționate (arson), răspunderilor asigurat -
Raport de constatare victime și alte sancțiuni asigurator
deosebite
Sancționare contravențională
Evaluare risc incendiu
Statistică
Prevenire
Evoluția și Raport de intervenție Evoluția rapidă poate indica Corelația dintre măsurile p.s.i.
propagarea arson sau poate produce și condițiile de asigurare
incendiului Raport de constatare multe victime
Prevenire
Reglementări
Comportarea la
foc Raport de intervenție Interes raportat la victime și Controale de supraveghere
a construcției alte consecințe deosebite
Raport de constatare Cadru pentru reduceri - prime
de asigurare
Tabel 1.1 Interese legate de cercetarea cauzelor de incendii
19
Informația cerută Pompieri Poliție Asigurări
Prevenire
Reglemetări
Performanțele Prevenire Poate indica durata inițierii Cadru pentru reducere prime
instalațiilor de de asigurare
stingere și a altor Atestare sau avizare
mijloace de
protecție
Eficiența Tactica stingerii Interes minim Limita pagubelor și daunelor

intervenției
pompierilor Instruire Nu afectează calculul
pierderilor
Planuri de intervenție
Încălcarea contractului poate
Înzestrare influența clauzele de
asigurare
Evidența probelor Protejarea(conservarea) Esențial pentru ridicarea Esențial pentru conservarea

la locul incendiului urmelor(probelor) urmelor(probelor) probelor
Expertizare și conexare cu Necesar pentru cuantificare a

celelalte date pierderilor
Probe de la Esențial pentru corelare

suspecți Interes după încheierea date Interes minim
cercetării
20
Informația cerută Pompieri Poliție Asigurări
Efecte negative Evacuare,salvare și prim Victime Daune

asupra
utilizatorilor ajutor
Căi și mijloace
Echipament
Costuri ale Eventual în statistici sau în Necesar în precizarea Interes maxim esențial pent
incendiului compensarea consumurilor acuzațiilor stabilirea daunelor
Patronii sau conducerile agenților economici sau instituțiilor pot dispune cercetarea
internă(administrativă) a împrejurărilor și cauzelor în cazul unor incendii produse la patrimoniul
acestora.Se recomandă ca din comisia de cercetare numită prin decizia interna să facă parte
responsabilul p.s.i.(cadru tehnic cu atribuțiuni de îndrumare,control și constatare a încălcării
legii în domeniul p.s.i.),seful compartimentului de pompieri civili,alți specialiști din
obiectiv(mecanico-energetic,PRAM ș.a.),precum și în funție de natura,locul și consecințele
incendiului,proiectantul și specialiștii de la instituții de profil.
1.3 Ce trebuie să stabilească investigatorul
a)Situația existentă în obiectivul afectat și la locul incendiului înaintea producerii

21
evenimentului,și anume :
-date privind dispunerea în plan și structura constructivă a clădirii,încăperii,instaliției
tehnologice,instalațiilor utilitare(electrice,încălzire,ventilare,abur tehnologic,aer comprimat,gaze
etc.),starea și condițiile de exploatare a acestora;
-tipul și parametrii de funcționare ai mijloacelor tehnice de prevenire și stingere a
incendiilor,starea tehnică a acestora;
-măsurile și dispozitivele de preîntâmpinare a propagării incendiului(uși,obloane,cortine
rezistente la foc,dispzitive de evacuare a fumului și gazelor fierbinți,sisteme de presurizare
etc.),precum si starea thnică a acestora;
-materialele și obiectele aflate în zona afectată înaintea
incendiului,cantitatea,distribuția,starea,modul de ambalare și caracteristicile tehnoce și de
combustibilitate ale acestora;
-tipul ,amplasarea și numarul stingatoarelor și mijloacelor inițiale de intervenție;
-procesele tehnologice sau activitațiile ce se desfăsoară în obiectul afectat(scheme de flux
tehnologic și caracteristici tehnice,amplasarea și starea tehnică a utilajelor,parametrii de
funționare ai acestora,condițiile de eploatare,precizate de furnizor și cele reale0,organizarea și
modul de asigurare a întreținerii,reviziilor și reparațiilor diverselor utilaje;
-atribuțiile salariaților(în condiții normale de lucru și pentru înlăturarea avariilor sau
defecțiunilor) și corelarea lor cu pregatirea profesională;
-activitatea de apărare împotriva incendiilor desfasurată de cadrul tehnic cu atribuțiuni de
îndrumare,control și constatare a încălcării legii în domeniul p.s.i. ,serviciul civil de pompieri
civili,salariați;
-faza de activitate în care se desfăsoară obiectivul,secția,încăperea,instalația,utilajul(în timpul
programului de lucru,în afara lui,în funționarea normală,probe
tehnologice,revizie,reparații,repunere în funcțiune etc);
-deficiențe și abateri manifestate anterior față de parametrii de funcționare stabiliți,cunoscute
sau sesizate,dar neaduse la cunoștiință factorului tehnic de decizie,observații în legătură cu
instalațiile,utilajele,agregatele tehnologice și de utilități(scântei,pâlpâiri,miros,variații de
tensiune,scurtcircuite etc. );
-activități sau operații diferite de cele specifice proceselor tehnologice sau de funționare normala
executate înaintea incendiului în zona în care se presupune decalsarea incendiului sau în
vecinătatea acestuia;
b)Situația în care a fost observat incendiul :
-data,ora și modul în care s-a facut alarmarea serviciului de pompieri civili,alertarea pompierilor
22
militari,anunțarea conducerii obiectivului;
-aspecte reținute de martori(ora observării,împrejurări,manifestarea incendiului percepută
optic,acustic,persoane straine observate la locul incendiului etc. );
Pentru culgerea datelor necesare se vor utiliza documentele existente la serviciul de
pompieri civili,conducerea agentului economic,unitatea de pompieri militari.De asemenea,se vor
audia toti martorii oculari și alte persoane care dețin date privind situația din obiectivul afectat
de incendiu,stabilindu-se,încă de la inceput,cercul persoanelor ce pot da informațiile
necesare.Audierea se va face cu o abordare neagresivă,informala,cordiala,pe baza de
interviu,după următorul exemplu :
Aspecte vizuale :
-Unde aţi văzut întâi focul?
-Ați văzut ceva licărind,pâlpâind,flacără mică(mare),strălucitoare?
-Ați văzut întâi fum,dispersat,mult,în ce loc?
-Luminile becurilor,lămpilor funcționau normal?
-Aparatul funționa normal?
-Maneta,butoanele aparatului în ce poziție erau?
-Ați vazut flăcări în mai multe locuri?
-Ași văzut fisuri?
-Ați văzut descărcări electrice atmosferice?
-Ați văzut lichide deversate?
-Ați văzut dispozitive uzate?
-Ați văzut instalații electrice improvizate,reșouri,sobe alte surse termice?
-Ați văzut o persoană spălând,uscând,fumând?
-Ați observat că se "ard" siguranțele frecvent?
-Ați obsrvat flama la întreruptoare?
Aspecte auditive :
-Aţi auzit o explozie?
-Ați auziu pocnititu?
-Ați auzit zgomote neobișnuite(ca de fierbere,de obiecte cazute,de pași)?
-Ați auzit paraziți la radio,TV?
-Ați auzit sunete?
Aspecte de simț și de miros :
-Aţi simțit unele suprafețe neobisnuit de fierbinți pe un aparat sau pe un alt obiect?
-Ați simțit un perete cald,fierbinte?
23
-Ați simțit un șoc sau o electrocutare? De unde?
-Ați simțit un miros neobisnuit?De unde venea?
-Ați simțit miros de produse petroliere?
c)Evoluția în timp și spațiu a incendiului :
-modul de manifestare(intensitatea și durata arderii);
-fenomene insoțitoare(rabufniri sau explozii,zgomote ș.a.);
-proporțiile atinse în diferite faze;
-focare principale de ardere;
-viteza de propagara;
-aspecte reținute de martori;
-timpii de siguranță la foc și operativi de intervenție care pezintă interes;
d)Situația meteorologică
-înaintea declanșării incendiului;
-pe timpul manifestării incendiului;
Datele se vor obține pe baza de interviu,după exemplul de mai jos,de la stația de meteo
cea mai apropiată :
-A fost furtună înaintea incendiului?
-Au fost descărcări electrice in atmosferă?
-A fost inundație?
-A fost cald(frig) neobisnuit?
-A fost o zi umedă?
-A fost zăpadă mare?
-Era întuneric?
e)Desfășurarea intervenției de stingere a incendiului :
-acțiunea salariaților la locul de muncă;
-acțiunea sistemelor și a instalațiilor de semnalizare ,alarmare si alertare în caz de incendiu și a
sistemelor ,instalațiilor și dispozitivelor de limitare și stingere a incendiului(ora la care au
acționat,sectorul de declanșare,dacă au funcționat la intreaga capacitate,deficiențe de
funcționare,efectul acțiunii lor asupra desfășurării precesului de ardere).Cunoasterea acestor date
poate furniza indicii valoroase asupra locui inițierii incendiului(unde va trebui căutat
focarul),duratei acestuia și modul de evoluție (rapid sau lent).Este necesară verificarea
corectitudinii alegerii,montării și întreținerii acestora.;
-acțiunea serviciului de pompieri civili(după caz,cooperarea cu alte servicii);
-acțiunea pompierilor militari;
24
Se vor preciza durata,dispozitivul si operațiile întreprinse,mijloacele utilizate,salvări de persoane
și bunuri,factori care au facilitat sau limitat acțiunea de intervenție,accidente și victime.
f)Situația obiectivului după lichidarea incendiului și efectele acestuia asupra
construcției,instalațiilor,materialelor și persoanelor :
-se fac observaţii pentru stabilirea"amprentei incendiului" ,precizându-se zonele afectate de
incendiu,efectul fumului,gazelor fierbinți,gazelor corzive etc.,poziția bunurilor și proporției în
care au ars sau au fost deformate,acțiunea și efectele solicitărilor termice asupra
construcției,instalațiilor și materialelor;
-se stabilesc urmele(care vor fi analizate pe loc sau ulterior);
1.4 Clasificarea urmelor de incendiu :
Principalele urme ale incendiilor se pot clasifica astfel :

-urme de cenușă și fum,rezultet prin arderea,topirea sau descompunerea materialelor și
substanțelor combustibile sau nerezistente la temperaturi produse pe timpul
incendiului(textile,mase plastice,cauciuc,lemn,sticlă etc. );
-urme de lichide,vapori și gaze combustibile(produsepetroliere,lacuri,vopsele,solvenți,gaz
metan,gaz lichefiat tip aragaz,etc. );
-substanțe explozive :focarul(craterul),schije,ruperi,arsuri.fumizare,efecte distructive,urme,efecte
sonore;
-amestecuri explozive;
-succesiunea exploziilor,fumizare,scurgeri de produse petroliere,tipuri de instalații,efecte
distructive;
-explozii fizice :crăpături,rupturi datorate fisurilor,defecte de fabricație,coroziunilor
intensive,solicitărilor mecanice îndelungate,forțarea aparatelor de măsură și control datorită
suprapresiunilor sau vibrațiilor,distrugeri provocate de recipientul explodat etc. ;
-microurme create de explozii si incendii;
-pelicule de sticlă, vopsea,coloranți,lacuri,pulberi combustibile;
-resturi de lichide combustibile,lubrifianți,mase plastice,gudroane etc.;
-resturi de materiale combustibile arse;
-urme de produse chimice incendiare.toxice și radioactive;
-urme ale instrumentelor,dispozitivelor li ale altor
obiecte(chei,clești,leviere,răngi,ciocane,brocuri de sudură,span.pilitură,diagrame ale aparaturii
de măsură și control);
25
-urme ale omului;
-urme cu forme ale mâinilor,picioarelor,vocii,scrisului,manierei de a executa diferite operațiuni;
-urme biologice de sânge,salivă,păr.osteologice,miros,țesuturi moi,arsuri;
-urme ale vegetalelor(resturi carbonizate,așchii,semințe,plante uleioase,etc);
-urme ale mijloacelor de transport(anvelope,roți,potcoave,scurgeri de carburanți,etc.);
-se precizează efectele asupra persoanelor;
-se precizează poziția focarului de inițiere și vecinătate cu urme de materilae
combustibile,instalații,utilaje;
Fixarea datelor de mai sus se face conform Codului de Procedură Penală prin :
-descriere în procesul verbal de constatare la fața locului,raportul de constatare tehnico-
științifică,raportul de constatare medico-legală;
-mijloace tehnice :fotografie judiciară,schițe,desen,filmul judiciar,fonograme si video fonograme
judiciare.
În conformitate cu Legea nr.121/1996 şi Regulamentul activitaţii de prevenire a

incendiilor şi intervenţie a pompierilor militari date şi informaţii privind cauzele incendiilor se
consemneză în prcese-verbale de intervenție,rapoarte(de evaluare a intervenției,operative,de
intervenție),registrul acțiunilor de intervenție și se stochează în banca de date.
Ridicarea urmelor sau a imaginilor acestora se face prin procedee și tehnici criminalistice
specifice :
-ridicarea obiectului care poartă sau conține urme(sticle,bidoane,batiste,pungi de plastic,cutii
conserve etc. )
-ridicarea crustelor,depunerilor,petelor,pulberilor etc.,folosind solubilizarea în apă sau
alcool,seringa,pipeta,aspiratorul,spatula,lopațica,penseta,magnetul etc.
-ridicarea prin transferare folosind folii adezive,electricitatea statică,transvazarea
-ridicarea prin fotografie,filmare,mulaj,desen.
Urme sau purtătorii de urme se vor ambala separat,eticheta,marca si sigila.
1.5 Cercetarea incendiilor la fața locului
Una din activitațiile de bază efectuate de catre investigator este cercetarea la fața locului
care,executată corespunzător,permite formularea și verificarea ipotezelor și stabilirea unei
concluzii corecte privind cauza incendiului.Executarea cu întârziere,superficial sau defectuos a
acestei activitați,acordarea unei importanțe exagerată declarațiilor martorilor sau a unor piese
26
din dosarul cauzei pot duce la rezultate eronate cu implicații grave.
Cercetarea la fața locului reprezintă examinarea ansamblului de urme,obiecte și materiale
prezente in zona incendiată,în interacțiunea lor,atât între ele ,cat și cu spațiul și mediul
înconjurător.Locul incendiului se definește atât prin zona focarului cât și prin toate zonele de
propagare a incendiului(spații afectate de solicitări termice,fum sau gaze,căi de acces spre zona
focarului,locurile de unde au putut fi observate anumite faze ale incendiului).
Cercetarea la fața locului impune anumite reguli tactice generale și specifice.
1.6 Reguli tactice generale
-nelimitarea anticipată,în timp,a duratei cererii incendiului la fața locului(se impune însă
operativitate maximă,pentru a permite reluarea activității în obiectivul incendiat și evitarea în
acest fel a unor pagube suplimentare);
-efectuarea cercetării complete și minuțioase la fața locului,independent de orice ipoteză
preconcepută sau de alte anticipări;
-executarea organizată de sarcini;
-utilizarea metodelor,procedeelor,aparaturii și tehnicii adecvate în raport de natura și
particularitațile lacului faptei;
-consemnarea ,în cursul cecetării,a tututror constatărilor,datelor,informațiilor și elementelor în
legătură cu cauza;
-observarea comportamentului potențialilor făptuitori prezenți la fața locului.
1.7 Reguli tactice și activitați specifice
-deplasarea în cel mai scurt timp la fața locului;

-organizarea acordării primului ajutor pentru salvarea vieților omenești periclitate și a
victimelor;
-luarea măsurilor pentru prevenirea și înlăturarea eventualelor pericole iminente(propagarea
incendiului la alte construcții și instalații,alte explozii,prăbușiri),precum și pentru prevenirea
sustragerilor;
Aflarea,notarea și fixarea pe timpul stingerii incendiului și a cercetării acestuia a datelor
referitoare la :
-locul izbucnirii incendiului sau a producerii exploziei(focarul sau craterul inițial);
-materialele și substanțele care au ars;
27
-caracteristicile incendiului,cum sunt : modul de dezvoltare(rapid,lent sau cu limbi de
flăcări,vâlvătaie),culoarea flăcărilor si fumul,mirosul,numarul si locul arderilor
intense(focarelor),suprafața incendiată și altele;
-cine ,când și cum a observat și anunțat incendiul;
-cine ,când,cum și cu ce au acționat inițial asupra incendiului;
-poziția obiectelor,materialelor și substantelor aflate în zona incendiară și eventualele modificări
survenite pe timpul stingerii incendiului;
-condițiile atmosferice(vânt,temperatură,precipitații);
-începerea imediată a cercetării cauzelor și împrejurărilor în care s-a produs incendiul sau
explozia,în care scop se asigură;
-cunoașterea specificului obiectivului,a procesului tehnolgic,a fazei în care se afla obiectivul
incendiat(exploatare,în probe tehnologice,în reparații,în timpul sau în afara programului de lucru
etc.);
-stabilirea,de la inceput,a intregului pachet de ipoteze și verziuni referitoare la cauzele și
împrejurările posibile să genereze incendiul sau explozia;
-identificarea persoanelor care pot da relații despre eveniment,intervievarea lor într-o atmosferă
de bunăvoință și notarea datelor și informațiilor furnizate de aceștia;
-descrierea,fixarea și păstrarea neschimbată (pe cât posibil) a urmelor și corpurilor
delicte,ridicarea și examinarea acestora de catre organele împuternicite prin lege;
-protejarea ,conservarea și examinarea elementelor care pot furniza date și informații despre
eveniment(stații de comandă,aparatură de măsură și control,registre,permisul de lucru cu foc
,planul de apărare împotriva incendiului,regulamente sau instrucțiuni de fabricație etc.).Sigilarea
și ridicarea acestor elemente se dispune de către organele de cerctare penală;
-cercetarea evenimentului ca fenomen,situații și mișcări succesive în timp,în stansă
interacțiune,renunțând la idei preconcepute,empirism sau intuiție;
-verificarea,cercetarea ,epurarea și clasificarea tuturor ipotezelor și versiunilor pe baza
informațiilor și datelor culese ,până se ajunge la stabilirea univocă a adevărului.
1.8 Activitaţi desfăsurate de investigator
a)Activitați desfăsurate în timpul interventiei(desfăsurate în paralel cu luarea masurilor

tactice operative necesare pentru organizarea stingerii,dacă investigatorul face parte din
subunitatea de intervenție sau grupa operativa a unitații de pompieri).
Se vor stabili și nota date despre :
28
-dimensiunea incendiului(suprafaţa incendiată,extindere la vecinătăți,propagarea fumului și
gazelor de ardere la distanță prin tubulatură,canale s.a.;
-existența mai multor focare distincte,a unor zone cu ardere mai intensă alternând cu zone de
ardere mai lentă(ulterior se vor analiza posibilitațile de apariție a acestor fenomene ca urmare a
distribuției materialelor și a condițiilorde tiraj din zonele respective);
-prabusirea unor elemente de construcții,cedarea unor elemente de compartimentare;
-înălțimea,mirosul și culoarea fumului;
-existența unor usi sau ferestre deschise,sparte sau a unor goluri tehnologice care să favorizeze
un aflux suplimentar de aer necesar arderii;
-dacă instalațiile tehnologice și utilitare (electrice,ventilație,încălzire) sunt în funcțiune sau nu;
-intrarea în funcțiune a instalațiilor automate de stingere sau de evacuare a fumului;
-direcția și intensitatea vantului,alte fenomene meteo :ploaie ,ceaţă(informațiile vor fi ulterior
completate cu datele axacte de stația meteo cea mai apropiată);
-efecte negative ale incendiului asupra utilizatorilor.
Este util ca aceste date să fie înregistrate pe reportofon,precum și prin filmare.
b)Activități desfaăsurate după lichidarea incendiului
Într-o primă fază(numită sși faza statică) se procedează la constatarea și fixarea stărilor de fapt
existente în spațiul cercetat fără să se modifice poziția urmelor și a obiectelor purtătoare de
urme.Se recomandă efectuarea următoarelor activități :
Observarea mai întâi din exterior a locului incendiului,pentru perspectiva de ansamblu și pentru
identificarea efectelor produse asupra construcției și vecinătăților.În acest scop, investigatorul se
va deplasa de-a lungul perimetrului esterior al locului incendiului, notând :
-limitele exterioare ale pro[ag[rii incendiului,efectele asupra vecinătăţilor;
-eventualele posibilități de inițiere a incendiului de la surse de aprindere din exterior(direct sau
cu propagara ulterioară),urme de focuri în aer liber (vegetație carbonozată,gunoaie arse
ș.a.),prezența unor linii electrice aeriene cu conductoare rupte(ce pot provoca scurtcircuite sau
supraîncălziri ale conductoarelor),posibilitatea aruncării unor resturi de țigări și chibrituru
nestinse,executarea unor lucrări de sudură sau taiere în imediata vecinătate a obiectivului;
-eventualele urme ale pătrunderii în spațiul examinat a unor persoane straine,care ar fi putut inția
aprinderea(vagabonzi,copii);
-pătrunderea în interior și parcurgerea intregului spațiu afectat pentru formarea imaginii de
ansamblu asupra sensului de propagare a incendiului,pe baza identificării zonelor cu urme de
terodegradare mai intensă.Se poate prodeca la sectorizarea locului incendiului și examinarea în
amănunțime a fiecărui sector de cercetare ,pornind de regulă,de la periferie la focar.Se notează
29
urmele,materialele și obiectele prezente în spațiul respectiv.Este util a se executa fotografii și
filmări panoramice,recomandabil cu remarcarea eventualelor probe cu plăcuțe
numerotate,precum și schițe,desene ș.a..
Regulile de procedură penală interzic atingerea sau deplasarea urmelor sau obiectelor,care pot
constitui probe,de către alte persoane inaintea persoanelor abilitate de lege,în caz contrar fiind
pierdut caracterul probatoriu.
Prezența și semnificația urmelor găsite la fața locului trebuie permanent coroborate cu alte
informații obținute pentru a evita ipotezele greșite.
O atenție deosebită trebuie acordată conservării situației existenței în timpul incendiilor la
tablourile electrice care alimentau consumatori din zona incendiată,tablourilor de comandă ale
instalațiilor utilitare(ventilație,climatizare) și tablourilor de comandă ale instașațiilor
tehnologice.
1.9 Amprenta incendiului
Pentru aceasta se vor determina :

-intensitatea arderii în diferite zone,pe baza efectelor asupra materialelor existente,în funcție de
natura lor(topiri,deformări)
-utilajele și utilajele din zona afectată de incendiu sau ,în cazul incintelor rezidențiale,aparatele
capabile să inițieze aprinderea materialelor combustibile din jur(reșouri,fiare de călcat
ș.a.),notându-se poziția în care au fost găsite cordoanele de alimentare și ștecherele
-urme de mirosuri neobisnuite
-urme de scurgeri de lichide combustibile
-corpuri sau obiecte care prezintă urme de degradări termice anormale,direcția acestor degradări
Stabilirea poziției focarului și a cauzelor incendiului.
Pentru determinarea cauzei care a generat incendiul și a împrejurăriilor în care s-a produs
inițierea arderii,investigatorul trebuie să stabilească locul în care s-a declanșat primul proces de
ardere(focul inițial) și concomitent să găsească în zona respectivă indiciile cu privire la primul
material aprins,sursa care a produs inițierea și circumstanțele care au permis producerea
evenimentului.
Precizarea poziției focarului inițial trebuie realizată prin interpretarea judicioasă a amprentei
incendiului,coroborată cu acțiunea care influențează desfăsurarea proceselor de combustie și
propagarea arderii în situația specifică a cazului în speță,modul cum incendiul a evoluat în timp
și spațiu,direcțiile și caile prin care s-a propagat succesiv până a cuprins intreaga suprafață
30
afectată,astfel încât,parcurgând în sens invers traseele respective,să se localizeze zona unde s-au
declanșat procesele de ardere.În general,focarul inițial prezintă urmele unei solicitări termice mai
puternice decât spațiile învecinate.
1.10 Puncte joase de ardere
Punctele joase de ardere constitue posibile focare de inițiere a incendiului și trebuie

depistate si analizate ca atare.În acest sens ,se desfăsoară următoarele activități :
-se analizează fiecare punct jos de ardere sub aspectul modului de transmitere a arderii
acestuia,prin stabilirea direcţiei predominante a arderiişi a suprafeţelor de ardere ce puteau fi
aprinse din acest punct pentru a forma un incendiu mic;
-după analizarea tuturor punctelor joase de ardere,se studiază amprenta generală a
incendiului,pentru a se realiza modelul după care se consideră că incendiul a evoluat ulterior,se
ia în considerare și acțiunea unor factori exteriori(direcția vântului,sensul curenților de aer
formați în clădire,efectul de coș)pentru determinarea efectului ce-l puteau transmite asupra
dezvoltării incendiului;
-concluziile rezultate din studierea fiecărui punct de ardere sunt evaluate în corelație cu amprenta
generală și cu modul de evoluție a incendiului în faza dezvoltată.În general,numai unul din
aceste puncte corespunde in contextul dat,ca loc de origine a incendiului;
-se caută cauzele care ar fi putut produce inițierea incendiului în toate punctele de joasă ardere ce
ar putea constitui,în situația dată,loc probabil de origine a acestuia.Dacă nici unul din punctele de
joasă ardere nu ar fi putut -conform analizei întreprinse-să constituie locul de origine a
incendiului,investigatorul trebuie să studieze și alte posibilități de inițiere a arderii,în puncte
situate la alte niveluri ale spațiului cercetat.
Nu se exclude cerinţa de a se efectua investigarea atentă ,în punctele respective,a unor posibile
urme sau indicii.
La cercetarea punctelor joase de ardere trebuie avută în vedere şi posibilitatea că procesele de
combustie ,să fi apărut ca urmare a unor fenomene ce au avut loc la partea superioară a
spaţiului,ca de exemplu :
-prăbușirea unor elemente de construcții sau a altor materiale aprinse;
-scurgerea pe sol a unui lichid combustibil ieşit printr-o neetanșeitate a unei conducte,rezervor
etc.,care s-a aprins în contact cu o sursă de inițiere.
În numeroase cazuri punctele joase de ardere sunt situate la nivelul pardoselii,apărând sub forma
carbonizării profunde.Pentru o analiză corectă a modului de formare a carbonizării,trebuie avute
31
îm vedere următoarele :
-materialele solide care cad arzând la sol,precum şi corpurile metalice
incandescente,supraîncălzite sau alte obiecte cu emisie calorică importantă,în contact direct sau
la mică distanță de pardoseala combustbilă,pot iniția arderea pe fața superioara a acesteia și
produce carbonizarea ei în profunzime.Este evident că prezența obiectelor metalice sau
topiturilor care au provocat arderea pardoselii permite precizarea originii carbonizării;
-lichidele combustibile ce ard pe pardoseală nu pot provoca,de regulă,aprinderea acesteia pe fața
sa superioară,deoarece radiația calorică a flăcărilor are numai efecte foarte reduse;
-pardoseala combustibilă poate fi aprinsă numai dacă lichidul combustibil a pătruns sub nivelul
ei,prin găuri,interstiții sau alte neetanșeitați,arzând dedesupt,astfel ,acțiunea flăcărilor provoacă
aprinderea feței interioare a pardoselii,carbonizarea sa de jos în sus ,fiind posibilă străpungerea
acesteia și trecerea pe fața superioară.
32
33
CAPITOLUL II
SURSE DE APRINDERE CU FLACĂRĂ
În această categorie sunt incluse incendiile datorate surselor de aprindere cu

flacără,denumite și cu "flacără deschisă" şi anume :chibrituri,lumânări,focuri aprinse
voluntar,dar scîpate de sub control,aparate de tăiere şi sudură oxiacetilenică.aparate termice.
Incendiile de acest tip ocupă o pondere importatntă 30-40% din total,funcţie de sezon.În
această categorie sunt incluse însă ,în mod gresit,şi incendiile datorate neglijenţei
fumătorilor.Ţigara nu reprezintă o sursă de aprindere cu flacără,ci acționează prin temperatură
ridicată din vârful mucului de țigară,ajuns pe un material combustibil.
Focurile în locuri deschise reprezintă 13,7% din totalul incendiilor produse între 1990-
1998(din care 1199 de incendii în anul 1996,1023 în anul 1997 și 2437 în anul 1998).Jocul
copiilor cu focul reprezintă o medie de 11%.În perioada menționată(numărul de incendii fiind
867 în anul 1996,928 în anul 1997 și 1451 în anul 1998).Statisticile românești nu reprezintă
separat incendiile datorate flăcării oxiacetilenice de cele datorate brocurilor de la operațiuni
curente de sudură.toate fiind clasificate ca având cauză unică -sudura.
Un procent ridicat îl găsim și în statisticile altor țări.În Paris ,cca.20%din numărul total
de incendii s-au datorat flăcării deschise.În Japonia,incendiile datorate focurilor în loc deschis
reprezentau 3% din total,cele datorate jocului cu focul cca.6%,iar cele datorate flăcărilor de
chibrite și brichete 2,6%.În S.U.A incendiile datorate flăcării de la dispozitivele de sudură și
tăiere reprezentau 6% din incendiile de depozite și 8% din incendiile în obiective industriale,iar
incendiile datorate flăcării deschise 11%.
2.1 Prezentarea teoretică a fenomenului fizic
Flacăra este definită,conform SR-ISO 8421/1 drept zonă de ardere în faza gazoasă cu
emisie de lumină.
Flacăra reprezintă deci ,o masă gazoasă ce emite radiații electromagnetice ca urmare a
unor reacții exotermice ce produc o rapidă creștere a temperaturii.
O proprietate generală a flăcării este emisia de lumină,deși există și excepții-flăcările
neluminoase(invizibile) ale etanolului,metanolului,hidrogenului în aer curat,fără
impurități.Luminozitatea flăcării se datorează chimiluminescenței,respectiv emisia de lumină
34
provenită dintr-o reacție chimicămîn care ia naștere un atom sau o moleculă,în stare de excitație
electonică.Unele specii chimice produse tranzitoriu în zona de reacție a flăcării,cum sunt
radicalii CH,OH,NH emit în zona vizibilă a flăcării benzi de radiații spectrale distincte.
Altă proprietate a flăcării este creșterea rapidă a temperaturii,până la
cca.10000C.Excepție sunt "flăcările reci" ale unor hidrocarburi ,care pot da anumite luminescenţe
la temperaturi cuprinse între 200-4000C,datorită unor reacţii de oxidare
intermediare(aldehide,cetone),fără creşteri notabile de temperatură.
Flacăra poate fi clasificată după mai multe criterii :
-după dinamica mişcării curentului de gaze sau a flăcării-turbulență laminară;
-după starea flăcării-staționară,în mișcare față de un reper;
-după contactul existent înainte de aprindere între combustibil și oxidare-flacără cinetică(cu
amestec sau omogenă-când contactul între moleculele reactanților este stabil cu mult înainte de
aprindere) și flacără difuză(când moleculele reactanților ,separate la inceput,vin în contact prin
difuziune).
Temperatura teoretică a flăcării reprezintă temperatura care ar fi atinsă de gazele de
ardere dacă nu ar exista pierderi de căldură prin radiații,conducte termice sau convecție.Flacăra
de difuziune ,flacăra turbulentă nu ating temperatura teoretică de ardere din cauza pierderilor de
caldură apreciabile.
Temperatura flăcării este dependentă de mulți factori : natura combustibilului şi
oxidantului,natura flăcării(cu preamestec sau difuziune),compoziția și gradul de disociere al
gazelor de ardere ș.a. .
2.2 Surse de aprindere cu flacără deschisă
2.2.1 Chibritul
Chibritul este cel mai obișnuit mijloc utilizat pentru a obține o flacără.Cele mai
răspândite sunt chibriturile de siguranță(safety matches) alcătuite din gămălie ce constă într-o
pasta pe bază de colorat de potasiu.Suprafața de frecare de pe cutie este alcătuită dintr-o pasta pe
bază de fosfor roșu ce conține clei și material abraziv.Chibriturile ca formă,mărime,substanșe
oxidante utilizate,materiale pentru băț și suprafața de frecare diferă de la o țară la alta,inclusiv ca
potențial termic.
De regulă,bețele de chibrit arse sunt distruse în incendiul pe care l-au provocat,dar,cum
majoritatea incendiilor de acest fel se datorează fie unor manevrări greșite din partea adulților fie
35
jocului copiilor,pot fi gasite suficiente urme caracteristice acestei cauze.Excepție o constitue
incendiile premeditate tip arson.
Un fenomen cu periculozitate deosebită îl reprezintă jocul copiilor cu focul,cu chibriturile
în special.Popularizarea în mass-media a unor tragedii,cu decesul unui număr mare de copii,nu a
avut încă impactul dorit.În cursul anului 1998,13% din incendiile produse au fost determinate de
jocul copiilor cu focul și s-au inregistrat din această cauză 7 decese si 12 răniți.
Situația este preocupantă și în celelalte țări.În S.U.A 3/8 din numărul deceselor din
rândul copiilor sub 2 ani și 1/4 din cei sub 14 ani se datorează acestei cauze.
Flacăra de chibrit arde circa 20 secunde și poate atinge o temperatură de peste
6000C.Aruncat din neglijență,un chibrit aprins poate iniția incendierea unor materiale ușor
aprinzibile :lan de grâu,resturi de hârtie din coșuri de gunoi,lichide inflamabile(inclusiv ulei
încins din bucătării) ș.a..
Un risc deosebit îl reprezintă aprinderea unui chibrit în atmosferă explozivă inclusiv
scurgeri de gaz în apartament,efectul de aprindere explozivă al amestecului gazos fiind ,de
regulă,instantaneu.În cazuri suficient de dese ,incendii produse pe seama neglijenței fumătorilor
se datorează de fapt flăcării de chibrit realizată pentru aprinderea țigării.În alte cazuri,unele
persoane au încercat să inițieze prin aprinderea unui chibrit interiorul unui recipient în care
fusese sau se găsea benzină,în vederea transvazării în alt vaz,urmările fiind întotdeauna tragice.
2.2.2 Lumânarea
Deși lumânarea nu mai este utilizată de mult ca mijloc de iluminat,sunt semnalate

totuși,în continuare ,unele incendii inițiate de această sursă de aprindere.
Utilizarea lumânărilor în practica religiaosă,indiferent de religie,poate duce la evenimente
grave,în cazul unor împrejurări favorizante :prezența în biserici a unor materiale
combustibile,pereți combustibili,aglomerație ,nesupraveghere etc..
Lumânările pot fi utilizate și ca mijloc de aprindere întârzietor în incendii intenționate.
În toate aceste cazuri,urmele de ceară,stearină ș.a. identificate după incendii permit
descoperirea sursei de aprindere.
2.2.3 Bricheta
Bricheta este un dispozitiv producător de flacără,acționat manual,fie electric,fie utilizând

drept combustibil hidrocarburi lichefiate(n-butan,izobutan,propan).Brichetele pot fi de unică
36
folosință,reglabile,nereglabile sau cu reglare automată,cu sau fara mecanism de autostingere,cu
sau fără sistem paravânt.
Brichetele de tip electric sunt foarte rar implicate în incendii,fiind dependente de baterie
sau acumulator și deci nefiind portabile.
În cazul brichetelor cu gaz ,o posibilă sursă de aprindere o reprezintă scânteia sau flacăra
formată care poate aprinde o atmosferă explozivă sau un material usor
aprinzibil(perdea,cuvertură).
Unele accidente pot apărea datorită necunoașterii instrucțiunilor de folosire sau
neglijenței.Astfel au fost semnalate cazuri în care brichetele,expuse la temperaturi ridicate ,de
exemplu la acțiunea razelor solare (pe bordul autovehiculelor sau pe plajă) au explodat
provocând răniri sau inițial alte accidente mai grave.
Brichetele lăsate la iîndemâna copiilor,chiar si cele cu mecanism de siguranță,pot
provoca incendii grave.
Brichetele sigure în funcșionare trebuie sa îndeplinească cerințele standardului ISO 9994.
2.2.4 Focuri în loc deschis
Focurile în loc deschis,aprinse voluntar în diferite scopuri(distructiv,gătit,încălzit) cum ar

fi : focuri de tabără,focuri de miriște,focuri pentru arderea gunoaielor,deșeurilor ș.a.,lăsate fără
supraveghere și scăpate de sub control în păduri,curți,șantiere,depozite,cât și în spații interioare:
focuri pentru încălzit în hale industriale,cladiri în construcție ș.a. pot să se propage la materiale
și elemente de construcție combustibile din apropiere,inițiind incendii dezvoltate.
În dezvoltarea incendiilor în aer liber,factorul esențial îl constitue vântul prin direcția și
viteza sa.Dacă viteza este mare,dezvoltarea incendiului este rapidă și posibilitatea ajungerii
focului la alte materiale combustibile este ridicată.În unele situații pot apărea mai multe focare la
distanțe diferite de cel inițial,îndeosebi pe direcția vântului.Începând de la o anumită viteză,se
produce însă un efect contrar,deoarece excesul de aer scade temperatura flăcărilor,lungimea
acestora se micșorează,propagarea încetinindu-se.La viteze foarte mari,apare efectul de fugă a
flăcării,urmată de stingerea incendiului.
Factorii favorizanți în porpagarea incendiului sunt : prezența materialelor combustibile în
apropiere(ierburi,frunze uscate,căpițe de fân,construcții de lemn,resturi menajere),starea de
uscăciune a acestora,mai ales pe timp de secetă,precum și configurația terenului ce poate
influența prin curenții de aer formați.
Când temperatura flăcării atinge 700-8000C,fenomenul de propagare a incendiului prin
37
radiație devine semnificativ.Riscul de propagare este sprit și de particulele incandescente purtate
de vânt.
2.2.5 Aparate termice
În această categorie pot fi menționate :mașini de gătit,sobe,cuptoare,arzătoare,aragaze-

toate funcționând pe principii similare,fie cu combustibil gazos fie cu combustibil lichid.
Flacăra ca atare,în funcționare normală,poate intra în contact cu îmbrăcămintea
confecționată din fibre ușor aprizibile ,provocând incendii și arsuri,persoanelor în cauză.
În cazul mașinilor de gătit din bucătăriile restaurantelor și cantinelor,unde cantitaea de
alimente utilizate este mare,iar timpul de curățire a plitelor este ,de regulă,redus,se constată
cazuri suficient de dese de aprindere a uleiului de gătit și grasimilor,inclusiv pe hotele de
ventilație,precum și a carpelor și hîrtiilor impregnate cu grăsimi,prin contact direct cu flacăra.
Incendii pot survenii și datorită defectării aparaturii de reglaj,având ca atare creșterea
volumului flăcărilor ,sau a unor fisuri,ce pun în contact direct flacăra cu materialele combustibile
din apropiere.
Dispozitivele de ardere de laborator tip bec Bunsen,de dimensiuni foarte mici,la
schimbarea locului de amplasare sau a poziției,pot intra în contact cu materialele combustibile
provocând incendii locale.
2.2.6 Dispozitive de iluminat cu flacără
Aceste dispozitive pot fi :felinare,lămpi cu petrol ș.a.(numite și cu flacără deschisă)

sunt ,de regulă,incluse în categoria surselor de aprindere cu flacără ,deși modul de initiere a unui
incendiu diferă :fie prin conducție termică datorită temperaturii pereților(mai rar) ,fie prin
utilizarea necorespunzătoare -răsturnare,spargere,fisurare etc. ,când lichidul combustibil din
rezervorul dispozitivului ,se aprinde cu flacără,care intră în contact cu diferite materiale
aprinzibile.
2.2.7 Particularități în cecetarea incendiilor datorate surselor de aprindere cu flacără
Investigatorul trebuie să urmărească :
38
-verificarea existenței mijloacelor care utilizează flacără sau care pot,în anumite condiții să
formeze flacărăr,cum sunt :aparate de sudură,cuptoare,aparte de gătit(arargaze,resouri),de
iluminat(lămpi,lumânări,felinare,torțe),de laborator(becuri și spirtiere cu gaze sau lichide
combustibile) ,afumători,mijloace de aprindere(chibrituri,brichete,aprinzătoare electrice);
-verificarea existenței în zonă,înaintea incendiuluima unui foc în aer liber(din declarațiile unor
martori);
-exeminarea urmelor și resturilor rămase de la mijloacele care utilizează flacără,a deformării lor
și a funinginei;
-determinarea caracteristicii lor de aprindere și ardere a materialelor și substanțelor aflate în
zona incendilui,a gradului lor de uscăciune(deshidratare),precum și a distanțelor de amplasare a
acestora față de sursele de producere a flacării;
-evaluarea temperaturii flăcărilor în funcție de temperatura de ardere a combustibilului,de
mărimea flăcării rezultate la ardere,precum și de căldura pierdută prin radiații sau consumată de
către produsele de ardere(de exemplu: flăcări de chibrit pot atinge 600-700 0C,de sudură
oxiacetilenică 31000C,ale lămpilor de lipit 20000C,cele de hidrogen 28000C,cele de lemn 850-
14000C,de metan 18750C,de propan 19250C,cele ale lămpii cu petrol 780-13000C);
-verificarea efecuării unor ignifugări în zona afectată de incendiu;
-compararea căldurii de reacție a flăcării cu temperatura sau energia minimă de aprindere a
materialelor și substanțelor combustibile aflate în zona incendiului;
-studierea,după caz,a condițiilor de microclimat sau a situației meteorologice.
2.2.8 Exemple de incendii datorate surselor de aprindere cu flacără
a) La Cooperativa Mobilă din Sf.Gheorghe-Covasna,în secția de lustruit,în cursul unei

operațiuni de topire a șelacului,o muncitoare a aruncat brusc chibritul ce-l utiliza ,pentru a nu se
arde la degete.Chibritul a cazut într-un recipient cu white-sprirt având loc inflamarea
instantaneu,incendiul propagîndu-se la materialele din apropiere.
b) În iulie 1978,la Combinatul Petrochimic Borzești a avut loc o explozie de gaze urmată
de incendii simultane în 7 puncte din zona instalației de izopropilen-fenol-acetonă.
Explozia s-a datorat aprinderii scăpărilor accidentale de gaze(butan,pentan,butadeină)
mai grele decât aerul,acumulate atât la suprafața terenului ,cât și în rețelele de canalizare
,precum și în unele încăperi de la parterul grupului sanitar.Sursa de aprindere a fost flacăra unui
chibrit ,utilizată de un operator chimist pentru a aprinde o țigară în vestiar și care a suferit arsuri
grave.
39
c) În noaptea de 18 aprilie 1930 s-a produs una din cele mai mari tragedii din istorie,la
biserica din Costești.Un incendiu în care și-au pierdut viața sute de persoane ,printre care cei 108
copii din corul bisericesc,Dumnezeu să-i ierte.Focul a fost de la flacăra unei lumânări care a
incendiat tavanul,confecționat din lemn.Boserica dispune de o singură ușă,care se deschide spre
interior iar ferestrele aveau gratii.
d)În martie 1977 a izbucnit un incendiu la Centrala electrică nucleară Jerry din
Alabamaa,S.U.A.,una din cele mai moderne din lume la acea vreme,unde o echipă de electricieni
ce lucra la etanșarea camerei de distribuție(unde se acumula suprapresiunea pentru a evita
scăparea de aerosoli radioactivi),pentru a uni punctele de neetanșeitate ,utiliza o lumânare,a cărei
flacără pâlpâia,indicând locul unei fisuri.
Flacăra lumânării a aprins poliuretanul expandat utilizat pentru etanșare,favorizat de
curenții de aer.
Flacăra incendiului a ajuns la cabluri,a aprins izolația de degajare intensă de fum și
căldură ,iar intervenția pompierilor a avut loc în condiții dificile ,cele două reactoare fiind oprite
pentru un an.
e) Un incendiu izbucnit pe petrolierul Olympic Honour,în raza portului,s-a datoart
lucrărilor de sudură oxiacetilenică la o conductă apreciată fiind de abur,care ,în realitate,era în
legătură cu rezervorul de combustibil.Din cauza căldurii s-a inițiat aprinderea explozivă,ce a
facut,prin mila lui Dumnezeu numai 4 victime și pagube considerabile.
f) În noiembrie 1987 a avut loc un incendiu cu urmări deosebir de grave la metroul din
Londra ,stația King”s Cross.Incendiul a izbucnit la una din scările interioare mecanice,ce aveau
în structură și elemente din lemn,datorită aprinderii de la un băț de chibrit aprins,a resturilor
combustibile impregnate cu unsori și uleiuri de la sistemele de ungere,acumulate în cavitatea
unde se aflau atașate mecanismele scării rulante și s-a propagat rapid în zona caselor de bilete și
de peroane.Fumatul era interzis doar în zona peroanelor,iar primul gest al fumatorilor era
aprinderea țigărilor pe primele trepte ale scarii și aruncarea neglijentă a chibriturilor.
2.2.9 Recomandări preventive
Conform normelor generale de prevenire și stingere a incendiilor :

-este interzisă utilizarea focului deschis în locuri cu pericol de incendiu și de vânt (locurile cu
pericol de incendiu,în care se aplică această interdicție,se stabilesc și se marchează de persoanele
în drept)-arderea resturilor vegetale,gunoaielor,deșeurilor și a altor materiale combustibile ,se
face in locuri speial amenajate ,de tip crematorii,sau pe terenuri pregătite,cu luarea masurilor ce
40
se impun pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăți,asigurându-se atât supravegherea
arderii cât și stingerea jarului la terminarea activității;
-persoanele care răspund,potrivit legii,de creșterea,educare și îngrijirea copiilor,au obligația de a
lua măsuri pentru preîntâmpinarea jocului copiilor cu focul;
-utilizarea focului deschis pentru prepararea hranei în zone de agrement,în incintele unităților ori
gospodăriilor populației se face numai în locuri amenajate pentru a împiedica propagarea focului
la vecinătăți(construcții,păduri,culturi agricole ș.a.);
-efectuarea lucrărilor de sudură,tăiere sau similare este interzisă în construcții publice pe timpul
programuli cu publicul,iar în instalațiile tehnologice cu risc de incendiu sau explozie ,în depozite
ori în alte spații cu pericol de aprindere a materialelor,produselor sau substanțelor combustibile
este permisă numai pe baza permisului de lucru cu foc sau ,după caz,a autorizației de lucru,după
ce s-au luat masuri pentru :
-evacuarea persoanelor;
-îndepărtarea sau protejarea materialelor combustibile;
-golirea,spălarea,blindarea traseelor de conducte sau a utilajelor;
-aerisirea sau ventilarea spațiilor;
-dotarea locurilor de muncă cu mijloace de limitare și stingere a incendiului;
-instruirea personalului de execuție,control și supraveghere asupra mijloacelor p.s.i. și
informarea serviciului de pompieri;
-se interzice transvazarea iprovizată sau neautorizată a gazelor petroliere lichefiate dintr-
un recipient în altul și verificarea etanșeitații cu flacără deschisă.
Se recomandă și aplicarea următoarelor măsuri :
-intesificarea acțiunilor educative cu copii pentru a fi deprinși cu folosirea corectă a aragazului și
a altor aparate casnice și pentru însușirea și respectarea regulilor de folosire corectă a
chibriturilor si brichetelor;
-supravegherea permanentă a focurilor în locuri deschise,care trebuie făcute la distanțe mai mari
de 50 m de material combustibil sau clădiri,la distanțe ,mai mari de 100 m de lanuri de cereale și
depozite de furaje,la distanțe mai mari de 200 m de lizieră și interzise în păduri;
-acordarea unei atenții deosebite sudării sau tăierii conductelor care trec prin planșee
combustibile sau care ajung în încăperi cu materiale combustibile;
-zonele din biserici sau alte construcții de cult care pot intra în contact cu flacăra lumânărilor vor
fi protejate corespunzător(prin îndepăraterea materialelor combustibile ,ignifugare sau alte
procedee).
41
CAPITOLUL III
SURSE DE APRINDERE DE NATURĂ TERMICĂ
Sursele de aprindere de acest tip se caracterizează prin nivelul termic fiind,fie în contact
direct cu materialul combustibil(conducție termică),fie prin radiație și convecție ,în ambele
cazuri ridicând temperatura la valori superioare temperaturii de aprindere spontană.Este o parte
vastă ,care include obiecte incandescente(țigară,becuri electrice,alice etc.),căldura degajată de
aparate termice,căldura degajată prin circulația curentului electric.
În perioada de iarnă,datorită mijloacelor de încălzire,incendiile din surse de aprindere de
natură termică,ocupă primul loc în statistici(peste 15 %).
Statisticile includ,de regulă,separat incendiille datorate țigărilor : 9,80%
în 1996, 9,72% în 1997, 11,3% în 1998........12,1% în 2009, 9,8%,2010 precum si cele datorate
coșurilor de fum defecte sau necorespunzătoare(8,2 în 1997,7.8 în 1998......11,2 în 2009,7,9 în
2010). pe ansamblu ,incendiile inițiate de la aprindere de natură termică reprezintă peste 30% din
numarul total al incendiilor.
3.1 Radiația
Radiația termică este o formă particulară a transeferului de caldură,în care sursa de

energie este reprezentată de undele electromagnetice.
Densitatea fluxului energetic emis de corpul radiator(puterea emisivă) este proporțională
cu puterea a patra a temperaturii acesteia(Legea Stefan-Boltzman).
Spre deosebire de corpurile solide și lichide,într-un incendiu nu toate radiațiile infraroșii
emise de corpuri ajung la suprafețele învecinate ,căldura înmagazinându-se treptat în stratul de
gaze și fum acumulat sub tavan,care va începe la rândul său să radieze.
Rolul radiației este redus în inițierea incendiului,dar mult mai importatnt în evoluția și
propagrea sa ulterioară(prin radiația flăcărilor ,a corpurilor supraîncălzite ș.a.) în diferite zone
ale incintei,depărtate față de focarul inițial.
3.2 Conducția termică
Aceasta reprezintă transportul direct al căldurii aceluiași corp material,lipsit de mișcări

42
aparente,în masa căruia există diferențe de temperatura,sau în corpuri diferite,atunci când între
acestea există un contact intim și diferență de temperatură.
Transmiterea căldurii prin conducție are loc prin transportul efectuat de particulele de
materie (molecule,atomi,electroni) care pot oscila sau difuza liniar,în toate direcțiile
,independent unele de altele.Propagara căldurii prin conducție se face cu o viteză
determinată,intensitatea conducției termice fiind maximă la metale,la care sunt posibile ambele
moduri de transport,și minimă la gazele neionizate,la care se produce numai prin oscilația
moleculelor.
Legea de bază este leagea Fourier :
AQ=-S(t1-t2)-t[J]
în care : Q-cantitatea de căldură transferată prin conducție
A-conductivitatea termică a materialelor
S-suprafața corpului,perpendiculară pe direcția fluxului de căldură
t-timpul
Acest mod de transmitere a căldurii este caracteristic corpurilor solide( la lichide și gaze
intervenind numai în stratul de grosime foarte mică format la contactul cu suprafața unui corp
solid-strat limită) și joacă un rol esențial în faza de inițiere a incendiului.
Pe de o parte ,prin contactul direct dintre un corp cu nivel termic ridicat (sursa de
aprindere) cu un material combustibil,căldura transmisă acestuia îi ridică temperatura până la
valoarea de aprindere spontană,cazul cel mai frecvent.
Pe de altă parte,unele corpuri bune conducătoare (sub formă de bare,conducte)pot
transmite căldura preluată de la un obiect incandescent sau în urma unei acțiuni(sudură,tăiere) la
distanță-inclusiv în altă incintă-până la contactul cu un material combustibil,provocând
aprinderea lui.
3.3 Convecția
Convecția reprezintă transferul molar de energie între un curent de fluid (gaz) și

suprafața unui corp solid.Este un transfer de căldură macroscopic,ce are loc datorită unui fluid în
mișcare ,în care elementul conductor(fluidul) vehiculează energia termică din zona de
termperatură mai mare ,în locuri de temperatură mai scăzută.Caracteristică fluidelor,convecția
este un fenomen complex ce intervine cu deosebire în propagarea incendiului.
43
3.4 Căldura degajată de corpuri incandescente
Corpurile incandescente ,de natură diferită(țigară,bec,topituri metalice etc. )pot atinge

temperaturi ridicate :700-15000C,prin acest nivel termic acționând ca sursă de aprindere a
materialelor combustibile.
3.4.1 Țigara
Incendiile datorate neglijenței fumătorilor(țigară uitată sau aruncată la întâmplare pe

materiale combustibile) reprezintă 9-10% din total în ultimii ani.
Se poate aprecia însă că rolul țigărilor în inițierea incendiilor este uneori
supradimensionat.La aceasta contribuie și faptul că în unele situații,îndeosebi în spații
publice(circulate),neconstatându-se altă cauză plauzibilă,se consemnează ca sursă de aprindere
țigara aprinsă aruncată din neglijență de persoană necunoscută,fără a mai identifica probe sau
autori.
Mucul de țigară reprezintă o slabă sursă de aprindere și nu genereza întotdeauna arderea
materialelor combustibile cu care intră în contact,ci numai a unor tipuri de materiale în condiții
deosebite.
Studiile efectuate au arătat ca timpul de ardere (pentru 40 mm de țigară ) este in medie 9
minute,variind în funcție de sortiment.Temperatura medie a unei țigări aprinse aruncate este de
circa 550-6000C.Această temperatură este superioară temperaturii de aprindere spontană a multor
materiale inflamabile.Se neglijează însă,rolul scrumului,care acționează prin efect de ecran(la fel
ca ecranul din jurul flăcării la lampa de sigurantă tip miner).De aceea o țigară aprinde rar un
amestec inflamabil.Fenomenul periculos,care inițiază deseori arederea explozivă este aprinderea
țigării în atmosferă explozivă,de la o flacărăde chibrit sau brichetă,asa cum s-a arătat in capitolul
precedent.
Un muc de țigară nestins va aprinde rareori materialele combustibile pe care
rămâne(tapițerie,iarbă uscată ș.a.) dar acest lucru nu ar trebui considerat un motiv în plus de
neglijență.Pe majoritatea materialelor de tapițerie o țigară aprinsa va arde pana la sfârsit ,fără a
le aprinde.
Materialele care se topesc sub influența căldurii(cauciuc spongios,plastic,fibre sintetice)
chiar inflamabile ,nu întrețin arderea mocnită,deoarece căldura produsă este absorbită în procesul
de topire.Ca urmare ,vor apărea mici adâncituri în material,dar nu flăcări.
La multe materiale contactul cu mucul de țigară provoacă doar pârlituri sau carbonizări
44
locale.
În general,capacitatea produselor celulozice de a absorbi căldura emisă de o sursă externă
și de a-și mări temperatura până la nivelul termic al descompunerii este determinată de inerția
termică.Materialele cu inerție termică mică pot fi aprinse de la o sursă de energie termică
redusă(muc de țigară,flacăra unui chibrit etc. ),de aceea bumbacul ,ca și alte țesături din
materiale fibroase,favorizează procesul de ardere mocnită e resturilor de țigară.Materialele de tip
bumbac 100% și cele în diferite combinații cu poliester,celofibră vâscoasă se aprind și ard
mocnit pe diferite suprafețe,fără apariția flăcărilor,dar cu degajarea unor cantități apreciabile de
fum și gaze toxice.
Teste efectuate au stabilit că materialele de bumbac 100% se pot aprinde de la resturi de
țigară chiar în 30 secunde ,arzând mocnit în întregime.Timpul de inițiere a arderii depinde de
tipul și calitatea țigării.Pentru țigările de calitate superioară timpul a fost de 30 secunde iar petru
cele de o calitate inferioară de circa 45 secunde.
Dintre materialele testate puține s-au aprins.Rezultatele sunt următoarele:
-materialele de tip bumbac ,mai mult de 50%, s-au aprins în medie după 6-7 minute;
-materialele de tip bumbac 50% s-au aprins după 5-10 minute și au ars mocnit,pe porțiuni
limitate;
-materialele realizate în întregime din fire și fibre sintetice(vâscoză,relon,PE,PA)se
termodegradează sub formă de topitură,care nu se aprinde;
-materialele de origine animală(lână,mătase naturală) se carbonizează foarte puțin și nu
favorizează arderea mocnită a țigării;
-rumegușul arde mocnit 2-3 ore,după care are loc aprinderea cu flacără(probabilitatea fiind
redusă);
-talașul de lemn se aprinde cu flacără după 1-2 ore,dar în cazuri rare (funcție de gradul de
marunțire și cu curenți de aer favorabili);
-hârtia se aprinde în circa 40-45 minute,funcție de umiditate și greutate volumică(cartonul se
aprinde mult mai greu);
-paiele,fânul se aprind după 30-45 minute-numai în stare uscată,dacă există posibilitatea
concentrării căldurii într-o cantitate suficientă de material și cu condiția curenților de aer
favorabili care să asigure dezvoltarea arderii;
-materialele de lizieră de pădure(frunze,resturi vegetale etc. )se aprind după 2-2,5 ore în funcție
de umiditate; când aceasta este ridicată,influența restului de țigară este nulă;
-materialele pulverulente:faina,amidonul,dextrina,zahărul,praful de cărbune,praf de manga etc.
nu se aprind în contact cu țigara.
45
Aceste determinări experimnetale indică posibilitatea teoretică a unui muc de țigară de a iniția
aprinderea unor anumite tipuri de materiale.Fenomenul real de aprindere depinde de numeroși
factori de trebuie analizați minuțios în momentul investigației:curenți de
aer,umiditate,posibilitatea acumulării căldurii,modul de comportare a materialelor
combustibile,cantitatea acestora(suficientă sau nu pentru dezvoltarea arderii),eventuala
ignifugare a materialelor.Însăși aprinderea țesăturilor de bumbac,realizată în condiții de
laborator,în timpi scurți,poate dura în realitate 1-2 ore.La majoritatea materialelor combustibile
există o fază intermediară de ardere mocnită(1-3 ore),caracteristică pentru acest tip de incendii.
Inițierea incendiilor are loc, de regulă,după amiaza și noaptea.
În întreprinderi,depozite,magazine,săli de teatru și cinema,locuințe ș.a. țigările aprinse
sunt aruncate sau lăsate din neglijență la ora închiderii,respectiv înainte de culcare.Încăperile
fiind închise,aportul de aer proaspăt din exterior este redus.În timpul arderii mocnite,ce poate
dura câteva ore,se degajă o mare cantitate de căldură ce încălzește aerul din interior,favorizând
procesele de descompunere termică a materialelor combustibile,ceaa ce duce la intensificarea
arderii.Arderea mocnită se transformă brusc într-o ardere cu flacără și apoi într-un incendiu
dezvoltat numai în cazul unei alimentăribruște cu aer(spargere geam,deschidere uși sau
ferestre,curenși de aer,ventilație etc. ).
Prin urmare ,în cele mai multe cazuri,într-o încăpere închisă,un rest de țigară ,lăsat pe un
material combustibil(cu excepția substanțelor chimice menționate mai sus) nu se poate iniția un
incendiu dezvoltat într-o perioada scurtă de timp(5-20 min),cauza unui incendiu rapid fiind cu
totul alta.Perioada de 1-3 ore este mai probabilă în considerarea țigării drept sursă posibilă de
aprindere în incendiul produs.Trebuie întotdeauna luată in considerație și posibilitatea inițierii
incendiului de la flacăra utilizată pentru aprinderea țigării.
Pot fi menționate și unele cazuri mai des întâlnite :
-resturi de țigări aruncate în cosuri pentru hârtii-nu produc în toate cazurile
incendii;dimpotrivă,în majoritatea cazurilor ,arderea încetează într-o fază incipientă,datorită
gazelor de ardere și fumului acumulate într-un spațiu restrâns și împiedică un aport satisfăcător
de aer;
-resturi de țigări aprinse aruncate în scrumiere în care se află și alte deșeuri de hârtie,amplasate
în apropierea unor materiale ușor aprinzibile(ex. perdele);
-resturi de țigări aruncate într-un lan de cereale-prezintă un pericol deosebit,exemplificat în
numeroase cazuri de incendii.Paiele de cereale fiind preîncălzite și uscate de razele soarelui,cu
temperatura de aprindere de circa 2000C,sunt aprinse relativ ușor de un muc de țigară;
-incendiile datorate fumătorilor adormiți în pat cu țigările aprinse reprezintă un grav pericol
46
social.Așternutul este de obicei,din bumbac(țesăturile din in prezentând un pericol mai mic)
care,așa cum s-a arătat mai sus ,este ușor aprinzibil și capabil să susțină arderea mocnită a
restului de țigară timp îndelungat. Materialul de umplutură a pernelor(cu exepția pufului și
penelor)este la fel de ușor aprinzibil.Posibilitățile de acumulare a căldurii favorizează și ele
inițierea unui incendiu.Același risc ridicat îl reprezintă și resturile de țigară uitate sau căzute pe
fotolii a căror tapițerie este ,de asemenea,combustibilă.Vizionarea programelor la televizor ,mai
ales în condiții de oboseală,facilitează adormirea persoanelor cu țigara aprinsă.
De regulă,aceste incendii sunt însoțite și de fenomene secundare periculoase:fie
intoxicarea cu dioxid de carbon-agravat de faptul ca mulți din acesti fumători sunt în stare
avansată de ebrietate sau imobilizați la pat,fie stări psihologice de confuzie și panică la trezire
bruscă,ce au ca urmare aruncarea patului în flăcări pe geam sau pe coridor cu risc de propagare a
incendiului la alte structuri combustibile(în loc de închiderea ferestrelor și ușilor și incercarea de
stingere cu apă sau anunțarea pompierilor).
3.4.2 Pipa,trabucul
Atât pipa cât și trabucul nu diferă fundamental de modul de acțiune al țigărilor.Scrumul

de pipă constituie ,în acest caz,elementul de potențial termic ridicat ce poate iniția aprinderea
unor materiale combustibile(coș de hârtie,rumeguș ș.a.).De regulă,restul de trabuc și scrumul de
pipă produc doar carbonizări(pârliri) locale ale materialelor textile cu care intră în contact și
rareori aprinderea cu flacără a unor sortimente de hârtie.Cum trabucul și pipa sunt
rare,posibilitatea de a apărea ca surse de aprindere este nesemnificativă.
3.4.3. Becuri incandescente
Spre deosebire de lămpile cu fluorescență(așa-numita lumină rece) becurile

incandescente se caracterizează prin temperatură ridicată la suprața balonului de sticlă.
Temperatura suprafeței depinde de puterea becului,mărimea balonului și poziția becului.
Experimentări menționate de P.Kirk au arătat că este imposibilă inițierea unor incednii de
către becuri cu puteri sub 150 W.
Un risc mai mare îl prezintă :
-amenajările unei vitrine,unde este favorizată acumularea căldurii(spațiul închis) și unde
,uneori,pot fi prezente substanțe inflamabile(parfumuri,spray etc.);
47
-utilizarea ambalajelor din materiale combustibile,îndeosebi plastice,textile;
-utilizarea becurilor incandescente in medii explozive;
-suspendarea becurilor de cablul de alimentare(ce favorizează apariția defecțiunii în cablu).
Fenomenul de aprindere a materialelor combustibile(hârtie,textile) în acțiune directă cu
becul incandescent este utilizat ca metodă în incendiile intenționate.
Găsirea,în cursul investigației,a unor urme(resturi) de filament împreună cu segmente
topite de sticlă,constitue un indiciu că becul a fost aprins înainte de incendiu.Dacă particulele de
sticlă au muchii ascuțite și nu sunt sudate de filament,nu era sub tensiune.
În literatura de specialitate sunt prezentate foarte puține cazuri în care becul incandescent
să constituie sursă de aprindere prin filamentul său căzut pe materiale combustibile.
Teoretic,un astfel de fenomen nu poate fi exclus cu desăvârșire,mai ales la becurile și
proiectoarele de puteri mari,situate la înălțimi mici sau în cazul unor accidente rutiere la
contactul filamentului farului spart cu scurgerile de benzină din motor.Un caz singular îl
reprezintă îl reprezintă incendiul de la un atelier auto,când un mecanic ce depana un automobil a
scăpat lampa portabilă de lucru,cu un bec incandescent;prin spargerea becului,filamentul
incandescent a ajuns într-o tavă conținând benzină,provocând aprinderea acesteia.
3.4.4 Topituri de metale sau alte substanțe
Surse de aprindere datorate unor substanțe topite se întâlnesc rar,dar prezintă un nivel
termic deosebit de ridicat.Astfel de pricole sunt asociate cu operații tehnologice desfăsurate în
incintemde regulă supravegheate de aparatură de măsură și control,fiind datorate,de regulă unor
manevre greșite sau defecțiuni(fisuri,dezetanșări),În cazul în care cantitatea de material topit
deversat este mare,propagarea incendiului este rapidă,iar intervenția dificilă.
3.4.5 Brocuri de sudură și particule incandescente
Brocurile de sudură și particulele de metal topit rezultate în urma operațiunii de

lipire,taiere,sudare formează o categorie aparte,ce nu poate fi identficată cu scânteile
macanice(rezultate din operațiuni mecanice și care au un potențial termic mai scăzut) sau
particulele incandescente proiectate de gazele arse prin coșuri.
Multe aliaje,inclusiv cositorul,nu inmagazinează căldură suficientă pentru a aprinde un
material.Aliajele feroase și îndeosebi oțelul prezintă un risc sporit ,dar numai în prezența
48
materialelor combustibile cu punct de aprindere spontană scăzut și suprafața specifică
mare(hârtie,rumeguș,lichide inflamabile,dar nu grindă de lemn sau corpuri solide masive).
Cum cele mai multe metale au densitatea mare,particulele de metal cad repede(spre
deosebire de bucățile de lemn sau hârtie aprinsă ce pot fi purtate de vânt sau curenții de aer)-
excepție ,uneori aluminiu și magneziu-și pot pătrunde în cele mai mici fisuri sau crăpături.Un
astfel de broc de sudură poate ajunge până la o distanță de 10 m de punctul de lucru și la o
temperatură de 600-8000C,putând deci iniția incendii și la etajele inferioare.
Incendiile datorate acestei surse de aprindere au încă o frecvență mare și provoacă
deseori pagube importante,acest lucru datorat faptului că ,în țara noastra ,procesul tehnologic nu
este nici măcar pe aproape de standarde care să diminueze sau chiar să reducă la zero inițierea
incendiilor din aceste cauze.
3.4.6 Scântei de la cosuri
Scânteile care ies pe coșurile clădirilor publice de locuit sau ale unor ateliere au
potențialul termic necesar pentru a iniția aprinderea învelișului combustibil al acoperișului
respectiv sau al unei clădiri învecinate,precum și materialele combustibile de pe terenul
înconjurător.Distanța de acțiune este de circa 10-30 m.Așa cum se arată în paragraful următor
,arderea violentă în coș generează scântei mari,cu potențial termic ridicat.
3.4.7 Căldura degajată de aparate termice
În această categorie sunt incluse sobele ,alte aparate de încălzit,precum și aparatele

industriale care ating un nivel termic ridicat în prcesul tehnologic.În acest ultim caz,eventualele
incendii datorate unor defecte(fisuri,neetanșeități) sau manevre greșite ce duc la supraîncălziri
,fiind de interes restrâns.
3.4.8 Coșuri defecte,burlane supraîncălzite
Coșurile se manifestă ca sursă de aprindere îndeosebi prin scânteile și particulele

incandescente ce ies prin coș și mai puțin prin temperatura pereților care rareori atinge valori
importante.Pot fi mentionate următoarele cazuri în care în care sobele acționează ca surse de
aprindere:
49
-scântei și particule aprinse ce ies prin coș;este situația care generează cel mai des incendii
,îndeosebi dacă acoperișul casei (sau acoperișurile caselor învecinate) este combustibil sau
prezintă depuneri de praf,funingine,rumeguș(fabrici de lemn) etc.Scânteile pot ajunge la o
distanță de 25-30 m .De la acoperiș ,arderea se propagă la restul casei.Incendiile de acest tip au
loc,de regulă,primăvara ,când datorită vremii mai calde acoperișurile sunt mai uscate,iar
depunerile de funingine maxime,după perioada de iarnă.Uneori sunt afectate și terenurile din jur
cu vegetație uscată;
-caldură,scântei prin fisurile unui coș deteriorat;cel mai adesea fisurile se datorează
cutremurelor(frecvente în zonele seismice din sud-est),mult mai rar unor alunecări de
pământ,vibrațiilor datorate circulației stradale intense sau metroului(zone apropiate de
suprafață),ori vechimii clădirii.În cazuri rare ,consecințele sunt importante,îndeosebi dacă în
zona fisurilor există elemente de construcție sau structură(grinzi,bârne) din lemn.Prin expunerea
la căldură,timp îndelungat,în condițiile absenței unei cantități suficiente de oxigen și a
împiedicării disipării căldurii datorită unor straturi exterioare din alte materiale(ciment) se poate
ajunge la formarea lemnului piroforic și la aprinderea spontană a acestuia.
Pe de altă parte ,lemnul,în special în formă masivă,necesită o importantă cantitate de
căldură pentru piroliză și aprindere,iar temperatura locală trebuie să ajungă la temperatura de
aprindere spontană.Cercetările au stabilit că riscul de incendiu poate fi luat în considerare doar
când temperatura în coș depășește 2800C.Acestea sunt valori rar atinse în cazul coșurilor
obișnuite.
În investigarea cauzei trebuie evaluată și posibilitatea formării fisurilor în cursul
inteervenției pompierilor-din cauza supraîncălzirii datorate incendiului și apoi racirii bruște în
cursul stingerii focului.
Urmele mai pronunțate de arsură în regiunea fisurilor sunt determinante în stabilirea
cauzei :
-încălzirea până la aprinderea spontană a materialelor ușor aprinzibile care se găsesc în apropiere
de coș,așa cum s-a arătat mai sus,pericolul cel mai mare îl reprezintă structurile din lemn,mai
ales în cazul unor execușii neglijente sau defectuoase a izolației termice a coșului.Riscul de
incendiu crește în situațiile când funinginea depusă pe pereții interiori se aprinde,temperatura
putând ajunge la 800-10000C;
-burlane din tablă intră în contact direct cu pereții din materiale combustibile; pe lângă
temperatuta ridicată a pereților,posibilitatea inițierii unui incendiu este dată și de defecțiuni de
montare și exploatare.În cazul îmbinărilor insuficiente,legătura dintre bucățile de burlane se
desface din cauza încălzirii și dilatării,permițând disiparea caldurii,gazelor arse și ,în unele
50
cazuri,a flăcărilor.Burlanele arse și perforate în cursul unor exploatări îndelungate prezintă un
risc similar.
3.4.9 Instalații de încălzire centrală
În cazul rețelelor de termoficare urbană,chiar dacă temperatura-tur a apei fierbinți a

fost,aproape de valoarea de reglaj necesară teoretic,nivelul termic al suprafeței elemenților de
calorifer nu a prezentat risc de aprindere a materialelor combustibile.Acest risc devine
semnificativ în cazul instalațiilor de încălzire cu abur din unele obiective economice,în condițiile
favorizante ale depunerilor de praf(mai ales de lemn),scame,etc. sau a amplasării materialelor
combustibile timp indelungat prea aproape de acest mijloc de incălzire.În acest caz ventilația
insuficientă și temperatura ce poate ajunge la 150-1700C(funcție de agentul termic utilizat)
determină acumularea rapidă de căldură și atingerea temperaturii de aprindere spontană.
Radiatoarele electrice(eleveuze) utilizate la crescătorii de păsări(și mai rar de animale) au
generat un număr mare de incendii prin :
-ruperea legăturilor de suspendare(frânghii vechi,îmbătrânite,în loc de lanțuri),aceste corpuri în
stare supraîncălzită intrând iîn contact brusc cu paiele de așternut ,aprinzându-le;
-așezarea prea aproape de așternutul din paie sau formarea unui strat de paie de înălțime prea
mare;prin radiație sau chiar conducție,temperatura paielor atinge valooarea de aprindere
spontană;
-scurtcircuit-datorită corodării conductoarelor sau execuției defectuoase.Aprinderea prafului
depus pe suprafețele supraîncălite sau desprinderea rezistenței electrice(chiar în lipsa gratarului
de protecție)nu determină ,de regulă,inițierea unui incendiu.
Radiatoarele electrocasnice au inițiat deseori incendii,fiind lăsate sub tensiune în cursul nopții,la
distanțe prea mici de paturi,îmbrăcăminte pusă la uscat,alte materiale combustibile.
Alunecarea așternutului pe pardoseală,aruncarea lenjeriei din pătuțuri de către copii mici și
intrarea în contact cu radianții au avut,în multe cazuri,urmări tragice.
Fiarele de călcat,îndeosebi cele fără termostat sau cu termostat defect,uitate sub tensiune pe
materiale combustibile au produs cele mai multe indendii din gama aparatelor
electrocasnice.Amplasat pe suport atinge temperaturi de 1500C(fără termostat) și 70-1400C(cu
termostat -funcție de poziția acestuia) în momentul ppozitionării pe un material,talpa fierului de
călcat permite accesul aerului numai pe margini și nu mai are loc racirea.De regulă incendiul nu
se imediat,ci după o ardere mocnită cu carbonizarea masei lemnoase,în momentul pătrunderii
aerului la părțile incandescente.
51
Suporturile din sârmă sau de alt tip,cu înălțimi de numai 4-5 cm nu înlătură transferul de căldură
și inițierea incendiului.
3.4.10 Efectul termic al curentului electric
Așa cum se va arăta în capitolul următor ,la trecera curentului electric prin orice
conductor se degajă o cantitate de căldură(Legea Joule-Lentz),care,in cazul unei izolații corecte
se disipează în mediul înconjurător cu valori normale.În cazul unor proiectări sau exploatări
gresite(regim de supracurenți) amplasarea pe materiale combustibile favorizează aprinderea în
timp a acestora.
Din cauza supraîncălzirii conductoarelor ,are loc deteriorarea izolației cu favorizarea
unor defecțiuni electrice de tip arc electric sau scurtcircuit,la rândul lor potențiale surse de
aprindere.
Investigatorul trebuie să urmărească:
-stabilirea combustibilului utilizat în aparatele termice;
-examinarea urmelor și resturilor provenite de la obiecte incndescente,cenușă,zgură,particule
provenite de la sudură,tăiere,precum și de la proiectoare ,țigări.
-determinarea caracteristicilor de aprindere și ardere a materialelor combustibile amplasate în
apropierea sursei de aprindere,a distanțelor de siguranță și duratei de influență cu condițiile de
microclimat
-compararea temperaturii de aprindere a materialelor sau substanțelor inflamabile
-efectuarea de măsurători exoerimentale în condiții similare utilizând ,de la caz la
caz,instrumente de masură adecvate;
-reconstituirea,pe cât posibil,a situației investigate.
3.4.11 Exemple de incendii datorate surselor de aprindere de natură termică
a) În octombrie 1977 a avut loc un incendiu de mari proporții la depozitul principal de

piese de schimb și accesirii al societații FORD-WERke AG din Koln,care a adus pagube
considerabile cladirilor și mărfurilor,fiind distruși 180 m2 din suprafța de depozitare.
A fost reținută drept cauză neglijența fumătorilor ,prin aruncarea unei țigări aprinse într-o
zonă în care erau depozitate cutii de carton ce conțineau piese din materiale plastice.Datorită
densitații de materiale combutibile,incendiul s-a propagat rapid.
b) În septembrie 1978 a avut loc un incendiu la uzina de orto-xilol din Ungaria.Din cauza
52
vibrațiilor s-a fisurat ștuțul unui termometru,din care s-a scurs o cantitate de orto-xilol.De la
căldura cuptorului tubular acestă cantitate a luat foc ,incendiul propagându-se pe o suprafață de
400 m2.
c)În august 1985 la Combinatul de prelucrare a lemnului Drobeta Turnu-Severin,la secția
placi fibro-lemnoase s-a executat sudură la ștuț,pe o conductă de pompare a emulgatorului
folosit în hidrogenarea și impermeabilizarea placilor.Brocurile de sudură formate pe timpul
lucrărilor,nefiind luate masurile de siguranță,au inițiat inflamarea substanței(cu temperatura de
topire de 510C).Scurgerea topiturii arzânde a determinat generalizarea și intensificarea arderii.
3.4.12 Recomandări preventive

Conform Normelor generale de prevenire și stingere a incendiilor:
-este interzis fumatul în locuri cu risc de incendiu,stabilite ca atare prin reglementări specifice
sau prin dispoziții ale persoanelor fizice sau juridice abilitate; locurile unde este permis, fumatul
se dotează (ladă de nisip,vas cu apă,stingător ș.a.)și după caz ,se marcheză conform
reglementărilor specifice;
-produsele ,materialele și substanțele combustibile se amplasează la distanță de siguranță față de
sursele de căldură ori se protejează astfel încât să nu fie posibilă aprinderea lor;
-se interzice folosirea sobelor și a altor mijloace de încălzire defecte;
-este obligatorie verificarea,repararea,izolarea termică și curățarea periodică a coșurilor de
evacuare a fumului;
-este interzisă exploatarea
sitemelor,instalațiilor,dispozitivelor,echipamentelor,aparatelor,mașinilor și utilajelor de orice
categorie cu defecțiuni,improvizații sau fără protecția corespunzătoare față de materialele sau
substanțele combustibile din spațiul în care sunt utilizate.
Se recomandă luarea și a altor măsuri de prevenire a incendiilor cum ar fi:
-montarea,amplasarea și funcționarea sobelor și coșurilor se vor efectua și conform
instrucțiunilor fabricantului și standardelor în vigoare;
-repararea și curățarea periodică a coșurilor;
-curățarea instalațiilor de încălzire periodic de deșeuri,praf etc.;
-utilizarea numai a aparatelor electrocasnice și de încălzit certificate;
-neamplasarea materialelor combustibile lângă instalațiile de încălzire,respectarea distanței de
protecție;
-supravegherea permanentă a operațiunilor tehnologice cu materiale în pericol de incandescență;
-dimensionarea corectă a cablurilor și conductoarelor electrice;
-verificarea permanentă a suspendării radiatoarelor electrice ,utilizarea legăturilor sigure.
53
CAPITOLUL IV
”CAUZELE” CAUZELOR DE INCENDIU
4.1 Pericolul de incendiu
Pericolul de incendiu este dat de specificul activităţilor desfăşurate în cadrul locuinţelor,

amplificate de anumite împrejurări favorizante.
În localităţile rurale sunt prezente următoarele stări de pericol generate de:
- tendinţa de aglomerare a locuinţelor datorită faptului că tot mai multe persoane
optează pentru reducerea, ca dimensiuni, a suprafeţei terenurilor intravilane aferente
unei gospodării;
- construirea de locuinţe fără obţinerea în prealabil a autorizaţilor necesare şi, prin
urmare, fără respectarea unor măsuri minime de securitate la incendiu;
- construirea de anexe gospodăreşti fără respectarea distanţelor de siguranţă faţă de
vecinătăţi;
- folosirea materialelor de construcţii combustibile fără ca acestea să fie protejate
corespunzător la acţiuni termice;
- depozitarea furajelor în locuri improprii şi inadecvate din punct de vedere al prevenirii
incendiilor, (ex: în imediata vecinătate a construcţiilor, în podurile caselor etc.);
- exploatarea instalaţiilor electrice cu improvizaţii;
- utilizarea focului deschis în spaţii închise;
- exploatarea mijloacelor de încălzire defecte, improvizate sau amplasate
necorespunzător faţă de materiale combustibile;
- nesupravegherea copiilor;
- existenţa unor cantităţi mari de materiale combustibile (mai ales în perioada de
toamnă-iarnă) folosite la încălzirea locuinţei şi la prepararea hranei;
- necurăţarea coşurilor de fum, aspect ce conduce la formarea de cărbune piroforic pe
pereţii interiori ai coşurilor;
- arderea resturilor vegetale şi gunoaielor rezultate din activităţile gospodăreşti.
Pericolele enumerate mai sus sunt agravate de următorii factori cu tendinţă din ce în ce
mai mare de manifestare, în ultimii ani:
- grad scăzut de educaţie preventivă a cetăţenilor;
54
- număr ridicat de analfabeţi;
- nivel scăzut de trai;
- acţiuni intenţionate de incendiere generate pe fondul răzbunării ori a încasării unor
prime;
- alcoolismul însoţit sau nu de viciul fumatului;
- fumatul în condiţii de oboseală acută generată de societatea bazată pe concurenţă;
- sinucideri prin incendiere.
4.2 Statistică referitoare la cauze de incendiu pe județe.
4.2.1 Principalele cauze de incendiu , privind incendiile la operatori economici şi instituţii

publice
Acestea sunt constituite de către:

a) fumatul care reprezintă 21,67% din totalul incendiilor izbucnite la operatori economici şi
instituţii publice din cauza nerespectării de către salariaţii, a următoarelor reglementări:
- fumatul în locurile cu grad ridicat de pericol de incendiu sau explozie;
- aruncarea la întâmplare a ţigărilor;
- fumatul în alte locuri decât în cele special amenajate pentru fumat.
b) instalaţii electrice defecte sau improvizate care reprezintă 20,97%, din totalul incendiilor
izbucnite la operatori economice şi instituţii publice care s-au manifestat din cauza următoarelor
aspecte:
- folosirea instalaţiilor electrice şi a consumatorilor în stare defectă, uzate sau improvizate;
- încărcarea instalaţiilor electrice peste sarcina admisă;
- înlocuirea siguranţelor fuzibile arse cu altele supradimensionate;
- utilizarea reşourilor, radiatoarelor, şi a altor mijloace de încălzire în locuri cu pericol de
incendiu;
- folosirea aparatelor electrice consumatoare de energie fără luarea măsurilor de izolare termică
faţă de materialele combustibile, sau nescoaterea din priză a ştecherelor de alimentare după
utilizarea lor.
c) focul deschis care reprezintă 16,78% din totalul incendiilor izbucnite la operatori economice
şi instituţii publice din cauza nerespectării de către salariaţii, a următoarelor reglementări:
- folosirea focului deschis în locurile cu grad ridicat de pericol de incendiu sau explozie, sau în 6
locuri în care este interzis folosirea focului deschis;
55
- nerespectarea normelor PSI la executarea operaţiunilor de sudare,
- stabilirea unor locuri special amenajate pentru folosirea focului deschis.
d) coş/canal de fum defect sau necurăţat care reprezintă (12,23%) din totalul incendiilor
izbucnite la operatori economice şi instituţii publice
Principalele cauze de producere şi manifestare a incendiilor la operatori economici şi

instituţii
publice sunt următoarele:
-fumatul 62 (în medie, 7,75/an);
-instalaţii electrice defecte sau improvizate 60 (în medie, 7,5/an);
-focul deschis 48 (în medie, 6/an);
-coş/burlan de fum defect sau necurăţat 35 (în medie, 4,37/an);
-sisteme sau mijloace de încălzire defecte, improvizate sau nesupravegheate 17 (în
medie, 2,12/an);
-nedeterminate 14 (în medie, 1,75/an);
-alte împrejurări 14 (în medie, 1,75/an);
-acţiune intenţionată 9 (în medie, 1,12/an);
-aparate electrice uitate sub tensiune 8 (în medie, 1/an)
4.2.2 Principalele cauze de incendiu,privind incendiile la locuințe și gospodări
În perioada analizată, s-au produs 2.297 incendii, ceea ce înseamnă, în medie, 328 de
incendii anual. Din totalul incendiilor, 1.860 s-au produs la locuinţe şi gospodării cetăţeneşti
(locuinţe, anexe, bunuri, mijloace de transport).
Incendiile la locuinţe şi gospodării cetăţeneşti s-au manifestat, în special,
ca urmare a următoarelor cauze:
a) instalaţii electrice defecte sau improvizate (în medie, 54/an) – 21%;
b) aparate electrice uitate sub tensiune (în medie, 9/an) – 3%;
c) echipamente electrice improvizate (în medie, 5/an) – 2%
d) mijloace de încălzire improvizate (în medie, 3/an) – 1%;
e) mijloace de încălzire nesupravegheate (în medie, 9/an) – 3%
f) coş/burlan de fum defect sau necurăţat (în medie, 40/an) – 15
g) cenuşă, jar sau scântei de la sistemele de încălzit (în medie, 9/an) – 4%
56
h) jocul copiilor cu focul (în medie 17/an) – 7%;
i) fumatul (în medie, 24/an) – 9%;
j) autoaprindere sau reacţii chimice (în medie, 3/an) – 1%;
k) focul deschis (în medie, 41/an) – 15%;
l) trăsnet şi alte fenomene naturale (în medie, 5/an) – 2%;
m) acţiune intenţionată (în medie, 20/an) – 8%;
n) scurgeri, scăpări de produse inflamabile (în medie, 5/an) – 2%;
o) foc deschis în spaţii închise (în medie, 6/an) – 2%;
p) alte împrejurări (în medie, 13/an) – 5%
4.3 Cauze de incendiu cu urmări grave: deces sau ranire.
Cauzele de incendiu cele mai frecvente de deces sau rănire a copiilor sub 6 ani le-au
constituit:
focul deschis în spaţii închise, sisteme de încălzire cu defecţiuni, improvizaţii sau
nesupravegheate, instalaţii electrice defecte sau improvizate şi jocul copiilor cu focul. De
remarcat, plaja foarte largă de cauze de incendiu şi numărul extrem de mare de decese
înregistrate în rândul copiilor sub 6 ani în anul 2003 şi reducerea atât a numărului de cauze de
incendiu cât şi a numărului de copiii decedaţi în urma incendiilor.
Ţinând cont că aceşti copii, nefiind instituţionalizaţi în cea mai mare parte, nu beneficiază
de lecţii de pregătire în domeniul prevenirii incendiilor decât dacă se fac în familie, părinţii şi
persoanele în îngrijirea cărora se află sunt principalii responsabili ai decesului lor.
Cauzele de incendiu cele mai frecvente de deces sau rănire a copiilor cu vârste cuprinse
între 7 şi
14 ani le-au constituit: focul deschis în spaţii închise, sisteme de încălzire cu defecţiuni,
improvizaţii sau nesupravegheate şi instalaţii electrice defecte sau improvizate.
Se remarcă o scădere atât a numărului de cauze de incendiu cât şi a numărului de decedaţi sau
răniți. Acest lucru se explică prin faptul că, prin participarea la lecţii de informare preventivă
desfăşurate în unităţile de învăţământ, copiii au noţiuni despre modul de comportare în caz de
incendiu. De asemenea, în caz de incendiu, aceştia pot să se evacueze singuri, în cazul în care
părinţii nu îi închid în locuinţă.
Observând categoriile de cauze de incendiu, se poate aprecia că principalii vinovaţi în
cazul deceselor înregistrate în rândul copiilor cu vârste între 7 şi 14 ani, sunt tot părinţi, care pe
57
fondul sărăciei nu pot achiziţiona/repara aparatele electrice/sistemele de încălzire. Un fapt
pozitiv
îl constituie absenţa în ultimii ani a deceselor ca urmare a jocului copiilor cu focul, la această
categorie de vârstă
Cauzele de incendiu cele mai frecvente de deces sau rănire a persoanelor cu vârste
cuprinse între 15 şi 25 ani le-au constituit: focul deschis în spaţii închise, instalaţii electrice
defecte sau
improvizate şi fumat.
Se remarcă o scădere atât a numărului de cauze de incendiu cât şi a numărului de
decedaţi. Acest lucru se explică prin faptul că, prin participarea la diferite acţiuni preventive
desfăşurate, fie în unităţile de învăţământ fie la locul de muncă, persoanele din această categorie
de vârstă au noţiuni despre măsurile şi regulile de prevenire a incendiilor şi ştiu ce să facă în caz
de incendiu. De asemenea, în caz de incendiu, aceştia pot să se evacueze singuri.
Cauzele de incendiu cele mai frecvente de decessau rănire a persoanelor cu vârste
defecte sau
improvizate, sisteme şi mijloace de încălzire defecte sau cu improvizaţii, acţiuni intenţionate şi
fumat.
Se constată că fumatul constituie, de departe, cauza de incendiu cea mai frecventă în
rândul acestei categorii de vârstă. Coroborat cu oboseala şi uneori pe fondul consumului de
alcool, conduce la un număr ridicat de decese la această categorie de vârstă, nedând practic nicio
şansă de salvare victimelor.
Pe de altă parte, în caz de incendiu aceste persoane încearcă de cele ai multe ori să-şi
salveze rudele ori bunuri din casă, ori să stingă singuri focul, acţiunile soldându-se în majoritatea
cazurilor cu decesul acestora.
Cauzele de incendiu cele mai frecvente de deces sau rănire a persoanelor cu vârste
defecte sau
improvizate, aparate electrice sub tensiune, sisteme şi mijloace de încălzire defecte sau cu
improvizaţii, scurgeri, scăpări de produse inflamabile, acţiuni intenţionate şi fumat.
Se observă că şi la această categorie de vârstă fumatul rămâne una din cauzele de incendiu
cele mai frecvente. Numărul extrem de mare de decese la această categorie de vârstă se
înregistrează ca urmare a scăderii mobilităţii şi vitezei de reacţie a persoanelor.
Fiind pensionari, aceştia au un venit relativ scăzut pentru a-şi putea achiziţiona/repara
instalaţiile/aparatele electrice/mijloacele de încălzire şi nici motivaţia de a cumpăra lucruri noi.
58
Numărul mare de decese s-a înregistrat şi din cauză că marea majoritate a persoanelor locuiau
singure
Cauzele de incendiu cele mai frecvente de deces sau rănire a persoanelor cu vârste de
peste 70 ani le-au constituit: focul deschis în spaţii închise, instalaţii electrice defecte sau
improvizate, aparate
electrice sub tensiune, sisteme şi mijloace de încălzire defecte sau cu improvizaţii, scurgeri,
scăpări de produse inflamabile, acţiuni intenţionate şi fumat.
Se observă că în ultimii ani a crescut plaja cauzelor de incendiu care au provocat decesul
persoanelor de peste 70 de ani de la 6 la 9, dar şi numărul victimelor înregistrate (de la 54 în
2003
la 94 în 2008 şi 76 în 2009). Motivele pentru care s-a înregistrat un număr atât de mare de decese
sunt identice cu cele enumerate la categoria de vârstă 55-70 de ani.
La această categorie de vârstă se înregistrează cel mai mare număr de decese.
Incendiile de locuinţă în urma cărora s-au înregistrat decese s-au produs pe fondul
sărăciei,stresului, alienării în cazul persoanelor în vârstă, fără loc de muncă sau cu pregătire
redusă..
Fumatul constituie, de departe, cauza de incendiu cea mai frecventă în rândul persoanelor
cu vârste între 26 şi 70 ani.
Neglijenţa părinţilor şi nesupravegherea copiilor a condus la decesul copiilor cu vârste
sub 6 ani.
Un fapt pozitiv îl constituie absenţa în ultimii ani a deceselor ca urmare a jocului copiilor
cu focul la categoria de vârstă 7 – 14 ani.
4.4 Cauze de incendiu la locuințe,raportate la ora probabilă de producere a

incendiilor.
Se constată că, independent de intervalul orar, cele mai multe incendii au drept
cauze: coş/burlan de fum defect sau necurăţat (cu un maxim, în intervalul orar 21.00-22.00) şi
instalaţii electrice defecte sau improvizate (cu un maxim, în intervalul orar 15.00-16.00).
Comparativ, se constată că numărul incendiilor având drept cauză coşul de fum s-a dublat
în 2009 (1841) faţă de 2003 (901).
Număr mare de incendii s-a înregistrat şi ca urmare a fumatului, în intervalul orar 24.00-
03.00, sistemelor/mijloacelor de încălzire defecte, improvizate sau nesupravegheate, în intervalul
orar 07.00 – 24.00, focului deschis în spaţii închise, în intervalul orar 07.00 – 24.00 şi aparatelor
electrice uitate sub tensiune, în intervalul orar 09.00 – 16.00.
Cele mai multe incendii de locuinţă se produc în intervalul orar 18.00-22.00, când are
59
loc, în medie, 1 incendiu la fiecare 20 de minute.
Statistica arată că, în România, în medie, anual, cele mai multe incendii de locuinţă au
drept cauză coş/burlan de fum defect sau necurăţat (29%). Situaţia este cu atât mai
alarmantă cu cât, în medie, doar 8 luni pe an sunt utilizate mijloacele/sistemele termice
de încălzire privind cauze de incendiu de locuinţă, raportate la ora probabilă de producere a
incendiilor.
4.5 Cauze probabile deduse
1.Cauza probabilă: primăvara, vara şi toamna, în mediul rural se utilizează mai puţin
bucătăria, majoritatea timpului fiind petrecut pe terenurile agricole/viticole/creştere animale
pentru activităţi specifice anotimpului.
2.Cauza probabilă: migrarea populaţiei în zona rurală ca urmare a creşterii ratei

șomajului.
3.Cauza probabilă:
-creşterea numărului de mansarde prin posibilitatea de mansardare a unor locuinţe
-transformarea podurilor în spaţii de locuit
4.Cauză probabilă: creşterea în zona urbană a numărului de incendii poate fi determinată

de creşterea gradului de sărăcie care a dus la aglomerarea mai multor familii în acelaşi
apartament cu modificarea destinaţiei unor spaţii precum coridor, hol, balcon în dormitor.
5.Cauză probabilă: în mediul urban se menţine ridicat numărul incendiilor de pivniţă/subsol,

motivaţia fiind depozitarea de materiale combustibile de care cetăţenii nu mai au nevoie, dar la
care nu vor să renunţe. De asemenea, o parte din subsoluri s-au transformat în ateliere mecanice
sau chiar de pictură. Această stare de fapt este cauzată şi ca urmare a implicării din ce în ce mai
reduse a asociaţiilor de locatari în asigurarea şi controlarea respectării măsurilor de prevenire a
incendiilor în blocurile de locuinţe.
60
4.6 Principalele direcții de acțiune.
Având în vedere că marea majoritate sunt persoane care fie nu mai au un loc de muncă,
fie sunt pensionari este necesar a se găsi soluţii neconvenţionale de instruire a acestei categorii
de
cetăţeni.Astfel, pot fi implicate în activitatea de instruire preventivă a persoanelor în vârstă
componenta preventivă a serviciilor publice voluntare pentru situaţii de urgenţă, asociaţiile de
locatari, organizaţii non-guvernamentale, poşta locală, casele de pensii. Colaborarea între I.S.U.
şi organismele enumerate poate consta în pregătirea unor voluntari din cadrul acestora,
sprijinirea cu materiale educativ-preventive, activităţi comune de informare preventivă.
Este necesar a se utiliza forme specifice de învăţare folosite de tineri, precum
internetul, jocuri electronice, etc. De asemenea, tinerii pot fi pregătiţi ca voluntari pentru a
fi angrenaţi în activităţi de informare preventivă.
La nivelul administraţiilor publice locale se organizează puncte de informare
preventivă a cetăţenilor.
Acţiunile de informare preventivă se organizează, în special, prin amplasarea de
puncte mobile în locuri frecventate de mase largi de cetăţeni, precum: centre comerciale,
târguri, pieţe, primării etc., care au un caracter proactiv, în sensul desfăşurării, cu
preponderenţă, de activităţi practice în care să fie angrenată populaţia, mass-media,
autorităţile publice locale, componenta preventivă a serviciilor voluntare pentru situaţii de
urgenţă
Deasemenea trebuie luate în considerare și activitățiile preventive desfăşurate de
Inspecţia de prevenire astfel:
- controale la comune, instituţii şi operatori economici;
- campanii de informare a cetăţenilor;
- activităţi de informare preventivă desfăşurate în instituţiile de învăţământ din judeţ;
- convocări şi instructaje cu:
- preşedinţii comitetelor locale pentru situaţii de
urgenţă,
- directorii de instituţii de învăţământ,
- şefii celulelor de urgenţă de la instituţii şi operatori
economici,
61
- şefii serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă,
- şefii serviciilor private pentru situaţii de urgenţă,
- inspectorii de protecţie civilă.
CAPITOLUL V
PRINCIPALELE GAZE REZULTATE LA INCENDII.RISCURI/PERICOLE
62
În acest capitol sunt aduse la cunoștință ,principalele cauze ale intoxicației cu monoxid
de carbon.
Astfel,concentrațiile crescute din natură,datorate arderii incomplete a materialelor de
natură organică,în timpul incendiilor,în industrie și/sau agricultură,precum și proprietățile sale
fizico-chimice(gaz incolor,inodor,neiritant,foarte puțin solubil în apă,reducător puternic etc.) fac
din monoxidul de carbon asfixiantul perfect.
5.1 Elemente generale referitoare la monoxidul de carbon
În natură CO se găsește in toate cele trei regnuri:

-mineral,în gaze petrolifere(0,4...0,5%),gaze de mină,gaze vulcanice etc.;
-vegetal,în flotorii algei gigant,Hereocyslis Leulkeana(provine din respirația algei);
-animal,în sângele mamiferelor și al peștilor.
În organismul uman,se găsește,în limitele normale (0,15...0,80 mg CO la 100 ml sânge).
Originea monoxidului de carbon din organismul uman poate fi de natură :
-exogenă-datorită poluării atmosferice și a consumului de tutun;
-endigenă-datorită dezechilibrului metabolismului hidrocarbonat sau din metabolismul
hemoglobinei(fiecare moleculă de Hb eliberează 4 molecule de CO)
Fumul de țigară conține 4% CO;prin consumul total al unei țigarete ,se degajă 86...129
mg CO.
Valorile normale ale carboxihemoglobinei sunt :
-1,5 HbCO la nefumători;
-8...10% HbCO la fumători,sau după alți autori 5...6%.
Simptomele clinice de intoxicație,se generează,atunci când nivelul de HbCO din sânge,
depășește 15%.
5.2 Elemente generale referitoare la intoxicații
Intoxicația cu monxid de carbon,reprezintă cea mai frecventă situație,în raport cu alte

gaze,considerate toxice.
Riscul/pericolul determinat de toxicitatea monoxidului de carbon este mare,datorită
imposibilitații decelerării organoleptice a toxicului,motiv pentru care,acesta,este considerat
”asfixiantul perfect”.
Monoxidul de carbon,determină intoxicații acute și cronice;intoxicațiile pot fi :
63
-accidentale(profesionale sau în mediu casnic/domestic);
-cu intenție(suicid,crimă etc. ).
Monoxidul de carbon se generează prin arderea incompletă a materialului organic:
-pentru producerea de căldură/energie electrică,în centralele termice unifamiliale/multifamiliale;
-la arderea combustibililor în sobe cu/fără acumulare de căldură(risc/pericol în cazul sobelor cu
tiraj defectuos sau în cazul sobelor din fontă,întrucât CO difuzează prin fontă);
-la arderea combustibililor în cazanele locomotivelor(risc/pericol în tunelele cu lungimi foarte
mari);
-la arderea combustibililor în cazanele aferente C.E.T.-urilor/C.T.E.-urilor în cadrul proceselor
tehnologice care constituie producerea de energie electrica sau termică;
-la utilizarea carburanților pentru autovehicule cu motor cu explozie;gazele de eșapament pot
conține peste 7% CO(benzina generează mai mult monoxid de carbon decât petrolul lampant
utilizat la motoarele Diesel);
-la utilizarea gazelor pentru iluminat(petrol lampant);
-în timpul dezvoltării unor incendii,în spații închise;
-în garaje auto sau depouri de locomotive,ventilate insuficient;
-în timpul unor explozii,în spații închise;
-în mine,datorită arderii gazului grizu(amestec de metan și aer);
-la deflagrația explozibililor,în spații inchise,după caz;
-în cazul operațiilor de sudare a metalelor cu flacără oxiacetilenică,în spații închise/neventilate;
-în industria chimică sau metalurgică(la arderea minereurilor,cocsului etc.);
-în mediul domestic,la utilizarea sobelor cu/fără acumulare de caldură,cu tiraj defectuos etc.;
-în spații închise,în care se fumează,fără respectarea legislației în vigoare referitoare la măsurile
de prevenire a incendiilor/exploziilor/securității și sănătății în muncă;
-ca urmare a arderii necontrolate în depozitele de cărbuni din cadrul centralelor electrice de
termoficare,centralelor termice pentru producerea de energie electrică;
-ca urmare a gazelor arse/nearse în calele navelor maritime,după realizarea unor lucrări de
sudare,sablare sau incendiilor generate în astfel de situații;
-ca urmare a gazelor de ardere rezultate ,în cazul incendiilor la transformatoarele de mare putere
din cadrul centralelor de producere a energiei electrice/termice,prin Decizia Renel
nr.65/02.02.1998,referitoare la modificarea PE009/1993,se realizează aplicarea conceptului de
prevenire la aceste transformatoare(200,400MVA),controlul riscurilor,din acest punct de
vedere,fiind total;
-ca urmare a unor incendii inițiate în spațiile aflate la cotele inferioare ale unor operatori
64
economici din industria metalurgică(laminoare,oțelării),industria de producere a energiei
electrice ș.a.,cum sunt de exemplu,tunelurile destinate cablurilor electrice pentru transportul și
distribuția de energie electrică în subteran,necesară unor consumatori proprii,până la valori peste
1 kV,care fac obiceiul normativelor NP 17-002,PE-107 etc. ;
-ca urmare a declanșării intempestive,accidentale a instalațiilor proiectate,construite cu funcție
de stingere a incendiilor,care utilizează CO2 în spațiile în care acestea sunt montate;motivele
pentru care acestea admit cauze,care pot să determine declanșarea lor ,sunt determinate în
principal de scăderea fiabilitații instalațiilor speciale de stingere.
Dioxidul de carbon ,în cantități reduse este stimulent al centrilor respiratori,iar în
cantități mari este anestezic și toxic.
5.3 Inițierea/post inițierea unui incendiu.Elemente de cauzalitate.
Fenomenul de inițiere a unui incendiu,se poate defini prin intermediul ecuației:

(1) inițiere incendiu=f(x1,x2,x3,x4)=f(x1,x2,x31,x32,x4),
iar dezvoltarea unui incendiu,a unei arderi denumită post inițiere,se poate defini prin intermediul
ecuației :
(2) postinițiere incendiu=”triunghiul arderii”=f'(x2'x31'x32').
Variabilele care intervin în relațiile anterioare sunt :
x1-mijlocul sau elementele componente din structura sa;
x2-sursa(de natură electrică sau neelectrică);
x31-primul material care se poate aprinde;
x32-aerul atmosferic care,pentru a contribui la inițierea unui incendiu este necesar și suficient să
conțină oxigen,la presiune atmosferică (0,1 MPa),în limite predefinite;
x4-împrejurarea principală,care a contribuit la realizarea incendiului.
În ecuația (2),după un interval de timp :
-sursa devine x2' iar natura sa tinde,sper ceaa ce se numește front de flăcări;
-materialul combustibil considerat ca fiind sursă solidă,definit prin x31',care asigură,continuitatea
fenomenului de ardere,poate să reprezinte o reuniune de materiale,mai mult sau mai puțin
combustilbile,aflate în spațiul incendiului,determinate de o serie de elemente :
-factor de masivitate;
-densitate de volum;
-nivel/grad de combustibilitate etc.
-x32',se definește ca fiind,cantitatea de oxigen în aer,modificată din punct de vedere al
65
concentrației,după cum spațiul în care se dezvoltă incendiul,este închis/deschis respectiv
concentrația de oxigen în aer,nu suferă modificări,sau scade,pînă în situația în care :
-combustia încetează;
-combustia se dezvoltă,prin aportul de oxigen în aer,stare,care poate fi determinată de
spargerea necontrolată a unor elemente vitrate,cedării unor elemente de construcție,ca urmare a
acțiunii incendiului,existenței unor goluri tehnice etc.;
-combustia se dezvoltă,datorită aportului de oxigen în aer,stare care poate fi determinată
de spargerea controlată a unor elemente vitrate,ca urmare a accesului pe care îl realizează
echipele de intervenție prin spații vitrate ,uși,acoperișuri ș.a. .
Orice incendiu care se inițiază în mod necontrolat,în condițiile ecuației (1),poate să se
dezvolte în ecuația (2),în 100% din cazuri.Din acest motiv,dacă nu se intervine în mod
organizat,pentru stingerea incendiilor,stare definită în mod sumar de ecuația (2),există după
caz,riscuri de intoxicare cu CO,în special,în spațiile închise ,atât pentru ocupanți cât și pentru
echipele de stingere.
În contextul celor explicate,principiul priorității,care trebuie aplicat la acțiunile de
stingere,necesită identificarea și salvarea ocupanților,înainte,sau după ca, concomitent cu
realizarea acțiunilor pentru stingere.
5.4 Principalele gaze care se pot genera după postinițierea unui incendiu
Principalele gaze,de natură toxică,asfixiante,iritante,inflamabile etc.,care pot fi generate

în urma incendiilor/exploziilor ,sunt :
-CO/CO2-monoxid/dioxid de carbon,sunt produsele de combustie cel mai des întâlnite și în
canitățile cele mai mari;
-HCL-acidul clorhidric,este generat în cazul p.v.c-ului și al materialelor sintetice ignifugate cu
clor(poliesteri clorurați);acesta eliberează întreaga cantitate de clor la pest 4000C sub formă de
HCl ,concentrația maximă tolerabilă fiind 5 ppm;
-HCN-acid cianhidric,se degajă din poliamide,poliacrilonitril,poliuretan,polibutadienă,polistiren
și polimeri nitrați;spre exemplu poliuretanul eliberează întreaga cantitate de HCN la temperatura
de 10000C,concentrația maximă tolerabilă fiind de 10 ppm;
-COCl2-fosgenul,se degajă,în cele mai multe situații,în cantități reduse care nu ating concentrația
66
maximă tolerabilă;
-CH2=CH-CN-acrilonitril(cianura de vinil),se degajă în cazul polistirenului,poliacrilonitrilului și
polibutadienei,concentrația maximă tolerabilă fiinde de 20 ppm;
-HF-acidul flourhidric,se degajă în cazul politetrafluoretilenei,concentrația maxima tolerabilă
fiinde de 3 ppm;
-NOx(N2O,NO,NO2),se dagajă în cazul arderii poliacrilonitrilului,poliamidelor și celuloidului,
-stiren,se degajă la arderea polistirenului,având concentrația maximă tolerabilă de 100 ppm;
-SO2 și H2S,anhidrida sulfuroasă se degajă în cazul polisulfonilor,concentrația maximă tolerabilă
fiind de 5 ppm;
-NH3-amoniac,un gaz iritant,se degajă în cazul combustiei poliamidelor,cu o concentrație
maximă tolrabilă de 50 ppm;
-CH3COOH-acid acetic și Cl2,se degajă în cazul arderii acetaților de vinil;
-produse de combustie cu ardere incompletă cum sunt gudroanele,hidrocarburile alifatice sau
aromatice sub formă de particule foarte fine ,care pot genera afecțiuni bronhice.
Riscurile/pericolele,se pot amplifica atunci când substanșele enumerate reacționează între ele sau
cu alte substanțe.
De aceea angajatorul,în cadrul activităților pe care acesta le desfășoară,este obligat să identifice
și să evalueze în mod periodic,pericolele pe care le prezintă materialele combustibile,toxice.
5.5 Masuri generale de prevenire a intoxicațiilor /accidentelor
Pentru prevenirea riscurilor determinate de intoxicațiilor este necesar dar nu suficient ,sa
se respecte următoarele măsuri :
-să se utilizeze aparate casnice numai după ce au fost consultate carțile tehnice ale acestora;
-să se verifice periodic,modul de etanșare al instalațiilor casnice,industriale etc. și modul cum
acestea funcționează în parametrii de fiabilitate prestabiliți,prin asigurarea ventilației
dirijată,organizată natural,mecanic după caz;
-să se utilizeze substanțe odorizante,necesare sesizării eventualelor scăpări de gaze;
-să se controleze periodic ,prin masurători locale,concentrațiile de CO din aer;
-în lipsa aparatelor individuale de respirație,cu oxigen în butelii,să se utilizeze de către
personalul pentru intervenție,din serviciile specializate,după caz,numai măști individuale cu
cartuș filtrant de hopcalită,care tranformă CO în CO2;
-pentru fumători,este obligatoriu,conform cu legislația în vigoare,organizarea locurilor pentru
fumat cu respectarea reglementărilor conexe;
67
-în cazurile în care,pentru zone,locații,spații etc. ,ale operatorilor economici,managerul,a dispus
prin act de autoritate,interdicția introducerii,obiectelor necesare pentru fumat(chibrituri,brichete
etc.),măsura se aplică în mod pemanent:
-instruirea și verificarea periodică a personalului din operatorii economici,care se supun
legislației/se află sub incidența referitoare la conceptul de pericol de explozie:
-fumatul în spații publice închise,este interzis;fumatul este permis în spații special amenajate în
acest sens,cu respectarea următoarelor condiții obligatorii :
-să fie construite astfel încât,să deservească doar fumatul și să nu permită pătrunderea
aerului viciat în spațiile publice închise;
-să fie ventilate corespunzător,astfel încât nivelul noxelor să se afle sub nivelurile noxelor
maxime admise;
-fac excepție ,barurile,restaurantele,discotecile etc.,în condițiile respectării cerințelor
anterior specificate.
Personalul din serviciile specializate,profesioniste etc.,care desfăsoară activități în locații
și care relevă intervenția și controlul unor situații cu risc(persoane care suferă de
:anemie,epilepsie,boli conice ale sistemului nervos central,cardiovascular etc. )nu se admit la
examenul clinic medical.
CAPITOLUL VI
CERINȚE REFERITOARE LA CERCETREA CAUZELOR DE INCENDIU.
PROCEDEE ȘI MIJLOACE CARE SE UTILIZEAZĂ ȘI ACTIVITĂȚI
CARE SE DESFĂȘOARĂ .
Conceptul de cercetare a cauzelor incendiilor este caracterizat printr-un înalt grad de

complexitate,determinat atât de faptul ca acesta trebuie să găsească răspunsul la numeroase
probleme care intersectează mai multe domenii bine diferențiate între ele(tehnico-
ștințific,organozatoric,juridic etc.),cât și de necesitatea soluționării situaților generate,printr-un
volum apreciabil de activități,desfăsurate în diferite direcții,cu folosirea unor procedee și tehnici
avansate.
6.1 Cerințe referitoare la cercetarea cauzelor de incendiu
În prezența unora dintre cerințele puse în contextul activităților de cercetare a incendiilor
68
trebuie pornit de la dublul obiectiv pe care acesta îl vizează,respectiv :
-de a constitui prin datele pe care le furnizează,un instrument eficient pentru preîntâmpinarea
repetării evenimentului;
-de a contribui la perfecționarea activităților de prevenire și metodelor de stingere(caracter
preventiv).
În acest sens,este necesar ca :
-prin intermediul cercetării incendiilor,trebuie să se determine nu numai sursa de aprindere,ci
practic,toate elementele componente ale cauzei unui incendiu,care au favorizat producerea și
evoluția lor,cu analiza și motivațiile subiective/obiective ale persoanelor implicate;
-pentru a furniza toate datele necesare perfectării,completării etc. ,unor măsuri,stabilite sau
nu,prin diferite reglementări sau confirmării eficienței unor mpsuri emise anterior,cercetarea
cauzelor incediilor trebuie să analizeze în totalitate,complexul de factori care au
influențat(accelerat sau inhibat) desfăsurarea proceselor de ardere.
Este deci ,necesar ca investigatorii să nu neglijeze nici unul unul dintre acești
factori,cunoscîndu-se faptul că,precizarea poziției focarului inițial în raport cu contextul stabiliri
cauzei,nu sunt de cele mai multe ori posibile,fără descifrarea macanismului proceselor de
transfer de căldură,prin care,se poate reliefa modul de propagare a unui incendiu.
Investigatorul trebuie să cunoască în esență,modul în care ”lucrează un incendiu” ca și
faptul că nu toate incendiile se dezvoltă în același mod;această caracteristică este dată de modul
aleator de dezvoltare,diferențele care apar fiind necesar să fie corelate cu sursele de
aprindere,natura combustibilului implicat,eventualele influențe de natură fizico-chimică,mediul
în care se desfăsoară incendiul etc. .
Specialiștii în domenii conexe,insită asupra faptului că pentru a ajunge la rezultatul
dorit,cercetarea incendiilor nu presupune numai evaluarea aspectului static,ci și pe cel
dinamic,care presupune dezvoltarea acestuia în timp.
În acest sens,pe parcursul cercetării,prin deducție și reconstituire se pot emite concluzii
referitoare la procese,deplasări,acțiuni etc.
Esența pentru a determina cauza unui incendiu o reprezintă analiza și desfășurarea în
timp real a procesului în sine.
Realizarea celui de-al doilea obiectiv al activității de cercetare a incedniilor,în raport cu
măsurile coercitive care trebuie aplicate și în funcție de vinovăția celor implicați,pune în fața
investigatorilor cerința constituirii materialului probatoriu care să permită organelor judiciare să
se pronunțe în termenul unei depline cunoașteri a tuturor circumstanțelor care au condus la
izbucnirea incendiului și în care s-au desfăsurat evenimentele.
69
Acesta presupune,în principal executarea tuturor activităților desfășurate pe parcursul
cercetării numai cu respectarea strictă a normelor de procedură penală și de drept procesual,astfel
încît să se evite orice posibilitate de anular a valorii probatorii a unei dovezi(asigurarea prezenței
martorilor asistenți la întreaga activitate de cercetare a locului incendiului și în special,la
constatarea și prelevarea urmelor,consemnarea cu respectarea normelor stabilite,a tuturor
acțiunilor întreprinse ți a modificărilor aduse poziției inițiale a unor obiecte;ridicarea numai cu
aprobarea organelor de urmărire penală și în prezența acestora,a oricăror urme,obiecte ,materiale
etc.).
De aici necesitatea,atât a unei temeinice pregătiri în domeniul respectiv a specialiștilor
criminaliști ,cât și a unei strânse legături pe parcursul activităților specifice,cu specialiști
criminaliști ,cât și a unei strânse legături pe parcursul activităților specifice,cu specialiști
pompieri.
Este necesar ca pe tot parcursul cercetării cauzelor de incendiu,să fie căutate și
identificate materialele combustibile capabile să se probeze cert în instanță,concluziile
investigatorilor privind modul în care s-au desfășurat unele fapte sau faze ale inițierii ori
dezvoltării arderii.
Un aspect care nu trebuie pierdut din vedere este cel al ridicării probelor martot necesare
pentru efectuarea comparațiilor,pe baza cărora,să poată fi certificată proveniența sau natura
anumitor materiale prezente în zona focarului.
Stabilirea cauzei unui incendiu trebuie realizată pe baza administrării de probe certe
privind elementele susținute cu privire la acțiunea cauzei și/sau ,după caz,prin excluderea,
temeinic motivată, a celorlalte cauze.
În legătură cu acestea,literatura de specialitate atrage atenția asupra necesității de a se
utiliza cu discernământ concluziile altor experți;de asemenea,se pune în discuție eroarea comisă
uneori de investigatorii care au căutat să fundamenteze unele aspecte susținându-le pe baza unor
versiuni incomplet verificate,omițând că acestea nu pot fi considerate probe.
Cercetarea cauzelor care au generat incendii trebuie efectuată-ca și alte categorii de
cercetări criminalistice,cu respectarea unor principii generale,cum sunt :
-individualitatea fiecărui eveniment cercetat;cercetarea trebuie să parcurgă un drum propriu,în
funcție de elementele specifice fiecărui incendiu sau eveniment cercetat(natura
evenimentului,locul producerii,condițiile în care a avut loc,persoane implicate etc.);pricipiul nu
exclude însă aplicarea unor metode de cercetare utilizate la investigarea altor cazuri;
-caracterul organizat;cercetarea se desfășoară după o schemă logică,în mod planificat,astfel încât
să se obțină eficiență maximă și operabilitate în timp real;
70
-mobilitatea operativă a cercetării;planul de cercetare nu trebuie să fie considerat o schemă
rigidă,acesta putând fii adaptat pe parcursul lucrărilor prin întinderea unor activități care nu au
fost avute în vedere de la început,revederea altora și eliminarea unora care devin inutile(în
lumina unor ipoteze noi sau a unor versiuni secundare în legătură cu aspectele analizate).
Asigurarea credibilității rezultatelor,astefel încât aplicarea măsurilor necesare să nu
implice eventualele obiecțiuni și să atingă eficiența scontată,impune ca efectuarea tuturor
lucrărilor aferente cercetării incendiului să fie făcută într-un înalt spirit de obiectivitate.
Totodată,pentru a se evita generarea unor erori în aprecierea unor fenomene sau a unor
concluzii greșite,se cere ca investigatorii,experții etc., să realizeze doar lucrări și analize legate
de domeniul cunoștințelor lor de specialitate(trebuie avut în vedere la solicitarea participării
acestora și la formularea listei de intrebări) și pe cale de consecință,să nu emită concluzii sau
aprecieri ce ies din acest cadru.
O consecință esențială ce se pune în fața tuturor celor ce concură la efectuarea cercetării
constă în asigurarea păstrării secretului asupra lucrărilor efectuate,a direcțiilor de acțiune și a
rezultatelor obținute,astfel încât să nu permită persoanelor implicate în prducerea evenimentului(
care de regulă urmăresc cu mare atenție desfășurarea anchetei) să ia cunoștinșă despre acestea și
să-și creeze alibiuri ,să ia măsuri pentru înlăturarea unor probe,materiale sau să întreprindă alte
acțiuni destinate să ascundă adevărul.
6.2 Elemente necesare pentru soluționarea cercetării cauzelor de incendiu
Cercetarea cauzelor de incendiu,implică soluționarea în principal,a problemelor care fac

referire la :
-determinarea locului în care a fost inițiat incendiul(focarul inițial);
-stabilirea sursei de aprindere care a declanșat incedniul,a mijlocului care l-a generat,a
materialului combustibil aprins și a împrejurărilor în care s-a inițiat arderea,precum și a
timpului (orei) la care acesta s-a declanșat;
-determinarea condițiilor în care incendiul s-a dezvoltat(post inițiere incendiu) modul de
propagara și a factorilor care au favorizat desfășurarea acestuia;
-precizarea încălcărilor normelor de prevenire și a altor reglementări,a eventualelor manifestări
de neglijentă,greșeli comise,motivele producerii lor,precum și legăturile dintre ele și apariția sau
dezvoltarea incendiului.
71
6.3 Implicații determinate de procesul cercetării incendiilor
Procesul de cercetare ,implică relaționarea următoarelor elemente :

-date tehnice privind dispunerea în plan și alcătuirea constructivă a clădiri,încăperii sau
instalației tehnologice în care s-au declanșat și propagat incendiul precum și a instalațiilor de
utilizare aferente(electrice,de încălzire,de ventilare etc.).
-procesele tehnologice care se desfășurau în obiectivul afectat(scheme de desfășurare și
caracterisitici din punctul de vedere al incendiului),amplasarea și starea utilajelor,parametrii de
funcșionare ai acestora;
-diferitele obiecte care se aflau înainte de inițierea incendiului în zona afectată și caracteristicile
acestora,cantitatea,distribuția în plan,starea în care se aflau și modul cum erau ambalate
materialele combustibile din această zonă;
-atribuțiile și sarcinile stabilite pentru diferitele categorii de personal,în legătură cu desfășurarea
activităților din obiectivul incendiat;
-faza de activitate în care se aflau secțiile din obiectivul incendiat(în timpul orelor de lucru/în
afara programului);
-activități diferite de cele specifice,executate în obiectivul afectat în perioada premergătoare
incendiului efectuate în acest timp în vecinătatea obiectivului;
-situația în care a fost observat incendiul,aspecte reținute de martor,mobilul și ora la care s-a
făcut alarmarea personalului la locul de muncă,anunțarea pompierilor și a experților criminaliști;
-evoluția în timp și spațiu a incendiului,modul în care acesta s-a manifestat și fenomenele
caracteristice ce l-au însoțit(proporțiile atinse în diferite faze,viteza de propagare,intensitatea și
durata arderii,focarul principal,aspectul flăcărilor,fumul,eventuale mirosuri,zgomote,explozii
etc.);
-situația meteorologică,în orele ce au premers incendiul și pe durata acestuia;
-modul în care s-a desfășurat intervenția de stingere a incendiului începând din momentul
observării și până la lichidarea lui și operațiunile de salvare a persoanelor.
După lichidarea incendiului și controlul efectelor acestuia,evaluarea amprentei
incendiului(urme de carbonizare,afumare,topire etc.),implică :
-localizarea zonelor unde s-au desfășurat precesele de ardere și cele unde efectul acestora s-a
făcut simțit prin acțiunea proceselor secundare de ardere(fum,gaze fierbinți,gaze corozive etc.);
-marchează poziția bunurilor materiale din zona ajutată și proporția în care au ars ori s-au
deformat;
72
-efectele incendiului asupra persoanelor și a continuității proceselor de producție sau
funcționare(victime,persoane salvate,utilaje și bunuri afectate etc.);
-urme,obiecte,instrumente și alte indicii existente la fața locului(urmând ca pe baza studierii lor
și a interpretării altor informații să se stabilească eventualele legături cauzale între acestea și
evenimentul cercetat);prezența de urme marcând pătrunderea unor persoane străine;
-poziția focarului de inițiere și existența în zona acestuia a unor eventuale
urme,materiale,obiecte etc.,sau indicii de altă natură
6.4 Activități care se desfășoară în cadrul cercetării cauzelor de incendiu
-cecetarea zonei,locului incendiului;

-identificarea,descoperirea și ridicarea urmelor care dețin date privind situația din obiectivul
afectat de incendiu în perioada premergătoare acestuia și informații referitoare la diferite aspecte
legate de evenimentul cercetat;
-solicitarea sprijinului celorlalte organe cu care se cooperează pentru obținerea unor date și
informații necesare rezolvării situației;
-elaborarea pachetului de ipoteze și versiuni referitoare la : locul,cauza și împrejurările
declanșării incendiului;
-verificarea versiunilor și ipotezelor.
6.5 Metode și procedee utilizate pentru cercetarea incendiilor
În sensul soluționării problemelor care se ridică în legătură cu cercetarea cauzelor

incendiilor,specialiștii folosesc, pentru precizarea/examinarea faptelor,urmelor sau obiectelor
găsite la fața locului dar și a informațiilor obținute,metode,procedee și tehnice specifice.
Pentru fixarea datelor relevate de constatările referitoare la amprenta incendiului,urmelor
precum și a celorlalte aspecte prezente la fața locului se recurge la :
-descrierea amănunșită a acestora(elemente componente,poziție,stare etc.) în : procesul-verbal,de
cercetare la fața locului,în rapoartele de constatare tehnico-ștințifice,de constatare medico legală;
-reprezentarea situației la fața locului prin metode grafice(schița locului incendiului) precum și
inregistrarea acesteia prin tehnici audiovizuale.
Pe parcursul examinării la fața locului,pentru precizarea provenienței
73
urmelor,caracteriscilor și a tranformărilor suferite de acestea,precum și pentru reconstituirea
situației inițiale sau a fenomenelor care s-au produs în timpul incendiului se folosesc :
-metode logice de raționament,cum sunt :identificarea,deducția și
inducția,analiza/sinteza,comparația,presupunerea/excluderea;
-măsurarea urmelor sau obiectelor,determinarea formelor optice(lupă,microscop);
-procedee și mijloace de cecetare și expertizare,care premit,în principal :
-determinarea parametrilor de ardere a materialelor utilizând bomba calorimetrică,blocul
incandescent sau alte aparate pentru măsurarea temperaturilor de inflamare/aprindere a
materialelor solide sau lichide,combustibile,panoul radiant,analiza termodiferențială cu ajutorul
termoderivatografului,determinarea indicelui de oxigen,aparatură pentru studierea densității
fumului rezultat etc.;
-stabilirea prin calcul a bilanțului energetic al materialelor și substanțelor aflate la locul
incendiului;
-identificarea prezenței în cenușă,zgură,funingine,topituri sau materiale prelevate de la
locul incendiului a unor subtanțe (de regulă a inițiatorilor sau acceleratorilor de ardere)sau a
unor componenți din structura lor;aceasta se poate realiza aplicând procedee ca : luminiscența
emisă sub acțiunea radiației ultraviolete(pentru urme de hidrocarburi) a radiației X sau altor
tipuri de radiații excitante;analiză spectrală;cromatografia;activarea retroactivă;polarimetria etc.;
-analizarea și compararea suprafețelor și a contururilor obiectelor(metoda deplasării
suprafețelor);
-experimentări pentru determinarea mediului în care ard unele substanțe aflate la locul
incendiului și a fenomenelorcare însoțesc procesele de combustie;
-reconstituirea în teren sau în laborator a unor aspecte referitoare la situația anterioară
incendiului în secțiile afectate sau a posibilității ca unele reacții,fenomene,activități etc.,să se fi
desfășurat conform cu declarațiile emise de martori ori în modul presupus de
investigatori;reconstituirea se realizează utilizând deducții și raționamente,prin
refacerea(reconstituirea materială sau simularea),situației luate în considerare sau prin
experimentare(experimente probatorii) cu confirmarea sau infirmarea versiunii analizată,iar
deseori permite stabilirea unor corelații ori obținerea unor date care au ca rezultat elemente din
cercetările întreprinse până la momentul respectiv.
Literatura de specialitate subliniază limitele utilizării experimentelor probatorii,care dau
rezultate pozitive numai în unele cazuri,ținând seama de greutățile întâmpinate în reproducerea
integrală a condițiilor care existau în momentul inițierii incendiului(caracteristicile energetice ale
sursei de inițiere,starea și dispunerea substanțelor și a materialelor,condițiile generate de
74
schimbul de aer etc.),care nu pot fi întotdeauna cunoscute în totalitate.
Practica a demonstrat faptul că,rezultatele analizelor/experiențelor tehnico-științifice
trebuie întotdeauna interpretate într-o strânsă corelare cu celelalte elemente rezultate la
cercetarea la fața locului și cu activitățiile operative ale organelor care participă la soluționarea
cazului;absolutizarea rezultatului unei analize,fără a ține seama de condițiile reale în care s-a
desfășurat evenimentul,poate să conducă la cercetarea cu rezultate eronate,și deci,la concluzii
greșite.
Din acest punct de vedere,există situații prin care se critică aplicarea fără discernământ a
rezultatelor rezultate în urma analizelor metalografice a perlelor specifice scurtcircuitelor
produse la conductoare sau piese din cupru; metoda se bazează pe faptul că,scurtcircuitul care
inițiază incendiul,are loc într-o atmosferă bogată în oxigen,condiții în care,în structura
materialului se generează oxidul cupric,spre deosebire de scurtcircuitul care apare dupa
izbucnirea unui incendiu,într-un astfel de mediu având conținut redus de oxigen,care la rândul
său,generează apariția în structura metalului o oxidului de cupru.
Se consieră că prezența oxidului cupric,specific generării fenomenelor de scurtcircuit și
care,determină inițierea incendiilor,este posibilă și în cazul când acestea se produc fără
declanșarea proceselor de ardere,în spații în care,din diferite motive(ventilație în
funcțiune,elemente vitrate sparte etc.) există un aport important de aer proaspăt.
Este necesar astfel,ca acest aspect să fie analizat la prelevarea probelor și interpretat în
consescință,efectuându-se eventual o analiză spectometrică cu ajutorul tehnicii AES
6.6 Stand mobil destinat prelevării microurmelor
Un exemplu de stand mobil,destinat prelevării probelor rezultate în urma unor

evenimente (incendii,explozii etc.) a fost prezentat cu ocazia Expoziției Internaționale de
Tehnică Militară - ”Black Sea Defense & Aerospace” ,București 2010, materializat în
figura 1.1, a) - i).
75
Figura 1.1 - a
76
Figura 1.1-b
Figura 1.1-c
77
Figura1.1-d
Figura 1.1-e
78
Figura 1.1-f
79
Figura 1.1-g
Figura 1.1-h
80
Figura 1.1-i
CONCLUZII
Sursele de aprindere de natură termică și sursele de aprindere cu flacără constituie unele

dintre cele mai răspândite cauze de incendiu.
Investigarea cauzelor de producere a incendiilor reprezintă punctul de plecare pentru
măsurile de prevenire împotriva incendiilor.
În documentație ,s-au prezentat suficiente date pentru a exprima necesitatea investigării
cauzelor de producere a incendiilor ,cu accentul pe factorul de neglijență a omului.
81
BIBLIOGRAFIE
[1] Tatu, M. – Medicina Muncii, Editura Viaţa Românească, Bucureşti, 1999.

[2] Eliza, G. – Toxicologie, Editura Medicală, 2004.
[3] Cotrău, M., Popa, L., Stan, T., Preda, N., Kineses, M. – Toxicologie, Editura Ajtay, 1991.
[4] Dănilă, M., Cotrău, M. – Ghid de date toxicologice, 1984.
[5] Mogoş, Gh. – Intoxicaţiile acute, 1981.
[6] Turcanu, P. – Medicina muncii, Institutul de Medicină, Timişoara, 1978.
[7] Cuparencu, B. – Farmacologie pentru medici, vol. 2, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1978.
[8] Cotrău, M., Proca, M., Zanoschi, V. – Medicină veterinară, Institutul Agricol Iaşi, 1977.
[9] Bedeleanu, D., Kory, M. – Metabolismul medicamentelor, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1976.
[10] Mureşan, V., Simionovici, M. – Standardizarea biologică a medicamentelor. Calculul
statistic în biologie. Determinarea toxicităţii, Editura Medicală, Bucureşti, 1955.
82
[11] Flucuş, I., Popescu, G., Burţilă, C., Dolha, S. – Efecte ale unor gaze rezultate la incendii.
Riscuri, Lucrările Sesiunii de Comunicări ştiinţifice cu participare internaţională a studenţilor
„SIGPROT-2005”, Academia de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza”, Facultatea de Pompieri,
ediţia a II-a, Bucureşti, 2005, Editura Printech, 2005.
[12] Grădinaru, C., Popescu, G. – Evaluarea riscurilor pentru securitatea factorului uman la
intervenţia pentru stingerea incendiilor, Proiect de lucrare de diplomă, Facultatea de
Pompieri, Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, Bucureşti, 2002.
[13] Stanciu, C., Popescu, G. – Evaluarea unor riscuri în domeniul prevenirii incendiilor.
Securitatea factorului uman, Proiect de lucrare de diplomă, Facultatea de Pompieri, Academia
de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, Bucureşti, 2002.
[14] Burţilă, C., Popescu, G. – Protecţia mediului. Influenţa incendiilor şi substanţelor de
stingere asupra mediului, Proiect de lucrare de diplomă, Facultatea de Pompieri, Academia de
Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, Bucureşti, 2006.
[15] Movileanu, D., Popescu, G., Darie, E. – Prevenirea surselor de aprindere cu natură
neelectrică. Fenomenul de autoaprindere, Proiect de lucrare de diplomă, Facultatea de
Pompieri, Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, Bucureşti, 2009;
[16] Surdu, C., Popescu, G., Darie, E. – Prevenirea incendiilor la instalaţiile electrice, Proiect
de lucrare de diplomă, Facultatea de Pompieri, Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”,
Bucureşti, 2009;
[17] Mărţuică, O., Popescu, G., Pavel, D. – Prevenirea incendiilor/exploziilor la
transporturile fluviale, Proiect de diplomă, Facultatea de Pompieri, Academia de Poliţie
„Alexandru Ioan Cuza”, Bucureşti, 2009;
[18] Darie, E., Popescu, G., Burlacu, L. – Efecte ale unor gaze rezultate la incendii. Riscuri,
Conferinţa tehnico-ştiinţifică „Instalaţii pentru construcţii şi economia de energie”, ediţia a
XV-a (7-8) iulie 2005, Iaşi, Editura Cermi, 2005.
[19] Popescu, G., Burţilă, C., Dolha, S., Pipirigă, L., Achim, M. – Riscuri şi efecte ale unor
gaze rezultate la incendii, Buletinul Pompierilor nr. 2/2006, Editura Ministerului
Administraţiei şi Internelor, Bucureşti, 2007.
[20]***NP- I7/2002 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu
tensiuni până la 1000 V c.a. şi 1500 V c.c., Editura Impuls, Bucureşti, 2002.
[21]***SR ISO 8421-1/1999 – Protecţia împotriva incendiilor.Vocabular.Termeni generali şi
fenomene ale incendiilor.
[22]***Legea nr. 307/2006 – Lege privind apărarea împotriva incendiilor, Monitorul Oficial
al României nr. 633 din 21 iulie 2006.
[23] Gofiţă, M., Eminovici, A, Drăgoi, M., Sbora, Ş., Gofiţă, E., Popescu, G. – Principalele
83
gaze rezultate la incendii. Riscuri/pericole/consecinţe, Lucrările sesiunii de comunicări
ştiinţifice cu participare internaţională a studenţilor “SIGPROT-2009”, Facultatea de
Pompieri, Academia de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza“.
[24]***Legea nr. 349/2002 – Lege pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului
produselor din tutun, Monitorul Oficial al României nr. 435 din 21 iunie 2002.
[25] Gofiţă, E., Popescu, G., Galan, D., Popescu, S., Sbora, L. – Principalele gaze rezultate la
incendii. Riscuri/pericole, Conferinţa cu ocazia celebrării Zilei Mondiale pentru Sănătatea şi
Securitatea la Locul de Muncă, „Riscuri emergente şi noi forme de prevenire într-o lume a
muncii în schimbare“, Bucureşti, 28 aprilie, 2010.
[26] Gofiţă, E., Popescu, G., Galan, D., Popescu, S., Sbora, L. – Principalele gaze rezultate la
incendii. Riscuri/pericole, International Scientific Session - Internal Affairs and Justice in the
Process of the European Integration and Globalization, 3rd Edition, (13-14) mai, 2010,
Sesiunea de comunicări ştiinţifice cu participare internaţională „SIGPROT-2010“, “Alexandru
Ioan Cuza”, Facultatea de Pompieri.
[27] Crăciun, I., Calotă, S., Lencu, V. – Stabilirea şi prevenirea cauzelor de incendiu,
Editura Tehnică, Bucureşti, 1999.
[28] Popescu, G. – Prevenirea incendiilor/exploziilor. Elemente generale referitoare la
unele măsuri generale şi specifice, Buletinul Pompierilor, Editura Ministerului
Administraţiei şi Internelor, Bucureşti, nr. 2/2005.
[29] Prunea, M. – Arson, Conferinţa Internaţională a Facultăţii de Pompieri‚ “SIGPROT-
2007”, Editura Printech, Bucureşti, 2008.
[30] Pop, I., F. – Forensic Research of Fire for Determining if it was of Electrical Nature,
Conferinţa studenţilor cu participare internaţională, din Academia Forţelor Aeriene
„AFASTUD – 2010“, Braşov, 2010.
[31] Pop, I., F. – Cerinţe referitoare la cercetarea cauzelor de incendiu. Procedee şi
mijloace care se utilizează şi activităţi care se desfăşoară, a VII-a Sesiune ştiinţifică a
studenţilor din Facultatea de Pompieri cu participare internaţională „SIGPROT-2009”,
Bucureşti, 2010.
[32] Popescu, G., Pinţoiu, M. – Cercetarea cauzelor de incendiu, proiect de lucrare de
diplomă, Academia de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza”, Facultatea de Pompieri, Bucureşti,
2005.
[33]***Ordinul Inspectorului General al I.G.S.U. nr. 1104 IG/10.05.2005. privind aprobarea
Metodologiei de cercetare şi stabilire a cauzelor probabile de incendiu.
[34]***Ordinul Inspectorului General al I.G.S.U. nr. 1116 IG/05.09.2005 pentru aprobarea
Procedurii privind stabilirea cauzelor probabile de incendiu prin cercetare la faţa locului.
84
[35] *** Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor.
[36]*** Popescu, G. – Prevenirea incendiilor, Note de curs, Facultatea de Pompieri,
Academia de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza”.
http://www.isuarad.ro/
http://www.isudb.ro/
http://www.mai.gov.ro
85

Licenta Gogaltan Mihai Nutu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Licenta Gogaltan Mihai Nutu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ACADEMIA DE POLIŢIE “Alexandru Ioan Cuza”

Cercetarea şi identificarea cauzelor de

Prin prezenta, declar pe proprie răspundere că Lucrarea de licenţă cu titlul ”Cercetarea

Autor: Mihai-Nuțu Gogâltan

Tabel 1.1 Interese legate de cercetarea cauzelor de incendiu

Figura 1.1 Stand mobil de prelevare a microurmelor

GLOSAR (termeni utilizaţi)

Aprindere-inițiere a unei arderi.

Amprentă a unui incendiu-reprezintă imaginea generală a ansamblului modificărilor

Cercetarea urmelor de incendiu se face,în condiții deosebite față de restul cercetării

Cuvinte cheie : cercetare,materiale combustibile, aprindere, cerințe, inițiere, flacără,

Keywords : research,combustible material, ignition, requirements, initiation, flame,

1.2 Scopurile activității de cercetare a incendiilor

Evaluare risc incendiu

Tabel 1.1 Interese legate de cercetarea cauzelor de incendii

Informația cerută Pompieri Poliție Asigurări

Eficiența Tactica stingerii Interes minim Limita pagubelor și daunelor

Evidența probelor Protejarea(conservarea) Esențial pentru ridicarea Esențial pentru conservarea

Expertizare și conexare cu Necesar pentru cuantificare a

Probe de la Esențial pentru corelare

Informația cerută Pompieri Poliție Asigurări

Efecte negative Evacuare,salvare și prim Victime Daune

1.3 Ce trebuie să stabilească investigatorul

a)Situația existentă în obiectivul afectat și la locul incendiului înaintea producerii

1.4 Clasificarea urmelor de incendiu :

Principalele urme ale incendiilor se pot clasifica astfel :

În conformitate cu Legea nr.121/1996 şi Regulamentul activitaţii de prevenire a

1.5 Cercetarea incendiilor la fața locului

1.6 Reguli tactice generale

1.7 Reguli tactice și activitați specifice

-deplasarea în cel mai scurt timp la fața locului;

1.8 Activitaţi desfăsurate de investigator

a)Activitați desfăsurate în timpul interventiei(desfăsurate în paralel cu luarea masurilor

1.9 Amprenta incendiului

Pentru aceasta se vor determina :

1.10 Puncte joase de ardere

Punctele joase de ardere constitue posibile focare de inițiere a incendiului și trebuie

În această categorie sunt incluse incendiile datorate surselor de aprindere cu

2.1 Prezentarea teoretică a fenomenului fizic

2.2 Surse de aprindere cu flacără deschisă

Deși lumânarea nu mai este utilizată de mult ca mijloc de iluminat,sunt semnalate

Bricheta este un dispozitiv producător de flacără,acționat manual,fie electric,fie utilizând

2.2.4 Focuri în loc deschis

Focurile în loc deschis,aprinse voluntar în diferite scopuri(distructiv,gătit,încălzit) cum ar

2.2.5 Aparate termice

În această categorie pot fi menționate :mașini de gătit,sobe,cuptoare,arzătoare,aragaze-

2.2.6 Dispozitive de iluminat cu flacără

Aceste dispozitive pot fi :felinare,lămpi cu petrol ș.a.(numite și cu flacără deschisă)

2.2.7 Particularități în cecetarea incendiilor datorate surselor de aprindere cu flacără

Investigatorul trebuie să urmărească :

2.2.8 Exemple de incendii datorate surselor de aprindere cu flacără

a) La Cooperativa Mobilă din Sf.Gheorghe-Covasna,în secția de lustruit,în cursul unei

2.2.9 Recomandări preventive

Conform normelor generale de prevenire și stingere a incendiilor :

Radiația termică este o formă particulară a transeferului de caldură,în care sursa de

3.2 Conducția termică

Aceasta reprezintă transportul direct al căldurii aceluiași corp material,lipsit de mișcări

Convecția reprezintă transferul molar de energie între un curent de fluid (gaz) și

Corpurile incandescente ,de natură diferită(țigară,bec,topituri metalice etc. )pot atinge

Incendiile datorate neglijenței fumătorilor(țigară uitată sau aruncată la întâmplare pe

Atât pipa cât și trabucul nu diferă fundamental de modul de acțiune al țigărilor.Scrumul

3.4.3. Becuri incandescente

Spre deosebire de lămpile cu fluorescență(așa-numita lumină rece) becurile