Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECT NORMATIV
Privind "Proiectarea
podurilor si podetelor tubulare alcatuite din
structuri flexibile din tabla de otel ondulata, inglobate in
umplutura"
CUPRINS
Capitol 1. Generalitati.
Capitol 2. Clasificarea podetelor tubulare.
Capitol 3. Durata de viata, domenii de aplicare
Capitol 4. Sectiuni transversale.
Capitol5. Definitii, terminologie, referinte, alcatuirea constructiva generala.
Capitolul 6. Conditii tehnice. Caracteristici mecanice si rezistenta
materialelor utilizate in sistemul structural.
Capitolul 7.Metodologii de proiectare corelat cu metode moderne de evaluare
a incarcarilor si solicitarilor dezvoltate sub actiunea acestora (impingerea
umpluturilor, actiunea incarcarilor utile, etc).
Capitolul 8.Metode de dimensionare si calcul a structurii podului tubular la
starile limita curenta (capacitate portanta, stabilitate, deformatie).
Capitolul 9.Metode de dimensionare si calcul a buloanelor de imbinare si
asamblare a componentelor structurii podului tubular.
Capitolul 10.Dimensionarea hidraulica.
Capitolul 11.Scheme de montaj si metodologii de executie a podurilor
tubulare, corelat cu executia umpluturilor.
1
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 1/138
Capitol 1. Generalitati.
2
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 2/138
1.1.5.O cerinta esentiala a acestei structuri este ca placile metalice sa fie foarte bine
prinse intre ele, asigurand etanseitatea si conlucrarea statica .
1.1.6.Un exemplu de astfel de structura des intalnita este reprezentata in Figura 1.
Figura 1. Sectiune printr-un podet din tabla ondulata.
1.3.1. Podetele realizate din tabla ondulata au diverse sectiuni ( cap. 4) cel mai des
intalnita este prezentata in fig. 2.
Cateva din notatiile importante sunt reprezentate in Figura 2 .
4
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 4/138
- Ondulaţiile mari, cu o adâncime de undă cuprinsă între 50 şi 60 mm. Ele acoper ă pra
toate formele descrise mai sus şi sunt folosite in special pentru tuburile eliptice cu
mare orizontală şi, în majoritatea cazurilor, pentru realizarea de lucr ări a căror deschid
depăşeşte 4,00 m ( fig. 3.c )
5
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 5/138
a) Ondulatii mici
c) Ondulaţii mari
Tipuri de imbinari
1.3.5.Asamblarea elementelor prefabricate de tuburi metalice se face prin îmbin ări
longitudinale şi/sau îmbinări circumferenţiale (sau transversale), care pentru
acelaşi tub, ar putea în principiu să aibă moduri de ansamblare diferite; în practică,
un tip de îmbinare longitudinală este asociat cu un tip de îmbinare
circumferenţială.
6
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 6/138
Imbinare longitudinală
Imbinare circumferentiala
7
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 7/138
Imbinare longitudinala
Imbinare circumferentiala
8
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 8/138
9
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 9/138
un inteval de timp destul de lung faţă de durata lor de serviciu (de exemplu
superioar ă la 10%). Apele moi sunt acelea a căror salinitate le face să fie considerate
ca potenţial potabile ([CI] 250 mg/l, [S04] <250 mg/l).
Se disting categoriile:
- lucr ări ordinare;
- lucr ări "de importanţă";
- lucrari speciale
10
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 10/138
2.1.3.2. Din prima categorie fac parte lucr ările de dimensiuni obişnuite (mici
lucr ări hidraulice), sau lucr ări de dimensiuni mai mari pentru care o eventual ă
reparaţie poate fi f ăcută în condiţii economice (exemplu: pentru pasaje agricole sau
hidraulice sub rambleuri de drumuri sau autostr ăzi pentru care a fost prev ăzută de
la început o supradimensionare de gabarit care să permită reparaţii ulterioare uşor
de f ăcut).
2.1.3.3.Lucr ările care nu prezintă una sau mai multe din caracteristicile de mai
sus, vor fi considerate "lucr ări de importanţă". (cazul lucr ărilor supuse unei
circulaţii rutiere interioare, precum şi a acelora care, prin caracterisitici, se
îndepărtează de domeniul concepţiei curente .
Capitolul 3. Durata de viaţă
3.1. Durata de viata a podurilor si podetelor realizate din tabla ondulata este de 40
de ani sau 80 de ani.
a) Podurile si podetele tubulare din tabla ondulata îndeplinesc cerin ţele pentru o
durată de viaţă de 40 de ani în cazul în care:
- au fost zincate la cald ;
- toleranţa la ruginire minim 2,0 mm (nivel mediu al apei < 0,5 m);
3.2. Compozitia chimica a apei privind continutul de sulfati, cloruri sau materii
organice, va fi determinata în conformitate cu prevederile STAS 3069-87, STAS
3.7.2. Pentru ca aceste lucr ări să fie bine adaptate destinaţiei lor, concepţia acestora
cere un studiu precis al condiţiilor legate de funcţionarea lor si anume:
- un studiu de gabarit în funcţie de categoria drumului sau de traficul din pasaj;
- un studiu estetic asupra extremităţilor lucr ării şi al păr ţii sale curente;
- un drenaj suficient;
- necesitatea unui drum adaptat la fiecare tip de circulaţie;
3.7.3. In cazul unor lucr ări de mari dimensiuni acestea se vor clasa în categoria
lucr ărilor de importantă ( exemplu: restabilirea drumurilor secundare).
13
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 13/138
Figura. 6.
14
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 14/138
Figura. 7
3.7.9. Trotuarele trebuie să aibă o lărgime minimă de 0,70 m şi un gabarit
suficient.
15
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 15/138
d)Elipsa verticala, uzual folosit cu un raport intre raza de la partea superioara sau
raza de la partea inferioara (Rt sau Rb) si raza laterala sau de colt (Rs) de
aproximativ 0,95. Modelul de calcul este aplicabil cand raportul 2H/D ≤1,2.
e)Tub arc (definita de 3 raze: raza superioara (Rt), raza inferioara (Rb) si raza de
colt (Rc)). Acest tip este reprezentat in Figura 10.C. Conditiile sunt ca Rt/Rc ≤5,5 si
Rb/Rc≤10.
f) Arce realizate din placi metalice curbe cu doua sau trei raze diferite: raza
superioara (Rt), raza laterala (Rs) si raza de colt (Rc). Pentru acest tip de pod, razele
ar trebuii alese astfel incat sa respecte Rt/Rs ≤4 si Rc/Rs≤4.
Podete cu sectiune casetata, unde relatia intre raze este Rt/Rs ≤12.
Figura 8.B Arc cu o singura raza numita raza superioara (R=Rt). Acest tip este
deobicei realizat cu fundatii longitudinale.
16
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 16/138
Figura 8. C Elipsa orizontala. Relatiile dintre raze trebuie sa respecte Rt/Rs ≤4 si
Rb/Rs≤4
Figura 8. D Elipsa verticala, cu un raport intre raza superioara (Rt) si raza laterala
sau de colt (Rs) de aproximativ 0,95. Aceasi conditie se aplica si la raportul Rb/Rs.
Modelul de calcul este aplicabil cand 2H/D≤1,2.
17
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 17/138
Figura 8. E Podet arc (definit prin trei raze: raza superioara (Rt), raza inferioara (Rb)
si raza de colt (Rc)). Acest tip este reprezentat si in Figura 10.F
Figura 8 F Arc alcatuit din placi metalice curbate cu trei raze diferite: raza
superioara (Rt), raza laterala (Rs) si raza de colt (Rc).
4.3. In situatia in care o sectiune nu se incadreaza in cele prezentate mai sus, aceasta
va trebuii sa fie analizata, proiectata si incercata.
18
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 18/138
a) Terminologie
Litere
a, a1, a2, a3 dimensiuni (m)2
b dimensiune (m)
c dimensiune (m)
dn dimensiunea particulelor reprezinta greutatea cernuta in
procente (n%) reprezentata printr-o curba
ds diametrul boltii
edx, dy dimensiunile
porozitate amprentei rotii (m)
e1 distanta de la margine pana in centru golului la marginea
placii de hotel (m)
f 1, f 2, f 3, f 4 functii folosite pentru simplificare
f index rezistenta otelului si boltilor (MPa). Indicii folositi in
conformitate cu BSK 99 sunt descrisi la fiecare capitol in
parte
h inaltimea podetului in profil
hcorr inaltimea de ondulare, cutare, referitoare la podetele din tabla
ondulata (mm). Pentru definitie a se vedea Anexa 1.
h b grosimea umpluturii de balast (m)
hc adancimea de acoperire (m) (= distanta minima dintre partea
superioara a tubului (tablei ondulate) si suprafata, cum ar fi
suprafata rutiera),
hc,red pentru calcul, valoarea redusa a grosimii de umplutura (m)
luand in considerare faptum ca coronamentul tubului se ridica
in timpul umplerii cu pamant
m modulul
m
nt lungimea
numar tangentei (m). Pentru definitie a se vedea Anexa 1
3
p presiunea dintre tub si pamant (kN/m2 )
pa presiunea de referinta (kN/m2)
ptraffic incarcarea echivalenta din trafic (incarcare liniara) (kN/m)
q incarcare distribuita din trafic (kN/m2)
r d factorul de reducere pentru factorul de amplificare dinamic
19
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 19/138
s distanta (m)
t grosimea tablei de metal (mm)
x,y coordonate
Majuscule
A aria sectiunii transversale
A incarcarea concentrata conform Bro 2004 (kN)
As aria boltii, a se vedea paragraful 5.2 (m2)
Cu coeficientul de uniformizare
D diametrul sau dechiderea (m) (dimensiunea se refera la distanta de
la centrul de greutate al sectiunii transversale. Deobicei
deschiderea libera este indicata in documentatia tehnica
H distanta pe vericala intre coronamentul tubului si nivelul in care
podetul are cea mai mare latime (deschidere) ( a se vedea Figura
1.3) (m)
Es tangenta modulului pamantului din umplutura (MPa)
P plastifiate (kN/m)
incarcare concentrata
solicitate axial)
R s raza laterala (m), vezi Figura 1.3
R t raza de la partea superioara, vezi Figura 1.3
RP gradul de compactare relativa (%) dupa cum a reiesit din
incarcarea standardizata Proctor, in caz ca acesta nu a fost
specificat
Sv parametru de calcul
Sar factorul de reducere pentru pentru incarcarile din suprasolicitare
datorata efectului de arcuire
W modulul geometric al sectiunii (mm3/mm)
Z modulul plastic al sectiunii (mm3/mm)
Litere grecesti
αc parametru de calcul conform BSK99
α unghiul de definire al sectiunii transversale
β exponent
sk valoare
in caracteristica
exploatare
u, uls ultima
22
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 22/138
b) Referinte
publice .
-*** -O.G nr 20/1994 privind punerea in
siguranta a fondului construit
existent.
-*** -H.G nr 925/1995 penru aproarea
regimului de verificare si
expermentare tehnica de calitate a
proiectelor ,a executiei lucrarilor si a
constructiilor.
-*** -O.G nr 43/1997 privind regimul
juridic al drumurilor cu modificarile
si completarile ulterioare.
-*** -H.G nr 273/1994 privind aprobarea
Regulamentului de receptie a
lucrarilor de constructii si instalatii
-*** aferente
-Ordinul acestora.
MLPAT nt 77/-96.
Indrumator privind aplicarea
prevederilor Regulamentului de
verificare si epertizare a proiectelor
,a executiei si a constructiilor.
-*** -STAS 3221-90.Poduri de
sosea.Convoaie tip si clase de
incarcare.
-*** -STAS 500/1-89. Oteluri de uz
general pentru constructii.Conditii de
calitate.
-*** -STAS 500/2-80 Oteluri de uz
genaral pentru constructii.Marci.
-*** -STAS 500/3-80 Oteluri de uz
general pentru constructii rezistente
la coroziunea atmosferica.Marci.
-*** -STAS 200-75 Incercarea
materialelor.Incercarea la tractiune.
-*** -STAS 6774-79. Incercarea
metalelor .Incercarea la incovoiere
prin soc dupa imbatranirea artificiala.
-*** -SR EN 10045-1:1993; SR
13170:1993. Incercarea
materialelor.Incercarea la incovoiere
prin soc la temperaturi scazute.
-*** -STAS 1242/1-89/ Teren de
25
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 25/138
fundare.Prescriptii de cercetare
geologico-tehnica si geotehnica a
terenului de fundare.
-*** -STAS 1242/2-83.Teren de fundare .
Cercetari si studii geologico-tehnice si
geotehnice specifice traseelor pentru
cai ferate si drumuri.
-*** -STAS 1242/3-87 Teren de
fundare.Cercetari prin sondaje
deschisee efectuate in pamanturi.
-*** -STAS 2745-90. Urmarirea tasarii
constructiilor prin metode
topografice.
Figura. 9.
1.- fundatie nou executata ; 2.- umplutura de pamant laterala; 3.- fundatia
rutiera; 4.- imbracamintea rutiera; 5.- terasamentul drumului.
6.1.2.Metoda de calcul si proiectare din acest normativ cere ca volumele de pamant
din jurul tubului 1, 2, 3 si 4 sa aiba proprietati cuantificabile si testate. Pentru aceste
26
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 26/138
volume de pamant, cat si pentru volumul de pamant 5, sunt si alte cerinte care nu
sunt direct legate de proiectarea podetului.
6.1.3. Pentru pamantul aflat in afara acestor zone, cum ar fi zona 5, pot fi folosite si
alte materiale de umplutura, care sa respecte conditiile tehnice prevazute de STAS
2914 – 84 „ Lucrari de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice de calitate.
6.1.4. Umpluturile de pamant trebuie sa indeplineasca, in principal urmatoarele
conditii :
• sa aiba o capacitate portanta corespunzatoare pentru a rezista si incarcarilor
din trafic;
• sa nu creasca gradul de risc pentru deteriorarea caii rutiere de deasupra in
urma actiunii inghet - dezghetului.
6.1.5.. Cerintele referitoare la dimensiuni ce trebuiesc respectate sunt:
- Volumul de pamant pentru zona 1:
a1>0,2m, a2 > 0,3m.( Figura. 9).
Proprietatile pamantului sa fie aceleasi si pentru zona 2. Ar putea fi necesara
marirea dimensiunilor a1 si a2 cand este luata in considerare protectia impotriva
inghetului etc.
- Volumul de pamant pentru zona 2:
a3=min(D/2; 3,0m), a4 ≥0,5 m.
Capacitatea portanta si caracteristicile de deformare ale terenului sunt definite si
masurate la distante mai mari de 0,5 m de tub. Pentru acest material densitatea
este ρ1 kN/m3. Celelalte caracteristici geotehnice pot fi gasite in Anexa 2.
- Volumul de pamant pentru zona 3.
Este necesar sa fie cunoscuta densitatea acestui material si se pot defini cerinte
speciale pentru aceasta zona daca este supratraversata de o cale de comunicatie.
- Volumul de pamant pentru zona 4.
Daca hc ≤ 1,00 m, un strat de baza de minim 0,3 m de material este necesar
pentru drum. Pentru calcule, densitatea materialului,” ρcv” pe inaltimea hc, este
valoarea medie a densitatii materialelor din zonele 1, 3 si 4.
27
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 27/138
bune.
6.7. In cazul utilizarii, unui material sensibil la ap ă, în rambleul tuburilor, trebuie să
se poată :
- aprecia modulul acestuia în starea (con ţinut în apă şi densitate) în care se
va gasi dupa executia lucrarii;
28
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 28/138
6.8. Dimensiunile maxime ale granulelor sa fie < 100 mm pentru a nu risca s ă se
creeze vârfuri (capete de pisică) ce ar putea avaria tubul.
B3 5%ş< 80 m:
i 12% Pietrişuri 50 - 100 MPa
% > 2mm: >
30%
Pietri uri Valorile de modul cele
D2 D: < 50 mm aluvionare 50-300 MPa ridicate corespund
%<80 m:<5% sau rocilor concasate
concasate
D: cuprins între Unele din aceste
D 50
%<80
i 250 mm
<5% aluvionare
Roci 80-300 MPa necesită o
sau Modulele cele mai
concasate mari corespund
rocilor
Granularitatea acestei
cretă densă crete după extrac ie
CRa d> 1,7 g/cm3 Cretă 150-200 Mpa adesea o sf ărâmare
30
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 30/138
fragmentare
suplimentar ă
D:<50mm
% < 80 m
între
5 şi 12% Pietrişu
%> 2 mm: > ri
B4m 30% argiloas 30-100 Mpa Idem
ES<25 e
(1) (IW
p):
: intre: indice de plasticitate
(2) W%: conţinut în apă naturală
(3) WOPN: conţinut în apă proctor normal
Ordin de
Clas
marime a
a de
Caracteristici de modulului
sol Exemple Observatii
identificare de
R.T.
considerat
R. (1)
Valorile cele mai
mici ale
D: < 50 mm
modulelor
%<80 m între
corespund cu
12 şi 35% Nisipuri si 30-100
B5m valorile maxime
I p < 10 pietrisuri Mpa
admise pentru
W% între:
continutul in apa
W0PN-2 şi W0PN+l
la punerea in
functiune
Valorile cele mai
mici ale
modulelor
D: < 50 mm corespund cu
Nisipuri si 30-100
B6m %<80 m între valorile maxime
pietrisuri argiloase Mpa
12 şi 35% admise pentru
I p > 10 continutul in apa
W% între: la punerea in
W -2 şi W +2 functiune
0PN 0PN
Idem
Argile silicioase W0PN considerat
D: < 50 mm
Argile cu piatra pentru aceasta
%<80 m între
poroasa 20 – 100 clasa de materiale
C1m 10 şi 20%
Grohotisuri Mpa este cea
W% între:
MarneRoci alterate determinata pe
W0PN-2 şi W0PN+4
Aluviuni grosiere fractiunea 0/20
mm
32
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 32/138
Granulozitatea
acestor materiale
poate necesita o
sfaramare de 100
mm.
Starea de
umiditate a acestei
clase de soluri nu
poate fi apreciata
decat vizual ca
D: < 250 mm urmare a
%<80 m dificultatilor
între 5 şi 10 - 20% practice de a
W%: 50 - 150 efectua incercari
C m Astfel ca
2 Idem Mpa pe soluri atat de
materialul sa fie grosiere
intr-o stare de Granulozitatea
umiditate medie acestor materiale
va necesita
aproape
intotdeauna o
sfaramare la 100
mm.
Granulozitatea
acestor materiale
obtinute dupa o
Materiale extractie poate
evolutive cu necesita o
structura grosiera sfaramare sau o
fragila, fara sau cu fragmentare
Materiale cu gresie
putina argila. suplimentara.
Conglomerate 50 - 200
E2 Evolutia lor Compactarea va
Roci Puzzolanice Mpa
conduce la un trebui ralizata
pamant putin sau Sisturi arse foarte ingrijit
deloc sensibil la pentru a obtine
apa de tip B1 - B4 siguranta ca
sau D. evolutia va fi
terminata inainte
de punerea in
functiune
33
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 33/138
34
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 34/138
- raza de curbur ă;
- diametrul de găurire al orificiilor pentru buloane şi poziţia acestora.în raport
cu vârful unei unde.
6.2.1.4. Caracteristicile mecanice ale tablelor sunt definite conform normelor si
anume:
- rezistenţa la tracţiune R m;
- limita de elasticitate R e ;
- alungirea la rupere A ;
- R e / R m = 0,74.
Conditiile tehnice generale si caracteristicile fizico-mecanice ale otelului vor
D ≤ 3; a ≥ 1 m
3 < D ≤ 9; a = D/3
9 < D; a ≥ 3
36
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 36/138
Figura 10. Distanta dintre podetele dispuse paralel trebuie sa fie suficient de mare
pentru a putea permite compactarea pamantului si astfel terenul dintre
aceastea sa aiba proprietatile necesare.
6.3.3. Pentru podete de tip B, F sau G, vezi Figura 8, o distanta de cel putin 0,6 m
poate fi acceptata, daca fundatiile au capacitatea portanta necesara, de exemplu a ≥
0,6 m, dupa cum se vede in Figura 11.
Figura 11. Pentru podete dispuse paralel de tip B, F sau G, ( Figura 8), zona de
delimitarea a ≥ 0,6 m poate fi acceptata, dar distanta trebuie sa fie
suficienta pentru a putea permite compactarea. In aceasta figura distanta a
reprezinta cea mai mica distanta dintre profile.
ELEMENTE DE PROIECTARE
7.1. Principiul de calcul din acest normativ are la baza conlucrarea dintre tubul
metalic si materialul structural de umplutura. La proiectarea unui podet, se
presupune ca acesta are o sectiune uniforma in directia longitudinala a tubului.
37
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 37/138
7.2. In modelul de calcul se poate considera o fasie de un metru din toata lungimea
podetului supusa incarcarii cu fortele ce actioneaza perpendicular pe axa tubului.
Daca podetul isi schimba sectiunea, atunci fiecare zona trebuie verificata. Acest
lucru se aplica si daca grosimea materialului de umplutura variaza in lungul
podetului.
7.3. La incarcarile din trafic, partea superioara a sectiunii podetului poate fi
considerata separat. Acest „arc superior” are suporturi elastice ale caror
caracteristici sunt definite de aportul umpluturii ce inconjoara structura pentru a
prelua incarcarile. Arcul este de asemenea rezemat elastic datorita masei de pamant
ce se afla deasupra acestuia.
7.6. Zona din suprastructura drumului, care este permanenta va fi inclusa (in h c -
zona de umplutura de deasupra podetului) in modelul de calcul ( exemplu: daca
trebuie inlocuita suprastructura drumului trebuie verificat daca grosimea redusa de
umplutura poate prelua incarcarile temporare care ar putea aparea in timpul
lucrarilor).
NOTA: In acest normativ, valorile pentru momente si forte nu tin cont de masurile
speciale ce pot apare in timpul realizarii umpluturii. Daca astfel de masuri sunt
adoptate, trebuie sa ia in considerare conditiile modificate.
38
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 38/138
7.7. Solicitarile podetului apar din diferite tipuri de incarcari mobile sau incarcari
din trafic ( exemplu: incarcarile din trafic, conform STAS 3221-86 sau echivalentul
acestora).
• In zona 2, densitatea este data de ρ1. Daca sunt folosite materiale diferite, se
va folosi densitatea medie cantarita si modulul terenului.
• In zona cu o grosime egala cu (hc+H/2), densitatea este data de ρ2. Daca sunt
folosite materiale diferite, se vor considera densitatea medie si modulul
terenului.
7.9. In cazul folosirii altor materiale pentru umplutura, se va realiza o analiza
speciala pentru determinarea caracteristicilor acestuia si a parametrului de rigiditate,
λ f , , conform principiilor prezentate in Anexa 2.
39
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 39/138
7.13. Pentru grosimi mai mari ale umpluturii de material, influenta incarcarilor din
trafic este mica si astfel factorul de reducere va fi si acesta mic.
Coeficientul de reducere, rd
In Anexa 1 tabelele B1.2- B1.5 sunt prezentate aria, modulul sectiunii si momentul
de inertie a unor sectiuni din tabla ondulata utilizate frecvent.
Influenta incarcarilor
7.14. Pentru estimarea eforturilor in sectiuni, care apar datorita terenului (atat in
timpul realizarii umpluturii, cat si din incarcarile permanente) si a incarcarilor
mobile din trafic se poate folosi metoda elementelor finite.
7.16. Forta normala produsa de teren (incarcarea permanenta) este determinata astfel
7.18. Ecuatia
diferiti pentrueste reprezentata
cazul in care ρ = grafic
ρ1 = ρin Figura 13 cu doua combinatii de parametrii
cv si coeficientul Sat = 1,0.
41
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 41/138
Figura 13.Relatia dintre forta normala datorata incarcarii permanente din umplutura
cu pamant din jurul si deasupra tubului, raportul dintre acoperire si
adancime hc/D si cel dintre sageata si deschidere H/D pentru situatia in
care densitatea materialului este aceeasi si deasupra si sub nivelul
coronamentului.
Figura 14. Relatia dintre forta normala datorata incarcarii permanente din umplutura
de pamant din jurul si de deasupra tubului, raportul dintre grosimea
stratului de acoperire si adancime hc/D si raportul dintre sageata si
deschidere H/D pentru cazul in care densitatea pamantului, ρ, este
aceeasi atat deasupra cat si sub coronament.
7.19. Coeficientul Sat include si efectul de boltire al terenului de deasupra podetului
care apare odata cu grosimi mari ale acestui strat. Daca podetul este amplasat intr-o
zona de debleu in teren natural sau stanca, acest efect ar putea fi calculat astfel:
Unde:
φcv,d - unghiul de frecare interna al materialului cu care se acopera podetul ultilizat
in proiectare,
tan ϕ cv,k
tan ϕ cv,d =
γ n γ m
42
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 42/138
Valoarea coeficientului de boltire Sat este exemplificata in Figura 15.
Figura 15. Coeficientul de boltire, Sat, in functie de raportul relativ dintre grosimea
stratului de acoperire si adancime pentru diferite unghiuri de frecare
interna ale materialului de deasupra tubului.
Tabelul 4 contine valorile Sv, pentru diferite tipuri de terenuri Υ n = 1,1.
Materialul din φcv,k φcv,d tanφcv,d Sv
stratul ce
acopera tubul
Piatra sparta 45 35 ˚ 0,70 0,24 ˚
Stratul de
40 30 0,59 0,23
baza
˚ ˚
Sub stratul de
43 33 0,65 0,24
baza
˚ ˚
baza
Sub stratul de
43 31 0,60 0,23
baza ˚ ˚
Incarcari distribuite
7.22. Metoda este bazata pe conceptul prin care traficul actual este echivalat, cu
ajutorul distrubutiei eforturilor intr-un solid semi infinit conform lui Boussinesq, cu
o incarcare liniara care va produce acelasi efort vertical la nivelul coronamentului
tubului.
Relatia pentru efortul vertical la o anumita adancime z (sub incarcare) cauzat de
incarcarea liniara p aplicata unui solid semi infinit, Boussinesq a obtinut:
44
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 44/138
7.23. In absenta unei metode mai exacte, ecuatiile mentionate sunt folosite pentru a
determina efortul vertical in punctul respectiv (conform lui Bussinesq ) si incarcarea
liniara echivalenta la punctul unde se banuieste ca se va obtine cel mai mare efort
vertical, se obtine cu relatia:
7.24. In Anexa 4 sunt prezentate exemple de calcul pentru incarcari tipice din trafic .
Fortele din peretii tubului sunt calculate astfel.
Daca: hc,red / D ≤ 0,25 ; Nt = ptraffic + (D/2)q
Figura 16. Relatia dintre efortul normal si incarcarea liniara echivalenta p din trafic
in functie de raportul dintre grosimea stratului de acoperire si adancime
hcred/D cand q = 0.
45
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 45/138
Unde :
Esd - este modulul tangent de proiectare pentru teren ;
(EI)s - este rigiditatea la incovoiere a tubului.
7.26. Modulul tangent al terenului depinde de distributia predominanta a
eforturilor din teren. Metoda de calcul a modului tangent este data de Anexa 2.
7.27.La proiectarea unui podet, folosind diferite materiale pentru umplutura de
intaltimea (hc+H/2), se ia in calcul valorea lui λ f .
7.28. In modelul simplificat, este necesar doar gradul de compactare. Acesta poate
fi determinat fie prin incercarea standard Proctor, metoda RPstd sau metoda
modificata, metoda RPmod.
7.29. Relatia dintre incercarea Proctor standard si Proctor modificata pentru
frecarea materialului este: RPstd = RPmod + 5%.Conditiile pentru gradul de
compactare sunt prezentate in Anexa 2.
46
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 46/138
47
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 47/138
Figura 18. Cand grosimea stratului de umplutura de deasupra podetului este mare,
momentul de la nivelul coronamentului schimba semnul si astfel
valoarea va fi pozitiva.
Incarcari din umplutura de pamant
7.33. Materiale diferite trebuie luate in considerare separat cand este determinata
valoarea de proiectare a momentului de incovoiere datorat incarcarii din pamant.
48
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 48/138
Coeficientii raman aceasi pentru orice tip de material daca acesta este folosit sub sau
peste nivelul coronamentului.
daca
daca
7.34. Momentul rezultat din trafic (a se vedea Figura 21), din incarcarea liniara
echivalenta ptraffic si o incarcare uniform distribuita q este dat de ecuatiile:
50
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 50/138
In cazut in care se folosesc profile pentru care R t / R s ≥ 1, momentul in placile
laterale este calculat ca fiind 1/3 din momentul calculat conform relatiei mentionate.
51
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 51/138
Figura 23 Parametrii f 4’ si f 4” folositi in calculul momentului datorat incarcarilor
din trafic
52
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 52/138
Figura 25 Parametru f 4IV folosit pentru a calcula momentul datorat incarcarii din
trafic functie de raportul R t /R s.
Diagrame de momente pentru podetele cu sectiune variabila.
7.36. Dimensiunile
conform principiilornecesare
indicate pentru aceste
in Figura placischematizeaza
27 care de rigidizare vor fi calculate
diagramele de
moment atat pentru incarcarile datorate presiunii pamantului cat si pentru
incarcarile din trafic.
53
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 53/138
placa de ranforsare. Aceste calcule pot determina daca sunt necesare si ranforsari
viitoare.
Calculul momentelor incovoietoare
*
Aceasta sectiune este valabila numai pentru podetele cu doua raze de curbura.
7.44.La Starea Limita Ultima, momentul de calcul este determinat conform:
55
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 55/138
56
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 56/138
8.1.2.1.Efortul unitar maxim din peretele tubului este calculat folosind ecuatia lui
Navier astfel:
depasita
A si W seinregasesc
peretii tubului din1zona
in Anexa superioara
pentru in conditiile
majoritatea dedin
sectiunilor exploatare. Valorile
tabla ondulata.
8.1.3. Verificarea aparitiei articulatiei plastice in partea superioara a
tubului.
8.1.3.1. La starea limita ultima, cand sectiunea este incarcata la maxim se face o
verificare conform ecuatiei
conform Anexei 5.
Iar:
Unde valorile pentru Z si W sunt date in Anexa 1. Toti parametrii se vor introduce
cu valorile lor pozitive.
8.1.3.5. Aria si valorile momentului capabil sunt calculate folosind parametrii
sectiunii transversale pentru partea superioara a tubului pentru podete ce au
capacitate si rigiditate constanta. Cand se verifica zona de colt, se vor folosi
valorile relevante ale parametrilor ce caracterizeaza aceasta sectiune.
8.1.3.6. Pentru tuburile ondulate elicoidal, la rece, care se obtin profile cu sageata
redusa , poate fi folosita in situatia in care N u si Mu sunt impartite cu 1,15.
Nu este necesar un calcul special daca au fost realizate verificarile de la punctele c)
si d) descrise anterior.
58
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 58/138
Incarcarile din trafic pot produce aparitia unei suprafete de cedare a terenului
incepand de la nivelul partii carosabile. Pentru ca frecarea dintre teren si tub nu este
asa de mare ca cea dintre particulele terenului, este posibil ca aceasta suprafata de
cedare sa fie tangenta la conturul podetului. In principiu poate fi utilizata regula
capacitatii portante, dar cu o reducere a ungiului efectiv de frecare interna. Pentru
analiza aparitiei acestei suprafete de cedare se va tine cont de raportul geotehnic
realizat pentru drum.
8.1.8.Verificarea betonului sau a placilor metalice din alcatuirea fundatiilor
(numai pentru podete boltite sau casetate)
NEd, My,Ed valori de calcul ale fortei axiale si momentului incovoietor, Nd,u, Md,u.
In anumite cazuri momentul capabil se reduce conform ecuatiei B1.h.
Notatiile folosite in acest capitol nu se regasesc in acest normativ ele sunt preluate
din Eurocode.
Xy - factor de reducere pentru flambajul din forfecare, vezi 6.3.1 din EN 1993-1-1
K yy - factorul de interactiune conform Tabelului A.1 si A.2 din Anexa A a
normativului EN 1993-1-1.
Unde Cmy = Cmy,0 reprezinta factorul de corectie pentru diagrama de momente de-a
lungul boltii conform tabelelor A.1 si A.2 din EN 1993-1-1. Pentru a simplifica C my
poate fi considerat a fi 1,0>
Pentru sectiuni transversale clasa 1 si 2 factorul de corectie Cyy este adaugat. Cum
λ 0 = 0 si λ Z = 0 , expresia pentru Cyy din tabelul A.1 poate fi simplificata astfel:
Iar,
60
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 60/138
W pl , y
Unde w y = ≤ 1,5 - este coeficientul ce face legatura dintre modulul geometric
W el , y
plastic si elastic.
Factorul de reducere X y se bazeaza pe curba de flambaj conform EN1993-1-1
61
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 61/138
In cele mai multe cazuri e 1/d este mai mare de 3 si atunci ecuatia este simplificata
9.3.Intindere
Distanta dintre doua randuri de buloane paralele pentru a obtine o capacitate pentru
momentul incovoietor (cand numarul de buloane „n”, este cunoscut) intr-un rost, se
obtine folosind ecuatia .
Unde:
62
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 62/138
9.5. Verificarea la oboseala
Figura 29 Cand rosturile de imbinare sunt pozitionate la o adancime mai mare decat
cea a coronamentului, momentul de proiectare datorat fenomenului de
oboseala poate fi redus.
9.6.1. Fixarile prin buloane se proiecteaza astfel incat fortele normale si momentele
incovoietoare sa poata fi transmise prin acestea. Datele de intrare referitoare la
capacitatea acestor buloane sunt alese dupa incercarea unor fixari realizate cu
buloane speciale pentru aceste tipuri de structuri.
9.6.2. Verificarea la forfecare se face in situatia in care pentru fixari sunt prevazuti
cel putin doua buloane pentru fiecare concavitate/convexitatea si ca pozitia acestora
este aleasa pentru a putea transmite momente incovoietoare.
9.6.3. Capacitatea portanta a acestora poate fi calculata folosind Tabelul 3.4 din EN
1993-1-8, dupa introducerea datelor relevante pentru materialul si dimensiunile
buloanelor.
63
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 63/138
9.6.6. La starea limita ultima, cazul in care exista si intindere si forfecare trebuie
verificat conform formulei
- studii geotehnice;
- date referitoare la comportarea in timp a podurilor existente din zona, morfologia
albiei, etc
10.3. Debitele de calcul vor fi determinate de catre I.N.M.H., iar pe baza
65
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 65/138
ind. PD 95-2002
10.7. Viteza medie a apei si debitul scurs se determina cu relatia :
V = C .√ R . i
Q = v . A = A.C . √ R . i
Unde:
I – panta hidraulica a apei( egala cu panta suprafetei libere);
Scurgerea apei
10.10.2. La alegerea dimensiunii, a deschiderii teoretice şi a protecţiei la coroziune
se va tine seama si de prezenta ghetii.
Construcţia poate fi astfel efectuată încât debitul cursului apei să fie afectat cât mai
puţin posibil.
10.10.3.In cazul unui debit normal se va ţine cont de viteza apei si de l ăţimea
cursului acesteia.
Traseul in plan
67
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 67/138
Figura 30
10.13. In ceea ce priveşte traseul tubului însuşi, se va adopta traseul cel mai direct,
f ăr ă cotituri.
68
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 68/138
Stabilirea traseului
10.14.Delimitarea zonei în care va fi instalat tubul se executa în moduri
Figura. 31
69
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 69/138
Profilul in lung
a)Panta patului :
70
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 70/138
Figura 32
71
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 71/138
10.26 Extremităţile drepte, în relief, sunt de evitat deoarece ele sunt expuse la
un fenomen de plutire şi de ridicare, datorat diferenţei de presiune ce se manifestă
în general de o parte şi de alta a peretelui tubului. Aceasta poate fi suficient de
mare pentru a compensa greutatea proprie a tablei ( Fig.32).
10.27. Extremităţile tăiate care urmeaza panta taluzului, poate provocâ o
deformare a extremităţii radierului, în aceste cazuri, fie c ă extremitatea este tăiată
sau nu; se recomandă lestarea acesteia prin ancorare solid ă într-o lucrare din
beton sau din beton armat.
10.28.Ancorarea va putea fi realizată prin cârlige filetate înşurubate în tablă şi
încastrate în beton.
10.29. In cazul utilizarii mai multor tuburi, pentru evitarea loviturilor şi
acumulării de corpuri plutitoare la cap ătul amonte şi pentru limitarea acţiunii
fenomenelor de turbulentă, se vor prevedea pinteni înaintaţi între tuburi,
constituiţi de exemplu din beton armat, beton macrocelular sau anrocamente.
72
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 72/138
73
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 73/138
11.4.10. Instalarea corectå a unui tub metalic trece prin urmåtoarele etape:
a) - Stabilirea traseului
b) - Realizarea terasamentului si a patului de fundare
c) - Tasarea sub încårcare
d) - Descårcarea si punerea în ordine a elementelor
e) - Montarea structurii
f) - Protejarea extremitåtilor
g) - Rambleerea
h) - Compactarea
75
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 75/138
11.6.7.Un tub metalic se poate sprijini direct pe terenul virgin pe patul şanţului
atunci când acesta este omogen, puţin sensibil la apă şi când prezintă calităţi
suficiente.
76
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 76/138
14.6.9. Când aceste neomogenităţi sunt prea numeroase, sau când terenul
virgin este prea sensibil la ap ă, puţin consistent sau stâncos, este indispensabil
să se prevadă punerea în lucru a unui strat de p ământ granular de bună calitate,
constituind o fundaţie artificială, între patul şanţului şi partea inferioar ă a
tubului.
11.6.10. In cazul prezentei unor p ământuri moi şi pu ţin consistente este posibil
să se prevadă tratarea pământului existent în vederea îmbunătăţirii calităţilor
sale geotehnice (compactare dinamică, preîncărcare, execuţia de coloane
balastate,...),
78
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 78/138
Figura 33
11.8.Controlul lucrarii
80
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 80/138
11.10.4. Golurile råmase între patul de fundare si tub, trebuie umplute corect, pe
måsura montajului, cu acelasi material ca cel folosit pentru constituirea
fundatiei. Inainte de a se permite montarea tubului, se vor controla dimensiunile
geometrice, profilul în lung (pantå, eventualå contrasågeatå,..) si profilul
transversal (formå de copaie în special) si conformitatea cu proiectul tehnic
lucrarii.
11.10.5.Fundatia de sub tub va fi profilatå transversal în formå de boltå
semicilindricå (concavå) cu aceleasi conditii de compactare a materialelor sub
baza tubului, în asa fel încât sa nu existe nici un gol si nici o zonå de calitate
inferioarå celei prevåzute .
11.11.Montarea structurii
Figura. 34
Figura. 35
11.11.3. Tuburile metalice cu ondulatii T100 - T150 -T200 ( tabelul nr. 7 ) pot fi
livrate cu sectiune circularå, elipticå, tesitå sau turtitå, policentricå si în arc de
cerc. Datoritå decalajului dat al elementului de tablå, montajul tuburilor cu
sectiune circularå este diferit de cel al tuburilor cu sectiune turtitå si
policentricå. Acest decalaj se sprijinå pe unul sau mai multe intervale, în sensul
circumferintei pentru sectiunile circulare si eliptice. Pentru sectiunile turtite si
policentrice, folosind plåci de capåt corespunzåtoare unghiurilor, se obtine un
decalaj în sens longitudinal.
11.11.4. Asamblarea elementelor de tablå ce formeazå structura este asiguratå
prin buloane de mare rezistentå, de claså nu mai micå de 8,8 (vezi tabelul nr 6).
Lungimea buloanelor variazå în func¡ie de grosimea tablei, cele scurte folosesc
la asamblarea a douå elemente ( fig. 36 ), iar cele mai lungi la asamblarea a trei
82
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 82/138
Tabelul nr. 7
Ondulatie Bulon Clasa Moment de
tip strangereN.m
minim maxim
T70 M12 8.8. 45 75
T100 M14 8.8 70 110
MP150 M20
M20 8.8
10.9 220
300 350
470
MP200 M20 8.8 220 350
M20 10.9 300 470
Fig.36
83
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 83/138
a) Pentru tuburile de tip cu buloane, montajul trebuie început din partea din aval
a tubului. Datoritå dispunerii în påmânt a primelor douå elemente inferioare,
elementul din amonte va fi amplasat in elementul din aval ( podete hidraulice).
Dupå ce s-au dispus elementele de bazå, acoperirea se pune cu un decalaj de
sase ondule pentru a evita suprapunerea elementelor si de a conferi uniformitate
si rezistentå structurii.
Aceastå operatie trebuie executatå pe toatå lungimea tubului, terminând
montajul cu elementele de capåt de sase si opt ondule (Fig. 38) si strângând
buloanele pânå la obtinerea unui cuplu de strângere corect .
Figura 37
Figura 38
84
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 84/138
b) Tuburile de tip „imbucate „ sunt constituite din douå elemente, un element de
bazå si un element de acoperire. In cazul sectiunii circulare, elementele de bazå
si de acoperire sunt identice; în cazul sectiunii tesite (turtite), elementul de bazå
are o formå turtitå. La montaj, este necesar ca decupårile în unghi de pe muchia
longitudinalå a fiecårui element så fie totdeauna pozitionate în amonte.
11.11.7. Pentru montajul în aval se dispun cele douå elemente de bazå:
a) elementul din amonte este suprapus peste un ondul al elementului din aval;
b) se procedeazå apoi la pozitionarea elementului superior de acoperire, având
grijå ca gåurile de îmbinare så coincidå si så fie decalate cu sapte ondule în
raport cu elementul de bazå;
Figura 39
Aceastå operatie se deruleazå în patru faze si anume:
a) - Pregåtirea fundatiilor continue (prima turnare). Partea superioarå a
fundatiilor trebuie prevåzutå cu o cavitate pentru fixarea agrafei de ancorare a
canalului de bazå (livrat cu materialul).
85
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 85/138
este cea mai bunå finisare a lucrårii, care permite mentinerea sectiunii si
împiedicarea eventualelor infiltratii de apå.
11.12.2. Peretii pot fi evitati când tubul este tåiat la extremitåti cu o înclinare
egalå cu cea a taluzului. Tåierile oblice sunt solutia tehnica corespunzatoare
pentru terminatia tubului,( fig. 40 ) dar va fi necesar så se ranforseze
extremitatea printr-un coronament sau un pereu.
11.12.3. In cazul tuburilor instalate pe cursuri de apå, taluzele se protejeaza
pentru a evita infiltrarea apei si îndepårtarea materialului de sprijin.
Figura 40
86
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 86/138
11.12.4. Se vor utiliza peree sau ziduri de capåt care se vor adapta foarte bine
oricårui tip de structurå.
87
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 87/138
måsura aprovizionårii lor si dupå punerea lor în opera sunt tratate in capitolele
anterioare .
12.3. Calitatea materialului cu care se lucreazå, compactarea si respectarea
instructiunilor de montaj vor permite obtinerea unor lucrari de calitate si a unei
durabilitati corespunzatoare.
12.4. Materialul folosit pentru acoperirea structurii este constituit din materiale
din grupele A1 - A3 - A2,4 -A2,5 lipsite de impuritåti organice si anorganice
conform prevederilor din tabelele nr 1 si 2 si compactate la 90 - 95%, dispuse
alternativ de o parte si de alta a structurii în straturi orizontale în grosime
maximå de 0,20 - 0,30 m.
12.5. In cursul fazei de rambleere, arcele au tendinta de a se deplasa lateral sau
de a se ridica (bolti). Pentru a evita acest fenomen, este suficient så se acopere
88
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 88/138
arcul cu straturi succesive, fåcând în asa fel, încât fiecare strat så urmåreascå
bine curbura arcului.( Figura 41.)
Figura 41
TĂIERILE LA EXTREMITĂŢI
a) Extremităţile drepte.
89
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 89/138
12.9. In cazul tuburilor circulare sau eliptice tăierea oblica trebuie să aibă o
înălţime cel puţin egală cu a cincea parte din s ăgeata tubului. In cazul tuburilor
arc şi a pasajelor, este o practică de a începe tăierea la joncţiunea dintre vârful
tubului şi plăcile de colţ.
12.10. Când nu sunt prev ăzute întăriri definitive acest tip de tăiere poate fi
completat prin realizarea unei tăieturi drepte par ţial, în partea de sus a tubului
Această dispunere contribuie la rigidizarea destul de eficientă a extremităţii
unui tub tăiat oblic.
90
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 90/138
91
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 91/138
92
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 92/138
13.4. Apa este cauza coroziunii metalelor, dar localizarea şi viteza acestei
coroziuni depinde de diferiţi factori si anume :
b)Viteza de scurgere.
Când apa este în mişcare în tuburi, acestea se pot deteriora prin acţiunea
mecanică de erodare datorită nisipurilor şi altor solide, dar şi prin variaţia
(gradientul) conţinutului în gaz dizolvat în apă.
c) Temperatura
93
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 93/138
Tabelul nr. 8
FACTORI DATORA I
STADIUL METALULUI SOLULUI PARAMETRUL
COROZIUNII INFLUENŢAT
94
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 94/138
- rezistivitatea ;
- pH-ul ;
- conţinutul în săruri solubile.
13.7. Coroziunea cu intensitate redusa se obtine, alegând un material pentru
95
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 95/138
Materii organice
Activitatea biologica
96
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 96/138
Abraziune
97
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 97/138
13.24. Acoperirea prin galvanizare este ob ţinută prin cufundarea tablei pusă în
formă definitivă într-o baie de zinc topit.
13.26. Masa medie de zinc depusă trebuie să fie de cel puţin 725 gr/m2 pe
ambele feţe, masa în fiecare punct trebuind s ă depăşească 640 gr/m2 .
a) Masa de zinc
13.28. Masa de zinc se controleaza prin dizolvare chimică, prin decuparea din
tablele furnizate a trei epruvete sau mai multe grupe de trei epruvete, cu o
secţiune unitar ă de cel puţin 30 cm2 .
98
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 98/138
b)Aderenţa
13.33. In cazul in care umplutura structurala din rambleu este constituit din
teren agresiv faţă de acoperirea cu zinc sau dacă mediul interior al tubului este
tot agresiv faţă de zinc, se procedeaza la o protec ţie complementar ă prin
vopsire a oţelului galvanizat.
Conditii de folosire
13.37.Se folosesc în mod curent produse negre aplicate în unul sau două straturi
si anume:
99
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 99/138
100
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 100/138
13.46. Produsele (în special gudron-epoxi) pot fi alese dintre cele agreate de
Comisia de Agrement a vopselelor pentru protec ţia lucr ărilor metalice.
Produsele definite inclusiv, condiţiile de folosire sunt specificate în fi şa
tehnica de agrement corespunzătoare.
Controale, receptie
101
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 101/138
Se pot folosi:
102
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 102/138
Permanente
Conţinut în S02în Provizorii Vizitabile Nevizitabile
aer (medie anuală)
S0 < 0 1 m /m3 0* 0.25 0.50
3
S02 0,1 mg/m 0 0.50 0.75
• Singurul caz în care tablele pot s ă nu fie galvanizate.
103
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 103/138
Protectii suplimentare
13.54.In cazul apelor acide (sau bazice) o protecţie a oţelului galvanizat este
absolut necesara pentru a împiedica o degradare a zincului. Aceast ă protecţie
se va aplica pe ambele fe ţe ale tablelor.
104
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 104/138
TABELUL - 12. Protecţia contra coroziunii prin apă al cărui pH este cuprins
între 4,5 şi 12.
Caracteristicile apei Tipul lucr ării
- - -
[a ] = [a ] + [SO4 + [S
Viteză pH Provizorie Permanentă
]
V < 2 .5 m / s 4 5 la 5 5 A B
5,5 la 9 a" < 400 mg /1 A A
a" > 400 m / 1 A B
9 C C
V> 2 . 5 m / s 4,5 la 5,5 B B
a" < 400 mg /1 A B
5,5 la 9
a' > 400 mg /1 B B
9 C C
105
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 105/138
Zonă climatică 1 2 3 4 5
Clasă de protecţie
la îngheţ 2-3 în 0,9 1,3 1,5 1,6 1,7
substrat
Clasă de protecţie
la îngheţ 4- în 1,1 1,5 1,8 1,9 2,0
substrat
13.58. Fundaţia pentru conducte trebuie să fie astfel realizată încât distanţa
dintre solul cu risc de îngheţ şi aerul din conductă să fie cel puţin egală cu
dimensiunea d. Astfel fundaţia pentru conducte va fi de grosime totală în
interiorul lăţimii conductei.
13.59. În cazul unui podet cu deschidere teoretică mai mică de 5,0 m se va face
o fundaţie izolantă cu rezistenţă la pierderile de căldur ă.
Suprafaţa inferioar ă a nivelului apei ≥ D/2 ≥ d ≥ 0,15 m ≥ 0,1 m Fundaţie
izolantă sub izolarea D Limita solului cu risc de îngheţ
Zonă climatică 1 2 3 4 5
Clasă de protecţie la
- 0,45 0,90 1,35 1,80
îngheţ 2-3 în substrat
106
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 106/138
Clasă de protecţie la
0,45 0,90 1,35 1,80 2,25
îngheţ 4 în substrat
13.61. În cazul unui pod tubular cu deschidere teoretică mai mică de 5,0 m se
acceptă faptul că grosimea unei fundaţii izolante şi rezistenţa la pierderile de
căldur ă a izolaţiei unei fundaţii izolante se reduc pân ă la jumătate din valorile
din tabelul 12 şi respectiv 13 atunci când în ălţimea umpluturii depăşeşte 2,0 m.
din piatra”, astfel ca, administratorii drumurilor si/sau proprietarii sunt obligati sa le
mentina in stare de viabilitate, in scopul exploatarii rationale si in conditii de
siguranta.
14.2. Testarea si verificarea comportarii in situ se face conform prevederilor „
Normativului privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor” ind. P130 – 1999.
prin :
- observatii vizuale ;
- masuratori.
14.3. Degradarile podetelor realizate din tuburi metalice, ce apar in perioada de
exploatare, sunt determinate de o execuţie defectuoasa, a nerespectări regulilor de
concepţie sau de dimensionare a acestor lucr ări, sau de o insuficientă cunoaştere a
regulilor specifice de intretine;
107
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 107/138
109
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 109/138
110
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 110/138
14.20 In cele mai multe cazuri, aceste degradari nu prezintă o gravitate ridicata
în ceea ce priveşte stabilitatea lucr ării, dar pot prejudicia exploatarea acesteia
(pasaje rutiere inferioare în special) sau pot antrena alte tipuri de degradari.
14.21.In cazul in care tasarea diferen ţiata dîntre centrul şi extremităţile tubului
este prea accentuată, ea poate să conducă la degradari grave în perete şi/sau în
special la nivelul îmbinărilor circumferenţiale din partea centrală a lucr ării
(deformarea şi ruperea tablelor, fisurarea tablelor în dreptul g ăurilor de trecere a
buloanelor, g ăurirea tablei de către buloane).
111
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 111/138
14.24. Deformarea în ogivă sau în formă de par ă, uneori simetrică, este cea mai
des întîlnită la lucr ările drepte sau puţin oblice. La lucr ările foarte oblice acesta
deformare nu mai este simetrică şi adeseori nu se mai observă decît pe partea
tăiată oblic a tubului.
14.25. Deformările care nu afectează dacît extremităţile tuburilor tăiate în formă
de fluier sau fluier oblic pot apare în timpul construc ţiei rambleelor laterale de
sprijin, sau a rambleelor de acoperire, pot apare si în timpul exploat ării lucr ării.
Ele pot fi agravate sau provocate în cursul construc ţiei prin folosirea utilajelor
grele de compactare în apropierea imediată a extremităţilor tubului.
14.26. Gravitatea deformarilor mentionate depinde de amplitudinea lor şi de
importanţa altor tipuri de degradari (degradari la nivelul îmbin ărilor
longitudinale în special, ca fisur ări, ruperi de table,..).ce le insotesc.
interioar ă a peretelui este cu atat mai mare cu cît viteza apei este mai mare.
112
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 112/138
sarcina.
14.29. In exploatare, aceste deformări au tendinţa de a se accentua rapid prin
efectul hidrodinamic al curentului. Degradarile de acest tip pot duce la
scoaterea din serviciu a podetului.
14.30. Extremităţile tuburilor tăiate în fluier sau în "fluier oblic" urmând planul
taluzului sunt mai puţin sensibile la aceste subpresiuni, dar adesea, în special
pentru formele joase, fenomenul descris mai sus se poate declansa sub partea
centrală a radierului, cînd acesta prezintă o rigiditate insuficientă şi cînd nu este
ancorat corespunzator.
113
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 113/138
buloanelor în relief,..) sau şocuri ale unor corpuri plutitoare pentru lucr ările
hidraulice cu extremităţile insuficient protejate;
- deschiderea unei găuri sau a unui şanţ ( Fig. 48 )în imediata apropiere
a peretelui unui tub încărcat pe culme (lucrare în construcţie sau în serviciu) şi
în mod mai general execuţia r ău condusă a unor lucr ări în zona de influenţă
directă a lucr ării sau reparaţii efectuate asupra acesteia.
i) Coroziune.
14.32. Coroziunea este produsa de agresivitatea mediului si/sau
îmbătrânirea oţelului. Pentru tuburile metalice, ea se manifestă în special cînd
galvanizarea şi eventualele acoperiri de protecţie suplimentar ă nu mai asigur ă
eficient rolul lor, prin degradare natural ă sau accidentală.
14.33. Coroziunea este mai accentuată în anumite păr ţi ale lucr ării mai
expuse agenţilor agresivi şi este agravată din anumite cauze din care cele mai
des intalnite sunt:
- prezenţa în jurul tubului a unui material agresiv faţă de oţel, care rezultă
cel mai adesea dintr-o greşită alegere a materialului de rambleu (sau de
punerea în lucru a unui material neconform cu cel prescris în contract);
114
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 114/138
115
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 115/138
116
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 116/138
Cînd se are în vedere construirea unui pereu de rigidizare, se vor lua măsuri (în
special de rigidizare provizorie) pentru a evita deformarea noilor pl ăci aşezate,
înaintea execuţiei definitive.
a acestui spaţiu.
14.47. Este de notat că o cămăşuire a lucr ării poate reduce în mod sensibil
debuşeul său hidraulic şi gabaritul. In plus ea poate fi ineficientă dacă o
remediere nu este adusă la cauza principală a avariilor. Astfel de exemplu,
camaşuirea unui tub metalic cu un alt tub metalic este insuficientă dacă nu sunt
luate măsuri pentru a îndepărta cauza avariilor, atunci cînd acestea se traduc
117
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 117/138
totul deosebit cînd cauzele principale ale avariilor sunt direct legate de calit ăţile
mecanice sau electrochimice ale materialelor ce constituie rambleurile tehnice
la care este în general foarte greu sau chiar imposibil s ă se remedieze
14.48.3. In anumite cazuri se poate avea în vedere turnarea pe loc a inelului din
beton, peretele tubului metalic existent putand servi de cofraj exterior.
14.49. Amplasarea noului tub, umplerea spaţiului inelar între cei doi pereţi şi
eventual măsurile speciale ce se iau la capete, în special cînd trebuie s ă se
asigure solidarizarea unui nou tub metalic cu lucr ările de capăt existente, sunt
operaţii dificile.
un alt tip de lucrare, este o operaţie care este recomandata atunci cand
înălţimea la partea superioara este destul de redus ă.
14.51. In cazul in care lucrarea de înlocuit este tot un tub metalic, refolosirea de
plăci (sau de tronsoane întregi din tubul existent) nu este posibilă decît dacă
acestea nu prezintă nici o degradare capabilă să dăuneze calităţii acestei lucr ări.
118
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 118/138
119
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 119/138
Datele sectiunii transversale sunt date pentru diferite grosimi ale placilor
metalice1 in Tabelul B1.2 pana Table B1.5, dupa cum urmeaza:
Tabelul B1.2: Tipurile de profile cu corugatie care are lungimea ondulatiei (c) –
inaltimea (hcorr ) = 125-26, care sunr des folosite pentru tuburi cu corugare
elicaoidala, vezi Figura B1.2
Tabel B1.3: Tipurile de profile cu corugatie ce are lungimea ondulatiei (c) –
inaltimea (hcorr ) = 150-50, vezi Figura B1.3
1
Grosimea tablei metalice nu include stratul de protectie coroziva.
120
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 120/138
Modulul sectional W si raza de giratie i sunt date de relatia:
Flambaj local
Corugare trasnversala
121
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 121/138
Aceasta reducere este valabila pentru t ≥ 5,0 mm. Pentru grosimi mai mici ale
metalului, factorul trebuie determinat.
Figura B1.1 Datele secionale pentru podetele din tabele. Figura arata datele
sectiunii pentru o tabla de tip 200-55 cu grosimea de 2,95 mm.
Datele profilelor
Parametrii sectionali pentru diferite profile sunt dati in mm, mm 2/mm, mm3/mm
si mm4/mm pe unitatea de lungime a tubului.
Figura B1.2 Dimensiunile profilelor tip 125-26. Acest profil este de obicei
utilizat pentru tuburi boltite cu corugare elicoidala.
122
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 122/138
Figura B1.4 Dimensiuni profil tip 200-55
123
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 123/138
3
(mm /mm) si Z/W pentru diferite grosimi ale tablei metalice, t
(mm).
124
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 124/138
125
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 125/138
Aceasta ecuatie are la baza principiile Duncan ( 1978), si este aplicabila pentru
terenuri clasificate ca SP(=nisip clasat slab), GP(= pietris clasat slab), SW
(=nisip clasat bun) si GW(= pietris clasat bun). S-a considerat adecvat ca
valorile considerate sa fie mai mari pentru clasele de siguranta mai mici. Astfel
va fi folosit un coeficient partial al materialului de 1,3. Rezultatele calculelor
pentru diferite grade de compactare si diferite adancimi sunt reprezentate in
Figura B2.1
1
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 126/138
•
Starea
pasivadea eforturi din terenul
pamantului inconjurator
la o adancime calculata
egala folosind impingerea
cu grosimea stratului de
acoperire plus H/2.
Daca este folosita metoda B, se presupune ca caracteristicile alese ale
pamantului sunt verificate pe baza masuratorilor in fiecare caz.
Modulul tangent este determinat parcurgand urmatoarele etape:
Indicele porilor este calculat folosind ecuatia
2
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 127/138
Dupa introducerea lui R f = 0,7, pa = 100 kPa si a starii de eforturi echivalenta
presiunii pasive a pamantului la nivelul imediat sub punctele de pe directia de
45 de grade, se obtine
Valorile obtinute prin cele doua metode sunt reprezentate in Figura B3.2 pentru
anumite date de intrare.
3
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 128/138
Figura B3.2 Comparatie intre modulul tangent calculat folosind metoda
simplificata si metoda mai exacta. Pentru a putea realiza
comparatia, s-a presupus in ecuatia (b2.a) ca H = 2 m. Clasa de
siguranta 2 este data de n = 1,1, m = 1,3, C u = 10 si d 50 = 20.
4
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 129/138
1
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 130/138
Figura B3.1 Diagrama pentru determinarea inaltarii coronamentului in timpul
realizarii umpluturii.
2
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 131/138
Cele doua ecuatii presentate mai sus vor fi folosite pentru exemple de calcul,
cele trei cazuri de dimentionare folosite in normativul suedez de poduri si cazul
principal din Eurocode 1.
1
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 132/138
Figura B4.2 Un exemplu de incarcare pentru care presiunea intr-un anumit
punct (x,y), la adancimea h c , urmeaza a fi calculat.
Se va alege calculul presiunii in punctul (x,y) la adancimea h c. Se presupune ca
incarcarea poate fi calculata ca fiind punctiforma, ecuatia (b4.a) devenind:
2
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 133/138
Presiunea verticala de-a lungul unei axe paralele cu axa x, dar la distanta de 1 m
de aceasta, si anume chiar sub pneuri este reprezentata in Figura B4.4.
Figura B4.4 Distributia incarcarii la diferite adancimi hc , de-a lungul axei de
sub osie, cand incarcarea concentrata este considerata 1 kN.
Dupa cum s-a asteptat, valoarea maxima este obtinuta la x = 1,5, desi diferenta
dintre valorile extreme din x = 0 si x = 1,5 este mica.
Daca exista o incarcare suplimentara de la o banda de circulatie adiacenta, cazul
y = 2 va fi analizat, adica o banda adiacenta chiar langa zona unde a fost
calculata distributia incarcarilor. Rezultatul este reprezentat in Figura B4.5.
3
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 134/138
Figura B4.5 Distributia incarcarilor la diferite adancimi hc de-a lungul axei
lateral al 3 m fata de un rand de pneuri, cand incarcarea concentrata a fost
considerata 1 kN.
4
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 135/138
Figura B4.7 Incarcarile distribuite liniar echivalente pentru cele trei tipuri, in
functie de grosimea stratului de acoperire. S-a luat in considerare si
amprenta pneului sub care are loc distributia incarcarii.
5
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 136/138
a) Sectiune Longitudinala
b) Sectiune transversala
6
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 137/138
http://slide pdf.c om/re a de r/full/nor ma tiv-podur i-podete -tubula re -559a c 1910609e 138/138