Materiale de constructii- Caile de comunicatii

Căile de comunicații sunt un sistem care alcătuiesc o rețea realizată pentru înlesnirea circulației,
deplasării de la un loc la altul a vehiculelor destinate transportului oamenilor sau bunurilor materiale.
Aceste căi de comunicație pot să fie terestre, aeriene sau navale. Căile terestre cuprind circulația
feroviară, sau transportul pe calea ferată, circulația rutieră unde transportul se realizează pe diferite
artere de circulație compusă din șosele.

Caile de comunicatii se dezvolta odata cu societatea. Evolutia si progresele unei societati nu se pot
realiza fara cai de comunicatii care reprezinta factorul principal care favorizeaza dezvoltarea tuturor
sectoarelor de activitate.

Pentru realizarea transporturilor sunt necesare doua elemente si anume: calea de transport, mijloacul
de transport.

Calea de transport – calea de comunicatie – reprezinta suportul material pe care se desfasoara

transportul, mediul care face posibila si inlesneste circulatia, elementul purtator, fix.

Mijlocul de transport: - vehiculul care transporta, adica elementul mobil.

Drumuri

Drumuri: sunt fasii de teren special amenajate pentru circulatia vehiculelor si a pietonilor.

Sosele: drumuri amenajate special pentru desfasurarea circulatiei, situate in afara localitatilor.

Strazi: drumuri amenajate in interiorul oraselor (localitatilor).

Bulevarde: strazi principale in marile orase

Autostrazi: drumuri de mari capacitate si viteza, rezervate exclusiv circulatiei autovehiculelor si

prevazute cu cai unidirectionale, separate printr-o banda mediana.

Autostrazile intersecteaza denivelat orice alta cale de comunicatie, iar accesul si iesirea autovehiculelor
este permisa numai in locuri special amenajate.

Drumuri expres: drumuri de mare capaciatte si viteza, ce se deosebesc de autostrazi prin faptul ca
sensurile de circulatie sunt separate numai prin marcaj longitudinal.

Alte categorii de drumuri: piste pentru aeroporturi, piste pentru ciclisti, alei.

In industria constructiilor, cel mai folosit material este betonul, indiferent daca este vorba de cladiri,
poduri, drumuri, viaducte sau altele. In functie de felul constructiei, se pot fabrica diferite tipuri de
betoane, de exemplu, pentru construirea sau ranforsarea drumurilor publice se folosesc betoane
rutiere.
In componenta acestor betoane intra, pe langa agregate, ciment si apa, diferite alte elemente, cum ar fi
aditivi si plastifianti, sau otel beton si fibre de otel. De asemenea, cenusa de termocentrala, care este un
rezultat secundar din arderea carbunilor energetici.

Elemente caracteristice ale drumurilor

Principalele elemente ale unui drum a. Sectiune transversala;

b. Vedere in plan

Poduri

Podul este o lucrare de arta, realizata de ingineri constructori, destinat sa treaca un obstacol (rau, o
vale, cai de comunicatii) trecand deasupra acestora.

Podurile se pot construi din beton, zidarie, metal, lemn, coarde, s.a. . In mare structura podurilor este
astfel alcatuita:

Suprastructura - partea superioara a podului care preia incarcarile de la trafic este alcatuita din calea de
rulare si structura de rezistenta care sprijina calea de rulare;
Infrastructura - partea din pod care preia incarcarile de la suprastructura si le transmite terenului,
alcatuita din culee si pile;

Zona aferenta podurilor - este zona de racordare a podului cu terasamentul, alcatuita din aripi, sferturi
de con, placi de racordare, drenuri, rampe de acces, etc.

Clasificarea podurilor

Dupa material:

1.piatra

2.beton, beton armat, beton precomprimat

3.cu elemente cu sectiuni mixte otel-beton

4.materiale compozite

5.lemn, metal, coarde

Dupa destinatie:

poduri rutiere (sosea) destinate circulatiei rutiere

poduri de cale ferata - circulatiei feroviare

poduri combinate (sosea + tramvai)

poduri apeducte – sustin canale de aductiune a apei

poduri canal – sustin canale (navigabile)

poduri de conducte – apa, gaze, chimice

Dupa deschidere:

pentru lungimi mai mici de 5 m – podete

pentru lungimi mai mici de 20 m – poduri mici

pentru lungimi cuprinse intre 20 si 50 m – poduri medii

pentru lungimi cuprinse intre 50 si 100 m – poduri mari

pentru lungimi mai mari de 100 m – poduri foarte mari, in Romania podurile dunarene

Calea ferata

Calea ferata se compune din linia propriu-zisa, lucrari de arta cum ar fi poduri, podete, viaducte,
tuneluri, s.a., constructii pentru deservirea calatorilor si a traficului de marfuri (cladiri de calatori,
peroane, magazii, triaje s.a.), instalatii de automatizare, centralizare si bloc, cat si instalatii de
telecomunicatii si constructii necesare repararii, intretinerii, echiparii si alimentarii materialului rulant.

Calea ferata poate fi clasificata dupa:

Ecartament

Ecartamentul reprezinta distanta dintre fetele interioare ale celor doua sine de cale ferata.

Dupa ecartament, caile ferate se impart in:

cai ferate cu ecartament normal, de 1.435 mm, caracteristic celor mai multe tari europene, asiatice, si
africane;

cai ferate cu ecartament larg, mai mare de 1.435 mm:

cu ecartament de 1.524 mm, specific pentru Rusia si tarile foste membre ale Uniunii sovietice, Mongolia,
China;

cu ecartament de 1.676 mm, specific pentru Spania, India, Chile;

cai ferate cu ecartament ingust, sub 1.435 mm (700-1.200mm), folosite in zonele montane, forestiere,
agrigole si pe santiere.

In Romania ecartamentul adoptat este cel de 1.435 mm, insa exista si cai ferate istorice cu ecartament
ingust (Mocanita, 760 mm), precum si cai ferate cu ecartament larg (tipic rusesc).

Cu ecartament normal, de 1.435 mm;