1.

Memoriu justificativ

Clasificarea in functie de importanta lor:

- podete cu deschiderea pana la 10 m pentru podurile de sosea respectiv pana la 5 m

pentru cele de cale ferata.
- poduri cu desch >10m pentru sosea si >5m pentru cale ferata. Podurile sunt considerate
mici pt desch de 10 –20 m, mijlocii 20-50m, mari pt 50-100m si foarte mari pt >100 m.

Clasificarea in functie de destinatie

- pasarele - poduri ce servesc la trecerea pietonilor peste autostrazi, cai ferate etc.
- poduri de sosea - podurile care sustin calea pt veh rutiere.
- de cale ferata- care sustin una sau mai multe linii ferate.
- combinate- asigura trecerea simultana a unei sosele si cai ferate. (juxtapuse cand
combinarea se face prin alaturarea suprastructurilor de sosea si cf si suprapuse cand
combinarea se face prin asezarea una sub alta a soselei si a caii ferate)
- poduri apeducte care sustin o conducta sau un canal de aductiune a apei peste un
obstacol.
- poduri canale asigura trecerea unui canal navigabil artificial peste un obstacol, un rau o
vale.
- viaducte care inlocuiesc terasamentele inalte fie la trecere peste o vale sau rapa fie la
intrearea pe un pod (viaducte de acces). Atunci cand servesc pt scurgerea apelor din albia
majora se numeste viaduct de descarcare.
- Pasaje si poduri de incrucisare permit incrucisarea la niveluri diferite a unei sosele cu o
cale ferata evitandu-se trecerea la nivel. Pot fi: pasaje superioare (trecerea sosele
deasupra caii ferate), pasaje inferioare (trecerea soselei sub calea ferata) podurile de
incrucisare sustin o cale de comunicatie terestra peste o cale de comunicatie de acelasi
fel, poduri estacade – poduri de lungime mare cu rol de a ridica calea deasupra unei zone
de teren amenajate, cu scopul de a utiliza spatiul liber de sub pod.

Clasificarea podurilor in functie de pozitia caii fata de grinzile principale:

- cu calea sus – au calea asezata la partea superioara sau deasupra elementului principal
de suprastructura

- cu calea jos – calea la partea inferioara a grinzilor principale

- cu calea la mijloc calea este la mijlocul inaltimii elem. principal de rezistenta al

suprastructurii.

Clasificarea podurilor dupa forma caii in elevatie :

- in palier
- in declivitate
- in panta si contrapanta
- in panta si curbe

Clasificarea podurilor dupa natura elementelor principale de rezistenta

- cu grinzi drepte la care solicitarea importanta este incovoiere

- pe arce sau bolti solic imp a elem princ este incov.
- Suspendate elem princ – cabluri solicitate la intindere
- Pe GZ. la care barele sunt supuse la solicitari axiale de intindere si compresiune

Structura podurilor este alcătuită din :

 Suprastructură - partea superioara a podului care preia încă rcă rile de la trafic este
alcă tuită din calea de rulare și structură de rezistență care sprijină calea de rulare;
 Infrastructura - partea din pod care preia încă rcă rile de la suprastructura și le
transmite terenului, alcatuită din culee și pile;
 Zona aferentă podurilor - este zona de racordare a podului cu terasamentul,
alcă tuită din aripi, sferturi de con, plă ci de racordare,drenuri, rampe de acces.

1.1 Alegerea şi prezentarea locaţiei

 Prin municipiul Cluj-Napoca trec râ urile Someșul Mic și Nadă ș, precum și câ teva pâ raie:
Pâ râ ul Ț iganilor, Canalul Morii, Pâ râ ul Popești, Pâ râ ul Nă dă șel, Pâ râ ul Chintenilor, Pâ râ ul
Becaș, Pâ râ ul Mură torii.

Municipiul Cluj are acces direct la magistralele feroviare și rutiere care îl traversează ,
lucru care asigură legă tura cu principalele orașe ale ță ri și centrele regionale, atâ t pentru
că lă tori câ t și pentru marfă . Municipiul este străbătut de 662 km de străzi, din care 443 km
sunt echipate cu facilități moderne (structură stradală, echipamente pentru servicii publice).
Clujul este traversat de drumul european E60 (București–Oradea–Budapesta–Viena).
Podul Traian

1.2 Necesitatea construcţiei

Cauza aparitiei crapaturilor ce constituie pierderea stabilitatii terasamentului

drumului ca urmare a precipitatiilor abundente .

Defectele si degradarile constatate la nivelul suprastructurii se manifesta in principal

prin deplasarea dalelor prefabricate .

Constructia podului se va executa pentru a facilita traficul de tranzit şi pentru a

îmbună tă ţi condiţiile de siguranţă ale traficului rutier.
 1.3 Prezentarea a trei variante constructive

 Podurile pe arce ocupă un loc important în istoria podurilor. De-a lungul timpului au
fost construite poduri remarcabile ce aveau ca structură principală de rezistenţă bolta.

 Podurile pe cadre reprezintă o alternativă la podurile cu grinzi continue.

Utilizarea podurilor pe cadre devine necesară în cazul în care trebuie respectată o anumită
valoare pentru înălţimea de construcţie.
  Podurile cu cabluri au apărut din necesitatea de a acoperi cu costuri minime deschideri
foarte mari. Ele se caracterizează prin faptul că au o greutate a structurii de rezistenţă
redusă în comparaţie cu toate celelalte tipuri de structuri prezentate anterior.

1.4 Descrierea constructiei si a materialelor utilizate

- va fi alcatuita din bare de otel

- se va prevedea un parapet metalic directional de protectie

- se va asigura o parte carosabila de 6 m si doua acostamente de 0,5 m fiecare

Pe perioada executiei lucrarilor traficul se va desfasura pe o varianta provizorie de

circulatie.

Materialele utilizate sunt:

- produse de balastieră ;
- betoane asfaltice şi betoane de ciment;

1.5 Aproximarea costurilor pe toata durata de viata

Aproximarea costurilor pe toata durata de viata este de 2.000.000 de euro.

2. Partea grafica