Tema 6 Ferov

CĂI DE COMUNICAŢIE
FEROVIARE
Col. (r) proof. univ. cons. dr. Adrian CERNĂIANU
Universitatea Naţională de Apărare “Carol I”

BUCUREŞTI - 2010
CUPRINS
1 GENERALITĂŢI
2 DEZVOLTAREA ŞI POSIBILITĂŢILE REŢELEI
3 CLASIFICAREA CĂILOR FERATE
4
CARACTERISTICI
5 MAGISTRALE FEROVIARE
6 OBIECTIVE FEROVIARE IMPORTANTE
7 POTENŢIAL DE CIRCULAŢIE ŞI TRANSPORT
8 DEZVOLTARE ŞI MODERNIZARE
9 INFLUENŢE ASUPRA ACŢIUNILOR MILITARE
GENERALITĂŢI
Căi de comunicaţie feroviare - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU

Definire: calea ferată este o cale de comunicaţie artificială
alcătuită dintr-o suprafaţă de teren îngustă şi continuă,
amenajată în aşa fel încât să se poată întinde în lungul ei
două sau un multiplu de câte două fire de şină, egal
depărtate între ele, fixate pe traverse, care la rândul lor se
sprijină pe un strat de balast sau piatră spartă, şine pe care
pot circula vehicule cu roţi prevăzute cu bandaje profilate,
puse în mişcare de forţa unei surse proprii sau independente
de energie
PREMIERĂ ÎN ROMÂNIA:
MONDIALĂ: linia 01.11.1856, linia
Stokton - Darlington, la Oraviţa-Baziaş, 62,5 km
27.09.1825 (1827) APARIŢIE 04.10.1860 linia
consacrată linia Cernavodă-Constanţa, 63
Liverpool - Manchester km 19.10.1869,
15. 09.1830 Bucureşti - Giurgiu, 69,8
km
GENERALITĂŢI
Reprezintă Cuprinde
ansamblul infrastructura
elementelor feroviară publică
necesare circulaţiei a statului şi
şi manevrei infrastructura
materialului feroviară
rulant privată
INFRASTRUCTURA
FEROVIARĂ
COMPONENTE
Liniile de circulaţie Podurile, Lucrările

terenul pe care sunt tunelurile, geotehnice de
construite şi viaductele şi alte protecţie şi Instalaţiile fixe Punctele de
terenurile situate lucrări de artă consolidare, de siguranţă şi secţionare ale
de o parte şi alta a conducere căii ferate şi
axai căii care care au legătură plantaţiile de operativă a
constituie zona de cu liniile deschise protecţie a liniilor circulaţiei terenurile
siguranţă a circulaţiei publice ferate şi terenurile feroviare aferente acestora
infrastructurii şi terenurile aferente pe care
feroviare aferente acestora sunt amplasate
GENERALITĂŢI
SIGURANŢA ŞI
PROTECŢIA
INFRASTRUCTURII SE
REALIZEAZĂ
PRIN:
ZONA DE SIGURANŢĂ
reprezintă fâşiile de teren, în ZONA DE PROTECŢIE
limită de 20 m fiecare, situate de cuprinde terenurile limitrofe,
o parte şi de alta a axei căii situate de o parte şi de alta a
ferate, necesare pentru axei căii ferate, indiferent de
amplasarea instalaţiilor de proprietar, în limita a
semnalizare şi de siguranţa maximum 100 m de la axa căii
circulaţiei, şi a celorlalte ferate, precum şi terenurile
instalaţii de conducere operativă destinate sau care servesc, sub
a circulaţiei trenurilor, precum orice formă, la asigurarea
şi a instalaţiilor şi lucrărilor de funcţionării acesteia
protecţia mediului
Ecartament normal = 10.914 km
Lungime totală Ecartament îngust = 78 km
11.053 km*,
din care: Ecartament larg = 61 km

Linii electrificate = 3.965 km
D Staţii C.F. peste 90 noduri feroviare
E peste 1.200
Z din care: 32 complexe feroviare cu 141 staţii
V
O
L Densitate 46,64 km / 1.000 km²
T
A Poduri = 4.236 buc
R Lucrări de Podeţe = peste 14.500 buc
E artă
Tuneluri = 211 buc
Construcţii IFTE = 78 substaţii
Alte obiective Depouri de locomotive = 26 buc
importante
Linii industriale - peste 7.500 km,
din care 239 km proprietate MApN
* la sfârşitul anului 2004

REŢELEI FEROVIARE
SCHEMA
Pentru nevoile armatei:
- 55 - 65 % din capacitatea
de circulaţie (în situaţii Capacităţi de circulaţie (medii):
deosebite chiar întreaga

capacitate) - trenuri - pe linie simplă = 26 - 30 perechi
cu tonajul de 1.600 t bruto şi trenuri / 24 ore
650 m lungime - pe linie dublă = peste 100 perechi
trenuri / 24 ore
POSIBILITĂŢILE
REŢELEI
FEROVIARE
- tonaj trenuri = până la

3.000 t bruto Viteze de circulaţie = până
- lungime trenuri = la 160 km/oră, în raport de
până la 750 ml caracteristicile liniei
UCRAINA
MOLDOVA
BULGARIA
UCRAINA
IUGOSLAVIA
UNGARIA
După mărimea traficului
Din punct de vedere al
şi intensitatea circulaţiei ecartamentului:
trenurilor:
- linii principale = peste 28 perechi - cu ecartament normal

trenuri / 24 ore - (1.435 mm)
linii secundare = până la 28 perechi - cu ecartament îngust (760-1.000 mm)
trenuri / 24 ore - cu
ecartament larg (1.520 mm)
CLASIFICARE
Reţeaua feroviară locală
- aparţin unor ministere, regii
autonome sau societăţi
comerciale
- linii de distanţă Reţeaua feroviară
mică (locale) - regională
cuprinde linii forestiere, Din punct de vedere al - formată din linii
miniere, portuare şi urbane caracteristicilor tehnice:
- au lungimi mici şi dotări de distanţă mijlocie
tehnice simple -
- în toate cazurile au ieşire la constituită din
reţeaua naţională majoritatea liniilor
- sunt exploatate şi Reţeaua feroviară feroviare radiale
întreţinute de proprietari magistrală
- dispun de multe
locuri de îmbarcare - - formată din liniile de
debarcare distanţe mari
CARACTERISTICI

Concentricitate Desprinderea din
- inelul Existenţa inelul extracarpatic
extracarpatic (nu se legăturilor sau dublura acestuia
închide) - inelul între cele a unor sectoare ce se
intracarpatic - două inele - îndreaptă spre
ambele inele au câte o 8 (9) legături frontieră
dublură (segment de
variantă)
Desprinderea din Radialitatea

liniile principale a - există 8
unor linii secundare ce magistrale feroviare
pătrund, pe culoarele cu punctul de
de vale, spre zonele origine aflat în staţia
deluroase şi muntoase Bucureşti Nord
(considerată km 0)
CARACTERISTICI
Inelul intracarpatic
Legături între cu dublurile sale
inelele feroviare

Inelul extracarpatic
cu dublurile sale
Variante
legături
MAGISTRALE
FEROVIARE

MAGISTRALA Nr. 2
Bucureşti, Ploieşti, Braşov,
Făgăraş, Podu Olt, Sibiu,
Vinţu de Jos, Deva, Arad,
Curtici
CARACTERISTICI
- lungime = 616 km
- tonaj limitat pe sens =
1.900/ 1510 t
- lungime limitativă =
640 ml - cale simplă şi
neelectrificată pe direcţia
Braşov, Podu Olt, Sibiu, Vinţu
de Jos (cu unele excepţii -
sectoare mici)
MAGISTRALE
FEROVIARE

MAGISTRALA Nr. 3
Sighişoara, Copşa Mică,
Teiuş, Războieni, Cluj,
Oradea, Episcopia Bihor
CARACTERISTICI
- lungime = 683 km
2.000 / 1.500 t.
- lungime limitativă =
640 ml - Bucureşti, Ciucea -
cale dublă
- Bucureşti, Baciu Tj - cale
ferată electrificată
MAGISTRALE
FEROVIARE

MAGISTRALA Nr. 4
Ciceu, Deda, Beclean, Dej,
Jibou, Baia Mare, Satu
Mare, Carei (Halmeu)
CARACTERISTICI
- lungime = 684 km
2.000/ 1.500 t
- lungime limitativă = 600
ml - sectoarele Bucureşti,
Hărman şi Beclean pe Someş,
Ileanda - cale ferată dublă
- sectorul Bucureşti,
Dej - cale ferată electrificată
MAGISTRALE
FEROVIARE

MAGISTRALA Nr. 5
Bucureşti, Ploieşti, Buzău,
Mărăşeşti, Adjud, Bacău,
Roman, Paşcani, Suceava,
Vicşani
CARACTERISTICI
- lungime = 488 km
- tonaj limitat pe sens = 2.200 /
2.400 t
- lungime limitativă tren = 650
ml -
Bucureşti, Suceava - cale ferată
dublă şi electrificată
MAGISTRALE
FEROVIARE

MAGISTRALA Nr. 6
Bucureşti, Ploieşti, Buzău,
Mărăşeşti, Tecuci, Crasna,
Bîrlad, Buhăieşti, Iaşi,
Ungheni
CARACTERISTICI
- lungime = 422 km
- tonaj limitat pe
sens = 1.500 / 1.500 t
- lungime limitativă
tren = 640 ml
- sectoarele CF
Bucureşti, Tecuci; Bîrlad,
Munteni şi Buhăieşti, Iaşi - cale
ferată dublă
- sectorul Bucureşti, Mărăşeşti -
cale ferată electrificată
MAGISTRALE
FEROVIARE

MAGISTRALA Nr. 7
Bucureşti, Urziceni, Făurei,
CARACTERISTICI Galaţi, Albiţa
- lungime = 230 km
2.000 / 2.000 t
- lungime limitativă tren =
750 ml
- sectorul Făurei, Galaţi - cale
ferată dublă şi electrificată
MAGISTRALE
FEROVIARE

CARACTERISTICI
- lungime = 268 km
3.000 / 2.910 t
- lungime limitativă tren MAGISTRALA Nr. 8
750 ml - cale ferată dublă şi Bucureşti, Ciulniţa, Feteşti,
electrificată pe tot parcursul Medgidia, Constanţa
- are cel mai lung
aliniament din ţară - 90 km
MAGISTRALE
FEROVIARE

CARACTERISTICI
- lungime = 572 km
- tonaj limitativ pe
sens = 2.000 / 2.000 t
- lungime
limitativă tren = 750 ml - sectorul
Bucureşti, Strehaia - cale ferată
dublă -
sectorul Bucureşti, Timişoara -
cale ferată electrificată
MAGISTRALA Nr. 9
Bucureşti, Videle, Roşiori,
Caracal, Craiova, Filiaşi,
Strahaia, Caransebeş, Lugoj,
Timişoara, Jimbolia
PUNCTE DE
SECŢIONARE TRIAJE DE CALE FERATĂ
- peste 1.200 buc. - specializate în compunerea şi

ZONE GRELE DIN TRASEU - clădiri cu descompunerea trenurilor
- ramblee înalte şi deblee adânci diferite destinaţii - locuri în care este concentrat o
- zone accidentate fără drumuri - zonele mare cantitate de material rulant
de acces de intrare / ieşire - zonele
- sectoare cu declivităţi mari - aparatelor de cale -
- trasee amplasate pe liniile din staţii instalaţiile de manevră
terenuri instabile sau expuse - - clădirile specializate pentru
permanent capriciilor naturii adăposturile conducerea activităţilor
pentru personal
DEPOZITE REZERVĂ DEPOURI ŞI REMIZE

DE LOCOMOTIVE
DE MOBILIZARE
- de carburanţi-luibrifianţi OBIECTIVE - asigură cu mijloace de
tracţiune anumite
(în staţiile cu depouri)
- de materiale de IMPORTANTE sectoare - asigură
întreţinerea şi repararea
refacere (poduri şi căi ferate) locomotivelor - ateliere,
- amplasate în magazii piese schimb,
anumite puncte limitrofe căii depozite CL -
ferate dispozitive de întoarcere
SISTEMUL DE COMPLEXE FEROVIARE
LUCRĂRI DE ARTĂ TRACŢIUNE - un ansamblu de staţii de cale
- poduri (L > 10 ml) ELECTRICĂ ferată specializate pe anumite
- tuneluri categorii de activităţi, situate la
- alte lucrări mari - staţiile RENEL
(ziduri de sprijin, polate, - substaţiile de tracţiune distanţe mici unele de altele, de
semipolate etc.) - se constituie - posturile de regulă în jurul unor importante
în obiective izolate şi raioane secţionare şi noduri feroviare
de obiective subsecţionare - aceleaşi obiective ca la staţii
- reţeaua de contact
TRIAJE FEROVIARE
staţii triaj (29)

IMPORTANTE
OBIECTIVE
OBIECTIVE
IMPORTANTE DEPOURI ŞI REMIZE
DE LOCOMOTIVE
- depouri (26)
- remize (40)

OBIECTIVE
IMPORTANTE COMPLEXE
FEROVIARE
SATU MARE
- complex (32)
SUCEAVA
BAIA MARE
- staţie specializată

din complex (141)
DEJ IAŞI
ORADEA
PAŞCANI
CLUJ
TG. MUREŞ
CICEU
ARAD
DEVA - MINTIA
TIMIŞOARA
SIBIU
SIMERIA GALAŢI
BRAŞOV
PETROŞANI
RM. VÎLCEA BUZĂU

CARANSEBEŞ
TG. JIU
P. OLT PITEŞTI
DR. TR. SEVERIN
CRAIOVA ROŞIORI
CARACAL
CONSTANŢA PORT
- 232 km căi ferate
DEZVOLTARE
- 24 staţii
TRASEE GRELE
IMPORTANTE
OBIECTIVE
OBIECTIVE
IMPORTANTE
SUBSTAŢII TRACŢIUNE
ELECTRICĂ ŞI
DISTRICTE IFTE
Substaţii tracţiune
electrică (74)

Districte IFTE (73)
MIJLOACE SPECIALIZATE
PENTRU ASIGURAREA
CONTINUITĂŢII
CIRCULAŢIEI
65 - tren macara cu sarcina
utilă (t.f.)
L - tren IFTE
125

TTR - tren refaceri (L, Pod, TTR)
- tren (plug) zăpadă
65 - tren PSI
125 Pod - tren ajutor cu vinciuri
125
TTR - vagon ajutor
100
80
20
80
65 Inst
L
125
20
100 125
250
125
80 80
125
125
UCRAINA
FORŢE
SPECIALIZATE
PENTRU ASIGURAREA
VIABILITĂŢII
COMUNICAŢIILOR
FEROVIARE

UNGARIA
MOLDOVA
UCRAINA
IUGOSLAVIA
BULGARIA
POTENŢIAL
DE CIRCULAŢIE
ŞI
TRANSPORT

DEFINIŢII
POTENŢIAL DE CIRCULAŢIE ŞI TRANSPORT - totalitatea

posibilităţilor determinate de dezvoltarea şi dotarea căilor ferate,
precum şi a rezervelor de oameni şi materiale calculate şi destinate
pentru asigurarea desfăşurării, în condiţii optime, a transporturilor la
parametrii proiectaţi
CAPACITATE DE CIRCULAŢIE - numărul maxim de perechi de

trenuri care pot circula pe un sector de cale ferată în 24 de ore, timp
care reprezintă durata unui ciclu de activitate la calea ferată
CAPACITATE DE TRANSPORT - cantitatea de materiale exprimată

în tone, care poate fi transportată în 24 de ore pe o secţie de cale ferată
POTENŢIAL
DE CIRCULAŢIE
ŞI
TRANSPORT

CAPACITATEA DE CIRCULAŢIE
Teoretică Practică Efectivă Necesară

capacitatea procentul din care se de care este
maximă, în capacitatea realizează nevoie şi
raport de teoretică care în fapt pe o care rezultă
tipul de poate fi utilizat secţie de din
grafic de în mod normal circulaţie sarcinile de
circulaţie (80%) transport
folosit
La război, 55 - 65 % din aceasta poate
Diferenţa de 20 % fi alocată pentru nevoile armatei
este păstrată ca
rezervă
CARACTERISTICI
CIRCULAŢIE ŞI
POTENŢIAL DE
TRANSPORT
POTENŢIAL DE Pe sectorul VATRA DORNEI - ILVA MICĂ POSIBILITĂŢI
CIRCULAŢIE ŞI - capacitate de DE TRANSPORT
TRANSPORT circulaţie = 18 per. Tn/24 ore - capacitate
transport pentru fiecare sens: ÎNTRE ZONELE
- 1 M.U.şi 1 U cu ritmuri de
12/6 Tn./24 ore - 25.200 t. bruto DE OPERAŢII
(8.100 - 15.300 t. neto)

Pe VALEA PRAHOVEI Pe VALEA TROTUŞULUI
- capacitate de circulaţie = - capacitate de circulaţie = 22 per.
69 per. Tn/24 ore - capacitate transport Tn/24 ore - capacitate de transport pe
pentru fiecare sens: fiecare sens: - 2 M.U. cu ritmuri de câte
- 4 M.U. cu ritmul de 17 Tn./24 ore 11 Tn./24 ore - 30.800 t. bruto
- 96.600 t. bruto (31.050 - 58.650 t. (9.900 - 18.700 t. neto)
neto)
Pe VALEA OLTULUI Pe sectorul BARBOŞI - TECUCI
- capacitate de circulaţie = - capacitate de circulaţie =
28 per. Tn/24 ore - capacitate transport 30 per. Tn/24 ore - capacitate transport
pentru fiecare sens: pentru fiecare sens:
- 2 M.U. U cu ritmuri de 14 Tn./24 ore - 2 M.U. şi 1U cu ritmuri de 12/6 Tn./24
- 37.800 t. bruto (12.150 - ore - 42.000 t. bruto (13.500 -
22.950 t. neto) 25.500 t neto)
Pe VALEA CERNEI
- capacitate de circulaţie = 24
per. Tn/24 ore - capacitate transport
pentru fiecare sens:
- 2 M.U. cu ritmuri de 12 Tn./24 ore
- 33.600 t. bruto (10.800 - 20.400 t.
neto) Pe sectorul FĂUREI - TECUCI
- capacitate de circulaţie
=19 per. Tn/24 ore - capacitate transport
- 1 M.U. şi 1 U cu ritmuri de 13/6
Tn./24 ore - 26.600 t. bruto
Pe sectorul BUZĂU - MĂRĂŞEŞTI (8.550 - 16.150 t neto)
- capacitate de circulaţie
= 76 per. Tn/24 ore - capacitate transport
-41 M.U. cu ritmuri de 19 Tn./24 ore
- 106.400 t. bruto (34.200 - 64.600 t.
Pe VALEA JIULUI neto)
- capacitate de circulaţie = 30
per. Tn/24 ore - capacitate transport Pe PODURILE DUNĂRENE
pentru fiecare sens: - capacitate de circulaţie
- 2 M.U. U cu ritmuri de 15 Tn./24 ore =83 per. Tn/24 ore - capacitate transport
- 42.000 t. bruto (13.500 - pentru fiecare sens:
25.500 t. neto) - 4-5 M.U. cu ritmuri de 15-16 Tn./24
ore - 116.200 t. bruto (37.350 -
Necesitate stringentă - integrarea în sistemul de transporturi
al Uniunii Europene
Negocieri la Debut - marcat în 1993 când România a

semnat acordul,de asociere devenit act

Capitolul 9 – normativ după 2 ani (01.02.1995)
Politica în domeniul
transporturilor Etape de integrare
- asigurarea condiţiilor de
funcţionare şi relansare a sistemului de
transporturi (oprirea deteriorării tehnice şi
operaţionale - 5 ani; consolidarea şi
valorificarea posibilităţilor existente - 10
PERSPECTIVE ani)
- alinierea la condiţiile europene - 10 ani
DE Acordul -
DEZVOLTARE de integrarea - implică respectarea
ŞI asociere necondiţionată şi obligatorie a tuturor
MODERNIZARE angajamentelor
Componente ale acordului general
- acordul european privind marile linii
de transport internaţional şi instalaţii
conexe (ACTC)
- acordul european pentru
marile linii internaţionale de cale ferată
(AGC) - acordul pentru
realizarea căii ferate transeuropene (TER)
- conectarea reţelei
feroviare româneşti la reţeaua europeană
de mare viteză (anul 2015, pe traseele
ACTC şi AGC)
Proiecte în plan regional (aceleaşi obiective din cadrul
angajamentelor cu UE, dar diferă traseele)
- în cadrul Cooperării Economice la Marea Neagră (BSEC)
- al Grupului Feroviar de Sud (SERG)
SITUAŢIA
materialului rulant
din parcul SNCFR*
Cantitate Putere Capacitate transport
Material rulant Observaţii
(bucăţi) (mii CP) (mii tone / mii locuri)
Total 2.059 7.245 -
Locomotive Electrice 764 5.064 -
Diesel 1.116 1.902 -
Călători 5.584 - 354
Vagoane
Marfă 60.964 - 2.766
* la sfârşitul anului 2004
ACORDURI EUROPENE
PERSPECTIVE DE PROIECTE
DEZVOLTARE Rădăuţi Prut
Darabani
de linii simple sau
duble pe trasee noi
Trasee noi
Poduri noi

Tg. Lăpuş
Ciucea
Vaşcău
Belinţ
Brăila Măcin
Tulcea
Baia de Aramă
Năidaş Iablaniţa
Moldova Nouă
Giurgeni
Leu
Bechet
TRASEE LINII DE
începere din anul
MARE VITEZĂ
2015
- avantajos a se construi când traseul
face legătura între două aglomerări
urbane cu peste 1 mil. locuitori
- cost

construcţie = 10 - 70 mil $/km
- studiu fezabilitate - 2008
- începere
construcţie - 2013
POLIGONUL DE TESTARE A
MATERIALULUI RULANT
FĂUREI
DATE GENERALE DATE TEHNICE

 CONSRTUCŢIE - a fost amenajat în anul  INELUL MARE – lungime 13.75 Km, cu 6
1972 la Făurei, judeţul Buzău podeţe şi 4 treceri la nivel; se pot atinge viteze
 DESTINAŢIE - testarea, în mişcare, a de 220 km pe oră
vagoanelor locomotivelor şi construite în  INELUL MIC – 2,2 km lungime; închis la
Bucureşti (Griviţa şi 23 August), Craiova şi momentul actual
Arad
 ELECTRIFICARE - în curent alternativ
 TESTĂRI - se verifică frânele, volumul, monofazat de 25 Kv - 50 Hz, la un gabarit al
siguranţa şi greutatea locomotivelor şi liniei de contact de 5,5 m
vagoanelor după ce au ieşit de pe linia de
producţie, înainte de a fi puse în circulaţie  LINII TEST cu curbe şi contracurbe cu raze
variabile (de la 135 la 250 m, pe o lungime de
 MODERNIZARE - în anul 2008 765 m)
 unul din cele 5 poligoane din Europa (alături  LINIE DE CIOCNIRE CU O COCOAŞ
de Franţa, Germania, Polonia şi Cehia)
 HALĂ – cu suprafaţa de 600 mp, cu poduri
 AVANTAJE: costul unei zi de testări – cca. rulante de 3,2 t. (interior) şi 6,2 t. (exterior)
3.000 de euro pe zi, faţă de un preţ dublu în
celelalte ţări şi posibilitatea unor testări fără  CLĂDIRE ADMINISTRATIVĂ
timpi mari de aşteptare (18 luni în celelalte)  ULTIMUL CA POSIBILITĂŢI TEHNICE
 DEZAVANTAJE: face testări decât pentru dintre cele 5 existente în Europa
tensiunea autohtonă; ptr. o staţie cu 4 tensiuni  TOTUŞI, fără el, industria autohtonă de
este necesară o investiţie de 4,5 mil. euro material rulant ar fi fost în colaps
INFLUENŢE
ASUPRA
ACŢIUNILOR
MILITARE

Asigură o mai mare mobilitate trupelor
în cadrul manevrei de forţe şi mijloace,
când deplasarea se face prin procedeul
Oferă posibilităţi combinat
deosebite pentru
realizarea
deplasărilor
masive de M.U.,
U. şi materiale
militare pe
distanţe mari Planificarea deplasărilor pe această
cale de comunicaţie presupune o bună
cunoaştere a tuturor caracteristicilor
sale
INFLUENŢE
ASUPRA
ACŢIUNILOR
MILITARE

Puncte de aprovizionare cu anumite
categorii de materiale sau bunuri
Locuri periculoase pe timpul staţionării,

în situaţia executării atacurilor aeriene
Punctele de
secţionare
(staţiile) pot Puncte de evacuare şi reparare a unor
constitui: categorii de mijloace de transport sau
tehnică militară (în staţiile mari)
Depozitele de carburanţi - lubrifianţi ale

căii ferate pot constitui, în anumite situaţii
şi condiţii, surse specifice de aprovizionare
pentru trupe
INFLUENŢE
ASUPRA
ACŢIUNILOR
MILITARE

Probleme deosebite: trecerile peste
Dunărea interioară, marile lucrări de
artă izolate şi sectoarele care
Toate obiectivele traversează munţii
feroviare
importante (izolate
sau raioane de
obiective) impun
măsuri de pază şi
apărare Distrugerea obiectivelor feroviare
conduce la întreruperea circulaţiei
(temporar sau chiar definitiv)
rezultând o creştere a timpului de
deplasare cu cel puţin 12 ore
NEVOI DE PAZĂ ŞI
agră e
ea N
FEROVIARE CU
Mar
OBIECTIVE
APĂRARE
INFLUENŢE
ASUPRA
ACŢIUNILOR
MILITARE

Necesită personal numeros pentru
conducere şi desfăşurarea activităţilor
Impune atât o revedere a planificării

Întreruperea iniţiale a deplasării dar şi o organizare
circulaţiei în judicioasă a activităţilor în aceste raioane
anumite puncte
obligă la punerea Solicită la maximum toate posibilităţile
în funcţiune a de deplasare pe comunicaţiile rutiere
raioanelor de din zonă
transbordare
Afectează capacităţile de circulaţie puse la
dispoziţia altor M.U., U. sau a materialelor
militare
Reprezintă raioane intens vizate de
acţiunile terestre şi aeriene ale inamicului
deoarece concentrează mari cantităţi de
efective, tehnică şi materiale militare
ZONE PROBABILE ÎN
CARE SE POT ORGANIZA
RAIOANE DE
TRANSBORDARE

ILVA
TROTUŞ
MUREŞ
OLT PRAHOVA
JIU
TIMIŞ
DUNĂREA
INFLUENŢE
ASUPRA
ACŢIUNILOR
MILITARE

În unele situaţii se impune
evacuare principalelor
construcţii şi instalaţii sau chiar
Integrarea sistemului naţional distrugerea acestora în scopul Închiderea unor staţii de cale
de transport în sistemul impiedicării utilizării lor de ferată conduce indiscutabil şi
european aduce cu sine unele către inamic la distrugerea instalaţiilor de
avantaje, dar şi generează o îmbarcare - debarcare
serie de dezavantaje
Însemnătatea deosebită a Închiderea unor sectoare de

programelor de dezvoltare şi
modernizare a infrastructurii, Alte cale ferată conduce la mărirea
distanţelor de transport şi
chiar dacă sunt vizate cu
predilecţie traseele culoarelor
influenţe implicit la creşterea timpilor
logistice europene de deplasare
Lipsa lucrărilor periodice de Impun existenţa forţelor,

întreţinere şi reparaţii a căii mijloacelor specializate şi a
determină scăderea valorii Blocarea liniilor din staţii cu materialelor de profil pentru
parametrilor de exploatare, cu material rulant defect poate menţinerea permanentă a
implicaţii asupra volumului de conduce la imposibilitatea viabilităţii
transport ce se poate realiza desfăşurării activităţilor de
îmbarcare-debarcare chiar
dacă există instalaţii specifice
BIBLIOGRAFIE

Legea nr. 71 pentru aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
naţional, secţiunea 1, Căi de comunicaţie, Monitorul Oficial al României
nr. 166/1996
Botez C., Saizu I., Urmă D. - Epopeea feroviară romănească, Editura
Sport-Turism, Bucureşti, 1977
Pop P. Grigor - România. Geografia circulaţiei, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1984
Simuţ V. - Management strategic în transportul feroviar. Calea ferată în
economia de piaţă, Editura Publiferom, Bucureşti, 2000
Monografia căilor de comunicaţie şi mijloacelor de transport de de pe
teritoriul României şi posibilităţi de folosire a lor pentru apărare, Fond
Direcţia Transporturi şi Comunicaţii Militare, Bucureşti, 1995
Strategia restructurării şi dezvoltării transporturilor în perioada 1995-
2005, Ministerul Transporturilor, Bucureşti, 1995, Uz intern
Vulnerabilităţi, disfuncţii şi riscuri la adresa siguranţei naţionale în
domeniul infrastructurii, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi
Turismului, Bucureşti, 2004, Uz intern
CHINA – 2010
Cca. 110.100 km CF si 13.000 km CF TGV
SUA - 2010
 În caz că v-ați întrebat vreodată ce legătură are coada vacii cu ștampila primăriei ... !!!
 Ecartamentul standard al căilor ferate din Statele Unite este de 143,5 cm. Este un număr foarte ciudat. De ce se
folosește acest ecartament ?
 Pentru că așa se construiau în Anglia, iar primele căi ferate din SUA au fost făcute de englezi expatriați.
 De ce construiau englezii așa ? Pentru că primele căi ferate au fost făcute de oamenii care construiseră
tramvaiele premergătoare trenului și acesta era ecartamenul folosit de ei. Dar de ce se folosea la tramvaie acest
ecartament ?
Atunci cînd au început să se facă tramvaiele s-au folosit aceleași scule și șabloane pe care le foloseau pentru a
construi trăsuri, iar la acestea, asta era spațierea roților. Dar de ce aveau trăsurile nevoie de această distanță între
roți ?
Ei bine, dacă ar fi încercat să folosească orice altă spațiere, roțile s-ar fi rupt în cele din urmă pe vreunul din
vechile drumuri din Anglia, pentru că aceasta era depărtarea dintre șanțurile săpate de alte roți de-a lungul
timpului.
Cine construise aceste drumuri ?
Primele drumuri ce acopereau mari distanțe în Europa (implicit în Anglia ) au fost construite de Roma Imperială,
pentru legiunile ei. Multe drumuri au fost folosite de atunci pînă în ziua de azi. Iar carele de luptă romane au săpat
primele șanțuri în ele, și după aceea toată lumea și-a potrivit roțile după ele, ca să nu riște să și le strice. De vreme
ce carele de luptă erau făcute de romani (sau la comanda lor) erau toate la fel în privința standardelor.
Ecartamentul căilor ferate din Statele Unite de 143,5 cm derivă din specificațiile originale pentru carele de luptă
romane... Birocrația este nemuritoare.
Astfel că, dacă vreodată vă întîlniți cu cine știe ce specificații stranii și vă întrebați "de unde curu' calului le-au
scos ăștia ?" este perfect posibil să fie o întrebare corectă, pentru că, de exemplu, carele de luptă romane erau
făcute astfel încît lățimea lor să fie cât fundurile celor doi cai. Astfel am găsit răspunsul la întrebarea de la care am
pornit inițial.
Și acum partea interesantă. Cînd privim naveta spațială pe platforma ei de lansare, vedem două rachete auxiliare
atașate de rezervorul principal de combustibil. Acestea sunt "Solid Rocket Boosters" - SRB. SRB-urile sunt făcute
de Thiokol la fabrică din Utah.
Inginerii care au proiectat SRB-urile ar fi vrut să le facă mai mari în diametru, dar ele trebuiau transportate cu
trenul de la fabrică pînă la locul de lansare. Calea ferată trece printr-un tunel în munți. SRB-urile trebuiau să încapă
în tunel. Tunelul este făcut pe măsura căii ferate, care este la rîndul ei cam cît "cururile" a doi cai.
Astfel că, una din trăsăturile esențiale ale propulsiei celui mai puternic mijloc de transport din ziua de azi a fost
determinată acum mai mult de două mii de ani, de lățimea standard a unui "cur" de cal.
Vă mulţumim pentru atenţie !
Întrebări ?

Tema 6 Ferov

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tema 6 Ferov

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CĂI DE COMUNICAŢIE

Col. (r) proof. univ. cons. dr. Adrian CERNĂIANU

Universitatea Naţională de Apărare “Carol I”

Căi de comunicaţie feroviare - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU

Liniile de circulaţie Podurile, Lucrările

Căi de comunicaţie feroviare - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU

* la sfârşitul anului 2004

Căi de comunicaţie feroviare - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU

- tonaj trenuri = până la

Căi de comunicaţie feroviare - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU

Căi de comunicaţie feroviare - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU

Desprinderea din Radialitatea

Căi de comunicaţie feroviare - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU

Căi de comunicaţie feroviare - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU

Căi de comunicaţie feroviare - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU

Căi de comunicaţie feroviare - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU

Căi de comunicaţie feroviare - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU

Căi de comunicaţie feroviare - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU

Căi de comunicaţie feroviare - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU

Căi de comunicaţie feroviare - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU

Căi de comunicaţie feroviare - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU

Căi de comunicaţie feroviare - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU

DEPOZITE REZERVĂ DEPOURI ŞI REMIZE

staţii triaj (29)

Căi de comunicaţie feroviare - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU

Căi de comunicaţie feroviare - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU

RM. VÎLCEA BUZĂU

Căi de comunicaţie feroviare - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU

Căi de comunicaţie feroviare - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU

Căi de comunicaţie feroviare - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU

Căi de comunicaţie feroviare - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU

POTENŢIAL DE CIRCULAŢIE ŞI TRANSPORT - totalitatea

CAPACITATE DE CIRCULAŢIE - numărul maxim de perechi de

CAPACITATE DE TRANSPORT - cantitatea de materiale exprimată

Căi de comunicaţie feroviare - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU

Teoretică Practică Efectivă Necesară

Căi de comunicaţie feroviare - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU

Negocieri la Debut - marcat în 1993 când România a

Căi de comunicaţie feroviare - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU

Căi de comunicaţie feroviare - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU

Căi de comunicaţie feroviare - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU

DATE GENERALE DATE TEHNICE

Căi de comunicaţie feroviare - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU

Căi de comunicaţie feroviare - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU

Locuri periculoase pe timpul staţionării,

Depozitele de carburanţi - lubrifianţi ale

Căi de comunicaţie feroviare - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU

Căi de comunicaţie feroviare - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU

Impune atât o revedere a planificării

Căi de comunicaţie feroviare - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU

Căi de comunicaţie feroviare - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU

Însemnătatea deosebită a Închiderea unor sectoare de

Lipsa lucrărilor periodice de Impun existenţa forţelor,

Căi de comunicaţie feroviare - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU

S-ar putea să vă placă și