Tema 5 Rut

Căi de comunicaţie rutiere - Col. (r) prof. univ. dr.
Adrian CERNĂIANU
CĂI DE COMUNICAŢIE
RUTIERE
Col. prof. univ. dr. Adrian CERNĂIANU
Universitatea Naţională de Apărare “Carol I”

Bucureşti - 2012
CUPRINS
Căi de comunicaţie rutiere - Col. (r) prof. univ. dr. Adrian CERNĂIANU
 Generalităţi
 Clasificare
 Materiale utilizate la construcţia drumurilor
 Suprafeţe de teren aferente drumurilor
 Caracteristici tehnice
 Dezvoltarea reţelei rutiere
 Configuraţia reţelei rutiere
 Magistrale rutiere
 Lucrări de artă de pe reţea
 Perspective de dezvoltare şi modernizare
 Situaţia mijloacelor de transport rutier
 Influenţe asupra acţiunilor militare
Definire - comunicaţiile rutiere (drumurile) sunt căi de
comunicaţie terestre special amenajate pentru
circulaţia vehiculelor şi pietonilor
Şoselele - drumuri amenajate şi amplasate
în afara localităţilor, constituind reţeaua de
bază a circulaţiei rutiere
Autodrumurile - şosele construite după

tehnica rutieră modernă, destinate circulaţiei
mixte, dar cu preponderenţă auto
Din
categoria Autostrăzile - şosele modernizate destinate
drumurilor exclusiv circulaţiei auto, având amenajări
speciale (acces numai prin anumite puncte, căi
fac parte: unidirecţionale, intersecţii denivelate etc.)
Străzile şi bulevardele - drumuri amenajate

în interiorul localităţilor
Aleile - drumuri din interiorul localităţilor

amenajate pentru trafic redus de vehicule şi
pietoni, utilizate pentru accesul la clădiri sau
pentru circulaţia în spaţii plantate
După criteriul Din punct de
folosinţei şi al vedere al
administrării circulaţiei
CLASIFICAREA
DRUMURILOR
După gradul Din punct de

de perfecţionare vedere funcţional
tehnică şi administrativ -
teritorial
CLASIFICAREA DRUMURILOR
Obiective de utilitate publică destinate
transportului rutier, în scopul satisfacerii
Drumuri cerinţelor economiei naţionale, ale
publice populaţiei şi de apărare a ţării
Aparţin proprietăţii publice
După
criteriul
folosinţei şi al Destinate satisfacerii cerinţelor proprii de
administrării transport rutier în activităţile economice
(forestiere, petroliere, miniere, agricole,
Drumuri energetice etc), de acces în incinte ca şi
de utilitate cele din interiorul acestora, precum şi cele
privată pentru organizări de şantier
Sunt administrate de persoanele fizice sau
juridice care le au în proprietate sau în
administrare
Din punct de vedere al
circulaţiei
DRUMURI DESCHISE
CIRCULAŢIEI PUBLICE DRUMURI ÎNCHISE
toate drumurile publice şi CIRCULAŢIEI PUBLICE
acelea de utilitate privată drumurile de utilitate
ce deservesc obiectivele privată la care publicul nu
turistice are acces
Drumuri de interes judeţean
Drumuri de interes local
- fac parte din proprietatea judeţului
- aparţin proprietăţii publice a unităţii - cuprind arterele care fac legătura dintre
administrative pe teritoriul căreia se află reşedinţa de judeţ şi municipiile, oraşele,
- cuprind: - străzile reşedinţele de comună, aeroporturile, porturile
- drumurile şi staţiunile balneoclimaterice şi turistice,
comunale - drumurile obiectivele importante legate de apărarea ţării
vicinale sau istorice
Din punct de vedere

funcţional şi
administrativ - teritorial
Drumuri de interes naţional După criteriul

funcţionalităţii pot fi:
- aparţin proprietăţii publice a statului - autostrăzi
- cuprind drumurile naţionale care asigură legăturile dintre capitala - drumuri expres
ţării şi oraşele reşedinţă de judeţ, obiectivele strategice de interes - drumuri naţionale europene
naţional, precum şi cu ţările vecine - drumuri
- la nivel naţional se află în responsabilitatea Companiei Naţionale de naţionale principale
Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADN), iar teritorial Regionalelor - drumuri naţionale
de Drumuri şi Poduri secundare
După gradul de
perfecţionare tehnică
Drumuri Drumuri Drumuri

rudimentare pietruite modernizate
de cu Permanente Semipermanente
naturale pământ împietruire macadamuri (betoane (macadamuri
simplă asfaltice, de asfaltice sau
ciment, pavaje) cimentate)
Provizorii
MATERIALE UTILIZATE LA
CONSTRUCŢIA DRUMURILOR
De la asfalt la beton sau la compromis !
ASFALTUL BETONUL
- începând cu proiectarea, toate - costuri mai mari de realizare
costurile sunt mai mici –
– soluţii necesită soluţii constructive mai
tehnice mai simple complexe
– confort mai mare – prezintă un oarecare
pentru pasageri disconfort pentru pasageri
– oferă o garanţie –
de la 1-2 la maxim 5 ani garanţie 10 – 25 de ani
- rezistenţă mai mică – lucrări de
la vitregiile iernii întreţinere mai simple şi mai
- deformări uşoare
accentuate la acţiunea soarelui – amortizare mai rapidă în timp
– lucrări de
întreţinere mult mai dese şi mai – cimentul nu este coroziv la
scumpe sare – deformare mică la
– implică importuri de temperaturi ridicate
materiale – nu permit – toată gama de
circulaţia tuturor categoriilor de betoane poate fi asigurată din
ZECE “PORUNCI” ALE
BETONULUI
Durabilitate dublă faţă de îmbrăcăminţile bituminoase,
drumurile din beton având o rezistenţă la uzură de 1,5 – 3 ori
mai mare
Costuri scăzute pentru întreţinere şi reparaţii, respectiv
40-55% faţă de costurile pentru îmbrăcăminţi bituminoase
Importuri “O”, toate tipurile de ciment folosite la realizarea
îmbrăcăminţilor rutiere fiind produse integral în ţară
Siguranţă în trafic datorită vizibilităţii bune pe timp de
noapte, ploaie şi ceaţă, rigurozitate mare la rulare şi distanţe
mici la frânare
Rezistenţă la agresivitatea mediului înconjurător şi la trafic,
îmbrăcăminţile din beton nefiind influenţate de temperaturile
ridicate sau de acţiunea distructivă a lanţurilor antiderapante,
a carburanţilor, ori a uleiurilor Continuare
ZECE “PORUNCI” ALE
BETONULUI
Economie de energie electrică prin reducerea necesarului de
energie cu aproximativ 20% pentru iluminarea carosabilului în
tuneluri, intersecţii etc.
Economie de combustibili de 16 – 20% pentru autocamioane şi
de 8 – 12% pentru autoturisme, datorită reducerii rezistenţei
la rulaj a autovehiculelor
Timp scurt de reparaţie
Protecţia mediului înconjurător cu până de 5 ori mai mare
faţă de celălalt tip de îmbrăcăminte
Protecţie fonică şi confort termic în perioadele călduroase,
betonul reflectând razele solare şi generând o scădere a
temperaturii în zonele urbane cu până la 10º Celsius faţă de
îmbrăcăminţile bituminoase
DURATA NORMALĂ DE FUNCŢIONARE A
ŞOSELELOR
Intensitate medie zilnică de trafic
(vehicule fizice)
3.501- 8.001-
TIPUL DE ÎMBRĂCĂMINTE < 750 751-3.500
8.000 16.000 > 16.000 *
Durata normală de funcţionare (ani)

(durata iniţială sau între două reparaţii capitale)
Pavaje din piatră cioplită 30 25 20 15 10
Beton de ciment 30 20 17 13 10
Îmbrăcăminţi bituminoase realizate din mixturi cu bitum
- - 8 7 5
modificat cu polimeri sau din mixturi stabilizate cu fibre
Îmbrăcăminţi bituminoase realizate din betoane asfaltice
sau mortare asfaltice pe binder de criblură; asfalt turnat 16 12 7 6 4
pe binder de criblură
Îmbrăcăminţi bituminoase realizate din betoane asfaltice
sau mortare asfaltice pe binder de mărgăritar; asfalturi 13 9 6 - -
turnate
Îmbrăcăminţi bituminoase realizate din covoare asfaltice
8 6 5 - -
pe împietruiri existente stabilizate cu lianţi
Îmbrăcăminţi asfaltice uşoare 7 5 4 - -
Împietruiri realizate prin stabilizări complexe, procedeul
3 2 - - -
în situ sau în instalaţii centralizate
Sursa: CNADNR, Buletin Tehnic Rutier nr. 13/2002
* justifică construcţia unei autostrăzi

Zona drumului public AMPRIZA DRUMULUI
cuprinde: ampriza,
reprezintă suprafaţa de teren ocupată
zonele de siguranţă şi de elementele constructive (carosabil,
zonele de protecţie trotuare, piste pentru ciclişti,
acostamente, şanţuri de gardă, lucrări
de artă etc.)
SUPRAFEŢE
DE TEREN
AFERENTE
DRUMURILOR
ZONELE DE PROTECŢIE ZONELE DE SIGURANŢĂ

sunt suprafeţe de teren situate de o parte sunt suprafeţele de teren situate de o parte
şi de alta a zonelor de siguranţă, şi de cealaltă a amprizei drumului,
necesare protecţiei şi dezvoltării viitoare destinate exclusiv pentru semnalizarea
a drumului rutieră, plantaţie rutieră sau alte scopuri
Valori = 18,00 - 50,00 m, în funcţie de legate de întreţinerea şi exploatarea
categoria drumului drumului sau siguranţa circulaţiei
Valori = 1,50-5,00 m în funcţie de profil
Sistemele rutiere
modernizate permit
deplasarea coloanelor
auto cu tonaje de 13 - Carosabil cu lăţimea
Gabarite maxime de 30 t şi a tehnicii pe
trecere la poduri, şenile de până la 60 t. între 5,5 şi 7,0 m (şi
pasaje şi viaducte mai mult) asigurând
- 7,8 m carosabil circulaţia pe două
benzi, cu viteze de
- 5,0 m înălţime până la 120 km/h
CARACTERISTICI
TEHNICE
Densitatea Razele minime ale
traficului - între curbelor - 25 m
5.000 şi 10.000 (în mod excepţional
autovehicule în chiar mai mici)
24 ore
Declivităţi maxime
proiectate - 9 %
CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE
Raza
Tip Număr Viteză Declivitate
Felul drumurilor după clasa Trafic în minimă a Lungimi
suprafaţă benzi de proiectată maximă
tehnică 24 de ore curbelor ( km )
carosabil circulaţie (km / h) (%)
(m)
Autostrăzi (clasa I) Asfalt 15.000 4 80 - 130 240 - 260 5-6 262
Drumuri naţionale
Asfalt 11.000 2-4 30 - 100 25 - 450 5-8 14.553
(clasa II – III)
Drumuri judeţene Asfalt
4.500 2 30 - 100 25 - 450 5-8 17.823
(clasa IV) pavaj
Drumuri comunale Piatră 18.574
750 - 26 - 60 15 - 450 5-9
(clasa V) pământ 17.282
Categoria drumului Lăţimea platformei (m) Lăţimea părţii carosabile (m)

Autostrăzi 23,5 - 26 14 – 15
Drumuri naţionale pe 4 benzi 17 – 19 14
Drumuri naţionale pe două benzi 12 - 18 6–7
Drumuri judeţene 8-9 6–7
Drumuri comunale 7 – 7.5 6–7
Drumuri de exploatare 3,5 - 7 3,5 – 5,5
Drumuri modernizate 3,5 - 7 7
În reţeaua
rutieră există peste 90
de “puncte negre”,
greşeli de proiectare,
locuri în care au loc
DEZVOLTAREA
săptămânal accidente REŢELEI RUTIERE
(cel puţin unul). Măsuri
de eliminare -
reproiectare traseu în
zonele respective ÎN EXTRAVILAN - 79.454 km,* din care:_
- drumuri naţionale – 15.712 km (644 km autostrăzi)
–
modernizate – 19.958 km – cu
îmbrăcăminţi uşoare rutiere – 19.938 km
-drumuri judeţene şi comunale – 63.742 km, din care:
DRUMURI - modernizate – 6.657 km
PUBLICE – cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere – 18.983 km
200.236 km -Densitate: 33,3 km / 100 km²
ÎN INTRAVILAN - 120.782 km, din care:

- străzi urbane - 29.766 km
- străzi rurale (inclusiv DN, DJ, DC) - 91.016 km
- agricole - 61.154 km
DRUMURI DE - forestiere - 14.998 km
EXPLOATARE - petroliere - 1.231 km
78.529 km - industriale - 384 km
- energetice - 284 km
* la sfârşitul anului 2013

punctelor negre
din reţeaua
H A R T A
rutieră
DE PE REŢEAUA RUTIERĂ DIN
ROMÂNIA 2012
“PUNCTE NEGRE”
GRAFICUL ACCIDENTEOR RUTIERE ÎN PERIOADA
2001 - 2011
Paralelism cu
Existenţa a 7 căile ferate
magistrale rutiere Inelaritate - două
care pornesc din inele de bază
Bucureşti, (aproximativ
Pţa. Sf. Gheorghe concentrice)
(considerată km 0)
Legătura între
inele - drumuri
Existenţa
nodurilor rutiere
CONFIGURAŢIA transcarpatice
REŢELEI RUTIERE (peste 24 de
drumuri naţionale)
Asigură legătura
tuturor
localităţilor ţării Radialitatea
cu celelalte căi de Densitate 33,3 %,
%
comunicaţie dar neuniform
distribuită pe
teritoriul naţional
SIRET
BUCUREŞTI
CÎMPULUNG
HALMEU
- inel exterior
- inel interior
- legături
MAGISTRALE RUTIERE
MAGISTRALA Nr. 1
Bucureşti, Ploieşti, Braşov,
Făgăraş, Sibiu, Sebeş, Alba
Iulia, Turda, Cluj Napoca,
Oradea, Borş
CARACTERISTICI
- lungime = 640 km
- razele curbelor = 35 - 50 m
- declivităţi = până la 8 %
- benzi de circulaţie = alternanţe de
2 - 4 - capacitate de circulaţie = 5.000
auto / zi - permite circulaţia oricărui tip
de tehnică militară, indiferent de starea BUCUREŞTI
vremii
MAGISTRALE RUTIERE
MAGISTRALA Nr. 2
Bucureşti, Urziceni, Buzău,
Rîmnicu Sărat, Focşani,
Bacău, Suceava, Siret
CARACTERISTICI
- lungime = 480 km
- raze ale curbelor cu valori
mari - declivităţi = sub 6 %
- două benzi de
circulaţie şi două pentru staţionare de
urgenţă - capacitate
de circulaţie = 7.500 auto / zi
MAGISTRALE RUTIERE
CARACTERISTICI
- lungime = 266 km
- raze ale curbelor cu
valori mari - declivităţi
mici (sub 6 %) -
capacitate de circulaţie = 5.000 auto/zi,
cu condiţia asigurării capacităţii de
trecere a fluviului Dunărea la Călăraşi
- permite circulaţia
oricărui tip de tehnică militară
MAGISTRALA Nr. 3
Bucureşti, Lehliu Gară,
Călăraşi, Ostrov, Basarabi,
Constanţa
MAGISTRALE RUTIERE
CARACTERISTICI
- lungime = 62 km
- curbe cu raze mari
- rampe
şi pante line -
două benzi de circulaţie
- capacitate de
circulaţie = până la 5.000 auto / zi
-
permite circulaţia oricărui tip de
tehnică militară
MAGISTRALA Nr. 4 OLTENIŢA
Bucureşti, Olteniţa
MAGISTRALE RUTIERE
CARACTERISTICI
- lungime = 64 km
- rampe şi pante line
- două benzi de circulaţie, cu
excepţia unui sector scurt cu 4 benzi
(Bucureşti – Adunaţii Copăceni, aprox.
30 % din lungime)
- capacitate de circulaţie =
până la 5.000 auto / zi
- permite circulaţia oricărui
tip de tehnică militară
MAGISTRALA Nr. 5
Bucureşti, Giurgiu
MAGISTRALE RUTIERE
CARACTERISTICI
- lungime = 637 km
- declivităţi de până la 8 % pe unele
porţiuni scurte
- două benzi de circulaţie, cu excepţia sectorului
Bucureşti - Alexandria care dispune şi de două
benzi pentru staţionare de urgenţă
- capacitate de circulaţie = până la 7.500
auto / zi - permite
circulaţia oricărui tip de tehnică militară (atenţie
gabarit tuneluri Vîrciorova - Orşova)
MAGISTRALA Nr. 6
Bucureşti, Alexandria,
Roşiori, Caracal, Craiova,
Filiaşi, Dr. Tr. Severin,
Orşova, Caransebeş,
Timişoara, Cenad
MAGISTRALE RUTIERE
CARACTERISTICI
- lungime = 595 km
- include şi tronsonul de
autostradă Bucureşti - Piteşti
- două benzi de circulaţie
cu excepţia sectorului de autostradă,
tronsonului Tălmaciu - Apold şi a unor mici
sectoare izolate -
capacitate de circulaţie - peste 5.500 auto / zi
- razele curbelor şi declivităţile nu
impietează circulaţia tehnicii militare
MAGISTRALA Nr. 7
Bucureşti, Piteşti, Rm. Vîlcea,
Sibiu, Sebeş, Deva, Arad,
Nădlag
3
2
4
55
1
6
1
MAGISTRALE RUTIERE
6
LUCRĂRI DE ARTĂ PE
COMUNICAŢIILE RUTIERE
Poduri
ţiile rutiere
situate pe comunica
Categoria drumului Număr poduri existente ă
Lungime totatl
Drumuri naţionale 1.950 107.397,00 ml
Drumuri jude
ţene 2.469 69.794,58 ml
Drumuri comunale 1.997 49.511,15 ml
Total general 6.415 226.702,73 ml
Tuneluri rutiere
Categoria Tunelul şi poziţia Lungimea Lăţimea părţii Înălţime în axul
drumului kilometrică tunelului carosabile căii
Gura Văii
D.N. 6 87,00 m 7,8 m 6,02 m
350 + 850
Vîrciorova
D.N. 6 118,40 m 7,8 m 5,91 m
356 + 600
Căpăţîneni
D.N. 7 C 16,00 m 7,0 m 5,54 m
57 + 476
D.N. 7 C 57 + 600 54,60 m 7,0 m 5,55
D.N. 7 C 60 + 700 112,65 m 7,8 m 5,27 m
D.N. 7 C 61 + 400 96,45 m 7,0 m 5,98 m
Capra – Bîlea Lac
D.N. 7 C 887,00 m 6,0 m 5,50 m
115 + 825
D.N. 13 B Lacu Roşu 70,00 m 5,70 m 5,50 m
(2 tuneluri) 29+339 64,00 m 3,40 m 3,90 m
Greşu - Ojdula
DN 2 47,00 m 7,00 m 5,35 m
70,000
Total general - 1.553,10 m - -
Ă
AGR
Căi de comunicaţie rutiere - Col. (r) prof. univ. dr. Adrian CERNĂIANU EA
NER
MAR
CONSTANŢA
* Conform Legii nr. 363/2006
privind Planul de amenajare a
teritoriului naţional,
Secţiunea I – Reţele de
transport
PERSPECTIVE DE
DEZVOLTARE ŞI
MODERNIZARE*
DRUMURI EXPRES = 22
AUTOSTRĂZI = 14 - Calafat, Craiova, Piteşti, Braşov, Bacău
- Dej, Halmeu
- Bucureşti, Constanţa; - Timişoara, Arad, Oradea - racordare la
drumul expres Zalău, Satu Mare
- Bucureşti, Giurgiu; - Zalău, Satu Mare, Halmeu
- Centură Bucureşti; - Bacău, Vaslui, Crasna
- Roman, Piatra Neamţ, Tg. Mureş,
- Bucureşti, Braşov (prin Rîşnov); racord autostradă Braşov, Borş
- Piteşti, Sibiu, Sebeş, Deva, Arad, Nădlag; - Deva, Petroşani, Tg. Jiu, Craiova
- Piteşti, Craiova, Orşova, Lugoj, Timişoara, - Craiova, Bechet
- Tg.Secuiesc, Focşani, Brăila,
Stamora Moraviţa; Tulcea - Tulcea, Constanţa, Vama
- Braşov, Sibiu; Veche - Brăila, Slobozia,
Călăraşi - Rm. Sărat,
- Sebeş, Alba Iulia, Turda; Hîrşova, Constanţa - Calafat,
- Braşov, Tg. Mureş, Turda, Cluj Napoca, Drobeta Tr. Severin -
Drobeta Tr. Severin, Tg. Jiu, Rm. Vîlcea,
Oradea, Borş; Curtea de Argeş
- Bucureşti, Focşani, Roman, Suceava, Siret; - Deva, Oradea
- Focşani, Albiţa; - Brăila, Galaţi racordare la drumul expres
Tg. Secuiesc, Tulcea
- Roman, Iaşi, Sculeni; - Ploieşti, Buzău
- Deva, Lugoj, Nădlag; - Slobozia, Hîrşova, Tulcea
- Oradea, Valea lui Mihai, Carei, Satu
- Cluj Napoca, Dej, Bistriţa, Mare - Tr. Măgurele, Roşiori, Costeşti,
Suceava, Botoşani, Ştefăneşti. Piteşti - Tr. Măgurele, Alexandria,
Bucureşti - Drobeta Tr. Severin,
Moldova Nouă, Baziaş, Socol
Căi de comunicaţie rutiere - Col. (r) prof. univ. dr. Adrian CERNĂIANU NEA
GRĂ
EA
MAR
Constanţa
Mangalia
- poduri
Preţ de cost /
km autostradă:
- 3 mil. USD la şes Perspective de
- 8 mil. USD dezvoltare
în teren muntos
După anul 2015:

Până în anul 2015: - autostrăzi
- 6 autostrăzi - 1.110 1.370 km (6
km - 3 drumuri autostrăzi)
expres - 259 km
Drumuri expres:
Autostrăzi: -
1. Bucureşti-Ploieşti- Bucurteşti-Giurgiu
Braşov2 2. -
Piteşti-Sibiu-Sebeş-Deva-Lugoj- Timişoara-Moraviţa
Timişoara-Arad-Nădlag - Braşov-
3. Centura Bucureşti3 Sibiu
NOTĂ:
4. Dublare centură Bucureşti 1. în curs de execuţei;
5. Bucureşti-Lehliu-Feteşti- termen de finalizare 2008 2. lucrările au fost
Cernavodă- Constanţa1 planificate a începe în anul 2005; parteneriat
6. Ploieşti-Buzău- public - privat
Mărăşeşti 3. Lucrări finalizate, mai puţin segmentul lipsă
Chitila - Mogoşoaia
dezvoltare autostrăzi
PROGRAM
până în 2015
după 2015
existente
Legendă
AUTOSTRADA
BRAŞOV - BORŞ
- prevăzută iniţial a fi realizată după
anul 2015
- reprezintă cel mai mare
proiect de autostradă din Europa
- valoarea estimată
iniţial = circa 850 mil $ (ulterior 2.400 mil.
$)
CARACTERISTICI - lucrările împărţite pe 8 segmente,
- lungime = 415 km primele fiind Cîmpia Turzii, Cluj
- 2 benzi pe sens cu Vest şi Suplacu de Barcău, Borş
lăţimea totală de 7,5 m - lucrări planificate a se încheia
- pe parcurs: în anul 2012
- 300 de poduri
- 73 pasaje peste autostradă
- 19 noduri
rutiere GRAFICUL INIŢIAL AL LUCRĂRILOR
Tronsoane Debut lucrări Finalizare
?
Câmpia Turzii – Cluj Vest
(Gilău) 54,0 km iunie 2004 dec. 2008
Suplacu de Barcău – Borş iunie 2004 dec. 2008
64,0 km
Ogra (Tg. Mureş) – iulie 2005 iunie 2006
Câmpia Turzii 36,0 km (iniţial)
L U C R Ă R I
aferente coridorului IV
rutier - România
Propus spre finalizare – 2011
Valoare totală investiţii – 4,5 mld. €
Volum lucrări – 827,20 km, din
care 96 km reparaţii autostradă şi
1 61,70 km variante ocolire pentru
3 oraşe
2
3 4 5 6
10
11
12 13
PLANIFICAREA LUCRĂRILOR
Valoare
Secţiunea Mod finanţare Execuţie
estimată
1. Nădlag – Arad (38 km) 140 mil. € Fonduri coeziune şi Guvernul României Lucrările ar putea începe în 2008
2. Centura Arad (11 km) şi Arad Demararea lucrărilor – sfârşitul
270 mil. € BEI şi Guvernul României
– Timişoara (38 km) lui 2007
Propunere finanţare: BEI şi Guvernul
3. Timişoara - Lugoj (31 km) 120 mil. € Lucrările ar putea începe în 2008
României
Propunere: fonduri coeziune şi Guvernul
4. Lugoj – Deva (91 km) 630 mil.€ 2008 - 2010
României
5. Deva – Orăştie (32,8 km) 151,64 mil. € ISPA 75 % şi Guvernul României 25 % 2007 - 2009
Propunere: fonduri coeziune şi Guvernul
6. Orăştie – Sibiu (77,82 km) 670 mil. € 2008 - 2011
României
7. Varianta de ocolire a oraşului În execuţie;
90,52 mi € ISPA 75 % şi Guvernul României 25 %
Sibiu (23,5 km) finalizare sfârşit 2006
Propunere finanţare: BEI, fonduri de
8. Sibiu – Piteşti (147 km) 1.260 mil € 2008 - 2011
coeziune
9. Varianta de ocolire a oraşului În execuţie;
110 mil € BERD şi Guvernul României
Piteşti (15,2 km) finalizare sfârşit 2007
10. Piteşti – Bucureşti (96 km) 85 mil. € - În reparaţie în 2006
11. Bucureşti – Drajna
300 mil. € BEI şi Guvernul României Inaugurat în 2004
(97,3 km)
12. Drajna – Cernavodă
95,61 mil. € ISPA 75 % şi Guvernul României 25 % Finalizat în 2007
(54,3 km)
13. Cernavodă – Constanţa
350 mil. € BEI (150 mil. € şi fonduri de coeziune 2006 - 2008
(52 km)
14. Varianta de ocolire oraş
210 mil. € BERD (145 mil. €) şi Guvernul României 2006 - 2008
Constanţa (23 km)
 Deşi se înscrie doar parţial în culoarul IX se impune realizarea ei AUTOSTRADA
datorită traficului foarte mare (25.000 şi uneori chiar 50.000 auto/zi) BUCUREŞTI - BRAŞOV
 În anul 2002 a început negocierea unui parteneriat public – privat
(PPP) cu 4 firme străine
 Valoare estimată – 6 mld. €, inclusiv întreţinere
 Guvernul Tăriceanu a întrerupt negocierile în anul 2004
 În prezent se aşteaptă noi reguli europene de parteneriat public -
privat (PPP)
 lucrările pe segmentul Bucureşti (Moara Vlăsiei) – Ploieşti au
demarat în luna martie 2007
Firmele israeliene
Ahstrom şi Roichman
BRAŞOV
PREDEAL
Firma Vinci
COMARNIC
Pentru tronsonul
Firma Strabag Bucureşti – Moara
Vlăsiei firmele
Pizzarotti -Tirena
Scavi
În prezent 4 firme:
- EUROCONSTRUCT
- SPEDITION UMB BUCUREŞTI
- PA & CO
- COMAXA
AUTOSTRADA
BUCUREŞTI –
PLOIEŞTI
CONSTRUCŢII
noi poduri rutiere peste
Dunăre STUDIUL INIŢIAL a vizat 2 variante,
fiecare cu subvariante:
a. Pod peste Dunăre:
- Pod mixt feroviar + rutier (2 tipuri)
- 1.980 + 904 + 1.680 = 3.680 m (CF)
- 960 + 920 + 960 = 2.540 m
(rutier)
- Doar pod rutier
- 960 + 920 + 960 = 2.540 m
b. Pod peste braţul Măcin:
- Pod mixt feroviar + rutier
- 12x50 + 416 + 12x50 = 1.616 m (CF)
- 6x50 + 416 + 6x50 = 1.016 m
(rutier)
- Doar pod rutier
- 6x50 + 416 + 6x50 = 1.016 m
- Începere lucrări – iunie 2005
- Terminare lucrări – 2008
- Structură: 4 benzi
rutiere şi una cale ferată
- Valoare BRĂILA
investiţie:
- buget = 230 mil. € SMÎRDAN
- finanţare UE = 70 mil. €
Varianta aleasă – pod

rutier suspendat
- lăţime = 17,00 m
- 4 benzi de
CALAFAT circulaţie - cost
VIDIN estimat =318 mil. € -
estimări trafic în 2015 -
17.000 auto vara şi 7.600
în extrasezon
LOCURI
DE PARCARE,
OPRIRE ŞI STAŢIONARE
Termen de realizare
18 ianuarie 2006
DEFINIŢIE: o zonă de odihnă, separată fizic de drumul public, în care spaţiile

destinate staţionării vehiculelor sunt separate printr-o zonă de protecţie faţă de
marginea drumului, mărginită de borduri denivelate şi dimensionată în funcţie
de categoria acestuia
5.000 m² pentru drumurile

expres, naţionale europene,
naţionale principale şi Distanţe de
secundare amplasare
Suprafeţe 2.000 m² pentru drumurile

judeţene şi comunale
minime
15-25 km la 25-30 km la
În zonele turistice de munte drumurile celelalte
pot fi reduse la 3.000 m² expres şi categorii de
pentru toate categoriile cu naţionale drumuri
excepţia celor judeţene şi europene
comunale – 1.000 m²
LOCURI
DE PARCARE, OPRIRE ŞI
STAŢIONARE Pentru drumurile
naţionale principale
şi secundare
Pentru drumurile - sistem de canalizare
expres şi naţionale menajeră şi pluvială -
europene surse de energie electrică şi
DOTĂRI apă potabilă
- sistem de canalizare - sistem luminare
menajeră şi pluvială - MINIMALE ŞI exterioară
surse de energie electrică şi ALTE CONDIŢII - telefon public
apă potabilă - locuri parcare, oprire
- sistem luminare TEHNICE şi staţionare auto
exterioară - drumuri circulaţie internă
- telefon public cu sens unic cu lăţimea 6 m
- locuri parcare, oprire - zonă
şi staţionare auto intermediară de protecţie de
- drumuri circulaţie internă 3,5 m - spaţii
cu sens unic cu lăţimea 6 m de agrement -
- zonă Pentru drumurile WC-uri ecologice
intermediară de protecţie de judeţene şi - împrejmuire
3,5 m - spaţii comunale
de agrement - Construcţiile
WC-uri ecologice - surse de apă potabilă trebuie să aibă
- împrejmuire - mese instalaţii electrice,
- spaţii pentru servicii în sanitare, de
raport de categoria drumului - coşuri de gunoi încălzire, ventilaţie
- WC- şi climatizare
uri ecologice
- zonă intermediară
de protecţie de minim 3,5 m
Dezvoltare Supusă procesului
de reparaţie, în 8
73,9 km etape, în perioada
2003 - 2005
CENTURA
CAPITALEI
Modernizarea a vizat:
- refacere infrastructură
 Nov. 2007 - încep lucrările de - realizare tronson lipsă
modernizare (sistem autostradă) Chitila-Mogoşoaia 2,8 km
pe porţiuni de 10 - 20 km şi (nu s-a realizat)
completare tronson lipsă
 finalizare – finele anului 2009
În perspectivă dublarea
 cost estimativ – 100 mil. euro centurii capitalei prin
exteriorul celei existente
(aproximativ 92 km sistem
autostradă, începere
primăvara 2008)
10, 6 km
10,2 km
7,5 km
12,8 km
4,9 km
8,0 km
2,8 km
10,6 km
6,5 km
Cost estimat:
aprox. 140 mil. lei
- începere lucrări = probabil 2008
- durată
construcţie= 4 – 5 ani
ASIGURAREA
comunicaţiilor rutiere
IAŞI
9 secţii cu
CLUJ 55 de districte
7 secţii cu 50
de districte
TIMIŞOARA
5 secţii cu 43
de districte
BRAŞOV
5 secţii cu 36
de districte
BUCUREŞTI
CRAIOVA 7 secţii cu 59
5 secţii cu 51 de districte
de districte
Centrul de Studii
Tehnice Rutiere şi BUCUREŞTI
Informatică 6 secţii cu 22
de districte
DEZVOLTAREA
reţelelor rutiere ale unor
state europene
LUNGIMEA DRUMURILOR PUBLICE Densitatea Îmbrăcăminţi
Suprafaţa Drumuri
ŢARA Autostrăzi Drumuri Alte TOTAL drumurilor moderne
km² regionale
km naţionale drumuri km / S %
(judeţene)
ANGLIA 229.988 2.903 12.715 35.034 305.774 356.425 1,55 100,00
AUSTRIA 83.850 1.470 10.269 25.439 70.660 107.838 1,29 100,00
BELGIA 30.519 1.631 12.835 13.360 122.000 149.876 4,91 94,00
BULGARIA 110.912 287 2.933 3.798 19.919 36.923 0,33 91,60
CEHIA 416
CROAŢIA 268
DANEMARCA 43.076 650 3.905 7.110 59.400 71.065 1,65 100,00
ELVEŢIA 41.288 1.495 13.407 51.197 0 71.099 1,72 -
FINLANDA 338.145 225 11.265 29.399 35.517 76.406 0,23 61,00
FRANŢA 551.000 7.746 26.500 350.000 420.000 805.600 1,46 100,00
GERMANIA 248.694 8.959 31.108 63.442 393.381 496.652 2,00 99,00
GRECIA 131.990 190 8.800 31.000 90.000 129.990 0,98 79,00
ITALIA 301.277 6.767 44.753 109.693 141.666 303.007 1,01 -
SERBIA 366
LUXEMBURG 2.586 79 869 1.828 2.316 5.092 1,97 99,00
NORVEGIA 323.886 75 26.146 26.974 35.727 88.922 0,27 69,00
OLANDA 41.160 2.094 2.203 8.692 102.495 115.484 2,81 88,00
POLONIA 312.683 257 42.280 128.854 188.725 363.116 1,16 61,60
ROMÂNIA 237.500 262 14.832 64.064 120.782 199.678 0,84 51,00
SLOVACIA 257
SLOVENIA 229
SPANIA 2.700
UNGARIA 93.030 351 6.380 23.023 75.883 105.447 1,14 51,01
* Conform Anuarului statistic IRF - Geneva 1991

AUTOVEHICULE
RUTIERE
- autoturisme = 2.973.390 buc.
- microbuze = 14.108 buc.
- autobuze = 26.672 buc.
- autovehicule marfă = 447.299
buc.
* la sfârşitul anului 2002
MIJLOACE DE TRANSPORT
SITUAŢIA PENTRU TEHNICA GREA
MIJLOACELOR
DE TRANSPORT Judeţul 40t 60 t Total
RUTIER
Bucureşti 124 38 162
Dolj 121 16 136
Timiş 44 6 50
Cluj 69 17 86
Braşov 45 7 52
Iaşi 47 12 59
Galaţi 53 23 76
Constanţa 32 22 54
TOTAL 535 141 676
* datele reflectă situaţia la nivelul anului 1989
Sistemul interstatal Eisenhower – la
fiecare 9 km de drumuri, 1,8 km trebuie
să fie în aliniament, pentru a putea fi
folosite ca piste de aterizare-decolare în
caz de război sau de urgenţă
Asigură nevoile de deplasare ale
Existenţa drumurilor de exploatare MU, U şi materialelor militare
completează în multe zone (uneori
vitale) reţeaua naţională
Cu unele excepţii, drumurile permit
deplasarea tuturor categoriilor de
tehnică militară
Gradul de viabilitate influenţează
decisiv mobilitatea trupelor
Dezvoltarea condiţionează atât
planificarea şi organizarea, dar
îndeosebi desfăşurarea deplasărilor
Reţeaua rutieră oferă posibilităţi şi transporturilor
multiple de varientare în cazul INFLUENŢE
întreruperii circulaţiei
ALE REŢELEI Canalizează deplasărilor şi implicit
RUTIERE direcţiile acţiunilor militare
Deplasările pe comunicaţiile rutiere ASUPRA
sunt influenţate destul de mult de Reţeaua are o bună dezvoltare, dar
anotimp şi starea vremii ACŢIUNILOR repartiţia neuniformă determină
MILITARE particularităţi în planificarea şi
desfăşurarea deplasărilor
Cu unele excepţii, asigură condiţii
de deplasare pentru toate categoriile
de mijloace rutiere, aproape în orice Asigură legături între centrele
punct de pe teritoriu economice şi zonele agroindustriale,
facilitând aprovizionările şi
transporturile logistice
Continuitatea circulaţiei în situaţia
distrugerii unor obiective se poate Capacităţile de circulaţie şi starea
asigura mai uşor decât în cazul altor drumurilor condiţionează realizarea
căi de comunicaţie operativă a dispozitivelor de acţiune
Anumite sectoare
rutiere (de autostradă)
pot fi utilizate ca piste
de decolare - aterizare
Unele sectoare rutiere din zonele de Numeroasele noduri rutiere
deal şi munte limitează circulaţia reprezintă tot atâtea puncte4 vizate
anumitor categorii de tehnică de inamic pentru distrugere şi
militară în unele perioade ale anului dereglarea desfăşurării deplasărilor
unităţilor şi transporturilor de
INFLUENŢE materiale de diferite categorii
Lipsa centurilor ocolitoare în cazul
marii majorităţi a principalelor ALE REŢELEI
centre economico – sociale impune RUTIERE
tranzitarea localităţilor respective, Existenţa puţinelor intrări – ieşiri
ducând la aglomerarea excesivă a ASUPRA din multe localităţi, îndeosebi
traficului şi la polarizarea unor ACŢIUNILOR urbane, produce greutăţi în defluiri
mari cantităţi de tehnică şi şi evacuări
materiale militare în locuri unde MILITARE
dispersarea se produce foarte greu
Limitările de gabarit şi tonaj de pe
Numărul mare al lucrărilor de artă unele direcţii impun atenţie în
impune măsuri ferme de pază şi planificarea deplasării diferitelor
apărare categorii de tehnică militară
Polarizează în anumite
momente şi zone, mari
cantităţi de trupe şi
materiale aflate în
deplasare
BIBLIOGRAFIE
Legea nr. 363 pentru aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
naţional, Secţiunea I – Reţele de transport, Monitorul Oficial al României,
nr. 806, partea I, Bucureşti, 2006;
Legea nr. 82 / 1998 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 43 / 1997
privind regimul juridic al drumurilor, Monitorul Oficial al României nr. 158/
1998, partea I
Ordin al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului pentru
aprobarea reglementării tehnice privind proiectarea şi dotarea locurilor de
parcare, oprire şi staţionare aferente drumurilor publice situate în extravilanul
localităţilor, Monitorul Oficial al României nr. 60 / 2005, partea I
Monografia căilor de comunicaţie şi mijloacelor de transport de de pe

teritoriul României şi posibilităţi de folosire a lor pentru apărare, Fond
Direcţia Transporturi şi Comunicaţii Militare, Bucureşti, 1995
Strategia drumurilor publice din România în perioada 1998 - 2005,
Ministerul Transporturilor, Administraţia Naţională a Drumurilor,
Bucureşti, 1995, Uz intern
Strategia rutieră pentru dezvoltarea serviciilor de transport pe perioada
2005 – 2015, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale,
Bucureşti, 2005, Uz intern
Vă mulţumim pentru
Întrebări
atenţie !

Tema 5 Rut

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tema 5 Rut

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Căi de comunicaţie rutiere - Col. (r) prof. univ. dr.

Col. prof. univ. dr. Adrian CERNĂIANU

Universitatea Naţională de Apărare “Carol I”

Autodrumurile - şosele construite după

Străzile şi bulevardele - drumuri amenajate

Aleile - drumuri din interiorul localităţilor

După gradul Din punct de

Din punct de vedere

Drumuri de interes naţional După criteriul

Drumuri Drumuri Drumuri

Durata normală de funcţionare (ani)

* justifică construcţia unei autostrăzi

ZONELE DE PROTECŢIE ZONELE DE SIGURANŢĂ

Categoria drumului Lăţimea platformei (m) Lăţimea părţii carosabile (m)

ÎN INTRAVILAN - 120.782 km, din care:

* la sfârşitul anului 2013

MAGISTRALA Nr. 4 OLTENIŢA

După anul 2015:

Varianta aleasă – pod

DEFINIŢIE: o zonă de odihnă, separată fizic de drumul public, în care spaţiile

5.000 m² pentru drumurile

Suprafeţe 2.000 m² pentru drumurile

* Conform Anuarului statistic IRF - Geneva 1991

Monografia căilor de comunicaţie şi mijloacelor de transport de de pe

S-ar putea să vă placă și