CANALUL BÎSTROE

Col. prof. univ. dr. Adrian CERNĂIANU

Universitatea Naţională de Apărare “Carol I”

Bucureşti - 2008
 CUPRINS
 Delta Dunării - caracterizare generală
 Braţul Chilia - caracteristici

Canalul BÂSTROE - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU

 Preocupări pentru navigaţia pe braţul Chilia
 Canalul Bîstroe
– succinte repere istorice
– motivaţii ucrainene privind
construcţia – consideraţii româneşti
privind construcţia – caracteristici
constructive (probabile) – alte
date
 Aspecte militare
 Poziţia României şi reacţii internaţionale
 DELTA DUNĂRII
caracterizare
generală

Canalul BÂSTROE - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU

 ultimul segment al Dunării, cu caracteristici net deosebite faţă de
cele ale cursului până în această zonă
 a fost, este şi se pare că va fi şi în viitor un etern subiect de dispută
 suprafaţă 5.640 km², din care României îi revin 4.340 km², iar
Ucrainei 1.300 km² (locul 3 în Europa după delta Volgăi şi Kubanului)
 ocupă un fost golf limanic al fluviului la ţărmul Mării Negre
 teritorial, poate fi împărţită în două mari unităţi distincte:
- Delta fluvială, la vest de grindurile Letea, Caraorman
şi Crasnicol
- Delta fluvio - maritimă, la est de grindurile amintite
 Rezervaţia Biosferei Delta Dunării este înscrisă din anul 1991 în
patrimoniul UNESCO, având circa 90 specii de peşti şi 300 specii de
păsări rare sau ameninţate cu dispariţia
 în spaţiul românesc sunt declarate 18 zone strict protejate cu o
suprafaţă totală de circa 50.600 ha şi mai multe zone tampon cu o
suprafaţă însumată de 223.300 ha
 Canalul BÂSTROE - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU
REZERVAŢIA BIOSFEREI
DELTA
DUNĂRII
 BRAŢUL CHILIA
- se desprinde din cursul
Cel mai important braţ Dunării în zona Pătlăgeanca

Canalul BÂSTROE - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU

din punct de vedere al - albie unică până la Pardina
debitului absorbit şi în dreptul localităţilor
(62,5 %) Chilia şi Vîlkov – Periprava
- în rest foarte multe
ramificaţii
DATE
GENERALE

Lungime - aproape de vărsare braţul se

- 116 km până la gura ramifică accentuat formând
braţului Prorva din sistemul propria deltă -
Oceacov - se varsă în Marea Neagră prin
117 km până la gura braţului peste 50 de guri
Stambulul Vechi
 BRAŢUL CHILIA
Adâncimea apei
pe şenalul navigabil

Canalul BÂSTROE - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU

Dispune de legături cu - în medie 5 - 10 m
braţul Sulina prin - maxim 35 m în
numeroase canaluri, din dreptul ostrovului
care 11 mai importante Babina - are
(cu lăţimi de 12 - 20 m şi numeroase puncte cu
adâncimi de peste 2,0 m) adâncimi sub medie

DATE
GENERALE
Linia de frontieră presărată
cu numeroase insule, marea
majoritate aparţinând
Ucrainei, care şi-a organizat Numeroasele ramificaţii
propriile zone de navigaţie de pe traseu şi terenul
pentru nave cu deplasament mlăştinos de pe malul
până la 1.500 t şi urmăreşte drept permit forţarea
internaţionalizarea traficului într-un singur sector
(deschidere 7 - 8 km) în
dreptul grindului Chilia
 BRAŢUL CHILIA
Golful
Zebrijanskaja
KILIA

Canalul BÂSTROE - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU

Lacul
Cataplug VÎLKOVO

Chilia Veche

Periprava

IZMAIL

Pardina C A Roseti

Sfiştovca
Ceatalchioi
Letea

ră
Pătlăgeanca

e ag
reaN
Ma
TULCEA
 Preocupări pentru
navigaţia pe braţul
CHILIA
1883

Canalul BÂSTROE - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU

I. Potapovskaia

 anul primelor încercări VÎLKOVO

 braţul POLUNOCNYJ
( ramificaţie din braţul
OCEAKOV cu vărsare în
golful Zebrijanskaja)
regularizat şi deschis
circulaţiei
 în prezent a dispărut ca
urmare a dezvoltării deltei
secundare a braţului Chilia
 Preocupări pentru
navigaţia pe braţul
CHILIA
1904

Canalul BÂSTROE - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU

I. Potapovskaia

Br.
Sol
 se realizează un

om
ono
VÎLKOVO

v
proiect care viza
construirea unui canal
barat cu o ecluză de
cădere mică între braţul
SOLOMONOV şi golful
Zebrijanskaja, cu port
la Marea Neagră
 nu a fost realizat din
raţiuni economice
 Preocupări pentru
navigaţia pe braţul
CHILIA
1913

Canalul BÂSTROE - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU

I. Potapovskaia

VÎLKOVO

 măsuri concrete de
dragare a braţului
POTAPOF
 scop: tranzit nave
ruseşti
 închis în anul 1917
datorită colmatării
 Preocupări pentru
navigaţia pe braţul
CHILIA 1957
 se închide circulaţia pe braţul
Stambulul Vechi

Canalul BÂSTROE - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU

I. Potapovskaia
 dragare braţ PRORVA ( deviaţie a
braţului OCEAKOV situată la 13 km VÎLKOVO
est de Vâlkov)
 s-a construit portul de tranzit UST′
DUNAJSK (Gura Dunării) în zona de
vărsare a braţului Prorva în Marea
Neagră)
 portul amenajat într-un lac de pe
latura stângă şi unit cu braţul printr-
un canal construit în 1978
 erorile de proiectare canal + lipsă
dragaj la gura braţului = colmatare şi
închidere navigaţie:
- în 1991 circulaţia maritimă
– în 1993 (1997) şi
circulaţia fluvială
 Preocupări pentru După
navigaţia pe braţul
CHILIA 1990 Nava ROSTOK

Canalul BÂSTROE - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU

 in mediile politice şi de afaceri din Ucraina s-a analizat
oportunitatea construirii unui canal navigabil pe ruta braţul Chilia
– Marea Neagră, ca o alternativă la canalul Sulina, luându-se în
discuţie trei variante de canal pentru ieşire la Marea Neagră şi
vehiculându-se ideea construirii a două canale, idee la care s-a
renunţat însă
 Varianta 1: Golful Zebrijanskaja - portul Ust′ Dunajsk - braţul
dunărean Prorva
 Varianta 2: Golful Zebrijanskaja - Braţul Solomonov,
Solomonov în mare
parte reluarea proiectului din anul 1904 (lungime 9,1 km, lăţime
60 m şi numai 40 m în zona ecluzei, adâncime 8,5 m, volum al
investiţiilor estimat la 85 milioane $)
 Varianta 3: Braţul Stambulul Vechi – braţul Bîstroe (Stambulul
Nou), varianta adoptată în final
 GOLFUL
ZEBRIJANSKAJA

Canal acces în golf

Canalul BÂSTROE - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU

Poartă aval
Schema Variantă
alternativă
Canal de drenaj

de
principiu a Insule
plutitoare

ecluzei Sas ecluză

proiectată
pentru varianta Poartă amonte Nivel de
braţ Solomonov – egalizare a
apei

Golf Pinten de
Bazin de formare a
Zebrijanskaja direcţionare a
curentului convoaie

Spre
braţul
Braţul Solomonov Chilia
CANALUL BÎSTROE
– succinte repere istorice -
• sfârşitul anului 2001 – M.Tp. din Ucraina începe lucrările de amenajare a
malurilor care blocau accesul pe braţul Bâstroe (Stambulul Nou)

Canalul BÂSTROE - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU

• iunie 2002 - M.Tp. Din Ucraina – proiect de lege de retrage a 5.600 ha de
teren, inclusiv estuarul Bâstroe, din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării
• 02.03.2003 analiză proiect construcţie a două canale pentru ieşire de pe
Braţul Chilia la Marea Neagră şi acces mai uşor la Insula Şerpilor (prevăzută
a fi transformată în obiectiv turistic internaţional)
• aprilie – august 2003 – preocupări ucrainiene intense de realizare a
canalului
• octombrie 2003 – delegaţie UNESCO în vizită în Deltă – recomandă găsirea
altei rute
• octombrie 2003 – Guvernul Ucrainei aprobă proiectul de construire a unui
canal navigabil Dunăre- Marea Neagră (estuarul Bâstroe)
• fără a ţine cont de protestele României şi a altor organisme europene, în
primăvara anului 2004 (luna mai) încep lucrările de construcţie a legăturii
dintre braţul Stambulul Vechi şi estuarul Bâstroe
• 28 august 2004 – inaugurarea oficială a circulaţiei pe acest prim tronson
CANALUL BÎSTROE
– motivaţii ucrainene privind construcţia -
 nu este vorba de construirea unui nou canal, ci despre refacerea
unei căi fluviale ce a funcţionat în această zonă
 construirea acestui canal are, pentru Ucraina, valoare din punct de

Canalul BÂSTROE - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU

vedere social, economic, politic şi militar
 toate navele comerciale ucrainiene şi străine care efectuează
comerţ cu Ucraina trebuie să treacă prin România (canalul Sulina)
 se va elimina prejudiciul anual produs Ucrainei , în valoare de circa
1 milion $ prin plata taxelor de circulaţie pe canalul Sulina (4 %)
 se apreciază că după darea în exploatare a canalului se vor realiza
venituri anuale de circa 7 milioane $
 demararea proiectului va duce la crearea de noi locuri de muncă şi
va revigora regiunea afectată puternic de şomaj
 dezvoltarea socio - economică a porturilor şi localităţilor Vîlkovo,
Chilia, Ismail şi Reni
 România nu se teme de poluare sau de distrugerea ecosistemului,
ci doar de pierderea monopolului de navigaţie pe acest ultim segment
al fluviului Dunărea
 Ucraina ar trebui să-şi coordoneze acţiunile cu România doar dacă
lucrările s-ar desfăşura în apele de graniţă
CANALUL BÎSTROE
– considerente româneşti privind construcţia -
tendinţa navelor ucrainene de a evita controlul vamal românesc şi
posibilitatea executării tuturor categoriilor de transporturi fără prea mari

Canalul BÂSTROE - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU

impedimente (posibila proliferare a traficului ilegal de produse şi
persoane în zona graniţei comune sau de-a lungul celei cu Republica
Moldova, aflată într-o bună parte sub influenţa Rusiei şi Ucrainei)
executarea lucrărilor de construcţie ar putea fi legată, cel puţin teoretic,
de lansarea proiectului de realizare a unui punct turistic pe Insula
Şerpilor (pentru care au fost deja propuse trasee de navigaţie şi
amenajări portuare)
demararea unor activităţi de cercetări geofizice şi geodezice în zona
economică exclusivă ucraineană şi în apele internaţionale din nord-vestul
Mării Negre, inclusiv într-o zonă de mari dimensiuni situată la nord-vest
şi sud-est de Insula Şerpilor
în platoul continental al Insulei Şerpilor au fost descoperite importante
rezerve de petrol (circa 10 milioane tone, într-o singură zonă) şi gaze
naturale (aprox. 10 miliarde m³, în două surse) la o adâncime de 2,5 km
exploatarea zăcămintelor din zona Insulei Şerpilor ar putea atinge o
rentabilitate industrială de 40 %
CANALUL BÎSTROE
– considerente româneşti privind construcţia -
din analiza datelor prezentate rezultă următoarele CONSIDERENTE
referitoare la partea ucraineană:

Canalul BÂSTROE - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU

realizarea canalului Bîstroe are o valoare geostrategică şi militară
importantă pentru Ucraina, îndeosebi în condiţiile în care România
este membră NATO, iar ambele state vizează aderarea la Uniunea
Europeană
vine, printre altele, şi în întâmpinarea revendicărilor României cu
privire la Insula Şerpilor şi platoul continental al acesteia, cu toate
implicaţiile ce decurg de aici
importanţa cea mai mare şi imediată a proiectului este cea de
natură economică, Ucraina dorind să adopte măsuri urgente pentru
relansarea economică a ţării, îndeosebi în zonele defavorizate (la
nord de Dunăre sau în zona Deltei Dunării, unde turismul şi
transporturile fluviale ar putea duce la stabilizarea populaţiei şi
asigurarea unor condiţii mai bune de viaţă populaţiei locale
noua putere instalată la Kiev ar putea conduce la reevaluarea
situaţiei create între România şi Ucraina (deja au fost resimţite
semnale certe în acest sens din partea vecinilor)
Canalul BÂSTROE - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU
CANALUL BÎSTROE
– caracteristici constructive (probabile) -
 ultimul segment al canalului urmează să lege portul dunărean RENI de
MAREA NEAGRĂ

Canalul BÂSTROE - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU

 lungimea proiectată a întregului canal (inclusiv braţul Chilia)= 162,2 km
 lungimea canalului propriu-zis = 9,1 km
 lungimea sectorului maritim (îndiguire în mare) = 3,1 km
 lăţime canal = 60 m
 pescajul navelor ce vor naviga pe canal = 7,2 m
 adâncimea canalului în zona şenalului navigabil = 8,1 m
 adâncimea canalului pe sectorul maritim = 8,5 m (probabil pe lungimea
sectorului din zona digului maritim)
 posibilităţi de navigaţie pentru convoaie cu mai mult de 10 barje
 va permite desfăşurarea tranzitului naval atât ziua, cât şi noaptea (spre
deosebire de navigaţia pe canalul Sulina – doar ziua)
 navele vor fi obligate să aibă la bord pilot autorizat
 preţ estimat pentru tranzitare = 0,35 $ faţă de 0,50 $ pe canalul Sulina
 costul estimativ al proiectului = 38 milioane $ folosiţi, printre altele, şi
pentru lucrări de dragaj şi instalarea posturilor de dirijare la Reni, Vîlkovo
şi pe Insula Şerpilor
CANALUL BÎSTROE
– alte date -
canalul a fost proiectat a fi realizat în două etape:

Canalul BÂSTROE - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU

- prima etapă - braţul Bîstroe, dat în folosinţă în august 2004,
valoare investiţii 14,8 milioane $, asigură circulaţia navelor cu pescaj
de 5,85 m
- a doua etapă – vizează realizarea, până în anul 2008, a condiţiilor
de circulaţie pentru nave cu un pescaj de 7,2 m şi continuarea
construcţiei digului în mare; cost investiţii estimat la 25,7 milioane $
partea ucraineană apreciază că, la finalizarea lucrărilor, canalul va
prelua circa 65 % din mărfurile transportate în prezent pe braţul Sulina,
datorită tarifelor mai scăzute şi a distanţei mai mici până la porturile
ucrainene (care au o capacitate totală de 20 milioane de tone, dar care
primesc anual doar 4 – 5 milioane tone)
capacitatea de operare a canalului este de aproximativ 12.500 nave pe an
la proiectarea canalului s-a avut în vedere şi construcţia infrastructurii
de comunicaţii precum şi realizarea periodică a operaţiunilor de dragaj şi
amenajare a şenalului navigabil având în vedere că sunt destule puncte (12
la număr) unde adâncimea apei atinge doar 1 m
CANALUL BÎSTROE
– alte date -
lucrările de dragare a canalului Bîstroe au generat circa 2.400 milioane tone de
mâl, deversat la sud de vărsarea braţului în Marea Neagră, iar până la finalizare
se estimează acumularea a încă 2.200 milioane tone, reprezentând, per total, mai

Canalul BÂSTROE - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU

mult decât volumul de mâl dragat de România pe braţul Sulina în ultimii 10 ani
pe timpul execuţiei lucrărilor din prima etapă, partea ucraineană a încălcat de
mai multe ori frontiera cu România, amplasând balize de semnalizare chiar pe
malul românesc
în unele cazuri, dragele au depăşit frontiera întrând în apele teritoriale ale ţării
noastre
Ucraina a procedat şi la anumite demonstraţii de intimidare a părţii române
prin prezenţa şi patrularea unor nave militare maritime şi fluviale în zona
lucrărilor la canal (atât pe fluviu cât şi pe mare)
guvernatorul deltei ucrainene aprecia, încă de la demararea lucrărilor, că
realizarea proiectului va distruge iremediabil delta braţului Chilia
populaţia oraşului VÎLKOVO (supranumit şi VENEŢIA UCRAINEANĂ) se
teme că proiectul va duce la secarea canalelor care trec prin localitatea, iar aceasta
îşi va pierde renumele avut
lucrările de execuţie au fost concesionate firmei germane MÖBIUS
 I. Potapovskaia

Canalul BÂSTROE - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU

A fost instalată o
geamandură
luminoasă de
culoare verde Dig de apărare
Φ= 45º 20′ 43“ N împotriva valurilor
Λ = 29º 45′ 60“ şi depunerilor de
9,1 km E aluviuni aflat în
construcţie în
sectorul maritim
Braţu L= 3,1 km
l Bîst
roe
Activităţi de
cercetări
geofizice şi
geodezice

apr
A fost instalată o ox.
geamandură 20 M
m
luminoasă de
culoare roşie
Φ= 45º 20′ 39“ N
Λ = 29º 45′ 59“ E

I. Şerpilor
 ASPECTE MILITARE
în zona braţului Chilia, Ucraina dispune de o flotilă fluvială
constituită pe structura fostei brigăzi fluviale, cu unităţi dislocate la
Reni, Ismail şi Chilia (din punct de vedere al potenţialului militar cu

Canalul BÂSTROE - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU

posibilităţi mai mici decât flotila noastră existentă la vremea
respectivă)
acţiunile de luptă ce pot fi executate de către forţele fluviale au ca
scop principal menţinerea controlului asupra căilor navigabile din
zona de responsabilitate a acestora, asigurând totodată condiţiile
necesare dezvoltării ulterioare a unor acţiuni spre interior
în condiţiile în care s-a pus problema relansării economice a
principalelor porturi de la fluviu, în special cele de pe braţul Chilia,
este de aşteptat să aibă loc şi o consolidare cu efective şi tehnică
militară a unităţilor speciale de pază a graniţei fluviale cu România
sunt posibile şi redislocări ale unor nave din BMM Sevastopol la
BMM Donuzlav, precum şi a unor nave din compunere Forţelor de
Apărare a Litoralului la Ismail (care este şi PC al Flotilei Fluviale)
este posibil ca, în vederea creşterii efectivelor din regiune,
autorităţile ucrainene să redisloce elemente din Bg.25 Ds. Aer. în
localitatea BOLGRAD (unde are şi punctul de comandă)
 POZIŢII ROMÂNEŞTI ŞI
REACŢII INTERNAŢIONALE
solicitări repetate din partea română şi a unor organizaţii internaţionale de
mediu, încă din anul 2001, pentru amânarea începerii lucrărilor numai după
întocmirea unui studiu privind impactul realizării canalului asupra florei şi

Canalul BÂSTROE - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU

faunei din rezervaţie
răspunsul ucrainean – începerea şi continuarea lucrărilor, iar atunci când
situaţia era mai încordată, prezentarea a două simulacre de studii de impact
asupra mediului
sesizarea de către România a unor prestigioase organizaţii internaţionale de
mediu şi reacţii pe plan diplomatic, pentru încetarea lucrărilor şi evitarea unei
catastrofe ecologice
până în anul 2005, toate luările de poziţie pe plan internaţional au constat
doar în critici dure şi recomandări de încetare a lucrărilor
negocierile României cu Ucraina au ajuns, pentru arbitraj, la Curtea
Internaţională de la Haga, la propunerea părţii române
Uniunea Europeană şi-a manifestat tendinţa de finalizare a proiectului
TEN – T (Transeuropean Network for Transport – Reţeaua Transeuropeană
pentru Transport), implicit a culoarului VII prin unirea a trei importante
fluvii (Rin, Main şi Dunăre), în scopul reducerii costurilor pentru transport şi
a exploatării la maxim a resurselor naturale (proiect început în anul 1993)
 POZIŢII ROMÂNEŞTI ŞI
REACŢII INTERNAŢIONALE
în opinia WWF (Fondul Mondial pentru Natură), lărgirea şi adâncirea celor
trei fluvii va avea, o influenţă dezastruoasă asupra unor zone umede situate
între Viena şi Bratislava, a Parcului Naţional Dunărea din Austria, a unor

Canalul BÂSTROE - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU

întinse porţiuni din cursul Dunării de pe teritoriul Ungariei, Parcul Naţional
Dunăre – Drava şi cele mai valoroase situri de pe cursul inferior al Dunării, în
Bulgaria şi România, inclusiv Delta Dunării (cuprinse într-un important
proiect denumit NATURA 2000)
în luna februarie 2005, Uniunea Europeană şi Ucraina au semnat Planul
comun de acţiune, prin care vecinii noştri din zona deltei înţeleg deplina
susţinere pentru continuarea canalului Bîstroe şi chiar posibilitatea obţinerii
unui sprijin financiar din cei 200 miliarde euro, sumă prevăzută a fi rulată
pentru construcţia şi întreţinerea celor 10 culoare logistice ale proiectului
TEN – T, planificat a fi finalizat în anul 2020
singura organizaţie internaţională care a avut acces în anul 2004 în zona
lucrărilor la canalul Bîstroe a fost Fondul Mondial pentru Natură, ocazie cu
care a fost realizat şi un film documentar
în prima săptămână a lunii martie 2005, Comitetul Permanent al Convenţiei
RAMSAR, întrunit la Geneva, a decis să nu mai acorde Kievului fonduri
pentru lucrări hidrologice (circa 120.000 euro) până nu îşi va clarifica poziţia în
privinţa canalului Bîstroe – prima atitudine concretă, fermă şi la obiect
 POZIŢII ROMÂNEŞTI ŞI
REACŢII INTERNAŢIONALE
Convenţia ESPO (privind impactul de mediu în context transfrontalier) a
constituit o comisie de anchetă, care se va deplasa, în luna aprilie 2005, atât în
Ucraina cât şi în România pentru evaluarea la faţa locului a impactului canalului

Canalul BÂSTROE - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU

a fost stabilită desfăşurarea, în anul 2005, a două seminarii pe problematica
canalului, cu participarea specialiştilor ucraineni şi români:
- primul în luna aprilie la ODESSA pe tema monitorizării
efectelor primei faze a canalului
- al doilea la Tulcea, în luna mai, pentru discutarea
studiilor de impact elaborate de specialiştii ucraineni, dar şi a unui studiu
românesc care include şi măsuri de contracarare a efectelor negative
ministrul de externe ucrainean a prezentat, la 22.03.05, deschiderea noii puteri
de la Kiev pentru reluarea tratativelor bilaterale, în vederea rezolvării
problemelor legate atât de construcţia canalului, cât şi cele referitoare la Insula
Şerpilor şi delimitarea platoului continental al Mării Negre în zonă, exprimându-
şi totodată încrederea în posibilitatea rezolvării diferendelor, chiar înaintea
adoptării de către Curtea Internaţională de la Haga a unor decizii în acest sens
noi zvonuri de redeschidere a lucrărilor la canal de către o companie
ucraineană – neconfirmate însă
se pare că, lipsa activităţilor de dragaj la canalul executat anul trecut are deja
implicaţii asupra adâncimii apei, datorate depunerilor aluvionare foarte
puternice
 Canalul BÂSTROE - Col.prof.univ.dr. Adrian CERNĂIANU
Vă mulţumim pentru atenţie !
Întrebări ?