BULEVARDUL UNIRII

(VICTORIA SOCIALISMULUI)

Col.(r) prof. univ. dr. Adrian CERNĂIANU

Universitatea Naţională de Apărare “Carol I”

Bucureşti - 2014
ISTORIC

În 1934, Regele CAROL al II-lea a convocat un

colectiv format din cei mai mari arhitecţi ai vremii,
pe care i-a pus să întocmească un studiu de
sistematizare a Bucureştiului

În 1938, ziarele vremii scriau despre

începerea demolărilor, deci
demararea unui proiect care nu s-a
realizat din cauza începerii celui de-al
doilea Război Mondial.
 ISTORIC

 În 22.03.1977, în sala OMNIA, conducerea de partid

şi de stat de la aceea vreme, a hotărât reclădirea oraşului
Bucureşti şi a comunelor suburbane, ca urmare a efectelor
cutremurului din 4 martie a aceluiaşi an.
 Hotărârea prevedea reconstruirea unor zone importante
ale capitalei, Nicolae Ceauşescu prezentând pe hărţi /
planuri, ceea ce dorea de la arhitecţi şi constructori, în
ceea ce priveşte bulevardul Victoria Socialismului, dorinţele
sale vizând principalele elemente ale proiectelor întocmite,
la cererea Regelui Carol al II – lea, încă din perioada
interbelică.
 ISTORIC

După 2 ani de vizionări pe proiecte şi

machete (unele chiar la scara de 1:500), în
ultima şedinţă organizată pe această temă
la reşedinţa de vară a lui Nicolae Ceauşescu
de la Neptun, a fost luată hotărârea de
realizare a 25 de obiective importante, cele
mai reprezentative dintre
acestea fiind:
 ISTORIC

CASA POPORULUI
 denumire iniţială CASA REPUBLICII
 amplasament - Dealul Arsenalului unde, potrivit
proiectului din anul 1934, trebuia construită
CATEDRALA NEAMULUI
 ISTORIC

BULEVARDUL VICTORIA
SOCIALISMULUI
 devenit după 1989 BULEVARDUL UNIRII
 se dorea a fi un concurent al Bulevardului Champs
Elisee (mai lung, mai lat şi cu elemente arhitecturale
deosebite: ochiuri şi perdele de apă în spaţiul dintre
cele două sensuri)
 lungime aproximativ 5 km, legând Casa Poporului
de Piaţa Vitan
 ISTORIC

REGULARIZAREA
DÎMBOVIŢEI
 de la Lacul Morii până la Glina
 prevăzută cu numeroase traversări rutiere şi
pietonale (cele rutiere au fost sporite după 1989 –
Schitu Măgureanu, Izvor, Cotroceni)
 navigabilizare pentru ambarcaţiuni de agrement
ISTORIC

ALTE OBIECTIVE ALE PLANULUI

 Opera Naţională (între Biblioteca Naţională şi blocurile de

locuinţe dinspre Piaţa Alba Iulia)
 Biblioteca Naţională (vis-a-vis de Tribunalul Bucureşti)
 Muzeul Naţional (Plevnei – Izvor)
 Muzeul Literaturii Române (în fostul pac Plevnei)
 Muzeul de Istorie (în fostul parc Plevnei)
 Academia de Ştiiţe
 Ministerul Apărării Naţionale
ISTORIC

ALTE OBIECTIVE ALE PLANULUI

 Ministerele de sinteză (în piaţa semicirculară din faţa Casei

Poporului)
 Hotelul Delegaţiilor (actualul Hotel MARIOTT)
 Centrul Internaţional de Conferinţe şi Congrese (cu o suită de
săli ce puteau găzdui circa 12.000 de persoane)
 Clădiri de locuinţe cu spaţii comerciale la perter
 Străpungerea rutieră Buzeşti – Berzei – Uranus
 Shou roomu-ri
 Alte obiective
ALTE AMĂNUNTE

 pentru fiecare obiectiv s-a constituit un colectiv de 3

arhitecţi
 iniţial, arh. ANCA PETRESCU a fost repartizată la
colectivul ce se ocupa de extinderea Palatului Copiilor
 se spune că la o vizionare a machetelor Ceauşescu a
stat 10 ore fără pauză, ascultând absolut tot ceea ce i se
spunea şi vizionând ceea ce i se prezenta, fără să
întrerupă arhitecţii sau să comenteze ceva
 din experienţa proprie – Metroul, amenajarea râului
Dîmboviţa, canalul Dunăre – Marea Neagră etc.