ACADEMIA ROMÂNĂ

ȘCOALA DE STUDII AVANSATE A ACADEMIEI ROMÂNE

ȘCOALA DOCTORALĂ ȘTIINȚE ECONOMICE, SOCIALE ȘI JURIDICE

Curs opțional
INTRODUCERE ÎN META-ECONOMIE (PRAXIOLOGIE)

Prelegerea 1
Praxiologia – teorie generală a acțiunii

 Lector : Emil Dinga

 Dată: 13 martie 2012
 Loc: Sala „N.N. Constantinescu” a Bibliotecii Academiei Române, Calea Victoriei 125
 Oră: 15.00 – 18.00
 SUMAR

• Obiectul praxiologiei
• Praxis-ul – dimensiune imanentă a omului
• Praxiologia ca filozofie a acțiunii
• Caracterul inter-disciplinar al praxiologiei
• Acțiune și praxis

10/29/2020 Emil Dinga - Praxiologie - Prelegerea 1 2

 OBIECTUL PRAXIOLOGIEI (1/5)
• Etimologia
– praxis: acțiune (îndeosebi de transformare a mediului, fie natural, fie social)
– logos: rațiune, ordine
• Obiectul praxiologiei: descifrarea discursivă a acțiunii umane
– există principii ale acțiunii umane (individuale sau sociale)?
– există regularități ale acțiunii umane?
– ce semnificație are acțiunea umană?
– care sunt sensurile acțiunii umane?
• Praxiologia: o meta-economie
– întrucât caută fundamentele economiei de timp (economisirii timpului)
– întrucât caută fundamentele organizării/planificării obținerii eficienței
– întrucât caută corelațiile dintre scopuri și mijloace
• Praxiologia: teoria acțiunii eficiente
– minimizarea mijlocului pentru un scop dat, sau maximizarea scopului la un
mijloc dat
10/29/2020 Emil Dinga - Praxiologie - Prelegerea 1 3
 OBIECTUL PRAXIOLOGIEI (2/5)

10/29/2020 Emil Dinga - Praxiologie - Prelegerea 1 4

 OBIECTUL PRAXIOLOGIEI (3/5)
• „legea” economiei de timp este o specie a unei „legi” mai generale:
principiul minimei acțiuni
– aici termenul acțiune se referă la orice evoluție (în spațiu, în timp, etc.): nu
implică prezența unui subiect, adică a unei exteriorizări a unei intenționalități
– ex: deplasarea luminii (radiației electromagnetice) pe geodezica continuum-ului
spațiu-timp
• deci, în sensul general, obiectul praxiologiei este identificarea principiilor
operaționale pentru reificarea (obiectivarea) principiului minimei acțiuni
– în cazul prezenței subiectului cultural (omul): obiectivarea principiului minimei
acțiuni este chiar obiectivarea „legii” economiei de timp
– NB: aici timpul este un timp acțional, și nu un timp general (de ex., și activitatea
teoretică urmărește economisirea timpului: economisirea timpului de gândire,
dar, atâta timp cât nu se obiectivează în teorii publice – lumea a treia a lui
Popper –, activitatea teoretică nu este de tip acțional)
• baza existenței praxiologiei: lumea a doua a lui Popper
– ansamblul stărilor de conștiință care generează dispozițiile comportamentale
acționale (dedicate acțiunii, înclinate spre acțiune)
10/29/2020 Emil Dinga - Praxiologie - Prelegerea 1 5
 OBIECTUL PRAXIOLOGIEI (4/5)

10/29/2020 Emil Dinga - Praxiologie - Prelegerea 1 6

 OBIECTUL PRAXIOLOGIEI (5/5)
• praxiologia nu este o știință, ci o metodologie (generală) a acțiunii
– NB: totuși, praxiologia poate avea un puternic conținut științific, deoarece
majoritatea „preceptelor” praxiologice pot fi falsificate factual
• praxiologia nu este condiționată teoretic
– ea nu este construită pe un sistem de axiome fondatoare, ci generează axiome
fondatoare pentru acțiune
• deși praxiologia se ocupă de sisteme (și anume de cele care generează praxis),
ea nu se confundă cu teoria sistemelor:
– teoria sistemelor are în vedere finalitatea dinamicii unui sistem, praxiologia are în
vedere dinamica însăși
– teoria sistemelor are în vedere obiectul, praxiologia are în vedere agentul
– teoriei sistemelor îi este propriu holismul metodologic, praxiologiei îi este propriu
individualismul metodologic
– teoria sistemelor este preocupată de eficacitatea structurii, praxiologia este
preocupată de structura eficacității

10/29/2020 Emil Dinga - Praxiologie - Prelegerea 1 7

 PRAXIS-UL – DIMENSIUNE IMANENTĂ A OMULUI
•
(1/2)
omul (și societatea) sunt structuri disipative (departe de echilibru - Prigogine)
– consecință logică de necesitate: schimbul entropic dintre om (grup, societate) și
mediul său
– NB: nu numai omul (respectiv societatea umană) sunt structuri disipative: orice
sistem care are tendința (asigurată de structura sa) de a se conserva calitativ (adică
de a se menține departe de echilibru, sau de a minimiza viteza de apropiere de
echilibru) este de tip disipativ
• schimbul entropic dintre subiectul uman (individ sau societate) și mediul său
implică acțiunea (obiectivarea unei intenționalități oarecare)
– consecință logică de necesitate: omul (societatea) nu pot să nu desfășoare acțiuni,
comportamentul acțional al său este o necesitate de natură ontologică
• acțiunea și cunoașterea se presupun reciproc
– acțiunea nu poate fi eficientă fără o cunoaștere anterioară
• chiar și eficacitatea acțiunii este problematică în absența cunoașterii
– cunoașterea nu este posibilă fără acțiune
• cunoașterea înseamnă rezolvarea de probleme, dar problemele apar doar prin
interogarea mediului (exterior sau interior subiectului): interogarea cea mai complexă
este acțiunea (vezi, aici, și falsificaționismul factual: acțiunea de falsificare)
10/29/2020 Emil Dinga - Praxiologie - Prelegerea 1 8
PRAXIS-UL – DIMENSIUNE IMANENTĂ A OMULUI
(2/2)

10/29/2020 Emil Dinga - Praxiologie - Prelegerea 1 9

 PRAXIOLOGIA CA FILOSOFIE A ACȚIUNII (1/2)
• pentru a fi o filosofie, praxiologia are nevoie de un principiu fondator, primitiv
– acest principiu este: principiul eficienței
• maximizarea efectului la o cauză dată, sau minimizarea cauzei la un efect dat
• NB: aici este vorba despre cauze și efecte care pot fi evaluate, în mod omogen, sub forma
„cantității” („cantitate de cauză”, respectiv „cantitate de efect”)

• pentru a fi o filosofie a acțiunii, praxiologia are nevoie de o particularizare a

principiului fondator
– principiul eficienței are semnificație generală, nu numai în raport cu acțiunea, de aceea
el trebuie particularizat ca principiu al eficienței acționale
• ex: deplasarea luminii pe geodezica continuum-ului spațiu-timp este o deplasare eficientă (se
„cheltuiește” minimum de timp - „cauză” - pentru a ajunge dintr-un punct în altul)
• dacă este aplicat la fenomene culturale, trebuie numit principiul eficienței acționale
– principiul eficienței acționale implică două valorizări imediat succesive și interconectate
• o valorizare ex ante în raport cu acțiunea: proiectarea acțiunii
– ex: feed-forward
• o valorizare ex post în raport cu acțiunea: evaluarea acțiunii
– ex: feed-back

10/29/2020 Emil Dinga - Praxiologie - Prelegerea 1 10

 PRAXIOLOGIA CA FILOSOFIE A ACȚIUNII (2/2)
• cea mai mare apropiere a praxiologiei de filosofie este apropierea de
pragmatism
– asemănări:
• ambele aplică individualismul metodologic
• ambele presupun doar subiecți (agenți) culturali
• ambele consideră acțiunea ca bază a conceptelor lor
• ambele folosesc în mod euristic valorizarea ex post pentru îmbunătățirea acesteia
– deosebiri:
• pragmatismul suprimă valorizarea ex ante a acțiunii, menținând doar valorizarea ex post
• pragmatismul se limitează la verificaționism, praxiologia acceptă și falsificaționismul
• pragmatismul consideră adevărat enunțul care generează acțiuni eficace, praxiologia
consideră adevărat enunțul care generează acțiuni eficiente
• pragmatismul limitează „dreptul” semnelor de a semnifica concepte la acțiune, praxiologia
acceptă semne care pot semnifica concepte în perspectiva (potențialitatea) acțiunii
• pragmatismul este o specie de inginerie socială (implicând doar explicații), în timp ce
praxiologia implică și înțelegere (comprehensiune)
– pragmatismul descrie relația cauzală (oferă explicația)
– praxiologia descrie natura relației cauzale (oferă înțelegerea)

10/29/2020 Emil Dinga - Praxiologie - Prelegerea 1 11

 CARACTERUL INTERDISCIPLINAR AL PRAXIOLOGIEI
(1/3)
• praxiologia, ca metodologie generală (filozofie) a acțiunii, convoacă toate
caracteristicile deținute de subiectul, respectiv de obiectul acțiunii:
– subiectul acțional:
• este subiect cultural: capabil de rezolvare reprezentațională a problemelor
– consecință: modelul său de raționalitate este bazat pe valori
– este nevoie de: psihologie, antropologie, epistemologie, axiologie
• este subiect integral: convoacă toate cele patru cauze fundamentale
– consecință: combină cauzalitatea eutaxiologică cu cauzalitatea teleologică
– este nevoie de: logică, istorie, semiotică, politică
• este subiect social: compus din indivizi neomogeni, cu obiective, capacități
acționale și preferințe diferite între indivizi
– consecință: distribuția obligațiilor, meritelor și recompenselor se face neliniar
– este nevoie de: economie, management, sociologie, morală (etică), drept

10/29/2020 Emil Dinga - Praxiologie - Prelegerea 1 12

CARACTERUL INTERDISCIPLINAR AL PRAXIOLOGIEI
(2/3)
– obiectul acțional:
• obiectul acțional este format din sisteme: decupaje logice din realitatea
obiectivă sau subiectivă, individualizate prin membrane specifice (fizice,
instituționale, cognitive)
– consecință: orice acțiune trebuie proiectată în interiorul unui sistem obiectual
– este nevoie de: teoria sistemelor, teoria rețelelor
• obiectul acțional și subiectul acțional sunt, în cazul subiectului acțional cultural,
indiscernabile (pachetul „subiect-obiect”, adică pachetul „so”)
– consecință: acțiunea poate privi, în mod indiscernabil, atât subiectul cât și obiectul,
deci există o substituibilitate de „roluri” între subiect și obiect în cadrul acțiunii
– este nevoie de: metafizică, teologie
• obiectul acțional este dinamic și neliniar
– consecință: predictibilitatea obiectului (sau a pachetului „so”) este problematică
– este nevoie de: matematică, fizică (inclusiv cuantică), chimie, biologie

10/29/2020 Emil Dinga - Praxiologie - Prelegerea 1 13

 CARACTERUL INTERDISCIPLINAR AL PRAXIOLOGIEI
(3/3)
• unele raporturi ale praxiologiei cu:
– managementul:
• asemănare: ambele se ocupă de organizarea acțiunii
• deosebire: managementul se ocupă de organizarea acțiunilor colective, praxiologia se
ocupă de organizarea oricărei acțiuni
• NB: managementul este o parte constitutivă a praxiologiei (ex.: managementul strategic)
– teoria deciziei:
• asemănare: ambele fac alegeri (iau decizii) în condiții de incertitudine
• deosebire: (1) teoria deciziei se ocupă de eficiența maximă, praxiologia de eficiența
posibilă; (2) teoria deciziei alege din mulțimea actelor posibile, praxiologia alege dintre
scopurile posibile
• NB: teoria deciziei este o parte constitutivă a praxiologiei (ex.: programarea liniară)
– teoria jocurilor:
• asemănare: ambele construiesc scenarii ale posibilităților asociate unor finalități (teoria
jocurilor în mod computațional, praxiologia prin valorizările ex ante)
• deosebire: teoria jocurilor acceptă orice finalități, în timp ce praxiologia acceptă numai
finalitățile de natura scopurilor
• NB: teoria jocurilor este o parte constitutivă a praxiologiei (ex.: jocul de întreprindere)

10/29/2020 Emil Dinga - Praxiologie - Prelegerea 1 14

 ACȚIUNE ȘI PRAXIS (1/2)
• praxiologia se ocupă de praxis
– există două categorii de praxis (acțiune), distincte non-casant:
• acțiune instrumentală: dispoziția asupra obiectelor non-subiectuale
– NB: presupune rezolvarea unor probleme tehnice
• acțiune comunicativă: dispoziția asupra obiectelor subiectuale
– NB: presupune rezolvarea unor probleme practice
– în principiu, cele două categorii de acțiune nu pot fi reduse una la alta
• rațiune: întotdeauna vor exista obiecte non-subiectuale, chiar dacă, în cazul obiectelor
subiectuale, reducerea acțiunii comunicative la acțiunea instrumentală este posibilă
– există și încercări de a acoperi zona de suprapunere dintre acțiunea instrumentală și
acțiunea comunicativă
• modalitate: conceptul de societate în intenție practică (Habermas)
• descriere:
– problemele tehnice se rezolvă ca în cazul oricărei acțiuni instrumentale clasice
– problemele practice se rezolvă prin instrumentalizarea asupra unor obiecte specifice:
instituțiile (deci acțiunea comunicativă se obiectivează în instituții care devin, astfel,
obiecte non-subiectuale, obținându-se reducerea acțiunii comunicative la acțiune
instrumentală: reducționism praxiologic)

10/29/2020 Emil Dinga - Praxiologie - Prelegerea 1 15

 ACȚIUNE ȘI PRAXIS (2/2)

10/29/2020 Emil Dinga - Praxiologie - Prelegerea 1 16

 SUBIECTE DE DEZBATERE (1/2)
• cunoașterea anterioară (care să fundamenteze eficiența acțiunii) ar putea fi
asigurată exclusiv de categoriile apriorice ale subiectului uman?
– pros: categoriile apriorice conțin, in nuce, posibilitatea oricărei experiențe
– cons: categoriile apriorice nu sunt categorii praxiologice, ci categorii epistemologice
• putem vorbi despre categorii apriorice ale societății
– formulare alternativă: poate exista o conștiință socială?
– altă formulare alternativă: conștiința individuală este o particularizare a conștiinței
sociale, sau invers, conștiința socială este o agregare a conștiințelor individuale?
• ar trebui să acceptăm că praxiologia se referă la orice acțiune sau doar la
acțiunea rațională?
– pros: da, dacă comportamentul rațional înseamnă un comportament bazat pe un
model de justificare (adică pe o conștientizare) ex ante
– cons: nu, dacă comportamentul rațional înseamnă un comportament bazat pe un
model de justificare (adică pe o conștientizare) ex post
• valorizarea ex ante în praxiologie nu este echivalentă cu formularea scopului?

10/29/2020 Emil Dinga - Praxiologie - Prelegerea 1 17

 SUBIECTE DE DEZBATERE (2/2)
• oare decupajul sistemelor prin intermediul membranei cognitive nu introduce o
specie nouă de cauzalitate?
– pros: da, deoarece un sistem care nu exista înainte de a fi decupat prin membrana
cognitivă, apare prin acest decupaj (iar un efect trebuie să aibă o cauză)
– cons: nu, deoarece decupajul prin membrana cognitivă urmărește un scop, deci
această prezumtivă nouă cauză se reduce la cauza finală (existentă)
• oare conceptul de suprastructură (Marx) nu încearcă tot un reducționism
praxiologic, asemenea conceptului de societate în intenție practică
(Habermas)?
– pros: suprastructura este un rezultat obiectiv (prin agregarea necesară a
subiectivităților) al bazei (relațiile de producție): ansamblul instituțiilor, concepțiilor,
mentalităților etc.
– cons: baza, din care emerge suprastructura, nu are o natură tehnică (ca la
Habermas), ci tot una practică (sunt relații între oameni), deci nu avem o reducere a
problemelor practice la probleme tehnice, ci o translație de la probleme practice la
probleme practice

10/29/2020 Emil Dinga - Praxiologie - Prelegerea 1 18

 VĂ MULȚUMESC PENTRU
ATENȚIE !

10/29/2020 Emil Dinga - Praxiologie - Prelegerea 1 19