1. Clasificarea drumurilor, conform prevederilor Ordonanei de Guvern nr.

43/1997 privind regimul drumurilor Clasificarea drumurilor privind regimul drumurilor : Din punct de vedere a destinaiei: - drumuri publice - drumuri de utilitate privat Din punct de vedere al circulaiei: - drumuri deschise circulaiei publice - drumuri nchise circulaiei publice Din punct de vedere funcional i administrativ-teritorial: - drumuri de interes naional - drumuri de interes judeean - drumuri de interes local 2.Clasificarea drumurilor de interes naional, conform prevederilor Ordonanei de Guvern nr. 43/1997 privind regimul drumurilor Drumurile de interes naional se clasific n: - autostrzi - drumuri expres - drumuri naionale europene - drumuri naionale principale - drumuri naionale secundare 3.Cine face ncadrarea in categorii a drumurilor de interes naional ncadrarea n categorii a drumurilor de interes naional se face de ctre Ministerul Lucrrilor Publice, Transporturilor i Locuinei, cu excepia drumurilor naionale europene , a cror ncadrare se stabilete potrivit acordurilor i conveniilor internaionale la care Romnia este parte. 4. Ce cuprinde zona drumului public si cum sunt definite elementele din care este compusa Zona drumului public cuprinde: - ampriza - zonele de siguran - zonele de protecie Ampriza drumului - este suprafaa de teren ocupat de elemente constructive ale drumului: parte carosabil, trotuare, piste pentru cicliti, acostamente, anuri, rigole, taluzuri, anuri de gard, ziduri de sprijin, i alte lucrri de art. Zonele de siguran - sunt suprafee de teren situate de o parte i de cealalt a amprizei drumului, destinate exclusiv pentru semnalizarea rutier, pentru plantaie rutier sau alte scopuri legate de ntreinerea i exploatarea drumului, pentru sigurana circulaiei ori pentru protecia proprietilor situate n vecintatea drumului. Cuprind i suprafeele de teren destinate asigurrii vizibilitii n curbe

i intersecii , precum i suprafeele ocupate de lucrrile de consolidri ale terenului sau drumului. Zonele de protecie-sunt suprafeele de teren situate de o parte i de alta a zonelor de siguran, necesare proteciei i dezvoltrii viitoare a drumului. 5. Cine face administrarea drumurilor publice ? Ministerul Lucrrilor Publice, Transporturilor i Locuinei este organul administraiei publice centrale, care exercit prerogativele dreptului de proprietate public a statului n domeniul drumurilor naionale. 6. Cine aproba lista drumurilor publice cu limitele maselor maxime admise pentru vehiculele de transport marfa si in baza a ce se pot efectua transporturile cu mase si gabarite ce depesc limitele prevzute ? Lista drumurilor publice cu masele maxime admise pentru vehiculele de transport marf se aprob prin ordin al ministrului transporturilor, construciilor i turismului i se public n Monitorul Oficial al Romniei. Transporturile efectuate cu vehicule a cror mase i gabarite depesc limitele prevzute, se efectueaz pe baza autorizaiei speciale de transport emise de administratorul drumului pe care se efectueaz transportul, n condiiile stabilite prin reglementri specifice emise de Ministerul Lucrrilor Publice, Transporturilor i Locuinei. 7. Masa maxima admisa pe osia simpla (in tone) pentru autovehiculele care circula pe drumurile europene (E) si drumurile europene reabilitate (ER) Masa maxim admis pe osia simpl pentru autovehiculele care circul pe drumurile europene(E) este de 10 tone, iar pentru drumurile europene reabilitate (ER) este de 11,5 tone. 8. Cnd pot fi instituite restricii de circulaie pe drumurile publice ? Administratorii drumurilor pot institui restricii temporare, pariale, sau totale de circulaie, pentru executarea unor lucrri, conform normelor stabilite de Ministerul Lucrrilor Publice, Transporturilor i Locuinei( pentru protecia unor sectoare de drumuri sau n cazul unor calamiti - restricii temporare cu variante ocolitoare). 9. Care sunt msurile de urgenta pe care va trebui sa le ia administratorul drumurilor publice n cazul in care acestea sunt afectate de calamiti naturale sau n alte cazuri de for majora? n cazul n care drumurile deschise circulaiei publice sunt afectate de calamiti naturale sau n alte cazuri de for major, administratorii acestora vor lua de urgen msuri pentru restabilirea operativ a

circulaiei, prin executarea de variante ocolitoare sau de alte amenajri cu caracter provizoriu, dup caz. Decizia de ocupare a unor terenuri pe o perioad temporar n timpul calamitilor o va lua administratorul drumului respective cu autoritile publice locale, printr-un proces verbal ncheiat ntre ei. 10.Cine realizeaz proiectarea, construcia sau amenajarea cilor de acces la drumurile publice ? Proiectarea, construcia sau amenajarea cilor de acces la drumurile publice se face potrivit legislaiei n vigoare de ctre cei interesai, cu acordul prealabil al administratorului drumului public i al Poliiei rutiere. 11. Cum se realizeaz dobndirea unui teren pentru un drum nou, lucrri de modernizare, corecii de trasee, reabilitri, lrgiri de drumuri publice ? Dobndirea terenurilor necesare pentru executarea unor drumuri noi, modernizri, corecii de trasee, reabilitri, lrgiri de drumuri, corecii de trasee, reabilitri, lrgiri de drumuri se face prin modurile admise de lege, (art 92. din Legea fondului funciar nr.18/1991 republicat), inclusiv prin exproprierea pentru cauza de utilitate public 12.Cine coordoneaz din punct de vedere tehnic si metodologic ntreaga reea de drumuri? Ministerul Lucrrilor Publice, Transporturilor i Locuinei coordoneaz din punct de vedere tehnic i metodologic ntreaga reea de drumuri deschise circulaiei publice. 13.Care este distanta minima fata de marginea carosabilului la care este permisa instalarea in afara localitilor a panourilor publicitare ? n afara localitilor, panourile publicitare se amplaseaz la distane de minim 7,00 metri fa de marginea mbrcminii drumului. 14. Cine face constatarea contraveniei n cazul degradrii sau distrugerii pariale sau totale a drumurilor publice ? Constatarea contraveniilor i aplicarea sanciunilor se face de ctre : - personalul mputernicit de Ministerul Transporturilor, Construciilor i Turismului; - administratorul drumului, prin personal mputernicit; - ofierii i agenii de poliie , dup caz. 15. Care sunt criteriile de ncadrare a drumurilor de interes naional n fiecare din

categoriile prevzute n Ordonana Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor ? ncadrarea drumurilor de interes naional se face pe baza urmtoarelor criterii: -1. Autostrzi-drumuri naionale de mare capacitate si viteza, rezervate exclusiv circulaiei autovehiculelor, care nu deservesc proprietile riverane, prevzute cu doua cai unidirecionale separate printr-o zona mediana avnd cel puin doua benzi de circulaie pe sens si banda de staionare de urgenta; intersecii denivelate si accese limitate, intrarea si ieirea autovehiculelor fiind permise numai in locuri special amenajate; - 2. Drumuri expres-drumuri naionale accesibile numai prin noduri sau intersecii reglementate, care pot fi interzise anumitor categorii de utilizatori si vehicule si pe care oprirea si staionarea pe partea carosabila sunt interzise; - 3. Drumuri naionale europene(E)- drumuri naionale deschise traficului internaional, a cror ncadrare ca drumuri E se stabilete conform prevederilor Acordului European privind marile drumuri de trafic internaional(AGR) - 4. Drumuri naionale principale - drumuri naionale care asigura legtura capitalei tarii cu oraele reedin de jude, legturile dintre acestea, precum si cu principalele puncte de control pentru trecerea frontierei de stat a Romniei; - 5. Drumuri naionale secundare - celelalte drumuri naionale cu trafic mediu zilnic mai mic dect 3500 vehicule fizice/24 ore sau mai mic dect 4500 vehicule etalon autoturisme/24 ore. 16. Clasele tehnice a drumurilor in funcie de intensitatea medie zilnica anuala, vehicule fizice Clasele tehnice a drumurilor in funcie de intensitatea medie anuala, vehicule fizice sunt: vehicule fizice - Clasa I Foarte intens - Clasa II Intens >16000 - autostrzi 8001-16000 - drumuri cu 4 benzi de circulaie Clasa III Mediu 3501-8000 - drumuri cu doua benzi de

circulaie - Clasa IV Redus 750-3500 - Clasa V Foarte redus <750 Clasificarea tehnica a reelei se face pe baza intensitii traficului rezultat din datele ultimului recensmnt de circulaie, privind traficul actual si de perspectiva. 17. Cine face ncadrarea drumurilor n clase tehnice ? Normele tehnice aprobate de Ministerul Lucrrilor Publice, Transporturilor i Locuinei face ncadrarea drumurilor in clase tehnice.

18.Conform crei Ordonane de Guvern au fost elaborate a) Normele tehnice privind ncadrarea n categorii a drumurilor de interes naional b) Normele tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice c) Normele tehnice privind amplasarea lucrrilor edilitare, a stlpilor pentru instalaii si a pomilor n localitile urbane si rurale ? Ordonana de Guvern nr.43/1997privind regimul juridic al drumurilor si Hotrrea de Guvern nr.44/1997 privind organizarea si funcionarea Ministerului Transporturilor. 19. In ce condiii se pot amplasa in zona drumului public construcii sau instalaii Realizarea in zona drumului public a oricror construcii sau instalaii , in orice scop, se face cu respectarea legislaiei privind amplasarea si autorizarea executrii construciilor si numai cu acordul administratorului drumului. 20. n ce zon a drumurilor publice se amplaseaz indicatoarele rutiere si plantaiile rutiere? Indicatoarele rutiere si plantaiile rutiere se amplaseaz in zona de sigurana a drumurilor. 21. Cum este definit in Normativul privind ntreinerea si repararea drumurilor publice scopul lucrrilor si serviciilor de ntreinere si reparaii a drumurilor, podurilor si anexelor acestora, activiti desfurate de ctre administratorii drumurilor publice ? Scopul lucrrilor si serviciilor de ntreinere si reparaii a drumurilor publice este: - stabilirea din punct de vedere tehnic si economic a tipurilor de lucrri si servicii pentru fiecare din activitile de ntreinere si reparare a drumurilor si podurilor de sosea, a construciilor si amenajrilor aferente lor. - reglementarea organizrii, planificrii si urmririi execuiei lucrrilor si serviciilor de ntreinere si reparaii, in mod sistematic si la timp, pentru a asigura desfurarea traficului rutier in condiii de sigurana si confort si conservarea patrimoniului rutier. 22. Cum sunt clasificate in Normativul privind ntreinerea si repararea drumurilor publice activitile de ntreinere si reparare a drumurilor, podurilor si anexelor aferente acestora ? Activitile de ntreinere si reparare a drumurilor, podurilor si anexelor aferente acestora se clasifica in: 1. - lucrri si servicii planificate 2. - lucrri accidentale 23.Cum sunt clasificate in Nomenclatorul privind lucrrile si serviciile planificate aferente drumurilor publice, aprobat prin ordinul M.T. nr. 346/15.05.2000, lucrrile si serviciile

planificate aferente drumurilor publice ? Lucrrile si serviciile aferente drumurilor publice se clasifica astfel: A. Servicii pregtitoare aferente ntreinerii si reparrii drumurilor publice: 1. Gestionarea bunurilor publice din administraie 2. ntocmirea documentaiilor tehnico-economice pentru lucrrile de ntreinere si reparaii la drumuri 3. Asigurarea calitii si a controlului tehnic al calitii, activitate laboratoare 4. Studii, cercetri, experimentri, inclusiv urmrirea in exploatare a acestora 5. Coordonarea dezvoltrii unitare a reelei de drumuri publice 6. Monitorizarea controlului mijloacelor de transport pe drumurile publice. B. Lucrri si servicii privind ntreinerea curenta a drumurilor publice 1. ntreinerea curenta pe timp de vara 2. ntreinerea curenta pe timp de iarna C. Lucrri si servicii privind ntreinerea periodica a drumurilor 1. Tratamente bituminoase 2. Straturi bituminoase foarte subiri 3. Covoare bituminoase 4. Reciclarea in situ a mbrcmintei asfaltice 5. Sigurana rutiera 6. Plantaii rutiere 7. ntreinerea cldirilor 8. Pietruiri de drumuri de pmnt 9. Protejarea corpului si platformei drumului 10. ntreinerea periodica a podurilor, pasajelor, podeelor, tunelelor. D. Lucrri aferente reparaiilor curente la drumurile publice 1. Lucrri pentru aducerea drumurilor, podurilor, pasajelor, podeelor, tunelelor, in starea tehnica iniiala, in urma unor evenimente accidentale(inundaii, cutremure, alunecri, etc) 2. mbrcminte bituminoasa uoara 3. Ranforsri sisteme rutiere(cu liani bituminoi si hidraulici) 4. Benzi suplimentare pentru vehicule lente 5. Eliminarea punctelor periculoase, amenajri intersecii 6. Reparaii curente la poduri 7. Reparaii curente cldiri(districte, secii, cantoane, baze de deszpezire, garaje, ateliere, sedii centrale si locale, etc) E. Lucrri aferente reparaiilor capitale la drumurile publice 1. Consolidri de terasamente la drumuri, versani, ameliorri de albii, ziduri de sprijin de volum mare, copertine de protecie (contra avalanelor) 2. Reabilitri de sisteme rutiere, amenajri ale variantelor ocolitoare publice:

pe traseele existente 3. Consolidri, definitivri de poduri avnd lungimea pana la 40 ml si reabilitri de poduri si pasaje 4. Consolidri ale structurii de rezistenta, extinderi, modernizri de cldiri aferente drumurilor publice 24. Ce indicative sunt prevzute in Nomenclatorul privind lucrrile si serviciile aferente drumurilor publice, aprobat prin ordinul M.T. nr. 346/15.05.2000, la Cap. B Lucrri si servicii privind ntreinerea curenta a drumurilor publice si la Cap. C Lucrri si servicii privind ntreinerea periodica a drumurilor publice ? B. Lucrri si servicii privind ntreinerea curenta a drumurilor publice IND 101. ntreinerea curenta pe timp de vara IND 102. ntreinerea curenta pe timp de iarna C. Lucrri si servicii privind ntreinerea periodica a drumurilor publice: IND 103. Tratamente bituminoase IND 104. Straturi bituminoase foarte subiri IND 105. Covoare bituminoase IND 106. Reciclarea in situ a mbrcmintei asfaltice IND 107. Sigurana rutiera IND 108. Plantaii rutiere IND 109. ntreinerea cldirilor IND 110. Pietruiri de drumuri de pmnt IND 111. Protejarea corpului si platformei drumului IND 112. ntreinerea periodica a podurilor, pasajelor, podeelor, tunelelor. 25.Care sunt principalele lucrri si servicii cuprinse la IND. 102 ntreinere curenta pe timp de iarna, conform prevederilor din Anexa 2 la Nomenclatorul privind lucrrile si serviciile aferente drumurilor publice, aprobat prin ordinul M.T. nr. 346/15.05.2000 ? IND 102 ntreinerea curenta pe timp de iarna 102.1 Pregtirea drumurilor pentru sezonul de iarna si la iesirea din iarna - curiri de anuri - tieri de cavalieri si corectarea taluzurilor pentru nlturarea cauzelor care provoac nzpezirea - depozitarea materialului antiderapant - nlturarea obstacolelor nzpezirii drumurilor(tufe, garduri vii) - instalarea si completarea semnalizrii specifice pe timp de iarna - plombarea gropilor - aprovizionarea cu mixtura stocabila sau cu materiale componente pentru plombarea gropilor 102.2 Aprovizionarea cu materiale pentru combaterea lunecuului 102.3 Asigurarea cu panouri de parazpezi 102.4 Montarea panourilor cu parazpezi 102.5 Deszpezirea manuala si mecanica

- rspndirea materialelor antiderapante manual sau mecanic - patrularea cu utilaje pentru informarea si acionarea in cazul nzpezirii drumurilor publice - marcarea platformei drumurilor pentru dirijarea utilajelor de deszpezire - degajarea vehiculelor nzpezite cu utilajele din dotare, etc 102.6 Informri privind starea drumurilor 26. Care sunt elementele principale care determina periodicitatea efecturii lucrrilor de ntreinere si reparaii curente la drumurile publice, conform prevederilor Normativului privind ntreinerea si repararea drumurilor publice ? Elementele principale care determina periodicitatea efecturii lucrrilor de ntreinere si reparaii curente la drumurile publice sunt: 1. Mrimea intensitii traficului si structura acestuia in raport cu care apare uzura sau degradarea lucrrilor 2.Tipul de lucrri asupra cruia se intervine cu lucrri de ntreinere sau reparaii curente 3. Calitatea materialelor folosite 4. Efectele iernii, stabilitatea unor sectoare din zona drumului, efectele transporturilor grele, perioadele optime pentru execuia unor lucrri 5. Frecventa apariiei degradrilor datorita circulaiei si factorilor naturali 27. Care sunt tipurile de lucrri de intervenie imediata pentru remedierea degradrilor la mbrcminile rutiere bituminoase pe drumurile naionale reabilitate ? Tipurile de lucrri de intervenie imediata pentru remedierea degradrilor la mbrcmini rutiere bituminoase pe drumurile naionale reabilitate sunt: a.- frezarea denivelrilor si pragurilor peste limita corespunztoare fgaelor, urmata de o tratare ulterioara a suprafeei b.- aternerea nisipului sau a criblurii pe suprafeele cu bitum in exces c.- plombarea gropilor. 28. Care sunt fenomenele meteorologice periculoase care produc dezastre la drumurile publice ? Fenomenele meteorologice periculoase care produc dezastre la drumurile publice sunt: - ploi toreniale - ninsori ambundente, - depuneri de gheata - polei - grindina 29. Cui revine responsabilitatea privind organizarea si apararea impotriva dezastrelor la drumurile publice ?

Conform O.G. 47/1994 responsabilitatea privind organizarea si aprarea mpotriva dezastrelor revine autoritilor administraiei publice centrale si locale, precum si ministerelor si regiilor autonome care prin specificul activitii lor sunt afectate de asemenea fenomene, si anume: - in cazul drumurilor naionale-responsabilitatea organizatorica revine Administraiei Naionale a Drumurilor - in cazul drumurilor judeene, comunale si a drumurilor de utilitate privata deschise circulaiei publice - responsabilitatea revine Comisiilor Judeene de Aprare mpotriva Dezastrelor.

30. Definirea termenului de plantaie rutiera Prin plantaii rutiere - se neleg toate amenajrile cu arbori, pomi, arbuti, liane, plante floricole sau nierbri, care se executa: - in zona de sigurana a drumurilor - in perdelele de protecie contra nzpezirii drumurilor - in perdelele de protecie antioc - in paravane antifonice - in plantaiile de stvilire a avalanelor si de reinere a nisipului - la taluzuri - pe drumurile cu sensuri de circulaie separate prin banda mediana - in insulele de dirijare a circulaiei - in locurile de parcare si la fntni - in incinta cantoanelor si la sediile unitilor de drumuri - ncadrrii lucrrilor de arta sau de mascare din zona drumurilor. 31. Care sunt principalele funcii pe care trebuie sa le ndeplineasc plantaiile rutiere? Plantaiile rutiere trebuie sa ndeplineasc urmtoarele funcii: a. Funcia tehnica: - sa asigure protecia taluzurilor erodabile - sa asigure asanarea apelor care vin spre partea carosabil - sa retina zpada, nisipul si praful purtate de vnt, prevenind depunerea lor pe platforma drumului b. Funcia rutiera: - sa contribuie la sigurana circulaiei prin jalonarea drumului, in special pe timp de iarna si de ceata - sa asigure confort si agrement prin peisajul si umbra pe care o degaja pe timp de aria - sa asigure marcarea si accentuarea zonei de relief a traseului c. Funcia ecologica: - sa realizeze un microclimat favorabil - sa reduc zgomotele prin creare de ecrane vegetale - sa constituie filtru al noxelor provenite din evacuarea gazelor care conduc la poluarea mediului ambiant - sa serveasc drept adpost faunei

d. Funcia peisagistic: - s se ncadreze in peisajul nconjurtor - crearea si valorificarea peisajului specific rutier - sa mbunteasc aspectul estetic al zonei, evitnd monotonia - sa mascheze aspectele neplcute si suprafeele degradate din vecintatea drumurilor 32. Care este distanta minima fata de marginea prii carosabile, la drumuri de clasa tehnica I III, pentru execuia plantaiilor rutiere in rnduri si care este distanta de plantare dintre arborii sau pomii aceluiai rnd ? La drumuri de clasa tehnica I-III pentru execuia plantaiilor rutiere in rnduri distanta minima este de 2,25 fata de marginea platformei, in zona de sigurana a drumului. Distanta de plantare dintre arborii sau pomii aceluiai rnd sunt de 50,0 metri, pentru evitarea impactului cu auto ce iese din partea carosabila a drumului. 33. Pe ce sectoare de drum nu se nfiineaz plantaii rutiere in rnduri ? Nu se vor executa plantaii rutiere in rnduri in urmtoarele situaii: - pe sectoarele de drum in rambleu cu h>5,00m - la rambleele care necesita consolidri - pe sectoarele de drum in debleu cu h>2,00m - la trecerile de nivel cu calea ferata(100,0metri de o parte si de alta a trecerii) - in interseciile de drumuri - pe sectoarele de drum limitrofe cu zona de sigurana a cailor ferate, la mai puin de 10,00m - pe sectoarele de drum in care liziera pdurii este la o distanta <20,0m de zona de sigurana - in interiorul curbelor cu distanta de vizibilitate mai mica de 150 metri - pe sectoarele de drum unde sunt instalate in zona de sigurana conducte, linii electrice, telefonie - in afara zonei de sigurana la o distanta mai mica de 1,50 metri - pe sectoarele de drum in traversarea defileelor 34. Care sunt caracteristicile prin care se evalueaz starea tehnica a drumurilor moderne prevzute cu mbrcmini bituminoase si cu mbrcmini din beton de ciment ? Starea tehnica a drumurilor moderne prevzute cu mbrcmini bituminoase si cu mbrcmini din beton de ciment se evalueaz cu ajutorul urmtoarelor caracteristici: 1.- planeitatea suprafeelor de rulare(valoarea indicelui de planeitate IRI) 2.- rugozitatea suprafeelor mbrcminilor rutiere(SRT sau HS) 3.- capacitatea portanta a complexului rutier (valoarea deformatiei elastice caracteristice dc 20) 4.- starea de degradare a mbrcminii rutiere(indici de degradare:

a.- indicele global de degradare(IG)- mbrcmini bituminoase b.- indicele de degradare(ID)- mbrcmini bituminoase si din beton de ciment) 35. Documentele necesare pentru recepie la terminarea lucrrilor de ntreinere periodica si reparaii curente drumuri si poduri . Documentele necesare pentru recepie la terminarea lucrrilor de ntreinere periodica si reparaii curente drumuri si poduri, sunt: 1.- Aprobarea de ncepere a lucrrilor 2.- Avizele de executare a lucrrilor(unde sunt impuse) 3.- Contractul de execuie a lucrrilor(comanda-pentru lucrri cu valori mici), cu anexele sale(caiet de sarcini, condiii generale, condiii speciale, etc) 4.- Documentaie tehnico-economica de execuie(piese scrise si piese desenate ale proiectului avizate si aprobate de organele in drept) 5.- Situaiile lucrrilor executate(Msurtori, note de comanda suplimentare, note de renunare) 6.- Procese verbale de lucrri ascunse, procese verbale de recepie calitativa pe faze, procese verbale de admitere a fazelor determinante 7.- Caietul de dispoziii (comunicri) de antier pe probleme de execuie si calitate 8.- Verificri prin sondaj pe poziii kilometrice privind profilul transversal, profilul in lung, grosimea straturilor de mbrcminte, etc 9.- Buletine de analize pentru stabilirea compoziiei mixturilor asfaltice, a betoanelor de ciment, etc, cu aprobrile autorizate, precum si pentru probele prelevate in staii de preparare i la punctele de lucru cu rezultatele ncercrilor efectuate pentru verificarea calitii lucrrilor 10.- Buletinele de analiza pentru probele prelevate din mbrcmintea rutiera executata, efectuate la laboratoarele atestate. 36. Care sunt situaiile in care se va proceda la nchiderea sau instituirea de restricii de circulaie temporare pentru protejarea drumului si participanilor la trafic ? Situaiile in care se va proceda la nchiderea sau instituirea de restricii de circulaie temporare pentru protejarea drumului si participanilor la trafic sunt: A) Pe timp de viscol, ninsoare abundenta, polei generalizat, inundatii sau in alte situaii in care condiiile meteorologice genereaz blocarea cailor rutiere, se interzice accesul vehiculelor spre zonele afectate, in scopul interveniei operative cu utilaje specializate B) In perioada iarna - primvara se pot institui bariere de nghe n scopul protejrii sistemului rutier al drumurilor, prin interzicerea accesului vehiculelor cu masa totala maxima autorizata ce depete o anumita valoare si restricionarea vitezei de circulaie, cu exceptarea , dup caz, a transportului public de persoane. 37. In ce situaie de semnalizare a punctului de lucru se pot folosi crucioarele portsemnalizare ?

Crucioarele portsemnalizare sunt mijloace auxiliare de semnalizare a lucrrilor si se folosesc pentru semnalizarea rutiera temporara si protecia personalului.(?) 38. Cine ntocmete si cine aproba proiectele de Management de Trafic pentru nchiderea sau instituirea restriciilor de circulaie in vederea executrii lucrrilor de construcii drumuri noi, modernizri, reabilitri si de sporire a capacitaii de circulaie, la drumurile naionale ? Proiectele de Management de Trafic pentru nchiderea sau instituirea restriciilor de circulaie in vederea executrii lucrrilor de construcii drumuri noi, modernizri, reabilitri si de sporire a capacitaii de circulaie, la drumurile naionale sunt ntocmite de antreprenorul general care rspunde de lucrare , nsuite de consultant si aprobate in comun de Administraia Naionala a Drumurilor si Direcia Politiei Rutiere din Inspectoratul General de Politie pentru drumurile naionale, respectiv de administratorului drumului mpreuna cu Serviciul Politiei Rutiere Judeean, pentru celelalte categorii de drumuri publice.

39. Care este obligaia administratorului drumului public, in prealabil nchiderii sau instituirii restriciilor de circulaie ? Obligaia administratorului drumului public, in prealabil nchiderii sau instituirii restriciilor de circulaie este de a controla modul in care se respecta condiiile si masurile stabilite prin actul de aprobare emis si masurile ce se vor lua pentru nerespectarea lor.(?)

40. Care este schema de semnalizare a punctului de lucru la lucrrile de tratamente bituminoase ? Semnalizarea punctului de lucru la lucrrile de tratamente bituminoase se realizeaz dup urmtoarea schema: a)Semnalizare de ansamblu: - La o distanta de 100,0 metri de o parte si de alta a lucrrii se vor pune indicatoare rutiere a45"tratamente de suprafaa". - Indicatorul (a7) "mprocare cu pietri "se repeta la fiecare 1000 metri si se menine dup terminarea lucrrilor pn la fixarea completa a granulelor agregatelor minerale. b)Semnalizarea punctului de lucru care se modifica in cursul zilei: - semnalizare cu un crucior portsemnalizare(a61) la max.30 m de marginea lucrrii, pe firul de circulaie pe care se executa tratamentul bituminos - axului caii pe care se executa lucrarea va fi semnalizat cu bariere normale(a55) a cror poziii se vor modifica in cursul zilei odat cu executarea tratamentului. - In cazul unui utilaj care se deplaseaz in timpul lucrului, fr instituirea unor restricii in

urma acestuia, pe partea din spate a utilajului se instaleaz aceleai indicatoare ca si pe partea din fata("ocolire" a21 si "lucrri" a8) 41. Cine da aprobarea pentru nchiderea temporara a circulaiei rutiere pe sectoarele de drumuri naionale afectate de viscol, ninsori abundente sau alte fenomene meteorologice care genereaz blocarea caii rutiere ? Aprobarea pentru nchiderea temporara a circulaiei rutiere pe un sector de drum afectat de viscol, ninsori abundente sau alte fenomene meteorologice se da pentru drumurile naionale, de ctre Comandamentul Central de Iarna al MTCT la iniiativa CNADNR si Direcia Politiei Rutiere din Inspectoratul General de Politie, iar pentru drumurile de interes judeean sau local de ctre Comandamentele Judeene sau al Municipiului Bucureti, cu acordul Inspectoratelor Judeene de Poliie Serviciul Circulaiei Rutiere. 42. Cum se procedeaz in cazuri de urgenta cnd starea timpului impune nchiderea circulaiei rutiere pe un sector de drum pentru a se evita producerea unor evenimente grave ce ar putea periclita viata participanilor la trafic si cnd sistemul de informare existent nu permite luarea operativa a aprobrii din partea Comandamentului central de iarna al MTCT, CNADNR si Direcia Politiei Rutiere Seful Seciei Drumurilor Naionale mpreun cu seful Serviciului Politiei Rutiere pot opera nchiderea circulaiei cu instalarea mijloacelor de semnalizare corespunztoare si a informrii participanilor la trafic. 43. Cum se procedeaz in caz de viscol pe sectoarele de drumuri naionale ? Pe timp de viscol se va interzice accesul autovehiculelor spre zonele afectate, prin montarea mijloacelor de semnalizare rutiera corespunztoare. Nu se va aciona pentru deszpezire dect in situaii cu totul excepionale, cnd sunt in pericol viei omeneti, in vederea acordrii primului ajutor. 44. Care sunt masurile stabilite de administratorul drumurilor publice pentru asigurarea circulaiei rutiere in timpul iernii ? Pentru asigurarea circulaiei rutiere in timpul iernii, administratorul drumurilor publice va stabili urmtoarele masuri: - msuri pregtitoare - msuri de prevenire a nzpezirii si de deszpezire - msuri de prevenire si combatere a poleiului - ntocmirea anuala a programelor comune la nivel central, intre CNADNR SA Bucureti si DRDP(termen 1 Octombrie), iar in plan teritoriale intre serviciile de Politie Rutiera si Seciile de Drumuri Naionale, respectiv Consiliile Locale 45. Care este perioada anuala pentru care se ntocmete Planul operativ de aciune pe timpul iernii, si ce va cuprinde ? Planul Operativ de aciune in timpul iernii se ntocmete pe perioada actuala 1 Noiembrie-15 Martie anul viitor si va cuprinde:

1.- Planul operativ de aciune pe timpul iernii 2.- Centralizatorul materialelor chimice si antiderapante, al carburanilor si lubrefianilor pe baze si secii prevzute in planul de aciuni pe timpul iernii 3.- Centralizatorul autoutilajelor si mijloacelor de transport prevzute in planul operativ de aciune in timpul iernii 4.- Centralizatorul bazelor de deszpezire si al punctelor de sprijin 5.- Lista bazelor de deszpezire si a punctelor de sprijin care deservesc zona de munte 6.- Centralizatorul panourilor de parazpezi care se vor monta in iarna 7.- Lista sectoarelor de drum care vor aprea cu panouri de parazpezi 8.- Lista mijloacelor de comunicare 9.- Lista subunitilor, seciilor, din cadrul DRDP(Administraia drumurilor locale) cu adresa unitii, seful unitii si numerele de telefon de la serviciu si de acas. 10.- Lista bazelor de deszpezire, cu adresa unitii, seful bazei si numerele de telefon de la serviciu si de acas. 11.- Lista indicatoarelor de circulaie, fixe si mobile specifice semnalizrii rutiere pe timp de iarna 12.- Necesarul de carburani si lubrefiani, inventar gospodresc, echipament de protecie si PSI la secie(baza) 13.- Lista sectoarelor de drum pe care se acioneaz cu materiale antiderapante 14.- Lista mijloacelor de semnalizare mobile necesare includerii temporare a circulaiei rutiere pe sectoarele de drum blocate. 46. Care sunt masurile cuprinse in programul de pregtire in vederea iernii ? Programul de pregtire in vederea iernii va cuprinde ansamblul de masuri necesare, cantiti de lucrri estimate si termenele de realizare pentru: - punerea in ordine a drumurilor - pregtirea bazelor de deszpezire - aprarea drumurilor cu panouri parazpezi - revizuirea si repararea utilajelor, a echipamentelor si mijloacelor de transport prevzute in programul de iarna - aprovizionarea cu materiale pentru combaterea poleiului - pregtirea, completarea si revizuirea spatiilor de depozitare - stabilirea sectoarelor de drum pe care se acioneaz numai cu materiale antiderapante - instruirea personalului - organizarea reelei de coordonare operativa si informare - asigurarea necesarului de indicatoare si mijloace de semnalizare rutiera pentru nchiderea a sectoarelor de drum nzpezite - ncheierea contractului cu ANM pentru furnizarea informaiilor meteo. 47.Care este obiectul de activitate al Seciei de Drumuri Naionale ? Obiectul de activitate a Seciei de Drumuri Naionale este in conformitate cu prevederile Ordonanei de Guvern nr.43/1997 privind regimul drumurilor: de administrarea , ntreinerea, repararea si conservarea drumurilor naionale din raza

de activitate. 48.Care sunt politicile sectoriale al CNADNR de care rspunde Secia de Drumuri Naionale? Politicile sectoriale al CNADNR de care rspunde Secia de Drumuri Naionale sunt: 1.- Asigura viabilitatea, pe toata durata anului, pe ntreaga reea rutiera, in conformitate cu normativele in vigoare 2.- Asigura un nivel de serviciu corespunztor pentru utilizatori, concomitent cu reducerea cheltuielilor pentru ntregul sistem de transport rutier 3.- Menine in funciune si utilizeaz eficient activele aferente infrastructurii rutiere 4.- Asigura un nivel corespunztor cu privire la sigurana circulaiei in scopul reducerii evenimentelor rutiere 5.- Reduce efectele negative ce pot influenta protecia mediului nconjurtor 49. Sarcinile Seciei de Drumuri Naionale in organizarea si asigurarea serviciului de iarna . Sarcinile Seciei de Drumuri Naionale in organizarea si asigurarea serviciului de iarna sunt: - ntocmete programul operativ de aciune pe timp de iarna si l nainteaz la DRDP - Urmrete prezentarea in bazele de deszpezire la termenele prevzute in contracte, a utilajelor si echipamentelor pentru asigurarea viabilitii pe timp de iarna - asigura, mpreuna cu proprietarul utilajelor, instruirea personalului de deservire, in scopul aplicrii si respectrii prevederilor instruciei de deszpezire si combaterea poleiului, in mod unitar, la toate bazele si punctele de sprijin - Informeaz proprietarul utilajelor despre deficientele care apar in intervenii, cu privire la starea tehnica a acestora cat si aspecte legate de disciplina personalului de deservire - Transmite la DRDP buletine informative meteo-rutiere la orele stabilite, cu datele complete - Informeaz organele Ministerelor Administraiei si Internelor precum si utilizatorii drumurilor, asupra strii de viabilitate pe reeaua din administrare.(?) 50.Ce este districtul de drumuri si care sunt obiectivele sale de activitate ? Districtul - este unitatea teritoriala de baza care gestioneaz si aplica direct la reea, politica rutiera elaborata la nivelurile superioare de administrare. Districtul de drumuri are ca obiective activiti de administrare, monotorizare, exploatare, ntreinere si reparaii curente la drumuri, poduri si construcii anexe din raza de activitate, referitoare la: - gestionarea si conservarea patrimoniului pus la dispoziie de organele superioare de administrare - cunoaterea strii tehnice a reelei rutiere in orice moment si nscrierea datelor in BDTR - asigurarea serviciilor si a viabilitii in tot timpul anului, conform legislaiei - urmrirea respectrii legislaiei pentru exploatarea patrimoniului, trafic

agabaritic, autorizri si construcii in zona drumului - stabilirea prioritilor si a perioadelor optime pentru execuia lucrrilor - urmrirea si realizarea programelor de lucrri executate in regie, - supravegherea programelor aprobate a fi realizate prin teri in limita competentelor acordate. 51. Care sunt atribuiile sefului de district privind problemele de ordin tehnic si administrativ? Atribuiile sefului de district privind problemele de ordin tehnic si administrativ sunt: - s cunoasc foarte bine sectoarele de drum din administrare, lucrrile de arta si accesoriile drumului, sa le tina permanent sub observaie, prezentnd o atenie deosebita sezonului de primvara si toamna - sa cunoasc si sa respecte prevederile regulamentul de organizare si funcionare a administraiei, precum si legile, instruciunile, reglementrile tehnice, ordinele si dispoziiile legate de activitatea traficului - sa-si completeze cunotinele tehnice permanent, in special tehnicele noi de lucru, exploatrii raionale a utilajelor si a echipamentelor din dotare, mecanizarea lucrrilor de ntreinere - este subordonat sefului de secie, are relaii funcionale cu conducerea seciei si relaii de colaborare cu subunitile seciei si unitile din teritorii: Poliie, Consiliile Locale - ordinele primite direct din partea organelor ierarhic superioare seciei, vor fi executate imediat si se va raporta seciei in cel mai scurt timp de realizarea acestora - are in subordine tot personalul muncitor existent in organigrama districtului, precum si alte categorii de salariai(cititori de nregistrare a traficului rutier) - asigura repartizarea echipamentului de lucru si de protecie - efectueaz instructajul NSSM si PSI la angajare, periodic si la schimbarea locului de munca 52. Care sunt sarcinile sefului de district privind asigurarea viabilitii corespunztoare a drumului pe toata perioada anului si urmrirea exploatrii in bune condiiuni a reelei de drumuri ? Sarcinile sefului de district privind asigurarea viabilitii corespunztoare a drumului pe toata perioada anului si urmrirea exploatrii in bune condiiuni a reelei de drumuri sunt: - se ocupa si rspunde de asigurarea viabilitii drumurilor in tot parcursul anului, conform programului de lucrri aprobat si luarea masurilor ce se impun - se ocupa de conducerea si coordonarea aciunilor de intervenie si de informare pe timp de iarna, cat si in cazul dezastrelor produse de fenomenele meteorologice periculoase la drumuri si poduri de pe raza districtului - efectueaz reviziile prevzute in instruciuni si ia masuri de nlturarea deficientelor semnalizate si a obstacolelor ce mpiedica circulaia - rezultatele reviziilor sunt consemnate in registrul de revizii de la district si o copie se transmite la secie - daca sigurana circulaiei este grav periclitata ( pod afuiat, drum ntrerupt,

etc), semnalizeaz locul periculos, ntiineaz secia si organele locale in vederea dirijrii circulaiei pe alte rute - verifica respectarea normelor de exploatare si meninerea in buna stare a drumurilor din administrare, lund masuri de sancionare in conformitate cu OG 43/1997 privind regimul drumurilor - verifica si urmrete corectitudinea semnalizrii punctelor de lucru pentru lucrrile executate in regie, pentru sectoarele de drum executate cu teri , lund masuri in consecin - urmrete si verifica executarea lucrrilor de ntreinere si reparaii executate prin teri si ia masuri in limita competenilor acordate 53. Cum sunt clasificate defeciunile mbrcminilor rutiere bituminoase in Normativul pentru prevenirea si remedierea defeciunilor la mbrcminile rutiere moderne? Clasificarea defeciunilor mbrcminilor rutiere bituminoase este: 1.Defectiuni grave: - gropi - vluiri si refulri mari - degradri din nghe - dezghe - tasri locale - praguri - fgae longitudinale avansate 2.Defectiuni mijlocii: - pelada - suprafaa lefuita - suprafaa ncreita - vluiri si refulri in stare incipienta - suprafaa exudat - fisuri si crpturi - rupturi de margine - fgae longitudinale incipiente 3.Defectiuni uoare: - suprafaa cu ciupituri - suprafaa poroasa - suprafaa iroita - pelada la tratamente bituminoase 54. Cum sunt definite fgaele longitudinale in Normativul pentru prevenirea si remedierea defeciunilor la mbrcminile rutiere moderne ? Fgaele longitudinale sunt denivelri sub forma de albie( lime pn la 1,0 m cu adncime variabila de la 1...2 cm pn la 10...15 cm) situate mai evident spre marginea prii carosabile, in zona in care se concentreaz traficul greu, extinzndu-se in profil longitudinal pe distante variabile de pana la zeci de kilometri. 55. Care sunt cauzele apariiei gropilor la mbrcminile bituminoase (Normativul pentru prevenirea si remedierea defeciunilor la mbrcminile rutiere moderne) Cauzele apariiei gropilor pot fi:

- dislocarea unor poriuni din suprafeele faianate - mbrcminte din mixtura asfaltica necorespunztoare( bitum ars, bitum insuficient, compactarea incorecta, agregate murdare, etc) - dezvoltarea fisurilor si crpturilor - realizarea mbrcminilor pe timp nefavorabil( ploaie, temperaturi sczute) - scurgerea pe suprafaa mbrcmintei a unor substane agresive(benzina, motorina, petrol,...) - executarea mixturilor asfaltice cu un coninut redus de bitum si cu absorbii de apa foarte ridicate 56. Care este grosimea straturilor bituminoase foarte subiri si pentru ce clase tehnice ale drumurilor sunt destinate ? Grosimea straturilor bituminoase foarte subiri este in funcie de domeniul de aplicare ( strat de rulare, strat de reprofilare), de dimensiunea maxima a granulei agregatului utilizat care este intre 8 mm si 16 mm, astfel: - strat de reprofilare - maxim 8 mm - strat de rulare - maxim 16 mm. Straturilor bituminoase foarte subiri sunt destinate ntreinerii curente a mbrcminii rutiere a drumurilor de clasa tehnica II-IV cu mbrcminte bituminoasa sau din beton de ciment. 57. Tipuri de degradri luate in considerare la evaluarea strii de degradare a mbrcminilor drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide ? Tipurile de degradri luate in considerare la evaluarea strii de degradare a mbrcminilor drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide sunt: A. Degradari de tip structural: - degradri datorate oboselii structurii rutiere - faianri - fisuri si crpturi longitudinale - plombri - fgae - gropi care afecteaz structura rutiera B. Degradri de suprafaa: - degradri de margine - fisuri transmise la rosturile de lucru - fisuri si crpturi transversale - gropi care afecteaz stratul de suprafa - vluiri - suprafaa exudat - suprafaa lefuita - suprafa cu ciupituri - cedri acostamente. 58. In ce consta reciclarea la cald in situ a imbracamintilor rutiere bituminoase

Reciclarea la cald in situ a imbracamintilor rutiere bituminoase consta in utilizarea integrala a materialului recuperat prin frezarea sau nclzirea si scarificarea imbracamintilor rutiere bituminoase existente, degradate, in adugarea de liani si agregate naturale si in punerea in opera cu ajutorul unui utilaj de reciclare. Reciclarea la cald este destinata ranforsrii, ntreinerii si consolidrii structurilor rutiere cu o stare tehnica necorespunztoare si se aplica pe drumuri de clasa tehnica II-IV. 59. Care sunt perioadele din cursul anului in care se recomanda msurtorile cu deflectograful sau cu deflectometrul cu prghie ? Perioadele din cursul anului in care se recomanda msurtorile cu deflectograful sau cu deflectometrul cu prghie sunt: - primvara - imediat dup dezghe si pana la cel mult 15 zile dup perioada ploilor de primvara(aprilie-mai) - toamna - dup un numr suficient de zile (10-15 zile) de ploi care au condus la crearea condiiilor hidrologice defavorabile ale complexului rutier. 60. Descriei etapele de execuie ale unui tratament bituminos simplu cu bitum Etapele de execuie ale unui tratament bituminos simplu cu bitum sunt: 1. - Semnalizarea sectorului de lucru 2. - Curirea, ndeprtarea prafului si eventuala splare a stratului suport cu max.2 ore nainte de rspndirea liantului 3. - Respectarea perioadei de execuie a tratamentelor bituminoase 4. - Rspndirea liantului bituminos - prin ncercri preliminare de stropire pentru asigurarea dozajului, trebuie efectuata omogen, execuia rosturilor de lucru transversale si longitudinale 5. - Rspndirea agregatului natural - se realizeaz numai mecanic si pentru asigurarea dozajului se efectueaz ncercri preliminare de rspndire 6. Compactarea - cu formarea atelierului de compactare prin ncercri preliminare 7. - Eliminarea excesului de agregat natural - operaie obligatorie si se realizeaz cu utilaje de periere si aspirare dup 2 ore de la execuie 8. - Darea in circulaie - dup 2 ore de la execuie, cu restricii de viteza 61. Care este scopul realizrii imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald executate cu bitum modificat cu polimeri si unde se aplica acestea ? Imbracamintile bituminoase realizate cu bitum modificat cu polimeri se executa in scopul creterii rezistentei la deformaii permanente la temperaturi ridicate si a rezistentei la fisurare la temperaturi sczute a acestora. Se aplica pe drumuri de clasa tehnica I-III cu trafic greu si foarte greu. Se poate aplica si la lucrri speciale justificate economic cum ar fi: benzi cu circulaia vehiculelor foarte grele, locuri de parcare, zone cu accelerri si decelerri frecvente, zone de staionare, etc 62. Unde si cum se realizeaz prepararea bitumului modificat utilizat la fabricarea mixturilor asfaltice cu bitum modificat cu polimeri ?

Prepararea bitumului modificat se realizeaz in rafinrie sau pe antier in instalaii speciale cu funcionare in flux discontinuu formata din: - recipient vertical cu agitator - moara coloidala. Procesul de preparare are trei faze: 1.- Faza de predispersie si umflare a polimerului in masa de bitum - se realizeaz in recipientul vertical prin introducerea polimerului in bitumul nclzit la t=160grade si amestecarea lor sub agitare continua, timp de 30 min. 2.- Faza de dispersie si mcinare - se realizeaz in moara coloidala prin introducerea amestecului bitum-polimer din rezervorul vertical 3.- Perioada de omogenizare amestecului bitum-polimer - se realizeaz prin recircularea acestuia , de mai multe ori, din moara coloidala in recipientul vertical. Prepararea bitumului modificat cu polimeri se considera ncheiata atunci cnd liantul prezint omogenitate conform normativului AND 549. 63. Ce sunt aditivii si ce rol au ei in mixturile asfaltice cu bitum aditivat? Aditivii sunt substane tensio-active, cu compoziie si structura specifica polar - apolara, care in adaos de max.1% in bitumul neparafinos pentru drumuri, amelioreaz adezivitatea acestuia fata de agregatele naturale, fr a-i afecta celelalte caracteristici. Aditivii trebuie sa fie compatibili cu bitumul, sa fie stabil termic pana la 200 grade C, sa nu fie toxici, corozivi sau inflamabili, sa nu ridice probleme ecologie. 64. Cnd se utilizeaz bitumul aditivat la prepararea mixturilor asfaltice ? Bitumul aditivat se utilizeaz la prepararea mixturilor asfaltice in cazul in care adezivitatea bitumului fata de agregatele naturale se situeaz sub limita de min.80%, sau poriunea respectiva de drum se situeaz in zone umbrite, umede sau rcoroase. Bitumul aditivat se folosete numai la execuia straturilor de uzura al imbracamintii bituminoase( rar in stratul de legtura - justificat economic) 65. Care este scopul realizrii mixturilor asfaltice antifga si unde se recomanda utilizarea lor ? Scopul realizrii mixturilor asfaltice antifga este creterea rezistentei la ornieraj si a rezistentei la dezanrobare si se recomanda utilizarea lor lucrrile de ranforsare cat si la lucrrile de reabilitare a drumurilor de clasa tehnica II...IV in straturi de uzura si justificat tehnico-economic si in benzi de circulaie a vehiculelor grele, locuri de parcare zone de accelerri si decelerri frecvente, precum si la lucrri noi. 66. Prin ce se deosebete o mixtura asfaltica antifagas de o mixtura asfaltica clasica? Mixtura asfaltica antifagas se caracterizeaz printr-un schelet mineral puternic, absenta nisipului natural, coninut sczut de bitum si pentru a mbunti adezivitatea bitumului la agregatele naturale pentru a mari rezistenta la formarea fgaelor precum si la dezanrobare, se folosete varul.

67. Care sunt avantajele utilizrii mixturilor bituminoase stabilizate cu fibre de celuloza? Avantajele utilizrii mixturilor bituminoase stabilizate cu fibre de celuloza sunt: 1. mbuntirea caracteristicilor de suprafaa, prin: - sporirea rezistentei la alunecare - reducerea zgomotului in timpul rulrii - mbuntirea vizibilitii pe timp de ploaie - evacuarea rapida a apelor si diminuarea fenomenului de aquaplanare 2. Sporirea durabilitii imbracamintilor bituminoase, prin: - creterea rezistentei la oboseala si mbtrnire - mbuntirea caracteristicilor de stabilitate 3. Sporirea stabilitii la deformaii permanente, prin - asigurarea unei rezistente sporite la producerea fgaelor 4. Reducerea costurilor de ntreinere datorita: - reducerea duratei de ntrerupere temporara a circulaiei pentru reparaii - executrii unor straturi mai reduse care implica operativitate si eficienta. 68. Care este scopul interveniilor de urgenta la imbracamintile bituminoase, pe timp friguros? Scopul interveniilor de urgenta la imbracamintile bituminoase, pe timp friguros este prevenirea extinderii degradrilor si al asigurrii siguranei circulaiei. 69. Tipuri de lucrri de intervenie pe timp friguros la imbracamintile bituminoase Tipurile de lucrri de intervenie pe timp friguros la imbracamintile bituminoase sunt: - plombarea cu mixturi asfaltice stocabile - colmatare crpturi - lucrri de intervenie cu mixturi asfaltice la cald. 70. Cu ce se executa plombarea gropilor la imbracamintile bituminoase, pe timp friguros? Plombarea gropilor la imbracamintile bituminoase, pe timp friguros se executa cu mixturi asfaltice stocabile. In cazuri excepionale se poate executa prin aplicarea succesiva de agregate si de stropiri bituminoase. 71. In ce scop se determina starea tehnica a unui pod ? Starea tehnica a unui pod se determina in scopul stabilirii lucrrilor de ntreinere si reparaii necesare pentru aducerea structurii de rezistenta a podului ,caii si zonele aferente podului(rampe de acces, elemente de racordare, albie si aprri de maluri)in starea tehnica corespunztoare cerinelor traficului. 72. Care este componenta comisiei operative de stabilire a strii tehnice a unui pod din cadrul unei secii de drumuri naionale ?

Stabilirea strii tehnice a unui pod se face prin grija unitii care are in administraie lucrarea de arta respective, prin investigaiile efectuate de personalul de specialitate. Comisia operative este formata din: 1.- Sef Comisie - inginer instruit si atestat pentru urmrirea si verificarea podului 2.- Membru - inginer sau subinginer responsabil cu podurile din cadrul seciei respective 3.- Membru - sef district sau formaie din zona de verificare a podurilor 4.- Personal auxiliar-muncitori 5.- Specialiti - pentru poduri importante sau cu probleme deosebite, la cerere, comisia se va putea completa, dupa nevoie, cu: - Sef serviciu de poduri sau inginer poduri din cadrul Administraiei Naionale a Drumurilor - Inginer specialist, expert tehnic poduri, din cadrul firmelor de proiectare si consultanta - Specialist poduri din cadrul instituiilor de nvmnt superior - Cercettor tiinific poduri din cadrul institutelor de cercetare. 73.Care sunt parametrii tehnici cuprini in starea de viabilitate a podurilor Parametrii tehnici cuprini in starea de viabilitate a podurilor sunt: Parametrii tehnicii necesari determinrii indicilor de calitate a strii tehnice (Ci) Elementele principale de rezistenta ale suprastructurii se va verifica starea: grinzilor, arcelor si bolilor, tiranilor, hobanelor, plcilor ortotrope, dalelor. Elementele de rezistenta care susin calea podului se va verifica starea: lonjeronilor, antretoazelor, plcilor, consolelor trotuarelor, podinelor. Elementele infrastructurii, aparate de reazem, dispozitive de protecie la aciuni seismice, sferturi de con sau aripi se va verifica starea: culeelor, pilelor, cuzineilor, aparatelor de reazem, dispozitivelor de protecie la aciuni seismice, sferturilor de con sau aripilor, racordrilor cu terasamentele Albia, aprri de maluri, rampe de acces se va verifica starea albiei, lucrrilor de aprare, rampelor de acces, instalaiilor pozate sau suspendate de pod. Calea podului si elementele aferente se va verifica starea caii, trotuarelor, dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilataie, gurile de scurgere, parapetelor pietonale, parapetelor de sigurana a circulaiei. Parametrii care caracterizeaz gradul de funcionalitate (Fi) care sunt: Condiiile de desfurare a traficului pe pod Clasa de ncrcare a podului Vechimea podului Calitatea execuiei si de respectarea prevederilor proiectului Calitatea lucrrilor de ntreinere. 74. Cum se poate menine starea de viabilitate pe toata durata de exploatare a podurilor din

beton armat sau beton precomprimat ? Administrarea optimizat a podurilor de osea urmrete utilizarea cu maxim eficien tehnic i economic a datelor obinute din verificarea i clasificarea tehnic a podurilor, n vederea repartizrii judicioase a fondurilor financiare pentru ntreinere i reparaii. Sistemul de administrare optimizat const n efectuarea de observaii vizuale i msurtori asupra elementelor constructive ale podurilor, prelucrarea datelor obinute n scopul stabilirii indicilor de calitate a strii tehnice, clasificarea strii tehnice i stabilirea volumului de lucrri i urgenei de execuie a acestora, nregistrarea datelor n BCDTR i prelucrarea acestora, planificarea lucrrilor necesare n funcie de starea tehnic, sub form de liste de prioriti pentru toate podurile de pe reeaua rutier, indicndu-se tipul de lucrri, estimarea volumului acestora i a cantitilor.

75. Care sunt tipurile de mixturi asfaltice utilizate ca imbracaminte bituminoasa pe partea carosabila a podurilor ? Tipurile de mixturi asfaltice utilizate ca imbracaminte bituminoasa pe partea carosabila a podurilor sunt: Beton asfaltic cilindrat cu bitum pur - B.A.P.16-imbracaminte pe partea carosabila a podului Beton asfaltic cilindrat cu bitum modificat B.Am.P16- imbracaminte pe partea carosabila a podului Asfalt turnat dur A.T.D.16- imbracaminti la poduri cu placa de beton Asfalt turnat A.T.8-imbracaminte pe trotuare Mortar asfaltic turnat M.A.T.4-strat de protectie a hidroizolaiei de pe calea pe pod 76. In ce consta inspecia curenta la poduri ? Inspecia curent a podurilor se efectueaz lunar de ctre eful de district, personalul tehnic din cadrul Seciei de Drumuri i se verific: - starea mbrcminilor rutiere, - racordarea trotuarelor cu acostamentele, - starea indicatoarelor, - starea parapeilor, a bordurilor, starea panourilor pentru parafumuri i aprare la firele de contact electric de la liniile cf electrificate, - funcionarea gurilor de scurgere i a rosturilor de dilataie, - starea lucrrilor de aprri i a spartgheurilor, - starea elementelor de rezisten i a prinderilor la podurile de lemn, - starea general a montanilor, diagonalelor i a contravntuirilor i eventualelor degradri din loviri de ctre autovehicule sau transporturi agabaritice, - starea aparatelor de reazem,

- modificri ale albiei, configuraia malurilor, formarea de grinduri, depozitarea sau exploatarea de materiale ce ar putea afecta scurgerea liber sub pod, - dac sunt fisuri n elementele infrastructurii sau suprastructurii, - starea tiranilor i prinderea lor n arce, -rezemarea grinzilor din b.a. pe culee sau console, dac betonul asigur protecia armturii, - starea hidroizolaiei pe pod, - starea racordrilor podului cu terasamentele, - la podurile metalice dac prinderile cu nituri sunt slbite, dac sunt deformaii ale pieselor, starea vopselei pentru protecia anticoroziv a podului, - starea zidurilor de sprijin i de protecie, starea drenurilor, - starea lucrrilor de aprri din zona podului (saltele de fascine, epiuri, gabioane, diguri de protecie), - starea pragurilor i barajelor pentru corecia torenilor, - starea piloilor consolidrilor, starea anurilor de gard, a canalelor de scurgere, a canalelor de cdere la podee. 77. In ce condiii este permisa exploatarea materialelor de balastiera in zona podurilor amplasate pe reeaua de DN ? Conform Legii 112/2006 care completeaz i modific Legea Apelor 107/1996, se permite exploatarea materialelor de balastier n zona podurilor la min. 1000 m n amonte i 2000 m n aval de pod, numai n zone care necesit decolmatare, reprofilarea albiei i regularizarea scurgerii, pe baza unui studiu tehnic zonal privind influena exploatrii asupra cursului de ap i pe baza avizului i autorizaiei de gospodrire a apelor i cu avizul deintorilor de lucrri hidrotehnice din zon. 78. Care sunt masurile care se vor lua in cazul constatrii exploatrilor neautorizate prin lege in afara zonei premise pentru excavare? Dac se constat nclcri ale condiiilor impuse prin autorizaii / avize de amplasare n zona drumului sau execuiei de exploatri de balast neautorizate, se va anuna proprietarul (executantul), se opresc lucrrile pn la remedierea deficienelor i se avizeaz Direcia Apelor. Efectuarea de excavaii n afara zonei premise se sancioneaz conform prevederilor Legii 107/1996 completat i modificat prin Legea 112/2006. 79. Cine participa la ntocmirea procesului verbal de constatare a calamitilor ? Reprezentanii administraiei publice reprezentanii deintorului lucrrii afectate. locale, I.S.U. judeean,

80. Este necesara evaluarea lucrrilor pentru refacerea infrastructurii afectate de eventuale calamiti? Daca da, cine avizeaz aceasta evaluare ?

Valoarea lucrrilor din planurile de aprare n cazul dezastrelor produse de fenomene meteorologice periculoase la drumurile publice se va reflecta prin programarea acestora pe baza evenimentelor anterioare i se va suporta din fondurile aprobate de conducerea administraiei centrale respective. 81. Cine coordoneaz lucrrile de punere in sigurana a drumurilor, podurilor, cldirilor,etc. la nivelul unui jude, in condiiile producerii de calamiti ? Comisia teritorial pentru prevenire i intervenie n cazul dezastrelor produse de fenomene meteorologice periculoase la drumurile naionale la nivel de DRDP, Comandamentul Judeean pentru situaii de urgen, Inspectoratul Judeean pentru situaii de urgen. 82. Care sunt unitile care fac parte din Comandamentul Judeean pentru situaii de urgenta? -Conform HG 1491/2004 i OUG 21/2004 Prefectura Judeului prin Prefect Jude (Preedinte Comandament Judeean), Consiliul Judeean prin Preedintele Consiliului Judeean (Vicepreedinte), efii de servicii deconcentrate, descentralizate i de gospodrire comunal, conductori ai unor instituii, regii autonome i societi comerciale, ai agenilor economici care, prin specificul activitilor desfurate, constituie factori de risc potenial generatori de situaii de urgen. Consultani n comitetele pentru situaii de urgen sunt: a) experi i specialiti din aparatul propriu al autoritilor administraiei publice, care constituie comitetele, sau din instituii i uniti n subordine; b) reprezentani ai altor ministere, instituii i servicii publice cu atribuii n domeniu, manageri ai societilor comerciale i regiilor autonome care desfoar activiti n domeniul de competen respectiv, cooptai n comitetele ministeriale la solicitarea preedinilor comitetelor respective. 83. Cate seturi de semnalizare trebuie sa aib in dotare fiecare district ? Fiecare district trebuie sa aib in dotare minim doua seturi de semnalizare. 84. Cine efectueaz instructajul general la angajarea unui salariat ? In prima zi de angajare se efectueaz instructajul general de ctre persoana numita prin decizie de conductorul unitii, care se ocupa cu Normele de Securitate si Sntate in Munca. 85. Cine efectueaz instructajul periodic de protecia muncii si PSI pentru fiecare muncitor si la ce interval ?

Instructajul periodic de protecia muncii si PSI pentru fiecare muncitor se efectueaz din doua in doua luni de ctre conductorul locului de munc. 86. Cine efectueaz instructajul periodic de protecia muncii si PSI pentru personalul TESA si la ce interval ? Instructajul periodic de protecia muncii si PSI pentru personalul TESA se efectueaz din 12 luni in 12 luni , iar in caz de urgenta PSI din 6 in 6 luni. 87. Cine efectueaz instructajul zilnic de protecia muncii ? Instructajul zilnic de protecia muncii se efectueaz de ctre conductorul locului de munca. 88. Seful de district colaboreaz cu Direcia Politiei rutiere, este subordonat acesteia sau comunicarea se face prin seful SDN si directorul DRDP ? Seful de district este subordonat sefului de secie, are relaii funcionale cu conducerea seciei si relaii de colaborare cu subunitile seciei si unitile din teritoriu: Politie, Consiliile Locale. 89. Care sunt fazele de intervenie prevzute in Managementul accidentelor pe autostrzi si drumuri naionale rolul serviciilor specializate de intervenie ? Fazele de intervenie prevzute in Managementul accidentelor pe autostrzi si drumuri naionale rolul serviciilor specializate de interveniesunt: A. Fazele de alerta B. Faza de rspuns si deplasare la fata locului C. Faza de intervenie : a. informare b. coordonare c. alte sarcini D. Faza de revenire la normal. 90. Cine verifica respectarea condiiilor impuse prin autorizaia de exploatare si utilizare a zonei drumului, eliberata de administratorul drumului ? Seful de secie, inginerul sef (in cadrul reviziei periodice)si seful de district (in cadrul reviziei curente)verifica respectarea condiiilor impuse prin autorizaia de exploatare si utilizare a zonei drumului, eliberata de administratorul drumului. 91.Care sunt masurile care se vor lua in cazul execuiei unor lucrri fr autorizaie in zona drumului a) demolarea obiectivului ; b) plngere penala la parchet ; c) sesizarea organului de politie din localitate ; d) anunarea serviciului de sigurana circulaiei de la DRDP pentru ntocmirea documentaiei legale d)- rspuns corect

97. Cum se face pregtirea drumurilor nainte de nceperea sezonului de iarna ? Pregtirea drumurilor nainte de nceperea sezonului de iarna se face printr-un program ce cuprinde: - reparaii izolate sau pe suprafee ntinse - impermeabilizarea prii carosabile - asigurarea scurgerii apelor - nlturarea obstacolelor ce ar putea provoca nzpezirea drumurilor 100. nainte de recepionarea lucrrilor de covoare asfaltice se fac determinri ale mbrcminilor rutiere pentru planeitate si rugozitate in urmtoarea situaie : a) opional ; b) numai in cazul lucrrilor cu lungime mai mare de 8 km ; c) numai la lucrri cu lungimi mai mari de 20 km ; d) la toate . d) raspuns corect 103. Lipsa echipamentului de protecie in timpul lucrului , poate conduce la : a) penalizarea salariatului cu 5% ; b) penalizarea salariatului cu 10% ; c) eliminarea de la lucru a salariatului pana la completarea echipamentului ; d) opional, dup cum hotrte seful de district . C) raspuns corect SERVICUL URMARIRE ACTIVITATE ACI : 104. Care sunt documentele care trebuie sa se afle la bordul vehiculelor de transport marfa supuse controlului specific CNADNR? Documentele care trebuie s se afle la bordul vehiculelor de transport marf supuse controlului specific CNADNR sunt: documentul de acces la reeaua rutier din Romnia, autorizaia de transport internaional sau CEMT ori alt document echivalent pentru verificarea valabilitii i vizare; autorizaia special de transport sau avizul prealabil pentru depirea maselor i/sau dimensiunilor maxime admise pentru verificare i vizare; rovinieta i documentul care atest plata tarifului pentru verificare; carnetul TIR sau alt document echivalent pentru informare despre numrul i ara de nmatriculare, numele i ara operatorului de transport, originea i destinaia ncrcturii, masa ncrcturii; scrisoare de trsur sau scrisoare de transport internaional, CMR

pentru informare despre numrul i ara de nmatriculare, numele i ara operatorului de transport, originea i destinaia ncrcturii, masa ncrcturii; documente de nsoire a mrfii pentru informare despre masa i, eventual, dimensiunile mrfii; certificatul de nmatriculare pentru informare despre numrul de nmatriculare; documente specifice reglementate pentru transportul de ajutoare umanitare. 105. In ce condiii se admite recntrirea pe sensul de ieire din Romnia? Pe sensul de ieire din Romnia, recntrirea nu este admis n nici o situaie. 106.Exista situaii speciale cnd nu se permite intrarea in Romnia a unui vehicul cu depiri? Nu se permite intrarea n Romnia a unui autovehicul cu depiri dac, prin cntrire, se constat c sunt depite limitele maxime autorizabile pe osii. 107. Care sunt vehiculele supuse controlului specific CNADNR? Sunt supuse controlului specific CNADNR vehiculele rutiere care efectueaz transport public de mrfuri i de persoane i vehiculele care efectueaz transport n interes propriu, avnd masa total maxim autorizabil mai mare de 3,5 tone sau capacitatea de peste 9 locuri pe scaune, inclusiv conductorul auto, de asemenea toate autovehiculele din punct de vedere al existenei rovignetei. 108. Enumerai o parte din obligaiile pe care le are controlorul de trafic care lucreaza in punctual de lucru pista cantar Obligaii ale controlorul de trafic ce lucreaz n punctul de lucru pist cntar: solicit conductorului auto al autovehicolului ce urmeaz a fi cntrit documentele vehiculului i ale mrfii i le nmneaz controlorului

de trafic de la punctul de lucru intrare / ieire marf ; atrage atenia conductorului auto c sunt interzise manevrele care pot influena rezultatul cntririi i c operaiunea de recntrire este strict condiionat de la introducerea datelor reaezare sau transfer al mrfii, cu n calculator, respect configuraia nmneaz schimbarea necondiionat a sigiliului existent; constructiv a autovehicului; emite tichetul de cntar n dublu exemplar, MMT sau MT, dup caz; rspunde solidar de calitatea i corectitudinea activitii de control i tarifare. 109. In ce situaie nu este permisa ieirea din Romnia a unui vehicul si care sunt cazurile excepionale in care acest lucru este totui posibil? Ieirea din Romnia a unui vehicul nu este permis dac exist tarife datorate CNADNR neachitate (autorizaie drum, AST, TURDN ) la care se adaug c-val amenzii contravenionale. Totui, ieirea din Romnia este permis dup achitarea tarifelor i ntocmirea PVCC. 110. Care este masa maxima pe axe care poate fi autorizata peste masa maxima admisa, pana la care este posibila emiterea AST si circulaia vehiculelor, indiferent de categoria de drum, fr proiect de transport? Masa maxim pe axe care poate fi autorizat peste masa maxim admis, pn la care este posibil emiterea AST este de: 3,5 tone pentru osia simpl; 6,0 tone pentru osia dubl; 7,0 tone pentru osia tripl. 111. Care este modul de tratare al vehiculelor care nu opresc la semnalele lucrtorilor ACI din punctele de trecere a frontierei pe sensul de intrare? Vehiculele care nu opresc la semnalele lucrtorilor ACI din punctele un exemplar l transportatorului, iar cellalt exemplar l anexeaz la documentul

de trecere a frontierei, pe sensul de intrare n Romnia, sunt date n consemn la celelalte puncte de trecere a frontierei pentru a fi ncasate taxele datorate CNADNR, inclusiv amenda contravenional pentru nesupunere la control. 112. Cum se realizeaz tarifarea in cazul depirii limitelor maxime admise pentru depirea masei totale, a limii si nlimii? n cazul depirii limitelor maxime admise pentru depire masei totale, a limii i nlimii, tarifarea se realizeaz prin cumulare. 113. Care sunt situaiile in care un autovehicul de transport marfa nu se cntrete? Nu se cntresc: cisternele; pe sensul de ieire din ar, autovehiculele aflate n tranzit, dac au fost cntrite la intrare n Romnia i au acelai sigiliu i numr de nmatriculare al remorcii sau semiremorcii; 114. Cu cat timp nainte de data de nceput a valabilitii rovinietei se poate elibera aceasta? Rovinieta se poate elibera cu maxim 30 de zile nainte de data de nceput a valabilitii. 115. Care este tariful pentru o rovinieta de 1 zi pentru vehiculele de transport marfa cu masa totala maxima autorizata mai mica sau egala cu 3,5 tone? Nu se elibereaz rovignet de 1 zi pentru vehiculele de transport marf cu m.t.m.a.3,5t. 116. Care este lungimea maxima a unui tren rutier pentru care se poate elibera o autorizaie speciala de transport permanenta? Lungimea maxim a unui tren rutier pentru care se poate elibera o A.S.T. permanent este 25,00 metri. 117. Un transport cu masa totala de 85 tone , fr a avea depiri la dimensiunile maxime admise , are nevoie de nsoire ? De ctre cine si cu cate vehicule ?

Transportul cu masa total de 85 tone are nevoie de nsoirea unui echipaj al poliiei rutiere. 118. In ce condiii se poate prelungi valabilitatea unei autorizaii speciale de transport? Prelungirea valabilitii A.S.T. este posibil pentru o singur perioad de cel mult 30 de zile, n urmtoarele condiii: la cererea transportatorului, n termenul de valabilitate al A.S.T.; dac se menin caracteristicile tehnice autorizate iniial; dac se menin aceleai numere de nmatriculare ale vehiculelor componente ale trenului rutier; confirmarea sau n scris a a administratorului drumului, dup pentru care urmeaz s expire valabilitatea A.S.T. asupra neefecturii totale pariale transporturilor respective, verificarea prealabil. 119. In ce condiii este posibila circulaia vehiculelor cu depiri ale limitelor maxime admise in zilele de smbta , duminica si in alte zile nelucratoare ? Vehiculele cu depiri ale limitelor maxime admise nu pot circula n zilele de smbt, duminic i alte zile nelucrtoare, cu excepia vehiculelor aparinnd pompierilor, n misiune, i ale A.N.D. SERVICIUL CONTROLULUI TRAFICULUI 124. Cine este contravenientul in cazul in care conductorul auto refuza sa supun vehiculul operaiei de cntrire , iar din documentele de transport se constata circulaia vehicolului fr AST , cu depirea masei totale maxime admise , pentru categoria de drum respectiva? R- refuzul de a se supune verificrii prin cntrire si/sau msurare a dimensiunilor vehiculului se sancioneaz cu amenda, aplicata conductorului auto. 125. Care este principiul de calcul al valorii totale a amenzii contravenionale in cazul in care prin acelai proces verbal se constata si se sancioneaz mai multe contravenii ? Rcontravenientul va plti, pe lng amenda contravenionala, si

contravaloarea autorizaiei speciale de transport. In aceste situaii agentul constatator nscrie in procesul-verbal de constatare a contraveniei obligaia de plata a autorizaiei speciale de transport, calculata si eliberata potrivit prevederilor legale. Procesul-verbal devine titlu executoriu fr investire sau alta formalitate si cu privire la obligaia de plata a autorizaiei speciale de transport. 126. Ce vehicule sunt exceptate de la plata tarifului de utilizare a drumurilor naionale ? R- Sunt exceptate de la plata tarifului de utilizare vehiculele deinute n proprietate de unitile Ministerului Aprrii, de unitile Ministerului Internelor i Reformei Administrative, de serviciile de ambulan, de serviciile publice comunitare pentru situaii de urgen, vehiculele folosite exclusiv n transportul public local de persoane prin servicii regulate pe raza teritorial-administrativ a unei localiti, vehiculele istorice, precum i vehiculele deinute n proprietate de Compania Naional de Autostrzi i Drumuri Naionale din Romnia - S.A. 127. Cui revine responsabilitatea achitrii tarifului de utilizare in cazul utilizatorilor romani si strini? R- Responsabilitatea achitrii tarifului de utilizare i deinerea rovinietei valabile revin n exclusivitate, n cazul utilizatorilor romni, deintorilor menionai n certificatul de nmatriculare, n cartea de identitate, n documentele vamale sau n alte documente oficiale, iar n cazul utilizatorilor strini, acestea revin n exclusivitate conductorului auto al vehiculului 128. Care este termenul de prescriere a aplicrii sanciunii amenzii contravenionale ? R- Aplicarea sanciunii amenzii contravenionale se prescrie n termen de 6 luni de la data svririi faptei (conf.OG 2/2001 ).

129. Ce vehicule sunt exceptate de la plata autorizaiei speciale de transport ? R- Se excepteaz de la plata autorizaiei speciale de transport autovehiculele care aparin Corpului Pompierilor Militari, serviciilor publice de pompieri si administratorului drumului public respective 130. Lipsa cror nscrisuri atrag nulitatea procesului verbal de constatare a contraveniei? R- Lipsa meniunilor privind numele, prenumele i calitatea agentului constatator, numele i prenumele contravenientului, iar n cazul persoanei juridice lipsa denumirii i a sediului acesteia, a faptei svrite i a datei comiterii acesteia sau a semnturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constata i din oficiu.

(OG2/2001) Procesul-verbal de constatare a contraveniei va cuprinde n mod obligatoriu: data i locul unde este ncheiat; numele, prenumele, calitatea i instituia din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupaia i locul de munca ale contravenientului; descrierea faptei contravenionale cu indicarea datei, orei i locului n care a fost svrit, precum i artarea tuturor mprejurrilor ce pot servi la aprecierea gravitii faptei i la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilete i se sancioneaz contravenia; indicarea societii de asigurri, n situaia n care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulaie; posibilitatea achitrii n termen de 48 de ore a jumtate din minimul amenzii prevzute de actul normativ, dac acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a caii de atac i organul la care se depune plngerea. 131. Cum se face dovada nmnrii sau comunicrii procesului verbal de constatare a contraveniei , in cazul in care contravenientul este prezent sau dei prezent refuza sa semneze PVCC ? R- Procesul-verbal se semneaz pe fiecare pagina de agentul constatator i de contravenient. n cazul n care contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate sa semneze, agentul constatator va face meniune despre aceste mprejurri, care trebuie sa fie confirmate de cel puin un martor. n acest caz procesul-verbal va cuprinde i datele personale din actul de identitate al martorului i semntura acestuia. Nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator. n lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la ncheierea procesului-verbal n acest mod. 132. In ce condiii se dubleaz tarifele suplimentare de utilizare a drumurilor naionale din Romnia? R- Ordin MT 1702/2005-pentru depirea masei totale, a dimensiunilor i masei pe axe peste masa maxim care poate fi autorizat, dac se constat la ieirea din Romnia sau pe traseu tarifarea se dubleaz. 133. In ce condiii contravenienii pot achita jumtate din minimul amenzii prevzute de OG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor , in cazul sanciunilor aplicate pentru circulaia cu depiri ? R- Contravenientul poate achita pe loc sau n termen de cel mult 48 de ore de la data ncheierii procesului-verbal ori, dup caz, de la data comunicrii acestuia, jumtate din minimul amenzii, agentul constatator fcnd meniune despre aceast posibilitate n procesul-verbal,