1

DRUMURILE PUBLICE

I. Drum si drum public: definitii

II. Clasificarea drumurilor
III. Parti componente, elementele con-
structive si geometrice
IV. Puncte caracteristice traficului rutier
intalnite pe drumul public.
V. Utilizarea drumului public; pozitii in
timpul mersului

I. Drum si drum public: definitii

Conform Legii privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr.43/1997 privind

Regimul juridic al drumurilor, “drumurile sunt cai de comunicatie terestra special
amenajate pentru circulatia vehiculelor si pietonilor.” 1
Pentru ca un drum sa fie considerat public, Ordonanta de Urgenta a
Guvernului nr.195/2002 2adauga acestei definitii o conditie importanta: ca acea cale
de comunicatie terestra sa fie deschisa circulatiei publice.
Astfel, drumul public defineste “orice cale de comunicatie terestra, cu
exceptia cailor ferate, special amenajata pentru traficul pietonal sau rutier, deschisa
circulatiei publice” 3
Chiar daca un drum se afla in proprietate privata, acesta are regim de drum
public daca este deschis circulatiei publice, iar proprietarul sau administratorul
este obligat sa instaleze la intrare indicatoare de reglementare si panouri aditionale
cu intervalul de timp in care este permis accesul vehiculelor si pietonilor. In cazul
in care drumul nu este deschis circulatiei publice, proprietarul sau administratorul
acestuia este obligat sa instaleze la loc vizibil un indicator cu semnificatia
“Accesul interzis” si un panou cu inscriptia “Drum inchis circulatiei publice”

Din drumul public fac parte: podurile viaductele,pasajele denivelate, tunelurile, constructiile de aparare si
consolidare, trotuarele, pistele pentru ciclisti, locurile de parcare, oprire si stationare, indicatoarele de semnalizare
rutiera, terenurile si plantatiile care fac parte din zona drumului, cladirile de serviciu si orice alte constructii,
amenajari sau instalatii destinate apararii sau exploatarii drumurilor, inclusiv terenurile necesare aferente.

1
Publicata in M.O. Nr. 158/22.04.1998, art.2, alin.2
2
Cu modificarile ulterioare, poblicata in M.O, Partea I, NR.443/29.06.2007
3
Idem, art.6, pct. 14
 2

II. Clasificarea drumurilor

- Din punct de vedere al destinatiei: a) Drumuri de utilitate publica

b) Drumuri de utilitate privata

- Din punct de vedere al circulatiei: a) Drumuri deschise circulatiei publice

b) Drumuri inchise circulatiei publice

- Din punct de vedere functional a) De interes national

si administrativ-teritorial b) De interes judetean
c) De interes local

Din categoria drumurilor de interes national fac parte; - autostrazi

- drumuri expres
- drumuri nat. europene
- drumuri nat. principale
- drumuri nat. secundare

In categoria drumurilor de interes local se includ: - drumuri comunale

- drumuri vicinale
- strazi

Categoria din care face parte drumul respectiv, poate fi identificata usor dupa
culoarea indicatorului(fig.1a,b,c,d,e), sau a bornelor kilometrice: (fig.
1a1,b1,c1)

Fig.1 a) b) c) d) e)

Drum national drum judetean drum comunal drum deschis autostrada

traficului international
 3

a1 b1 c1
drum national drum judetean drum comunal

Drumurile nationale , semnalizate prin indicatorul din figura 1a) sau bornele kilometrice din
figura 1a1, se afla in administrarea Administratiei Nationale a Drumurilor si asigura legaturile cu capitala tarii, cu
resedintele de judet, cu obiective de interes strategic national, intre ele, precum si cu tarile vecine

Autostrazile, sunt drumuri nationale de mare capacitate si viteza, concepute

pentru deplasarea rapida si sigura a autovehiculelor, care poseda o serie de
caracteristici:
- fac legatura dintre localitati importante, ocolind localitatile intermediare
- indicatoarele de informare si orientare sunt de dimensiuni mari si foarte mari, avand fondul verde si
inscrisurile albe
- sunt rezervate exclusiv circulatiei autovehiculelor cu sau fara remorci
- nu servesc proprietati riverane
- sunt prevazute cu cu doua cai unidirectionale, separate printr-o zona mediana sau, exceptional prin alte
modalitati, cu exceptia unor locuri speciale sau cu caracter temporar
- au cel putin doua benzi de circulatie pe sens
- fiecare sens de circulatie este prevazut cu o banda de urgenta
- intersectiile sunt denivelate
- intrarea si iesirea de pe autostrada se face numai prin locuri special amenajate, prevazute cu benzi cu
destinatie speciala.
- sunt dotate cu telefoane pentru informarea rapida in cazul unor defectiuni sau accidente
- circulatia autovehiculelor destinate transportului public de persoane sau de marfuri se face pe banda din
dreapta a autostrazii cu exceptia situatiilor in care se efectueaza depasirea, sau semnalizarea rutiere
existenta instituie o alta regula de utilizare a benzilor

Pe autostrada se interzice:
- circulatia pietonilor
- circulatia autovehiculelor cu gabarite sau mase depasite, fara autorizatie
speciala de transport, eliberata de administratorul drumului public
- circulatia vehiculelor cu tractiune animala si a animalelor
- circulatia vehiculelor trase sau impinse cu mana
- circulatia bicicletelor si mopedelor
- circulatia tractoarelor si masinilor agricole
- circulatia vehiculelor care prin constructie sau din alte cauze nu pot depasi
viteza de 50 km/h
- invatarea conducerii unui vehicul
- incercarile prototipurilor de sasiuri si de autovehicule
- manifestatiile, defilarile, caravanele publicitare,antrenamentele, competitiile
sportive de orice fel, precum si cortegiile
 4

- circulatia sau stationarea autovehiculelor pe banda de urgenta, cu exceptia

cazurilor justificate, precum si a vehiculelor cu regim de circulatie prioritar.
Conducatorii de autovehicule care patrund pe autostrada folosind banda de
intrare(de accelerare), trebuie sa cedeze trecerea autovehiculelor care circula pe
prima banda a autostrazii si sa nu stanjeneasca in nici un fel circulatia acestora.
Conducatorii de autovehicule care urmeaza sa paraseasca autostrada, sunt
obligati sa semnalizeze din timp si sa se angajeze pe banda de iesire (decelerare)

Drumuri expres, sunt „drumuri nationale accesibile numai prin noduri sau
intersectii reglementate, care pot fi interzise anumitor categorii de utilizatori si
vehicule si pe care oprirea si stationarea pe partea carosabila sunt interzise” 4
Drumul expres are aproape toate caracteristicile unei autostrazi:
localitatile sunt ocolite, au cel putin doua benzi pe sens, iar
intersectiile cu alte drumuri sau cu calea ferata se fac denivelat. La
intrarea pe un asemenea drum se instaleaza indicatorul din fig. 2.

Fig.2 Drum pentru autovehicule

Drumurile nationale europene, sunt semnalizate cu indicatorul din fig.1d)

Drumurile nationale principale, asigura legatura capitalei tarii cu orasele resedinta de judet,
legatura dintre acestea, precum si cu principalele puncte de control pentru trecerea frontierei de stat a Romaniei; sunt
alte drumuri nationale, pe care la ultimul recensamant de circulatie s-a inregistrat un volum de trafic mediu zilnic
anual mai mare de 3500 de vehicule fizice/24 de ore sau mai mare de 4500 vehicule-etalon autoturisma/24 ore.
Administrarea drumurilor nationale se face de catre Administratia Nationala a Drumurilor

Drumurile nationale secundare, deriva din cele principale si au in plus pe langa initialele D.N.
si numarul drumului, o litera. De exemplu D.N. 74A.

Drumurile de interes judetean, semnalizate cu indicatorul din fig. 1b) sau cu bornele kilometrice
din fig.1b1, asigura legatura intre resedintele de judet, cu muninipiile, cu orasele, cu resedintele de comuna,cu
statiunile balneo-climaterice si turistice, cu porturile si aeroporturile, cu obiectivele importante legate de apararea tarii,
cu obiectivele istorice importante, legaturile dintre orase si municipii, legaturile dintre resedintele de comuna. Se afla
in administrarea consiliilor judetene.

Drumurile de interes local, care cuprind drumurile comunale, drumurile vicinale si strazile, se afla
in administrarea consiliilor locale.

Drumurile comunale, asigura legaturile intre resedinta de comuna si satele componente sau intre
orasul cu satele care ii apartin, precum si cu alte sate; sunt semnalizate cu indicatorul din fig.1c) si/sau bornele
kilometrice din fig. 1c1.

Drumurile vicinale, sunt drumuri ce deservesc mai multe proprietati, fiind situate la limitele acestora

4
Norma tehnica din 27.01.’98 privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor, M.O. nr. 138 bis din
06.04.1998
 5

Strazile, sunt drumuri publice din interiorul localitatilor, indiferent de denumire;strada, bulevard, cale
chei, splai, sosea, alee, ulita etc. Strazile din localitatile urbane se clasifica in raport cu intensitatea traficului si
functiile pe care le indeplinesc, dupa cum urmeaza:
- srazi de categoria I – magistrale
- strazi de categoria a II a – de legatura
- strazi de categoria a III a - colectoare
- strazi de categoria a IV a – de folosinta locala
Strazile din localitatile rurale se clasifica in:
- strazi principale
- strazi secundare
Drumurile nationale, judetene si comunale isi pastreaza categoria functionala din care fac parte, fiind considerate
continue in traversarea localitatilor, servind totodata si ca strazi.

III. Parti componente, elemente constructive si geometrice

Partea carosabila, reprezinta portiunea din platforma drumului, destinata

circulatiei vehiculelor; un drum poate cuprinde mai multe parti carosabile complet separate una de cealalta
printr-o zona despartitoare sau prin diferenta de nivel.

Fig. 3 a) autostrada b) drum public

De multe ori partea carosabila coincide cu portiunea asfaltata a drumului, dar aceasta coincidenta nu este
intotdeauna obligatorie. In unele situatii, partea carosabila este mai ingusta decat partea asfaltata a drumului, iar in
aceste cazuri vor aparea marcaje de delimitare a partii carosabile. Aceste marcaje pot fi trasate cu linii continue
simple pe autostrazi ( in acest caz, linia copntinua delimitand banda de urgenta de benzile pentru circulatia curenta)
si in exteriorul curbelor deosebit de periculoase si cu linii discontinue simple, pe celelalte drumuri publice. (fig 3
a) si b).
 6

Acostamentul, desemneaza fasia laterala cuprinsa intre limita partii

carosabile si marginea platformei drumului (fig.4a (plan) si b( sectiune)

Fig. 4 a) plan b) sectiune

De regula, o parte din acostament care incadreaza partea carosabila, este consolidata si se numeste banda de
incadrare. Uneori, in lipsa unor lucrari de amenajare corespunzatoare, se creeaza o denivelare intre carosabil si
acostament, denivelare care, in anumite conditii, poate deveni periculoasa. Daca, din diferite motive, conducatorul
auto a fost nevoit sa iasa cu doua roti pe acostament, revenirea pe carosabil trebuie sa se faca prin miscari fine ale
volanului; in caz contrar, datorita denivelarii existente, autovehiculul poate capata traectorii imprevizibile. Asupra
unei asemenea situatii avertizeaza indicatorul „Acostament periculos”.(fig. 5)

Santul, este o sapatura lunga si ingusta, facuta de ambele parti ale drumului servind
la scurgerea apei. Partile laterale ale santului se numesc taluzuri.
Suprafata de teren ocupata de elementele constructive ale drumului(partea carosabila,
trotuare, piste pentru ciclisti, santuri, rigole, taluzuri, santuri de garda, ziduri de sprijin si
alte lucrari de arta), constituie ampriza drumului.
Suprafetele de teren situate de o parte si cealalta a amprizei drumului alcatuiesc zonele de
siguranta.Aceste suprafete sunt destinate exclusiv pentru semnalizarea rutiera, pentru
plantatii rutiere, sau alte scopuri legate de intretinerea si exploatarea drumului, pentru
Fig.5 siguranta circulatiei ori pentru protectia propritatilor situate in vecinatatea drumului. Din
zonele de siguranta fac parte si suprafetele de, teren destinate asigurarii vizibilitatii in
curbe si intersectii, precum si suprafetele ocupate de lucrarile de consolidari ale terenului
si altele asemenea.
Suprafetele de teren situate de o parte si cealalta a zonelor de siguranta, alcatuiesc zonele
de protectie. Acestea sunt necesare protectiei si dezvaltarii viitoare a drumului.
Ampriza, zonele de siguranta si zonele de protectie, alcatuiesc zona drumului.
La fel poate fi delimitata si zona strazilor, ce include partea carosabila, acostamentele, santurile, rigolele,
trotuarele, spatiile verzi, pistele pentru ciclisti, suprafetele adiacente pentru parcaje, stationari sau opriri, precum si
suprafetele de teren necesare amplasarii anexelor acestora.

Pe suprafata carosabila intalnim elemente de marcaj 5 care au un rol

important in modul de utilizare a drumului.
Axul drumului – este linia materializata sau imaginara, care separa cele doua
sensuri 6 de circulatie.
5
Marcajele vor fi prezentate mai pe larg intr-un alt capitol; aici ne vom referi doar la unele elemente de marcaj, care
ne ajuta sa ne conturam o viziune mai larga asupra drumului public
6
In fig. 6b sagetile indica sensurile de deplasare ale celor doua vehicule
 7

In functie de marcajul utilizat, axul drumului poate fi:(Fig.6 a,b,c)

a) discontinuu – are un caracter orientativ, fiind posibila trecerea peste el
atunci cand conducatorul de vehicul schimba directia de mers, sau s-a
angajat in depasire.
b) continuu – nu se permite incalcarea sa
c) mixt – se respecta semnificatia liniei celei mai apropiate de vehicul, in
directia de mers

b.
a.

c.
Fig. 6

Axul drumului poate fi trasat si cu linie continua dubla pe drumurile care au

cel putin doua benzi de circulatie pe sens (fig.7). Daca de cele mai multe ori axul
drumului coincide cu axul geometric, exista si cazuri cand, prin introducerea unei
benzi suplimentare- de exemplu – cele doua sensuri de mers devin inegale, iar
marcajul axial nu mai corespunde cu axul geometric al drumului (fig. 8 ).

Fig. 7 Fig. 8

Daca majoritatea drumurilor au doua sensuri de circulatie, exista si drumuri

cu un singur sens (sens unic) create in scopul descongestionarii circulatiei. La
intrarea pe un asemenea drum se instaleaza indicatorul „Sens unic”.( fig.9 )
 8

Fig.9
Drumul cu sens unic prezinta unele particularitati fata de drumul clasic (cu
doua sensuri de circulatie):
- daca pe drumul clasic, manevra de intoarcere este interzisa numai in anumite
situatii, pe drumul cu sens unic manevra de intoarcere este interzisa in toate
imprejurarile
- daca pe drumul clasic oprirea si stationarea vehiculelor se face numai pe
partea dreapta in sensul de mers, pe drumurile cu sens unic din localitati
oprirea si stationarea sunt permise si pe partea stanga, daca ramane libera cel
putin o banda de circulatie
- daca pe drumul clasic incadrarea vehiculelor in vederea efectuarii virajului
sanga, se face pe banda de langa ax, in cazul drumului cu sens unic,
conducatorii de vehicule care intentioneaza sa vireze la stanga, sunt obligati
sa ocupe randul de langa bordura sau acostamentul din partea stanga.
- daca pe drumul clasic depasirea tramvaielor in mers se face de regula pe
partea dreapta, pe drumul cu sens unic depasirea tramvaielor in mers se
poate face si pe partea stanga
- daca pe drumul clasic punerea in miscare a autovehiculului stationat pe
partea dreapta, se semnalizeaza cu lanternele de directie (semnalizatoarele)
din partea stanga, pe drumul cu sens unic, punerea in miscare a
autovehiculului stationat pe partea stanga, se semnalizeaza cu lanternele de
directie din partea dreapta.

Banda de circulatie – desemneaza subdiviziunea longitudinala a partii

carosabile, materializata prin marcaje rutiere sau alte mijloace, daca are o latime
corespunzatoare pentru circulatia intr-un sens a unui sir de vehicule, altele decat
vehiculele care se deplaseaza pe doua roti.
In situatia in care pe carosabil nu exista marcaje longitudinale pentru
delimitarea benzilor, spatiul ocupat de un sir de vehicule, altele decat cele care se
deplaseaza pe doua roti, este denumit rand (sir ).
Benzile se numeroteaza de la marginea din dreapta a drunului catre axul
acestuia, iar pe o distanta de 50 m inainte de intersectie, sunt trasate cu linie
continua, alcatuind zona de preselectie sau de preselectare.( fig.10 )..In cazul
autostrazilor banda de urgenta nu intra in numerotarea benzilor de circulatie.
 9

Fig. 10 a. Circulaţia pe benzi Fig. 10 b. Circulaţia pe rânduri

Zona de preselectie, materializata prin marcaje continue, are un caracter
prohibitiv, in sensul ca odata patruns in aceasta zona, conducatorului de vehicul ii
sunt interzise toate manevrele 7, el neavand alta alternativa decat sa se deplaseze in
directia indicata prin mijloacele de semnalizare existente.

Elemenele constructive ale drumului 8 au in vedere:

1. Suprastructura
2. Infrastructura
3. Lucrari accesorii

1. Suprastructura drumului include:

a) Imbracamintea drumului – este stratul de la suprafata ce suporta direct circulatia

b) Stratul de baza – este stratul pe care se reazema imbracamintea
c) Fundatia – este stratul care suporta stratul de baza si imbracamintea

2. Infrastructura drumului include:

a) Terasamentul
b) Lucrari de arta (poduri, podete, viaducte, tunele, pasaje denivelate, ziduri de sprijin).

3. Lucrari accesorii – asigura orientarea, siguranta si estetica drumului ( stalpi de ghidaj, borne kilometrice,
Parapete, indicatoare de circulatie, locuri de oprire si stationare).

Elementele geometrice ale drumului:

Traseul drumului in plan (vazut de sus), cuprinde portiuni de drum in

aliniament(rectilinii) si portiuni de drum in curba (fig. 11 ).

7
Prin manevre in circulatie se intelege oprirea,stationarea, parcarea, intoarcerea, mersul inapoi, depasirea,
efectuarea unor viraje, intrarea sau iesirea intr-un sau dintr-un anumit spatiu
8
A se vedea plansa
 10

Fig. 11

Profilul longitudinal al drumului (drumul in lungul sau ) – cuprinde sectoare

de drum drepte, numite in palier si sectoare de drum inclinate, numite declivitati.
Cand drumul urca, declivitatea se numeste rampa, iar cand coboara – panta
(fig.12). De exemplu, o declivitate de 10% inscrisa pe indicatoarele de avertizare
„Coborare periculoasa”, sau „Urcare cu inclinare mare” (fig. 13a si b), arata ca
drumul urca sau coboara 10 m pe un parcurs de 100 m.

Fig. 12

Coborâre periculoasă Urcare cu inclinare mare

Fig. 13 a) b)

Profilul transversal al drumului poate fi:

 11

a) Drum in rambleu – este drumul construit prin umplutura, a carui parte

carosabila si acostament este mai inalta decat marginile lui (fig. 14a ).

Fig. 14a

b) Drum in debleu – este drumul construit prin sapatura, a carui parte

carosabila si acostament este mai joasa decat marginile lui (fig. 14b)

Fig. 14 b

c) Drum cu profil mixt – este drumul la care una din parti este in rambleu
si cealalta in debleu ( fig. 14c ). Se realizeaza in special pe terenurile
in coasta.

Fig. 14.c

IV. Puncte caracteristice traficului rutier, intalnite pe drumul public

 12

Curbele
Impun sporirea atentiei si abordarea lor cu o viteza corespunzatoare in
functie de vizibilitate, raza de curbura a virajului, latimea drumului si starea suprafetei acestuia, declivitatile
drumului, starea tehnica a autovehiculului. Se va evita franarea, aceasta facandu-se inainte de intrarea in curba. La
abordarea unei curbe spre stanga sau spre dreapta nu e necesara semnalizarea, autovehiculul fiind
pozitionat astfel incat sa nu se depaseasca axul drumului. Se va evita „taierea” curbei (fig. 15).

In curbe cu vizibilitate redusa, sunt interzise toate manevrele. La abordarea

necorespunzatoare unei curbe, sub actiunea fortei centrifuge, rotile din spate tind sa se deplaseze spre exterior (catre
banda rezervata circulatiei vehiculelor din sens opus) – la o curba spre dreapta, sau in afara partii carosabile – la o
curba spre stanga (fig. 16).

Fig. 15 Fig. 16

Panta si rampa
Sunt semnalizate prin indicatoare( fig. 12, 13) care arata si gradul lor de
inclinare. In functie de marimea declivitatii, conducatorul auto va stabili si modul
de abordare a acestora. Astfel, o rampa lina poate fi urcata „in priza directa”, adica
fara a schimba treapta de viteza, daca se accelereaza in prealabil. In cazul unei
rampe de inclinatie medie, dar lunga, se va parcurge o parte din ea in „priza
directa”, iar pentru cealalta parte se va trece intr-o treapta de viteza inferioara.
Rampele abrupte vor fi parcurse folosindu-se de la inceput o treapta inferioara de
viteza; in cazul unor asemenea rampe nu se recomanda schimbarea vitezelor mai
ales in conditii de aderenta necorespunzatoare.
Pantele, se vor cobori utilizandu-se frana de motor (trecerea intr-o treapta
inferioara de viteza). Se interzice conducatorului auto sa opreasca motorul sau sa
decupleze transmisia in timpul mersului.
In cazul unor sosele cu aderenta necorespunzatoare (polei, zapada, mazga,
piatra cubica umezita de ploaie), urcarea rampelor sau coborirea pantelor se face
 13

numai dupa ce autovehiculul din fata a ajuns in varful rampei sau a coborat la
piciorul pantei.
In cazul imobilizarii involuntare a autovehiculului in panta sau in rampa,
conducatorul trebuie sa bracheze rotile directoare.
In rampa si in panta (de-a lungul lor) singura manevra interzisa este
stationarea; in varf de rampa sau panta, cu vizibilitate redusa, sunt interzise toate
manevrele 9
In cazul unui drum cu declivitati, unde trecerea vehiculelor care circula din
sensuri opuse unele pe langa altele, este imposibila sau periculoasa pentu a stabili
ordinea de trecere a celor doua vehicule,va trebui sa analizam urmatoarele situatii:
1. Cele doua vehicule au ajuns simultan in zona de ingustare a drumului,
iar ordinea de trecere este reglementata cu ajutorul indicatoarelor (fig.
17a): in acest caz conducatorul vehiculului cu nr. 1, care intalneste
indicatorul „Prioritate fata de circulatia din sens invers” va trece
primul, iar conducatorul vehiculului cu nr. 2, care intalneste
indicatorul „Prioritate pentru circulatia din sens invers” va opri si va
permite trecerea vehiculului cu nr. 1
2. Cand cele doua vehicule nu pot trece simultan datorita faptului ca pe
sensul de mers al vehiculului care urca se afla un obstacol imobil,
conducatorul acestui vehicul va ocoli obstacolul, continuindu-si
deplasarea, iar conducatorul vehiculului care circula in panta, va opri
(fig. 17 b).
3. Cele doua vehicule au ajuns simultan in zona de ingustare a drumului,
si nu exista indicatoare de reglementare (fig.17 c): in acest caz,
conducatorul unuia din cele doua vehicule va trebui sa execute mersul
inapoi pentru a facilita trecerea celuilalt; aceasta sarcina revine:
- conducatorului unui vehicul, la intalnirea unui ansamblu de vehicule;
- conducatorului unui vehicul usor, la intalnirea cu un vehicul greu;
- conducatorului unui vehicul de transport marfa, la intalnirea unui vehicul
care efectueaza transport public de persoane;
- conducatorului vehiculului care urca, cu exceptia cazului cand este mai usor
si exista conditii pentru conducatorul care coboara sa execute aceasta
manevra, mai ales atunci cand se afla aproape de un refugiu – in cazul cand
cele doua vehicule sunt de aceeasi categorie.
Aceste reguli sunt valabile si in cazul unui drum drept (in palier) care se
ingusteaza.

9
Expresia “varf de rampa” sau “varf de panta” desemneaza portiunea de drum ce se intinde pe o distanta de 50 de
metri de o parte si de alta a punctului cel mai inalt al drumului.
 14

Fig.17. a) b) c)

Podurile

Se va circula cu atentie sporita, conducatorii auto conformandu-se

semnificatiei indicatoarelor existente. Pe poduri sunt interzise toate manevrele,
fiind posibila doar depasirea vehiculelor cu tractiune animala, motocicletelor fara
atas, mopedelor si bicicletelor, daca vizibilitatea asupra drumului este asigurata pe
o distanta mai mare de 20m, iar latimea drumului este de cel putin 7m.

Tunelurile

Conducatorul auto trebuie sa circule cu atentie sporita, cu luminile de

intalnire aprinse si sa respecte semnificatia indicatoarelor amplasate la intrarea in
tunel. In cazul imobilizarii involuntare a autovehiculului in pasaje subterane sau in
tuneluri, conducatorul acestuia este obligat sa opreasca functionarea motorului si
sa-l semnalizeze prin punerea in functiune a luminilor de avarie si instalarea
triunghiurilor reflectorizante in fata si in spatele autovehiculului. In tuneluri sunt
interzise toate manevrele, cu exceptia depasirii, care se poate realiza in aceleasi
conditii ca si pe poduri.

Trecerile pentru pietoni

Conducatorul auto este avertizat ca urmeaza sa intalneasca o trecere pentru

pietoni prin instalarea indicatorului „Presemnalizare trecere pentru pietoni”(fig.21).
Acest indicator se instaleaza la inaintea trecerii pentru pietoni semnalizata cu
indicatorul din fig.22, dupa cum urmeaza:
 15

Fig. 21 Fig.22

- in intravilan inaintea fiecarei treceri pentru pietoni

- in afara localitatilor, pe toate drumurile, cu exceptia celor de pamint
La trecerile pentru pietoni special amenajate si semnalizate corespunzator,
conducatorii de vehicule sunt obligati sa circule cu atentie si sa acorde prioritate
pietonilor care traverseaza strada pe sensul lor de mers, sau pe culoarea verde a
semaforului. Pentru ca in aceste locuri sa nu se produca evenimente rutiere, este
necesar ca atat conducatorii auto cit si pietonii sa-si respecte obligatiile ce le revin:
Odata ajuns in zona trecerii pentru pietoni, semnalizata cu indicatorul „Trecere
pentru pietoni” si marcajul corespunzator, conducatorul de vehicul trebuie sa
supravegheze cu atentie pietonii pentru a putea opri in siguranta in cazul in care
acestia se afla angajati in traversare. Desi intentia pietonului de a traversa (acesta
se afla la marginea trotuarului gata gata sa traverseze), nu atrage dupa sine
obligatia conducatorului de vehicul de a-i acorda prioritate, sesizarea acestei
intentii si anticiparea momentului concretizarii sale, au o mare importanta pentru
un conducator auto prevazator.
Pe de alta parte, pietonii nu trebuie sa se angajeze in traversarea partii
carosabile, decat prin locurile special amenajate si semnalizate corespunzator ori la
culoarea verde a semaforului ce le este destinat, perpendicular pe axa drumului,
numai dupa ce s-au asigurat ca o pot face fara pericol pentru ei si ceilalti
participanti la trafic. Asigurarea, presupune din partea pietonului, ca acesta sa
aprecieze daca, in acel moment, se apropie autovehicule de trecerea pentru pietoni
si, in caz ca se apropie, sa estimeze corect distanta la care acestea se afla si viteza
cu care circula. Nerespectarea acestor obligatii de catre pietoni, atrage dupa sine
raspunderea acestora in cazul producerii unor accidente.
In spiritul conducerii preventive, conducatorul de vehicul care se hotaraste
sa treaca prin spatele pietonului angajat in traversare pe trecerea pentru pietoni, va
trebui sa-l supravegheze continuu si sa circule cu o viteza redusa, care sa-i permita
oprirea in cazul in care acesta s-ar intoarce (desi legea interzice pietonului sa
prelungeasca timpul de traversare, sa se opreasca ori sa se intoarca pe trecerile de
pietoni care nu sunt prevazute cu semafoare). In spiritul politetii rutiere, se inscrie
si gestul conducatorului de vehicul care opreste si-l invita pe pietonul aflat in
apropierea axei drumului, angajat in traversare din sens opus, sa-si continue
drumul.
In cazul in care la trecerile pentru pietoni exista semafoare, iar in timpul
traversarii pietonilor semnalul de culoare verde incepe sa functioneze intermitent,
 16

pietonii surprinsi in traversarea drumului trebuie sa grabeasca trecerea, deoarece

timpul afectat trecerii este in curs de epuizare, iar daca drumul este prevazut cu un
refugiu sau spatiu interzis circulatiei vehiculelor, sa astepte pe acesta aparitia
semnalului de culoare verde.
In localitati, unde nu exista treceri pentru pietoni semnalizate cu indicatoare
sau marcaje, pietonii sunt obligati sa traverseze pe la coltul strazilor, dupa o
temeinica asigurare, dar, in aceasta situatie,ei nu mai beneficiaza de prioritate.
Sunt asimilate pietonilor, persoanele care conduc un scaun rulant de
constructie speciala, cele care conduc vehicule trase sau impinse cu mana, precum
si cele care se deplaseaza pe patine sau dispozitive cu role.
Pe trecerea pentru pietoni sunt interzise toate manevrele, iar oprirea si
stationarea vehiculelor sunt interzise si la mai putin de 25m inainte si dupa acestea.
Care ar fi viteza optima de deplasare pe care trebuie sa o foloseasca un
conducator de vehicul la apropierea de o trecere pentru pietoni? Pentru a raspunde
la aceasta intrebare trebuie sa ne raportam intii de toate la prevederile legii care
pretind conducatorilor de vehicule sa nu depaseasca 50 km/h in afara localitatilor si
30 km/h in localitati „ la trecerile pentru pietoni nesemaforizate, semnalizate prin
indicatoare si marcaje, cand drumul public are cel mult o banda pe sens, iar
pietonii aflati pe trotuar, in imediata apropiere a partii carosabile, intentioneaza sa
se angajeze in traversare.” 10 Se observa ca legea prevede o serie de conditii
cumulative, aplicabile anumitor treceri pentru pietoni. Dar acestea nu trebuie
absolutizate; aceste viteze minime ar trebui aplicate la orice trecere pentru pieoni si
pot fi chiar mai mici daca ne raportam la principiile comportamentului preventiv al
conducatorului de vehicul. Trecerile pentru pietoni constituie puncte caracteristice
traficului rutier cu un mare grad de risc si nu trbuie pierdut din vedere faptul ca un
mare numar de accidente de circulatie au loc la trecerile pentru pietoni sau se
datoreaza traversarilor neregulamentare ale pietonilor. 11
O atentie deosebita trebuie sa manifeste conducatorii de vehicule si in cazul
pietonilor care traverseaza strada cu un baston deasupra capului (nevazatorii), la
trecerea pe langa pietonii sau persoanele asimilate acestora care circula noaptea pe
partea carosabila a drumurilor neprevazute cu trotuare sau acostamente (chiar daca
acestia sunt echipati regulamentar), sau la trecerea prin dreptul statiilor de tramvai
fara refugiu, unde sunt obligati sa acorde prioritate de trecere pietonilor aflati pe
partea carosabila pentru a urca in tramvai sau dupa ce au cobarit din tramvai.

Statiile mijloacelor de transport public de persoane

In localitati, statiile mijloacelor de transport public de persoane sunt in

general locuri aglomerate, care presupun din partea conducatorului de vehicul

10
Regulament de aplicare a Ordonantei de urgenta a G uvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile
publice, art.123, lit. i
11
Potrivit datelor furnizate de Politia Rutiera a jud.Iasi, in anul 2007, traversarile neregulamentare ale pietonilor
ocupa primul loc intr-un top al cauzelor accidentelor de circulatie, iar aceasta pozitie se pastreaza si la nivel national
 17

sporirea atentiei si abordarea lor cu multa prudenta. In afara localitatilor,

administratorul drumului este obligat sa realizeze amenajari rutiere pentru
reducerea vitezei la 100m inainte de statii.
Conducatorul unui vehicul care, circuland pe banda 1 a drumului public, se
apropie de o statie prevazuta cu alveola, din care conducatorul mijlocului de
transport public de persoane semnalizeaza intentia de a iesi, este obligat sa reduca
viteza si, la nevoie , sa opreasca pentru a-i permite reintrarea in trafic.(fig. 23 a).

Fig.23 a) b)

Obligatia conducatorului de vehicul, care circula pe banda 1 a drumului

public de a acorda prioritate autobuzelor si troleibuzelor oprite in statii prevazute
cu alveole, in momentul in care conducatorii acestor vehicule semnalizeaza intentia
de a reintra in trafic, se aplica numai un statiile prevazute cu alveole si constituie o
exceptie de la regula generala, privind obligatiile conducatorului de vehicul la
plecarea de pe loc; astfel, la plecarea de pe loc, conducatorul de vehicul are
urmatoarele obligatii: 1.asigurare 2.semnalizarea intentiei 3.acordarea prioritatii
vehiculelor care se apropie. In fig. 23 b) se observa ca autobuzul este oprit intr-o
statie fara alveola, iar in fata sa stationeaza autovehicululde culoare albastra; in
acest caz conducatorul autobuzului nu-si va putea continua deplasarea decat dupa
ce permite trecerea autovehiculului de culoare rosie.
In cazul statiilor de tramvai, unde tramvaiul este oprit in statie, conducatorul
de vehicul isi va putea continua deplasarea numai daca statia este prevazuta cu loc
de refugiu pentru pietoni (fig. 24.a); in caz contrar, va trebui sa opreasca in spatele
ultimului vagon de tramvai si sa-si reia deplasarea numai dupa ce usile s-au
inchis(fig.24b).
 18

Fig. 24 a) b)

La apropierea de statiile mijloacelor de transport public de persoane,

conducatorii de vehicule trebuie sa pastreze in permanenta controlul asupra vitezei
de deplasare, intrucit se pot confrunta cu actiuni din cele mai neasteptate ale
pietonilor aflati in zona: aparitii ale acestora din fata sau din spatele autobuzelor
sau troleibuzelor stationate, cu incercari de traversare in fuga din sau spre, celalalt
sens de mers, fuga dupa autobuze sau troleibuze care s-au pus in miscare cu usile
deschise si calatori aflati pe scari, sau coborirea din mers din asemenea vehicule
inainte de oprirea definitiva a acestora etc.

Intersectiile

Prin intersectie se intelege orice incrucisare, jonctiune sau bifurcare de

drumuri la nivel, inclusiv spatiile formate de acestea
Intersectiile se clasifica in:
- intersectii cu circulatie nedirijata
- intersectii cu circulatie dirijata; in aceasta categorie sunt incluse si
intersectiile in care circulatia se desfasoara in sens giratoriu.
Circulatia intr-o intersectie poate fi dirijata prin:
a) semnalele politistului rutier
b) semnalele semaforului electric
c) indicatoare de reglementare a prioritatii (fig. 25 )

Drum cu prioritate Sfarsitul drumului Cedeaza trecerea Oprire

cu prioritate

Fig.25 Indicatoare de reglementare a prioritatii in intersectii

 19

Intr-o intersectie pot fi intalnite si alte indicatoare; aceasta nu inseamna ca

circulatia in intersectia respectiva este dirijata; indicatorul pe care il intalneste
conducatorul vehiculului cu nr.1 din fig. 26, il obliga pe acesta sa execute viraj
dreapta, dar nu inlatura posibilitatea unei coliziuni cu conducatorul vehiculului cu
nr. 2. Indicatorul pe care il intalneste conducatorul vehiculului cu nr. 1 din fig. 27,
ii confera acestuia prioritate numai in cazul in care conducatorii vehiculelor cu nr.
2 si 3 care circula pe drumul perpendicular, intalnesc indicatoare de pierdere a
prioritatii.

Fig 26 Fig. 27

Trecerea la nivel cu calea ferata

Clasificare:
1. Trecere la nivel cu cale ferata curenta
2. Trecere la nivel cu cale ferata industriala
Trecerea la nivel cu calea ferata curenta, poate fi:
a) trecere la nivel cu cale ferata fara bariere sau semibariere
(semnalizata numai cu indicatoare)
b) trecere la nivel cu cale ferata fara bariere, prevazuta cu instalatie de
semnalizare automata.
c) trecere la nivel cu cale ferata prevazuta cu bariere sau cu sisteme
automate luminoase prevazute cu semibariere

Semnalizare:
In afara localitatilor, inainte de trecerea la nivel cu calea ferata fara bariere,
intilnim trei panouri suplimentare, amplasate din 50 in 50 de metri. Deasupra
primului panou este amplasat indicatorul „Trecere la nivel cu calea ferata fara
bariere”. La 6-10 m de calea ferata intilnim indicatorul „Trecere la nivel cu cale
 20

ferata simpla (dubla ) fara bariere impreuna cu indicatorul „Oprire”, eventual un

marcaj de oprire (fig. 28). In localitati, nu mai apar cele doua panouri suplimentare,
amplasarea celui de-al treilea este facultativa, iar la 6-10 m de calea ferata sunt
amplasate indicatoarele amintite.

Fig. 28

La trecerea la nivel cu cale ferata curenta fara bariere prevazuta cu instalatie

de semnalizare automata, instalatia de semnalizare este plasata la 6-10 m de calea
ferata.
Trecerea la nivel cu cale ferata industriala este semnalizata cu indicatorul cu
semnificatia „Alte pericole” si panoul aditional cu semnificatia „ Trecere la nivel
cu cale ferata industriala” (fig. 29)

Fig. 29 Semnalizare pentru trecerea la nivel cu cale ferata industriala

Obligatiile conducatorilor de vehicule:

Toti participantii la trafic trebuie sa dea dovada de prudenta sporita la
apropierea si traversarea liniilor de cale ferata curenta si industriala. La trecerea la
nivel cu cale ferata curenta, conducatorul de vehicul este obligat sa circule cu
viteza redusa si sa se asigure ca din partile laterale nu se apropie un vehicul
 21

feroviar. In cazul in care trecerea la nivel cu cale ferata curenta fara bariere este
semnalizata numai cu indicatoare, asigurarea se va face numai dupa o prealabila
oprire a vehiculului in locul de maxima vizibilitate, fara a trece de indicatorul
„Trecere la nivel cu cale ferata simpla fara bariere”, „ Trecere la nivel cu cale
ferata dubla fara bariere” sau „ Oprire”. Daca la acest tip de cale ferata exista
instalatie de semnalizare automata, interzicerea circulatiei rutiere se realizeaza,
optic, prin functionarea dispozitivelor cu lumini intermitent – alternative rosii si
stingerea semnalizarii de control, reprezentate de lumina intermitenta alba si,
acustic, prin emiterea de semnale sonore intermitente.
La trecerea la nivel cu cale ferata prevazuta cu bariere sau semibariere,
conducatorul de vehicul poate traversa calea ferata numai daca acestea sunt ridicate
iar semnalele luminoase de culoare rosie si cele sonore nu functioneaza. La acest
tip de trecere la nivel cu cale ferata, exista un interval de timp (circa 7 secunde) din
momentul intrarii in functiune a semnalelor luminoase si/sau sonore si coborirea
barierelor sau semibarierelor. Deci oprirea vehiculului care se apropie de trecerea
la nivel cu calea ferata, este conditionata de intrarea in functiune a semnalizarii
luminoase si/sau sonore si nu de coborirea efectiva a barierelor sau semibarierelor.
La trecerea la nivel cu calea ferata curenta, indiferent de tipul acesteia,
atunci cand este cazul, vehiculele vor opri in ordinea sosirii, in locul in care exista
vizibilitate maxima asupra caii ferate:
• fara a trece de indicatoarele „Trecere la nivel cu cale ferata simpla,
fara bariere”, „Trecere la nivel cu cale ferata dubla fara bariere”, sau
„Oprire”.
• inaintea marcajului pentru oprire (daca exista)
• inaintea barierelor sau semibarierelor, cand acestea sunt inchise, in
curs de coborire sau de ridicare

Semnalizarea de interzicere a circulatiei rutiere se considera realizata chiar si

numai in una din urmatoarele situatii:
• prin aprinderea unei singure unitati luminoase a dispozitivului cu
lumina intermitent-alernativa rosie;
• prin functionarea sistemului sonor;
• cand barierele sau semibarierele sunt in curs de coborire sau de
ridicare.

Cand circulatia la trecerea la nivel cu calea ferata curenta este dirijata de

agenti de cale ferata, conducatorul de vehicul trebuie sa respecte semnalele
acestora.
La trecerea la nivel cu o cale ferata industriala semnalizata corespunzator,
conducatorii de vehicule sunt obligati sa se conformeze semnificatiei semnalelor
agentului de cale ferata. (la intersectarea unui drum public cu o cale ferata industriala,
accesul vehiculelor feroviare se face numai dupa semnalizarea corespunzatoare si din timp, de
catre cel putin un agent de cale ferata)
 22

Pe trecerea la nivel cu cale ferata curenta si la mai putin de 50 m inainte si

dupa aceasta, sunt interzise manevrele de oprire, stationare, intoarcere si mers
inapoi; manevra de depasire este interzisa pe trecerea la nivel cu cale ferata curenta
si la mai putin de 50 m inainte de aceasta.
In cazul imobilizarii unui vehicul pe calea ferata, conducatorul acestuia este
obligat sa scoata imediat pasagerii din vehicul si sa elibereze platforma caii ferate,
iar cand nu este posibil, sa semnalizeze prezenta vehiculului cu orice mijloc
adecvat; in acelasi timp, ceilalti participanti la trafic din zona, sunt obligati sa
acorde sprijin pentru scoaterea acestuia sau, cand nu este posibil, pentru
semnalizarea prezentei sale.

Zona rezidentiala

Zona rezidentiala ( fig. 30 ) desemneaza perimetrul dintr-o localitate unde se

aplica reguli speciale de circulatie, avand intrarile si iesirile semnalizate in
conformitate cu prevederile legale.

Fig. 30 Zona rezidentiala Fig. 31 Zona pietonala

Caracteristici pentru zona rezidentiala:

• pietonii pot folosi toata latimea partii carosabile, iar jocul copiilor este
permis
• viteza admisa este de cel mult 20 km/h
• stationarea sau parcarea vehiculului este interzisa in afara spatiilor
anume destinate si semnalizate ca atare
• conducatorul de vehicul nu trebuie sa stanjeneasca sau sa impiedice
circulatia pietonilor chiar daca, in acest scop, trebuie sa opreasca.

Zona pietonala

Zona pietonala ( fig. 31 ), desemneaza perimetrul care cuprinde una sau mai
multe strazi rezervate circulatiei pietonilor, unde accesul vehiculelor este supus
 23

unor reguli speciale de circulatie, avand intrarile si iesirile semnalizate in

conformitate cu prevederile legale
Caracteristici pentru zona pietonala:
• conducatorul de vehicul poate intra numai daca locuieste in zona sau
presteaza servicii publice „din poarta in poarta” si nu are alta
posibilitate de acces.
• viteza maxima admisa este de 5 km/h
• conducatorul de vehicul trebuie sa nu stanjeneasca sau sa impiedice
circulatia pietonilor si, daca este necesar, sa opreasca pentru a permite
circulatia acestora.
V. Utilizarea drumului public; pozitii in timpul mersului

- Vehiculele vor fi conduse pe partea din dreapta a drumului public in sensul de

circulatie, cat mai aproape de marginea partii carosabile (in timp ce pietonii
sunt obligati sa circule numai pe trotuar, iar in lipsa acestuia, pe acostamentul din partea
stanga a drumului, in directia lor de mers; daca si acostamentul lipseste, pietonii vor circula
cat mai aproape de marginea din partea stanga a partii carosabile, in direcia lor de mers ).

- In cazul in care pentru anumite categorii de vehicule sunt rezervate anumite drumuri,
parti carosabile, benzi de circulatie sau piste, vehiculele respective vor circula numai pe
acestea.

- Mopedele, bicicletele si alte vehicule fara motor, pot circula si pe acostament, in sensul
lor de mers, daca nu se creaza pericol pentru circulatie, atunci cand pe drumurile publice
sunt amenajate benzi sau piste speciale pentru acestea.

- In cazul drumurilor cu mai multe benzi pe sens, incarcarea benzilor se face

de la dreapta spre stanga; aceasta inseamna, de exemplu, ca nu se poate
circula pe banda 2 sau 3, daca banda 1 este libera; in cazul in care banda 1
este ocupata, celelalte benzi pot fi folosite succesiv, dar conducatorul de
vehicul are obligatia de a reveni pe banda din dreapta atunci cand acest lucru
este posibil, daca aceasta nu este destinata vehiculelor lente sau transportului
public de persoane.

- Vehiculele grele, lente sau cu mase ori gabarite depasite sau cele care se deplaseaza cu
viteza redusa, trebuie conduse numai pe banda de linga acostament sau bordura, daca in
sensul de mers nu este amenajata o banda destinata acestora.

- Vehiculele care efectueaza transport public de persoane se conduc pe banda rezervata

acestora, daca o astfel de banda exista si este semnalizata ca atare; pe aceeasi banda pot
circula si autovehiculele cu regim de circulatie prioritara cand se deplaseaza in actiuni de
interventie sau in misiuni cu caracter de urgenta

- Pe drumul public cu cel mult doua benzi pe sens si cu o a treia banda pe care
este amplasata linia tramvaiului langa axul drumului, conducatorii de
 24

vehicule pot folosi aceasta banda, cu obligatia sa lase libera calea

tramvaiului la apropierea acestuia.

- La schimbarea benzii de circulatie, conducatorul de vehicul are urmatoarele

obligatii:
• sa se asigure ca pe banda pe care intentioneaza sa intre nu circula alte
vehicule; daca circula le va acorda prioritate.
• sa semnalizeze intentia schimbarii benzii
• in cazul schimbarii mai multor benzi, aceasta se va face succesiv cu
respectarea obligatiilor anterioare pentru fiecare banda

- Pe drumul public prevazut cu minimum trei benzi pe sens, cand

conducatorii a doua vehicule circula pe aceeasi directie , dar pe benzi
diferite si intentioneaza sa se inscrie pe banda libera dintre ei, cel care
circula pe banda din dreapta, este obligat sa permita celui care circula din
stanga, sa ocupe aceasta banda.
- Pe drumul public cu mai multe benzi, conducatorii de autovehicule care
circula pe o banda care se sfarseste, pentru a continua deplasarea pe
banda din stanga, trebuie sa permita trecerea vehiculelor care circula pe
acea banda (fig. 32).
-

Fig. 32

- In cazul in care conducatorul vehiculului intalneste un obstacol ce impune

trecerea pe sensul opus, el trebuie sa reduca viteza si, la nevoie, sa opreasca
pentru a permite trecerea vehiculelor care circula din sens opus (fig. 33)
 25

u
Fig. 33

- In cazul drumurilor ingustate, unde nu este posibila trecerea a doua vehicule

care circula din sensuri opuse unul pe langa celalalt, conducatorii
vehiculelor respective se vor conforma semnalizarii existente (fig. 34); in
cazul in care nu exista indicatoare de reglementare a prioritatii, cele doua
vehicule au ajuns simultan in zona de ingustare a drumului, iar conducatorul
unuia dintre ele trebuie sa execute o manevra de mers inapoi, se aplica
aceleasi reguli ca si pe drumul ingustat cu declivitati, 12 cu exceptia cazului
in care cele doua vehicule sunt de aceeasi categorie, caz in care conducatorul
unuia dintre cele doua vehicule trebuie sa dea dovada de politete rutiera,
oferind trecerea celuilalt;

Fig. 34

12
Vezi pag. 13-14
 26

- In timpul deplasarii, o preocupare constanta a conducatorului auto trebuie sa

fie pozitionarea corecta a vehiculului astfel incat sa se pastreze o distanta
corespunzatoare fata de:
• marginea din dreapta a drumului
• vehiculele care circula in acelasi sens sau din sens opus
• vehiculul din fata

Aprecierea distantei pe care conducatorul de vehicul o va pastra fata de

marginea din dreapta a partii carosabile – desi necuantificata de lege – depinde de
situatia concreta de la fata locului: drumuri de munte unde soliditatea drumului nu
este verificata, existenta unor locuri aglomerate, a unor garduri verzi ce impiedica
vizibilitatea asupra trotuarului, posibilitatea acrosarii unor materiale depozitate pe
acostament ce s-ar prelungi pe carosabil, ingustarea partii carosabile pe timp de
iarna prin actiunea utilajelor de deszapezire etc.
In ce priveste distanta laterala care trebuie pastrata la trecerea pe langa
vehiculele care circula in acelasi sens, apreciata in textul de lege ca „suficienta”, un
conducator auto prevazator, va imbina prevederile legii cu cele ale conducerii
preventive, prin luarea unor masuri suplimentare de siguranta (pastrand o distanta
laterala mai mare sau atentionandu-l prin mijloace de semnalizare pe conducatorul
vehiculului depasit) la depasirea bicicletelor, tractoarelor, vehiculelor cu tractiune
animala, autovehiculelor care tracteaza (una sau doua) remorci, grupurilor
(organizate sau neorganizate) de pietoni, sau a autovehiculelor oprite sau stationate
pe carosabil.
In cazul conducatorilor de vehicule care circula din sensuri opuse, acestia
trebuie sa pastreze intre vehicule o distanta laterala suficienta si sa circule cat mai
aproape de marginea din dreapta a benzii de circulatie respective.
Referitor la distanta fata de autovehiculul din fata, conducatorul de vehicul
are obligatia „de a pastra o distanta suficienta fata de acesta, pentru evitarea
coliziunii” 13 Aceasta obligatie trebuie corelata si cu alte obligatii ce-i revin
conducatorului de vehicul: de a nu circula sub limita minima de viteza instituita
prin mijloacele de semnalizare, de a nu reduce brusc viteza, de a nu efectua o
oprire neasteptata fara motiv intemeiat.
In stabilirea unei distante optime fata de vehiculul din fata, trebuie sa se tina cont
de viteza de circulatie 14, intensitatea traficului, coeficientul de aderenta al
drumului, imbracamintea drumului, conditiile de vizibilitate
. Pastrarea unei distante corespunzatoare fata de vehiculul din fata, favorizeaza si
observarea circulatiei vehiculelor care vin din sens opus si prin urmare anticiparea
unor eventuale pericole.
In contextul conducerii preventive, conducatorul auto trebuie sa urmareasca
in permanenta si ce se intampla in spatele sau, incercand sa evite vecinatatea
13
Ordonanta de Urgenta a Guvernului…art.51 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr.443/29.06.2007
14
Vezi anexa nr.
 27

stanjenitoare a celui care (ignorand legea), ruleaza la o distanta prea mica fata de
vehiculul sau, fie marind viteza (daca e posibil), fie semnalizand dreapta si chiar
oprind.

Preselectia

In apropierea intersectiilor, conducatorii de vehicule trebuie sa ocupe o

pozitie corespunzatoare, in functie de directia de mers dorita; alegerea din timp a
benzii sau a randului corespunzator directiei de mers, este cunoscuta in limbaj
rutier sub numele de preselectie.
Preselectia este o operatiune de mare importanta pentru asigurarea fluentei
traficului rutier; de aceea trebuie pregatita din timp, pentru a nu-l pune pe
conducatorul auto in situatia de a se „balbii” in intersectii, de a bloca circulatia, sau
chiar de a provoca accidente. Pregatirea preselectiei presupune din partea
conducatorului de vehicul ca in apropierea nodurilor rutiere sa sporeasca atentia, sa
reduca viteza, sa receptioneze si sa prelucreze toate informatiile pe care i le ofera
mijloacele de semnalizare pe verticala (indicatoare) si pe orizontala (marcaje), sa le
coreleze cu cunostintele sale de legislatie rutiera si sa actioneze in consecinta.
Preselectia se realizeaza de la o distanta de 50 de metri de coltul intersectiei,
atat in localitati cat si in afara acestora 15.
Modul practic de realizare a preselectiei, difera insa la intersectiile unde
circulatia se desfasoara pe benzi, fata de intersectiile unde circulatia se desfasoara
pe randuri (nu exista marcaje).
La intersectiile cu marcaje, realizarea preselectiei se va face in functie de 16:
• indicatorul „Selectarea circulatiei pe directii de mers in apropierea
unei intersectii”;(fig. 35).
• marcajele de pe carosabil; ( fig.36)
• indicatoarele de obligare sau de interzicere amplasate in intersectie;
• indicatoarele de presemnalizare a unor directii de urmat;
• panourile suplimentare amplasate sub semafoare;

In acest caz, nu exista reguli prestabilite, ci alegerea benzii dorite se va face numai
dupa „citirea” si prelucrarea informatiilor oferite de mijloacele de semnalizare
existente: indicatorul din fig. 35 sau marcajele de pe carosabil din fig. 36 ofera
informatii clare despre destinatia benzilor de circulatie.

15
De multe ori se confunda distanta de realizare a preselectiei(invariabila in localitati si in afara acestora), cu
distanta de la care conducatorul de vehicul trebuie sa semnalizeze intentia efectuarii unor
manevre(oprire,intoarcere,depasire), schimbarea directiei de mers, schimbarea benzii de circulatie, efectuarea
virajelor, intrarea sau iesirea dintr-un rand de vehicule stationate (variabila in localitati-50m- si in afara localitatilor-
100m).
16
Vezi plansa „Indicatoare si marcaje privind realizarea preselectiei
 28

Fig. 35 Fig. 36 Fig. 37

Analizand infornatiile oferite de indicatorul din fig. 37, conducatorul auto va

decide sa ramana pe banda sau pe randul din dreapta, daca doreste sa paraseasca
intersectia cu sens giratoriu pe prima strada (spre Bucuresti).
La intersectiile fara marcaje, preselectia se face dupa urmatoarele reguli:
• conducatorii de vehicule care intentioneaza sa schimbe directia de
mers spre dreapta, vor ocupa randul de langa bordura sau acostament
(fig. 38a).

• Conducatorii de vehicule care intentioneaza sa schimbe directia de

mers spre stanga, vor ocupa randul de langa axa drumului, sau de
langa marcajul de separare a sensurilor, cu exceptia drumurilor cu
sens unic, unde vor ocupa randul de langa bordura sau acostamentul
din partea stanga (fig. 38b,c)
• Conducatorii de vehicule care intentioneaza sa circule pe directia
inainte, vor ocupa oricare dintre randuri (fig.39d).

Fig 38 a) b) c)
 29

Fig 39 d) e) f)

Daca prin intersectie circula si tramvaie iar spatiul dintre sina din dreapta si
trotuar nu permite circulatia pe doua sau mai multe randuri, conducatorii de
vehicule nu vor ocupa randul de langa ax (pe linia de tramvai), fig. 39e, ci vor
circula pe un singur rand, lasand liber traseul tramvaiului (fig. 39f).
Schimbarea directiei de mers spre stanga se face prin stanga centrului
imaginar al intersectiei, iar daca exista un marcaj de ghidare, conducatorul de
vehicul trebuie sa-l urmeze intocmai.
Conducatorii a doua vehicule care intra intr-o intersectie ruland pe acelasi
drum in aliniament, dar din sensuri opuse, urmand sa execute viraj stanga, vor
ocoli prin stanga centrul intersectiei, astfel ca traseele lor sa nu se intersecteze
(fig.40).

Fig. 40

Obstacolele sau amenajarile din zona mediana a partii carosabile,se ocolesc

prin partea dreapta.
 30

Pentru a realiza preselectia intr-o intersectie cu

sens giratoriu, conducatorul de vehicul trebuie
sa analizeze indicatorul de presemnalizare a
intersectiei.
In cazul in care conducatorul de vehicul
doreste sa circule pe prima strada la dreapta,
se va incadra pe banda 1(langa bordura) si va
pune in functiune luminile indicatoare de
directie din dreapta, pe care le va mentine
pana la iesire (fig. 41a).

Fig. 41a

In cazul in care conducatorul de

vehicul doreste sa circule pe directia
inainte, se va incadra pe banda 1 sau pe
banda 2 (langa ax), la patrunderea in
intersectie va pune in functiune luminile
indicatoare de directie din stanga, iar la
parasirea intersectiei va pune in functiune
luminile indicatoare de directie dreapta, pe
care le va mentine pana la inscrierea pe
drumul dorit (fig.41b).

Fig.41b

In cazul in care conducatorul de

vehicul doreste sa paraseasca intersectia
pe o alta strada decat cele mentionate
anterior, sau sa se intoarca prin ocolirea
sensului giratoriu, se va incadra pe banda
de langa axul drumului, va pune in
functiune luminile indicatoare de directie
stanga, iar in propierea strazii respective,
va schimba semnalizarea pe dreapta si o
va mentine pana la inscrierea pe drumul
dorit (fig.41c).

Fig.41c