Căi de Comunicații (C1 - C6)

Partea I-a:
Căi de comunicații (străzi) - Șef lucrări dr.ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

- Asist.dr.ing. Flaviu Ioan Nică
Partea a II-a:
Căi de comunicații (poduri) - Asist.dr.ing. Vlad Daniel URDĂREANU
CURS: săptămânile 1 – 14 (2 ore/sapt.)  nota NC

APLICAȚII : 2 ore /o dată la 2 săptămâni  nota NA (2 aplicații, A1 și A2)
NA=0.5A1 + 0.5A2
Nota finala examen = 0.65NC + 0.35NA
• CĂI DE COMUNICAȚII șef lucrări dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

CURS Partea I –Căi de comunicații:
Sapt. 1 - curs 1 - Noţiuni introductive. Definiţii. Nomenclatură

- Calculul elementelor traseului în planul de situaţie.
Sapt. 2 – curs 2 - Elementele profilului longitudinal. Pichetare și Linia Terenului.
Sapt. 2 – curs 3 - Elementele profilului longitudinal. Linia Roșie.
Sapt. 3 – curs 4 - Profile transversale la căi de comunicaţii rutiere. Tip și Curente.
Sapt. 4 – curs 5 - Calculul sistematizării verticale a unui tronson de stradă.
Sapt. 5 – curs 6 - Amenajarea unui parcaj de scurtă/lungă durată.
Sapt. 7 – curs 7 - Memoriu tehnic + Parțial.

APLICAȚIA 1. Căi de Comunicații
Săpt. 1 -Prezentare tema proiect.

Calculul elementelor geometrice in plan ale curbelor circulare.
Foaia de pichetaj.
Săpt. 2 -Profilul longitudinal (calcule și desen). Profil transversal tip de stradă.
Săpt. 3 -1 profil transversal curent. Memoriu tehnic.
Săpt. 4 -Predare Aplicația 1 (1h).
Nota Aplicația 1 =NA1

C 1. Notiuni introductive. Definitii. Nomenclatura
Transporturile
• rol important social şi economic
• asigură circulaţia bunurilor şi a oamenilor în procesul producţiei, reparaţiei şi
schimburilor materiale şi spirituale
Pentru efectuarea transporturilor sunt necesare:
❑ Căile de comunicaţii
❑ Mijloacele de transport
Căile de comunicaţii
• medii naturale sau realizate de om
• asigură circulaţia mijloacelor de transport pentru oameni şi a bunurilor materiale

Din punct de vedere al mediului ce serveşte drept cale de comunicaţie, transporturile pot
fi:
AERIENE
➢ deservesc oraşele mari
➢ distanţe mari (500 – 5000 km)
➢ încărcături mici (≤ 50tf)
➢ viteze mari (250 –1000 km/h)

fi:
PE APĂ (maritime sau fluviale)
➢ distanţe mari
➢ încărcături mari (1000-200000tf)
➢ viteze mici (20–40 km/h)

fi:
TERESTRE (drumuri, căi ferate)
➢ Căi Ferate
▪ transporturi la distanţe relativ mici
(100 – 1000km)
▪ Încărcături relativ mici (500 – 1000 tf)
▪ Viteze relativ mici (40 – 120 km/h).
➢ Drumuri
▪ distanţe mici (până la 100 km)
▪ încărcături relativ reduse

CĂILE DE COMUNICAŢIE asigură:
❑ transporturi ieftine
❑ în condiţii de siguranţă şi confort maxim
❑ regularitate şi punctualitate, independent de condiţiile climatice.

Structura transportului de mărfuri şi călători în România, pe moduri de transport, la
nivelul anului 2022:
• transport de mărfuri pe moduri de transport:

- transport rutier – 71,1%
- transport feroviar – 15,2%
- căi navigabile – 12,3%
- conducte petroliere – 1,4%
• transport de pasageri pe moduri de transport:

- transport rutier – 74,5%
- transport feroviar – 19,6%
- transport aerian – 5,9%
Sursa:
https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/transportul_de_pasageri
_si_marfuri_pe_moduri_de_transport_in_perioada_1.01_30.09.2022_0.pdf

Ce este drumul?
Drumul (greacă -„dromos”) -o fâşie îngustă şi lungă de teren, relativ subţire,
care, în mod natural sau amenajată în mod special, este destinată exclusiv circulaţiei.
În general noţiunea de „drum” se referă la „şosea”.
Şoseaua (franceză -„chausée”) -un drum lucrat, amenajat în mod special

pentru satisfacerea circulaţiei vehiculelor şi oamenilor în orice condiţii de anotimp.
Când şoseaua traversează o localitate se numeşte stradă.
Calea ferată -acea cale de

comunicaţie la care vehiculele, prevăzute cu
roţi de construcţie specială, circulă pe o cale
metalică proprie lor, realizată din şine de oţel.

Drumurile fac parte din sistemul naţional de transport.
Sunt căi de comunicaţie terestră special amenajate pentru circulaţia vehiculelor şi

pietonilor.
Clasificarea drumurilor este prevăzută în Legea Drumurilor publicată în Monitorul Oficial

al României.
Din punct de vedere al destinaţiei, drumurile se împart în:

a) drumuri publice: obiective de utilitate publică destinate transportului rutier în scopul satisfacerii
cerinţelor economiei naţionale, ale populaţiei şi de apărare a ţării; acestea aparţin proprietăţii
publice;
b) drumuri de utilitate privată: servesc activităţilor economice, forestiere, petroliere, miniere,

agricole, energetice, industriale şi altora asemenea, de acces în incinte, ca şi cele din interiorul
acestora, precum şi cele pentru organizări de şantier; ele sunt administrate de persoane fizice sau
juridice care le au în proprietate sau în administraţie.

Din punct de vedere al circulaţiei drumurilor, acestea se împart în:
a) drumuri deschise circulaţiei publice, care cuprind toate drumurile publice şi acele
drumuri de utilitate privată care servesc obiectivelor turistice ori altor obiective la care
publicul are acces;
b) drumuri închise circulaţiei publice, care cuprind acele drumuri de utilitate privată
care servesc obiectivelor la care publicul nu are acces.
https://www.google.com/maps/place/Barajul+Paltinu/@45.2
448552,25.7366926,16.59z/data=!4m13!1m7!3m6!1s0x40b
30e55657c7f81:0xe336a37557875d1d!2sComuna+Valea+D
oftanei+107640!3b1!8m2!3d45.3!4d25.7166669!3m4!1s0x4
0b307005c9320f5:0x7d9198a10bbdcc4f!8m2!3d45.2460393
!4d25.736135

Din punct de vedere funcţional şi administrativ-teritorial, în ordinea importanţei,

drumurile publice se împart în următoarele categorii:
a) drumuri de interes naţional
b) drumuri de interes judeţean
c) drumuri de interes local

Drumurile de interes naţional aparţin proprietăţii publice a statului şi cuprind drumurile
naţionale care asigură legătura cu Capitala ţării, cu oraşele reşedinţă de judeţ, cu
obiectivele de interes strategic naţional, între ele, precum şi cu ţările vecine şi pot fi:
- autostrăzi
- drumuri expres
- drumuri naţionale europene (E)
- drumuri naţionale principale
- drumuri naţionale secundare
Drumurile de interes judeţean fac parte din prioritatea publică a judeţului şi cuprind
drumurile judeţene care asigură legăturile între:
• municipiile reşedinţă de judeţ şi reşedinţele de comune, municipii, oraşe, staţiuni
balneoclimaterice şi turistice, porturi, aeroporturi, obiective importante legate de
apărarea ţării şi obiective istorice importante;
• oraşe şi municipii între ele
Drumurile de interes local aparţin proprietăţii publice a unităţii administrative pe
teritoriul căreia se află şi cuprind:
a) drumurile comunale care asigură legăturile între reşedinţa de comună şi satele

componente sau între oraşe şi satele care îi aparţin, precum şi alte sate
b) drumurile vicinale sunt drumuri care deservesc mai multe proprietăţi, fiind situate la
limitele acestora
c) străzile sunt drumuri publice din

interiorul localităţilor, indiferent de
denumire: stradă, bulevard, cale,
şosea, alee, fundătură, uliţă etc.

Din punct de vedere al tipului de structură rutieră, drumurile se clasifică în:
• drumuri cu structură rutieră suplă

– structură rutieră în alcătuirea căreia nu intră nici un strat care conţine lianţi hidraulici sau
puzzolanici, iar îmbrăcămintea este de natură bituminoasă;
• drumuri cu structură rutieră rigidă

– structură rutieră care are îmbrăcămintea din beton de ciment sau macadam cimentat;
• drumuri cu structură rutieră mixtă

– are în alcătuirea sa un strat sau straturi din materiale stabilizate cu lianţi hidraulici sau
puzzolanici, iar straturile de acoperire şi îmbrăcămintea sunt de natură bituminoasă.

Din punct de vedere tehnic drumurile se clasifică în cinci clase, astfel:
a)drumuri de clasa tehnică I: trafic foarte intens, autostrăzi

b)drumuri de clasă tehnică II: trafic intens, drumuri cu patru benzi de circulaţie
c)drumuri de clasă tehnică III: trafic mediu, drumuri cu două benzi de circulaţie
d)drumuri de clasă tehnică IV: trafic redus, drumuri cu două benzi de circulaţie
e)drumuri de clasă tehnică V: trafic foarte redus, drumuri cu una sau două benzi de
circulaţie

Clasa tehnică a drumului se stabileşte în funcţie de intensitatea traficului de perspectivă
(vehicule etalon) exprimată prin media zilnică maximă sau prin debitul maxim orar.
Intensitatea traficului rutier: Numărul de vehicule care trec în unitatea de timp printr-o secțiune de drum, cale
sau bandă de circulație dată.
Debitul orar de vârf: Debitul orar maxim măsurat în decursul unei perioade de timp dată, în general de un an sau
o zi.
Sursa: Ordinul Nr. 46 din 27

ianuarie 1998. Normele tehnice
privind stabilirea clasei tehnice
a drumurilor publice

CLASIFICAREA STRAZILOR
Străzile din localităţile urbane se clasifică, în raport cu intensitatea traficului şi funcţiile

pe care le îndeplinesc, astfel:
a)străzi de categoria I – magistrale, care asigură preluarea fluxurilor majore ale oraşului pe
direcţia drumului naţional ce traversează oraşul sau pe direcţia principală de legătură cu acest
drum; au minimum 6 benzi de circulaţie;
b)străzi de categoria a II a – de legătură, care asigură circulaţia majoră între zonele funcţionale şi
de locuit; au 4 benzi de circulaţie;
c)străzi de categoria a III a – colectoare, care preiau fluxurile de trafic din zonele funcţionale şi le
dirijează spre străzile de legătură sau magistrale; au 2 benzi de circulaţie;
d)străzi de categoria a IV a – de folosinţă locală, care asigură accesul la locuinţe şi pentru servicii
curente sau ocazionale, în zonele cu trafic foarte redus; au o bandă de circulaţie.

CLASIFICAREA STRAZILOR
Străzile din localităţile rurale se clasifică în:
a)străzi principale:
au două benzi de circulaţie pentru trafic în dublu sens;
a)străzi secundare:
au o singură bandă de circulaţie şi platforme de încrucişare pentru trafic de
intensitate redusă.

Terminologia în domeniul drumurilor este legată de noţiunea de „tehnică rutieră” (STAS
4032/2 1992).
Tehnica rutieră (în franceză, route – drum) -totalitatea metodologiilor, tehnologiilor,

principiilor de proiectare, execuţie şi întreţinere a elementelor geometrice, a
suprastructurii, a infrastructurii drumului.
Traficul -totalitatea vehiculelor care circulă în ambele sensuri pe un drum sau pe o reţea
de drumuri în scopul efectuării unei călătorii sau a unui transport.
Traficul poate fi caracterizat din punct de vedere al:

- felului tracţiunii (mecanic, animal)
- intensităţii (foarte intens, intens, mediu, redus, foarte redus)
- numărului de vehicule grele (foarte greu, greu, mijlociu, uşor)
- omogenităţii (omogen, eterogen)
- punctelor pe care le leagă (local, de tranzit)

Caracteristicile traficului care intervin în problemele rutiere sunt:

- viteza de circulaţie (în km/h se notează cu V, iar în m/s se notează cu v)
- componenţa traficului
- caracteristicile constructive ale vehiculului
- intensitatea traficului.
Drumurile/străzile se proiectează pe baza vitezei de proiectare (sau de bază).

Viteza de proiectare (Vp) -viteza maximă constantă cu care se poate deplasa un
autoturism izolat pe un sector de drum, în condiții de confort și siguranță, când starea
îmbrăcăminții drumului și condițiile atmosferice sunt favorabile circulației.
Viteza de circulație –viteza medie pe un sector de drum determinată prin raportul între lungimea
sectorului și timpul efectiv de mers (de rulare) al vehiculului pe sectorul respectiv, în condiții reale
de circulație.
Viteza de deplasare –viteza medie rezultată din împărțirea distanțelor de deplasare la durata
deplasării.

În funcţie de clasa tehnică a drumului şi de condiţiile de relief se prevăd mai multe viteze
de proiectare
SURSA: Ordinul nr. 1296 din 30 august 2017: Norme tehnice privind proiectarea, construirea și modernizarea drumurilor.

Pe baza vitezei de proiectare se determină elementele geometrice ale unui drum nou şi
se sistematizează elementele geometrice ale unui drum existent.
Elementele geometrice reprezintă totalitatea elementelor componente ale unui drum în

plan, în secţiune longitudinală şi în secţiune transversală.
Suprastructura (structura rutieră) este partea consolidată care este alcătuită dintr-un
pachet de straturi a căror ordine, grosime, calitate depind şi se calculează în funcţie de
trafic.
Infrastructura reprezintă totalitatea lucrărilor care au ca scop susţinerea, rezemarea

suprastructurii, colectarea şi evacuarea apelor şi asigură stabilitatea şi continuitatea
drumului.

C 1. Calculul elementelor traseului in planul de situatie
La elaborarea proiectului unei căi de comunicaţii rutiere, soluţia concepută este

reprezentată grafic în proiecţie ortogonală:
• pe un plan orizontal (plan de situație),
• pe un plan vertical paralel cu axul căii (profil longitudinal)
• pe un plan vertical perpendicular pe axul căii (profil transversal).
Traseul drumului în plan reprezintă proiecţia pe un plan orizontal a axei drumului.
Axa drumului este locul geometric al punctelor de pe partea carosabilă egal depărtate
de marginile căii (exceptând supralărgirile).

Traseul drumului reprezintă o succesiune de aliniamente – porţiuni rectilinii -

racordate între ele prin curbe – porţiuni curbilinii (arc de cerc, arce de curbă progresivă
sau combinaţii ale acestora)

Problema principală
Proiectarea elementelor geometrice care asigură:
➢ o circulaţie sigură şi comodă
➢ viteza cerută prin condiţiile de proiectare
➢ un traseu cu lungime cât mai mică
➢ lucrări cât mai reduse ca volum şi ca preţ de cost.

Determinarea elementelor geometrice ale traseului se face pe baza vitezei de proiectare

şi a condiţiilor tehnice naturale şi economice.
În general pe drumuri se preferă un traseu uşor sinuos deoarece:

• aliniamentele lungi sunt monotone şi produc somnolenţă
• în timpul nopţii farurile din sens opus stânjenesc
• se încadrează mai bine în peisaj şi relief.
Lungimea aliniamentelor (AL) ca şi cea a curbelor (C) trebuie să fie mai mare decât
spaţiul parcurs de vehicul în 5 secunde:
• AL≥1.4Vp, C≥1.4Vp (AL şi C sunt în metri iar Vp în Km/h)
Lungimea aliniamentelor se limitează la 3 - 4 km din condiţii estetice şi de siguranţă.

Lungimea aliniamentelor, frecvenţa curbelor şi mărimea razelor depind de

relieful regiunii, de viteza de proiectare, de condiţiile geologice, hidrologice şi de alte
condiţii naturale şi locale care determină existenţa unor puncte obligate sau evitarea
unor sectoare necorespunzătoare şi deci fac necesară frângerea aliniamentelor şi
racordarea lor prin curbe.
Din puncte de vedere al dezavantajului traseului în curbă trebuie precizat faptul

că pentru a se asigura circulaţia autovehiculelor în curbă cu viteza de proiectare, în
afară de faptul că se caută folosirea unor curbe cu raze cât mai mari, se adoptă o serie
de măsuri, ca:
• introducerea unor curbe progresive între aliniamente şi arcul de cerc
• supraînălţarea căii în curbă
• supralărgirea căii în curbă
• asigurarea vizibilităţii în curbă prin îndepărtarea obstacolelor din partea interioară a
curbei.

Aliniamentele se racordează între ele, cel mai frecvent, prin curbe arc de cerc,
a căror rază trebuie să fie mai mare sau egală cu raza minimă.
Unde:
Vp =viteza de proiectare
ps =panta transversală maximă de supraînălțare
k =coeficient de confort, raportul dintre contribuția frecării și a supraînălțării
pentru combaterea derapajului în curbe (are valori între 10 și 40)

Razele caracteristice
• Raza minimă (supraînălțare, ps)
• Raza curentă (convertire, +pa)
• Raza recomandabilă (aliniament, - pa)
Unde:
pa =panta transversală din aliniament
Elementele curbelor circulare

Curbele folosite pentru racordarea aliniamentelor traseului se definesc prin elementele
lor caracteristice.
• unghiul la vârf, U (în grade centesimale sau sexagesimale)
• mărimea razei arcului de cerc, R (în metri)
• mărimea tangentei, T (în metri)
• lungimea arcului de cerc, C (în metri)
• mărimea bisectoarei, B (în metri)

Unghiul la vârf este unghiul interior pe care îl fac cele două aliniamente succesive ce
urmează să fie racordate.
Valoarea unghiului la vârf se stabileşte prin metoda grafo-analitică, în felul următor:

a) unghiul la vârf, U, > 100g (90o)

În acest caz se prelungeşte unul din cele două aliniamente şi se consideră câte un
segment de mărime “a” (de regulă egal cu 50 m) atât pe prelungirea aliniamentului cât şi
pe celălalt aliniament, care determină punctele m şi n. Se formează un triunghi isoscel
cu αc unghiul dintre laturile “a” (αc = 200g – U). Se măsoară latura “b” şi se determină
unghiul αc:
Unghiul la vârf, U se calulează în funcţie de αc în grade, minute şi secunde:

b) unghiul la vârf, U, ≤ 100g (90o)
În acest caz procedura este asemănătoare, dar segmentele de mărime “a” se consideră
chiar pe cele două aliniamente. Din triunghiul isoscel care s-a creat rezultă direct unghiul
U la vârf:

Raza curbei circulare se alege mai mare decât raza minimă admisă, funcţie de viteza
de proiectare şi de condiţiile de confort la parcurgerea curbei.
Raleasă ≥ Rminimă
Tangenta T=TiV=TeV, cuprinsă între vârful de unghi şi punctul teoretic de tangenţă. Ea

se determină din triunghiul OTiV:


Lungimea curbei arc de cerc - lungimea curbei cuprinsă între punctul teoretic de
tangenţă la intrarea în curbă, Ti şi punctul teoretic de tangenţă la ieşirea din curbă, Te. :
Mărimea bisectoarei este mărimea segmentului VB, cuprins între vârful de unghi şi
punctul teoretic de bisectoare şi se obţine din triunghiul OTiV:

Calculul lungimii totale a traseului

Lungimea totală a traseului este egală cu suma aliniamentelor și a curbelor (arce de
cerc).
LT=SALi + SCi
Unde aliniamentele se calculează ca fiind

diferența dintre distanța între cele 2 vârfuri
corespunzătoare și tangentele la racordările
adiacente.
Exemplu (vezi desenul alăturat):

AL2=V1V2 – V1Te1 –V2Ti2= V1V2 – T1 – T2
• V1V2 se măsoară pe desen

• T1 și T2 sunt tangentele corespunzătoare
racordărilor 1, respectiv 2

Note de calcul
Calculul razei minime:
Rminimă=...m
Calculul elementelor geometrice ale racordărilor arc de cerc:
Curba i:
– Ri=...metri (Ri ≥ Rminimă) –rotunjită în plus la 5m (dacă Rminimă=73,4m, Ri =75m / 80m / 90m, etc).
– Ui, aci –se măsoară într-o aplicație CAD sau se determină grafic pe planul de situație.
– Ci=.... metri, se verifică dacă Ci≥1.4Vp. Dacă nu, atunci se alege o rază Ri mai mare.
– Ti=.... metri,
– Bi=.... metri,
După desenarea racordărilor arc de cerc pe planul de situație se măsoară și aliniamentele Al i
calculându-se lungimea totală a traseului:
LT=SALi + SCi
Notă: Unghiurile se calculează/măsoară cu 4 zecimale, grade centesimale; iar distanțele cu 2 zecimale.
Săpt. 1 - curs 1 - Noţiuni introductive. Definiţii. Nomenclatură

Săpt. 2 – curs 2 - Elementele profilului longitudinal. Pichetare și Linia Terenului.
Săpt. 2 – curs 3 - Elementele profilului longitudinal. Linia Roșie.
Săpt. 3 – curs 4 - Profile transversale la căi de comunicaţii rutiere. Tip și Curente.
Săpt. 4 – curs 5 - Calculul sistematizării verticale a unui tronson de stradă.
Săpt. 5 – curs 6 - Amenajarea unui parcaj de scurtă/lungă durată.
Săpt. 7 – curs 7 - Memoriu tehnic + Parțial.

Elementele traseului căilor de comunicație în planul de
situație
• Căi de comunicații șef lucrări dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

C2. Elementele profilului longitudinal.
PICHETAREA TRASEULUI
✓Pichetarea traseului este o etapă intermediară între traseul drumului în plan de situaţie
şi profilul longitudinal.
✓Este necesară pentru trasarea liniei terenului în plan longitudinal.
✓Această etapă constă în fixarea pe planul de situaţie a picheţilor pe axul drumului.
Picheţii reprezintă:
• punctele de început şi de sfârşit ale traseului;
• punctele de tangenţă şi de bisectoare ale curbelor de racordare în plan;
• punctele de intersecţie ale curbelor de nivel cu axul drumului;
• punctele necesare trasării curbelor de racordare în plan.
• distanţa minimă între doi picheţi consecutivi pe axul drumului trebuie să fie de cel mult
30,00 m. În caz contrar se prevăd picheţi intermediari.

55
17
Curb
U=1
16 c=
R=1
T=7
B=2
C=1
Ti2
15
C2. Elementele profilului longitudinal. 14
13
TiA" OA" 12
O1
11
BA" Te1
A
TeA'=TeA"
10
2
BA' 3
35
1 4 9
0
5
TiA' 6 B1
OA'
Ti1 7 8
V1
34
5

35
5
✓Având picheţii astfel stabiliţi, se

întocmeşte un tabel care poartă denumirea
de foaie de pichetaj (carnet de pichetaj,
atunci când conţine mai multe foi) şi care
conţine toate datele necesare reprezentării
liniei terenului în profil longitudinal.

DISTANȚE ÎNTRE PICHEȚI

✓Distanţa între 2 picheţi succesivi se
măsoară pe planul de situație, liniar pe
aliniament, pe curba se măsoară pe arc și nu
liniar.
POZIȚIA KILOMETRICĂ
✓Poziţia kilometrică a fiecărui pichet în parte
se obţine prin adunarea la poziţia kilometrică
anterioară, a distanţelor parţiale dintre picheţi.
Verificare: Poziția km a ultimului pichet

=Lungimea totală a traseului calculată
anterior
805
COTE TEREN
• în cazul picheţilor care se găsesc pe o curbă
804
de nivel, se obţin prin citirea cotei curbei de
9
nivel respective, pe planul de situaţie.
o 803
4
Exemplu:
5.9
Pichetul 8 este la intersecția cu curba de 8
5
3.1
nivel de cotă 804, deci CT8=804m
7
802
• în cazul picheţilor care se găsesc între două
curbe de nivel, pe planul de situaţie, cota de
teren va fi obţinută prin interpolare liniară, pe 801
linia de cea mai mare pantă.
o Exemplu: Pichetul 7
CT7=803m+(3.15/5.94)*1m=803.53m
TRASEU
• Aliniamentele se reprezintă pe mijlocul
rubricii, între punctele de tangență:
o Exemplu: Al1 este între TeA’ și Ti1
• Curbele se reprezintă decalat față de

aliniamente pe partea corespunzătoare,
conform sensului de parcurgere al traseului
o Exemplu: Curba 1 este între Ti1 și Te1, pe
partea stângă a desenului =curba la stânga
în planul de situație

PROFILUL LONGITUDINAL
Profilul longitudinal este proiecţia desfăşurată pe un plan vertical lateral a intersecţiei
suprafeţei drumului cu o suprafaţă cilindrică verticală, având ca directoare axa drumului.
În urma acestei intersecţii rezultă două linii:
• linia terenului sau linia neagră din proiecţia intersecţiei cu suprafaţa terenului
• linia proiectului sau linia roşie din proiecţia intersecţiei cu suprafaţa proiectată

C2. Elementele profilului longitudinal
✓Profilul longitudinal se desenează la scară

deformată.
o Scara pe orizontală (scara distanţelor)
este aceeaşi cu scara planului de situaţie
o Scara pe verticală (scara cotelor) este de
10 ori mai mare decât cea orizontală
✓Linia terenului rezultă reprezentând distanțele

și cotele de teren pe desen. Faţă de această linie
se fixează linia proiectului (linia roşie) care
trebuie să respecte anumite criterii.

C2. Elementele profilului longitudinal
H (m)
Sc. 1:100
L (m)
CPR= (m) Sc. 1:1000
10
DECLIVITATI
✓Cartușul profilului longitudinal
+
12
DIFERENTE IN AX (m)
-
12
COTE PROIECT (m)
12
COTE TEREN (m)
PICHETI
6
DISTANTA INTRE PICHETI (m)

6
DISTANTE CUMULATE PE hm (m)

12
ALINIAMENTE SI CURBE
30
km, hm, reperi



Elementele traseului căilor de comunicație în plan
37
0
PLANUL nr.2
100
36
0
36
5
Ti B
26
25
24
23
Te222
V B V2 21
150
20
19
B2
37
18
0
Te
35
5
17 Curba 2
U=124G84C22CC
16 c=75G15C78CC
R=110 m
Ti2 T=73.70 m
15 B=22.41 m
C=129.86 m
14
13
Curba 1 12
U=92G85C96CC
c=107G14C04CC
R=60 m
11
Te1
T=67.14 m
A
1 B=30.04 m
2 C=100.98 m 10
3
4 9
5
6 B1
Ti1 7 8
35
PLANUL DE SITUATIE
0
V1
Sc. 1:1000
36
36
5
0
34
5
35
5
• CĂI DE COMUNICAȚII sef lucrari dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

C3. Elementele traseului căilor de comunicație în profil
longitudinal –Linia roșie
✓Linia roșie este formată din
o porţiuni drepte, numite declivităţi
o porţiuni curbe, numite racordări verticale.
✓Prin declivitate, notată cu „ i " se înţelege tangenta unghiului format de linia roşie cu orizontala.
✓Declivitatea se exprimă în procente. Ea poate fi pozitivă sau negativă.

o Cea pozitivă se numeşte rampă
o Cea negativă se numeşte pantă.
o Cea egală zero se numeşte palier.

✓Punctele de schimbare a declivităţii -intersecţia a două declivităţi se notează cu o verticală şi

un cerc.
✓În dreptul punctelor de schimbare a declivităţii se introduc racordări verticale de regulă, arce
de cerc cu raze foarte mari.
o Racordări concave, atunci când centrul de curbură se găseşte deasupra nivelului liniei
roşii (la traversarea văilor)
o Racordări convexe, atunci când centrul de curbură se găseşte sub nivelul liniei roşii (la
traversarea crestelor)
✓Pas de proiectare -distanţa dintre două puncte de schimbare a declivităţii

✓Fiecare pichet de pe traseu, din planul de situaţie, se caracterizează prin două cote: cota
terenului şi cota proiectului
✓Cotă de execuţie -diferenţa dintre cota de proiect şi cota de teren
✓Umplutură sau rambleu -cota proiectului este deasupra cotei terenului, cota de execuţie este
pozitivă
✓Săpătură sau debleu -cota proiectului este sub cota terenului, cota de execuţie este negativă

CRITERII DE AȘEZARE A LINIEI ROȘII
✓Fixarea liniei roşii este foarte importantă din punct de vedere al costului lucrării şi al
circulaţiei vehiculelor în condiţii de siguranţă şi confort.
✓Criteriile de fixare ale liniei roşii sunt criterii tehnice şi criterii economice.
A. Criteriile tehnice:
❑ Declivităţi
❑ Pas de proiectare
❑ Condiţii locale
B. Criteriile economice:
❑ Compensarea terasamentelor

A. CRITERIILE TEHNICE
✓Declivităţi.
❑ Valoarea declivităţilor folosite pentru linia roşie se limitează
o superior, la o valoare maximă, imax (funcție de viteza de proiectare, care depinde de relief)
o inferior, la o valoare minimă, imin (asigură scurgerea apelor)
▪ 0,5%, pentru drumuri
▪ 0,2% pentru străzi
❑ Ideal ar fi să se proiecteze linia roşie cu valori ale declivităţii cât mai mici pe lungimi
cât mai mari.
❑ Acest principiu este legat de consumul de carburant al autovehiculului care va fi cu

atât mai mare cu cât declivitatea este mai mare.

✓Declivităţi.
❑ STAS-ul 863-85 -valorile maxime ale declivităţilor pentru drumuri
❑ STAS-ul 10144/3-91 -valorile maxime ale declivităţilor pentru străzi

✓Declivităţi.
❑ Trebuie evitate declivităţile excepţionale.
❑ Pe sectoarele de drum cu rampe prelungite, a căror medie ponderată este mai mare
sau cel puţin egală cu 5%, după fiecare diferenţă de nivel de 75 .. 90 m se introduc
odihne de minimum 100 m lungime (măsurate între punctele de tangenţă ale
racordărilor verticale) pe care declivităţile nu vor depăşi 2%.

✓Pasul de proiectare.
❑ Există prevăzută în norme o anumită lungime minimă a pasului de proiectare, funcţie
de viteza de proiectare.
❑ Această distanţă minimă se stabileşte din condiţia ca cele două tangente ale curbelor
de racordare verticală să nu se suprapună.
❑ In cazul în care o racordare
verticală se suprapune peste
o curbă în plan orizontal,
punctul de schimbare al
declivităţii va trebui să fie în
dreptul punctului de
bisectoarea al curbei din plan.

✓Condiții locale.
Acest criteriu se referă la punctele de cotă obligate care trebuie respectate atunci când se
aşează linia roşie.
❑ Tipul pământului din zona drumului (pământuri sensibile la apă, care îşi pierd
proprietăţile mecanice în prezenţa apei) şi prezenţa apelor care stagnează în această
zonă sau a apelor freatice (foarte aproape de suprafaţa terenului) determină cotele
obligate ale liniei roşii. Astfel, pentru ca astfel de pământuri să nu influenţeze
suprastructura drumului, linia roşie se va fixa deasupra terenului cu:
▪ 50 ... 80 cm în cazul pământurilor de tip nisipos, alcătuite din balast, prund de râu;
▪ 80 ... 150 cm în cazul pământurilor de tip prăfos;
▪ 150 ... 250 cm în cazul pământurilor de tip argilos

❑ În cazul intersecţiilor cu alte căi de comunicaţii se impun cote obligate pentru linia roşie.
▪ Intersecţii la acelaşi nivel, se va impune noii linii roşii, cota căii de comunicaţii existentă.
▪ Intersecţii denivelate cota liniei roşii se stabileşte în funcţie de gabaritul de liberă trecere:
o pentru pasaj denivelat superior, drumul se află deasupra căii de comunicaţii existente;
o pentru pasaj denivelat inferior, drumul se află sub calea de comunicaţie existentă

❑ Pentru străzi, linia roşie a acestora dictează cota zero a clădirilor, care se obţine prin
sistematizare verticală.
❑ La aşezarea liniei roşii în cazul drumurilor care se dezvoltă de-a lungul văilor (drumuri de
coastă) va trebui respectată o anumită înălţime de asigurare peste 0,50 m deasupra
nivelului apelor extraordinare, NAE.
❑ La traversarea viroagelor, torenţilor şi văilor seci trebuie să se asigure diferenţe în ax (cote
de execuţie) care să permită adoptarea proiectelor tip de podeţe pentru scurgerea apelor.
B. CRITERIILE ECONOMICE -compensarea terasamentelor.
❑ Linia roşie aşezată astfel încât să rezulte lucrări minime de săpătură şi umplutură (de
terasament), să fie asigurată compensarea lor pe distanţe scurte (materialul rezultat din
săpătură-debleu să fie folosit, pe cât posibil în întregime, în lucrările de umplutură–rambleu).
❑ Egalitatea suprafeţelor de săpătură şi umplutură se face în profil longitudinal, luându-se în
considerare şi situaţia din profil transversal, care este diferită de la profil la profil.
❑ Astfel, pentru aceeaşi cotă de execuţie (valoarea ΔH) linia roşie se va ridica cu 15 cm pentru
a micşora suprafeţele de săpătură şi a mări suprafeţele de umplutură.

B. CRITERIILE ECONOMICE -compensarea terasamentelor.
❑ Atunci când, în anumite situaţii, aşezarea liniei roşii conduce la cote de execuţie mai mari
de 4,00m, sunt necesare lucrări de sprijinire.
❑ Când diferenţele în ax sunt mai mari de 7,00 m este necesar să se restudieze traseul
drumului în plan de situaţie sau, dacă situaţia o impune şi se justifică din punct de vedere
economic, se vor executa viaducte sau tuneluri (de exemplu în cazul autostrăzilor).
❑ Este de preferat ca linia roşie la drumuri să fie într-un mic rambleu, astfel încât drumul să
fie deasupra liniei terenului, ceea ce conduce la o mai bună scurgere a apelor.
❑ În schimb, în cazul străzilor, linia roşie se va aşeza în debleu, deoarece strada

îndeplineşte şi rolul de colectare şi evacuare a apelor din precipitaţii.

CALCULUL LINIEI ROȘII
❑ Având linia terenului raportată pe baza foii sau carnetului de pichetaj, linia roşie sau linia
proiectului se aşează conform criteriilor prevăzute.
❑ Calculul liniei roşii presupune determinarea, pentru toţi picheţii stabiliţi pe traseul drumului, a
▪ declivităţilor,
▪ cotelor proiect
▪ cotelor de execuţie

❑ CALCULUL DECLIVITĂȚILOR
▪ Se consideră pasul de proiectare cuprins între picheţii A şi B (A și B au cota proiect cunoscută)
▪ Declivitatea se calculează în funcţie de diferenţa ΔH dintre cotele proiect şi distanţa între
picheţi LA-B obţinută prin diferenţa între poziţiile kilometrice ale picheţilor.
▪ Valoarea rezultată a declivităţii, exprimată în procente, se rotunjeşte la a doua zecimală.

❑ CALCULUL COTELOR DE PROIECT
▪ Fie un pichet M intermediar între A şi B. Cota de proiect se determină în funcţie de declivitatea
i, de cota proiect a pichetului de început CPA şi de distanţa între picheţi LA-M
▪ Distanţa LA-M se obţine prin diferenţa poziţiilor kilometrice ale celor doi picheţi.

❑ CALCULUL COTELOR DE EXECUȚIE
▪ Cunoscând cele două cote ce caracterizează un pichet de pe traseu, CPA şi CTA , se poate
calcula diferenţa în ax sau cota de execuţie:

❑ CALCULUL RACORDĂRILOR VERTICALE
▪ Pentru a se asigura continuitatea circulaţiei precum şi vizibilitatea în profil longitudinal,
declivităţile trebuie racordate prin curbe de racordare verticală.
▪ Racodarea a două declivităţi succesive prin curbe verticale se face atunci când diferenţa
algebrică dintre ele, în valoare absolută (tangenta trigonometrică, m), este mai mare decât
0.5%.
▪ Pentru fiecare racordare verticală se calculează elementele sale principale: tangenta T şi

bisectoarea, B.
▪ Lungimea curbei de racordare verticală nu se mai calculează, ea considerându-se egală cu

lungimea traseului în plan orizontal.

RACORDAREA CONVEXĂ –La calculul razei minime se ţine seama de condiţiile de asigurare a
vizibilităţii (conducătorul autovehiculului aflat pe declivitate trebuie să observe la timp un obstacol
situat pe partea carosabilă a celeilalte declivităţi pentru a putea stopa la timp în faţa lui):
1) vehiculul şi obstacolul
sunt situate pe curba de
racordare verticală
2) vehiculul şi ostacolul sunt

situate în afara curbei de
racordare verticală

RACORDAREA CONCAVĂ –Calculul razei minime se face în condiţii impuse de:
• asigurarea vizibilităţii la circulaţia pe timp de noapte
• limitarea valorii acceleraţiei normale (realizarea confortului circulaţiei la parcurgerea curbei de
racordare)
• asigurarea lungimii minime a racordării.

▪ Elementele geometrice ale unei racordări între două declivităţi, i1 şi i2:
𝑉𝑝
𝑅𝑚𝑖𝑛 ⇒ 𝑇𝑚𝑖𝑛 = . Raza aleasă, 𝑅 ≥ 𝑅𝑚𝑖𝑛 ,rotunjită în plus la multiplu de 100m.
2
𝑚 = 𝑖2 − 𝑖1
𝑚
𝑇=𝑅∗
2
𝑇2
𝐵=
2∗𝑅

❑ CALCULUL RACORDĂRILOR
VERTICALE

longitudinal –Linia roșie m=0.03 %
PROFILUL LONGITUDINAL R=133400 m
T=20,01 m
Sc. 1:1000, 1:100 B=0,002 m
m=0.21 %
R=19100 m
T=20,06 m
B=0,01 m
INCEPUT PROIECT
CPR=345.00 m
DECLIVITATI i = 3.03% i = 3.24%

l = 208.14 m l = 121.08 m
0.00 0.21 0.40 0.44 0.15 0.35 0.46 0.55 0.53 0.58
DIFERENTE IN AX (m)
-0.01 -0.40 -0.52 -0.41 -0.09 -0.04 -0.43 -0.45 -0.41 -0.32 -0.17 -0.11
351.21
351.81
355.71
347.76
348.60
349.16
352.54
352.96
355.14
347.99
349.59
350.35
353.57
354.08
354.59
355.89
356.53
357.35
357.99
358.55
359.07
359.58
COTE PROIECT (m)
351.41
347.76
348.00
349.00
350.00
350.44
351.00
352.10
353.00
354.00
354.53
355.00
355.46
356.00
357.00
357.53
358.00
358.54
359.00
349.68
355.88
356.38
COTE TEREN (m)
PICHETI A 1 2 2' 3 4 5 6 Ti1 7 8 B1 9 10 Te1 11 12 13 14 15 Ti2 16

DISTANTA INTRE PICHETI (m) 7.70 19.93 18.46 14.37 25.00 28.10 20.00 24.10 13.63 20.24 16.61 15.82 16.99 17.68 5.51 20.00 25.08 20.00 17.35 16.24 15.95
62.81
46.09
40.95
46.57
29.22
27.63
60.46
23.96
64.14
84.14
85.46
33.56
57.66
91.53
58.63
78.76
71.29
13.56
DISTANTE CUMULATE PE hm
8.14
9.22
0.00
7.70
AL 1 = 157.67 AL 2 = 104.18
U=92.8663, R=60.00, T=67.13, B=30.04, C=100.97
km, hm, reperi

km0+0.00 hm1 hm2 hm3



C4. Elementele traseului căilor de comunicație în secțiune
transversală –Profilul transversal tip și profile transversale
caracteristice de drum și de stradă
37
0
PLANUL nr.2
100
m=0.03 %
36 T=20,01 m
0
Sc. 1:1000, 1:100 B=0,002 m
36
5
Ti B
26 m=0.21 %
25 R=19100 m
24 T=20,06 m
23 B=0,01 m
Te222
V B V2 21
150
20
19
B2
37
18
0
Te
35
5
17 Curba 2
U=124G84C22CC
INCEPUT PROIECT
16 c=75G15C78CC
R=110 m
Ti2 T=73.70 m
15 B=22.41 m
C=129.86 m
14
13
CPR=345.00 m
Curba 1 12 DECLIVITATI i = 3.03% i = 3.24%
U=92G85C96CC l = 208.14 m l = 121.08 m
c=107G14C04CC DIFERENTE IN AX (m)

0.00 0.21 0.40 0.44 0.15 0.35 0.46 0.55 0.53 0.58
R=60 m
11 -0.01 -0.40 -0.52 -0.41 -0.09 -0.04 -0.43 -0.45 -0.41 -0.32 -0.17 -0.11
Te1
351.21
351.81
355.71
347.76
348.60
349.16
352.54
352.96
355.14
347.99
349.59
350.35
353.57
354.08
354.59
355.89
356.53
357.35
357.99
358.55
359.07
359.58
T=67.14 m COTE PROIECT (m)
A
1 B=30.04 m
2 10
351.41
347.76
348.00
349.00
350.00
350.44
351.00
352.10
353.00
354.00
354.53
355.00
355.46
356.00
357.00
357.53
358.00
358.54
359.00
349.68
355.88
356.38
C=100.98 m COTE TEREN (m)
3
4 9 PICHETI A 1 2 2' 3 4 5 6 Ti1 7 8 B1 9 10 Te1 11 12 13 14 15 Ti2 16
5 DISTANTA INTRE PICHETI (m) 7.70 19.93 18.46 14.37 25.00 28.10 20.00 24.10 13.63 20.24 16.61 15.82 16.99 17.68 5.51 20.00 25.08 20.00 17.35 16.24 15.95
6 B1
62.81
46.09
40.95
46.57
29.22
27.63
60.46
23.96
64.14
84.14
85.46
33.56
57.66
91.53
58.63
78.76
71.29
13.56
8 DISTANTE CUMULATE PE hm
8.14
9.22
0.00
7.70
Ti1 7
35
PLANUL DE SITUATIE
0
V1 ALINIAMENTE SI CURBE
AL 1 = 157.67 AL 2 = 104.18
Sc. 1:1000 U=92.8663, R=60.00, T=67.13, B=30.04, C=100.97
km, hm, reperi

hm1 hm2 hm3
36
km0+0.00
36
5
0
34
5
35
5
• Căi de comunicații sef lucrari dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

transversală –Profilul transversal
DEFINIȚIE
Profilul transversal reprezintă proiecţia pe un plan vertical a intersecţiei

suprafeţei căii de comunicaţie rutieră şi a terenului natural cu un plan vertical normal pe
axa sa.
Profile transversale tip –sunt profilele transversale ale căror elemente geometrice se
aplică pe sectoare întregi din lungimea traseului căii.
Profile transversale caracteristice –sunt profilele transversale la care elementele

geometrice ale căii din profilele tip au fost adaptate situaţiei concrete dintr-un anumit
pichet (linia terenului este specifică unui anumit pichet).

CARACTERISTICI
Profilul transversal se caracterizează prin:

• poziţie kilometrică
• număr de ordine
Scop:
Prezentarea situaţiei reale, pichet cu pichet, în sens transversal drumului
şi calculul volumul de terasamente şi suprafeţele de taluzat şi de a stabili
eventualele exproprieri.

DRUMURI
Sunt cinci clase tehnice la drumuri:
a)drumuri de clasa tehnică I: trafic foarte intens, autostrăzi

b)drumuri de clasă tehnică II: trafic intens, drumuri cu patru benzi de circulaţie
c)drumuri de clasă tehnică III: trafic mediu, drumuri cu două benzi de circulaţie
d)drumuri de clasă tehnică IV: trafic redus, drumuri cu două benzi de circulaţie
e)drumuri de clasă tehnică V: trafic foarte redus, drumuri cu una sau două benzi de
circulaţie
Notă: Profilele transversale pentru fiecare clasă tehnică se găsesc în Ordinul 1296 din 30.08.1997
PROFILUL TRANSVERSAL TIP DE DRUM

Elemente:
• Partea carosabilă sau calea: partea centrală
special amenajată pentru circulaţia vehiculelor
• Acostamentele: două fâşii de teren, amenajate sau
nu, de o parte şi de alta a părţii carosabile
• Plaforma: partea carosabilă + acostamentele
• Taluzurile: porţiuni înclinate, de o parte şi de alta a
platformei drumului care fac legătura cu terenul
natural şi limitează lateral lucrările de terasamente
• Dispozitivul de scurgere a apelor: poate fi şanţ
(trapezoidal) sau rigolă (triunghiulară). Are rolul de a
îndepărta și prelua, de pe partea carosabilă, apele
provenite din precipitaţii

PROFILUL TRANSVERSAL TIP DE DRUM

Elemente:
• Zona drumului: zonă alcătuită din ampriză şi două
zone de siguranţă, laterale (stânga, dreapta), cu
lăţimea cuprinsă între 1 şi 5 m.
• Zonele de siguranţă servesc la eventuala lărgire a

platformei drumului, la depozitarea de materiale
necesare întreţinerii curente, amplasarea instalaţiilor
de semnalizare, pentru plantaţii, pentru circulaţia
pietonilor sau pentru alte scopuri legate de
exploatarea drumului

PROFILUL TRANSVERSAL TIP DE DRUM –în rambleu

PROFILUL TRANSVERSAL TIP DE DRUM –în debleu

PROFILUL TRANSVERSAL TIP DE DRUM –mixt

PROFILUL TRANSVERSAL TIP DE DRUM -proiect

PROFIL TRANSVERSAL TIP DE DRUM
Sc. 1:50
ax drum
1,50 3,50 3,50 1,50 90 30 50
1
1:
4% 2,5 % 2,5 % 4% 2%
1:3
1
1:
2:3 Det. A
2 Det. B
3

PROFILUL TRANSVERSAL TIP DE DRUM –Detalii de execuție
Detaliul A - Structura rutiera Detaliul B - Rigola

Sc. 1:20 Sc. 1:20
4 cm beton asfaltic, BA 16 Acostament 25 90 30 25

5 cm binder, BAD 22.4
8 cm anrobat bituminos, AB 31.5
4% 2%
35 cm balast
1:3
1
teren de fundare
1:
10 cm Beton de ciment C30/37
10 cm nisip
teren

STRĂZI
Străzile din localităţile urbane se clasifică, în raport cu intensitatea traficului şi funcţiile

pe care le îndeplinesc, astfel:
a)străzi de categoria I – magistrale, cu minimum 6 benzi de circulaţie;

b)străzi de categoria a IIa – de legătură, cu 4 benzi de circulaţie;
c)străzi de categoria a IIIa – colectoare, cu 2 benzi de circulaţie;
d)străzi de categoria a IVa – de folosinţă locală, cu o bandă de circulaţie.
Notă: Profilele transversale pentru fiecare categorie de stradă se găsesc în STAS 10144/1-90
PROFILUL TRANSVERSAL TIP DE STRADĂ

Elemente
• parte carosabilă
• Trotuare - elementele străzii, special amenajate şi
rezervate exclusiv circulaţiei pietonilor
• platforme pentru circulaţia tramvaielor (linii de tramvai)
• piste pentru ciclişti
• borduri de încadrare
• benzi de staţionare şi spaţii de parcare adiacente părţii
carosabile sau trotuarelor
• fâşii libere respectiv zone verzi rezervate pentru
amplasarea de instalaţii subterane, stâlpi de iluminat
sau telefonie, parapete,indicatoare rutiere, plantaţii,
coşuri de gunoi, reţele edilitare
• taluzuri, zone de racordare la construcţii

PROFILUL TRANSVERSAL TIP DE STRADĂ -proiect

Profil transversal tip
scara 1:50
Ax strada
Detaliul B Detaliul C Detaliul A Detaliul D

0.10
2.0% 2.5% 2.5% 2.0%

0.15*3
0.15*3
0.3*3 1.00+0.1N 1.00 3.50 3.50 1.50 2.50 0.3*3
Trotuar Zona Verde Partea Carosabila Zona Verde Trotuar

PROFILUL TRANSVERSAL TIP DE STRADĂ –detalii de execuție

Detaliul A: Sistem rutier carosabil
scara 1:10 Detaliul B: Sistem rutier trotuar
scara 1:10
4 cm beton asfaltic, BA 16
5 cm binder, BAD 22.4
8 cm anrobat bituminos, AB 31.5 4cm beton asfaltic BA8
10cm strat din beton de ciment C12/15
35 cm balast 10cm strat de balast
teren de fundare
Detaliul C: Bordura prefabricata mare din beton de ciment 20 x 25cm Detaliul D: Bordura prefabricata mica din beton de ciment 10x15cm
scara 1:10 scara 1:10
5 15 10
10 10
10
15
10 10 5
15
15
10 10
10
10
20 Fundatie beton de ciment

20 10 Fundatie beton de ciment

PROFILUL TRANSVERSAL CARACTERISTIC –linia terenului

Linia terenului în profil transversal se
0+1
calculează în planul de situatie.
0.0 0
•
0+1
Se alege pichetul.
2,2
5.0 2
• Se va trasa o linie cu lungimea de 10m în stânga
0+1
0
7
și în dreapta pichetului (față de ax).
,72
0+1
.00 50
62
• Se calculează cotele de teren în punctele extreme
.39
10
5
A si B (aflate la 10m față de ax).
6
Dacă linia de 10m intersectează o curbă de nivel
se va calcula cota de teren și acolo (punctul C).
8

Calculul cotelor de teren:
Pasul 1: Se duce linia de cea mai mare pantă (linia aproximativ
perpendiculară pe ambele curbe de nivel, ce trece prin punctul
0+1
respectiv, A în cazul de față). ,35
13
25
Pasul 2: Se măsoară distanța dintre punct și curba de nivel de Linia de cea
.00
mai mare panta
cotă mai mică (între curba 193 și A), apoi toată distanța între cele 5
2 curbe (193 și 194) pe linia de cea mai mare pantă. 7,0
19
3
Pasul 3: Se calculează cota:
𝑑 𝑐𝑢𝑟𝑏𝑎 193 ș𝑖 𝐴 7.05
6
𝐶𝑇𝐴 = 193𝑚 + ∙ 1𝑚 = 193𝑚 + ∙ 1𝑚 = 193.53𝑚
𝑑 𝑐𝑢𝑟𝑏𝑒𝑙𝑒 193 ș𝑖 194 13.35
Notă: Se calculează toate punctele (A, C, B)


Se reprezintă linia terenului în profilul transversal:
Profil transversal caracteristic
scara 1:100
Pichet nr. 6
Ax drum/strada
Poz. km. 0+050.00
Linia terenului
Plan referinta 190.00

14
Cote Proiect
Distante Proiect
6
193.53
194.00
194.18
194.82
14
Cote Teren
Distante Teren 7.72 2.28 10.00

6
A C ax B

PROFILUL TRANSVERSAL CARACTERISTIC –teren și Drum proiectat

Se adaptează profilul transversal tip la situația din pichetul respectiv:
Se calculează cotele de proiect în dreptul fiecărui Profil transversal caracteristic
scara 1:100
punct de schimbare a pantei
Pichet nr. 6
Ax drum
Poz. km. 0+050.00
• La marginea părții carosabile
4% 2,5 % 2,5 % 4% 2%
𝑪𝑷𝒎𝑷𝑪 = 𝑪𝑷𝒂𝒙 − 2.5% ∙ 3.5𝒎 = 194.62 − 0.0875𝒎 = 194.53𝒎
2:3
1
1:3
1:
1:
• La marginea acostamentului
𝑪𝑷𝒎𝑨𝒄 = 𝑪𝑷𝑚𝑃𝐶 − 4% ∙ 1.5𝒎 = 194.53 − 0.0𝟔𝒎 = 194. 𝟒𝟕𝒎
• e.t.c.
193.77
194.47
194.53
194.62
194.53
194.47
194.17
194.47
194.48
194.62
Cote Proiect
30
14
Distante Proiect 1.05 1.50 3.50 3.50 1.50 90 50
193.53
194.00
194.18
194.82
Cote Teren

PROFILUL TRANSVERSAL CARACTERISTIC –teren și Stradă proiectată

Se va păstra profilul tip de stradă în fiecare pichet: Profil transversal caracteristic
scara 1:100
Se calculează cotele de proiect în dreptul fiecărui

punct de schimbare a pantei/bordură
Pichet nr. 6
Ax strada
• La marginea părții carosabile Poz. km. 0+050.00
0.10
0.00 =195.13 0.00 =195.13
𝑪𝑷𝒎𝑷𝑪 = 𝑪𝑷𝒂𝒙 − 2.5% ∙ 3.5𝒎 = 194.62 − 0.0875𝒎 = 194.53𝒎 2.0% 2.5% 2.5% 2.0%
0.15*3
0.15*3
• La partea superioară a bordurii mari
𝑪𝑷𝒎𝑩𝑺 = 𝑪𝑷𝑚𝐵𝑆 + 0. 𝟏𝒎 = 194. 𝟔𝟑𝒎
• La marginea zonei verzi

194.68
194.63
194.63
194.53
194.62
194.53
194.63
194.63
194.68
Cote Proiect
20
20
Distante Proiect 2.50 2.00 3.50 3.50 2.00 2.50
𝑪𝑷𝒎𝒁𝑽 = 𝑪𝑷𝑚𝐵𝑆 = 194.63𝒎
193.53
194.00
194.18
194.82
Cote Teren

PROFILUL TRANSVERSAL CARACTERISTIC –teren și Stradă proiectată

Se va păstra profilul tip de stradă în fiecare pichet: Profil transversal caracteristic
scara 1:100
Se calculează cotele de proiect în dreptul fiecărui

punct de schimbare a pantei/bordură
Pichet nr. 6
Ax strada
• La marginea zonei verzi Poz. km. 0+050.00
0.10
𝑪𝑷𝒎𝒁𝑽 = 𝑪𝑷𝑚𝐵𝑆 = 194.63𝒎 0.00 =195.13
2.0% 2.5% 2.5% 2.0%
0.00 =195.13
0.15*3
0.15*3
• La marginea trotuarului
𝑪𝑷𝒎𝑻𝒓 = 𝑪𝑷𝑚𝑍𝑉 + 2.0% ∙ 2.5𝒎 = 194.63 + 0.05𝒎 = 194.68𝒎
• Cota 0.00 a clădirii

194.68
194.63
194.63
194.53
194.62
194.53
194.63
194.63
194.68
Cote Proiect
𝑪𝑷𝟎.𝟎𝟎 = 𝑪𝑷𝑚𝑇𝑟 + 3 ∙ ℎ𝑡𝑟𝑒𝑎𝑝𝑡ă

20
20
193.53
194.00
194.18
194.82
Cote Teren
𝑪𝑷𝟎.𝟎𝟎 = 194.68 + 3 ∙ 0.15𝑚 = 195.13m Distante Teren 7.72 2.28 10.00


Săpt. 5 – curs 5 - Calculul sistematizării verticale a unui tronson de stradă. + Memoriu

TRASEUL ÎN PLAN
37
0
PLANUL nr.2
100
36
0
36
5
Ti B
26
25
24
23
Te222
V B V2 21
150
20
19
B2
37
18
0
Te
35
5
17 Curba 2
U=124G84C22CC
16 c=75G15C78CC
R=110 m
Ti2 T=73.70 m
15 B=22.41 m
C=129.86 m
14
13
Curba 1 12
U=92G85C96CC
c=107G14C04CC
R=60 m
11
Te1
T=67.14 m
A
1 B=30.04 m
2 C=100.98 m 10
3
4 9
5
6 B1
Ti1 7 8
35
PLANUL DE SITUATIE
0
V1
Sc. 1:1000
36
36
5
0
34
5
35
5

TRASEUL IN LUNG
m=0.03 %
T=20,01 m
Sc. 1:1000, 1:100 B=0,002 m
m=0.21 %
R=19100 m
T=20,06 m
B=0,01 m
INCEPUT PROIECT
CPR=345.00 m

l = 208.14 m l = 121.08 m
0.00 0.21 0.40 0.44 0.15 0.35 0.46 0.55 0.53 0.58
DIFERENTE IN AX (m)
-0.01 -0.40 -0.52 -0.41 -0.09 -0.04 -0.43 -0.45 -0.41 -0.32 -0.17 -0.11
351.21
351.81
355.71
347.76
348.60
349.16
352.54
352.96
355.14
347.99
349.59
350.35
353.57
354.08
354.59
355.89
356.53
357.35
357.99
358.55
359.07
359.58
COTE PROIECT (m)
351.41
347.76
348.00
349.00
350.00
350.44
351.00
352.10
353.00
354.00
354.53
355.00
355.46
356.00
357.00
357.53
358.00
358.54
359.00
349.68
355.88
356.38
COTE TEREN (m)

62.81
46.09
40.95
46.57
29.22
27.63
60.46
23.96
64.14
84.14
85.46
33.56
57.66
91.53
58.63
78.76
71.29
13.56
8.14
9.22
0.00
7.70
AL 1 = 157.67 AL 2 = 104.18
U=92.8663, R=60.00, T=67.13, B=30.04, C=100.97
km, hm, reperi


TRASEUL ÎN SECȚIUNE TRANSVERSALĂ
scara 1:100
Pichet nr. 6
Ax strada
Poz. km. 0+050.00
0.10
0.00 =195.13 0.00 =195.13
2.0% 2.5% 2.5% 2.0%
0.15*3
0.15*3
194.68
194.63
194.63
194.53
194.62
194.53
194.63
194.63
194.68
Cote Proiect
20
20
193.53
194.00
194.18
194.82
Cote Teren

C4. Calculul sistematizării verticale
SISTEMATIZAREA VERTICALĂ A UNUI TRONSON DE STRADĂ
Prezintă informații privind modul de colectare-evacuare a apelor de suprafață.
Sistematizarea
• reprezentată de linii proiectate echidistante pe suprafața amenajată;
• echivalentă curbelor de nivel pe suprafața terenului;
Echidistanța liniilor –impusă de declivitatea drumului/străzii.

• i˂3% e=0.05...0.30m
• i˃3% e=0.30...0.60m
Liniile proiectate sunt la distanțe egale, pe toată declivitatea respectivă (suprafața

proiectată este plană).


Etape de calcul:
1. Calculul distanței d în plan, între linii proiectate de cotă egală
a. Se alege echidistanța, e
b. Se calculează distanța în plan, d.


Etape de calcul:
2. Estimarea liniei de cotă egală pe suprafața proiectată (izolinii de cotă egală)
a. Se aleg 2 profile situate la distanța 2d
b. În profilul 1 și 3 se calculează cotele față de ax la marginea părții carosabile,
trotuar, zona verde etc.


Etape de calcul:
2. Estimarea liniei de cotă egală pe suprafața proiectată (izolinii de cotă egală)
c. Se determină cotele R2, B2 și T2 prin interpolare, cote egale cu cota proiect din ax a
pichetului 2.
d. Se unesc aceste cote și se obține astfel izolinia de cotă corespunzătoare pichetului 2


Sistematizarea unei declivități:


Sistematizarea în cazul schimbării declivității:


Sistematizarea intersecțiilor:







C4. Memoriul tehnic
Întocmirea memoriului tehnic
Cea mai importantă piesă din cadrul unui proiect îl reprezintă ”Memoriul tehnic”
care cuprinde descrierea şi justificarea soluţiei proiectate precum şi modul cum s-a
ajuns la ea.
În memoriul tehnic se prezintă, în ordine cronologică etapele proiectului :

✓Obiectul proiectului, după cum s-a precizat în tema de proiectare – se va descrie
rolul drumului proiectat, motivarea proiectării lui, zonele pe care le leagă;
✓Consideraţii generale asupra configuraţiei reliefului în care se dezvoltă drumul –
în cadrul acestui subcapitol se descrie relieful pe care drumul îl parcurge, tipul de relief
(zonă de deal, de câmpie sau de munte). Pentru drumuri, relieful se caracterizează prin:
diferenţa între diversele cote ale suprafeţei, declivităţile suprafeţei terenului, frecvenţa
schimbărilor acestor declivităţi;

C4. Memoriul tehnic
Întocmirea memoriului tehnic
✓ Caracteristicile traseului în planul de situaţie, comparaţia traseelor din punct de

vedere tehnico - economic – se vor descrie elementele traseului în plan de situaţie:
lungimea aliniamentelor, razele si lungimea arcelor de cerc;
✓Caracteristicile traseului în profil longitudinal – se vor detalia valorile declivităţilor,
razelor racordărilor verticale, lungimilor paşilor de proiectare, punerea în evidenţă a
eventualelor cote obligate;
✓Caracteristicile drumului în profil transversal – lăţimea părţii carosabile, lăţimea
trotuarelor, pantele transversale atât la carosabil, trotuare, zone verzi, înălțimea bordurii;
✓Detalii legate de alcătuirea structurii rutiere – tipul de structură rutieră folosită
precum şi straturile din componenţa structurii rutiere;
✓Detalii legate de dispozitivele de scurgere a apelor pluviale - tipuri de dispozitive
folosite;
C4. Memoriul tehnic
Exemplu
1. Obiectul proiectului.
In cadrul prezentului proiect se studiaza solutia de amenajare a unui drum de
legatura intre doua puncte A si B, de pe planul de situatie din tema de proiectare.
2. Situația existentă.
Drumul parcurge o zona cu relief relativ usor, cu cote cuprinse intre 357.40m si
369.40m si cu declivitati in general mici, intre 2.85% si 3.61%.
3. Situația proiectată.
• Traseul în plan
Traseul proiectat are o lungime de 645.10m si este alcatuit din trei aliniamente
cu lungimi cuprinse intre 65.88m si 250.43m legate intre ele cu ajutorul a doua curbe cu
razele de 75.00m si 80.00m. Din lungimea totala a traseului 412.25m sunt in aliniament
iar 232.85m sunt in curba.

C4. Memoriul tehnic
Exemplu
• Traseul în profil longitudinal
In profil longitudinal drumul urmareste terenul, astfel incat volumul de lucrari de
terasamente sa fie minim. Astfel, tinand cont de faptul ca punctele A si B sunt puncte de
cote obligate, s-au folosit trei pasi de proiectare cu lungimea cuprinsa intre 148.91 m si
313.88 m si cu declivitati cuprinse intre 3.44% si 4.10 %. Declivitatile succesive au fost
legate cu ajutorul racordarilor verticale care au raze de 1000 m si 2000 m.
• Traseul în profil transversal

In profil transversal strada are partea carosabila de 7.00 m, zona verde stânga/
dreapta de 1.00-2.00m, trotuare cu lățimea cuprinsă între 1.00-2.50m. Panta
transversala a partii carosabile este de 2.50 %, tip acoperis, iar trotuarele au panta de
2% înspre zona verde/parte carosabilă.
Între partea carosabilă și zona verde s-au dispus borduri prefabricate mari
(20x25cm). Între zona verde și trotuare s-au utilizat borduri prefabricate mici (10x15cm).
Bordurile sunt așezate pe o fundație din beton C12/15.
C4. Memoriul tehnic
Exemplu
• Structura rutieră
Structura rutiera folosita este o structura rutiera supla si are urmatoarea alcatuire:
• 4cm strat de uzura BA 16;
• 5cm strat de legatura BAD 22.4;
• 8cm strat de bazǎ din mixturǎ asfalticǎ AB31.5;
• 25cm strat de piatrǎ spartǎ;
• 30cm strat de balast.
Acostamentele sunt din balast si au o grosime de 15 cm.
• Colectarea și evacuarea apelor pluviale

Colectarea și evacuarea apelor pluviale se face prin pantele transversale și
declivitățile proiectate, fiind direcționate către bordura mare (cu o lumină de 10cm) și
mai apoi către gurile de scurgere proiectate.

C4. Memoriul tehnic
Întocmirea borderoului proiectului
Borderoul este piesa scrisă care prezintă toate piesele – scrise şi desenate – ale unui
proiect, în ordinea în care acestea au fost aşezate în volum.
El reprezintă prima foaie din proiect după coperta proiectului.
BORDEROU
Piese scrise
• Tema de proiectare;
• Memoriu tehnic justificativ;
• Calculul elementelor curbelor circulare;
• Foaia de pichetaj;
• Calculul elementelor profilului longitudinal;

C4. Memoriul tehnic
Întocmirea borderoului proiectului
Piese desenate
• Plan de situatie cu traseul definitivat, scara 1 :1000;

• Profil longitudinal, scara 1 :1000, 1 :100;
• Profil transversal tip, scara 1 :50;
• Profiluri transversale curente, scara 1 :100;


Săpt. 5 – curs 5 - Calculul sistematizării verticale a unui tronson de stradă. + Memoriu

TRASEUL ÎN PLAN
37
0
PLANUL nr.2
100
36
0
36
5
Ti B
26
25
24
23
Te222
V B V2 21
150
20
19
B2
37
18
0
Te
35
5
17 Curba 2
U=124G84C22CC
16 c=75G15C78CC
R=110 m
Ti2 T=73.70 m
15 B=22.41 m
C=129.86 m
14
13
Curba 1 12
U=92G85C96CC
c=107G14C04CC
R=60 m
11
Te1
T=67.14 m
A
1 B=30.04 m
2 C=100.98 m 10
3
4 9
5
6 B1
Ti1 7 8
35
PLANUL DE SITUATIE
0
V1
Sc. 1:1000
36
36
5
0
34
5
35
5

TRASEUL IN LUNG
m=0.03 %
T=20,01 m
Sc. 1:1000, 1:100 B=0,002 m
m=0.21 %
R=19100 m
T=20,06 m
B=0,01 m
INCEPUT PROIECT
CPR=345.00 m

l = 208.14 m l = 121.08 m
0.00 0.21 0.40 0.44 0.15 0.35 0.46 0.55 0.53 0.58
DIFERENTE IN AX (m)
-0.01 -0.40 -0.52 -0.41 -0.09 -0.04 -0.43 -0.45 -0.41 -0.32 -0.17 -0.11
351.21
351.81
355.71
347.76
348.60
349.16
352.54
352.96
355.14
347.99
349.59
350.35
353.57
354.08
354.59
355.89
356.53
357.35
357.99
358.55
359.07
359.58
COTE PROIECT (m)
351.41
347.76
348.00
349.00
350.00
350.44
351.00
352.10
353.00
354.00
354.53
355.00
355.46
356.00
357.00
357.53
358.00
358.54
359.00
349.68
355.88
356.38
COTE TEREN (m)

62.81
46.09
40.95
46.57
29.22
27.63
60.46
23.96
64.14
84.14
85.46
33.56
57.66
91.53
58.63
78.76
71.29
13.56
8.14
9.22
0.00
7.70
AL 1 = 157.67 AL 2 = 104.18
U=92.8663, R=60.00, T=67.13, B=30.04, C=100.97
km, hm, reperi


TRASEUL ÎN SECȚIUNE TRANSVERSALĂ
scara 1:100
Pichet nr. 6
Ax strada
Poz. km. 0+050.00
0.10
0.00 =195.13 0.00 =195.13
2.0% 2.5% 2.5% 2.0%
0.15*3
0.15*3
194.68
194.63
194.63
194.53
194.62
194.53
194.63
194.63
194.68
Cote Proiect
20
20
193.53
194.00
194.18
194.82
Cote Teren

SISTEMATIZAREA VERTICALĂ A STRĂZII
31.25
31.75
32.25
31.5
31
32
31
31.25
31.5
31.75
32
32.25
30.5 30.25 30 29.75
29.75
30
30.25
30.5

SISTEMATIZAREA VERTICALĂ A STRĂZII
29.25
29.25
29.25
29
29
29
29
29.25
28.
75

C5. Amenajarea parcajelor
PARCAJE
Parcajele –platforme carosabile amenajate pentru staționarea autovehiculelor
Fac parte din rețeaua rutieră, încadrându-se

la categoria utilități, iar amenajarea lor se
racordează la aceasta.
Amplasarea depinde de obiectivele deservite,

numărul locurilor de parcare fiind alocate
funcție de numărul și tipurile autovehiculelor.
Parcajele pot fi:

❑ La Nivel
❑ Denivelate

TIPURI DE PARCAJE LA NIVEL
Parcaje de scurtă durată t ≤ 4ore Parcaje de lungă durată t ≥ 4ore

TIPURI DE PARCAJE - de scurtă durată t ≤ 4ore
• În vecinătatea instituțiilor publice, obiectivelor culturale și comerciale.

• Amenajate prin extinderea părții carosabile, în funcție de modul de dispunerea față de axul căii:
o Laterale
o Oblice
o Perpendiculare

o Laterale

C6. Amenajarea unui parcaj de scurtă/lungă durată
o Oblice

o Perpendiculare
• Fluxurile de circulație se separă prin marcaje rutiere discontinue
• Se marchează locurile de parcare (utilizare optimă a suprefeței)
• Pante transversale corespunzătoare, în vederea colectării și

evacuării apelor pluviale

TIPURI DE PARCAJE - de lungă durată t ≥ 4ore
Amenajate în:
❑Cartiere de locuit
❑Zone industriale
❑Zone comerciale
❑Zone culturale
Se amenajează în afara părții carosabile asigurându-se căi de acces la străzile

adiacente.


• Parcajul se organizează pe funcțiuni

• Căi de circulație interne
• Suprafețe de staționare
• Organizarea deplasării –fără blocaje sau manevre inutile,

• Curbe de racordare la accese –maxim 15-30m,
• Asigurarea vizibilității în curbe,
• Curbele din interiorul parcajului –minim 3m,
• Declivitățile căilor de acces –maxim 8-10%,
• Panta transversală 2-2.5%, în funcție de tipul îmbrăcăminții rutiere.

Autoturisme

Alte tipuri de
vehicule

TIPURI DE PARCAJE –de lungă durată t ≥ 4ore 36
36
36 5
4
7
1.00%
3.25 11 x 2.50 =27.50 3.25
36 3.25 11 x 2.50 =27.50 3.25
3
359.70 359.98
5.00
359.60 359.88
5.00
35 34 33 32 31 30 29 28 27 26 25
3.00
359.57 359.60 359.88 359.91
359.47 359.50 359.78 359.81
3.00
NUMARUL DE LOCURI DE PARCARE N=35
36
3.00
1.00 8 x 2.50 =20.00
3.00
1.00 8 x 2.50 =20.00
2
1.00 359.73 359.83 1.00
359.53 359.73
17 18 19 20 21 22 23 24
5.00
5.00
359.43
359.33
1.00
359.63
2%
359.53
1.00
359.31 359.51
359.41 359.61
5.00
16 15 14 13 12 11 10 9
41.00
5.00
41.00
359.21 359.41
359.31 359.51
3.00
36
3.00
3.00
359.19 359.39
359.09 359.29
3.00
1 2 3 4 5 6 7 8
5.00
359.09
358.99 359.29
359.19
2.00
5.00
358.97 359.31
358.87 359.21
3.00
R6
.00
2.00
.00
359.20
R6
1.00%
3.00
359.90 359.10
1.76
358.80
36
3.00
R6
0
.00 358.83 359.02
358.93 359.12
5.74
.00
R6
6.00
gura de scurgere 0
R6
.0 .0
3.00
R6 0
358.72+15m*2%=359.02
6.00 1.50 6.00 7.00 6.00 1.50 6.00
15.00
3.00
R6
6.00
0
.0 .0
R6 0
R6
.0
00
0
6.00
6.
2.84%
R
6.00 1.50 6.00 7.00 6.00 6.00
15.00
1.50
3.00
358.28 358.82
358.18 358.72
3.50
2%
R6
7.00
358.25 358.79
.0
00
0
6.00
6.
2%
3.50
R
Panta din profil longitudinal 8

2.84%
3.50

TIPURI DE PARCAJE DENIVELATE
În zone cu cerere mare de spații de parcare:
• Centre de afaceri
• Aeroporturi
• Centre comerciale
• Stadioane, zone de agrement

PARCAJE DENIVELATE -aeroporturi

PARCAJE DENIVELATE –centre comerciale

Căi de Comunicații (C1 - C6)

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Căi de Comunicații (C1 - C6)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Partea I-a:

Căi de comunicații (străzi) - Șef lucrări dr.ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

CURS: săptămânile 1 – 14 (2 ore/sapt.)  nota NC

• CĂI DE COMUNICAȚII șef lucrări dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

Sapt. 1 - curs 1 - Noţiuni introductive. Definiţii. Nomenclatură

Sapt. 2 – curs 2 - Elementele profilului longitudinal. Pichetare și Linia Terenului.

Sapt. 2 – curs 3 - Elementele profilului longitudinal. Linia Roșie.

Sapt. 3 – curs 4 - Profile transversale la căi de comunicaţii rutiere. Tip și Curente.

Sapt. 4 – curs 5 - Calculul sistematizării verticale a unui tronson de stradă.

Sapt. 5 – curs 6 - Amenajarea unui parcaj de scurtă/lungă durată.

Sapt. 7 – curs 7 - Memoriu tehnic + Parțial.

• CĂI DE COMUNICAȚII șef lucrări dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

Săpt. 1 -Prezentare tema proiect.

Săpt. 2 -Profilul longitudinal (calcule și desen). Profil transversal tip de stradă.

Săpt. 3 -1 profil transversal curent. Memoriu tehnic.

Săpt. 4 -Predare Aplicația 1 (1h).

Nota Aplicația 1 =NA1

• CĂI DE COMUNICAȚII șef lucrări dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

Pentru efectuarea transporturilor sunt necesare:

• CĂI DE COMUNICAȚII șef lucrări dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

➢ deservesc oraşele mari

➢ distanţe mari (500 – 5000 km)

➢ încărcături mici (≤ 50tf)

➢ viteze mari (250 –1000 km/h)

• CĂI DE COMUNICAȚII șef lucrări dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

PE APĂ (maritime sau fluviale)

➢ încărcături mari (1000-200000tf)

➢ viteze mici (20–40 km/h)

• CĂI DE COMUNICAȚII șef lucrări dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

• CĂI DE COMUNICAȚII șef lucrări dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

CĂILE DE COMUNICAŢIE asigură:

❑ în condiţii de siguranţă şi confort maxim

❑ regularitate şi punctualitate, independent de condiţiile climatice.

• CĂI DE COMUNICAȚII șef lucrări dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

• transport de mărfuri pe moduri de transport:

• transport de pasageri pe moduri de transport:

• CĂI DE COMUNICAȚII șef lucrări dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

În general noţiunea de „drum” se referă la „şosea”.

Şoseaua (franceză -„chausée”) -un drum lucrat, amenajat în mod special

Când şoseaua traversează o localitate se numeşte stradă.

Calea ferată -acea cale de

• CĂI DE COMUNICAȚII șef lucrări dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

Sunt căi de comunicaţie terestră special amenajate pentru circulaţia vehiculelor şi

Clasificarea drumurilor este prevăzută în Legea Drumurilor publicată în Monitorul Oficial

Din punct de vedere al destinaţiei, drumurile se împart în:

b) drumuri de utilitate privată: servesc activităţilor economice, forestiere, petroliere, miniere,

• CĂI DE COMUNICAȚII șef lucrări dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

• CĂI DE COMUNICAȚII șef lucrări dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

Din punct de vedere funcţional şi administrativ-teritorial, în ordinea importanţei,

a) drumuri de interes naţional

b) drumuri de interes judeţean

c) drumuri de interes local

• CĂI DE COMUNICAȚII șef lucrări dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

a) drumurile comunale care asigură legăturile între reşedinţa de comună şi satele

c) străzile sunt drumuri publice din

• CĂI DE COMUNICAȚII șef lucrări dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

Din punct de vedere al tipului de structură rutieră, drumurile se clasifică în:

• drumuri cu structură rutieră suplă

• drumuri cu structură rutieră rigidă

• drumuri cu structură rutieră mixtă

• CĂI DE COMUNICAȚII șef lucrări dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

Din punct de vedere tehnic drumurile se clasifică în cinci clase, astfel:

a)drumuri de clasa tehnică I: trafic foarte intens, autostrăzi