Curs 1 - CCIA

Partea I-a:
Căi de comunicații (străzi) - Șef lucrări dr.ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

- Asist.dr.ing. Flaviu Ioan Nică
Partea a II-a:
Căi de comunicații (poduri) - Asist.dr.ing. Vlad Daniel URDĂREANU
CURS: săptămânile 1 – 14 (2 ore/sapt.)  nota NC

APLICAȚII : 2 ore /o dată la 2 săptămâni  nota NA (2 aplicații, A1 și A2)
NA=0.5A1 + 0.5A2
Nota finala examen = 0.65NC + 0.35NA
• CĂI DE COMUNICAȚII șef lucrări dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

CURS Partea I –Căi de comunicații:
Sapt. 1 - curs 1 - Noţiuni introductive. Definiţii. Nomenclatură

- Calculul elementelor traseului în planul de situaţie.
Sapt. 2 – curs 2 - Elementele profilului longitudinal. Pichetare și Linia Terenului.
Sapt. 2 – curs 3 - Elementele profilului longitudinal. Linia Roșie.
Sapt. 3 – curs 4 - Profile transversale la căi de comunicaţii rutiere. Tip și Curente.
Sapt. 4 – curs 5 - Calculul sistematizării verticale a unui tronson de stradă.
Sapt. 5 – curs 6 - Amenajarea unui parcaj de scurtă/lungă durată.
Sapt. 7 – curs 7 - Memoriu tehnic + Parțial.

APLICAȚIA 1. Căi de Comunicații
Săpt. 1 -Prezentare tema proiect.

Calculul elementelor geometrice in plan ale curbelor circulare.
Foaia de pichetaj.
Săpt. 2 -Profilul longitudinal (calcule și desen). Profil transversal tip de stradă.
Săpt. 3 -1 profil transversal curent. Memoriu tehnic.
Săpt. 4 -Predare Aplicația 1 (1h).
Nota Aplicația 1 =NA1

C 1. Notiuni introductive. Definitii. Nomenclatura
Transporturile
• rol important social şi economic
• asigură circulaţia bunurilor şi a oamenilor în procesul producţiei, reparaţiei şi
schimburilor materiale şi spirituale
Pentru efectuarea transporturilor sunt necesare:
❑ Căile de comunicaţii
❑ Mijloacele de transport
Căile de comunicaţii
• medii naturale sau realizate de om
• asigură circulaţia mijloacelor de transport pentru oameni şi a bunurilor materiale

Din punct de vedere al mediului ce serveşte drept cale de comunicaţie, transporturile pot
fi:
AERIENE
➢ deservesc oraşele mari
➢ distanţe mari (500 – 5000 km)
➢ încărcături mici (≤ 50tf)
➢ viteze mari (250 –1000 km/h)

fi:
PE APĂ (maritime sau fluviale)
➢ distanţe mari
➢ încărcături mari (1000-200000tf)
➢ viteze mici (20–40 km/h)

fi:
TERESTRE (drumuri, căi ferate)
➢ Căi Ferate
▪ transporturi la distanţe relativ mici
(100 – 1000km)
▪ Încărcături relativ mici (500 – 1000 tf)
▪ Viteze relativ mici (40 – 120 km/h).
➢ Drumuri
▪ distanţe mici (până la 100 km)
▪ încărcături relativ reduse

CĂILE DE COMUNICAŢIE asigură:
❑ transporturi ieftine
❑ în condiţii de siguranţă şi confort maxim
❑ regularitate şi punctualitate, independent de condiţiile climatice.

Structura transportului de mărfuri şi călători în România, pe moduri de transport, la
nivelul anului 2022:
• transport de mărfuri pe moduri de transport:

- transport rutier – 71,1%
- transport feroviar – 15,2%
- căi navigabile – 12,3%
- conducte petroliere – 1,4%
• transport de pasageri pe moduri de transport:

- transport rutier – 74,5%
- transport feroviar – 19,6%
- transport aerian – 5,9%
Sursa:
https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/transportul_de_pasageri
_si_marfuri_pe_moduri_de_transport_in_perioada_1.01_30.09.2022_0.pdf

Ce este drumul?
Drumul (greacă -„dromos”) -o fâşie îngustă şi lungă de teren, relativ subţire,
care, în mod natural sau amenajată în mod special, este destinată exclusiv circulaţiei.
În general noţiunea de „drum” se referă la „şosea”.
Şoseaua (franceză -„chausée”) -un drum lucrat, amenajat în mod special

pentru satisfacerea circulaţiei vehiculelor şi oamenilor în orice condiţii de anotimp.
Când şoseaua traversează o localitate se numeşte stradă.
Calea ferată -acea cale de

comunicaţie la care vehiculele, prevăzute cu
roţi de construcţie specială, circulă pe o cale
metalică proprie lor, realizată din şine de oţel.

Drumurile fac parte din sistemul naţional de transport.
Sunt căi de comunicaţie terestră special amenajate pentru circulaţia vehiculelor şi

pietonilor.
Clasificarea drumurilor este prevăzută în Legea Drumurilor publicată în Monitorul Oficial

al României.
Din punct de vedere al destinaţiei, drumurile se împart în:

a) drumuri publice: obiective de utilitate publică destinate transportului rutier în scopul satisfacerii
cerinţelor economiei naţionale, ale populaţiei şi de apărare a ţării; acestea aparţin proprietăţii
publice;
b) drumuri de utilitate privată: servesc activităţilor economice, forestiere, petroliere, miniere,

agricole, energetice, industriale şi altora asemenea, de acces în incinte, ca şi cele din interiorul
acestora, precum şi cele pentru organizări de şantier; ele sunt administrate de persoane fizice sau
juridice care le au în proprietate sau în administraţie.

Din punct de vedere al circulaţiei drumurilor, acestea se împart în:
a) drumuri deschise circulaţiei publice, care cuprind toate drumurile publice şi acele
drumuri de utilitate privată care servesc obiectivelor turistice ori altor obiective la care
publicul are acces;
b) drumuri închise circulaţiei publice, care cuprind acele drumuri de utilitate privată
care servesc obiectivelor la care publicul nu are acces.
https://www.google.com/maps/place/Barajul+Paltinu/@45.2
448552,25.7366926,16.59z/data=!4m13!1m7!3m6!1s0x40b
30e55657c7f81:0xe336a37557875d1d!2sComuna+Valea+D
oftanei+107640!3b1!8m2!3d45.3!4d25.7166669!3m4!1s0x4
0b307005c9320f5:0x7d9198a10bbdcc4f!8m2!3d45.2460393
!4d25.736135

Din punct de vedere funcţional şi administrativ-teritorial, în ordinea importanţei,

drumurile publice se împart în următoarele categorii:
a) drumuri de interes naţional
b) drumuri de interes judeţean
c) drumuri de interes local

Drumurile de interes naţional aparţin proprietăţii publice a statului şi cuprind drumurile
naţionale care asigură legătura cu Capitala ţării, cu oraşele reşedinţă de judeţ, cu
obiectivele de interes strategic naţional, între ele, precum şi cu ţările vecine şi pot fi:
- autostrăzi
- drumuri expres
- drumuri naţionale europene (E)
- drumuri naţionale principale
- drumuri naţionale secundare
Drumurile de interes judeţean fac parte din prioritatea publică a judeţului şi cuprind
drumurile judeţene care asigură legăturile între:
• municipiile reşedinţă de judeţ şi reşedinţele de comune, municipii, oraşe, staţiuni
balneoclimaterice şi turistice, porturi, aeroporturi, obiective importante legate de
apărarea ţării şi obiective istorice importante;
• oraşe şi municipii între ele
Drumurile de interes local aparţin proprietăţii publice a unităţii administrative pe
teritoriul căreia se află şi cuprind:
a) drumurile comunale care asigură legăturile între reşedinţa de comună şi satele

componente sau între oraşe şi satele care îi aparţin, precum şi alte sate
b) drumurile vicinale sunt drumuri care deservesc mai multe proprietăţi, fiind situate la
limitele acestora
c) străzile sunt drumuri publice din

interiorul localităţilor, indiferent de
denumire: stradă, bulevard, cale,
şosea, alee, fundătură, uliţă etc.

Din punct de vedere al tipului de structură rutieră, drumurile se clasifică în:
• drumuri cu structură rutieră suplă

– structură rutieră în alcătuirea căreia nu intră nici un strat care conţine lianţi hidraulici sau
puzzolanici, iar îmbrăcămintea este de natură bituminoasă;
• drumuri cu structură rutieră rigidă

– structură rutieră care are îmbrăcămintea din beton de ciment sau macadam cimentat;
• drumuri cu structură rutieră mixtă

– are în alcătuirea sa un strat sau straturi din materiale stabilizate cu lianţi hidraulici sau
puzzolanici, iar straturile de acoperire şi îmbrăcămintea sunt de natură bituminoasă.

Din punct de vedere tehnic drumurile se clasifică în cinci clase, astfel:
a)drumuri de clasa tehnică I: trafic foarte intens, autostrăzi

b)drumuri de clasă tehnică II: trafic intens, drumuri cu patru benzi de circulaţie
c)drumuri de clasă tehnică III: trafic mediu, drumuri cu două benzi de circulaţie
d)drumuri de clasă tehnică IV: trafic redus, drumuri cu două benzi de circulaţie
e)drumuri de clasă tehnică V: trafic foarte redus, drumuri cu una sau două benzi de
circulaţie

Clasa tehnică a drumului se stabileşte în funcţie de intensitatea traficului de perspectivă
(vehicule etalon) exprimată prin media zilnică maximă sau prin debitul maxim orar.
Intensitatea traficului rutier: Numărul de vehicule care trec în unitatea de timp printr-o secțiune de drum, cale
sau bandă de circulație dată.
Debitul orar de vârf: Debitul orar maxim măsurat în decursul unei perioade de timp dată, în general de un an sau
o zi.
Sursa: Ordinul Nr. 46 din 27

ianuarie 1998. Normele tehnice
privind stabilirea clasei tehnice
a drumurilor publice

CLASIFICAREA STRAZILOR
Străzile din localităţile urbane se clasifică, în raport cu intensitatea traficului şi funcţiile

pe care le îndeplinesc, astfel:
a)străzi de categoria I – magistrale, care asigură preluarea fluxurilor majore ale oraşului pe
direcţia drumului naţional ce traversează oraşul sau pe direcţia principală de legătură cu acest
drum; au minimum 6 benzi de circulaţie;
b)străzi de categoria a II a – de legătură, care asigură circulaţia majoră între zonele funcţionale şi
de locuit; au 4 benzi de circulaţie;
c)străzi de categoria a III a – colectoare, care preiau fluxurile de trafic din zonele funcţionale şi le
dirijează spre străzile de legătură sau magistrale; au 2 benzi de circulaţie;
d)străzi de categoria a IV a – de folosinţă locală, care asigură accesul la locuinţe şi pentru servicii
curente sau ocazionale, în zonele cu trafic foarte redus; au o bandă de circulaţie.

CLASIFICAREA STRAZILOR
Străzile din localităţile rurale se clasifică în:
a)străzi principale:
au două benzi de circulaţie pentru trafic în dublu sens;
a)străzi secundare:
au o singură bandă de circulaţie şi platforme de încrucişare pentru trafic de
intensitate redusă.

Terminologia în domeniul drumurilor este legată de noţiunea de „tehnică rutieră” (STAS
4032/2 1992).
Tehnica rutieră (în franceză, route – drum) -totalitatea metodologiilor, tehnologiilor,

principiilor de proiectare, execuţie şi întreţinere a elementelor geometrice, a
suprastructurii, a infrastructurii drumului.
Traficul -totalitatea vehiculelor care circulă în ambele sensuri pe un drum sau pe o reţea
de drumuri în scopul efectuării unei călătorii sau a unui transport.
Traficul poate fi caracterizat din punct de vedere al:

- felului tracţiunii (mecanic, animal)
- intensităţii (foarte intens, intens, mediu, redus, foarte redus)
- numărului de vehicule grele (foarte greu, greu, mijlociu, uşor)
- omogenităţii (omogen, eterogen)
- punctelor pe care le leagă (local, de tranzit)

Caracteristicile traficului care intervin în problemele rutiere sunt:

- viteza de circulaţie (în km/h se notează cu V, iar în m/s se notează cu v)
- componenţa traficului
- caracteristicile constructive ale vehiculului
- intensitatea traficului.
Drumurile/străzile se proiectează pe baza vitezei de proiectare (sau de bază).

Viteza de proiectare (Vp) -viteza maximă constantă cu care se poate deplasa un
autoturism izolat pe un sector de drum, în condiții de confort și siguranță, când starea
îmbrăcăminții drumului și condițiile atmosferice sunt favorabile circulației.
Viteza de circulație –viteza medie pe un sector de drum determinată prin raportul între lungimea
sectorului și timpul efectiv de mers (de rulare) al vehiculului pe sectorul respectiv, în condiții reale
de circulație.
Viteza de deplasare –viteza medie rezultată din împărțirea distanțelor de deplasare la durata
deplasării.

În funcţie de clasa tehnică a drumului şi de condiţiile de relief se prevăd mai multe viteze
de proiectare
SURSA: Ordinul nr. 1296 din 30 august 2017: Norme tehnice privind proiectarea, construirea și modernizarea drumurilor.

Pe baza vitezei de proiectare se determină elementele geometrice ale unui drum nou şi
se sistematizează elementele geometrice ale unui drum existent.
Elementele geometrice reprezintă totalitatea elementelor componente ale unui drum în

plan, în secţiune longitudinală şi în secţiune transversală.
Suprastructura (structura rutieră) este partea consolidată care este alcătuită dintr-un
pachet de straturi a căror ordine, grosime, calitate depind şi se calculează în funcţie de
trafic.
Infrastructura reprezintă totalitatea lucrărilor care au ca scop susţinerea, rezemarea

suprastructurii, colectarea şi evacuarea apelor şi asigură stabilitatea şi continuitatea
drumului.

C 1. Calculul elementelor traseului in planul de situatie
La elaborarea proiectului unei căi de comunicaţii rutiere, soluţia concepută este

reprezentată grafic în proiecţie ortogonală:
• pe un plan orizontal (plan de situație),
• pe un plan vertical paralel cu axul căii (profil longitudinal)
• pe un plan vertical perpendicular pe axul căii (profil transversal).
Traseul drumului în plan reprezintă proiecţia pe un plan orizontal a axei drumului.
Axa drumului este locul geometric al punctelor de pe partea carosabilă egal depărtate
de marginile căii (exceptând supralărgirile).

Traseul drumului reprezintă o succesiune de aliniamente – porţiuni rectilinii -

racordate între ele prin curbe – porţiuni curbilinii (arc de cerc, arce de curbă progresivă
sau combinaţii ale acestora)

Problema principală
Proiectarea elementelor geometrice care asigură:
➢ o circulaţie sigură şi comodă
➢ viteza cerută prin condiţiile de proiectare
➢ un traseu cu lungime cât mai mică
➢ lucrări cât mai reduse ca volum şi ca preţ de cost.

Determinarea elementelor geometrice ale traseului se face pe baza vitezei de proiectare

şi a condiţiilor tehnice naturale şi economice.
În general pe drumuri se preferă un traseu uşor sinuos deoarece:

• aliniamentele lungi sunt monotone şi produc somnolenţă
• în timpul nopţii farurile din sens opus stânjenesc
• se încadrează mai bine în peisaj şi relief.
Lungimea aliniamentelor (AL) ca şi cea a curbelor (C) trebuie să fie mai mare decât
spaţiul parcurs de vehicul în 5 secunde:
• AL≥1.4Vp, C≥1.4Vp (AL şi C sunt în metri iar Vp în Km/h)
Lungimea aliniamentelor se limitează la 3 - 4 km din condiţii estetice şi de siguranţă.

Lungimea aliniamentelor, frecvenţa curbelor şi mărimea razelor depind de

relieful regiunii, de viteza de proiectare, de condiţiile geologice, hidrologice şi de alte
condiţii naturale şi locale care determină existenţa unor puncte obligate sau evitarea
unor sectoare necorespunzătoare şi deci fac necesară frângerea aliniamentelor şi
racordarea lor prin curbe.
Din puncte de vedere al dezavantajului traseului în curbă trebuie precizat faptul

că pentru a se asigura circulaţia autovehiculelor în curbă cu viteza de proiectare, în
afară de faptul că se caută folosirea unor curbe cu raze cât mai mari, se adoptă o serie
de măsuri, ca:
• introducerea unor curbe progresive între aliniamente şi arcul de cerc
• supraînălţarea căii în curbă
• supralărgirea căii în curbă
• asigurarea vizibilităţii în curbă prin îndepărtarea obstacolelor din partea interioară a
curbei.

Aliniamentele se racordează între ele, cel mai frecvent, prin curbe arc de cerc,
a căror rază trebuie să fie mai mare sau egală cu raza minimă.
Unde:
Vp =viteza de proiectare
ps =panta transversală maximă de supraînălțare
k =coeficient de confort, raportul dintre contribuția frecării și a supraînălțării
pentru combaterea derapajului în curbe (are valori între 10 și 40)

Razele caracteristice
• Raza minimă (supraînălțare, ps)
• Raza curentă (convertire, +pa)
• Raza recomandabilă (aliniament, - pa)
Unde:
pa =panta transversală din aliniament
Elementele curbelor circulare

Curbele folosite pentru racordarea aliniamentelor traseului se definesc prin elementele
lor caracteristice.
• unghiul la vârf, U (în grade centesimale sau sexagesimale)
• mărimea razei arcului de cerc, R (în metri)
• mărimea tangentei, T (în metri)
• lungimea arcului de cerc, C (în metri)
• mărimea bisectoarei, B (în metri)

Unghiul la vârf este unghiul interior pe care îl fac cele două aliniamente succesive ce
urmează să fie racordate.
Valoarea unghiului la vârf se stabileşte prin metoda grafo-analitică, în felul următor:

a) unghiul la vârf, U, > 100g (90o)

În acest caz se prelungeşte unul din cele două aliniamente şi se consideră câte un
segment de mărime “a” (de regulă egal cu 50 m) atât pe prelungirea aliniamentului cât şi
pe celălalt aliniament, care determină punctele m şi n. Se formează un triunghi isoscel
cu αc unghiul dintre laturile “a” (αc = 200g – U). Se măsoară latura “b” şi se determină
unghiul αc:
Unghiul la vârf, U se calulează în funcţie de αc în grade, minute şi secunde:

b) unghiul la vârf, U, ≤ 100g (90o)
În acest caz procedura este asemănătoare, dar segmentele de mărime “a” se consideră
chiar pe cele două aliniamente. Din triunghiul isoscel care s-a creat rezultă direct unghiul
U la vârf:

Raza curbei circulare se alege mai mare decât raza minimă admisă, funcţie de viteza
de proiectare şi de condiţiile de confort la parcurgerea curbei.
Raleasă ≥ Rminimă
Tangenta T=TiV=TeV, cuprinsă între vârful de unghi şi punctul teoretic de tangenţă. Ea

se determină din triunghiul OTiV:


Lungimea curbei arc de cerc - lungimea curbei cuprinsă între punctul teoretic de
tangenţă la intrarea în curbă, Ti şi punctul teoretic de tangenţă la ieşirea din curbă, Te. :
Mărimea bisectoarei este mărimea segmentului VB, cuprins între vârful de unghi şi
punctul teoretic de bisectoare şi se obţine din triunghiul OTiV:

Calculul lungimii totale a traseului

Lungimea totală a traseului este egală cu suma aliniamentelor și a curbelor (arce de
cerc).
LT=SALi + SCi
Unde aliniamentele se calculează ca fiind

diferența dintre distanța între cele 2 vârfuri
corespunzătoare și tangentele la racordările
adiacente.
Exemplu (vezi desenul alăturat):

AL2=V1V2 – V1Te1 –V2Ti2= V1V2 – T1 – T2
• V1V2 se măsoară pe desen

• T1 și T2 sunt tangentele corespunzătoare
racordărilor 1, respectiv 2

Note de calcul
Calculul razei minime:
Rminimă=...m
Calculul elementelor geometrice ale racordărilor arc de cerc:
Curba i:
– Ri=...metri (Ri ≥ Rminimă) –rotunjită în plus la 5m (dacă Rminimă=73,4m, Ri =75m / 80m / 90m, etc).
– Ui, aci –se măsoară într-o aplicație CAD sau se determină grafic pe planul de situație.
– Ci=.... metri, se verifică dacă Ci≥1.4Vp. Dacă nu, atunci se alege o rază Ri mai mare.
– Ti=.... metri,
– Bi=.... metri,
După desenarea racordărilor arc de cerc pe planul de situație se măsoară și aliniamentele Al i
calculându-se lungimea totală a traseului:
LT=SALi + SCi
Notă: Unghiurile se calculează/măsoară cu 4 zecimale, grade centesimale; iar distanțele cu 2 zecimale.

Curs 1 - CCIA

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 1 - CCIA

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Partea I-a:

Căi de comunicații (străzi) - Șef lucrări dr.ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

CURS: săptămânile 1 – 14 (2 ore/sapt.)  nota NC

• CĂI DE COMUNICAȚII șef lucrări dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

Sapt. 1 - curs 1 - Noţiuni introductive. Definiţii. Nomenclatură

Sapt. 2 – curs 2 - Elementele profilului longitudinal. Pichetare și Linia Terenului.

Sapt. 2 – curs 3 - Elementele profilului longitudinal. Linia Roșie.

Sapt. 3 – curs 4 - Profile transversale la căi de comunicaţii rutiere. Tip și Curente.

Sapt. 4 – curs 5 - Calculul sistematizării verticale a unui tronson de stradă.

Sapt. 5 – curs 6 - Amenajarea unui parcaj de scurtă/lungă durată.

Sapt. 7 – curs 7 - Memoriu tehnic + Parțial.

• CĂI DE COMUNICAȚII șef lucrări dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

Săpt. 1 -Prezentare tema proiect.

Săpt. 2 -Profilul longitudinal (calcule și desen). Profil transversal tip de stradă.

Săpt. 3 -1 profil transversal curent. Memoriu tehnic.

Săpt. 4 -Predare Aplicația 1 (1h).

Nota Aplicația 1 =NA1

• CĂI DE COMUNICAȚII șef lucrări dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

Pentru efectuarea transporturilor sunt necesare:

• CĂI DE COMUNICAȚII șef lucrări dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

➢ deservesc oraşele mari

➢ distanţe mari (500 – 5000 km)

➢ încărcături mici (≤ 50tf)

➢ viteze mari (250 –1000 km/h)

• CĂI DE COMUNICAȚII șef lucrări dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

PE APĂ (maritime sau fluviale)

➢ încărcături mari (1000-200000tf)

➢ viteze mici (20–40 km/h)

• CĂI DE COMUNICAȚII șef lucrări dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

• CĂI DE COMUNICAȚII șef lucrări dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

CĂILE DE COMUNICAŢIE asigură:

❑ în condiţii de siguranţă şi confort maxim

❑ regularitate şi punctualitate, independent de condiţiile climatice.

• CĂI DE COMUNICAȚII șef lucrări dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

• transport de mărfuri pe moduri de transport:

• transport de pasageri pe moduri de transport:

• CĂI DE COMUNICAȚII șef lucrări dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

În general noţiunea de „drum” se referă la „şosea”.

Şoseaua (franceză -„chausée”) -un drum lucrat, amenajat în mod special

Când şoseaua traversează o localitate se numeşte stradă.

Calea ferată -acea cale de

• CĂI DE COMUNICAȚII șef lucrări dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

Sunt căi de comunicaţie terestră special amenajate pentru circulaţia vehiculelor şi

Clasificarea drumurilor este prevăzută în Legea Drumurilor publicată în Monitorul Oficial

Din punct de vedere al destinaţiei, drumurile se împart în:

b) drumuri de utilitate privată: servesc activităţilor economice, forestiere, petroliere, miniere,

• CĂI DE COMUNICAȚII șef lucrări dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

• CĂI DE COMUNICAȚII șef lucrări dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

Din punct de vedere funcţional şi administrativ-teritorial, în ordinea importanţei,

a) drumuri de interes naţional

b) drumuri de interes judeţean

c) drumuri de interes local

• CĂI DE COMUNICAȚII șef lucrări dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

a) drumurile comunale care asigură legăturile între reşedinţa de comună şi satele

c) străzile sunt drumuri publice din

• CĂI DE COMUNICAȚII șef lucrări dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

Din punct de vedere al tipului de structură rutieră, drumurile se clasifică în:

• drumuri cu structură rutieră suplă

• drumuri cu structură rutieră rigidă

• drumuri cu structură rutieră mixtă

• CĂI DE COMUNICAȚII șef lucrări dr. ing. Mihai Gabriel LOBAZĂ

Din punct de vedere tehnic drumurile se clasifică în cinci clase, astfel:

a)drumuri de clasa tehnică I: trafic foarte intens, autostrăzi