CURS LEGISLATIE

RUTIERA
 CUPRINS
I. REGULI GENERALE
1.1 CLASIFICAREA DRUMURILOR
1.2 BENZILE DRUMURILOR PUBLICE
1.3 ELEMENTELE GEOMETRICE ALE DRUMULUI PUBLIC
1.4 FACTORII SISTEMULUI CIRCULATIEI RUTIERE
1.5. ACTELE NORMATIVE CARE REGLEMENTEAZĂ CIRCULAŢIA RUTIERĂ
1.6. STAREA TEHNICĂ A VEHICULELOR ŞI CONTROLUL ACESTEIA
1.7 ÎNMATRICULAREA AUTOVEHICULELOR ŞI REMORCILOR
1.8 RADIEREA DIN CIRCULAŢIE A VEHICULELOR
1.9 PERMISUL DE CONDUCERE
1.10 ZONA REZIDENŢIALĂ ŞI ZONA PIETONALĂ
II. INDICATOARE ȘI MARCAJE RUTIERE
A. INDICATOARE DE AVERTIZARE
B. INDICATOARE DE REGLEMENTARE
B1. INDICATOARE DE PRIORITATE
B2. INDICATOARE DE INTERZICERE SAU RESTRICŢIE
B3. INDICATOARE DE OBLIGARE
C. INDICATOARE DE ORIENTARE ŞI INFORMARE
C1. INDICATOARE DE ORIENTARE
C2. INDICATOARE DE INFORMARE
C3. INDICATOARE DE INFORMARE TURISTICĂ
D. PANOURI ADIŢIONALE
E. INDICATOARE KILOMETRICE
F. INDICATOARE RUTIERE TEMPORARE
G. MARCAJE RUTIERE
G1. MARCAJE LONGITUDINALE
G2.MARCAJE TRANSVERSALE
G3. MARCAJE DIVERSE
H. SEMNALELE LUMINOASE
III. SEMNALELE POLIŢISTULUI RUTIER
IV. POZIȚIA ÎN TIMPUL MERSULUI ȘI SEMNALELE
CONDUCĂTORILOR DE AUTOVEHICULE
4.1 UTILIZAREA PĂRŢII CAROSABILE
4.2 POZIŢII ÎN TIMPUL MERSULUI
4.3 PRESELECŢIA
4.4 SEMNALELE ALTOR PERSOANE
4.5 SEMNALELE CONDUCĂTORILOR DE VEHICULE
V. DEPĂȘIREA
VI. VITEZA ȘI DISTANȚA ÎNTRE VEHICULE
6.1 REDUCEREA VITEZEI
6.2 ACVAPLANAREA
6.3 VITEZA ȘI DISTANȚA ÎNTRE VEHICULE
VII. REGULI REFERITOARE LA MANEVRE
7.1 ÎNTOARCEREA
7.2 MERSUL ÎNAPOI
7.3 OPRIREA ŞI STAŢIONAREA
VIII. PRIORITATEA DE TRECERE
8.1 ORDINEA DE PRIORITATE
8.2 TRECEREA PE LÂNGĂ VEHICULE CARE CIRCULĂ DIN SENSUL OPUS
8.3 PRIORITATEA DE TRECERE
IX. CIRCULAȚIA PE AUTOSTRĂZI
X. OBLIGAŢIILE CONDUCĂTORILOR DE AUTOVEHICULE
XI. CONTRAVENTII SI INFRACTIUNI
XII. CONDUCERE PREVENTIVĂ
XIII. CONDUCERE ECOLOGICĂ
XIV. MĂSURI DE PRIM AJUTOR
XV. NOȚIUNI DE MECANICĂ
 I. REGULI GENERALE

1.1 CLASIFICAREA DRUMURILOR

Din punct de vedere al destinației:

• drumuri publice;
• drumuri de utilitate privată.
Din punct de vedere al circulației:
• drumuri închise circulației publice;
• drumuri deschise circulației publice.
Din punct de vedere funcțional si administrativ-teritorial:
• drumuri de interes național;
• drumuri de interes județean;
• drumuri de interes local.
Drumurile de interes național sunt:
• autostrăzile;
• drumuri expres;
• drumuri naționale europene (E);
• drumuri naționale:
-principale
- secundare
Drumurile de interes local sunt:
• drumuri județene;
• drumuri comunale;
• drumuri vecinale;
• străzile
1.2 BENZILE DRUMURILOR PUBLICE

Banda de circulație- este oricare din subdiviziunile longitudinale ale părții carosabile,
materializată prin marcaje rutiere sau alte mijloace, dacă are o lățime corespunzătoare
pentru circulația într-un sens a unui șir de vehicule, altele decât vehiculele care se
deplaseaza pe două roți.
Numerotarea benzilor se face de la dreapta către stânga pe sensul de mers,de la
bordura spre axul drumului,in ordine crescatoare.
Benzi de circulație cu destinație specială:
• Banda suplimentară pentru vehicule lente - se materializează prin marcaj
longitudinal, în general, în situaţia drumurilor în rampă pentru ca celelalte vehicule
care se pot deplasa cu viteză neinfluenţată de gradul de înclinare a rampei să nu
fie stânjenite în deplasare, de către vehiculele cu viteza de deplasare lentă. Aceste
benzi se semnalizează la 50 – 100 m de începutul sectorului cu indicatorul „Bandă
destinată circulaţiei vehiculelor lente”.
• Banda de circulație rezervata autovehiculelor de transport public de
persoane - se materializează prin marcaj longitudinal pe drumurile din interiorul
localităţilor, cu mai multe benzi de circulaţie, creând posibilitatea autovehiculelor
de transport public de persoane să se deplaseze şi să facă staţii fără a fi stânjenite
de circulaţia celorlalte vehicule. Pe acest fel de benzi, celelalte vehicule nu au voie
să circule şi, totodată, sunt interzise atât oprirea cât şi staţionarea.
• Banda de stocare - se materializează în zona de preselectare a intersecţiilor,
pentru crearea posibilităţii executării virajului la stânga, creând astfel posibilitatea
vehiculelor care virează la stânga să oprească şi să acorde prioritate vehiculelor
care vin din sens opus, fără a stânjeni deplasarea vehiculelor care merg pe direcţia
înainte.
• Banda de decelerare - se materializează pentru crearea posibilităţii virajului la
dreapta, când conducătorul de vehicul, prin lege fiind obligat să reducă viteza ar
stânjeni deplasarea celorlalte vehicule care circulă pe direcţia înainte.
• Banda de accelerare - se materializează pentru crearea posibilităţii pătrunderii pe
artere intens circulate care au mai multe benzi de circulaţie. Această bandă
 creează posibilitatea conducătorilor de vehicule care pătrund pe aceste artere şi
circulând pe banda de accelerare, să poată efectua schimbarea benzii de circulaţie
fără a stânjeni în deplasare vehiculele care circulă deja pe banda respectivă, prin
ajungerea la o viteză superioară sau cel puţin egală cu a celor care circulă pe
banda pe care vor să intre.
• Banda cu circulație reversibila - se materializează pe drumurile de acces, din
localităţi, intens circulate creând posibilitatea folosirii benzilor de lângă axul
drumului pe ambele sensuri, în anumite perioade când traficul rutier solicită acest
lucru. Folosirea acestor benzi cu circulaţie reversibilă nu poate da rezultate decât
dacă este însoţită de dispozitive pentru semnalizarea circulaţiei pe benzi
reversibile, semnalizare luminoasă montată deasupra fiecărei benzi de circulaţie.
• Banda de urgenta -se materializează numai pe autostrăzi având marcaj
longitudinal continuu si delimitând în dreapta spaţiului părţii carosabile, porţiune
de carosabil în care nu este permisă circulaţia nici unui tip de vehicul. Aceste benzi
sunt folosite numai în cazuri justificate, precum şi pentru circulaţia autovehiculelor
cu regim prioritar care se deplasează la intervenţii sau în misiuni cu caracter de
urgenţă.

1.3 ELEMENTELE GEOMETRICE ALE DRUMULUI PUBLIC

În plan transversal:
• drum în rambleu - este drumul public a cărui parte carosabilă şi acostamente sunt
mai înalte decât marginile ei;
• drum în debleu - este drumul public a cărui parte carosabilă şi acostamente sunt
mai joase decât marginile lui;
• drum cu profil mixt - este drumul public la care una din părţi este în rambleu şi
cealaltă în debleu.
În plan longitudinal:
• drum în aliniament - este drumul public fără curbe;
• drum în curbă - este cotitura drumului public în formă de arc de cerc care uneşte
două segmente de drum în aliniament;
• drum în palier - este drumul public care nici nu urcă şi nici nu coboară;
 • drum cu declivitati – este drumul public care urcă şi coboară. Urcarea se
numeşte RAMPĂ, iar coborârea se numeşte PANTĂ
Zona drumului public are:
• ampriza drumului - este suprafaţa ocupată de elementele constructive ale
drumului public (partea carosabilă, acostament, şanţ);
• zona de siguranță- este zona situată de o parte şi de alta a amprizei drumului,
fiind destinată pentru semnalizare rutieră, plantaţii rutiere, suprafaţa menţinerii
vizibilităţii în locurile lipsite de vizibilitate precum şi pentru lucrările de consolidare
a infrastructurii şi suprastructurii drumului;
• zona de protecție - suprafaţa necesară dezvoltării în viitor a drumului fiind situată
după zona de siguranţă;
În localităţi zona străzilor cuprinde ampriza drumului precum şi suprafeţele de parcare.

1.4 FACTORII SISTEMULUI CIRCULATIEI RUTIERE-DEFINITII

factorul uman (om):
conducator - persoana care conduce pe drum un grup de persoane, un vehicul sau
animale de tracţiune, animale izolate sau în turmă, de povară ori de călărie.
factorul rutier (vehicul):
autovehicul - orice vehicul echipat, prin construcţie, cu un motor cu propulsie, în scopul
deplasării pe drum. Mopedele, troleibuzele şi tractoarele rutiere sunt considerate
autovehicule. Vehiculele care se deplasează pe şine, denumite tramvaie, tractoarele
folosite exclusiv în exploatările agricole şi forestiere, precum şi vehiculele destinate
pentru efectuarea de servicii sau lucrări, denumite maşini autopropulsate, care se
deplasează numai ocazional pe drumul public, nu sunt considerate autovehicule;
ansamblu de vehicule - vehiculul cu motor cuplat cu unul sau două vehicule, care circulă
pe drum ca o unitate;
bicicletă - vehiculul prevăzut cu două roţi, propulsat exclusiv prin forţa musculară, cu
ajutorul pedalelor sau manivelelor;
coloană oficială - unul sau mai multe vehicule care circulă pe drumul public şi sunt
însoţite de unul sau mai multe autovehicule ale poliţiei rutiere, care au în funcţiune
semnale speciale de avertizare sonore şi luminoase de culoare roşie;
moped - vehicul, cu două sau trei roţi, a cărui viteză maximă prin construcţie este mai
mare de 25 km/h, dar nu depăşeşte 45 km/h şi care este echipat cu un motor cu ardere
internă, cu aprindere prin scânteie, cu o capacitate cilindrică ce nu depăşeşte 50 cm3 sau
cu un alt motor cu ardere internă ori, după caz, electric, a cărui putere nominală continuă
maximă nu depăşeşte 4 kW, iar masa proprie a vehiculului nu depăşeşte 350 kg,
neincluzând masa bateriilor în cazul vehiculului electric.
motocicletă - autovehiculul cu două roţi, cu sau fără ataş, echipat cu un motor care are
o capacitate cilindrică mai mare de 50 cm3 şi/sau a cărui viteză maximă, prin construcţie,
depăşeşte 45 km/h;
remorcă - vehiculul fără motor destinat a fi tractat de un autovehicul sau de un tractor;
remorcă uşoară - remorca a cărei masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 750 kg;
semiremorcă - remorca a cărei masă totală maximă autorizată este preluată în parte de
către un autovehicul sau de către un tractor;
tractor - vehiculul cu motor, pe roţi sau pe şenile, conceput special pentru a trage sau a
împinge anumite utilaje sau remorci folosite în exploatările agricole ori forestiere sau
pentru alte lucrări, care se deplasează numai ocazional pe drumul public;
tractor rutier - tractorul pe roţi, cu cel puţin două axe, utilizat pentru executarea de lucrări,
precum şi pentru tractarea unor remorci folosite pentru transportul de persoane sau
bunuri şi care se deplasează, de regulă, pe drumul public;
triciclu cu motor - autovehicul cu trei roţi dispuse simetric, a cărui viteză maximă prin
construcţie depăşeşte 45 km/h, care este echipat cu un motor având o cilindree de peste
50 cm3, în cazul unui motor cu ardere internă, sau cu un motor electric cu putere nominală
continuă ce depăşeşte 4 kW;
vehicul - sistemul mecanic care se deplasează pe drum, cu sau fără mijloace de
autopropulsare, utilizat în mod curent pentru transportul de persoane şi/sau bunuri ori
pentru efectuarea de servicii sau lucrări;
vehicul cu mase sau dimensiuni de gabarit depăşite - vehiculul care, datorită
dimensiunilor sale ori mărfurilor transportate, depăşeşte masele totale maxime admise
sau dimensiunile de gabarit admise, prevăzute în reglementările legale;
vehicul în circulaţie internaţională sau în trafic internaţional - vehiculul care, prin
deplasarea sa, depăşeşte cel puţin o frontieră de stat.
factorul rutier (drum):
drum public - orice cale de comunicaţie terestră, cu excepţia căilor ferate, special
amenajată pentru traficul pietonal sau rutier, deschisă circulaţiei publice; drumurile care
sunt închise circulaţiei publice sunt semnalizate la intrare cu inscripţii vizibile;
autostradă - drumul naţional de mare capacitate şi viteză, semnalizat special, rezervat
exclusiv circulaţiei autovehiculelor, cu sau fără remorci, care nu serveşte proprietăţii
riverane, prevăzut cu două căi unidirecţionale, separate printr-o zonă mediană sau, în
mod excepţional, prin alte modalităţi, cu excepţia unor locuri speciale sau cu caracter
temporar, având cel puţin două benzi de circulaţie pe sens şi banda de urgenţă, intersecţii
denivelate şi accese limitate, intrarea şi ieşirea fiind permise numai prin locuri special
amenajate;
banda de circulaţie - subdiviziunea longitudinală a părţii carosabile, materializată prin
marcaje rutiere sau alte mijloace, dacă are o lăţime corespunzătoare pentru circulaţia
într-un sens a unui şir de vehicule, altele decât vehiculele care se deplasează pe două
roţi;
banda de urgenţă - subdiviziunea longitudinală suplimentară, situată la extremitatea din
partea dreapta a autostrăzii, în sensul de circulaţie, destinată exclusiv staţionării
autovehiculelor în cazuri justificate, precum şi circulaţiei autovehiculelor cu regim prioritar
care se deplasează la intervenţii sau în misiuni cu caracter de urgenţă;
banda reversibilă - banda de circulaţie, marcată şi semnalizată, situată lângă axa
drumului, destinată circulaţiei autovehiculelor într-un sens sau în altul, în funcţie de
intensitatea traficului;
parte carosabilă - porţiunea din platforma drumului destinată circulaţiei vehiculelor; un
drum poate cuprinde mai multe părţi carosabile complet separate una de cealaltă printr-
o zonă despărţitoare sau prin diferenţa de nivel;
trotuar - spaţiul longitudinal situat în partea laterală a drumului, separat în mod vizibil de
partea carosabilă prin diferenţă sau fără diferenţă de nivel, destinat circulaţiei pietonilor;
zona drumului public - cuprinde suprafaţa de teren ocupată de elementele constructive
ale drumului, zona de protecţie şi zona de siguranţă. Limitele zonelor drumurilor se
stabilesc în conformitate cu prevederile legale;
zona pietonală - perimetrul care cuprinde una sau mai multe străzi rezervate circulaţiei
pietonilor, unde accesul vehiculelor este supus unor reguli speciale de circulaţie, având
intrările şi ieşirile semnalizate în conformitate cu prevederile legale;
zona rezidenţială - perimetrul dintr-o localitate unde se aplică reguli speciale de
circulaţie, având intrările şi ieşirile semnalizate în conformitate cu prevederile legale.
acostament - fâşia laterală cuprinsă între limita părţii carosabile şi marginea platformei
drumului;
amenajări rutiere - totalitatea construcţiilor, dispozitivelor şi oricăror mijloace tehnice,
altele decât cele destinate semnalizării, amplasate pe drumul public în scopul asigurării
securităţii rutiere.

1.5. ACTELE NORMATIVE CARE REGLEMENTEAZĂ CIRCULAŢIA RUTIERĂ

ORDONANŢA DE URGENŢĂ Nr. 195/2002
privind circulaţia pe drumurile publice, cu modificările şi completările ulterioare;
HOTĂRÂREA Nr. 1391/2006
pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

1.6. STAREA TEHNICĂ A VEHICULELOR ŞI CONTROLUL ACESTEIA

Orice vehicul care circulă pe drumurile publice trebuie să corespundă normelor tehnice
privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi folosinţa conform destinaţiei.

Pentru a fi menţinute în circulaţie, vehiculele înmatriculate se supun inspecţiei tehnice

periodice.

Inspecţia tehnică se efectuează periodic în staţii autorizate, conform legislaţiei în vigoare.

Periodicitatea executării inspecţiei tehnice este următoarea:
• la autoturisme - 2 ani;
• la autovehiculele cu masa mai mare de 3500 kg – 1 an;
• la microbuze, autobuze, autovehiculele de şcoală, taximetre - 6 luni;
 • la autovehiculele reparate în urma unor evenimente care au produs avarii grave la
direcţie, frâne sau la structura de rezistenţă - după reparare.
Este obligatorie dotarea autovehiculelor cu:
• trusă medicală de prim ajutor;
• două triunghiuri reflectorizante;
• stingător de incendiu, omologate.
Este interzisă circulaţia pe drumurile publice a vehiculelor care nu corespund din punct
de vedere tehnic, a celor al căror termen de valabilitate a inspecţiei tehnice periodice a
expirat, precum şi a celor neasigurate pentru răspundere civilă pentru caz de pagube
produse terţilor prin accidente de circulaţie.
Reguli privind luminile vehiculelor:
• în faţă nu se pot monta lumini roşii;
• în spate nu se pot monta lumini albe (mai puţin luminile pentru mers înapoi);
• se interzice circulaţia pe drumurile publice a vehiculelor atunci când luminile sunt
defecte sau lipsesc.
Semnalele speciale de avertizare luminoasă:
• roşie
-pentru autovehiculele aparţinând poliţiei şi pompierilor;
- pot folosi avertizare sonoră;
In cazul unor urgente autovehiculele aparţinând poliţiei şi pompierilor (avand
girofarele pornite concomitent cu functionarea semnalelor sonore) beneficiaza de
prioritate;obligatia tuturor conducatorilor auto fiind de a oprii cat mai repede si cat
mai aproape de marginea din dreapta
• albastră
- pentru autovehiculele aparţinând, jandarmeriei, poliţiei de frontieră, Agenţiei
Naţionale de Administrare Fiscală, serviciului de ambulanţă sau medicină legală,
protecţiei civile, Ministerului Apărării Naţionale care însoţesc coloane militare,
unităţilor speciale ale Serviciului Român de Informaţii şi ale Serviciului de Protecţie
şi Pază, Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiţiei,
precum şi autovehiculele de serviciu ale procurorilor din Ministerul Public, atunci
 când se deplasează în acţiuni de intervenţie sau în misiuni care au caracter de
urgenţă;
- pot folosi avertizare sonoră;
In cazul unor urgente autovehiculele aparţinând insitutiilor mai sus mentionate
(avand girofarele pornite concomitent cu functionarea semnalelor sonore)
beneficiaza de prioritate;obligatia tuturor conducatorilor auto fiind de a merge cat
mai incet si cat mai aproape de marginea din dreapta
• galbenă
- pentru autovehiculele cu mase şi/sau dimensiuni de gabarit depăşite ori care
însoţesc asemenea vehicule, cele care transportă anumite mărfuri sau substanţe
periculoase, cele destinate întreţinerii, reparării ori verificării unor lucrări efectuate
în partea carosabilă sau executării unor lucrări de drumuri, curăţeniei străzilor,
deszăpezirii sau tractării, transportului şi depanării autovehiculelor rămase în pană
sau avariate, precum şi tractoarele care tractează utilajele agricole şi tehnologice
cu dimensiuni de gabarit depăşite; obligatia participanţii la trafic să circule cu
atenţie sporita.

1.7 ÎNMATRICULAREA AUTOVEHICULELOR ŞI REMORCILOR

Pentru a fi înmatriculate, înregistrate sau admise în circulaţie, autovehiculele,
remorcile şi tramvaiele trebuie să fie omologate în condiţiile legii.
Omologarea pentru circulaţie atestă că autovehiculul, remorca sau tramvaiul corespunde
normelor tehnice de securitate a traficului şi de protecţie a mediului înconjurător,
prevăzute de lege, precum şi destinaţiei acestora.

Documentul care atestă omologarea este cartea de identitate a vehiculului, eliberată

în condiţiile legii.

Înmatricularea vehiculelor este continuă, de la admiterea în circulaţie până la scoaterea

definitivă din circulaţie a unui vehicul din categoria celor supuse acestei condiţii, şi
presupune următoarele operaţiuni:
 • înscrierea în evidenţele autorităţilor competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului
de proprietate asupra unui vehicul de către primul proprietar;
• transcrierea în evidenţele autorităţilor competente, potrivit legii, a tuturor
transmiterilor ulterioare ale dreptului de proprietate asupra unui vehicul.
Operaţiunile prevăzute anterior se realizează pe baza datelor de identificare ale
vehiculului şi ale proprietarului şi condiţionează eliberarea de către autorităţile
competente a unui certificat de înmatriculare, precum şi a plăcuţelor cu numărul de
înmatriculare atribuit şi transcrierile necesare în certificatul de înmatriculare şi în cartea
de identitate a vehiculului.

În cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul, datele noului proprietar
se înscriu în evidenţele autorităţilor competente simultan cu menţionarea încetării calităţii
de titular al înmatriculării a fostului proprietar. Pentru realizarea acestei operaţiuni şi
emiterea unui nou certificat de înmatriculare, noul proprietar este obligat să solicite
autorităţii competente transcrierea transmiterii dreptului de proprietate, în termen de 30
de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate asupra vehiculului.

Pentru a circula pe drumurile publice, vehiculele, cu excepţia celor trase sau împinse cu
mâna şi a bicicletelor, trebuie să fie înmatriculate ori înregistrate, după caz, şi să poarte
plăcuţe cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare, cu forme, dimensiuni şi conţinut
prevăzute de standardele în vigoare.

Tramvaiele, troleibuzele, mopedele, maşinile şi utilajele autopropulsate utilizate în lucrări

de construcţii, agricole, forestiere, tractoarele care nu se supun înmatriculării, precum şi
vehiculele cu tracţiune animală se înregistrează de către consiliile locale, care ţin şi
evidenţa acestora. Autoritatea care le înregistrează eliberează proprietarilor acestora
certificate şi plăcuţe cu numere de înregistrare, conform categoriei din care fac parte
vehiculele respective.

La cerere, persoanelor juridice care fabrică, asamblează, carosează ori testează

autovehicule sau remorci li se poate elibera pentru acestea autorizaţii şi numere pentru
probă.

La cererea scrisă a proprietarului unui vehicul, în certificatul de înmatriculare sau de

înregistrare se poate înscrie şi o altă persoană decât proprietarul, specificându-se
calitatea în care aceasta poate utiliza vehiculul, în virtutea unui drept legal. În cazul în
care proprietarul vehiculului este o societate de leasing, este obligatorie menţionarea în
certificatul de înmatriculare sau de înregistrare şi a datelor de identificare ale deţinătorului
mandatat.

Este interzisa punerea în circulatie a unui vehicul, înmatriculat sau înregistrat, care:
• nu are montate plăcuţe cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare atribuite
de autoritatea competentă;
• plăcuţele cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare nu sunt conforme cu
standardele în vigoare;
• certificatul de înmatriculare sau de înregistrare este reţinut, iar dovada înlocuitoare
a acestuia este eliberată fără drept de circulaţie sau termenul de valabilitate a
expirat.
Proprietarul sau deţinătorul mandatat al unui vehicul este obligat să solicite autorităţii
competente înscrierea în certificatul de înmatriculare sau de înregistrare a oricărei
modificări a datelor de identificare a vehiculului respectiv sau, după caz, ale proprietarului,
în termen de 30 de zile de la data la care a intervenit modificarea.
Titularul certificatului de înmatriculare sau de înregistrare este obligat să declare
autorităţii emitente pierderea, furtul schimbarea numelui sau deteriorarea lui în cel mult
48 de ore de la constatare şi să ceară eliberarea unui nou document în cel mult 30 de
zile.

1.8 RADIEREA DIN CIRCULAŢIE A VEHICULELOR

Cazurile în care proprietarii sunt obligaţi să solicite radierea în termen de 30 de zile, sunt:
• proprietarul doreşte retragerea definitivă din circulaţie a vehiculului şi face dovada
depozitării într-un spaţiu adecvat;
 • proprietarul face dovada dezmembrării, casării sau predării vehiculului la unităţi
specializate;
• la scoaterea definitivă din România a vehiculului;
• în cazul furtului.

1.9 PERMISUL DE CONDUCERE

Pentru a conduce pe drumurile publice autovehicule, tramvaie, tractoare folosite exclusiv
la exploatările agricole şi forestiere sau maşini autopropulsate, conducătorii acestora
trebuie să posede permis de conducere corespunzător.
Permisul de conducere se eliberează pentru una sau mai multe dintre următoarele
categorii de vehicule:
• categoria AM: mopede;
• categoria A1:
- motociclete cu cilindree maximă de 125 cm3, cu puterea maximă de 11 KW şi cu
un raport putere/greutate de cel mult 0,1 KW/kg;
- tricicluri cu motor cu puterea maximă de 15 KW;
categoria A2: motociclete cu puterea maximă de 35 KW, cu un raport
putere/greutate care nu depăşeşte 0,2 KW/kg şi care nu sunt derivate dintr-un
vehicul având mai mult de dublul puterii sale;
• categoria A: motociclete cu sau fără ataş şi tricicluri cu motor cu puterea de peste
15 KW;
• categoria B1: cvadricicluri a căror masă proprie nu depăşeşte 400 kg. (550 kg
pentru vehiculele destinate transportului de mărfuri), neincluzând masa bateriilor
în cazul vehiculelor electrice şi care sunt echipate cu motor cu ardere internă a
cărui putere netă maximă nu depăşeşte 15 kW sau cu motor electric a cărui putere
nominală continuă maximă nu depăşeşte 15 kW;
• categoria B:
- autovehiculul a cărui masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 3.500 kg şi al
cărui număr de locuri pe scaune, în afara conducătorului, nu este mai mare de 8;
- ansamblul format dintr-un autovehicul trăgător din categoria B şi o remorcă a
cărei masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 750 kg;
 - ansamblul de vehicule a căror masă totală maximă autorizată nu depăşeşte
4.250 kg, format dintr-un autovehicul trăgător din categoria B şi o remorcă a cărei
masă totală maximă autorizată depăşeşte 750 kg;
• categoria BE: ansamblul de vehicule a căror masă totală maximă autorizată
depăşeşte 4.250 kg, format dintr-un autovehicul trăgător din categoria B şi o
remorcă sau semiremorcă a cărei masă totală maximă autorizată nu depăşeşte
3.500 kg;
• categoria C1: autovehiculul, altul decât cel din categoria D sau D1, a cărui masă
totală maximă autorizată depăşeşte 3.500 kg, dar nu mai mare de 7.500 kg, şi care
este proiectat şi construit pentru transportul a maximum 8 pasageri în afară de
conducătorul auto. Autovehiculului din această categorie i se poate ataşa o
remorcă a cărei masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 750 kg;
• categoria C1E:
- ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul trăgător din categoria C1 şi
o remorcă sau semiremorcă a cărei masă totală maximă autorizată este mai mare
de 750 kg, cu condiţia ca masa totală maximă autorizată a ansamblului să nu
depăşească 12.000 kg;
- ansamblurile de vehicule în care vehiculul trăgător face parte din categoria B, iar
remorca sau semiremorca sa are o masă totală maximă autorizată de peste 3.500
kg, cu condiţia ca masa totală maximă autorizată a ansamblului să nu depăşească
12.000 kg;
• categoria C:
- autovehiculul, altul decât cele din categoria D sau D1, a cărui masă totală maximă
autorizată este mai mare de 3.500 kg şi care este proiectat şi construit pentru
transportul a maximum 8 pasageri în afara conducătorului auto;
- ansamblul format dintr-un autovehicul din categoria C şi o remorcă a cărei masă
totală maximă autorizată nu depăşeşte 750 kg;
- categoria CE: ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul trăgător din
categoria C şi o remorcă sau semiremorcă a cărei masă totală maximă autorizată
este mai mare de 750 kg;
 • categoria D1:
- autovehiculul proiectat şi construit pentru transportul a maximum 16 pasageri în
afară de conducătorul auto şi a cărui lungime maximă nu depăşeşte 8 m;
- ansamblul de vehicule format dintr-un autovehicul trăgător din categoria D1 şi o
remorcă a cărei masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 750 kg;
• categoria D1E: ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul trăgător din
categoria D1 şi o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată este mai mare
de 750 kg. Remorca nu trebuie să fie destinată transportului de persoane;
• categoria D: autovehiculul destinat transportului de persoane având mai mult de 8
locuri pe scaune, în afara locului conducătorului auto. Autovehiculului din această
categorie i se poate ataşa o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată nu
depăşeşte 750 kg;
• categoria DE: ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul trăgător din
categoria D şi o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată este mai mare de
750 kg. Remorca nu trebuie să fie destinată transportului de persoane;
• categoria Tr: tractor, maşini şi utilaje autopropulsate agricole, forestiere sau pentru
lucrări;
• categoria Tb: troleibuz;
• categoria Tv: tramvai.
Vârsta minimă pentru obţinerea permisului de conducere este de:
• 16 ani împliniţi, pentru categoriile de vehicule AM, A1 şi B1;
• 18 ani împliniţi, pentru categoriile de vehicule A2, B, BE, C1, C1E şi Tr;
• 20 de ani împliniţi, dacă persoana are o experienţă de cel puţin 2 ani de conducere
a motocicletelor din categoria A2, sau 24 de ani împliniţi, pentru motocicletele din
categoria A;
• 21 de ani pentru categoriile de vehicule C, CE, D1 şi D1E, precum şi pentru
triciclurile cu motor din categoria A;
• 24 de ani pentru categoriile de vehicule D, DE, Tb şi Tv.
Persoanele care solicită prezentarea la examen pentru obţinerea permisului de
conducere sau a unor noi categorii ale acestuia trebuie să îndeplinească:
• condiţiile de vârstă;
 • să fie apte din punct de vedere medical;
• să facă dovada pregătirii teoretice şi practice prin cursuri organizate de unităţi
autorizate.
Persoana condamnată prin hotărâre judecătorească definitivă pentru o infracţiune la
regimul circulaţiei pe drumurile publice sau de omor, lovire ori vătămare cauzatoare de
moarte, vătămare corporală gravă, tâlhărie sau furtul unui autovehicul poate fi admisă la
examenul pentru obţinerea permisului de conducere dacă:
• au trecut 6 luni de la executarea pedepsei amenzii penale sau a pedepsei în regim
de privare de liberatate ori la locul de muncă;
• a trecut un an de la data graţierii pedepsei sau a rămânerii definitive a hotărârii
judecătoreşti prin care s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei
ori suspendarea executării pedepsei sub supraveghere;
• a intervenit amnistia;
• interzicerea dreptului de a exercita profesia de conducător a expirat sau a fost
revocată.
Examenul pentru obţinerea permisului de conducere constă în susţinerea unei probe
teoretice de verificare a cunoştinţelor şi a unei probe practice de verificare a aptitudinilor
şi comportamentului, corespunzător categoriei de permis solicitat.
Proba practică pentru categoria AM constă numai în verificarea aptitudinilor în poligoane
special amenajate.

Examinarea persoanelor pentru obţinerea a mai multor categorii de permis se poate

efectua în zile diferite.

Cursurile practice de conducere se pot începe numai după ce solicitantul face dovada
pregătirii teoretice într-o şcoală autorizată.

Permisele de conducere se eliberează după cum urmează:

• pentru categoriile C1, C, D1 şi D – conducătorilor auto care deţin permis de
conducere categoria B şi care au promovat examenul corespunzător categoriei
solicitate;
 • pentru categoriile BE, C1E, CE, D1E şi DE – conducătorilor auto care deţin permis
de conducere pentru categoriile B, C1, C, D1, respectiv D şi care au promovat
examenul corespunzător categoriei solicitate.
Permisele de conducere se eliberează după cum urmează:
• permisele de conducere eliberate pentru categoriile C1E, CE, D1E sau DE sunt
valabile pentru ansamblurile de vehicule din categoria BE;
• permisele de conducere eliberate pentru categoria CE sunt valabile pentru
categoria DE, dacă titularii deţin permis de conducere pentru categoria D;
• permisele de conducere eliberate pentru categoria CE, respectiv categoria DE
sunt valabile pentru ansamblurile de vehicule din categoria C1E, respectiv
categoria D1E;
• permisele de conducere eliberate pentru orice categorie sunt valabile pentru
vehiculele din categoria AM;
• permisele de conducere eliberate pentru categoria A2 sunt valabile şi pentru
categoria A1;
• permisele de conducere eliberate pentru categoriile A, B, C sau D sunt valabile
pentru categoriile A1, A2, B1, C1, respectiv D1;
• permisele de conducere eliberate pentru categoria B sunt valabile pentru triciclurile
cu motor având o putere de peste 15 kW, cu condiţia ca deţinătorii permiselor să
aibă vârsta de 21 de ani împliniţi.
Persoanele care posedă permis de conducere categoria B au dreptul de a conduce
ansamblul de vehicule a căror masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 4.250 kg,
format dintr-un autovehicul trăgător din categoria B şi o remorcă a cărei masă totală
maximă autorizată depăşeşte 750 kg, în cazul în care ansamblul depăşeşte 3.500 kg,
numai dacă fac dovada că au absolvit un curs de formare în cadrul unei unităţi autorizate
de pregătire a conducătorilor de vehicule.

În termen de 30 zile de la schimbarea oricăror date înscrise în permisul de conducere

sau la expirarea termenului de valabilitate al acestuia, titularul este obligat să solicite
eliberarea unui nou permis de conducere.
Titularul permisului de conducere trebuie să declare pierderea, furtul sau distrugerea
acestui document autorităţii emitente, în cel mult 48 de ore de la constatare, şi să solicite
eliberarea unui nou permis de conducere.

Permisul de conducere al persoanei care este declarată inaptă medical sau psihologic
pentru a conduce autovehicule ori tramvaie se retrage de către poliţia rutieră şi poate fi
redobândit numai după încetarea motivului pentru care s-a luat această măsură.
Valabilitatea administrativă a permiselor de conducere, pe categorii de vehicule, este
următoarea:
• 5 ani pentru permisele de conducere eliberate pentru vehiculele din categoriile C1,
C1E, C, CE, D1, D1E, D, DE, Tr, Tb şi Tv;
• 10 ani pentru permisele de conducere eliberate pentru vehiculele din categoriile
AM, A1, A2, A, B, Bl şi BE.
În cazul pierderii, furtului sau al deteriorării permiselor de conducere ori al schimbării
numelui titularului, autorităţile competente eliberează, după caz, un duplicat a cărui
valabilitate nu poate depăşi valabilitatea administrativă a documentului înlocuit sau alt
permis de conducere fără susţinerea unui nou examen.

Eliberarea unui nou permis de conducere cu o nouă valabilitate administrativă se

realizează la expirarea valabilităţii documentului, după efectuarea examinării medicale,
fără susţinerea unui nou examen.

Permisul de conducere al conducătorului auto decedat se predă de către persoana care

îl deţine, în termen de 30 de zile, autorităţii emitente.

1.10 ZONA REZIDENŢIALĂ ŞI ZONA PIETONALĂ

În zona rezidenţială:
• pietonii pot folosi toată partea carosabilă iar jocul copiilor este permis;
• viteza maximă este de 20 km/h, nu se staţionează sau parchează în afara
spaţiilor prevăzute, nu se stânjeneşte circulaţia pietonilor.
Zona pietonală reprezintă una sau mai multe străzi rezervate pietonilor, unde accesul
vehiculelor este supus unor reguli speciale:
• accesul vehiculelor este permis numai dacă se locuieşte în zonă sau se prestează
servicii publice şi nu există altă posibilitate de acces;
• viteza de circulaţie este de maxim 5 km/h;
• nu se stânjeneşte circulaţia pietonilor.
La ieşirea din zona rezidenţială şi zona pietonală se acordă prioritate de trecere tuturor
vehiculelor.
 II INDICATOARE ȘI MARCAJE RUTIERE

A. INDICATOARE DE AVERTIZARE

Au forma triunghiulară cu vârful în sus, cu marginea roşie;

Se instalează înaintea locului periculos:
• cu cel mult 50 m în localităţi;
• 100-250 m în afara localităţii;
• 500 – 1000 m pe autostrăzi.

Curbă la stânga
Este amplasat la cel mult 200 m de o curbă la stânga. Conducătorul trebuie să circule cu
viteză redusă în curbe, iar dacă vizibilitatea este redusă sub 50 m., toate
manevrele (depăşirea, oprirea, staţionarea, mersul înapoi, întoarcerea) sunt interzise.

Curbă la dreapta
Este amplasat la cel mult 200 m de o curbă la dreapta. Conducătorul trebuie să circule
cu viteză redusă în curbe, iar dacă vizibilitatea este redusă sub 50 m., toate manevrele
(depăşirea, oprirea, staţionarea, mersul înapoi, întoarcerea) sunt interzise.

Curbă dublă sau o succesiune de mai mult de două curbe, prima la stânga
Se instalează atunci când urmează o succesiune de curbe, dacă distanţa dintre acestea
e mai mică de 250 m. Se amplasează la 100-200 m înaintea primei curbe. Aceste
indicatoare pot fi însoţite şi de panouri adiţionale, pe care este specificată distanţa până
la terminarea sectorului de drum periculos, dacă lungimea acestuia depăşeşte 1000 m.
Conducătorul trebuie să circule cu viteză redusă în curbe, iar dacă vizibilitatea este
redusă sub 50 m., toate manevrele (depăşirea, oprirea, staţionarea, mersul înapoi,
întoarcerea) sunt interzise.

Curbă dublă sau o succesiune de mai mult de două curbe, prima la dreapta
Se instalează atunci când urmează o succesiune de curbe, dacă distanţa dintre acestea
e mai mică de 250 m. Se amplasează la 100-200 m înaintea primei curbe. Aceste
indicatoare pot fi insoţite şi de panouri adiţionale, pe care este specificată distanţa până
la terminarea sectorului de drum periculos, dacă lungimea acestuia depăşeşte 1000 m.
Conducătorul trebuie să circule cu viteză redusă în curbe, iar dacă vizibilitatea este
redusă, toate manevrele (depăşirea, oprirea, staţionarea, mersul înapoi, întoarcerea)
sunt interzise.

Curbă deosebit de periculoasă

Acest indicator se montează în curbe cu raze mai mici de 100 m, sensul săgeţilor indicând
sensul virajului. Conducătorul trebuie să circule cu viteza de max. 30 km/h în localitate
şi max. 50 km/h în afara localităţii, toate manevrele (depăşirea, oprirea, staţionarea,
mersul înapoi, întoarcerea) fiind interzise.

Panouri succesive pentru curbe deosebit de periculoase

Se instalează câte 5 astfel de panouri în curbe cu raze mai mici de 100 m sau în curbe
periculoase precedate de aliniamente mai lungi de 1000 m. Sunt amplasate în zona
exterioară a curbelor, vârful săgeţilor indicând sensul virajului.
Coborâre periculoasă
Se amplasează la 100-200 m de începutul sectorului de drum, când panta depăşeşte 7%.
Conducătorul auto nu este obligat să reducă viteza, dar nu are voie să staţioneze pe
toată lungimea pantei. Dacă, în vârful pantei, vizibilitatea este redusă sub 50 m, toate
manevrele sunt interzise. Dacă drumul nu este suficient de lat pentru a permite trecerea
a două vehicule unul pe lângă celălalt, are prioritate cel care urcă faţă de cel care
coboară.

Urcare cu înclinare mare

Se instalează la 100-200 m de începutul sectorului de drum, când panta depăşeşte 7%.
Conducătorul auto nu este obligat să reducă viteza, dar toate manevrele sunt interzise.
Dacă drumul nu este suficient de lat pentru a permite trecerea a două vehicule unul pe
lângă celălalt, are prioritate cel care urcă faţă de cel care coboară.
Drum îngustat pe ambele părţi
Se amplasează la 100-200 m de locul în care sectorul de drum începe să se îngusteze
pe ambele părţi cu cel puţin jumătate de metru. La întâlnirea acestui indicator,
conducătorul auto poate preventiv să reducă viteza, iar manevrele de oprire, staţionare,
mersul înapoi şi întoarcerea sunt interzise. Depăşirea este permisă.

Drum îngustat pe partea dreaptă

Drum îngustat pe partea stângă

Acostament periculos
Intoarcerea este interzisă (soliditatea drumului nu permite).

Drum aglomerat
La întâlnirea acestui indicator, conducătorul auto este obligat să păstreze o distanţă de
siguranţă faţă de vehiculul care se deplasează în faţa sa. Se amplasează pe drumurile
publice pe care traficul este intens.

Tunel
Se găseşte la 50-200 m de intrarea în tunel. În tunel, conducătorul auto preventiv, poate
să reducă viteza şi toate manevrele (depăşirea – cu excepţia motocicletelor fără
ataş, vehiculelor fără motor şi ciclomotoarelor, când vizibilitatea este peste 20 m.
iar lăţimea drumului mai mare de 7 m., oprirea, staţionarea, mersul înapoi,
întoarcerea) sunt interzise. În cazul imobilizării în tunel, conducătorul auto este
obligat să oprească motorul şi să semnalizeze prezenţa autovehiculului.

Pod mobil
Se amplasează la 100-200 m de podul mobil. Dacă podul este ridicat, oprirea este
obligatorie. Pe pod, sunt interzise toate manevrele (depăşirea – cu excepţia
motocicletelor fără ataş, vehiculelor fără motor şi ciclomotoarelor, când
vizibilitatea este peste 20 m. iar lăţimea drumului mai mare de 7 m., oprirea,
staţionarea, mersul înapoi, întoarcerea).

Ieşire spre un chei sau mal abrupt

Se amplasează la 100-200 m de chei sau mal abrupt pentru a atenţiona conducătorul
auto că, pe direcţia înainte, drumul se termină deasupra cheiului sau malului abrupt.
Drum cu denivelări
Se amplasează la 50-200 m de locul periculos. Dacă lungimea sectorului de drum
depăşeşte 0,3 km, indicatorul este însoţit de un panou adiţional pe care este specificată
lungimea sectorului de drum cu denivelări. La întâlnirea acestui indicator conducătorii
auto sunt obligaţi să reducă viteza la max. 30 km/h în localitate şi max. 50 km/h în afara
localităţii.

Denivelare pentru limitarea vitezei

Drum lunecos
Se află montat la 100-200 m de sectorul periculos. Conducătorului auto îi este
recomandat să reducă viteza, să circule cu atenţie sporită, să nu bruscheze volanul şi
comenzile autovehiculului, şi să evite folosirea frânei de serviciu. Dacă drumul este
acoperit cu polei, zăpadă bătătorită, mâzgă sau piatră cubică umedă, conducătorul auto
este obligat să reducă viteza la max. 30 km/h în localitate şi max. 50 km/h în afara
localităţii.

Împroşcare cu pietriş
Se amplasează la 100-200 m de sectorul de drum periculos. Poate fi însoţit de indicatorul
“Interzis autovehiculelor de a circula fără a menţine între ele un interval de cel puţin ...
m”, deoarece există riscul ca pietrişul de pe partea carosabilă să fie aruncat de roţile
vehiculului către ceilalţi participanţi la trafic. La întâlnirea acestui indicator, conducătorului
auto îi este recomandat preventiv să reducă viteza şi să păstreze o distanţă faţă de
vehiculul care circulă în faţa sa.

Căderi de pietre
Este instalat la 100-200 m de locul periculos. Poate fi însoţit de un panou adiţional pe
care este inscripţionată lungimea sectorului de drum periculos, dacă acesta depăşeşte
300 m. Conducătorului auto îi este recomandat preventiv să reducă viteza şi să circule
cu atenţie sporită.
Presemnalizare trecere pietoni
Se instalează la 50-200 m de o trecere de pietoni, pe drumurile intens circulate, pe
sectoarele de drum unde vizibilitatea este redusă sau în afara localităţilor. Conducătorului
auto îi este recomandat preventiv să reducă viteza şi să circule cu atenţie sporită. Acest
indicator nu se instalează când locul amplasării sale coincide cu locul amplasării
indicatorului “Copii”.

Copii
Conducătorii auto întâlnesc acest indicator pe sectoarele de drum frecvent circulate de
copii (aflate în imediata apropiere a grădiniţelor, şcolilor şi a locurilor de joacă).
Conducătorul este obligat să reducă viteza sub 30 km/h în localităţi, respectiv sub 50
km/h în afara localităţilor în intervalul ora 07-22 şi să circule cu atenţie sporită. Pe
drumurile cu circulaţie în ambele sensuri prevăzute cu o singură bandă pe sens, pe
distanţa cuprinsă între aceste indicatoare aferente celor două sensuri, marcajul de
separare a sensurilor este cu linie continuă.
Biciclisti
Se amplasează la 100-200 m de locul în care drumul public se intersectează cu o pistă
pentru biciclişti. La întâlnirea acestui indicator, conducătorului auto îi este recomandat
preventiv să reducă viteza.

Animale
Se amplasează la 100-200 m de sectorul de drum periculos, unde există riscul ca
animalele să traverseze sau să circule pe drumul public. La întâlnirea acestui indicator,
conducătorul auto este obligat să reducă viteza şi să circule cu atenţie sporită. La trecerea
pe lângă animale care sunt conduse pe partea carosabilă sau pe acostament,
conducătorul auto este obligat să reducă viteza la max. 30 km/h în localitate şi max. 50
km/h în afara localităţii.
Animale
Se amplasează la 100-200 m de sectorul de drum periculos, unde există riscul ca
animalele să traverseze sau să circule pe drumul public. La întâlnirea acestui indicator,
conducătorul auto este obligat să reducă viteza şi să circule cu atenţie sporită. La trecerea
pe lângă animale care sunt conduse pe partea carosabilă sau pe acostament,
conducătorul auto este obligat să reducă viteza la max. 30 km/h în localitate şi max. 50
km/h în afara localităţii.

Lucrări
Se instalează la 20-200 m de sectorul de drum pe care se execută lucrări. Fondul de
culoare galbenă semnifică caracterul temporar al lucrării. La întâlnirea acestui
indicator, conducătorului auto îi este recomandat preventiv să reducă viteza.

Semafoare(Atentie urmeaza o intersectie semaforizata)

Se instalează la 30-200 m de locul în care se află semaforul, dacă se consideră că
prezenţa semaforului ar putea surprinde conducătorii auto.
Aeroport
Se amplasează pe drumurile publice ce trec pe sub culoarele aeriene din apropierea
aeroporturilor, pentru a atenţiona conducătorul auto de zgomotul puternic sau de
zborurile la joasă înălţime a avioanelor. /

Vânt lateral
Este amplasat în locurile unde există frecvent curenţi puternici de aer din lateral, care pot
afecta circulaţia rutieră. Conducătorii auto trebuie să fie atenţi la trecerea pe lângă un
autovehicul cu gabarit mare deoarece se poate forma fenomenul de absorbţie.

Circulație în ambele sensuri

Este întâlnit la ieşirea de pe un drum public cu sens unic. Are rolul de a atenţiona
conducătorul auto că pe sectorul de drum următor se va circula în ambele sensuri.

Alte pericole
Se amplasează cu 50-200 m înaintea locului periculos, în orice situaţie periculoasă care
nu este prevăzută cu un indicator de avertizare specific. La întâlnirea acestui indicator,
conducătorului auto îi este recomandat preventiv să reducă viteza şi să circule cu atenţie
sporită.

Accident
Este un indicator care e montat de agentul de circulatie in caz de accident .
Acesta modifică regimul normal de desfăşurare a circulaţiei. Conducătorul auto este
obligat să sporeasca atentia si sa reducă viteza la max. 30 km/h în localitate,
respectiv max. 50 km/h în afara localităţii.
Intersecție de drumuri
Este amplasat numai în afara localităţilor, la 50-200 m înaintea unei intersecţii
nedirijate de drumuri din aceeaşi categorie. În această intersecţie se aplică regula
priorităţii de dreapta iar conducătorul auto este obligat să reducă viteza la max. 50
km/h, fiind în afara localității.

Intersecție cu un drum făra prioritate

Se instalează în afara localităţilor, pe drumurile cu prioritate, la 100-200 m de intersecţia
cu un drum fără prioritate şi are rolul de a confirma prioritatea celui care întâlneşte acest
indicator.
Intersecție cu un drum făra prioritate
Se instalează în afara localităţilor, pe drumurile cu prioritate, la 100-200 m de intersecţia
cu un drum fără prioritate şi are rolul de a confirma prioritatea celui care întâlneşte acest
indicator.

Intersecție cu un drum făra prioritate

Se instalează în afara localităţilor, pe drumurile cu prioritate, la 100-200 m de intersecţia
cu un drum fără prioritate şi are rolul de a confirma prioritatea celui care întâlneşte acest
indicator.

Intersecție cu un drum făra prioritate, (decalate)

Se instalează în afara localităţilor, pe drumurile cu prioritate, la 100-200 m de intersecţia
cu un drum fără prioritate şi are rolul de a confirma prioritatea celui care întâlneşte acest
indicator.
Presemnalizare intersecție cu sens giratoriu
Se amplasează cu 50-200 m înaintea intersecţiilor cu sens giratoriu. La întâlnirea acestui
indicator, conducătorul auto este obligat să reducă viteza.

Trecere la nivel cu o cale ferată cu bariere sau semibariere

Se amplasează la 50 m (în localitate)/150 m (în afara localităţilor) înainte de trecerea la
nivel cu o cale ferată cu bariere sau semibariere. Conducătorul auto este obligat să
reducă viteza la întâlnirea acestui indicator (la mai puţin de 50 m). În localitate,
amplasarea indicatorului se va face pe acelaşi stâlp cu panoul suplimentar cu o dungă
roşie oblică, iar în afara localităţii pe panoul suplimentar cu trei dungi roşii oblice.
Trecere la nivel cu o cale ferată fără bariere
Se amplasează la 50 m (în localitate)/150 m (în afara localităţilor) înainte de trecerea la
nivel cu o cale ferată fără bariere. La întâlnirea acestui indicator, conducătorul auto este
obligat să oprească pentru a se asigura, inainte de a traversa calea ferată.

Trecere la nivel cu linii de tramvai

Se amplasează cu 50-200 m înaintea intersecţiilor în care tramvaiele urmează să vireze
la dreapta ori la stânga. La întâlnirea acestui indicator, conducătorul auto este obligat să
reducă viteza şi să acorde prioritate tramvaiului.

Maşini şi utiliaje agricole

Presemnalizarea unei amenajări rutiere care oferă şi posibilitatea întoarcerii
vehiculelor

Baliza direcţională care indică ocolirea obstacolului prin dreapta

Avertizează conducătorul de vehicul că obstacolul întâlnit se va ocoli pe partea dreapta.
Baliza direcţională care indică ocolirea obstacolului prin stanga
Avertizează conducătorul de vehicul că obstacolul întâlnit se va ocoli pe partea stanga.

Baliză bidirecţională
Avertizează conducătorul de vehicul că va întâlni obstacole pe drumul public, care pot fi
ocolite pe ambele părţi (stângă sau dreaptă).
Panouri suplimentare pentru trecerea la nivel cu o cale ferată
Sunt montate înaintea trecerii la nivel cu calea ferată. Primul panou (cel cu trei dungi) se
montează la 150 m de calea ferată, al doilea (cel cu două dungi) - la 100 m, iar ultimul
(cel cu o singură dungă) - la 50 m de calea ferată. La întâlnirea indicatorului cu trei dungi,
conducătorul auto preventiv, trebuie să reducă viteza. La întâlnirea ultimului indicator,
cel cu o singură dungă, conducătorul auto nu mai are voie să execute nicio
manevră (depăşirea, oprirea, staţionarea, mersul înapoi, întoarcerea). În localitate, din
cauza condiţiilor de trafic, nu se instalează decât cel de-al treilea panou.

Panouri suplimentare la nodurile rutiere de pe autostrăzi

Se montează la 300 m (primul panou), 200 m (al doilea panou) şi la 100 m (al treilea
panou) de următoarea bifurcaţie de pe o autostradă. Fiecare linie albă înseamnă 100 m.

Trecere la nivel cu o cale ferată simplă, fără bariere

Amplasat la 6-10 m de trecerea la nivel cu o cale ferată simplă, fără bariere indicatorul
obligă conducătorul de vehicul să oprească în locul cu vizibilitate maximă, dar fără a
depăşi acest indicator, pentru a se asigura că nu se apropie niciun tren.

Trecere la nivel cu o cale ferata dubla, fara bariere

Amplasat la 6-10 m de trecerea la nivel cu o cale ferată dublă, fără bariere .Fiind cale
ferata dubla insemna ca aven doua cai de rulare pentru vehiculele feroviale, indicatorul
obligă conducătorul de vehicul să oprească în locul cu vizibilitate maximă, dar fără a
depăşi acest indicator, pentru a se asigura că nu se apropie niciun tren din ambele
parti,iar dupa asigurare temeinica se poate pune in miscare taversand cu viteza redusa.
Trecere la nivel cu o cale ferată simplă fără bariere
Amplasat la 6-10 m de trecerea la nivel cu o cale ferată simplă, fără bariere indicatorul
obligă conducătorul de vehicul să oprească în locul cu vizibilitate maximă, dar fără a
depăşi acest indicator, pentru a se asigura că nu se apropie niciun tren. Dacă există
semnale luminoase (stinse) şi este aprinsă lumina albă, poate trece fără să oprească,
având obligaţia să reducă viteza şi să circule cu atenţie.

Trecere la nivel cu o cale ferată dublă fără bariere

Amplasat la 6-10 m de trecerea la nivel cu o cale ferată dublă, fără bariere indicatorul
obligă conducătorul de vehicul să oprească în locul cu vizibilitate maximă, dar fără a
depăşi acest indicator, pentru a se asigura că nu se apropie niciun tren. Dacă există
semnale luminoase (stinse) şi este aprinsă lumina albă de cadenta lenta, poate trece fără
să oprească, având obligaţia să reducă viteza şi să circule cu atenţie.
 B. INDICATOARE DE REGLEMENTARE

B1. INDICATOARE DE PRIORITATE

Cedează trecerea
Se amplasează pe drumul public fără prioritate, la intersecţia acestuia cu un drum public
prioritar. La întâlnirea acestui indicator, conducătorul auto este obligat să reducă viteza
şi să se asigure că pe drumul prioritar nu circulă autovehicule, şi abia apoi poate
să pătrundă în intersecţie. Dacă pe drumul prioritar circulă alte vehicule, conducătorul
auto este obligat să oprească pentru a le acorda prioritate.

Oprire
Este instalat pe drumul public fără prioritate, la intersecţia acestuia cu un drum public
prioritar, când vizibilitatea este redusă. Conducătorul de vehicul care întâlneşte acest
indicator este obligat să oprească în locul cu vizibilitate maximă, fără a depăşi colţul
intersecţiei, şi să acorde prioritate tuturor vehiculelor care circulă pe drumul
prioritar.
Drum cu prioritate
Se instalează la începutul drumului cu prioritate sau înaintea intersecţiilor cu un drum fără
prioritate. Are rolul de a anunţa conducătorul auto că are prioritate în intersecţiile în care
va pătrunde. Drumurile care intersectează drumul cu prioritate vor avea instalate unul
dintre indicatoarele “Oprire” sau „Cedează trecerea”. Când este amplasat înaintea unei
intersecţii, acest indicator poate fi însoţit şi de un panou adiţional care va preciza direcţia
si forma drumului cu prioritate.

Sfârşitul drumului cu prioritate

Se amplasează la 50-200 m de locul unde încetează semnificaţia indicatorului “Drum cu
prioritate”, având rolul de a informa conducătorul auto că în următoarea intersecţie în
care va pătrunde, toate drumurile vor fi de aceeaşi categorie şi se va aplica regula
priorităţii de dreapta.
Prioritate pentru circulaţia din sens invers
Se montează pe sectoarele de drum îngustat unde nu au loc să circule două vehicule
unul pe lângă celalalt, fiind precedat de indicatorul “Drum îngustat”. La întâlnirea acestui
indicator, conducătorul autovehiculului pierde prioritatea faţă de toate autovehiculele
care circulă din sens opus. Acest indicator poate fi însoţit şi de un panou adiţional pe
care sunt precizate categoriile de autovehicule cărora li se adresează acest indicator.

Prioritate faţă de circulaţia din sens invers

Montat pe sectoarele de drum îngustat unde nu au loc să circule două vehicule unul pe
lângă celălalt, indicatorul din imagine este precedat de indicatorul “Drum îngustat”. La
întâlnirea acestui indicator, conducătorul autovehiculului are prioritate faţă de toate
autovehiculele care circulă din sens opus.

B2. INDICATOARE DE INTERZICERE SAU RESTRICŢIE

• au formă rotundă cu marginea de culoare roşie;
• semnificaţia lor începe din dreptul acestora şi este următoarea;
Accesul interzis
În general, se amplasează pe drumurile cu sens unic, pe sensul pe care nu este
permisă circulaţia. Interzice accesul tuturor vehiculelor (inclusiv bicicletelor şi
vehiculelor cu tracţiune animală). Acest indicator poate fi însoţit şi de un panou adiţional
pe care sunt precizate categoriile de autovehicule care au voie să intre pe sectorul de
drum respectiv, cărora nu li se adresează deci restricţia de faţă.

Circulaţia interzisă în ambele sensuri

Se amplasează la intrarea pe drumurile publice pe care accesul tuturor vehiculelor
este interzis în ambele sensuri. Se poate permite accesul riveranilor (persoanele care
locuiesc în zonă). Acest indicator poate fi însoţit şi de un panou adiţional pe care sunt
precizate categoriile de autovehicule exceptate.
Accesul interzis autovehiculelor cu excepţia motocicletelor fără ataş
Interzice accesul autoturismelor, autocamioanelor, autobuzelor, tractoarelor,
etc; permite accesul motocicletelor fără ataş, ciclomotoarelor, vehiculelor fără
motor.

Accesul interzis motocicletelor

Se amplasează la intrarea pe drumurile publice pe care accesul motocicletelor este
interzis.

Accesul interzis bicicletelor

Se întâlneşte la intrarea pe drumurile publice pe care accesul bicicletelor este interzis.
Accesul interzis mopedelor (ciclometrelor)
Se amplasează la intrarea pe drumurile publice pe care accesul mopedelor este interzis.

Accesul interzis vehiculelor destinate transportului de mărfuri

Se instalează la începutul drumurilor publice pe care accesul vehiculelor destinate
transportului de mărfuri este interzis. Acest indicator poate fi însoţit şi de un panou
adiţional pe care este înscrisă masa maximă autorizată. Vehiculele destinate transportului
de mărfuri care nu depăşesc această masă au voie să circule pe sectorul de drum
respectiv.
Accesul interzis autovehiculelor cu remorcă, cu excepţia celor cu semiremorcă sau
cu remorcă cu o osie
Se instalează la intrarea pe drumurile publice pe care accesul autovehiculelor cu
remorcă, cu excepţia celor cu semiremorcă sau cu remorcă cu o osie, este interzis.

Accesul interzis autobuzelor

Se montează la intrarea pe drumurile publice pe care accesul autobuzelor este interzis.

Accesul interzis pietonilor

Intezice accesul pietonilor pe sectorul de drum public pe care este amplasat. Dacă
indicatorul se află numai pe una dintre părţile drumului, atunci circulaţia pietonilor este
interzisă numai pe acea parte. Pentru a se interzice accesul pietonilor pe ambele sensuri,
se vor instala două indicatoare, câte unul pe fiecare parte.
Accesul interzis vehiculelor cu tractiune animală
Se montează la intrarea pe drumurile publice pe care accesul vehiculelor cu tracţiune
animală este interzis.

Accesul interzis vehiculelor împinse sau trase cu mâna

Se amplasează la intrarea pe drumurile publice pe care accesul vehiculelor împinse sau
trase cu mâna este interzis.

Accesul interzis tractoarelor şi maşinilor autopropulsate pentru lucrări

Poate fi întâlnit în localităţile rurale, pe drumurile publice pe care accesul tractoarelor şi
maşinilor autopropulsate pentru lucrări este interzis.
Accesul interzis autovehiculelor
Se amplasează la intrarea pe drumurile publice pe care accesul vehiculelor cu motor este
interzis. Permite accesul celor fără motor.

Accesul interzis autovehiculelor şi vehiculelor cu tracţiune animală

Se instalează la intrarea pe drumurile publice pe care accesul vehiculelor cu motor şi a
vehiculelor cu tracţiune animală este interzis. Permite accesul doar a bicicletelor şi a
vehiculelor împinse sau trase cu mâna.

Accesul interzis vehiculelor cu lăţimea mai mare de ... m

Se amplasează pe sectoarele de drum cu lăţime redusă, precum şi în intersecţiile care
preced aceste sectoare de drum. În cel de-al doilea caz, indicatorul este însoţit de un
panou adiţional pe care este precizată distanţa până la locul periculos. Lăţimea înscrisă
pe indicator este cu 0,8 m mai mică decât lăţimea liberă de trecere asigurată pe sectorul
de drum respectiv.

Accesul interzis vehiculelor cu înălţimea mai mare de ... m

Se montează pe sectorul de drum cu înăltime mai mică de 5,10 m (capetele podurilor,
pasaje inferioare, etc.), precum şi în intersecţia care îl precede. În cel de-al doilea caz,
indicatorul este însoţit de un panou adiţional pe care este precizată distanţa până la locul
periculos. Înălţimea înscrisă pe indicator este cu 5 cm mai mică decât înălţimea de liberă
de trecere asigurată pe sectorul de drum respectiv.

Accesul interzis vehiculelor cu masa mai mare de ... t

Poate fi întâlnit pe sectorul de drum pe care este interzis accesul vehiculelor cu o masă
mai mare decât cea inscripţionată pe panou, precum şi în intersecţia care îl precede. În
cel de-al doilea caz, indicatorul este însoţit de un panou adiţional pe care este precizată
distanţa până la locul periculos.
Accesul interzis vehiculelor cu masa mai mare de ... t pe osia simplă
Are rolul de a preciza începutul sectorului de drum pe care este interzis accesul
vehiculelor cu o masă pe osia simplă mai mare decât cea inscripţionată pe panou.

Accesul interzis vehiculelor cu masa pe osia dublă mai mare de ... t

Se instalează pe sectorul de drum pe care este interzis accesul vehiculelor cu o masă pe
osia dublă mai mare decât cea inscripţionată pe panou.

Accesul interzis vehiculelor cu masa pe osia triplă mai mare de ... t

Se amplasează pe sectorul de drum pe care este interzis accesul vehiculelor cu o masă
pe osia triplă mai mare decât cea inscripţionată pe panou.
Accesul interzis autovehiculelor sau ansamblurilor de vehicule cu lungimea mai
mare de ... m
Se amplasează la intrarea pe drumurile publice pe care accesul autovehiculelor sau
ansamblurilor de vehicule, cu lungimea mai mare decât cea inscripţionată pe panou, este
interzis.

Interzis autovehiculelor de a circula fără a menţine între ele un interval de cel puţin
... m
Se instalează pe sectorul de drum unde trebuie păstrată o distanţă minimă între
autovehicule. Poate fi însoţit de un panou adiţional pe care este înscrisă lungimea
sectorului de drum pe care se impune restricţia.

Interzis a vira la stânga

Se află instalat înaintea intersecţiei în care se interzice virajul la stânga, deoarece pe
drumul respectiv circulatia se desfăşoară într-un singur sens sau întrucât executarea
virajului ar pune în pericol ceilalţi participanţi la trafic. Indicatorul interzice şi
întoarcerea. Zona de acţiune a indicatorului se termină după prima intersecţie.

Interzis a vira la dreapta

Se află instalat înaintea intersecţiei în care se interzice virajul la dreapta, deoarece pe
drumul respectiv circulaţia se desfăşoară într-un singur sens sau întrucât executarea
virajului ar pune în pericol ceilalţi participanţi la trafic. Zona de acţiune a indicatorului se
termină după prima intersecţie.

Întoarcerea interzisă
Are rolul de a interzice întoarcerea în zona respectivă, deoarece dacă s-ar executa
această manevră ceilalţi participanţi la trafic ar putea fi puşi în pericol.
Depăşirea autovehiculelor, cu excepţia motocicletelor fără ataş, intezisă
La întâlnirea acestui indicator depăşirea autovehiculelor, cu excepţia motocicletelor fără
ataş, este interzisă. Conducătorul auto care întâlneşte acest indicator nu are voie să
depăşească niciun vehicul cu motor, cu excepţia motocicletelor fără ataş, însă are
voie să depăşească vehicule simple (biciclete, vehicule cu tracţiune animală,
vehicule împinse sau trase cu mâna) . Raza de acţiune a indicatorului se termină la
întâlnirea indicatorului “Sfârşitul interzicerii de a depăşi” sau „Sfârşitul tuturor restricţiilor”,
dacă pe acel sector de drum a mai fost stabilită vreo restricţie. De asemenea, zona de
acţiune a indicatorului mai poate fi limitată şi de colţul primei intersecţii pe sensul de mers
(unde îi încetează practic acţiunea). În zona sa de acţiune este interzisă şi oprirea (deci
şi staţionarea, întoarcerea şi mersul înapoi) .

Depăşirea interzisă autovehiculelor destinate transportului de mărfuri

Are rolul de a preciza începutul sectorului de drum pe care depăşirea este interzisă
autovehiculelor destinate transportului de mărfuri. Raza de acţiune a indicatorului se
termină la întâlnirea indicatorului “Sfârşitul interzicerii de a depăşi” sau „Sfârşitul tuturor
restricţiilor “ – dacă pe acel sector de drum a mai fost stabilită vreo altă restricţie. De
asemenea, zona de acţiune a indicatorului mai poate fi limitată şi de colţul primei
intersecţii pe sensul de mers. Conducătorii autobuzelor, autoturismelor, motocicletelor au
voie să depăşească. În zona sa de acţiune este interzisă şi oprirea (deci şi
staţionarea, întoarcerea şi mersul înapoi) .

Limitare de viteză
Este montat pe sectorul de drum unde viteza de circulaţie a vehiculelor trebuie limitată.
Zona de acţiune începe din dreptul indicatorului şi se termină la întâlnirea indicatorului
“Sfârşitul limitării de viteză” sau “Sfârşitul tuturor restricţiilor”. Dacă indicatorul este însoţit
şi de un panou cu numele localităţii, atunci limita de viteză este valabilă pentru întreaga
localitate.

Limitare de viteză diferenţiată pe categorii de autovehicule

Se amplasează pe sectorul de drum unde viteza de circulaţie trebuie limitată pe categorii
de autovehicule. Zona de acţiune începe din dreptul indicatorului şi se termină la
întâlnirea indicatorului “Sfârşitul tuturor restricţiilor”. Dacă acest indicator este însoţit şi de
indicatorul de localitate, atunci limita de viteză este valabilă pentru întreaga localitate.
Claxonarea interzisă
La întâlnirea acestui indicator claxonarea este interzisă în intervalul orar 6.00 - 22.00
(între 22.00 - 6.00 se interzice prin lege claxonarea în orice localitate). Se poate claxona
pentru evitarea unui pericol imediat. Poate fi însoţit de indicatorul de localitate, caz în
care restricţia se aplică pe întreg teritoriul localităţii.

Vama
Se amplasează înaintea punctului vamal. La întâlnirea acestui indicator, conducătorul de
vehicul este obligat să oprească la punctul vamal.

Taxa de trecere
Indicatorul se aşează înaintea unei zone prin care trecerea este permisă numai după ce
se plăteşte o taxă.

Control Poliție
Conducătorul auto poate întâlni acest indicator înaintea unei zone în care este prezentă
poliţia.

Sfârşitul tuturor restricţiilor

Se montează în zona în care se termină o restricţie. La întâlnirea lui se sfârşesc doar
trei restricţii: limitarea de viteză, depăşirea interzisă şi claxonatul interzis.

Sfârşitul limitării de viteză

Are rolul de a preciza sfârşitul sectorului de drum pe care era impusă limitarea de viteză.
Sfârşitul interzicerii de a depăşi
Este instalat în zona în care se termină interzicerea de a depăşi.

Staţionarea interzisă
La întâlnirea acestui indicator staţionarea vehiculelor este interzisă. Zona de acţiune a
indicatorului încetează la cel mai apropiat colţ de intersecţie pe sensul de mers.
Acest indicator poate fi însoţit şi de alte panouri adiţionale care marchează începutul,
continuarea sau sfârşitul zonei de acţiune (“Începutul zonei de acţiune a indicatorului”,
“Confirmarea zonei de acţiune a indicatorului”, “Sfârşitul zonei de acţiune a indicatorului”)
sau poate avea inscripţionate pe panou nişte săgeţi cu aceeaşi semnificaţie.
Oprirea interzisă
Se află instalat în locurile în care oprirea vehiculelor este interzisă. Zona de acţiune a
indicatorului încetează la cel mai apropiat colţ de intersecţie pe sensul de mers.
Acest indicator poate fi însoţit şi de alte panouri adiţionale care marchează începutul,
continuarea sau sfârşitul zonei de acţiune (“Începutul zonei de acţiune a indicatorului”,
“Confirmarea zonei de acţiune a indicatorului”, “Sfârşitul zonei de acţiune a indicatorului”)
sau poate avea inscripţionate pe panou nişte săgeţi cu aceeaşi semnificaţie.

Staţionare alternantă
Indicatorul alăturat se montează pe sectorul de drum în locurile în care staţionarea
vehiculelor este interzisă în zilele impare.
Staţionare alternantă
Indicatorul alăturat se montează pe sectorul de drum în locurile în care staţionarea
vehiculelor este interzisă în zilele pare.

Zonă de staţionare cu durată limitată

Conducătorul auto va întâlni acest indicator în locurile cu durată de staţionare limitată.
Poate fi însoţit şi de un panou adiţional pe care sunt specificate intervalele de timp în care
acţionează indicatorul sau dacă se percepe o taxă pentru staţionare. Zona de acţiune a
indicatorului încetează la întâlnirea indicatorului “Sfârşitul zonei de staţionare cu durată
limitată”.
Sfârşitul zonei de staţionare cu durată limitată
Are rolul de a preciza sfârşitul zonei de staţionare cu durată limitată.

Zonă cu viteză limitată la 30 km/h

Este instalat în zona în care viteza de circulaţie trebuie limitată la 30 km/h.

Sfârşitul zonei cu vitiza limitată la 30 km/h

Este amplasat la sfârşitul zonei în care viteza de circulaţie era limitată la 30km/h.
Accesul interzis vehiculelor care transportă substanţe explozive sau uşor
inflamabile
Se montează în locul în care accesul vehiculelor care transportă substanţe explozive sau
uşor inflamabile este interzis (în general în zonele intens populate sau în zonele unde
prezenţa unor astfel de substanţe ar constitui un pericol).

Accesul interzis vehiculelor care transportă mărfuri periculoase

Indicatorul din imaginea alăturată se amplasează în locul în care accesul vehiculelor care
transportă mărfuri periculoase este interzis.
Accesul interzis vehiculelor care transportă substanţe de natură să polueze apele
La întâlnirea acestui indicator accesul vehiculelor care transportă substanţe de natură să
polueze apele este interzis.

B3. INDICATOARE DE OBLIGARE

• au formă rotundă cu fond albastru;
• semnificaţia lor este următoarea:

Înainte
Indicatorul se montează cu cel mult 50 m înainte de o intersecţie, obligând
conducătorul auto să circule pe direcţia indicată de săgeată (nu poate vira stânga
sau dreapta, nu poate întoarce) . Dacă acţionează asupra unei singure benzi, atunci se
va instala deasupra benzii respective. Acest indicator acţionează doar în intersecţia
înaintea căreia este instalat.
La dreapta
Se instalează pe partea opusă intrării într-o intersecţie sau suspendat în mijlocul
intersecţiei, obligând conducătorul auto să vireze în direcţia indicată de săgeată, dar
fără a depasi indicatorul . Indicatorul acţionează numai în intersecţia înaintea căreia
este instalat. Efectuându-se un viraj, este obligatorie reducerea vitezei la max. 30
km/h în localitate, respectiv max. 50 km/h în afara localităţii.

La dreapta
Se amplasează înaintea intrării într-o intersecţie, obligând conducătorul auto să vireze
pe direcţia indicată de săgeată la prima intersectie. Zona de acţiune a acestui
indicator o constituie doar intersecţia înaintea căreia este instalat. Efectuându-se un
viraj, este obligatorie reducerea vitezei la max. 30 km/h în localitate, respectiv max.
50 km/h în afara localităţii.
Înainte sau la dreapta
Conducătorul auto va întâlni acest indicator înaintea intrării într-o intersecţie, obligând
conducătorul auto să circule pe una din direcţiile indicate de săgeţi. Acţionează doar în
intersecţia înaintea căruia este instalat.

Ocolire
Indicatorul din imaginea alăturată se amplasează înaintea unui obstacol aflat pe partea
carosabilă, pe care conducătorul auto trebuie să îl ocolească în sensul indicat de
săgeată. Refugiile staţiilor de tramvai sunt semnalizate cu astfel de indicatoare.
Ocolire
Indicatorul din imaginea alăturată se amplasează înaintea unui obstacol aflat pe partea
carosabilă, pe care conducătorul auto poate să îl ocolească pe ambele părţi.

Intersecţie cu sens giratoriu

Se amplasează înaintea unei intersecţii cu sens giratoriu sau pe zona circulară din
mijlocul intersecţiei. Se circulă în sensul indicat de săgeţi, ocolind insula, afară de
situaţia când virăm dreapta. Oprirea şi staţionarea sunt interzise, depăşirea este
permisă, întoarcerea este permisă numai prin ocolirea insulei. La întâlnirea acestui
indicator, conducătorul auto este obligat să acorde prioritate vehiculelor care circulă
în interiorul intersecţiei.
Pistă pentru biciclete
Are rolul de a preciza începutul unei piste de biciclete pe care este permisă numai
circulaţia bicicletelor si a mopedelor. Indicatoarul se montează şi la intersecţia pistei cu
un drum public.

Drum obligatoriu pentru categoria de vehicule

Drum pentru pietoni
Permite circulaţia numai a pietonilor pe drumul înaintea căruia este instalat.

Delimitarea pistelor pentru pietoni și biciclete

Poate fi întâlnit la începutul unui sector de drum pe care este permisă circulaţia numai a
pietonilor şi a bicicletelor, aceştia fiind obligaţi să circule numai pe pista specifică pentru
categoria din care fac parte.

Delimitarea pistelor pentru pietoni și biciclete

Poate fi întâlnit la începutul unui sector de drum pe care este permisă circulaţia numai a
pietonilor şi a bicicletelor, aceştia fiind obligaţi să circule numai pe pista specifică pentru
categoria din care fac parte.
Pistă comună pentru pietoni şi biciclişti

Viteza minimă obligatorie

Se montează în zona în care se impune o viteză de circulaţie minimă. La întâlnirea acestui
indicator, conducătorul auto este obligat să circule cu o viteză superioară celei
inscripţionate pe indicator, dar mai mică decât cea maximă legală admisă pe
sectorul de drum respectiv.

Sfârşitul vitezei minime obligatorii

Se instalează în zona în care se termină sectorul de drum cu viteză minimă obligatorie.
Lanţuri pentru zăpadă
Se amplasează în zonele în care, pe timp de iarnă, conducătorii autovehiculelor cu masa
totală maximă autorizată mai mare de 3,5 t. au obligaţia de a monta lanţuri
antiderapante dacă partea carosabilă este acoperită cu zăpadă, gheaţă sau polei.

Direcţie obligatorie pentru vehicule care transportă mărfuri periculoase

La întâlnirea acestui indicator, vehiculele care transportă mărfuri periculoase sunt
obligate să circule pe direcţia indicată de săgeată: înainte
Direcţie obligatorie pentru vehicule care transportă mărfuri periculoase
La întâlnirea acestui indicator, vehiculele care transportă mărfuri periculoase sunt
obligate să circule pe direcţia indicată de săgeată: la dreapta.

Direcţie obligatorie pentru vehicule care transportă mărfuri periculoase

La întâlnirea acestui indicator, vehiculele care transportă mărfuri periculoase sunt
obligate să circule pe direcţia indicată de săgeată: la stânga.
 C. INDICATOARE DE ORIENTARE ŞI INFORMARE

C1. INDICATOARE DE ORIENTARE

• au forma dreptunghiulară sau pătrată şi fond albastru sau verde;
• semnificaţia lor este următoarea:

Presemnalizarea direcţiilor la o intersecţie de drumuri din afara localităţii

Este instalat la 100-200 m de o intersecţie de drumuri. În general, se instalează la
intersecţii de drumuri judeţene, naţionale sau la intersecţii de drumuri naţionale cu
drumuri judeţene.

Presemnalizarea direcţiilor la o intersecţie denivelată de drumuri

În localitate se amplasează la 50-100 m de intersecţia denivelată de drumuri, iar în afara
localităţii la 100-200 m. În general, se instalează la intersecţii de drumuri judeţene,
naţionale sau la intersecţii de drumuri naţionale cu drumuri judeţene.

Presemnalizarea direcţiilor indicate

Poate fi întâlnit în afara localităţilor, la 100-200 m de o intersecţie. Are rolul de a informa
conducătorul auto despre diferitele trasee pe care le poate urma.

Presemnalizarea traseului de evitare a localităţii

Conducătorul auto va întâlni acest indicator la 100-200 m de intersecţia cu drumul de
ocolire a localităţii (indicatorul marcând tocmai ruta ce permite evitarea localităţii). Pe
indicator mai pot fi scrise şi alte trasee, spre alte localităţi importante.
Presemnalizarea direcţiilor într-o intersecţie cu sens giratoriu
Se montează în afara localităţilor, la 100-200 m de o intersecţie cu sens giratoriu. Are
rolul de a informa conducătorul auto asupra diferitelor trasee.

Drum închis sau deschis circulaţiei publice

Se instalează pe drumurile publice pentru a-i informa pe conducătorii de vehicule dacă
un drum este deschis sau nu circulaţiei publice.
Presemnalizarea traseului de urmat în cazul unei restricţii de circulaţie
Conducătorul auto poate întâlni acest indicator amplasat la 100-200 m de intersecţia cu
drumul de evitare. Acest indicator poate fi montat şi în oraşe, având un caracter
permanent (când indicatorul este negru pe un fond alb) sau un caracter temporar (când
indicatorul este negru pe un fond galben).

Presemnalizarea pe autostradă pentru parcare

Indicatorul alăturat se montează pe o autostradă pentru a indica conducătorilor auto
spaţiile special amenajate unde pot parca.
Presemnalizarea pe autostradă pentru spaţiu de servicii
Are rolul de a preciza locul unde se află spaţiul de servicii, pe o autostradă.

Confirmarea direcţiei de mers pe autostradă spre localităţi mai importante şi

distanţele până la acestea
Presemnalizarea unui loc periculos(Calea ferata), o intersecţie sau o restricţie pe un
drum lateral
În localitate se amplasează la 50-100 m, iar în afara localităţii la 100-200 m de un loc
periculos sau de o altă restricţie.

Bandă rezervată circulaţiei autovehiculelor de transport public de persoane

Indicatorul din imaginea alăturată se amplasează în oraşe, pe drumurile cu mai multe
benzi, pentru a informa conducătorul auto că una dintre benzi este rezervată circulaţiei
autovehiculelor de transport public de persoane. Zona de acţiune a indicatorului se
termină la prima intersecţie.

Drum fără ieşire

Se amplasează la intersecţia drumului public cu un drum fără ieşire.

Presemnalizarea traseului de urmat în vederea efectuării virajului la stânga

Indicatorul se aşează înaintea unei intersecţii, care precede o altă intersecţie în care
virajul la stânga este interzis. Are rolul de a orienta conducătorul de vehicul asupra
traseului pe care trebuie să-l urmeze dacă vrea să vireze la stânga.
Traseu de urmat pentru anumite categorii de vehicule
Se montează pe drumul public şi are rolul de a-i orienta pe conducătorii fiecărei categorii
de vehicule reprezentate pe indicator, asupra direcţiei pe care trebuie să o urmeze.

Selectarea circulaţiei pe direcţii de mers în apropierea intersecţiei

Se instalează pe drumurile publice, cu mai multe benzi pe sens, pentru ca şoferii să se
poată încadra din timp pe banda corespunzătoare direcţiei de mers pe care vor să o
urmeze.
Bandă destinată ciurculaţiei vehiculelor lente
Este amplasat pe drumurile publice şi are rolul de a orienta conducătorii auto asupra
benzii pe care se deplasează vehiculele lente, cu viteze mai mici decât cea inscripţionată
pe panou.

Terminarea benzii de circulaţie a părţii carosabile

Indicatorul se montează pe drumurile publice având rolul de a-i obliga pe conducătorii ce
se deplasează pe o bandă care se termină să acorde prioritate vehiculelor care circulă
pe banda pe care vor intra.
Viteza minimă obligatorie pentru o bandă de circulaţie
Poate fi întâlnit pe drumurile publice având rolul de a-i obliga pe conducătorii de vehicule
să se încadreze pe banda corespunzătoare vitezei cu care se deplasează.

Viteza minimă obligatorie pentru diferite benzi de circulaţie

Poate fi întâlnit pe drumurile publice având rolul de a-i obliga pe conducătorii de vehicule
să se încadreze pe banda corespunzătoare vitezei cu care se deplasează.
Limite de viteză pentru diferite benzi de circulaţie
Se amplasează pe drumurile cu mai multe benzi pe acelaşi sens de circulaţie. Are rolul
de a-i obliga pe conducătorii auto să circule cu o viteză mai mică decât cea înscrisă pe
indicator pentru banda respectivă.

Bandă de circulaţie rezervată autovehiculelor de transport public de persoane

Acest indicator are rolul de a le interzice conducătorilor de vehicule să circule pe benzile
destinate exclusiv transportului public de persoane.
Direcţia spre localitatea indicată
Se amplasează în intersecţii pentru a informa conducătorii auto asupra direcţiei pe care
trebuie să o urmeze pentru a ajunge la localitatea inscripţionată pe indicator.

Direcţia spre autostrada indicată

Se amplasează în intersecţii pentru a informa conducătorii auto asupra direcţiei pe care
trebuie să o urmeze pentru a ajunge la locul inscripţionat pe indicator.

Direcţia spre localitatea indicată

Se amplasează în intersecţii pentru a informa conducătorii auto asupra direcţiei pe care
trebuie să o urmeze pentru a ajunge la localitatea inscripţionată pe indicator.
Direcţia de urmat pentru autovehiculele destinate transportului de mărfuri
Conducătorul auto poate întâlni acest indicator la începutul unei localităţi şi pe parcurul
acesteia. Are rolul de a informa conducătorii de autovehicule destinate transportului de
mărfuri asupra traseului pe care trebuie să-l urmeze.

Direcţia spre obiectivul turistic

Acest indicator are rolul de a-i informa pe turişti în ce direcţie se află obiectivele turistice.

Direcţia spre obiective locale

Indicatorul din imagine se montează în localităţi pentru a informa conducătorii de vehicule
asupra direcţiei pe care trebuie să o urmeze pentru a ajunge la obiectivul local
inscripţionat pe indicator.
Direcţia spre aeroport
Se montează la intersecţia drumului public cu un drum de acces spre aeroport.

Direcţia de urmat în cazul devierii temporare a circulaţiei

Este amplasat în intersecţia de la care conducătorul auto trebuie să urmeze o anumită
direcţie în cazul devierii temporare a circulaţiei.

Direcţia de urmat în cazul devierii temporare a circulaţiei

Este amplasat în intersecţia de la care conducătorul auto trebuie să urmeze o anumită
direcţie în cazul devierii temporare a circulaţiei.
Drum naţional
Are rolul de a confirma că drumul pe care se află conducătorul auto este un drum naţional.
Numărul inscripţionat pe indicator reprezintă numărul drumului naţional.

Drum judeţean
Are rolul de a confirma că drumul pe care se află conducătorul auto este un drum
judeţean. Numărul inscripţionat pe indicator reprezintă numărul drumului judeţean.

Drum comunal
Se montează în vederea confirmării că drumul pe care se află conducătorul auto este un
drum comunal. Numărul inscripţionat pe indicator reprezintă numărul drumului comunal.
Drum deschis traficului internaţional

Direcţia drumului deschis traficului internaţional

Se amplasează în vederea confirmării că drumul pe care se află conducătorul auto este
un drum deschis traficului internaţional.

Traseu de tranzit european

Simbolul şi numărul autostrăzii

Intrare în localitate
Se amplasează la intrarea într-o localitate, marcând începutul acesteia.

Intrare în localitate
Se afla montat la intrarea într-o localitate. Se specifică şi viteza maximă admisă în
localitatea respectivă.
Ieşire din localitate
Conducătorul auto va întâlni acest indicator la ieşirea dintr-o localitate, dacă pe următorii
300 m nu este instalat un alt indicator care să indice intrarea într-o altă localitate.

Ieşire din localitate

Se amplasează la ieşirea dintr-o localitate.

Limită de judeţ
Se amplasează la intrarea într-un judeţ, marcând graniţa judeţeană.
Curs de apă sau viaduct

Confirmarea direcţiei de mers spre o localitate şi distanţa până la aceasta

Confirmarea direcţiei de mers spre localităţi mai importante şi distanţele până la

acestea
Organizarea traficului pe benzi de circulaţie
C2. INDICATOARE DE INFORMARE

• au formă dreptunghiulară sau pătrată şi fondul albastru sau verde;

• semnificaţia lor este următoarea:

Trecere pentru pietoni

Acest indicator se instalează în apropierea unei treceri pentru pietoni. Acesta poate fi
precedat şi de indicatorul “Presemnalizare trecere pentru pietoni”.

Limite generale de viteză

Se instalează după trecerea frontierei unui stat. Are rolul de a informa conducătorul de
vehicul care sunt limitele generale de viteză aplicabile diferitelor categorii de drumuri.
Sens unic
Se montează la intrarea pe drumurile cu sens unic. Terminarea sectorului cu sens unic
se semnalizează cu indicatorul “Circulaţia în ambele sensuri”. Pe drumul cu sens
unic este interzisă manevra de întoarcere, se poate opri sau staţiona şi pe stânga;
este permis mersul înapoi cel mult 50 m; este permis virajul stânga sau dreapta;
virajul la stânga presupune încadrarea pe banda de lângă bordura din stânga.

Sens unic
Se află instalat pe drumurile cu sens unic, atunci când intrarea se face dintr-un drum
lateral. Săgeata indică sensul în care este obligat să vireze conducătorul auto.
Autostradă
Conducătorul auto va întâlni acest indicator la intrarea pe autostradă. La întâlnirea acestui
indicator conducătorii auto sunt obligaţi să circule cu cel puţin 50 km/h. Pe
autostradă sunt interzise mersul înapoi, oprirea, staţionarea, întoarcerea precum şi
circulaţia sau imobilizarea voluntară pe banda de urgenţă.

Sfârşit de autostradă
Acest indicator se monteaza la ieşirea de pe o autostradă.
Limite maxime de viteză pe autostradă, în funcţie de condiţiile meteorologice
Se află instalat pe autostradă pentru a impune conducătorilor auto să circule cu limite
diferite de viteză, în funcţie de condiţiile meteorologice.

Spital
Este montat în apropierea spitalelor pentru informarea conducătorilor auto în legatură cu
existenţa unei unităţi medicale. Poate fi însoţit de un panou adiţional pe care este
inscripţionată distanţa până la spital.
Poliţia
Se amplasează în apropierea unui post de poliţie la care se pot declara accidentele de
circulaţie, precum şi existenţa obstacolelor întâlnite pe drumul public. Pe indicator poate
fi înscrisă şi distanţa până la sediu.

Post de prim-ajutor
Are rolul de a informa conducătorul auto că în apropiere se află un post de prim ajutor.
Pe indicator poate fi înscrisă şi distanţa până la respectivul punct.
Pasarelă pentru pietoni
Se amplasează în apropierea pasarelelor pentru pietoni. Pentru traversarea drumurilor
din zonă pietonii sunt obligaţi să circule folosind pasarela.

Pasaj subteran pentru pietoni

Se montează în apropierea unui pasaj subteran. Pentru traversarea drumurilor din zonă
pietonii sunt obligaţi să circule prin pasaj.
Stație de autobuz
Se instalează pe trotuar, foarte aproape de partea carosabilă, în staţiile de autobuz sau
troleibuz.

Stație de tramvai
Se instalează atât pe trotuar (în cazul staţiilor fără refugiu pentru pietoni), cât şi în spaţiile
de refugiu (în cazul în care există).
Stație de taximetre
Se montează în locurile special amenajate pentru staţionarea taxiurilor.

Drum pentru autovehicule

Se află amplasat la intrarea pe drumurile pe care este permisă doar circulaţia
autovehiculelor.
Sfârşitul drumului pentru autovehicule
Conducătorul auto va întâlni acest indicator la ieşirea de pe drumurile pe care este
permisă doar circulaţia autovehiculelor.

Vulcanizare
Este montat în apropierea unei vulcanizări. Pe indicator poate fi înscris şi programul de
funcţionare.
Telefon
Are rolul de a indica conducătorului auto că în apropiere se află un telefon public.

Staţie de alimentare cu carburanţi(fig nr.1 din stanga)

Se instalează în apropierea unei staţii de alimentare cu combustibili pentru autovehicule.
Pe indicator poate fi înscris şi programul de funcţionare
Staţie de alimentare cu carburanţi incluziv benzină fără plumb(fig nr. 2 din stanga)
Se instalează în apropierea unei staţii de alimentare cu combustibili pentru autovehicule.
Staţie de alimentare cu carburanţi incluziv benzină fără plumb şi gaz petrolier
lichefiat(fig nr.3 di stanga)
Se montează în apropierea unei staţii de alimentare cu cu carburanţi, incluziv benzină
fără plumb şi gaz petrolier lichefiat.
 Hotel sau motel Restaurant Bufet sau cofetar

Teren pentru camping (tabără turistică)

Se montează în apropierea unui teren special amenajat pentru camping

Teren pentru caravane (tabără turistică)

Acest indicator poate fi întâlnit în apropierea unui teren special amenajat pentru
staţionarea autovehiculelor şi rulotelor.

Teren pentru camping şi caravane

Conducătorul auto va întâlni acest indicator în apropierea unui teren special amenajat
pentru staţionarea autovehiculelor şi rulotelor şi pentru camping.

Loc pentru popas

Are rolul de a informa că în apropiere se află un teren special amenajat pentru popasuri.
 Cabană pentru turişti WC

Service auto
Conducătorul auto poate întâlni acest indicator în apropierea unui service auto. Pe
indicator poate fi înscris şi programul de funcţionare.
Parcare
Are rolul de a informa conducătorul auto că în apropiere se află un spaţiu destinat parcării.
Pe indicator pot fi inscripţionate anumite reguli stabilite de administratorul responsabil.

Parcare subterana sau in cladire

Se instalează în apropierea unei parcări subterane sau în clădire.
Complex de servicii
Se află amplasat în apropierea unui complex ce oferă conducătorilor auto diverse servicii
(restaurant, hotel, telefon, service auto). Pe indicator se inscripţionează şi distanţa până
la respectivul complex.

Zonă rezidențială
Se montează la intrarea în zonele rezidenţiale. Sunt zone cu trafic mixt, atât pietonal cât
şi auto, ceea ce îi obligă pe conducătorii auto să circule cu viteza de cel mult 20 km/h.
Sfârşitul zonei rezidenţiale
Se află montat la ieşirea din zonele rezidenţiale.

Zonă cu viteza recomandată 30 km/h Sfarsitul zonei cu viteza recomandată

În general se amplasează în zonele urbane, în care viteza înscrisă pe indicator este
considerată ca fiind potrivită pentru circulaţia în condiţii de siguranţă. Viteza înscrisă pe
indicator nu este viteză minimă şi nici maximă.Sfârşitul zonei cu viteză
recomandată 30 km/h-Are rolul de a preciza sfârşitul zonei cu viteză recomandată.

Zonă pietonală
Se montează la intrarea în zonele pietonale. Acestea reprezintă una sau mai multe străzi
rezervate pietonilor, unde accesul vehiculelor se face numai dacă se locuieşte în zonă
sau se prestează servicii publice şi nu există altă posibilitate de acces. Conducătorii auto
sunt obligaţi să circule cu viteza de cel mult 5 km/h.
Sfârşitul zonei pietonale-Are rolul de a preciza sfârşitul zonei pietonale.
Tunel
Se montează la intrarea într-un tunel. Pe indicator poate fi înscrisă şi lungimea
tunelului. Se aprind obligatoriu luminile de întâlnire. Toate manevrele sunt interzise
cu excepţia depăşirii vehiculelor fără motor, motocicletelor fără ataş şi mopedelor,
când vizibilitatea este peste 20 m şi lăţimea drumului cel puţin 7 m.
Sfârşit de tunel
Indicatorul se instalează la ieşirea dintr-un tunel, marcând terminarea acestuia.

Îmbarcare pe vagoane platformă de cale ferată

Conducătorul auto va întâlni acest indicator în zona de îmbarcare pe vagoane platformă
de cale ferată. La întâlnirea acestui indicator conducătorul auto trebuie preventiv să
reducă viteza şi să circule cu atenţie sporită.

Îmbarcare pe ferry-boat
Conducătorul auto va întâlni acest indicator în zona de îmbarcare pe ferry-boat. La
întâlnirea acestui indicator conducătorul auto trebuie preventiv să reducă viteza şi să
circule cu atenţie sporită.

Se amplasează în apropierea obiectivelor

inchirieri auto Plaja Zonă de vânătoare

Zonă de pescuit Centru viticol Zonă industrială

Poşta Apa potabila Loc de joacă pentru copii

Stadion
Indicatorul din imaginea alăturată se amplasează în apropierea unui stadion. Pe indicator
poate fi înscrisă şi denumirea stadionului.

Supermarket
Se amplasează în apropierea unui supermarket. Pe indicator poate fi inscripţionată şi
distanţa la care se află.
Acces internet
Se amplasează în apropierea unui centru cu acces la internet. Pe indicator poate fi
inscripţionată şi distanţa la care se află.

Teatru
Indicatorul din imaginea alăturată se amplasează în apropierea unui teatru. Pe indicator
poate fi înscrisă şi denumirea teatrului.
Muzeu
Indicatorul din imaginea alăturată se amplasează în apropierea unui muzeu. Pe indicator
poate fi înscrisă şi denumirea muzeului.

Cântar pentru autovehicule

Se amplasează în apropierea unui cântar pentru autovehicule. Pe indicator poate fi
inscripţionată şi distanţa la care se află.
Control radar
Se află instalat în apropierea unui post de control al vitezei vehiculelor.

Informaţii rutiere
Are rolul de a informa conducătorul auto care sunt frecvenţele radio din zona respectivă.
Viteza recomandată
Se amplasează pe drumurile publice în care viteza înscrisă pe indicator este considerată
ca fiind optimă pentru circulaţia în condiţii de siguranţă şi pentru asigurarea unui trafic
fluent. Viteza menţionată este viteză recomandată, nu minimă sau maximă.

Punct de informare turistică

Informează conducătorul că în apropiere se află un punct de informare turistică.

Denumirea străzii
Intrarea pe strada indicată

Numărul imobilului

Monitorizare trafic
Refugiu rezervat depanării

Presemnalizarea sediului Poliţiei autostrăzii

Distanţa de siguranţă între vehiculele pentru viteze de cel mult 60 km/h

Distanţa de siguranţă între vehiculele pentru viteze mai mari 60 km/h

Acces pe bază de tichet

Direcţia şi distanţa până la telefonul pentru apel de urgenţă

Rovigneta
C3. INDICATOARE DE INFORMARE TURISTICĂ
• au formă dreptunghiulară cu fond maro;
• semnificaţia lor este următoarea:

Castel, cetate
Vestigii istorice

Monument

Biserică
Mănăstire

Rezervație naturală

Cascadă
Peșteră

Pârtie schi
Teleschi

Telecabină

Pensiune agroturistică
 D. PANOURI ADIŢIONALE

• se folosesc numai împreună cu indicatoarele;

• precizează, completează sau limitează semnificaţia indicatoarelor;
• forma şi semnificaţia lor este următoarea:

Distanţa până la locul la care se referă indicatorul de presemnalizare sau informare

Are rolul de a indica distanţa de la indicatorul de avertizare la începutul locului periculos
(fond albastru).

Distanţa între indicator şi începutul locului periculos

Indică distanţa de la indicatorul împreună cu care este montat pe drumurile publice, până
la începutul locului la care se referă respectivul indicator (fond alb).

Direcţia şi distanţa până la locul la care se referă indicatorul

Indică direcţia şi distanţa până la locul la care se referă indicatorul împreună cu care este
montat. Aceste informaţii sunt inscripţionate pe un astfel de panou adiţional în cazul în
care ele nu pot fi înscrise direct pe indicator.
Începutul zonei de acţiune a indicatorului

Începutul zonei de interzicere a opririi/staţionării – interzice manevra din dreptul

indicatorului până la acelaşi indicator cu săgeata în jos;

Confirmarea zonei de acţiune a indicatorului

Confirmarea zonei (inainte si inapoi ) de interzicere a manevrei

Sfârşitul zonei de acţiune a indicatorului

- sfârşitul zonei de interzicere a manevrei

Persoane cu handicap

Intervalele de timp în care acţionează indicatorul

Specifică intervalul orar între care se respectă regulile impuse de indicatorul sub care
este amplasat panoul din imagine.

Intervalele de timp în care acţionează indicatorul

Specifică intervalul orar între care se respectă regulile impuse de indicatorul sub care
este amplasat panoul din imagine.

Trecere la nivel cu cale ferata industrială completând semnificaţia indicatorului

"Alte pericole"
Se instalează împreună cu indicatorul “Alte pericole” şi semnalizează o trecere la nivel cu
o cale ferată industrială.

Intervalale de timp când este permisă staţionarea vehiculelor ce efectuează

aprovizionarea
Viteaza recomandată pe un sector de drum cu semafoare sincronizate
Se află instalat la începutul sectorului de drum cu semafoare sincronizate. Viteza înscrisă
pe indicator reprezintă viteza pe care conducătorul auto trebuie să o menţină pentru a
prinde culoarea verde la toate semafoarele din această zonă.

Direcția drumului cu prioriate

are rolul de a indica directia drumului cu prioritate.

Drum închis circulaţiei publice

Trecere pentru pietoni desfiinţată

Cu excepţia riveranilor

Cu excepţia vehiculelor autorizate

Autovehiculul se ridică

Viteza recomandată pe un sector de drum cu semafoare sincronizate

Direcţia drumului cu prioritate

Are rolul de a indica direcţia drumului cu prioritate. Se acordă prioritate vehiculelor care
circulă pe drumul prioritar (celor care vin din sens opus şi celor din dreapta).
Direcţia drumului cu prioritate
Are rolul de a indica direcţia drumului cu prioritate. La viraj stânga sau circulaţie
înainte, se acordă prioritate celor care circulă din partea dreaptă. La viraj stânga,
nu se acordă prioritate celor care circulă din sens opus.

Sensul sau sensurile de circulaţie pentru care este valabilă semnificaţia semnelor
luminoase ale semaforului
Se montează sub semafoare şi au rolul de a indica direcţiile la care se referă acestea din
urmă.

Trecerea la nivel cu calea ferată prevăzută cu instalaţie de semnalizare luminoasă

automată
Se amplasează la trecerile la nivel cu o cale ferată cu instalaţie de semnalizare luminoasă
automată.
Rampă pentru persoane cu handicap locomotor

Rampă pentru persoane cu handicap locomotor

Modalităţi în care se execută parcarea

Modalităţi în care se execută parcarea

Modalităţi în care se execută parcarea

Modalităţi în care se execută parcarea

Modalităţi în care se execută parcarea

Modalităţi în care se execută parcarea

Ridicare autovehicule parcate neregulamentar

Polei, gheaţă, zăpadă

Se montează împreună cu indicatorul „Drum lunecos” şi indică în ce condiţii
meteorologice drumul devine lunecos.

Duș
Polei, ceaţă, viscol

Vehicule care transportă substanţe explozive sau uşor inflamabile

Vehicule care transporta mărfuri periculoase

Vehicule care transportă substanţe de natură să polueze apele

Distanţa până la indicatorul "Oprire"

Numărul nodului rutier de pe autostradă

 E. INDICATOARE KILOMETRICE

Drum national
drum naţional (roşu) este permisă staţionarea pe carosabil;; în afara localităţii oprirea şi
staţionarea se fac în afara părţii carosabile;

Drum judetean
drum judeţean (albastru) – este permisă staţionarea pe partea carosabilă; în afara
localităţii oprirea şi staţionarea se fac în afara părţii carosabile;

Drum comunal
drum comunal ( galben) – este permisă staţionarea pe partea carosabilă; în afara
localităţii oprirea şi staţionarea se fac în afara părţii carosabile;
Indicator hectometric

F. INDICATOARE RUTIERE TEMPORARE

• au fond galben şi caracter temporar;

• semnificaţia lor este următoarea:

Drum îngustat pe ambele părţi

Drum îngustat pe partea dreaptă

Drum îngustat pe partea stângă

Acostament periculos
Drum cu denivelări

Drum lunecos

Împroşcare cu pietriş
Lucrări

Semafoare

Circulaţie în ambele sensuri

Alte pericole

Prioritate pentru circualția din sens invers

Limitare de viteză
Sfârşitul tuturor restricţiilor

Sfârşitul interzicerii de a depăşi

Deviere temporară

Deviere temporară
Deviere temporară

Deviere temporară

Denivelare faţă de banda alăturată

Îngustare temporară

Îngustare temporară
Abatere temporară

Abatere temporară
Abatere temporară

Terminarea abaterii temporare

Îngustare temporară

Îngustare temporară
Presemnalizarea rutei ocolitoare

Presemnalizarea rutei ocolitoare

Presemnalizarea rutei ocolitoare

Marcaje rutiere
Semnalizarea unui utilaj care se deplasează lucrând

Succesiune de puncte de lucru

Presemnalizarea unui sector cu circulaţie alternantă

Presemnalizarea unui sector cu circulaţie alternantă

Lucrări de tratamente a suprafeţei părţii carosabile

Presemnalizare lucrări pe străzi

Mijloace auxiliare de semnalizare a lucrărilor

Ghirlandă din polietilenă sau lanţ

Semafor mobil

Baliză direcţională care indică ocolirea obstacolului prin dreapta

Baliză direcţională care indică ocolirea obstacolului prin stanga

Baliză tip jalon

Baliză bidirecţională

Con de dirijare
Balize cuplate cu lămpi cu lumină galbenă intermitentă

Lampă cu lumină galbenă intermitentă

Barieră normală

Barieră direcţională
Fanion de semnalizare

Parapet din material plastic

Cărucioare portsemnalizare

Palete de semnalizare
 G. MARCAJE RUTIERE
G1. MARCAJE LONGITUDINALE

Marcajele longitudinale
-de separare a sensurilor de circulaţie format dintr-o linie discontinuă simplă.

Marcajele longitudinale
-de separare a sensurilor de circulaţie format dintr-o linie continuă simplă.
Marcajele longitudinale
-de separare a sensurilor de circulaţie format dintr-o linie continuă dublă.
-de delimitare a benzilor de circulaţie de acelaşi sens cu linie discontinuă.
-de delimitare a părţii carosabile cu linie discontinuă

Marcajele longitudinale
Marcajul mixt format dintr-o linie continuă, dublată cu una discontinuă.
-de delimitare a părţii carosabile cu linie continuă
Marcajele longitudinale
Marcaj pentru benzi cu circulaţia reversibilă

Marcaj pentru drumuri cu zona verde de separare a sensurilor de circulaţie

Marcaj pentru drumuri cu zona verde de separare a sensurilor de circulaţie
Marcaj la apropierea de o intersecție

Marcajul pe o bandă de decelerare

Banda de decelerare se folosește pentru executarea virajului la dreapta de pe un drum
prioritar sau de pe o autostradă. La executarea virajului la dreapta, conducătorii de
vehicule fiind obligați să circule cu o viteză care să nu depășeascaă 30km/h în localități
sau 50 km/h în afara acestora, fără a stânjeni circulația celorlalte vehicule.
Marcajul pe o bandă de accelerare
Banda de accelerare se materializează pentru crearea posibilității pătrunderii pe artere
intens circulate, prevăzute cu mai multe benzi de circulație, prin viraj la dreapta. Această
bandă creează posibilitatea conducătorilor de vehicule să poată efectua schimbarea
benzii de circulație, fără a stânjeni în deplasare vehiculele care circulă pe banda
respectivă. Înainte de a intra pe banda prioritară, situată langă acostament, conducătorii
de vehicule trebuie să semnalizeze și să se asigure că intrarea se face făra pericol pentru
vehiculele care circulă pe acea bandă, ținând cont de poziția și viteza de deplasare a
acestora.

Marcajul benzii suplimentare pentru vehicule lente

Avertizarea conducătorilor de vehicule despre apropierea de o bandă destinată
vehiculelor lente să realizează prin indicatorul cu aceeaşi semnificaţie, uneori fiind
precedat de o tăbliţă adiţională care indică şi distanţă până la bandă. Bandă suplimentară
pentru vehicule lente se materializează prin marcaj longitudinal, în general în situaţia
drumurilor în rampă, pentru fluidizarea circulaţiei, atunci când pe sectorul de drum
respectiv circulă şi vehicule lente.

Marcajul benzii de stocaj pentru virajul la stânga

Bandă de stocare se materializează în zona de preselecţie pentru executarea virajului la
stânga, în scopul creerii posibilităţii vehiculelor care virează la stânga să oprească şi să
acorde prioritate vehiculelor care circulă din sens opus, fara a stanjeni circulatia
vehiculelor care nu-si schimba diresctia de mers

G2.MARCAJE TRANSVERSALE

Marcaj de oprire
Înaintea marcajului ce însoțește indicatorul "Oprire" se poate aplica pe partea carosabilă
inscripția "STOP". Se oprește fără a depăși linia transversală.
Marcaj de cedarea trecerii
Înaintea unei asemenea linii se poate aplica pe partea carosabilă un marcaj sub formă
de triunghi, având o latura paralelă cu linia discontinuă, iar vârful îndreptat spre vehiculul
care se apropie.

Benzi rezonatoare din marcaj rutier

Pe autostrăzi, pe drumurile expres şi pe drumuri naţionale deschise traficului internaţional
(E), la extremităţile părţii carosabile, se aplică marcaje rezonatoare (la călcarea acestor
benzi roţile fac zgomot), pentru avertizarea conducătorilor de autovehicule la ieşirea de
pe partea carosabilă.
Marcaje de traversare pentru pietoni
Marcajul transversal constând din linii paralele cu axul drumului indică locul pe unde
pietonii trebuie să traverseze drumul. Aceste linii au lăţimea mai mare decât a oricăror
alte marcaje.

Marcaj de traversare pentru biciclete.

Marcajul transversal constand din linii discontinue paralele, aplicate perpendicular sau
oblic fata de axul drumului, indica locul destinat traversarii partii carosabile de catre
biciclisti. Este insotit de indicatorul "atentie biciclisti".
G3. MARCAJE DIVERSE

Marcaj de ghidare la traversarea unei intersecții

Marcaj de ghidare in intersecție

Marcaj pentru spații înguste

Marcaj la îngustarea drumului cu o bandă de sens

Marcaj pe drum cu trei benzi pentru alocarea alternativă a două benzi pentru unul
sau celălat sens de circulaţie

Spatii interzise circulaţiei

Marcajul aplicat în afara benzilor, format din linii paralele, înconjurate sau nu cu o linie de
contur, delimitează spaţiul interzis circulaţiei.
Interzicerea stationarii
Se poate trece peste el, se poate opri.

Marcajul benzii rezervate circulaţiei autovehiculelor de transport persoane

Staţie autovehicule de transport persoane prevazuta cu alveola

Se poate trece peste el, nu se poate opri.
Locuri de parcare

Locuri de parcare

Locuri de parcare
Marcaje pe ziduri de sprijin şi pe infrastructurile pasajelor inferioare

Marcaje pe ziduri de sprijin şi pe infrastructurile pasajelor inferioare

Marcaje la pasaje care nu au asigurat gabaritul de înălţime

Marcaje pe parapete
Marcaje pe coronamentele podeţelor

Marcaje la refugii pe partea carosabilă

Marcaje pe borduri
Marcaje de interzicere a depăşirii în unele curbe deosebit de periculoase

Marcaj de reducere a vitezei înaintea unor curbe deosebit de periculoase

Săgeţi de revenire pe banda aferentă sensului de mers
Sageata de repliere care este oblica fata de axul drumului, aplicata pe o banda sau
intercalata intr-un marcaj longitudinal format din linii discontinue, semnalizeaza obligatia
ca vehiculul care nu se afla pe banda sensului indicata de sageata sa fie condus pe acea
banda.

Săgeţi de schimbare a benzii de circulaţie

Marcaje inscripţionate pe partea carosabilă

Marcajul sub forma unei sau unor sageti, aplicat pe banda ori pe benzile delimitate prin
linii continue, obliga la urmarea directiei sau directiilor astfel indicate. Marcajele, cum
sunt: sagetile, inscriptiile, liniile paralele sau oblice, pot fi folosite pentru a repeta
semnificatia indicatoarelor sau pentru a da participantilor la trafic indicatii care nu le pot fi
furnizate, in mod adecvat, prin indicatoare.
Marcaje temporare pentru semnalizarea lucrărilor în zona drumului public

Marcaje temporare pentru semnalizarea lucrarilor in zona drumului public

 H. SEMNALELE LUMINOASE

DISPOZITIVE DE SEMNALIZARE LUMINOASĂ

SEMAFOARE PENTRU DIRIJAREA CIRCULAŢIEI
Semafoare pot fi:
• cu un corp de iluminat,
 lumină galbenă intermitentă de avertizare;
 verde intermitent pentru executarea virajului la dreapta pe culoarea
rosie a semaforului;
• cu două corpuri de iluminat, pentru pietoni şi biciclişti;
• cu trei corpuri de iluminat, pentru vehicule;
• cu patru sau mai multe corpuri de iluminat, pentru tramvaie.

1. Un corp de iluminat
A-Galben intermitent

Semafor de avertizare
Semaforul de avertizare se instalează la ieşirea din intersecţie şi este constituit dintr-un
corp de iluminat cu lumina galbenă intermitentă. Permite trecerea cu respectarea
indicatoarelor si a regulilor aplicabile in acel loc. Obliga la reducerea vitezei. Acesta poate
avea în câmpul său imaginea unui pieton în mişcare, de culoare galbenă pe fond negru,
caz în care atenționează conducătorul auto că urmează o trecere de pietoni
 B- Verde intermitent

Semnalul de culoare verde intermitent

Semnalul de culoare verde intermitent cu sageata pe fond negru atasata unui semafor
obliga la reducerea vitezei, deplasarea numai pe directia respectiva si cedarea trecerii.

2. Cu doua corpuri de iluminat

3. Cu trei corpuri de iluminat

Semafor

Semafoare cu indicarea directiei de deplasare

Semafor combinat cu dispozitiv de cronometrare a timpului aferent culorii

Semafor cu panou de contrast

 4. Cu patru corpuri de iluminat

Semafor special pentru tramvaie

Libera trecere este dată de combinaţia luminoasă a lămpii inferioare cu una din cele trei
lămpi situate la partea superioară pentru indicarea direcţiei. Interzicerea trecerii este dată
de iluminarea concomitentă a celor trei lumini din partea superioară.

Elemente de control informațional al traficului

Semnalul verde
• permite trecerea;
• când virăm dreapta, pietonii au şi ei verde deci le acordăm prioritate;
• dacă semaforul este unul singur pentru toate direcţiile (stânga, înainte, dreapta),
atunci când virăm stânga, de obicei trebuie să acordăm prioritate vehiculelor care
vin din sens opus şi pietonilor;
• este interzisă intrarea într-o intersecţie, chiar dacă semaforul sau indicatorul
permite, dacă din cauza aglomeraţiei, conducătorul riscă să rămână imobilizat,
stânjenind traficul si chiar sa blocheze intersectia;
• lumina intermitentă sub forma unei săgeţi verzi către dreapta permite trecerea
numai în dreapta, oricare ar fi în acel moment semnalul semaforului; în această
situaţie conducătorii auto sunt obligaţi să acorde prioritate pietonilor şi vehiculelor
cu care se intersectează.
 • Conducătorul care intră la culoarea verde a semaforului este obligat să respecte
şi indicatoarele instalate în interiorul intersecţiei, cu excepţia indicatoarelor de
prioritate.
Semnalul roșu
• interzice trecerea;
• locul de oprire:
- înaintea marcajului pentru oprire sau pentru trecerea pietonilor;
- înainte de marginea părţii carosabile când semaforul este deasupra sau de
cealaltă parte a intersecţiei.

Semnalul galben seminfică oprire;

Semnalul galben concomitent cu roşu semnifică oprire;

Semnalul galben intermitent continuu semnifică faptul ca semaforul e defect trecerea

se face cu reducerea vitezei şi respectarea indicatoarelor şi a regulilor de circulaţie
aplicabile în acel loc.
La semafoarele pentru tramvaie:
• liberă trecere este dată de combinaţia luminoasă a lămpii inferioare cu una din
cele trei lămpi situate la partea superioară pentru indicarea direcţiei;
• interzicere a trecerii este dată de iluminarea concomitentă a celor trei lumini din
partea superioară.
La semafoarele pentru benzi cu circulaţie reversibilă:

• semnalul roşu = două bare înclinate şi încrucişate (semnul X) semnifică accesul

interzis pe bandă;
• semnalul verde = săgeată cu vârful în jos, permite intrarea pe bandă;
• diagonală în jos, spre dreapta sau stânga de culoare galbenă sau albă semnifică
faptul că banda este pe punctul de a fi închisă şi conducătorii auto sunt obligaţi să
se deplaseze pe benzile indicate de săgeţi.
 III. SEMNALELE POLIŢISTULUI RUTIER

Atentie oprire
braţ ridicat vertical semnifică oprire pentru toţi (vehicule şi pietoni) mai puţin cei care
nu o pot face în siguranţă; după ce a dat acest semnal, poliţistul poate coborî braţele,
aceasta însemnând oprire pentru cei din faţă sau din spate;

Oprire
braţul / braţele întinse orizontal semnifică oprire pentru cei care circulă din direcţia
(direcţiile) intersectate de braţul (braţele) întinse;
braţul drept orizontal semnifică oprire pentru vehiculele care vin din spatele
poliţistului; pot trece cei care vin din faţă şi din lateral;
braţul stâng orizontal semnifică oprire pentru cei care vin din faţa poliţistului; pot
trece cei care vin din spate şi din lateral;

Oprire
balansarea cu braţul, pe verticală, a unui dispozitiv cu lumină roşie sau a
bastonului reflectorizant noaptea semnifică oprire pentru cei spre care este
îndreptat dispozitivul;
Balansarea pe verticală
balansarea braţului în plan vertical semnifică reduceţi viteza;

Măriți viteza
rotirea vioaie a braţului semnifică măriţi viteza;
Semnalele poliţistului de pe motocicleta de poliţie

Oprire

Reduceti viteza
Oprire
Semnale din maşina de poliţie

Semnalele politistului din masina de politie

Balansarea bastonului reflectorizant sau a brațului semnifică oprire:
a) dat din partea dreaptă a vehiculului poliției - pentru cei din spate;
b) dat din partea stângă a vehiculului poliției - pentru cei din față sau cei care circulă pe
banda/benzile din stânga în același sens.
Mesaje variabile trimise cu dispozitive luminoase instalate pe autovehiculele de poliţie:
STOP POLIŢIA, ATENŢIE PERICOL, CONCURS SPORTIV, MENŢINEŢI ORDINEA,
ELIBERAŢI ZONA, ELIBERAŢI BANDA, URMAŢI POLIŢIA, GABARIT DEPĂŞIT,
COLOANĂ OFICIALĂ, CONTROL POLIŢIA, REDUCEŢI VITEZA, ATENŢIE BLOCAJ,
ATENŢIE ACCIDENT, CIRCULAŢI

Oprirea la semnalele poliţistului se face în afara părţii carosabile, pe acostament sau

lângă bordură ori în spaţiile de parcare iar noaptea în locuri iluminate.

Conducătorul auto rămâne în vehicul, cu mâinile pe volan, iar pasagerii nu deschid

portierele;

IV. POZIȚIA ÎN TIMPUL MERSULUI ȘI SEMNALELE

CONDUCĂTORILOR DE AUTOVEHICULE

4.1 UTILIZAREA PĂRŢII CAROSABILE

Când drumul are mai multe benzi pe sens, vehiculele vor fi conduse pe banda din dreapta,
situată lângă acostament.

Benzile de circulaţie se ocupă succesiv de la dreapta la stânga, dacă banda utilizată este
ocupată, cu obligaţia de a reveni pe banda din dreapta când este posibil.
Se poate folosi şi banda tramvaiului care trebuie eliberată la apropierea acestuia.
Dacă tramvaiul este oprit în staţia fără refugiu, vehiculele opresc obligatoriu în spatele lui
în ordinea sosirii şi se pot pune în mişcare numai după ce uşile tramvaiului au fost închise.

În staţiile cu refugiu pentru pietoni, conducătorii vehiculelor nu opresc.

În cazul în care un autobuz sau troleibuz semnalizează intenţia de a ieşi dintr-o staţie cu
alveolă, conducătorii care circulă pe banda de lângă bordură reduc viteza sau opresc
pentru a-i permite reintrarea în trafic.
Obstacolele din zona mediană a carosabilului se ocolesc pe partea dreaptă.
Dacă două vehicule vin din sensuri opuse pe un drum în aliniament şi efectuează
amândouă viraj stânga,pozitionati fiind pe benzi unde este permis virajul doar la stanga,
virajul se face fără intersectarea traiectoriilor, ocolindu-se prin stânga centrul imaginar al
intersecţiei.

4.2 POZIŢII ÎN TIMPUL MERSULUI

Este interzisă trecerea peste linia continuă şi peste marcajul pentru spaţii interzise.
Trecerea peste marcajul discontinuu se face numai când se schimbă banda de circulaţie,
direcţia de deplasare sau la angajarea în depăşire.
Când sensurile sunt separate de o linie continuă şi una discontinuă, se respectă linia cea
mai apropiată de vehicul.

Pe un drum cu minim 3 benzi pe sens, când conducătorii a două vehicule merg în aceeaşi
direcţie, pe benzi diferite, între ei fiind o bandă liberă, dacă cei doi vor să se înscrie pe
banda dintre ei cel din dreapta este obligat să lase pe cel din stânga să ocupe acea
bandă.

4.3 PRESELECŢIA
Înseamnă dispunerea autovehiculelor în funcţie de direcţia pe care urmează a se deplasa
în intersecţie; se face cu cel puţin 50 m înainte de intersecţie (şi în localităţi şi în afara
lor).

Dacă există marcaje, autovehiculele se dispun pe benzi şi se respectă semnificaţia

indicatoarelor şi a marcajelor.

Dacă nu există marcaje, autovehiculele se dispun pe rânduri, astfel:

• rândul din dreapta se ocupă de către vehiculele care virează la dreapta;
• rândul din stânga se ocupă de către vehiculele care virează la stânga;
• oricare din cele două rânduri se ocupă de către vehiculele care circulă înainte.
Dacă între şina tramvaiului şi trotuar nu este spaţiu pentru circulaţia pe două sau mai
multe rânduri, vehiculele vor circula pe un singur rând, lăsând liber traseul tramvaiului.

4.4 SEMNALELE ALTOR PERSOANE

Se opreşte la semnalele date de:
• agenţii de cale ferată;
• poliţiştii de frontieră;
• îndrumătorii de circulaţie ai M.Ap.N.;
• lucrătorii de drumuri în zona lucrărilor pe drumuri;
• membrii patrulelor şcolare, la trecerile de pietoni din apropierea şcolilor;
• nevăzători, prin ridicarea bastonului alb, când traversează strada.
Semnale pe care le mai pot adresa agenţii de cale ferată, poliţiştii de frontieră,
îndrumătorii de circulaţie ai M.Ap.N. şi lucrătorii de drumuri în zona lucrărilor pe drumuri:
• balansarea braţului în plan vertical cu palma orientată spre sol semnifică
reducerea vitezei;
• rotirea vioaie a braţului semnifică mărirea vitezei.

4.5 SEMNALELE CONDUCĂTORILOR DE VEHICULE

Se pot face cu mijloace de avertizare sonoră, luminoasă sau cu braţul.
Semnalizarea se face înaintea efectuării unei manevre sau pentru evitarea unui pericol
imediat.

Mijloacele de avertizare sonoră se folosesc de la cel puţin 25 m faţă de cei cărora li se

adresează.

Folosirea instalaţiei de iluminare:

• lumina de poziţie sau staţionare – în timpul opririi sau staţionării pe carosabil, în
afara localităţii, de la lăsarea serii până în zorii zilei şi ziua când plouă torenţial,
ninge abundent, este ceaţă sau în alte condiţii de vizibilitate redusă;
• luminile de întâlnire sau de drum – în mers, în localităţi sau în afara lor;
• luminile de întâlnire şi de ceaţă – când este ceaţă densă;
• luminile de întâlnire – în tuneluri sau când plouă torenţial, ninge abundent sau în
condiţii de vizibilitate redusă;
• noaptea se folosesc:
- lumini de întâlnire concomitent cu reducerea vitezei de la cel puţin 200 m faţă de
vehiculul care se apropie din faţă;
- lumini de întâlnire de la cel puţin 100 m la apropierea din spate de un autovehicul;
- faza scurtă şi reducerea vitezei (oprire) în caz de orbire de la luminile unui
autovehicul care circulă din faţă;
- noaptea sau în condiţii de vizibilitate redusă, în intersecţiile nedirijate prin
semnale luminoase sau de poliţişti – schimbarea alternativă a luminilor de întâlnire
cu cele de drum;
• în caz de defecţiuni la sistemele de iluminare şi semnalizare autovehiculele nu pot
fi conduse sau remorcate pe drumurile publice pe timpul nopţii sau în condiţii de
vizibilitate redusă fără să aibă în funcţiune, obligatoriu pe partea stânga, în faţă,
o lumină de întâlnire şi în spate una de poziţie;
• lumini de avarie se folosesc:
- când vehiculul a rămas în pană sau a fost avariat şi/sau nu poate fi deplasat în
afara părţii carosabile;
- când vehiculul se deplasează foarte încet, având defecţiuni;
- când autovehiculul este remorcat;
- când sensul de mers este blocat şi va fi nevoie de oprire.

• luminile de schimbare de directie(semnalizarea):

- cu cel puţin 50 m înainte în localităţi,
- cu cel puţin 100 m înainte în afara localităţilor acestea reprezentând distanţa
dintre locul începerii semnalizării până la locul în care se începe manevra.
• se folosesc lumini de întâlnire ziua, permanent astfel:
- toţi conducătorii de autovehicule care circulă pe drumuri europene, expres şi pe
autostrăzi; - conducătorii motocicletelor şi mopedelor (ciclomotoarelor); -
conducătorii vehiculelor care însoţesc cortegii, coloane militare ori grupuri
 organizate de persoane; - conducătorii care tractează alte vehicule sau transportă
substanţe periculoase.
• oprirea/staţionarea cu toate luminile stinse se poate face în următoarele
cazuri:
- pe un drum iluminat iar vizibilitatea este mai mare de 50 m;
- în afara părţii carosabile, pe un acostament consolidat;
- în localităţi, la marginea părţii carosabile – motocicletele cu două roţi, fără ataş şi
a mopedelor, care nu sunt prevăzute cu sursă de energie.

V. DEPĂȘIREA

DEPĂŞIREA
Este manevra prin care un vehicul trece înaintea altui vehicul ori pe lângă un obstacol,
aflat pe acelaşi sens de circulaţie, prin schimbarea direcţiei de mers şi ieşirea de pe banda
de circulaţie sau din şirul de vehicule în care s-a aflat iniţial.
Se face pe partea stângă a vehiculului depasit ,iar tanvaiele de depasesc prin parte
drapta .
Exceptii:
• se depseste prin dreapta,vehiculului al cărui conducător a semnalizat intentia şi
s-a încadrat corespunzator parasirii sensului de mers spre stanga si exista spatiu
suficient in partea dreapta.
• Tramvaiele se depăşesc pe partea stanga cand nu este spatiu suficient intre sina
din dreapta si bordura si strada este cu sens unic.
Obligaţiile conducătorului auto care depăşeşte:
• să se asigure că cel care îl urmează sau îl precede nu a semnalizat intenţia de a
depăşi;
• să nu pună în pericol circulaţia din sens opus (dacă se trece peste axul drumului);
 • să semnalizeze intenţia de a depăşi cu cel puţin 50 m înainte în localitate şi 100 m
în afara localităţii;
• să păstreze o distanţă laterală suficientă faţă de vehiculul depăşit;
• să reintre pe banda iniţială după ce a semnalizat şi s-a asigurat că poate efectua
această manevră în siguranţă pentru vehiculul depăşit şi ceilalţi participanţi la
trafic.
Obligaţiile conducătorului auto depăşit:
• să nu mărească viteza;
• să circule cât mai pe dreapta.
Cazurile de interzicere a depăşirii:
• în intersecţii nedirijate (în cele dirijate este permisă);
• în apropierea vârfurilor de rampă, când vizibilitatea este sub 50 m;
• în curbe şi în orice alte locuri cu vizibilitate sub 50 m;
• pe pasaje denivelate, pe poduri, sub poduri şi în tunele cu excepţia depăşirii
vehiculelor cu tracţiune animală, motocicletelor fără ataş, mopedelor şi bicicletelor
dacă vizibilitatea este peste 20 m iar lăţimea drumului este mai mare de 7 m;
• pe trecerile pentru pietoni;
• pe trecerile la nivel cu calea ferată şi la mai puţin de 50 m înainte de acestea;
• în staţii de tramvai, când acesta este oprit în staţii fără refugiu;
• în zona de acţiune a indicatorului „Depăşirea interzisă”;
• când se trece peste marcajul continuu care desparte sensurile;
• când din sens opus se apropie un alt vehicul al cărui conducător este obligat să
efectueze manevre de evitare a coliziunii;
• în locul unde s-a format o coloană de vehicule în aşteptare, dacă se intră pe sensul
opus.
 VI. VITEZA ȘI DISTANȚA ÎNTRE VEHICULE

6.1 REDUCEREA VITEZEI

Reducerea vitezei la maxim 30km/h în localităţi şi 50km/h în afara localităţii este

obligatorie în următoarele cazuri:
• la trecerea prin intersecţiile cu circulaţie nedirijată;
• în curbe deosebit de periculoase semnalizate sau în care vizibilitatea este sub 50
m;
• la trecerea pe lângă grupuri organizate, coloane militare sau cortegii, indiferent
dacă acestea se află în mers sau staţionează pe partea carosabilă a drumurilor;
• la trecerea pe lângă animale care sunt conduse pe partea carosabilă sau pe
acostament;
• când drumul este acoperit cu polei, gheaţă, zăpadă bătătorită, mâzgă sau piatră
cubică umedă;
• pe drumuri cu denivelări, semnalizate ca atare;
• în zona de acţiune a indicatorului de avertizare "Copii" în intervalul orar 7,00-22,00,
precum şi a indicatorului "Accident";
• la trecerile pentru pietoni nesemaforizate, semnalizate prin indicatoare şi
marcaje, când drumul public are cel mult o bandă pe sens, iar pietonii aflaţi
pe trotuar, în imediata apropiere a părţii carosabile, intenţionează să se
angajeze în traversare;
• la schimbarea direcţiei de mers prin viraje;
• când vizibilitatea este sub 100 m în condiţii de ceaţă, ploi torenţiale, ninsori
abundente;
Viteza trebuie redusă obligatoriu (fără ca legea să prezinte limita până la care trebuie
făcut acest lucru) în următoarele situaţii:
• noaptea, la întâlnirea unui vehicul care circulă din sens opus;
• la calea ferată cu bariere, semibariere sau semafor;
• la semnalul poliţistului cu balansarea braţului;
 • la apropierea autovehiculelor cu girofar albastru;
• la apropierea de o intersecţie dacă trebuie să acordăm prioritate;
• la semaforul (semnalul) galben intermitent
Reducerea vitezei nu este obligatorie, dar ea poate fi redusă în următoarele situaţii:
• în rampă sau în pantă;
• în staţii de tramvai, autobuz, troleibuz;
• pe drumuri îngustate;
• pe poduri, sub poduri, în tuneluri.

6.2 ACVAPLANAREA

Apare la viteză mare când drumul este acoperit cu apă(zapada partial topita) timp
nefavorabil si bruscarea directiei.
Constă în pierderea contactului dintre anvelopă şi carosabil ceea ce face ca autovehiculul
să nu mai poată fi controlat.
Pentru preîntâmpinarea fenomenului de acvaplanare se impune utilizarea unor anvelope
cu profilul corespunzător al benzii de rulare , respectiv reducerea vitezei.
6.3 VITEZA ȘI DISTANȚA ÎNTRE VEHICULE

LIMITELE MAXIME DE VITEZĂ ADMISĂ PE DIFERITE CATEGORII DE DRUMURI

Categorii Național- Alte categ. de

Autostradă În localități
drumuri european drumuri

Categorii
permis
A, B 130 100 90 50
C, D, D1 110 90 80 50
A1, B1, C1 90 80 70 50
Tractoare,
- 45 45 45
mopede

• Administratorul drumului poate modifica limitele de viteză în localităţi pentru

categoriile A şi B dar nu mai mult de 80 km/h şi nu mai puţin de 30 km/h.
• Pentru autovehiculele care tractează remorci, în afara localităţilor, limitele de
viteză scad cu 10 km/h.
• Pentru conducătorii auto începători, în afara localităţilor, limitele de viteză
scad cu 20 km/h.
• Pentru autovehiculele cu gabarit depăşit precum şi cele care transportă produse
periculoase, limitele de viteză sunt:
- în localitate - 40 km/h.;
- în afara localităţii – 70 km/h.
• Se interzice circulaţia cu viteză sub limita minimă admisă, reducerea bruscă a
vitezei ori oprirea neaşteptată, fără motiv.
 VII. REGULI REFERITOARE LA MANEVRE

7.1 ÎNTOARCEREA- schimbarea pozitiei autovehiculului de pe un sens pe celalalt

Se poate face:
dintr-o singura miscare;
prin miscari inainte-inapoi;
NU ESTE OBLIGATORIE OPRIREA!

Cazurile de interzicere:
• în locurile unde este interzisă oprirea cu excepţia intersecţiilor; este permisă
întoarcerea în intersecţii numai dintr-o singură mişcare;
• în intersecţiile în care este interzis virajul stânga şi în cele în care sunt necesare
manevre înainte-înapoi;
• în zona de acţiune a indicatorului „Întoarcerea interzisă”;
• în locurile unde soliditatea drumului nu permite manevra(vezi indicatorul
Acostament periculos)
• pe drumurile cu sens unic.

7.2 MERSUL ÎNAPOI-conducerea autovehiculului pe acelasi sens dar in directi

opusa

• Se interzice în toate cazurile în care este interzisă întoarcerea, mai puţin pe

drumurile cu sens unic.
• Se interzice pe o distanţă mai mare de 50 m.
• Se interzice la ieşirea din garaje, curţi sau alte proprietăţi alăturate drumului public.
• Dacă vizibilitatea din spate este împiedicată, este obligatorie dirijarea de către o
persoană din afara vehiculului.
• Se semnalizează cu luminile albe din dotarea vehiculului.
7.3 OPRIREA ŞI STAŢIONAREA

Oprirea este imobilizarea voluntară a vehiculului pentru o durată de până la 5 min.;

staţionarea reprezintă imobilizarea voluntară a vehiculului pentru o durată mai mare de 5
min.

Se fac pe partea dreaptă, cât mai aproape de bordură, paralel cu trotuarul, pe un singur
rând (motocicletele fără ataş, mopedele şi bicicletele pot fi aşezate câte două).

Pe drumul cu sens unic, oprirea şi staţionarea se pot face şi pe partea stângă.

În afara localităţilor, oprirea şi staţionarea se fac în afara părţii carosabile.
Nu se consideră oprire:
• imobilizarea vehiculului pentru îmbarcarea/coborârea unor persoane dacă nu se
perturbă circulaţia;
• imobilizarea autovehiculului cu masa maximă autorizată de peste 3,5 tone pentru
distribuirea mărfurilor alimentare la unităţi comerciale.
Oprirea este interzisă:
• în zona de acţiune a indicatorului „Oprirea interzisă”;
• la mai puţin de 50 m înainte şi după calea ferată;
• pe poduri, pe/sub pasaje denivelate, pe viaducte şi în tuneluri (în cazul imobilizării
în tunel trebuie oprit motorul);
• în curbe şi în alte locuri în care vizibilitatea este sub 50 m;
• în intersecţii inclusiv cu sens giratoriu precum şi în zona de preselecţie (50 m) cu
marcaje continue, iar în lipsa acestora, la mai puţin de 25 m de colţul intersecţiei;
• la mai puţin de 25 m înainte şi după indicatorul staţiei pentru mijloacele de transport
public;
• în dreptul altui vehicul, dacă se stânjeneşte circulaţia a două vehicule venind din
sensuri opuse;
 • în dreptul marcajului continuu, dacă ceilalţi conducători ar fi obligaţi să treacă peste
acest marcaj;
• pe trecerile pentru pietoni ori la mai puţin de 25 m. înainte şi după acestea;
• în locurile unde este interzisă depăşirea;
• în dreptul unui indicator sau semnal, dacă se împiedică observarea lui;
• pe sectoarele de drum unde sunt instalate indicatoarele: „Drum îngustat”,
„Prioritate pentru circulaţia din sens invers” şi „Prioritate faţă de circulaţia din sens
invers”;
• pe pistele obligatorii pentru pietoni/biciclişti, ori pe benzile rezervate unor categorii
de vehicule, semnalizate ca atare;
• pe platforma căii ferate industriale sau de tramvai ori la mai puţin de 50 m dacă se
stânjeneşte circulaţia vehiculelor pe şine;
• pe autostrăzi, drumuri expres şi cele naţional europene;
• pe trotuar, dacă nu se asigură un spaţiu de cel puţin 1 m pentru circulaţia pietonilor.
Staţionarea este interzisă:
• în toate cazurile în care este interzisă oprirea;
• în zona de acţiune a indicatorului „Staţionarea interzisă”, a marcajului zigzag sau
a liniei continue galbenă pe bordura trotuarului;
• pe drumuri publice cu lăţimea mai mică de 6 m;
• în dreptul căilor de acces care deservesc proprietăţile alăturate drumului public;
• în pante şi în rampe;
• la indicatorul „Staţionarea alternantă” în altă zi decât cea permisă, sau indicatorul
„Zonă de staţionare cu durată limitată” peste durata stabilită.
Noaptea, în loc neiluminat, pe timpul staţionării se aprind luminile de poziţie.
Se interzice staţionarea pe drumurile publice noaptea a tractoarelor, maşinilor agricole,
remorcilor, rulotelor, mopedelor, bicicletelor, maşinilor autopropulsate pentru lucrări,
vehiculelor cu tracţiune animală, a celor trase sau împinse cu mâna.
Pe timpul staţionării se opreşte motorul, se cupleza într-o treaptă inferioară şi se
acţionează frâna de ajutor (de mână)
Conducătorul autovehiculului care este imobilizat involuntar în pantă sau rampă trebuie
să bracheze roţile spre dreapta sau spre un obstacol de la marginea drumului.

VIII. PRIORITATEA DE TRECERE

8.1 ORDINEA DE PRIORITATE

Participanţii la trafic trebuie să respecte regulile de circulaţie, precum şi semnificaţia

diferitelor tipuri de mijloace de semnalizare rutieră, în următoarea ordine de prioritate:
• semnalele, indicaţiile şi dispoziţiile poliţistului rutier;(vezi capitolul)!
• semnalele speciale de avertizare, luminoase sau sonore ale autovehiculelor cu
regim special; (vezi capitolul)!
• semnalizarea temporară care modifică regimul normal de desfăşurare a circulaţiei;
• semnalele luminoase sau sonore(semafoarele); (vezi capitolul)!
• indicatoarele; (vezi capitolul)!
• marcajele;
• regulile de circulaţie.

8.2 TRECEREA PE LÂNGĂ VEHICULE CARE CIRCULĂ DIN SENSUL OPUS

Conducătorul vehiculului care coboară este obligat să oprească pentru a permite trecerea
celui care urcă.

Pe drumurile publice înguste şi/sau cu declivitate, unde trecerea vehiculelor care circulă
din sensuri opuse unele pe lângă altele, este imposibilă sau periculoasă, se procedează
astfel:
 • la întâlnirea unui ansamblu de vehicule cu un vehicul, conducătorul acestuia din
urmă trebuie să manevreze cu spatele;
• la întâlnirea unui vehicul greu cu un vehicul uşor, conducătorul acestuia din urmă
trebuie să manevreze cu spatele;
• la întâlnirea unui vehicul care efectuează transport public de persoane cu un
vehicul de transport mărfuri, conducătorul acestuia din urmă trebuie să manevreze
cu spatele;
• în cazul vehiculelor de aceeaşi categorie, obligaţia de a efectua manevra de mers
înapoi revine conducătorului care urcă, cu excepţia cazului când este mai uşor şi
există condiţii pentru conducătorul care coboară să execute această manevră,
existând în apropiere un refugiu.

8.3 PRIORITATEA DE TRECERE

Acordarea priorităţii reprezintă obligaţia oricărui participant la trafic de a nu-şi continua

deplasarea sau de a nu efectua orice altă manevră dacă i-ar obliga pe ceilalţi participanţi
care au prioritate să-şi modifice brusc direcţia sau viteza (ori să oprească).

Intersecţiile sunt:
• cu circulaţie nedirijată;
• cu circulaţie dirijată:
- prin semafoare;
- prin indicatoare de prioritate;
- prin semnalele unui poliţist care dirijează circulaţia.

În această categorie sunt incluse şi intersecţiile în care circulaţia se desfăşoară în sens

giratoriu.

La apropierea de o intersecţie conducătorul de vehicul trebuie să circule cu o viteză care

să îi permită oprirea, pentru a acorda prioritate de trecere participanţilor la trafic care au
acest drept.

La intersecţiile cu circulaţie nedirijată, conducătorul de vehicul este obligat să cedeze

trecerea vehiculelor care vin din partea dreaptă, în condiţiile stabilite prin regulament.
La intersecţiile cu circulaţie dirijată, conducătorul de vehicul este obligat să respecte
indicaţiile ori semnalele poliţistului rutier, culoarea semaforului sau semnificaţia
indicatoarelor.
Pătrunderea unui vehicul într-o intersecţie este interzisă dacă prin aceasta se produce
blocarea intersecţiei.

În intersecţiile cu sens giratoriu, semnalizate ca atare, vehiculele care circulă în interiorul

acestora au prioritate faţă de cele care urmează să pătrundă în intersecţie.
În cazul vehiculelor care pătrund într-o intersecţie dintre un drum închis circulaţiei publice
şi un drum public, au prioritate acele vehicule care circulă pe drumul public.
În intersecţiile cu circulaţie nedirijată, conducătorul de vehicul este obligat să acorde
prioritate de trecere vehiculelor care circulă pe şine. Acestea pierd prioritatea de trecere
când efectuează virajul spre stânga sau când semnalizarea rutieră din acea zonă
stabileşte o altă regulă de circulaţie.

În intersecţii, conducătorii vehiculelor care virează spre stânga sunt obligaţi să acorde
prioritate de trecere vehiculelor cu care se intersectează şi care circulă din partea
dreaptă.
În intersecţiile cu circulaţie dirijată prin indicatoare de prioritate, regula priorităţii de
dreapta se respectă numai în cazul în care două vehicule urmează să se întâlnească,
fiecare intrând în intersecţie de pe un drum semnalizat cu un indicator având aceeaşi
semnificaţie de prioritate sau de pierdere a priorităţii.

Când un semafor cu trei culori are o lumină verde intermitentă suplimentară, montată la
acelaşi nivel cu lumina verde normală a semaforului, sub forma unei săgeţi verzi pe fond
negru, cu vârful spre dreapta, aprinderea acesteia semnifică permisiunea pentru vehicule
de a-şi continua drumul în direcţia indicată de săgeată, indiferent de culoarea semaforului
electric, cu condiţia acordării priorităţii de trecere vehiculelor şi pietonilor care au drept de
circulaţie.

Conducătorii de vehicul trebuie să acorde prioritate astfel:

• când efectuează un viraj şi se intersectează cu un biciclist care circulă pe pista
pentru biciclişti;
• când coboară o pantă faţă de vehiculele care urcă;
• când se pune în mişcare sau când iese din garaje, curţi, ganguri sau alte proprietăţi
alăturate, faţă de orice vehicul, indiferent de direcţia de mers (cu excepţia celor din
serviciile regulate de transport public de călători care pleacă din staţiile cu alveole);
• când virează la stânga faţă de vehiculele care circulă din sens opus;
• când vine de pe un drum lateral de categorie inferioară în intersecţii nedirijate:
- când intră pe un drum naţional venind de pe un drum judeţean, comunal sau
local;
- când intră pe un drum judeţean venind de pe un drum comunal sau local;
- când intră pe un drum comunal venind de pe unul local.
• când urmează să intre într-o intersecţie cu sens giratoriu faţă de vehiculele care
circulă în interiorul acesteia;
• tuturor vehiculelor cu care se intersectează, când iese din zona rezidenţială sau
pietonală; când iese de pe un drum închis circulaţiei publice;
• pietonilor care traversează pe trecerea de pietoni sau la culoarea verde, când
aceştia se află pe sensul lor de mers.
Între două vehicule cu regim prioritar care ajung simultan într-o intersecţie, se
aplică regula priorităţii de dreapta.

Când în intersecţie un poliţist dirijează circulaţia, între vehiculele care pot trece la
semnalul lui se aplică regula priorităţii de dreapta.

Când un vehicul întâlneşte indicatorul „Oprire” şi altul „Cedează trecerea”, trece primul
cel care vine din dreapta.
Indicatoare la care avem prioritate:
• drum cu prioritate;
• intersecţie cu un drum fără prioritate;
• prioritate faţă de circulaţia din sens invers (este interzisă oprirea, staţionarea şi
întoarcerea);
• panouri adiţionale care indică direcţia drumului cu prioritate: la cel cu drumul cu
prioritate spre stânga avem prioritate şi la stânga, şi la dreapta şi înainte; dacă
virăm stânga nu acordăm prioritate celor care vin din sens opus.
Indicatoare la care nu avem prioritate:
• cedează trecerea;
• oprire – se face astfel:
- în locul în care avem vizibilitate, de obicei până în colţul străzii;
- dacă există, înaintea marcajului de oprire;
- dacă un vehicul întâlneşte indicatorul „Oprire” şi altul „Cedează trecerea”, trece
primul cel care vine din dreapta.
• panouri adiţionale:
- se acordă prioritate vehiculelor care circulă pe drumul prioritar (celor care vin din
sens opus şi celor din dreapta);

- se acordă prioritate tuturor vehiculelor.

• prioritate pentru circulaţia din sens invers (interzice oprirea, staţionarea şi
întoarcerea).

Trecerea la nivel cu calea ferată

Trecerile la nivel cu calea ferată sunt de trei feluri:

• cale ferată curentă (sau păzită – cu bariere, semibariere sau semnal luminos);
• cale ferată nepăzită;
• cale ferată industrială.
La calea ferată curentă se reduce viteza.
La calea ferată nepăzită (fără bariere sau fără semnale luminoase) este obligatorie
oprirea.

La calea ferată industrială:

• se respectă semnalele agenţilor de cale ferată;
• nu este cale ferată curentă.
Oprirea la trecerea la nivel cu calea ferată este obligatorie atunci când:

• barierele sau semibarierele sunt coborâte, în curs de coborâre sau ridicare;

• semnalul cu lumini roşii şi/sau semnalul sonor sunt în funcţiune;
• întâlneşti indicatorul „Trecerea la nivel cu calea ferată fără bariere” sau „Oprire”;
• agentul de cale ferată adresează semnal de oprire.
Oprirea la trecerea la nivel cu calea ferată se face:

• înaintea marcajului de oprire;

• în dreptul indicatorului în cruce „Trecerea la nivel cu calea ferată fără bariere” sau
„Oprire”;
• înaintea barierei.
În cazul imobilizării unui vehicul pe calea ferată se procedează astfel:

• se scot imediat călătorii din vehicul;

• se degajează platforma de cale ferată;
• se semnalizează prezenţa vehiculului cu orice mijloc adecvat.
Semnalele luminoase la trecerile la nivel cu calea ferată:
Trecere la nivel cu o cale ferată simplă, fără bariere, prevăzută cu semnale luminoase de
avertizare a apropierii trenului

Trecere la nivel cu o cale ferată dublă, fără bariere, prevăzută cu semnale luminoase de
avertizare a apropierii trenului
Trecere la nivel cu o cale ferată simplă cu semibarieră, prevăzută cu semnale luminoase
de avertizare a apropierii trenului

IX. CIRCULAȚIA PE AUTOSTRĂZI

Este interzisă pe autostarda circulatia pietonilor, autovehiculelor cu gabarit depăşit fără

autorizaţie specială de transport eliberată de administratorul drumului public conform
reglementărilor în vigoare, vehiculelor cu tracţiune animală, vehiculelor trase sau împinse
cu mâna, bicicletelor, mopedelor (ciclomotoarelor), tractoarelor şi maşinilor agricole
autopropulsate, precum şi vehiculelor care nu pot depăşi constructiv viteza de 50 km/h;

Autovehiculele de transport public de persoane sau de mărfuri folosesc cu precădere

banda din dreapta a autostrăzii.

Pe autostradă se interzice:
• circulaţia şi imobilizarea voluntară (oprirea sau staţionarea) pe banda de urgenţă;
• întoarcerea, mersul înapoi, intrarea în zona mediană;
• învăţarea conducerii unui vehicul, încercările prototipurilor de şasiuri şi de
autovehicule, manifestaţiile, defilările, caravanele publicitare, antrenamentele şi
competiţiile sportive precum şi cortegiile.
X. OBLIGAŢIILE CONDUCĂTORILOR DE
AUTOVEHICULE

• să aibă asupra sa şi să înmâneze, la cererea poliţistului rutier, actul de identitate,

permisul de conducere auto, certificatul de înmatriculare al vehiculului,
atestatul profesional, documentele referitoare la bunurile transportate, alte
documente prevăzute de lege ;
• să respecte normele referitoare la masele totale maxime autorizate sau la
dimensiunile maxime admise pentru autovehicule;
• să verifice funcţionarea sistemului de lumini, a instalaţiei de climatizare, să
menţină curate geamurile, precum şi plăcuţele cu numărul de înmatriculare;
• să aibă trusă medicală de prim ajutor, triunghiuri reflectorizante(doua) şi
stingător de incendiu omologate;
• să se prezinte la unitatea de poliţie care l-a invitat, pentru soluţionarea oricăror
probleme legate de calitatea de conducător sau de deţinător de vehicul;
• să permită controlul stării tehnice a vehiculului, precum şi controlul bunurilor
transportate;
• să oprească motorul şi să semnalizeze autovehiculul imobilizat în pasaje
subterane sau tuneluri;
• să se prezinte la verificarea medicală la solicitarea poliţiei ori periodic;
• conducătorii autovehiculelor cu masa maximă mai mare de 3,5 tone trebuie să
poarte echipament fluorescent reflectorizant când execută intervenţii la vehiculul
aflat pe carosabil;
• să aplice pe parbriz şi pe lunetă semnul distinctiv stabilit pentru începători
(vechimea în conducere mai mică de 1 an);
 • deţinătorul unui vehicul este obligat să comunice poliţiei identitatea persoanei
căreia i-a încredinţat vehiculul.

INTERDICȚIILE CONDUCĂTORILOR DE AUTOVEHICULE

• să transporte mai multe persoane decât numărul de locuri stabilit în certificatul
de înmatriculare;
• să transporte persoane în stare de ebrietate pe motocicletă sau în cabina ori
caroseria autocamionului;
• să transporte persoane în caroseria autobasculantei, pe autocisternă, pe
platformă, deasupra încărcăturii, pe părţile laterale ale caroseriei, sau persoane
care stau în picioare în caroseria autocamionului, pe scări şi în remorcă, cu
excepţia celor special amenajate pentru transportul persoanelor;
• să transporte copii în vârstă de până la 12 ani pe scaunul din faţă, chiar dacă sunt
ţinuţi în braţe;
• să transporte în sau pe autoturism obiecte a căror lungime sau lăţime depăşeşte
dimensiunea acestuia;
• să deschidă uşile în timpul mersului, să pornească de pe loc cu uşile deschise;
• să aibă preocupări care-i distrag periculos atenţia ori să folosească instalaţii de
sonorizare (muzică) la un nivel de zgomot care ar afecta deplasarea în siguranţă;
• să intre pe drumurile modernizate cu autovehiculul care are pe roţi sau pe
caroserie noroi ori din care se scurg produse ce pot pune în pericol siguranţa
circulaţiei;
• să aplice pe geamuri afişe, reclame, înscrisuri sau accesorii care restrâng sau
estompeaza vizibilitatea;
• să aibă aplicate folii sau tratamente chimice pe geamuri, ce restrâng vizibilitatea,
cu excepţia celor omologate;
• să aibă folii sau tratamente chimice pe dispozitivele de iluminare (care diminuează
eficacitatea lor) sau pe plăcuţele cu numărul de înmatriculare (care împiedică
citirea numărului);
• să lase liber în timpul mersului volanul, ghidonul sau maneta de comandă, să
oprească motorul sau să decupleze transmisia în mers;
• să folosească în mod abuziv mijloacele de avertizare sonoră;
• să circule cu autovehiculul cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone
pe drumurile acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei, fără a avea lanţuri sau alte
echipamente antiderapante omologate în perioadele şi pe drumurile stabilite prin
ordin al ministrului transporturilor;
• să circule având anvelope cu alte dimensiuni sau caracteristici decât cele din
certificatul de înmatriculare ori care au tăieturi sau rupturi ale cordului sau sunt
uzate peste limita admisă;
• să folosească un autovehicul care emană noxe peste limita legală ori al cărui
zgomot depăşeşte pragul fonic prevăzut sau care are dispozitive neomologate la
evacuare;
• să circule având plăcuţele cu numerele de înmatriculare deteriorate ori
neconforme cu standardul;
• să săvârşească acte sau gesturi obscene, să profereze injurii celorlalţi participanţi
la trafic;
• să circule cu autovehiculul avariat mai mult de 30 de zile de la data producerii
avariei;
• să folosească telefoane mobile în timpul mersului (cu excepţia celor cu dispozitive
tip „ mâini libere”);
• să ţină în braţe animale în timpul deplasării (valabil pentru toate persoanele care
ocupă scaunele din faţa);
• să arunce din autovehicul obiecte, materiale, substanţe;
• se interzice montarea sistemelor antifurt sonore care se declanşează la trecerea
altui vehicul. Durata semnalului nu trebuie să fie mai mare de un minut iar
intensitatea lui să nu depăşească pragul fonic legal.
CENTURA DE SIGURANŢĂ
Se foloseşte în localităţi şi în afara lor de către toţi cei care ocupă locuri prevăzute cu
centuri;

Copii cu vârsta mai mică de 12 ani sau cu talia mai mică de 150 cm. folosesc centuri
adaptate.

Copii cu vârsta mai mică de 3 ani folosesc dispozitive de reţinere omologate.

Purtarea centurii de siguranţă nu este obligatorie pentru:
• conducătorii de autoturisme când execută manevra de mers înapoi sau
staţionează;
• femeile gravide cu sarcină vizibilă;
• instructorii auto în timpul orelor de pregătire, examinatorul pe durata examanului;
• persoanele cu certificat medical pentru o afecţiune care contraindică purtarea
centurii de siguranţă;
• conducătorii taximetrelor, când transportă pasageri;
• Conducatorii de autovehicule de transport in comun.

Conducătorii motocicletelor şi mopedelor sunt obligaţi să poarte căşti de protecţie

omologate.

OBLIGAŢII ÎN CAZ DE ACCIDENT

În caz de accident soldat cu victime:

• să oprească, să anunţe imediat poliţia, să nu modifice urmele şi să nu părăsească
locul faptei;
• să nu consume alcool, stupefiante sau medicamente cu efecte similare după
accident, până la testarea concentraţiei alcoolului sau recoltarea probelor
biologice.
În caz de accidente soldate numai cu pagube materiale:
 • să scoată imediat vehiculele în afara părţii carosabile ori, dacă nu este posibil şi
nici nu pot să îşi continue drumul, să le deplaseze cât mai aproape de bordură,
semnalizându-le prezenţa;
• să se prezinte în cel mult 24 de ore la unitatea de poliţie pe raza căreia s-a produs
accidentul.
Constatarea amiabilă de accident – condiţii:
• s-au produs pagube care se despăgubesc prin asigurare obligatorie;
• accidentul nu presupune suspendarea sau anularea permisului (iar conducătorii
posedă permis);
• cel puţin un conducător si-a recunoscut vina şi are asigurare obligatorie;
• conducătorii au completat fără obiecţiuni formularul de constatare amiabilă de
accident.
• Nu este necesare prezentarea pe politie pentru declararea accidentului, fiin
suficienta intelegerea intre parti.

CONDUCĂTORII ÎNCEPĂTORI (cu vechime în conducere mai mică de 1 an):

Poartă obligatoriu semnul distinctiv, care se montează astfel:

• la motocicletă – în spate, lângă numărul de înmatriculare;
• la autovehicul – pe parbriz în dreapta jos şi pe lunetă în stânga sus;
• la autovehiculul fără lunetă – pe parbriz în dreapta jos şi pe caroserie în stânga
sus;
• la tramvai – pe parbriz în dreapta jos şi pe luneta ultimului vagon în stânga sus;
• la autovehiculul cu remorcă – pe parbrizul autovehiculului în dreapta jos şi pe
caroseria remorcii în stânga sus;
Conducătorului auto începător îi este interzis:
• să conducă autovehicule care transportă produse periculoase;
• să conducă vehicule destinate testării sau cele pentru probe:
• să conducă vehicule destinate transportului public de persoane, inclusiv în regim
de taxi.
REMORCAREA

Un autovehicul poate remorca o singură remorcă (cu excepţia tractorului agricol care
poate tracta două remorci).

Remorca uşoară este remorca a cărei masă totală maximă autorizată este mai mică de
750 kg.

Condiţii pentru remorcare:

• elementele dispozitivului de cuplare să fie omologate şi compatibile;
• ansamblul de vehicule astfel constituit poate realiza raza minimă de virare a
autovehiculului trăgător;
• dimensiunile ansamblului format nu depăşesc limitele prevăzute de lege;
• elementele de cuplare ale echipamentelor de frânare şi de iluminare sunt
compatibile;
• vehiculele care compun ansamblul nu se ating la trecerea peste denivelări, la viraje
sau la schimbarea direcţiei;
Autovehiculele sau remorcile cu defecţiuni la sistemul de iluminare şi semnalizare nu pot
fi conduse sau remorcate pe timpul nopţii sau în condiţii de vizibilitate redusă, fără să aibă
în funcţiune obligatoriu pe partea stângă, în faţă, o lumină de întâlnire şi în spate una de
poziţie;

Triunghiurile reflectorizante se instalează în faţa şi spatele vehiculului la cel puţin 30 m

(în localităţi, triunghiul se poate aşeza la distanţe mai mici sau chiar pe autovehicul).
Reguli privind remorcarea:
• conducătorii autovehiculelor trăgător şi remorcat trebuie să posede permis de
conducere valabile pentru autovehiculele respective;
• autovehiculul trăgător să nu remorcheze un autovehicul mai greu decât masa lui,
cu excepţia cazului când remorcarea se efectuează de către un autovehicul
destinat special depanării;
 • remorcarea se realizează cu o bară metalică cu lungimea de cel mult 4 m.
Autoturismul a cărui sistem de frânare nu este defect poate fi remorcat cu o
legătură flexibilă omologată în lungime de 3-5 m.
• conducătorul autovehiculului remorcat este obligat să semnalizeze corespunzător
semnalelor efectuate de conducătorul autovehiculului trăgător;
Atunci când sistemul de iluminare şi semnalizare nu funcţionează, este interzisă
remorcarea noaptea şi în condiţii de vizibilitate redusă, iar ziua poate fi realizată dacă
vehiculul tractat are în spate inscripţia „Fără semnalizare” şi indicatorul „Alte pericole”.
Dacă vehiculul nu este dotat cu lumini de avarie sau acestea sunt defecte, pe timpul nopţii
ori în condiţii de vizibilitate redusă, se poate folosi o lampă portativă cu lumină galbenă
intermitentă la partea din spate a vehiculului.

Este interzisă remorcarea:

• a unui autovehicul cu două roţi, cu sau fără ataş;
• a unui autovehicul al cărui sistem de direcţie nu funcţionează (cu excepţia situaţiei
în care remorcarea presupune suspendarea punţii directoare);
• a unui autovehicul neînmatriculat;
• când drumul este acoperit cu gheaţă, polei sau zăpadă;
• a două sau mai multe autovehicule, a căruţelor, a vehiculelor trase sau împinse cu
mâna ori a utilajelor agricole;
Este permisă pentru manevre scurte sau la pornirea altui autovehicul.
Autovehiculul trăgător trebuie să aibă în funcţiune luminile de întâlnire iar
autovehiculul remorcat luminile de avarie.

OBLIGAŢIILE DEŢINĂTORILOR DE VEHICULE

Proprietarul de autovehicul sau remorcă, cu domiciliul, sediul sau reşedinţa în România,
este obligat:
• să declare autorităţii emitente pierderea, furtul sau distrugerea certificatului de
înmatriculare, în cel mult 48 de ore de la constatare;
• să depună imediat, la autoritatea emitentă, originalul certificatului de înmatriculare,
dacă, după obţinerea duplicatului, a reintrat în posesia acestuia.
Persoanele juridice deţinătoare de vehicule au, pe lângă cele prevăzute mai sus şi
următoarele obligaţii:
• să verifice starea tehnică a vehiculelor, să facă menţiuni despre aceasta în foaia
de parcurs sau ordinul de serviciu şi să nu permită ieşirea în circulaţie a celor care
nu îndeplinesc condiţiile tehnice;
• să elibereze foaie de parcurs sau ordin de serviciu pentru vehiculele care pleacă
în cursă;
• să nu permită conducerea vehiculului de către persoane care nu posedă permis
de conducere corespunzător sau atestat profesional;
• să nu permită conducătorilor de vehicule să plece în cursă sub influenţa băuturilor
alcoolice, a substanţelor ori produselor stupefiante sau a medicamentelor cu
efecte similare acestora ori într-o stare accentuată de oboseală;
• să ţină seama de observaţiile făcute de poliţişti sau de conducătorii de vehicule în
foaia de parcurs;
• să anunţe imediat poliţia despre orice accident de circulaţie în care sunt implicaţi
conducătorii de vehicule proprii care nu posedă documente de constatare a
acestuia;
• să verifice respectarea timpilor de repaus şi de odihnă, precum şi a regimului legal
de viteză, prin citirea înregistrărilor aparatelor de control al timpilor de odihnă şi a
vitezei de deplasare;
• să verifice existenţa autorizaţiei speciale de transport şi respectarea condiţiilor
înscrise în aceasta.
Triunghiurile reflectorizante se instalează în faţa şi spatele vehiculului la cel puţin 30 m
(în localităţi, triunghiul se poate aşeza la distanţe mai mici sau chiar pe autovehicul).
 XI. CONTRAVENTII SI INFRACTIUNI

1. Infracțiunile la regimul circulației

punerea în circulaţie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul
neînmatriculat (se pedepseşte cu închisoare şi anulare permis);
punerea în circulaţie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul cu număr
fals de înmatriculare ori tractarea unei remorci cu număr fals de înmatriculare (se
pedepseşte cu închisoare şi anulare permis);
conducerea pe teritoriul României a unui autovehicul care nu are drept de circulaţie
în România sau a unui autovehicul al cărui certificat de înmatriculare a fost reţinut pentru
defecţiuni tehnice grave la sistemul de direcţie ori frânare şi ale cărui plăcuţe cu numerele
de înmatriculare au fost retrase (se pedepseşte cu închisoare şi anulare permis);
conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană fără permis de
conducere (se pedepseşte cu închisoare);
conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană al cărei permis
de conducere este necorespunzător categoriei din care face parte
vehiculul respectiv ori acesta i-a fost retras sau căreia exercitarea dreptului de a
conduce i-a fost suspendat (se pedepseşte cu închisoare şi anulare permis);
încredinţarea cu ştiinţă a unui autovehicul, pentru conducerea pe drumurile
publice, unei persoane fără permis de conducere sau cu permis necorespunzător
categoriei din care face parte vehiculul respectiv (se pedepseşte cu închisoare sau
amendă penală);
conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are
o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 mg/l alcool pur în sânge sau sub influenţa unor
stupefiante sau medicamente similare (se pedepseşte cu închisoare şi anulare
permis)
refuzul sau sustragerea unui conducător auto, instructor sau examinator de a se
supune recoltării probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei , consumului de
stupefiante, medicamentelor similare sau testării aerului expirat (se pedepseşte cu
închisoare şi anulare permis);
părăsirea locului accidentului fără încuviinţarea politiei ori a procurorului care
efectuează cercetarea locului faptei, precum şi modificarea sau ştergerea urmelor
accidentului de către conducătorul oricărui vehicul angajat într-un accident de circulaţie
de pe urma căruia a rezultat uciderea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii
uneia sau mai multor persoane ori dacă accidentul s-a produs ca urmare a unei infracţiuni
(se pedepseşte cu închisoare şi anulare permis);

Pot părăsi locul accidentului:

• conducătorul autovehiculului aparţinând poliţiei, serviciului de ambulanţă,
pompierilor, etc., care se află în misiune, dacă anunţă imediat poliţia (după misiune
trebuie să se prezinte la poliţie);
• conducătorul vehiculului care, în lipsa altor mijloace de transport, el însuşi
transportă răniţii la cea mai apropiată unitate sanitară, dacă se înapoiază imediat
la locul accidentului;
• conducătorul auto, dacă victima părăseşte locul faptei (dacă anunţă imediat poliţia
cea mai apropiată).
fapta conducătorului, instructorului sau examinatorului de a consuma alcool,
stupefiante sau medicamente cu efecte similare, după producerea unui accident
soldat cu moartea sau vătămarea unor persoane, până la testarea alcoolului în aerul
expirat sau recoltarea probelor biologice (se pedepseşte cu închisoare şi anulare permis);

sustragerea, degradarea cu intenţie a indicatoarelor, semafoarelor, amenajărilor

rutiere ori crearea de obstacole pe carosabil (se pedepseşte cu închisoare sau amendă
penală);

instalarea de mijloace de semnalizare sau modificarea poziţiilor acestora, fără autorizaţie,

care induc în eroare participanţii la trafic (se pedepseşte cu închisoare sau amendă
penală);

organizarea sau participarea la întreceri neautorizare pe drumul public (se

pedepseşte cu închisoare sau amendă penală şi anulare permis);
blocarea cu intenţie a drumului , dacă se pune în pericol siguranţa circulaţiei ori se
încalcă dreptul la liberă circulaţie (se pedepseşte cu închisoare sau amendă penală);
lăsarea fără supraveghere pe carosabil a unui vehicul care transportă produse
periculoase (se pedepseşte cu închisoare);

neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de verificare tehnică, sau a unor

intervenţii tehnice, când au avut ca urmare producerea unui accident cu victime (se
pedepseşte conform legii penale);

repararea autovehiculelor accidentate fără autorizaţie eliberată de poliţie (se pedepseşte

cu închisoare sau amendă penală);

efectuarea unor lucrări de construire, modificare, modernizare sau reabilitare a drumului

public, amplasarea unor construcţii, panouri sau reclame publicitare în zona drumului,
fără autorizaţie de construcţie (se pedepseşte cu închisoare sau amendă penală);

Când, în urma testării în trafic, conducătorul auto are peste 0,40 mg/l alcool în aerul
expirat, obligatoriu se vor recolta probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei. Se vor
recolta 2 probe, la interval de 1 oră, la instituţii autorizate. Nerespectarea acestei reguli
constituie contravenţie (permisul se suspendă 90 de zile şi se dă dovadă fără drept de
circulaţie). Recoltarea mostrelor biologice se face numai în prezenţa unui poliţist rutier în
interiorul unităţilor de asistenţă medicală autorizate, în ambulanţe având echipaj cu medic
ori autospeciale cu această funcţie aparţinând Serviciului mobil de urgenţă, reanimare şi
descarcerare sau în interiorul unităţilor medico-legale.

2. Sancțiunile contravenționale
Clasificarea sancţiunilor contravenţionale:
1.Principale
-avertismentul
-amenda
2.Complementare
• aplicarea punctelor de penalizare;
• suspendarea dreptului de a conduce pe timp limitat;
• confiscarea bunurilor;
• imobilizarea vehiculului;
• radierea din oficiu;
• ridicarea autovehiculelor staţionate neregulamentar.
3. Măsuri tehnico-administrative
• reţinerea permisului, reţinerea certificatului de înmatriculare;
• retragerea permisului (inapt medical), certificatului sau plăcuţelor de înmatriculare;
• anularea permisului.
Punctele amendă:
• reprezintă 10% din salariul minim brut pe economie;
• se împart pe clase de sancţiuni.

Principalele contravenții:
CLASA I – se sancţionează cu 2 sau 3 puncte amendă:
- şi complementar cu 2 puncte penalizare:
• neasigurarea că persoanele minore poartă centuri de siguranţă sau sunt
transportate în dispozitive de fixare în scaune pentru copii omologate;
• folosirea incorectă a luminilor de drum la întâlnirea cu alt vehicul (sau care circulă
în faţă);
• oprirea neregulamentară;
• depăşirea vitezei maxime cu 10-20 km/h;
• folosirea telefonului mobil în mers;
• intrarea pe un drum unde accesul este interzis;
• nerespectarea regulilor la mers înapoi, întoarcere, schimbare bandă sau direcţie;
• nefolosirea fazei scurte ziua pe autostrăzi, drumuri europene şi expres.
- nu se mai aplică şi puncte penalizare pentru:
• nesemnalizare schimbare direcţie;
 • conducerea cu cel puţin 10 km/h sub limita obligatorie;
• conducerea unui vehicul avariat peste termenul de 30 zile;
• conducerea cu defecţiuni tehnice (excepţie la sistemele de frânare şi direcţie) sau
cu caroserie deteriorată.
CLASA II - se sancţionează cu 4 sau 5 puncte amendă:
- şi complementar cu 3 puncte penalizare:
• depăşirea vitezei maxime cu 21-30 km/h;
• oprire (şi circulaţie) pe banda de urgenţă pe autostradă; oprire pe partea carosabilă
pe drum european sau expres;
• nerespectarea regulilor la mers înapoi, întoarcere, schimbare bandă sau direcţie,
dacă s-a produs un accident cu avarie;
• staţionarea neregulamentară;
• accident din cauza nepăstrării distanţei faţă de vehiculul din faţă;
• nerespectarea indicatorului „Ocolire" la refugiul staţiei de tramvai;
• pătrundere în intersecţie când circulaţia este blocată;
• folosirea luminilor de ceaţă când nu este ceaţă.
- nu se mai aplică şi puncte penalizare pentru:
• nerespectarea regulilor de utilizare a claxonului;
• nerespectare indicatoare şi marcaje de obligare;
• utilizarea unor anvelope de alte dimensiuni sau uzate peste limită;
• poluare fonică sau noxe emise peste limită;
• nu există trusă medicală, stingător auto sau triunghiuri reflectorizante;
• nerespectarea traseelor aprobate la examen sau la pregătire practică;
• în cazul în care se suspendă permisul de conducere 30 de zile (cu excepţia
suspendării pentru cumul de puncte).
CLASA III - se sancţionează cu 6-8 puncte amendă:
- şi complementar cu 4 puncte penalizare:
• depăşirea vitezei maxime cu 31-40 km/h;
• circulaţia pe timp de ceaţă, ninsoare abundentă, ploaie torenţială fără lumini sau
semnalizare;
 • conducere cu dovada înlocuitoare a certificatului expirată sau fără drept de
circulaţie;
• refuzul prezentării actelor la cererea poliţistului rutier;
- nu se mai aplică şi puncte penalizare pentru:
• nerespectarea indicatoarelor sau marcajelor de interzicere (ex. oprirea la „Oprirea
interzisă");
• nereducerea vitezei în cazurile prevăzute;
• montarea altor lumini sau dispozitive de avertizare (sau accesorii) sau defecţiuni
la lumini, claxon;
• nerespectarea regulilor pentru transportul persoanelor şi obiectelor în sau pe
autovehicule;
• pornirea cu uşile deschise;
• în cazul în care se suspendă permisul de conducere 60 de zile (cu excepţia
suspendării pentru cumul de puncte).
CLASA IV - se sancţionează cu 9-20 puncte amendă:

- şi complementar cu 6 puncte penalizare:

• depăşirea vitezei maxime cu 41-50 km/h;
• neoprirea la calea ferată nepăzită (fără bariere sau fără lumini roşii);
• nerespectarea semnalelor agenţilor de cale ferată;
• staţionarea, parcarea, întoarcerea, mersul înapoi pe autostradă;
• viraj stânga la linia continuă;
• intrare la semafor, dacă prin aceasta se blochează intersecţia.
- nu se mai aplică şi puncte penalizare pentru:
• inspecţia tehnică expirată;
• montat dispozitiv antiradar;
• montat mijloace speciale luminoase sau sonore (girofaruri, sirene) neomologate;
• în cazul accidentelor cu avarii şi neprezentare în termen de 24 de ore la poliţie (cu
excepţia constatărilor amiabile de accident);
 • autovehicul fără anvelope de iarnă iar cele cu masa maximă autorizată mai mare
de 3,5 t. pe drumuri acoperite cu gheaţă, zăpadă sau polei fără lanţuri sau
echipamente antiderapante omologate;
• proferarea de injurii şi gesturi obscene participanţilor la trafic;
• aruncarea, lăsarea de obiecte, materiale sau vehicule pe drum;
• în cazul în care se suspendă permisul de conducere 90 de zile.
CLASA V - se sancţionează cu 21-100 puncte amendă – se aplică persoanelor
juridice.

- La suspendarea dreptului de a conduce toate punctele se şterg din evidenţă.

- Contravenientul poate achita pe loc sau în cel mult 48 de ore jumătate din minimul
amenzii.

SUSPENDAREA DREPTULUI DE A CONDUCE

Nu poate fi mai mică de 30 de zile.

Se consideră contravenţie şi se sancţionează cu suspendarea permisului pe o perioadă

de 30 zile următoarele:
• depăşirea coloanelor de vehicule oprite la culoarea roşie a semaforului sau la
trecerile la nivel cu calea ferată;
• neacordarea priorităţii de trecere pietonilor angajaţi în traversarea regulamentară
a drumului public prin locurile special amenajate şi semnalizate, aflaţi pe sensul
de deplasare a autovehiculului;
• neacordarea priorităţii de trecere vehiculelor care au acest drept;
• nerespectarea semnificaţiei culorii roşii a semaforului;
• nerespectarea regulilor privind depăşirea;
• nerespectarea semnalelor, indicaţiilor şi dispoziţiilor poliţistului rutier aflat în
exercitarea atribuţiilor de serviciu;
• nerespectarea obligaţiilor conducătorului de vehicul, implicat într-un accident de
circulaţie în urma căruia au rezultat numai pagube materiale, de a se prezenta
 imediat la unitatea de poliţie pe raza căreia s-a produs accidentul (cel mult 24 de
ore).
• acumularea a 15 puncte de penalizare;
Se consideră contravenţie şi se sancţionează cu suspendarea permisului pe o perioadă
de 60 zile următoarele:
• nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, depăşirea sau trecerea la
culoarea roşie a semaforului, dacă prin aceasta s-a produs un accident de
circulaţie din care a rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale;
• nerespectarea interdicţiei temporare de circulaţie instituite pe un anumit segment
de drum public;
• nerespectarea regulilor de circulaţie la trecerea unei coloane oficiale sau
intercalarea într-o astfel de coloană;
• circulaţia pe sens opus, cu excepţia cazurilor în care se efectuează regulamentar
manevra de depăşire;
• acumularea a cel puţin 15 puncte de penalizare în următoarele 12 luni de la data
expirării ultimei suspendări a exercitării dreptului de a conduce.
Se consideră contravenţie şi se sancţionează cu suspendarea permisului pe o perioadă
de 90 zile următoarele:
• conducerea sub influenţa băuturilor alcoolice, dacă fapta nu constituie, potrivit
legii, infracţiune;
• conducerea vehiculului cu defecţiuni grave la sistemul de frânare sau la
mecanismul de direcţie, constatate de poliţia rutieră împreună cu specialiştii
Registrului Auto Român;
• neoprirea la trecerea la nivel cu calea ferată când barierele sau semibarierele sunt
coborâte ori în curs de coborâre sau când semnalele cu lumini roşii şi / sau sonore
sunt în funcţiune;
• depăşirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum
respectiv şi pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată,
potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic.
 • dacă fapta conducătorului auto a fost urmărită ca infracţiune sau, în cazul
accidentului rutier cu victime, dacă instanţa a dispus neînceperea urmăririi penale
iar fapta se încadrează în cazurile de suspendare a permisului.
Neprezentarea în termen de 5 zile de la primirea înştiinţării scrise, pentru a preda permisul
de conducere, atrage majorarea cu 30 zile a duratei de suspendare a exercitării dreptului
de a conduce.

În situaţia în care conducătorul săvârşeşte, într-un interval de 6 luni de la data restituirii

permisului de conducere, din nou, o nouă faptă contravenţională pentru care se suspendă
permisul de conducere, perioada de suspendare se majorează cu încă 30 zile.

Punctele de penalizare se anulează în 6 luni de la constatarea contravenţiei.

Conducătorul cu permisul suspendat (pentru conducere sub influenţa băuturilor alcoolice,
nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, depăşirea sau trecerea la culoarea
roşie a semaforului dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulaţie din care au
rezultat pagube materiale sau când fapta sa a fost urmărită ca infracţiune iar instanţa de
judecată sau procurorul a dispus înlocuirea urmăririi penale cu o sancţiune cu caracter
administrativ precum şi conducătorul auto care solicită reducerea perioadei de
suspendare a exercitării dreptului de a conduce) trebuie să susţină obligatoriu un test de
legislaţie la poliţie de 15 întrebări fiind necesare 13 răspunsuri corecte. Perioada de
suspendare se prelungeşte cu 30 de zile dacă nu se promovează testul sau nu se prezintă
la testare. Perioada de suspendare se reduce la 30 de zile (la cererea conducătorului
auto) dacă acesta:
• a promovat testul de legislaţie;
• a obţinut permisul de conducere cu cel puţin 1 an înainte de săvârşirea faptei;
• în ultimii 3 ani nu a beneficiat de o reducere a perioadei de suspendare;
• în ultimii 2 ani nu a mai avut suspendat dreptul de a conduce.
Conducătorul auto nu beneficiază de reducerea suspendării, dacă:
• perioada de suspendare a fost majorată;
• a acumulat din nou 15 puncte de penalizare în 12 luni de la expirarea ultimei
suspendări;
 • a condus sub influenţa alcoolului fiind implicat într-un accident soldat cu pagube
materiale;
• suspendarea a fost din cauza neopririi la calea ferată când barierele sau
semibarierele erau coborâte, în curs de coborâre sau luminile roşii şi / sau
semnalul sonor în funcţiune.

3. Reținerea permisului de conducere

Cazurile în care se dispune reţinerea permisului de conducere:
• când se acumulează 15 puncte de penalizare sau în cazul anumitor
contravenţii – se reţine în vederea suspendării;
• în vederea anulării;
• în vederea retragerii (când titularul a fost declarat inapt) – permisul poate fi
redobândit după încetarea motivului pentru care a fost retras;
• când perioada de valabilitate a expirat;
• există neconcordanţe între actul de identitate şi permisul de conducere;
• când prezintă modificări, ştersături, este deteriorat ori se află, în mod
nejustificat în posesia altei persoane.
4. Reținerea certificatului de înmatriculare
Cazurile în care se dispune reţinerea certificatului de înmatriculare:
• vehiculul nu are inspecţia tehnică periodică valabilă (cu drept de circulaţie 15 zile);
• nu sunt respectate normele tehnice constructive referitoare la transportul
produselor periculoase (fără drept de circulaţie şi retragerea plăcuţelor cu numărul
de înmatriculare);
• vehiculul circulă noaptea fără faruri sau lămpi de semnalizare, dispozitive de
iluminare şi semnalizare luminoase, mijloace fluorescent-reflectorizante,
prevăzute în normele tehnice în vigoare (fără drept de circulaţie);
• vehiculul circulă cu defecţiuni majore la sistemele de iluminare – semnalizare sau
cu alte dispozitive decât cele omologate (cu drept de circulaţie 15 zile);
• sistemul de frânare de serviciu este defect (fără drept de circulaţie);
• sistemul de frânare de ajutor sau de staţionare este defect (cu drept de circulaţie
15 zile);
• mecanismul de direcţie prezintă uzuri peste limitele admise (fără drept de
circulaţie);
• anvelopele au alte dimensiuni sau caracteristici decât cele prevăzute în cartea de
identitate a vehiculului, prezintă tăieturi sau rupturi ale cordului ori sunt uzate peste
limita legal admisă ( cu drept de circulaţie 15 zile);
• autovehiculul nu este dotat la circulaţia pe drumurile publice acoperite cu zăpadă,
gheaţă sau polei cu anvelope de iarnă iar autovehiculul de transport marfă cu o
masă totală maximă autorizată mai mare de 3,5 t. şi autovehiculul de transport
persoane cu mai mult de 9 locuri pe scaune nu sunt echipate cu anvelope de iarnă
pe roţile axei/axelor de tracţiune sau nu au montate pe aceste roţi lanţuri sau alte
echipamente antiderapante omologate (fără drept de circulaţie);
• zgomotul în mers sau staţionare depăşeşte limita legal admisă pentru tipul
respectiv de vehicul (cu drept de circulaţie 15 zile);
• motorul emite noxe poluante peste limitele legal admise (cu drept de circulaţie 15
zile);
• elementele dispozitivului de cuplare pentru remorcare prezintă uzuri pronunţate ori
nu sunt compatibile, fiind de natură să provoace desprinderea remorcii sau
dezechilibrarea ansamblului (fără drept de circulaţie);
• autovehiculul are aplicate pe parbriz, lunete sau geamurile laterale afişe, folii
neomologate ori accesorii care restrâng sau estompează vizibilitatea în timpul
mersului, atât din interior, cât şi din exterior (cu drept de circulaţie 15 zile);
• autovehiculul are aplicate pe partea frontală şi/sau posterioară a acestuia afişe,
înscrisuri sau reclame care diminuează eficacitatea dispozitivelor de iluminare şi
semnalizare luminoasă ori citirea numărului de înmatriculare (cu drept de circulaţie
15 zile);
• autovehiculul prezintă scurgeri semnificative de carburant sau lubrifiant (cu drept
de circulaţie 15 zile);
• plăcuţele cu numerele de înmatriculare nu sunt conforme cu standardul sau au
aplicate dispozitive de iluminare, altele decât cele omologate (fără drept de
circulaţie şi retragerea plăcuţelor de înmatriculare);
 • datele din certificatul de înmatriculare sau de înregistrare nu concordă cu
caracteristicile tehnice ale vehiculului (fără drept de circulaţie şi retragerea
plăcuţelor cu numărul de înmatriculare);
• vehiculul nu a fost radiat din circulaţie în cazurile prevăzute în ordonanţa de
urgenţă (fără drept de circulaţie şi retragerea plăcuţelor cu numărul de
înmatriculare );
• vehiculul nu este asigurat de răspundere civilă în caz de pagube produse terţilor
prin accidente de circulaţie, conform legii (fără drept de circulaţie şi retragerea
plăcuţelor cu numărul de înmatriculare);
• deţinătorul vehiculului nu a preschimbat certificatul de înmatriculare sau
înregistrare conform legii (cu drept de circulaţie 15 zile);
• vehiculul nu are montată una dintre plăcuţele cu numărul de înmatriculare sau
înregistrare (cu drept de circulaţie 15 zile);
• vehiculul are lipsă elemente ale caroseriei ori aceasta este într-o stare avansată
de degradare (cu drept de circulaţie 15 zile);
• avariile existente nu au fost reparate în termenul de 30 de zile;
• lipsa dotărilor obligatorii pe autovehiculele „Şcoală" (cu drept de circulaţie 15 zile).

5. Cazuri în care se retrag (reţin) plăcuţele cu numerele de înmatriculare

• nerespectarea regulilor referitoare la transportarea produselor periculoase;
• plăcuţele cu numerele de înmatriculare nu sunt conforme cu standardul sau au
dispozitive de iluminare neomologate;
• datele din certificatul de înmatriculare nu concordă cu caracteristicile tehnice ale
vehiculului;
• vehiculul nu a fost radiat în cazurile prevăzute;
• nu se face dovada încheierii asigurării obligatorii (dacă nu se încheie asigurarea
în termen de 30 de zile, autovehiculul se radiază).

6. Imobilizarea unui vehicul

Se dispune în cazul săvârşirii următoarelor fapte:
 • conducerea unui vehicul neînmatriculat sau neînregistrat ori cu număr de
înmatriculare sau de înregistrare fals ori fără a avea montate plăcuţele cu numărul
de înregistrare sau de înmatriculare;
• conducerea unui vehicul a cărui stare tehnică pune în pericol grav siguranţa
circulaţiei, deteriorează drumul public sau afectează mediul;
• conducerea unui vehicul despre care există date sau indicii că face obiectul unei
fapte de natură penală;
• conducătorul refuză să se legitimeze;
• conducătorul se află sub influenţa băuturilor alcoolice, a produselor sau
substanţelor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora, iar
conducerea vehiculului nu poate fi asigurată de altă persoană;
• nu respectă timpii de conducere şi de odihnă prevăzuţi de lege (categoriile C, C1,
D, D1);
• când conducătorul sau pasagerii sunt urmăriţi pentru o infracţiune.
Este interzisă în toate locurile unde oprirea şi staţionarea sunt interzise.

7. Confiscarea bunurilor
Sunt supuse confiscării:
• mijloacele speciale de avertizare luminoasă şi/sau sonoră deţinute ilegal;
• dispozitivele antiradar;
• conducerea unui vehicul despre care există date sau indicii că face obiectul unei
fapte de natură penală;
• vehiculele cu tracţiune animală când circulă pe drumuri unde le este interzis acest
lucru.

8. Anularea permisului de conducere auto

Se dispune:
• când titularul a fost condamnat definitiv:
 - pentru infracţiuni care au avut ca urmare moartea sau vătămarea gravă a unor
persoane, ca urmare a nerespectării regulilor de circulaţie; - pentru infracţiunile
prevăzute la literele a, b, c, e, g, h, i, m de la punctul infracţiunile la regimul
circulaţiei (respectiv: autovehicul neînmatriculat, număr de înmatriculare fals,
conducere autovehicul cu plăcuţe cu numere de înmatriculare false, care nu are
drept de circulaţie în România, cu permis necorespunzător, retras, suspendat,
alcool peste limita legală, stupefiante, medicamente cu efecte similare, consum
alcool, stupefiante sau medicamente cu efecte similare după accident cu victime,
sustragerea de la recoltarea probelor biologice, părăsirea locului accidentului cu
victime, ştergerea urmelor în caz de accident, participarea sau organizarea de
întreceri neautorizate pe drumul public);
• când permisul de conducere a fost obţinut în perioada în care titularul era cercetat
sau judecat în cadrul unui proces penal pentru săvârşirea unei infracţiuni la regimul
circulaţiei pe drumurile publice, atunci când acesta a fost condamnat printr-o
hotărâre judecătorească rămasă definitivă;
• la interzicerea executării profesiei de conducător de vehicule;
• când s-a hotărât o astfel de măsură de către o autoritate străină, pentru o faptă
săvârşită pe teritoriul altui stat;
• când titularul permisului a decedat;
• când permisul a fost obţinut cu încălcarea normelor legale.
Condiţii necesare pentru obţinerea unui nou permis de conducere după anulare:
• au trecut 6 luni de la executarea amenzii penale sau a pedepsei în regim de privare
de libertate ori la locul de muncă;
• a trecut 1 an de la data rămânerii definitive a hotărârii de suspendare condiţionată
a executării pedepsei sau de la data graţierii;
• a intervenit amnistia;
• interzicerea dreptului de a exercita profesia de conducător a expirat sau a fost
revocată;
• solicitantul este apt din punct de vedere medical.
 XII. CONDUCERE PREVENTIVĂ

1. NOŢIUNEA DE CONDUCERE PREVENTIVĂ

Conduita preventivă înseamnă:
• anticiparea situaţiilor care pot genera accidente;
• evitarea accidentelor pe cale de a se produce;
• alegerea celei mai bune soluţii pentru ieşirea cu minim de consecinţe dintr-un
accident care nu a putut fi evitat în nici un fel.
Conduita preventivă reprezintă comportamentul rutier al conducătorilor de vehicule şi al
pietonilor care asigură contracararea accidentelor prin anticiparea şi evitarea acţiunilor
incorecte ale partenerilor de drum, cât şi prin adaptarea modului de deplasare la condiţiile
atmosferice, de vizibilitate, de drum şi de trafic.

2. FACTORII CONDUITEI PREVENTIVE

Factorii conduitei preventive, care se află în strânsă legătură şi se întrepătrund, sunt:

Cunoştinţele teoretice şi practice, care se referă la:

• cunoaşterea regulilor de circulaţie;
• cunoaşterea normelor de conduită preventivă;
• cunoaşterea conducerii autovehiculului în siguranţă – recomandări:
- conducătorii auto, care conduc numai în zilele de la sfârşitul săptămânii, trebuie
să manifeste prudenţă şi să planifice judicios călătoriile, întrucât lipsa de
antrenament are influenţă asupra manierei de conducere şi posibilităţilor limitate
de a parcurge distanţe mari într-un timp optim;
- dacă, după ce a obţinut permisul de conducere a intervenit o întrerupere în
conducerea autovehiculului, reluarea activităţii este bine să se facă după ce s-a
efectuat, în cadrul unei şcoli de şoferi autorizată, a unui număr de ore de
conducere, pentru recăpătarea îndemânării;
- atunci când un conducător auto constată că, nu posedă aptitudinile minime
pentru a conduce autovehiculul în siguranţă, conducerea nu-i face plăcere, are
 emoţii şi teamă, conduita preventivă recomandă să renunţe la a mai conduce,
deoarece prezintă un pericol în trafic.
Vigilenţa, înseamnă capacitatea conducătorilor auto de a-şi concentra neîntrerupt
atenţia la tot ce se întâmplă în jurul lor în timpul conducerii autovehiculului;
Atenţia trebuie să îndeplinească următoarele calităţi:
• stabilitate
• volum
• mobilitate
• grad de concentrare
• distribuţie
Atenţia poate fi diminuată de:
• oboseală
• consum de alcool
• consum de medicamente
• starea fizică şi psihică necorespunzătoare
• condiţii de conducere grele (cald, frig, zgomote permanente, miros de combustibil
sau gaze, etc.);
Acţiuni care pot distrage atenţia conducătorului auto:
• fumatul şi mâncatul în timpul conducerii;
• participarea la discuţii;
• aplecarea pentru ridicarea unor obiecte;
• întoarcerea capului către partenerul din dreapta, spate sau lateral;
• manipularea unor aparate

Prevederea, constă în capacitatea conducătorului auto de a intui eventualele evenimente

ce s-ar produce în timpul conducerii autovehiculului;
Prevederea poate fi:
• imediată: reducerea vitezei când se circulă pe lângă animale, angajarea în
depăşire numai după ce conducătorul auto s-a convins că cel ce urmează a fi
depăşit a sesizat intenţia sa, menţinerea piciorului deasupra pedalei de frână când
 se circulă pe lângă autobuze şi troleibuze oprite în staţii, aprinderea luminilor de
întâlnire când se consideră a fi necesar a fi bine văzuţi de ceilalţi participanţi la
trafic, concentrarea atenţiei asupra autovehiculelor din faţă când se circulă în
coloană, etc.
• îndepărtată: folosirea centurii de siguranţă, montarea de tetiere, montarea oglinzii
retrovizoare şi pe partea dreaptă, asigurarea funcţionării corecte a instalaţiei de
dezaburire a lunetei pentru mărirea vizibilităţii, evitarea agăţării de obiecte care
pendulează de oglinda retrovizoare sau de parasolar, montarea de faruri de ceaţă,
neoprirea în locuri care prezintă pericol de a fi lovit de alte vehicule, etc.
Măsuri privind traseul de urmat:
• stabilirea itinerariului trebuie să aibă în vedere ca acesta să nu fie mai mare decât
cel obişnuit şi să ofere atât conducătorului, cât şi celorlalte persoane din automobil
satisfacţii mai mari, evitarea aglomeraţiei şi în plus să treacă prin zone cu peisaje
diverse;
• la stabilirea traseului, conducătorul trebuie să se documenteze privind starea
drumului şi condiţiile climaterice ale zonelor respective;
• distanţele zilnice parcurse să nu fie prea mari, timpul avut la dispoziţie să fie folosit
mai mult pentru circulat decât pentru alte genuri de activităţi;
• itinerariul să aibă prevăzute halte pentru refacerea forţelor, precum şi locuri de
odihnă pentru noapte.
Măsuri privind pregătirea autovehiculului:
• luminile farurilor să fie reglate corect, astfel încât să lumineze bine drumul şi să nu
deranjeze pe ceilalţi participanţi la trafic;
• să se asigure o rezervă minimă de piese de schimb strict necesară;
• să fie verificat nivelul de ulei, nivelul electrolitului în acumulator, nivelul lichidului
de răcire, apa din vasul de spălare a parbrizului, combustibilul din rezervor, nivelul
lichidului de frână;
• să se verifice starea pneurilor, asigurându-se presiunea prescrisă;
• pe timpul iernii să se asigure un săculeţ cu nisip, lopată, toporişcă, lanţuri
antiderapante;
 • să se asigure o funcţionare corespunzătoare a instalaţiei de climatizare, de
încălzire, de spălare şi ştergere a parbrizului.
Măsuri pentru pregătirea conducătorului auto:
• să fie odihnit;
• să prezinte o stare fizică şi psihică corespunzătoare;
• îmbrăcămintea să fie adecvată anotimpului, zonelor şi condiţiilor climaterice
respective.
Judecata constă în capacitatea conducătorului auto de a analiza situaţiile din trafic şi de
a găsi soluţiile cele mai bune, la cazurile care se ivesc; Judecata trebuie să fie:
• promptă
• rapidă
• selectivă
• justă
Îndemânarea reprezintă capacitatea conducătorului auto de a executa, corect şi rapid,
manevrele de conducere a autovehiculului, şi anume:
• pornirea
• mersul înainte
• virajul
• depăşirea
• întoarcerea
• parcarea
• mersul înapoi
• mersul sinuos
• pornirea şi oprirea în rampă

3. VITEZA ŞI DISTANŢA DE OPRIRE

Viteza de deplasare trebuie adaptată în funcţie de configuraţia şi starea drumului,
condiţiile meteorologice şi de vizibilitate, circulaţie, natura încărcăturii şi propria condiţie
fizică.
Viteza excesivă reprezintă viteza care nu permite deplasarea în condiţii de siguranţă.
Condiţii care influenţează viteza maximă cu care se poate rula în deplină siguranţă:
• aderenţa – reprezintă forţa care menţine alăturate două corpuri aflate în contact,
respectiv pneul şi şoseaua; dacă aderenţa este scăzută, distanţa de oprire creşte
proporţional;
• vizibilitatea – se impune micşorarea vitezei când vizibilitatea este scăzută (ploaie,
ceaţă, etc.);
• circulaţia – se impune păstrarea unei distanţe adecvate în raport cu celelalte
vehicule şi adaptarea circulaţiei în funcţie de itensitatea, compoziţia şi viteza
fluxului de vehicule, cu scopul de a păstra un culoar adecvat;
• caracteristicile drumului.
Cele două componente ale distanţei de oprire sunt:
• distanţa de frânare
• distanţa de reacţie
Distanţa de frânare depinde de:
• distanţa parcursă în timpul mort de frânare propriu-zisă, care este distanţa care se
parcurge din momentul acţionării frânei până în momentul în care aerul comprimat
ajunge de la buteliile de aer comprimat la diafragme;
• distanţa reală de frânare, reprezintă distanţa care este parcursă de autovehicul din
momentul în care frânele roţilor au fost acţionate până la imobilizarea vehiculului.
Factorii cheie care influenţează distanţa de frânare:
• viteza vehiculului – cu cât viteza este mai mare, cu atât distanţa de frânare este
mai mare;
• masa vehiculului – cu cât vehiculul este mai greu, cu atât distanţa de frânare este
mai ridicată, întrucât trebuie un spaţiu mai mare pentru imobilizarea unui vehicul
greu;
• aderenţa (starea unor elemente ce contribuie la frânare) – dacă anumite elemente
ale vehiculului sunt în stare necorespunzătoare, distanţa de frânare poate să fie
mai mare; aceste elemente sunt: pneurile, frânele, sitemul de aer comprimat şi
calitatea lichidului de frână.
Timpul de reacţie reprezintă intervalul măsurat în secunde din momentul apariţiei unui
semnal sau al unui eveniment, până la acţiunea unei sau mai multor comenzi ale
autovehiculului, impuse de acesta.

Distanţa parcursă într-o secundă:

• la 30 km/h – 9m
• la 60 km/h – 18m
• la 90 km/h – 27m
• la 100 km/h – 30m
Vehiculul trebuie condus cu o viteză care să-ţi permită oprirea, în deplină siguranţă, în
limita câmpului vizual, indiferent de starea carosabilului (uscat, umed, polei).
Factorii principali care ajută un conducător auto să creeze şi să menţină o atitudine
profesionistă sunt:
• cunoştinţele teoretice şi practice
• atitudinea pozitivă în trafic
• luciditatea

4. TEHNICI DE BAZĂ ALE CONDUCERII PREVENTIVE

Tehnicile de bază ale conducerii preventive se bazează în primul rând pe:
• pregătirea mentală pentru efectuarea unei curse;
• vedera, observarea şi concentrarea la pericolul potenţial;
• acţiunea şi reacţia conducătorului auto, având în vedere viteza sa de reacţie.
Vederea este cel mai important simţ folosit în timpul conducerii; este simţul primar prin
intermediul căruia conducătorul auto dobândeşte informaţiile necesare identificării
traficului. Circa 90% din stimulii privind circulaţia exterioară sunt recepţionaţi de
conducătorul auto pe cale vizuală, ceea ce denotă importanţa posedării de către acesta
a tuturor componentelor vizuale.
Câmpul vizual este dependent de viteză astfel:
• la viteza de 1 km/h, câmpul vizual este de 180°;
• la viteza de 100 km/h, câmpul vizual este de 10°.
Se poate afirma că vederea bună:
 • permite distingerea formelor şi detaliilor (vederea este descriptivă);
• permite o percepţie largă, fără detalii (vederea este receptivă);
• permite evaluarea distanţelor şi vitezelor (vedere analitică);
• permite evaluarea culorilor.
Sintetizând, se poate afirma că un conducător auto:
• priveşte în faţă (decelează problemele din traficul din faţă) – evită situaţiile dificile
(coliziunile frontale);
• are privirea distributivă, ţinând cont şi de detalii – evită surprizele;
• priveşte în oglizile retrovizoare, cel puţin o dată la 5-7 secunde (în spate şi în
lateral) – conduce şi pentru alţii.
De asemenea:
• privirea trebuie să fie mobilă (privirea fixă denotă oboseală, alte preocupări, etc.);
• în permanenţă trebuie să fim văzuţi de ceilalţi participanţi la trafic.
Observarea şi concentrarea în trafic presupun:
• o poziţie corectă la volan;
• asigurarea unei vizibilităţi maxime;
• un nivel ridicat al vigilenţei;
• o viteză corelată cu vizibilitatea.
Câteva din formele de manifestare ale lipsei de vigilenţă:
• discuţii cu însoţitorii de drum;
• obturarea vizibilităţii în faţă, în spate sau în lateral;
• preocupări mărunte ca: aprinderea ţigării, manevrarea radio-casetofonului, etc.;
• folosirea telefonului mobil în timpul mersului;
• concentrarea atenţiei la peisaj.
Factorii care diminuează vigilenţa sunt:
• oboseala;
• consumulm de alcool;
• consumul de medicamente şi droguri;
• starea psihică (deprimarea, nervozitataea, agitaţia, etc.);
• zgomote permanente (sunetele motorului sau ale ştergătorului de parbriz care, prin
monotonia lor, pot provoca amorţirea simţurilor);
 • traficul aglomerat;
• viteza ridicată;
• ambianţa nocturnă.
Acţiuni şi reacţii ale conducătorilor auto:
• sănătatea şi o vedere bună sunt indispensabile unei conduceri în siguranţă a
autovehiculului dar acestea nu sunt suficiente;
• un conducător auto care are o atitudine pozitivă despre el însuşi, îşi va crea o
imagine pozitivă şi despre ceilalţi participanţi la trafic, faţă de pietoni, etc.;
• factorii principali care permit conducătorului auto să creeze şi să menţină o
imagine justă sunt cunoştinţele şi judecata sănătoasă;
• cunoştinţele sunt necesare dar nu şi suficiente;
• consecinţele consumului de alcool, medicamente şi droguri trebuiesc cunoscute.
Distanţa de oprire a unui vehicul este distanţa parcursă de acesta din momentul în care
conducătorul său sesizează un obstacol şi până la oprirea definitivă a vehiculului.

5. INFLUENŢA DIFERIŢILOR FACTORI ASUPRA CAPACITĂŢILOR FIZICE ŞI

PSIHICE ALE CONDUCĂTORILOR AUTO
Factorii care influenţează negativ starea fizică şi psihică a conducătorului auto sunt:
• oboseala
• alcoolul
• medicamentele şi drogurile
Oboseala = scăderea temporară a capacităţilor de muncă datorită unor eforturi fizice şi
psihice prelungite.

Produce:

• micşorarea capacităţii de coordonare a mişcărilor;

• dificultăţi în concentrarea, distribuirea şi deplasarea atenţiei;
• modificarea câmpului informaţional;
• creşterea timpilor de reacţie.
În ultima fază a oboselii se produce o scădere totală a capacităţii de conducere care se
manifestă prin adormirea la volan, sau mai precis, prin aţipirea la volan;

În funcţie de timpul când se produce, poate fi:

• oboseală acumulată înainte de plecarea la drum a conducătorului auto;
• oboseală acumulată în timpul conducerii autovehiculului.
Cauzele acumulării oboselii înainte de plecarea la drum:
• odihnă insuficientă în noaptea sau chiar nopţile anterioare plecării la drum;
• eforturi fizice sau intelectuale făcute în zilele anterioare plecării la drum;
• starea necorespunzătoare a sănătăţii;
• alimentaţie neadecvată sau insuficientă.
Măsura preventivă cea mai eficace, în cazul oboselii acumulate înainte de plecarea la
drum o constituie amânarea călătoriei, iar plecarea la drum trebuie să se facă numai după
ce conducătorul auto s-a odihnit şi se află în plenitudinea forţelor fizice şi psihice;
Factori care duc la acumularea oboselii în timpul conducerii:
• număr mare de manevre;
• vizibilitate redusă;
• conducerea autovehiculului un timp îndelungat;
• conducerea cu viteze mari;
• monotonia unor trasee;
• conducere îndelungată pe timp de noapte.
Apariţia oboselii se manifestă prin:
• amorţirea unor părţi ale corpului;
• creşterea timpilor de reacţie, încetinire în mişcări;
• dificultăţi de menţinere trează a atenţiei;
• căscături dese şi prelungi;
• pleoapele devin grele şi clipesc des;
• ochii lăcrimează şi se înceţoşează privirea.
Alcoolul – produce modificări în starea fizică şi psihică a omului;
Alcoolemia = cantitatea de alcool etilic, exprimată în grame, aflată într-un litru de sânge;
Eliminarea alcoolului se face în baza mărimii coeficientului mediu de eliminare a alcoolului
din corp, care este de 0,05‰ într-o oră, astfel că o persoană de 75-80 kg. dacă ingerează:
• o sticlă de bere de 0,5 l. cu tăria de 4-5°, produce o alcoolemie de 0,15‰-0,2‰;
• un pahar de vin de 0,2 l. cu tăria de 10-12°, produce o alcoolemie de 0,2‰-0,25‰;
• un pahar de ţuică de 0,2 l. cu tăria de 25°, produce o alcoolemie de 0,4‰-0,5‰;
• un pahar de coniac de 0,2 l. cu tăria de 50°, produce o alcoolemie de 1‰.
Statistic s-a determinat că:
• la o alcoolemie de 0,3‰, debutează riscul producerii unui accident;
• la o alcoolemie de 0,5‰, riscul producerii unui accident se multiplică de 2 ori;
• la o alcoolemie de 0,8‰, riscul producerii unui accident se multiplică de 10 ori;
• la o alcoolemie de 1,2‰, riscul producerii unui accident se multiplică de 30 ori.
Medicamentele – principalele grupe de medicamente contraindicate conducătorului
auto:
• sedativele – produc somnolenţă, ameţeli, stare de slăbiciune musculară, lipsă de
coordonare a mişcărilor, diminuarea capacităţii de conducere a autovehiculului;
• tranchilizantele – produc somnolenţă, astenie fizică, incapacitate de concentrare,
diminuarea performanţelor şi a randamentului fizic şi psihic;
• analgezicele – se pot manifesta prin stări de euforie, agitaţie psihomotorie,
tulburări vizuale şi auditive;
• antidepresivele – produc stări de irascibilitate, hiperemotivaţie, tremurături,
diminuarea atenţiei şi capacităţii de efort, tulburări de vedere;
Se recomandă:
• să se consume numai medicamentele prescrise de medic;
• să se menţioneze medicului că este conducător auto, pentru ca acesta să aibă în
vedere să nu prescrie medicamente contraindicate.
Drogurile – sunt substanţe de origine vegetală, animală sau minerală ce se
întrebuinţează la prepararea stupefiantelor care administrate conducătorului auto îi
diminuează considerabil capacităţile fizice şi psihice, provocând stări şi comportamente
incompatibile cu cele normale ale unui conducător auto sănătos.
 XIII. CONDUCERE ECOLOGICĂ

REGULI DE CONDUCERE ECOLOGICĂ

• A conduce ecologic înseamnă să conducem astfel încât să consumăm cât mai
puţin combustibil şi să se elimine în atmosferă cât mai puţine noxe.
• Nu se accelerează sau frânează brusc, autovehiculul se menţine în stare tehnică
foarte bună, anvelopele trebuiesc umflate la valoarea prevăzută, combustibilul să
fie de calitate foarte bună.
• Trebuie să alegem itinerariul optim, să evităm zonele foarte aglomerate sau cu
teren accidentat.
• Utilizarea limitatorului de viteză pe autostradă reduce consumul de combustibil.
• La plecarea în cursă pornim motorul (fără a accelera) şi plecăm imediat de pe loc.
• Se recomandă verificarea presiunii în pneuri o dată pe lună şi permutarea roţilor
între ele (din faţă în spate şi invers) la aproximativ 10000 km. (cel mult 20000 km.).
• Pentru a reduce consumul de combustibil:
- schimbăm repede treptele de viteză până la cea optimă;
- folosim ultima treaptă de viteză pe cât posibil şi în localităţi.
• Se recomandă oprirea motorului la calea ferată şi la semafor dacă oprirea durează
mult, precum şi în cazul blocajelor în trafic.
• Consumul de carburant se măreşte:
- când fumul la evacuare este negru;
- când motorul are întreruperi în funcţionare;
- dacă motorul nu atinge temperatura normală de funcţionare;
- dacă se foloseşte orice aparat electric alimentat la autovehiculul în mers;
• Se mai recomandă:
- să nu se transporte obiecte inutile în autovehicul;
- să nu se menţină montat în permanenţă portbagajul.
• Sporirea confortului termic în habitaclul autovehiculului (vara), când se circulă într-
un oraş cu trafic intens, se face deschizând geamurile laterale.
 • Sporirea confortului termic în habitaclul autovehiculului (vara), când se circulă în
afara localităţilor se face pornind aerul condiţionat.
• Pentru a conduce ecologic un autovehicul, reducerea vitezei se face folosind frâna
de motor, respectiv menţinerea unei viteze constante, de preferinţă medie.
• O cauză care determină poluarea mediului o reprezintă şi arderea incompletă sau
defectuoasă a combustibilului.
• Arderea incompletă a carburantului determină:
- poluare suplimentară; - uzură suplimentară a motorului; - consum suplimentar de
combustibil.
• Comportamentul ecologic mai presupune:
efectuarea la timp a reviziilor tehnice, înlocuirea filtrelor, schimbarea uleiului,
repararea pieselor şi subansamblelor defecte; folosirea unui combustibil de bună
calitate.

XIV. MĂSURI DE PRIM AJUTOR

1. Fracturi şi leziuni ale coloanei vertebrale

Fracturile rezultate în urma unui accident rutier pot fi recunoscute prin segmentul
fracturat, care are o mişcare anormală;

semnele unei fracturi sunt, deci, poziţia nefirească, mişcarea nenaturală, scurtarea
membrului fracturat;

O fractură deschisă la membre se recunoaşte prin faptul că pielea este străpunsă în zona
fracturii;dacă este posibil, nu deplasaţi victima până la sosirea echipelor specializate;
nu mişcaţi membrul fracturat şi nu încercaţi să reduceţi fractura, dacă aveţi cunoştinţă că
ambulanţa soseşte în scurt timp,pentru evitarea complicaţiilor în cazul unei fracturi, este
necesar să imobilizaţi zona fracturată;
Pentru a acorda primul ajutor în caz de fracturi, se fixează segmentul de fractură, pentru
a preveni mişcarea fragmentelor osoase în timpul imobilizării membrului în atele care să
fie destul de lungi pentru a prinde articulaţia de deasupra şi cea de dedesubtul focarului
de fractură;

Atelele pentru imobilizarea unei fracturi trebuie să fie suficient de lungi pentru a acoperi
în întregime atât zona de deasupra, cât şi cea de sub fractură, să fie rigide şi usoare;

Imobilizarea unui braţ fracturat se face cuprinzând osul fracturat, precum şi cele două
articulaţii – superioară şi inferioară;

Fractura labei piciorului se imobilizează cu atele sau cu un bandaj gros, de la degete

până la genunchi;

In cazul unei fracturi de claviculă (umărul se află într-o poziţie atârnândă, uşor înainte şi
în jos), braţul se aşează într-o eşarfă;

Pentru imobilizarea fracturilor de la membrele superioare se va folosi o eşarfă simplă;

în cazul unei entorse a gleznei, se procedează astfel: se ridică piciorul afectat, se aplică
un bandaj elastic strâns, apoi, dacă se poate, se aplică gheaţă prin bandaj;

O persoană rănită, care prezintă leziuni ale coloanei vertebrale, nu trebuie mişcată până
la sosirea ambulanţei;în cazul persoanelor accidentate care prezintă fracturi de coloană,
dacă este abssolut necesar să fie transportate la spital, se recomandă să se folosească
mijloacele de transport cu platformă (furgonete, camioane), chiar dacă au viteze de
deplasare mai mici;

In cazul traumatismelor coloanei vertebrale, dacă accidentatul are căile respiratorii libere,
se vor lua următoarele măsuri de prim ajutor: nu se mişcă accidentatul din poziţia în
care a fost găsit până la sosirea serviciilor mobile de urgenţă, cu excepţia cazurilor
în care există un pericol de foc sau de asfixie; în acest caz, se asigură doar funcţiile
vitale, eliberarea căilor respiratorii superioare şi bandajarea fracturilor deschise.

2. Hemoragii
Clasificare
a. Interne
b. Externe
Gravitatea unei hemoragii se apreciază în funcţie de cantitatea de sânge pierdut;

Hemoragia cea mai periculoasă este cea care determină o pierdere rapidă a sângelui;

In rănile cu hemoragie se va avea în vedere, în faza iniţială, oprirea hemoragiei;

o hemoragie produsă la unul din membrele unei persoane rănite se va opri prin acţiunea
compresivă asupra vasului lezat sau prin aplicarea garoului;

Transportul persoanelor accidentate având hemoragii externe se va face fie imediat după
oprirea hemoragiei, fie imediat după ce s-a acordat asistenţă medicală de o persoană
calificată;in cazul unui accident cu hemoragie masivă, se acţionează astfel: se aşează
persoana pe spate, cu picioarele ridicate mai sus decat capul, se imobilizează
eventualele fracturi, nu i se administrează lichide şi este protejată contra frigului;

Aplicarea garou-ului unei persoane rănite într-un accident de circulaţie poate fi menţinut
maximum 2 ore, pentru a nu afecta ţesuturile;biletul care se prinde lângă garoul aplicat
unei persoane rănite trebuie să conţină ora şi minutul aplicării garoului;

Hemoragiile la trunchi şi cap se opresc prin aplicarea compreselor sterile şi a

pansamentelor compresive;

Hemoragia nazală se poate opri dacă accidentatul stă în picioare şi îşi strânge ambele
nări timp de aproximativ 5-10 min.
3. Resuscitarea cardio-respiratorie
Inainte de a începe resuscitarea, trebuie evaluat gradul de constanţă al victimei; totodată,
se vor urmări mişcările cutiei toracice şi prezenţa pulsului;
prezenţa pulsului se verifică la nivelul gâtului, în partea laterală a mărului lui Adam, la
nivelul arterei carotide;

Dacă victima nu respiră, dar are puls, se va începe respiraţia artificială;

pentru început se vor elibera căile de acces al aerului, prin înlăturarea corpilor străini din
gura victimei;respiraţia artificială se face gură la gură sau gură la nas;
dacă victima nu respiră şi nici nu are puls, se vor face concomitent respiraţie artificială şi
masaj cardiac extern;

Masajul cardiac extern se efectuează prin comprimarea sternului cu ajutorul ambelor

palme, în ritm de aproximativ două compresiuni pe secundă;
la copii se utilizează o singură mână pentru efectuarea compresiei toracice. Ritmul este
de cca. 15 compresii toracice, urmate de două respiraţii artificiale;
stopul respirator, în cazul persoanelor accidentate, poate fi determinat de astuparea căilor
respiratorii;obstrucţionarea căilor respiratorii poate fi determinată de prezenţa corpilor
străini;

Inaintea transportării unei victime la spital, trebuie să aveţi în vedere să fie

asigurată funcţia respiratorie şi cea circulatorie;

în cazul unei insuficienţe respiratorii determinate de corpi străini, se face imediat

permeabilizarea căilor respiratorii; căile respiratorii pot fi deblocate la locul accidentului,
prin intervenţii specifice;

In cazul unui accident în care victima şi-a pierdut cunoştinţa, prima măsură va fi să
controlaţi respiraţia şi bătăile inimii;
în situaţia în care, după resuscitarea cardio-respiratorie, accidentatul îşi recapătă pulsul,
se vor înceta compresiile exterioare ale pieptului.

4. Răni, răniţi, accidentaţi

o persoană grav rănită, victimă a unui accident de circulaţie, va fi ridicată cu atenţie,
menţinându-se în acelaşi plan capul, gâtul şi toracele;

transportarea victimelor la spital se poate realiza cu o ambulanţă special dotată, însoţită

de un medic, sau cu vehiculul care a provocat accidentul, dacă starea victimei permite
acest lucru;

în cazul unui accident de circulaţie cu victime şi cu deformarea accentuată a caroseriei

sau a uşilor, ocupanţii vehiculelor pot fi imobilizaţi. În astfel de situaţii se apelează la
serviciile specializate ale unităţilor de pompieri, care intervin cu utilaje de descarcerare;

în cazul unui accident cu victime şi cu deformarea accentuată a caroseriei, victimele

conştiente sunt sfătuite să nu se mişte, iar degajarea acestora trebuie să se realizeze cât
mai repede şi numai de către echipaje specializate;

La scoaterea persoanelor accidentate din autovehicul, trebuie avut în vedere ca

leziunile să nu se agraveze;

în cazul accidentării foarte grave a unei persoane, ca urmare a unui accident de circulaţie,
prima măsură care se impune este acordarea primului ajutor, până la sosirea ambulanţei;

în funcţie de starea accidentatului, măsurile de prim ajutor se vor lua în următoarea

ordine: respiraţia artificială, masajul cardiac, oprirea hemoragiei, pansarea rănilor,
imobilizarea fracturilor;
un bandaj de tifon aplicat pe o rană deschisă protejează împotriva infectării rănii şi opreşte
hemoragia;

Dezinfecţia plăgilor ce necesită a fi pansate se face cu apă oxigenată sau iod;

atunci când un conducător auto a accidentat un pieton, acesta este obligat să transporte
victima la cea mai apropiată unitate sanitară, dacă nu este posibil transportul cu alte
mijloace, apoi să se întoarcă imediat la locul accidentului;în cazul în care există mai multe
persoane accidentate, este important să se stabilească priorităţile, astfel că primul ajutor
se acordă cu prioritate persoanei celei mai grav accidentate;

Accidentatul readus la viaţă prin resuscitare cardio-respiratorie se va transporta

întotdeauna la o unitate medicală specializată;

Substanţele antiseptice se folosesc pentru dezinfectarea rănilor;

pe plagă se aplică întotdeauna o compresă de tifon steril;

La un accidentat cu corpi străini în interiorul plăgilor, aceştia nu se extrag din plăgi,

întrucât se pot produce complicaţii si agravarea ranilor

Bandajele se folosesc pentru acoperirea şi pentru susţinerea rănilor, precum şi pentru

oprirea hemoragiilor;

Persoanele accidentate, cu arsuri multiple pe corp şi membre, trebuie să fie transportate

urgent la o unitate medicală;

Dotarea autovehiculelor cu trusă medicală de prim ajutor este obligatorie pentru

toate autovehiculele care circulă pe drumurile publice;

Trusa medicală pentru primul ajutor trebuie să conţină, în principal: foarfece cu vârfuri
boante, dispozitiv intermediar pentru respiraţie gură la gură, comprese sterile, feşe,
pansamente, mănuşi de unică folosinţă din latex, folie de supravieţuire izotermă şi
broşură de prim ajutor autorizată de Ministerul Sănătăţii.

XV. NOȚIUNI DE MECANICĂ

Organizarea generală a automobilelor:

• motor;
• transmisie;
• sistem de conducere (direcţia);
• sistem de susţinere (suspensia) şi propulsie;
• caroseria;
• instalaţia electrică;
• instalaţia de frânare;
• instalaţii auxiliare (propulsor cu jet, cabestan).
Motorul ce echipează autovehiculele:
• definiţia M.A.I. – maşină termică de forţă care transformă căldura degajată prin
arderea combustibilului în lucru mecanic prin intermediul unui agent motor în stare
gazoasă.
• clasificare:
- M.A.S. (care realizează aprinderea amestecului carburant în cilindru prin
declanşarea unei scîntei electrice.)
- M.A.C. (care realizează aprinderea amestecului carburant prin autoaprindere).
Organizarea generală a M.A.I.:
• mecanism motor
• mecanismul de distribuţie a gazelor:
• instalaţii
 - de alimentare cu aer şi combustibil;
- de răcire;
- de ungere;
- de pornire;
- de aprindere (numai la M.A.S.).

Mecanismul motor:
• constituie cea mai importantă parte a M.A.I. şi are rolul de a transforma mişcarea
de translaţie a pistoanelor, rezultată în urma arderii amestecului carburant în
camera de ardere, în mişcare de rotaţie a arborelui cotit.
• compunere
- organe fixe: chiulasa, garnitura de chiulasă, cilindri (4),(6), blocul motor, carterul
superior, carterul inferior;
- organe mobile: pistonul, segmenţii, bolţul, biela, arbore cotit, volanta;
• prezenţa calaminei pe suprafaţa bujiilor şi fumul albăstrui al eşapamentului indică
faptul că mecanismul motor (grup piston-cilindru) este uzat.
Instalaţia de alimentare:
• compunere MAC: rezervoare de motorină, pompă de alimentare, pompa de
amorsare, filtre pentru filtrare, pompă de injecţie, injectoare, conducte de
joasă presiune, conducte de înaltă presiune, conducte de colectare a surplusului
de motorină, filtru de aer;
• compunere MAS: rezervor benzină, filtre de combustibil, pompă de benzină,
carburator, filtru de aer, colectorul de admisie, colectorul de evacuare, coloana
şi toba de eşapament, conductele de benzină.
• un eşapament defect trebuie reparat necondiţionat pentru că produce un zgomot
prea mare;
• criteriul de alegere a benzinei pentru motoarele cu aprindere prin scânteie îl
constituie cifra octanică (CO);
• factorii care fac ca motorul Diesel al unui autoturism să emită fum excesiv sunt
defecţiunile la instalaţia de injecţie;
 • cauza care determină un consum de combustibil peste limita normală la M.A.S.
poate fi dereglarea carburaţiei;
• fumul de culoare neagră emis de eşapament indică un consum exagerat de
combustibil;
• catalizatorul are rolul de a asigura depoluarea atmosferică prin arderea completă
a gazelor de evacuare şi de a reduce cantitatea de noxe emise în atmosferă; dacă
după întreruperea contactului electric, motorul continuă să funcţioneze, fenomenul
se numeşte autoaprindere;
Instalaţia de ungere:
• rol: realizarea unei pelicule de ulei între suprafeţele aflate în mişcare relativă cu
scopul de a micşora uzura; protejarea pieselor împotriva coroziunii; a prelua o
parte din căldura rezultată în urma frecării, contribuind la răcirea elementelor care
nu se pot realiza prin alte modalităţi; îndepărtarea particulelor mecanice, rezultate
în urma frecării, dintre suprafeţele aflate în contact; realizarea, împreună cu
subansamblul piston – segmenţi – cilindru a etenşării camerei de ardere;
• compunere: carterul inferior sau baia de ulei, pompa de ulei cu sorbul său,
schimbătorul de căldură (răcitorul de ulei), filtrul de ulei (brut şi fin), rampa de ulei,
filtrul centrifugal de ulei, canale şi conducte de ulei, jojă de ulei şi indicator de
presiune a uleiului;
• nivelul corect al uleiului din baia de ulei trebuie să fie între reperele MIN-MAX
însemnate pe joja de ulei;
• printre calităţile uleiului de motor se enumără punctul de congelare şi vâscozitatea
si onctuozitatea;
• schimbarea uleiului şi a elementului filtrant de ulei se face conform periodicităţii
stabilite de constructor;
• pentru întreţinerea sistemului de ungere, trebuie să efectuaţi verificarea şi
completarea nivelului uleiului din baie, înlocuirea uleiului după expirarea
termenului de utilizare;
• cauzele ce pot determina creşterea nivelului de ulei în baia de ungere sunt
pătrunderea apei sau a combustibilului în baia de ulei;
• fumul de culoare albastră emis de eşapament indică un consum exagerat de ulei.
Instalaţia de răcire:
• rol: să asigure o temperatură optimă de funcţionare a motorului prin evacuarea
unei cantităţi de căldură; să asigure răcirea suplimentară a uleiului din instalaţia
de ungere; să asigure încălzirea aerului necesar instalaţiei de încălzire şi ventilaţie.
• compunere: radiator, pompă de lichid, termostat, rezervor de completare –
compensare (vas de expansiune), răcitor de ulei (schimbătorul de căldură),
rampa de redistribuţie, cămăşile de răcire ale cilindrilor, conducte de legătură,
robinete de golire, indicator de temperatură lichid, ventilator, instalaţie de
încălzire şi ventilaţie;
• termostatul aparţine instalaţiei de răcire şi are rolul de a închide şi deschide
circuitul lichidului de răcire la anumite temperaturi;
• cea mai frecventă defecţiune a instalaţiei de răcire a motorului este slăbirea sau
ruperea curelei de antrenare a ventilatorului şi a pompei de apă;
• temperatura lichidului de răcire care asigură performanţa maximă şi uzura minimă
a motorului este cuprinsă în intervalul 90-95 grade C;
• circulaţia frecventă cu termostatul defect şi, implicit, cu o temperatură a lichidului
de răcire sub 60 grade C conduce la creşterea consumului de combustibil;
• creşterea excesivă a regimului termic de funcţionare a motorului poate fi cauzată
de ruperea curelei de antrenare a pompei de apă sau defectarea termostatului;
• aprinderea luminii martor de la bord, care semnalizează funcţionarea generatorului
de curent, poate indica ruperea curelei de antrenare a pompei de apă, a
ventilatorului şi a alternatorului;
• la utilizarea soluţiei antigel se va evita contactul cu aceasta, deoarece este toxică;
• după cel mult 3 ani soluţia antigel va fi complet înlocuită, chiar dacă densitatea
acesteia corespunde cerinţelor;

Transmisia autovehiculelor:
• destinaţie - pentru a prelua momentul de rotaţie de la volanta motorului şi de a-l
distribui roţilor motoare sub formă de tracţiune la o valoare corespunzătoare
condiţiilor de deplasare;
 • organizare generală: ambreiaj, cutie de viteză, reductor distribuitor (cutie de
distribuţie), transmisie cardanică, punte motrică, roţile motoare; ambreiajul are
rolul de a realiza cuplarea progresivă şi decuplarea motorului de restul transmisiei;
• aşteptarea la semafor având pedala de ambreiaj apăsată determină frecvent
defectarea ambreiajului;
• cutia de viteze asigură transmiterea puterii la roţi, permite mersul înapoi, fără a
inversa sensul de rotaţie a motorului, permite staţionarea cu motorul în funcţiune.
Mecanismul de direcţie:
• rol - înclinarea roţilor de direcţie ale automobilului faţă de axa sa longitudinală de
simetrie în scopul dirijării acestuia pe traiectoria comandată de şofer prin rotirea
volanului;
• la apariţia defecţiunilor tehnice ale mecanismului de direcţie se apelează numai la
atelierele specializate, care au personal calificat;
• uzura prematură a pneurilor din faţă se datorează, în primul rând dereglării
geometriei direcţiei;
• transmiterea unor vibraţii la volan poate fi cauzată de pneurile insuficient umflate
sau echilibrate;
• dacă efortul depus pentru acţionarea volanului este mai mare decât în mod
obişnuit, trebuie să verificăm, în primul rând presiunea în pneurile punţii din faţă.
Sistemul de rulare:
• rol: serveşte ca element de susţinere prin care se transmit sarcinile verticale de la
autovehicul la drum, transmite la sol forţa de tracţiune şi frânare în timpul
deplasării, asigură menţinerea autovehiculului pe traiectoria impusă datorită
aderenţei cu solul, contribuie la realizarea suspensiei datorită elasticităţii pneului;
• cuvântul TUBELESS imprimat pe o anvelopă semnifică faptul că aceasta poate
funcţiona fără cameră de aer;
• uzura pneurilor creşte foarte mult la demarări şi frânări intense, consecinţe ale unui
stil agresiv de conducere;
• factorul care influenţează cel mai mult durata de serviciu a pneurilor este
presiunea;
• presiunea din pneuri se măsoară înaintea plecării în cursă, când pneurile sunt reci;
 • încălzirea excesivă a pneurilor se poate datora supraîncărcării autovehiculului sau
presiunii insuficiente în pneuri;
• principala cauză a exploziei pneului în timpul mersului este umflarea exagerată;
• blocarea unei roţi în timpul mersului poate fi cauzată de griparea rulmenţilor;
• după o pană de cauciuc şi montarea roţii de rezervă, trebuie avut în vedere să nu
se circule cu roata de rezervă mai mult decât este necesar;
Sistemul de frânare:
• rol: serveşte la micşorarea vitezei autovehiculului până la o valoare dorită sau la
oprirea lui, imobilizarea autovehiculului în pantă, pornirea autovehiculului din
pantă, oprirea motorului prin frâna suplimentară de încetinire;
• frâna de serviciu a autovehiculului trebuie să aibă capacitatea de a asigura
încetinirea şi oprirea rapide, sigure şi eficace a autovehiculului, indiferent de gradul
de încărcare şi de înclinarea drumului;
• echipamentul de frânare nu este obligatoriu la remorcile uşoare (cu masa totală
maximă autorizată mai mică de 750 kg.);
• neeliberarea completă a frânei de staţionare determină un consum suplimentar
de carburant, încălzirea excesivă a butucilor roţilor din spate;
• cursa liberă a pedalei de frână, mai mică decât cea obişnuită, indică un joc
insuficient între saboţi şi tamburi;
• efortul mai mare depus la acţionarea pedalei de frână indică griparea cilindrilor
receptori şi a pistonaşelor;
• atunci când, pe roţile unei osii, eficienţa frânării este mult diferită, vehiculul poate
derapa lateral;
• pentru folosirea în condiţii optime a capacităţii de frânare a motorului, atunci când
coborâţi o pantă lungă şi înclinată presupune să schimbaţi la timp într-o treaptă
inferioară;
• defecţiunile la sistemul de frânare se repară într-un atelier specializat;
• un criteriu de apreciere a eficacităţii frânelor este spaţiul de frânare.
Sistemul electric:
 • rol: asigură energia electrică necesară funcţionării întregului echipament electric,
asigură iluminatul drumului, cabinei, caroseriei şi scalele aparatelor de măsură şi
control pe timp de noapte şi ceaţă;
• instalaţiile de semnalizare şi iluminare ale unui autovehicul trebuie să corespundă
condiţiilor tehnice impuse şi să fie omologate de către autoritatea competentă;
• bateria asigură curent pentru pornirea masinii si consumatori cand motorul este
oprit.
• Alternatorul asigura curent pentru reicarcarea bateriei si pentru consumatori cand
motorul este pornit.
• faptul că bateria de acumulatori este descărcată poate fi indicat de următoerele: la
aprinderea farurilor, intensitatea luminoasă a acestora scade progresiv; acţionând
claxonul, acesta emite un sunet slab, întrerupt;
Diverse:
• perna de aer (airbag-ul) asigură protecţia suplimentară a persoanelor în cazul unui
impact puternic al autovehiculului.
• sistemul de frânare A.B.S. este un sistem pentru vehiculele motorizate, ce previne
blocarea roţilor în timpul frânării;
• simbolurile EURO I, EURO II, EURO III, EURO IV şi EURO V reprezintă
standardele de poluare din Uniunea Europeană.