OUG 195/12.12.

2002
Regulament de aplicare din 01.02.2003, modificate ulterior.

I. Legislatie rutiera

II. Conducere preventiva si ecologica

III. Prim ajutor

IV. Cunoasterea autovehiculului

I. Legislatie rutiera
 1. VEHICULELE
Autovehiculul vehicul rutier (exceptie sine), ce dispune de un sistem de propulsie care-i permite sa se
deplaseze singur sau in combinatie cu remorca.

Transport persoane
(autoturisme, autobuze, autocare, motociclete)
Transport bunuri
(autocamioane, autbasculante, autofurgonete, autoutilitare)
Vehicule simple
(carute, biciclete, carucioare trase sau impinse, mopede)

Concluzie - pe drum circula:

- autovehicule (cu mijloace proprii de propulsie)
- vehicule simple;
- pietoni
- animale.
 Omologarea inmatricularea --
radierea

Omologarea vehiculul sa corespunda normelor tehnice si de securitate a traficului si protectiei mediului

inconjurator, precum si destinatiei pentru care a fost construit.

Registrul Auto Roman (RAR)

- carte de identitate (dovada dreptului de proprietate asupra vehiculului)
- certificarea autenticitatii autovehicului.

Inmatricularea inscrierea in evidenta politiei a autovehiculului, remorcii, atribuirea unui numar de

inmatriculare si eliberarea certificatului de inmatriculare, care permite punerea in circulatie pe drumurile
deschise circulatiei publice.

Este interzisa punerea un circulatie a unui autovehicul sau remorci neinmatriculate.

 Verificarea starii tehnice a autovehiculului:

- statie de inspectie tehnica autorizata RAR

- la cel mult 2 ani
- vehiculele care au fost grav avariate in accidente de circulatie
- vehicule cu defectiuni majore la sistemul de franare sau mecanismul de directie.

Radierea inversul inmatricularii scoaterea din evidenta circulatiei.

Are loc in urmatoarele cazuri:

- proprietarul doreste retragerea definitiva din circulatie, prin dovada depozitarii intr-un spatiu adecvat;
- proprietarul face dovada dezmembrarii, casarii sau predarii vehiculului la unitati specializate in vederea
dezmembrarii;
- la scoarerea definitiva din Romania;
- in cazul furtului vehiculului.
 2. DRUMUL
Drumul cale de comunicatie terestra, cu exceptia cailor ferate, destinata circulatiei.

1. Dupa destinatie:
drumul public cale de comunicatie terestra, destinata traficului rutier.
drumul de utilitate privata cale de comunicatie terestra care deserveste numai activitatilor
economice forestiere, petroliere, miniere, etc. ---- drumuri de exploatare.

2. Din punctul de vedere al circulatiei

drumuri deschise circulatiei publice toate drumurile publice, drumurile de utilitate privata care
servesc obiective turistice
drumuri inchise circulatiei publice acele drumuri de utilitate privata care servesc obiectivele la care
publicul nu are acces.

3. Din punct de vedere functional si administrativ teritorial

drumurile comunale
drumurile judetene
drumurile nationale
autostrazi

Autostrada
 Principalele elemente componente ale drumului public
Din punct de vedere constructiv

Din punct de vedere geometric

- palier portiune de drum care nu urca sau coboara
- rampa portiunea de drum care urca
- panta portiunea de drum care coboara
- aliniament portiunea de drum rectilinie (dreapta)
- curba portiunea de drum care uneste doua aliniamente
- rambleu cand inaltimea partii carosabile este mai mare decat cea a decorului
- debleu cand inaltimea partii carosabile este mai mica decat cea a decorului
 Intersectia
orice incrucisare, jonctiune sau bifurcare de drumuri la nivel, inclusiv spatiile formate de
acestea. doua tipuri de intersectii dirijate
nedirijate

Dirijarea unei intersectii este o regula care stabileste ordinea de trecere prin aceasta, a doua sau mai multe
vehicule care se apropie simultan, binenteles, de pe drumuri diferite.

Intersectia dirijata, daca circulatia se desfasoara in conformitate cu:

1. Semnificatia indicatoarelor de reglementare a prioritatii
drum cu prioritate
cedeaza trecerea
oprire.

2. Semnificatia culorilor semaforului

3. Semnalele politistului rutier care dirijeaza circulatia.

In lipsa acestor mijloace de semnalizare, intersectia devine nedirijata, iar ordinea de trecere se face dupa
regula prioritatii de dreapta.
 Dirijarea prin semnalele semaforului daca intr-o intersectie dirijata prin
indicatoare exista si semafoare in functiune, se va respecta semnificatia culorilor
semaforului.

Daca semaforul nu functioneaza se vor respecta indicatoarele de prioritate.

Daca in intersectie isi desfasoara activitatea un politist rutier care dirijeaza circulatia se
vor respecta numai semnalele date de acesta indiferent de semnificatia celorlalte mijloace
de semnalizare rutiera.

Intersectia in sens giratoriu intersectie dirijata cedeaza trecerea:

Regula de circulatie care confera intaietate vehiculelor care circula in interiorul acesteia fata de cele care
patrund in intersectie.
 3. CONDUCATORII DE AUTOVEHICULE

Permisul de conducere
- corespunzator categoriei:AM, A1, A2, B1, B, C,CE, D
- curs de pregatire teoretica si practica scoala de soferi
- 18 ani impliniti ( 3 luni inainte), apt medical si psihologic.

Obtinerea permisului de conducere

- documentele necesare
- examenul proba teoretica
proba practica
- rezultatul examinarii ADMIS / RESPINS
- ADMIS la proba teoretica 1 an pentru sustinerea practica RESPINS
- respins dupa 16 zile o noua reexaminare, nu mai tarziu de 1 an de zile
- valabilitatea permisului este de 10 ani de la data eliberarii.
Permisul de conducere categoria B permite titularului sa conduca:

- tractor, moped (<50 cm3)

- autovehicul cu masa totala maxim autorizata ce nu depaseste 3500 kg si numar de locuri nu mai mult
de 8

- ansamblu format din autovehicul cat. B si o remorca cu masa totala maxim autorizata ce nu depaseste
750 kg

- masa proprie masa autovehiculului fara incarcatura

- masa maxim autorizata masa proprie si sarcina utila.

Permisul de conducere:
- nu este transmisibil
- nu poate fi incredintat altei persoane spre folosinta
- poate fi retras, suspendat sau anulat.
 4. SEMNALIZAREA RUTIERA

avertizare
cu ajutorul caruia se transmit participantilor la
Cod de: interzicere
trafic informatii
simboluri, restrictie
semne obligare
semnale alte precizari care ajuta la desfasurarea in bune orientare
conditii a circulatiei vehiculelor si pietonilor. informare

Ordinea de prioritate:
semnalele, indicatiile si dispozitiile politistului rutier
semnalele speciale de avertizare, luminoase si sonore ale autovehiculelor cu regim de circulatie
prioritar
semnalizarea temporara care modifica regimul normal de desfasurare a circulatiei
semnalele luminoase sau sonore
indicatoarele
marcajele
regulile de circulatie.
 A. INDICATOARE RUTIERE

Mijloace de semnalizare rutiera verticale de diverse forme si dimensiuni cu diverse simboluri si

inscrisuri prin care se stabilesc obligatii si drepturi, recomandari si informatii pentru
conducatorii de vehicule.

Semnificatia oricarui indicator este valabila pe intreaga latime a partii carosabile deschisa circulatiei
conducatorilor carora li se adreseaza.

Exceptie: indicatoarele de interzicere a opririi si stationarii vehiculelor, a caror semnificatie este valabila numai pe
partea drumului pe care sunt amplasate.

Indicatoarele:
- pot fi insotite de panouri cu semne aditionale
- reflectorizante, luminoase, iluminate vizibile noaptea
- semnificatia poate fi permanenta sau temporara.
1. Indicatoarele de avertizare
Obliga conducatorii vehiculelor la reducerea vitezei si se recomanda circularea cu atentie sporita.
Se instaleaza la 50m in localitati, intre 100 250m in afara localitatilor si 500 1000m pe autostrazi si drumuri
expres.

O succesiune de curbe periculoase prima la dreapta/stanga, care incepe la o distanta cuprinsa intre 100 si
250 m de locul unde este instalat indicatorul, dar fara a sti exact pe ce distanta sunt curbele.

Panouri aditionale care aduc anumite precizari indicatoarelor.

200 m indica distanta pe o care o mai aveti de parcurs pana la locul la care se refera indicatorul.
3,5 km marcheaza inceputul locului si lungimea sectorului de drum la care se refera indicatorul.

Indicatoarele ne avertizeaza ca urmeaza un sector de drum ingustat (un podet, de

exemplu) care nu mai asigura minim 5.50m.

pot fi urmate de indicatoarele de reglementare a prioritatii:

- prioritate fata de circulatia din sens invers
- prioritate pentru circulatia din sens invers
Se refera la drumurile a caror planeitate nu este asigurata.
- drum denivelat datorita conditiilor de trafic, meteo sau de administrare
- denivelara facuta special pentru reducerea vitezei de catre conducatorii de vehicule, in special
in zonele frecventate de copii.

Indicatorul copii se instaleaza in apropierea scolilor, gradinitelor, locurilor de joacapentru copii.

maxim 30km/h in localitati si 50km/h in afara acestora.

Indicatorul improscare cu pietris se gaseste la apropierea de sectoarele de drum pe care s-a

imprastiat criblura.
Criblura material folosit la consolidarea partii carosabile.

Indicatorul lucrari are fondul galben pentru ca este un indicator de avertizare temporara.

Indicatorul drum alunecos se instaleaza acolo unde pe timp umed exista pericol de derapare.
Pe timp de iarna pe sectoarele de drum unde se formeaza polei poate fi insotit de panoul
aditional.
30km/h in localitati si 50km/h in afara localitatilor.

Indicatorul accident obliga la reducerea vitezei pana la 30km/h in localitati si 50km/h in afara
acestora.
Daca deplasarea este impiedicata se va opri in ordinea sosirii si se va pune in functiune lampile de
avarie.
 Indicatorul alte pericole cand este insotit de panoul aditional va avertizeaza asupra aproprierii de o
trecere la nivel cu calea ferata industriala.
Obliga la reducerea vitezei si asigurare.

Panourile suplimentare pentru trecerea la nivel cu calea ferata curenta cu bariera sau semibariera.
Primul panou va aparea la 150m, al doilea la 100m, al treilea la 50m.

Panourile suplimentare pentru nodurile rutiereapar la iesirea de pe autostrada, primul la 300m,

distanta de la care incepeti sa reduceti viteza.

Coborare periculoasa
Urcare cu inclinare mare simbolul va avertizeaza ca la fiecare 100m veti urca 10m, deci veti
circula pe o rampa abrupta.

Intersectie cu un Circulatie in Presemnalizare

Intersectie intersectie cu sens
drum fara prioritate ambele sensuri de drumuri giratoriu
 2. Indicatoare de reglementare
Stabilesc reguli precise legate de prioritatea de trecere, interzicerea accesului sau restrictionarea
circulatiei pe anumite sectoare.
Se instaleaza pe drumurile care isi pierd prioritatea de trecere la intersectie, cat mai aproape de aceasta
atunci cand vizibilitatea este asigurata in ambele parti.
Poate fi insotit de panoul aditional, prin care se indica distanta pana la intersectie.
300 m
Se instaleaza pe drumurile care isi pierd prioritatea de trecere in intersectii, atunci cand vizibilitatea in
intersectie nu este asigurata si va obliga sa opriti la limita de vizibilitate maxima, fara a patrunde
in intersectie si sa va asigurati.

Din punct de vedere al prioritatii intre cele doua indicatoare Oprire si Cedeaza trecerea nu exista nici o deosebire.
- Intre doua vehicule care intalnesc fiecare unul din aceste indicatoare, se aplica regula prioritatii de dreapta.

Va confera intaietate la patrunderea in intersectie.

Veti pierde prioritate doar daca virati la stanga fata de vehiculul care vine din fata si intalneste acelasi indicator.
Se aplica regula prioritatii de dreapta in egalitate de prioritate.

Drumul cu prioritate indicat cu linia mai groasa.

Veti intalni indicatoarele Cedeaza trecerea sau Oprire in functie de gradul de vizibilitate asupra
intersectiei.
Diagrama va arata ca trebuie sa dati prioritate vehiculelor care circula pe drumul prioritar (indicat cu
linia mai groasa).

Indicatoare de reglementare a prioritatii la sectorul de drum ingustat.

Ele vor fi precedate de indicatoare de avertizare Drum ingustat.
3. Indicatoare de interzicere sau restrictie
Indicatoarele de interzicere sunt acelea care nu permit participantilor la trafic accesul pe anumite sectoare de
drum public, pe cand cele de restrictie limiteaza doar libertatea de a efectua anumite manevre.

Interzice accesul tuturor vehiculelor pe sectorul de drum la inceputul caruia veti intalni acest indicator.
Se instaleaza in capatul opus drumului cu sens unic.

Circulatia interzisa in ambele sensuri, interzice circulatia vehiculelor din orice capat al drumului ar
intra.
Se permite totusi accesul unor categorii de vehicule conform precizarilor aduse de panourile aditionale:
cu exceptia riveranilor, cu exceptia mijloacelor de transport rutier public de persoane
EXCEPTIA
RIVERANILOR

Accesul interzis autovehiculelor cu exceptia motocicletelor fara atas permite totusi accesul acestora
din urma precum si vehiculelor simple.

Accesul interzis autovehiculelor interziceaccesul tuturor autovehiculelor, deci permite accesul vehiculelor
simple.
 Accesul interzis autovehiculelor si vehiculelor cu tractiune animala interzice accesul autovehiculelor si
carutelor, deci permite accesul bicicletelor si mopedelor.

Indicatoarele interzic virajul sau intoarcerea.

In locurile unde se interzice virajul la stanga se interzice si intoarcerea.

Aceste indicatoare nu sunt de dirijare, pentru ca nu se stabileste ordinea de trecere, ci doar se interzice virajul sau
intoarcerea.

Indicatoarele interzic accesul daca se depasesc gabaritul sau tonajul, si nu sunt

specifice autovehiculelor din categoria B.

Depasirea autovehiculeor cu exceptia motocicletelor fara atas este interzisa, interzice depasirea cu
exceptia motocicletelor fara atas si tuturor vehiculelor simple.

Se instaleaza la capatul sectorului de drum pe care vehiculelor destinate transportului de marfuri le este
interzisa depasirea.
Conducatorilor de autoturisme li se permite insa depasirea oricarui vehicul.
 Indicatoarele se instaleaza la capetele sectorului de drum pe care viteza de deplasare se limiteaza pentru
toate categoriile de vehicule sau diferentiat pe categorii de autovehicule cate transporta marfa sau
persoane.

Oprirea interzisa interzice imobilizarea voluntara a autovehiculului din locul unde este instalat si
pana la cel mai apropiat colt de intersectie.
Se permite totusi oprirea pentru perioade scurte de timp, atat cat este necesar pentru coborarea sau
urcarea pasagerilor din vehicul.

Stationarea interzisa interzice imobilizarea autovehiculului mai mult de 5 minute, tot din locul unde
este amplasat si pana la cel mai apropiat colt de intersectie.
Oprirea in schimb este permisa.

Indicatorul interzice stationarea in zilele impare si pare ale lunii.

Indicatoarele indica impreuna cu panoul aditional inceputul si sfarsitul, precum si

perioada din zi in care se interzice stationarea.
In aceasta perioada de timp se permite oprirea, iar in afara perioadei se permite si
oprirea si stationarea.
7-9
 4. Indicatoarele de obligare
Semnificatia indicatorului este obligatorie pentru participantii la trafic carora li se adreseaza (conducatorii
de vehicule, biciclisti sau pietoni).

Indicatorul La dreapta montat pe coltul opus al intersectiei, obliga conducatorul sa vireze

pe prima strada la dreapta pana ce ajunge la indicator.
Indicatorul La dreapta obliga conducatorul sa vireze pe prima strada la dreapta, dupa ce
trece de acesta.

Ocolire obliga ocolirea locului prin dreapta si apoi circularea tot pe directia inainte.

Viteza minima obligatorie, sunteti obligati sa circulati cu 40 km/h pana la viteza maxima admisa
de lege.
Dupa ce treceti de indicatorul Sfarsitul vitezei minime obligatorii puteti circula si cu mai putin de
40 km/h si pana la viteza maxima admisa de lege.
5. Indicatoare de orientare si informare
Acestea au urmatoarele roluri:
de presemnalizare a directiilor de deplasare
de orientare si identificare a drumurilor
de localizare
de confirmare
informare diversa
de informare turistica.

Banda rezervata circulatiei mijloacelor de transport in comun se instaleaza in orase, pe strazi cu cel putin doua
benzi pe sens, unde o banda este rezervata exclusiv circulatiei mijloacelor de transport rutier public de
persoane.

Indicatorul obliga conducatorii care nu pot circula cu viteza inscrisa pe indicatorul de Viteza minima
obligatorie, sa circule pe banda din dreapta.

Selectarea circulatiei pe directii de mers in apropierea intersectiei se instaleaza cu pana la 200 m de

intersectie si trebuie respectat pentru a sti cum trebuie sa va preselectati.
 Codul de culori pentru indicatoarele de orientare si calota bornelor kilometrice.

Indicatorul informeaza asupra prezentei unei treceri de pietoni.

Indicatoarele informeaza asupra deplasarii pe sau spre un drum cu sens unic. Din sens opus veti intalni
indicatorul Accesul interzis.

Nu confundati Sens unic cu indicatorul de obligare Inainte.

Indicatoarele informeaza asupra intrarii sau iesirii pe si de pe autostrada.

Indicatorul orienteaza conducatorii asupra organizarii traficului pe benzi de circulatie.

Autovehiculele care transporta marfuri nu pot circula pe banda 2.
Indicatorul nu se adreseaza conducatorilor de autoturisme.
 6. Semne aditionale
Indicatoarele pot fi insotite de panouri aditionale continand inscrisuri sau simboluri care le precizeaza,
completeaza ori limiteaza semnificatia.
 B. MARCAJELE
Marcajele sunt semne care se aplica pe suprafata partii carosabile a drumurilor modernizate, pe borduri, lucrari de
arta si sunt de regula de culoare alba, dar pot fi si galbene ori galbene si negre.

Ele servesc la organizarea circulatiei, avertizarea si indrumarea participantilor la trafic.

Pot fi folosite singure sau impreuna cu alte mijloace de semnalizare rutiera pe care le completeaza, le intaresc sau le
precizeaza semnificatia.

In locuri neiluminate ele trebuie sa fie reflectorizante sau insotite de dispozitive reflectorizante.

Marcajele se impart in 3 categorii:

marcaje longitudinale;
marcaje transversale;
marcaje diverse si laterale.
Marcaje longitudinale
Marcaje transversale si alte marcaje
Marcaje laterale
C. SEMNALIZAREA LIMITELOR LATERALE ALE PLATFORMEI DRUMULUI
SI A LUCRARILOR
D. SEMNALE LUMINOASE
 1. Semnalele semaforului care dirijeaza circulatia
Semafoarele se instaleaza inaintea intersectiei, astfel incat acestea sa fie vizibile de la cel
putin 50 m.

Semnificatia semnalelor luminoase:

rosu interzice accesul vehiculelor - oprirea se face fara a trece de marcajul de oprire, iar in lipsa acestora se
va face fara a trece de coltul intersectiei.
galben interzice accesul cat aceasta culoare este aprinsa impreuna cu semnalul rosu, conducatorul face
pregatirea de plecare de pe loc.
verde permite traversarea intersectiei, nu numai intrarea in aceasta.

Atentie:
! Se interzice intrarea intr-o intersectie pe culoarea verde a semaforului, daca din cauza aglomerarii circulatiei
conducatorul vehiculului risca sa ramana imobilizat, stanjenind sau impiedicand desfasurarea traficului.
! Galben dupa verde permite accesul in intersectie acelor vehicule aflate atat de aproape de intersectie incat nu pot
opri in siguranta.

Permite deplasarea pe directia indicata oricare ar fi semnalul semaforului.

Aveti obligatia sa acordati prioritate de trecere tuturor participantilor la trafic cu care va intersectati si
circula conform semnificatiei culorii semaforului care li se adreseaza.
2. Semnalul lampii de culoare galbena intermitenta

Semnalul galben intermitent va avertizeaza asupra apropierii de un loc periculos si va obliga la

reducerea vitezei cu respectarea semnalizarii rutiere si a regulilor aplicabile in acel loc.

Exista situatii in care semaforul functioneaza pe galben intermitent. In acest caz nu mai are rol de dirijare a
circulatiei, aceasta ramanad in continuare dirijata prin indicatoare de reglementare a prioritatii (Cedeaza trecerea,
Oprire sau Drum cu prioritate).

3. Dispozitivele luminoase pentru dirijarea circulatiei pe benzi reversibile

Pe benzile cu circulatie reversibila sensurile de deplasare se pot schimba in functie
de necesitatile impuse de volumul traficului.

Semnalul luminos sub forma unei sageti verzi cu varful in jos permite accesul, iar cel sub forma semnului X de
culoare rosie interzice accesul.
Avertizarea pentru schimbarea sensului de circulatie pe benzile cu circulatie reversibila se face printr-un semnal
luminos sub forma unei sageti diagonale cu varful in jos de culoare alba sau galbena.
E. SEMNALELE POLISTILOR RUTIERI CARE
DIRIJEAZA CIRCULATIA
1. Bratul ridicat vertical inseamna atentie oprire pentru toate
vehiculele si pietonii care se apropie din orice directie.
Cine are dreptul sa intre in intersectie la semnalele politistului?
Nici unul dintre vehicule, pana la schimbarea semnalului.

2. Bratul stang intins in plan orizontal oprire pentru

vehiculele si pietonii care vin din fata politistului.

Vehiculul 1 are voie sa vireze la dreapta?

Nu, deoarece semnalul politistului interzice accesul lui.

Vehiculul 2 se poate deplasa la stanga?

Da, chiar daca prin virare va intersecta bratul politistului.
3. Bratul drept intins in plan orizontal inseamna oprire pentru cei
care vin din spatele politistului.

Pe ce directie se poate deplasa vehiculul 2?

Pe orice directie, pentru ca bratul politistului nu este perpendicular pe sensul de pe care vine.
Poate vira chiar la stanga, cu toate ca va intersecta bratul politistului.
Autovehiculul 1 poate vira la dreapta?
Nu, pentru ca bratul politistului intersecteaza sensul de pe care vine.

4. Ambele brate intinse in plan orizontal inseamna oprire pentru

toate vehiculele si pietonii care circula din fata sau din spatele
politistului

Care vehicule isi pot continua deplasarea si in ce conditii?

Vehiculele 2 si 4 au dreptul sa se deplaseze in orice directie.
Au dreptul sa vireze la stanga, cu toate ca intersecteaza bratul politistului.
Tractorul 4 poate vira la stanga dupa ce da prioritate de dreapta motociclistului 2.
5. Prin coborarea bratelor se pastraza semnalul de oprire dat anterior.

6. Balansarea in plan vertical a bratului are semnificatia de

reducere a vitezei, iar cea de rotire vioaie a bratului de
marire a acesteia.

7. Pe timp de noapte balansarea in plan vertical a unui

dispozitiv cu lumina rosie sau reflectorizant semnifica
oprire pentru toate vehiculele si pietonii spre care se indreapta
acest semnal.
 F. SEMNALELE AUTOVEHICULELOR CU REGIM DE
CIRCULATIE PRIORITARA
Autovehiculele cu regim de circulatie prioritara vor folosi numai cand se deplaseaza in misiune, mijloace de
avertizare sonora speciale (sirene) si luminoase (girofar).

lumina rosie (politie si pompieri) - Obliga conducatorii sa opreasca imediat in afara partii carosabile, iar daca nu
este posibil cat mai pe dreapta.

lumina albastra (politie, jandarmerie, ambulanta, MapN, SRI,SPP) obliga participantii la trafic sa acorde
prioritate de trecere in intersectii. Aveti obligatia sa reduceti viteza si sa va angajati cat mai pe dreapta.

Cand se intalnesc intre ele aceste autovehicule cu regim de circulatie prioritara (in
misiune) isi vor acorda prioritate de dreapta.
Politistul rutier poate da urmatoarele semnale de oprire din autovehicolul politiei folosindu-se de brat cu sau fara
baston reflectorizant:

- pe partea laterala dreapta pentru conducatorii autovehiculelor care circula in spatele

autovehiculului politiei;

- pe partea stanga pentru conducatorii de vehicule care circula pe banda din stanga in
acelasi sens sau din sens opus.
 G. SEMNALELE CONDUCATORILOR DE VEHICULE

1. Semnalizarea cu mijloace de avertizare sonora claxonul.

a. Se interzice claxonarea in zona de actiune a indicatorului Claxonarea interzisa;
b. Se interzice claxonarea in localitatile in care consiliul local a hotarat in acest sens;
c. Prin exceptie se interzice claxonarea ( chiar in situatiile cand este permisa claxonarea):
- in mod abuziv;
- la mai putin de 25 m fata de participantii la trafic carora li se adreseaza semnalul.
d. Prin exceptie se permite claxonarea ( chiar in locuri in care este interzisa), ori de cate ori este necesar pentru
evitarea unui pericol imediat.

2. Semnalizarea prin mijloace de semnalizare luminoase

a. Luminile de pozitie in mers sau de stationare

- Pe timpul imobilizarii vehiculului pe partea carosabila in afara localitatilor, de la
lasarea serii si pana in zori, ziua cand ploua torential, ninge abundent sau este ceata
densa.
b. Luminile de intalnire
- in circulatia pe autostrazi, drumuri expres si europene chiar si pe timpul
zilei, in tuneluri rutiere, pe timp de ceata deasa, ploaie torentiala sau ninsoare
abundenta.
c. Luminile de drum, atat in localitati cat si in afara acestora, dupa gradul de iluminare a drumului public.
 Cand se apropie un alt autovehicul din sens opus aveti obligatie sa treceti de pe faza de drum (faza lunga) pe faza de intalnire
(faza scurta) de la cel putin 200m, concomitent cu reducerea vitezei.
d. Intentia conducatorilor de autovehicule prin punerea in functiune a luminilor semnalizatoare:
- schimbarea directiei de mers;
- viraj la stanga sau dreapta;
- trecerea pe ao alta banda de circulatie;
- intoarcerea, depasirea, oprirea.

e. Reducerea vitezei sau oprirea se semnalizeaza cu ajutorul lampilor rosii stop frana
din spatele autovehiculului.

f. Mersul inapoi se semnalizeaza cu lampile albe specifice aflate in dotarea autovehiculului.

g. Luminile de avarie, chiar si pe timp de zi:

- cand autovehiculele ori remorca ramase in pana ori avariate nu pot fi deplasate imediat
din carosabil;
- in orice alta imprejurare in care vehiculul este imobilizat pe drumul public;
- cand circulatia este blocata pe sensul de mers fiecare autovehicul trebuie sa puna in
functiune lampile de avarie in mod succesiv in ordinea opririi.
- cand autovehiculul este remorcat.

h. Conducatorii vehiculelor simple vor semnaliza:

- prin intinderea in plan orizontal a bratului drept virajul la dreapta,
- prin intinderea in plan orizontal a bratului stang virajul la stanga sau depasirea.
- oprirea o vor semnaliza prin balansarea in plan vertical a bratului drept.
 5. Reguli de circulatie

1. Pozitia vehiculelor in timpul mersului

Temeiul legal in tara noastra este circulatia pe partea dreapta si cat mai aproape de marginea partii
carosabile, fara nici o exceptie.

Cand circulatia se desfasoara pe doua sau mai multe benzi pe sens, vehiculele se conduc pe banda de langa
bordura sau acostament, celelalte folosindu-se de catre conducatorii de vehicule, in functie de viteza de deplasare, ei
avand obligatia sa revina pe propria banda ori de cate ori acest lucru este posibil.

Pe banda din dreapta vor fi conduse mijloacele de trasnport in comun si vehiculele lente.

Pe drumul public cu cel mult doua benzi pe sens si cu o a treia banda pe care este amplasata linia tramvaiului langa
axul drumului, conducatorii de vehicule pot folosi aceasta banda, cu obligatia de a lasa libera calea tramvaiului la
apropierea acestuia.

La intersectiile cu marcaje conducatorii de vehicule vor ocupa de la cel putin 50 m atat in localitati cat si in
afara acestora, benzile de circulatie corespunzatoare directiei de mers dorite, dar in cpnformitate cu semnificatia
indicatoarelor si marcajelor pentru schimbarea directiei de mers.
 Distanta de la care semnalizati intentia de depasire cel putin 50 m in localitati si 100 m in afara acestora.
Selectarea pe benzi de circulatie inaintea unei intersectii 50 m atat in localitati cat si in afara acestora.

De la ce distanta fata de coltul intersectiei, veti semnaliza intentia de

a vira la stanga in afara localitatilor?

Veti semnaliza schimbarea benzii 1 cu banda 2 de la 100 m si veti ocupa banda

doi de la 50 m.

R: 150 m

De la ce distanta veti semnaliza fata de coltul intersectiei, intentia de

a vira la stanga in localitati?

Veti semnaliza shimbarea benzii 1 cu banda 2 de la 50 m si ocupa banda 2 de la

50 m.

R: 100 m
 De la ce distanta fata de coltul intersectiei veti semnaliza intentia
de a schimba directia de mers in afara localitatii?

Veti semnaliza schimbarea de pe banda 1 pe banda 2 de la cel putin 100m

inainte de schimbarea pozitiei, si de alti 100m veti semnaliza trecerea de pe
banda 2 pe banda 3, iar banda 3 o ocupati cu cel putin 50 m inainte.

R: 250 m

De la ce distanta fata de coltul intersectiei, veti semnaliza

schimbarea directiei de mers in localitati?

Veti semnaliza schimbarea de pe banda 1 pe banda 2 de la cel putin 50m

inainte de schimbarea pozitiei si de la alti 100m, cel putin, veti semnaliza
trecerea de pe banda 2 pe banda 3 iar banda 3 o ocupati cu cel putin 50m
inainte.

R: 150m
 La intersectiile fara marcaje conducatorii de vehicule vor ocupa din mers la o distanta de cel putin 50 m,
atat in localitati cat si in afara, urmatoarele randuri (benzi imaginare):

randul din dreapta pentru la dreapta;

randul din stanga pentru la stanga;
oricare rand pentru inainte.
odata intrat in zona de preselectie nu se mai poate schimba directia de deplasare.

Daca in intersectie circula si tramvaie, iar intre sina din dreapta si bordura
trotuarului nu este loc pentru circulatia pe randuri, toti conducatorii vor ocupa un
singur rand, indiferent de directia de mers dorita, lasand libera calea de rulare a
tramvaiului.

Pe drumurile cu sens unic virajul la stanga se face pe langa bordura din stanga.
 In intersectii virajul la stanga se face ocolind prin dreapta centrul imaginar al acesteia, cu unele exceptii:

1. In situatia in care exista benzi speciale pentru executarea manecrei, schimbarea

directiei de deplasare se face prin stanga, iar daca exista marcaj de ghidare, cu
respectarea semnificatiei acestuia.

In cazul in care in intersectie sunt marcate 2 benzi pentru viraj la stanga, fiecare
vehicul isi va pastra banda.

2. Schimbarea directiei de mers spre stanga, in cazul autovehiculelor care intra in

intersectie circuland de pe acelasi aliniamnet, dar din sensuri opuse, se efectueaza prin
stanga centrului intersectiei, fara intersectarea traiectoriei acestora.
 2. Trecerile la nivel cu calea ferata

Sunt de doua feluri:

1. Trecerea la nivel cu calea ferata industriala deserveste un obiectiv economic din interiorul
localitatilor.
2. Trecerea la nivel cu calea ferata curenta face legatura intre localitati dar ;e si traverseaza.
1. Trecerea la nivel cu calea ferata industriala

se semnalizeaza cu indicatorul Alte pericole insotit de semnul aditional pentru Trecerea la nivel cu calea ferata
industriala, instalate la cel mult 50 m de aceasta.

la semnalul agentului de cale ferata, care precede vehiculul feroviar, se va opri.

la trecerea la nivel cu calea ferata industriala si la mai putin de 50 m inainte si dupa aceasta se interzic manevrele de:
oprire
stationare
intoarcere
mers inapoi,
daca prin aceasta s-ar stanjeni sau impiedica circulatia vehiculului rutier.

Depasirea se permite neconditionat pe calea ferata.

2. Trecerea la nivel cu calea ferata curenta

in afara localitatilor, semnalizarea se face de la 150m primul panou,

apoi al doilea la 100m, al treilea la 50m, dupa care urmeaza calea ferata.

trecerea poate fi prevazuta:

cu bariera
fara bariera

in cazul in care trecerea la nivel cu calea ferata curenta este prevazuta si cu instalatie de semnalizare acustica si
luminoasa, lampile au urmatoarea semnificatie:
lampa de lumina alba intermitenta cu cadenta lenta permite traversarea;
lampile de culoare rosie alternativ-intermitente insotite de semnalul acustic interzic accesul.

La mai putin de 50m de o parte si de cealalta a caii ferate curente se interzic manevrele de:
oprire
stationare
depasire intoarcere
mers inapoi.

Exceptie depasirea care se poate face insa numai dupa calea ferata curenta.
a. La trecerea la nivel cu calea ferata curenta cu bariera sau semibariera

Semnalizarea rosie alternativ intermitenta sau sonora interzice traversarea chiar daca semibarierele sunt ridicate
sau in curs de coborare.
La trcerea la nivel cu calea ferata simpla cu bariera, trec cel putin 8 secunde, iar la cea dubla 12 secunde din
momentul in care semnalizarea cu luminile rosii alternative intermitente a inceput sa functioneze si pana in
momentul in care incep coborarea semibarierelor.

b. La trecerea la nivel cu calea ferata curenta fara bariera, conducatorii de vehicule vor reduce viteza de la
intalnirea primului panou suplimentar, dupa care vor opri obligatoriu.

Oprirea se va face fara a se depasi marcajul transversal de oprire, iar in lipsa acestuia fara a trece de locul unde
este instalat indicatorul Trecere la nivel cu calea ferata fara bariere, simpla sau dubla sau indicatorul cu
semnificatia Oprire.

In concluzie la acest gen de intersectie cu calea ferata nu se va trece fara oprire prealabila daca nu este dotata cu instalatie de
semnalizare luminoasa si sonora. Daca instalatia exista se poate traversa fara oprire daca semnalul alb este in functiune.
 3. Prioritatea de trecere

Se intelege dreptul uni vehicul sau pieton de a trece inaintea altui vehicul atunci cand
traiectoriile lor se intalnesc.

I. Au prioritate de trecere vehiculele aflate in urmatoarele situatii:

1. Vehiculele care vin din dreapta intr-o intersectie nedirijata

3 2 -- 1

2.Vehiculele care vin din sens opus fata de cele care vireaza la stanga, in intersectiile
nedirijate, precum si in cele dirijate.

2 4 -- 3 -- 1

1 -- 2
 3. Vehiculele care intalnesc indicatoarele:
Drum cu prioritate
Prioritate fata de circulatia din sens invers
Intersectie cu un drum fara prioritate.
4. Autovehiculele cu regim de circulatie prioritar care se deplaseaza la interventie
acestea la apropierea de intersectie sau alte situatii periculoase, au obligatia sa dea semnale sonore pe langa
cele luminoase in functiune.

5. Coloanele cu regim de circulatie prioritar (coloane oficiale) care vor fi insotite de autovehiculele politiei avand in functiune
obligatoriu semnalul sonor si cel luminos de culoare rosie.

6. Tramvaiele in mers in intersectie nedirijata.

ele vor pierde prioritatea cand vireaza la stanga sau semnalizarea rutiera stabileste o alta regula de circulatie.

Tr. --- 1 2 --- Tr. --- 1 Tr. --- 2 --- 1

7. Autovehiculele pentru transport rutier de persoane ( mijloace de
transport in comun) care semnalizeaza si se pregatesc sa plece din
statiile cu alveola, fata de vehiculele care se deplaseaza pe banda de
langa bordura in sensul de mers.

8. Daca doua vehicule aflate pe benzi diferite (in cazul drumurilor cu cel
putin 3 benzi de circulatie pe sens) doresc sa intre simultan pe banda ramasa
libera intre ele, vehiculul care vine din stanga spre dreapta are intaietate fata
de cel care vine din dreapta spre stanga.
 II. Pierd prioritatea de trecere vehiculele aflate in urmatoarele situatii:

1. Vehiculele care circula din stanga intr-o intersectie nedirijata.

2. Vehiculele care vireaza la stanga intr-o intersectie nedirijata, precum si in cea dirijata in egalitate de prioritate, fata de
cele care vin din sens opus.

3. Vehiculele care intalnesc indicatorul:

Cedeaza trecerea
Oprire
Prioritate pentru circulatia din sens invers.

4. Vehiculul care intra intr-un drum public venind de pe un drum inchis circulatiei
publice.
pierd prioritatea vehiculele care intra pe un drum de categorie superioara venind de pe un drum de categorie
inferioara.

5. Vehiculele care intra intr-o intersectie in sens giratoriu fata de cele care circula in interiorul acesteia.

6. Vehiculele care circula pe un drum in panta fata de cele care circula in rampa.
7. Vehiculele care ies din proprietati alaturate drumului public ( curti, garaje, ganguri).

8. Vehiculele care se pun in miscare pierd prioritataea fata de cele care se afla in miscare.
9. In cazul in care efectuati viraj la stanga sau dreapta si intersectati directia de deplasare a unui biciclist aflat pe o pista pentru
biciclisti, ii veti acorda prioritate.

10. Cand schimbati banda de circulatie pe o soea cu mai multe benzi pe sens.

11. Se pierde prioritatea cand banda pe care se circula se termina.

12. Cand iesiti dintr-o zona rezidentiala sau pietonala pierdeti prioritatea fata de toate vehiculele cu care va intersectati.

13. Pierdeti prioritatea cand efectuati manevrele de intoarcere si de mers inapoi fata de toate vehiculele cu care va intalniti.

14. Va este interzis sa intrerupeti circulatia coloanelor militare, drupurilor organizate sau cortegiilor.

15. Pierdeti prioritatea fata de vehiculele care circula pe prima banda a autostrazii cand intrati de pe banda de accelerare a
acesteia.

16. Pierdeti prioritatea fata de pietonul care traverseaza prin loc semnalizat corespunzator.
pietonii care traverseaza drumul public prin loc semnalizat corespunzator au dreptul sa traverseze si au si
prioritate daca se afla pe sensul de mers al vehiculului.
Aplicatie:
 4. Depasirea
Depasirea este manevra de trecere a unui vehicul inaintea altui vehicul ori obstacol aflate pe acelasi sens de circulatie,
prin schimbarea directiei de mers si iesirea de pe banda de circulatie sau din sirul de vehicule in care s-a aflat initial.

Reguli de efectuare a manevrei de depasire:

Depasirea se face de regula pe partea stanga cu doua exceptii:

1. Vehiculele care semnalizeaza intentia de a vira la stanga, daca spatiul

permite, se vor depasi pe dreapta.

2.Tramvaiele care de regula se depasesc pe dreapta.Tramvaiele se pot depasi si pe stanga in doua situatii:
a. pe drum cu sens unic;
b. cand intre sina din dreapta si bordura nu este loc suficient.

Tramvaiele oprite accidental intre statii se depasesc cu viteza redusa.

Obligatiile celui care depaseste:

1. Sa se asigure ca acela care il urmeaza sau il precede nu a semnalizat intentia inceperii unei manevre similare si ca
poate depasi fara a pune in pericol sau stanjeni circulatia din sens opus;
2. Sa semnalizeze intentia de efectuare a depasirii;
3. Sa pastreze in timpul depasirii o distanta laterala suficienta fata de vehiculul depasit;
4. Sa reintre pe banda sau in sirul de vehicule initial dupa ce a semnalizat si s-a asigurat ca poate efectua aceasta
manevra in conditii de siguranta pentru vehiculul depasit si pentru ceilalti participanti la trafic.

Obligatiile celui depasit:

1. Sa se angajeze cat mai pe dreapta drumului sau benzii pe care circula;

2. Sa nu mareasca viteza (sa nu calce pedala de acceleratie)
- prin exceptie, aveti obligatia sa reduceti viteza sau sa opriti cand sunteti depasit de un autovehicul cu regim de
circulatie prioritara.
Tramvaiele oprite in statii cu loc de refugiu se depasesc pe partea dreapta cu viteza redusa.

- obligatia de a reduce viteza se datoreaza trecerii de pietoni.

- se interzice ocolirea refugiului pentru pietoni prin stanga chiar

daca tramvaiul nu este oprit in statie datorita prezentei
indicatorului Ocolire.

Tramvaiele oprite in statie fara loc de refugiu nu se depasesc,

conducatori de vehicule avand obligatia sa opreasca in spatele ultimului
vagon si vor pleca dupa ce acestea si-au inchis usile.

Se interzice depasirea tramvaiului oprit in statie fara refugiu pentru calatori prin partea stanga, chiar daca drumul
este cu sens unic (se va opri in spatele ultimului vagon).
Tramvaiele pot fi depasite prin exceptie pe partea stanga in doua cazuri:
a. cand intre sina din dreapta si bordura nu este loc suficient;
b. pe drumul cu sens unic.
 Depasirea voluntara este interzisa:
1. In intersectiile nedirijate.
- in intersectiile cu circulatie dirijata este permisa depasirea, dar si la mai putin de 50 m de ce nedirijata.
2. In apropierea varfurilor de rampa, cand vizibilitatea este scazuta sub 50 m.
3. In curbe cu vizibilitate redusa ( vizibilitatea se considera a fi redusa cand este impiedicata sub 50m).
4. In orice alte locuri cu vizibilitatea redusa (sub 50m).
5. Pe poduri, sub poduri, pasaje denivelate, tuneluri.
6. La trecerile pentru pietoni semnalizate prin indicatoare si marcaje.
7. La trecerea la nivel cu calea ferata curenta si la o distanta de 50m de aceasta.
- la trecerea la nivel cu calea ferata industriala aveti voie sa executati manevra.
8. In statii de tramvai, atunci cand acesta este oprit, iar statia nu este prevazuta cu loc de refugiu pentru pietoni.
9. In zona de actiune a indicatorului Depasirea interzisa.
10. Cand pentru efectuarea manevrei se trece efectiv peste marcajul continuu simplu sau dublu, care desparte
sensurile de circulatie, iar vehiculul circula chiar si
partial pe sensul opus, ori se incalca marcajul de interzicere.
11. In situatia cand din sens opus se apropie un alt vehicul al carui conducator este obligat sa efectueze manevra de
evitare pentru a nu intra in coliziune.
12. In locul unde s-a format o coloana de vehicule in asteptare, daca prin aceasta se intra pe contrasens.
 5. Oprirea si stationarea
Oprirea sau stationarea reprezinta procedeul prin care conducatorul imobilizeaza in mod
voluntar vehiculul.

Obligatii comune celor doua manevre:

1. Oprirea si stationare se fac pe partea dreapta in sensul de mers paralel cu axa drumului, in afara partii
carosabile sau daca nu este posibil cat mai aproape de acostament, cand se circula in afara localitatilor.
- in localitati se vor face cat mai aproape de bordura trotuarului, paralel cu acesta.

2. Cele doua manevre se pot face si pe stanga doar pe drumurile cu sens unic cu conditia sa ramana cel putin o
banda deschisa circulatiei publice (aprox. 3m).

3. Se poate de asemenea opri sau stationa partial sau total pe trotuar, acolo unde autoritatea competenta permite, cu
respectarea marcajului, sau in lipsa acestuia sa ramana un culoar de minim 1m pentru circulatia pietonilor.
- in alte conditii se interzice oprirea sau stationarea pe trotuar.

4. Atat in cazul opririi cat si stationarii, daca vehiculul este parasit, se iau masuri de asigurare.

Deosebirea consta in durata imobilizarii: pana la 5 minute se numeste oprire, iar peste aceasta durata se intra in
regim de stationare.

In locuri unde se interzice oprirea, se interzice si stationarea.

In locuri unde se interzice stationarea, oprirea este permisa.
 Oprirea voluntara este inerzisa:

1. In zona de actiune a indicatorului Oprirea interzisa si a marcajului cu semnificatia de oprire.

2. La trecerile la nivel cu calea ferata curenta (cu sau fara bariere) si la mai putin de 50m de o parte si de cealalta
acestora.

3. Pe platforma caii ferate industriale sau de tramvai si la mai putin de 50m de aceasta, daca circulatia vehiculeleor pe
sine ar fi stanjenita sau impiedicata.

4. Pe poduri, pe si sub pasaje denivelate, pe viaducte si in tuneluri.

5. In curbe si in alte locuri cu vizibilitate redusa sub 50m.

6. Pe trecerile de pietoni si la mai putin de 25m inainte si dupa acestea.

7. In statiile mijloacelor de transport rutier de persoane si la mai putin de 25m inainte si dupa acestea.

8. In dreptul altui vehicul oprit daca prin aceasta se stanjeneste circulatia a doua vehicule care vin din sensuri opuse.

9. In dreptul marcajului axial continuu daca obligati conducatorii altor vehicule sa calce marcajul.
 10. In intersectii, inclusiv cele cu sens giratoriu, precum si in zona de preselectie unde sunt aplicate marcaje continue,
iar in lipsa acestora, la o distanta mai mica de 25m de coltul intersectiei.

11. Nu este permisa oprirea sau stationarea in tuneluri sau pasaje subterane.

12. Pe sectoarele de drum unde este instalat indicatorul cu semnificatia Depasirea interzisa.

13. In locul in care se impiedica vizibilitatea asupra unui indicator sau semnal luminos.

14. Pe sectorul de drum ingustat. depasirea este permisa!

15. Pe pistele obligatorii pentru pietoni si/sau biciclisti ori pe benzile rezervate unor anumite categorii de vehicule,
semnalizate ca atare.

16. Pe autostrazi, pe drumurile expres si pe cele national europene, adica cele semnalizate cu indicatoare de orientare
de culoare verde.
 Se interzice stationarea voluntara a vehiculelor:

In toate cazurile in care este interzisa oprirea voluntara.

In zona de actiune a indicatorului cu semnificatia Stationarea interzisa si a marcajului cu semnificatia de

interzicere a stationarii.

Pe drumurile publice cu o latime mai mica de 6m. oprirea este permisa!

In dreptul cailor de acces care deservesc proprietatile alaturate drumurilor publice.

In locul unde instalat indicatorul cu semnificatia Stationarea interzisa, in alta zi sau perioada decat cea
permisa, sau indicatorul cu semnificatia Zona de stationare cu durata limitata peste durata stabilita.

In pante si in rampe.

Parcarea este o stationare in locuri special amenjate.

 6. Intoarcerea si mersul inapoi

Intoarcerea reprezinta manevra prin care vehiculul ramane pe aceeasi directie de deplasare, dar schimba sensul.
- conducatorul trebuie sa se asigure din spate, fata si lateral, ca in acel moment nu circula niciun vehicul si sa
semnalizeze prin punerea in functiune a semnalizatoarelor laterale cu lumina intermitenta.
- intoarcerea se poate face dintr-un viraj sau prin manevra inainte inapoi, de regula din trei.
- intoarcerea este interzisa in cazurile de oprire interzisa (cu exceptia intersectiilor).

Se interzice intoarcerea vehiculelor:

1. In toate cazurile de oprire interzisa cu exceptia intersectiilor.

2. Se interzice intoarcerea in intersectii prin manevre inainte-inapoi.
3. In intersectiile in care este interzis virajul la stanga semnalizarea cu indicatorul Interzis virajul la stanga.
4. Pe trecerile pentru pietoni si la mai putin de 25 m de o parte si de cealalta a acestora.
5. In locurile unde soliditatea terenului nu permite.
6. Pe drumurile cu sens unic pentru ca s-ar circula pe contrasens.
7. In locurile in care este instalat indicatorul Intoarcerea interzisa.
8. Pe drumul public cu marcaj axial continuu.
9. Pe autostrazi.
 Mersul inapoi se interzice in toate cazurile de intoarcere interzisa inclusiv in intersectii, dar se permite pe drumurile
cu sens unic.

Pe drumul cu sens unic se permite mersul cu spatele pe o distanta de cel mult 50m daca acesta se face corect dinspre
capatul drumului unde gasim instalat indicatorul Sens unic.

Se interzice accesul cu spatele sau fata din capatul drmului unde se gaseste instalat indicatorul Accesul interzis.

Daca vizibilitatea in spate este impiedicata pe distanta celor 50m vehiculul poate fi manevrat inapoi daca este pilotat de o
alta persoana.
Va este interzisa iesirea cu spatele din proprietatile alaturate drumului public.
Mersul inapoi se semnalizeaza cu lumina sau luminile speciale din dotare (albe).
Se interzice manevra pe autostrazi.
Utilizarea centurii de siguranta nu este obligatorie pentru conducatorii de vehicule care efectueaza manevra de mers
inapoi.
 7. Remorcarea
Prin remorcare se intelege tractarea de catre un vehicul a unui altuia ramas in pana sau a unui vehicul care din
constructie este destinat tractarii (remorca, semiremorca, rulota).

Remorcarea se face cu respectarea urmatoarelor reguli:

1. Conducatorii autovehiculelor, tragator si respectiv, remorcat, trebuie sa posede permise de conducere valabile.

2. Autovehiculul tragator sa nu remorcheze un autovehicul mai greu decat masa lui proprie.

3. Remorcarea trebuie sa se realizeze prin intermediul unei bare metalice in lungime de cel mult 4 m (stanga).

4. Conducatorul autovehiculului tractat este obligat sa repete semnalele luminoase efectuate de conducatorul
autovehiculului tragator.

5. Atunci cand sistemul de iluminare si semnalizare nu functioneaza, este interzisa remorcarea acestuia, pe timpul
noptii si ziua in conditii de vizibilitate redusa.
- ziua in conditi de vizibilitate buna, poate fi remorcat daca pe partea din spate are aplicata inscriptia Fara
semnalizare, precum si indicatorul Alte pericole.
6. Se interzice remorcarea unui autovehicul in urmatoarele doua cazuri:

a. daca are doua roti sau este utilaj agricol ori caruta;
b. nu-i functioneaza sistemul de directie se tracteaza cu puntea din fata suspendata sau pe platforma.
c. drumul este acoperit cu gheata, polei, zapada;
d. nu este inmatriculat.

7. Conducatorul poate impinge sau tracta, cu propriul autovehicul, in situatii deosebite, pe distante scurte, un alt
automobil pentru a-I pune motorul in functiune.

8. Se poate tracta maxim un autovehicul ramas in pana sau o remorca.

9. In timpul virajelor, la schimbarea directiei de mers, ori la trecerea peste denivelari, elemetele caroseriilor celor
doua vehicule nu trebuie sa se atinga.

Masa maxim autorizata inseamna masa proprie a vehiculelor plus incarcatura.

 8. Viteze

Conducatorul de vehicule trebuie sa respecte regimul legal de viteza si sa o adapteze in functie de conditiile de
drum, astfel incat sa poata efectua orice manevra in conditii de siguranta.

Limitele maxime de viteza categoria B:

- 50km/h in localitati;
- 90km/h in afara localitatilor;
- 100km/h in afara localitatilor, pr drumurile expres sau cele national europene;
- 130km/h pe autostrada.

Viteza maxima admisa in afara localitatilor a autovehiculelor care tracteaza remorci sau semiremorci este cu 10km/h
mai mica decat viteza maxima admisa.

Viteza maxima admisa in afara localitatilor pentru autovehiculele a caror conducatori au mai putin de 1 an practica de
conducere sau persoanele care efectueaza pregatirea practica in vederea obtinerii permisului de conducere este cu
20km/h mai mica.
Legea obliga la reducerea vitezei, pana la un nivel care sa va asigure deplasarea in siguranta, in locurile cu risc ridicat de
producere a accidentelor, 30km/h in localitati si 50km/h in afara localitatilor:

1. La trecerea prin intersectii nedirijate.

2. In curbe deosebit de periculoase.

3. La trecerea pe langa grupuri organizate.

4. La trecerea pe langa animale.

5. Cand partea carosabila este acoperita cu polei, gheata, zapada batatorita, mazga, piatra cubica.

6. Pe drumuri cu denivelari.

7. In zona de actiune a indicatorului de avertizare Copii in intervalul orar 7-22, precum si indicatorul Accident.
8. La trecerile pentru pietoni nesemaforizate.

9. Cand vizibilitatea este sub 100m in conditii de ceata, ploi torentiale, ninsori abundente.

10. La schimbarea directiei de mers prin viraje.

 6. Consecintele incalcarii de catre conducator
a legii circulatiei
A. Raspunderea penala
B. Raspunderea contraventionala

Infractiunea este fapta de incalcare a regulilor de circulatie, savarsind cu vinovatie si cu un grad de periculozitate
deosebit de mare pentru om si societate, in general, prevazuta si pedepsita de legea penala.
De regula infractiunile se pedepsesc cu inchisoarea, iar in mute cazuri se anuleaza permisul de conducere.
Se aplica si alte masuri in scopul reducerii pericolului, cum ar fi:
- retinerea certificatului de inmatriculare;
- retinerea placutelor cu numere de inmatriculare;
- imobilizarea vehiculului.

Contraventiile sunt acele incalcari ale dispozitiilor legale, altele decat infractiunile si cu grad de periculozitate mai mic.
Ele se sanctioneaza de regula cu avertisment sau amenda, cu sanctiune principala si dupa caz cu una din urmatoarele:
- sanctiuni contraventionale complementare
- masuri tehnico-administrative.
 A. Raspunderea penala

Faptele pentru care conducatorul unui autovehicul

raspunde penal in fata legii:

1. Punerea in circulatie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tractarea unei remorci:
- neinmatriculate;
- cu numar fals de inmatriculare;
- ale caror placute cu numerele de inmatriculare au fost retrase;
- nu are drept de circulatie in Romania.
Circularea cu un autovehicul inmatriculat, dar fara a avea montate placutele de inmatriculare ori certificatul de
inmatriculare asupra conducatorului nu este infractiune. Se aplica totusi masura imobilizarii autovehiculului.

2. Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul de catre o persoana care nu poseda permis de conducere.

3. Conducerea pe drumurile publie a unui autovehicul de catre o persoana care poseda permis de conducere:
- necorespunzator categoriei;
- retras, anulat sau suspendat;
- nu are drept de a conduce in Romania.
4. Incredintarea cu buna stiinta a autovehiculului spre a fi condus pe drumurile publice unei persoane care:
- poseda permis de conducere necorespunzator categoriei;
- are permis de conducere anulat, suspendat sau retras;
- nu are drept de a conduce in Romania;
- sufera de o boala psihica;
- se afla sub influenta alcoolului;
- se afla sub influenta stupefiantelor sau medicaentelor cu efect similar acestora.

5. Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana care are o imbibatie alcoolica de peste 0.80g/l alcool pur
in sange (echivalent cu o concentratie de 0.40 mg/l alcool pur in aerul expirat) sau care se afala sub influenta unor substante
ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora.
Testarea preliminara a prezentei alcoolului, stupefiantelor ori a medicamentelor cu efect similar acestora, se face cu mijloace
tehnice certificate si verificate metrologic.
Tulburarea starii fizico-psihice a unei persoane in urma consumului de alcool se numeste stare de ebrietate si se poate instala si sub
limita de 0.80g/l alcool pur in sange.

6. Refuzul, impotrivirea sau sustragerea de la recoltarea probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei, ori a consumului de produse
sau substante stupefiante ori a medicamentelor cu efect similar acestora, sau testarii aerului expirat.

7. Consumul de alcool sau de produse ori substante stupefiante sau al medicamentelor cu efecte similare acestora, dupa producerea unui
accident de corculatie de pe urma caruia a rezultat moartea sau vatamarea integritatii corporale ori sanatatii uneia sau mai multor
persoane, pana la testarea alcoolului in aerul expirat sau recoltarea probelor biologice.
8. Fapta conducatorului de a distruge, degrada ori a aduce in stare de neintrebuintare indicatoarele, semafoarele, amenajarile rutiere
sau dea modifica mijloacele de semnalizare rutiera fara acrdul autoritatilor competente, inducand astfel eroare participantilor la
trafic.

9. Organizarea sau participarea, in calitate de conducator de vehicul la intrecerile neautorizate pe drumurile publice, precum si
blocarea drumului cu intentie, daca se pune in pericol siguranta rutiera.

10. Repararea autovehiculelor cu urme de accident fara autorizatia eliberata de politie.

11. Parasirea locului accidentului de catre conducatorul autovehiculului implicat in accident cu victime (sau chiar cu avarii usoare
daca s-a produs ca urmare a unei infractiuni) fara incuviintarea politiei care efectueaza cercetarea la locul faptei, precum si
modificarea locului sau stergerea urmelor accidentului.

12. Uciderea sau vatamarea corporala grava din culpa a uneia sau mai multor persoane sau distrugerea unuia sau mai multor
vehicule.
 B. Raspunderea contraventionala
Se sanctioneaza cu:

Avertisment atentionarea verbala sau scrisa a contravenientului, urmata de recomandarea de a se respecta

dispozitiile legale.

Amenda contraventionala valoarea unui punct de amenda este de 10% din salariul minim brut pe economie.
- contraveninetul este obligat sa achite in 48 ore la caseriile administratiei publice locale, jumatate din valoarea
minima a amenzii.

S-au stabilit urmatoarele clase de sanctiuni:

- clasa I de sanctiuni 2 3 puncte amenda;
- clasa II de sanctiuni 4 5 puncte amenda;
- clasa III de sanctiuni de la 6 8 puncte amenda;
- clasa IV de sanctiuni de la 9 20 puncte-amenda;
- clasaV de sanctiuni de la 21 100 puncte amenda (persoanelor juridice).

! Sa nu faceti confuzie intre puncte amenda, in functie de care se stabileste valoarea amenzii si puncte
penalizare, ce se aplica unor contraventii ca masura complementara si care prin cumulare conduc la
suspendarea exercitarii dreptului de a conduce autovehicule.
Pentru unele dintre abaterile care pun in pericol major siguranta circulatiei (dar fara a ajunge la gravitatea infractiunilor)
pe langa amenda, prin acelasi proces verbal, politistul rutier dispune si unele:

1. Masuri contraventionale complementare au ca scop inlaturarea unei stari de pericol si a preintampinarii

savarsirii altor fapte interzise de lege.

a. Aplicarea punctelor penalizare

b. Suspendarea exercitarii dreptului de a conduce autovehicule
c. Confiscarea unor bunuri destinate sau folosite pentru a comite contraventii
d. Imobilizarea vehiculelor
e. Radierea din oficiu a inmatricularii vehiculului.

2. Masuri tehnico administrative pot insoti unele dintre contraventii:

a. Retinerea sau retragerea permisului de conducere sau a dovezii inlocuitaore a acestuia

b. Anularea permisului de conducere
c. Retinerea sau retragerea certificatului de inmatriculare a vehiculului, a dovezii inlocuitoare a acestuia sau placutele
cu numerele de inmatriculare
d. Ridicarea vehiculelor stationate neregulamentar.
 Masuri contraventionale complementare

Punctele penalizare
Pe langa masura contraventionala principala care este amenda, se aplica si un numar de 2, 3, 4 sau 6 puncte
penalizare.
Prin cumulare intr-o anumita perioada de timp conduc la suspendarea exercitarii dreptului de a conduce
autovehicule.
Numarul punctelor penalizare se inscriu in procesul verbal constatator si se trimite in cel mult 2 zile lucratoare la
serviciul politiei rutiere pe raza careia s-a comis fapta.

Suspendarea exercitarii dreptului de a conduce autovehicule, pe o perioada limitata

Suspendarea are o durata de 30, 60 sau 90 de zile, si poate fi majorata suplimentar cu 30 de zile.

Reexaminare in caz de suspendare test de 15 intrebari de legislatie rutiera:

conducerea sub influenta bauturilor alcoolice
neacordarea de prioritate daca se produce accident rutier soldat cu avarii saualte pagube materiale
nerespectarea culorii rosii a semaforului daca se produce accident rutier soldat cu avarii sau alte pagube
materiale
nerespectarea prevederilor legale privind depasirea daca se produce accidentrutier soldat cu varii sau alte
pagube materiale
la schimbarea incadrarii penale cu o sanctiune cu caracter administrativ prevazuta de Codul penal.

Nepromovarea sau neprezentarea la test prelungirea suspendarii cu inca 30 de zile a perioadei anterioare.
 Suspendarea execitarii dreptului de a conduce autovehicule prin cumul de puncte penalizare se dispune:

1. Pe o perioada de 30 zile cand se cumuleaza 15 puncte penalizare in termen de 6 luni.

2. Pe o perioada de 60 de zile daca titularul cumuleaza alte 15 puncte penalizare in urmatoarele 12 luni de la data ultimei
suspendari.
La cumulul a minim 15 puncte penalizare, serviciul politiei rutiere din judetul in care are in evidenta
conducatorul autovehicului comunica acestuia, in scris, in termen de 10 zile de la data inregistrarii ultimelor
puncte penalizare, ca permisul i-a fost suspendat pentru 30 de zile precum si obligatia de a preda permisul in
termen de 5 zile.

3. Nerespectarea prevederilor legale privind:

prioritatea de trecere asupra vehiculelor
prioritatea pietonilor angajati in trecerea regulamentara a drumului public prin locuri special amenajate si
semnalizate, aflati pe sensul de deplasare a vehiculului (30 zile suspendare)
semnificatia culorii rosii a semaforului
depasirea coloanelor de vehicule oprite la culoarea rosie a semaforului (30 zile suspendare)
obligatiile conducatorilor in cazul efectuarii manevrelor de depasire
depasirea coloanelor de vehicule oprite la trecerea la nivel cu calea ferata (30 zile suspendare).
4. Nerespectarea obligatiei conducatorului de vehicul de a se prezenta in 24 de ore la unitatea de politie pe raza careia s-a produs
accidentul cu avarii sau pagube materiale (60 zile suspendare)
se excepteaza cazul in care cei implicati s-au inteles amiabil si au apelat direct la serviciile societatii de asigurare.

5. Nerespectarea semnalelor si indicatiilor politistului rutier aflat in exercitarea atributiilor de serviciu (30 zile suspendare).

6. Nerespectarea interdictiei temporare de circulatie instituite pe un anumit segment de drum public (60 zile suspendare).

7. Nerespectarea regulilor de circulatie la trecerea unei coloane oficiale sau intercalarea intr-o astfel de coloana (60 zile suspendare).

8. Circulatia pe sensul opus cu exceptia cazurilor in care se efectueaza regulamentar manevra de depasire (60 zile suspendare).

9. Conducerea cu defectiuni grave la sistemul de franare sau mecanismul de directie, constatate de politia rutiera impreuna cu
specialistii Registrului Auto Roman (90 zile suspendare).

10. Conducerea sub influenta alcoolului daca fapta nu constituie infractiune (90 zile suspendare).
11. Neoprirea la trecerea la nivel cu calea ferata (90 zile suspendare).

12. Depasirea cu mai mult de 50km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv si pentru categoria din care face parte
autovehiculul condus, constatata potrivit legii, cu mijloace tehnice, si verificate metrologic (radar) (90 zile suspendare).

13. Cand fapta conducatorului a fost urmarita ca infractiune la regimul de circulatie sau in cazul unui eccident cu victime, daca
instanta de judecata sau procurorul a dispus neinceperea, scoaterea sau incetarea urmaririi penale, daca pentru regula de circulatie
incalcata se prevede suspendarea exercitarii dreptului de a conduce autovehicule (90 zile suspendare).
Conditiile ce trebuiesc indeplinite cumulativ pentru restituirea permisului:

Perioada de suspendare se reduce la cererea titularului dar nu la mai putin de 30 zile daca se indeplinesc
urmatoarele conditii:
a fost declarat admis la testul de circulatie;
in ultimii 2 ani nu a mai avut permisul suspendat;
nu a mai beneficiat in ultimii 3 ani de o astfel de masura.

Nu se poate beneficia de reducere daca:

conducatorul auto este incepator;
perioada de suspendare a fost majorata;
a cumulat din nou, cel putin 15 puncte penalizare in urmatoarele 12 luni de la data ultimei suspendari;
a fost implicat intr-un accident rutier din care au rezultat pagube materiale, conducand sub influenta alcoolului;
suspendarea s-a produs ca urmarea neopririi la trecerea la nivel cu calea ferata;
cand s-a schimbat incadrarea penala in cea contraventionala cu suspendarea exercitarii dreptului de a conduce 90 zile.
Confiscarea bunurilor destinate sau folosite pentru a comite contraventii
Bunurile supuse confiscarii sunt:
mijloacele special de avertizare luminoase si sonore (girofaruri si sirene), montate fara acordul autoritatii
competente.
dispozitivele care perturba functionarea radarelor politiei rutiere (antiradare). Aveti dreptul sa utilizati
dispozitivele de detectare a prezentei radarelor.

Imobilizarea vehiculelor
se face de catre agentul constatator pentru a preintampina sau a inlatura o stare de pericol.
se face cu ajutorul unor dispozitive tehnice de blocare in prezenta unui martor.
masura imobilizarii vehiculului, in cazul:
conducerea unui autovehicul neinmatriculat sau cu numar fals deinmatriculare.
conducerea unui vehicul a carui stare tehnica pune grav in pericol siguranta circulatiei, deterioreaza drumul
public sau afecteaza mediul.
vehiculul, conducatorul ori unul din pasageri fac obiectul unei fapte penale sau sunt urmariti pentru
savarsirea unei infractiuni.
conducatorul refuza sa se legitimeze,
conducatorul se afla sub influenta alcoolului, stupefiantelor sau a medicamentelor cu efect similar.

Radierea din oficiu

se radiaza vehiculele declarate fara proprietar sau abandonate 30 de zile de la data instiintarii din partea
primariei.
se radiaza autovehiculul pentru care nu s-a incheiat asigurare raspundere civila auto, in caz de accident rutier.
 Masuri tehnico-administrative

1. Retinerea sau retragerea permisului de conducere sau a dovezii inlocuitaore a acestuia

se retine pana la solutionarea cauzei pentru care a fost retinut;
se retine daca perioada de valabilitate a expirat, daca prezinta stersaturi sau modificari, daca se afla in mod
nejustificat in posesia altei persoane, daca titularul a decedat.
se retrage cand titularul devine inapt medical sau psihologic.
se restituie cand motivele pentru care a fost retinut sau retras au incetat.

2.Anularea permisului de conducere

anularea permisului este definitiva, fiind consemnata in fisa de evidenta a detinatorului permisului.
la expirarea pedepsei permisul nu se mai restituie.

3. Retinerea sau retragerea certificatului de inmatriculare al autovehiculului, a dovezii inlocuitoare a acestuia sau a placutelor cu
numerele de inmatriculare
cand autovehiculul nu mai indeplineste normele tehnice in vigoare sau cand se pune in pericol siguranta circulatiei,
a drumului sau a mediului inconjurator.

4. Ridicarea autovehiculelor stationate neregulamentar

atunci cand simpla imobilizare nu este suficienta si s-ar pune mai mult in pericol siguranta circulatiei.
firme specializate ridica vehiculele stationate neregulamentar si le depoziteaza in spatii special amenajate de unde
vor fi recuperate dupa ce se achita taxele aferente.
Retinerea certificatului de inmatriculare, cu eliberare dovada inlocuitoare cu drept de circulatie pentru 15 zile:

vehiculul nu are efectuata inspectia tehnica periodica;

vehiculul circula cu defectiuni majore la sistemele de iluminare-semnalizare sau cu alte dispozitive decat cele
omologate;
sistemul de franare de ajutor sau de stationare este defect;
anvelopele au alte dimensiuni sau caracteristici decat cele prevazute in cartea de identitate a vehiculului;
zgomotul in mers sau stationare depaseste limita legala;
sunt aplicate pe parbriz, luneta sau geamurile laterale afise saui reclame publicitare, folii neomologate ori accesorii
care estompeaza vizibilitatea;
motorul emite noxe poluante peste limitele legale admise;
autovehiculul are aplicat pe partea frontala si/sau posterioara afise, inscrisuri ori reclame care diminueaza
eficacitatea dispozitivelor de iluminare si semnalizare luminoasa;
autovehiculul prezinta scurgeri semnificative de carburant sau lubrifiant;
vehiculul nu are montata una din placutele de cu numarul de inmatriculare;
vehiculul are lipsa elemente ale caroseriei ori aceasta este intr-o stare avansata de degradare;
Retinerea certificatului de inmatriculare iar dovada inlocuitoare este faradrept de circulatie si masura
suplimentara a retragerii placutelor cu numerele de inmatriculare:

placutele cu numarul de inmatriculare nu sunt conforme cu standardul ori au aplicate dispozitive de iluminare,
altele decat cele omologate;
datele din certificatul de inmatriculare sau de inregistrare nu concorda cu caracteristicile tehnice ale vehiculului;
vehiculul nu a fost radiat din circulatie in cazurile prevazute in prezenta ordonanta de urgenta;
vehiculul nu este asigurat de rapundere civila in caz de pagube produse tertilor prin accidente de circulatie
conform legii.
II. Conducere preventiva
si ecologica
 1. Indrumari privind conducerea autovehiculului
Conducerea preventiva
Conduita preventiva este comportamentul rutier (al oricarui participant la trafic) care asigura prevenirea accidentului
prin anticiparea si evitarea actiunilor incorecte ale partenerilor de drum, cat si prin adaptarea modului de deplasare la
conditiile atmosferice, de vizibilitate, de drum si de trafic.

Principiile conducerii preventive

Anticiparea situatiilor care pot genera accidente luarea in considerare a tuturor imprejurarilor si factorilor ce se intalnesc
pe parcursul deplasarii sub raportul probabilitatii de a genera sau facilita producerea accidentului.
Exemplu: pe un carosabil umed, un conducator auto doreste sa se angajeze in depasire inainte de a se angaja in manevra va porni stergatoarele de
parbriz,deoarece la inceperea efectuarii depasirii, parbrizul sau va fi stropit de rotile autovehiculului depasit, iar vizibilitataea va fi compromisa.

Evitarea accidentului pe cale de a se produce, sau, cel putin, evitarea angajarii in accidentul in curs de
comitere.
Exemplu: respectarea regulilor de circulatie a unui participant la trafic, nu inseamna neaparat ca va fi in deplina siguranta in deplasare depasirile
periculoase.

Alegerea celei mai bune variante pentru iesirea cu minimum de consecinte dintr-un accident ce nu a putut fi
evitat in nici un fel.
Exemplu: acest principiu solicita in primul rand evitarea ciocnirilor frontale.
 Factorii conducerii preventive

Cunostintele teoretice si practice cunoasterea normelor de circulatie si a regulilor de conducere a

autovehiculului.
cunoasterea in profunzime a regulilor de circulatie de catre conducatorii auto;
cunoasterea tuturor schimbarilor si completarilor care au intervenit in domeniul legislatiei rutiere.

Vigilenta consta in concentrarea neintrerupta a atentiei la tot ce se petrece in jur in timpul conducerii
autovehiculului, atentia fiind distribuita in toate directiile.

Prevederea
prevederea imediata reducerea vitezei la trecerea pe langa un grup de copii care ies de la scoala, sau
claxonarea din timp a biciclistilor cand vor fi depasiti;
prevederea indepartata opereaza atunci cand o calatorie mai lunga este riguros planificata sau autovehiculul
este supus unui control tehnic amanuntit inainte de a pleca in cursa.

Judecata soferului trebuie sa fie prompta, rapida, selectiva si corecta.

soferul sa fie in permanenta in stare sa desluseasca situatiile si sa aiba capacitatea de a o alege pe cea optima.

Indemanarea reprezinta factorul cinducerii preventive care se manifesta prin capacitatea de a efectua corect
intreaga gama de manevre ale conducerii autovehiculului.
 Factorii care influenteaza starea fizica si psihica a conducatorilor auto

Aptitudinile conducatorului auto calitati psihice cu care oamenii se nasc.

Mediul inconjurator intervine intr-o multitudine de factori naturali, tehnici si sociali.

Starea fizica si mintala reprezinta o serie de factori aflati in stransa interdependenta.

emotiile violente;
ingestia de bauturi alcoolice;
consumul de droguri sau aplicarea de tratamente cu medicamnte interzise;
varsta si experienta reflexele devin mai lente;
starea fizica.
 Conducerea preventiva in diverse situatii

1. Pe timp de noapte

Reducerea vizibilitatii constituie unul din principalii factori care influenteaza negativ capacitatea de perceptie si reactie
a conducatorilor de autovehicule.

Conducerea preventiva impune o conduita care cuprinde urmatoarele:

- reducerea vitezei de deplasare cu 10.15% pe sectoarele de drum pe care se circula, fata de viteza maxima legala
impusa pentru conditiile diurne.50 km/h pe timp de zi.40 45 km/h pe timp de noapte.
- folosirea corecta a sistemului de iluminat utlizarea incorecta a fazei de drum si a celei de intalnire.
- folosirea lampilor de pozitie numai atunci cand autovehiculul se afla in stationare.
- asigurarea starii de curatenie a parbrizului, a dispersoarelor farurilor, a lampilor de pozitie si a semnalizatoarelor
de directie.
- pe timp rece, nu se va circula cu parbrizul aburit sau cu depuneri de zapada si gheata.
- se recomanda conducatorilor amatori cu o practica redusa de conducere auto sa evite, pe cat posibil, calatoriile pe
timp de noapte.
- atunci cand apara primele semne de obosaeala, conducatorul auto trebuie sa opreasca si sa faca o pauza pentru
refacerea fortelor.
2. Pe timp de ceata

Regulile aplicate pe timp de noapte se vor aplica si in cazul conducerii pe timp de ceata.

Utilizarea farurilor se va face chiar daca deplasarea se face ziua.

Daca circulatia in conditii de ceata se face pe parcursul noptii:

- daca autovehiculul nu este prevazut cu faruri speciale de ceata, atunci nu este de preferat utilizarea fazei de intalnirea
in locul celei de drum.
- lampile de ceata din spate vor fi actionate numai daca ceata este foarte densa, altfel ele vor orbi pe conducatorul
autovehiculului din spate, datorita intensitatii lor luminoase foarte mari.
- pentru incepatori sau pentru cei cu experienta redusa, se recomanda evitarea conducerii pe timp de ceata.
- pe timp de ceata, trebuie evitate pe cat posibil depasirile, acestea executandu-se numai daca sunt strict necesare,
intotdeauna in conditii de deplina siguranta.
3. Pe timp de ploaie

Reducerea vitezei este principala indatorire pe timpul deplasarii.

Folosirea luminilor de intalnire est de asemenea recomandabila, mai ales daca ploaia este torentiala, iar vizibilitatea
scade in mod simtitor.

Cel mai important factor de pericol este acvaplanarea se datoreaza neadaptarii vitezei de deplasare, si in al doilea
rand gradului avansat de uzura al anvelopelor.

Un alt pericol este cel al deraparii si cel al maririi considerabile a spatiului de franare. Primele momente dupa debutul
ploii sunt cele mai periculoase.

Factorii de risc privind circulatia pe timp de ploaie, pot fi grupati astfel:

- reducerea aderentei dintre roti si calea de rulare;
- reducerea generala a vizibilitatii;
- reducerea puterii de penetratie a luminii farurilor si asemnalizatoarelor, mai ales pe timp de noapte;
- neaprecierea corecta a distantelor si vitezelor cu care se deplaseaza autovehiculele.
4. Pe timp de iarna

Iarna este cel mai greu sezon din punct de vedere al circulatiei rutiere.

In mod frecvent suprafetele carosabile sunt acoperite cu mazga, polei, zapada sau gheata.

La conducerea pe suprafete alunecoase, mai ales pe gheata sau polei, principala regula este evitarea bruscarii
comenzilor, adica a volanului si a franelor in special, dar si a acceleratiei.

Toate aceste reguli duc la evitarea patinarii si alunecarii, ambele fenomene ducand la randul lor, la pierderea stabilitatii
directiei prin derapare.

Frana de motor este singura modalitate recomandata de reducere a vitezei.

Cand deplasarea se executa pe zapada, pentru a ajunge la imobilizare, se recomanda evitarea opririi autovehiculului,
fiind mai bine sa se circule pe fagasele deja existente.
5. Pe timp de vara

Acest sezon caracterizeaza o aglomeratie a cailor rutiere.

Sezonul cald este adesea insotit de schimbari bruste ale conditiilor meteorologice prin aparitia de ploi torentiale si
futuni care pot induce rafale de vant bruste din planurile laterale ale autovehiculului.

Astfel de fenomene pot genera pierderea controlului directiei.

Regimurile termice ridicate pot conduce la obosirea rapida a conducatorului autovehiculului.

Este recomandata folosirea sistemelor de conditionare a aerului, in lipsa acestora se recomanda efectuarea unor pauze
in conducere.

Aceleasi regimuri termice ridicate presupun si o verificare mai frecventa a presiunii din pneuri, precum si a
temperaturilor de regim ale componentelor mecanismelor de franare.
6. Pe timp de primavara si toamna

Aceste anotimpuri sunt caracterizate de schimbari capricioase ale conditiilor meteorologice.

Starea carosabilului va urmari aceste schimbari, astfel incat portiuni uscate vor alterna cu suprafete umede si chiar
acoperite cu polei, la distante relative mici intre ele.

7. Pe poduri, sub poduri, tunele si pasaje rutiere

In asemenea situatii, viteza se reduce in mod obligatoriu.

Podurile sunt de obicei locuri periculoase, cel mai adesea insotite de o ingustare a caii de rulare, ceea ce nu permite
manevre laterale in caz de necesitate.

Importante sunt si balustradele, o inscriere gresita la intrarea pe pod putand conduce la coliziuni frontale cu parapetii.

Pe timp friguros, datorita curentilor reci de aer care circula pe dedesubt, pe poduri sau pasaje se poate forma polei,
desi restul carosabilului este uscat.
8. In mediul urban

Acest mediu este caracterizat de trafic intens, in general grupat in jurul unor ore de varf (7.30 9.00 si 14.30
18.00), de un trafic masiv, de existenta in trafic a autovehiculelor grele ale transportului in comun, cu viteze mai
reduse de deplasare si cu opriri repetate, de existenta intersectiilor dirijate, de schimbari multiple si repetate de
directie si multe altele.
Pe timp de noapte lampile de semnalizare, pozitie si frama, precum si semafoarele pot fi mai greu sesizate datorita
reclamelor luminoase.

9. In mediul rural

Existenta traficului pietonal pe marginea carosabilului, precum si a animalelor, poate crea probleme in deplasare.
Un factor de risc este reprezentat de existenta in trafic a atelajelor si a biciclistilor.
Accesul pe carosabil al vehiculelor care deservesc activitatile agricole se face de obicei cu transportarea de pamant sau
noroi adus de rotile acestora.

10. Biciclistii

O categorie deosebita de participanti la trafic mai ales in zonele urbane o reprezinta biciclistii, datorita echilibrului
instabil.
Lipsa educatiei din punct de vedere al legislatiei rutiere sau o ignoranta cu buna stiinta.
11. Pietonii

Cea mai indisciplinata categorie de participanti la trafic.

- pot circula pe partea carosabila, si nu pe potecile laterale sau acostament in afara localitatilor.
- imping sau trag carucioare cu marfuri voluminoase.
- traverseaza drumul neregulamentar sau in fuga fara sa se asigure.
- prelungesc fara motiv timpul de traversare, se opresc brusc sau se intorc.

12.Transportul in comun

Constituie un element de stres suplimentar pentru ceilalti conducatori de vehicule.

La trecerea prin dreptul unui autobuz oprit in statie reduceti viteza sa fiti pregatiti sa opriti la aparitia pietonului.

13. In depasire

Depasirea reprezinta cea mai periculoasa manevra in conducerea unui autovehicul.

Asigurarea temeinica inaintea efectuarii oricarei depasiri este regula de baza care trebuie respectata.
Pe parcursul depasirii se va pastra o distanta laterala suficienta fata de vehiculul depasit, care la randul sau, va pastra
constanti parametrii deplasarii si va circula cat mai aproape de marginea drumului.
Conduita preventiva impune ca depasirea sa se efectueze numai cand acest lucru este strict necesar.
 Controlul derapajului
In linie dreapta
Apare pe drumuri alunecoase.
Toate rotile autovehiculului derapeaza, si aceste se deplaseaza lateral, intr-o miscare combinata cu deplasarea spre
inainte.
Apare cand drumul este extrem de alunecos (gheata, polei).

In viraje
Apare cel mai frecvent datorita fortelor centrifuge laterale aplicate autovehiculului atunci cand acesta se inscrie pe o
traiectorie curbilinie.

Franarea uniforma

Principalul factor este aderenta caii de rulare.

Franarea intensa pe o cale de rulare in perfecta conditie si uscata va conduce la spatii mici de franare, pe cand o franare,
chiar usoara, pe un drum alunecos va conduce la blocarea rotilor insotita de pierderea controlului autovehiculului.

Franarea uniforma se executa prin exercitarea unei presiuni constante pe pedala de frana.
 Accidentul rutier

Accidentul de circulatie este evenimentul rutier care s-a produs sau isi are originea pe drumul public, a avut ca urmare
pagube materiale sau victime omenesti si in care a fost implicat cel putin un vehicul in miscare.

Daca accidentul s-a soldat cu victime conducatorul este obligat:

- sa i-a masuri de anuntare a politiei;
- sa nu modifice sau sa stearga urmele si sa nu paraseasca locul faptei. Pot parasi locul accidentului doar conducatorii
care in lipsa altui mijloc de transport, ei insisi transporta persoanele ranite la cel mai apropiat spital, cu conditia
intoarcerii la locul accidentului.
- sa nu schimbe pozitia vehiculelor sau obiectelor ramase in urma accidentului.

Conducatorii implicati in accidente in urma carora au rezultat numai pagube materiale, sunt obligati:
- sa scoata imediat vehiculele in afara partii carosabile, sau sa le deplaseze cat mai aproape de bordura sau acostament,
semnalizandu-le prezenta prin instalarea celor doua triunghiuri repflectorizante la o distanta de cel putin 30 m si
punerea in functiune a luminilor de avarie.
- sa se prezinte la unitatea de politie competenta pe raza careia s-a produs accidentul in termen de cel mult 24 ore de la
producerea evenimentului.

Se excepteaza de la aceasta obligatie:

- conducatorii vehiculelor care incheie o constatare amiabila de accident.
- proprietarul de vehicul care detine o asigurare facultativa de avarie auto, iar accidentul a avut ca rezultat doar avrierea
propriului vehicul.
 Conducerea ecologica

Reprezinta ansamblul de masuri luate de catre conducatorul auto prin care se realizeaza economia de combustibil si
protejarea mediului.

Se disting doua tipuri de masuri:

a. Masuri de verificare a starii tehnice a autovehiculului

- o data pe luna se verifica la rece presiunea din anvelope (pneuri).

- dupa 10.000 de km se schimba pneurile intre ele.
- primavara se schimba pneurile de iarna cu cele de vara.
- turatia de mers in gol a motorului (relanti) sa fie reglata la o turatie joasa (800 900 rot/min).
- verificarea periodica a instalatiei de racire a motorului.
- schimbarea la timp a filtrului de aer.
- demontarea suportului pentru bagaje sau schiuri montat pe autovehicul atunci cand nu este folosit.
- renuntarea la bagaje inutile.
b. Masuri ce privesc maniera de conducere a autovehiculului

- se va evita accelerarea brusca sau jocul cu pedala de acceleratie la pornirea de pe loc sau cand se asteapta la
semafor.
- deplasarea autovehiculului se realizeaza la o turatie medie a motorului in treapta de viteza corespunzatoare.
- vara, la deplasarea pe distante scurte se renunta la aerul conditionat, si se deschid geamurile laterale.
- la deplasarea in afara localitatilor nu se deschid geamurile laterale, se foloseste instalatia de aer conditionat.
- planificarea traseului evitand orele de varf, zonele aglomerate sau cu lucrari pe carosabil.
- renuntarea la deplasarea cu autovehiculul pe distante scurte este de preferat mersul pe jos sau cu bicicleta.
III. NOTIUNI DE PRIM
AJUTOR
Obligatii in caz de accident

Conducatorul auto care a accidentat un pieton aflat in traversarea neregulamentara a strazii:

este obligat sa transporte victima la cea mai apropiata unitate sanitara, daca nu este posibil transportul acesteia cu alte
mijloace
sa se intoarca imediat la locul accidentului.

Scoaterea persoanelor accidentate din autovehicul

in cazul unui accident cu victime si cu deformarea accentuata a caroseriei, victimele constiente sunt sfatuite sa nu se
miste, iar degajarea acestora trebuie sa se realizeze numai de catre echipaje specializate.

in cazul unui accident de circulatie cu victime si cu deformarea accentuata a caroseriei sau a blocarii usilor, daca
ocupantii vehiculelor sunt imobilizati se apeleaza la serviciile specializate ale unitatilor de pompieri, care intervin cu
utilaje de descarcerare.

la scoaterea persoanelor accidentatea din autovehicul trebuie sa se aiba in vedere sa nu se agraveze leziunile.

persoanele ranite dintr-un autovehicul se scot prin ridicare.

Notiuni generale

Ordinea corecta in care se vor lua masurile de prim ajutor in fucntie de starea accidentatului este:
- respiratie artificiala,
- masaj cardiac,
- oprirea hemoragiei,
- pansarea ranilor,
- imobilizarea fracturilor.

Prima masura care se impune in cazul accidentarii foarte grave a unei persoane este acordarea primului ajutor, pana la sosirea
ambulantei.

Stopul respirator

Resuscitarea cardio-respiratorie se aplica accidentatilor aflati in stare de inscostienta care nu respira si nu au puls.

in cazul persoanelor accidentate, stopul respirator poate fi determinat de astuparea cailor respiratorii.
prima interventie, la fata locului, pentru salvarea victimei trebuie sa aiba in vedere degajarea cailor respiratorii si
asigurarea functiilor respiratorii.
verificarea pulsului unei persoane accidentate care nu respira, se efectueaza pe partea laterala a epiglotei (Marul lui
Adam), in zona dintre trahee si muschii gatului.
Respiratia artificiala

daca un accidentat care are puls nu respira se incepe imediat respiratia artificiala.

respiratia artificiala a unui ranit cu gura inclestata se poate face prin narile victimei.

Stopul cardiac

In cazul unui accidentat, lipsa pulsului poate anunta stopul cardiac.

Masajul cardio-respirator

In cazul unui accidentat care nu mai are puls se incepe imediat compresia inimii si respiratia artificiala.

Fractura de coloana

Un accidentat, care prezinta leziuni ale coloanei vertebrale nu trebuie miscat pana la sosirea ambulantei.
Hemoragii
Prima masura in cazul ranilor cu hemoragie este oprirea hemoragiei.

un accidentat cu hemoragie externa, trebuie asezat astfel incat rana care sangereaza sa fie mai sus decat planul
corpului.
cea mai periculoasa hemoragie este hemoragia care determina o pierdere rapida a sangelui gravitatea hemoragiei in
fcuntie de cantitatea de sange pierdut.
hemoragia unui membru superior se poate opri prin legarea stransa deasupra ranii.
orice hemoragie produsa la unul din membrele unei persoane ranite, se va opri prin actiunea compresiva asupra
vasului lezat sau aplicarea garoului.

in cazul persoanelor ranite care prezinta plagi insotite de hemoragii arteriale, garoul de cauciuc trebuie aplicat
deasupra plagii si este obliagtoriu sa fie insotit de un bilet (care se prinde langa garou) ce contine ora si minutul
aplicarii garoului.

Dezinfectarea plagii

pentru dezinfectarea ranilor se folosesc substantele antiseptice.

dezinfecatrea plagilor ce necesita a fi pansate se face cu apa oxigenata sau iod.

cand exista corpi straini in interiorul plagilor, acestia nu se extrag, intrucat pot aparea complicatii.

un pansament aplicat pe plaga trebuie sa contina o compresa de tifon steril.

 Fracturi

In cazul unei fracturi se intervine prin imobilizarea zonei fracturate, in dreptul osului fracturat.

Acordarea primului ajutor persoanelor accidentate care prezinta fracturi, presupune fixarea segmentului de fractura in
atela.

Atela trebuie sa fie rigida si suficient de lunga pentru a cuprinde articulatia de deasupra si de dedesubtul fracturii.

Imobilizarea unei fracturi fara atele, se face cu esarfe sau triunghiuri de panza.

Pentru imobilizarea fracturilor de la membrele superioare se foloseste o esarfa simpla.

Fractura labei piciorului se imobilizeaza cu atele sau cu bandaj gros de la degete pana la genunchi.

In cazul unei fracturi de clavizula trebuie sa asezati bratul intr-o esarfa.

O fractura deschisa la membre se recunoaste atunci cand pielea este strapunsa in zona fracturii.
Transportul la spital

Pana la transportul victimei la spital, pozitia de asteptare este indicat sa fie o pozitie care sa permita o buna respiratie.

Accidentatul readus la viata prin resuscitare cardio-respiratorie trebuie sa fie transportat intotdeauna la o unitate
sanitara specializata.
IV. Cunoasterea
autovehiculului
Compunerea general a sistemului mecanic a unui autoturism

Principalele parti componente ale unui automobil sunt:

motorul;
sistemul de transmisie a miscarii de rotatie de la motor la rotile motoare;
asiul;
instalatiile auxiliare;
caroseria.

Motorul
Reprezinta componenta care furnizeaza lucrul mecanic necesar deplasarii autovehiculului.
In timpul functionarii, motorul cu ardere interna transforma energia termica, care se obtine in urma arderii
combustibilului, in energie mecanica.

Exista doua tipuri de motoare cu ardere interna:

1. motoare cu aprindere prin scanteie (MAS) care folosesc drept combustibil benzina. Aprinderea acestor motoare
se face cu ajutorul scanteiei produsa de bujie.
2. motoare cu aprindere prin compresie (MAC) care folosesc ca si combustibil motorina pulverizata ce se
autoaprinde prin compresie

Sistemul de transmisie a miscarii de rotatie de la motor la rotile motoare

Componenta de baza a sistemului de transmisie este cutia de viteza.
asiul
Este compus din grupul organelor de transmitere a momentului motor la roile motoare.
Acesta este compus din: sistemele de conducere; organele de sustinere; sistemul de propulsie.

Instalatiile auxiliare
Au un rol major in functionarea corecta si durabila a motorului.
De aceste instalatii depinde atat siguranta in trafic cat si poluarea admosferei. Principalele componente ale instalatiei
auxiliare sunt:
instalaia de alimentare; mecanismul de distributie; instalatia de aprindere; instalatia de racire; sistemul de pornire;
aparatura pentru controlul functionarii.

Caroseria
Delimiteaza habitaclul pasagerilor de mediul exterior protejand atat pasagerii, cat si instalatiile de la bordul
autovehiculului de actiunile factorilor externi (ploaie, ninsoare, praf etc).
Motorul - Partile principale ale motorului cu ardere interna.

Partile mobile:
Mecanismul biela-manivela
Arborele cotit
Pistonul
Mecanismul de distributie
Axul cu came

Partile fixe:
Blocul cilindrilor
Chiulasa,
Capacul chiuloasei
Garnitura de chiuloasa
Galeria de admisie
Galeria de evacuare
Instalatia de racire
Asigura mentinerea unui regim termic normal de functionare a piselor motorului pentru a nu fi deteriorate de o
crestere prea mare a temperaturii acestora.

In functie de natura agentului de racire exista instalatii de racire cu lichid si instalatii de racire cu aer.
Cele mai utilizate sunt instalatiile de racire cu lichid si contin urmatoarele elemente componente:
pompa de apa;
ventilatorul;
radiatorul;
termostatul.

Termostatul are rolul de a regla si pastra temperatura

agentului de racire intre limitele necesare, prin
deschiderea si inchiderea circuitului de racire.

Supraincalzirea motorului poate avea urmatoarele cauze:

ruperea sau slabirea curelei de ventilator
blocarea termostatului n poziia nchis, nfundarea sau spargerea radiatorului
precum si pierderea de lichid de racire orintr-o conducta deteriorata.

Radiatorul are rolul de a dispersa apa supraincalzita venita de la motor pentru a fi apoi racita.
Instalaia de ungere
Instalaia de ungere are rolul de a asigura ungerea pieselor n micare, pentru a reduce frecarea si a preveni uzura
prematura a motorului.

Scaderea nivelului sub cota minima duce la ungerea

insuficienta a componentelor motorului si ca urmare a frecarii
mari. In aceste conditii are lor si o supraincalzire a motorului.

Instalatia de ungere are ca parti componente:

pompa de ulei;
filtrul de ulei;
radiatorul de ulei.
Transmisia autovehiculului
Transmisia autovehiculului are rolul de a tansmite momentul motor la roile motoare ale automobilului.

Componentele principale ale transmisiei unui autovehicul:

ambreiajul;
cutia de viteze (schimbator de viteze)
transmisia cardanica
transmisia principala.

Functia ambreiajului este aceea de a realiza o cuplarea progresiva a motorului cu transmisa si o decuplare totala in
momentul schimbarii treptelor de viteza.

Cutia de viteza este o alta componenta a transmisiei si are rolul de a modifica raportul dintre viteza unghiulara a
motorului si viteza unghiulara a rotilor.

Transmisia cardanica are rolul de a transmite momentul motor, fara sa-l modifice, de la cutia de viteze la transmisia
principala.

Transmisia principala are rolul de a multiplica si transmite momentul motor de la arborele longitudinal la diferential.
Sistemul de direcie

Sistemul de direcie al unui autovehicul are multiple mecanisme care permit un control sigur a autoturismului in orice
conditii. Prin intermediul acestuia se poate schimba in orice moment directia de deplasare a vehiculului.

Sistemul de directie este realizat astfel incat sa raspunda urmatoarelor cerinte:

sa nu infuenteze pozitia corecta a rotilor
sa nu fie perturbat de oscilatiile suspensiei
sa nu transmita la volan socurile primite de la roti
sa permita schimbarea directiei de inaintare a vehiculului cu un effort minim din partea
conducatorului.
 Sistemul de frnare
Sistemul de frnare este alcatuit din:
frana de serviciu sau frana principala
frna de ajutor sau frna de staionare.

Frana de serviciu sau frana principala se utilizeaza pentru a reduce viteza de deplasare sau pentru oprirea
automobilului. Actionarea acesteia se face prin apasarea unei pedale cu piciorul.

Frana de ajutor sau frana de stationare permite asigurarea autovehiculului in momentul cand acesta este oprit. Se
mentioneaza ca asigurarea autovehiculului in starea oprit se face si prin introducerea acestuia intr-o treapta de viteza
inferioara sau mansarier.

Eficienta sistemului de franare se apreciaza in functie de distanta in care se opreste autovehiculul, atunci
cand se deplaseaza cu o anumita viteza.
Suspensia automobilului

Sistemul de suspensie a automobilului are rolul de a asigura comfortul calatorilor si de a proteja incarcatura impotriva
socurilor determinate de un carosabil cu denivelari.

Partile principale ale suspensiei automobilului sunt:

arcurile
amortizoarele hidraulice.

Roile automobilului

din punct de vedere functional, rotile automobilului sunt compuse dintr-o banda de rulare si dintr-o parte elastica
(pneu)
din punct de vedere structural rotile sunt formate din janta, butuc si elemente de legatura intre janta si butuc.

Pentru o functionare corecta rotile vehiculului trebuie sa fie centrate si echilibrate.

Pneurile au rolul de a reduce si amortiza socurile produse in timpul deplasarii autovehiculului.
Pneurile trebuie sa fie in buna stare de folosire, fara taiaturi sau rupturi, fara a fi deteriorate si avand o presiune indicata
de catre producatorul vehiculului.
Pneurile trebuie sa aiba adancimea profilului benzii de rulare de minim 1.5 mm.
Aparatura de bord pentru controlul
functionarii autovehiculului
 CE TREBUIE SA STIE UN CONDUCATOR AUTO DESPRE
STAREA TEHNICA A UNUI AUTOTURISM

Prin pneu se intelege anvelopa fara camera de aer (tubeless) sau ansamblul format anvelopa si camera de aer.
Uzura pronuntata a mijlocului benzii de rulare a pneului se datoreaza unei presiuni prea mare n pneu.
Uzura pronuntata a a marginilor benzii de rulare a pneului se datoreaza unei presiuni prea mica n pneu.
Pneuri insuficient umflate sau a roilor neechilibrate produc vibraii la volan.

Indiciile uzurii mecanismului motor (a ansamblului piston-cilindru) sunt: prezenta calaminei pe suprafata bujiilor,
fumul albastrui la esapament, cresterea consumului de ulei.

Rolul uleiului pentru motorul unui autoturism este acela de a reduce uzura motorului, prin crearea unei pelicule
rezistente de lubrifiant pe suprafeele pieselor aflate n miscare.

Un indicator de performana a uleiului este vscozitatea la temperaturi nalte.

In cazul in care nivelul de ulei este intre reperele MIN-MAX de pe joja nu se mai adauga si nici nu se mai scoate ulei,
deoarece nivelul este n limitele normale.
Unul din efectele unui consum exagerat de ulei este eliberarea unui fum de culoare albastruie la teava de esapament.
Cauzele cresterii nivelului de ulei in baia de ungere sunt: patrunderea apei sau a combustibilului in baia de ulei.
Termostatul n cadrul instalatiei de racire are rolul de a mentine temperatura lichidului de racire intre 90C si 95C.

Alimentarea cu energie electrica a unui autoturism este asigurata atat de bateria de acumulatori, cat si de alternator.

Efectele descarcarii bateriei de acumulatori sunt:

sunetul obtinut in urma actionarii claxonului este un sunet slab, intrerupt;
intensitatea luminoasa a farurilor scade continuu;
la pornirea autoturismului, electromotorul are o miscare de rotatie greoaie.
Bafta la
examen!