Sunteți pe pagina 1din 1

Căutare

Codul Rutier 2023 PDF

Încărcat de Alina Dumitriu

 85% (20) · 24K vizualizări · 169 pagini


Titlu optimizat cu IA

Informații document 

Titlu original
Descărcați acum
Codul-rutier-2023.pdf 
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved

Formate disponibile
PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
INTRODUCERE

Partajați acest document


Dezvoltarea şi diversificarea activităţii economico-sociale la nivel mondial presupune o

 
permanentă nevoie de mişcare. Aceasta face ca, în perioada actuală, automobilul să devină
mai mult decât o necesitate, el făcând parte, practic, din viaţa fiecăruia dintre noi. De la an la
an se constată o creştere semnificativă a vânzărilor de automobile, ceea ce conduce la
creşterea permanentă a numărului acestora în circulaţie pe drumurile publice.
În condiţiile în care reţeaua de drumuri se extinde şi se modernizează într -un ritm mai
Facebook Twitter
scăzut decât ritmul în care creşte numărul de automobile, reglementarea riguroasă a circulaţiei
acestora pe drumurile publice devine necesară şi oportună pentru ca aceasta să se desfăşoare
în deplină siguranţă, evitându -se producerea de evenimente rutiere soldate cu pagube
materiale sau pierderi de vieţi omeneşti. Din acest motiv ansamblul de acte normative care


reglementează circulaţia pe drumurile publice, pe care generic îl numim “legislaţie rutieră” ,
trebuie să se adapteze permanent la condiţiile concrete în care se desfăşoară circulaţia rutieră
şi trebuie cunoscut în profunzime de toţi cei care, într -un fel sau altul, participă la traficul
rutier.
Creşterea accentuată, mai ales în ultimii ani, a numărului autovehiculelor care circulă pe
E-mail
drumurile publice din România implică şi o creştere a numărului celor care doresc să devină
posesori ai permisului de conducere, document ce le conferă calitatea de conducători de
autovehicule. Şcolile de conducători auto, care funcţionează sub controlul şi coordonarea
Autorităţii Rutiere Române – ARR, sunt într-o permanentă concurenţă în ceea ce priveşte
îmbunătăţirea condiţiilor de pregătire teoretică şi practică a cursanţilor, astfel încât procesul
Vi sedepare
instruireutil
să seacest document?
ridice la nivelul exigenţelor impuse de circulaţia rutieră care devine din ce în
ce mai complexă.
Profesorii de legislaţie rutieră şi instructorii auto caută permanent noi metode şi tehnici
de pregătire în aşa fel încât orele afectate pentru pregătirea teoretică şi practică, în
conformitate cu programa şcolară, să fie utilizate cât mai eficient posibil.
Prin această lucrare autorul îşi propune să aducă la cunoştinţa celor interesaţi principiile
de bază ale legislaţiei rutiere, în contextul actelor normative în vigoare, precum şi modul în
care acestea trebuie puse în aplicare în activitatea practică de conducere a vehiculelor pe
drumurile publice.
Lucrarea se adresează persoanelor care se pregătesc pentru susţinerea examenului în
vederea dobândirii permisului de conducere precum şi celor care sunt deja posesori ai acestui
Estedocument
necorespunzător acest conținut?
şi doresc să -şi perfecţioneze Raportați
pregătirea în domeniul circulaţiei acest
rutiere. document

1. NOŢIUNI GENERALE PRIVIND CIRCULAŢIA RUTIERĂ

1.1. Componentele circulaţiei rutiere

1.1.1. Omul – factorul determinant în circulaţia rutieră.


Ca element fundamental al circulaţiei rutiere, omul se regăseşte în aceasta în diferite
ipostaze : pieton, pasager în autovehicul, călător în mijloace de transport public de pe rsoane,
conducător de vehicul (autovehicul, tractor agricol sau forestier, tramvai, bicicletă, vehicul cu
tracţiune animală, vehicul tras sau împins cu braţele), conducător de animale izolate sau în
turmă, conducător de animale de povară sau de călărie. În oricare dintre aceste ipostaze îl
numim generic “participant la traficul rutier”.

1.1.2. Drumul – suport al circulaţiei rutiere.


Clasificarea drumurilor :
- Din punct de vedere al destina ţiei, drumurile se împart în două categori i : drumuri
publice şi drumuri de utilitate privată.
Drumul public este calea de comunicaţie terestră, destinată traficului rutier, pe care
accesul este permis oricărei persoane, fără restricţii, fiind administrat, în general, de o
autoritate publică.
Drumul de utilitate privată poate fi deschis circulaţiei publice fără restricţii, cu anumite
restricţii sau poate fi închis circulaţiei publice, acesta fiind administrat de o societate privată.
În cazul în care este închis circulaţiei publ ice, acesta trebuie semnalizat la intrare cu inscripţii
vizibile.
Din punct de vedere funcţional şi administrativ, drumurile publice se împart în
următoarele categorii :
- drumuri naţionale – aflate în administrarea Companiei Naţionale de
Administrare a Infrastructurii Rutiere (C.N.A.I.R.) ; această categorie cuprinde : autostrăzile
(A), drumurile expres (DEX), drumurile internaționale (E) şi celelalte drumuri naţionale (DN
altele decât cele internaționale);
- drumuri judeţene (DJ) – aflate în administrarea consiliilor judeţene;
- drumuri comunale (DC) – aflate în administrarea consiliilor comunale.
Străzile din interiorul localităţilor urbane sunt considerate drumuri de interes local.
Administratorii drumurilor publice au obligaţia de a asigura întreţinerea acestora atât din
punct de vedere al stării tehnice cât şi al siguranţei circulaţiei rutiere, răspunzând
contravenţional, civil sau penal, după caz, dacă se produce un eveniment rutier ca urmare a
stării tehnice a drumului public sau a semnalizării necorespunzătoare a obstacolelor sau
lucrărilor.
Elementele geometrice ale drumului :
În secţiune longitudinală, principalele elemente ale drumului sunt: rampa, palierul şi
panta.
Rampa reprezintă porţiunea de drum înclinată faţă de orizontală, în ascensiune (urcare)
faţă de sensul circulaţiei rutiere.
Palierul este porţiunea de drum orizontal.
Panta este porţiunea de drum înclinată faţă de orizonta lă, descendentă faţă de sensul
circulaţiei rutiere. Panta şi rampa se înlocuiesc reciproc în raport cu sensul în care se
desfăşoară circulaţia rutieră.
Dacă analizăm elementele drumului în vedere de sus, acestea sunt : drumul în
aliniament (în linie dreaptă) şi drumul în curbă. Curba este racordul între două porţiuni de
drum în aliniament ale căror axe formează un unghi mai mic de 180 0.
În profil transversal elementele drumului sunt:

- declivitatea – înclinarea drumului faţă de orizontală;


- rambleul – nivelul drumului este superior nivelului ambelor zone adiacente;
- debleul – nivelul drumului este inferior nivelului ambelor zone adiacente;
- profilul mixt – nivelul drumului este superior nivelului unei zone adiacente şi
inferior celeilalte zone.
La proiectarea şi execuţia drumurilor se va urmări ca elementele geometrice ale
acestora să asigure următoarele :
- omogenitatea traseului, în sensul păstrării aceleiaşi viteze de deplasare pe
porţiuni cât mai lungi, precum şi trecerea treptată de la această viteză la cea superioară sau
inferioară;
- vederea de ansamblu, în special în punctele sau sectoare le critice (intersecţii,
ramificaţii, accese, etc.);
- sesizarea din timp a obstacolelor pentru evitarea pericolelor de producere a
accidentelor;
- posibilitatea de percepere a desfăşurării în continuare a traseului drumului;
- scurgerea apelor pluviale de pe suprafa ţa drumului;
- ţinuta corectă a autovehiculului în mers, inclusiv compensarea parţială a forţei
centrifuge ce acţionează asupra autovehiculului în curbe, pentru asigurarea confortului
deplasării şi, mai ales, pentru evitarea derapării.
Elementele componente ale drumului :
Din punct de vedere al suprafeţelor care fac parte din amenajarea generală a drumului
se pot evidenţia ur mătoarele componente:
- zona drumului – este suprafaţa de teren ocupată de drum şi de lucrările aferente
acestuia şi cuprinde ampriza drumului şi două fâşii laterale, situate de o parte şi de alta a
amprizei, numite zone de siguranţă;
- ampriza drumului – este fâşia de teren ocupată de elementele constructive ale
drumului şi cuprinde platforma drumului şi rigolele (şanţurile laterale);
- platforma drumului – cuprinde partea carosabilă şi acostamentele;
- partea carosabilă – este partea centrală a drumului, fiind destinată circulaţiei
vehiculelor;
- acostamentele – sunt fâşiile laterale ale drumului şi au rolul de a limita partea
carosabilă, de a permite circulaţia pietonilor când lipsesc trotuarele precum şi de a permite
oprirea sau staţionarea temporară a vehiculelor.

1.1.3. Vehiculul – factor de substanţă în circulaţia rutieră.


Vehiculul este un mijloc de transport, cu sau fără autopropulsie, destinat depl asării pe o
cale de comunicaţie terestră, subterană, acvatică, aeriană, cosmică.
Autovehiculul este vehiculul autopropulsat, suspendat pe roţi, şenile, tălpi de alunecare
sau pernă de aer, care serveşte la transportul pasagerilor şi/sau bunurilor , la tractarea de
remorci, semiremorci şi utilaje, precum şi la efectuarea unor lucrări speciale (în agricultură,
construcţii, amenajări de terenuri, etc.).
Autovehiculul rutier este autovehiculul destinat deplasării pe o cale rutieră sau chiar p e
teren neamenajat.
Elementele constructive ale autovehiculului
Autovehiculele se realizează astăzi în foarte multe variante constructive, determinate
atât de funcţia pe care trebuie să o îndeplinească cât şi de particularităţile pe car e le imprimă
firmele producătoare. În general, la un autovehicul se pot distinge următoarele elemente
componente care, în ansamblul lor, definesc noţiunea de autovehicul :

Structura portantă (şasiul) – constituie corpul la care se ataşează toate celelalte


componen te şi, în acelaşi timp, structura de rezistenţă a autovehiculului în care este înglobată
sarcina utilă (mărfurile şi călătorii);
Punţile din faţă şi spate – asigură rezemarea autovehiculului pe teren şi rularea acestuia
prin inte rmediul roţilor ; asigură, de asemenea, funcţia de direcţionare şi funcţia de propulsie
sau tracţiune (transformarea cuplului motor în forţă tangenţială la roată);
Motorul – asigură energia necesară deplasării autovehiculului prin transformare a
energiei chimice a combustibilului în energie termică şi a energiei termice în energie
mecanică;
Organele de transmisie – au rolul de a transmite cuplul dezvoltat de motor la puntea
motoare ; de asemenea, îndeplinesc şi alte două funcţii importante, respectiv modificarea
valorii cuplului dezvoltat de către motor şi cuplarea/ decuplarea motorului de la organele de
transmisie;
- ambreiajul – permite transmiterea cuplului motor de la arborele cotit al motorului la
cutia de viteze şi poate întrerupe legătura dintre cutia de viteze şi arborele cotit în vederea
schimbării treptei de viteză (raportului de transmitere);
- schimbătorul de viteze (cutia de viteze) – permite modificarea raportului de
transmitere, astfel încât cuplul motor de la arborele cotit să fie transmis la roţile motoare
multiplicat, pentru a învinge inerţia la pornire şi rezistenţa suplimentară în rampă;
- axul cardanic – face legătura între cutia de viteze şi diferenţial (la autovehiculele
care au motorul în faţă şi roţile motoare în spate);
- transmisia planetară – transmite mişcarea de la diferenţial la roţile motoare;
- diferenţialul – are rolul de a mări cuplul primit de la axul cardanic şi de a-l distribui
la roţile motoare, permiţând totodată acestor roţi să se rotească cu viteze unghiulare diferite,
atunci când autovehiculul intră în viraj şi roţile motoare parcurg curbe cu raze inegale;
- reductorul-distribuitor – serveşte la distribuirea momentului motor la toate punţile
motoare (la autoturismele de teren) putând modifica, în acelaşi timp, şi rapoartele de
transmitere pentru toate etajele cutiei de viteze, prin cele două etaje proprii;
Suspensia – este formată din arcuri şi amortizoare şi are rolul de înmagazinare
temporară a energiei cinetice transmise autovehiculului de către drum din cauza denivelărilor
acestuia şi eliberare temporizată a acesteia spre partea suspendată a autovehiculului astfel
încât oscilaţiile verticale ale autovehiculului să fie mult atenuate;
Mecanismele de conducere – asigură controlul asupra autovehiculului şi conducerea
acestuia în siguranţă:
- sistemul de direcţie – serveşte la schimbarea direcţiei de mers a autovehiculului;
- sistemul de frânare – serveşte la micşorarea vitezei de deplasare şi/sau la oprirea
autovehiculului;
Instalaţiile şi aparatele accesorii (variază de la un autovehicul la altul, în funcţie de
destinaţia acestuia):
- instalaţia de iluminare-semnalizare:
- aparate de iluminat interior şi exterior – asigură iluminatul în interiorul
autovehiculului precum şi iluminarea drumului în condiţii de vizibilitate redusă;
- aparate de semnalizare optică – asigură semnalizarea schimbării direcţiei de
mers, opririi, staţionării, mersului înapoi;
- instalaţii de semnalizare acustică (sonoră) – claxoane, sirene;
- tabloul de bord – cuprinde aparatele de control care indică principalii parametri de
funcţionare ai autovehiculului : vitezometrul, turometrul, ampermetrul pentru indicarea
curentului de încărcare, indicatoarele nivelului de combustibil, de presiun e a uleiului în
instalaţia de ungere, de temperatură a lichidului de răcire, indicatoarele de avarie, etc.;

- aparate pentru comoditatea activităţii de conducere:


- ştergătoarele de parbriz şi lunetă – asigură curăţirea parbrizului şi lunetei
autovehiculului atunci când se circulă pe timp de ploaie, ninsoare, burniţă, etc.;
- oglinzile retrovizoare – asigură conducătorului auto vizibilitate spre înapoi;
- instalaţia de încălzire (climatizare) – asigură o temperatură optimă în
habitaclul autovehiculului;
- aparatura audio (radiocasetofon sau radio CD player cu sistem de
amplificare);
- echipamente auxiliare:
- faruri de ceaţă;
- lămpi pentru mersul înapoi;
- semnalizatoare de avarie;
- dezaburizatoare lunetă;
- instalaţie de alarmă antifurt;
- instalaţii de remorcare;

1.1.4. Norma juridică – factor ordonator în circulaţia rutieră (reglementează circulaţia


rutieră, acţionând pe două direcţii principale : siguranţa circulaţiei şi fluenţa traficului).
- Ordonanţa pentru reglementarea circulaţiunei trăsurilor în Bucureşti-1859 -
este primul act normativ în domeniul circulaţiei rutiere în România.
- Actele normative care reglementea ză circulaţia pe drumurile publice şi cele care
reglementează activităţile conexe ci rculaţiei rutiere, aflate în vigoare, sunt următoarele:
- Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr.195/2002 privind circulaţia pe
drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial nr.792/2 0.09.2006, modificată şi
completată prin Legea nr.6/2007, OUG nr.69/2007, OUG nr.146/2008, OUG nr.9/2009,
Legea nr.218/2009, OUG nr.54/2010, Legea nr.202/2010, Legea nr.203/2012, OG nr.21/2014
Legea nr.93/2016, OG nr.14/2017, Legea nr.345/2018, Legea nr.349/2018, Legea
nr.130/2019, Legea nr.152/2019, OG nr.11/2019, OUG nr.13/2020, OUG nr.83/2020 , Legea
nr.46/2020, OUG nr.152/2020, Legea nr.271/2020, Legea nr.78/2021, Legea nr.20/2022,
OG nr.1/2022, Legea nr.85/2022, Legea nr.134/2022, Legea nr.278/2022, Legea
nr.302/2022, Legea nr.335/2022, Legea nr.385/2022 și Legea nr.1/2023;
- Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 republicată, aprobat prin HG
1391/2006 şi publicat în Monitorul Oficial nr.876/26.10.2006, modificat şi completat prin HG
56/2007, HG 480/2013, HG 11/2015, HG 965/2016, HG 182/2020, HG 424/2020 și HG
1075/2021;
- Convenţia internaţională asupra circulaţiei rutiere , încheiată la Viena la
08.11.1968 şi ratificată de România prin Decretul nr.318/1980;
- Convenţia internaţională asupra semnalizării rutiere, încheiată la Viena la
08.11.1968 şi ratificată de România p rin Decretul nr.318/1980;
- Ordinul nr.268/08.12.2010 emis de Ministerul Administratiei si Internelor
privind procedura de examinare pentru obţinerea permisului de conducere, publicat în
Monitorul Oficial nr.843/16.12.2010, cu modificările şi completările ulterioare;
- Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr.1501/13.11.2006 privind
procedura înmatriculării, înregistrării, radierii şi eliberării autorizaţiei de circulaţie
provizorie sau pentru probe a vehiculelor, publicat în Monitorul Oficial al României
nr.941/21.11.2006, cu modificările şi completările ulterioare;
- Ordinul nr.1454/25.09.2006 emis de Ministerul Administraţiei şi Internelor
privind forma, dimensiunile şi conţinutul certificatului de înmatriculare şi ale celui de
înregistrare, publicat în Monitorul Oficial nr.822/05.10.2006;

Peste un milion de membri au încredere în noi

Începeți o perioadă de probă GRATUITĂ de 30


zile pentru a accesa peste 125 de milioane de
titluri fără reclame sau întreruperi!

Începeți perioada gratuită de probă

Anulați oricând.

Descărcare

S-ar putea să vă placă și