Sunteți pe pagina 1din 20

CAPITOLUL

EXECUTIA
Pr-intre

FUNDATlilOR
probleme

iN PREZENTA

APE I
co nstructoru]

cele rn ai dificile

pe care Ie are de rez.olvat

18 execut.area Iu nd aj.iilor sint cele legate de prezent a apei (de supraf ata sau suhterana ). Tehnica of era un sir intreg de metode pentru solut.ionar ea acestor probleme. Ut.iliz area uneia sau alteia dintre metode trebuie facuta eu discernam int in fu nct ie de co nd it iile specifice amplasament.ului ~i Iucrar ii.
9.1. BATARDOURI L nenri Iund at iile trebuie execut at e in cursuri s au bazine de ap,\ sau In zona inund abila a riur ilor. Este cazul Iund at iiku pilelor ~i culeilor de poduri, al ,_eJlstillc\iilor hidrotehnice etc. Pentru c a execut are a lucrarilor sa se raca in usc at est e necesara crearea unei imprejmuiri in jurul obiectnlui de ('011struit ~i evacuarea apei, pe toata durata execut iei obiect ului respect.iv , din int er-ier ul incint ei ast lel formate. Construct ia de implejmuiu) ell car acter provizoriu, (~arp se executa in acest scop, po art a dC'llllllli"E'Cl de h at ardo u .. Princip alele t ip uri de b at ardoui-i slnt : digurilfJ df' p{ll1lillt, digurile din am ocam ent e Sf b at arrlourile din p alpl ans«,
9,1,1, DIGURI DIN pAMINT

Fin·

se ut iliz eaz a in c az ul adincirnitol' de ap,\ recluse (2 ... 3 rn ) ~i al unor viteze ale curentului sub 0.;) mho lJeoHrE'Ce au gabal'it m<1l'e.) deterrninat de pantele t aluzur-ilor. dig-milf> de pc1ll1illt dut' la ingustarea consid er-abila a • ursulu i de ape;. Iolosindu-sc rareoii la pile de podur i sau alt e Iucrar-i afla t.e in albia minora. Aceste diguri se pot f'olosi insa Ia culei, unde in.il1\ a Sf' (I'(,paz,\ pr in racordare a cligulul u m alu l. il1g'u:~tal'ea ,dbiel hind m ai red{ls{l (fig. ~i, 1), D(~ asemenea , se utilizeaz a in alb iile m ajore ale riurilor pentru prot.ejarea ampl asnment elor de eventualo inund at ii. Mat er ialul pentnl 1C1llstlllqiii digului tr chuie SiJ indeplitF'dS ru ai ruulte (()!ldi(ii, ~i anumc « d,i::UI(~ il1l1'Cll1h'Hhilitcdea. S!{ se po atu compacta. s,\ nu fit' 11S')I' HIll t'l'na\ de cu n-nt ul de apa :\islpmilc (H::illl,~:-:() co nt inind 25% argile') rftre:-:pUlld ",I in ai L,i:,( ,1(es\o!' condit ii. L1 digurile din nis iputi se co nt eaza
C

Digmik

din

pamint

c' ;

_- .

structia

!1.1. Dig de pamlnt la co nunci cu le i de pod:


l-groap;{ de iunda~ie

pe 0 im pernu-ahil iz are ill t imp. (a, urrn aro a colm at arii :~olu!'il('r .1" ·.{itI'P p articu lelc

fine aduse de curentul de apa. Cind digul se construieste in uscat, in perioada apelor joase, se poate folosi 9i argila excavata in useat, imprast.iata 9i cornpactata in strate subtiri. In schimb , umplutur a de argila nu este indicat.a Ia execut area digului prin descarcare sub apa , deoarece pamintul se inmoaie in apa, formindu-se 0 umplutura nest abila. La viteze ale curentului de peste 0,1 iiii«, se recorn anda protejarea taluzului exterior contra eroziunii prin saltele de faseine, cleionaje de piatra sau pereuri de piatr« ..

9.1.2.

DIGURI

DIN

ANROCAMENTE

pigurile din anrocam~I1te (blocuri mari de piatru) au avantajul unor taluzuri mal abrupte deeit dig-urile de pamint ~i al u nei J-;ezIs"fenfe-spor:jferata de erOZlUnea produsa de cnrent; in schimb sint permeabi1e. Pentru imp~IDeabilizarea lor'se folosesc_miezuri (ecrane) deJ:>eton san argilQ (fig. 9.2, a i;'i b), clnd execut13 seJace)~~~?at, sau un perete de palplaw;;e1 clod esecutia se face in apa {fig. 9.2, c). I nJgate cazurile, elementllj de etansal'e este ooborlt pi na 1a stratul impermeabil.

2'

/ a
Fi!J. ~).:!. Digmi din
llliez

2/
c
de et ansar c:
J---strat

anrocamcntc
strat

prevazu t e ell clement


per et c Inpermcab il.

(l--Cll

ruicz

de !lc(on:

I'-Cli

de argiUi; c-cu

de palplan,?e:

permeablt

; .'2--

9,13., BATARDOURI

DIN

PALPlAN~E

Hat.ardourile

pe u nul sau dOlli-t tip de hat.ardo u depinde de in{dtimea colo anei de apa ce uebuie ret.inut.a, de natura terpnului, de m at erialele 9i utilajele de pu nere in openl disponibile,

din palplaw;;e se pot realiza din p alpl anse de lemn sau metal, rindur i, cu sau fan) dig de }Jl'oteqie. Alegel'ea unui anum it

c
Fi~. H.:1. Batarrlour i ell u n rine! de palpla~t'.

eel m ai sim plu Iiat ardou est(' format d int r-un singur rind de p alpl anse , l iber Ia p art ea super-io ar.; (fig. 9). (1) s au spr ij init pr int r-o co ntr afise (fig. 9.3, b) sau nr int r-o C'apr;\ (fiu ~),,:3, c). In figur'<-1 9,'! sint ara t at e b at ardouri alca t uit e
~? -4 1

dint.r-un peret e simplu de p alplanse protejatc eu digur:i de pamint la exterior (fig. 9.4~ a) sau la exterior ~i la interior (fig. 9.4, b). In cazul unor excavatii rnai adinci, se reeurge la batardouri cu doua rinduri de palplanse, solidarizate in lung §i transversal 9i avind in interior 0 umplutura de pamint care are atit rolul de a mar-i et.anseit.atea, cit ~i pe acela de a asigma b at.ardoului m asivitatea necesara pentru a rezista presiunii apei.

Fig. 9:A. sirn pli din

Bat.ardouri ClI peret.i palplanse ~i diguri de pamint.,

a
de soJieiUil'i hatardourile en pelete sirnplu sau dublu de palell palp1ange de lemn sau met.alice. In figur'a 9.S sint ··~raU-dc bataI:~loun cu dOl" dm pa1plan~·~_Jlltl.alice. ~olidarizati prin _0'Ul\i,._pl.a..s:.a+i la un singur nivel(fig. 9.5, a) sau. iD_....Q.azllI rezem1iffi--p·e-tHt-pat -srinc(;s. fa dnlii-{i1iveluri (tig,_~.5, b).
1n

foncti(·

pjan~e se P(!t executa

perml

..

~---~

Fig.

~I.;l. Bat ardour i cu per cti din palplanse :


ul(:{ali('e: JlJutU';{ de· '2 I iran t}: l'allllnt .

dubli
unl-

2'

1 ._- r\aIplan~~

Fin. 9.6. Batardouri

cclulare.

B\2.nt8)

I'J: tii! ':l,,:',icd il const ituie b at.ardourile celulare 1a (,He palplanscl« !l1C-~ tEi.l1cesin! di:'pllse dupa trasee curhe inchise. de difelite c('111igUl'atii (fig. U..G, a si hi Tir8r.tii sint elirn inat i, eforturife de intindere ]H'oduse de impingerea llmplut~lii:i ,din intel.jot' fiind preluate de. imb inar-ile dintre pH.lplan~e~~ Un !);~~<H d iior celulars f tul (·[t -verrtual flierdere
<-:1 our co nst.a in ap a a st a-

21:"1

bilitatii uneia din eelule nu antreneaza cedarea progresiva a intregului perete. De obicei, diametrul celulelor se alege egal eu tnaltimea H masur ata de la supr af at.a terenului. Batardourile eelulare se utilizeaza la adineimi mari de apa, atinglnd 20 .. , 25 m, la lucrar i de import.anta deosehita. Un exemplu de utilizare in tara no astra a acestui sistern il constituie lucrarilc sistemului hidroenergetie ~i de navigatie de la Por tile de Fier (fig. 9.7).

Fin. H.7. Bat.ardouri

ut.ilizat«

pcntru

cu pcret.i si mpli din palplansc s i digurl de piim int ~i batardou cclu lar, crcarca inci nt ci d e IUCil! in uscat pe maiu l sting al Du nari i la Sistcmul Itidloener gctlc ~l til' IW\ig<liie de la Porti lc de FiCI'

9.2. ECRANE
Ecranele

DE ETAN?ARE

de eLam;(tI'(, sill! IUC'.I',{r'i ingl'<Jpate ean?, daLol'iUi irnpel'llW,lbilitu\.ii lor', n u pot fi striibttluie de p]ll/ylt~ de iq)il pe can' 1(' illteC'ceplt'(ui~1. Pr'oeedeeJe t l;( ('\\'culare,l pu'ane!ol' de cLall~al'e fOl'iU'e(l si iujcct arca ..
de bazc{ u il iz at e si nt

Iora t e s-au re.al iz at. din pilot i fCJl'ati sec ant i : nepu nind u-s« 0 co nd it ic de rez ist ent a, ci num ai de irn pcrrncahilit.a tc, p ilot ii €rau nearrn at.i, eXCCl]tat i fie la rind, fie pe s.u-it e. A parit ia ~i peI'fec \ io nare« inst al a \ iilor speeifice pel'ei ilor j ngl'opa \ i din p anour i (Else, Kell v. Cl.S .. etc.) H co nd us la f'olosirea int cnsa a ({('pst(II'a ~i pent ru cealiz{(l'ea (~('t'arwjol' de et ({Il~C11'P F ;uele tell nologice de. ('\ecu\ ip si 11 t acclcasi en si in caz u] pel'8ti1o)' inQ,I'ojHl.\i (v. cap. 8), m ai put in Llza de I;:Uls are a cHr'ul.sei de (lI'fJl,~ttUI'ii Corpu l t'lTHIlUlui se p(latf' I'paliza din bet()11 Clbi~nu it , din beto n plastic SHU din fluid de fUI'aj iwtoIuUll'itol'. EC:f'dflld din betoll o b isnu it este r'igid ~i, on'[Jt urm ar«. nu lutlead bill!' at u nci ("intI ('stt' Inglubat in co nsl ruc t ii suscept ib ile de detormatii vert icale SeW tr',1l1S\8I'Sale im purt ant e (digmj. ba.n~ip de p;il1lint s.a.}. Pe de alli'i. ]Jade, ro nsuru ul tiP riruo nt {'sle mart'. ECI'Cl.IlU! din betnn plastic inl,\tw',l. a('e~te Initial, ecr auel e de etall~al'e

216

neajunsuri. Betonul plastic este un beton cu dozaj redus de ciment (100 ... ... 200 kg/m3 in a carui re~eta se includ bentonit.a (30 ... 40 kg/m3), precum §i aditivi care Ii confer-a atit lucrabilitatea necesara in timpul turnar ii, cit 9i posibilitatea ca dupa int.arire sa preia deform atii de ordinul centimetrilor sau chiar zecilor de centimetri .
.'.:~

Fill· !Ul. Fazclc de exccut ie ale unui ccran realizat cu fluid autoIntaritor, folosind 0 instalat ie tip Kelly.

Fluidul de Ior-aj aut ointaritor esl.e lalg folosiL in pn;zent p cn lru pcr'ctrW ele et.ansarc. Ln. tirnpul Ior.uii, fluidul sustille p('r~ lrarl~eii .. 1.(1 1:2 ..... 24 (lrc de la p unere a in o per.i ir1<.'t'pe print !1I'maLl. de int;-l.!'ll'ea flUJ0Uluj-car'!'. dun;) :28dezlfcareTi:;-ziste;;\t1. u nui !1l(ll'ldl' .. FeUI'll' dl> ('\('.('utie ale uriu i ecra n realiz at 'ClTII1Ti'O<ilitoinli)ritor, in caz ul Io los iri i unci iIlsUda\ij lip Kelly, sint arat at e In figtlt'H 9.t\., Gl'aif8l'ul incepe pi-in a sapa u n panou primal' A pina l a ad iu-

cimea
(irupar)

f/tesC'ri:·;;).

dUPe) cal'(;

"!~deplaseaz,l.

p ent ru n j'('aJif(t

u n alt pnll()U

)'!'lmcu'

13 idt>rliic .. Se reinto ar ce Hp()i. jwnll'u it f'\p('!ila p anoul secu ud ar ('. obligind graiL1rul S,-( S8.jJf' ',;i din murl at-u l anterio!, t urua t in p anourile j ~i lJ c-(' scrvesc astf'el drept ghidaj. () alL-I tndal'C' a ro sturik»: nu m ai este necesar.i, contindu-se pe 0 huna infl'ii\il't' iru r« mort arul t ur n a t in p anourile prim are .1) FJ :;;i eel din p anoul secund ar C. Eerane de grosimi m ici, i nt re 4() ~i GO ern. si ell adi ncuu i dp pl11(\ lain m , se pot execut a prill silpar'p cu echipument pIe de tip EE (\ .. anex a I l ), alc,-( tuit e din «xrava torut S.. U()l dl~ al cc'irui bra! modificat se fiwC1.Zi'i. 0 cups inver-sa
care p;-;te m ai lngusl,

(fig. 9.9).
de

ECl'anele et anse 50 .... 60 ern ..


L'n pro ccdcu r;1spindil Fazrlc de exccu l ic
1II 111infigcll':t ill prof ilu l .obortt

for'ate

din het on sau heto n plastic

au, de reguUi.

gt'o~rml

de cxcc ut ar« a ccrzuu-Io stilt 11 r m at oarc k- : "au


la cot a prcs('Jis;'\:

r priu
~l

;lljl'( [;HI.' ,'slt.'

prczr-nt nict alic

a t in Ii gu ra ~)
Il :

J()

parni n t pri n hatl'll'

\ ibrarc

un ui profil

cx t raucrr a pri n v i hrarc a prof ilului.


1l101L\r

coucomi tcu t ell ill;nlarca (~1I( umpl«

priutr-n
rllllpll'l1j~(

cOllduct:'l
iOlllUt;l

Iixat a de ini mn p rofil ului a unui in p am.nt de pn;!il;

dl' c imc n t ~i al'giEl

21'7

]1'-

ca, prin

utilajul sc deplaseaza pentru infigcrca profilului pe 0 noua pozitle, urmiirindu-se suprapunerea cu arnprent a injectata anterior, sa se obtina continui tatea ecr anului, descris se obt in ecrane cu grosimi mici (sub un dccimetru).

Cu procedeul

<.I

:::

?
i

I !

/1\

Fin. 9.9. Saparea


J--eH~l\ajor

ecranului

ell «chipamcntul

EE:
;
4-})a];]DSOar;
j-

:3-1201

sau:S-1202;

2-(~ilin(jru l.rat ; 3-lirat dlifldJ U (IlI.'il; G·_ (1J~,;1

modirlcat

~ r!}
I I II III II ill

JJl

b
Fin.

~).1().

Fazelc

de

e xccut ie
If;

ilk

unui

ccra n pri n i njccl.arc


ailleli'it injectala

i-profil

ruct alio

::'-/<)11;-,

Ltilizf1rile pCl'anelo!' de etRn~a!e si nt mull iple ... Astfel, in cazul u n.»: ;21'('jll d," Iund at ic ad inc i, ell dimensiuni m ari in pIeHl «ind colo ana Jitojf1k:i"d p\1!l(~ in B\ident8. pI'ezel1ia unui st.ra! 8rgil().<.: inql(~rlllPCi.bil la ad incirn i dt" It'l mult Jfi m (care pot li at inse IU inst aiat iile de sdpcu'(' p'(islprJlf')_ '.,iutie
i,

218

avant.ajoasn 0 poate constitui realizarea unor ecrane de et.ansare Inc astrat.e pe 2 .. , 3 m in stratul de argila 9i executarea excavatiei taluzate in usc at , pe masur a ev acuar ii apei din .incint a astfel forrn ata (fig. 9.11). La constructii hidrotehnice, ecranele de et.ansare se pot utiliz a in terenul de fundare al barajelor din parnirrt 9i anrocamente, constituit din depozite aluvionare permeabile sau in corpul acestor construct.ii, in locul miezur ilor de argila. Ecranele de et ansare sin t frecvent Iolosite ca Iucrari de prot.ej are a pinzelor de apa suht.er ana fata de diferite surse de poluare (h idrocarFin. H.ll. Excavat ie adinca sub nivelul apei , sub [protecVa unui ccran de etansarc: buri din r-af'inar-ii sau din r ezer vo are, J-CCl'an;--strat permeabil; 3-strat irndepoz ite de descur i chimice etc.). perrneabil

9.3. EPUISMENTE
Epuisment ele aint Iucrari prin care se asigura posibilitatea cxccutar ii in uscat a s/lp<'Hmilor sub nivelul apei subterane. Du pa ruodul in care 58 indeparteaza apa de pe amplasament, epuismentul poate fi direct sau indirect. E puismentul indirect este denumit iii coborirc gcncralc'"i a n ivclului apei subtcranc.

9..3 ..1. EPUISMENTE

DIRECTE

Epllisl1ll'ntul

pi-in sUPl'(tfal({

f'u ndu l gtopii

direct const a din evacuarea apei care S8 acumuleaza pe cit' Iu ud atie ... \ccesul apei po ate avea loc atit prin pereti, cit iii fundului Ia sapaturi nesprijinite (fig. 9.12)

sau la sapatur i

Fill. 9.1:!. Sapat lira deschisa taluzata, sub nivclu l apci.

--- tl-r-----I __ I ____ I


L
",:

=:t
--I
I
.J

tl-1-la ad.ipostu l unei


palpla nse : 2 -

. I

___

7.-70~;--~~77'-0'~;wm/ /////7<;;:;~ . ,;b7/~/b///~~;>"

= il
219

Fiy. !l.l:!. Epu isrueut a -_ sec t iuue

direct

ineinte
punct

ell' palplansc: de cotcct are

v e: tical:1 : b -

pIa 11; 1 -

a) apa piHrunde

simple, neet.anse. In cazul sprijinirilor et.anse cu palplanse (fig.9.13, prin fundul gropii. Fundul sapatur ii se arnenajeaza CU pante ~i sant.ur-i car~ sa coriduca apa spre unul sau mai multe puncte de colect are (fig. 9.13, b). In cazul unui af'lux de apa ahia percep tibil, este suficienta evavuarea periodica a_ apei acumulate. cu galeti1e. La dehite mai mar i, devin necesare pompele. In cazul unor debite Ioart.e m ari , sint indicate spr ijinir-ile cu p alplanse. Punctele de colectare pot fi amenajate sub forma unor putur i, pe funclul caror a se executa un filtru invers (fig, 9.14) . cusprijiniri

.Fin. !l.H. Pu\


i-'suJllUI

de

colcctarc
:!-fiI1r'u

a ape i:
ill\crs

pOll1pei:

FiU. ~l.1;;. Ridicarca prin antrcnare

Iuudului siipatnii h idrod inamic.i.

Pericolul eel mat m are legat de epuismcntul direct il co nst.it u i« 8!1trencl.!'ea hidrodinamic,{ sau sufozia. Dupa cum s-a arat at in c ap itolul 3, acest ft"Il<'111en Sf: produc« cind Iort.a curentului deyine egaIa l;;i de sern n co ntr ar cu ~,.eut at ea pamintulu i. Tn cazul sapaturii «u p alpl anse din figul'H ~l1:S, sufoz ia se m anifesta prin ridic.area fundului sapaturii. puter nica afincu'e a p;ili1jn~ului ~,iaducerea acestuia in stare de plut ire. Continuarea pom par ii apvi IlU !l];'lj ill'e H:ns in acest e co ndit ii.. Pentn! R SiC'putea ajunge l a cot a pf'es('l'iSi~ :':j a se

(>xecuta

Iu nd at.ia. se po at e adopt a una

din urrn a to ar-ele solu t ii :

- incet arca porn p arii pin{( la urupl erea !![·opii cu ap''l. ~i apni s:tpiirea min tulu i sub <ipcl ~j heLuIlCll'ea sub apa: - sp()ril'PH fi~ej p alp lans«i. pentl'l! 8sigur'Hl'ea unui cocf ic icnt Lit· :"l~Urant;; fata de sutoz ie (Yo cap .. ;)): - tr'pcerea In f'puismentul indirect, Atit argilele .. <lalol'il,{ cor-z iu nii [idie-ate 8i pPI'llwabilililtii f(litdp li>(i:!se, '11 ~i n isipuril« rn ar-i SHU pi('tl'i~UJiJf', dH{(11 it<-( d im cusiu nilor m ari cd~' :£;,)Ju~.lur ~i ale padi('ulejuJ', i sint IJll\ ill SUSCPfd ihilr- de H. ajunge in SUI!'!) d(' plut il'P cuh act iuuea hid,,)dinamica, Pc\mintul ile ell sHn:-;.(:de ccde rnai m ari dr' H d;-l nASI'!l" la' sufoz i« sint pamintmile ( 1I copziune I'edus;) SHU nula, cu )lHrtinilt' fin'e ~i.. t(lt(!daUI, suficie nt de pel'Illeiihilf:'.: nisipur ile fine, nisipurile fine !m\fl)8.se, ~in{furile nisipoHse. Daca ildin(imea S~\p(ttuJ'ii llU, ("sip m are. p(lmpele se am p laseaz.a Ll'UPl'il;;1\:1.

t erenulu

Pentru
,;ndel r::and, .

i, e;_l in figul'a 9 ..13,. l nalt irue a de asp irat ie nu depa~e~te i). '7 1l1. d et errni nar-ea debituJui (Ip !Jllflip;l!, se po at e u l il iz a relc1ti;, ..
() =
\

(J
.

·f

ij.

I)

cst« suprafa\fl si{jJ,ltul'ii, letl (! u n d,'bit ~pee-ifie pcnt ru ( ;{IP -;, valorile O,tn In nisipur-i fin« 1121!cl ni:-;ipul'i mijJ(I(ij, :2 iHI SlpUl'l marl. La epuismcntu! direct ,.:e po ate Iolosi telatia:
,

111-

()=rrU~1 11 ! \_

(_;O

. (,_(I '))

..-

2:2()

Tabelul VaIorile -_---debitului specific

9.1

=>:""I I 111+;
"" If I
i
,i

r-------",

+t

I
0,10 0,20 0,30 0,40 0,50.

I
!
i

0,60

0,70

0,80

0,90

--0,70 0,53 n,4S 0,45 0,42 0,61 0,46 0,41 0,;)9 0,38 0,52 O,:i!:l 0,34 0,12
0,:31

(Il) 1'1:,'7,;)
(I

1,39 1.20 1,12 1.08 1,02


-~~

1,13 0.95 0,89 0,84 0,80

0.98

n,8S 0.70 0,64 0,60 0,58

0,78 0,61 0,56 0,52 0,50

0,42 0,30 0,27 0.2.5 0.24 '_----0,22 0.21 0,20

0,81 0.74 0,70 0.67

'jl)

{} ,.:25
iI.OO
---.--~-

----~----

•...

~----,

unde If est e inaltimea de presume, in m: ' co(iicient de permeabilit at e. in m/h; I' periru cu-ul peretelui : 'l debitul specific dat in tabelul 9.1 in f'u nct.ie de rapoartele (H-~t)/i ~I fI/(H+t), uncle H est e Inalt ime a str atului de apa, i ar t , fi~& p a \ IIlet n ~ei.
t;

9..3 ..2 .. COBORiREA

GENERAlA A NIVElUlUI (EPUISMENTE INDIRECTE)

APEI SUBTERANE

tJ'in,ipniele
i'alW - in
til

m ij lo ace pent ru cobnrJl'ea


alat iile
cu

gen(-)I'alu

Ct

nivelului

apei

subt e-

inst

puturi-filtre

~i [iltre acicular» ..

inl ip iul de Iu nctionure al u nei inst alat.ii de coborirc al't ificiiJL~ a ni\ ;'lu lu i ,qwi su bt er ane est.e ar.it at in figura 9.16. De jur-lm prcjurul g'J'!)pii d,' tUI)(L,~if' :-:e e\e(-~ut6, prill Ior are. p ut ur-i-Iilt re sa u se infig Iil t re acicularf'. C;-l\n'
('<Hi'
c

drTfleaz;-l

(lpa,

lulu i

p1'i sub t erane,

ell

evacu at a pri n porn p are. Prin cobnrll'PH generaL) circa (l,;~/) sub c o t a s;_\p<HUl'ii, alil p\Ja\;-dia m

a nivc\'it
;:0;

FlU'

~,.u;. Schema
1-

inst

alat

ic i pcntrll
U SClU

coborlrea

generah\ stral

a nivc

lulu

i apci

subt

cranc

put-tilt:

filtru

ac ic ulu r : ': -

iIlJIJ('11I1I'alJil.

luu

il« de Iund ati: se pol exec'uta in usc at Sint situ at.ii in c ar e (UbflJ'li''''c: a n ivelu lu i apei suht eraue Sf' utilizeftza nu p cntru evacu aro a elf''_'; dill ,,';p{lt uri'). ci p cnt.ru a prevvni Ienorueuul numit J'upel'ea h idr aul ic» it f'ur <lulu! :-:{\pt'dlll'ii (fig. 9 ..17). Stnllificatia SP (,Cl"actpl'izeaza pr in jll'i':U,llti1:-1 dou;, p inz e de apa d intre care prima c u nivel Jiber. iar C\:'", d(,~B duua sub pl'e~ ;'-:lU:I -:('f\,u'atp pr i n t r-u n st!','d <-tn_,_ilc,s praC'tic im perrnenb il. Prill de,,(lJidf~lf';1
~1'11(': ;,J.!{\ ')01 _.:..1

excavatiei, stratul de argila este supus prosiunii H, corespunzatoar e dif'eren de nivel dintre cele doua pinze de apa {fig. 9;17, a). Grosimea Ii a stratu de argila 18.baza excav atiei poate fi insuf'icienta, astfel incit se va produce l'i( earea (cedarea) fundului sapaturii sub actiunea pr esiunii p = 'YII'H (fig. 9.17, 1 Pentru prevenirea acestui fenomen, se recnrge Ia cobodrea generala a niv lului apei subterane (fig. 9.17, c).

.aT /I
.......~y(.:,'
1
·i~:.':··'··'-·:'·

; ·:.:::·:·:·::\J ..../··:·.i:.~:::.:·.·:;0S;·:~<:
a

c.

Fig. 9.17. Coborlrca generaLl a n ivclului ape i slJbteran pentru a pre veni rupcrea hldraulica a Iundului s;)p:Hur;:
l-('xca\atie;
:!-slrat

im pcrtueabil ;

J-stl:d

;w7me:!id!

Putur ile filtre Sf f'.\ecutki in felul UI rna tor (fig. ~l18)::se fornH'iu;1 " ~dlJl'i1. (u d iarnetr-ul de 40 ......GO em. pinA 1a st.ratul im pcrm enb i! sau, (L1C;1 a,',>,;f lucru nu e~te posib il, pin,1 la 0 ad incime sul icient de mare sub ('OUl S(1p;-l~'i[ii. ! il int erioru] Q'8ul'ii fOl'ate se intt'oduce u n tub de LJ , .. .30 em d iam et.i-u, pet'fol'at . ill cal'e (':Sf' ('(IbnliU\ e:nnd1.lcta de asp irat ie <l apej,IIlHilli"h' «xtt'agcl'ca colo anei de f'oraj din piiminL ),j ~l'd\ill! d int re (_'(J!oan{\ ~i tubul perfo!'at se illll'();1u1' unul ,;«U mai rn ul t e stratr de maleliul filll'iliJ! ~Iil·(l'i~. nis ip rn are}. care lUflqiolH';tz{\ «l u n rill;'; ilJ\i'IS
int r e \le"unillt

~i tu hul-f ilt ru.

jlp

1l18,~1lI'{

1'('l!iz;-I-

Iii filt rului inlet'S. uilOClna de f(waj r.e',· jidi(il.t<"l .. in tubul-filtru, In c ar e se iUllll1ul";l/.-! :!jlil, Sf) int rod uce sorhul u nei pompe il.f!ate Iki.,.:tqJ"'dLl\il trrenului sau se int ro d uc U nu salt d(lll;' '111 l)f~ sub
111PI

sib ile.
'j

FillIP]()

r in I' d (0 pe

i\cicul<lIP si nt \I'\i (I) di,lll1i·ll, .... -; 'J C m . cup a I'l p a i11reI i(';1 ! ;\ j,

P\\c, ) 1;

Il:\

1 ,1. rn ::;i inL"isl1l'aU\ int r-o pinze1 de sil n,'} "1,,

(\1-

Fill. !1.1n.
J\;.i:;"i: :!~--- in u la: .JI:)

Pu i-f i lt ru :
tiP t

('!lllrillct;j jlllJ

~d\'{'LlIl:

/ ,_-

~Ij~Ii

~-.,_~-~-.-----~--~ro-600 mm

dUc{;i

de'

(i~pirai.i~·

uuu)
;-'~!!';lt

.) -~-llll)-1iJ!rii_
11!li~ll){ /{'1:,!

-':lil,ini!\!!:/~~d(JP

diilIC'llll1:

_lllti);

)--sl1:\t

j'illl;llli

II (2

.11) flllli)

pru. Virful Iiltrului are 0 alcatuire car-acter istica, fiind prevazut in interior cu un vent.il sferie. Filtrele se infig inpamlnt cu ajutorul unui jet de apa sub 0 pi'esiune de:) .,. G daN/em2, care rlesf'ace pamintul de sub virf si, ridicindu-se

':1
~
....-1
..

Fill. !1.111.Fazdc
J--jcl de apii:

infignii
~-d(,!,

in p;l!llinl
de :lrgil;J:

a unui

fi ltru

acicular:

·;-C()l1clllCt~

de colccturr

de-d "!rt12ul le\ i i. Hntl'enead\ p{trti!p fin;' din p,i.mint l',.rind aslfe! u n jilt I' f1,du:,,: 1'(' () dislantt\ de LJ .... '2J c rn de jur im prejur. b et't'ctul j\~tul\li de apt\, jiltrelt' (-\(:l(,tilHI'P ptttl'und p"in pl'(I]ILid :_:Il'i;Lil!") (I(untn!. tlPbuind do ar :;{l fil' ~hid;-;lp de ll1uncilnl'. In pcl.minluli jcl1l SP ]loMe I'f'nlila p"irl batf'j'\: ScHi vibiar«. Illi I It li~ul'a ~LUJ se at'al,-\ prilll:ipaj.Jjp lcllE~ ale iut rod ucerii u nu i lil t ru ,1"1ru l.u .. iHlin fi"ut'(\ 9:20 detaliul virIulu i l iltru lu i in cur-sui inj'igerii si a l pnllip'~lii <-'idol. DI'~11C1.I'ea apei ciitl'p filllele iICi"1ILlI'8 Sf' pORte fRC~ sub' i,\(\iull!-'.( gi'({\ i 2,\ici .. ('8 ~i l a put;Uf'ilt'-filtn" 1(-( nisrpur ile rille si fa pamilltulilt· pl;if(l(-(;',' '['tlliU't'(\ ~I'1.\itati()naL'1 se pIlate dc,ypdi inel'icClc'(', dalOl'itil, pel'lll!"'hiliU,+[l !ii,li SC'il.zulp (l cl«(';.;t<1I' pAll1lnturi (dll' I'f'deal,-l m ai greu apa. III W,("!,, (illldi'i; IIi insl alat ia de lil t r« ;-j( icuicll(' S\' intl11dllCP ~i () pomp<-l de \C\(IIUli CC1I~' 'c "'dzil ill filll'e (I pl'8siune fle~clli\i-\ de (I) .. ,. 0,8 dcl\!cm~. \pCI suht-1',\l1r, c,;lnUI la pn;siunea HtnlOsfpl'il'H est(j drenaLl Iort at spl'e fil t re!e ac i.ul«: ~ u n d t" f i U ue a cst e n 1<-1. i S 6tZ U L~ r n (a lL II 1I til i7<11' i v a(' 1I U m U 111 i. r iJ i I' e l ,-' :-", i Pl'(i(~;'(-'!i'\ Iii slIp,'af8tA c u un dop Hi_1l1~ de <:tJ'giJ{\. III figul'i\ D.:2.1 ('sit' 1t')JI'i'/i Jtat;~ "t![II,dHta deni\elaL1 a apci In juiul tilt rulu i COl'8SPUIlzAtUFut dlen~lii !_2ii\\i+;-,tlllIlAle 9i dl'en8.l'ii IOI'\Ate cu \8tUUITl. f-> if. i\litHtea inst.alat iei in p(-~milllu!'i pJ'AioHS8 si At'giloase po ate fi rnAlih-" \111£.:;\ filtl'ple ac iculare \C-1CUlInl8.tl-' se utilizeaza ~I drellcUPc( Plel'tr()dae;1
1\ (.-

oF

(';

osrno t.ica. Atunci cind intr-un pamrnt saturat se creeaza un potential electric, de exemplu prin introducerea a doi electrozi 1a 0 anum ita distanta unul de celalalt, cationii af'lati in apa din pori ijiiapa insa9i se d eplaseaza spre electrodu1 negativ (catod). Acesta este fenomenul de electroosmoza, folosit in aceasta situ atie, astfel: alternativ eu filtrele acieulare se introduc tevi metalice care

:j
.
.'

..
, ,

:/
Fig. H.21. Fillrll
Iii ell \<lCUUIll;

a.
FiU. H.:W. Dctali i all' virfului acicular: unui

b fillru acicular
de
1;1I

vacuuma
;\Igil;i: 1-

t:

n - in cursu! infigerii; b _. In cursu! pornpari! : J -lc;n,T de injectare a apei sub presiun« sal! 1<,,\\;\ de a Lsor ln ic : 2-liltru; .:I-venti! sf eri« (j('sel.is; .f ,'entil stcrrc Inch!s : .5 - f ilt ru nat ural

1 - coiJorir ea ni vel u! ui a pei ill urm.t d ren'lri i gi;t \ i lat ionalc ; :2 (:01)011rea nil elului apei in UTIIL! drcn;l3-dojl
3.C

leu

liltlu

~;e jeag,t

l a polul poz it.iv al unei surse de (men!

de ~30'" GO\, dp\pnind

;~n()zi,

in timI) ce co nduct a colecto are a inst al at iei de Iilt.re acicul are S8 !Pc1gi\ 1;1 polul flozili\; Ia u-eccrca curentului electric. i:qla se duce l a Iiluele ac iculare \':atozi)

;le unde

est.e pom p ata

(fig. 9.22).

+FiU.
]-1:

!t.:;:;, Instala\il'
:iU

de drcn.uc l'll'cllOOSll1Util;-\ I i lt r« ncicularc:


'.!---h~-\Jtl
4--gt'Il(,I;;t(ij

ell

--

a.lcul»: (c;\tod); s1;!(ia de IH)1I1pare;

d!

1;!(;

di'

(::iHld): 111('Il!

FEU- !L:!:L ~r()dific(~r\'a di!'\_;cf ~i,_'! <Ii' CllIgCIl' a a pc i int r-un Ld,.;Z piin drl'n~nc cll'C\IOOSIlIOlic ~:
1-(:;110<1 ("lIl.-lil!111 S:lli . ul.u legal <iI' iti"l<ll:lli" c!" :! ;illo<l (I'ar;i cJ,' Ide!l: ( 11l(' III

1;]1;:: i"i,;;1,,:111'): li ni i (k

Din figul'a ~L2.3 rez.ult a un edt elect Iavor ahil pc eal'C' ll ]lJ'PzinL1 cL"'i{!'ca (~le(·tl(losmoticc\: prin d irij area curerit ului de ap~i d inspre t.alu z (und",;inL dispusi annz ii) spte interior (unde sint d isp usi c at oz ii rcjnez.ent ant i elt' r,!:!,lIri:2'24

filtre

Iuzului. Pu turile-Iiltrc l?i filtrele aciculare, 1a care apa este evacuate cu pom pc amplasate Ia suprafat a terenului, pot asigura cohorirea nivelu1ui apei pe eel

sau de filtre

aciculare)

se imhunatateso

condit.iile

de stabilitate

ale ta-

mult 5 .,. 6 m. Cind cota finala a excavatiei este asigurata 1a 0 adincime mai mare fata de nivelul apei subterane, trehuie sa se utilizeze mai m ult e trepte de coborire. Este recomandabil ca prima p latform a a inst alatiei de cobortr-e sa fie situ at.a chiar Ia nivelul initial a1 apei subterane. In Figura 9.24 este arMata 0 coborire realizata din doua t rept e.

___

'Z.!!ivelul iQiJ.!.'qj_ol opei ----.---;:rNivei ccbori: orin oornoore direct6 -----·-.___~--·---r


Nive!ut dupo treapta

""

~I

------

7 t-!
EO C'J'

Nivelu! opei dup6

treopto a 2-0

Fiu. !I.2'.. Coborirea

gcncrula

a nivclulu i apc i III t.rept c.

(p[ane

impel rneab il
«st e :

Calculu! u n«i inst alat ii de cobnrire d! t ificiRI/t a nivelulu i ap ei sub t erauc b az e az« pe Iormule din h idr aulic a subtoran« de tipul celei deduse in c ap it olul .3 in leg(~lll!d ell det.erm inarea cnefi{ icnt ul u i riP permeab ilit.ate Ic, pr in pornpare de pI'obi'\. pe teren. Dupa cum s ..a arat at, in c az ul, pu\ului pr>Itc'cl, cohor-it pina Ia stratu l
Sf.'

(v,

fig. 9.16), ecu al i« suplafet(~i

denin>jate

a pinz.ei

de Rp,"l sub-

.:2 _

h'2

f/ = -'_

1 fl

!'

7:/~

distclll!il H de a x a put ului. denulIlit{, ['(-Uri de infiuentR, ef cc t u l inceteazc1 a S8 m ai resirnt i. p inz a d(' kjl<'l gi'isindu-se la nivelul ini1i~d: decj,. inl(lcuind? = ii, :.= H in lela\ia ((I':~) rez ultu : La
(J

r('mp~lIji

-;:/L' = ----- (Ii')- In R

,(-I"

! .,

It=H-.\,:
So =

J-I -

II.
,')):::.
•_ .~. J .

Se Inlocuiest.o

relat.ia

(9.5) in relat ia (~).4):

q=

- T:k (2H -

sJso.

In R
r Relatia (9,6) expl'ima So rezult.ata. relatia . d int re debitul
q pornp at din put

(9.6)
:;;i denive-

lcu'ea

Dist ant a H se st abilest e ell ul'matoaJ'ea

1'e1al ie determinatJ

experirnentat:
(9,7)

in care So S8 exprima in m. iar I: in m/s. Tot e\:pecimental s-a dOH~dit eel pnrnp are a se poate efectua doar daca gradientul h idr aul ic ce se realizeazc1. 1a I:1tr area apei in put (~i care crest e odat<:1. eu cl'e:;;tel'ea debitului) nu intre{>~ \Hloarea ::

l n:.. : L

15 .... '1:

,~C'

t !'- U

(J}Jt
11

f nlocu ind aceast a valo aro a b O'radientului


ine ul'rnc'\toal'eR expl'f'sip
put:

pentru

debitul

in leuea lui Darcy , fJ .= r b m ax im ce se pORte extrRg'e d i n,J

(Ii

f{pjatia
1l()t1l!'ll

Iii' !ri'i imetlu!

cazul pornp{1.l'ii u nu i «("'(

(D.G) st ab ilit a pr:'niru

w\!irL~;; ~L din m a: tnll!te put uri. adrn it ind acpstpH S-,1;' dispul)(' de ;'(11:i HI ~i (';\ pj.'ci u l 101' curnulat est\' ,~~;.d U ,_.,,:
pOfl1pal'ea

d i nf r-un

ca

put

a tnsl

!lentlu

cakulul

,j·.. ·lJitul

(! POllljwl

dill

lila!

mu lt e pll\U:

i ~in:l'.\t:lr;.

i P u \ r i(_' \ d P i d ;r ;'j N J :; i <I \ i II d He e (' d ~ ira z '\ de i II f! U(> n \;{ H (d 1)ld.4l ti ill d;d (t ig ~).:2:)). l n H((),t f(JI Sf' (lbl. ine debit u 1 t cd al (J nece3C11' pent ru ,1)) t inpl'pa
(1

i1 11 Ii

\. 0"

..

In

1-1
.(i

(211 -- .sJ\,.

N umarul de putur i rezulta

din rclat ia: n=

Q
qmax

(8.9)

Puterea

inst.alatiei

de pompare:
iF 1\

Q(lIa = -------- lI,} 75


Of) •

, [CP]

(9.10)

1J 11(1

e:

ita est e inalt iruea de aspir-at ie, in 111;


inalt.im ea de refulare, in m : Ii coeficientul de randament care se ia egal cu 0,33. eu noscindu-se dehitul 9i puterea inst.alat iei de pompare din cataloage se alege t ipul de pornpa ad ecvat. In mod ohisnuit , puturile-Iiltre se am plaseaza la cl ist.ant.e de 5 ... G m ~ unul de altul. I nst alat iile de Iiltre aciculare se livreaza in gar'nituri complete, CUPl'iIJnd aUt filtrele, cit 91 conductele, p0111pe1e de vacuum 91 de absorhtie-ref'ulare, :'llotnrul electric etc. Pe haz a datelor de catalog urmeuza ,<l se st.ab ili, in Iunctio de coeficientul de permeabilitate It, doar d ist ant a Ia c.ar8 se Inrig Iilt.rele unu l 1d t{L celMalt. icei, d anta 1, J ....2111 .. Filtrclc se )2 ('c!lutucte de colect.are care sint in legatura eu statia de pom pare (Y. fig. D.2.2). E xr-rn plul din figura 9.26 ilustreaza a', ant aj ele pe ('Me le prezinta ('()blla ~?ner'!i!c} a nivelului apei sub terane faV'! de ep uisruentul direct; se al'at;:l \1 {'\('c\\ at i« spf'ijiniU\ in inter-inru] cAl'eia~ ~pre d Sf' putf:;\ lucra in used!, Sl'
de De ob aceast.a ist est.e r acordeaza

h,

0\']11,:; d,ll!,-\ l11einde de e\HClHlre Cl. apei (1\. :-::iiliinil'eCl tt'pbuie S{t t'C'zislr at it c11"'i ~i l:(~!H1it: ~i-l lie el anse : C\iSUl l,t ['i({j(J,~olli:"ijJ('s. In c azul cobol'il'ii ,'" >,,jj, ilHUi dliRI' de irllpinge!'ea

(fig. :12(1, In impingereii. !Jilf1lintului, ctt 9i la C'P:l riscul de ::::uinzie, m ai ales d aca pilmin(ul

..

In

l'Hzui «p u isrn en t u lu i direct

i apei (fig .. U.:2G, b), sprij inirca p~\lllil1tuJui" iar uJndi\ia de et.anse it at o nivelulu

1;/ ).,~. ~
~1"";I'(
,

----\

.."~...;..

I. ' 1121
(ii,

(!Lli~i1tcllie Hiscul de suf(;zi,-' Fd (".ttls. dilUlliU~ faptului ,'. df·osebif'e de'-epuismpntui dir-ec t , cUlentul de it u'\ll'e p unct.u l d,· ,_(dt'ft~!:;" ,~::'te desceIldent, co nt r-ibu ind , dup[( tum Soh. cU'[{(c\l in capilo]ul J~ lB. ind eS(-l~!C~H )),'(minLului. \je~f'tea ru ijlo acelnr de nac:uare it cljwi d in s q)~HUli depiIldr in pl'il1lu~ :if'.: ,jp l~lDl'inH:'[t lCieficientului de jJf-J'mPdbi!ii;-:' Ie L\peli"Jlf.<l. multo;' I\"]".l\
lld

m ai esil'

";;j>'

a definit in mod general domeniul de aplicabilitate al dif'erit elor rnijlo ace, dupa cum urrneaza : k = 10-9 tti!», evacuare cu mijloaee manuale (galet i etc.); k: = 10-9 ... 10-'7 Jll/S, pomp are int errn itent.a : k 10-7 •. , 10-4 mis, f'iltre aciculare vacuum ate, drenar e electrcosmot.ica ; k = 10-4 •.. 10-1 mis, putur-i filtre: k = 10-1 '" 10 mis, ep uisruentul direct posibil pentru inalt im i de apa sub 3 m ; k > 10 mls epurz area apel nu este posihila.

9.4. DRENAJE
Drenajcle Stilt lucrilri ell caract e r dcfinit iv pcn tr u cobo rirca pc calc gra\ita!ionaJa a n ivelu lui apci sub tcrane .. Domc nii!c dc uti lizarc a drcnajelor sint Io art c variate (const ruct ii. gos-

podarie
naj elc au ·de

comuuala.
0

trnbunatat iri Iunciare ic comuna. a ceca (drum. aI unci de

~. a.).
ere

Foarte

diver-se

ca alcatuire

~i dcsf inat ie, d reni vel r.idicat a[

Iuncl

combat

a ef'cct ului de spr+jiu umplu drcnului

daurui etc). t.a

to r al u nui de nmplas pi cl ris

apei sub turanc,


0

fie

ca
sau

estc vo rha

de () const ruct ic sub teraria,


calc ferata. CXpl03Lhi zid agricok

(Iu ndat ic, t unel.

gakric
amcnt ul

de). fit'

luc rare

de suprafata

u nei inspart:; ell parti..

dustrii. .\cest tip

1I11ui oras Ccl mai si mplu

tip de dr.-uaj

i! co ns tit uic o : rausce t , cleoar~'u.' porii

('II

sal!

pialra

cst c put in ulilizal

in prczcn

sc colma

tcaz a rapid

culc line aduse de ap'l. Sisl cruu! obisuuit ell' d r eu <care re vi nc urnpluturii drcu a nt c ) ele cea de transport
ducte de p art.ial pcrto r ate din hc tou , azboci p rin pumpar«. funrla t l n l r-uu drum .. Ciud

e s te

al apci

eel care scpara Iunct ia de c~lpbr(' capt al « (care re vinc ullei coumaterial
SJHL'

nu-n t. m a tcri nl ceramic.

plast ic ct c..

~t""Z<ltl;

[a bad!).
uncle In
{J

Prin
c stc figura de apa colJorir(':t

alcgerca
inch:pi'lflaUI 9.27 de sub se

unci

pant e couvcuabl

lc. apa

cs l.c con dusa


sl ra! baza drcu uri ul c.i l ui! n'gula

pu n c I.c de c(lkct:!:·,~
call' intercl'pt>::a::J a ~:i s'.· ;' .. ..:7. : ineit

arat a u u d rcn tcrasamc n te!c

impernu-nhil.
r;'llllllll'

pillz;'\

u nui ap:~'i.

drcnu!ui

in s t rut u l de

{fig

~1.:28), co ta la carl' :\Lltnialul diu

sc plascaz a )i dis t an t a dint r« nivc lului d n-n u lui llni pou t c Ii Ill\i!h'

t rcb u ic :l~tf('l all's\: dill pielris )i

~lsigllr\

dorit u a corpul

OlllO,-,\CIl.

nixip (iir,;. (Ii>; ~'.:291

~I .2:-\) sal!

po al.c l i a lc a l ui t dill

:;trall'

dupet

li l t ru lu i

ill\C!o,

Fill.
]-1- --

!L:!7. Drel1 cciJ(Jlll pillel t u l i Ill[1l'IIlll'aiJil:


t:lt'n: .:;~ dllJl etafl~
pill!.;! r lr: ~!l!:!: ;~ -de :ll'giL{. :_J ----. stLd nu-.r hi l : (;--dllll!1

SLI"~

Fill.

H.:!H. Drc n ell II;lZ,l pl'lllll'~:lJi :

it:

s\.~dlu[

(_II/(L,l'i1

ilfi;_H'2-

l 'rob lcmc
ZO:la

dcoschi t e

SC

pun

Ll

d;cll~tr"~1

tcn:lluiui

IW lrasL'l'll'

c;'ii!Ol s e pot

{Iepot

cOllltlllit;l(i.

'co

\us(cptilJil:l

de uluue c a rr. po tcntiulc (Iig.

Dac:, d-

s t r.rt iii cut i« ~i co n di t iilc hidrO'ieolo,-(iCl' in calc' sc op('reaz~l aluncc.ue. pillZdol t'xl'culall' drcnuri de ap,'\

Ll\(,;iz:l drc nuri in

p;c';dix:,
,,'

dUe:, pusc
<)

d e s t ahi li t.at c a unui c!UP:'1 supratctclc l.e vi perforate va

versant
V.H))

0 dc caparc.

folnsi g;luri

pri n f o rarva pri nt r-uu drvn

un or

cure
fiji;

inlrocluc

\Sl'!l1eIll'a

pot atillge

lu ugi mi mario

ell' pest,.

ul t ernnti

0 co nst i tuic

iu le rcc p t arca

allh'l1~lja~ lh'

~'~:C:'~_I-

2:28

Iata decaparti si sust inut de un coritrafort din pamint narc se cer luatc si in cazul zidurilor de sprijin, pcntru acest scop, in spatele zidului care de greutate un material asigura nier (fig,. 3,32, b), se plascaza granular al umpluturii
ClI

eompactat (fig. 9.31). Masur! de drea degreva zidul de presiunea apei. In 'vertical raport la zidul-corcu matcrialu sc asaza l invers prin

(fig,. 9,.32, a) sau al peretelui rol de filtru di nt re zid ~i taluz.

racordarea

La br z i f'Iltrulul

&<'iy. !J.2:9. Drcn

din

mal

multo

strate,
0

Fig. 9.:Ht. Drenuri

orizontale

(1),.

o conduct a de colcctarc semipcrtorat a, pc ling,; cor o namcn t ul ziclului, se amcnajcaza,


prccipit at il.

Fundat ic de be l o n simplu .. La suprafata de ascmcnca, 0 rigola pcntru colcctarca

tcrcnului . apci din

a lFiy:. ~t.:H.
]l);( 11 sustinut de lIll de p;{1ll1nt co mpact at :

b Fill. H.:l:!. D rcn :

masi v
(qJIl-

d:~.j~ ~ ,,~_-_ (:IJiC(t(l/: pa' tat.

J ,~---

ll:tllli\l!

II'- iu SI';'(' Ie. zidului liP Sill l i i u de glcutalc; b - ill sl'a((k zidlllui-u'lnirr: !--;llgiLi; :! -Illflplll(ur;\: J-drcll: 1-I,;<rIJ;U<JIH'.: j--colectol'; (; - iunda1i" de !",IId siuu.Iu ; 7 - t cr cn natural

L 11 tip special
)O:Ec ell

ell d rcuaj
111:1[<:

il c.ous ti t uic drcn [jill rc\im:rc a apci , 0 c i rcu la l ic de cc' s(' realizcaz;i

pi i n ncnt i lo.t c , ulilizal

ill piimiu l uri algi ..

c;cpacil;1tc porus,

(k

coust.ind
aCL

di nt r-un
ClI t iraj

sistcm natural \('gda\ici

de pu l uri
sau n' n copcra

cu pl'lt'\i
Lrrrn u l.

dill

l~]"t(fial

ill care rl'prl'zinta

sc asigura d rcuujul

Io rt at.

Biodrcnajul

pri n (I('clul

9.5 .. POMPE

PENTRU

EVACUAREA
apci din

APEI DIN SAPATURA


pot fi illlp:'r\ile et c.}; ill dOll;} catcgorii: ct or h id rau li c. pornp« (~-l g~lrllit e odut a dill piclc : de iar

,Pompdc u t i li zal c pc n lru naclIarca


pompc _ n:
c:(

Sap;l.lllri cCJ]liifugc sau

aspir at oarc

(poIllpa

ell

plst ou , po mpa (pOJJlpe

c u diafragm;i PU1JlIW ell Ek au

porupc

aspilatoan'-nspillg;\loarc

dc

l t or pneulllatic). Pontticlc til pislo n pot ~t

l i act io ua l c manual ta pa rt.l cu lclor sin t mai Iin«

lllecani( allatl pi st o n

d\'za\~lJltajlll c ,;>i absorhi dastil':i ar.l io na!« 6


I) Ill,

t nr il:
(:':1

I!Ze:\z;'; Itjwdc lc
til

datori

dl' nisip

ill suspcusi
0

2P~i jl(/Inn!

diO/I(LyilHI

rob us t c, a vi n d drcpt l'Pllislllclltc Inalt l.i pompclc

dialJ,lgll1a

;11;

eJU"

\,111

Cdc LO;,'t cu

taj III unui ell hi t mil'. mai u t i liz.a tc la lllcrdrik sal! poatl' de mot oarc
atill~(,

dl~

sin t po.n pcl c cell/Ii/u!]c, imc a de as pir at ie cst e ell' si


i)() III

1110-

t",plozil' I'TI ular.

cll'cLricc
III

iru1l_ c

limn dl

50

m onoc t::jatl'

In cek

m ult i e tajat

Fl:n((i(!'l:':!_~l

pompei

n:clam::i

1IIllpILIl':1

III ap~'i a (010:1;]li

(k clsp;lalic

;;;i ;1 cam crci

ro l o ru lu i

229

Tipurile de pompe utilizate la Iucrarile de Iundatli hidraulic ~i pornpa cu ejector pneumatic (airlift) .. Prlnclplul de tunctlouare a pompei
Cll

de adlncime este aratat

sint : ponipa cu ejector

ejector

hidraulic

in Iigura

933.

Corpul

pompei seafIa sub apa .. Printr-o coriducta este trimis un jet de apa cu prcsiunc, obligat sa trcaca printr-un orificiu ingust (duz a). La iesirea din duza, ca urmare a marirll brust e a sect iunii, suficicnt se produce
0 0

rcducerc

a vi tezc i

care crccaza na a pa din

dcprcsiune,

un vacuum eu ejector are

de putcrnic

pcnt ru a an trr -

put .. Pompa

liidraullc,

numi ta si hidroclcvator.

avantajul de a nu ncccsi ta umpleroa cu apa a conductei de aspirat!e Ia


int rarca in Iunct iunc

Principiul

de

Iunctlonare 9<)4 In

a potu pei ell ejector tub perforat de

pneu100

matic (airliftului)

cste ara tat in Iigura

Fin. H.a:l. Pompa


tor
i=:

cu

ejec-

hldraullc:
r cf ulat e :

Fig. ~}.:H. Pompa ejector pneumatic:


] -- Iuh pertorat: ([u((,]
j-

ell

200 111111di.unctru ~i (l.GO. 1,00 111 luugime an' s ud a i de r-I 0 camera in carl' pat.rund c 0 couduct.a de an coruprhuat .\p'l eslc aspi ra l a ca Ujmarc a eli Icr cn \ ei in t rc dcnsl ta tc:l m ai rcdlls,l (pri n anu stecarca cu an) a apci din couducta de rcfu larc :;;i cca :l apci dill put \ileza de ri dicarrUI

aspira\i : 3-duz;'i

Iller;]

de <I 11](':'1 ec : ;; -_

2 -- ca(,)j,-

apci

in

airlift

(TC::;tC

oclat:'i

de ar-r

Cldlljll

illl:t:.

({Hldu(

1<1df: r~_'fll~~lr,

p n siuuca hi dr os l n t i rfi , de a ceca (stc i n di ca l c! ai r+it t ul s;'\ se gi\sl'asc;\

c u ccl p u t in

:j III

sub

n i ,e lul apci

9.6. SAPAREA
La cxccut.irca

~I BETONAREA
vclu l

SUB APA
cilJ(1,

sap:Hurilor ell ap:'i) (\ cap \cl'lasi


1.)

sub

nl

apei

sc

ncurge
dill

cla

ori

dc bi t

ulu!

in

arc

sa

allo: teL\ii a

c o udi Lii locale,


:ICO))(,1"il('

III I cst . posi hi la e vac u arca p ro cc 51 11).


d

ape!
l

s:'tp:Hllr:l
lio

(ill

spcc ial

Ia am p la sn mend c

cu

]loatl'

i u l i li z a t ~i 1;1 co de l'x\'clI\ic ha l ardo u

ri rr-a

c h cs o a nr Io r sub

s c hi-.«

co loanc lor in fjgurile dcschis


III

fl ..5;"! ;;;i 9.:W sc a ra t a dou:t ' la nsa t ell' pc caz ul pamiu sau
0

Illoclalil:'I(i cu

a s;"ip{tlurilor S:"iparl':l cu

ap~l in Lr-un
(lig 9 ..:)5)

ch esou
S('

insula

urtificialCI

graiUiru!

utilizcaz:1

turi lor coczi x c ~i al pic t ri suri lo r.

nisipuri

nisi pu ri prMoase,

l a l ii de airlift
11 U I 11 i L"(

in tc. ell dcose\)ircct pn l] }(I. spl\ii

(lig. D.W) cft pri n c o n du cta


largi.

s~1parea sc po at c cxec u!a IllcL:lIlizat. u l i liz iudu-se ins t asal! h idr oclc va tor Iuuc I iuuiurl si m i lar ell POlllPC](' dcscr is« mal in ade as pirat ic ('51\' al)sorlJiUi suspcnsi a ell.' ap:l cu pamin t

ill

s;1parl'a

sub

ap:1

sc

realiz(':lz:i

ell

a j ui o ru l dr;-lgilor

p lu Ut oar«.

Beton area ell pilni c filii rc prezi n t a mij locu! cc l m ai hun ~im ai riispi ndi! in prcz c n l pcutr u IJ\'lo:la!(':1 sub ap;'\ La accs t pro ccdcu. cuuoscut si sui) n u mclc de Contractor (lig. ~1.T7), s~' u t i li z caz.)
supcrior

lIll t uh melu li c din


Cll 0

Lr o nso anc

Cl' sc IllIilin:-t
un

la Ill!1gilllca
0

duri l ii, pi\'\{izlIt estacada, c il l i, saci

1,1 capat ul
gUl;)

pi lni« .. \('~ionat de
11<1Za

ell'

m aca ra sau

l ro liu Ii x a! pc

l u hu l cs t c cobo ri t h irli c etc .. In


ell

pin:} aproape t ro du cc hcton

in ci n Lci ce urmcuza acosta ca impinge

a sc I;:..t oua .. 1 n clop din dopuI suu

pilui el suu un capac In tuh,

muhi l !u baza

impicdica

amr-s tcca rra prim ci sarjc s\' mcn t in« pli n


;;i

de hc t on
capacu

apa

Sc inplcri i

si ex pu lz caza
ta

sc dcsch id«

l ell' la banl,
urn

bct onul

patrunzind

ast lcl in i nci n ta. Tubul


ill pcrmancu

sc

ri di c a

pc masura
Lub u lui

in ci n tcl . urm ariudu-se

iut rc sllpraf:l\:l

IH'lo!lului

,:,i

lJaza

s,l

l;il~lill,l

230

o dist.ant a de circa

111.

In

acest

fel,

spre

deosebire

de alte

met ode,

Ia sisternul

Contractor

intra ill direct contact Cli apa doar prirnul strat, de beton din tub. Acest st rat poate fi indepartat

care cst.e impins in sus de greutatea coloan ei !?i inlocuit cu un bet.on corcspunzator, dupa

J<'i!j. ~t. t5. S:1palca .:


J --

sub apa '2 ._

ell graifar: pi lo t

FiU- ~I.:lf;_ S;1pare

hidrornccanizata

sub

:Jp~l
or :

hat.at dou;

intr-un
J-

cheson
2pilot: de

deschis :
3l)i<l roclevat pornparc ..

liaUudou; 4-

sta!ie

j: ,I

II

I
~
Fill- !t.:m. Dop de hct on .

~'i!l' H.:r7. Bct onarca sub ap:-t en piInk fix;'"i (Co nt tact o ri.
't

5(' nUll:,

(!t'asupra

ni vc lu lui

apci

Cu
Sl'

(J

pi lni c sc <1l0pl'l~\ prcvad cof raj: dozaj de

(>

sllprala\{t

de eel sau kg
Sl'

mu lt G

Ii Ill:!

Cind mai

in c int a ar .. di m c nsl uui rn ul t e pilnii Ll hc touarcn


P[(CUll1
Dad, supraf

ruai m ari rccomuud

i nt crmcdi nl

are

lolost'sc si ru u lt an l m" dc ih11)

sui)
Ull
at a

ap.i
ClI
ci n

Sl'

a un

pu ti n 350

c imeu l la

lJ,:o;', (oncze nuarc

si

hctou
iu

l n cra b i ii t a l c ridic,lt;'"i tasar,


cc

a con u l ui (I<'- 1:2.


rv s{,

18 c m )
avant ajos

t ri

Sr.' bdollC3Z,1

{'sit'

ma

pO;ilt' S{I

do vedi

S;-l ""

:,ub ap£! nurn ai un clop de bet an, sij


"'c' IJdOllCZl' ill

la ad;'"ipostul tc

caruia
la prcsi 'ii

s(' evacucz hi drost

e apa a tic a
apei

si

ill

co nt i-

uscal

Dopul iul rc

t rvb ui c s,'"i rezis

un ca

'(n(lI

:or(spul1ziito;,rc

clilerell\ei

de ni vcl In t re b az a lui !;'i ni vclu l apei p rcsi u n e a hi drost atica

dup:"! cvar uarca gn ut atea

dill il1liliLl

(ng. ~,:)g)

Scriin d cgalitatca

b lo cu lui :

231

Grosimea dopului astfel determinaUi est» Io arto mare. Ea se po ate reduce daca se iau in consideratie Iortele de Irecare care se dezvo lta la contactul tntre perctii incintei si bctonul

din dop ~i daca se tine seam a ca, datorl ta aderen tei dintre hctonul proaspat turnat si tercn , presiunea hldrostatlca sc exercita nurnai pe 0 parte a suprafctei dopului, in contact cu apa gla vi ta ponala ..

Priuc ipalclc ~i bcto narca s-au


infigefea

laze

ell'

("('cll\il'

:lIl

u nvi

pile

(k

pocl

(U luudn

r« din'cLi. (fig.

l.: cue s.iparca \1.39. (I;W


0):

cxccuta palplnnsclo ca drclor sub

t s u h rIp;!

sin}: c u () sOl1et£i :1 i n c i!ltd a uuui de p lu li l oarrpalplansc rva li z a r« (lig. \1.39, b): c):

r nu-t ali ce p ri n llatcL' o rizo n ta lc de


rll\iona!

mon ta rca siipare:l be to narca

cu grailarul
apr"! ell

ell' UII C\CI\a!Of t urna rca [;-tlpii se cil'scarc:'\

mo n t a t pc

u n \ :IS (fig.

m c l o d a COlltrador

clop I:) lJ:1Za inc i n l ci (fig. ill Iuucla tic : col rarca pilei

9 ..:39, d):

cvacuarca
de rigiclizare

apei

din i n ci u t a

de tuudar«

a pilei: d cmo n t arca


(fig.

cadrclo r 9.:39. c); Lllp;i

0i l nlo cuirva (Ii g. ~1 9. .. 3

ell co n t rafi sr care ().

de

be ton a rea in uscat

a pi lci : t~-lkr('a sub

:Ip:i a palpln nsclo r nic t a licc

dcasupra

Iu n dur c