Pregatirea suportului hidroizolatiei, executarea amorsajului si a

termoizolatiei

Pregatirea suportului hidroizolatiei, executarea amorsajului si a termoizolatiei

Dupa preluarea frontului de lucru se procedeaza la curatirea suportului prin maturare energica. Eventualele
pete de substante grase se ard cu flacara si se curata funinginea formata.
Umiditatea suportului se verifica cu ajutorul unor fisii de carton bitumat de 20 x 30 cm, care se lipesc cu
bitum fierbinte in mai multe puncte de pe suprafata sapei, dupa amorsarea locala a acesteia. Fisiile se
lipesc numai pe 20 x 20 cm, restul servind pentru prindere cind sint smulse de pe suport, la circa 1- 2 ore.
Daca desprinderea se realizeaza in masa stratului de bitum de lipire sau daca se sfisie cartonul bitumat
rezulta ca suprafata este corespunzatoare in ceea ce priveste gradul de umiditate admisibil. In cazul in care
fisia se desprinde de pe suport, cu bitum cu tot, inseamna ca suprafata este inca prea umeda.
Pentru controlul umiditatii se pot utiliza si umidometre electrice.
a)Executarea amorsajului. Amorsarea suportului hidroizolatiei se executa de muncitorii izolatori si
serveste la realizarea unei aderente bune dintre stratul de bitum pentru lipirea pe suport a hidroizolatiei
(sau barierei contra vaporilor) si suportul de beton sau sapa de egalizare. Stratul de amorsaj trebuie sa
formeze o pelicula bine patrunsa in porii suportului de beton sau de mortar de ciment. Acest amorsaj se
aplica in toate cazurile, cu exceptia hidroizolatiei care se aplica peste o termoizolatie din polistiren celular
protejat numai cu o pelicula din mortar de ciment cu aracet.
Amorsajul se poate realiza din:
- solutii bituminoase;
- suspensie de bitum filerizat (Subif);
- solutie de bitum gata preparata, marca ISOPAST si emulsie de bitum anionica.
Amorsajul din solutie bituminoasa (bitum taiat) consta din mase
bituminoase aplicate in stare rece, ce se prepara din bitumuri dizolvate in solventi organici (benzina sau
white-spirit) in proportiile prevazute in tabela 1.
Solutiile de bitum se prepara prin turnarea treptata a bitumului in vasul cu solvent, amestecindu-se
continuu si la distanta de cel putin 50 m de orice sursa de foc, tinindu-se seama si de directia vintului,
pentru ca vaporii de benzina ce se degaja la preparare sa nu fie antrenati de vint in directia cazanelor de
topit sau a altor surse de foc, ci in directie opusa.
Tabela 1
Materialul

Domeniul
utilizare

Solutie
bituminoasa
(bitum taiat)

amorsare
atansare

65 70
50 40

35 30
50 60

Suspensie
de
bitum filerizat
(Subif)

amorsare
etansare

Chit de bitum matare

filerizat si cu rosturi,etansare
celuloza
protectie
(Celochit)
Emulsie
anionica

cu

amorsare
etansare

de Solvent

si

Bitum
topit

Apa

Pasta

Emulsie
anionica

50 60
30 20

50 40
70 80

10 - 20

100
90 80

30 - 33

70 6
100

55% bitum
Nota. Emulsia bituminoasa se aplica mecanizat. Straturile de etansare se aplica dupa retete proprii
corespunzatoare emulsiilor si pantelor. Solutia de bitum se prepara pe santier, la minimum 50 m de orice
sursa de foc, din bitum fierbinte la care se adauga treptat benzina sau white-spirit sub continua agitare.
Odata materialul preparat, se va putea aplica transportindu-se cu grija, intrucit este un material inflamabil,
luindu-se toate masurile de paza si securitate a incendiilor (P.S.I.) necesare atit la confectionare, transport,
cit si la aplicare.
Solutiile de bitum se depoziteaza in incaperi special amenajate (bordeie), fiind produse inflamabile si se
transporta la locul de munca cu vase inchise, luindu-se toate masurile speciale de PSI.
Inainte de aplicarea amorsajului, se curata bine suprafata respectiva, indepartindu-se materialele, utilajele
si tot ce nu are legatura cu izolatia, maturindu-se bine, si numai dupa ce stratul-suport (neted) este perfect
curat si uscat se va putea aplica amorsajul.
Pe acoperis, amorsajul in stare rece se aduce la locul de aplicare in galeti cilindrice (cu gura larga), in care
se inmoaie periile de par sau fibra prevazute cu coada lunga si se aplica pe suprafata-suport prin frecare
intensa, in doua straturi, cel de-al doilea strat aplicindu-se dupa uscarea celui precedent; culoarea finala
trebuie sa fie neagra si putin lucioasa.
Amorsajul din suspensie de bitum filerizat (Subif) se prepara din Subif (pasta) si apa in proportiile
prezentate in tabela 1. Se amesteca cele doua componente pina la dizolvarea pastei de Subif, aceasta
constituind suspensia de amorsaj.
Suprafata de beton se va curata in aceleasi conditii mentionate la amorsajul cu solutii bituminoase,
tehnologia de aplicare fiind insa diferita. Inainte de aplicarea materialului, se umezeste suprafata cu apa
curata prin frecare cu peria sau cu matura. Dupa ce suprafata se zvinta materialul pentru amorsare este
aplicat cu o perie de par sau fibra, de asemenea in doua straturi, cel de-al doilea strat aplicindu-se dupa
uscarea celui dintai. La uscarea celui de-al doilea strat, culoarea trebuie sa fie bruna-cenusie, in caz contrar
se mai aplica inca un strat de material.
Amorsajul cu suspensie de bitum este indicat la suprafete cu mare posibilitate de uscare sau cind solutia de
bitum nu este recomandata din punctul de vedere al securitatii muncii si al masurilor de paza si securitate a
incendiilor.
Amorsajul din solutii de bitum CITOM se livreaza gata preparat si se aplica, de asemenea, cu peria, in
aceleasi conditii ca amorsajul din solutii bituminoase descris.
Amorsajul cu emulsii de bitum anionice constituie un mijloc modern de realizare a amorsajului, care
elimina pericolele utilizarii solutiilor
bituminoase cu benzina.
Emulsiile de bitum sint produse cu stabilitate limitata in timp (2-3 luni), de aceea aprovizionarea lor
trebuie bine corelata cu perioada in care se programeaza executarea lucrarilor de hidroizolatii. Se livreaza
in cisterne de 20 t care se descarca cu un dispozitiv de transvazare, la santier, in butoaie metalice de 200
litri cu capac, etanse si curate (butoaiele destinate emulsiei se spala cu apa si apoi prin clatire cu acid
clorhidric diluat, in concentratie de 2-3%) si se depoziteaza ferite de ger si de caldura.
Inainte de aplicarea amorsajului, se curata bine suportul cu matura si cu peria sau, preferabil, cu aspiratorul
de praf, iar emulsia se omogenizeaza prin amestecare cu un bat curat. Emulsia omogenizata se filtreaza
prin site cu ochiuri de 1 mm si se aplica manual sau mecanizat pe suprafete uscate.
Fig.32 Instalatie pentru aplicarea mecanizata a emulsiei de
bitum:
1 rezervor; 2 palnie de incarcare; 3 distribuitor de aer
comprimat;
4 manometru de presiune; 5 pistol pulverizator.
Aplicarea manuala a emulsiei se realizeaza prin intinderea cu
perii de tip Sizal, relon plastifiat sau par de porc, prin frecare
energica, pentru a obtine o pelicula continua si cit mai subtire.
Stratul urmator se aplica numai dupa ruperea' si uscarea celui
precedent. Ruperea emulsiei se constata prin schimbarea culorii de la cafeniu la negru, iar uscarea se

verifica prin frecare usoara cu podul palmei; palma nu trebuie sa se murdareasca. La o temperatura medie
de +20C ruperea se produce dupa circa 30 min de la aplicare, iar uscarea dupa 3 ore. Temperatura
minima admisa in timpul aplicarii emulsiei este de +5C.
Aplicarea mecanizata a emulsiei se realizeaza cu ajutorul unei instalatii de stropit sub presiune (fig. 32)
formata din: rezervorul de presiune 1,de circa 150 litri, pilnia de incarcare 2, distribuitorul de aer
comprimat 3 (la 3-4 atm.), manometrul de presiune 4, pistolul pulverizator format din doua tevi de cupru,
imbracat cu manson de cauciuc si cu duze pentru emulsie si pentru aer comprimat 5, furtunuri si robinete.
Instalatia se monteaza pe un suport fix sau mobil pe pneuri.
Dupa umplerea rezervorului cu emulsie se porneste compresorul si se deschide robinetul de admisie a
aerului comprimat in rezervor, controlindu-se permanent mentinerea presiunii de 3-4 atm. Se deschid
robinetele pistolului pulverizator, reglindu-se jetul de emulsie si de aer comprimat, pentru a se obtine un
flux continuu si uniform de material. Dupa fiecare intrerupere a operatiei de aplicare, instalatia se curata
cu petrol sau white-spirit. Pentru asigurarea presiunii de 3-4 atm, termostatul compresorului de aer 16 va
regla la presiunea de 3,5 daN/cm , iar supapa de siguranta la
1 daN/cm . Instalatia trebuie verificata periodic de catre organele de specialitate.
Conditiile de aplicare a emulsiei in straturi succesive sint aceleasi ca si in cazul aplicarii manuale. La
aplicarea manuala consu mul este de 500 g/m pentru un strat, iar la aplicarea mecanizata de 300 g/m .
Pelicula de bitum prin aplicarea emulsiei, dupa uscare, trebuie sa aiba o culoare neagra, lucioasa, aspect
uniform si continuu, fara pete mate si o grosime de circa 1 mm.
Verificarea calitatii amorsajului se efectueaza in mod similar cu procedeul de verificare a umiditatii sapei.
b.)Executarea barierei contra vaporilor.
Barierele contra vaporilor se aplica numai in cazurile in care exista o termoizolatie in structura invelitorii.
Ele se aplica in toate cazurile sub termoizolatie si au rolul de a impiedica patrunderea vaporilor de apa in
zona de termoizolatie si de a evita in acest mod producerea condensului.
Barierele contra vaporilor se aplica in majoritatea cazurilor pe un suport in panta, dar in cazul unor
termoizolatii in vrac, care constituie totodata si elemente de panta, se pot aplica si pe un suport orizontal.
Bariera contra vaporilor se aplica concomitent cu stratul de difuzie, stratul de bitum pentru lipirea barierei
constituind totodata si bitumul de lipire al stratului de difuzie. Suportul barierei contra vaporilor trebuie sa
fie uscat si sa corespunda conditiilor indicate anterior.
Barierele contra vaporilor se pot realiza din pelicule de bitum, din folii bitumate sau din polietilena sau din
straturi complexe pe baza de materiale bituminoase in suluri.
La aplicarea barierei contra vaporilor din pelicule, bituminoase, amorsajul se executa din bitum taiat in
proportie de 33-45% bitum si
67-55% solvent. Peste amorsajul uscat se aplica un strat de etansare din solutie de bitum 50-70% bitum si
50-30% solvent; operatia se repeta pina la obtinerea numarului de straturi prevazut in proiect. Pentru
obtinerea unor pelicule mai groase se poate aplica la cald si o solutie preparata din 75% bitum si 25%
solvent. Bitumul folosit trebuie sa aiba un punct de inmuiere ridicat, de cel putin 90C.
Temperatura bitumului in timpul aplicarii trebuie sa fie de minimum 150C si nu va depasi 220C.
Bitumul se intinde cu peria de Sizal sau cu cosoroaba, iar pe portiunile greu accesibile se va folosi
canciocul.
Bariera contra vaporilor din folii bitumate poate fi alcatuita din carton bitumat, impislitura din fibra de
sticla bitumata sau folie de aluminiu bitumata de 0,1 mm.
Cartonul bitumat sau impislitura se lipesc la petreceri (10 cm) sau pe toata suprafata, dupa cum se
precizeaza in proiect. In cazul lipirii numai la petreceri nu se impun conditii de limitare a umiditatii
suportului.
Suprafata-suport este amorsata cu solutie de bitum in benzina, 33-45% bitum si 67-55% solvent, sau cu
emulsii anionice, in conditiile prezentate anterior.
Derularea si lipirea foliei bitumate a barierei se executa concomitent cu derularea foliei stratului de
difuzie. In astfel de cazuri, bitumul de lipire se aplica intre cele doua folii.
Sulurile de carton bitumat sau impislitura bitumata se deruleaza, se curata prin maturare si periere, se taie
la dimensiunile impuse de situatia locala si se ruleaza din nou strins. Se trece apoi la lipirea lor, fisie cu

fisie, derulandu-se peste stratul de bitum fierbinte care se toarna cu canciocul. Imediat dupa lipire,
suprafata foliei se preseaza cu o spatula de lemn de 15-20 cm latime.
Pe suprafetele verticale este necesar sa se foloseasca masticuri bituminoase cu punctele de inmuiere
corespunzatoare.
Pe aceste suprafete fisiile se lipesc de jos in sus. Peste folia bituminoasa care alcatuieste bariera contra
vaporilor se aplica la cald un strat de acoperire din bitum a carui temperatura trebuie sa fie de minimum
150C. Acest strat de acoperire poate sa lipseasca atunci cind urmeaza sa se aplice in continuare o
termoizolatie care se lipeste tot cu bitum la cald.
In toate cazurile, bariera contra vaporilor trebuie ridicata pe verticala, pe conturul termoizolatiei, pe o
inaltime egala cu grosimea acesteia.
Barierele contra vaporilor alcatuite din straiuri complexe pe baza de materiale bituminoase in suluri se
executa din aceleasi materiale ca si cele din folii bitumate si in conditii similare, cu mentiunea ca stratul
urmator se decaleaza la petreceri fata de cel precedent.
c.)Executarea straturilor de difuzie a vaporilor. In conditii de umiditate marita in interiorul incaperilor de
sub acoperis si in conditii de existenta in structura termohidroizolatiei a unor straturi umede (de exemplu,
sape din mortar de ciment) bariera contra vaporilor nu este suficienta pentru a inlatura actiunea vaporilor si
de aceea se impun masuri speciale care sa asigure eliminarea vaporilor in atmosfera (difuzie). In acest scop
se folosesc diverse sisteme: cu strat de ditfuzie a vaporilor din materiale bituminoase sub forma de foi
bitumate perforate si blindate (fig. 33, a), cu canale de aerare realizate prin asezarea distantata a placilor
tenmoizolatoare (fig. 33, b) si prin realizarea unor mici canale in grosimea stratului termoizolant, sus (fig.
33, c) sau jos (fig. 33, d). Aceasta ultima posibilitate se realizeaza in unele cazuri de folosire a
polistirenului celular. Caile de difuzie a vaporilor sint prezentate in figura 33, e; este foarte important in
executarea lucrarilor ca aceste cai de circulatie a vaporilor sa nu fie intrerupte si sa aiba o legatura
corespunzatoare cu exteriorul.

Fig.33. Sisteme de difuzie a vaporilor:

a strat de difuzie din foi perforate bitumate; b difuzie cu canale de aer realizate prin distantarea
placilor izolatoare; c difuzie cu canale practicate in grosimea materialului termoizolant, la partea
superioara; d difuzie cu canale practicate in grosimea materialului termoizolant la partea inferioara; e
sistemul de functionare a stratului de difuzie si a deflectorului; f difuzie din foaie bitumata perforata
blindata;
1 hidroizolatie; 2 strat de difuzie; 3 strat termoizolant; 4 canale in materialul termoizolant; 5
material termoizolant; 6 placi termoizolante canelate la partea inferioara; 7 deflectoare; 8 strat de
bitum de lipire; 9 foie bitumata perforata; 10 nisip grauntos (1 3 mm); 11 picioruse formate prin
lipirea foii turnate cu mastic de bitum.
Straturile de difuzie din foi bitumate pot fi din carton bitumat perforat si blindat sau din impislitura din
fibre de sticla bitumata blindata si perforata. Blindajul consta dintr-un strat de nisip cu granulatia de 3 mm

pe una din fete. Stratul de difuzie se lipeste cu stratul de nisip in jos (pe suprafata-suport), prin intermediul
bitumului care se aplica peste foaia bitumata perforata si care formeaza niste picioruse de fixare in dreptul
orificiilor
(fig. 33, f).

Fig.34. Detaliu de copertina cu rebord cu termoizolatii si

cu strat de difuzie:
1 element de rezistenta; 2 sapa de egalizare; 3 strat
de difuzie din impaslitura; 4 bariera contra vaporilor; 5
strat de poza din nisip (pentru termoizolatie din B.C.A);
6 termoizolatie din beton celular autoclavizat; 7 sapa
de protectie si suport pentru hidroizolatie; 8
hidroizolatie; 9 strat de protectie a hidroizolatiei; 10
strat suplimentar de panza bitumata; 11 sort din tabla zincata (0.5 mm grosime);
12 diblu de lemn;13 agrafa; 14 jgheab.

Fig.35. Detaliu de atic cu termoizolatii si strat de difuzie:

1 element rezistenta; 2 beton de panta greu; 3 sapa de
egalizare;
4 strat de difuzie; 5 bariera contra vaporilor; 6
termoizolatie din placi de polistiren celular; 7 pelicula din
mortar de ciment cu aracet; 8 panza bitumata; 9 hidroizolatie
orizontala; 10 strat de protectie; 11 hidroizolatie verticala;
12 tencuiala de protectie armata; 13 agrafa; 14 copertina
din tabla zicata; 15 platbanda; 16 surub.
Eliminarea vaporilor se realizeaza fie prin zonele de contur ale
acoperisului (atice, reborduri etc), fie prin guri de aerare (deflectoare) pozate in cimpul invelitorii si in
special la coame (fig. 36). Deflectoarele se prevad in cazul acoperisurilor cu latime mai mare de 12 m,
cite o bucata pentru 100 m suprafata de invelitoare, uniform repartizate, la maximum 10-12 m intre ele.
Se folosesc deflectoare simple si deflectoare duble, dupa cum in structura de termohidroizolatie se gaseste
un strat de difuzie sau doua.
Fig.36. Deflector simplu pentru un strat de difuzie:
1 element de rezistenta; 2 sapa de egalizare; 3 strat de
difuzie;
4 bariera contra vaporilor; 5 termoizolatie; 6 sapasuport pentru hidroizolatie; 7 hidroizolatie; 8 panza
bitumata; 9 fretare cu sarma zincata; 10 deflector din
tabla zincata.
In figura 37 este detaliat modul in care se realizeaza
ventilatia stratului de difuzie la un perete vertical. Pe partea
verticala a aticelor, stratul de difuzie se lipeste in fisii de
bitum cald la intervale de cite 50 cm. In dreptul gurii de
scurgere stratul de difuzie se opreste la o distanta de 15-20
cm de marginea gurii.

Fig.37. Dispozitiv de aerare:

a sectiune verticala A A ; b sectiune orizontala B B ; c detalii de alcatuire a dispozitivului de
aerare 9 din tabla zincata: 1 protectia hidroizolatiei; 2 hidroizolatie; 2a strat suplimentar de panza
bitumata (50 cm latime); 3 termoizolatie; 4 bariera contra vaporilor;
5 strat de difuzie; 6 stratsuport din mortar marca M100 a; 7 protectia hidroizolatiei verticale; 8 strat de carton bitumat lipit cu
mastic de bitum in spatele dispozitivului de aerare; 9 dispozitiv de aerare din tabla zincata.
In lipsa foilor bitumate perforate stratul de difuzie se poate realiza cu un strat de impislitura bitumata, tip
IBP, aplicat peste un strat de nisip (1-3 mm granulatie) si lipit cu mastic bituminos de 20-30 cm latime.
e. Executarea hidroizolatiilor bituminoase
La invelitori se folosesc izolatii hidrofuge bituminoase alcatuite din straturi multiple de masticuri sau de
suspensii de bitum si straturi intermediare din materiale bituminoase in suluri.
Se folosesc izolatii la cald din masticuri de bitum si folii din pinza bitumata, impislitura din fibre de sticla
bitumata si carton bitumat. Acesta din urma are rol de protectie sau de strat hidroizolant la constructii
provizorii. In afara de materialele bituminoase in suluri, se folosesc si alte sortimente noi cu caracteristici
superioare, cum sint: tesatura din fibre de sticla bitumata, folia de aluminiu bitumata (simpla sau in
combinatie cu tesatura si impislitura din fibre de sticla bitumata, pozitionata ca strat de acoperire sau in
interior) si materiale bitumate in suluri cu strat gros de bitum (similar genului de produse cu bitum
preaplicat). Se mai folosesc, de asemenea, izolatii la rece' din straturi de suspensie de bitum filerizat si
pinza impregnata.
In marea majoritate a cazurilor se foloseste sistemul de hidroizolatie la cald, care s-a dovedit mai eficient,
chiar si in cazurile de panla mare, daca
s-au luat masurile speciale ce se impun.
a.)Conditii de executie. Dupa felul de aplicare pe suport, hidroizolatia poate fi: lipita cu mastic de bitum la
cald sau cu suspensii de bitum la rece.
Pentru asigurarea unei executii de calitate a hidroizolatiilor, trebuie sa se respecte urmatoarele conditii:
- hidroizolatiile sa se execute de catre echipe de specialitate;
- calitatea materialelor trebuie sa fie verificata, iar depozitarea lor sa se faca in mod corespunzator;
- sa se asigure cai de acces scurte si libere pentru transportul si manipularea
materialelor;
- lucrarile de hidroizolatie sa se execute in mod normal pe timp frumos, pina la temperatura minima
de +5C prin procedeul la cald si de 8C prin procedeul la rece. Sub aceste temperaturi, de la caz la caz,
se stabilesc masurile necesare pentru asigurarea calitatii lucrarilor;
- executarea conform proiectului si coordonarea stricta intre toate unitatile de executie pe tot timpul
realizarii lucrarii;

- suportul hidroizolatiei sa fie neted, rigid, plan si uscat.

Tehnologia de executie a hidroizolatiei bituminoase.
Inainte de aplicarea hidroizolatiei curente, la dolii, guri de scurgere etc, se va aplica la scafe un strat
suplimentar de pinza bitumata, tip PA 45 sau FA 55, lipit la cald cu mastic biturninos, indiferent daca
hidroizolatia se executa la rece sau la cald.
La scafe, stratul suplimentar va avea 50 cm. latime, iar la dolii minimum 1 m (fig. 38, a). Cind versantii
doliilor au panta peste 70% stratul suplimentar se va ridica pe 20 cm pe versanti. De asemenea, la doliile
cu versanti cu panta peste 40%, inainte de aplicarea hidroizolatiei, se va realiza un strat de mortar de
ciment, indiferent de natura termoizolatiei.
Pe contur, la reborduri, copertine etc. se va verifica existenta diblurilor la intervale de 35 cm si agrafelor
de prindere a jgheaburilor, glasurilor etc. Peste acestea, inainte de aplicarea hidroizolatiei si a sorturilor din
tabla zincata se aplica un strat de carton bitumat sau impislitura din fibre de sticla bitumata de 30 cm (mai
lat decit sortul de tabla zincata), pentru a se proteja tabla zincata de efectul de coroziune pe care il sufera in
timp, in contact direct.
Fig.38. Tehnologia de executie a hidroizolatiei
bituminoase:
a aplicarea stratului suplimentar de panza
bitumata la dolii; b si c pozarea foilor bitumate
pe acoperisuri (b paralel cu coama; c
perpendicular pe coama); d pozarea foilor
bitumate la acoperisuri cu dolii si cu panta pana
la 20 %; 1 element de rezistenta; 2 strat
suplimentar de panza bitumata; 3 hidroizolatie
curenta; 4 7 - foi bitumate.
Carligele si agrafele nu trebuie sa depaseasca
nivelul superior al sapei de egalizare.
La acoperisuri cu pante pina la 20% foile
bitumate se pozeaza paralel cu coama (Fig. 38, b), incepand de la streasina, sau perpendicular pe coama,
prin derulare de la coama spre streasina (fig. 38, c).
La pante peste 20 % foile bitumate se pozeaza, obligatoriu, paralel cu directia pantei (fig. 38, b).
La acoperisuri cu dolii avind pante sub 20 % foile bitumate se aseaza ca in figura 38, d. La acoperisuri cu
dolii, foile bitumate trebuie taiate la lungimi corespunzatoare, pentru a ajunge din dolie in dolie, din jgheab
in jgheab sau cel putin de la jgheab pina peste coama.
Fig.39. Pozarea foilor bitumate la
acoperisuri cu doua pante si la
acoperisuri de tip cupola:
a la acoperisuri in 2 pante; b la
acoperisuri cupola; 1 coama; 2
streasina; 3 14 ordinea de lipire a
foilor bitumate.
Pentru a se impiedica alunecarea
hidroizolatiei, daca sulurile nu sint destul
de lungi pentru a acoperi placa din
streasina in streasina trecind peste coama (suprafata plana sau curba), foile bitumate sint pozate ca in
figura 39, a.
La cupole, foile bitumate se vor aplica dupa indicatiile din figura 39, b.
La pante mari, in afara de filerizarea corespunzatoare a bitumului si de masurile indicate, se executa si
ancorarea foilor bitumate prin prindere in cuie de otel cu cap lat si cu saibe din tabla zincata de 0,75 mm si
0 2 cm. La capetele foilor, curele se bat la intervale de 10 cm, iar de-a lungul foii la 30 - 50 cm, insa numai
pe latura care se acopera prin petrecerea foii urmatoare.

Hidroizolatia acoperisurilor cu panta de 40 - 70% se realizeaza prin procedeul la cald (fig. 40, a, b si d ),
iar la cele cu panta mai mare, prin procedeul la rece cu Subif si Celochit (fig. 40, e), singurul procedeu
recomandat la pante de peste 70%.

Fig.40. Detalii de alcatuire a hidroizolatiilor la acoperisurile reci:

a,b,c si d hidroizolatii aplicate la cald cu protectie din vopsea reflectorizanta; e hidroizolatie aplicata la
rece cu protectie din mortar bituminos; 1 element de rezistenta orizontal; 1a element de rezistenta
inclinat, din beton armat; 2 strat din mortar de ciment M 100; 2a strat de panta (mortar de ciment M
100 sau beton
= 1800 kg/m ); 3 amorsaj cu solutie, emulsie, sau suspensii bituminoase; 4
hidroizolatie la cald; 5 protectia hidroizolatiei cu vopsea reflectorizanta; 5a protectia hidroizolatiei din
mortar bituminos; 6 straturi de etansare si lipire din mastic de bitum; 6a straturi de etansare si lipire din
Subif si Celochit.
c. )Hidroizolatii aplicate la cald. La aplicarea foilor bitumate prin procedeul la cald se foloseste bitumul
topit in cazane, intr-o gospodarie de bitum. Acesta se transporta in galeti si se aplica, dupa. caz, cu
canciocul, peria si cosoroaba la locul de lucru.
Pentru executarea hidroizolatiei in cimp, sulurile se deruleaza pe suprafata-suport si se curata prin periere
energica, dupa care se lasa un timp suficient pentru relaxarea si indreptarea lor. Se matura suprafatasuport, se pozeaza si se croiesc foile la lungimea necesara pe locul de aplicare. Se ruleaza din nou
sulurile si se lipesc prin derulare succesiva peste stratul de mastic de bitum cald turnat cu canciocul in fata
si pe toata latimea sulului.
La oricare din sistemele utilizate pentru aplicarea hidroizolatiei bituminoase se vor respecta urmatoarele
reguli:
- petrecerile foilor bitumate in lung vor fi de 7-10 cm, iar la capete, de 10 cm; acestea se preseaza cu
canciocul cald;
- intre straturi se va realiza o decalare a petrecerilor de 50 cm pentru doua straturi, si 33 cm, respectiv 66
cm, in cazul a trei straturi ;
- foile se vor aplica incepand de la partea cea mai coborata a invelitorii (guri de scurgere, streasina etc);
- la aplicarea foilor bitumate paralel cu linia de panta, se va tine seama de directia vantului dominant (fig.
38, c);
- la aticele si rebordurile cu inaltimea mai mare de 60 cm, hidroizolatia va fi ridicata pe verticala pe 30
cm, se va ancora intr-un slit si se va proteja

(fig. 41, a si b);

- protectia hidroizolatiei verticale se realizeaza cu tencuiala din mortar de ciment M100 a, de 3,5- 4 cm
grosime, armata cu plasa sudata ( 6 mm) si rabit;
- intarirea si racordarea hidroizolatiei la scafe se executa ca in figura 41, c.
In cazul folosirii impisliturii din fibre de sticla bitumata aceasta nu se va ridica pe verticala ci se va opri la

scafa unde se va racorda cu straturile de pinza biturnata ce se aplica pe rebord sau atic.
La acoperisurile in forma de sed, dolia trebuie sa aiba o panta catre gurile de scurgere de 1.5 - 2 %. Stratul
suplimentar de pinza captuseste dolia si se ridica pe placa sedului pina la aceeasi inaltime ca la luminator.
Partea superioara a rebordului interior al luminatorului trebuie sa fie la cel putin
25 - 30 cm peste punctul cel mai de sus al doliei izolate. In dolie se va realiza, indiferent de natura
termoizolatiei, un suport rigid pentru hidroizolatie (fig.41,d). in afara de stratul suplimentar de pinza
bitumata, se vor aplica minimum trei straturi de foi hidroizolante.

Fig.41. Detalii de executie a hidroizolatiei

bituminoase:
a si b racordarea hidroizolatiei pe verticala ( a cu
slit; b cu rebord de acoperire); c intarirea si racordarea hidroizolatiei la scafe; d aplicarea
hidroizolatiei in dolie la seduri;
1 suportul hidroizolatiei; 2 strat suplimentar de panza bitumata; 3 hidroizolatie; 4 protectia
hidroizolatiei; 5 piron; 6 sapa rigida.
Hidroizolatia se prinde sub rebordul luminatorului cu o platbanda fixata cu cuie in dibluri. La coama,
hidroizolatia se ancoreaza, de asemenea, cu cuie de otel si se protejeaza cu un sort din tabla zincata,

ancorat de cirlige prinse cu cuie in dibluri. In aceasta zona se aplica suplimentar o fisie de pinza bitumata
care va acoperi partea, inclinata pina la luminator, iar pe placa sedului, minimum 30 cm.
Rosturile de dilatatie-contractie ale sapelor-suport pentru hidroizolatii trebuie sa aiba 20 mm latime si sa
fie prevazute atit pe contur, in afara scafei, cit si in cimp, la intervale de 4-6 cm. Rosturile se umplu cu
mastic bituminos. Peste aceste rosturi se aplica inainte de executarea hidroizolatiei fisii de carton biturnat
cu latimea de 20 cm liber asezate, pentru a realiza local o hidroizolatie flotanta, capabila sa inlature
deficientele provocate de miscarile de dilalatie si contractie.
Hidroizolatia invelitoriior se realizeaza din cel putin doua straturi de materiale bituminoase in
foi. Impislitura din fibre de sticla bitumata nu se utilizeaza pe suprafete verticale si la racordarea la scafe;
in aceste zone se inlocuieste cu pinza bitumata.
Suprafetele hidroizolate sau in curs de hidroizolare nu vor servi ca locuri de depozitare a materialelor si
utilajelor si nici pentru circulatie in scopul executarii altor lucrari de constructii-montaj.
d.)Hidroizolatii aplicate la rece.
Hidroizolatiile la rece se aplica numai pe suport din beton sau mortar cu fata drisuita.
Subiful si Celochitul se pregatesc pe santier prin amestecare conform tabelei II.1. Sulurile de panza
bitumata se inmoaie initial in butoaie cu suspensie diluata ca pentru amorsare. Pe suprafata amorsata se
intinde cu perii de par sau gletuitorul de cauciuc un strat de suspensie care se lasa sa se usuce. Pe acest
strat se incepe aplicarea hidroizolatiei prin intinderi succesive pe zone cit latimea unei foi de pinza, peste
care se aplica imediat foile de panza bine intinse si cu petreceri intre ele de 10 cm. In acest mod se acopera
toata suprafata tronsonului de acoperis cu un strat de panza, peste care se intinde imediat un strat de
suspensie. Dupa uscarea acestui strat se verifica daca este bine acoperita textura pinzei; in caz contrar, se
mai intinde un strat de suspensie sau un strat de Celochit pentru a se obtine un strat bituminos continuu. Se
continua aplicarea similara a celui de-al doilea strat de pinza, cu petrecerile intercalate cu ale primului.
Scafele, doliile si gurile de scurgere vor fi intarite prin aplicarea straturilor suplimentare de pinza bitumata
PA 45 sau de tesatura din fire de sticla bitumata cu mastic bituminos, inainte de aplicarea hidroizolatiei la
rece. La scafe si dolii, panzele se muleaza usor, fara a fi intinse fortat. Peste stratul al doilea de panza se
aplica straturile de etansare din suspensie, pina la acoperirea texturii, dupa a caror uscare se mai intind cu
geluitorul de cauciuc succesiv doua straturi de Celochit. Pentru fiecare strat se aplica 1- 1,2 kg/m2
suspensie de bitum si 5 - 1,8 kg/m2 Celochit.
Hidroizolatie la rece pe baza de emulsii acrilice
Produsul este o emulsie pe baza de rasini acrilice, pigmenti, materiale de umplutura, plastifianti,
hidrofuganti, apa si diversi auxiliari. Tipul N este ne ignifug. Tipul I este ignifug. Dupa aplicare se usuca la
aer si formeaza pelicule foarte flexibile, impermeabile la apa si foarte rezistente la factorii de mediu.
Prezinta aderenta foarte buna la o mare diversitate de suporturi. Are bune proprietati termoizolante si fonoadsorbante.
Este utilizat in principal ca hidroizolatie la rece pentru terase exterioare circulate accidental,
pentru fundatii si subsoluri.Produsul se poate utiliza si in alte scopuri, cum ar fi: adeziv pentru polistiren,
pe orice tip de suport; pluta pe ori ce tip de suport, mocheta, lemn si materiale compozite pe baza de lemn.
Se utilizeaza de asemenea pentru decoruri(butaforie), pentru protectia obiectelor din polistiren, sau pentru
schimbarea texturii diverselor materiale.
Domeniile de utilizare nu sunt limitative, ele putand fi extinse prin colaborarea dintre producator si
utilizator.
Pentru micsorarea vascozitatii, la nevoie, se poate dilua cu 5 - 15 % apa prin agitare mecanica, energica.
Pentru marirea vascozitatii, la nevoie se poate adauga faina de cuart 10 35%, prin agitare mecanica,
energica.
Este un produs ecologic datorita continutului foarte mic de substante organice volatile(VOC).
11.1. Ccaracteristici tehnice
Nr. crt

Caracteristicile produsului

Proprietatile produsului la livrare

U.M.

Conditii de livrare

Metode de analiza

Nr. crt

Caracteristicile produsului

U.M.

Conditii de livrare

Metode de analiza

Pasta omogena, de
culoare alba *)

vizual

Aspect

Densitate, 20 C

g/cm3

1,4 1,6

SR ISO 2811

Continut de substante
nevolatile, 2 h / 120 C

75 2

SR ISO 3251

Timp de uscare, 20 C

ore

max. 16

STAS 2875/75

Continut de substante
volatile, VOC

max. 1,5

Garantat de produca

organice

Proprietatile peliculei uscate

1

Aspect

Pelicula semimata

vizual

Culoare

alb*)

vizual

Aderenta, grila 2 mm, pelicula

300 m

SR ISO 2409

Flexibilitate pe dorn conic

mm

STAS 7543/74

Rezistenta la apa la 23 C
dupa 24 ore
dupa 48 ore
dupa 72 ore

1- foarte buna
2 - foarte buna
3 foarte buna

STAS 2313/76

f)Utilizarea ca hidroizolatie la rece - pentru terase

Aplicarea unei amorse obtinuta din produs diluat cu apa in proportie de 1 : 10-14 se recomanda pentru
lucrari pretentioase, suprafete murdare sau foarte lucioase.
Inainte de utilizare se omogenizeaza perfect produsul in ambalaj(daca este cazul). Aplicarea se face la
temperatura de minim + 5 0C suport uscat sau umed, desprafuit si fara pete de uleiuri sau grasimi.
Amestecul bine omogenizat se aplica cu trafaletele sau pensula, fie cu ajutorul unor spacluri metalice
zimtate. Al doilea strat se poate aplica la interval de 2 8 ore ( in functie de temperatura mediului,
porozitatea suportului si viteza curentilor de aer). In functie de conditiile de exploatare si garantia ceruta se
pot aplica pana la 3 5 straturi, primul strat fiind aplicat mai subtire pentru asigurarea aderentei. Se aplica
straturi perpendiculare unul peste celalalt. La cerere straturile pot fi de culori diferite. Se poate aplica si cu
pistolul, prin diluarea produsului cu 10-15% apa.
Pentru garantii de peste 10 ani(max. 15 ani) se impune aplicarea in final a 2-3 straturi de email alchidic
modificat cu poliuretan si bronz aluminiu, care protejeaza la radiatia UV si reflecta peste 80% din radiatia
infrarosie. Acest ultim strat se va reface obligatoriu la 3-5 ani.
La aplicare are o mai mare productivitate in comparatie cu alte tipuri de izolatii, si conduce la economii de
manopera.
Produsul se poate utiliza ca etansant si adeziv pentru diverse tipuri de materiale, inclusiv lemn si materiale
compozite derivate din lemn. In aceasta varianta produsul nu poate fi slefuit dupa intarire. Aplicarea se
face pe suprafete curate, de preferat pe ambele parti si se preseaza usor.
Este recomandat ca cel putin unul din materialele lipite sa fie poros astfel ca in timp sa permita evaporarea
apei continuta de produs
Produsul este destinat acoperirii elementelor de butaforie, in special din polistiren si fibra de sticla,
cu urmatoarele scopuri:

- mascarea texturii/structurii acestora conferirea unei noi texturi, putandu-se imita alte materiale, prin
procedee simpleschimbarea culorii suportului marirea elasticitatii si a rezistentei la impact in comparatie
cu protectiile clasice pe baza de rasini poliesterice nesaturate sau epoxidice
impermeabilizarea la apa.
Avantajele acestui produs sunt :
- este un produs ecologic, fara solventi organici
- nu dizolva suportul( ex. polistirenul )
- nu prezinta risc de inflamabilitate la aplicare
- conduce la economii importante de manopera si scurteaza timpi de executie, deoarece fiind tixotrop se
poate aplica la grosimi de 1-3 mm intr-un singur strat, atat pe suprafete verticale cat si orizontale
- se poate vopsi sau lacui cu orice tip de vopsea sau lac, dar in special cu produse pe baza de apa. Pentru
produsele pe baza de solventi organici se recomanda consultarea producatorului sau efectuarea unor probe.
in varianta HRA 117 i, pelicula uscata este ignifuga are bune proprietati insonorizante in comparatie cu
alte tipuri de acoperiri.
Cu rezultate exceptionale se poate utiliza la lipirea placilor de polistiren pe tencuiala si a plasei de fibra de
sticla peste polistiren sau a tavanelor false din polistiren.
Ambalarea produsului se face in recipienti din plastic inchisi etans, cu masa intre 5 200 kg.
Fiecare ambalaj trebuie sa aiba o eticheta pe care sunt prevazute urmatoarele:
- marca de fabrica a firmei producatoare
- denumirea produsului conform standardului de firma
- numarul lotului, masa neta, termenul de valabilitate
- data expirarii
- inscriptia : A se feri de inghet ! si A se feri de copii !
Produsul se depoziteaza in locuri acoperite, la temperaturi cuprinse intre 5 si 25 C , ferit de bataia directa
a razelor solare.
Transportul se face cu mijloace de transport acoperite, la temperaturi pozitive.
Fiecare transport va fi insotit de un certificat de calitate si sau declaratie de conformitate .
Produsul are o valabilitate de 18 luni de la data fabricatiei.
Executarea hidroizolatiei in zonele de contur ale acoperisului. Acoperisurile pot fi marginite pe contur
de copertine simple, de reborduri
(h = 15 - 20 cm), de atice si de pereti ai unei cladiri alaturate sau ai casei scarii etc.
Executarea copertinelor (sorturi). Dupa forma acoperisului, sistemul de scurgere a apelor si structura
generala a invelitorii pot exista copertine simple la coama, la streasina sau pe partile laterale ale
acoperisului. In aceste cazuri rolul copertinei este de a intari hidroizolatia in aceste zone.
La copertine hidroizolatia se executa ca in detaliul din figura II.15.
La coame, tabla acopera hidroizolatia de sus in jos, iar la streasina hidroizolatia se aplica peste copertina,
pina la 5 cm de marginea acesteia. La fel se procedeaza si pe partile laterale ale unei invelitori in panta. In
unele cazuri se prevede scurgere libera la picatura', iar in altele, apele sint colectate la streasina in jgheaburi si apoi in burlane.
In cazul invelitoriior protejate cu dale, placi etc. se folosesc sorturi de tabla prevazute cu un opritor cu
fante, pe tot conturul aco perisului; inaltimea acestuia este de cel putin pina la nivelul superior al protectiei
hidroizolatiei. Aplicarea sortului din tabla zincata nu trebuie sa conduca la denivelarea locala a
hidroizolatiei si la stagnarea apelor din precipitatii in aceste zone, asa incit sapa-suport se va racorda
perfect la nivelul sortului.
Sorturile cu opritor cu fante se monteaza dupa executarea jgheaburilor.
Executarea hidroizolatiei la reborduri. Rebordurile sint elemente de contur ale constructiei cu inaltimea
mica (15 cm) si servesc, fie la limitarea termoizolatiei pe contur, fie la realizarea unui element de

incastrare a balustradelor de protectie. Se realizeaza din beton sau din zidarie, tencuita cu mortar de ciment
M 100 T, de 15 cm grosime. La scafe se realizeaza o racordare cu raza r = 5 cm.
Hidroizolatia rebordurilor se realizeaza ca in figura II.15, fiind protejata cu un sort din tabla zincata de 0,5
mm grosime.
Executarea hidroizolatiei la atice. Aticele au rol similar cu al rebordurilor la care se adauga si rolul de
protectie pentru terase circulabile sau rol de aspect estetic la fatadele cladirilor.
Aticele au inaltimi de minimum 30 cm de la nivelul hidroizolatiei si grosimi de 15-50 cm, in medie. Pot fi
cu suprafata orizontala sau in panta, paralel cu aceea a invelitorii. In cazul unor atice cu inaltimea pina la
60 cm, hidroizolatia din cimp se ridica pe atic pina la partea superioara a acestuia, continuindu-se si pe
portiunea orizontala.
Bariera contra vaporilor, stratul de difuzie sau hidroizolatia se aplica pe atice dupa executarea unei
tencuieli de 15 mm grosime din mortar de ciment M100T si, respectiv,dupa realizarea unei scafe de racordare cu raza de 5 cm.
Pe atice, hidroizolatia se aplica din fisii taiate, astfel incit sa se realizeze dintr-o singura bucata, fara
innadiri la cap. Foile bitumate se aplica de jos in sus.
Racordarea hidroizolatiei orizontale din cimp cu cea verticala se realizeaza ca in figura 41, a si b.
Pe partea verticala a aticelor nu se utilizeaza impislitura din fibre de sticla bitumata, aceasta inlocuindu-se
cu pinza bitumata sau cu tesatura din fire de sticla bitumata.
Protectia hidroizolatiei verticale se realizeaza cu o tencuiala din mortar de ciment M 100, de 3,5 - 4 cm
grosime, armata cu retea din otel-beton ( 6 mm) la 25 x 25 cm (ancorata de partea superioara a aticului)
si cu plasa de rabit. Partea superioara a aticului se protejeaza cu o copertina din tabla zincata sau cu o
copertina din beton prefabricat sau din beton mozaicat. Armatura din tencuiala se ancoreaza de o bara din
otel-beton, asezata in lungul aticului, care este fixata cu agrafe.
Intre copertina si tencuiala de protectie se intercaleaza un strat de carton bitumat sau impislitura din fibre
de sticla bitumata. Copertina de protectie se pozeaza cu pante spre interior si in lungul aticului, se imbina
prin falt, avind si posibilitatea de dilatare.
In figura 42, a si b se prezinta detaliile de executie a termo-hidroizolatiilor la atice, in doua variante de
invelitoare si de pozitii a gurilor de scurgere si a pantelor respective. .
La atice cu inaltimea mai mare de 60 cm, racordarea hidroizolatiei se executa ca in figura 41, a si b, la
circa 30 cm inaltime de la nivelul hidroizolatiei.
Orificiile de scurgere a apei prin atice (barbacane) se realizeaza cu piese speciale din tabla zincata
inglobate intre un strat suplimentar de pinza bitumata si hidroizolatie (II.24, c). Pentru a se evita
infundarea orificiilor este uneori necesara confectionarea si montarea la intrare a unui gratar (parafrunzar)
din sirma.
.Executarea hidroizolatiei in zona rosturilor.In afara de rosturile din sapa-suport a hidroizolatiei exista si
rosturi de dilatare a constructiei, precum si rosturi de dilatare-tasare intre doua constructii alaturate.
Rosturile de dilatare unor reborduri realizate in lungul lor.
Rosturile de dilatare de nivel se utilizeaza la acoperisuri inclinate pe care apa se scurge cu mare usurinta,
precum si in cazul unor terase circulabile. Sapa de egalizare se rotunjeste la muchii, iar distanta libera in
rost, dupa executarea ei, trebuie sa fie de 3 cm.
Dupa amorsarea sapei se aplica un strat de pinza bitumata de 1 metru latime introdus cu o bucla si in
interiorul rostului, pe o adincime de circa 5 cm. In punga formata se introduc cilti bitumati sau franghie
gudronata. Apoi se monteaza in mastic de bitum cald o bucata de tabla zincata de 0,75 mm, cu o buclacompensator in dreptul rostului, dupa amorsarea in prealabil a suprafetei interioare a acesteia (fig. 43, a).
La acoperisurile fara atic, bucla va fi in sus, iar la cele cu atic (terase) va fi in jos.
Tabla se fixeaza cu cuie in diblurile montate in suportul hidroizolatiei. Peste tabla zincata se aplica un
amorsaj si hidroizolatia curenta si, uneori, un strat suplimentar de pinza sau carton bitumat apoi se aplica
stratul de circulatie.

Fig.42. Detalii de executie a hidroizolatiei la

atice:
a pentru acoperis cu guri de scurgere
interioare, in camp; b pentru acoperis cu
guri de scurgere pe contur, laga atic; c
orificiu de scurgere prin atic (barbacana).
1 element de rezistenta; 2 sapa de
egalizare; 3 start de difuzie a vaporilor; 4
bariera contra vaporilor; 5 termoizolatie; 6
sapa-suport a hidroizolatiei; 7 strat
suplimentar de panza bitumata; 8 strat de
panza bitumata; 9 strat de impaslitura din
fibra de sticla bitumata; 10 strat de
impaslitura bitumata tip IB (sau IA); 11
strat decarton bitumat;12 agrafa de 30 x 2
sau 20 x 3 mm la cate 40 cm; 13 bolt
impuscat;
14 otel beton (

6 mm) de ancoraj; 15

retea de otel de 6 mm la 25 cm; 16 plasa

de rabit; 17 tencuiala din mortar de ciment M 100 a, de 3.5 4 cm; 18 strat de carton bitumat; 19 sort
din tabla zincata de 0.5 mm; 20 strat de protectie; 21 beton de panta; 22 hidroizolatie; 23 barbacana
din tabla zincata cu sectiunea de 14 x 20 cm, cu guler pentru racordarea hidroizolatiei; 23a manson din
carton bitumat lipit in interiorul orificiului; 24 diblu de lemn; 25 parafrunzar.

Fig.43. Hidroizolatia rosturilor la acoperisuri:

a rosturi de nivel la acoperisuri; b de dilatare cu
rebord la terase cu termoizolatie;
1 strat-suport al hidroizolatiei; 2 hidroizolatie; 3
strat de nisip; 4 placi prefabricate; 5 fasii din placi
semirigide din vata minerala sau franghie bitumata
pentru etansarea rostului; 6 franghie bitumata, calti
bitumati sau pasla minerala; 7 mastic de bitum; 8
compensator din tabla zincata (de 0.5 mm grosime); 9
dibluri de lemn de 50 x 50 x 50 mm la 35 cm interval
pe fiecare latura a rosturilor; 10 rost intre placile
prefabricate umplut cu mastic; 11 strat suplimentar
de panza bitumata; 12 protectia hidroizolatiei; 13
agrafa (de 30 x 20 mm); 14 element de rezistenta; 15
sapa de egalizare; 16 bariera contra vaporilor; 17
strat de nisip de1 cm; 18 termoizolatie; 19 dop din
mastic de bitum; 20 strat de panza bitumata; 22
sapa-suport pentru hidroizolatie.
Executarea
hidroizolatiilor
la
gurile
de
scurgere. Apele de pe acoperis se pot scurge fie pe
conturul acestuia (la streasina, picatura' sau la
barbacane si jgheaburi si burlane), fie prin guri de scurgere interioare (Fig. 44).
Gurile de scurgere pot fi amplasate, de asemenea, fie pe conturul constructiei, linga atice, fie in interiorul
suprafetei izolate.Inainte de executarea hidroizolatiei se verifica in amanunt corecta pozitionare a gurilor
de scurgere, precum si realizarea corespunzatoare a betoanelor de panta din dolii (fara denivelari si cu
panta minima admisa). In dreptul gurilor de scurgere betonul de panta se inlocuieste pina la grosimea de 2
- 2,5 cm cu mortar de ciment,care la buza gurii de scurgere va avea o grosime de 0,5-1 cm.
Fig.44. Hidroizolatia gurilor de scurgere la terase:

a terasa
necirculabila fara
termoizolatie; b
terasa necirculabila cu
termoizolatie; c
terasa circulabila fara
termoizolatie; d terasa circulabila cu
termoizolatie;
1 elemente de
rezistenta; 2 tronson
de conducta metalica;
3 tub de evacuare; 4
mortar M 100a pentru prinderea tronsonului metalic; 5 beton de panta; 6 strat de egalizare M100 T,
de 1.0 1.5 cm grosime; 7 sapa-suport a hidroizolatiei; 8 termoizolatie; 9 strat de difuzie; 10
bariera contra vaporilor; 11 startul suplimentar de panza bitumata de la dolie; 12 manson cu guler din
panza bitumata; 13 guler si stut din tabla de plumb de 2 mm grosime; 14 primul strat al hidroizolatiei,
panza bitumata; 15 straturile 2 si 3 ale hidroizolatiei; 16 mansonul cosului de protectie; 17 cos de
protectie (parafrunzar); 18 dale prefabricate; 19 start de pietris de 7 15 mm grosime; 20
hidroizolatie; 21 strat de protectie a termoizolatiei; 22 manson din teava; 23 gura de scurgere din
fonta;24 strat de pietris in jurul gurii de scurgere.
In zona adiacenta gurii de scurgere, panta suportului se va accentua pina la 5-10 % pe o zona cu raza de
25-50 cm, dupa caz. La sape se lasa, de asemenea, o adincitura de 0,6 -1 cm pentru a compensa grosimea
gulerului de plumb si a straturilor hidroizolatoare suplimentare.
Inainte de executarea hidroizolatiei se verifica legarea gurilor de scurgere la reteaua de canalizare la care
se prevede racordarea acestora. Se verifica, de asemenea, ca buza gulerului de fonta a tubului de scurgere
sa nu depaseasca nivelul suportului hidroizolatiei sau sa fie mai jos cu 1 cm.
La portiunea de sapa adincita, se aplica cu bitum fierbinte un strat de pinza bitumata (de 1x1 on), care se
introduce in tubul de scurgere pe o portiune de 10 cm adincime, scop in care se cresteaza bucata respectiva
pentru a permite mularea. Apoi se monteaza un guler din tabla de plumb (r = 50 cm), de 2 mm
grosime, peste stratul de intarire din pinza bitumata. Acesta se vopseste cu solutie de bitum, inainte de
montare, iar dupa aceasta se bate cu ciocanul de lemn, pentru a se obtine o buna mulare a sa pe suport.
Peste gulerul de plumb se aplica straturile curente ale hidroizolatiei. Primul strat (de pinza bitumata) se
cresteaza si se introduce in interiorul tubului de scurgere pe o adancime de 15 cm, lipindu-se cu
bitum fierbinte pe gulerul de plumb, pe care se preseaza pe cit posibil. Restul straturilor se taie cu cutitul,
pe conturul gurii de scurgere, fara a se introduce in golul tubular, dar avindu-se grija sa fie bine lipite.
Pentru a se preveni infundarea gurilor de scurgere se prevad gratare (parafrunzare) care se confectioneaza
pe santier si care se fixeaza prin presare de peretele golului izolat (fig. 44, a si b).
La gurile de scurgere interioare se verifica ca tronsonul de scurgere
in portiunea placii de beton sa fie metalic si sa fie racordat cu restul tubului la minimum 20 cm sub nivelul
placii.
La terasele circulabile, gurile de scurgere se realizeaza si cu sifoane de pardoseala, hidroizolatia pozinduse intre gratarul sifonului si rama acestuia, respectindu-se, in general, aceleasi conditii de executie ca si la
gurile de scurgere descrise anterior . La aceste conditii se adauga si necesitatea turnarii in jurul piesei de
fonta a unui dop de bitum pentru colmatare si etansare.
In jurul acestor sifoane de pardoseala se va aplica, in locul stratului de poza din nisip, un strat de circulatie
din pietris (de 15- 20 mm granulatie), pe o raza de 40 cm in jurul gurii de scurgere, pentru a se evita
scurgerea nisipului in tub. De asemenea, in zona gurilor de scurgere, termoizolatia se aplica pina linga
tubul de scurgere, pentru a nu se forma punti termice care ar putea provoca condensarea vaporilor.
Executarea hidroizolatiei la gurile de scurgere trebuie facuta cu foarte multa atentie, deoarece in aceste
puncte hidroizolatia este solicitata la maximum si adeseori constituie sursa infiltratiilor ce se ivesc.
11.10. Executarea hidroizolatiei la strapungeri. La strapungerile formate din elemente rigide, fara
trepidatii sau temperatura ridicata, cu diametrul intre 35 si 200 mm racordarea izolatiei se realizeaza cu

ajutorul unui manson din tabla zincata introdus, de preferinta, intre doua mansoane de
pinza bitumata si mastic de bitum .In cazul unor mansoane din pinza bitumata, acestea se matiseaza cu
sirma zincata ( 0,8 mm).
Cind exista trepidatii sau o temperatura ridicata in tubul strapungerii, se executa o izolare termica intre tub
si rebord cu saltele sau placi de vata minerala, pentru ca temperatura hidroizolatiei sa nu depaseasca 40C
Fig.45. Executarea hidroizolatiei la
strapungeri din elemente rigide:
1 strat-suport; 2 hidroizolatie; 2a strat
suplimentar din panza bitumata; 3 strat de
protectie; 4 manson cu flansa; 5 element de
strapungere;
6 manson de protectie din tabla zincata; 7
garnitura din carton bitumat;
8 bratara de presiune; 9 etansare prin
chituire; 10 cuie de prindere.

Fig.46. Executarea hidroizolatiei la strapungeri cu

izolare termica si rebord:
1 strat-suport; 2 hidroizolatie; 2a strat suplimentar
din panza bitumata; 3 rebord in jurul strapungerii; 4
protectia izolatiei; 5 saiba de tabla; 6 pasla minerala;
7 element de strapungere; 8 manta de protectie din
tabla zincata; 9 chituire cu chit de miniu; 10 bratara
de presiune; 11 opritor.