Activitile Catedrei de Canto din luna decembrie 2015

(cele mai importante)

1.n data de 8 decembrie 2015, elevii Liceului de Arte din Oradea,

reunii n Grupul Vocal Corinteii i coordonat de ctre d-na prof. Aurica
Bonu, au susinut un Concert de Colinde Noi umblm i colindm,
vestind Naterea Domnului la Centrul colar de Educaie Inclusiv
Orizont Oradea i Centrul colar de Educaie Inclusiv Nr. 1 din
Oradea, elevii spectatori fiind foarte ncntai de spectacolul oferit,
interpretnd cu membrii Grupului Vocal Corinteii cteva colinde, iar la
final att elevii ct i coordonatorii acestora au rspltit efortul elevilor de
la Liceul de Arte cu aplauze clduroase i generoase. Aceste activiti au
fcut parte din Proiectele Educative Talentai i speciali i Farmecul
sunetelor muzicale.

2.n data de 10 decembrie 2015, elevii Liceului de Arte din Oradea i

elevii Liceului de Arte Sabin Drgoi din Arad, au susinut un Concert
de Colinde la Sala Festiv a Liceului de Arte din Arad, concert organizat
n cadrul Proiectului Educativ Talentul muzical artistic punte ntre
generaii, elevii fiind rspltii cu aplauze furtunoase de ctre publicul
spectator. Repertoriul prezent n acest Concert a fost variat, publicul
spectator avnd posibilitatea s audieze colinde tradiionale folclorice,
colinde n stil de Muzica Uoar i colinde n stil Clasic. Prof. coord. ai
acestui eveniment au fost; din Oradea - Aurica Bonu, Adriana Hexan i
Ancua Pop, iar din Arad Dulcica Florea, Felicia Fleter i Nicoleta Brola.

3.n data de 11 decembrie 2015 elevii de la Liceul de Arte, coordonai de

ctre d-na prof. Aurica Bonu, reunii n Grupul Vocal Corinteii au
participat n cadrul unui recital de colinde tradiionale romneti, la
Festivalul Naional de Datini i Obiceiuri de Crciun i Anul Nou Asta-i
datina strveche, organizat de Asociaia Pro Bambini din Oradea la
Teatrul Regina Maria, d-na prof. coordonnd cu succes Grupul Vocal
Corinteii membrii acestui grup vocal fiind rspltii, minute n ir, cu
aplauze generoase din partea publicului prezent la eveniment.
 4.n data de 12 decembrie 2015 elevii din Catedra de Canto Popular ai
d-nei prof. Aurica Bonu, reunii n Grupul Vocal Corinteii au participat
la Concertele de colinde tradiionale romneti, organizate de ctre
Primria din Oradea, n cadrul Trgului de Crciun din interiorul
Cetii Oradea, elevii acestui grup beneficiind la finalul recitalului, de
aplauzele clduroase i generoase ale publicului spectator.

5.n data de 13 decembrie 2015 elevii de la Liceul de Arte Catedra de

Canto Clasic, coordonai de ctre d-nele prof. Aurica Bonu, Adriana
Hexan i Ancua Pop, au participat la Concertul de Colinde organizat n
cadrul Parohiei Bisericii Catolice din Cetatea - Oradea, eveniment
ncununat de un real succes, din partea enoriailor prezeni la Sfnta
Liturghie i Concertul de Colinde al elevilor de la Liceul de Arte.

6.n data de 15 decembrie 2015 un grup de elevii de la Liceul de Arte,

coordonai de ctre d-na prof. Adriana Hexan, au participat la Spectacolul
Caritabil Druind vei ctiga organizat de Inspectoratul Judeean de
Poliie al Judeului Bihor, la Teatrul Regina Maria, elevii au surprins
plcut publicul cu momentul lor artistic, rspltindu-i pe acetia cu aplauze
clduroase.

7.Tot n data de 15 decembrie 2015, Catedra de Canto Popular a

Liceului de Arte din Oradea, a organizat la Sala Festiv a acestei instituii,
Concursul de Interpretare Vocal Magia Cntecului adresat tinerilor cu
vrste cuprinse ntre 15 i 18 ani, eveniment ce s-a bucurat de un real
succes, att din partea candidailor prezeni n competiie, ct i din partea
publicului spectator. Acest eveniment face parte din cadrul Proiectului
Educativ Magia Cntului.

8.n data de 16 decembrie 2015 eleva Bianca Popa, coordonat de ctre

d-na prof. Aurica Bonu, a participat alturi de mari artiti ai judeului
nostru, la Spectacolul Caritabil de Colinde organizat la Restaurantul
Majestic din Oradea, fondurile strnse n cadrul acestui eveniment fiind
folosite pentru susinerea terapiilor necesare recuperrii micuului Rare
Vladimir. Tnra Bianca bucurndu-se de un real succes din partea
publicului spectator.

Celelalte 2 activiti ... sper c i le-a trimis Ionela erban ... activitile
cu Liceul Ady Endre i Liceul Teoretic Onisifor Ghibu, iar cele pe care
le avem comune, nu le-am mai trecut - cci le tii tu, cele cu Biserica
Ortodox din Velena II i Asociaia Filantropia din Oradea.

Cele minore nu le-am mai trecut, cci am mai fost cu ei - la Sala Florica
Ungur din Oradea - la decernarea premiilor la sportivii din judeul Bihor,
Biserica din Husasu, Caminul Cultural din Gepiu etc.
 BILETUL NR.1

Sub raportul limbii, cercetarile ntreprinse [...] au putut stabili un numar de 160 (o suta
saizeci) de termeni romnesti care sunt de origine geto-daca. Acesti termeni privesc o arie
foarte larga, ncepnd cu corpul omenesc (buza, ceafa, grumaz, gusa), cu familia (baiat, copil,
prunc, zestre), cu locuinta(vatra, catun), cu ndeletnicirile agricole, pastoresti, viticole si
piscicole (mazare, tarina; baci, mnz, strunga, tarc, urda, zara; butuc, curpen, strugure; balta,
gard), cu mediul fizic (magura, mal), cu flora (brad, bunget, butuc, codru, copac, curpen,
mugure, strugure), cu fauna (balaur, barza, mistret, rnza, soprla, viezure), cu diferite
actiuni (a rabda, a speria, a zburda) etc.

Desigur, numarul acestor termeni va spori prin cercetari ulterioare; ele ne vor arata de
asemenea si alte aspecte ale mostenirii lingvistice; de pe acum se considera nsa ca apartin
acestei mosteniri sufixele att de frecvente si de caracteristic romnesti: -esc, -
este (omenesc, craiesc, barbateste, trupeste). Ni s-au pastrat de la daco-geti si cteva nume
de ape: n primul rnd Dunarea, care deriva dintr-un Dunaris dacic;
apoi Argesul din Argessos (la Herodot diformat: Ordessos); Brzava, al carei nume se
regaseste n orasul dacic Berzobis; Somesul: o inscriptie latina din tinuturile udate de acest
rau vorbeste de Samus; este sigur ca romanii au pastrat vechiul nume, autohton. Acelasi
lucru cu Oltul, Aluta n izvoarele latine, si cu Tisa.

(Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, Scurta istorie a romnilor pentru tineret

ndeosebi)

Se cere:

-identificarea emitatorului, a receptorului si a contextului;

-identificarea elementelor constitutive ale mesajului si a stilului in care se incadreaza;

-interpretarea textului.
 BILETUL NR. 2

Primul paradox al domeniului romn se refera la pozitia sa n spatiul cultural european,

Geografia si istoria au plasat Romnia ntre Europa centrala, Europa
rasariteana si Balcani, asemeni unei insule de latinitate pierdute ntr-o mare slava si ungara.
Aceasta a dus la aparitia a ceea ce eu voi numi paradoxul apartenentei. [...] Spatiul romn s-
a format astfel la frontiera a trei zone culturale diferite si, asemeni oricarui spatiu de
frontiera, si le-a apropiat, diferentiindu-se n acelasi timp de fiecare din ele. [...]

Diverse schimburi si influente s-au ncrucisat pe teritoriul romnesc, uneori amestecndu-

se, alteori anulndu-se reciproc si, adeseori, fiind absorbite n profunzimea pamntului, dar
nici una dintre ele nu a reusit sa se impuna ntr-un mod att de hotartor nct orice
diferenta sa fie stearsa si Romnia sa se integreze ntr-una din zonele vecine. Romnii si-au
creat propria lor cultura, acceptnd un minim de elemente comune cu fiecare zona vecina,
minim care facea posibil contactul cu aceasta si care a servit, n acelasi timp, tocmai pentru
a o diferentia de celelalte zone vecine. Datorita unei asemenea arte au reusit ei sa echilibreze
caracterul, altminteri divergent, al acestor numeroase influente.

(Sorin Alexandrescu, Paradoxul romnesc)

Se cere:

-identificarea emitatorului, a receptorului si a contextului;

-identificarea elementelor constitutive ale mesajului si a stilului in care se incadreaza;

-interpretarea textului.
 BILETUL NR. 3

Am aratat mai nainte ca nu poate fi vorba de disparitia populatiei autohtone, daco-gete,

ca urmare a razboaielor, asa cum afirmau unii istorici straini, plecnd de la idei preconcepute
si urmarind scopuri politice, nu stiintifice. Rationamentul, interesat, al acestor istorici, e
urmatorul: din moment ce populatia Daciei, dupa razboi, s-a alcatuit din colonisti straini,
veniti din alta parte, n-a fost prea greu ca urmasii acestor colonisti sa paraseasca Dacia, la
ordinul mparatului Aurelian.

Rationamentul pleaca nsa de la o premisa falsa. Caci, chiar daca am admite, prin imposibil,
ca toti barbatii au pierit n lupte sau au fost luati prizonieri- n realitate o seama dintre daci s-
au supus romanilor la nceputul celui de al doilea razboi, asa cum ne arata scenele de pe
Columna Traiana - au ramas totusi femeile lor si copiii, deci circa trei sferturi din populatia
initiala, din autohtoni. La acestia se adauga colonistii veniti, cum spune un izvor antic, "din
toate partile imperiului roman " (" ex loto orbe romano ") atrasi de bogatiile Daciei. Au venit
colonisti din provinciile vecine Daciei, adica din Moesia, la sud de Dunare, din lllyiricum, deci
vestul Peninsulei Balcanice, din Panonia (unde e Ungaria de azi), din Noricum (unde e
Austria), dar si din provincii mai ndepartate, si anume din Galia, din Spania, din Asia Mica,
din nordul Africii, din Siria; ni s-au pastrat numeroase inscriptii care atesta faptul.

In afara de acesti colonisti vorbind latina populara, s-au asezat n Dacia veteranii, adica
soldatii romani eliberati care-si avusesera aici garnizoana si care, de obicei, erau casatoriti cu
localnice daco-gete. Dar din Italia n-au venit colonisti? Se pare ca prea putini. Pe vremea lui
Traian, Italia nu mai avea un excedent nsemnat de populatie pe care sa-l trimita peste
hotare. De aceea, mparatul fixase ca norma sa nu mai ntrebuinteze n scopuri de colonizare
populatia Italiei. (Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, Scurta istorie a romnilor pentru
tineret ndeosebi)

Se cere:

-identificarea emitatorului, a receptorului si a contextului;

-identificarea elementelor constitutive ale mesajului si a stilului in care se incadreaza;

-interpretarea textului.
 BILETUL NR. 4

Etnogeneza romnilor apare astfel ca avnd trei componente fundamentale: substratul

geto-dac; stratul roman; stratul slav. Limba romna este o limba latina, structura
gramaticala si cea mai mare parte a fondului principal de cuvinte (60%) fiind de origine
latina. Formarea poporului romn a urmat aceleasi faze ca si etnogeneza italienilor,
francezilor, spaniolilor si portughezilor. si n cazul acestor popoare se ntlnesc cele trei
componente de baza, substrat, strat si adstrat. Astfel, de exemplu, la francezi, substratul este
celto-gallic, stratul roman, iar adstratul germanic (numele nsusi al poporului vine de la
neamul germanic al francilor).

Aportul slav are o pondere insemnata in lexicul limbii romane, dar el nu a afectat
caracterul latin al acesteia. Sugestiva n aceasta privinta este statistica privind vocabularul
poeziilor lui Mihai Eminescu, poetul nostru national (din cele 3607 de cuvinte "46,60% sunt
de origine latina si au o frecventa de 83%, pe cnd cuvintele de origine slava,
reprezentnd18,81%, au o frecventa de 6,93%". Al. Rosetti).

Odata cu ncheierea etnogenezei romnilor, n secolele Vlll-lX, apar si primele mentiuni n

sursele externe despre romni. n aceste izvoare, ei sunt denumiti vlahi, valahi, volohi,
blachi, variante ale unui termen care, dupa ce a desemnat un trib celt, a fost folosit de vechii
germani pentru a-i numi pe romani si galii romanizati si a sfrsit prin a fi folosit pentru a-i
numi pe locuitorii Peninsulei Italice. Din lumea germana, el a trecut apoi n cea slava, pentru
a-i desemna pe romanici, iar de aici la bizantini, si de la ei n alte zone etnico-
culturale. (Florin Constantiniu, O Istorie sincera a poporului romn)

Se cere:

-identificarea emitatorului, a receptorului si a contextului;

-identificarea elementelor constitutive ale mesajului si a stilului in care se incadreaza;

-interpretarea textului.
 BILETUL NR. 5

Problema esentiala pentru Grigore Ureche este nendoielnic aceea de a-si scrie cronica n
romneste. In secolul XVII, romna se afla fata de slavona n acelasi raport n care s-au aflat
fata de latina romana rustica, adica italiana comuna, n duecento, theodiscus sau germana
populara cu ncepere din secolul VIII sau le roman, franceza populara, n secolul IX. A scrie n
limba vulgara si nu n aceea culta nu reprezinta pentru cronicar doar o inovatie, cu imense
consecinte de ordin practic [...], ci si o mare dificultate n sine.

A scrie cel dinti n limba n care vorbesc de cnd lumea ai tai si tu nsuti nseamna a trece
un prag important. Trebuiau create o sintaxa si o topica specific scripturale, precum si reglat
un vocabular care nu se poate rezuma la acela religios (singurul avnd, dupa Coresi, traditie
scrisa), pretinznd termeni administrativi, juridici, militari care nu sunt prezenti neaparat n
vorbire, dar existau incipient n actele de cancelarie si n scrisorile oficiale.

In sfrsit, procedeele nsesi cerute de stilul istoriografie nu au precedente romnesti la

jumatatea secolului XVII. Aseznd alaturi portretul lui Hanibal din Titus Livius si acela al lui
stefan cel Mare din Ureche, Pompiliu Constantinescu a atras atentia asupra mprumutarii de
catre cronicar att a " canoanelor retorice " clasice, ct si a unor elemente concrete de
psihologie (varsator de snge nevinovat, nelenes, la razboaie mester). (Nicolae
Manolescu, Istoria critica a literaturii romne, I)

Se cere:

-identificarea emitatorului, a receptorului si a contextului;

-identificarea elementelor constitutive ale mesajului si a stilului in care se incadreaza;

-interpretarea textului.
 BILETUL NR. 6

Puternicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, sa-ti daruiasca, dupa aceste cumplite vremi
anilor nostri, cndu va si mai slobode veacuri, ntru care, pe lnga alte trebi, sa aibi vreme si
cu cetitul cartilor a face iscusita zabava, ca nu ieste alta si mai frumoasa, si mai de folos n
toata viiata omului zabava dectu cetitul cartilor.

Cu cetitul cartilor cunoastem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul lauda i facem pentru
toate ale lui catra noi bunatati, cu cetitul pentru gresalele noastre milostiv l aflam. Din
Scriptura ntelegem minunate si vecinice fapte puterii lui, facem fericita viiata, agonisim
nemuritoriu nume. Sngur Mntuitoriul nostru, Domnul si Dumnezeu Hristos, ne nvata,
zicandu: adeca: " Cercati Scripturile ". Scriptura departe lucruri de ochii nostri ne nvata, cu
acele trecute vremi sa pricepem cele viitoare. Citeste cu sanatate aceasta a noastra cu
dragoste osteneala.

De toate fericii si daruri de la Dumnezeu voitoriu, Miron Costin, care am fost logofat mare
n Moldova. (Miron Costin, Opere alese. Letopisetul arii Moldovei. De neamul
moldovenilor)

Se cere:

-identificarea emitatorului, a receptorului si a contextului;

-identificarea elementelor constitutive ale mesajului si a stilului in care se incadreaza;

-interpretarea textului.
 BILETUL NR. 7

Pe cnd uitasem ca suntem romni si ca avem si noi o limba, pe cnd ne lipsea si carti si
tipografie; pe cnd toata lumea se aruncase n dosii ca babele n catei si motani, caci la
scoala publica se nvata numai greceste; cnd, n sfrsit, literatura romna era la darea
sufletului, ctiva boieri, ruginiti n romnism, neputandu-se deprinde cu frumoasele ziceri,
sedeau tristi si jaleau perderea limbii. [...] Tot nsa mai ramasese o scoala pre care acesti buni
batrni o priveau ca singur azilul prigonitei limbi, scoala unde se nvata nca romneste,
aproape de Iasi, n monastirea Socola.

Tatal meu era unul din romnii acestia. ntr-o zi, viind de la scoala, l-am gasit cu o mare
carte dinainte.

- Cetesti-mi, mi zise, o viata d-a sfintilor din cartea aceasta.

- larta-ma, parinte, eu nu pot ceti romneste.

- Cum! apoi dar ce nveti tu?

- Elineste, am raspuns paunindu-ma.

-Poate sa fie frumoase acele ce spui tu, zise tatal meu, dar e rusine sa nu stii limba tal Mne
vei veni cu mine la Socola, unde este examen. Voi vorbi pentru tine cu dascalul, care e un om
pre nvatat. [...]

- Boieri si cucoane, zicea el, am avut cinste a arata ca limba noastra, pre care toti socot ca o
stiu, dar nime nu o stie cumsecade, nu este fara gramatica, fara sintaxis si fara
ortografie. [...]

Ce faceam eu n vremea aceasta? Eu ramasesem ncremenit, cu ochii holbati, cu gura

cascata, caci nu ntelegeam nimic, eu care ma tineam ca stiu ceva! [...]

Am alergat la biblioteca tatalui meu, care era ntr-o lada mare, purure deschisa, n coridor;
si lund Istoria romnilor de Petru Maior, ajutat de abecedarul urgisit, n putine ceasuri am
nvatat a ceti. (Costache Negruzzi, Amintiri de junete, Cum am nvatat romneste)

Se cere:

-identificarea emitatorului, a receptorului si a contextului;

-identificarea elementelor constitutive ale mesajului si a stilului in care se incadreaza;

-interpretarea textului.
 BILETUL NR. 8

Cnd am nceput a ntelege cele ce se petrec n lume, intrase de curnd n cursul timpului
un secol nou, secolul al XlX-lea, secol mare si luminos ntre toate, menit a schimba fata
lucrurilor pe pamnt, de la apus la rasarit; secol care a adus cu dnsul o civilizatiune cu totul
si cu totul noua, nebanuita si nevisata de timpii anteriori; civilizatiune iesita din descoperirile
stiintifice datorite geniului omenesc, care a dat rurilor, marilor si oceanelor vapoarele, a
nzestrat continentele cu drumuri-de-fier, a luminat pamntul cu gaz si cu scnteia electrica,
ne-a daruit telegrafia, telefonia si fotografia; prin mecanica si prin chimie a transformat
toate artele si maiestriile, a nsutit si nmiit productiunea si a radicat pe om din robie si din
apasare la egalitate si libertate; a vazut renascnd ca din cenuse state noua ca Grecia, ca
Belgia, Romnia, Serbia si Bulgaria. [...]

Pe la anul 1821 tunul ncetase d-a rasuna n Europa; el si produsese efectul: desteptase
nationalitatile, una cte una, din amorteala n care erau cazute de secoli, si Romnia scapa
din ghearele fanariotilor. [...] Boierii ncepuse a se zice romni, a vorbi si a scrie romneste
[...]scoli romnesti de nvatamnt secundar se deschisese n "Sfantu Sava" si mai multi tineri
erau trimisi sa studieze n Franta, n Germania si n Italia, destinati ca, la ntoarcerea lor n
tara, sa predea stiintele nalte: filozofia, dreptul, matematicile, stiintele naturale si fizice n
limba romna. (Ion Ghica, Scrisori catre Vasile Alecsandri)

Se cere:

-identificarea emitatorului, a receptorului si a contextului;

-identificarea elementelor constitutive ale mesajului si a stilului in care se incadreaza;

-interpretarea textului.
 BILETUL NR.1

Sub raportul limbii,' cercetarile ntreprinse [...] au putut stabili un numar de 160 (o suta
saizeci) de termeni romnesti care sunt de origine geto-daca. Acesti termeni privesc o arie
foarte larga, ncepnd cu corpul omenesc (buza, ceafa, grumaz, gusa), cu familia (baiat, copil,
prunc, zestre), cu locuinta(vatra, catun), cu ndeletnicirile agricole, pastoresti, viticole si
piscicole (mazare, tarina; baci, mnz, strunga, tarc, urda, zara; butuc, curpen, strugure; balta,
gard), cu mediul fizic (magura, mal), cu flora (brad, bunget, butuc, codru, copac, curpen,
mugure, strugure), cu fauna (balaur, barza, mistret, rnza, soprla, viezure), cu diferite
actiuni (a rabda, a speria, a zburda) etc.

Desigur, numarul acestor termeni va spori prin cercetari ulterioare; ele ne vor arata de
asemenea si alte aspecte ale mostenirii lingvistice; de pe acum se considera nsa ca apartin
acestei mosteniri sufixele att de frecvente si de caracteristic romnesti: -esc, -
este (omenesc, craiesc, barbateste, trupeste). Ni s-au pastrat de la daco-geti si cteva nume
de ape: n primul rnd Dunarea, care deriva dintr-un Dunaris dacic;
apoi Argesul din Argessos (la Herodot diformat: Ordessos); Brzava, al carei nume se
regaseste n orasul dacic Berzobis; Somesul: o inscriptie latina din tinuturile udate de acest
rau vorbeste de Samus; este sigur ca romanii au pastrat vechiul nume, autohton. Acelasi
lucru cu Oltul, Aluta n izvoarele latine, si cu Tisa (Constantin C. Giurescu, Dinu C.
Giurescu, Scurta istorie a romnilor pentru tineret ndeosebi)

REZOLVARE

A. Identificarea emitatorului si a contextului

Autorii Constantin C. Giurescu si Dinu C. Giurescu sunt emitatorii acestui mesaj. Prin
intermediul lucrarii Scurta istorie a romnilor pentru tineret ndeosebi ei vor sa atraga
atentia, folosind un limbaj accesibil, asupra unor probleme de istorie a romnilor.

Contextul n care a fost emis acest mesaj este preocuparea pentru evidentierea substratului
geto-dac al limbii romne. Mesajul transmis de autorii acestui fragment este ca n limba
romna actuala s-au identificat 160 de cuvinte care sunt de origine geto-daca,
apartinnd unor domenii diferite. De asemenea, emitatorii si exprima opinia ca este posibil ca
cercetarile ulterioare din domeniul limbii romne sa demonstreze ca exista si alte mosteniri
geto-dace n limba romna, cum ar fi sufixele -esc si -este si numeroasele toponime.

B. Reflectarea asupra elementelor constitutive ale mesajului

Fragmentul din Scurta istorie a romnilor pentru ttneretjnjkosebi

este un text afgumentativ, apartinnd stilului^funjtional stiintifidl n care emitatorii sustin

existenta unui substrat geto-dac allimbii romane. Conectorii folositi sunt specifici textului
argumentativ: sub raportul, desigur, de asemenea, nsa, n primul rnd, apoi. Se folosesc si
structuri verbale specifice, cum ar fi se considera si este sigur ca. De asemenea, emitatorii
ofera numeroase exemple de cuvinte din substratul geto-dac pentru a-si sustine
argumentele, cuvinte care fac parte din diferite cmpuri lexicale, tocmai pentru a sublinia
varietatea domeniilor n care s-au pastrat: buza, ceafa - pentru cmpul semantic al corpului
omenesc, baiat, copil, prunc - pentru cmpul semantic al familiei, diferite toponime -
Dunaris, Argessos, Aluta. Paragrafele ncep cu folosirea conectorilor specifici textului
argumentativ si contin cte un nou argument pentru sustinerea opiniei exprimate.

C. Construirea unei interpretari/exprimarea argumentata a unui

punct de vedere

Textul prezentat exprima opinia autorilor Constantin C. Giurescu si Dinu C. Giurescu cu

privire la importanta cunoasterii substratului geto-dac al limbii romne. Ceea ce li se pare
semnificativ autorilor este ca aceste cuvinte provin din domenii diferite, fapt ce subliniaza
importanta si gradul de raspndire al acestora. Argumentele lor sunt sustinute prin exemple
elocvente de cuvinte din substratul geto-dac, cum ar fi: buza, ceafa, magura, Dunaris,
Argessos, cuvinte care fac diferenta dintre opinii si fapte.

BILETUL NR. 2

Primul paradox al domeniului romn se refera la pozitia sa n spatiul cultural european,

Geografia si istoria au plasat Romnia ntre Europa centrala, Europa
rasariteana si Balcani, asemeni unei insule de latinitate pierdute ntr-o mare 141j922b slava
si ungara. Aceasta a dus la aparitia a ceea ce eu voi numi paradoxul
apartenentei. [...] Spatiul romn s-a format astfel la frontiera a trei zone culturale diferite si,
asemeni oricarui spatiu de frontiera, si le-a apropiat, diferentiindu-se n acelasi timp de
fiecare din ele. [...]

Diverse schimburi si influente s-au ncrucisat pe teritoriul romnesc, uneori amestecndu-

se, alteori anulndu-se reciproc si, adeseori, fiind absorbite n profunzimea pamntului, dar
nici una dintre ele nu a reusit sa se impuna ntr-un mod att de hotartor nct orice
diferenta sa fie stearsa si Romnia sa se integreze ntr-una din zonele vecine. Romnii si-au
creat propria lor cultura, acceptnd un minim de elemente comune cu fiecare zona vecina,
minim care facea posibil contactul cu aceasta si care a servit, n acelasi timp, tocmai pentru
a o diferentia de celelalte zone vecine. Datorita unei asemenea arte au reusit ei sa echilibreze
caracterul, altminteri divergent, al acestor numeroase influente. (Sorin
Alexandrescu, Paradoxul romnesc)

REZOLVARE

A. Identificarea emitatorului si a contextului

Emitatorul acestui mesaj este autorul lucrarii Paradoxul romnesc, Sorin Alexandrescu.
Contextul n care a fost redactat acest mesaj este identificarea mai multor elemente care ar
explica paradoxul romnesc", adica originalitatea spatiului cultural romnesc.

B. Reflectarea asupra elementelor constitutive ale mesajului

 Fragmentul din Paradoxul romnesc este un text argumentativ, apartinnd stilului stiintific,
n care emitatorul sustine originalitatea spatiului cultural romnesc, n ciuda influentelor
exterioare. Conectorii folositi sunt specifici textului argumentativ: primul, astfel, uneori,
alteori, dar, nct, n acelasi timp, datorita. Paragrafele contin doua argumente pentru a
explica "paradoxul romnesc", sintagma care, contextual, se refera, de fapt, la originalitatea
Romniei n raport cu Europa. Primul argument aduce n prim-plan asezarea geografica a
Romniei, n timp ce al doilea argument sustine ca, desi influente se pot observa n cultura
romna, niciuna nu a fost suficient de puternica nct sa domine si sa le anuleze pe celelalte.

C. Construirea unei interpretari/exprimarea argumentata a unui

punct de vedere

Textul reprezinta o ncercare a autorului de a explica ceea ce el numeste "paradoxul

romnesc". Termenul se refera la originalitatea pe care a pastrat-o cultura romna, n ciuda
influentelor exterioare. Un prim argument pe care l aduce emitatorul mesajului este ca, n
ciuda asezarii geografice a Romniei, plasata ntre Europa Centrala, Europa Rasariteana si
Balcani, si a evenimentelor istorice, aceasta tara si-a pastrat specificul latin, numit,
aici, "paradoxul apartenente?''. De asemenea, se subliniaza influentele culturale care se
ntlnesc pe teritoriul romnesc. Pentru a pastra o legatura cu tarile vecine s-au mprumutat
elemente de cultura ale tarilor respective, dar aceste influente nu au anulat, ci, dimpotriva,
prin asimilare, au mbogatit cultura romneasca.

Biletul 3

Am aratat mai nainte ca nu poate fi vorba de disparitia populatiei autohtone, daco-gete,

ca urmare a razboaielor, asa cum afirma unii istorici straini, plecnd de la idei preconcepute
si urmarind scopuri politice, nu stiintifice. Rationamentul, interesat, al acestor istorici, e
urmatorul: din moment ce populatia Daciei, dupa razboi, s-a alcatuit din colonisti straini,
veniti din alta parte, n-a fost prea greu ca urmasii acestor colonisti sa paraseasca Dacia, la
ordinul mparatului Aurelian.

Rationamenttd pleaca nsa de la o premisa falsa. Caci, chiar daca am admite, prin imposibil,
ca toti barbatii au pierit n lupte sau au fost luati prizonieri- n realitate o seama dintre daci s-
au supus romanilor la nceputul celui de al doilea razboi, asa cum ne arata scenele de pe
Columna Traiana - au ramas totusi femeile lor si copiii, deci circa trei sferturi din populatia
initiala, din autohtoni. La acestia se adauga colonistii veniti, cum spune un izvor antic, "din
toate partile imperiului roman " (" ex loto orbe romano ") atrasi de bogatiile Daciei. Au venit
colonisti din provinciile vecine Daciei, adica din Moesia, la sud de Dunare, din lllyiricum, deci
vestul Peninsulei Balcanice, din Panonia (unde e Ungaria de azi), din Noricum (unde e
Austria), dar si din provincii mai ndepartate, si anume din Galia, din Spania, din Asia Mica,
din nordul Africii, din Siria; ni s-au pastrat numeroase inscriptii care atesta faptul.

In afara de acesti colonisti vorbind latina populara, s-au asezat n Dacia veteranii, adica
soldatii romani eliberati care-si avusesera aici garnizoana si care, de obicei, erau casatoriti cu
localnice daco-gete. Dar din Italia n-au venit colonisti? Se pare ca prea putini. Pe vremea lui
Traian, Italia nu mai avea un excedent nsemnat de populatie pe care sa-l trimita peste
hotare. De aceea, mparatul fixase ca norma sa nu mai ntrebuinteze n scopuri de colonizare
populatia Italiei. (Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, Scurta istorie a romnilor pentru
tineret ndeosebi)

REZOLVARE

A. Identificarea emitatorului si a contextului

Autorii lucrarii Scurta istorie a romnilor pentru tineret ndeosebi,

Constantin C. Giurescu si Dinu C. Giurescu, sunt emitatorii mesajului. Contextul n care a fost
redactat textul este preocuparea pentru sublinierea continuitatii populatiei autohtone pe
teritoriul romnesc. n acest fragment emitatorii ncearca sa aduca argumente pentru a
contracara opinia unor istorici si cercetatori care afirmau ca populatia autohtona geto-daca
a disparut de pe teritoriul romnesc n urma razboaielor.

B. Reflectarea asupra elementelor constitutive ale mesajului

Fragmentul din Scutta istorie a romnilor pentru tineret ndeosebi

este un text argumentativ, apartinnd stilului stiintific, n care emitatorii sustin continuitatea
populatiei autohtone pe teritoriul romnesc. Conectorii folositi sunt specifici textului
argumentativ: din moment ce, caci, deci, nsa, adica, dar, totusi, n afara de, de aceea. Se
folosesc si structuri verbale specifice, cum ar fi nu poate fi vorba de, am admite si se pare
ca. De asemenea, emitatorii ofera numeroase contraargumente pentru a contrazice opiniile
unor istorici straini, care considera ca, dupa colonizarea Daciei de catre romani, populatia
autohtona a disparut. Limbajul este specific scrierilor istorice, foiosindu-se termeni de
specialitate: populatie autohtona, colonisti, rationament, nume ale provinciilor
romane: Dacia, Moesia, Illyricum, Noricum, Galia etc.

C. Construirea unei interpretari/exprimarea argumentata a unui

punct de vedere

Textul exprima opinia celor doi istorici n legatura cu continuitatea populatiei autohtone pe
teritoriul Daciei. Primul argument pe care l aduc autorii este ca, indiferent daca se accepta
ipoteza ca toti barbatii daci au murit n razboi sau au fost luati prizionieri, pe teritoriul tarii
au ramas femeile si copiii, reprezentnd aproximativ trei sferturi din populatia autohtona.
Alte argumente pe care le aduc pentru a contracara opinia istoricilor straini se refera la faptul
ca teritoriul nu a fost parasit dupa retragerea romana deoarece aici au ramas colonistii veniti
din provinciile vecine si veteranii de razboi care s-au casatorit cu femeile geto-dace. Pentru a
face diferenta dintre opinii si fapte, ei dau ca exemplu o inscriptie dintr-un izvor antic, care
spune ca aici s-au strns oameni "din toate partile imperiuluf, fiind atrasi de bogatiile Daciei.

BILETUL NR. 4

Etnogeneza romnilor apare astfel ca avnd trei componente fundamentale: substratul

geto-dac; stratul roman; adstratul slav. Limba romna este o limba latina, structura
gramaticala si cea mai mare parte a fondului principal de cuvinte (60%) fiind de origine
latina. Formarea poporului romn a urmat aceleasi faze ca si etnogeneza italienilor,
francezilor, spaniolilor si portughezilor. si n cazul acestor popoare se ntlnesc cele trei
componente de baza, substrat, strat si adstrat. Astfel, de exemplu, la francezi, substratul este
celto-gallic, stratul roman, iar adstratul germanic (numele nsusi al poporului vine de la
neamul germanic al francilor).

latin al acesteia. Sugestiva n aceasta privinta este statiStica privind vocabularul poeziilor
lui Mihai Eminescu, poetul nostru national (din cele 3607 de cuvinte "46,60% sunt de origine
latina si au o frecventa de 83%, pe cnd cuvintele de origine slava, reprezentnd18,81%, au
o frecventa de 6,93%". Al. Rosetti).

Odata cu ncheierea etnogenezei romnilor, n secolele Vlll-lX, apar si primele mentiuni n

sursele externe despre romni. n aceste izvoare, ei sunt denumiti vlahi, valahi, volohi,
blachi, variante ale unui termen care, dupa ce a desemnat un trib celt, a fost folosit de vechii
germani pentru a-i numi pe romani si galii romanizati si a sfrsit prin a fi folosit pentru a-i
numi pe locuitorii Peninsulei Italice. Din lumea germana, el a trecut apoi n cea slava, pentru
a-i desemna pe romanici, iar de aici la bizantini, si de la ei n alte zone etnico-
culturale. (Florin Constantiniu, O Istorie sincera a poporului romn)

REZOLVARE

A. Identificarea emitatorului si a contextului

Emitatorul mesajului este istoricul Florin Constantiniu, autorul lucrarii O istorie sincera a
poporului romn. Contextul n care a fost scris acest fragment este demonstrarea latinitatii
limbii si poporului romn.

B. Reflectarea asupra elementelor constitutive ale mesajului

Fragmentul din O istorie sincera a poporului romn este un text

argumentativ, apartinnd stilului stiintific, n care emitatorul sustine latinitatea limbii si a

poporului romn. Conectorii folositi sunt specifici textului argumentativ: astfel, de exemplu,
dar, pe cnd. De asemenea, autorul aduce numeroase exemple pentru a-si sustine
argumentele, facnd diferenta ntre opinii si fapte. Limbajul folosit este specific stilului
stiintific, fiind folositi termeni din domeniul istoriei limbii: etnogeneza, substratul geto-dac,
stratul roman, adstratul slav, substratul celto-gallic, vocabularul, cuvinte de origine
latina etc.

C. Construirea unei interpretari/exprimarea argumentata a unui

punct de vedere

Textul sustine latinitatea limbii romne. Primul argument pe care emitatorul l aduce este
ca fiecare limba are trei componente fundamentale (substrat, strat si adstrat) si ofera ca
exemplu att componentele limbii romne (substratul geto-dac, stratul roman si adstratul
slav), ct si pe cele ale unei alte limbi romanice, limba franceza (substratul celto-gallic,
stratul roman, adstratul germanic). Pentru a sustine latinitatea limbii romne ofera ca
exemplu poezia poetului national Mihai Eminescu. Statistica realizata de Al. Rosetti n
legatura cu vocabularul utilizat de poet a demonstrat ca cele mai multe cuvinte folosite de
acesta erau de origine latina. Ultimul argument, preluat din surse istorice straine, se refera
la denumirea de "vlahi" acordata romnilor, care, initial, se aplica romanilor n general sau
popoarelor romanizate.
Biletul 5

Problema esentiala pentru Grigore Ureche este nendoielnic aceea de a-si scrie cronica n
romneste. In secolul XVII, romna se afla fata de slavona n acelasi raport n care s-au aflat
fata de latina romana rustica, adica italiana comuna, n duecento, theodiscus sau germana
populara cu ncepere din secolul VIII sau le roman, franceza populara, n secolul IX. A scrie n
limba vulgara si nu n aceea culta nu reprezinta pentru cronicar doar o inovatie, cu imense
consecinte de ordin practic [...], ci si o mare dificultate n sine.

A scrie cel dinti n limba n care vorbesc de cnd lumea ai tai si tu nsuti nseamna a trece
un prag important. Trebuiau create o sintaxa si o topica specific scripturale, precum si reglat
un vocabular care nu se poate rezuma la acela religios (singurul avnd, dupa Coresi, traditie
scrisa), pretinznd termeni administrativi, juridici, militari care nu sunt prezenti neaparat n
vorbire, dar existau incipient n actele de cancelarie si n scrisorile oficiale.

In sfrsit, procedeele nsesi cerute de stilul istoriografie nu au precedente romnesti la

jumatatea secolului XVII. Aseznd alaturi portretul lui Hanibal din Titus Livius si acela al lui
stefan cel Mare din Ureche, Pompiliu Constantinescu a atras atentia asupra mprumutarii de
catre cronicar att a " canoanelor retorice " clasice, ct si a unor elemente concrete de
psihologie (varsator de snge nevinovat, nelenes, la razboaie mester). (Nicolae
Manolescu, Istoriacritica a literaturii romne, I)

REZOLVARE

A. Identificarea emitatorului si a contextului

Criticul literar Nicolae Manolescu, emitatorul acestui mesaj, pune n evidenta dificultatile
cu care s-a confruntat cronicarul Grigore Ureche pentru a-si scrie letopisetul n limba
romna. Contextul n care a fost redactat acest mesaj se refera la preocuparea pentru
evidentierea situatiei limbii romne la nceputurile literaturii nationale. Limba oficiala si
culta n arile romne era n acea perioada slavona, romna fiind considerata limba vulgara.

B. Reflectarea asupra elementelor constitutive ale mesajului

Fragmentul din Istoria critica a literaturii romne este un text argumentativ, apartinnd
stilului stiintific, n care emitatorul pune n evidenta dificultatea cu care s-a confruntat
cronicarul romn Grigore Ureche pentru a-si scrie opera n limba romna. Conectorii folositi
sunt specifici textului argumentativ: adica, dar, precum si, n sfrsit, att... ct si. Se foloseste si
o structura verbala specifica: este nendoielnic. Notiunea de limba vulgaradesemna limba
vorbita de popor, diferita de limba oficiala.
 Limbajul este specific criticii literare si lingvisticii, continnd termeni/ sintagme din cmpul
semantic al limbii, cum ar fi: cronica, slavona, romana rustica, italiana comuna, le roman,
franceza populara, sintaxa, topica, vocabular, procedeele cerute de stilul istoriografie,
canoanelor retorice clasice, elemente concrete de psihologie.

C. Construirea unei interpretari/exprimarea argumentata a unui punct de vedere

n acest fragment, criticul literar Nicolae Manolescu si exprima opinia n legatura cu

dorinta lui Grigore Ureche de a-si scrie cronica n limba romna. Limba oficiala si culta n
arile romne era n^acea perioada slavona, romna fiind considerata limba vulgara.
Argumentele pe care Nicolae Manolescu le aduce sunt legate de stadiul n care se afla limba
romna n secolul al XVII-lea. Pentru a sublinia dificultatea scrierii ntr-o limba care nu era pe
deplin constituita, autorul se foloseste de un argument de tip comparatie, facnd o paralela
ntre raportul dintre limba romna si limba oficiala, slavona, si situatia altor limbi romanice
considerate "vulgare". Un al doilea argument este legat de inexistenta unei sintaxe si a unei
topici specifice limbii scrise, precum si a unor termeni administrativi, militari etc. Limba
oficiala fiind slavona, acesti termeni nu erau atestati n limba romna. De asemenea, un alt
argument pe care l aduce autorul este legat de lipsa procedeelor artistice deoarece, pna n
acest moment, nu a existat literatura scrisa n limba romna. El ofera ca exemplu, pentru a-si
sustine ultimul argument, portretul lui stefan cel Mare din cronica lui Grigore Ureche, care
mprumuta procedee din opera lui Titus Livius. Din fragment reiese admiratia criticului
pentru cronicarul moldovean, care a facut un pas important pentru constituirea literaturii
romne.

BILETUL NR. 6

Puternicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, sa-ti daruiasca, dupa aceste cumplite vremi
anilor nostri, cnduva si mai slobode veacuri, ntru care, pe lnga alte trebi, sa aibi vreme si
cu cetitul cartilor a face iscusita zabava, ca nu ieste alta si mai frumoasa, si mai de folos n
toata viiata omului zabava dectu cetitul cartilor.

Cu cetitul cartilor cunoastem pe ziditor iul nostru, Dumnezeu, cu cetitul lauda i facem pentru
toate ale lui catra noi bunatati, cu cetitul pentru gresalele noastre milostiv l aflam. Din
Scriptura ntelegem minunate si vecinice fapte puterii lui, facem fericita viiata, agonisim
nemuritoriu nume. Sngur Mntuitoriul nostru, Domnul si Dumnezeu Hristos, ne nvata,
zicandu: adeca: " Cercati Scripturile ". Scriptura departe lucruri de ochii nostri ne nvata cu,
acele trecute vremi sa pricepem cele viitoare. Citeste cu sanatate aceasta a noastra cu
dragoste osteneala.

De toate fericii si daruri de la Dumnezeu voitoriu, Miron Costin, care am fost l&gofat mare
n Moldova. (Miron Costin, Opere alese. Letopisetul arii Moldovei. De neamul
moldovenilor)

REZOLVARE

A. Identificarea emitatorului si a contextului

 Emitatorul mesajului este Miron Costin. Contextul n care a fost redactat textul se refera la
ndemnul autorului catre potentialii cititori sa-si faca timp pentru lectura deoarece aceasta
reprezinta cea mai frumoasa si folositoare zabava" "n toata viiata omului".

B. Reflectarea asupra elementelor constitutive ale mesajului

Fragmentul din Letopisetul arii Moldovei este un text descriptiv, apartinnd stilului
beletristic. Descrierea este facuta din perspectiva subiectiva si prezinta placerea de a citi.
Rolul acestei descrieri este de informare asupra utilitatii actului lecturii. Descrierea este una
sistematica deoarece emitatorul vorbeste despre placerea de a citi la modul general, pna la
placerea pe care o poate provoca lectura propriei carti. Miron Costin se adreseaza direct
cititorului, prin vocativul iubite cetitoriule, ndemnndu-1 sa se bucure de cea "mai
frumoasa si mai de folos n toata viiata omului zabava.'''.Cea mai importanta carte pe care
un om trebuie sa o citeasca, este Scriptura, informatiile pretioase pe care le contine fiind
descrise cu ajutorul adjectivelor: "Din Scriptura ntelegem minunate si vecinice fapte puterii
lui, facem fericita viiata, agonisim nemuritoriu nume.". De la general autorul revine la
particular, si anume la placerea de a citi propria carte, placere exprimata prin ndemnul
final: "Citeste cu sanatate aceasta a noastra cu dragoste osteneala". La nivel lexical, se
remarca folosirea cuvintelor n forma lor nvechita, specifica perioadei n care textul a fost
scris: cetitoriule, trebi, cetit, ieste, viiata, dectu.

C. Construirea unei interpretari/exprimarea argumentata a unui

punct de vedere

Textul reprezinta un ndemn al emitatorului pentru receptori. Acestia, reprezentati prin

sintagma cinstite, iubite cetitorule, sunt rugati sa redescopere placerea de a citi. Autorul
considera cititul o activitate de cunoastere si ofera ca exemplu pentru a-si sustine
ideea Sfnta Scriptura. La fel ca si cartile sfinte, letopisetul lui este o carte care ajuta la mai
buna cunoastere a omului, dar si la cunoasterea istoriei poporului romn, motive pentru
care merita citita. n finalul adresarii, autorul si asuma responsabilitatea pentru cele scrise,
fapt subliniat prin formula de ncheiere: "De toate fericii si daruri de la Dumnezeu voitoriu,
Miron Costin, care am fost logofat mare n Moldova.".

BILETUL NR. 7

Pe cnd uitasem ca suntem romni si ca avem si noi o limba, pe cnd ne lipsea si carti si
tipografie; pe cnd toata lumea se aruncase n dosii ca babele n catei si motani, caci la
scoala publica se nvata numai greceste; cnd, n sfrsit, literatura romna era la darea
sufletului, ctiva boieri, ruginiti n romnism, neputandu-se deprinde cu frumoasele ziceri,
sedeau tristi si jaleau perderea limbii. [...] Tot nsa mai ramasese o scoala pre care acesti buni
batrni o priveau ca singur azilul prigonitei limbi, scoala unde se nvata nca romneste,
aproape de Iasi, n monastirea Socola.

Tatal meii era unul din romnii acestia.

ntr-o zi, viind de la scoala, l-am gasit cu o mare carte dinainte.

- Cetesti-mi, mi zise, o viata d-a sfintilor din cartea aceasta.

 - larta-ma, parinte, eu nu pot ceti romneste.

- Cum! apoi dar ce nveti tu?

- Elineste, am raspuns paunindu-ma.

Poate sa fie frumoase acele ce spui tu, zise tatal meu, dar e rusine sa nu stii litnba tal Mne
vei veni cu mine la Socola, unde este examen. Voi vorbi pentru tine cu dascalul, care e un om
prenvatat. [...]

- Boieri si cucoane, zicea el, am avut cinste a arata ca limba noastra, pre care toti socot ca o
stiu, dar nime nu o stie cumsecade, nu este fara gramatica, fara sintaxis si fara
ortografie. [...]

Ce faceam eu n vremea aceasta? Eu ramasesem ncremenit, cu ochii holbati, cu gura

cascata, caci nu ntelegeam nimic, eu care ma tineam ca stiu ceva! [...]

Am alergat la biblioteca tatalui meu, care era ntr-o lada mare, purure deschisa, n coridor;
si lund Istoria romnilor de Petru Maior, ajutat de abecedarul urgisit, n putine ceasuri am
nvatat a ceti. (Costache Negruzzi, Amintiri de junete, Cum am nvatat romneste)

REZOLVARE

A. Identificarea emitatorului si a contextului

n acest fragment din Cum am nvatat romneste, apartinnd volumului Amintiri de

junete, Costache Negruzzi, emitatorul mesajului, povesteste cum a luat contact cu prima
carte n limba romna. Contextul n care a fost redactat textul se refera la dorinta autorului
de a rememora momentul n care a nceput sa nvete limba romna, punnd n evidenta si
realitatile sociale ale tarii din perioada fanariota.

B. Reflectarea asupra elementelor constitutive ale mesajului

Fragmentul din Cum am nvatat romneste este un text narativ, apartinnd stilului
beletristic deoarece ndeplineste urmatoarele conditii: emitatorul, care este si narator,
povesteste o ntmplare desfasurata dupa principiul cronologic, evenimentele se afla ntr-o
relatie cauzala si implica personaje n actiune. Prezenta naratorului este subliniata prin
folosirea persoanei I deoarece acest narator este si personaj: uitasem, noi, tatal meu, eu nu
pot, eu ramasesem. Evenimentele se desfasoara cronologic si se afla ntr-o ordine cauzala: la
nceput sunt prezentate realitatile sociale ale vremii, care impuneau nvatamntul n limba
greaca. Apoi se introduce povestirea propriu-zisa, n, care personajul-narator ia decizia de a
nvata romneste, dupa ce tatal sau l duce la scoala de la manastirea Socola si i explica
importanta cunoasterii limbii materne. n aceasta povestire sunt implicate urmatoarele
personaje: personajul-narator, tatal acestuia si directorul scolii de la Socola care tine
discursul. De asemenea, apar cteva repere temporale si spatiale: pe cnd, aproape de lasi,
monastirea Socola, ntr-o zi, mne. La nivelul textului se remarca anumite sintagme care
subliniaza gradarea actiunii: pe cnd, ntr-o zi,interogatia retorica: Ce faceam eu n vremea
aceasta?.
 26

C. Construirea unei interpretari/exprimarea argumentata a unui punct de vedere

ntmplarea pe care o relateaza scriitorul Costache Negruzzi pune n evidenta situatia

nvatamntului din perioada fanariota, cnd n scolile romnesti se nvata limba greaca.
Consecinta faptului ca Ia toate scolile se nvata greaca era ca tinerii tarii nu si cunosteau
propria limba. Emitatorul marturiseste ca a fost dus de tatal sau la scoala din Socola,
singura unde se nvata romneste, dar nu a nteles nimic din discursul directorului. ntors
acasa, ia decizia de a nvata singur limba, citind Istoria romnilor de Petru Maior. Autorul
doreste sa transmita, prin intermediul acestei povestiri autobiografice, importanta nvatarii
limbii materne, ca singura care poate oferi, individului, identitate.

BILETUL NR. 8

Cnd am nceput a ntelege cele ce se petrec n lume, intrase de curnd n cursul timpului
un secol nou, secolul al XlX-lea, secol mare si luminos ntre toate, menit a schimba fata
lucrurilor pe pamnt, de la apus la rasarit; secol care a adus cu dnsul o civilizatiune cu totul
si cu totul noua, nebanuita si nevisata de timpii anteriori; civilizatiune iesita din descoperirile
stiintifice datorite geniului omenesc, care a dat rurilor, marilor si oceanelor vapoarele, a
nzestrat continentele cu drumuri-de-fier, a luminat pamntul cu gaz si cu scnteia electrica,
ne-a daruit telegrafia, telefonia si fotografia; prin mecanica si prin chimie a transformat
toate artele si maiestriile, a nsutit si nmiit productiunea si a radicat pe om din robie si din
apasare la egalitate si libertate; a vazut renascnd ca din cenuse state noua ca Grecia, ca
Belgia, Romnia, Serbia si Bulgaria. [...]

Pe la anul 1821 tunul ncetase d-a rasuna n Europa; el si produsese efectul: desteptase
nationalitatile, una cte una, din amorteala n care erau cazute de secoli, si Romnia scapa
din ghearele fanariotilor. [...] Boierii ncepuse a se zice romni, a vorbi si a scrie romneste
[...]scoli romnesti de nvatamnt secundar se deschisese n "Sfantu Sava" si mai multi tineri
erau trimisi sa studieze n Franta, n Germania si n Italia, destinati ca, la ntoarcerea lor n
tara, sa predea stiintele nalte: filozofia, dreptul, matematicile, stiintele naturale si fizice n
limba romna. (Ion Ghica, Scrisori catre Vasile Alecsandri)

REZOLVARE

A. Identificarea emitatorului si a contextului

Emitatorul acestui mesaj este scriitorul Ion Ghica, care i adreseaza lui Vasile Alecsandri o
scrisoare neoficiala. Contextul n care a fost scrisa scrisoarea reprezinta dorinta emitatorului
de a-si informa prietenul cu privire la noile schimbari aduse de secolul al XlX-lea n
Romnia.

Perspectiva emitatorului, care este si naratorul textului, este una subiectiva si transmite
entuziasmul acestuia n legatura cu noile schimbari din lumea europeana si din tara.
 B. Reflectarea asupra elementelor constitutive ale mesajului
Fragmentul din Scrisori catre Vasile Alecsandri este un text narativ,

apartinnd stilului beletristic deoarece ndeplineste urmatoarele conditii: emitatorul, care

este si narator, povesteste o ntmplare care se desfasoall~a1lp^T5rincipiul rronoogc,
evenimenek _se afla ntr-o relatie cauzala, desi nu implica un numar de personaje n actiune.
Din titlul pe care l are acest ciclu de scrieri, se poate identifica un receptor: Vasile
Alecsandri. Prezenta naratorului este subliniata prin folosirea persoanei I deoarece acest
narator este si personaj: am nceput. Naratorul realizeaza o scurta prezentare a schimbarilor
care s-au petrecut n lume odata cu secolul al XlX-lea. Evenimentele se afla ntr-o ordine
cauzala: la nceput sunt prezentate realitatile sociale ale vremii. Apoi se revine la cazuri
particulare, la situatia din Romnia. De asemenea, apar si indici temporali si spatiali: n
cursul timpului, un secol nou, secolul al XlX-lea, de la apus la rasarit, pe la anul 1821. La
nivelul textului se remarca anumite sintagme care subliniaza gradarea actiunii: cnd am
nceput, pe la anul 1821, ncepuse.

C. Construirea unei interpretari/exprimarea argumentata a unui

punct de vedere

Ion Ghiea, prin intermediul Scrisorilor catre Vasile Alecsandri, ofera o imagine a Europei,
dar si a Romniei la nceputul secolului al XlX-lea.Emitatorul descrie noile realitati, care sunt
produsele descoperirilor stiintifice: vapoarele, caile ferate, electricitatea, telefonia,
fotografia etc. De asemenea, schimbari se produc si la nivel social si la nivel de mentalitate:
omul iese din robie, sunt promovate idei ca egalitatea si libertatea, renasc mai multe tari
care scapa de ocupatia straina. n urma razboiului, tara noastra scapa de dominatia
fanariota, boierii ncep sa vorbeasca si sa scrie n romneste. Modificarile aduse de
dezvoltarea civilizatiei se produc si n scoli, unde elevii puteau nvata n limba romna, dar,
n acelasi timp, aveau posibilitatea de a studia n strainatate. Perspectiva narativa este una
subiectiva, emitatorul si transmite entuziasmul n legatura cu progresul la care ajung tarile
europene.