Sunteți pe pagina 1din 5

1) Analiza unui material implic descompunerea materialului in pri constitutive pentru determinarea cantitativ i

calitativ a componentelor acestuia.


2) Absoria de ap, pentru un material poros, este mai mare cu ct porozitatea aparent va fi mai mare i cu ct porii
sunt mai fini.
3) Andezitul este o roc bazaltic, hemicristalin, cu o densitate i rezisten macanic mari.
4) Argila este o roc detritic cimentat format prin cimentarea malurilor.
5) Ardezia este o roc metamorfic prin presiune rezultat prin metamorfoza argilei i care prezint fenomenul de
clivaj.
6) Argila rezult prin cimentarea mlurilor.
7) Ardezia rezult prin metamorfoza argilei.
8) Aglomeraiile au rolul de a mri plasticitatea argilelor slab plastice, n vederea reducerii manoperii de fasonare a
formelor crude.
9) Arderea sticlei se realizeaz la temperaturi de 1450 grade C.
10) Austenita ca aliaj soluie solid, se formeaz la obinerea fontei pentru urmtorii parametri: temperatur de 723
grade C, 1,7% carbon.
11) Brecciile rezult prin cimentarea grohotourilor.
12) Bolovniurile sunt roci formate prin depunerea granulelor transportate de apele curgtoare.
13) Bazaltul este o roc efuziv compact(foarte dur).
14) Carota reprezint proba necesar investigrii care este extras din elementul de construcie.
15) Cantitatea de ap pe care un material o conine la un moment dat reprezint: umiditatea materialului.
16) Caracterul vscos al deformaiilor poate determina ntrzierea producerii cu viteza de cretere a intensitii efortului
unitar, iar la descrcarea probelor conduce la fenomenul de relaxare.
17) Caracterul vscos al deformaiilor este determinat de frecrile interne ale unitilor structurale la deplasarea relativ.
18) Considernd frecarea dintre platanele presei i suprafeele epruvetei , rezistena la compresuine obinut la
ncercarea cu frecare este mare.
19) Carac. numita rezilien exprim (rezistena la ncovoiere prin oc) - lucrul mecanic necesar pentru a rupe o proba
cu seciunea S, prin cderea unei greuti stndardizate G.
20) Carac. produselor din piatr natural sunt influenate (de cele ale rocilor de provinien ) - geneza rocilor i
structura lor.
21) Calcarul este o roc sedimentar.
22) Conglomeratele rezult prin cimentarea (aglomerarea) pietriurilor.
23) Criblura este un produs din piatr dubl concasat.
24) Care din curbele din garficul de mai jos nu exprim granulozitatea unui material ? C4 si C1.
25) Care din curbele din figura de mai jos exprim o granulozitate mai bogat in fraciuni de dimensiuni mici C3.
26) Contracia la ardere a argilei are loc la temperatura de 860 grade C.
27) Contracia la uscare este determinat de evaporarea apei peliculare libere.
28) Crmizile se impart in categorii de calitate in funcie de dimensiunea maxim a defectelor i nr acestora, precum si
dup mrimea altor caracteristici.
29) Crmizile se mpart n clase de calitate n funcie de densitatea aparent.
30) Ct trebuie s fie echivalentul FN, pt blocurile ceramice? R:peste 2,5.
31) Crmizile silico-aluminoase au caracter chimic neutru.
32) Crmizile silicioase au caracter chimic refrectare acide.
33) Ca agent reductor la obinerea fontei lucreaz oxizii de fier.
34) Detensionarea sticlei fasonate se realizeaz prin recoacere.
35) Degresanii folosii la fabricarea produselor ceramice au rolul de a micora plasticitatea argilelor si totodat
contracia ei la uscare.
36) Dolomitul este o roc sedimentare de precipitaie care se folosete ca agregat de concasaj i la obinerea altor
materiale artificiale.
37) Dioritul este o roc profiric.
38) Degradarea materialului provocat de solicitri termice repetate este oboseal termic.
39) Densitatea reala a unui material este masa unitaii de volum format din particule constituente.
40) Densitatea aparent a unui material este masa unitaii de volum aparent.
41) Densitatea aparent a unui material poros este : p*=m2-m1/Vpicnometru-(m3-m2/p*H2O) m1=masa picnometrului
gol i uscat m2=masa pic cu material, m3 picn cu lichidul de referin.

42) Densitatea real a unui material compact, n raport cu cea aparent este egal.
43) Dac viteza de cretere este mare la ncercarea de compresiune static rezistena la compresiune a materialului este
mai mare.
44) Daca viteza de cretere a forei este mic , la ncercarea la compresiune static rezistena la compresiune a
materialului este mic.
45) Epruveta reprezint proba sub form de buci, cu form i dimensiuni normate, confecionate din materialul ce
urmeaz a fi investigat i pe care se efectueaz analizele i ncercrile de laborator.
46) Extruziunea oelului este un tratament mecanic.
47) Elementele chimice n contact, n condiii variate de temperatur i presiune dau natere la combinaii chimice
complexe, care sunt deformaiile.
48) Efectul efortului unitar normal este de a mpiedica deprtarea sau apropierea seciunilor, cum solicitrile sunt de
ntindere sau compresiune.
49) Efectul efortului unitar tangenial este de a mpiedeca lunecarea relativ a seciunilor i se manifest ca o for de
forfecare.
50) Forma granulelor este determinat prin raportul parametrilor b/a i c/a i a coeficentului volumic mediu Cv.
51) Fondantul folosit la fabricarea produselor ceramice are rolul de de a cobor temperatura de ardere a masei argiloase,
n scopul reducerii consumului de combustibil necesar acestei operaii.
52) Formarea mulitului are loc la temperatura de 860 grade C.
53) Faiana se obine prin arderea formei la temperatura de 1150-1250 grade C.
54) Forma granulelor recomandat n amestecurile de betoane este ezometric sau scurt-prismatic.
55) Forma granulelor nerecomandat n amestecurile de betoane este cea plat i cea circular.
56) Filerul este produs din piatr (de calcar i dolomite) concasat rezultat prin mcinarea n mori cu bile cu
dimensiunea max de 0.071 mm.
57) Granitul este o roc magmatic intrusiv.
58) Gabroul este o roc granitic.
59) Gresia silicioas rezult prin cimentarea nisipurilor (apestecul de calcar i argil).
60) Gipsul este o roc sedimentar de precipitaie format prin depunerea i cristalizarea unor sruri.
61) Grohotiurile sunt roci formate prin desprinderea din masiv de garanule de diferite dimensiuni, cu forme coluroase
i depunerea lor la baza masivului.
62) Indicele de plasticitate al unei argile se apreciaz prin intermediul aparatului Vicat modificat.
63) nghe-dezgheul ca aciune distructiv asupra produselor din piatr este de natur distructiv.
64) mpuritile din agregate pot influena caracteristicile compozitelor pe care le formeaz ? (Da)
65) ncarcarea unui material granular a vasului pt det . densitii n grmad n stare afanat, se face de la H de 10 cm.
66) ncercarea pt deter rezistenei la oboseal se execut prin cicluri alternante sau oscilante.
67) ncercarea unui material implic supunerea materialului cu compoziia i structura nedeformat, la aciunea
ncrcrilor mecanice sau a agenilor fizico-chimici, pt determinarea comportrii sale la aceste aciuni.
68) ntre compactitatea i densitatea aparent a unui material exist corelaii (C=Qa/Q*100)-dens. Ap
69) Lucrul mecanic necesar pt distrugerea unei probe de volum cunoscut, rep rezistena la compresiune prin oc.
70) Lucrul mecanic necesar pt distrugerea unei probe cu seciunea S, prin cderea unei greuti standardizate rep
rezistena la ncovoiere prin oc.
71) La un corp solicitat la ntindere, cnd intensitatea forelor active este mai mare dect cea a forelor de legtur,
corpul se va deforma plastic.
72) La un corp solicitat la ntindere, cnd intensitatea forelor active este cel mult egal cu cea a forelor de legtur
corpul se va deforma elastic.
73) La fabricarea produselor ceramice nisipul silicios are rol de a reduce volumul fisurilor ce apar la uscare.
74) La fabricarea produselor ceramice cenua are rol de a reduce volumul fisurilor de apar la uscare.
75) La fabricarea produselor ceramice zgura macinat are rol de a reduce volumul fisurilor ce apar la uscare.
76) La fabricarea produselor ceramice varul are rol de a mri plasticitatea argilelor slab plastice n vederea manoperei
de fasonare a formelor crude.
77) La fabricare produselor ceramice melasa are rol de a mri plasticitatea.
78) La fabricare produselor ceramice gudronul are rol de a mri plasticitatea.
79) La fabricarea produselor ceramice amota are rol de a mri punctual de refractaritate i foloseste la obinerea
produselor refractare.
80) La fabricare produselor ceramice cuarul are rol de a mri punctual de refractaritate.

81) Ledeburita ca aliaj de amestec, se formeaz la obinerea fontei pt urmtorii parametri: atunci cnd continutul de
carbon depaete 4,3%.
82) Laminarea otelului este un tratament mecanic.
83) Materia prim pt obinerea metalelor o formeaz materilalele omogene.
84) Materia prim pt obinerea sticlei este nisipul silicios.
85) Macerarea materiilor prime este un proces natural ce const n pstrarea argilelor n depozite descoperite, unde n
timp se produce putrezirea materiilor organice.
86) Molonul este produs de piatr fasonat pt zidrie prelucrat numai la faa aparent i pe feele adiacente.
87) Marmura rez. prin metamorfoza calcarelor.
88) Marmura este o roc metamorfic prin contact, rezultat prin metamorfoza calcarelor, cu structur cristalin i
rezistena mecanic mari.
89) Modul de aranjare a mineralelor n spaiu, rep textur.
90) Mater. imflamabile sunt mater.care se aprind sub aciunea temp., chiar n absena sursei de foc.
91) Mater. combustibile sunt mater care se aprind n prezena sursei de foc , dar ard i dup ndeprtarea acesteia.
92) Mater necombustibile sunt mater care nu se aprind i care nu ard, dar n prezena flcrii i a temp se deformeaz se
topesc sau se distrug.
93) Materialele clincherizate au porozitatea pn la valori sub 8%.
94) Materialele vitrificate au porozitate pn la valori sub 2%.
95) Materialele fuzibile sunt materialele cu punct de refractaritate mai mic dect 1350 (grade C)
96) Materialele refractare sunt mater. cu punct de refracrtare mai mare dect 1580 (grade C)
97) Materialele caracterizate prin legturi chimice de acelai fel ntre particolele componente sunt: R:materiale unitare.
98) Materialele alctuite din mai multe componente compatibile sunt R:materiale compozite.
99) Materialele associate au n compoziia lor: R:dou sau mai multe materile unitare sau compozite i ndeplinesc
funcii diferite n produsul finit.(materiale unitare solide cristaline omogene i eterogene, solide amorfe;materiale
compozite cu particule dispersate ntr-o matrice ,fibrate)
100) Normalizarea oelului este un tratament termic.
101) Oelul la care se introduce feroaliaje n timpul arjei sunt oeluri:dezoxidate.
102) Precizia de msurare a densitii aparente este mai bun folosind metoda balanei hidrostatice.
103) Parafinarea este obligatorie pt. deter. densitii aparente la probe poroase cu form geometric neregulat (Da) n
cazul n care materialul din prob reacioneaz chimic cu apa sau acesta distruge structura materialului.
104) Prop corpurilor solide poroase de a permite trecerea fliudelor prin struc. lor rep permeabilitatea.
105) Prop materialelor de a nu se distruge sub aciunea saturrii lor ndelungate este stabilitatea la apa.
106) Pt. det umiditii, din momentul recoltrii pn n momentul primei recoltri se msoara masa unei probe de
material dup care se usuc proba msurndu-se a doua oara.
107) Punctul de nmuiere a unui material, rep punctul de refractaritate.
108) Punctul de aprindere a unui mater. rep. temper.la care mater se aprinde n prezena unei surse de foc.
109) Pt probe din acelai mater cu form geometric cubic, prismatic sau cilindric sau cu aceeai suprafaa de
ncercare rezistena la compresiune cu valoarea cea mai mare o are rezistena cubic.
110) Pt probe din acelai mater -----!!!!---- cea mai mic o are rezistena cubic.
111) Prop. mater de a se opune modificrii formei, prin ptrunderea unui corp dur nedeformabil n masa lor, rep
duritatea.
112) Pt un mater rezistenta la compresiune este = cu forta maxima de rupere Fmax aferenta pe unitatea de suprafata A
113) Pt un mater rezistenta la intindere centrica(axiala ) rep raportul intre forta max de rupere si aria initiala a sectiunii
probei incercate
114) Pt material rezistenta la intindere centrica(axiala)este raportul dintre forta max de rupere si aria initiala a sectiunii
probei incercate Rt=Pmax/Ao [N/mm2]
115) Pt material rezistenta la compresiune dinamica exprima lucrul mechanic necesar pt distrugerea epruvetei de
volum V
116) Porfirul este o roca filoniana
117) Piatra ponce este o roca efuziva poroasa, un rezultat al formarii zgurii de deasupra magmei in conditiile degajarii
de gaze si vapori
118) Piatra de talie este produs din piatra fasonat pt zidarie si este cu forma regulate
119) Piatra mosaic este produc de piatra fasonata cu grad de prelucrare dar cu fata vazuta neregulata
120) Placile pt placaj sunt produse din (piatra bruta) fasonata pt pardoseli si lucrari de drumuri

121) Prezenta umiditatii la nisip poate det. modoficari ale densitatii sale in gramada(Da)-deoarece umiditatea det
variatia spatiului intergranular cu valori diferite in stare uscata ,resp in stare umeda
122) Prin granulozitate (se intelege proportiile cu care intervine fiecare sort in compozitia generala a uni mater
granular )- se apreciaza compozitia de granule de diferite dimensiuni dintr-un agregat
123) Pt obtinerea produselor albe poroase se folosesc argile fuzibile (ce cuprind circa 50% caolin,40% nisip cuartos ,si
10% feldspat)
124) Porozitatea aparenta mare si finetea mare a porozitatii det o absortie mai mare
125) Pt prevenirea actiunii distructive asupra produselor din piatra la nivelul fundatiilor se prevad fibroizolatiile
126) Plasticitatea arghilelor favorizeaza o deformatie permanenta
127) Pt produse ceramice clincherizate porozitatea este 8%.
128) Pierderea apei legate chimic la argila,are loc la 460 grade
129) Pt produse ceramice vitrificate porozitatea este de 2%
130) Pt produse brute poroase porozitatea este de
131) Pt obtinerea produselor ceramice brute colorate se folosesc argile fuzibile.
132) Pt obtinerea produselor brute clicherizate se folosesc argile vitrifiabile
133) Produsele ceramice brute compacte se obtin prin arderea formei la temperature cuprinse intre 1200-1300grade
134) Produsele ceramice fine compacte se obtin prin arderea formei la temperature 1100-1250grade
135) Pt obtinerea pieselor turnate din fonta se foloseste fontacenusie sau de turnatorie
136) Pt obtinerea otelului se foloseste fonta alba.
137) **Relaxarea materialului are loc cand se analizeaza starea de eforturi si de deformatii la trecerea
138) **Relaxarea mater are loc numai cand corpul vascos al deformatiilor presupune imbarzuirea producerii
deformatiilor in raport cu vireza de crestere a intensitatii efortului unitary
139) Rezistenta la compresiune obtinuta pe prisme Rpr>Rc<Rcil, Rpr<Rc>Rcil
140) Ruperea unei probe de mater supusa la compresiune statica se produce prin aparitia fisurilor si in final distrugerea
mater
141) Ruperea unei probe de material supusa la intindere centrica(axiala) se produce prin aparitia unor microfisuri ce se
dezvolta transformandu-se in fisuri iar in final avand loc ruperea
142) Rezistenta la compresiune la probe cu sectiunea de incercare circulara , fata de cea cu sectiune cu colturi, este mai
mica
143) **Rezistenta la compresiune obtinuta pe cub echivalenta in raport cu rezistenta la compresiune pe cub , cu aceasi
sectiune de incercare ,este
144) Rezistenta la compresiune la probe cu sectiunea de incercare cu colturi , fata de cea cu sectiune circulara,este mai
mica la cea cu colturi, deoarece aicea apar concentrari de eforturi
145) Rocile sunt combinatii naturale de minerale
146) Rocile detriticesunt rezulatete din depuneri de sfarmaturi provenite de la roci preexisatente(2 tipuri-cimentate si
necimentate) ex; brecciile ,conglomeratele, argilele,marnele
147) Rociile de precipitatie sunt roci sedimentare, formate prin depunrea si critalizarea unor saruri din apele marilor si
oceanellor si se carac. prin compozitie mineralogicala simpla, find alcatuite in principal dintr-un mineral care-I da
denumirea
148) Rocile organogene sunt roci sedimentare , care sau format prin acumularea scheletelor minerale ale unor specii
marine
149) Rezistenta la soc la piatra se exprima in (procente) Rsoc=(m1/m)*100
150) Rezistenta la uzura la piatra se exprima in procente si se compara cu valorile normale
151) **Rezistenta la stivire prin compresiune la aggregate se exprima in procente Rs+=m1/m2*100
152) Rezistenta la inghet dezghet a materialelor se apreciaza prin coeficentul de inmuiere la gelivitate n(niu)g si prin
coeficentul de gelivitate u(miu)g
153) Rocile au structura masiva daca au minerale sub forma grauntoasa si formeaza roca cu carac. similare dupa orce
directie
154) Rocile au textura sistoasa daca sunt formate din starturi de minerale diferite
155) Rocile au textura statificata daca au minerale dispuse in straturi iar roca sa prezinte fenomenul de clivaj
156) Saturarea cu apa este obligatorie pt determinarea densitatii aparente la probe poroase cu forma geometrica
neregulata (NU) in cazul in care proba nu reactioneza chimic cu apa.
157) Solicitarile produse de forte exterioara care cresc continuu ,lent de la 0 la o valoare maxica sunt solicitarile statice
158) Solicitarile produse de fortele exterioare care actioneza brusc, cu toata intensitatea lor sunt solicitarile dinamice

159) Solicitarile produse de fortele exterioare a caror intensitate variaza sinusoidal sunt solicitarile ciclice
160) Struc hemicristalina este specifica rocilor formate in apropierea suprafetei scoartei terestre
161) Struc Holocristalina este specifica rocilor metamorfice
162) Struc Virtoasa este specifica rocilor de suprafata , la care viteza mare de racier nu a permis cristalizarea
163) Sienitul este o roca profirica
164) Savura este produs din piatra concasata cu sort de 0-8
165) Splitul este produs din piatra concasata cu sort 8-16 16-25 25-40
166) Sortul elementar rep. cantitatea de agregat saparata intre 2 ciururi consecutive din setul stantardizat
167) Sortul granular rep cantitatea de agregat ca suma de sorturi elementare successive
168) Temperatura la care materialele se aprind in prezenta unei surse de foc este [1000(gradeC) temperature(punctual)
de aprindere]
169) Temp. la care mater. se aprind in absenta unei surse de foc temp de imflamabilitate
170) Tuful vulcanic este o roca formata prin cimentarea cenusilor vulcanice
171) Travertinul este o roca sedimentara de precipitatie, este un calcar care a cuprins plante care prin putrezire au
disparut, lasand in roca pori si alveole
172) Transformarea sticlelor solubile in sticle insolubile se realizeaza cu
173) Uscarea la masa constanta a materialelor poroase este obligatorie (Da) pt determinarea densitatii aparente
174) Uscarea naturala a produselor ceramice, dureaza 15-20 zile.
175) Volumul real al materialului (pt det. densitatii) rep. volumul pe care il ocupa materialele lipsite de pori
176) Volumul aparent al materialului (pt det.densitatii aparente) rep volumul de apa dislocuit la probe cu forma
geometrica neregulata
177) Valoarea efortului unitary catre care tinde asimtotic graficului de variatie a efortului unitar,cand nr de cicluri
creste,rep rezsitenta la oboseala Ro
178) Volumul de goluri pt GVP-uri este cuprins intre 15%-40%
179) Volumul de goluri pt GO-uri este pana in 30%
180) Zgura de furnal are caracter chimic basic(dar si acid cand sterilul redus este acid)
181) Zgura de otelarie are caracter
182) rep .masa unitatii de volum ap. in timp ce ,compactitatea rep. proportii in care volumul aparent este ocupat cu
particole constituente ale acestuia.chimic