POSSIBILITIES OF RECOVERY OF INDUSTRIAL WASTE AND BY-PRODUCTS

IN ADOBE BRICKS TYPE MASONRY ELEMENTS

Abstract. Înca din cele mai vechi timpuri se cunoaste eficienta tehnologiei de constructie a
locuintelor utilizand argila in diferite forme: batatorit, sub forma de caramizi etc. Sunt multe
studii cu scopul de a imbunatati aceste tehnologii si a putea obtine structuri cat mai rezistente,
confortabile si durabile. De asemenea, se cauta posibilitati de valorificare a deseurilor
industrial, care ocupa spatii imense pentru depozitare. Aceasta lucrare prezinta un studiu
experimental privind posibilitatea și eficienta acestor deseuri industriale în compozitia unor
amestecuri argiloase adecvate pentru realizarea caramizilor din argila nearsa. S-au realizat 6
compozitii pe bază de argila si deseuri industriale. Deseurile industriale studiate sunt: cenușa
de la termocentrala Mintia, șlam de calcar, șlam de ipsos și deșeu haldat provenit de la
prelucrarea minereului importat. Analizand parametrii fizico-mecanici, pentru amestecurile
realizate, se confirma faptul ca deseurile industriale pot fi utilizate eficient ca adaos în
amestecul argilos destinat realizării cărămizilor din argilă nearsă.

1. Context
Pentru fabricarea cimentului se produce o poluare a aerului datorita emisiilor de CO2 care
constituie 4-8% din totalul emisiilor cu efect de sera. Alte emisii deloc neglijabile care apar in
industria cimentului sunt emisiile de praf, si emisiile de N2O, CH4, SOx, NOx, NH3, CO [1].
Toate acestea au ca rezultat diminuarea stratului de ozon si, prin urmare, incalzirea globala
care a condus la producerea a numeroase incendii. In aceste conditii, eliminarea sau reducerea
substantiala a consumului de ciment este de dorit.
Prin inlocuirea, acolo unde este posibil, a materialelor de constructii clasice cu materiale
ecologice, se aduce o contributie considerabila la protejarea mediului inconjurator.
Posibilitatea de reciclare, reutilizare, reintegrare in natura, protectia mediului inconjurator si
gestionarea eficienta a resurselor naturale sunt indicatori esentiali, in contextual dezvoltarii
durabile. Un produs care se incadreaza cu success in toate aceste cerinte sunt elementele de
zidarie din argila nearsa. Un alt mod de a numi dezvoltare durabila este faptul de a trai in
armonie cu natura.Lipsa de înțelegere a importantei de a trai in armonie cu natura, a dus la
diferite catastrofe naturale.
O alta calitate importanta a materialelor ecologice este sanatatea, starea placuta si siguranta pe
care o ofera utilizatorilor. Materialele naturale din argila, utilizate în construcții permit o
aerisire naturala si eficienta a peretilor, permeabilitate la vapori de apă, constanța termică și o
constanța a umidității mediului interior. De asemenea nu exista, emisii toxice, factori care au
un rol foarte important in reducerea riscului bolilor respiratorii, alergiilor si multe altele.
S-au facut studii care demonstreaza durabilitatea constructiilor realizate cu materiale locale si
cu tehnici autohtone [2, 3] in diferite conditii geografice si climatice. Umanitatea are
inteligența și ingeniozitatea necesare adaptării la condițiile unei lumi în schimbare, fara a
afecta natura [4].
Inainte cu 9000 de ani în urmă, se utilizau tehnici de constructie cu caramizi din lut. Cărămizi
din lut au fost descoperite în Turkestan, acestea datand din anii 8000-6000 î.H. Lutul a fost
folosit ca material de construcții în toate culturile antice, pentru edificii religioase si case,
fundații vechi de 5000 de ani fiind descoperite în Asiria [5].
Au început să devină tot mai cunoscute și placute in Romania, aceste case din lut, si tot mai
mulți specialiști sunt interesati de acest tip de construcții [6, 7]. Un exemplu minunat si
reprezentativ de constructie din argila din Romania, este Castelul de Lut din Valea Zânelor,
Porumbacu de Sus, Sibiu, realizat cu ajutorul arhitectului Ileana Mavrodin. Acest castel este
realizat exclusiv din materiale naturale.
Literatura de specialitate prezinta rezultatele unor cercetari in vederea posibilitatii realizarii
unor astfel de constructii din argila. Aceste rezultate, pe linga multele beneficii prezinta si
unele neajunsuri ale argilei.[1, 8, 9, 10]. Principalele inconveniente sunt că, pentru a se obtine
conditiile minime de rezistenta mecanica si termica in exploatare, este nevoie de o grosime
mare a peretelui, De asemenea exista un risc ridicat de fisurare pe durata de uscare, datorita
contractiile axiale semnificative.Pământul argilos ideal pentru a putea fi utilizat in constructii,
trebuie sa contina minim 15-16% argila, conform literaturii de specialitate, deoarece are
plasticitatea si lucrabilitatea potrivite pentru obtinerea unui produs finit de calitate. Pentru
obținerea unui amestec lucrabil, este nevoie de o anumita cantiate de apa care contribuie la
aparitia fenomenului de deleiere a foilor argiloase. Apa trebuie dozată astfel încât să nu nu se
ajunga la contractii axiale semnificative si aparitia fisurilor în timpul uscării. Astfel, este
acceptată o contractie liniara intre 3 si 12% pentru caramizile din amestecuri moi sau intre 0,4
si 2% in cazul amestecurilor mai uscate [1, 8, 9,11]. Pentru obtinerea unei bune izolari
termice, literarura de specialitate indică o densitate aparenta a materialului cuprinsă între 1600
– 2000 kg/m3 [1, 8, 11, 12].
Studiile prezentate pina acum in literature de specialitate, nu prezinta suficient influenta
diferitelor adaosuri, asupra caracteristicilor fizico-mecanice ale produselor realizate din argila
(rezistente mecanice, rezistente termice, comportare la apa si vapori de apa, etc).
In fiecare an, in urma arderii carbunelui in scopul obtinerii energiei electrice, termice rezulta
cantitati mari de cenusa de termocentrala. Utilizarea carbunelui in procesul de productie al
energiei in Romania are o pondere de peste 38% din intreaga productie a energiei electrice la
nivelul tarii [13,14]. Cenusa rezultata in urma arderii carbunelui poate fi de 2 tipuri: cenușa
zburătoare, care se evacueaza odata cu gazele de ardere și cenușa grosieră, care se colecteaza
centralizat, se transporta in locuri special amenajate, in halde. Ambele tipuri de cenusa au
impact major asupra poluarii, cenusa zburatoare poluând aerul, iar cenusa grosiera ocupând
spații imense de teren. În România, peste 80% din deșeurile industriale se depoziteaza in
locuri amenajate din natura, aceasta reprezentând principala modalitate de așa-zisă eliminare a
cenusii. O singură termocentrală din România a produs aproape 650.000 de tone de cenușă,
50.000 de tone de zgură și 50.000 de tone de ghips, in anul 2017. Din totalul de deșeuri
industriale produse la nivel național, numai 0,06% sunt valorificate in prezent. [13, 15].

Fig. 1. Cenusa zburatoare

De asemenea, rezulta cantitati importante de slam, in cadrul procesului tehnologic de la

prelucrarea pietrelor naturale și a marmurei (blocurilor de calcar), 20 tone/zi - suspensie de
calcar [13]. Slamul de calcar astfel rezultat, si uscat parțial se depozitează haldat, sub formă
de turte, uscându-se natural (Fig. 2). Slamul de ispsos este rezultat ca deseu de la prelucrarea
minereului importat. Acest slam de ipsos se depoziteaza haldat, ocupand spatii mari si acesta.
 Fig. 2. Pasta haldată și uscată natural
Prin urmare, sunt necesare studii si cercetari pentru posibilitatea valorificării acestor deșeuri.
O modalitate de valorificare a desurilor industriale poate fi prin utilizarea lor ca adaosuri în
amestecurile argiloase destinate fabricării cărămizilor din argilă nearsă. Scopul acestui studiu
este de a stabili amestecuri optime pe baza de argila destinate fabricării cărămizilor nearse,
utilizând ca adaos la argila, patru tipuri de deseuri industriale, astfel: cenusa de termocentrala
si slamul de calcar pe de o parte, si deșeu haldat provenit de la prelucrarea minereului
importat si slam de ipsos, de pe de alta parte.
2.Materiale și metode
Materiile prime folosite la realizarea amestecurilor experimentale au fost: argila care s-a
extras din localitatea Valea Draganului, Cluj Napoca, iar ca deseuri s-au utilizat cenusa de la
termocentrala Mintia impreuna cu slam de calcar provenit de la prelucrarea calcarului si
Deșeu haldat provenit de la prelucrarea minereului importat, impreuna cu slam de ipsos.
Distributia granulometrica a argilei nisipoase este prezentata in fig.2, iar compozitia oxidica
in tab1.[16,17]

Fig. 2. Granulometria argilei nisipoase

Oxizi SiO2 Al2O3 Fe2O3 CaO MgO K2O Na2O TiO2 PC
Conținutul [%] 74,17 12,74 4,38 0,7 1,0 1,43 0,73 0,05 4,78
Tab. 1 Compozitia oxidică a argilei, determinată conform STAS 9163

Cenusa de termocentrala a fost caracterizata prin compozitia oxidica, prezentata in tabelul 2 si

finetea si densitatea aparenta prezentate in tabelul 3.[18]

Oxizi SiO2 Al2O3 Fe2O3 CaO MgO SO3 Na2O K2O P2O5 TiO2 Cr2O3 Mn2O3
(% masice) 53,75 53,75 26,02 7,91 2,54 1,54 0,35 0,59 2,57 0,12 0,05 0,09
Tab. 2 Compozitia cenușii de la termocentrala Mintia, determinată prin analiza XRF (X-Ray Fluorescence)

Finețe R0,045 Densitate aparentă

Cenușa de la termocentrala
(Mg/m3)
Mintia
39,20% 1,67
Tab. 3. Caracteristici fizice ale eșantioanelor de cenușă .[18]
Slamul de calcar utilizat impreuna cu cenusa de termocentrala are compozitia granulometrica
prezentata in tabelul 4, si densitatea aparenta in tabelul 5.[18]

Dimensiunea sitelor (mm) 0,063 0,125 0,250 0,500 1

Treceri prin sita (%) 69 93 95 99 100
Tab.4. Distribuția granulometrică a slamului

Deseul haldat provenit de la prelucrarea minereului importat si slamul de ipsos au densitatea

aparenta determinata in laborator si este prezentata in tabelul 5.[18]

Adaosul Deșeu haldat provenit de la Șlam de ipsos Șlam de calcar

prelucrarea minereului importat
Densitate aparentă (Mg/m3) 1,26 1,26 1,78
Tab. 5. Densitatea aparenta a adaosurilor utilizate.[18]

S-au realizat 3 compozitii din argila, cenusa si slam de calcar in proportii diferite si alte 3
compozitii de argila, deseu haldat si slam de ipsos in aceleasi proportii. Motivul pentru care s-
au imperecheat in acest fel desurile industriale este pentru ca deseul haldat si slamul de ipsos
provin de la acelasi punct de lucru, de prelucrare a minereului importat, iar cenusa si slamul
de calcar provin de asemenea din aceeasi zona. Aceste 6 amestecuri precum si o proba martor
sunt prezentate in tabelul 6.
S-au confectionat epruvete prismatice de dimensiuni 40x40x160 mm care au fost pastrate
până la atingerea umidității de echilibru:
Parametri urmariti pe aceste epruvete, dupa un control vizual asupra eventualelor fisuri
aparute la epruvetele care au atins umiditatea de echilibru au fost:
- contractiile axiale, conform conform STAS 2634;
- densitatea aparentă în stare întărită, atunci când se atinge umiditatea de echilibru,
conform SR EN 1015-10;
- rezistențele mecanice, conform SR EN 1015-11.
Umiditatea de echilibru se considera a fi atinsa atunci cand apare un palier constant al maselor
intre cantaririle succesive a epruvetelor la interval de 24 de ore. Din experientele anterioare s-a
constatat ca aceasta se produce la aproximativ 40 zile de la confectionarea epruvetelor pe baza
de argila.

Deșeu haldat provenit

Materiale Cenusa Șlam de
Argila de la prelucrarea Șlam de
termocentrala calcar
(%) minereului importat ipsos (%)
Amestec Mintia (%) (%)
(%)
1 100 0 0 0 0
2 si 8 60 20 20 0 0
3 si 9 50 25 25 0 0
4 si 10 40 30 30 0 0
 5 si 11 70 0 0 15 15
6 si 12 60 0 0 20 20
7si 13 50 0 0 25 25
Tab. 6. Compozitia amestecurilor testate experimental

Aceste compozitii au fost testate la 40 zile si la 1 an, pentru a putea aprecia variatia
parametrilor in timp.

3.Rezultate și discuții

Analizand aspectul epruvetelor la 40 zile si la 1 an se poate remarca lipsa fisurilor

suprafetei, ceea e este un aspect foarte important, la amestecurile pe baza de argila.
(fig.3)

Fig.3 Aspectul suprafetei epruvetei intarite

Rezultatele contractiilor axiale obtinute sunt reprezentate in Fig. 4.

Fig. 4 Contractiile axiale a amestecurilor uscate până la umiditate de echilibru

S-a constatat ca, din punct de vedere a contractiilor axiale, toate amestecurile testate se
incadreaza in limitele indicate ca fiind admisibile in literatura de specialitate [1, 7, 13,
18], dar trebuie luat in considerare faptul ca dimensiunile epruvetelor sunt mici. Cu toate
ca rezultatele obținute privind contracțiile la uscare și evoluția fisurilor sunt satisfăcătoare
 pe aceste epruvete, se poate afirma ca pentru fabricarea caramizilor din aceste compozitii,
dimensiunile elementelor realizate nu trebuie sa depaseasca anumite dimensiuni pentru a
evita aparitia fisurilor. Pentru a putea stabili o corelație între dimensiunile maxime
admisibile ale elementelor realizate din acest tip de amestecuri argiloase cu adaosuri de
deșeuri industriale și lipsa fisurilor, necesita un studiu suplimentar ulterior.
Pe baza rezultatelor prezentate graficul din Fig. 4 se observa ca adaosurile introduse in
amestec au influenta neglojabila asupra contractiilor axiale, comparativ cu epruveta
martor confectionata numai din argila. Epruvetele au fost verificate la 40 zile,
amestecurile de la 1 la 7, si la 1 an, aceleasi amestecuri notate de la 8 la 13, conform
tabelului 6. Se observa ca deseurile obtinute de la prelucrarea minereului importat,
respectiv deseu haldat si slam de ispsos adaugate in matricea de argila induc o scadere
mai accentuata a contractiilor axiale in comparatie cu cenusa de termocentrala si slamul
de calcar adaugat in aceleasi proportii.
Cea mai mare scadere a contractiilor axiale o prezinta amestecul cu 50% argila, 25 %
deseu si 25% slam de ipsos (proba nr. 7), adica de la 9,4 mm/100mm a epruvetei martor
pina la 8,6 mm/100mm. Contractiile axiale dupa un an, raman constante. Nu se produce o
diminuare sau crestere considerabila a contractiile axiale de la 40 zile de la fabricare pina
la 1 an.
Rezultatele obtinute pentru densitatea aparenta sunt prezentate in graficul nr.5.

Fig. 5. Densitatea aparenta a amestecurilor

Literatura de specialitate afirma ca valorile densitatilor cuprinse in intervalul 1600 kg/m3 și

1690 kg/m3, indica o foarte buna rezistenta termica a materialului [1, 7, 12, 13, 18].
Conform graficului, toate amestecurile se incadreaza in aceasta limita. Materialele cu
valorile densitatilor cuprinse intre aceste valori, prezinta si un bun indice termic, adica au o
capacitate mare de a inmagazina caldura pe care o cedeaza apoi, cand scade temperatura
ambianta, ceea ce confera o constanta a temperaturii din incapere. Aceasta este o calitate
importanta a materialelor naturale.
Dupa cum se poate observa pe grafic, variatia densitatilor este nesemnificativa. Probele cu cea
mai mica valoare a densitatii aparente la 40 zile, 1650 kg /m 3, dupa proba martor sunt probele
nr. 2 si 5. Amestecul 2 contine 60 % argila si 40% deseu (20% cenusa si 20% slam de calcar),
iar proba 5 contine 70% argila si 30% deseu din care 15% deseu haldat si 15% slam ipsos).
Proba cu cea mai mare densitate aparenta este proba nr. 4, care contine procentul maxim de
deseu adaugat (40% argila si 60% alte adaosuri). Aceasta compozitie prezinta cea mai mare
densitate datorita adaosului de slam de calcar, care are cea mai mare densitate in vrac, in
comparatie cu celelalte materii prime.
Dupa 1 an, proba cu cea mai mare densitate aparenta este proba nr.10 care contine 40% argila
si 60% deseu din care 30% cenusa si 30% slam de calcar. La toate amestecurile se poate
observa o mica crestere a densitatii aparente, probabil datorita reactiei dintre Ca si Co2 din aer
care formeaza piatra de calcar.

Rezistentele mecanice determinate pe prisme intarite si ajunse la umiditatea de echilibru si la

1 an sunt prezentate in fig. 6.

Fig. 7 Aspectul epruvetelor dupa rupere

Fig.6 Rezistentele mecanice a probelor

O prima observatie este ca toate amestecurile cu adaos de deseu au rezistentele mecanice

crescute fata de proba martor, numai cu argila. O alta observatie importanta este ca
rezistentele mecanice cresc in timp. Toate valorile rezistentelor la 1 an sunt mai mari decat
rezistentele la 40 zile.
In cazul adaosului de cenusa si slam de calcar, proba 3 si 9 (25% cenusa, 25% slam de
calcar si 50% argila), prezinta cele mai mari rezistente mecanice la 40 zile si la 1 an, 8,2
N/mm2 si 8,9 N/mm2. La un adaos mai mare sai mai mic de deseuri, rezistentele sunt mai mici
in comparatie cu acest amestec. Se observa o crestere a rezistentei mecanice cu 47 % fata de
proba martor la 40 zile si cu 8% la un an,fata de acelasi amestec incercat la 40 zile. La proba 2
(adaos de 20% cenusa si 20% slam de calcar), precum si la proba 4 (30% cenusa si 30% slam
de calcar) se observa o mica scadere a rezistentelor fata de proba nr. 3, dar cu toate acestea
rezistentele mecanice sunt mai mari decat rezistenta argilei fara adaos.
In cazul adaosului de deseu haldat si slam de ipsos, proba cu cea mai buna rezistenta
mecanica la 40 zile este amestecul nr. 6 cu 20% deseu haldat, 20% slam de ipsos si 60%
argila. Valoarea rezistentei mecanice a probei 6 este cu 40% mai mare fata de proba martor.
Acelasi amestec testat la 1 an (proba 12) are valoarea rezistentei la compresiune cu 10% mai
mare. Un adaos in proportie mai mare de deseu haldat si slam de ipsos reduce rezistentele
mecanice fata de proba 6. ). Probele cu adaos de 30% si 50% amestec de deseu haldat si slam
de ipsos, au rezistentele mecanice cu aprox. 6% mai scazute.
Amestecurile optime din punct de vedere al rezistentelor mecanice sunt amestecul notat cu
3 sau 9 (50% argila, 25 % cenusa Mintia si 25 % slam de calcar) si amestecul 6 sau 12(20%
deseu haldat, 20% slam de ipsos si 60% argila)

4.Concluzii
In urma studiului efectuat se pot trage urmatoarele concluzii:
- toate amestecurile prezinta o lucrabilitate buna, care permite o omogenizarea necesara
- contractia axiala nu este influentata negativ de adaosul de deseuri industriale si nici un
amestec prezinta fisuri la uscare. Epruvetele confectionate au lungimea laturii celei mai mari
de 160 mm, deci se poate afirma ca la realizarea caramizilor cu latura de 160 mm, nu apar
fisuri, dar la o caramida cu latura mai mare exista probabilitatea de a aparea fisuri.
Contractiile axiale raman constante in timp. De asemenea, aceste amestecuri nu sunt adecvate
pentru un mortar.
- Toate valorile obtinute ale densitatilor in stare intarita sunt cuprunse in intervalul 1600 –
2000 kg/m3. Conform literaturii de specialitate, acest interval este satisfacator din punct de
vedere al eficientei termice, deci adaosul de deseuri industriale nu influenteaza negativ nici
valorile densitatilor aparente in stare intarita. Densitatea aparenta creste foarte usor in timp.
Caramizile realizate conform acestor retete au proprietatea de a fi bune termoizolatoare.
- Rezistentele mecanice sunt influentate pozitiv de catre adaosurile de deseuri. Adaosul de
cenusa 25 % si slam de calcar tot 25%, are cea mai mare rezistenta mecanica dintre toatre
amestecurile. Rezistenta mecanica a acestuia dupa un creste cu 8% dupa un an.
- Rezistenta mecanica a probei cu adaos de 20% deseu haldat si 20% slam de ipsos este de
asemenea mai mare decat rezistenta mecanica a probei martor. Acesta este cea mai optima
proportie de adaos in cazul deseului haldat si a slamului de ipsos. Valoarea rezistentei acestei
probe este cu 12 % mai mica in comparatia cu proba cu cenusa 25 % si slam de calcar tot
25%. Valoarea rezistentei dupa un an, la proba cu adaos de 20% deseu haldat si 20% slam de
ipsos, creste cu 10%.
Toate concluziile confirma faptul ca deseurile industriale pot fi utilizate cu succes ca adaos în
matricea argiloasă destinată realizării cărămizilor din argilă nearsă si este foarte bine venita
valorificare acestor deseuri industriale în acest mod, rezultand totodata un material ecologic si
sanatos.
Caramizile confectionate conform retetelor studiate se pot folosi cu succes la realizarea
constructiilor prietenoase cu mediul inconjurator, eficiente energetic si care confera un climat
placut si sanatos locuitorilor, si totodata se protejeaza natura de poluare prin reducerea
consumului de ciment. Se pastreaza totodata, principiile de baza ale arhitecturii traditionale
vernaculare care se modeleaza in conformitate cu progresul tehnologic actual.
Bibliografie
1. Minke G. (2005) Building with earth. Design and Technology of a Sustainable
Architecture, Birkhäuser, Publishers for Architecture Basel Berlin Boston.
2. JournalSeek, getCITED, Google Scholar, Ideas-RePEc, IndexCopernicusTM, Intute, Israel
Institute of Technology - Technion, Lupton Library, Munich Personal RePEc Archive,
National Library of Australia, OPACPlus, Open J-Gate, ProQuest/Illustrata, ResearchGATE,
Structurae, TIB/UB Hannover, UlrichswebTM, Universia, VUBIS, WorldCat®,
WorldWideScience.org.
3.Bui Q. M., 2008. Durability of Rammed Earth Walls exposed for 20 Years to natural
weathering, Building and Enviroment, xxx, 1-8, 19. 2.Pushplata, Kumar, A, 2014. Vernacular
practices: as a basis for formulating building regulations for hilly areas, International Journal
of Sustainable Built Environment
4. Ciurileanu G. T., Bucur Horvath I. (2011), The new vernacular based architecture, JAES,
Section Civil Engineering and Installations
5. Ciurileanu G. T., Bucur Horvath I. (2012), Modular Building Using Rammed Earth, Acta
Technica Napocensis: Civil Engineering & Architecture 55(2):173-181.
6. Suciu M. C., Suciu N. (2007), Dezvoltarea sustenabila - Problema cheie a secolului XXI,
Buletinul AGIR 1:124-125
7. Moquin M. (1994), Ancient solutions for future sustainability: building with adobe,
rammed earth, and mud,Tampa, florida, USA.
8. Bui QB., Morel JC, Hans S, Meunier S. Compression behaviour of non-industrial materials
in civil engineering by three scale experiments: the case of rammed earth. Materials and
Structures 2009; 42: 8. 1101-1116
9. Kiroff L, Roedel H. Sustainable Construction Technologies: Earth Buildings in New
Zealand. In Proceeding of Second Internatiol Conference of Sustenable Constructions
Materials and Technologies, Ancona Italia, 2010; 1
10. Vural N, Vural S, Engin N, Sumerkan MR. Eastern Black Sea Region. A sample of
modular design in the vernacular architecture. Building and environment 2007; 42:. 2746 –
2761.
11. Jayasinghe C, Kamaladasa N. Compressive strength characteristics of cement stabilized
rammed earth walls. Construction and Building Materials 2007; 21:11. 1971-1976
12. Karim MdR, Zain Muhammad FM, Jamil M, Lai Fook C, Islam MdN. Use of Wastes in
Construction Industries as an Energy Saving Approach. Energy Procedia 2011; 12:. 915-919.
13. Lazarescu A., Szilagyi H., Baera C., Hegyi A. (2020), Betoane alternative-Betonul
geopolimer. Cercetari si oportunitati emergente, Editura Napoca Star, p. 152
14. Feuerborn H.-J., Harris D., Heidrich C. (2019), GOBAL ASPECTS ON COAL
COMBUSTION PRODUCTS, Proceedings of the EUROCOALASH 2019 Conference,
University of Dundee, Scoția, Marea Britanie pp.1-17.
15. CEPROCIM (2008), C50 - Studiu cu privire la posibilităție de valorificare în economia
românească a produselor rezultate din industria energetică (gips, sulfit de calciu, cenușă),
Ministerul Economiei și Finanțelor – Plan Sectorial, 2007-2008, București, România.
16.Călătan G., Hegyi A., Dico C. (2016), Adobe bricks constructions. past experience, the
base of the contemporary buildings, în: Proceedings of the 16th International
Multidisciplinary Scientific GeoConference & EXPO – SGEM 2016, Section Green Buildings
Technologies And Materials, 28 iunie - 7 iulie 2016, Albena, Bulgaria, ISBN 978-619-7105-
69-8, ISSN 1314-2704 pag. 17-24.
17.Călătan G., Hegyi A., Dico C., Mircea C. (2015), Additives influence on the earth
characteristics used in vernacular construction, Ecoterra -Journal of environmental Research
and Protection 12(1):7-20.
18. articolul de la revista bucuresti cred ca din martie