Materiale de constructii II 15.

Stabilizarea prin schimb ionic se bazeaza pe: absorbtia selectiva a cationilor de catre particulele de argila, respectiv pe capacitatea diferita de hidratare a acestor cationi 16. Stabilizarea cu degresanti a argilei produce: reducerea plasticitatii, prin micsorarea ponderii acesteia, si marirea frecarilor interne 17. Stabilizarea cu ciment are ca efect: cresterea rezistentei amestecului de argila 18. Ipsosul se obtine prin: deshidratarea partiala a gipsului 19. Ipsosul se obtine prin arderea la temperatura: 150-200C 20. Fata de gips solubilitatea ipsosului este: mai mare 21. Priza ipsosului este terminata cand: acul aparatului Vicat nu mai patrunde in pasta de ipsos 22. In timpul prizei si intaririi ipsosul prezinta: o crestere de volum(expansiune) 23. Prin arderea gipsului la 600-750C se obtine: cimentul de anhidrit 24. Prin arderea gipsului la 100-120C si 3 atmosfere presiune, se obtine: ipsosul de mare rezistenta 25. Priza ipsosului incepe cand: acul aparatului Vicat nu mai patrunde in pasta decat cel muilt 30 mm 26. Ipsosul cu priza terminata are rezistenta maxima la: 7 zile ? 27. Ipsosul celular este obtinut prin:amestecarea ipsosului de

1. Liantii care se intaresc in mediu uscat, umed sau sub apa si dupa intarire rezista la actiunea apei sunt: lianti hidraulici 2. Liantii obtinuti la temperaturi mai mici decat temperatura de aparitie a topiturilor partiale sunt: lianti neclincherizati 3. Liantii care se intaresc doar in mediu uscat si dupa intarire nu rezista la actiunea apei sunt: lianti nehidraulici(aerieni) 4. Liantii obtinuti la temperaturi mai mari decat temperatura de aparitie a topiturilor partiale sunt: lianti clincherizati 5. Argila este un liant :nehidraulic natural 6. Varul gras este un liant: nehidraulic artificial 7. Varul hidraulic este liant: hidraulic unitar neclincherizat 8. Ipsosul este liant: nehidraulic artificial 9. Cimentul magnezian este liant: nehidraulic artificial 10. Cimentul silicatic este liant: hidraulic unitar clincherizat 11. Cimentul aluminos este liant: hidraulic unitar clincherizat 12. Particulele de argila se comporta ca: macro-anioni(au pe suprafata lor sarcini electrice negative) 13. Particulele de argila au caracter: puternic hidrofil 14. Variatia umiditatii confera argilei: o variatia plasticitatii si modificari importante de volum(umflare)

28. 29.

30. 31. 32.

33. 34. 35.

36. 37. 38.

39.

40. 41. 42. 43.

constructii cu substante generatoare de spuma sau gaze Prin arderea gipsului la 800-1000C se obtine: ipsosul de pardoseala Pentru obtinerea varului gras materia prima este: calcarul (varul se obtine prin decarbonarea totala a calcarului) Arderea materiei prime la obtinerea varului se realizeaza la: 1100-1200C Varul hidraulic se obtine prin arderea materiei prime impurificate cu: silicati Varul supraars in raport cu varul ars prezinta reactionabilitate fata de apa: mai mica La groapa de stins var se zidesc: numai peretii Pt stingerea varului praf, apa de stingere este: la temperatura camerei Starea varului pasta cu exces de apa este:stare de sol, adica o dispersie de solid in lichid(lapte de var) Priza la var are loc: niciodata ? Reactia varului nestins cu apa este: cu degajare de caldura Varul stins se tine in groapa de var aproximativ: 2 saptamani (se recomanda 2 luni) Varul pasta este un sistem de substanta de tip: suprasaturata(stare de sol) coloid ? Starea varului pasta cu continut redus de apa este: stare de gel Intarirea varului are loc prin: deshidratare si recarbonatare Materia prima pt obtinerea cimentului magnezian este: MgCO3 Cimentul magnezian presupune amestecarea oxidului de magneziu cu: clorura de magneziu (MgCl2)

44. Materia prima folosita la obtinerea cimenturilor silicate este: amestecul de calcar si argila 45. Compusii specifici liantilor silicatici clincherizati se formeaza pana la temperatura de: 1450C 46. Proportia ce CaO din lianti silicatici este de: 58-68% 47. Proportia de Al2O3 din lianti este de: 510% 48. Proprietatile cimentului silicatic sunt influentate de: compozitia oxidica si raporturile in care se gasesc acesti oxizi 49. Adaosul de gips la macinarea clincherului, favorizeaza: intarzierea prizei cimentului 50. Din compusii mineralogici ai cimentului prezinta reactie slaba cu apa si este sarac energetic: belitul 51. Compusii specifici liantilor silicatici neclincherizati se formeaza pana la temperatura de: 1300C 52. Continutul de argila ca impuritate la obtinerea varului hidraulic este: 6-30% 53. Caracterul hidraulic al varului este dat de: ponderea Ca(OH)2; se apreciaza prin modulul hidraulic 54. Proportia de SiO2 din liantii silicatici este de: 18-25% 55. Prezenta CaO in exces in compozitia cimentului este: nociva, producand expansiune(priza lenta, incostanta de volum) 56. Din compusii mineralogici ai cimentuluiv prezinta reactie puternica cu apa si este bogat energetic: celitul II 57. Reactiile specifice liantilor silicatici sunt: coroziunea(de tip I, II,III) de hidratare si hidroliza 58. In urma reactiilor cu apa se formeaza produsi de reactie sub forma de: geluri de consistenta moale si saruri de calciu

59. 60. 61.

62.

63.

64. 65. 66.

67.

68.

69. 70.

solubile(geluri puternic hidratate sau cristaline) Aluminatii de calciu din pasta de ciment sunt: Alumina hidratata din pasta de ciment este: Faza de la amestecarea cimentului cu apa cand se formeaza geluri si cristale diverse si se produce un inceput de rigidizare al pastei este: inceputul prizei Granulele de ciment se hidrateaza: incomplet, hidratarea totala nu se realizeaza niciodata Silicatii de calciu din pasta de ciment sunt: componentii cei mai indepartati care influenteza priza, intarirea cimentului si rezistentele sale mecanice Hidroxidul de calciu din pasta de ciment este: var stins Ferita hidratata din pasta de ciment este: Faza de la amestecarea cimentului cu apa cand gelurile se usuca si se contracta datorita suctiunii interne, crescand volumul de geluri ce include formatiunile cristaline, este: sfarsitul prizei Faza de la amestecarea cimentului cu apa, cand aceasta se evapora si gelurile se usuca si se contracta datorita suctiunii interne si se manifesta fenomenul lor de imbatranire, este: perioada de intarire Varul hidraulic la amestecarea cu apa da reactii: specifice liantilor hidraulici cat si celor nehidraulici(stingerea varului) Dintre varurile hidraulice, nu contin CaO liber: varul roman Clincherul se mentine in hala de clincher: 2 saptamani

71. La descarcarea din cuptor, clincherul de ciment se raceste: brusc 72. Continutul aproximativ de silicati din cimentul silicatic este: 19-24% 73. Continutul aproximativ de aluminati din cimentul silicatic este de: 4-7% 74. Adaosul de gips din ciment are rolul de: a intarzia inceputul prizei 75. La amestecarea compusilor mineralogici ai cimentului cu apa, cea mai mare caldura de hidratare o are: celitul II (C3A) 76. Dintre compusii mineralogici ai cimentului cu apa, cea mai buna comportare la gelivitate o are: alitul (C3S) 77. La amestecarea compusilor mineralogici ai cimentului cu apa, cea mai mare viteza de hidratare o are: celitul II (C3A) 78. Dintre compusii mineralogici ai cimentului cele mai mari rezistente dau: alitul (C3S) 79. Dintre compusii mineralogici ai cimentului cea mai buna comportare la tratament termic o are: alitul (C3S) 80. Coroziunea pietrei de ciment caracterizata prin decalcifierea componentilor si transformarea lor in amestec de geluri moi ce se pot spala este de: tip I 81. Coroziunea de tip III produce la cimenturi: expansiunea pietrei de ciment datorita formarii unor compusi cristalizati cu un nr mare de molecule de apa (distrugerea pietrei de ciment) 82. Intr-un ciment compozit adaosul depaseste: 5% 83. Fata de cimentul silicatic, cimentul aluminos are rezistenta la coroziune: mai mare

84. Intarirea de tip ceramic a pietrei de ciment aluminos are loc la temperatura de: 500C 85. Adaosurile care nu prezinta capacitate proprie de intarire, decat in prezenta unui activator sunt: adaosuri hidraulice 86. Zgura de furnal si cenusa de termocentrala sunt adaosuri: cimentoide 87. Argila si bauxita calcinata, zgurile si cenusile acide sunt adaosuri: hidraulice artifficiale 88. In simbolizarea cimenturilor compozite uzuale literele S, V si L reprezinta: zgura, cenusa, calcar 89. Coroziunea pietrei de ciment caracterizata prin decalcifierea componentilor concomitent cu formarea de geluri ale substantei agresive, suprapuse peste cele ale pietrei de ciment este de: tip II 90. Intr-un ciment unitar proportia de clincher depaseste: 95% 91. Cimentul aluminos se comporta bine la temperaturi: scazute 92. Rezistenta la coroziune a cimentului aluminos este determinata de: hidroxidul de aluminiu care ofera compactitate si rezistenta la gelivitate si de intarire de tip ceramic(lipsa hidroxidului de calciu liber) ? 93. Adaosurile care in amestec cu apa prezinta capacitate proprie de intarire sunt: cimentoidele 94. Caracterizarea activitatii chimice a unui adaos cimentoid se face prin: indicele de bazicitate 95. Tuful vulcanic, diatomitul, tripoli etc. sunt adaosuri: naturale hidraulice(puzzolanice)

96. In simbolizarea cimenturilor compozite uzuale literele A si B reprezinta: varianta de amestec 97. Partea activa din beton este: liantul si apa 98. In betonul de ciment conlucrarea intre agregat si matrice este: fizica 99. Concentratia solutiilor formate in beton fata de cele din pasta de ciment este: mai mica 100. Marirea raportului A/C necesara umectarii granulelor de agregat are influente pozitive asupra: lucrabilitatii amestecului 101. Caracteristicile betonului vor fi influentate de porozitate prin: reducerea rezistentei 102. Prezenta porilor capilari in beton va influenta caracteristicile acestuia: influenteaza toate caracteristicile betonului 103. Cantitatea de apa de amestecare din betonfata de pasta de ciment este: mai mica 104. Adeziunea piatra de cimentagregat va influenta proprietatile betonului: in timp, cedarea la eforturi e face la zona de contact intre matrice si agregat 105. Pt imbunatatirea rezistentei betonului, in ce priveste fisurile si microfisurile de contractie: trebuie reduse deoarece condtituie defecte (ELIMINATE) 106. Adeziunea pietrei de ciment la agregat se realizeaza prin: ancorarea mecanica si epitaxie(in lipsa epitaxiei, fenomenele determinate de tensiunea superficiala pot determina legaturi) 107. Adeziunea matrice-agregat la beton este influentata de rugozitatea agregatului:in cazul cresterii procentului

de agregat grosier creste si adetenta matrice-agregat 108. Adeziunea matrice-agregat la beton este influentata de natura cimentului: prin natura produsilor sau de hidratare-hidroliza, influenteaza capacitatea de a forma interfete coerente sau semicoerente 109. Un beton are o buna lucrailitate daca: este omogen si usor de pus in opera, ajunge la gradul de compactare necesar cu consum mecanic cat mai mic 110. Tendinta betonului de a se deforma sub actiunea greutatii proprii masoara: compactarea 111. Gradul de compactare necesar la beton se realizeaza prin: metoda Waltz 112. Segregarea inversa presupune: la betoanele slabe si fluide scurgerea mortarului la partea inferioara a cofrajului, in partea superioara ramanand o structura macroporoasa 113. Aerul oclus este aerul din beton care este antrenat la amestecare, iar dupa campactare: ramane sub forma de pori dispersati 114. Continutul maxim de aer antrenat din betoane este: intre 5-7% 115. Continutul mare de parti fine din agregat impune: cresterea cantitatii de apa 116. 117. Dozajul de apa din beton poate fi influentat de: provenienta si natura agregatului, forma si aspectul granulelor si de conditiile de turnare si compactare 118. Pt imbunatatirea gelivitatii betonului in ce priveste porii de gel: gelivitatea nu influenteaza betonul proaspat

119. Adeziunea matrice-agregat la beton este influentata de raportul A/C: poate mari au micsora coeziunea amestecului proaspat de beton si odata cu aceasta omogenitatea amestecului 120. Adeziunea matrice-agregat la beton este influentata de natura mineralogicaa agregatului: se considera ca agregatele concasate calcaroase dau o aderenta mai buna pietrei de ciment decat de cele granitice 121. Starea proaspata a betonului se considera: pana la momentul inceperii prizei 122. Capacitatea unui beton de a se deforma plastic sub actiunea unui lucru mecanic reprezinta: consistenta 123. Remodelarea VE-BE se realizeaza prin: remodelarea unui beton proaspat sub actiunea vibratiilor 124. Segregarea directa presupune: separarea particulelor fine si a laptelui de ciment la suprafata cofrajului, iar a granulelor mari la fundul cofrajului 125. Mustirea betonului este determinata de: raportul apa-ciment prea mare 126. Continutul normal de aer oclus acceptat pt betoane obisnnuite este: 2% 127. Durata normala de intarire pt betoane de constructii este de: 28 zile 128. Durata normala de intarire pt betoane hidrotehnice este de: 90 zile 129. Contractia betonului este un fenomen: normal 130. Variatiile de volum ale betonului la temperaturi sub -10C sunt: mai mari decat in cazul temperaturii normale

131. Un beton are conductivitate termica buna cand porozitatea este:mica 132. Contractia betonului este determinata de: modificarea continutului de apa din structura betonului 133. Variatiile de volum ale betonului din temperatura sunt determinate de variatiile de volum ale: materialelor componente 134. Conductivitatea termica a betonului in raport cu a pietrei de ciment este: mai mare 135. Clasa de rezistenta a betonului se determina pe probe de forma: cubica si/sau cilindrica 136. Fata de directia de turnare a probelor din beton, directia de incercare la cuburi va fi: perpendiculara 137. Rezistentele obtinute prin incercari standardizate mai mari decat rezistenta caracteristica, pt o anumita clasa de beton, se pot intalni statistic: sub 5% 138. Incercarea standardizata pt determinarea clasei de rezistenta a betonului se face in varianta: cu frecare 139. Rezistentele obtinute prin incercari standardizate mai mici decat rezistenta caracteristica, pt o anumita clasa de beton, se pot intalnu statistic: sub 5% 140. Raportul rezistentelor Rt/Rc in timp: scade odata cu dezvoltarea fenomenelor de contractie, datorita imbatranirii gelurilor 141. Permeabilitatea pietrei de ciment in raport cu a agregatului este:mai mica

142. Permeabilitatea betonului se refera la penetrarea acestuia de: un fluid 143. Permeabilitatea pietrei de ciment in raport cu a betonului este: mai mica 144. Determinarea permeabilitatii betonului se realizeaza pe probe de forma: cubica, cilindrica 145. Modificarile cele mai importante in stuctura betonului au loc la: -10....-45C 146. Din punct de vedere al comportarii la inghet dezghet, influenta porilor de gel este: in cazul tarii noastre, mica 147. Temperatura de congelare a apei din pori este cu atat mai mare cu cat: porii sunt mai fini si fortele de adsorbtie se manifeste mai intens asupra volumului apei continute 148. Deteriorarea betonului prin inghet-dezghet este determinata de: marirea volumului cristalelor de gheata si trecerea apei din porii de gel in porii capilari 149. Reactia alcali-agregat este favorizata de temperaturi: 10-40C 150. Inghetul structurii betonului pt o viteza de scadere a temperaturii impusa, se produce: lent 151. Din punct de vedere al comportarii la inghet-dezghet, influenta porilor capilari este: hotaratoare in sens negativ 152. Din punct de vedere al comportarii la inghet-dezghet, influenta aerului antrenat este: mare, favorabila 153. Prin cresterea concentratiei solutiilor din porii betonului, temperatura de congelare: va scadea

154. Intre compusi betonului pot avea loc reactii chimice: DA 155. Modificarile compozitionale pe care le produce zgura in piatra de ciment intarit se refera la: reducerea capilaritatii si implicit a permeabilitatii, cu efecte pozitive la coroziune, inghetdezghet, rezistenta mecanica mai mare 156. Rezistenta betonului este cu atat mai mare cu cat dozajul de ciment este: mai mare in cazul mentinerii raportului A/C 157. Modificarile compozitionale pe care le produc puzzolanele in piatra de ciment intarit se refera la: favorizarea cresterii volumului de noi formatiuni gelice 158. Rezistenta betonului este determinata de finetea de macinare a cimentului: este mai mare cu cat finetea de macinare este mai mare la cimentul silicat 159. Utilizarea agregatului concasat grosier in betoane are efecte favorabile cand: inlocuiesc doar partea grosiera cu acesta 160. Raportul b/a si c/a minim acceptate pt agregate concasate in betoane de ciment sunt: 0,66 respectiv 0,33 161. Curba de granulozitate situata spre limita superioara permite realizarea unui beton: cu dozaj mai redus de ciment; mentinerea raportului A/C sau prin reducerea raportului A/C cu efecte favorabile asupra rezistentei mecanice si a caracteristicilor structurale, deci si a durabilitatii 162. Gtanulozitatea influenteaza caracteristicile betonului prin: modificarea

163. Micsorarea raportului A/C va influenta caracteristicile betonului: negativ(beton greu lucrabil, volum mare de goluri, densitate aparenta mica) 164. Acceleratorii de intarire favorizeaza realizarea rezistentei finale mai mari: in cazul maririi finetei de macinare 165. Folosirea aditivilor tensioactivi permite: imbunatatirea impermeabilitatii prin reducerea raportului A/C, modificarea dimensiunilor porilor si a distributiei lor, micsoreaza ascensiunea capilara 166. Temperaturile negative mari pt betonul in curs de intarire sunt: de influenta negativa 167. Mentinerea umiditatii coborate la suprafata betonului in curs de intarire are influenta: negativa 168. Betoanele din care lipseste sau este in cantitate mica nisipul, iar agregatul mare(compact sau usor) are granulozitate discontinua sau este sort monogranular fac parte din categoria betoanelor: macroporoase 169. Din punct de vedere al aspectului suprafetei, influenta favorabila maxima asupra caracteristicilor betonului au suprafetele: poroase 170. Formele granulelor de agrregat acceptate la prepararea betoanelor sunt: scurte, prismatice si izometrice 171. Volumul de goluri realizat prin compozitia granulometrica trebuie sa fie: mai mic de 7% 172. Curba de granulozitate situata spre limita inferioara permite realizarea unui beton: cu o cantitate mai mare de ciment

173. Marirea raportului A/C va influenta caracteristicile betonului: negativ(creste volumul porilor capilari) 174. Acceleratorii de priza se folosesc pt obtinerea unui inceput de priza a liantului de:2-5 minute 175. Intarzietorii de intarire favorizeaza realizarea de rezistente finale mai mari: pozitiv 176. Temperaturile pozitive mari pt betonul in curs de intarire sunt: nefavorabile 177. Mentinerea umiditatii ridicate la suprafata betonului in curs de intarire are influenta: pozitiva 178. Betoanele care folosesc agregate usoare fac parte din categoria betoanelor: compacte cu agregate usoare 179. Betoanele care au in structura un numar mare de bule de aer de dimensiuni 0,5...7 mm in proportie de pana la 85%, intra in categoria betoanelor: celulare 180. Betoanele notate simbolic cu BCA, fac parte din categoria betoanelor: celulare 181. Betoanele notate simbolic cu GBC, fac parte din categoria betoanelor: celulare 182. Betoanele notate simbolic cu GBN, fac parte din categoria betoanelor: celulare 183. Spritul de mortar are rol de: aderenta 184. Tinciul de mortar are rol de: protectie(strat vizibil) 185. Grundul de mortar are rol de: rezistenta 186. Smirul este un strat de tencuiala realizat din: ipsos

187. Sarurile solubile din agregatele folosite la prepararea mortarelor provoaca la tencuieli: eflorescente 188. Varul supraars din mortar, provoaca la tencuieli: puscaturi 189. Cheresteaua la lemn este un produs: semifabricat 190. Umiditatea poate influenta caracteristicile lemnului: negativ 191. Punga cu rasina la lemn este un defect de: structura 192. Cioplitura la lemn este un produs: semifabricat 193. Masele plastice care se obtin prin legarea intre ele de molecule(monomeri) de acelasi fel sau molecule diferite, iar molecula obtinuta poarta denumirea de polimer, sunt: materiale plastice de polimerizare 194. Masele plastice care se obtin prin unirea monomerilor si are loc cu eliminarea unor substante cu masa moleculara mica(apa, acizi sau amoniac), sunt: materiale plastice de policondensare 195. Materialele plastice obtinute prin transformarea proteinelor(cazeina din lapte) si polizaharidelor cu derivatii lor(celuloza si derivatii ei), sunt: materiale plastice obtinute prin transformarea produsilor macromoleculari naturali 196. Structura polimerului ce confera masei plastice o mare elasticitate la actiuni mecanice, prezinta solubilitate in anumiti solventi organici si aptitudinea de a se inmuia la incalzire, este: liniara 197. Structura polimerului care la actiuni mecanice confera masei plastice un comportament elasto-plastic, prezinta aptitudinea de a se inmuia la

incalzire si au o solubilitate redusa la solventi organici(in prezenta solventilor se umfla si se transforma in paste vascoase), este: plana-ramificata 198. Structura polimerului ce cinfera masei plastice un comportament rigid sub sarcina, solubilitate aproape nula in solventi organici si stabilitate la temperaturi ridicate, astfel incat prin cresterea temperaturii se produce descompunerea termica a produsului, fara a parcurge etapa de inmuiere, este: spatiala