Sunteți pe pagina 1din 9

Materiale de constructii II

1. Liantii care se intaresc in mediu uscat, umed sau sub apa si dupa intarire rezista la actiunea apei sunt: lianti hidraulici

2. Liantii obtinuti la temperaturi mai mici decat temperatura de aparitie a topiturilor partiale sunt: lianti neclincherizati

3. Liantii care se intaresc doar in mediu uscat si dupa intarire nu rezista la actiunea apei sunt: lianti nehidraulici(aerieni)

4. Liantii obtinuti la temperaturi mai mari decat temperatura de aparitie a topiturilor partiale sunt: lianti clincherizati

5. Argila este un liant :nehidraulic natural

6. Varul gras este un liant: nehidraulic artificial

7. Varul hidraulic este liant: hidraulic unitar neclincherizat

8. Ipsosul este liant: nehidraulic artificial

9. Cimentul magnezian este liant:

nehidraulic artificial

10. Cimentul silicatic este liant: hidraulic unitar clincherizat

11. Cimentul aluminos este liant: hidraulic unitar clincherizat

12. Particulele de argila se comporta ca:

macro-anioni(au pe suprafata lor sarcini electrice negative)

13. Particulele de argila au caracter:

puternic hidrofil

14. Variatia umiditatii confera argilei: o variatia plasticitatii si modificari importante de volum(umflare)

15. Stabilizarea prin schimb ionic se bazeaza pe: absorbtia selectiva a cationilor de catre particulele de argila, respectiv pe capacitatea diferita de hidratare a acestor cationi

16. Stabilizarea cu degresanti a argilei produce: reducerea plasticitatii, prin micsorarea ponderii acesteia, si marirea frecarilor interne

17. Stabilizarea cu ciment are ca efect:

cresterea rezistentei amestecului de argila

18. Ipsosul se obtine prin: deshidratarea partiala a gipsului

19. Ipsosul se obtine prin arderea la temperatura: 150-200°C

20. Fata de gips solubilitatea ipsosului este:

mai mare

21. Priza ipsosului este terminata cand: acul aparatului Vicat nu mai patrunde in pasta de ipsos

22. In timpul prizei si intaririi ipsosul prezinta: o crestere de volum(expansiune)

23. Prin arderea gipsului la 600-750°C se obtine: cimentul de anhidrit

24. Prin arderea gipsului la 100-120°C si 3 atmosfere presiune, se obtine: ipsosul de mare rezistenta

25. Priza ipsosului incepe cand: acul aparatului Vicat nu mai patrunde in pasta decat cel muilt 30 mm

26. Ipsosul cu priza terminata are rezistenta

maxima la: 7 zile

?

27. Ipsosul celular este obtinut prin:amestecarea ipsosului de

constructii cu substante generatoare de spuma sau gaze

28. Prin arderea gipsului la 800-1000°C se obtine: ipsosul de pardoseala

29. Pentru obtinerea varului gras materia prima este: calcarul (varul se obtine prin decarbonarea totala a calcarului)

30. Arderea materiei prime la obtinerea varului se realizeaza la: 1100-1200°C

31. Varul hidraulic se obtine prin arderea materiei prime impurificate cu: silicati

32. Varul supraars in raport cu varul ars prezinta reactionabilitate fata de apa:

mai mica

33. La groapa de stins var se zidesc: numai peretii

34. Pt stingerea varului praf, apa de stingere este: la temperatura camerei

35. Starea varului pasta cu exces de apa este:stare de sol, adica o dispersie de solid in lichid(lapte de var)

36. Priza la var are loc: niciodata

?

37. Reactia varului nestins cu apa este: cu degajare de caldura

38. Varul stins se tine in groapa de var aproximativ: 2 saptamani (se recomanda 2 luni)

39. Varul pasta este un sistem de

substanta de tip: suprasaturata(stare de

sol) coloid

?

40. Starea varului pasta cu continut redus

de apa este: stare de gel

41. Intarirea varului are loc prin:

deshidratare si recarbonatare

42. Materia prima pt obtinerea cimentului magnezian este: MgCO 3

43. Cimentul magnezian presupune amestecarea oxidului de magneziu cu:

44. Materia prima folosita la obtinerea cimenturilor silicate este: amestecul de calcar si argila

45. Compusii specifici liantilor silicatici clincherizati se formeaza pana la temperatura de: 1450°C

46. Proportia ce CaO din lianti silicatici este de: 58-68%

47. Proportia de Al 2 O 3 din lianti este de: 5-

10%

48. Proprietatile cimentului silicatic sunt influentate de: compozitia oxidica si raporturile in care se gasesc acesti oxizi

49. Adaosul de gips la macinarea clincherului, favorizeaza: intarzierea prizei cimentului

50. Din compusii mineralogici ai cimentului prezinta reactie slaba cu apa si este sarac energetic: belitul

51. Compusii specifici liantilor silicatici neclincherizati se formeaza pana la temperatura de: 1300°C

52. Continutul de argila ca impuritate la obtinerea varului hidraulic este: 6-30%

53. Caracterul hidraulic al varului este dat de: ponderea Ca(OH) 2 ; se apreciaza prin modulul hidraulic

54. Proportia de SiO 2 din liantii silicatici este de: 18-25%

55. Prezenta CaO in exces in compozitia cimentului este: nociva, producand expansiune(priza lenta, incostanta de volum)

56. Din compusii mineralogici ai cimentuluiv prezinta reactie puternica cu apa si este bogat energetic: celitul II

57. Reactiile specifice liantilor silicatici sunt:

coroziunea(de tip I, II,III) de hidratare si hidroliza

solubile(geluri puternic hidratate sau cristaline)

59. Aluminatii de calciu din pasta de ciment sunt:

60. Alumina hidratata din pasta de ciment este:

61. Faza de la amestecarea cimentului cu apa cand se formeaza geluri si cristale diverse si se produce un inceput de rigidizare al pastei este: inceputul prizei

62. Granulele de ciment se hidrateaza:

incomplet, hidratarea totala nu se realizeaza niciodata

63. Silicatii de calciu din pasta de ciment sunt: componentii cei mai indepartati care influenteza priza, intarirea cimentului si rezistentele sale mecanice

64. Hidroxidul de calciu din pasta de ciment este: var stins

65. Ferita hidratata din pasta de ciment este:

66. Faza de la amestecarea cimentului cu apa cand gelurile se usuca si se contracta datorita suctiunii interne, crescand volumul de geluri ce include formatiunile cristaline, este: sfarsitul prizei

67. Faza de la amestecarea cimentului cu apa, cand aceasta se evapora si gelurile se usuca si se contracta datorita suctiunii interne si se manifesta fenomenul lor de imbatranire, este:

perioada de intarire

68. Varul hidraulic la amestecarea cu apa da reactii: specifice liantilor hidraulici cat si celor nehidraulici(stingerea varului)

69. Dintre varurile hidraulice, nu contin CaO liber: varul roman

70. Clincherul se mentine in hala de clincher: 2 saptamani

71. La descarcarea din cuptor, clincherul de ciment se raceste: brusc

72. Continutul aproximativ de silicati din cimentul silicatic este: 19-24%

73. Continutul aproximativ de aluminati din cimentul silicatic este de: 4-7%

74. Adaosul de gips din ciment are rolul de:

a intarzia inceputul prizei

75. La amestecarea compusilor mineralogici ai cimentului cu apa, cea mai mare caldura de hidratare o are: celitul II

(C3A)

76. Dintre compusii mineralogici ai cimentului cu apa, cea mai buna comportare la gelivitate o are: alitul

(C3S)

77. La amestecarea compusilor mineralogici ai cimentului cu apa, cea mai mare viteza de hidratare o are: celitul II (C3A)

78. Dintre compusii mineralogici ai cimentului cele mai mari rezistente dau:

alitul (C3S)

79. Dintre compusii mineralogici ai cimentului cea mai buna comportare la tratament termic o are: alitul (C3S)

80. Coroziunea pietrei de ciment caracterizata prin decalcifierea componentilor si transformarea lor in amestec de geluri moi ce se pot spala este de: tip I

81. Coroziunea de tip III produce la cimenturi: expansiunea pietrei de ciment datorita formarii unor compusi cristalizati cu un nr mare de molecule de apa (distrugerea pietrei de ciment)

82. Intr-un ciment compozit adaosul depaseste: 5%

83. Fata de cimentul silicatic, cimentul aluminos are rezistenta la coroziune:

mai mare

84. Intarirea de tip ceramic a pietrei de ciment aluminos are loc la temperatura de: 500°C

85. Adaosurile care nu prezinta capacitate proprie de intarire, decat in prezenta unui activator sunt: adaosuri hidraulice

86. Zgura de furnal si cenusa de termocentrala sunt adaosuri:

cimentoide

87. Argila si bauxita calcinata, zgurile si cenusile acide sunt adaosuri: hidraulice artifficiale

88. In simbolizarea cimenturilor compozite uzuale literele S, V si L reprezinta: zgura, cenusa, calcar

89. Coroziunea pietrei de ciment caracterizata prin decalcifierea componentilor concomitent cu formarea de geluri ale substantei agresive, suprapuse peste cele ale pietrei de ciment este de: tip II

90. Intr-un ciment unitar proportia de clincher depaseste: 95%

91. Cimentul aluminos se comporta bine la temperaturi: scazute

92. Rezistenta la coroziune a cimentului aluminos este determinata de:

hidroxidul de aluminiu care ofera compactitate si rezistenta la gelivitate si de intarire de tip ceramic(lipsa hidroxidului de calciu liber) ?

93. Adaosurile care in amestec cu apa prezinta capacitate proprie de intarire sunt: cimentoidele

94. Caracterizarea activitatii chimice a unui adaos cimentoid se face prin: indicele de bazicitate

95. Tuful vulcanic, diatomitul, tripoli etc. sunt adaosuri: naturale hidraulice(puzzolanice)

96. In simbolizarea cimenturilor compozite uzuale literele A si B reprezinta:

varianta de amestec

97. Partea activa din beton este: liantul si apa

98. In betonul de ciment conlucrarea intre agregat si matrice este: fizica

99. Concentratia solutiilor formate in beton fata de cele din pasta de ciment este:

mai mica

100. Marirea raportului A/C necesara umectarii granulelor de agregat are influente pozitive asupra:

lucrabilitatii amestecului

101. Caracteristicile betonului vor fi influentate de porozitate prin:

reducerea rezistentei

102. Prezenta porilor capilari in beton va influenta caracteristicile acestuia: influenteaza toate caracteristicile betonului

103. Cantitatea de apa de

amestecare din betonfata de pasta de

ciment este: mai mica

104. Adeziunea piatra de ciment-

agregat va influenta proprietatile

betonului: in timp, cedarea la eforturi e face la zona de contact intre matrice si agregat

105. Pt imbunatatirea rezistentei betonului, in ce priveste fisurile si microfisurile de contractie: trebuie reduse deoarece condtituie defecte (ELIMINATE)

106. Adeziunea pietrei de ciment la

agregat se realizeaza prin: ancorarea mecanica si epitaxie(in lipsa epitaxiei, fenomenele determinate de tensiunea superficiala pot determina legaturi)

107. Adeziunea matrice-agregat la beton este influentata de rugozitatea agregatului:in cazul cresterii procentului

de agregat grosier creste si adetenta matrice-agregat

108. Adeziunea matrice-agregat la beton este influentata de natura cimentului: prin natura produsilor sau de hidratare-hidroliza, influenteaza capacitatea de a forma interfete coerente sau semicoerente

109. Un beton are o buna lucrailitate

daca: este omogen si usor de pus in opera, ajunge la gradul de compactare necesar cu consum mecanic cat mai mic

110. Tendinta betonului de a se

deforma sub actiunea greutatii proprii masoara: compactarea

111. Gradul de compactare necesar la beton se realizeaza prin: metoda Waltz

112. Segregarea inversa presupune:

la betoanele slabe si fluide scurgerea mortarului la partea inferioara a cofrajului, in partea superioara ramanand o structura macroporoasa

113. Aerul oclus este aerul din beton care este antrenat la amestecare, iar dupa campactare: ramane sub forma de pori dispersati

114. Continutul maxim de aer antrenat din betoane este: intre 5-7%

115. Continutul mare de parti fine

din agregat impune: cresterea cantitatii

de apa

119. Adeziunea matrice-agregat la

beton este influentata de raportul A/C:

poate mari au micsora coeziunea amestecului proaspat de beton si odata cu aceasta omogenitatea amestecului

120. Adeziunea matrice-agregat la beton este influentata de natura mineralogicaa agregatului: se considera ca agregatele concasate calcaroase dau o aderenta mai buna pietrei de ciment decat de cele granitice

121. Starea proaspata a betonului se

considera: pana la momentul inceperii

prizei

122. Capacitatea unui beton de a se

deforma plastic sub actiunea unui lucru mecanic reprezinta: consistenta

123. Remodelarea VE-BE se realizeaza prin: remodelarea unui beton proaspat sub actiunea vibratiilor

124. Segregarea directa presupune:

separarea particulelor fine si a laptelui

de ciment la suprafata cofrajului, iar a granulelor mari la fundul cofrajului

125. Mustirea betonului este

determinata de: raportul apa-ciment prea mare

126. Continutul normal de aer oclus

acceptat pt betoane obisnnuite este:

2%

127. Durata normala de intarire pt betoane de constructii este de: 28 zile

116.

128. Durata normala de intarire pt

117.

Dozajul de apa din beton poate

betoane hidrotehnice este de: 90 zile

fi influentat de: provenienta si natura

agregatului, forma si aspectul

granulelor si de conditiile de turnare si compactare

118. Pt imbunatatirea gelivitatii betonului in ce priveste porii de gel:

gelivitatea nu influenteaza betonul proaspat

129. Contractia betonului este un

fenomen: normal

130. Variatiile de volum ale betonului la temperaturi sub -10°C sunt:

mai mari decat in cazul temperaturii normale

131. Un beton are conductivitate

termica buna cand porozitatea este:mica

132. Contractia betonului este

determinata de: modificarea continutului de apa din structura

betonului

133. Variatiile de volum ale betonului din temperatura sunt

determinate de variatiile de volum ale:

materialelor componente

134. Conductivitatea termica a betonului in raport cu a pietrei de ciment este: mai mare

135. Clasa de rezistenta a betonului

se determina pe probe de forma:

cubica si/sau cilindrica

136. Fata de directia de turnare a probelor din beton, directia de

incercare la cuburi va fi: perpendiculara

137. Rezistentele obtinute prin

incercari standardizate mai mari decat rezistenta caracteristica, pt o anumita

clasa de beton, se pot intalni statistic:

sub 5%

138. Incercarea standardizata pt

determinarea clasei de rezistenta a betonului se face in varianta: cu frecare

139. Rezistentele obtinute prin incercari standardizate mai mici decat rezistenta caracteristica, pt o anumita clasa de beton, se pot intalnu statistic:

sub 5%

140. Raportul rezistentelor R t /R c in timp: scade odata cu dezvoltarea

fenomenelor de contractie, datorita imbatranirii gelurilor

141. Permeabilitatea pietrei de

ciment in raport cu a agregatului este:mai mica

142. Permeabilitatea betonului se

refera la penetrarea acestuia de: un fluid

143. Permeabilitatea pietrei de

ciment in raport cu a betonului este:

mai mica

144. Determinarea permeabilitatii betonului se realizeaza pe probe de forma: cubica, cilindrica

145. Modificarile cele mai

importante in stuctura betonului au loc

la: -10

-45°C

146. Din punct de vedere al

comportarii la inghet –dezghet,

influenta porilor de gel este: in cazul tarii noastre, mica

147. Temperatura de congelare a

apei din pori este cu atat mai mare cu cat: porii sunt mai fini si fortele de adsorbtie se manifeste mai intens asupra volumului apei continute

148. Deteriorarea betonului prin

inghet-dezghet este determinata de:

marirea volumului cristalelor de gheata si trecerea apei din porii de gel in porii

capilari

149. Reactia alcali-agregat este

favorizata de temperaturi: 10-40°C

150. Inghetul structurii betonului pt

o viteza de scadere a temperaturii impusa, se produce: lent

151. Din punct de vedere al

comportarii la inghet-dezghet, influenta porilor capilari este: hotaratoare in sens negativ

152. Din punct de vedere al

comportarii la inghet-dezghet, influenta aerului antrenat este: mare, favorabila

153. Prin cresterea concentratiei

solutiilor din porii betonului, temperatura de congelare: va scadea

154. Intre compusi betonului pot

avea loc reactii chimice: DA

155. Modificarile compozitionale pe

care le produce zgura in piatra de ciment intarit se refera la: reducerea capilaritatii si implicit a permeabilitatii,

cu efecte pozitive la coroziune, inghet- dezghet, rezistenta mecanica mai mare

156. Rezistenta betonului este cu

atat mai mare cu cat dozajul de ciment este: mai mare in cazul mentinerii raportului A/C

157. Modificarile compozitionale pe

care le produc puzzolanele in piatra de

ciment intarit se refera la: favorizarea cresterii volumului de noi formatiuni gelice

158. Rezistenta betonului este

determinata de finetea de macinare a

cimentului: este mai mare cu cat finetea de macinare este mai mare la cimentul silicat

159. Utilizarea agregatului concasat

grosier in betoane are efecte favorabile cand: inlocuiesc doar partea grosiera cu acesta

160. Raportul b/a si c/a minim

acceptate pt agregate concasate in

betoane de ciment sunt: 0,66 respectiv

0,33

161. Curba de granulozitate situata

spre limita superioara permite realizarea unui beton: cu dozaj mai redus de ciment; mentinerea raportului A/C sau prin reducerea raportului A/C

cu efecte favorabile asupra rezistentei mecanice si a caracteristicilor structurale, deci si a durabilitatii

162. Gtanulozitatea influenteaza

caracteristicile betonului prin:

modificarea

163. Micsorarea raportului A/C va

influenta caracteristicile betonului:

negativ(beton greu lucrabil, volum mare de goluri, densitate aparenta mica)

164. Acceleratorii de intarire

favorizeaza realizarea rezistentei finale

mai mari: in cazul maririi finetei de macinare

165. Folosirea aditivilor tensioactivi

permite: imbunatatirea impermeabilitatii prin reducerea raportului A/C, modificarea dimensiunilor porilor si a distributiei lor, micsoreaza ascensiunea capilara

166. Temperaturile negative mari pt betonul in curs de intarire sunt: de influenta negativa

167. Mentinerea umiditatii coborate la suprafata betonului in curs de intarire are influenta: negativa

168. Betoanele din care lipseste sau

este in cantitate mica nisipul, iar agregatul mare(compact sau usor) are

granulozitate discontinua sau este sort monogranular fac parte din categoria betoanelor: macroporoase

169. Din punct de vedere al aspectului suprafetei, influenta favorabila maxima asupra caracteristicilor betonului au suprafetele: poroase

170. Formele granulelor de agrregat

acceptate la prepararea betoanelor

sunt: scurte, prismatice si izometrice

171. Volumul de goluri realizat prin

compozitia granulometrica trebuie sa fie: mai mic de 7%

172. Curba de granulozitate situata

spre limita inferioara permite realizarea unui beton: cu o cantitate mai mare de ciment

173. Marirea raportului A/C va

influenta caracteristicile betonului:

negativ(creste volumul porilor capilari)

174. Acceleratorii de priza se folosesc pt obtinerea unui inceput de priza a liantului de:2-5 minute

175. Intarzietorii de intarire

favorizeaza realizarea de rezistente finale mai mari: pozitiv

176. Temperaturile pozitive mari pt betonul in curs de intarire sunt:

nefavorabile

177. Mentinerea umiditatii ridicate

la suprafata betonului in curs de intarire are influenta: pozitiva

178. Betoanele care folosesc

agregate usoare fac parte din categoria

betoanelor: compacte cu agregate usoare

179. Betoanele care au in structura

un numar mare de bule de aer de

dimensiuni 0,5

pana la 85%, intra in categoria

betoanelor: celulare

180. Betoanele notate simbolic cu

7

mm in proportie de

BCA, fac parte din categoria betoanelor:

celulare

181. Betoanele notate simbolic cu

GBC, fac parte din categoria betoanelor:

celulare

182. Betoanele notate simbolic cu

GBN, fac parte din categoria betoanelor: celulare

183. Spritul de mortar are rol de:

aderenta

184. Tinciul de mortar are rol de:

protectie(strat vizibil)

185. Grundul de mortar are rol de:

rezistenta

186. Smirul este un strat de tencuiala realizat din: ipsos

187. Sarurile solubile din agregatele

folosite la prepararea mortarelor provoaca la tencuieli: eflorescente

188. Varul supraars din mortar, provoaca la tencuieli: puscaturi

189. Cheresteaua la lemn este un

produs: semifabricat

190. Umiditatea poate influenta

caracteristicile lemnului: negativ

191. Punga cu rasina la lemn este un

defect de: structura

192. Cioplitura la lemn este un produs: semifabricat

193. Masele plastice care se obtin prin legarea intre ele de molecule(monomeri) de acelasi fel sau molecule diferite, iar molecula obtinuta poarta denumirea de polimer, sunt:

materiale plastice de polimerizare

194. Masele plastice care se obtin prin unirea monomerilor si are loc cu eliminarea unor substante cu masa moleculara mica(apa, acizi sau amoniac), sunt: materiale plastice de policondensare

195. Materialele plastice obtinute prin transformarea proteinelor(cazeina din lapte) si polizaharidelor cu derivatii lor(celuloza si derivatii ei), sunt:

materiale plastice obtinute prin transformarea produsilor macromoleculari naturali

196. Structura polimerului ce

confera masei plastice o mare elasticitate la actiuni mecanice, prezinta solubilitate in anumiti solventi organici si aptitudinea de a se inmuia la incalzire, este: liniara

197. Structura polimerului care la

actiuni mecanice confera masei plastice un comportament elasto-plastic,

prezinta aptitudinea de a se inmuia la

incalzire si au o solubilitate redusa la solventi organici(in prezenta solventilor se umfla si se transforma in paste vascoase), este: plana-ramificata

198. Structura polimerului ce cinfera masei plastice un comportament rigid sub sarcina, solubilitate aproape nula in solventi organici si stabilitate la temperaturi ridicate, astfel incat prin cresterea temperaturii se produce descompunerea termica a produsului, fara a parcurge etapa de inmuiere, este:

spatiala