2. 1.

Piatra naturală
Generalităţi, clasificare:
Piatra naturală ca material de construcţie rezultă în urma exploatării şi prelucrării rocilor naturale de la
suprafaţa scoarţei terestre (litosfera). Ca material de construcţie rocile se folosesc în două moduri: 1.
produse prelucrate mecanic, prin concasare, sortare, spălare, cioplire şi şlefuire, fără o prelucrare
termică care să le modifice compoziţia sau proprietăţile; 2. ca materie primă în obţinerea unor
materiale de construcţie (prin ardere la diferite temperaturi).

Rocile se clasifică după următoarele criterii:

După modul de formare:
Roci magmatice ce iau naştere ca urmare a solidificării topiturii silicioase (magmei) în drumul
ei spre suprafaţa pământului.
Roci sedimentare ce iau naştere prin depunerea succesivă a produselor de coroziune –
produse rezultate ca urmare a acţiunii agenţilor externi (apă, vânt etc.) asupra altor roci preexistente.
Roci metamorfice ce iau naştere ca urmare a acţiunii presiunii şi temperaturii ridicate aspra
rocilor eruptive sau sedimentare, roca de bază modificăndu-şi structura, compoziţia şi textura.
După structură:
Roci cu structură holocristalină, alcătuite numai din minerale cristalizate complet.
Roci cu structură hemicristalină, alcătuite dintr-un amestec de minerale cristalizate şi minerale
amorfe.
Roci amorfe (vitroase), formate numai din minerale amorfe.
După textură (modul de aranjare în spaţiu al mineralelor componente):
Roci cu structura neorientată sau masivă, când aranjarea în spaţiu a mineralelor nu este
ordonată.
Roci cu structură stratificată, la care toate straturile sunt alcătuite dintr-un singur mineral.
Roci cu structură şistoasă, la care diferitele straturi sunt alcătuite din minerale diferite.
După densitatea în grămadă în stare afânată:
Roci uşoare, cu densitatea mai mică sau egală decât 1800 kg/m 3
Roci grele, cu densitatea mai mare de 1800 kg/m 3
2.1.1. Rocile magmatice:
Roci de adâncime (intrusive) caracterizate printr-o structură holocristalină şi o textură neorientată.
Granitul, sienitul, gabroul, dioritul. Sunt roci cu duritate mare, cu rezistenţa la compresiune de până la
Rc = 2500 daN/cm2, şi densitate între 2600 – 2700 kg/m3.
Roci filoniene formate prin întărirea magmei în apropierea scoarţei terestre, formându-se filoanele
caracteristice acestui tip de roci. Porfirul, granitul porfiroid, dacite filoniene caracterizate de o duritate
foarte mare, cu rezistenţa la compresiune de până la Rc = 2800 daN/cm2.
Roci de suprafaţă (efuzive) formate prin întărirea într-un timp foarte scurt a magmei la suprafaţa
pământului, fapt care determină structura lor hemicristalină sau amorfă.
Bazaltul, andezitul, trahitul. Sunt roci cu duritate mare, cu rezistenţa la compresiune de până la R c =
4500 daN/cm2.
Roci de suprafaţă (efuzive) cu structură vitroasă: piatra ponce, scoria bazaltică, tufurile vulcanice.
Tufurile vulcanice se formează prin cimentarea cenuşilor vulcanice şi se utilizează sub formă măcinată
ca adaos la lianţii amestecaţi.
2.1.2. Rocile sedimentare:
Rocile sedimentare dedritice se formează prin depunerea sfărâmăturilor rezultate în urma proceselor
de eroziune. Depunerile pot fi necimentate (prundişurile, nisipurile, grohotişurile) sau cimentate, ca
rezultat al depunerilor substanţelor conţinute în apa care circulă printre particulele necimentate (din
grohotişuri rezultă breciile, din pietriş – conglomeratele, iar nisipul cimentat dă gresiile).
Rocile sedimentare de precipitaţie se formează prin cristalizare sau precipitare din soluţii saturate. Din
această categorie de roci fac parte: ghipsul – CaSO 4·2H2O, utilizat la prepararea ipsosului; calcarele
de precipitaţie – calcarul compact, tuful calcaros, travertinul.
Rocile sedimentare organogene se formează în urma procesului de depunere şi acumulare a resturilor
de natură organică: diatomitul şi tripoli sunt rezultate din depunerea scheletelor silicioase a unor
microorganisme marine, iar calcarul cochilifer – rezultat al depunerilor cochiliilor calcaroase, cimentate
în timp.
2.1.3. Rocile metamorfice:
Rocile metamorfice rezultă din acţiunea temperaturilor şi presiunilor ridicate asupra rocilor existente.
Astfel, din rocile eruptive se formează gnaisul şi micaşisturile, din gresiile silicioase se formează
cuarţitele, caracterizate de o duritate foarte mare, din calcar se formează marmura, iar din argilă se
formează ardezia, rocă ce se desface cu uşurinţă în plăci subţiri.
Standarde de Stat:
STAS 5089 – 55 Produse de piatră naturală pentru construcţii. Terminologie
STAS 5090 – 55 Piatră naturală pentru construcţii. Clasificare
STAS 5089-55
PRODUSE DIN PIATRĂ NATURALĂ PENTRU CONSTRUCŢII - Terminologie
Acest standard cuprinde termenii principali pentru produsele din piatră naturală folosite în construcţii.
Nr. Crt. Termen Noţiune
1. Agregate naturale Materiale de origine minerală, care servesc la confecţionarea betoanelor,
mortarelor, la împietruiri etc.
1.2. Agregate naturale neprelucrate Agregate naturale provenite din sfărâmarea naturală, aşa cum se găsesc în
albiile râurilor sau în cariere
1.2.1. Nisip Agregat natural neprelucrat, compus din granule de diferite mărimi de la 0 la 7
mm (trece integral prin ciurul nr. 7 STAS 1078-50)
1.2.2. Mărgăritar mărunt Nisip cu granulaţie de 3…7 mm
1.2.3. Pietriş Agregat natural neprelucrat, compus din granule de diferite mărimi de la 7 la
70 mm.
Trece integral prin ciurul nr. 70 şi rămâne integral pe ciurul nr. 7 STAS 1078-
50
1.2.4. Mărgăritar Pietriş cu granulaţia de 7…15 mm
1.2.5. Balast Amestec natural de nisip şi pietriş în proporţiile indicate în STAS 1667-54
1.3. Agregate naturale prelucrate Agregate naturale provenite din sfărâmarea manuală sau mecanică a
bolovanilor sau a pietrelor brute
1.3.1. Filer Pulbere măruntă cu particule de dimensiuni sub 0,09 mm
1.3.2. Nisip de concasaj Agregat natural având granule între 0 şi 3 mm obţinut prin dubla concasare a
pietrelor
1.3.3. Savură din roci tari Agregat cu granulaţia de 0…8 mm nesortat, rezultat din concasarea pietrelor
din roci tari
1.3.4. Savură din roci moi Agregat cu granulaţia de 0…25 mm nesortat, rezultat din concasarea pietrelor
din roci moi
1.3.5. Criblură Agregat cu granulaţia între 3 şi 25 mm nesortat, provenit din roci concasate şi
dublu ciuruite în diferite sorturi
1.3.6. Grus (griş) Criblură cu granulaţia între 3 şi 8 mm
1.3.7. Split Agregat natural cu granulaţia cuprinsă între 8 şi 40 mm, provenit din
concasarea rocilor, în diferite sorturi
1.3.8. Piatră spartă din roci tari Agregat cu granulaţie între 25 şi 90 mm în diferite sorturi, provenit din
concasarea de bolovani sau roci tari
1.3.9. Piatră spartă din roci moi Agregat cu granulaţie între 25 şi 120 mm de diferite sorturi, provenit din
concasarea rocilor moi
1.3.10. Deşeuri de carieră Resturi rezultate din prelucrarea pietrei într-o carieră
2. Pietre pentru construcţii şi pavaje Pietre care sunt folosite în diferite scopuri la construcţii sau pentru pavaj
2.1. Pietre neprelucrate Pietre care sunt folosite în construcţii sau pavaj aşa cum se găsesc în natură
2.1.1. Bolovani Pietre cu forme rotunjite de apă, în rostogolirea lor pe fundul râurilor, care au
cel puţin o dimensiune mai mare de 70 mm
2.1.2. Piatră brută Blocuri de piatră de formă neregulată care nu au suferit nici o operaţie de
prelucrare şi care se întrebuinţează aşa cum se extrag din cariere, albia
râurilor sau grohotişuri
2.1.2.1. Piatră pentru anrocamente Piatră brută având greutatea de cel puţin 100 kg, care este aşezată prin
aruncare
2.1.2.2. Lespede Piatră de grosime mică în raport cu lăţimea şi lungimea ei
2.2. Pietre prelucrate Pietre care sunt prelucrate după extragere, înainte de a fi folosite la pavaje
sau în construcţii
2.2.1. Pietre prelucrate pentru pavaj Pietre despicate în forme regulate, destinate pentru pavaj
2.2.1.1. Calup Piatră despicată de formă aproape cubică cu laturile de: 7x7x9 cm, 9x9x9 cm
Pavea: Piatră despicată de format paralelipipedic:
- normală……………………………... tip dobrogean de 18×12×13 cm
tip transivănean de 17×17×13 cm
- abnormă…………………………… de 12…16×8…11×10…13
2.2.1.3. Butisă pentru drumuri Pavea specială folosită la marginea pavajului având lungimea având lungimea
de 1 ½ a pavelelor respective
2.2.1.4. Bordură de piatră Bloc de piatră naturală cioplită care serveşte la încadrarea îmbrăcăminţii
drumurilor sau a trotuarelor
2.2.1.5. Borne de piatră Stâlpi de piatră naturală folosiţi pentru delimitări etc.
2.2.2. Pietre prelucrate pentru construcţii Pietre prelucrate destinate construcţiilor
2.2.2.1. Molon Bloc de piatră folosit în zidării, care are faţa văzută cioplită din gros sau
lucrată fin în diferite moduri, iar feţele laterale cioplite sau lucrate la echer pe o
adâncime de 3…7 cm, iar coada cel puţin egală cu înălţimea feţei văzute.
Dimensiunile molonului sunt astfel alese ca după cioplire să rezulte o greutate
a pietrei care să poată fi manevrată de un singur om
Molon brut Molon cu faţa văzută cioplită din gros, numai cu ciocanul, în carieră
Molon cu feţe îndreptate Molon cioplit din gros, adus prin cioplire la o formă regulată pe faţa văzută şi
pe feţele laterale cu denivelări până la 1 cm
Molon regulat (lucrat) Molon cu faţa văzută de formă dreptunghiulară cu muchii drepte şi vii, iar cele
patru feţe laterale lucrate regulat la echer pe o adâncime de 3…7 cm
Molon poligonal regulat Molon cu faţa văzută în formă de poligon regulat convex
Molon poligonal neregulat Molon cu faţa văzută în formă de poligon neregulat convex
 Molon de colţ Molon cu două feţe văzute normale una pe alta, utilizat la colţul ieşit al zidăriei
Molon butisă Molon care are coada cel puţin de două ori cât înălţimea feţei văzute
Molon curmeziş Molon care are coada egală cu grosimea zidului, adică are două feţe văzute
(coada este dimensiunea perpendiculară pe faţa văzută a molonului)
2.2.2.2. Bolţar Piatră cioplită special după forma bolţii în care este zidită
Bolţar-cheie Bolţarul din vârful bolţii, care închide bolta
Bolţar-contracheie Bolţarii care încadrează bolţarul cheie de o parte şi de alta
Bolţar de naştere Bolţarii de la naşterea bolţii
2.2.2.3. Piatră de talie Blocuri de piatră de formă regulată, având patru, cinci, sau toate feţele
prelucrate sau tăiate, după desene sau epure stabilite.
Una din dimensiuni trebuie să fie de cel puţin 70 cm
2.2.2.4. Dale de piatră Pietre de grosime minimă de 3 cm cu o suprafaţă mai mare de 400cm 2, având
o faţă netedă cu muchiile regulate, folosite la pardoseli şi pavaje
2.2.2.5. Plăci de piatră Piatră tăiată în plăci, cu grosimea mică în raport cu lungimea şi lăţimea.
Grosime maximă 12 cm.
2.2..6. Finisarea feţei poate fi:
- dreaptă - cu faţa văzută într-un singur plan, putând avea de
jur împrejur un chenar lucrat altfel decât câmpul
- în bosaje - cu faţa văzută lucrată în relief, având de jur
împrejur un chenar, care este în planul zidăriei
Ambele categorii pot avea faţa văzută:
- frecată Câmpul lucrat neted, cu denivelări de
cel mult 1 mm
- Şlefuită Câmpul lucrat neted mai fin cu
denivelări de cel mult 0,5 mm
- Lustruită (oglindă) Câmpul lucrat neted cu lustru

- Spiţuită Câmpul lucrat cu spiţul

- Din gros (rustică) Câmpul lucrat din gros cu ciocanul

având creste şi adâncituri

- Buciardată Câmpul lucrat cu buciarda

- Pieptănată (raşchetată) Câmpul lucrat cu raşcheta

- Smilată (gradinată) Câmpul lucrat cu gradina, formând

şanţuri paralele scurte, îndreptate în
direcţii diferite

- Vermiculată Câmpul lucrat cu spiţul în şanţuri

continue, neregulate

2.2.2.7. Chenar Margine şlefuită sau frecată de 2…4cm lăţime a feţei văzute a moloanelor la
care câmpul este felurit lucrat
2.2.2.8. Patul pietrei Faţă pe care se reazemă piatra în zidărie
Pat de carieră Faţă pe care a stat piatra în carieră
Pat pe muchie Aşezarea în zidărie a pietrei pe altă faţă decât aceea pe care a stat în carieră

BIBLIOGRAFIE:

Pârvu G., Mocanu Gh., Hibomvski C., Grecescu A. “Roci utile din România”, Editura Tehnică, Bucureşti 1977
Mihăilescu N., Grigore I. “Resurse minerale pentru materiale de construcţii în România – Ghid practic”, Editura Tehnică
Bucureşti 1981