Laborator 9

CONTRASTE MAJORE DE VITEZE DE PROPAGARE A UNDELOR

ELASTICE IN STRUCTURI GEOLOGICE

Rocile si formatiunile geologice reprezinta un amestec de materiale rigide si plastice,

astfel incat la eforturi mari au deformari mari si permanente comportandu-se ca niste
materiale plastice, iar la eforturi mici au deformari mici, care se anuleaza la incetarea
eforturilor, comportandu-se ca niste materiale elastice. Din aceasta cauza, rocile si
formatiunile geologice sunt considerate ca materiale cvasielastice.

Exploziile dau nastere la unde elastice care se propaga in subsol si pot ajunge din nou
la suprafata, dupa ce au suferit reflectii si refractii la suprafetele de discontinuitate
constituite de limitele de separatie a portiunilor din subsol cu proprietati elastice
diferite.

Atunci cand are loc un cutremur de pamant natural sau este produsa o explozie,
granulele rocilor si ale formatiunilor geologice care constituie scoarta terestra (pana
la o anumita adancime, in functie de intensitatea fenomenului) sunt puse in miscare
in toate directiile spatiului in raport cu punctul de producere. Mediul fiind
cvasielastic, granulele au deplasari mici si revin la pozitia initiala, transmitand
totodata aceste deplasari granulelor invecinate. In modul acesta apar:

- Unde de volum: undele elastice ce se gasesc in toate directiile in raport cu

punctul de producere al lor;
- Unde de suprafata: unde elastice care se propaga numai pe limita de separatie
si in imediata vecinatate din adancime a acesteia, datorita deformarilor elastice a
particulelor de material din acesta zona.

Unde elastice de volum

- Unde longitudinale (P) – se caracterizeaza prin comprimari si destinderi

succesive ale materialului pe directia de propagare a undei, adica paralela cu direstia
de deplasare a energiei elastice. Au viteza de propagare cea mai mare dintre toate
tipurile de unde;
- Unde transversale (S) – se caracterizeaza prin miscarea granulelor de roca
perpendicular pe directia razei de deplasare a energiei elastice. Viteza lor de
propagare este intotdeauna mai mica decat a undelor longitudinale.

Page 1 of 10
Unde elastice de suprafata

Caractetistica generala a acestui tip de unda elastica este ca amplitudinea

(deplasarea maxima a granulelor de material) scade exponential cu adncimea, astfel
incat ele nu se propaga decat in vecinatatea suprafetei:

- Unde Rayleigh (R) – miscarea particulelor de material se face dupa niste elipse
situate in plan vertical si in sens retrograd directiei de propagare, axa mare a elipselor
fiind verticala;
- Unde Love (L) – sunt de tipul celor transversale, situate intr-un plan paralel cu
al suprafetei solului.

Viteza de propagare a undelor de suprafata este mai mica decat aceea a undelor de
volum transversale.

PROSPECTIUNEA SEISMICA

Undele elastice produse la suprafata solului se propaga in interiorul paturii superioare

a litosferei unde, deviindu-si directia de propagare datorita suprafetei dintre
formatiuni geologice sau pachete de roci cu proprietati fizice diferite, se reintorc la
suprafata si sunt inregistrate in diferite puncte. Pe baza intervalului de timp scurs
intre producerea si revenirea la suprafata a undelor elastice, se calculeaza viteza
medie de propagare a acestora in interiorul litosferei sau in diferite formatiuni
geologice sau pachete de roci pe care acestea le-au strabatut, precum si adancimea si
inclinarea suprafetei sau suprafetelor de separatie din subsol care a produs devierea
directiei lor de propagare.

M = - timpul de sosire a undelor reflectate sau refractate sau

- amplitudinea vibratiilor inregistrate.

p = - viteza de propagare a undelor elastice.

Contrastul de viteza de propagare a undelor elastice pe anumite suprafete da acestora

caracterul de suprafata sau limita de separatie. Intr-o sectiune geologica nu toate
suprafetele existente vor fi suprafete de separatie.

Prospectiunea seismica, prin reflelexie sau refractie, pune in evidenta structurile

geologice din subsol prin intermediul distributiei proprietatilor elastice.

Complexul de conditii naturale care influenteaza producerea, propagarea si

receptionarea undelor seismice este cunoscut sub denumirea de conditii seismo-
geologice. De caracterul acestor conditii depinde gradul de aplicabilitate a seismicii
si alegerea diferitelor variante de prospectiune seismica pentru obtinerea unor
informatii structurale de adancime cat mai complete.

Page 2 of 10
VITEZA DE PROPAGARE A UNDELOR ELASTICE IN ROCI SI FORMATIUNI
GEOLOGICE

Parametrul fizic care intervine in prospectiunea seismica este viteza de propagare a

undelor elastice, care se noteaza cu v. Viteza de propagare a undelor elastice intr-un
mediu oarecare este in directa dependenta de proprietatile elastice ale acestuia.

In prospectiunea seismica se utilizeaza mai mult undele longitudinale. Acestea

prezinta un avantaj fata de celelalte tipuri de unda: predomina in cazul surselor de
dilatare (explozii) si sunt cele care ajung primele la receptori.

Viteza undelor seismice longitudinale in roci variaza in limite foarte largi, de la circa
200 m/s la circa 8000 m/s

TABEL 1

Limitele intre care variaza viteza de propagare a undelor elastice

Roca sau mediul Viteza (m/s)

0
Aer (20 C) 343
Apa 1400 – 1600
Gheata 3100 – 4200
Sol 200 – 700
Loess 375 – 400
Nisip uscat, pietris 300 – 800
Nisip umed 500 – 1800
Argila nisipoasa 350 – 900
Argila 1100 – 2500
Marna 2000 – 3500
Gresie friabila 1500 – 2500
Gresie 1800 – 4000
Sisturi argiloase 2700 – 4700
Creta 1800 – 3800
Calcar 2600 – 6200
Dolomit 5000 – 6200
Sare gema, anhidrit 4100 – 6400
Gips 3500 – 4500
Granit 4200 – 5700
Bazalt 4400 – 6000
Sisturi cristaline 3800 – 7000
Cuartit 5000 – 6000
Gneis 5000 – 7000
Serpentinite, amfibolite 7000
Huila 1600 – 1900
Petrol 1300 - 1400

Page 3 of 10
 TABEL 2

Limite ale vitezei de propagare a undelor elastice

Roca, mineral, subtanta Viteza de propagare (v) (m/s)

Apa 1400
Soluri 300 – 800
Loess 300 – 800
Nisip 1600 – 1900
Gresie 2200 – 3000
Argila 2000 – 2200
Marna 2100 – 2600
Calcar 4000 – 6000
Dolomit 4000 – 6000
Pietris 470 – 920
Sare 4500 – 5500
Gips, anhidrit 5000 – 6000
Petrol 1300 – 1400
Lignit 1400 – 1900
Carbuni bituminosi 1400 – 2000
Antracit 1600 – 2000
Amfobolit 6500 – 7000
Sisturi cristaline 4000 – 6000
Gneis 4500 – 4900
Serpentinit 6500 – 7000
Cuartit 5000 – 5800
Granit 4000 – 6000
Diorit 5000 – 6000
Porfir 5000 – 6000
Sienit 5000 – 5500
Bazalt 4900 – 6400
Diabaz 5800 – 7100
Gabrou 6700 – 7300
Dunit 7900 - 8400

FACTORII CARE DETERMINA VARIABILITATEA VITEZEI DE PROPAGARE

A UNDEI ELASTICE IN ROCI SI FORMATIUNI GEOLOGICE

1. Compozitia petrografica.

Acest factor este determinant pentru valoarea vitezei undelor seismice. Limitele
de variatie pentru principalele grupe de roci sunt urmatoarele:

Roci sedimentare 200 – 6400 m/s

- Terigene 200 – 4000 m/s

Page 4 of 10
- Carbonatate 2600 – 6200 m/s
- De precipitatie chimica 3500 – 6400 m/s

Roci metamorfice 3800 – 7000 m/s

Roci eruptive acide 4000 – 5700 m/s

Roci eruptive bazice 4500 – 6000 m/s

Pentru rocile eruptive, viteza undelor creste cu scaderea continutului in siliciu, iar
rocile intruzive au viteze mai mari decat cele efuzive.

2. Porozitatea

Viteza de propagare a undelor elastice scade in valoare pe masura ce creste

porozitatea mediului.

Daca porozitatea creste de la 3% la 30% atunci valoarea vitezei de propagare

prezinta o variatie de 60% .

3. Adancimea la care se gasesc rocile in subsol

Vitezele de propagare a undelor elastice cresc cu adancimea. Cresterea vitezei cu

adancimea este provocata de cresterea presiunii litostatice care are drept
consecintab micsorarea porozitatii.

4. Anizotropia rocilor sedimentare si sistuoase

Marea majoritate a rocilor sedimentare si sistuoase sunt anizotrope din punct de

vedere elastic, proprietatile lor elastice si respectiv viteza de propagare a undelor
elastice variind dupa orientarea directiei care este luata in considerare. Aceasta
din cauza varietatii tipurilor de roci care intra in constitutia coloanei sedimentare,
a intercalatiilor, a proceselor de sedimentare ritmica.

In tabelul urmator sunt reproduse valorile vitezei de propagare a undelor elastice

pe directiile paralela si perpendiculara pe sistuozitate sau stratificatie pe baza de
masuratori seismometrice.

Tabel 3

Felul rocii si varsta V paralela V perpendiculara

Strate rosii (Triasic) 3780 2950
Strate rosii (Permian) 4850 3940
Sare (Permian) 5500 4250
Sare, anhidrit, calcar 6060 4600
Calcar 6700 4900
Calcar (Paleogen inferior) 5310 4100

Page 5 of 10
5. Alterarea

Rocile alterate, datorita transformarilor fizico-chimice pe care le suporta sub

actiunea agentilor externi, prezinta in general o viteza de propagare a undelor
elastice mai mica decat roca vie din care provin.

6. Continutul in apa

Prezenta apei in roci influenteaza valorile vitezei de propagare a undelor elastice,

de la caz la caz:

- La rocile friabile, cum sunt nisipurile si argilele si care au o viteza de

propagare a undelor elastice mai mica decat a apei, continutul in apa cauzeaza
o crestere a vitezei;
- La rocile compacte, cu valori mari ale vitezei, continutul in apa cauzeaza o
descrestere a vitezei

7. Varsta rocilor

Sa observat ca daca toti ceilalti factori care influenteaza viteza de propagare

raman constanti, viteza creste cu varsta formatiuniii.

Cresterea vitezei cu varsta se explica prin actiunea mai indelungata a solutiilor

care au circulat prin roci si care au sporit gradul lor de cimentare si prin
accentuarea proceselor metamorfice. Aceasta crestere este ilustrata in tabelul 4
care cuprinde valori ale vitezelor pentru doua intervale de adancime.

Tabel 4

Varsta Adancimea 500 – 900 m Adancimea 900 – 1200 m

Devonian 4.08 km/s 4.11 km/s
Permian 3.04 km/s -
Cretacic 2.84 km/s 3.26 km/s
Eocen 2.74 km/s 3.08 km/s
Oligocen 2.20 km/s 2.48 km/s

8. Istoria tectonica

Rocile care au suferit un proces de dinamometamorfism mai inens cum sunt de

exemplu cele din regiunile intens cutate, poseda viteze mai ridicate.

De asemenea, zonele faliate se caracterizeaza prin scaderea vitezelor de

propagare.

VALORI MEDII ALE VITEZEI DE PROPAGARE A UNDELOR ELASTICE

PE TERITORIUL ROMANIEI
Page 6 of 10
 Muntenia si Oltenia

- Tertiar 1700 – 2400 m/s

- Cretacic 3000 – 3500 m/s
- Fundament paleozoic peste 5000 m/s

Moldova

- Tertiar 2200 m/s

- Tortonian cu sare 5500 m/s

Bazinul Pannonic

- Tertiar 2000 m/s

- Fundament (mezozoic + paleozoic) 5500 m/s

Etajele Pliocenului din Mintenia

- Levantin 2130 m/s

- Dacian superior 2400 m/s
- Dacian inferior 2580 m/s
- Pontian 2840 m/s
- Meotian 2800 m/s

CONTRASTE MAJORE DE VITEZE DE PROPAGARE A UNDELOR ELASTICE

IN STRUCTURI GEOLOGICE

Prospectiunea seismica se bazeaza pe existenta in subsol a unor suprafete sau limite

de separatie intre pachetele de roci sau formatiuni geologice care intra in constitutia
sectiunii geologice si care, in acelasi timp, trebuie sa reprezinte contraste de
proprietati elastice si indeosebi de viteza de propagare a undelor elatice la aceste
limite. Nu toate limitele de separatie pot favoriza aplicarea prospectiunii seismice
deoarece este necesar ca ele sa indeplineasca urmatoarele conditii esentiale:

- La limita de separatie trebuie sa existe un contrast de proprietati fizice adica

sa reprezinte o trecere neta de la o formatiune geologica sau un pachet de roci cu
anumite proprietati elastice la un altul cu proprietati elastce diferite.
Nu trebuie confundate limitele de separatie cu limitele geologice intre formatiuni sau
etaje de varsta diferita, deoarece caracterul de limita de separatie este conferit de
existenta unui contrast de proprietati fizice care nu intotdeauna exista pe limitele
geologice.
Aceasta conditie este foarte importanta in metodele de prospectiune seismica care se
bazeaza pe refractia undelor elastice. In acest caz limita de separatie devine o buna

Page 7 of 10
suprafata de refratie a undelor elastice, cu conditia ca pachetul de roci situat sub
limita de separatie sa aiba o grosime mare.
- Limita de separatie trebuie sa reprezinte o suprafata neteda sa aiba caracter de
oglinda. Daca suprafata limitei de separatie este colturoasa, aspra, atunci la incidenta
undelor elastice pe ea apar fenomene secundare de imprastiere a lor in mediul
superior, difractii, si fie ca undele nu se mai intorc la suprafata in cadrul
dispozitivului de inregistrare, ci in alte zone din afara lui, fie ca pierd o parte
importanta din energia lor prin aceste fenomene si ajung la suprafata cu o energie
foarte mica, astfel incat aparatura nu le mai inregistreaza satisfacator sosirea.
Aceasta conditie este foarte importanta in metodele de prospectiune seismica care se
bazeaza pe reflexia undelor elastice. In acest caz limita de separatie devine o buna
suprafata de reflexie a undelor elastice.
- Limita de separatie trebuie sa fie continua si cat mai extinsa lateral.
Conditia de continuitate si conservare laterala a limitei de separatie este foarte
importanta pentru toate metodele de prospectiune seimica.
- Limita de separatie trebuie sa aiba inclinari mici.
In general se considera ca prospectiunea seismica functioneaza cu succes la
stratificatii care nu depasesc 20 – 250 inclinare.
- Materialul de deasupra limitei de separatie trebuie sa fie cat mai omogen din
punct de vedere al proprietatilor fizice.
Daca in mediul superior exista lentile de roci cu alte proprietati fizice decat acelea ale
lui, vor aparea in propagarea undelor elastice fenomene de reflexie la suprafat lor,
devieri prin refractie, reflexii multiple, pierderi de energie a undelor, care vor
conduce la rezultate eronate in stabilirea structurii sectiunii geologice.

Situatii geologice in care apar limite se separatie favorabile prospectiunii seismice:

- Intre zona de alteratie si partea nealterata a rocilor (limita ZVM – zona de
viteze mici);
- Intre canalele de eroziune sapate de cursuri de apa in roci sedimentare si
aluviunile de umplutura ale acestora;
- Intre diversele strate sau formatiuni geologice care afloreaza la marginea
bazinelor de sedimentare sau sunt aduse la suprafata in urma unor procese tectonice;
- Intre diverse strate cu facies petrografic diferit care intra in succesiunea
stratigrafica a cuverturii sedimentare;
- Intre depuneri de sedimente mai noi, dupa o lacuna si relieful formatiunilor
sedimentare mai vechi pe care are loc depunerea;
- Intre intercalatiile de gips sau anhidrit si restul sedimentelor terigene din
cuvertura;
- Intre diversele minerale utile (carbuni, sare) prezente in cuprinsul stratelor
sedimentare si acestea din urma;

Page 8 of 10
 - Intre masele de roci eruptive sub forma de dyckuri, piloni etc., care strapung
cuvertura sedimentara si au ramas cu partea superioara in ineriorul acesteia;
- Intre intercalatiile de cenusi vulcanice si tufuri din cuprinsul cuverturii
sedimentare si restul acesteia;
- Intre curgeri stratiforme de lave incluse in strate sedimentare si acestea din
urma;
- Intre cuvertura si rocile care constituie fundamentul acesteia;
- Intre diversele elemente structurale existente in interiorul fundamentului;
- Intre roci cristaline sau eruptive si sedimentare, ingropate sub o cuvertura
subtire de sedimente sau aluviuni;
- Intre canale de eroziune in roci cristaline sau eruptive sapate de cursuri de apa
actuale sau mai vechi si aluviunile de umplutura umplute, adesea cu continut
interesant de metale in stare nativa (Au, Pt, Cu).

PRINCIPALELE PROBLEME GEOLOGICE REZOLVABILE PRIN

PROSPECTIUNEA SEISMICA SI METODA CEA MAI BUNA DE APLICAT

Probleme de geologie structurala regionala

- Delimitarea unitatilor structurale regionale si a caracteristicilor acestora, cum

ar fi platformele, ariile geosinclinale, marile bazine de sedimentare, monoclinele
regionale – refractia si mai putin reflexia undelor elastice;
- Determinarea reliefului fundamentului sedimentelor, cum ar fi cordilierele,
reliefurile ingropate – seismica de refractie;
- Determinarea tectonicii fundamentului sedimentelor, cum ar fi horsturile,
grabenele, fracturile regionale, anticlinoriile, sinclinoriile – seismica de refractie si
mai putin cea de reflexie;
- Determinarea structurilor regionale din cuvertura, cum ar fi anticlinoriile,
monoclinele regionale – reflexia undelor elastice si mai putin refractia.

Probleme de geologie economica

- Determinarea de structuri posibil petrolifere – reflexia si refractia undelor

elastice;
- Determinarea de structuri posibil gazeifere – reflexia undelor elastice;
- Determinarea masivelor de sare – refractia undelor elastice;
- Determinarea reliefului de fund a bazinelor carbonifere si a tectonicii acestor
bazine, eventual a pozitiei stratelor groase de carbuni – reflexia si refractia undelor
elastice;

Probleme de hidrogeologie

- Determinarea zonelor structurale favorabile prezentei stratelor acvifere –

reflexia si refractia undelor elastice;
Page 9 of 10
 Probleme de geologie tehnica

- Determinarea extinderii in directii orizontala si verticala a depozitelor de

materiale de constructie ca pietrisuri, nisipuri, marne, calcare, roci eruptive –
refractia undelor elastice;
- Determinarea adancimii fundamentului si a tipului de roci care il constituie in
zona marilor constructii – refractia undelor elastice.

Domeniul mare de aplicabilitate al metodelor de prospectiune seismica poate fi

conturat astfel:

- Pentru metodele bazate pe refractia undelor elastice in probleme de geologie

tehnica, geologie economica in sedimentar (sare) si geologie straucturala regionala;
- Pentru metodele bazate pe reflexia undelor elastice in probleme de geologie
economica in sedimentar (petrol, gaze) si geologie structurala regionala.

Page 10 of 10