Vulcanologie si tectonica placilor

Vulcanologie si tectonica placilor

SiO2

Tip MAGMA

Roca VULCANICA

~50%
~60% ~65% ~70%

Mafica
Intermediara Felsica (saraca Si) Felsica (bogata Si)

Bazalt
Andezit Dacit Riolit

SiO2

MAGMA

TEMPERATURA (C)

VISCOSITATEA

VOLATILE

STIL DE ERUPTIE

~50%

mafic

~1100

scazut

puine

Ne-exploziv

~60%

intermediar

~1000

intermediar

intermediare

Mixt

~70%

felsic

~800

ridicat

multe

Exploziv

Caracteristicile topiturilor silicatice

(g/cm3) 2.8 2.6 3 2.4 2.2 4 105 1 900 1100 1300 1500C 500 1000 1500C 1 2 1010 3 4 (p) 1015 (p) 1010 800C 108 106 104 2 102 800C 1300C coninutul n H2O(%) 1300C

1=bazalte alcaline; 2=bazalte tholeitice; 3=andezite; 4=riolite

Elementele volatile n topituri: Coninutul n volatile afecteaz:

H2O i CO2 (bazalte) vscozitatea (), temperatura de topire, temperatura de solidificare, natura erupiei vulcanice.

Clastogeneza asociat proceselor vulcanice

Fragmentare prin erupii magmatice Fragmentare prin erupii freatomagmatice Fragmentare prin erupii freatice Fragmentare prin rcire brusc Fragmentare superficial a lavelor fluide Fragmentare exogen procese autoclastice procese epiclastice procese piroclastice

Erupiile magmatice
erupie datorat separrii fazei fluide de cea gazoas (exsoluie, dezamestec); adncimea de dezamestec este functie de coninutul n volatile, tipul de magm Doua suprafete critice: -Suprafata de exsolutie=Prima fierbere (Exsoluia de decompresie => vezicule mici, creterea ) -Suprafata de fragmentare=A doua fierbere (Exsoluia de cristalizare => creterea P vap) Exsolutia=separarea volatilelor din magma=fierbere
Dac P vap > P confinat => erupie magmatic piroclastic

Erupiile magmatice

Eruptii Pliniene
(Plinius cel tnr - Vezuviu, 79 - Pompei)
Magme acide (riolite, dacite, trahite), Temperaturi 750-1000C Coloane de eruptie inalte: 2-45km Bogate n gaze, viteze mari de expansiune Cenusa dispersata pe suprafata mare Durata scurta, max. 4 zile

Erupiile magmatice Eruptii Peleene

(Mt. Pelee Martinica, 1902)
Magme acide (riolite, dacite, trahite) Temperaturi 750-1000C Prabusirea coloanei de eruptie=curgeri fierbinti Bogate n gaze, viteze mari de expansiune Cenusa dispersata pe suprafata mare Durata scurta, max. 4 zile

Erupiile magmatice
Eruptii Hawaiene
din magme bazaltice, foarte fluide, sarace in gaze curgeri de lave, fantani de lava, bombe, lapili, scorii

Eruptii Stromboliene
din magme bazaltice mai bogate in gaze eruptii pulsatorii: bombe, lapili, cenusa scoriacee

Erupiile magmatice
subaerian clastogeneza are loc pe msura creterii vitezei de ascensiune a lavei subacvatic clastogenez dac Phd<216 bar (ap dulce=2100m) i Phd<315 bar (ocean=3150m)

Erupii freatomagmatice i freatice

erupie datorat interaciunii magmei fierbini cu apa (freatic, lac, ocean, ghea)

eruptii controlate de raportul volumetric ap/topitur silicatic (R) R< 0.2 clastogenez vulcanica nesemnificativ => erupii de aburi fierbini cu/fara fragmente din roca gazda = eruptii freatice (gaizer) R 0.3 clastogenez maxim => erupii freatomagmatice (col. erupie joase)

R >> 0.3 clastogenez nesemnificativ (transfer de energie termic)

Erupii freatomagmatice i freatice

Interaciunea magmei fierbini cu apa: Activa=exploziva La bazalte tip aa Pasiva=transfer de caldura La bazalte tip pahoehoe

bazalte tip aa

bazalte tip pahoehoe

Erupii freatomagmatice i freatice

20 Decembrie 1997, Kilauea, Hawaii

MgCl2 + H2O (vap) = MgO + 2HCl (pH 1-2) Idem 2 NaCl, CaCl2

Erupii freatomagmatice

Eruptii Vulcaniene (Vulcano 1888-1890)

freatomagmatice, scurte, puternic explozive coloane de eruptie joase si negre (aburi+cenusa)

Erupii freatomagmatice

Erupii freatomagmatice

Islanda, eruptie sub gheata

Erupii freatomagmatice

Eruptii Surtseyene (Surtsey, Islanda, 1963)

Procese autoclastice

interaciunea lav fierbinte - suprafa rece => stres termic, contracii, clastogenez efecte: hyaloclastite brecie autoclastic

1. Const. principali sau juvenili - generati in timpul eruptiilor explozive prin degazeificarea magmei: vitroclaste (fragmente de sticla vulcanica, poncii, scorii), cristaloclaste (fragmente de cristale provenite din fenocristalele preexistente), litoclaste (fragmente de roca). 2. Const. accesorii - din roci magmatice mai vechi antrenate de magma (enclave) in ascensiunea ei spre suprafata, sau ca fragmente din aparatul vulcanic rezultate in timpul unor eruptii violente; 3. Const. accidentali sau xenolite - din rocile non-magmatice strabatute de lava.

veziculare=> conservarea structurilor de curgere

fibroase => conservarea structurilor de curgere cuspate => fragmentarea vitroclastelor veziculare

cuart, biotit, hornblenda

plagioclaz zonat

Structuri porfirice, vitroase

Dupa criteriul granulometric: 1 = tuf 2 = lapilit 3 = aglomerat/brecie vulcanica

cenusa <2mm

2
lapili 2-64 mm

3
blocuri si bombe >64 mm

Cenusa

Lapili 2-64mm (= mici pietre, IT)

Blocuri, bombe >64mm

Bombe = fragmente de lava solidificata in timpul eruptiei (breadcrust, ribbon, spindle, spheroidal, "cow-dung) = Bombe coaja de pine, panglica, rasucite, turtite Blocuri fragmente de lava mai veche din aparatul vulcanic

Blocuri, bombe >64mm

Termeni specifici

Parul lui Pele

Lacrimile lui Pele

Lapili acretionati, armorati

Termeni specifici

Termeni specifici

Scorii

Poncii

Reticulit

Termeni specifici

Dupa criteriul compozitional: 1 =V, 1-2 = vitro-cristaloclastice, 1-3 = vitro-litoclastice 2 =C, 2-1 = cristalo-vitroclastice, 2-3 = cristalo-litoclastice 3 =L, 3-2 = lito-cristaloclastice, 3-1 = lito-vitroclastice

vitroclastice

cristaloclastice litoclastice

Eruptiile n mediul subaerian

Genereaza:
- depozite de cadere (pyroclastic fall) - curgeri piroclastice (pyroclastic flows) - valuri piroclastice (pyroclastic surge)

Suspensii piroclastice

Suspensiile piroclastice provin din materialul ejectat prin eruptii piroclastice sau freatomagmatice dintr-un centru de eruptie. Materialul ejectat:clastele vulcanice fierbinti sau nevulcanice reci, gaze, lichide. Clastele: sortate granulometric si dupa greutatea specifica Coloana de eruptie (expansiune laterala, verticala), transport balistic (fractia grosiera) si in suspensie (fractia fina)

Acumulare proximala a clastelor grosiere (bombe, lapili), transport balistic (Stromboli, Italia)

Decantare proximala din suspensia piroclastica = depozite de cadere

Decantare distala din suspensia piroclastica = depozite de cadere

Curgeri piroclastice

Geneza: colapsul coloanei de eruptie

Caracteristici:
Densitate ridicata Curgere gravitationala canalizata

Temperaturi ridicate

Viteza: 100 km/h

Temperatura: 400C

Nori arzatori

Curgeri piroclastice

Depozite de curgeri piroclastice

Sortare slaba, Granoclasare normala si inversa (vezicularitate!)

Valuri piroclastice

Geneza: eruptii freatomagmatice

Caracteristici: Densitate scazuta, bogate in vapori de apa Curgere turbulenta, necanalizata, radiara Temperaturi scazute

Pseudocratere - maar

Crater tip maar, Ukinrek, Alaska

Depozite acumulate din curgeri si valuri piroclastice

Curgerile piroclastice = strate groase, str. masiva Depozitele de val piroclastic = strate subtiri, str. oblice, dune Laacher See, Germania

Dune piroclastice

Deformari plastice cauzate de impact, tipic eruptiilor freatice

Lahar
Geneza:
Caracteristici:

remobilizarea materialului piroclastic, amestec cu apa

densitate ridicata, bogate in matrice fina curgere turbulenta-canalizata, temperaturi scazute

Urma laharului pe copaci competenta si capacitatea de transport !!!! (St. Helens, 1980)

Depozite acumulate din laharuri

Avalanse debritice si laharuri (St. Helens,1980) 2.3 km3 de material clastic, curgeri de 24 km, viteze 240 km/h, relief valurit (45-180 m)

Lahar dat de topirea zapezii si antrenarea particulelor necoezive (St. Helens, 1982)

Eruptiile n mediul subacvatic

controlate de presiunea hidrostatica
Hidroclastitele - asocite zonelor oceanice cu lave tip pillow si cu brecii vulcanice sunt depozite fin granulare cu sticla bazica (sideromelan) = hialoclastite. sunt frecvent asociate cu depozite sedimentare pelagice.

Eruptii n zonele insulare:

Eruptii n mediu subaerian combinate cu transportul materialului piroclastic spre mediile subacvatice nvecinate.

Con deltaic piroclastic emers Con turbiditic submers

Hidroclastie n zonele insulare:

Hazard vulcanic: