Tema: Vulcanismul şi relieful vulcanic

1. Generalități.
2. Tipuri de vulcani după produsele vulcanice.
3. Tipuri de vulcani după caracterul de erupţie
4. Regiuni vulcanice. Importanța vulcanilor.

 Vulcanismul este definit ca un ansamblu de fenomene şi procese geodinamice

care contribuie la transferul de substanţă şi energie din zonele adânci ale
Pământului către suprafaţa acestuia.
 Vulcanismul derivă de la topiturile magmatice antrenate în mişcare ascendentă.
 Vulcanii sunt forme geologo-geomorfologice create în urma apariţiei la suprafaţa
scoarţei terestre a magmei (care în acest caz poartă numele lavă), precum şi a
altor produse eruptive care sun de 3 feluri; găzoase; lichide (curgeri de lavă);
solide (piroclastice).
Un vulcan este constituit din: rezervor magmatic (vatra);
coşul vulcanic (canalul de alimentare/de erupţie);
conul vulcanic;
craterul.
Elementele unui aparat vulcanic
 Mod de erupţie al vulcanilor
» Erupţii centrale;

» Erupţii liniare;

» Erupţii areale (contrubuie la formarea unor

platouri vulcanice)
 Tipuri de vulcani după produsele vulcanice
 Vulcani de gaze – cu produse găzoase alcătuite din degajări
găzoase explozive (CO2, CO, NaCl, N, Cl, F, H2S, SO2) şi vapori
de apă. Aceste emanaţii găzoase au fost numite diferit:
- Fumarole (cu temperatura de peste 200 grade. Ele pot fi uscate,
acide, alcaline).
- Solfatare (cu temperatura 200 -100 grade, cu chimism variat);
- Mofete (cu temperatura sub 100 grade).
 Continuare
 Vulcani de lave – cu curgeri de lavă provenite din topitura
magmatică (Magma ieşită la suprafaţă poartă numele de lavă,
iar proprietățile lavei depind de magma din care provin. Magma
poate avea diferite: compoziţii chimice, densităţi, temperaturi).
Lavele acide - cu mult siliciu şi temperaturi scăzute sunt foarte
vâscoase şi se mişcă lent. Dacă ajung la suprafaţă îmbogăţite cu
gaze, erupţiile sunt explozive.
Lavele bazaltice/bazice - conţin puţin siliciu, au temperaturi
ridicate, prezintă o fluiditate ridicată şi o viteză mare de
curgere (100 km/ h).

 Vulcani piroclaştici – cu produse vulcanice solide de mărimi

variate (cenuşă vucanică; lapili, scorii, bombe vulcanice).
 Tipuri de vulcani după caracterul de erupţie

Vulcanologii au descoperit diferite tipuri de erupţii vulcanice:

1. Vulcani efuzivi (cu erupţii liniştite)

- De tip Islandic - erupţii liniare, liniştite cu lave fliude, fără
explozii.
- De tip Hawaic – erupţii centrale, liniştite, cu cantităţi mari de lavă
cu vâscozitate redusă, deci cu o viteză mare de înaintare în spațiu.
 Continuare

2. Vulcani explozivi (cu erupţii violente)

•De tip Strombolian - cu izbucniri ritmice de lavă fluidă şi explozii de
gaze. Aceste explozii de pară au ritmicitate de cca 2 min. Vulcanul este
numit “Farul Mediteranian”.
•De tip Vulcanian/Vezuvian –din crater se elimină coloane de gaze,
cenuşă şi roci foarte fărâmiţate care capătă aspect umbeliform.
Coloanele eruptive se pot înălţa până la 10-20 km, iar cenuşa se
împrăştie pe suprafeţe mari.
• De tip Peleean - lansează lave foarte vâscoase ce determină
înfundarea coşului, formând “ace incremenente”. Coloana de lave,
gaze şi roci se ridică de forma unui stâlp până la înălţimi foarte mari.
•De tip Bandai -San – cu erupţii foarte violente, numiţi “vulcani
sfărâmicioşi”.
 Curiozitate. Lacurile vulcanice tricolore
 La poalele muntelui Kelimutu, din Indonezia, se află trei lacuri
vulcanice care par să aparţină unei alte lumi. Fiindcă au puterea
de a-și schimba culorile, localnicii cred că ele reflectă dispoziţia
spiritelor strămoșilor. „Lacul Bătrânilor” este, de obicei,
albastru. „Lacul Tinerilor și al Tinerelor” este, de obicei,
verde. Al treilea, „Lacul Vrăjit”, este,de obicei, roșu.
Ocazional, lacurile capătă nuanţe de alb, negru, maro și turcoaz,
ca într-un spectacol de magie.
 Alte lacuri își datorează coloratura ciudată bacteriilor, dar
explicaţia pentru culorile acestor trei lacuri nu este cunoscută.
Se crede, însă, că interacţiunea dintre mineralele din apă și
cenușa vulcanică este responsabilă pentru aceste nuanţ.
 Tema: Procese şi forme pseudovulcanice.
Vulcani noroioși (salţe)

 Vulcanii noroioși reprezintă formațiuni create de gazele naturale

 provenind de la peste 3.000 de metri adâncime, care în mişcare
ascensională întâlnesc orizonturi acvifere şi strate de roci
argiloase sau mărnoase. În combinație cu apa din pânza freatică
argilele şi marnele se transformă într-o “pastă noroioasă “.

 Gazele împing spre suprafață apa amestecată cu argilă sau

marnă.Nămolul format de acestea iese la suprafață și, în acele
locuri, se formează “un ochi glodos” care se usucă treptat venind
în contact cu aerul, şi formând niște structuri conice asemănătoare
unor vulcani.

 Nămolul ieșit la suprafață este rece, deoarece vine din stratele de

argilă.
Conuri de gheizerit – mici conuri de depuneri silicioase care se
formează în jurul orificiilor de erupţie ale gheizerelor. Întrucât apa
gheizerelor este mineralizată puternic, din ea se precipită minerale
silicioase, creând un microrelief specific.
 Cratere meteorice
• Craterele meteorice – se formează în punctele de impact ale unor
meteoriţi de dimensiuni mari cu suprafaţa scoarţei terstre. Aici se
formează gropi circulare, înconjurate de margini mai ridicate.