ERUPŢII VULCANICE

Ostovskaia Anastasia
 Defeniția
Fenomenul ieșirii magmei la suprafața este denumit erupție și are loc acolo unde scoarța terestră opune cea mai mică
rezistența. Acest punct de rezistența redusă este reprezentat de crapaturile din scoarța sau de limitele dintre placile
tectonice continentale (ex. vulcani din Indonezia, din Cercul de foc al Pacificului), sau vulcani din Islanda.

Eruptia vulcanului este insotita de cutremure de pamant, eruptie de gaze, cenusa, bombe vulcanice (fragmente rupte din
crater) si lava (vascozitatea ei difera dupa reactia acida sau bazica a lavei) care se solidifica prin racire.
FORMAREA ERUPȚIILOR
scurt
Ascensiunea lavei la suprafata scoartei terestre este generata de
energia acumulata in cuptorul magmatic.,de presiunea exercitata de
fortele

tectonice si de diferenta de densitate dintre magma si rocile

strapunse.
 Eruptia începe printr-un jet fierbinte de gaze si vapori de apa,
insotit de materiale solide de diferite dimensiuni (cenusa, bombe
vulcanice, blocuri compacte), dupa care lava incandescenta începe
să curgă sub forma unor torenti sau a unor suvoaie de foc pe
marginele craterului.

Dupa iesirea lavei, eruptia se linisteste, dar

continua sa iasa gaze. La mult timp dupa
incetarea eruptiei, activitatea vulcanica poate
continua cu emanatii de gaze reci (este cazul
mofetelor din Romania) sau cu formarea de
gheizere. Vulcanii, ca stare, pot fi stinsi sau
activi. Cei din prima categorie se intalnesc si in
Romania (Oas, Gutai). Vulcanii activi pot avea
eruptii frecvente (Stromboli-Italia, Maua Loa-
Hawaii) sau dimpotriva pot erupe doar dupa
mari perioade de pauza, chiar secole, precum
vulcanul Vezuviu din Italia.

formarea erupțiilor
Eruptia vulcanilor poate sa fie violentă, chiar catastrofica, sau relativ blânda. Cele mai explozive erupții sunt de fapt rafale de abur, care
formeză imagini spectaculoase. Eruptiile mai liniștite au loc când pietrele topite sunt impinse prin crapaturi mari ale crustei Pamântului si
acoperă peisajul inconjurător. Aceste scugeri de lava, dacă se repetă, pot umple văile din apropiere si ingropa dealurile joase, creând șiruri
groase de lavă, care devin podișuri.

Originea pietrei topite, numită de geologisti magma, nu este știuta prea bine. Aproape 80 % din toate magmele este compusă din bazalt.
CLASIFICAREA
Eruptiile se diferentiaza in funcție de
vascozitatea,compoziția,conținutul de gaze și
temperatura lavei,dar și în funție de poziția
geografica a vulcanului.
ÎN FUNCȚIE DE NIVELUL PRESIUNII ȘI DE
CONȚINUTUL DE LAVĂ.
REZUMAT

01 Peleană
Lavă densă, foarte gazoasă;
02 Hawaiiană
Lavă fluidă, fântâni de foc,
03 Stromboliană
Lavă fluidă cu conținut
ridicat de gaze. Explozii mici,
erupții explozive și nori de erupție neexplozivă. frecvente.
gaz.

04 Pliniană
You can describe the topic of
05 Vulcaniană
You can describe the topic of
the section here
the section here
Erupții hawaiene
Aceste erupții au ca principală caracteristică magma
fluidă cu compoziție de bază. Acest lucru se datorează
faptului că în principal lava este alcătuită din terenuri mai
înalte. Acești vulcani sunt tipici insulelor oceanice, cum ar
fi arhipelagul Hawaii. Erupțiile din Hawaii au larve foarte
fluide și abia emit gaze în atmosferă. Acest lucru nu le
face nici foarte periculoase, nici erupții explozive.
Pentru ca o erupție de tip
hawaian să fie văzută, vulcanul
trebuie să aibă o formă de scut
și o pantă mică. Rata
ascensiunii magmei din camera
magmatică este oarecum
rapidă, iar scurgerile apar
intermitent.

Pericolul acestor vulcani constă

în faptul că lavele, fiind atât de
lichide, sunt capabile să parcurgă
distanțe egale de kilometri. De-a
lungul drumului, acestea sunt
capabile să genereze incendii și
să distrugă infrastructura prin
care trece.
Erupții stromboliene

Aceste erupții au magma de aceeași compoziție ca și cea precedentă. Cu

alte cuvinte, natura sa este bazaltică și are un îngheț foarte fluid. Spre
deosebire de erupția anterioară, magma crește mai încet și se amestecă
cu alte bule de gaz capabile să crească până la 10 metri înălțime. Spre
deosebire de erupțiile din Hawaii, aceste erupții prezintă explozii
sporadice.
Deși nu generează coloane convective, piroclastele se
împușcă descriind traiectorii balistice și ajung să fie
distribuite în mediu în jur de câțiva kilometri în jurul
craterului. Aceste explozii nu sunt violente, deci sunt
greu periculoase. Sunt capabili să genereze conuri de
lavă.
Erupții vulcanice Trecem la unul dintre tipurile de erupții care are deja o
explozivitate medie. Originea acestei explozii apare atunci când
sunt descoperite conductele vulcanice care sunt obstrucționate de
îngheț. Exploziile au loc la intervale de câteva minute până la ore.
Acestea sunt frecvente la vulcanii care emit magma, care au
compoziție intermediară între acid și bazic.

Coloanele nu depășesc 10 kilometri înălțime și erupțiile sunt

considerate a fi oarecum scăzute periculoase.
 Erupții pliniene
01 Este unul dintre cele mai
bogate tipuri de erupții
gazoase. Aceste gaze se
dizolvă odată cu magma și
provoacă fragmentarea
acesteia în diferiți piroclasti.
Piroclastele sunt fabricate
din piatră ponce și cenușă.
La tot acest amestec de
produse se adaugă viteza
mare de urcare prin coș și
explozia ulterioară. Erupțiile
sunt de obicei foarte stabile
atât în volum, cât și în
viteză. Magmele sunt de
obicei de viscozitate ridicată
și de compoziție silicioasă.
Vulcan Vizuviu
 Riscul lor este destul de
mare, deoarece coloanele
eruptive sunt în formă de
02
ciupercă și le determină să
atingă înălțimi care ajung la
stratosferă. Aici apar ploi
semnificative de cenușă,
care afectează o rază de
câteva mii de kilometri
pătrați.
Erupții peleene 1. Erupția peleană este un tip de erupție vulcanică caracterizată prin producerea de
lavă foarte vâscoasă și a multor gaze vulcanice. Numele său provine de la
Muntele Pelée, în Martinica, a cărui erupție din anul 1902 ar putea fi observată și
tipificată.

2. Ei tind să lase o coloană vertebrală sau un turn; aceasta este o consecință a

vitezei rapide la care lava groasă se consolidează la părăsirea cazanelor.

3. Spinii vulcanici arată ca turnuri și pot crește până la 15 metri pe zi, ajungând la
înălțimi de peste 300 de metri înălțime.

Erupția în Muntele Pelée,

Martinica.
reprezentarea
vizuală a tipurilor
de vulcani
MODUL DE APARITIE
APARIȚIE LA
SUPRAFATA A
PRODUSELOR
VULCANICE
erupţii vulcanice de
modul de aparitie la
suprafata a produselor
vulcanice
DUPĂ TIPUL DE ACTIVITATE VULCANICĂ

eruptia efuziva este o eruptie vulcanica silentioasa, care scoate la suprafata

01 lava bazaltica cu viteza mica (eruptiile vulcanului Kilauea din Hawaii sunt
efuzive).

eruptie exploziva este o eruptie puternica a unui vulcan care arunca in aer

02 materia pe distante uriase; lava e saraca in silicat; poate fi foarte periculoasa

pentru locuitorii aflati in apropiere de locul eruptiei.
O explozie vulcaniană la vulcanul Soufriere Hills, Montserrat, 1997.
Cenușa vulcanică reprezintă un pericol pentru aeronave, așa că Cum se întâmplă asta
Observatorul Vulcanului Montserrat emite avertismente controlorilor de
trafic aerian din regiune atunci când este produs un nor mare de
cenușă.
erupție explozivă
erupție efuzivă

Activitate efuzivă pe un dom de lavă andezitică, Vulcanul

Soufriere Hills, Montserrat, decembrie 1996. Până în
Vedere aeriană a câmpului de lavă Holuhraun, Islanda, septembrie 2014.
decembrie 1997, rata de creștere a fost de 10 m3 pe
Această erupție a produs în jur de 1,4 km3 de lavă pe o perioadă de șase
secundă - cu alte cuvinte, a fost produsă suficientă lavă
luni, care a acoperit o suprafață de 84 km2.
pentru a umple un microbuz în fiecare secundă.
Sursa: Observatorul Pământului NASA.
CAUZELE ERUPȚIILOR
VULCANICE
• Flotabilitatea (starea de plutire) si presiunea gazului din scoarta terestra cauzeaza erupșia unui vulcan. Magma se formeaza
atunci cand mantaua superioara a pamantului se topeste. Un vulcan a erupt atunci când este magma (lichidul fierbinte) e ridicata
de presiunea gazului care se dizolva in ea. Aceasta este una dintre cele trei teorii predominante ale erupțiilor vulcanice.

• In conformitate cu a doua teorie, magma conține substante dizolvate, cum ar fi apa, dioxid de sulf și dioxid de carbon.
Solubilitatea gazelor creste pe masura ce creste presiunea. Solubilitatea apei scade pe masura ce magma ajunge mai aproape de
suprafata pamantului si eventual apa se separa de magma. Cand raportul de gaze creste are loc dezintegrarea magmei in
piroclaste, o combinatie de fragmente partial topite si solide, iar vulcanul erupe exploziv.

• A treia teorie spune ca un vulcan erupe atunci cand magma noua este injectata intr-un
loc care este deja plin cu magma de compozitii similare sau diferite. Eruptia apare
atunci cand magma se deplaseaza in sus datorita injectarii magmei noi.
CONSECINȚELE ERUPȚIILOR
VULCANICE
scurt
Eruptiile vulcanice pot provoca daune imese si decese in masa. Ele pot provoca, de
asemenea, modificari substantiale in clima. Particulele care sunt aruncate in atmosfera
impiedica lumina soarelui sa ajunga la suprafata pamantului. Acest lucru poate duce la
scaderea temepraturii la nivel mondial. Uneori sunt aruncate cantitati mari de gaze, precum
dioxidul de sulf, clorura de hidrogen si fluorura de hidrogen. Acestea reactioneaza cu apa din
atmosfera si produc ploile acide. Aceste ploi nu distrug numai culturile, ci si toate fiintele vii..
Scurgerile de lava
Scurgerile de lava, in sine, nu reprezinta un pericol imminent pentru cei avertizati, deoarece pot fugi din calea lor.
Totusi ele provoaca importante distrugeri. Ard si inghit tot ce intalnesc in cale, atat atat paduri, cat si localitati. Avand o
grosime de 100-200 de metri, ele pot atinge o viteza medie de 50 pana la 70 kilometri pe ora si curg pe distante de
peste 100 kilometri, in functie de teren si de fluiditatea pe care o au. Se intampla ca scrugerile sa ia oamenii prin
Scurgerile de lava
surpindere, cum s-a intamplat cu Vezuviu (Italia) în 1631, sau cu Etna (Sicilia) in 1699: scrugerile de lava au omorat
18.000 si respectiv 10.000 de oameni.
 Cenușe
In cursul eruptiilor explozive, vulcanii expluzeaza
adevarate bombe vulcanice, adica bucati de lava care
se solidifica in aer, precum si cenusi. Aceste materii
cad mai aproape sau mai departe, in functie de
dimensiunile pe care le au.

Cenusa ușoară si fierbinte, poate acoperi o regiune

mai intinsa, arzand totul in jur. a carui forta a
depasit de sase ori milioane de ori forta bombei
atomice In timpul exploxiei vulcanului Tambora
(Indonezia, 1815), de la Hiroshima, zeci de kilometri
patrați au fost acoperiti de un strat de cenusa
fierbinte, cu o grosime de mai multi metri. Acesta
eruptie a omorat in mod direct 12.000 de oameni si
in mod indirect altele 80.000 care au murit din
cauza foametei care a urmat.

Explozia vulcanului Krakatoa (Sumatra, 1883) erupție

de tip vulcanian, a provocat moartea a 36.000 de
persoane, asfixiate de cenusa sau inghitite de
tsunami care a urmat exploziei. In straturile înalte
ale atmosferei, particulele cele mai fine de cenușa
s-au imprasiat în jurul globului. Ele au acoperit
lumina soarelui si au afectat clima timp de mai multi
ani.
 Ierni vulcanice
Consecințele erupției vulcanilor puternici au
un impact direct asupra schimbărilor climatice
și pot declanșa debutul așa-numitei ierni
vulcanice. Cenușa și gazele generate în timpul
exploziei vor ajunge la stratul atmosferic și,
ca o copertă, vor acoperi complet Pământul.
Razele soarelui vor înceta să pătrundă, iar
acidul sulfuric sub formă de precipitații va
cădea la suprafață. Efectul rezultat din astfel
de procese va fi similar cu consecințele unei
ierni nucleare.

Foametea, secetele, inundațiile și moartea a mii de oameni

sunt unele dintre efectele directe ale iernilor vulcanice. Iarna
vulcanică este extrem de rară, deoarece provoacă erupții
vulcanice extrem de violente, iar acestea se produc
aproximativ o dată în fiecare an 100. Unele ierni vulcanice
remarcabile experimentate în secolul 20 includ erupția
Muntelui Pinatubo, Krakatoa Eruption din secolul 19,
erupția Mount Tambora din secolul 17 și erupția Laki din
secolul 16.
Căderi de ploi acide Impactul polilor acide

Poluarea aerului are ca efect şi poluarea

precipitaţiilor. Erupţiile vulcanilor, însoţite de
eliminări în aer a unor cantităţi mari de cenuşă fină
şi de substanţe chimice toxice, provoacă şi căderi de
ploi acide.

Cenuşa ajunsă în stratosferă revine pe pământ în

câteva săptămâni şi cade la distanţe mari de la locul
erupţiei. Particulele fine de cenuşă vulcanică
acţionează ca nuclee de condensare pentru toată
umezeala din atmosferă, dar şi pentru alţi compuşi Erupţia
chimici toxici, emanaţi de vulcan. Gazele vulcanice vulcanului
cu cel mai mare risc pentru sănătatea oamenilor, a Krakatoa, din
Sumatra, în
animalelor şi pentru agricultură, sunt dioxidul de 1883, a creat un
sulf, dioxidul de carbon. La fel de periculos este şi nor imens, care
acidul fluorhidric. Compuşii toxici sunt absorbiţi de a alimentat ploi
vegetaţie şi sunt periculoşi în special pentru acide. Acestea
animalele ierbivore care pasc în zonele afectate de au căzut până
ploi acide. Ei pot duce la deformarea scheletelor la peste 100 km
de locul
animalelor şi la moartea acestora. erupţiei.
PREZICEREA ERUPTIILOR
Cea mai mare problema a vulcanologiei este
prezicerea urmatoarei eruptii a unui vulcan activ
sau adormit.

Oamenii de stiinta considera un vulcan activ dacă a

erupt cel putin odata. Vulcanul
Vulcanii adormiti sunt considerati un potential
pericol de a erupe pe viitor .
Kilauea, cel
mai activ
Oamenii de știinta prezic eruptiile măsurând vulcan din
evenimentele ce duc la o posibila activitatee, ca, de lume
exemplu cutremure, miscari a pamantului, si
eliberarea de gaze. Rata de succes este mai mare la
prezicerea eruptiilor nonexplozive la vulcanii bine
monotorizati .De exemplu, aproape toate fluviile de
lava rezultate din eruptii in muntii Saint Helens
incepand din Mai 1980 au fost prezise cu zile, chiar
saptamani inainte.

Cel mai mare obstacol in îmbunătățirea prezicerii Muntele

erupțiilor este că doar o fracțiune din peste 500 de
Fuji,
vulcani activi în lume sunt monotorizati adecvat, cu
instrumente moderne, si de catre vulcanologisti bine vulcanul
instruiti. adormit
 Mulțumesc
pentru atenție!