1. Principalele trăsături de caracter ale personajelor, așa cum reies ele din acțiuni.

Se spune ca una din principalele trăsături ale originalitatii lui Caragiale sta in faptul ca personajele
sale au o trasatura de caracter specifica, care a fost numita amoralism.
Familia este pepiniera în care se produc aceste personalităţi monstruoase, dezumanizate.
Tânărul Ovidiu Georgescu este lipsit de principii morale, de aceea în mod semnificativ a luat nota 3 la
morală. Este leneş, nu învaţă, este lipsit de înţelepciune, de hărnicie, de cinste şi de aceea argumentul
folosit, că „este de familie bună“, apare ca un paradox, plin de semnificaţii.
Ovidiu, ca jurist, va face şi va aplica legile, va fi un „stâlp al puterii“, va construi climatul social,
va deveni lider politic, un arivist, un viitor Caţavencu, Farfuridi, Brânzovenescu sau Agamiţă
Dandanache. Rolul de arivist Ovidiu şi-l însuşeşte din familie. Doamna Caliopi Georgescu îl
caracterizează prin calificativul „ambiţios“. De aceea el nu are nevoie de morală. Dacă ar avea
„principii“ morale, nu ar mai putea fi un ambiţios, un arivist, n-ar mai putea practica şantajul, corupţia,
minciuna, demagogia, furtul, traficul de influenţă, toate formele de abuz pe care legea le sancţionează
cu detenţie.
Băiatul acesta urmează un drum deschis de fraţii săi, un drum de „protecţie de fuste“, de trafic
de influenţă, notat cu ironie de I.L.Caragiale, este drumul formării parazitului.
Ovidiu Georgescu, ca şi Ionel din schiţa Vizită sau Goe din Dl Goe, învaţă de mic un
comportament bazat pe lene, obrăznicie, parazitism, vicii. Dacă în antichitate o matroană romană
putea spune fiilor săi: „cu scut sau pe scut“, în contrast matrona română Caliopi Georgescu îl învaţă
lecţia traficului de influenţă. Numele dat fiilor de doamna Caliopi au o doză de parodie, fiindcă
subliniază nivelul de decadenţă al societăţii în contrast cu principiile morale, pe care aceşti mari poeţi
latini le-au afirmat ca reprezentanţi ai conştiinţei sociale. Subiectul este, de fapt, traficul de influenţă,
ca mod tipic de a exprima relaţiile decăzute din societatea burgheză, modul prin care un tânăr este
modelat pentru un rol social important. Ca reprezentant al unei clase sociale parazitare, el va elabora,
va aplica şi va susţine un cod de legi, care să apere interesele clasei sale şi să cultive parazitismul,
imoralitatea, impostură, ipocrizia şi abuzul.

Doamna Georgescu, mama lui Ovidiu, apreciază că este normal ca fiul ei, fiind de familie
„bună”, să promoveze prin intervenţii şi nu vede nici o nepotrivire între faptul de a fi nul la morală şi
acela de a îmbrăţişa cariera juridică, de a deveni, aşadar, un om al dreptăţii.
Efectul comic este generat şi de contrastul dintre nume şi esenţa personajelor. Astfel, cei trei
fii ai doamnei Georgescu poartă numele a trei mari poeţi latini (Virgiliu, Horaţiu şi Ovidiu), deşi
înzestrarea lor intelectuală este cu totul redusă.
Observaţi că satiră este potenţată de ironia naratorului. Prefăcându-se a da dreptate doamnei
Georgescu, el subliniază, de fapt, aspectul ridicol al atitudinii acesteia. Spunându-i profesorului: „Ce
are a face Morala cu cariera de avocat, pe care tânărul vrea să o îmbrăţişeze?...”, naratorul relevă,
aparent în glumă, adevăratul sens al intervenţiei mamei lui Ovidiu.
Caracterizarea personajului feminin se desprinde, succint, din cuvintele şi gesturile sale.
Astfel, doamna Caliopi Georgescu se vădeşte insistentă, energică, hotărâtă. Echivalentul îngroşării
liniilor dintr-o caricatură îl reprezintă în schiţă ticurile verbale, expresiile stereotipe. Ticul doamnei
Georgescu este de a înlătura dinainte orice încercare de ripostă din partea preopinentului său: „Poţi!...
să nu zici că nu poţi... ştiu că poţi... trebuie să poţi!”. Gestul care trădează energia şi nerăbdarea este
dirijarea birjarului cu umbreluta. Prin acest gest este sugerat tot drumul parcurs: „Loveşte la stânga,
loveşte la dreapta, apoi iar la dreapta, apoi la stânga; în fine, înfige iar vârful în spinarea birjarului, care
opreşte. Acest pasaj este semnificativ şi pentru concizia stilului.
Chiar dacă doamna Georgescu are un temperament mobil demonstrate in momentul cind il
roaga pe prietenul sau sa se urce mai repede în trasura , ea este o persoana cu un nivel educational
foarte redus și inteligentă sa mascată nu face fata situatiei.Da e adevărat ca doamna poate avea o
viziune asupra realității și-a concepției de viață definite prin pragmatism și insistenta.
 Un lucru e bine in aceasta lucrare ,aceasta e o schița și din fericire a fost compusă nu datată
exact din viața. Intrând totuși mai aprofundat în esența operei totuși vom găsi și acel grăunte de
realitate , deoarece totul e posibil iar viata e o drama in care personaje principale sunt oamenii.

2.Comentează importanța disciplinei Morala, la care nu este atestat personajul, pentru viitoarea lui
carieră în Drept.

Morala este valorile morale general acceptate în societatea umană, care sunt stabilite în
conformitate cu înțelegerea binelui și a răului, a frumuseții și a urâțeniei, a onestității, a dreptății, a
compasiunii.
Atitudinile morale și valorile morale sunt insuflate unei persoane în primul rând în familie. În
familie, viitorul membru al societății primește conceptul de categorii morale. Educația personală
continuă în grădinițe, școli, alte instituții de învățământ, precum și în colectivele de muncă.
În viața adultă, conceptul de “morală” și „disciplină” este divers. În funcție de domeniul de
activitate umană, există mai multe tipuri ea. Exemple sunt statul, armata, muncă, disciplina financiară
și altele. Adică acesta este un set de reguli pe care o persoană trebuie să le respecte pentru a nu face
rău nimănui, pentru a putea trăi și lucra cu demnitate, pentru a fi utilă societății.
În concepţia autorului, dreptul întreg este punerea în acţiune a moralităţii în aşa fel încât
fiecare personalitate să-şi poată desfăşura activitatea nestânjenit şi în condiţiile cele mai prielnice în
societate, fără să încalce însă libertăţile celorlalţi. Se vehiculează, chiar, ideea conform căreia
progresul în drept ar consta în armonizarea acestuia cu morala.
Dacă oamenii încalcă normele morale, nu se vor aștepta la pedepse de la autorități, de la lege,
de la stat etc. Singurul judecător aici este conștiința noastră, deoarece valorile morale nu sunt
controlate de societate, dar, cu toate acestea, o persoană nu se poate aștepta la nicio pedeapsă
pentru încălcarea standardelor morale.
Traficul de influenţă, ca în Schița. de I.L.Caragiale „Bacalaureat” este sancţionat penal de
justiţie. Ovidiu Georgescu primeşte bacalaureatul prin încălcarea legii, de aceea nu avem nici un dubiu
asupra modului în care va proceda, când va fi jurist. El face parte dintr-o serie cu fraţii săi, ceea ce
sugerează modul în care apar eroii din O scrisoare pierdută. Materialul social, problematică, ideile,
mesajul, expuse pe larg în lupta pentru putere, din O scrisoare pierdută, se rafinează, se generalizează,
devin mai subtile. Un fapt de viaţă aparent mărunt şi neînsemnat devine modelul unei societăţi,
modelul accesului la putere.
Schiţa Bacalaureat reprezintă un moment al drumului arivistului la putere, atunci când el
primeşte şansa socială, deschiderea spre un rol social important. Este semnificativă absenţa eroului
Ovidiu Georgescu. El nu face nimic, fiindcă este parazitul, este doar o marionetă într-un mecanism
numit semnificativ: „lumea eroilor lui Caragiale“.